Istoria Literaturii Romane$11 Contemporane

ISTORIA LITERATURII ROMANE$11 CONTEMPORANE

PARTA INTÄR1 CREAREA FORME! (1867.1890)

N. IORGA =11.

ISTORIA bITERATINII ROMANWI CONTeMPORANO

I. CREAREA FORMEI

131.1CLIREST1 EDITURA ,ADEVÉRULa 1934

PREF A TA Dupd o lungä, alit de lune intrerupere, reieau firul desvol- tä rii literaturii noastre. Al desvoltärii, nu al presintarii.ldeilela care am ajuns in domeniul istoriei in genere mä cermuieseqi aici $i lucrez &viz* ele mai hotärit deal In volumele precedente. lstoria nu e in$irare, ci exphcatie. Oameni, opere,medii seMica- fiKazcif i se retrag, intervin ori a$teaptä dupä par/ea lor in desfä$urarea organicä, de ande pleacä, pe care o influenteazif $i din care, la vremea lor, se retrag incetul pe incetul pcinci dispar. Astäzi mai mull cleat oricind o asemenea presintare e necesarci. Prin ea se va vedea zeiddrnicia capriciilor, coräbii de &Hie, oricit de meter invälcitueitä, care pot pluti, priveghiate de copiii autori ai lor, in margenea trotuarului, dar se pierd indatil ce intlinesc $ivoiul. Modele cuceresc cu alit mai u$or,ca eft dureazd mai puf in. indräzneala pretentiilor nu le ajutä, aid vehementa pole- micelor, nici docila acceptare a publicului, prostit un moment. logieä de fier e,si in materie de literaturä, de aria, in fondul societàNor umane, care nu pot sciipa de dinsa. ,F i tot ce e pentru om, trebuie sii fie aman, iar umanul, oricum s'ar imbräca, nu-$i poate schimba structura. Once observa fu de amänunte, ca qi oriand, leprimesc recu- nosccitor. Cind acel care le presintä n'are cre$tere sau n'are gust, pun pe cineva sci culeagii din noroiul insultelor ceia ce e utilisabil. A$a am facut $i asa voiu face.

CAP. L Punctul de plecare

Starea literaturii rom'anwi in1866 La inceputul unei noi Domnii, pe ruina tronului moldovenesc allui Cuza-Voda, Domnia lui Carol celadus de liberalii munteni, un Ion Brätianu in frunte, cu &dui de a capata durabil stapinirea asupra Romaniei unite, literatura, aceia care in mare parte crease aceasta tara, printeo lunga sigrea luptä, se gäsia 'We() perioadá de relativä vestejire. Schimbarea de regim prin rästurnarea lui Alexandru loan I-iu arunca inpolitica, de acum constitutionalä", pe Bucuresteni, cu acea pasiune pe care ei o aduc totdeauna in astfel de lupte. O intreagä generatie, aceia care fä'cuse incercarea de a se grupa In jurul Revistei Romine, a fostprinsa si retinuta in acele fra- mintäri sterpei supt acel raport al singurei politice. Ziarele cer pentru dinsele cele citeva condeie mai bune, Iárà ca presa insäsi sä se ridice la oarecare nivel, Romtnut continuind vechea retoricä inflacärga pe tema -nemuritoarelor principii":in atitiaani de zile cari se vor strecura pana la Räzboiul de Independenta nu e un singur articol care sa poatä fi retinut ca paginá de crestomatie sau ca marturie istorica definitivä.Batrinii erau istoviti, cum se va vedea pentru fiecare dintre dînii. Tinerii n'aveau un sel cu autoritate. Represintantii a trei generatii stateau Inca alaturi in ajunul unei vremi cind peste ei toti se va proclama, dupa inspiratii europene, dar nu färä legaturä cu cea mai buna traditie a terii insesi, un nou crez cultural si literar.

4 Istorla literaturii romane§ti

Mai tniau citiva din aceia cari de pe la 1830 inainte creasen, pe basele romantismului frances, literatura cea noua, fäcind-o s'à ating6 ràpede unele culmi care cu greu vor puteafiintrecute. Deosebiti de dinsii erau oamenii de la 1848, cari, in locul idea- lului cutat national caruia-i servisera aceia, ridicaserà un altul, re- trolutionar, radical, liberal, amestecind in el si unele tendinti sociale. Pentru dinsiiideia de partidin sensul de gstazialcuvintului era inca nedefinin, un puternic curent reformator, din care nu dispäruse de loe§ipreocupatianationalä, tirindu4necontenit inainte. Dar tocmai spiritul de partid, pasiunea de club insufletiau acuma pe acei politicianiailiteraturiicari se formasen in atmosfera de luptelibere, dincolo de Unirea odata indeplinitasifan a cuteza sg se gindeasca serios la alta Unire, mai larga, definitiva, pe care o permisese Domnia, acum data la pamint brutal, a luir Alexandru loan I-iu.

1. LITERATURA BUCUREWTEANA A VECHII GENERATII Eliade, dirz contra monarhiei printului strgin, hotärit sg-I com- batk dar cedind in Camera, in chipul cel mai de plins I, isprgvise de mult supt toate raporturile. Pe cind unii lacean haz pe socoteala greselilor batrinetii lui, a demisiei de la Academie pentru interese banesti2, a pasiunilor unei vriste inaintate, cineva-I gäsia atunci, la 1867, lingg casa lui veche din margenea Bucurestilor in grading, facind straturi .si trägind linii de alee". Vorbia linistit si cuminte despre ce-itrebuieterii in domeniul cultural: Voieste pentru Romänia o timba simplg, dulce, armonioasg si o ortografie lesni- toare pentru toate clasele poporimii din tara" 3. Marea lui ambitie de stapinitor cultural si literar nu era slabin de ani. inteo scrisoare catre Gheorghe Barit, cgruia4 cere copia unei poesii tipärite,il vedem injghebind, la 1869, cind ,se aflau supt tipar incà doua volume de poesie", planul unei adunari a tuturor realisgrilor sale in domeniul epicei, de la poemele biblice simitologice pana lacele ceprivesc istoria Rominilor, puind 1 V. Anghel Demetriescu (unul din cei ce veniserA inarmati ca sA-si apere seful), in Literatura qi arta romina, III, p. 490. 2 V. Neamul Romilnesc Literar, H, p. 349. 8 Convorbiri Literare, 1906, pp. 1008-9, no.2. V. si Neamul Romanesc Literar, III, pp 2-3. Dar pentru corespondenta lui Ostra vechile forme latinisante.

Starea literaturli romkesti In 1866 5 impreunä traduceriledin Biblie,din Eshil,dinEneida", din Tassoi Ariosto, din Voltaire, din Ossiani Hugo, cu Brutul An- tic, Ana/olida, Tohu-bohu, Imnul Crea fiunii, ca §i cu Proscrisul Misterelor din 30 Martie. Sint de fäcut", serie el, mai multe tragedii din istoria Romei de la Brut pänä' la Imperiu . a.,din istoria rominä de la Aurelian pänä la Brincoveanul." Dar scrisul lui continuä numai sporadic, la imprejuräri, dupä ce- rere; il vedem publicind in Familia pe I866, anul in care, cu una din fiicele sale, merge la Hile din Kissingen 3,un studiu, probabil de o mai veche redactiune, despre satirä; citeva poesii aratá numai complecta lipsä de inspiratieinfond§ide stäpinirea formei4. incercäri de publicistia nu dureazA(astfel Legalitatea din1866,Tipograful Romtn, zgomotos anuntat,din 1879). Se reediteazä pagini mai vechi, ca pentru acel Curs de poesie generalä din1868e. Ideile celui care-§i träia ultimele luni din viatä skit confuse §i exagerate; expresia lor nervoasà, violentä. Ales, fire§te, in primul rind la Academia Rorninä, de a cärii creatiune, cu un mare räsunet intäiu, pe incetul §i cu un folos insemnat, va fi vorba pe urmä, demisionase supt cuvint cä se Meuse comemorarea, §i religioasä, a unitului Sincai 6. El se va stinge, nu atit de impovärat de ani, cit de oboseli, in April18727. Contemporanul lui Eliad, Petru Poenaru, care jucase un rol ap de mare in organisarea invätämintului muntean,dindu-i directii atit de sänätoase 8, dar care de mult nu mai eraactivinmi -

' Scrisori din 16 si 98 Novembre 1869, in ms. 878 al Academiei Romine pp. 21-2. Erau O. fie trei impArtiri. Cf. si Atheneul Romdn din 1866, I, pp. 225-6. Familia, II, pp. 294-5, 306-7, 318-20. Ibid., 11, p. 288. 4 Ibid., IX, pp. 479-80. Cf. ibid., VI, pp. 8-9. 5 0 prenumerare", ibid., VI, p. 154. 1' Ibid., p. 11. Pentru relatiile cu Ardelenii, ibid., III, p. 294; VI, p.167. Cf. si ibid., V, p. 583. Pentru o conferinta despre ortografie, v. Familia, IV, P. 501. 7 Pentru mormintul lui, ibid., VIII,p. 429. Pentru informatii personale adesea vom recurge de preferentA la stirile exacte ale meritoasei publicatii a lui losif Vulcan. V. G. D. Scraba, loan Heliade-Rddulescu, Bucuresti, I. an, p. 301 si urm. 8 V. I orga, Istoria lnydtdmintului, passim. Corespondenta luiin Con y. Lit., 1914, pp. 198 si urm., 297 si urm., 422 si urm., 764 si urm., 917 si urm.

6 leuda llteraturii ronigne0i carea culturalä romäneascä, isprävia la 2 Octombre 1875, in vristä de §aptezeci iopt de ani, färä sä lase nimänui otraditie pe care el o dusese cu cinste mai departe. Din aceia§i generatie, bätrinul August Treboniu Laurian,alt indrumälor, care avu multämirea de a vedea pornind pe unja sa, strict latinistä nou-intemeiata Academie Romink lucrindla fo- lositorul Glosariui la Dictionariul imposibil, impreunä cu elevul säu Massimu, dispare la 1881. Grigore Alexandrescu, bolnav din 1860, va da in Rondnul de la 25 lanuar 1872 o admirabilà paginä despre sfirOul poesiei izbità In inimä de o loviturá de compas"i cäreia nu i se poate facecinstea de impgräteasa väduvä" pentru cä la ceremonia funebrà nu se mai allá nici purpurk nici flori, niel fete frumoase care s5.-i plingäla cäpätliu,niciluminä de soare viu, iar, cind se pun pe foc cärtile i se inceard imnul de triumf, se aud numai plingeri. Poesia murise. Oamenii §inatura se simtiau murind 1." Totla1872el publica un volum de Pove#i albastre dupä Laboulaye. Se §tie citde mult s'a prelungit agonia lui de mort intre vii (t 25 Novembre 1885). Bolintineanu era inultima fask de gifiitä sfortare uciga0, a unei productii in care ce niai ;.raia era numai expresiv maniera, devenità desgustätor de Uncen, de vi-1 vedem incercind pentru Traianida un metru mai sprinten : Eu sint Eadocia, ce am in Dacia Templuri de marmurä §i de porfir, sau : Ramura pomilor face mustäti Geruie, aierul §i mäzäriche luti cai Acele te bat in fati. Lupi din envine ies la räspinte, Dintii lor cläntäie, foamea-i omoarä2.

1 De aici, In Transacfiuni literare si stiinfifice, p. 24. 0 tabula de el In Romínul si Uniunea Ronda, reprodusa in Ateneul Romín din 1a0, 1866, p. 176: Catirul ca clopotei. 2 V. §i Albina Pinduhti, I, pp. 30-1.

Starea llteraturil romAneti In 1866 7

In lungul poem Conrad, cu cglätorul care moare in Italia, sint descrieri, ale Ciprului, ale Feniciei, ale Siriei, care au un oarecare pitoresc : Prime0e salutare, al lui Baal ora, Balbec, antic ca lumea, ca soarele trufa1 Era, spune cineva care 1-a judecat crud, dar drept, Vasile Di- mitrescu Nun, contemporani tovarä§ de studii al lui Eminescu, ca un cal orb la aria SArkiei, numai cu pleav5. hränindu-se"2. Ce nu se anunta in prospectele din urmA ale celui urmdrit de cre- ditori care ajunsese a nu mai avea, fost ministru,i cit de °nest!, al lui Cuza-Vodà, ohainà curatä pe dinsul :poeme vechi i nou6, ca Sasesprezece Doamne romine", Tepe i Zaira, sial- tele, Cfmpul $i Salonulpoesii din tineretä", fabule i poesii noi" (,,patru p'änäla§ase coli pe lunà" 1), Plingerile Romäniei, lonienele, drame ca ,F tefa n Gheorghe-Vodci ori Stefan-Vodei cel berbant (1868), de nicio valoare, ,,ase drame din istoria Romi- nilor" (1866)3, Moartea lui Constantin Brincoveanu, Despot-Vodei, Mihnea al Ill-lea,Postelnicul Constantin Cantacuzino, Doamna Chiajna4,Meirireai Moartea lui Mihai Viteazul, biografii, 1'6- pede alcätuite: Viata lui Matei Basarab, a lui Cuza-Vodà (1869), a lui Traian, a Cleopatrei chiar (1870), Caleitoriile tu Asia Midi, traducen idin Anakreon 5, toate acestea dupä promisiunea din 1866 a unei editii complecte, de lux, a Operelor lui 6 !Cite un glas se ridica acum impotriva acestei grabe, in timpul cind omul ap de curinddistrus mai avea minglierea de a se vedéa läudat pentru forma francesà a primelor sale poesii, Brises d'Orient, de cineva care era insu0 me0erul versului parnasian, Théodore de Banville 7. $i ca publicist Bolintineanu era sfir08. In formä de bro§ura 1 Ibid., p. 17 gi urm. 2 Literaturei qi arid romind, V, p.783 gi urm. (Cu portretul de Stan- cescu al poetului bolnav). Nun destAinuiegte ca tatalui ski, Macedoneanul Cosmad, i se zicea Iani Grecul ; mama era o BucuresteancA. 2 V,i Familia, II. p. 420. Doua volume au si apArut in acest an, ' Ibid., IV, p. 167. 5 Ibid., I, p. 188. 5 Ibid., p. 15. 7 hi Revue du siècle, XIX, 1-iu Octombre 1866; de unde in Familia, V. p.419. V. giTrompeta Carpatilor, 1868, p. 2481 si urm.: Constantin Brincoveanu. 5 V. Bobescu, in Cony. Lit., 1913, p. 594 gi urm. Pagini despre istoria poe-, Biel romanegti, In Albina Pindului, p.133 gi urm.

8 Istorla Ifteraturli romanegti

apar in contra lui dupg cäderea regimului pe care-1 servise Bo- lintineadele, jurnal in versuri"1. Era un räspuns la pioasa-i, dar räu scrisa,biografie a lui Cuza-Vodä, dar mai ales la Eumeni- dele luí, alt jurnal in versuri", pe care-1 iscälia numai cu initialele. Aici el ataca astfel pe biruitorii de la 11 Februar : lencutä Britiene, boier mic din Pite0, Acum Vistiernic-Mare al Terii-Romäne§ti, ori Cleru 'nainteazg inapoi ca racul, CAci supt Rusetachi a gäsit pe dracul S. Pe aceastä cale el fäcea o incercare zädarnicä de a prinde un public desgustat. Totu0 acest suflet stors de boalä, care distrusese acele resurse de originalitate, de vioiciune§i 'mor care mai mult decit in poesia lui se simtin veselelescrisori,dintineretä, pline de descriptii 3, riscase epopeia, de jalnicä alatuire, Traianida. Dupà ce fusesein Apus la bäi, in 18654, prinFranta, prin Italia 5,el trebuiasà caute un adäpost incasa, impovaratà de copii, a vechiului säu a§a de bun prieten§i recent colaborator la un calendar pe 1861, Zane, care va fi silitsä stäruie pentru internarea lui, de altfel in conditii de o deosebitä ingrijire, avin- du-0 cele mai bune douä odgii un personal de serviciu,la Pantelimon 6. La 5 April 1870 apare in Rominul ultimul säu ar- tico). El se stingea in August 1872v. A. Z. Sihleanu, mort de citiva ani, fusese poet un singur moment, iel nu era mult mai mult decit o simpatia amintire B. De mult ie0 dintre poeti, Bolliaceralegat numai de ziarul

1 Cf., contra lui Cuza Voda, Menadele, satyre politice, sociale, Bucuregti 1870. ' De la un timp sint gi pagini In prosa pe care poetul leiscalegte cu vechiul gi adevaratul sau nume: Cosmad. a N. R. L., I, p. 463 gi urm.; III, pp. 44 gi urm., 78 gi urm., 290 gi urm., 333 gi urm. (ed. N. Banescu). Pentru Mihai condamnat la moarte" al lui, v. Conv. Lit., I, P. 284. 4 Familia, I, p. 128. 8 Ibid., pp. 80, 128. 6 Apel pentru dinsul, ibid., VII, pp. 178-9. Cf. Grandea, ibid., VII, p.224. 7 Ibid., VIII, pp. 428, 441. 8 V. despre el frumosul articol allui Anghel Demetriescu, In Revista Contemporand, IV, p. 449 gi urm., gi Iacob Negruzzi, in Conv. Lit., V, p. 45

Starea literaturii romlnestl In 1866 9 sau, Trompeta Carpatilor, caruia nu-i lipsia din clnd In clnd si material ¡iterar 1. Byronismul blästamator, inteo vesnicä atitudine indignata contra vietii si a soartei, atitudinea eroicà a geniului care aruna de pe muchea stincii fulgerele sale si-a gasa ultima intrupare in versurile acestui Ardelean, purtatsiprinParis, apoi director de liceula Iasi, revisor scolar, intorsla Bucuresti in serviciul Ar- chivelor, pana ce nebunia-i puse capatvietiiIn1871,Nico- lae Nicoleanu, cu numele adevarat Neagoe Tomosoiu, de loc de laCernat,din SaceleleBirsei,JiualluiIonsialPa- raschivei Chitu (n. 16 lunie 1835, trecut de la Buziul vecin la Craiova, de un profesor2), a carui melancolie e de o adinca sinceritate, ceia ce n'o impiedeca de a fi de la o vreme obositoare. Usurinta retoricei sale infläcärate II impiedecà de a se concentra, lipsa de ¡dei a omului neimpärtäsit cu adevaratä cultura tine la suprafata toate aceste usoare ginduri si niciun sentiment puternic n'a putut da realitate nici inchinarilor vorbarete, nici räspingerilor teatrale Pe litiga aceste versuri de tinguire si de imprecatii, el poate da lusa bucati in care ritmul e tot asa de sprintensagalnic, pe cit de usor e sentimentul : Sus pe ceriu Lucia ieri O stea d'amor. O, stea de sus, De ce te-ai dus 3? Mara de volumasul publicat la lasi, la 1865, numai cu initialele nu- melui ski, el va mai tipari numai cite ceva mal ales in noua revista ce va aparea In curindacolo,stingindu-se indatä, InvaluitIn negurile nebuniei4. si urm.; Drum drept, X, p. 569si urm; Familia, XVIII, p. 517. Ca bibliografie, Predescu, ibid., 19309, p. 960 si urm. i Pentru boala lui in 1877, v. Familia, XIII, p. 131. Reeditarea in 1866 a Poesiilor sociale. 2 Cf. insA Sämäntitorul, V, p. 580. El Insusi dAdea data de 9 Mart 1833. V. nota 4. 8 Conv. Lit., I, p. 255. 4 Cf. lacob Negruzzi, ibid., I p. 309. Mai ales necrologul lui, ibid., V, p. 81 si urm.Volumul a fost retipArit, cu alti doi poeti mai mici, de d. G. Bog- dan-DuicA, in editura Minerva". Unele poesiiin editia mea a Poesiilor din epoca Unirii, p. 49 si urm. Cf. St. Velescu, in Revista Noud, I, p, 441 si mm.; O. Densusianu, In Noua RevistcY Romind, I (1900), p. 212 siurm.; Archiva soc. qt. si lit, din lasi, IX (1898), p. 350 si urm.

10 lstoria literaturli romAnestl

Poesia lui N. Georgescu, Bucure§tean (n. 1834), cäpitan retras din oaste la 1858, pentru a trig poesia sa de desperare, aruncind In treacät versuri pe care le uita,i mort la 1866, nu e inferioarä, In tonul de byronianä plingere contra sortii aceleia, recunoscutä ireeditatä, a lui Nicoleanu: a sufär te 'rieli iar4i, cäci inima-mi e tare; Scäldatä 'n suferintä, de lacrimi s'a 'mpietrit, i viscolele soartei nu-i fac un räu mai mare Ca furiile iernii pe-o stincA de granit. Bolintineanu, judecätorslab, a asämänat cu Anakreon, pe care Georgescu-1 cetia in original, pe acest curtenitor §i al musei tragice, dar ial celei zglobii '. Discutind aceastä poesie de tinär WA zile, G. Dem. Teodorescu, adunätorul poesiei populare a doua zi dupä intoarcerea lui din Paris, fägäduia vädirea, dui:à manuscripte rämase de la alt poet, mort de curind, a poesiei amicului säu C. D. Vucici 2. Cretianu rämäsese astfelcel mai insemnat.§i mai harnic din poetii munteni, cu scrisul lui plin de idei, de expresive contraste, de curate doruri de libertate, de idealä sete a iubirii intre oameni, care e mai totdeauna §i o lectie de limbä 3. El, care visase odinioarä de o dramä Läpu§neanu", pe cind credea cä poesiile sale ar merita pänä io recensie inRevue des deux mondes4, era Inca destul de nou suflete§tepentru a injgheba, la 1865, cel mai bun lucru pe care 1-a scris, dialogul, in bune versuri, de täieturà francesä, care presintä pe parvenitul Sfruntilà : Cu viata agitatä §i-activä care duc, Cu luptele tribunei, imi trebuie sä 'mbuc.

i Foi de toamnei, 1867, cu prefata de Bolintineanu. Cf. N. G. Gellianu (An- ghel Demetriescu), In Rev. Cont., III, p. 1si urm. 2 Ibid., p. 171. 2 Mai ales in poemul catre Byron : 0 bard al desperarii. In inima-mi ca _line Eu port o ran' adinca..., pe care I-a publicat la1874 tot In Rev.Cont.,11, pp.183-7. Tot acolo acela catre Balcescu, ibid., pp. 281-3. V. si bucata, pusa inmusica si larg popularisata, Luna revärsa lumina, in Familia, X, p. 338. 4 V. si Rosetti catre Odobescu, Cony. Lit., 1925, p. 332 siurm., 339.

Starea literaturli romAtte§t1 In 1866 11

De-aiti ziva §i noaptea cit scriu §i cit cetesc, Alerg In dreapta 'n stingainencetat vorbescl Si räspunsul : Mincai cartofi cu pine, la zile mari compot, Purtai ciubote sparte, surtucul ros In cot. Si studiile la Paris ale fostului flämingios: Pe lingä drept, cancanul a studia m'am pus. In amator lacoalä din cind in cind mergeam, Dar la Mabille, la Prudo loarte exact eram. Cancanul estecoala oricärui om de Stat. Secretul ca in lume sä poti sä izbute0 E dupä intimplare sà stii sä te 'nvirte§ti, Sá säri 'n dreapta 'n stinga, pe vine sä te la§i, Sá ai inmlädiere, sá mäsori ai täi pa§i. Sau: ...Morala e un ban Al cärui curs se schimb6 :morala cea de an Azi a scäzut in piatä,i, de voie§ti s'o treci, Dator eti Cu morala de Astimp s'o mai freci. Atacul contra omului politic nou, duvrian al boieriei, Il presintä pe acesta Apostrofind in urmä pe fo0i-aristocrati Ce tara vor sä vinzä la. apteimpärati. A, ce pläcere, frate, sä poti sä. Pe cei superbi odatä, sä poli sä-i pälmuie§ti, Sä inegre0 in dîniii chiar ce mai au bun, Sá poti ci§tiga astfel renume de tribun Din tabara in alta d'a rindul am trecut, Unde scapam ieri, astäzi mä. 'ntorc ca sá särut : A§a mi-am fäcut drumul, a§a m'am ridicat. Si observatia lui Paul : In locul boieriei, eu \T'ad cä ridicati O casa mai avidä, de oameni le§inati, Ce nu cunosc pudoare, ce nu au niciun !d'u, Ce-ti taie ziva mare chiar punga de la briu. Profesor, omul zilei explica impärtirea timpului säu : In adevár, la'Koalä eu astäzi nu m'am dus: Am un procés la Curte, dar am trimes räspuns

I Rev. Cont., I, p. 44i urm.

