Istoria Literaturii Romane$11 Contemporane
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ISTORIA LITERATURII ROMANE$11 CONTEMPORANE PARTA INTÄR1 CREAREA FORME! (1867.1890) N. IORGA =11. ISTORIA bITERATINII ROMANWI CONTeMPORANO I. CREAREA FORMEI 131.1CLIREST1 EDITURA ,ADEVÉRULa 1934 PREF A TA Dupd o lungä, alit de lune intrerupere, reieau firul desvol- tä rii literaturii noastre. Al desvoltärii, nu al presintarii.ldeilela care am ajuns in domeniul istoriei in genere mä cermuieseqi aici $i lucrez &viz* ele mai hotärit deal In volumele precedente. lstoria nu e in$irare, ci exphcatie. Oameni, opere,medii seMica- fiKazcif i se retrag, intervin ori a$teaptä dupä par/ea lor in desfä$urarea organicä, de ande pleacä, pe care o influenteazif $i din care, la vremea lor, se retrag incetul pe incetul pcinci dispar. Astäzi mai mull cleat oricind o asemenea presintare e necesarci. Prin ea se va vedea zeiddrnicia capriciilor, coräbii de &Hie, oricit de meter invälcitueitä, care pot pluti, priveghiate de copiii autori ai lor, in margenea trotuarului, dar se pierd indatil ce intlinesc $ivoiul. Modele cuceresc cu alit mai u$or,ca eft dureazd mai puf in. indräzneala pretentiilor nu le ajutä, aid vehementa pole- micelor, nici docila acceptare a publicului, prostit un moment. logieä de fier e,si in materie de literaturä, de aria, in fondul societàNor umane, care nu pot sciipa de dinsa. ,F i tot ce e pentru om, trebuie sii fie aman, iar umanul, oricum s'ar imbräca, nu-$i poate schimba structura. Once observa fu de amänunte, ca qi oriand, leprimesc recu- nosccitor. Cind acel care le presintä n'are cre$tere sau n'are gust, pun pe cineva sci culeagii din noroiul insultelor ceia ce e utilisabil. A$a am facut $i asa voiu face. CAP. L Punctul de plecare Starea literaturii rom'anwi in1866 La inceputul unei noi Domnii, pe ruina tronului moldovenesc allui Cuza-Voda, Domnia lui Carol celadus de liberalii munteni, un Ion Brätianu in frunte, cu &dui de a capata durabil stapinirea asupra Romaniei unite, literatura, aceia care in mare parte crease aceasta tara, printeo lunga sigrea luptä, se gäsia 'We() perioadá de relativä vestejire. Schimbarea de regim prin rästurnarea lui Alexandru loan I-iu arunca inpolitica, de acum constitutionalä", pe Bucuresteni, cu acea pasiune pe care ei o aduc totdeauna in astfel de lupte. O intreagä generatie, aceia care fä'cuse incercarea de a se grupa In jurul Revistei Romine, a fostprinsa si retinuta in acele fra- mintäri sterpei supt acel raport al singurei politice. Ziarele cer pentru dinsele cele citeva condeie mai bune, Iárà ca presa insäsi sä se ridice la oarecare nivel, Romtnut continuind vechea retoricä inflacärga pe tema -nemuritoarelor principii":in atitiaani de zile cari se vor strecura pana la Räzboiul de Independenta nu e un singur articol care sa poatä fi retinut ca paginá de crestomatie sau ca marturie istorica definitivä.Batrinii erau istoviti, cum se va vedea pentru fiecare dintre dînii. Tinerii n'aveau un sel cu autoritate. Represintantii a trei generatii stateau Inca alaturi in ajunul unei vremi cind peste ei toti se va proclama, dupa inspiratii europene, dar nu färä legaturä cu cea mai buna traditie a terii insesi, un nou crez cultural si literar. 