12 Istoria literaturil ronane§t1

Cà cer sà se amiie ;In cit pentru Senat, Mä duc sä-mi ieau diurna.... Satira continuä prin Transformeirile lui Sfruntild Micul poem Orfanii, publicat tot acolo a, se a§eazäintre cele mai frumoase produse ale romantismului de modfi francesá la noi (un imprumut din Bunica lui Hugo se descopere u§or). Vedeam cà ceva straniu se petrecea in cash' : Femei, bärbati In negru, cari mai toti plingea', Mäicuta lor iubità intinsä pe o mask De facle 'ncunjuratä, §i-un preot ce cetia. Numai lirica de iubire e la nivelul de banalitatealtimpului Pe acest povirni§ al sentimentalismului social, al milei de cei säraci §i slabi, Cretianu va da foii literare din la§i cutare bucata in care ,nobilei dame" care »venia de la bal"ise opune muncitorul, Luindu-§i dejunul compus d'un covrig 4. In schimb, cel mai fecunddintrepoetiimunteni mai tineri, M. Zarnfirescu, Mihalache Zamphirescu, cele douä nume repre- sintind caracterul spirituluibucure§tean deatunci,formatdin vulgaritate §i pretentie, nu face decit sä legene In versuri de o de- plorabilà u§urintá citeva notiuni din zestrea romantismului sentimental decadent: ,fragede flori", buze pälite",,suspinuria§i ,suspinäria, orechi morminte", ,regiuni celeste", delicie divine". Un vag pesimism, totalneimpresionant, enotadominantäIn aceastä rostogolire de nimicuri. E adevärat cespune biograful lui tärziu, N. Tincu, a nu e un ritmschilod, nu eoformä

Ibid., p. 409 qi urm. Dar sfir§itul in versuri e nespus de banal; ibid., pp. 539-41. 2 Pp. 302-4. Tot a§a Mihail Zamfirescu, Cu al tau refren Dati, dati la cer- §itori (ibid., pp. 381-3), corespunde lui Hugo in Donnez, donnez, l'au- mône est soeur de la prière...". a Ibid., pp. 345-6. 4 Cony. Lil., 1, p. 194. Fabule, slabe, ibid., III, pp. 103-4. El va mai da pana tarziu bucati de ocasie, ca Femeia dorobanfului (Familia, XIV, p. 281). La 1879 i§i aduna scrisul in volumul Patrie Libertate, O alegere din el in Biblioteca mea de poeti romini de la Valenii-de-Munte. Alt supravietuitor de la 1848, Aricescu, da lstoria revolutieilui Tudor, lucrare foarte bine informata §i scrisa convenabil. V., pentru el, §i Familia, VII, pp. 81-2,

Stared ilterafurli romanesti In 1866 1g gramaticali gcilciatá 1, dar nu e, la autorul unui dictionar de rime, un singur vers de adevärata poesie. Nascut la Bucure§ti In 1838, colaborator incä din 1859 la Re- vista Carpatilor a lui G. Sion, eli§i aduna poesiilede prima tineretä In volumul Aurora din1860,care nu cuprinde nicio revelatie de adevarat talent, restul unei productii literare nu prea bogate a functionarului de la Ebria Spitalelor Civile ramiind sa lie adunat dupa moartea luitimpurie, in 1878,de frateles5u. Incercasei o epopeie, BcItcilia de la Teiomi,incareerasa apara Raduerban in lupta cu Tatarii lui Simion Movila i figura de vitejeasca jertfà a lui Stroe Buzescu. El n'a adaus nimic la tesaurul bogat al poesiei noastre lince, dar vinaopoartà inainte de toate moda sentimentala§ipedanta careia cu docilitatei se robise. indata ce e mutatindomeniul vietii de toate zilele, cu luptele §idumfániileei,nota bucurq- teana de zeflemee da viajaunuiscrispana atunci aa de linced. Astlel cind se va lua la lupta cu inovatiile ie§ene i va presinta, bätindu-0 joc de scriitori cari-1 intreceau cumult,de leii de coca"i de boul in colivie". Linga Musa de la Borta Rece" el ar mai fidat, la foaia Scrinciobul, cu bune versuri escelente caricaturi(1858-9), Nebuniada", care nu se gäsete insa. Urmapl mai autentic al lui Bolintineanu, Macedoneanul Gri- gorie H. Grandea, care in ilusiile despre sine mergea 'Anaa recunoa§te in lord Byron pe trupescul sàu pärinte, va da, iin revistele sale Albina Pindului, apoi Tribuna 2,consacrata ches- tiilor contemporane, o poesie uoarà, in care insa ar fivoit sä coboare demonism romantic, exotism iosentimentalitate deosebita. Nu ()data in poemele lui e un remarcabil avint, dar lin- cezeala versului §i neegalitatea unei forme neindestulinchegate 1-au impiedecat de a da, in Erica, o singurd paginä care sa rämlie in adevar. Romanele lui nu vor ajunge pe ale lui Bolintineanu. La 1867 el se incercai in teatru, cu aeeiai uprintä de imprumut, prin Fiji lui Alexandru-cel-Bun, Domnul Moldovei. Vom intilnii mai departe pe poetul liricelor din Miosotis §i romanului Fulga.

IRevista Noud, V, pp. 2-4(Cu portretul unui finar frumos, gras si banal, de si cu ochii inteligenti). In Ianuar-Maiu 1870,Liceul Romln.

14 lstoria literaturli rom6nesti

Ceva mai tárziu numai se ridicase, Inca" de la Nopturnele din 1853, Braileanul, de origine italo-greaca(n. 20 Octombre 1828) Paroncin, Gheorghe Baronzi, care,urinal-itinainte de toate de frumuseta imaginiii de rasunetul rimei, e capabil sa jertleasca intelesul, caci de sentiment la acest tehnician al versului, adesea cu izbinda, nu poatefi vorbaEl va imbraca in aceastä forma, une ori scinteietoare, subiecte exotice cai teme istorice §i populare, fiind un adunator cu sirguinta, §i prin elevii säi de mai tar: ziu, al poesiei popular-e. Povestirile lui, de aventuri, de lupte, vor dovedi energie,putere dramatica, ritm.Niciodatä elnuse va cobori pana labanalitate. Daci lungile-i romane sintde mult uitate, unele din micile poeme sint demne de a infra in antologia epocei ' La 1867-8, el publica in »Trompeta Carpatilor" un bun roman original, Muncitorii Statului, din care nu lipse§te critica socialä. Nuvela, romantica,istorick erainläti atsä.prin abundenta lui Pantazi Ghica, multä vreme, supt influenta unei criticedecare va fi vorba mai departe, considerat ca unscriitorcare,inteo limba adesea impestritata §i fara proprietatea deplina a terminilor, ar fi injghebat numai scene i actiunices'arpierdeprea mult in valulnestapinital unei retorice vqnic asemenea cu sine. Fiu al lui Dimitrie,magistrat, el insu§i fiullui Scarlat Ghica, din neamul domnesc, §i al unei Cimpineanu, irate cu Ion Chica, Pantazi, nascut la 15 Mart 1831(t lulie1882), edat la Paris de mama, tatal fiind mort de curind, in 1846, dupa bune studii la Sf. Saya.Intors la 1847 pe linga aceasta mama bolnava, e secretarul Magazinului lstoricu al lui Laurian §i Bälcescu, care-I pasted pe linga dinsul,in calitate §i de propagandist, in cursul imprejurarilor de la 1848. Dupa caderea micàrii revine la Paris, ederea acolofiind intrerupta numai de o calatorie la Constan- tinopol, unde frateleluiera persona grata. Se intoarse la 1853, fara termina dreptul,i insurat cu o Francesa'. in räzboiul Crimeii, ajunge a fi capitanotoman, dar, la Bucure0i, infra' in magistratura'.Literaturii Iid'a', Inca de la 1859,cind redacta, cu Bolintineanu, acel ziar aimbovita (1858-64, 1870), Un boem romtn, V. prefata mea laOpereleluialese, V.alenii-de-Munte, 1509.iIn Adevarul literar" am relevat cindva reala valoare a acesteipoesii. lacob Negruzziil iea in batjocura pentru rimele iscodite cu truda ; Cony. Lit., III, p. 15. Satirele lui din 1667 slut triviale.V. insa versuriledin Trompeta, 1868, p. 2467,

gtarea literaturil romlnegti 1n 1866 15

Amazoanele romtne, O lacrimil a poetutui Cfrlova 1, cele douà din urrnä neaflindu-se unde le-as putea cäuta. Functii insemnate is'au incredintat supt Cuza, la a cärui rästurnare a ajutat, si supt Carol 1-iu. Pantazi Ghica va continua inc6 peste un deceniu activitatea sa, murind relativ tinär la 18823. El se incercasesi incomedie in dramk prin Mircea-cel-Beitrin din 1872: Eminescu fl va judeca aspru pentru haosul de frase" al acestui teatru 4. Incä din acel roman al sä.u, Un boem romin, din 1860, care presintä, In obisnuitul stil romantic, plin de fantasie ironick viata iiubirile unui tinär Bucurestean, Paul, cu Paula lui de acasái cu multe grisete de la Paris, scriitorul bucurestean arAtase lush' cà poate descrie Inteun chip interesant deosebite aspecte ale vietii sociale. Astfel cind îi aminteste scoala SI. Saya la care invätase, Cu profesorii cari- caturati färà cruzime, Genilie Bura-Verde, Jobin, cu colegii intre cari Boerescu, Berindeiu, Sihleanu, cind descrie mediul revolutionar de la1848, Paul devenindsi el, cela ce aratà caracterul auto-biografic, secretarullui Nicolae Bälcescu, cind dä aspectul Tirgovistii de atunci, culäutariiboieriti, cu imprejurimile, cind dà note, judicioase, despre literatura timpului 2. Fratele lui Ion Ghica era, fireste, un om foarte cult si, cum vedem, nu lipsit de talent. Impresia pe care o dau nuvelele lui mai vechi se fnläturà si la cetirea, care provoacä o adeväratà uimire, a acelor pagini din 1874, In care el, cel crescut cu preceptor trances si deprins cu viata Parisului, se fratiseazà acolo, in societatea lui Alexandre Dumas P&ei Halévy, a lui Musseti Auber, inteo clipä cind cel d'intäiu se gindia la o operä romäneascài fäcea pe tinärul student romin presinte melodii de acasà si bucäti din poesia lui Alexandrescu, Alecsandri si Bolintineanu. Acolo slut idei sà- nAtoase asupra trecutului, si a celui politic, in legäturile cu Rusia, si a celui literar, pänä la Dosoftei si lenächitä Väcärescu, si a celui I Apoi : Fata haiducului, Istoria unui cdmdtar ce-si pierde timpul, alergind dupd un debitor, Un amor pierdut, Nu md uita, Sin gele Voinei, Garofa lntemniratului, rim* Cisldului, Marele Vistier Clndescu, Adul- teriza, Elena cea frumoasd, O amintire, piesele Sterian Pdfitul, lades, Ce aduce o oard n'aduce un an, Domnul Drumarescu, Nebunii din fafil, Mircea-cel-bdtrin, Furtuna, plus cantonete si mai ales Suveniri din adoles- centd (pe care nu le-am putut gasp. V. Familia, XVIII, pp. 605-6. V. pp. 65 gi urm., 71 gi urm., 273 gi urm., 322 gi urm., 324 gi urm. Familia, XVIII, p. 868. 4 V. ibid., V, p. 25 gi urm.

i6 istoria literaturil romlne§t1 present, asuprascrisuluiadevärat al epocei fanariote, carenia putut_sä insemne fanariotisarei ind mai putin elenisare, asupra neologismelor, care trebuie pästrate dacà s'au aclimatisat, alaturi de dovada unei serioase cunoasteri a literaturii francese, pornind de la trubadurii îniii de la Alain Chuflen Nu se poate s'A nu se dea lauda cuvenità ureatoarei asezäri drepte a scrisului romänesc In greulmediu unde s'a infiripat : Dad ei s'au suit in virful Parnasului siau atins märirea artei, numai propria lor stäruintä i-afäcuta reusi ;ei s'au instruit singuri ;munca lor personan.' si nobilele lor sentimente i-au urcat atit de sus 1". Acelasi are in comedia Furtuna, cusubiectulextrasdino nuvelä frances6 de Frédéric Soulié", un dialog de o perfectä na- turaletä, care pune acest act de comedie intre ce cuprinde mai bun repertoriul timpului 2 Mult mai putin inzestratul Pelimon (si poesii, Flori de Moldo- Romänia,1864; Citerain Carpati,1870),cäruia-idatorim insä unele descripta de tara, de obiceiuri populare, de monumente istorice, tipäria la1868Revolutiunea rominii din anal 1848, dupà un volum despre Moldova si Bucovina, cu unele note contemporane de folos. La1870incerca un roman istoriC Matei-Vodei la nuincistirea Sadova. Aráturi de pärtile in adevär personale pe care le cuprinde scrisul lui Pantazi Ghica stau paginile de amintiri, cu bonomie" si intr'o moldoveneascä simplä, ale lui Gheorghe Sion 3, de mult mutat la Bucuresti, versificator convenabil, druia-i std räu numai cind inceard s'O stoard unui suflet comun picäturile scumpe ale poesiei. E o placere sä-I asculti cind vorbeste de teaál venit la lasi de la

I Rev. Cont.,II, p. 324 si urm. Ar trebui cdutat Le Journal historique din 1854 al lui Dumas, unde acesta a prefAcut o nota aluiPantazi Ghica despre Arge, care ar fi fost copiatA de Gr. I. Paléologue, in Le monastère d'Argisch, adié d Son Altesse la Princesse Régnante. De aici a plecat el pentru destdinuirea de mai sus. 2 Rev. Cont., f. p. 12 si urm. Alte doudpiese anterioare sIntcu totul ireale. Astfel, dupd cele date In Revista Carpafilor, paginile carein Revista C ontentpo rana intovaragesc presintarea lui Conachi. Sion lace in 1867-8 o cAlAtorie italiana ; Familia, IV, pp. 45-6. La 1869 publica Influenf a morald, satird politIci In versuri. Pentru Fabulele lui mai departe, dari In Fa- milia, VI, p. 421 §i urm.

Teatrul bucure§tean

mosioara de pe valea Racovei", care copia versuri pe condica groasà de hirtie tricapelä" si le cetia seara copiilor imprejurul unei mese rotunde pusä pe un pat lat dupa moda veche", in ciuda invätäturii grecesti de la scoalä. Apoi visita la Conachi ce! fara portari, majordomi, lachei galonati", caci usa boierului mare era deschisa, mai mult :onorata cu intrarea boierului mic". Ba- trinul poet apare in atelierul de strungärie", in mijlocul lucrului la care participa, si pofteste pe oaspeti in camera lui de pre- dilectie, unde era si cancelariei camera de culcat si camerä de tandura. Recomandind copilului limbile apusene, clasicii elini ori mäcar pe modernii Atanase Cristopol, Rizu Nerulos, Alexandru Pan aioti Sutu, elIi spune : masa mea este masa tatalui täu cind el va fila tara.".i descrierea lui Conachi la saizeci de ani, nalt, uscativa, cu ochii negri infundati", barba lungä, rarä. cäruntä", imbräcat de modä veche, dar cu pantaloni caficesti si cizma europeanä.", pe capcucäciula de lantasie, ocalota de catifea neagra cu cozoroc, cu fundulfoartelungläsatpe umarul drept, avind in virf un ciucure frumos de lir", e tot asa de pretioasa cai presintarea mobilärii unui palat lipsit de once trufie, pänä la radvanele fabricate dupä modelurile ce el insusi le desemna", cu caii fàrá dinti" si vizitii octogenari". Aflärn de aici icaritatea ascuns'a a zgircitului",care-sideschidealarg punga dacä se invoca numele raposatei sale sotii", ca si lectura luí Newton, darul facut cabinetului de fisica, planul unui obser- .vatoriu astronomic 1 II. TEATRUL BUCURE§TEAN. Prin ziarul Perseveranta" din 1865,liberaliimunteni apelau la junimea rominä.", menitä a fi npropagatoarea gloriei patriei" si-i fil.gaduiau politica inimii" ialtele bune. Acolo-si publica Hasdeu, Basarabeanul de culturäruseascä polonä, pe care scrisori,recent publicate,ale unui camarad din armata ruseascà ni-1 arata in viata lui de copil, cu iubiri mus- cälestiiaventuri usoare si care intimpina in scrisulliterar si piedeca unei rellexivitati dusmane a creatiunii spontanee i aceia a cunoasterii mai mult dinstudii a uneilimbi pe care cine o poseda ca filolog nu inseamnä ca o poate stapini ca artist, Reizvan- Vodd, piesá notiä cutendintepolitice.In ea boierul Zbierea mustra pe teranul mos Tanase cä. se apuca de präsilä" fàrà sa Rev. Cont, 1, pp 101-5. 2

18 Istoria literaturil romAtietitl aibA cu ce-o heáni, pe cind Räzvan Tiganul d'A aceluia§i teran, care-I despretuiqte, o pungà de galbeni, trecuti prin jaf §i silà In sacul unui ciocoiu", furati fiind de la Acei ce m'Anincä mierea muncitoarelor albine. Se aud cintece de batjocurA Impotriva lui Petruchiopul : Decit un Domn de ocarä Sau boieri mi§ei §i hoti, Mai bine la dracul toti 1 RAzvan insu§i, care face cintece §i doine" §i ascunde un suflet domnesc in trup de Tigan, el,care preferä spinzurAtoarea Ina- intea robiei,e un simbol de revoltà, unul foarte viu §i expresiv. Nu se guth bogatii, cei mari, boierii slabi de fire : La ei taina, mintea, fata, inima, totu-i suptire 1 Sträini impilAtori de Romini, preoti cari ....penteun zlot Cunurfá sorA cu fratei mAtu0 cu nepot, ori Voi ce firguiti cu dramul pänA isfintele moa§te... Vidra, nepoata lui Motoc, Un FAtoiu ce cAläre§te §i impu§cà chiar ca zmeu, e o altä figurà de neatirnare sufleteasckde nerecunoa§tere a puterilor din afarà. IntlInirea dintre eroul sigan §i frumoasa, mindra odraslä de boier mare, cu cele d'intgiu semne ale unei iubiri ce nu vrea s'A §tie de hotarele patimilor, e o superioarà scenä de idilä. Piesa e de sigur frumoas'A, §i anume versuripot infiora o salA, ca acesta, prin carehotul Räzvanarat'A ce a fäcut cu galbenul ce lipse§te din pungA : In locu-i este o pine inteo colibA s'Aracä... Versul e une ori bun, de §i accentele sit-it särite din loe, sigur de sine, limpede, cuprinzind locuri ca urmAtoarele: S'A facem ce face frunza, cind prin codru vintul geme, Ori s'A facem ca izvorul cind aruncà unda lui, ScApkind argint din spume, pe verdeata codrului. RAze§ul Inchis §tie a-0 spune durerea zguduitor : Toti acei ce, ca o moa§te, pAstreaza in scris unce, Putrezite de vechimei 'n care cu falä zice GA strimo0 lor, in lupte, riuri de singe värsind, Au ci§tigat ca rAsplatà cite-o brazdä de pärnInt,

teatral bucurestean 39 si doina lui e asemenea cu cele mai bune imitatii populare ale lui Alecsandri, din care Hasdeu declara ca a cusut-o". Lauda vietii slobode a codrului e plina de o sälbatecä energie. Vehe- menta causticà a luiRazvan, capetenie de hoticare-si aduce inainte, ca prins al voinicilorsal, pe boierul miel, stapinuldin zilele de roble, e invesmintata in versuri miscatoare. Pentru ega- lisareasufletelor ce ard in iubirepoetul AA o comparatie ca aceasta : Si palaturi aurite vi-un acoperi§ de paie, eind flacara le cuprinde, fac tot un fel de vapaie. Descrierea fugii spre Nistru a lui Räzvan are ceva din maretia avintului lui Mazeppa in balada lui Hugo ori in poemul lui Byron. Vorbele de infatire spre ideal ale Vidrei : Nu cata la lutul terii, ci l'al terii viitor, Innaltä-te, fa-te mare, nazuieste pän'la stele, n'au *eche in literatura noastra. Infatisarea vietiide tara e plina de o noua sifrageda viata. In expunerea soarteiblastamate a Tiganilor porneste un urias avint de durere. IntimpinarealuiRazvan, Domn, de soltuzul Sucevei, de copilul cu vorbele nevinovate care-i face urarea biruinti- lor, strärnuta de fapt in lumea poesiei Cu Moldovenii tai, Macar de-or fi si rfii, M'aria Ta s'A fii bun cu ei ; Si, de'i vedea unii si desculti, M'aria Ta, tot sa-i asculti, zice oratia" pe care Hasdeu se face a fi auzit de la un bätrin Basarabean, Vasile Cristea. Sfirsitul nepregatit al piesei, uciderea brutaläaerouluisia eroinei, lipsa de sanctiune morara decit doarcea cuprinsain versurile : Invatati copilul vostru ca s'a nu doreasca 'n veci Bunuri ce sticlesc ca sticla, bunuri fragede siredi sint de sigur mari greseli dramatice. Dar exactitateaadmirabila a decorului, a moravurilor, avintul de poesie apriga ce se innaltä mai mult decit odata pana la sublim, ironiascinteietoare,'Mal- tul ideal social si national ce se proclama', graiul de obogatie

26 istoria Iiteraturil romanesti si frumusetä Cu totul superioarefac din Räzvan-Vodä" cea mai insemnatà operä poetia ce se intilneste intre Doinele" lui Ale- csandri si cele d'intiiu acorduri ale lui Eminescu 1 Domnita Ruxandra a aceluiasi (1867) e insä o aickuire in prosä, in care se intilneste in jurul fetei lui Vasile Lupu care iubeste pe Polonul Korybuth, dar se supune vointii tatälui si a terii luind pe uritul Cazac Timus o intreag6 tesäturä de un dramatism des- Mat, in care declamatiile eroinei,care dinfericiremaipoate vorbi pe aläturi sialtfel,si fraselealtor personagii nobile stau aläturi cu limbagiul familiar pfinä la vulgaritate al corului" celorlalti, intre cari invätatul, inventivul Nicolae Milescu a dobindit, nu intelegem pentru ce, un rol de quasi-bufon,inteligent,abilsi cinic. Un dramatism silit pune capät uneiinventiuni romantice din care lipseste bunul gust. Piesa a fost reluatä in plinä glorie a autorului, tärziu de tot, la 1898, supt titlul 0 femeie2. SA nu uitäm o Domnita Voichita, de care ni se vorbeste in 18693. De la aceste drame istorice teatrul lui Hasdeu va aluneca mai tärziu la injghebäri ca Trei Crai de la Reiseirit(1879),in care, peste un dialog in prosä, natural, pentru tipuri reale, versul im- bracä dese ori brutalitäti ca acelea din urmAtoarele rinduri Chid Rominul se 'ndirjeste, Din titinä cind mi-1 scoti, El iti toarnä romäneste Un blästäm de sapte coti. Hasdeu fusese si in alte genuri un scriitor beletrist. Mari de forma romanticä pe care o dase aceleipovestiria epopeiilui loan-Vodä cel Cumplit, elscrisese, urmind exemplultatälui, Alexandru, de la care avem nuvela Domnia Arneiutului, adecä a lui Vasile Lupu , nu numai nuvele, de un humor indräznet, ca aceia in care imità autorirusicetitide dinsul intinereti,

1 A. Davilla judeca teatral primul act, iar celelalteo expunereistoricg. Semnaleaza cu dreptate lipsa de entusiasm vichiar de emotiune", dar incheie ca, tinind sama vi de titlul nou de poem dramatic", e totuvi cea mai frumoasa drama istorica a literaturii noastre"; Literatura $i arid romind, III, pp. 325-40. 0 critica aspra a Ardeleanului indraznet care iscaleate Radu Mature!, in Familia, VI, p. 79. 1 V. A. Davilla, l.c.,III, p. 735. a Familia, Iv, p. 135.

Taint' bucureVean 21

Ursita', Ca poet liric, el cauta Cu greu, fortindritm§i forma, care trebuia safiespiritualä,oricum frapantà, pentru o ideie personala. Traduse in prosa, ar clOiga poate bucatile cuprinse In volumul ski de Poesii din 18732. De altfel Hasdeu ziaristuli Hasdeu eruditul erau sä. distrugä 1ndata. pe scriitorul beletrist. Nu se poate deplinge In de ajunstimpulpierdut deacest spirit originali puternic cu alcatuirea foiidecaricaturi§ide satirä Aghiutd, in care, cu atacuri personale, nedrepteitriviale, contra tuturor oamenilor politici ai timpului, mai ales contra lui Rosetti, cu glume de un gust indoielnic,cu versuri care n'au mäcar spiriti In care se cheltuiesc atitea sfortari pentru o rimä noua, se amesteca paginile de amintiri studente0 din Rusia, mu- tate la o Universitate germanäg din nuvela de moravuri ware Malta, scoasa i In volum. Din grämada acestor deOntari se ridica numai prin ideia pe care o cuprinde iprin cumpatarea formei apologul Bradul, care ar merita säfie reprodus Inin- tregime. Une ori, aceastä poesie este o arma, cainatacul violent crud contra boierilor 3.La 1866 a pärea Satyrul, avind i colaboratia poetului Nicoleanu4 §i a adunatorului de literatura popu- Ina. I. Fundescu 5. Cu tot titlul si cu toate numele chineze§ti ale colaboratorilor, acolopublica Nicoleanu Revenirea, Suspinul§i alte bucati lince g. Urmärind cercetarile istorice, care-I retineauatunci mult mai mull decit filologia, de care-1 va lega catedra, restituitä la 1876 7 ea va c4tiga pe urma, acest spirit de orara pätrundere fineta, mergind fnaintea imposibilului In §tiinta pentru ca, intre- buintfnd resursele unei extraordinare informatii, sä se incumete

' V. $i Amintiri redactate de intimul sau, o bucata de vreme, prin 1890, Vasile Cosmovici, In Sdmändtornt, VI, p. 984 $i urm. 2 Cf. si Familia, V, p: 3. I Odd r,la' boieri,ibid., V, pp. 98-9. Pentru polemics sa contra lui Maiorescu v. mai departe (pentru 1871 $i ibid., VII, pp. 356-7). Vezi o bucata a lui Hasdeu dedicata acestuia, in Familia, V, pp. 338-9, 5 Basmei poesii populare, cu o prefatade Hasdeu, Bucure$ti1868. Fundescu publica In acest timp $1 un roman (Margareta, lupia Intre dona lemei cdzute, 1866). 5 V.i Familia, VII, pp. 200-1, X1,..p. 618.

22 Istorla Ilteraturil romanestl

sa izbuteasca adesea,a-1 proba , elface in acest timp, de la 1868 inainte, cälatorii la Pesta 1 §i in Ardeal, cercetind bogata biblioteca Batthyanyi din Alba-Iulia, plina de lucruri privitoare la Romini 2. Cu un larg articol-prim, care pune in luminá marelerol istoric, marea amintire legendarä a lui Traian, Hasdeu, ocupat §i cu acele foi de satirä politica, va incepe la 16 April o foaie cu a- cest titlu. Si poate peste toate celelalte infatiOri ale sale marele atlet al argumentatiilor care nu se opriau nici inaintea sofismului pentrua invedera o extraordinaräputere.erainainte detoate teoreticianul metafisic al unui nationalism care se invecina cu mis- ticismul slay de care arata patruns adinc, cum se va dovedi§i, in ultima parte a vietii, prin cufundarea sa inteun supränatural din care Meuse o conditie de viatä. Dar ind din aceVi ani de tinereta liberalul, revolutionarul, era §i afirmativ, cind, undeva, ocupindu-se de legaturile noastre cuSirbii,declara ca nationali- tatea noastra nu putea a se desvaliin noua sapatriedecit numai räspingind prin o luptä crincenai neprecurmata namolul f eluritelor nationalitäti sträine ce o strimtoriau §i oicanau mereu din toate directiunile".

In acela0 timp, V. A. Urechiá represinta la Bucure0i, unde se mutase de mult, Vornicul Bucioc, in care Domnului strain Ga§par Gratiani i se opune tipul de bun Romin al lui Bucioc, cazut din causa iubirii sale pentru tara fatä de acel Domn care e infati§at mai caricatural de cum a pututfiin realitate inimosul §i interesantul Ga§par-Voda. Urechiä va mai da teatrului un Mircea P,

In 1868; ibid., IV,p. 262. in 1871 ;ibid., III, p. 345. 2 Ibid., X, pp. 297, 357. V.siibid.,v, p. 586. in materie de teatru se mai scriu StAncescu, Dreptatea lui Mircea-Voda (1865), Radu-cel-Frumos al lui N. D. Popescu (1865; V. Familia, 1, p. .102 si urm.), Sarsaild al lui Geanoglu (1866), Baba Cloanta Paunasul Codrilor alelui T. Porfiriu, Viitorul Romaniei (18S7) al lui T. Pascal, Mihai Viteazul al lui Halepliu, Calatoria a trei ferani in Bucuresti (1867), piesele lui J. Dumitrescu, pe vremuri om cu haz : Radu Calomfirescu, Rada Buzescu saufan-Tatarul, 1878, Fata Pandurului, pentru care Eminescu nu gAseste, ca si pentru un A. LAzArescu, cuvinte destul de aspre. Cf.011Anescu, In Literaturd si arid romind, 1, p. 529 si urm.i In Istoria Teatrulai (An. Ac, Rom., 1897-9), p. 258i urrn.

Teatnil bucuregtean 23

o comedie, Angina (1872), o alta, Balul Mortuluil, pänä la Rara avis din 18822, o Odd la Elisa, mai tärzie, in dramä un Banul Märiicine (1872), piese care vor avea succes. Ele par azi fade, cu figuri vage, r'äu definite, care pot fi de oriunde, cu o intrigä care nu 000 de la inceput, Cu o limbä färä vigoare, fä'rä duio§ie §i färä grape, imposibilä la lecturk de leOnatä" ce este, pierzindu-se in dialoguri care nu prind ;Eminescu, in cercetarea asupra teatrului pe care am citato mai sus, le gäsia insä escelente". De fapt ceia ce represintau actorii de cäpetenie ai vremii, de la Millo la Costachi Caragiale ila Pascaly,erau traducen de in- fiorätoare drame romantice ori de melodrame plingätoare, comedia de fabricäparisianä venind in rindul al doilea. Cu totul altfel de cum fusese in Moldova anilor 1840 sau in Bucure§tii epocei de dupä 1830, cind se oscila Intre Alfieri, marele Inv'ätätor de ideal,i Racine, de o parte,i comedia lui Molière, de alta. Mai intins, publicul avea mai putin gust decit in vremea boierilor, ai cfirorurma§i, cu toate necontenitele atacuriale presei liberale, cäreia cindva i-a iispuns Odobescu, pe atunci numai amatorul clasicismului antic tradus de dinsul3, i imitatorul Francesilor in nuvela istoricä--i el laudä,i mult, teatrul lui Urechiä 4,-nu voiau sä vie la astfel de spectacole,oricitde mare ar fi fost talentul interpretilor. Un tinär boier, abiaintors de la Paris ca doctor in drept, cu planuri mad iin domeniulliteraturii,uncle voia mai mult sä adune silintile altora, Petre Gräditeanu, prelucra pentru cutipuri locale,pedanti ardeleni, ca Romulus Flavius Tercilianus, §i Evrei, ca Franz Svalberg iLeibu Avramescu, Re- visorul lui Gogo15.

Reizvaní Vidra a lui Hasdeu se represintä iastäzi,pästrin- du-0 pretuitorii. O singurà datä a reapärut, ca o curiositate, pe scena Teatrului National din Bucure0 tragedia lui N. Scurtescu, institutor bucure0ean, care indräznise sä atace un subiect ca Rea Silvia. Cu uimire se cetesc In ea versuri aa de energice §i de avintate ca acestea din visiunea lui Romul :

I Familia., VII, p. 153. 2 Ibid., XVIII, p. 616. Pentru Georgice, Cony. Lit., 1930, p. 416 gi urm, 4 V. Familia, XIII, pp. 513-5. In Rev, Cont., II, p. 253 gi urm,

24 Istoria literaturil romgne01

Visarn ca ma suisem pe muntele-Aventin. Parea o zi superbä §i-un orizont senin. Pornind spre pamint bratul, luäiu intea mea mina Din coast' acelui munte o mina de tarinä Si-o aruncaiu in spatiu, dar praful se facu Un stol intins de vulturi, si spatiu-I umplu. lar eu priviam la dinOi si, spre a mea mirare, Vedeam cum al lor numar cretea fära 'ncetare Si mai tot orizontul, oricit era de 'ntins, De-acele falnici pasari parea a ficuprins. Vazuiu ca 'n once parte prin zbor se räspindira Mai-mai cu-ale lor aripi pamintul adumbrirä. Tesatura, criticata, a tragediei e, fireste, cea indicata de istorie, iar spiritul de liberalism care o insullete0eacelaalintelectualitätii . muntene de atunci ' Avem a lace cu un Hu de teran autentic, care, nascut la 1844 inteun sat din Dimbovita, Valea Lunga, nu I-aparasitcleatla optsprezece ani, cu §coala primara ispravita, adeca abiastiind saceteascasi sascrie,pentrucasaintrela Bucure0 in liceulSfintului Saya, nu fara afitrecut intaiudoianiin- tregifara niciunrost, viata trista,destul de rea", spune un prieten. Ispravind la 1870, elajunge, nu fara a frecventa cursuri de Universitate, institutor princoncursinchiaraceasta.Capi- talà pe care avuse curajul s'oinfruntecu cestia ice putea de acasa de la dinsul. Bolintineanu nu-I seduce, caci el, cetitorul, cu sete proaspäta, rurala, al lui Racine cel pudrati impanglicat s'a format si a limas totdeauna,i pe subiecte hotärit si strälu- citor romantice, un clasic, cu versul fail gre, strain de vulgaritate si zgircit chiar la pitoresc, construindu-§i cu ingrijire scenele i actele teatrului, care de la inceput 1-a ispitit. Dar vintul luptelor de partid il prinde, cum prinsese sufletul aprig al lui Hasdeu,i, ca si dinsul, pe care 1-a cunoscutiadmirat, se aruncä impotriva privilegiuluii apara contra teranilora o libertate sprijinita pentru fiul de rumin pe muncai dreptul teranului: $i robuli teranul au säbii de luptat: Cu robu-este-adevärul; el'cu dreptatea 'nvinge, Cu despotu-e minciund; el tot ce ea se stinge, Cäci Dumnezeu ajuti pe cel ce-i zugrumat.

i D. Laurian, In Rev. Cont., I, p. 166.

Teatrul bucurestean 25

În acest sens a colaborat la Satyrul lui Hasdeu, la Ghimpele lui Oh. Dem. Teodorescu. In metrul care era familiardincopil/rie urechilor sale el scrie, supt pseudonimul de Nit/Vintilà Stroie, poesii poporale prin care aratà relele ce impileag pe teran, biciuind cu cea mai asprä ironie pe impilätori" :ele ar trebui dutate prin ziarele timpului, poate mai alesinRominul" lui Rosetti, care de obiceiu nu dä. nimic literaturii. De aceia, legat de Cercul Orientul", colaborator la Albina Pindului" a lui Grandea, el se arunci bucuros in campaniile pe care le incepe, cu Hasdeu si elevul lui, Gr. G. Toeilescu, Buzoian, fin de boierina, societatea neted revolutionar/ Rominismul", care se inchina icoanei lui Tudor Vladimirescu §i preg/tiapoate un tron de Domnie indigenä rästurngtoare noului lon-Vod/ cel Cumplit care arfi fost Hasdeu Despot al lui Scurtescu (1875)2, care va fi aruncatIn umbrä de succesul, si monden", al lui Alecsandri, e plin de o since- ritatepoeticä, exprimatàscurt, simplu, suggestiv, Inteo limb/ care cuprinde multe elemente populare, potrivite cu rmediulis- toric. Astfel Irf=aceasta intilnire dintre Motoc §i Toma:

Mope Bun venit, Hatmane I

Toma Cumetre, bun-gäsit I Te vild, Vornice, singur. Cum ? Ceilalti n'au sosit?

Mope 1-astept; ei vor s'ajung/. Ca lumea sà nu-i vazä Nu vin toti in gr/madä. Vezi, cat/ s'avem pazA, C/ci lucrul nu-i de glum/. 7 °ma Da, Vornice Motoc, Càci capetele noastre aci slut puse 'n joc.

V. Rosca, Familia, XX, pp. 5,7 (Cu un frumos portret). Reunit cu Rea in editia de la 1877.

26 istoria literaturil romaneva

Expresiile sint nu odat'ä impresionant de tari : Ar fi de-ajuns teranul sä aibä o nälucä $1 gidea inteo clipä la groapä sà ne dud. Sau : Därim pe om cu omul ; dar trebuie sätim Pe unii sä-i atragem §i de-altii sä fugim. Ori, iarä§i, la adunarea impresionantä, a boierilor :

Mofoc $i Veveritä iatä-l...

Istrate Pe-al cgruia sträbun L-avea ca minä dreapa Alexandru-cel-Bun. Naturali in sfaturi märunte, ace§ti boieriai Moldoveiauin cuvintärile hotäritoare elocventa de care putemsä-icredemin stare: ...Sätenii nu mai vor De loe sä mai pläteascä. in cirduri fug din sate ; Venirä multi cu jalbe sä capete dreptate $i birul sä Iiscazfi. Dar §tili cum s'a spälat Naintea lor tiranul ? Intocmai ca Pilat : Li-a spus c'ä noi, boierii, noi, punem peste tail Acele biruri grele, näpaste §ipovarä... Csä nu-i de vinä dinsul. Cà Vornicul Motoc, Eu, sfetnicul cel mare, de tarä imi bat joc. Despot apare cum a fost: sigur de sine, cu planuri mari, do- ritor de schimbäri caresä-ive§niceascä numele, bucuros de sträini cari sä salte cu o treapta lumea moldoveneascä. La vestea tr'ädärii celei din urmä §i celei mai mari, a lui Motoc, el roste§te astfel, odatà cu indignarea, §i decisiunea lui de a merge, contra tuturora, pànà la capät: De-a§ §ti c'ä se därimä Suceava peste mine, De-a§ lace toatä tara cenu§6 §i ruine, De-a§ §ti cä tot pämintul imi cere capul mieu, Dac 'a§ avea 'mpotrivä pe insu§i Dumnezeu, De-a§ §ti cà lupt de-odatä cua tuturor urgie, Voiu tine lanoti pieptul :lupta-voiu cu tärie. Boierii, episcopul socinian sint toti la rostul lor. $i scenele popu-

Teatrul bucurekitean 27 laresint pline de adevär,i cade greu vorba lui mo.5 Vrancea in fata indoitei räscoale contra veneticului: Trei Domni 0-o tara numai 1, i amintirea lui, care deapänä toatä istoria mai nouä aterii, e impresionantä. Scenele populare din Suceava incunjuratä iflä- minzitä sint deosebit de vioaie, ichemarea bätrinuluiIstrate, care vrea sàseinchinecetatea,e induioOtoare.In zgomotul multimii infuriate, Despot, hotärit sfi piece, jurä in cuvinte aprinse intoarcerea inapoi, räsbunätoare. iatitudinea ultimä a marelui tragedian e demnä: Sint Domni Domn e0, Toma. Eu cad, tu te ridici: Ap e roata vremii: Se 'naltä din cei mici, lar cei mari se därimä... Ieri Domnu-ti, astäzi robu-ti. Dar nu mä umilesc Ca sä. cer§esc Viata. Ca Domn voiu sä. sfir§esc. De fapt nu e tragedia vietii luiDespot,ci numai aconspi- ratiei boiere§tii a cäderii lui. impärtith, nu in acte, ci in bizare ormäria, piesa represintä frig o frumoasä bucatà literara in care drama poate reclama:o largä parte '. ,Ftefan Rare,F,drama inprosä aluiScurtescu,gfisitäintre hirtille lui, are aceia0 grijä de adevärul istoric, acela§i dialog natural, §i nu e lipsità de scene in adevä.r dramatice 2 E de pus cu mult inaintea oricärii altei incerdri de tragedie istorica fäcutd la noi panä atunci; figura luitelan cel stricat §i apucat e zu- grävitä cu o rail energie. SfirOturile de actsintimpresionante, ca atunci chid sora lui Motoc, curtenitäinve§mint de simplu boier de stricatul Domn, allá cine a fost acela care i-a intratin casa pe nepreväzute.Convorbirileintreaceiacarirepresintà. gloata se urmeazä deosebit de vioaie .5i numele oamenilor cad vor da lovitura contra Voevodului sint alese cu gust: Spaima Vulpii, Cruce de Stejar, Duma Burcel, etc.3. Aceastä activitate pentru teatru intrece cu mult ca valoare pe aceia a poetului liricdinpoesiilecuprinzind scrisulluiintre 1867 §i 1876. Redactorul la foaia umoristica Ghimpele" a tipä-

' S'a dat in Rev. Cont., III. ' Familia, XIX, p. 501 si urm. gi in n-le urmatoare. 3 V. Roca, l.c., p. 5 gi urm. (gidespre o socitetate literara fail nume, pe care o presida el).

28 Istoria literaturil romlnesti rit frisai studii de pedagogie si critic/ dramaticl in »Columna lui Traian" (1871-3), in Rominismul" de la 1871 si in Viitorul" din 1873 t, fiind siautor didactic. El gäsia si avint in bucàti epice ca aceia care glorifid pe Mi- hai Viteazul in clipa desvelirii statuii lui la Bucuresti: Superba fiic' a Romei de trei ori se cercase, C/ci legea, timba mumei ea incä nu uitase, Sä-si stringä copilaii prin lume rAtIciti; De trei ori desunirea si intriga sträin5. Si ura infernal/ pe frati de frati desbinA 'n sinul altor neamuri i-arund rAspinditi 2 In revistaPovestitoruls, Scurtescu &este puterniceaccente pentru a infätisa, in mijlocul unei povestiri pAng atunci färA vlaga prosaice, lupta lui Radu Buzescu cu Hasan: Precum doi tauri tepeni infuffati s'arunci De zguduie pämintul cind vor s/ se impungä Si fruntile tor late si coarnele lor trainici Produc un sunet groaznic prin ripedea lovire. Scurtescu moare la 31 Mart 1879, in chiar zivade Pasti, ca institutorlaclasa a treia dintr'o scoalä primar/ bucurestean6 in momentul cind alta atmosfer5. 1-ar fi f/cut capabil delucrari si mai des/virsite. Usa in manuscript un Brutus, terminat la 1866k, inceputul 1ui Pírvu, Banul Craiovei5. PlAnuia un roman despre Mihai Viteazul 6.

111. INCERCARI DE ORGANISARE LA BUCURE§TI. Acelasi tineret bucurestean cuprindea si oameni pe cari-iin- teresau problemele stiintiii erau minati de dorinta de a le pune la Indemina contemporanilor, ba chiar de a adäugi lacunostin-

1 Rosca, l.c., p. 6. Rev. Cont., II, p. 382 gi urm. Detestabile versuride iubire,ibid.,pp. 467-8. P. 83. 4 Ibid., p. 19. 5 !bid. Ibid., p. 20. Si Mireasa la mormint (in Romlnismul), drama foarte alaba, nuvele, un plan pentru Moartea luiCesar", satire; ibíd.pp. 20-1. Dan §1 Aneufa, drama in prosa (Columna fui Traian, II, p. 103 si urm.), e un sir de declamatii.

incercArl de organisare la ducureel tile pe care le cäpataserà mai mult acasä. AstfelGrigoreStefä- nescu, geologul 1, P. S. Aurelian, economistul (n. la Slatina, 1834, fiu al profesorului Gheorghe S. Ardeleanu 2), cu carecel d'intaiu se va asocia pentru o Revistä stiintifica" vrednicä de toati atentia. $i, mai ales, format numai in tarà, cum o spunea elInsusi, cu glumä si cu mindrie, $tefanC. Michäilescu (n. 1846), filosof positivist, cercetätor in domeniul stiintilor naturale, ca si al celor matematicei tehnice, care, a doua zi dupä premiarea de Academie a motorului ski, a virtejului de abur", va ispilvi printeo sinucidere, in 18982. Pentru studiile sale iubite ela cistigatun moment, scriind impreunä o frumoasä carte de popularisare, Con- vorbiri asupra istoriei naturale (1876), pe alttingr, Anghel De- metriescu, originar din Alexandria (n. 5 Octombre 1847)4, care, stapin pe comorile clasicismului (traducätor al lui Dio Cassius), initiat in literatura germatfä si in cea englesä, asa de necunoscutä, bun vorbitor, de si furat adesea de propriul säu cuvint, si intelegator adinc si fin al tainelor oricärii elocvente, de la Macaulay pänä la Barbu Catargiu, ale cärui discursuri publicat cu o splendidiin- troducere, si la mai tärziii Maiorescu si Take Ionescu. In acelasi timp Grigore I. Lahovary scria, Inca de la 1867, un studiudes- pre alfabet si ortografia romin'ä" 5. i,capabil de a traduce din Virgil, Eneida, inteo formä care va puteafiläudatä de Anghel Demetriescu, Grigore G. Peucescu (näscut la 5 Februar1842, in Rusii-de-Vede) va intelege original, creind o doctrinä conservatoare care se va lega de la sine cu a lui Eminescu, problemele sociale si politice ale timpului, incepind cu un temeinic studiu Despre partide, cea d'intäiu cercetare stiintifich' a lor 6. Un Gheor- ghe Costa-Foru (26 Octombre 1821-28 Novembre 1876)7 seria tot pe atunci Studii asupra instructiunii publice.Activitateade

' V. N. R. L., Ill, p. 97. 2 Vasile Oh. Pop, Conspect asupra literaturei routine literatorilor ei, Bucuresti 1875, p. 147. invatase la scoala de agricultura din Grignon (ibid., p. 148). Dr. 'strati, in Lit. .4 arta.rom II, p. 204 gi urm. Cl. Anghel Deme- triescu, ibid., 111, p. 487 si urm. Buna notita in Enciclopedia Romind a lui Diaconovich, 11, p. 125. 6 Cf. Archival lui Cipariu, pp. 228-9. In Rev. Cont, III.El traduce Eneida si chiar pe Horatiu (v. Columna lui Traian, III, p. 33). Biografia, in Enc. Rom., II, p.4.

50 iistoria literaturil románe§ti cercetätor economic alui loan lonescu (de la Brad) se intinde, prin loarte pretioasa presintare asituatieidin judete bine stu- diate, asupra ambelor principate 1 La 1866 se anunta aparitia la Bucure§ti a foiiDesbaterile,la care se aduna un P. Carp cu Al.Lahovari,I.A.Cantacuzino, bizarul N. Blarembergi Pantazi Ghica 2.Alti conservatoriscot, aláturi, ziarul Ordinea. Revista Dunii rii din1866trebuia sa re- uneascá, in schimb, pe Constantin Cretulescu, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza, C. A. Rosetti, L Strat, V. Pogori Carp 3.

In general insh presa zilnicä munteank ea care tragea la dinsa toatA vlaga mintilor, deadea din ce in ce mai mult. La 1869 avocatul Candiano, acum Candiano-Popescu, democratisat i nationalisat in reluarea acestui nume párintesc, incepea la Ploe0i Democratia" Cu vox popoli (sic), vox Dei"ca motto i cu condamnarea cinicului" Vod'A-Cuza in articolulprim. Ciudatul ziar, care »se publica acolo, dar se tipäria inBucure§ti", represina din ce in ce mai mult lupta impotriva Domnului celui nou i duse la incercarea de revolutie militara din orapl publicatiei sale. Informatiunile bucure§tene", pornite la 1869 de V. A. Ure- che, care se facu a se retrage numai de la dinsa, n'aveau o mult mai mare valoare. Un I. T. Stoenescu (Beaustan Bibi") publicá foaia Sarsailit, Baronzii Carmellin Presa rominci. Avintul c'Atre gazetärie era Insä ap de puternic incit smomiai pecolari. A. C. Bottea, elev, care avea ca secretar de redactie pe Ioane Costescu" §i ca proprietar pe C. Stätescu, publica in 1866 la Bucure0i Elevul patriot", menit s'A facä pe colegi a ni

' Agricultura romind din judetul Dorohoiu, 1866. Urmeazd Mehedintul in 1868, Putna In1869. Bolintineanu incearca§ielstudiisociologice, prin Cartea poporului romín, cugetari filosofice si politice, In raport ca starea actuald a Romeiniei (1869). a V. Familia, 11, p. 84. Pentru Nafiunea Romind din Bucure§ti v. Foaia Societdtii, III, pp. 146-7. La 1865 Opiniunea Nafionald, a lui N. Ora§anu, Reforma lui Valentineanu la 1867. Ordinea e scoasa de D. Ghica impreuna cu Em. Mihaescu. Contele Rosetti publica Eclesia. La 1867 apare §i Tea- trul lui I. Romanescu. La Craiova Adevdrul. La 1865 se anunta Societatea, foaie literard si stiinfificd, a lui G. Vulturescu (v. Buletinul Instructiunii, 1, p. 159). Despre Constiinfa NationalcY a lui Rosetti, Nerva Flodoi Al. Sadi lonescu, Publicafiunile periodice romdnesti, p. 630 0 urm. 3 V. Foala Sofietdfii, 11, pp. 30-1.

Incerdri de organisare la Ei ucureol cunoaste datoriileinsocietate idrepturilenoastrepolitice", multämita rägazului unei intinse limiteaafacerilorparticulare si de studiu" a directorului; de alminterea acesta Meusesi un dictionar la De viris illustribusi Un poet, indreptindu-se spre virtuosul si popularul" Bottea, cinta astfel : Adu-ti aminte, june elev, cind eral mic, Li spuneai amicilor ca tiraniei esti inimic. Al seselea numar cuprindea expunerea visitei pe care directorul o fäcuse Pasei din Rusciuc, in numele natiunii romineintre colaboratori era un Gr. T., poet: Azi Rominul se desteaptä, azi Rominul a 'nviat, Azi isi leapada lintoliul, astazi el nu mai suspink Azi tiranulcade, cadel Astäzi stele s'a'nnaltat, care nu e altul decit Gr. Tocilescu, viitorul arheolog. Dar presa satirica din Bucuresti capata dupa 1866 acel nou avint, pe care 1-amconstatat, inaltalegatura, sipang acum. Strechea,apoiVespea,brosurèleinpresa,inspirate de Les Guépes ale lui Karr, ieau in primire pe Rosii" invingatori ;le scria ziaristul I. C. Lerescu, care se plingea cá is'a suprimat o catedrä la scoala de comert din Bucuresti. Sint interesante doar stirile, In ton caricatural si intretinute cu calomnii, despre viata lui Rosetti 2. Culegem: prefect la 1839 inPitestidupä ceiese din oaste, unde a stat de la 1834 la 1838, ispravnicfiind tatal Brätienilor; libräria pe care o cumpara dupa destituirea-i in 1840 fusese a lui Walbaum. Scrtnciobul din 1868, alta foaie impotriva liberalilor, dädea minunate ilustratii: inteuna dineleUreche Papiu, cel d'intaiu purtindtrite()toba spaniolamofturi",isi smulg subventii istorice ; Hasdeu apare ca Hirdau", dinteun hir- &au stampilat cu coroana. In Clopotele", dinpotrivä, reprodu- cerile artistice sint deplorabile. In general tendinta presei zilnice sau periodice se indreapta,inciudapermanentuluisucces al Rominului", spre idei conservatoare 2. Dar, cum am spus, oricare ar fi fost directiai valoarea aces-

Cuza. Vespea, p. 74 si urni. 3 incercari de povestiri realiste ca mie neeunoscuta ,nuVela originalAd Cuconul lenicd, de *** (Bucuresti 1867).

52 Istoria Iiteraturif rominesii tor foi, viata politicä atrigea catre ziare pe mai toti aceia cari se credeau in stare sa scrie. Gruparile de alt fel nu lipsesc, dar In ele nu e entusiasm, pasiune,ceiace daviata i continuitate unei actiuni. Astfel la Bucure0 se alcatui intaiu, Inca din 1865, o societate pentru conferinte publice, careiii incepu activitatea, cu Hasdeu (despre Doamna Elena, lon-Vodä cel Cumplit §i Milescu), cu V. A. Urechiä, cuofiterul Teodor Vficärescu (despre Schiller),cu profesorul Ulysse de MarsillacistoriculIn limba saal armatei romane§ti 1 (despre literatura francesa), cu boierul Nicolae Racovita (despre musica) §i cu d-rul in medicina, apoi diplomat C. Esarcu (1836-98), care va da mai tarziu un splendid palat acestei Socie- tati §i care publica impreuna cu N. D. Ananescu foaia Natura, jurnal pentru propagarea §tiintelor positive in Romania", §i cu Emanuil Bacaloglu (11 April 1830-30 August 1890), la carein- vatasera toti tinerii care se pasionaserä pentrutiintele fisice i naturale, (despre subiectetiintifice). De aici, in a doua serie, ie§i Ateneul Romin, cu cele trei sectii ale sale, preedinte fiind P. S. Aurelian. Se vortie0e acuma despre Evrei (Hasdeu),despre Tichindeal, despre tintecul popular (E. Cretulescu), desprearte (pictorul Stancescu, un om de talent care a cazut pradá inertiei), despretiinti.Supt aná conducere ea urmeazà mai departe3, publicindu-se §i revista, cu multi colaboratori, dar Meg.rasunet, Ateneul Romfn. Continuarea aceasta din 1866, la Bucure§ti, a Atheneului Romfn are cu totul alt caracter. Ceia ce fusesela Inceput un organ al profesorilor ieeni, apoi o publicatie personalk devine foaia so- cietätii de propagandà culturalä prin cuvint, §i cu preocupatii in ceia ce prive0e stabilirea unei noi ortografii, In legatura Cu conferinta ceseanuntaseintredelegatiisocietatilor de la Arad, Sibiiui Cernauti4. Se publici aici versuri de Eliad, traducen i de Aristia, contributii poetice ale lui Bolintineanu §i Cretianu, glorifi- cind resistenta greceasca din Creta,la Arkadion5, de Sion; o

1 El scoate foaia Voix de la Roumanie. 1 V. portretul in Revista Nola, IV, p. 283. Date in Enc. Rom., I, p. 345. 3 V. si Familia, III, pp. 57-8. Ca membri corespondenti si Ardeleni, ca Gavril Munteanu, Barit si Bucovineanul Hurmuzachi. ' V. I, p. 60. 1' kid., p. 335 si urm.