4 Istorla literaturii romane§ti Mai tniau citiva din aceia cari de pe la 1830 inainte creasen, pe basele romantismului frances, literatura cea noua, fäcind-o s'à ating6 ràpede unele culmi care cu greu vor puteafiintrecute. Deosebiti de dinsii erau oamenii de la 1848, cari, in locul idea- lului cutat national caruia-i servisera aceia, ridicaserà un altul, re- trolutionar, radical, liberal, amestecind in el si unele tendinti sociale. Pentru dinsiiideia de partidin sensul de gstazialcuvintului era inca nedefinin, un puternic curent reformator, din care nu dispäruse de loe§ipreocupatianationalä, tirindu4necontenit inainte. Dar tocmai spiritul de partid, pasiunea de club insufletiau acuma pe acei politicianiailiteraturiicari se formasen in atmosfera de luptelibere, dincolo de Unirea odata indeplinitasifan a cuteza sg se gindeasca serios la alta Unire, mai larga, definitiva, pe care o permisese Domnia, acum data la pamint brutal, a luir Alexandru loan I-iu. 1. LITERATURA BUCUREWTEANA A VECHII GENERATII Eliade, dirz contra monarhiei printului strgin, hotärit sg-I com- batk dar cedind in Camera, in chipul cel mai de plins I, isprgvise de mult supt toate raporturile. Pe cind unii lacean haz pe socoteala greselilor batrinetii lui, a demisiei de la Academie pentru interese banesti2, a pasiunilor unei vriste inaintate, cineva-I gäsia atunci, la 1867, lingg casa lui veche din margenea Bucurestilor in grading, facind straturi .si trägind linii de alee". Vorbia linistit si cuminte despre ce-itrebuieterii in domeniul cultural: Voieste pentru Romänia o timba simplg, dulce, armonioasg si o ortografie lesni- toare pentru toate clasele poporimii din tara" 3. Marea lui ambitie de stapinitor cultural si literar nu era slabin de ani. inteo scrisoare catre Gheorghe Barit, cgruia4 cere copia unei poesii tipärite,il vedem injghebind, la 1869, cind ,se aflau supt tipar incà doua volume de poesie", planul unei adunari a tuturor realisgrilor sale in domeniul epicei, de la poemele biblice simitologice pana lacele ceprivesc istoria Rominilor, puind 1 V. Anghel Demetriescu (unul din cei ce veniserA inarmati ca sA-si apere seful), in Literatura qi arta romina, III, p. 490. 2 V. Neamul Romilnesc Literar, H, p. 349. 8 Convorbiri Literare, 1906, pp. 1008-9, no.2. V. si Neamul Romanesc Literar, III, pp 2-3. Dar pentru corespondenta lui Ostra vechile forme la- tinisante. Starea literaturli romkesti In 1866 5 impreunä traduceriledin Biblie,din Eshil,dinEneida", din Tassoi Ariosto, din Voltaire, din Ossiani Hugo, cu Brutul An- tic, Ana/olida, Tohu-bohu, Imnul Crea fiunii, ca §i cu Proscrisul Misterelor din 30 Martie. Sint de fäcut", serie el, mai multe tragedii din istoria Romei de la Brut pänä' la Imperiu . a.,din istoria rominä de la Aurelian pänä la Brincoveanul." Dar scrisul lui continuä numai sporadic, la imprejuräri, dupä ce- rere; il vedem publicind in Familia pe I866, anul in care, cu una din fiicele sale, merge la Hile din Kissingen 3,un studiu, pro- babil de o mai veche redactiune, despre satirä; citeva poesii aratá numai complecta lipsä de inspiratieinfond§ide stäpinirea formei4. incercäri de publicistia nu dureazA(astfel Legalitatea din1866,Tipograful Romtn, zgomotos anuntat,din 1879). Se reediteazä pagini mai vechi, ca pentru acel Curs de poesie