IncercAri de organlsare la Bucureol 33 eonferinta a lui N. Nicoleanu despreinfluentaromanelor, care dau tineretului atitudini suite, despretul afectat pentru lume, desgustul profund de viata si de lumina" interesanta constatare, cu apelul: Sa gonim °data pentru totdeauna din ochii si mima noastra aceste umbre care ne 'nspäiminteaza" L.Ca mai toate intreprinderile lui Urechia, aceastapublicatie, de sigur si ea cu un vast program si cu un larg orizont de colaboratie romaneascä, se opreste dupä citeva luni, Urechiä (Muse siun Buletin alInstructieipublice" de la 1865, In care se resuma' cursuri ca ale lui Hasdeu sise dau, cu facsimile Ingrijite de inscriptii, notele lui Odobescu despre manastirile °Rene% Doamna Elisabeta, femeie de o bogatä cultura si de un real talent, venita cu intentia de a colabora personal la desvoltarea culturii si literaturii, a incercat ea Insasi, prin doamnele si dom- nisoarele de la Curte, cu &dal mai ales la cetitoarele carora li se Imbia o foarte proasta literatura de traduceri, creareaunui cerc de inunci permanenta pentru alcatuirea unei .biblioteci bine traduse. Astfel apare Biblioteca populara supt patronagiul Mariei Sale Doamnei Elisabeta", cu contributia domnisoarelor Cantacu- zino, Florescu, Cretulescu, Rosetti, Vogoridi, a d-rei Romalo, care da Maestrii Mosai§ti de Georges Sand (si alui A. D. Xenopol, atunci foarte tinar profesor la Iasi, care traduce, aspru criticat de D. A. Laurian, pentru vulgaritate simoldovenism,dingermani Rosa cea oarbä 3). Fath deunelegreselidelimba, criticuili recomandä sä-si aduca aminte ca sint tineri vlästariai acelor copaci batrini cari stiura sa infrunte atitea vijeliice suflafa din toate unghiurile peste Ora, ca sintstränepoatele acelor batrini boieri cari stiau sa se lupte si sa moara pentru pastrarea mosiei, legii si linibii romanesti4". Inca din 1866, C. A. Rosetti, ca ministrual guvernului provi- i Ibid., p. 347 si urm. ' V. acela0, despre manastirile inchinate, in Columna lui Traian, p. 280 si urm.; Studii archeologice asupra artelor in Romania, ibid., v, p. 73 0 urm. intre colaboratori 0 $t. Oh. Virgolici, atunci (1867) student laParis, impreuna cu Climescu, trimes pentru matematici ; Buletinul, 1867, p. 42 0 urm ; cf. ibid., 1868, p. 39. Pe atunci el publica in Foaia sotietatii", semnind S. G. Vargoliciu, studente", o poema de copilareasca inspiratie, Zafira. $i Cu un articol despre epopeia populara a Sarbilor, 1867, p. 48 0 urm. a Rev. Cont., H, p. 344 §i urm. 4 Ibid., p. 349. 3

lstoria literaturli romAnesti soriu, influentat de contele ScarlatRosettii indemnat de V. A. Urechiä,care avea in minte astfelde alcätuiri din Spania stu- diilorsale, si de Aurelian, dädu decretulde creatiuneaunei Societal' Academice dincarefälcuräpartede la inceput nu numai Romini din tara liberä, dar sirepresintantii culturii romanesti de aiurea. Fecundä ideie, care fu inteleasäin efectele ei de pupa lume din Bucurestisi Iai, Eliadfiind indatä in conflict, cum am väzut, cu colegii säiardeleni, Costachi Negruzzi invo- cind in adevär foarte reaua sa stare de sänätate ca sä refuse, unii Basarabeni hind siliti la aceasta prin consideratii fatä de guvernul rusesc, cum a fost casul pentru Alexandru Hasdeu, pentru Gonata (dar al treilea, Sträjescu, va muri in Bucuresti)2; cutare Ardeleni erau nemultämiti cä nu infra de la inceput recomandatii lor, ca filologul, fecund inetimologii ciudate, Mangiuca din Banat,alt tinär Bänälean,VincentiuBabes, si necunoscutul Dimitrie cut3. Hasdeui Urechiä n'au lost intre primii membri, si cel d'in- tdiu s'a crezut nedreptalit. Dar un Cipariu s'a infatisat aläturi de Ardeleanul mutat la noi Laurian, pentru care a fost in adevär o zi mare, si momentul cindambii, cai Eliad, vorbirä inaintea Domnitorului Rominilor", cum i se zicea atunci sipe monede, apare ca unul din celemai mari in istoria constiintii de unitate romäneasc64. In Ungaria importantaactuluisimbolic s'a simtit imediat, siindräzneala daco-romanä"afost atacatä de ziarul Hirnòk, cäruia-i va räspunde presa romäneasa de dincolo5. Revistele bucurestene de la 1872 inainte represintä, de sigur, organisäri in raport cu tinerele talente iintentiile deMoire,

Se anunta ca o societate pentru regularea limbii romAne§ti", pentru ortografie. Cf., in Columna lui Traian. II, Ortonerozia lui Hasdeu. 2 La 1873. V. Familia, IX, p. 418. V. ibid., II, pp. 131, 168. 4 V. documentele adunate de V. A. Urechia : Actele si solentnitatea oficiald neoficiald a inaugurdrii Societdtii Literare Romine. Cf.descrierea lui Cipariu, Archiv, p. 161i urm.; reflexiile din Foaia sofietdfii, Ill, p. 201 qi urm. Membrii din 1867 erau :Eliad, Aleesandri, C. Negruzzi, C. A. Rosettf, UrechM, Laurian, Maxim; la Ardeleni:Barit, Cipariu,Babe, Mocioni, Roman; la Bucovineni : Eudoxiu Hurmuzachi, Sbiera, Al. HasdeuDomnia Arndutului de dinsul apare in Columna lui Traian, II, p. 57 0 urm. Strajescu, Gonata (in locul lui C. Stamati), iar, ca Macedoneni: I. Caragiani Cosacovici. 6 Familia, Il, p. 144.

Ardealul 35 dar ele se leaga de o luptä pe care, cum vom vedea, a provocat-o Moldova, prin conditii de viatä mai putin influentate de po- Mica deci prielnice pentru literatura, §i apoi prin aparitia unei noi generatii,care se va lega indatä, prin studiile comune in Apusul austro-german, cu cea mai nouà generatie ardeleana. Dar acolo e locul sä se arate ce a fost in adevar,i nu in caricatura fäcuta patimade Ieeni, aceastä onorabilä sfortareculturalä

unele din foile de provincie moldovene meritä toata atentia. Astfel Timpul de la Galati (1867), condus de C. C. Troteanu, P. Bot. Gh. Mihäilescu,in care se trateaza idespreortogralie, cu mult bun simt iinteo limba frumoasà, meritind laudele unui Cipariu 2.

In tara neliberä. 1. ARDEALUL.

imprejurariledin Ardeal idin Bucovina,inviata din Ardeal, prin Pumnul, au o asämänare cu cele din Bucure0 prin aceia ca iaici toata activitatea sufleteasca e de lupta, in acest cas, nu pentru scopuri politice care despart, ci pentru conservarea, intä- rireai desvoltarea, cu silintisolidare, a fiintiinationale inse§i. Drept cel mai vechiu in Ardeal, Cu Moise Nicoara, mort in Bucure0i, la I-iu Octombre 18613, corespunzind lui Eliad in Muntenia, lui Asachi in Moldova, poate fi socotit Gheorghe Barit 4.

'In Moldova iese Vocea nationalti a lui CulianuOriginea, ziar literar, stiintifici religios* al lui- G. de Pavloffu(1867), Sdptämlna (1868), Pro- gresul, Constitutia, Moldo va,alui Nicolae lonescu, Tribuna Romind, Poporul, a lui A. D. Holban, Gazeta de Iasi, cele patru gazete din Galati, Satyrul lui Dunca, Opiniunea siCetäteanul din Botosani, Impartialul (Focsani), Gazeta de Focsani, apoi Dacia Romind alui D. N. Preda Romulus Scriban (despre activitatea literara a lui Scriban la Dacia literard din 1868 va mai fi vorba). I. lonescu (de la Brad) da Gazeta satelor in 1868. La Bacau Zorile din18o7. La Galati Hommaire de Hell incearca o Re- vue de la Roumanie. Si un L'écho danza bien (apoi fusionata cu Mos Ion). Cf. Foaia sotietätii,IV,p.3,si Hodos-Sadi lonescu,o. c., p. 221. 2 Archiv, p. 80. Familia, II, p. 193 si urm.; cf. ibid., VII, p. 163. Pentru Andrei Muresanu, ibid., p. 430. Contemporanul sau dr. Vasiciu Ungureanu traiestepanala1881; ibid., VII, p. 133 si urm.; XVII, pp. 304-5. Gavril Munteanu, alt membru

36 istoria literaturii romanesil

Deteptatorul prin Koalai ziar al Rominilorardeleni are,de altfel, o atitudine foarte criticabila din punct de vedere national. Cere la Viena, in 1865, rasplata unor merite pe care le insira cu documente, apära in 1866 pe Rominii din Ardeal de once Loa- nuialä ca arajuta o invasie" a Rominilordin tara libera, sta... pinita de RoA §ida'informatiigeneraluluicomandant, 'kind comparatia intre Ardeleni iRominii de dincoace, de o parte, §i de alta, Belgienii, Elvetienii romanzi iFrancesii, de alta; pleacä rapede de laedintile Academiei§i primete de la 8mi1e Picot, secretarul lui Carol I-iu, o scrisoare in care se spune ca. Dom- nitorul deplora plecarea atit de regretabilä pentru lucrarile Adunarii literare rominea, de §i ii acorda o medalie (1867), dar acceptä de la Urechia sa fie agent al Ministeriului (de Instructie) de aici in Ardeal ' Greu bolnav in acel an 18662, el i'i revine §i publica in acest moment dotiä studii de o cugetare adinca §i originala :acela in care fixeaza'osebirea fundamentala intre Räsaritenii Apuseni3 i acela care, pe un larg fond de istorie universala, bine cunoscuth, dar §i gindita §i trditä,pune chestia originii Rominilor supt raportul rostului politic in legatura cu viata natiilor vecine4. Lucra un mare dictionariumaghiar-romfn 6 ila1877 va reintra in iiaristick pentru a marca o atitudine asa,prinObservatorul. Timotei Cipariu6, iel de o sanätate acum §ubreda7, va inceta activitatea sa, jignita greu de §coala din la§i,()data cu intreru- perea revisteisale.il vedem Incavioiu,cälatorindlaBuda- pesta (in 1874 §i1875), mai tärziu (1881) §i la Sibiiu 8. E pacat al Societatii Academice Romine, dispare inca de la 16 Decembre 1869; ibid, V, p. 623; VI, p. 207. Autorul scrisorilor din Peregrinul Transilvan, Codru Dragusanu, care facea Inca lecturi din ele la Decembre 1869 (ibid., I,pp. 178-9; V, p. 539), moare abia la 26 Decembre 1884 (ibid., XX, p. 520). Cf. ibid., V, p. t02 si urm. 1 Ms. 975 al Academiei Romine, pp. 92 si urm., 331. ' Familia, II, pp. 60, 84. 5 Ibid., p. 161 si urm. 4 Ibid., pp. 413 si urm., 426 si urm., 438 si urm. Cf. si ibid., II, p. 311. Ambele ar trebui retiparite: o alegere a operelor lui Barit, care se cereau in zadar Inca de la 1868 in Ardeal(v.ibid., IV, p.131) ar fi o datorie a Asociatiei". Cf. N. Banescu, in Cony. Lit., 1908, p. 6 si urm. 5 Apare in 1868. 6 Chipul lui in Revista Noud, I, p. 47. ° V. Familia, VII, p. 382. ° Ibid., X, pp. 357, 403; XVII, p. 439.

Ardealul 37 cà asupra gindirii ultimilor sái ani n'avem stiri care, fatá de problemele care se deschideau, ar putea fi de un mare interes. La inceputul anului1867apare la BlajArchivul pentru f ilo- logie $i istorie al lui Cipariu, care dädea tot atunci, cu aceleasi preocupäri, o nouä editie din Principiile de limber' scripturd 2 El isi propune numai sä lupte pentru impunerea pretutindeni a unei ortografiicare ar fiaceiadinOrganul dela1847,in- fätisat cu mindrie ca inthia foaietipärith culiterelatine :in- trareainSocietatea Academicáitva da indatä prilejul de a muta si la Bucuresti, cu pasiunea ce seputea astepta, in luptä si cu Eliadi cu Barit,acestediscutii. Doar pentru variatia si pentru plAcereaunorcetitoricárora nulise poate cere un entusiasm exclusiv pentru asemenea probleme se fá&luieste si o parte istorick de caracterulcel mai general,cuprinzindsi arheologiei etnografie. Ce rämäsese dupä atiteapierden idin biblioteca invätatului canonic, precumi manuscriptele bibliotecii blàjene3, trebuiau sá deje materialul pentru aceastä parte de istorie. Amintind cerceári fäcutela Bucuresti in1836,cind i s'a spus ea multe manuscripte au fost cäutate siexportatein Grecia de Vodä-Carageá, iar altele adunate de Rusiincursulocupatiilor, el porneste a publica documentele copiate de doctorul brasovean Vasile Pop, dupá originate aflätoare in minile boierilor pribegi prin Ardeal la 1821 5. In ce priveste trecutul roman, se dä o lungä serie de Fasti", se reproducedescrierea ColoaneiluiTraian,seculeg stirile cuprinse in vechii scriitori,Herodot, Strabon, Ptolemeu. Topo- grafia"presintä documente despreBlaj, Rásinarisi Bretc. Se dau si unele informatii privitoare laevul mediu romänesc, considerindu-se, dupà.' Miklosich, ctitorii de la Sfänestii olteni ca niste antecesori din veaculal XII-lea aiRominilor de mai tärziu.I. M. Moldovan (n.13lunie1833,la Varfaláu), principalul7ajutätor al lui Cipariui editorul Actelor sinodali", stringe stiri despre

1 Tot acolo I. Bob scoateFoaia administrativä bisericeascd. 2 Bibliografia operelor lui, la paginile 104 si 120. Cipariu arata ca inca de la 1626-7 lucra inaceasta biblioteca(p. 81) El arata cum se distrug, de slugi si bucatari, Archivele Blajului(p.204). Pentru manuscripte ale lui pierdute, pp. 234-3, 663-71. Aminiirea de la Bucuresti, p. 120. 5 P. 33 qi urm. Se arata, la pagina 36, si de unde s'au scos aceste acte.

38 Istoria literaturil romAnestl bertatea constiintii in Transilvania" si analiseazà cartea lui N. Popea, auxiliarul luiaguna si viitorul episcop de Caransebes, despre Ve-. chea Mitropolie" ardelean'ä. Sint foarte pretioase actele privitoare la scriitorii ardeleni din veacul al XVIII-lea. Nu lipsesc niciscrisori din corespondenta lui Cipariu, si Cu un pictor romin din Roma, care voia sä redeie scenele de pe Coloanä. Legäturi cu un S.Mihali mutat la Craiova aduc rectificarea erorii despre Stänesti, dar mai ales nu mai putin de cinzeci de sprijinitori din Oltenia 1. Archivul" trebui sä se opreasa lasfirsitulanului 1872 din causa boli de care suferia Cipariu ina din 1869 2.

Dintre luptätorii de la 1848, Eftimie Murgu, indepärtat de natia sa, muria la 1870 3. Papiu Ilarian,care-si isprävia tocmai acuma opera de istoriograf si de harnic aduator de materiale, era zdrobit fisiceste :o boalà de nervi il smulgea din mijlocul unei societäti pe care nu odatä si inteun singur fel o influentase, la 1874, si, peste trei ani, färä sá.' se poatá indrepta, el se stingea, la11 Oc- tombre st.v. 1877 4. lila de la 1858 trecuse in Rom'änia Inn6- teanulVasile Maniu(n. Lugoj, 18 Decembre 1824 5),istoric in timpurile sale :la 1870 el tipäria in revista lui Hasdeu Traian". Expatriatul. Tot la Bucuresti isi are rostul, ajutind Societatea Acade- mia si la editarea, la traducerea operelor lui Dimitrie Cantemir, losif Hodo (n. 28 Octombre 1829 6), minte agera, pe care-1 interesan si chestiuni de teatru 7; el moare numai la 1880. Alexandru Roman, ramas ca profesor, e unul din cei d'intAiu cari, la Vat, In 1870, se impärt5.- seste de temnita ungureasa a noului regim dualist 8 'filtre profesor,

' Pp. 62-3, 400. 2 Un morb care cAtrA capdtulanului1869 ne-a apucat si ni-a stors puterile fisice intruatila, cit toatA ocupatia !iterara,ales in scriere, ne arunca de nou la pamint, de cite ori ne incercam a mai reprinde pana pentru continuare, sicarelesiastAzi dureazA, maitot in mAsura anilor trecuti"; p. 782. PentruI. M. Moldovanu v.si Drum Drept, X, p. 384. 8 Familia, VI, p. 226. 4 Ibid.,XIII,p.131. PublicA la1855Responsabilitatea ministeriald. Corespondenta lui cu Cipariu, Archiv, p. 480. 5 Familia, VIII, pp. 1-3. PublicA la t467 confusa brosurA Unitatea latina si causa romind in procesul n2tionalitdrii. 6 Enc. Rom., II, 708. 7 V. Familia., VI, p. 469 si urm. .16 (bid., II, pp. 121-3; VI, p. 21.

Ardealul 39 numai Grigore SiIasi (n. 27 lanuar 1836, t 1897) din Cluj, redactorul Sionului Romeinesc, pe care-1 vom mai intilni si pe urmä, cusocietatealuidestudentibänuità de iredentism i apoi disolvatà, tine necurmat condeiul in minä, luptindu-se nu numai cu adversarii etnici, dar si cu acel tineret din Romänia care i se 'área eä trece peste normele dealipire lastrictalatinitate de care s'a condus el, pänä ce Guvernul, puindu-1 supt cercetare, 1-a inlocuit cu renegatul Moldovan Gergely 1. Cei rämasi fn Ardeal, din noua gen eratie, erau putini si slabi. O oarecare reputatie,tägäduitä pänä lasfirsit, cistigase un Popfiu (Poesieï Prosä), careera pentru Ungurii säiorädani Papify : versurile lui sint stingace si aspre 2. Acolo, la Orade, apar la 1866-7 Zorile Bihorului, un almanah a cärui säräcie aratä de mare era lipsa de talente acolo 3,tocmai in momentul, chid, contra bätrinilor istoviti, Maghiarii dualismului se pregAtiau de un noui suprem asalt4. Deci aparitia la 1865, In Budapesta,unde se publicä la 1865 Au- rora Ron-and, aluiIoanichiu Miculescu, la 1866 Amicul Popo- rului, al lui Sigismund Pop, apoi, curind, in eel mai depärtat mare centru vestic al Romlnimii, a Familiei luí losif Vulcan (n. la Holod, 19 Mart 1841) ar fi putut fi prività, dacä ar fi existat o constiintä general- romäneascä, drept un eveniment,i silintile acelui care se formase la sträini, in Orade si la Budapesta, meritau cunoscute, pretuitesi din räsputeri ajutate, prin abonamente si subventii, dar mai ales prin colaborärile care ar fi ridicat nivelul revistei menite sa ducà graiu romänesc Intre Rominii cari nu cetiau in limba lor si dese ori o vorbiau asa de räu. Poet el insusi, färä inspiratie, dar co-

'Cf. ibid., XXI, p. 1 i urm. 9 V. ibid.,XVIII,pp.179-80. Atacullui Strajan, ibid., VII, p. 338 $i urm. Despre societatea din Orade, asupra careia se va reveni, Archival lui Cipariu, p. 316. Cea din Cluj, Foaia Ill, p. 4. s Dar in Fenice aceste rinduri insa. populare.., relevate de Foaia Sofietätii, III, p. 55$iun.: Norule, norut de 1/art, Cre$te mare pana 'n sara Si te 'ntinde peste tara, Peste vai, peste hotara. 4 La Viena existadin 1869 o societate Romania" ;Familia, V, p. 141. Cf. Foaia sofietätii, p. 4. Se anunta pentru 1867 Magazintil pedagogic al lui Cosma Anca,Maxim Pop, Vasile Petri; ibid., p. 7. Cf. Hodo$-Sadi lonescu, o. c., p. 409. Pentru un I.Badescu, Faaiilia, V, p. 272 $i urm.

40 Istorla literaturII romanestl

rect, autor de povestiri care nu arata, la inceput, spirit de observatie insusiri creatoare ori imaginatie, dar dovedesc cultura, ca Navele, De la sate, Sclavul amorului, Ranele foarte bun roman de moravuri locale Fata Popii, Barbu Strimbu In Europa, de piese ca $tefan- Vodd cel Tindr, jucatä la Bucuresti, ca Ruga de la Chi- seta ui ScIrdcie lucie, de comedii (Alb sau rou, Chiriqui fugit, Mire asá pentru mireasd, Soare ca ploaie, Gärgdunii dragostet), el a fost, multi ani de zile (t 1907), un sfätuitor activ, cu gIndul necontenit la aisal de acasa, carora li-a dati foi de petrecere naiva (Umoristul, Gura Satului, $ezeitoarea)'. !flea de la inceput Vulcan a avut meritul de a se aseza intre descoperitorii, presin- tatorii si exploatatorii literati ai fondului popular, din regiuni asa de putin cunoscute 2. O generatie notia incepe astfel a se mica in acest Ardeal de la 1867 incoace. Era probabil si pornirea de a afirmadreptul national: in momentul cindprotectia imperiala seretragea,cind participarea RomInilor la administratia, aproape laviata a Statului trebuia sa inceteze, chid se puteau gici in fundul zärii masurile de prigonire, tintind la desnationalisarea ell mai rápede, ale Ungariei fanatic inviate In Monarhia de acum dualistä. Pretutindeni In scoli unde Oda atunci domnise un intransigent spirit latinist, lar, in cele straine, constiinta neted osebità acre- dinciosilor din 1848 ai Imparatului, se cauta oorganisare cul- turalä, si aceste celule ale societatilor de lecturä ajung de la sine a se lega intre ele, ba, mai mult, a c'auta peste granitileaustro- ungare relatii, cit mai strinse, cu ce alta Rominime este, mai ales In acele pall libere care trebuiau sa fie pentru dInsii o mindrie si o speranta. Nu un tineret universitar, ci unul dinclasele de sus ale sco- lilor secundare. Gasim tovarasiile lor active la Blaj, ande sein- cerca un teatru 3, la Beius 4,la Orade 5, un centru mare, unde se tiparesc Zorile Biltorului, pentru a vadi acele talente usoare Inca. plapinde se formase si planul unui institut de fete acolo 6- Nota bibliogralica, in Sämänätorul, VI, p. 760. 2 Pentru o ciocnire cu Cipariu v. Archivul acestuia, p. 531. Familia, III, p. 83. 4 ¡bid., pp. 302, 514-5; Cony. Lit.,I, p. 281; II, pp. 2.31, 348, 35i-6; Fa- IV, p. 188. 5 Ibid., II, p. 200. .j2 Ibid., IV, pp. 153, 247-8.

Ardealul 41 laSätmar 1,la Hälmagiu 2,laAlba-lulia 3,la Baia-de-Cris 4,la Sighet in Maramuräs, la Seghedin 3. Cum sevede,maimult centre ale unitilor; ceilalti vor z&bovi : putem pomeni doar pentru acest timp tinerimea clerical& din Caransebes" 6sisocie- tatea din Lugoj 7, cea din Timisoara 8. Din acest cerc, cu aspiratii spre cultura general& a natieii spre tot ce putea sä resulte din inchegarea ei, pleacä iaceastà indr&z- neat& incercare de adarevistacare sä cuprind&toatepro- blemele culturale romänesti isä adune pe totiaceiacaripu- teau sà represinte vitalitatea intelectual& in domeniul literaturii. Meritul de a o fi intemeiat, de a o fi mentinut cu o admirabilà stAruinta, de a o fi organisat in forme occidentale e deciallui Iosif Vulcan, ruda vestitului episcop din secolul al XVIII-lea, dar, cum am spus, fiul unui modest'preot de sat 9.tiindi frantuzeste 1", lacom de cärätorii in Apus ", cu oarecare talent, mai mult de formä, In poesie, cu aplecdri cätre dialogul teatral, cam vag la el totdeauna 12, cu mai mull& indernanare la povestit, care s'a dovedit mai fárziu, cind a fost in stare si sä lege strins capitolele acelui roman social national, dar balote de toate cu un interes vesnic viu care-I Ikea sä urmäreascä productia literarà de pretutindenipentru a o infätisa cetitorilor säi '3,el unja simtul de gospod&rie necesar pentru ca, inteun mediu Incà neformat, publicatia sasà nuse primejduiascA.

1 Ibid., 1,p. 212. 2 In Zarand, teatru, ibid., II,p. 347. Ibid., III, p. 515. 4 Ibid., IV, p. 52. 5 Ibid., 11l, pp. 551, 563. 6 Ibid., pp. 285-7. Coresponden¡e cu Convorbirile Literare", II, p. 48. Cf. si ibid., pp. 128, 283, 299, 348, 399 ;Ill, p. 56. 7 Familia, I, p. 152. Ibid., II, p. 36. 9 Ibid., IV, p. 225. " Traduce pe Labiche $i Alphonse Jolly. Poesie La Franfa, ibid., 111, pp. 402-3. Cl. traducerea de Teodor Man a lui Rochefort, ibid., IV, p. 155. 11 Despre Mont Cenis ibid., V, p. 380. 1" V. pentru Zo rile romine, jucata la Bucuresti in 1868, ibid., w, p. 476; pentru mamie de canunie, 1839; Alb saa rosa, jucata la Bucuresti la1872, VIII, p. 322. Lira mea e din 1881. la V. $i lista de piese romanesti ibid., XI, pp. 454-5.

42 lstoria literaturli romAnesti

Revistastringetineripän`á atuncifázleti, cari vor porni in- datà in sträingtatea latinA pentru studii.Eiveniau din Blaj, ca unul din tinerii prieteni ai lui Eminescu, lonitä. Bädescu 1, poate Mihail Cirlea, cared'A Renegatul §i Catastrofa 2; din Oradea, ca Iulian Grozescu, plecat din Pesta in 1867, care rOsare apoi la Bucure0 (moare in vrist5 de treizeci i patru de ani, la 2 lunie 1872, in Comloe),i Moise sau Miron Pompiliu, mutat incà de la 1868 peste munti, la Rimnicul Vilcii 4, care 10 cina scumpa Grade, oras frumos"5, din Brwv, ca loan Lapedatu (n. Glimboca, 1845)", colaborator ila foile din Bucure0i, care, poet liric sentimental, trimes la Paris, de unde intimpulrOzboiuluifranco- german va trece la Bruxelles 7, al:lea din primul loc al studiilor sale nuvela Fintina de piatra 8.5i ale cärui incerceiri in literatura, din 1874, aratà in tratarea chestiunilor de culturàmaturitate orizont. Apoi Bänäteni, ca I. C. Drägescu, care, plecat la 1869, pentru multi ani in Italia, unde, la Turin, va publica supt pseudonimul de Brutu Catone Horca, Amor Patrie, apoi Doran i sperante, trimetea adesea interesante schite de viatà italiand, la Venetia, la Genova, laVillad'Este,la Neapole 9,a.5teptind sAscriedorita istorie a lui Horcai a lui lancu 1", adecA Noptile carpatine sau istoria martirilor liberta tii, Noria, Cloga $i Crian, din 1877. Pe cind acesta se forma in Italia i Lapedatu in Apusul de limbä francesä, tot la Paris studia tingrul cuspirit viu, interesindu-se de toate problemele pänä la o vristäinaintatà istäpin dela inceput pe o formä sigurä ipläcutä Mihail StrOjanu, apoi pro-

1 Ibid., III, p. 63. 2 VII, p. 12 si urm.; XII. a VIII, p. 261. Portretul, ibid., p. 299. IV, p. 473. 5 XVII, p. 330. V. si Dor de mamá, XVI, p. 452. Valea Binpaui de acelasi, ibid., XXI, p. 205 si urm. XIII, p. 21 Pentru moartea timpurie, ibid., p. 161. Ii vom regasii aiurea. 7 V, pp.69 si urm., 97-8, 120, 193-4, 476-7; VI, pp. 416-7. 488-9; VII, pp. 128-9, 323. a V, p. 159 si urm. V. despre el Columna lui Traian, V, p. 123. 9 Familia, IV, pp. 488-9; sr, pp. 200-1, 346; VI, pp. 296-7, 490-1 (la loan BrAtianu); VII, pp. 290, 512;VIII,pp. 254 si urm., 964-5. E acelasi cu dr. Dragescu din Craiova, Xlii, PP. 169-71. La Venetia, in 1872, si un Traian Popescu; VIII, p. 511 si urm. 1L° VIII, p. 514.

A rdealul 43 fesor la Craiova, care da o foarte buna caracterisare a claselor societatii francese ipresinta cu pricepere problema cosmopo- litismului si nationalismului In literatura 1", afarade poesii care au factura curentP. Tot de acolo pare sà fi venit harnicul Ranta Buticescu,care va publica in 1881 Poesiile sale 3, pe o vreme cind, cu nuvela Chiva, el se apropia de noua inspiratie realistä4, apoi un Alexandru Tuducescu 8, un IsaiaB. Bosco, care iscalia Biano, si ale carui poesii, Florile inimii, au apärut la 1884, dupg ce autorul, candidat de notar, ispravise printr'o sinucidere 6. Intre primii statornici colaboratori a lost si Ilie Traila, care a indraznit sa trateze un subiect bizantin din al V-lea seco! prin Meirul Fatal, care nu e rau scris 7. Un M. Domide, cu schita Cununa, pare a veni de pe la Nasäud 8. De sigur ca acesti poeti märunti, pe de o parte influentati de cresterea latinisantä, pe de alta de alintarile copilarestiale scolii din Romania a lui BolintineanusiAlecsandri, n'au ovaloare durabilä,siVulcan, oricarearfifostproprialui valoare, nu ascundea Familia constata Inca dinprimii ani cà »este un timp, din nefericire prea lung, de chid pe terenul literaturii noastrepoetice nu mai lasamdecit spinisipälämida" dar, in conditiile de viatä ale poporului romanesc din pärtile nelibere, numai unteoretician fàrásimtulrealitatilorpoatesa fie neintelegatorpentru manifestäri,oricitdestingace,carora trebuia bunul sfat pärintesc, iar nu lovitura brutalä de ferula a pedagogului de internat. Ca pregatireculturalä,puternicclasicälaceld'intaiu, care cunostea perfect si literatura greaca 10, nu numai cea latina, in frunte stau insá fiii preotului din Dänsus, Aron si Nicolae Densusianu.

I VI, pp. 421iurm., 434 gi urm., 451. V. gi ibid., 1V, pp. 511-2. 2 VI, pp. 517 gi urm., 541 gi urm. 8 Ili, pp. 389-90 (pentru Societatea AcademicA). XVII, pp. 499-500. V, p. 615; VII, pp. 194-5. Pentru ale lui Oare de petrecere, ibid., XXI, p. 69. V. gi un Viliciu, ibid., VIII, p. 280. 7 XIV. VII, pp. 248-9. Si un leronim Barit, Ill, pp. 253-4. 9 VI, p. 602. 18 Traduce gi Sacuntala ; ibid., IV.

44 Istoria Iiteraturil romAnesti

Aron scrieinca din1861 1 versuri, cu ingrijirechibzuite,dar rara duio0e §i fara avint; inchis pentru atitudinea sa politica pe la 18742, el trebuia sá truca la Bucure0 pentru ca apoi s'Ai se incredinteze o catedra' la Universitateadin la§i. Negriada sa, epopeia intemeieriiprincipatului muntean, amestec de Eneida" §i de Gerusalemme liberata", cu datinipopulare, o mitologie specialä, visuri, vedenii §i lupte, n'aredecitcorecta desf4urare a alexandrinilor sài, unii cari nu sint rara'efect,luati deosebit ; a fost mindria uneivietinobile icontinuu active 3.Nicolae, care va da Istoria revolutiei lui Horea, opera'de lunga §i rodi- toare muna', era §i un observator inteligent§i curagios al literaturii curente §i, invederind nulitateapoesieipe atunci pretui- tului Grozescu,elseriaaceste rinduri nea§teptateTot acele idei treierate de poeti, poeta,tri ipoeticandri de dou'azeci de ani incoace, numai supt alte forme i cu mult mai sarbede §i decadente ...Nu sint nici prosa, nici poesie" 4. Alaturi deaceasta opera personalä, colaboratorii lui Vulcan dau insä, cu o rara imbie1ugaré, o bogatä contributie de versuri populare, unele de toata frumuseta. Astfel aceasta bucatä: ÏvIài badita, badi§or Nu-mi trimete-atita dor De gurile tuturor, Ci-mi trimete putintel, Dar sa vii §i tu cu el6. Si datinile pop orului se cerceteaza cu iubire, de la inceput 7. Nu lipse0e apoi, a0eptind filologia lui Mangiuca din:Banat8, o activa' colaborare istorica, a luiGavril Pop, canonic, näscut la Selice, in partileTurzii,profesor laBlaj, apoi, de 1a1852, pe rind, la Plosca-Baia, Beclean, Lugo, Hateg, care, ocupindu-se

Rdtacirea, IX, p. 431. V. si XIII, pp. 553-4. 2 Ibid., IX, p. 464. 8 0 pretuieste Gaster, in Magazin fiir die Litteratur des Auslandes, 1879, no. 47. V. si Evolceanu, in Omagiul Bianu. Radu Negru al picto- rului Stancescu, Familia, V, p.29. 4 Ibid., VI, p. 505 si urm. N. Petra Petrescu, inca din VI, p. 103. VII, p. 247. 7 Cele de SI. Gheorghe, X, pp. 262-3. 8 In 1883.

tsucovina 45

de istoriaDaciei, de geografiaBanatului 1,dar si de Morlahi, de teoria lui Rdsler, de Inceputurile principatului muntean chiar 2, nu se dovedia nevrednic de cercetätoriientusiasticari-Ipre- cedasera. Nici concursul de peste granita nu-i lipsia lui Vulcan. Familia a putut gazdui astfel, inca din anul al patrulea si al cincilea, studii ale lui Hasdeu despre Daci, despre sentimentul in cronicile romänesti 3, ba chiar unul al luiI. C. Bratianu, care presintä Priviri asupra originii Rominilorsiasupra descalecätoareiluiRadu Negru Drago s in Tara-Romaneascäi Moldova" 4. Dintre Bucovineni, in Familia Vasile Bumbac da o balada, Ducele Francisc de Lotaringia qi Petra Bagiu, cópitan de lotri 5. Si revista pentru popor, s5ezeitoarea, dela 1875 inainte, are acestcaractergeneralromanesc,laMarienescu,Dulfu,Pop Retegan ialtiArdeleni adaugindu-se din Bucovina preotul C. Morariu(n.20 April1854,laMitocul Dragomirnei), iar,din Romänia libera, reproducindu-sesi bucati de Alecsandri, Scur- tescu, cu articolase istorice, Aurelian, Saya Soimescu.

2. BUCOVINA. In Bucovina, Pumnul era bolnav greu »de moarte",inca din 1858, de si se mita gata la 1860 a lua un loe la noua Universitate din lasi, unde se oferia sa propuie filosofia de tot felul, cretina si pagina, ,istorie bisericeasca universalä", filologie", limbistica literatura rominä, cu care s'a ocupat mai virtosin decurs de doisprezece ani de la 1849 si pana astäzi necurmat" 3, reservin- du-si concediul necesar pentru a-si termina Lepturariul",siel era inteo foarte rea stare de sänätate la 1863, cind avem dure- roasescrisorialelui catre un Ardelean, Banut, fiul" ski 7.in ele povestestei vechiul säu drum, de revolutionar urmarit, din Ardeal la Cernautide la Bucuresti prin Urziceni, Bräila, Galati,

VI, p. 337 si urm., VII, p. 193 si urm. (si portret). 3 IV, P. 174 si urm., V, p. 26 si urm. 3 IV, p. 479 si urm.; V, p. 109 si urm 4 VI, p. 70. 5 II, pp. 111-4. Toma G. Bulat, in N. R. L., III, p. 170 si urm. Ministeriul se oferia a termina pe sama sa cartea. Luceafdrul, I, pp. 9-10.

46 Ibtoria Ilteraturil romAneet1

Birlad,Iasi,Botosani, Dorohoiu, Mihäileni" 1cálatoriasa pe ascuns,la Iasi,in 1861, pentru un ajutor de burse si de carti, tegaturile cu Anastase Panu si ce-a urmat fagaduielilor acestuia, distruse printeoinjositoare crisaministerialä dupa interventia strainä 2.Il vedem astfel cum era omenestei teräneste: cu gindul la cei de acasa, la sora märitata in Pîràu dupä David Oana", la oamenii sal. din Tara Oltului, pe cari ar sti el cum sa-i invete si plugärie icarte3. De si in1865 era mai bine, isi relua lectiile sise gindia meargä la Bucuresti 4.Cu dinsulinsusi sufletulromanesc de acolo era bolnav, si nu talentul, rivna, sentimentul national citorva boieri tineri Il puteau inlocui. Dar foaia, analisata mai jos, pe care oscotea Societatea pentru limbä iliteratura,ocrotitade un Gheorghe Hurmuzachi, represinta acolo,in legatura cu visitele lui Alecsandri, primit ca zeul poesiei, o constiintä nationala care nu adormise, si epopeia lui Bogdan-Voda, datoritä tinarului Vasile Bumbac, student la Viena, coleg al lui Eminescu, va aduce o visiune clara a vietii razesesti de atunci, mutatä la 1300 cu mesele, bucuriile si betiileei, si un talent descriptiv in care se simte ce- tinca indelungatai atentä a Eneidei"; lirica,dui:4 a lui Ale- csandri, e stingace si slaba; de la el avem in 1868 si o chemare, in metru popular,catre liberarea Basarabiei, grädinuta florilor, lacrima surorilor" (1868) 5. Ce sentimente läsase Pumnul in inimile Bucovinenilor o aratä aceste rinduri dinteo scrisoare, care nu era menitä publicitätii, catre Alecsandri a lui Alexandru Hurmuzachi: Aici avem un Ardelean, pe Pumnul: aresiel paradoxele sale, dar am don i sä nidea Dumnezeu o sued cael.Mai multzel,mai multa abnegare nu am väzut ; ne plecam cu respect inaintealui. Lovit de opt anide o boalä nevindecabila icitmai cruda, olärgire a inimii, suferind ca un martir,11 vezi lucrind zi itoatä noaptea, tiriindu-se cu träsuralascoalä, numai ca sà mai poata aduce fotos, serviciu causei careia s'a inchinat" 6.

IIbid. Luceafärul, 1, p. 7 ei urm. V. ei ibid., pp. 44, 62-3. 8 Ibid., p. 126. Cf. Familia, XXV, p. 337 ei urm, 4 Luceafdrul, I, p. 78. 5 N. R. L., IV, p. 270. 8 Familia, XX, p. 38. Cf. Foaia solietd(ii, 11, p. 36 ei urm. (de Al, Hun. muzachi); 111, p. 162 ei urm.

gucoVina 4/

LA 1865 1ncá Bucovinenii, noua generatie legatä de Invätämin- tul lui Pumnul, bolnav in patsi amenintat sä-si piardá catedra dupd ce profesorul Paicu2,refugiat apoi la lasi, dkluse jos pa- jurea austriacà de pe un edificiuscolarprivat, dar hotärit pe luptä. Odä la sfirsit 3, intemeiau intäiu o Reuniune Ron-fina de lectufe, initiatà de un tinär fiu de s'atean din Horodnicul-de-jos (n. 20 Octombre 1836), careispilvise, dupä studiila Viena, o eälätorie pe jos prin Ardeal si Banat si era insufletit de sentimente pentru neamul 1ntreg. impreuná cu Pumnul si cu toti fratii Hur- muzachi, unja cu un teatru romsánesc pentru piese nationale 4, ea va deveni o adevgratä Sotietate pentru literatura si cultura rominá in Bucovina", menità a concentra puterile spirituale nationale din patria noastrà spre a sprijini, a desvolta si a Fati amoarea limbii, cunostinta literaturii, cultura poporului"6. lar, cind cätusele absolutismului prin flarinimia monarhului nostru s'au zdrobiti tuturor natiuni- lor lis'a dat libertatea desvoltärii potrivit cu a lor firei prin urmare posibilitateapi ogresului"6, se incepu Foaia sotietätii", primul nurnär fiind din 1-iu Mart 1865, cu gindul, general roma"- nese, de a urmäri Cu scumpálate miscarea intelectualä la toti conationalii nostrii desvoltarea literaturii romine pretutindene", tratind si ce priveste,in leghturá, se adauge prudent, cu literatura, despre causele momentane ale vietii nationale" 8. De altf el, Societatea alesese ca membri onorari pe Saguna siSulut, Mitro- politii ardeleni, pe episcopul Ivacicovici din Arad si pe Popescu Am scris, zacind in pat, numai pe genunchi pe o scindurica, caci la masa nu puteam sedea`; Ateneul Ronda din Bucuresti, I,p. 57. 2 V. Foaia sofietdfii, I, pp. 50- 3 Multe a platit batrinul Pumnul in viata sa si o va pltai si pe aceasta pana in cit va putea plati, lar, de unde nu, va mai plati toacai clopotul"; Ateneul Romin, I, p. 54. E vorba de cartea sa despre Fondul religionar din Bucovina (Privire rdpede peste trei sutetreisprezece den proprietdfile a$a-numite tno#ile mindstire.Fti din curele s'a formal mdreful Fond Re- ligionar al Bisericii drept-credincioase rdsdritene din Buco vina, fdcutd dzipd adeverin(e autentice satt unce prin Aron Puntual, Cernauti 1865). 4 !bid., I,p. ..9i urm. Jucau Fani Tardini, VIAdicescu, Isvolschi, etc. Al, Hurmuzachi observa larga participare aintregii societati romanestifara deosebire de clase (ibid., p. 70). V. iibid., pp. 100-6. 3 V. ibid., I, p. 2. Ibid. 7 Abonatii de aiurea, ibid., p. 296. !bid., p. 4.

48 Istoria literat uril rorninesti arhimandritul, pe Ladislau Pop si Alexandru Mocioni, pe Cipariti, pe Barit si pe Vincentiu Babes, pe Laurian si Papiu ¡tarjan, pe Alecsandri si Bolintineanu. Alexandru si Gheorghe Hurmuzachi scriu despre teatrul romAnesc din Cern'Auti, despre o traducere germanä a poetilor romIni 1, Ion allui G. Sbiera se ocupA de problema ortografiei2, preväzind vremea cind anarhia ei va lace ca si produsele literare de astAzi s'A devinA mai tirziu pentru urmasiinostri numai obiectul unui studiu arheologic sau paleografic". Partea literarà e represintatk af all de gAzduirea lui Alecsandri (v. proverbul" Barcaola3, Florin f i Florica, ParaponisitulChera Nastasia, Surugiul .a.), prin cineva pe care-I vom fritilni aiurea, Dimitrie Petrino, nepotul HurmuzAchestilor 4, care Incepea astfel: Am spus florilor frumoase, Li-am spus al mieu dor5. Nu lipsesc poesii populare.$idinIasi, lacob Negruzzi trimete o scenetk impticarea, in genul lui Alecsandri6.Si S. G. Virgoliciu, studinte", cu care ne vom mai Intilni, se-manifestA 1ntAiu aici, cu acea Zafira" Inchinatk la 1863, lui Alecsandri7. Foaia" se continuä si dup'51 moartea, de holerk a redactorului ei, Ambrosie Dimitrovitä 8 La colaboratori se adauge Ardeleanul

1 Un studiu anonim despre poesia populara, ibid., pp. 115-20. 2 Ibid.,1, pp. 170 si urm., 181 si urm., 205 si urm.; 11, p. 251 si urm. Relatii in privinta aceasta cu Asociatia aradana, ibid., p. 261 si urm. Cf. ibid., p.p. 265-7, 2533-91; 11, pp. 25 si urm., 74 si urm. ;III, pp. 281 si urm.; IV, P. 5 si urm. 8 Ibid., II, p. 7 si urm. 4 Gheorghe Costin, si numismat (ibid., pp. 163-5), face un apel pentru a se forma o societate de sapaturi. Necrologul lui (t 186s), ibid. IV, pp. 173-5. Se formeaza si planul unei Academii de drepturi" si al altor scoli. Era vorba si de-o catedra de istoria Rominilor ;I. G. Sbiera, Familia Sbiera, p. 177. 5 V. Foaia, I, pp. 48-9, 124-6, 201:; II, pp. 235 si urm., 271 §i urm. Recensie despre volumul lui, Flori de morntint, 1867; ibid., IV, p. 28 si urm.Recen- sia Poesiilor, ibid., V, p. 95 si urm. 0 calatorie in Moldova de Otto Petrino, ibid., p. 204 si un. ° Ibid., 11, p. 147 si urm. 7 Ibid., p. 223 si urm. Lauda lui Petrino, ibid., pp. 274-7. 8 ¡bid., pp. 213, si urm., 238 si urm. Alecsandri da Milo director sau Mania posturilor, ibid., IV, p. 15 si urm., apoi Barbu ldutarul, ibid.,:p. 76 §i urm.; Arvinte §i Pepelea, ibid., V, p. 69 si urm. Visita lui la Cernauti, un triumf,

flucovina 40

Miron Pompiliu 1,si un V. Gr. Pop trimete un bogat seceris de poeme,incare nu WA pricepereseintrebuinteazämodelul popular, ca in Corbea 2. Dar maialesseridiedaicica solul bucovineanal unor vremi noi acel Vasile. I3umbac (n. In Costina, la 7 Februar 1837). Format, iniiltimiianideliceu,laBlaj, unde se pregAtise pentru preotie, dar cäpatase obursäla Viena pentru a fi pro- fesorla Suceava, el pune, in scurte veis ifdrä nerv, legenda, povestitàdeRusso,aPietreiCorbului" 3.Dar acelasisu- flet atinge unnivel foarteInalt ca stäpinire a formei ica a- dined pätrundere in traditiilevechii Moldove, printr'un simtal pitoresculuipecareputini auinvremealui,instrinsa inchegare aunor episode bine desfdsurate, prin indräzneata-i incercare de poem epicinchinatdescälecäriidin Maramures a Moldovei. Vedem pe Drago scare coboarä din munti. Ducind cu sine-ocrucesi-unsceptru de cirmaciu, adunä vrednici tovaräsi: Boldtir, Bálitä, Pintea si Arbure si Vlad, Voinici de vrîstà tineri, bdrbati de rang inalt, cari-i fagäduiesc credintä: Luptavom si-om invinge, cdci hied niciodat' N'am fost invinsi de dusman de cind te-am cdpiltat Cirmaciu pe cimpul luptei. Ridicä-ti dard glasul , Dà rost gindirii tale precum ti-a spune ceasul, lar noi, cirmaciu de laid, cu drag te-om asculta $i voia ta isfatul le-om face, le-om urma. $i el räspunde in acelasi graiu socotit si cuminte. Vedem scena intilnirii descdlecätorului cu noii dregätori,firtatii"lui, intrdm In palatul acestor inceputuri de Domnie, unde troneaed stäpinirea vitejilor veniti din Ungurime: ibid., III, p.20siurm. Tot acolo primulpastel, Vicolul (ibid., IV, pp. 123-4).i, la 1868, CMAtoria in Maroc (ibid., V, pp. 86 si urn, 109 si urm.). Trimete si versuri de-ale lui C. Negri (ibid., p. 126 i urm.), de-ale lui Russo (ibid., pp. 141i urm., 1b9i urm.) ialtele. Ibid., III, p. b0. ° Ibid., v, p. 241 si urm, 3 Ibid., IV, p. 211i urm,

50 Istoria Iiteraturil romgnesfl

In urmä merg Cu totii in marele palat Si dau in sala mindrA, in sala cea de sfat ; De-a dreapta si de-a stinga s'intrec in stralucire Icoane daurite cu chipuri de märire Ce 'mbracä. 'n jur päretii scobiti de säpätori izugräviti in virste si printre virste flori. lar colo 'n fruntea salei un tron märet se vede Pe care 'n strälucire Bogdan bAtrinul sede. De-a dreapta lui se-a.seazä pe-un jilt de aur curs, Pästrat din strävechime si spre podoalA pus Nebiruitul Drago.s.... Insirarea cu epitete luminoase a acesteiboierimiincepätoare urmeaza Cu aceiasi stäpinire a unui graiu expresiv in scurtimea lui. CintulintAiu, datat dinViena, 24 Octombre1868, cuprinde rugäciunea preotului si nobila cuvintare a lui Drago, care descrie tara ce va fi Moldova lui : In sus, spre Miezul Noptii, in jos, spre Räsdrit, Se 'ntinde, se rdsfatä acel pämint vestit, Cu munti frumosi si veseli, cu Hurl räcoroase, Cu väi incintätoare, cu sesuri largi si grase... Tot asa de frumos e infätisatä, in cuvintärile ce urmeazä, icoana drumurilor ce duc spre acest Canaan romänesc. Chid hotrtrirea e luatä, mesele ospätului se intind Treizeci de policandre cu lanturi de argint, Lar crestele de aur de cel mai lätnurit, Vioiu lucesc la focul fäcliilor aprinse Ce lumineazä sala de sträluciricuprinsd. Trei mese stau de-a lungul odäii atirnate, Tustrele-acoperite cu fete 'nciucurate, Tesute-acolo 'n cas5..de-a' Bogdänesei mini Cu gust, cu iscusintd läsate din bätrini 1. Un alt ospät se inlätiseazä de poetul din tara prinzurilor bogate in al doilea cint, plinde luptä (scrisla1869, Novembre). i mai sint si danturi in care Drago s tine de mijloc pe Nuna, pe care o va lua de sotie, si Doamna luiBogdan varsälacrimi asupra fericirii tinerilor 2. ' Foaia sofield(ii, V, p. 9 si urm. 2 Ibid., p. 283 si urm.Cf. vol. Ill dinIstorialiteraturii romanesti in veacul al XIX-lea, pp. 340-1; Sbiera, Familia Sbiera,si Saptezeci de ani de la infiintarea Societeifii pentru cultura si literatura romina in Buco- vina (18624932), Cernduti 1932, p. 17 .si urm.; Loghin, Istoria literaturii romine din Bucovina (1775-1918), CernAuti 1926, p. 83 si urm.

In Iasi 51

Deocamdatä in Bucovina fratilr Hurmuzachi nicio valoare noua tm aparea in prosä. Eudoxiu, istoricul, cercetiltorul Archivelor din Viena, unde a fost introdus ca un agreat al impäratului, incepind §i redactarea in limba germanä a unei Istorii a Rominilor, din care n'a redactat definitiv decit un volum de inceputuri, moare la 10 Februar 18742; zestrea lui de documente, care va forma apoi onoa- rea Academiei Romine 3, fuseseoferitä intaiu de Cretianu unei reviste din Bucure§ti4. Basarabia nu exista' in acest timp decit prin publicarea dincolo de vremea lor, la 1868, in I* (Musa rondineascil), a stingacelor prelucrari, a caror origine s'a semnalat de curind5, ale lui Cons- tantin Stamati, í prin fabulele, nu fail humor i adesea cu un inteles sentimental mai adinc, ale lui loan Sirbe.

3. IN IA§I in Moldova, vechea generatie a creatorilorttneiliteraturi moderne era §i mai girbovita de vreme. Asachi, de tnult scos din literatura, se stingea 7. Dar, pana ce ochii obositi ai octogenarului se inchisera, in ziva de 12 Novembre 1869, se intilnete la omul inzestrat, de pe care nu se tersese pecetea traiului de tineretäin Viena, in Roma, dorinta de a cunoa.5te, patima de a serie §ide apublica, fie.5icasa ciOige o pine pentru anii, atit de inaintati, ai lui §iai sotiei care i-a supravie- OR. Face o calätoriein Bucovina pentru ultima sa nuvelä isto- rich' 2, Läpusneanu, §i editeazä Almanahul" sat' ipentru anul Pentru Gheorghe, Familia, I,p. ¿37; XVIII, p. 133. Necrologul lui Con- stantin, trecut de mult in Moldova, in Foaia sotietatii, V, p. 5 Ii urm. 2 Alexandru disparuse la 1871 (n. 13 August 1825); ibid., VII, p. 141. (Cf. si ibid., 11, pp. 289-90.) Constantin se stinge la 1869; ibid., V, pn. 94-5, 130. Cf. Carpatii, V, p. 283. V., pentru publicare, mai departe. 4 Rev. Cont., 11, pp. /78-80. 5 Eufrosina Dvoicenco, in Revista istoricd pe 1929, p. 232 si tirm.Zvon de moartea lui, la mosia Ocnita, in Familia, 11, p. 467. Cf. rectificarea ibid., III, p. 399. Fiii lui, ibid., IV, p. 106. 6 V. culegerea mea de Scriitori basarabea. Cf. P. V. Hanes, Scriitorii basarabeni, Bucuresti i920. 7 Cf., pentru inmormintarea lui nationala, Familia, V, p. 595. 8 Editia a treia din Nuvele e din 180. Cf. si E. Lovinescu, Gheorghe Asachi, editia definitivd, Bucuresti t.27. incercarea lui de a invia revista Icoana lumii n'a reusit.

52 Istoria literaturil romAneSti

1868, cu o biatä schitä, Petru I,Tarul Rusiei, hi Iasi, mergind si pänä lapregá'tirea materialului pentru 1870. Cineva care 1-a väzut in acest calm amurg intärziatscrie astfel, la moartea pa- triarhului cultural si literar: 11 ascultam vorbindu-mi cu confientä, de viitorul teriinoastre: din regiunile senine ale cugetärii imi desfäsurä bätrina sa experientä. Apoi, printeo expunere luminoasä imi arätä cá in lume totul este fragil, bucurie precum idurere. Nimica nu este durabil atita ca momentul cind cineva poate zice: atunci mi-am implinit datoria" t. Din generatia urmätoare, Kogälniceanu se va manifesta prin noua editie, destul de atacatä., a Cronicilor, pe care le intelegea ca niste anale ale Romäniei, avind de gind sä adauge si pe cele muntene si insemnäri personale pentru epoca sa; publicatia omului politic incunjurat de invidie i urä n'a fost primitä nici cu interes, cu alit mai putin Cu simpatie 2. lar prietenul säu cel mai bun de odinioarä, Vasile Alecsandri3, ovit si de aderea lui Cuza-Vodä, pe care a deplins-o si in felul cum a fost sävirsitä, pdrea retras de o potrivä, cum vom vedea, si din viata literarä ca si din cea politicä.. De fapt, pänä la rdzboiul franco-german, care-i va smulge, cum se va aràta, epopeia lui Albert, Craiul Lehiei", Dunzbrava Rosie, care nu numai s'a vindut pentru liberarea teritoriului frances, dar, prin povestea curätirii de dusmani a vechii Moldove, pärea cä face alusie la teritoriul frances invadat de Germaniibiruitori,Alecsandri4 nu adauge nimic la o faimä care se va restringe la Iumea bunä", la cercurile unei intelectualitäti de conventie,Curtea cea nouä, dupä venirea unei Doamne initiatà in multe literaturi, si ea insäsi cu aspiratii literare, avind sä facà apoi din simpaticul, sfätosul boier moldovean un oaspete si un comensal.