generalä din1868e. Ideile celui care-§i träia ultimele luni din viatä skit confuse §i exagerate; expresia lor nervoasà, violentä. Ales, fire§te, in primul rind la Academia Rorninä, de a cärii creatiune, cu un mare räsunet intäiu, pe incetul §i cu un folos insemnat, va fi vorba pe urmä, demisionase supt cuvint cä se Meuse comemorarea, §i religioasä, a unitului Sincai 6. El se va stinge, nu atit de impovärat de ani, cit de oboseli, in April18727. Contemporanul lui Eliad, Petru Poenaru, care jucase un rol ap de mare in organisarea invätämintului muntean,dindu-i directii atit de sänätoase 8, dar care de mult nu mai eraactivinmi - ' Scrisori din 16 si 98 Novembre 1869, in ms. 878 al Academiei Romine pp. 21-2. Erau O. fie trei impArtiri. Cf. si Atheneul Romdn din 1866, I, pp. 225-6. Familia, II, pp. 294-5, 306-7, 318-20. Ibid., 11, p. 288. 4 Ibid., IX, pp. 479-80. Cf. ibid., VI, pp. 8-9. 5 0 prenumerare", ibid., VI, p. 154. 1' Ibid., p. 11. Pentru relatiile cu Ardelenii, ibid., III, p. 294; VI, p.167. Cf. si ibid., V, p. 583. Pentru o conferinta despre ortografie, v. Familia, IV, P. 501. 7 Pentru mormintul lui, ibid., VIII,p. 429. Pentru informatii personale adesea vom recurge de preferentA la stirile exacte ale meritoasei publicatii a lui losif Vulcan. V. G. D. Scraba, loan Heliade-Rddulescu, Bucuresti, I. an, p. 301 si urm. 8 V. I orga, Istoria lnydtdmintului, passim. Corespondenta luiin Con y. Lit., 1914, pp. 198 si urm., 297 si urm., 422 si urm., 764 si urm., 917 si urm. 6 leuda llteraturii ronigne0i carea culturalä romäneascä, isprävia la 2 Octombre 1875, in vristä de §aptezeci iopt de ani, färä sä lase nimänui otraditie pe care el o dusese cu cinste mai departe. Din aceia§i generatie, bätrinul August Treboniu Laurian,alt indrumälor, care avu multämirea de a vedea pornind pe unja sa, strict latinistä nou-intemeiata Academie Romink lucrindla fo- lositorul Glosariui la Dictionariul imposibil, impreunä cu elevul säu Massimu, dispare la 1881. Grigore Alexandrescu, bolnav din 1860, va da in Rondnul de la 25 lanuar 1872 o admirabilà paginä despre sfirOul poesiei izbità In inimä de o loviturá de compas"i cäreia nu i se poate facecinstea de impgräteasa väduvä" pentru cä la ceremonia funebrà nu se mai allá nici purpurk nici flori, niel fete frumoase care s5.-i plingäla cäpätliu,niciluminä de soare viu, iar, cind se pun pe foc cärtile i se inceard imnul de triumf, se aud numai plingeri. Poesia murise. Oamenii §inatura se simtiau murind 1." Totla1872el publica un volum de Pove#i albastre dupä Laboulaye. Se §tie citde mult s'a prelungit agonia lui de mort intre vii (t 25 Novembre 1885). Bolintineanu era inultima fask de gifiitä sfortare uciga0, a unei productii in care ce niai ;.raia era numai expresiv maniera, devenità desgustätor de Uncen, de vi-1 vedem incercind pentru Traianida un metru mai sprinten : Eu sint Eadocia, ce am in Dacia Templuri de marmurä §i de porfir, sau : Ramura pomilor face mustäti Geruie, aierul §i mäzäriche luti cai Acele te bat in fati. Lupi din envine ies la räspinte, Dintii lor cläntäie, foamea-i omoarä2. 1 De aici, In Transacfiuni literare si stiinfifice, p. 24. 0 tabula de el In Romínul si Uniunea Ronda, reprodusa in Ateneul Romín din 1a0, 1866, p. 176: Catirul ca clopotei.