Dr. !strati, in Monitor pe 1870, pp. 283-4 (i brosurd). 2 V. mai ales Tocilescu, In Columna lui Traian, VII, p. 395 si urm. Cf. Familia, XIII, p. 444 si Drum drept, X, p. 35 si urm. Cf., pentru trecut, si scrisorile din Lit. $i artd rom., II, p. 540 si urm,; Viata Romdneascd, 74, p. 119. V. si Familia, XX, p. 25 si urm. (corespondenta cu Al. Hurmuzachi); G. Bogdan-Duica, in Cony. Lit., 1921, p. 348 si urm. Traducen i in Ludwig A. Staufe, Rumeinische Poeten, 1658(cf. Aron Densusianu, in Familia, 11, pp. 1b7i urm.). 4 V. bibliografia lui de d. Gh. Adamescu, In Cony. Lit., 19302, pp. 881 si urm., 929 si urm.; n-1 Alecsandria al Luceafdrului, IV, p. 22 si urm.

In la§i 53

Alecsandri avea totusi In sufletul säureserve de energie pe care literatura lui nu le-a valorificat. Ele fäsar pe neasteptate corespondentä, ca in scrisoarea din 20 Mart 1866 despre aderea lui Cuza: Domnia lui Cuza ajunsese pe drojdie. El insusi intelesese, si era decissä abdice la 8 Mart (aceastaostiu din izvor sigur); prin urmare toti doriau coborirea lui de pe tron, insä unii o vroiau rusinoasä, Mil a se preocupa de pata ce s'ar läti pe istoria terii; altii o vroiau linistitä pentru linistea spi- ritelor, demnä pentru demnitatea Romä'niei, si mai cu samà färà cea mai micà trädare dinpartea nimänui. Ar fi fost un frumos spectacol pentru Europa de a vedea un popor nou ca al nostru despärtindu-se färä patimä de seful pe care 1-a aclamat inuna- nimitate acum sapte ani si pe care represintantiinatiei1-autä- miiat de atitea ori fàrà mäsurä. Ar fi fost o notà pätrunzä'toare in auzul sträinilor glasul poporului romin zicInd Domnului säu Mergi cu bine, Märia Ta Cit ai fost bun, te-am iubit si te-am respectat. Acum nu mai esti de noi, cäci ti-a cälcatpiciorulpe cale rätäcit'ä.". frisk cind abdicarea se poate numi cu tot dreptul escamotare, cind armata, cind garda personald a Domnului devine un instrument orb pentru a desfäsura in ochii lumiiin- tregi misterele scandaloase ale patului domnesc, chid acea fume ride de rusinea tronului Romäniei, hohotul strä'inilor räsunä trist In inimilenoastre isleieste once pornireentusiastä ".Isto- ria nu se poate rosti mai nobil si mai apäsat in acelasi timp 2. Poetul a cärui glorie literarä rämänea necontestatä era, de altfel in acest timp prea putin legat de Iasi.La 1866 trece pe la Bu- curesti 3. La 1867, e la Paris In April,la Nisa In Maiu, toamna iar la Paris 4. Deputat in 18695, revenit astfel la viata politicä pe care pärea cä a päräsit-o odatä cu cäderea prietenului säu dom- nese, el se gindia sä petreaeä iarna In Egipt 6; toamna va filar

Cony. Lit., 1906, p. 956. V. corespondenta cu adiutantul lui Cuza-Vodà, colonelul Pisoschi, ibid., 1908, p. 9,39i urm. 9 Pentru felul cum, mai tArziu, II va atrage noua Doamná a terii, in palatul cAreia va ceti Dumbrava-Rosie din 1871, Scrisori, ed. Chendi-Carcalechi, pp. 265-6, no. 337. Contra politicei germanofile a guvernului; ibid., pp. 29-30, no. 17. Lit. si Arid rom., VI, p. 512. Cf. ibid.,II, pp. 546-7. Scrisori, ed. Chendi-Carcalechi, p. 28, no. 16; pp. 29-31. scrisoare a lui din 1869, Familia, V, p. 310. Scrisori citate, p. 45; Familia, V, p. 598.

54 Istoria literaturil romAne01 la Paris 1. In Maiu-lunie 1870 se afla la Nisa de sase luni de zile si se gindia la o intoarcere frumoasä 'prin Neapole, Roma si Venetia 2. Numai in 1871 va lila mosie 3. Si in 1872, poetul, cgruia-i plac totusi, la nevoie, si iernile pe mosia lui de la Mircesti, in &huta scundä, neinapiltoare, s'Alas de posesor" färä orizont, cu acare- turile in deal si in fatä doar perdeaua de copaci bätrini ai proslä- vitei lunci", el se cere tot la Parisultineretii,dorurilor si for- matiunii sale intelectuale, unde se vorbiao limb6 care-i dädea alte mijloace de expresie, limba in care, tot la 1872, va scrie comedioara Lesbonnets de la comtesse 4, decit biata lui moldove- neascä 5. La 1873, trecind prin Elvetia, pe la Dieppe, era sä fuga iaräsi cätre locul ce-i era mai iubit pe lume 8. Se simtia, cu toatà cleputätia, asa de strdin in tara sa, inca la 1872 se gindia serios sä vindä Mircestii statornicei sale inspiratii 7. Si, totusi, influentat de legäturile lui cu Costachi Negruzzi, al carui fiu lacob va incerca, precum se va vedea indatä, o nouä foaie literarà ieseanä, el va ajunge sd proclame cä. in Moldova sa a rä- särit »o pleiadä nota" 8 legind revista tinerilor de acea veche prietenie pentru bätrintil tovaräs3 la Rondinia Literarci 1° si väzind in clubul acela de tineri intelectuali, Junimea adevärata Academie" "; fria de la 1867 el trimetealuiIacob Negruzzi, din vechile sale hirtii, Cälätoriile inMarocsiinItalia 12 Päná tärziu el nu va intelege insä a se lega de aceastà singurä revistä si astfel va da

Scrisorile citate, pp. 49-50, n-le8-9. 2 Ibid., p. 51. a Ibid., pp. 52-3, n-le 41-2. 4 Ibid., p. 266, no. 337. 5 !bid., p. 60, no. 49. El scrie dramul" pentru drama" (ibid., p.28, no. 15), suvenirele" (ibid., p. 30, no. 18). In 1882 va traduce in frantuze§te pe Pepe/ea; Lit. Arta rom., V, p. 553. Scrisorite citate, p. 62, no. 51; pp. 261-2, no. 331 ;p. 263, no. 333. Ibid., p. 264, no. 363. 8 Ibid., p. 31. 9 Ibid., p. 35, no. 23; despre moartea acestuia, ibid., pp. 37-8, no. 24. Cf. pentru boala lui C. Negruzzi, ibid., p. 32, no. 20. o !bid., pp. 27-8, no. 15; p. 44, no. 32. !bid., pp. 40-1, no. 3(Ie69). 12 Ibid., pp. 27-8, no15. Se gindia sa le publice in Foaia din Cernauti, ibid., p. 30, no. 17; p.34, no. 21. Pentru relatiile co Bucovinenii, Conv. Lit., 1906, pp. 583§iurm. 1100-1, no. 14; cu Basarabenii, Viata Romtineascd, 50, p. 76 *i urm.

In laoi 55

celei de la 1870, dirza adversara din Bucuresti, Revista Contem- porand, romanulsari, semi-parisian si semi-nemtean, Dridri 1, ca si Oda lastatuia luiMihaiViteazu12, Pastelul chines3,Legenda Leicriimioarei4, Legenda Rtndunicei 5, fail a uitanicialt organ de opositie fata de Ieseni, Columna lui Hasdeu 6. li interesau in acest timp, def apt,nurnaichestii de forma: neologismele 7, - campania, mai mult de bun simt decit de stiintä, contra lui thine §i pentru once ortografia9, rima, care trebuia sa fie bogatà si naturalä in acelasi timp 10. Ingeneral gäsiinin scrisori reflectii çü sfaturialecuiva care aispravit iasa de rapede, abia peste cincizeci de ani ! In materie de gust, cel care raspingea acum pe Bolintineanu ", purtindu-i grija insa la boalä. 13, va pretui talentul de romantier", cum vom vedea: real al lui Leon, fratele lui lacob Negruzzi 13. dar bunul lui simt Il ram sä ridice foarte sus pe un Anton Pann 14 Din aceasta lipsäde mare interespentru once,dinacest defect depasiune poetul va luain casatoriepe vecheasa prietenä, mama unei fiice pe care el a iubit-o asa de mult , din saracia de lectura, singurul izvor de inspiratie putindu-i filite- ratura francesa actuala, care eainsäsi insemna asa de putin in epoca post-parnasiana, iinsfirsit din neajunsul aceleilargi culturi care 1-ar fi putut lace sä tragà noiizvoare de inspiratie

' Reluat in 1869; Scrisorile citate, pp. 33, 41-2, n-le 29-30; pp. 43-4, no. 31, p. 57. Apare in anul 1873 al revisteilui GrAdisteanu, pp.189 si urm., 287 si urm. Cf. Eugenia Carcalechi, in Cony. Lit., 1905, pp. 499 gi urm., 408 urm. La Familia da in1873 Ana Doamna, IX, pp. 2R-6, 0 seard de iarnii, ibid., IX, p. 122. Mai pe urma funa Creold; ibid., X, pp. 313-4. 2 Rev. Cont., 112, p. 392 si urm. 3 Ibid., p. 43i urm. Cl. si P. Gradisteanu, ibid., p. 95. 4 Ibid., II!, pp. 459-61. 5 Ibid., P. 289 si urm. 6 In 1873, $lefan-Vodd Dundrea. In aceiasi revista, V, p. 109 si urm., studiul lui Em. Cretulescu despre dinsul. 7 Scrisorile citate, p. 35, no. 22. Ibid., pp. 44-5, no. 32. Ibid., p. 54 si urm., no. 43. I° Ibid., p. 33, no. 20. 11 V. Dictionariul grotesc, in Conv. Lit., lii, p. 173 si urm. 12 Scrisorile citate, p. 53, no. 42. 13 Ibid., p. 31. 14 ¡bid., pp. 58-9, n-le 45-6.

56 Istoria literaturil rombe01 din felurita, une ori asa de pitoreasca lume strainä pe care o strabätea, vine incapacitatea lui Alecsandri de a lace altceva decit sfi repete, dacä nu la o vristä neinghluitä, dar in imprejurari care n'o mai permiteau, inspiratia, ea insa§i säracä, de si cu mestesug ex- ploatata, a tineretelor sale. Un tinär Moldovean care invatase, de la 1860,1a Turin, de unde trimete la Ateneul Romin" Oda la Cavour,pentru a ocupa, la 1868, un post de profesor la Galati, Romulus Scriban, ruda a celor doi clerici cari au avut un rol insemnat in desvoltarea Bisericii noastre, publica, supt influenta literaturii italiene, un volum de Poenze, §i de cuprins istoric, la 1866. In Dacia literard a sa, el continua, cu §i mai multa putere §ilämurire,aceasta.'manifestatie care intrece cu mult,§ica idei si ca avint si ca stapinire a formei, tot ce puteau da contemporanii acestui om de mare talent,pe nedreptul tread cu vederea in viata (t 1912, la Iasi), si apoi cu desavir§ire uitat. El reune§te amintirile romane cu piosul cult al trecutului tional moldovenesc, cuaspiratiide un foarte larg orizont, pe care le sustineo forma care de la sinese ridicala ce se va realisa in general, fáràdinsul, citava vreme nurnai dupa aceste zori rämase stinghere. La Galati, carei-a parut totdeauna un loc de exil intre interesele materiale care preocupa pe locuitori, el i§i cautà addpostul In acele imprejurimi, care pentru intelegatorulnaturii sint pline de atita farmec : Frumos e 'n murgul serii, pe-a' Bratesului maluri Sä stai täcut, cu ochii pe 'ntinsele lui valuri sa ginde§ti la timpul cind Petru Rare§ fuse Pescar acestor ape... Eu vad batrinul Emus, privirea mea se pierde Pe-aici pe-a celui munte nältime vesnic verde, Pe cind pe fluviul dacic un codru 'ntins de nave Mi-aduce drag aminte de timpurile brave, lar din Mewl! umed al apelor azure Eu vad sirena noptii prin trestiile sure, Pe dud pe termul verde zaresc lucind mii focuri A' laielor nomade Gindul îi merge la Hotinul eroic", pe care arata sä-1 fi vazut:

In latd 75

In vale curge Nistrul, inväluit de noapte. Azi Acvilonul singur muge§te prin ferestre, lar cornul nu mai sunä pe 'naltele lui creste, de §i nu pierde radejdea, adevärat profetal vremilor ce se vor plini, cä va vedea al nostru bour pe dacicul Hotin". Dar, dincolo de cercul de glorie al acestei patriimai mici, el ureazä §i Tirgovi§tii bAtrine" acela§i viitor in tara unità: Tu vei fi reginä inch', pe a' tale 'nalte turnuri Vor mai anunta victorii, Vor mai filfii stindarde demne de märiri antice. o spune el inteo prosä tot a§a de räsunätoare, un popor poate fi sfärimat in bucäti de violentavremurilor, cind corpul säu §i ve§mintele saleleimpart sträinii", dar,sufletul rämiind viu, co literatura strämo§ilor sai, limba, moravurile qi religiunea sa, atuncea sulletul säu se intrupeazä iarä, rena§te§icre§te in timp nou, spre gloria §i mirarea veacurilor". De §i zäre§te in fund pe pästorul dacic §ezind pe pisc de munte" §i aruncind spre §esuri privirile lui crunte", Roma-i e strä- lucitorul punct spre care cautä privirilepentru a se intdri asemenea indräznete sperante : Sunati, o zäri romane, a terii inviere $i din a diminetii mult ginga§ä. acere ApropTati momentul, dorit cu infocare, Cind patria sa."-§i ieie anticele hotare, Din Nistru pän' la Tisa Moldova sä se 'ntindä Si Dacia intreagä in fine s'o cuprindä. In Italia a gäsit el toaa zestrea unui clasicism pe care-I im- prumutä in tot farmecul luivirgilian, cualegoriileabstractiilor eterne §i cu inviorarea comparatiilor ale cäror elemente le catta in viata vie din jurul san. Astfel, cind vorbe§te de lupta Grecilor moderni pentru libertatea Cretei: Ca turma grafioasà de albe cAprioare, Pe naltul term al Märii frumoasele fecioare, Ve§mintele stringindu-§i cu delicata mina, Fugirä tremurinde de furia päginä. E insà destul de romantic pentru a cinta §i izbuti sä vràjeascà sumbre spectacole de natura. infuriatä : Se 'ntinse non i spre ploaie §i a sclipit multime De fulgere, §i 'n tunet a clocotit natura,

58 Istorla llteraturii romAne§tI

A' cerurilor jghiaburi deschiserA sus gura $i ploaie abundentä au rispindit pe lanuri, ori sA simtä trecindu-1 fiorul nemärgenirilori eternitAtilor : De unde vii in noapte, o falnic meteor, Si unde duci pe Aripi nebiruitul zbor, Trecind prin ceruri singur, pe &Ai nemäsurate, De la eternitate la eternitate ? Din infinitul lumii de unde vii acum, Trecind cu ripegiune in vesnicul täu drum 1? Aläturi de acest neinteles ca si de acela glorios, care seria mai mult cedind sfäruintilori urmind exemplului decit dinteo nebiruitä pornire interioarä, Moldova nu mai dädea decit poeti de a doua si a treia minA. Astfel Nicolae I. Pruncu de la Focsani. Romantic byronian, intrebuintind un vers care e une ori de un avint extraordinar pentru a zugrAvi cu putere situatii iicoane neobisnuite, uriase, lugubre, prin care fulgerä un sentiment des- perat, astfel e poetul primit, mai intgiu2, rece de Junimea care avea o mare energie in acest timp. In Fantasia luiel se doreste pe Mare Si-o lunA argintie S6 zvirle pe-a' ei valuri fantastice luciri $i stelele 'mpreunä cu bolta azurie SA se reflecte 'n apa-i cu mii de sträluciri. Ar vreaprimbläriin gondola ce luneck dar indatä alege mai bine Vint plin de turbare", munti ingrozitori de valuri, legiuni negre de turburateci non". Sá 'nceap' o vijelie cum n'a lost niciodatA $i marea fuffoasá sä spumege urlind, Sá tremure-omenirea, de groazä. 'nspäimintatä, Sà ploaie, sà träsneascA, sä fulgere tunind $i 'n mijlocul acestei minii ingrozitoare In mijlocul acestui concert dumnezeiesc SA fiu cu draga 'n brate, sä-i dau o grutare 5i-apoi sä mor in valuri, zicindu-i: Te iubescl Siapoi,iarAsi, Naturasealinä in juru-i; munti sAlbatecia, 1 Mai pe larg in N. Iorga, Un roniantic poet al uniteifii nafionale. Ro- mulus Scriban; Revista Istoricd, V,p. 162 §i urm. Era doctor In drept, licentiat In Mere, teolog. 2 E recomandat pe urmA; v. Cony. Lit., II, p.163 §i urm.

In latil 59

pestere adinci", codri marisinegri, %rajascunse; desisuri de brad cuprind insa pirauase" lacarebea usoara caprioara", cätindadapostiresuptstincadegranit ;vintul murmura", frunza suna pierdut, Val raspund de depatte iglas de privighi- toaresetidied in lumea fermecatä, chemind iubirea in aceastä dulce singurätate. Focsanean de origine, fiu al unui functionar de acolo, probabil Armean de obirsie, el lanaisisatiriseaza pe rindacest oras, cäruia-i zice: Am vrut Far' a fi 'n stare sa pot ca sä te Ont. Ocrotit al beizadelei N. Sutu, caruia-idedicä volumul säu, si- lindu-I a-iface oprefatä, elnu se supune indemnului acestuia de a mai atingein lira sa si alte coarde decit aceia, cu jalnicá vibrare, a sperantelor pierdute, a iubirii inselate, a Jericirilor tre- cbte" fàrà altä urmä, in pustiul mult cumplit", decit suvenirul", care chinuieste si minglie pe rind 1 $i Vasile Pogor, fiul poetului de supt Mihai Sturdza, de la care a tiparit osatiräuitatäinsärtare 2,admiratorul neconditionatal Revolutiei francese, spirit filosofic" plin de urä impotriva religiei, istet aruncätor de vorbe hazlii, era un poet, i inca adesea, in clipele cele mai bune, un poet sentimental chiar. Astfel el stia sä cinte duios grädinile pustii, care par o traducere: Vezi, gradina päräsitä de a oamenilor arta E mai mindrai convine unui suflet amärit, Cad erorile comise de stiinta cea desearta Supt un vat de armonie Natura le-a coperit. Pe cararea solitara des piciorul intilneste Moviliti de frunzi uscate, ce de vint s'au spulberat Si privirea lor cea tristä in gindirea mea treze.ste Mii trecute suvenire ce ca frunza s'au uscat. lard statua cea veche si de timpuri därimata, Linga care eu cu dinsa de atitea ori am stat, Privind soarele ce-apune in o Mare purpuratä, Ascultind pasarea mica ce spre cuiburi a zburat3. Poesii de Pruncu, In Cony. Lit., XIV, pp. 162, 323. V. si N. I. Pruncu, Focsani 18,37. Sinti memorii ale unui maior Pruncu. 2 Cony. Lit., V, pp. 290-2. Comentarii asupra istoricului engles Buckle, ibid., I, p. 80 si urm. 8O traducere din necunoscutul La Lachambeaudie, in Cony. Lit., 1,p. 8. Cf., de dinsul, Un ban, ibid., p. 349.

60 Istoria literaturil romdnestl

Teatrul moldovenesc se incremeniseIntr'unvechiu repertoriu sträin 1Doar dacä Millo, incä in toatä puterea talentului säu, dädea o stälucire prea legara' insä de trecut 2.

Dar aici, pe lingà o veche si glorioasà traditie, se afla un nu- mär de tineri, abia iesiti din scolile terii simai alesintorsi de la bune studii in sträinätate, cari puteau da avintul literar neexistent la Bucuresti. Strins legati de Iasi, care-si Ostra iaristocratia de singe si cea intelectual'ä, hotärlti, unii pentru toatä viata, sà nu se depärteze de venerabila Capitalä moldoveneasck unde erau retinutisi de legAturi familiare, de situatia averiilor, ei isi vor afla räpede un conducätor vrednicde ceia ceei Insiierauin stare sd dea. Politica nu-i va putea räpi, putini dintre dînii fiind In cele douä. Adunäri,i aceasta numai dupä o luptà electoralä care a zäbovit putin, si, In orasul färä o puternia burghesie nationalà ea nu putea s'a* aibä un räsunet in adevär serios.

O incercare de revistä, cuprinzind cit mai multi din scriitorii timpului se fäcuse aici, In lasi, incä din Septembre 1860 prin Ate- neul Roman, revista septemanara, !iterarasisciintifica redesa de mai multi profesori ai scoleloru publice din Moldova", condus de V. A. Urechiä4. Intäiu contra lui Hasdeu, ca prieten al Dacilor ofensator al lui Sincai, ea se tinuse in cercul profesoral pe care-I anuntase, tipärind ca literaturä numai inceputul unei nuvele na- tiunale continpurane" a luiT. Urechiä", in care se face genea- logiafamiliei, plecInd de la protopopul din Hirlän, tatällui V. A. Urechiä, care iscälia insä Alessandrescu, dar pe aläturi se pre- sintä spectacole din viata moldoveneascä pe la 1830, cu iuncärii- cadeti, purtind uniforma peste antereul cu colturile suflecate de briul incins si pe umere drept epolete un f el de colaci de link asemenea coläceilor impletiti ce mai fac incä gospodarii aisés de

1 V. Teodor Burada, 1st° ria teatrului in Moldova. 2 La 1869 el apare, dupA Fani Tardini (Familia, I,p. 92), in Ardeal, cu talentul lui asa de mare, darsi cu repertoriullui de nimica ;v.ibid., V, p. 335. Apoi la 1870, drumul lui fiind urmarit, oras de oras, in Familia. 8 V. ilorga, Istoria titeraturii romeineVi in veacul al XIX-lea, III, p. 299. 4 Funcionar la 1849-50, intors la studii in Academia Miladileana, pedagog acolo, scos in 1852, apoi la Buciumul Romin, trimes la studii de Alecsandri altii; Conv. Lit., XXV, p. 928 si urm.

in la§1 61 patruzeci de sfinti"sialte bune note ale vremii 1.La 1861,la prevista literara, sciintifica si artistica", se astiga Hasdeu, cu stu- diidespre Cronica Putneana, desprePalauzov, Bulgaro-Rusul care s'a interesat de noi, despre carti rare Cu privirela Stefan- cel-Mare2, cu tipäriri de documente inedite; se adauga sialti colaboratori. E acolo Kogälniceanu insusi, cu un studiu despre Mitropolitul lacov3, e Nicolae Istrati, e loan Alecsandri, e insusi Donici, care da tabula zmeului, cerittä. de Vasile Alecsandri4:

A.sai intre oameni sint sarlatani, sint zmei, Ce zbirniiesc, se 'nalta, cit vint loru li bate, lar, cum a lui sullare ori sta ori se abate, Ca vintul cad siei. E si noul fabulist Nichitachi. Teodor Serbanescu, poetul militar, publica aici primele lui versuri si Vasile Pogor traduce din Uhlandb. In ce priveste acea generatie formata in apropierea anului 1860, cu studii si in Germania, cu care, de pe vremea lui Mihai Sturza ind, Moldova avea legaturi ce lipsiau Munteniei, ea isi aratase rapedeinsusiriliteraredistinse care insä singure n'arfi putut duce la inceperea unei noiere in poesie ca si in cugetarea ro- mäneasca. Manifestarea eisolidara printeun cerc literar si o revista ramine deci a se studia, in originile ca si in sensul ei.

P. 141§i urm.

Pp. 81-2. 4 P. 191. Pp. 74-6, 186-7.

CAP. li. indreptärile ideologice

I. Cei d'intaiu inoitori.

1. AGITATII DE PRESA Inlasi, untimp dominase, pestepracticismul moldovenesc, strain de ideologiile dirze si tapene, spiritul lui Simion Bàrnutiu, abia plecat, la1863,de la catedra sa de Universitate ca sd moarà acas6 in Ardeal(1864).Si Bärnutienii, sectatorii profetului ardelean de formatie blkjeang si italian5. (la Pavia), credinciosi ai unei adevärate religii, strimte sitari, cari aveauTribuna Poporului, erau sä poarte contra unui europeanism" de sigurante stiintifice si de indoieli post-metafisice o luptä de care nu s'au dovedit in stare. Pe cind Dreptatea,din1867,a fractionistilor", de un nationalism antisemit intransigent,sepresintaca foaia intereselor poporului", apá'reasi foaiaoriginalului G. Pavloff, Originea", care se recomanda ca literarä, stiintificg si religioasa" si dädea Fedra lui Racine, tit' tradusa de colonelul C. Ceaur Asian, si poet liric pentru màrgärinte de amor". Aici afIgm pe aceia cari vor incunjura, in parte, pe novatorul sigur de toatà stiinta pe care i-o dAduserä scolile apusene abia ispeavite: Pogor IMO N. Pruncu, Leon Negruzzi lingA un H. C., care e poate Henri Cortazzi. Revista e ca o caricaturd a viitoarelorConvorbiri Literare",siPavlov Vágaduia si o brosurà despre ortografia sa personalä. Intr'o directie conservatoare doctrinara, dar in directie opusä ar- delenismului roman, incä de la24Septembre1866iese totla Iasi ziarul Constitutiunea, cu oameni politici ca lordachi Beldiman si Gheorghe Mirzescu, dar si cu un fiu al beizadelei Nicolae Sutu, Constantin, cu Pogor si chiar cu pomenirea respectatului nume al

Agitatil de pres5.

Jul Costachi Negruzzi. ti propunea un program de reforme, lacare colaboreazä beizadeaua Grigore Sturdza, om de vaste cunostinti spiritoriginal,si Alexandru C. Mavrocordat, autorul romanului realist din Romeinia literard. Dar si literatura îi are partea,si vedem pe diaconul Ion Creangä, o cunostinta nouä, discutind invätätura elementaeä care pang astazi nu este Inca destul de bine organisata". Un foiletonlan-1 10 al Perseverantei" presinta astfel pe viitorul interpretal sufletului teranului moldovean de la munte: Un parinte finar de aici, frumos de figurä, blond de par, bun de gulliviguros ca o creangä destejar; cind vorbiaacesta,seinfläcara auditoriul complet,toti perorau de- °data; talentul sat.' oratoric infecta intreaga adunare, astfel tot timpul ellavea cuvintul parintele, luau fail autorisatie cuvintul cu totii: nu prea stiu pentru ce cuvint, de si mai ca mi-as explica scopul"Jacob Negruzzi apare vorbind despre candida- turalui Titu Maiorescu, rectorul Universitatii: aceia ce cere d. Maiorescu este demn de alegätorii inteligenti, dar nu este realisabil; aceiace voieste domnul Maíorescuesterealisabil, dar nu-mi pare tocmai demn de alegatorii ieseni". Dar in actiunea lor acest grup de tineri cari isi dädeau sama ca se puteau razima numai pe Iasi, pe care ei prinseserä printer:, munca indelungatä a-1 pregati, macar in parte, in sensul lor, edíteazä o foaie, care se chiama deci Gazeta de Jai". Ea dovedeste cá simte pentru Moldova nedreptätitä iuitata. In chestia strärnutarii Curtii de Casatie in vechea Capitalä a Moldoveiisi fixeazä o positie limpede si o apärä cu toatä energía. Actíunea moldoveniste a elocventului deputat N. C. Asian, ca si a marelui Kogälniceanu, e sprijinitä. Se cerea .si scoala de medicinä." din Iasi, redeschi- derea Liceului National din acelasi oras, inchis pentrulipsa de mijloace. Se iea apärarea Mitropolituluí Moldoveiimpotriva lor liberale. La 5 Mart 1867 apärea aceastä foaie politica a noii alcatuiri care se va cherna apoi junimiste. Era numai literafá si culturala, dar in chip firesc, dindu-si sama de puterile ei, de rasunetul pe care ideile ce apära pot sä alle in opinia publica si de caracterul deosebit al momentului, in care multe pareri trebuiau sä disparà'

V. ai Cony. Lit.,I, p. 331. Cf. Columna lui Traian, III, pp. 78-9 (arti- colt!! lui Creanga despre Misiunea preotului la sate").

.64 lstoria 11teraturii romAnesti

multe constructii si se präbwascä, ea incercä sá treacä in domeniul politic.Aceasti manifestareafruntaOlortineridin Moldova ar avea, de sigur, pentru noi un interes Cu totul secundar, dac5 noile conceptii politice n'ar avea o origine culturalä nu s'arfimanifestat prin persoane apartinind literaturii inteo formá' literari de o valoare superioarä. Gazeta de MO" incepe astfel cu un articolincare se simte spiritul in care vor lucra inoitoriii acela§i spirit se recunoa§te §i in celelalte articole de directie 1 Se aratà progresele pe care, cu toate luptele de partide, le-a realisat Statul, dacä nunatia.Prefaceri de cea mai mare insemnitate au adus indeplinirea ultimelor puncte ale programului liberal. Odatá cusfärimareaprivilegiilorunei clase care-§i Meuse totu0 datoria, un partid cares'orepresinte nu mai e de nevoie. Odatä cutrecätoarele curente pornitein societatea anilor 1850 prin punerea problemei Unirii, autrebuit sä inceteze ialeätuirile fäcute in vederea deosebitelor solutii pe care anumite interese le presintaserà. Se trage incheierea cä din partidele logicei folositoare de pe vremuri n'a mai limas nimic decit persoanele, cu ambitiilei dumäniile lor. Dar Romänia, asiguratä prin noua dinastie, are nevoie de colaborarea tuturor oamenilor de bine cari nu mai Ai indeose- birile de tendinte motiv de a se combate unii pealtii.Un ar- mistitiu al organisärii interioare, al culturii serioasese impune. Din aceastä pace ar putea risäriinsi,neapirat,particlenoted, aducind noi metode in noile probleme de organisare iculturà. Tinerii din I* aveau dreptul sä creadä cä ei ar putea injgheba, pe base teoretice moderne, unul din aceste partide. Principiile acestui crez de reforme se intrevid. Cu prilejul unor manifestatii !Acute la Bucure§ti inaintea Camerei, se vorbe§te cu cäldurä. de principiilesociale cele mai sacre", intre care mai ales principiul proprietätii", de pierderea Statului romin" prin cine §tie ce factori, de gre§eala autorilor loviturii de Stat de la 2 Maiu", cari nu s'au ingrijit a da improprietiritilor §i invätituri de ordine, dovedindu-li cä nu li s'a däruit nimic, ci numai li s'a restituit, cAci ideia insä§i a improprietäririi ar fi monstruoasa §i anti-socialä", vrednicä de ni0e instigatori" 2 in chestia evreiascA,

V., de exemplu, acela,iscalit M[aiorescul, in chestia evreiascA ; n-1 24. 2 V. declaratia din ni. 6, ca rispuns Reformei",

Agitatil de presa 65 ideile lui Bfitnutiu erau privite cu dusmänie sau cu despret: se aprobau cumpárArile deimobile urbanede catre Evrei pentru ca ei sä fie asile! legati de tarä sise declara formal cä datoria noastrà e sa instruim pe Evrei si sä-i aducem a avea aceleasi interese cunoi", in numele civilisatiunii care merge totpro- gresind" ;m'Asurileimpotriva vagabonzilor evrei sint aspru re- probate. Inchestia romilneascA, ajung citeva rinduri de desaprobare pentru soarta asa de putin meritatà a fratilor nostri de peste munti". Cum se vede, un partidconservator-tinär, modern, pe basele Constitutiei de la1866, recunoscindlibertätilepublice,tinzind cAtre consolidare in toateprivintile, dar interzicind oricärui om de Stat inteligentsipatriotexperientele de reforme in ordinea socialäí economicä. Afarà de aceastä Gazetä", Il represinta Tara" din Bucuresti, pe cind Rominul", Sentinela", Perseveranta" din Bucuresti, cai Dreptatea" din lasi, erau denuntate ca servind interesuri individuale supt masca nationalitätii si a unui liberalism räu inteles" Leghturile Gazetei" cu Convorbirile literare", care apar la 1-iu Mart din acelasi an, se mai aratä prin foiletonul ei !iterar, prin numele scriitorilor cari colaboreaz'A la el mai ales fecundul M. Cornea, dar si N. Nicoleanu; se publica Fluierul lui $tefan", o idilä a lui N. Gane si o nuvelä de Leon Negruzzi, cai prin tendintile acestui foileton. In mai multe numere se dä expunerea, de V. Pogor, a teoriilor lui Buckle, pe care redactorii Gazetei" nu le impärtAsiau, dar pentru care aveau toatä atentia. Se apärä limba bunä in traducerilede teatru. Se noteazà cà intäile douà numere din Convorbiri" au fost salutate cu bucurie in toatà Romänia"i cà noua publicatieva desrobi literatura de pasiunile politicece ne bintuie pänä in present". Profesorul Titu Maiorescu e apärat impotriva vanitätii" poetilor atinsi prin critica sa din Poesia Rominä" 2. Se semnalau articolele aceluiasi criticImpotriva scoliiBärnutiu, articole serse in clipa cind, dupä disolvarea Camerei de I. Brätianu, Iasii se gäsiau inteo fierbere electoralä cumplitä3".

N-1 6. N-1 36. $ N-1 din 10 Decembre 1867. Gazeta de la$i e citan, de T. Maiorescu, in Com. Lit., I, p. 53. 5

66 1storia litcraturiI romAnesti

2. jUNIMEA" §I "CONVORBIRILE LITERARE" In aceasta societate ieseana se intorsesera, cum am vazut, un mate numar de studenti din sträinatate, capatind, din causa marii lipse de oameni locurile in invatämint si o deosebita vazä inteo societate cu mai multä lectura si mai mult gust decitcea din Bucuresti. intr'un loc mai ingust si cu mai multà unitate si solidaritatedecitin Capitala munteatiä ei s'autrezitindreptati neaparat, cu toate deosebirile de temperament,unii cätrealtii. intemeiara astfel o scoalä a lor,opusa oarecumUniversitätii romane a lui Barnutiu 1si a apostolilor lui, un D. Tacu, un Lates, un Gheorghiu, oameni fail o valoare culturald deosebitä. Ea reu- nia, in ordinea in care-i insirä ziarul bucurestean Perseveranta", pe loan Caragiani, Macedonean, bun cunoscator al limbii clasice si spirit fecund in anecdote orientale, pe Paicu, filologul bucovinean de moda vienesa, pe inteleptul fisician Petru Poni (n. 1841; studii la Paris), pe Melic, matematician, pe A. Brandia, profesor de istorie, pe Bucovineanul Bodnarescu, pe un Botezatu, un Margineanu. O legaturä mai strinsä s'a stabilit intre dinsii printr'o serie de conferinte, mijloc de comunicatie a culturii, obisnuit si la Bucu- resti, care, adunind multa lume in serile libere, a popularisat figuri si a fixat ranguri. Pioasa biografie a d-lui Simion Mehedinti, hränita de amintirile eroului s'au 2, ni da toate stirile cu privire la omul care, ca presintare mai mult decit ca spor, si ca frumuseta de forma mai mult decit ca originalitate in stiinta si in &dire, a fost un mare profesor, precum discursul deintrare la Academie ald-luiG. Bogdan- Duica ne lace sä cunoastem originile sträine ale principiilor sale, nemiscate pana la complecta vestejire4. Islascut la Craiova,in 15 Februar st. v.1-840,fiulinimosului _laanMaiorescu, om gata de toate riscurile pentru credintile sale, si al surorii episcopului Popazu, a carui biografie a scris-o pentru Convorbiri" Andrei Birseanu, asista,copil,laparada revolutionara din 1848, cu tatal säu in frunte, face incercarea pribegiei, Pentru BArnutiu si imprumuturile din Krug si Votteck, G. Bogdan-Duic5, Cony. Lit., 1924. Cf. si discursul de mirare la Academia Romina al aceluiasi (1921). 2 Soveja, in Cony. Lit., 1910; si aparte. Incercarea de a dovedi contrariul, in pioasa brosura a d-lui I. Petrovici, Titu Maiorescu, Bucuresti 1931. 4 V. si ibid., pp. 15-6.

Junimea° §I Convorblrile literarel 61

6 Brasov si la Sibiiu, la Blaj, la tara 1,f6ra acel tan, trimes de guvernul revolutionar la Adunarea germana din Frankfurt. .1cau Maiorescu isi va cherna familia la Viena, unde i se cricluse o insar- cinare oficialk la 1851; dupi_o_initiare la Brasov, acolo urmeaza Titu-Liviu cursurile de liceu ale institutiei pentru nobili: Theresia- num, fiind coleg cu istoricul literaturilor Scherrer si cu antisemitul Lueger. Creste astfel ca un final- German din Austria, de buna familie si cu aspiratiiinalte. Scriein limba germanä satire dramatice pentru prieteni. Tani pierde, prin intrigi romänesti, locul la Viena si revine in tara, fiulisicontinua pänä la capät studiile secundare ca sa tread. la Universitatea din Berlin, uncle cunoaste familia istoricului Imperiului otoman, Zinkeisen. Rapede face, cu tinerea In sarna a ultimelor dota clase vienese,doctoratullaGiessen In 1859, cu o tesa despre Herbart. La Berlin, supus unor influente care-1 indreapta, nu Fall o adinca Milne* a lui Schopen- hauer, care e de f apt un f el de poet epic al filosofiei, spre ratio- nalismul sigur si receal lui Kant,inteosocietate serioasä de tineri filosofi, pe unde umbla si eleganta de dandy revolutionar a luiLassalle, exprima päreri deestetica,publicate in revista Der Gedanke 2. La intoarcere, o conferinta contra socialismului, tinuta in Bu- curesti, II recomanda pentru_o_bursa la Paris. Pe cind lea acolo -licenta in drept,elpublicainnemteste ocarte de toleranta, aproape de indiferenn, filosofica', potrivitä cu starea de spirit in Germania dupa marile aventuri metafisice, Einiges philosophische in gemeinfasslicher Form (1861) 3. Tani II smulge acasà pe cel pregatit pentru cu totul alta viatil si face din el, In acelasi an, nu un profesor, caci loan Maiorescu era in razboiu cu conducerea invätamintului, ci, prin hotarirea personali a lui Cuza-Vocla, un magistrat la Bucuresti. Peste citeva luni,tinarul de abia douäzeci de aniimplinitie chemat insa la Liceul din lasi4, _avindintrecolegisipe Hasdeu, care »in clasa a V-a Ikea un curs de archeologie si in clasa a VI-a istoria literaturii englese (in loc de istoria nationala)"; are voia de a vorbi

1 V. gi BAnescu, Din Corespondenfa lui Barif, in N. R. L., I,p.534. 2 I. Petrovici, o. c., p. 16 si urm. 1 Tradusit in Cony. Lit., 1920, p. 85i urm. 4 V. gi P. R4canu, In Cony. Lit., 1910, pp. 243-4.

istorla literaturii romane§ti despre istorie la Universitate, dar va trece indata de la Iuliu Cesar la filosofie. Profeseaza cu succes mare si avocatura Ideile cucareincepe Maiorescu la Iasipot pärea curioase. Asile! in Disertatiunea" dsupra studiului limbii latine din Anuariul Gimnasiului din la.si" la 1863 2,el gaseste ca basa limbii latine pentru un invätamint mai Malt nu ar fi necesara decit supt r'aportul educativ, cela ce, de sigur, e discutabil, dar, pentru a o dovedi, el crede, nu numai CA Johannes von Willer poate fi opus lui Tit-Liviu, precum si Lessing perioadelor monotoane si lung-suflate ale lui Cicerone", dar ca o lecturä din Dante, din Camoens, din Niebe- lungen"ar face tocmaicitMetamorfosele"sicitEneida", daca nu mai mult", Horatiu si Tacit singurii. neavind cinesä-i Intreack de si pot fi inlocuiti pentrupregatireaspiritelor tinere prin Prescott chiar, pus aläturi de Goethe, de Gibbon si de Her- der. Era si pang la 1871 pentru jertfirea intregului invätamint superior, sou barem Facultatile de litereistiinte", scolii primare 3. In lasul acesta, unde se aseza definitiv inca din Decembre 1862, ca director al Liceului Internat, dar si ca profesor universitar, mai fäéfnd doar un drum la Berlin in Octombre 18634, inainte de moartea Orin- telui säu, Maiorescu gäsise ca profesor cu o imensä influenta, ca stapin al unei intregi generatii de oameni culti amestecati in tre- burilepublice pe Simion Barnutiu5:- Fusese un om de nezguduita credinta, pe care anii, fàrä legatura nouä cu sträinatateai färä nicio revisuire a ideilor fata de ce adusese o epoca noua, nu fäcusera decit s'o intareasca, legInd-o inteun sistem de fier. Romanitatea natiei era pentru el intreagä, neatinsa de vremi, indiscutabilä, o dogma. Oricine,i once, fie si religia in care fusese crescut, se atinsese de ea era pentru aceasta condamnat. Sfintilor Bisericii crestine nu li se iarta originea peregrinä: Greci, Evrei, fatä de cari avea atitudinealui Cato ce! bätrin. Crestinis- Asupra starii de spirit de atunci v. si scrisoarea lui catre Eduard Gruber, ibid., 19102, p. 961. 2 V. §i ibid., VII, pp. 158-9. 8 V.i atacul lui Urechia, in Rev. Cont., I. lacob Negruzzi, Amintiri din Junimea, p. .1i urm.; Toroutiu si Car_ das, Studii documente ¡iterare, I, p. my. Cf.detaliile privitoare la un proces personal, care nu ne intereseaza, in cartea d-lui Mehedinti. 5 Cony. Lit., 1902, P. 1129i urm. Cf. loan Ratiu, Simeon Biirnufiu (1808- 1864); Luceagirul, VII, p. 355 §i urm.; gi mai ales G. Bogdan-Duica, Viafa f i ideile lui Simion Biirnufiu, 1924.

Junimea`` §1 Convorbirlle llterare 69 mul el insusi e adusla judecatä pentrucestricase din princi- piulcapital al lumii romane. Constantin-cel-Mare seosindeste fiindeä päräsisecetatea gemenilor pentru improvisatia färä traditii,inteoatit de rea vecinätate,care eraBizantul. Rominul roman trebuie sä-si recapete pämintul pe careTraianIldase legionarilorsiacärui schimbare de apartenentä nu edecit resultatul unei usurpäri asupra cAreia trebuie sä serevie prin legi. Viitorul terii nu poate fi decit inteo republick aicärii magistrati ar fialesi. Intregul era de sigur imposibil si absurd, dar citä incredere nu coborise aceastä invätäturà in sufletul unei so- cietäti deprinse cu toateumilirile si färä sperante de viitor 'I $i Maiorescu va trebui sä recunoascä, in timpulchid se trudia sä distrugä, si .din convingere, o asa de nesuferitä influentä, cä acest adversar de curind trecut dintre cei vii in viatä nu cutezase sä-1 atace nimeni avea un mare talent de a-si expune ideile, un stil limpede si maniere blinde si modeste 2. Curentul nou pornise de la acele conferinti pe care le organisa societatea, la inceput putin numeroasä iobscurä, care se sintitula juRimea", ceiace aminteste o germanieä. Ougend", deci fostii studenti din Germania, ea fiii lui Costachi Negruzzi, trimesi la o invätätuFä pe care o aprobau guvernele Regulamentului Organic mai mult decit pe aceia, mai periculoasä, din Paris, fie si a lui Napoleon al III-lea, care era totusi un represintant al autoritätii: facob si Leon, amindoi cu calitäti literare. Dacä membrul cel mai elocvent trebuia sä cistige primul loe, P. P. Carp, fiul unui proprietar vasluian, de origine räzeseascä, avea pentru dinsul originea sa socialä, averea sa de mare proprietar, spiritul säu de o rarà originalitate, formulele totdeauna precise si nouà ale graiului säu, de siîi lipsia ipasiunea pentru idei, cu consecventä in ur- märirea lor, si talentul de scriitor inteo limbg care nu i-a desvä- luit niciodatà toate tainele ei. Altfel era cu acela care is'a mär- turisit prietensi a primit multä vreme färä discutie conducerea omului si ceva mai mare in vristä decit dinsul, Maiorescu. Cel räsärit, cum am arätat-o, in vremea cind tatAl säu era pro- fesorla Craiovasi ducea o teribilä luptà Cu colegii pe cari-i jignia prin bätosia lui modneaseä" iprin puterea unor nezgu- 1 V. studiul recent al d-lui G. Bogdan-DuicA despre caracterul si izvoarele Dreptuhii Public alitti, in Memoriile Academiei Romine, 1933, " Conv. Lit.,I, p. 273 §i urm.

70 Istoria literaturil romSneati duite convingeri nationale, folosise din legaturile pecare,la 1848, tatäl ski, partisan al unei intelegeri cu dieta revoIutionara germana' de la Frankfurt, le avuse icu Austria Habsburgilor. Admis, favoare deosebita, Inacel sumbru Theresianum unde-0 faceau educatia copiii nobilimii austriece §i chiar cite un principe strain, de acolo cäpätase despretul pentru cei de altà treaptä, care-1 va face, Inteun färziu, sa observe cumnateisale germane ca trebuie sà pästrezefata de un profesor ca Eminescu distanta sociala; de acolo solemnitatea in toateactiunilesale, de acolo paza atentä a cuvintului ime0e§ugul savantal gestului sal- vator §ievasiv, dar de o aparenta a§a de Ora de Intelesuri; de acolo deprinderea cu limba germanä, in care singura ii placea sa converseze cu cei mai de aproape aisài. Cind de la Viena fusese indreptat spre Berlin, unde a devenit ginerele unui profesor de la Universitatea de acolo, el nu gäsise In acel moment al Capitalei prusiene, cAtre 1860, nimic din marile convingeri metafisice §i nimic din puternicele avinturi romantice, nimic din genero- sitatea socialä care influentase a§a de mult pe Kogalniceanu. Hege- lianismul lincezit ajunsese la formula pentru Universitäti a unui Strauss §i nimeni nu putea sa prevadä nici aparitia revolutionara a materialismului economic al lui Karl Marx, care e din 1867, nici noul misticism al lui von Hartmann, cu Filosofia necunoscutului" (Phi- losophie des Unbewussten), care a ie§it la 1869. Nu erau acolo nici puternice convingeri politice; generatia de la 1848 imbätrinise, Bismarck, cu stäpinul sàu, regentul, apoi regele Wilhelm I-iu, luau asupra lor odiul conservatismului §i militarismului In serviciul unui nationalism pe care liberalismul ajungea s4-1 umbreascä. Pecetea epocei se pusese deci pe sufletul tinärului Romin, care va exprima acele indoieli elegante era vremea gindirii de salon a revolutio- narilor de speta lui Lassallein mica lucrare germana citata Ceva filosofic in formà inteleasii de oricine", primai cea mai origi- nará din scrierile, in acest domeniu, ale omului care trebuia sa fie la el acasä profesor de filosolie ifilosof. Scurta §edere la Paris, trite() vreme tot w de putin prielnica pentru convingeri §i elanuri, inanii cind Imperiul napoleonian incepea sa putrezeasca in satisfactii:de vulgar materialism, nu putuse sà inläture aceste d'intaiu impresii asupra sufletului tinär. Maiorescu, al &Anti tatä se stinsese pe acest timp, ajunsese, in extraordinar de rapede a se impune prin farmecul formelor

Junimeaal Convorbirile literam 71

desOvir§ite ale tinutei §i exprimärii sale. Rector la mai putin de treizeci de ani in cuibul de sever romanism al lui 13Ornutiu, cest singur lucru ajunge ca sa se inteleagä ce vint nou bätea acuma in templul învätàturii celor mai nobili imai depilrtati strOmoi.

In. apare*, intre fotii studenti in Germania, 1ntre aceia dintre tinerii rácuserä studiile, dupà obiceiul mai räspindit, in Franta intre multi cari se formaserä in tara, potrivit cu traditiile ei, era o deplinä fntelegere. Cind s'a ajuns insä la acele conferinte de rallare, deosebirile au räsärit imediat,i ele se vAd §i in acel prim numär, apärut la 1-iu Mart 1867, din Convorbirile ¡iterare', care sint, cu toatä partea dominantà, de la inceput, alui Maiorescu, fapta lui Iacob Negruzzi 2 Dar acesta aducea cu sine, cum se vede din prefatà, ¡del care nu erau intru toate acelea ale covir;sitorului ca prestigiu prieten .5i tutor pe care .5i-1 alesese. Cu despret fatà de agitatiile politice", la care tottii Maiorescu participase prin candidatura sa din 1866, cu mult respect fatà de Joile literare ata de cunoscute si pretuite de toatil societatea", a Cáror disparitie o regretà, cu optimism in ce prive§teviitorulmai regulat"care se observA, co pretuire pentru Societatea AcademiCA abia intemeiatä la Bucure§ti, se caLICA prin format legOtura cu RomAnia Literara" a lui Alecsandri. A lui Maiorescu a fost insá initiativa conferintilor 3, pe atunci la modä in Apus, in care cduta s'O exprime mai putin un intreg sistem de filosofie, cit starea actualil a cunoOntilor in strginätatea de unde abia se intorsese : pedagogie, estetick psihologie, morará cu lozinca mijlocul justificä scopul"4, ceia ce anunta acelcult al formalismului al cArui mare profet.era sä devie §isä rämiie, creind singura §coalä care a l'Amas de la dinsul. Subiectele din anul 1864 sint de o natura inaparentä variatàGreligiunea in

Primul titlu avut in vedere era acela, ridicul, de Ulpia; v. Conv. Lit., XXV, p. 874. Cel adoptat e dupa germanul Gespriiche. V. 4i tesa francesa a lui Benedict Kanner despre Junimeaa. . 2 Nascut la 14, 31 Decembre 1864; Conv. Lit., 1932', p. 30 si urm. Cf, Toroutiu, O. C.p. xxxv urm. Incep la 9 Februar 1864; Iacob Negruzzi, Amintiri din junimea", pp, 12-3. ' Coto. Lit., I, p. 12.

72 Istoria literaturii romAnestl popor", sunete icolori",esteticainarhitecturä,explicarea lui Wallenstein" al lui Schiller, individualitatea poporului si cosmopolitismul", socialismul si comunismul inFranta", ba chiar abnegatiunea in crestinism :Sf. Vasile",i Mahomet"), dar, cu viata romanä", inclusiv, ele nu represintä decit aceiasi presintare cu talent a stadiului de atunci al cunostintilor 1. Acelasi lucru cind, In presintareabibliilor"umanitdtii, s'a vorbit de Pentateuc, de doctrina lui Buda si de Kant 2. Din conferintile luí Maiores_02, nimic nu s'a tipärit : e in aceasta märturisirea cd, oricare ar fi fost valoarea lori ca scris, nu numai ca rostire, ele nu aduceau nimic nou in presintarea unor subiecte de un ínteres cu totul general, Mil nicio atingere cu starea, ne- voilei aspiratiile societätii romänesti. Celelalte conferinti, suscitate si recomandate tot de tindrul rector, aveau acelasi caracter. Carp, care ajunse a traduce, loarte slab, douä drame alelui Shakes- peare, se ocupa despre tragedia anticä si modernd" i despre trei Cesan", ultimul iiind Napoleon. Pogor, fire veseläi absolut scepticä, fusese adus a vorbi despi-e Enciclopedia francesä, despre ,inriurirearevolutieifrancese asupraicleilormoderne", ca si despre arta elenia si, la urmä, despre Shakespeare insusi, Goethe fiind, impreund cu un subiect de drept, judecätorul Nicolae Man- drea lua un altul , al lui lacob Negruzzi si Homer, neapdrat, al lui Caragiani. Cea d'intäiu publicatie a invätatului profesor iesean e o lucrare de ortografie, in care, fárd o indreptare prea sigurd, pe basá de simplu practieism, punind pentru àsi î aceiasi literd : ài läsind fdrd modificare pe f din in, dar pästrind pe u final pe care-1 serie intreg, admitind etimologismul din adevér"i introducind zädär- nicia accentului pe ultima silabd a infinitivului, se ciiuta a se pune basa, socotitd indispensabild, a noii culturi 4.Pentrua invedera

lbid., p. 13. 2 Ibid. V. ibid., I,p. 333; II,p. 27 si urm. (de C. Eraclide). Pe cele din 1867 le anuntA de la Berlin, in April 1867, nemteste lui Iacob Negruzzi ; Toroutiu si Cardas, o. c.,I, p.I, no. 1. 4 Despre scrierea limbei rumeine. (La 1868 se anunta, in Coto. Lit., II, p. 1 si urm., apropiata tipArire). Nu se recunostea nici egalitatea la cuvintele femi- nine de prima conjugare intre genetivul-dativul singulari nominativul plural.

Junimee si Convurblri literarem 73 necesitatea noului decalog se presintau multe si felurite consideratii, pe care niciun filolog nu le-ar fiprimit intregi. Urmara criticilecontrapoesiei curente, invinuita si de super- ficialitate si de lipsä a neapäratei seninätäti obiective 1 Naiorescu erafail indoialä un spirit inalt si fin, format prin ce are scoala mai bun si mai bogat cultura. 0 arataAforis- mele sale 2,dintrecare, daca unele sint banale, ca nu sabia, ci pana sustine popoarele", sau asamanarea ginditorului cu odaia superioara de sticla a fotografului sau, iarä A comparatia intre ce e diamantul si ce sint caramizile, altele fiind silite, ca atacul contra des- potismului, sau fall tinta clara ca parerea de rau ca nu cunoastem causa prima a lucrurilor, precum nu stim ce e aierul care Vibreaza in orga, ori false, ca aceia cu nuiaua ruptä, cite una cuprinde o no- bad moralitate, ca aceia care atinge pe cine confundä pe eroi cu morile de Vint, sau o adeväratä poesie, ca acea condamnare la moarte a omului pentru ea a inteles1 atura. Un poet deci, une ori, care nu putea face versul, cum se vede din traducerile cuprinse in primul säu studiu critic. Dar räspunsul la criticile din foile de peste munti, ca Transil- vaniai Familia3, care-i tratau critica de pieptänare de baba", ca si de vrajrnäsie fata de ideia nationalä 4 si aveau dreptate, intre nevoile ce-i bateau zilnic, e acelasi usor joc cu floreta de om cäruia nu-ilipseste tirripul pentru aceasta, iarconsideratiile despre vanitatea urmasilor lui Traian" abia Intorsi din strainä- tate cu formele civilisatiei de acolo stilt, din punct de vedere istoric, unilaterale si nedrepte ;lucrarea lui Sincai nu e de sigur o compilatie de citate facuta fail nicio critica" si greselile, stiute si voite in mare parte, ale Ardelenilor aveau o adinca indreptatire; apoi,ele nu mai aveau nicio valoare actuala. Nu toate asezä- mintele, intre care, cu toaterätacirile de limbä momentane, acea Societate Academicä, intemeiata cum am vazutsicuprin- zindsipeMaiorescu,care pentru motivedegramaticaa demisionat, avea marele avantagiu de a uni pe fruntasii deori-

' V. G. Bogdan DuicA, discursul de intrare la Academie. 1 Cony. Lit., II, pp. 274 si urm., 289 si urm., 322 si urm. 8 V. ibid., p. 301 si urm. ' S'au adus inainte de amicii sAi cuvintele din 1851 cAtre colegi: ,La re- vedere in RomAnia Unite (ibid., 1921, p. 184, nota2). Era atmosfera din casa lui loan Maiorescu.

74 lstoria literaturii romgnesti unde, dach' nu ai geniului romànesc, mkar ai silintilordeosebi- telor provincii erau cu totul goale, iis'a obiectat cu dreptate cA, odatà ce existä forma, se simte nevoia de a-i da un adevärat cuprins. Intreaga desvoltare aspiritului romänesc dinfundul veacului al XVIII-lea p6n6 in vremea lui ii apare criticului in chip incomplect si mai fals decit forma insäsi pe careo combate. De altfel in bura parte fáspunsul se adreseaza mai mult acelor colegi de un minut de la Bucure.sti. In realitate, Maiorescu se sine, in Convorbiria, departe de ;orice contingente. Plecind de la principii al c'äror izvor n'ar fi asa de greu de &it, el se ocupd numai de neajunsurile scrisului contemporan in domeniul poesiei, pe care o deosebeste neted de prosà, care, aceasta, serveste numai rostirii adeVärului", ca icind prosgsi poesie ar fi deosebite prin altceva decit prin tehnia, prosa lui Chateau- briand fiind de !apt poesielirica, prosa lui Lamennais imn religios, iar ¡rosa lui Lamartine adesel mai poesie" decitchiar poesia lui. t u consicleratii filosofice care numai la lasifputeau parà atit de nouà si atit de proftincle, el cautä inpoesie" inainte de toate provocarea de ,imagini sensibile", ca si cum n'ai putea s'a trezesti imagini, sicitevrei, prinsuggestia unor versuri fàrä nimic concret, ca in vestita Rugaciune a lui Goethe: 0, Du der im Himmel bist, sau ca in bucàtilelui Lamartinesi Monti despre moartealui Napoleon., in care vehementa ritmului rostogoleste epic idei abstracte si chiar comune, sau fie si numai prin farmecul unei potriviri de silabe, vräjind oturneintreag'äinmintea cetitorului. Nu emaiadevdratcápoesia nu poate exprima o cugetare exclusiv intelectualà" :vezi XeniileluiGoethe. inc6 mai putin cà poesia e inutilà" ideci trebuie s'afieirealk liindu-i interzis sà dea glas intereselor ipatimilor uneisociefäti: dar ce face alta Dante, räsplätitori fisbundtor? Ea nu e decit subli- nierea a tot ce agità o societate, plecind de la dinsai revenind la dinsa, un mod de a o defini, de a o represinta, de a o ataca si ap5raa-i cere sä fie general inteleasä inseamnä a ignora tot cedesparte gradele de culturàside inteligenti. larobiectia ea, odatà disp6rut interesul sau pasiunea, poesia care a imbei- cat-o piere, nu se sustine un singur moment, once epoc6 avind intelegere i pentru o alta, deosebità, si sentimentele, interesele

JunImeel Convorbirlle literarel 75 principale nefiind asa de multe incit sä nu seintilneascä de la o vreme la alta. Poesia de ,repaus al inteligentei", de consolatie binefäcatoare" se potriveste doar cu boschetele de la Trianon. rr Studiul e, de altfel, o lucrare de stilisticä, ,scopul didactic" fiind de altfelmarturisit, si una mai curindsaraca, in care interes ar avea doar alegerea pe care cel bogat In citatii din. Me- räturi sträine Camoens Portughesul, de sigur nu dupä original, o face in cuprinsul literaturii rom'änesti, unde nu dovedeste gustul celmai ales. Dela Muresianu la Alecsandri,cu eminenta poesie"Grozea,el pare a accepta intreagà literatura aceasta, dar numai asa ca fiecare poet ti da ilustratii ale necesitatii cuvintului- imagine sau cuvintului cuinsotireaepitetuluiorideosebitelor figuri de retoricä. Gluma usoarä pe sama unor poesii proaste panä la copilärie nu era färä indoiala o mare isprava.

Revistapornise cu aparente pasnice ;ea trebuia sa ajunga insä. Indata la razboiu, nu numai, cum vom vedea, cu. Bucurestii, dar si cu traditii mai noua iesene. Carp ataca pe Hasdeu pentru Räsvani Vidra" 2, sinu i-a fost greu sä aräte cá nu e nicio legaturäindesvoltarea piesei, a nu se tin caracterele, cä siforma e adesea incoherenta sau trivialä. Pe linga supararea omului cult si de gust era insa, de sigur, in momentul cind junimismul, prin alegerile din1866, se cobora in arena politicä, si oiesirecontra unui zgomotos fanatic al democratiei omului de jos",gata de miscari revolutionare. Nu lipsesteaceiasi basä conservatoaresi in critica lui Maiorescu 2 contra cärtii, in fine apärute, a luiBarnutiu despre dreptul publicalRominilor". N'a fost mai greu sa se aräte respectatul tribun siapostolcreaseo doctrina ale aril pos- tulate nu se puteau realisa, 6-0 culesese elementele ei din deosebite perioade ale Romei, dar atacul tintia mai mult decit pe nobilul mort pe urmasii lui, oameni de partid, strinsi la ziarul Tri- buna Romina", instalati la Universitatesi laPrimäria dinlasi, cari erau piriti ca adversari ai Domnului strain ipredicatori ai impartirii mosiilor. Mai tärziu, Maiorescu vaconsimtisa recu- noascä. genialului Basarabean doar un »spirit viu in scrierile sale co-

' Cu Iancu VAcArescu e mai sever criticul (v. Cony. Lit., I, p. 7). Pe Bo- lintineanu cel acceptabil II opreste la anul 1852 (p. 20, nota). 2 Ibid., 111, p. 401 si urm.

76 Istoria literaturil romAnesti

mice". Cu aceiasi complectä lipsa de erutare Carp se arunc'ä si asupra meritosului Sion, riscind a nemultami pe Alecsandri, prieten al acestuia 1.

Nu trebuie sa se creada ca aceasta masiva sirece incercare de strivire n'a intimpinat resistenta chiar in mijlocul acelor tineri, formati la scoala Apusului, pe cari fireste intelegea sä se sprijine reformatorul. Contra impietätii fatä deEliadsiBolintineanu se ridica, inteo frumoasa si mindra scrisoare, care a vazut lumina abia däunäzi, $t. G. Virgolici, viitorul profesor la Universitatea din Iasi,pe atunci, cum am väzut de citevaorisi mai inainte, student la Paris 2.El ¡ea inapararesipe Hasdeu, cubruta- Mate nesocotit, sicrede CAinsusiAlecsandri,care, dealtfel, si-a avut legaturile mai numai cu fiul amicului salt Costachi Ne- gruzzi, se poate crede jignit. Si incheierea lui e aceasta : Nu ma' mir de loc ca presa romina ingenerala primit cu indiferenta articolul d-lui Maiorescu. Asemenea exagerari, va märturisesc, mai ea nu meritau un raspuns serios. 'Ele se nimiciau de sine" 3. Alecsandri insusi nu vapregeta, precum s'a mai aratat,sä dele sprijinul säu adversarilor bucuresteni de la Revista Contem- poranä, in care publica, la 1874, Atvinte ,i Pepelea, iarinanii urmatori mai multe din cele mai bune poesii ale sale.

Critica lui Maiorescu,1 care, straina prin vointä de once ar putea sä para sentiment si poesie, consimtise abia 0 recunoaseä lui Barnutiu meritele de la 1848, aceatuna dictiune si acea modestä fire de apostol, nu se va opri asupra unei opere pentru a o analisa si a o pune mai bine in luminace palidesintpaginile, din citatii cusute cap la cap, despre poesiile populare ale lui Alecsandri 1, ci va incepe, in ciuda adesiunilor, neasteptate, care veniau de la Sibiiu, de la Beius, de la Blaj, ca si de la Cernauti, supt iscä- litura lui Gheorghe Hurm uzachi, insemnarea greselilor de ro- mäneste, asa de usor de cules in foile ardelene sau, cum li zice criticul jurnalele_din Austria" 4, cu jurnalistii austriaci". Continua

' Ibid., VI, p. 253. Fusese refusat pentru fabule'; ibid., III, p. 56. 2 A fost si pe la Berlin. 3 Toroutiu-Cardas, o. c., pp. 372-3.Cf. si ibid., p. 378. Cony. Lit., 11, P. 97 si urm. Multeobservatii severe, ca aceia pentru expresia clasic motivata", nici nu se tin. 0 limba progreseaza doar si

junimea"i ,Convorbiri Ilterare" ')T deci lectia de stilistid. Vorbind despre cartea de pedagogie a lui loan Popescu, tiparita la Sibiiu, profesorul ie§ean räspingea once amestec al creOnismului §i al notiunii de Dumnezeu in asemenea lucräri cosmopolite"i pur omene0i, once religie nefiind, dui:4 starea actualä. a §tiintii, lipsità de controverse" t,pe cind lucrarea, tiparita in tipografia luí Saguna, era menità §colilor confesio- nale §i seminariilor. Dad ar fi fost In sprijinul unei asemenea lupte, indatà deviata spre nedreptate, macar o profundä credintá sentimentala, servitá de temperament §i intrebuintind cuceritoarea magie a talentului literar I Dar Alicia In forma a lui Maiorescu se vAdeOe §i in traducerea fàrà sunet a lui Faust, pe care o iscälete M." §i despre care Xenopol observa cu dreptate cà, dad traducatorul a inteles bine ideia pretutindenea, insà a fost prea zgircit in cuvinte" 2. O oarecare lipsä de gust §i masurà apare i In obiceiul de a cauta ca adversari numai tineri, de o culturà indigenk maí slat* pe cari u§or ii putea strivi 8, cai inteo exagerare care-I aduce a tägadui totul la adversarii sài 4. Lui Cipariu §i Laurian consimtia doar sà li re- cunoasca studiul pacienti consecvent 5". In schimb, pe Iacob Negruzzi, fiu al unui scriitor moldovean prin imprumuturi indata ce ele se prind; contaminindu-se, ea se imb6- gate0e ici§tiga nuante. Osebiri arbitrare se intilnesciaici ;a§a chid se afirma cà nu e compatibilitate intre spiritul italiani filosofia lui Hegel, intre spiritul trancesi cugetarea lui Fichte,ori?titrespiritul german §i coloratura vie a picturii italiene", ibid., p. 117. 'Ibid., p147. 2 Toroutiu, II, Studii si documente ¡iterare, II, p. 67. V. atacul contra avocatului Emanuil Arghiropol, care, cu cele mai bune intentii, séotea Jurnalul pentru toti; Cony. Lit.,I, pp. 315-6; cf. nota despre Steluta boto§eneana a lui I.V. Adrian, care facea versuriin genul lui Alecsandri ;ibid., p. 331. Se face mare haz chid Sion intituleaza pe Alec- sandri Aristotante" (sic), ibid., III, p. 40. Despre carticelele pentru copii ale lui Riureanu, ibid., II, p. 28. Criticul se ocupa de manuale de istorie ca ale luí Píitz, pe care, din insarcinarea ,Jurtimii", 11 tradusese profesorul bra- qovean Mepta ; v. ibid.,1,p. 256; III, pp. 136-8. 4 Ibid., II, p. 246. 5 V. ibid., III, P. 417: Cei ce cred in adevar ca d. Eliade este poet". 6 Corespondenta, §i in frantuzeste, a tatalui cu fiul, inceputa inca la 1863 (excursie in Mecklenburg), in Toroutiu, o. u. c., P. 1i urm. Scrisoarea lui Grigore Alexandrescu din 1863 (p. 5) e catre Costachi Negruzzi, nu catre lacob.

18 istorla literaturii rotnAne§t1 atitde cunoscut§i, elinsu§i,traitinteun mediudeterniinat, pe care-1 inielegea vi-1 iubia,IIintereseaza o sumä de lucruri dinapropierealuicare nu puteaufi decitindiferentefiului de profesor ardelean, nepotului dupá mama alunui episcop de pestemunti, celui nascut inCraiova, invatat la Berlin ca §i laParis, trecutprinBucure§ticasá ajunga rector la la§i, dar traindlute°societateinchisä, incarepästracu scum- pätate amintirilestraindtatii.FiulluiCostachiNegruzzici- latorise prinmuntii Moldovei, Bucovinei §i Ardealului Inca din 1864, aducind de-acolo, nu numai impresii bine prinse, dar §i paginiclar-e, simpatice, incarepresintapeisagiul,oamenii §i lucrurile cu o vioiciune, cu un entusiasm absolutremarcabile. Istoria terii n'o §tie, §i prime§te once legenda, gata sä le amestece una cu alta, frescele de la Slatina lui Alexandru Lapu§neanu fi par lipsite de linie, de proportie, de coloare, o adevarata arta egip- teana", dar el e indignat de robia neamului ski la Austria, ascultä cu interes, pe pluta care-1 duce spre Dorna noasträ, pe teranii bucovineni cari vorbesc de terménul cind va pleca, dupa Inchi- puirea Ion, stapinirea straina §i el viseaza liberarea acestor tinuturi. Din acele legende sucevene scoate pagini limpezi de adevarata literatura, §i, mai tarziu numai, o ambitie literati mai mare II va face sa se intoarca la cli§eeoccidentale. Daca redactorul Convorbirilor" va vorbi de colectia de tablouri de lala§i, declarindcu gravitate a nici tablourile lui Aman, a§a de stäpinpe tehnica, ,nu ating Inaltimea operelor adevaratartistice", amestecul contemporanilor §ichiar al artis- tului'jute°scenä cuTepe §facind ca,scenaistoricásä-§i piardatotinteresul", ca§icum vechii mae§triapusenin'ar fifacutnecontenitacela§ilucru,cälatoriainCarpati, pe la Baia, pe la aceamanastireSlatina,apoi- InBucovina treze§te sentimente de adevarat §i cald patriotism. Tinarul Moldovean critica pavarea Sucevei cu Pietre de mormint; cu nacaz se indreaptä el contra nedreptei desmembriri a Moldovei" §i se exprima speranta ca mai curind sau mai tärziu Romania va redobindi locurile care i-au fost räpite" 1 In aceasta privinta, el vorbe§te §i cu acei pluta§i cari-1 duc pe apa Bistritei 2. In materie de ortografie, deose-

'Cony. Lit.,I, pp.312, 314. CalAtoria urmeaza pe paginile 324 0 urm., 3430 urm. 'Ibid., pp.324-5.

Noilè reviste muntene )79

bindu-se de Maioreseu, care-si aveaacum interesulpropriu, el declara cà asteaptg verdictul Academiei 1incercarile de teatru, comedii de salon 2, cautà a pune in dialog discutiilepolitice, dar filologice si de alt ordin, ale unei societáti iesene pe care pentru ca s'o invie trebuia alt talent, dar din elese desfac recomandatii de a vorbi romäneste si de aintrebuinta o limbä aleasg, care dovedesc c6 omul se simtia pe lumea fui 3. Publicarea Poesiilor populare" ale lui Alecsandri bucurà pe tinArul Negruzzi, si el e ,miscat de celedinBasarabia, alcäriisullet sipe aripile poesiei zboara inmijlocul nostrusprea cere partea sa de libertate si de fràtie" 4. Inainte de a cerceta ce lume sestringeainjurul doctrinei care era dublä si nu avea noutate nici la Maiorescu, niel, fireste, la Negruzzi, oprivirepoatefinecesará asupra atitudiniica directie, a Bucurestenilor.

3. NOILE REVISTE MUNTENE. In acelasi timp cu Convorbirileliterare",care la. Bucuresti niaveau legàturi decit cu »Gil" (G. L. Lahovary) 5, pe cind, in alta directie. corespundeau eu t'u Teoclor Stefatielli din Bucovina 6 cu unii Basarabeni 7, Bucurestii organisaui ei revista tineretului.

Initiativa o iea, l'ucà de la 15 lunie 1868, cu sprijinul statornic al lui Bolintineanu, care (15., larg, risipitor,i lucruri vechi, poesie prosà8, ucenicul acestuia, Gr. Grandea (ngscutla Thdärei in 1843, t 1897), care, amintindu-si originile sale, intitula,cu totul färà sens, noua publicatie : Albina Pindului. Ea a fost primita' cu multa simpatie, mai multä, mai larg6

Ibid., p. 284. 2 Ibid., I,p. 45 §i urm. 3 Mai naivA, §i fArA partea de contemporaneitate a satirei, e o schitA a lui Scarlat Capa, care se seria Kapscha, nemtetste ;ibid., p. 73 §i urm. 4 Ibid., p. 133. 5 Ibid., II, p. 80; III, p. 88. El va da traducen. 6 Ibid., II, p. 263; i se refusd npoesii cu tendinte actuale". 7 Ibid., II, p. 400; 111, p. 56. 8 0 dare de samA cAlduroasd despre poetul Georgescu ;1, pp. 182-3. Alta despre Grozescu, ibid., II, p. 88. O ceartk cu Eliad, care atacase revista (n-1 din 5 Februar 1870).

80 Istoria literaturil roindne§ti mai variatä, decit revista de la lasi. Grandea publica versuri lince, incerchri epice, In care nu lipsesc versuri rasunatoare ca acestea : Selim nu are pace: o grijáil apasa $i fruntea incretita pe mina i se lasa. l'n valea renumità prin rara frumuseta Pe care-o scalda Tigrul cu apele lui crete Bagdadul se rgsfatà bogat si rapitor. Ah ce senin e cerul 1 Cum mii de minarete Despic azurul splendid 1 Cum mii de rindunele Rad luciul albastru, de Mir incretit ! Act odinioarä se inaltau acele Minuni pe care timpul fugos le-a nimicit. Dar cine nu era acolo 1 Alecsandri dä pagini despre Alecu Russo I si versurile din Juna Creel& Din tara liberä trimetea, si cit de larg 1, Serbanescu, apoi Scurtescu, Vasile Dimitl'escu (Nun), care traducea dinMusset, din Geibel. De peste granitä, loan Lapedatu 2, Miron Pompiliu, care gäseste frumoase versuri populare : Pe cea culme ingustata, Ling'o casa darimatä, Cinfo pasgre de raiu Cu dor drag, cu dulce graiu: Citi dusmani pe drum trecea' Läsa' mintile la ea.

Atunci doina ei tacea Si cu badea se ducea 3, apoi Nicolae DensusianusiBucovineanul Vasile Bumbac. Cu totul semnificativä e ideia cercului Orientul, care alega, cu un plan popular si general romanesc, comisiuni care sà facain 'unite Iulie si August excursii in partite Daciei si sa culeagh tot ce vor putea din ceia ce se atinge de literatura populara, poesii, basme, etc." :intre aceste comisiuni e una, formata pentru Mol- dova, dintr'un necunoscut Basarab, din Nun si dincineva care se chiama Mihail Eminescu 4.

'1, p. 35 §ii urm. 2 V. §i recentul studiu, §i dupd inedite, al d-lui loan Mateiu despre scriitorul ardelean. 8 I, pp. 76-7. 4 II, p. 48.

Node reviste muntene 81

Incetind revista jui Grandea, la 1870, Transactiunile ¡iterare #iintifice, isolate de la inceputprin ortografia pe care o adopta- sera, stilt mai mult, cum se vede §i din cuvintele de introducere, opera acelui itidrägit detiinta, de cugetare care era, §i a ramas, rationalistul,positivistulStefan C. Michailescu. El4i asigurase colaboratia omului cu vasta cultura clasicai mare stapinire a formei, care a fost Anghel Demetriescu, pe lingä a asociatului un tinar cu pregatire,fiullui Laurian,Dimitrie, profesor de filosofie la SI. Saya,§ia luiG. Dem. Teodorescu (1849-900), abia intors de la Paris, cercetator pasionat alfolkloruluinostru, §i chiar a invätatului nepot de Domn moldovean Al. Papadopol- Calimah (1833-98), el insui ministruin Moldova, §iputea sä se laude §i cu trimeterile cite unei ilustratii apusene, ca filosoful belgian Tiberghien. Altfelintentiile, puse inlegäturai cu su- venirea, Inca vorbitoare, a dascalului Lazar", erau nobile : Terenul literar, sfera ideilor" se vede deci echivalenta este o prodi- gioasa putere pentru once natiune. lath' chestiunea de viata." in ce privete influenta ce o putea exercita asupra unei societati care a primit-o prietene§te, de §i tinerii vedeau »o Romanie §ubreda, conrupta, batjocurita", din care lipsiau atitia Romini§i care statea ladiscretia strainatätii §i a finantei ei 2, ea nu putea sa fiec4tigatà numai printraducerile lui Sion§i Gr. Grandea oriprin Eneida" prefäcutäde Gr. Peucescu 3§icontinuata de chiar Laurian, care se incumeta §i la Carmen Saeculare,ori prin consideratiile de o ciudatä filologie ale profesorului Demarat. O singura directie literarä se desfacea: credinta fatä de latinitate, care facea pe Laurian sà raspinga cuvintele de origine slavä pe care le intrebuintau curent scriitorii ie§eni4. Fatä de Hasdeu, ale

P. 3. 2 P. 256. Cf. si pp. 281-3. 3 Mai tarziu Demetriescu a avut curagiul, In sensul bun al cuvintului, de a face o apropiere intre aceastA versiune, pe care nu fAra cuvint o judeca plina de insusiri,i cea, atit de laudata, a lui Cosbuc ; Lit. qi Arta rom., I, pp. 264-5. P.168, Se admirA si Brincoveanul" profesorului frances Antonin Roques, care scrisese si lucruri frumoase In limba sa; p.185si urm. Se lauda inceputurile unui Al. A. Macedonski (pp. 278-9), asupra carora vom reveni pe urmA. Si versuri de Myller, despre care, iarasi, va mai fi vorba (v. p. 188). 6

82 Istoria literaturil romAneol caruiversurise reproduceau, cu calificativul de oefericitul si uitatul Hasdeu, carecu o constanta de titanne nutreste fail preget cu mindria nationalä t", atitudineae respectuos amicalä 2. Se reproduce, cu entice aspre sicontra omului politic, si prefata lui Kogalniceanu la noua editie a Cronicilor. Cearta lui Laurian cu St. G. Virgolici de la Convorbiri" se tine In margenile cuviintei, si se fägaduieste schimbarea oriografiei. Rana la aceastä masura tusk publicatia Inceta la slirsitul anului. Aportul poetic al lui Scurtescu, prin tragedia raciniana Rea Silvia, fusese singura parte de originalitate poetica, revista rämlnind a fi judecata mai mult din punctul de vedere alprogresuluistiintilor In Romania.

' P. 192. 2 Ca §i in Epigonii lui Eminescu, Laurian vorbqte de noi, piticil la inima, Cu ruina la Bullet" (p. 192).

CAP. III. Elaborarea doctrinei unei noi generatii

A. D. Xenopol. Pe cind, cum se va vedea, dintre tinerii atunci la studii, Sam- son Bodnärescu, Bucovinean, careerala Berlin, seconsidera caajunslacapätulevolutieisale intelectualesitrimetea Cu mindrie romane psihologice incomprehensibilesibizaratra- gedie Rienzi, iar St. G. Virgolici, care se afla la Paris si a trecut apoi ila Madrid, spirit viu, dar inzestrat cu putinä originalitate Mil talent poetic, se multämia sä contribuie si la Convorbiri" cu incercári versificate, cel mai bine pregátit pentru cercetári in domeniul ideii, cel mai sigur orientat, de la cei vre-o dougzeci de ani ai sal, A. D. Xenopolmanifesta incä de atunci idei carenu erau aceleasi ca ale lui Maiorescu, a cfirui critia impotriva lui Bknutiu o admira totusi. Era fiul interpretului stráin de la consulatul prusian si al unei Romino-Grece in memoriilelui, tatäl e Brunswick, avind de mamá o Smith ; vine prinSuedia iConstantinopol laGalati, unde Carol Scheleti it face ortodox, dindu-i un nume nou, face un pension si trece ca invárátor al copiilor lui Iordachi Ruset la Filipeni (Badu), pänä la 1856. Revenit la Iasi, Alexandru invatä la Grecul Constantin Atanasiadi, trecind la scoala primará de la

NAseut la Iasi, la 23 Mart 1847. Mama, Maria Vasiliu, Romincd de pe tata"; tatAl, DimitriestrAin, fost supus grec" (Toroutiu, o. c., II, p. 58). Aju- tAtoral lui Dodun des Perrieres la conducerea penitenciarelor. Intrebuin- tezi Memoriile lui A. D. Xenopol, pe care le editeaza d. Toroutiu (Istoria ideilor mete). Pentru ideile lui,i O. Botez, in V. R., LXI, p. 410 si urm.

$4 istoria literaturil romlnesti

Trei lerarhi. Urmeazä, arätind aplecäri deosebite pentru filosofiá istoriei, la Academia ie§eanä, pe care o päräse§te la 1866 pentru Institutul Academic al tinerilor profesori junimi0i, unde cunoa§te pe Maiorescu. Absolventul Institutului e trimes, de §i §ubred, cu o bursä a profesorilor, la Berlin, unde päräsi filosofia pentru drept, dar numai ca o carierk cAci manifesta ina dinApril1868 hotä- rirea sa de a se dedica studiilor istorice (trimesese o notità despre o colectie de monede, care nu s'a publicat) 1 Din noua atmosferà a Germaniei nationalistei patriotice dupä izbinda asupra Austriei in 1866, el culege ce-i trebuie pentru a se intäri ideia, in virtutea cäreia criticä §i versurile francese ale lui Mihai Cornea-Kornéi scrierea de un Bucure0ean a istoriei lui Napoleon, parch' el are a face ceva Cu noi §i noi cu el"2, §i pe care o ex- primä lapidar in prima frasä a articolului despre Cultura natio- nalà", scris in acest timp : Orice progres pe calea civilisatiei nu are pentru noi o adevärata valoare decit intru cit reflecteazä (sic) asupra nationalitätiinoastre" s. Cosmopolitismul e condamnat in raport cu o tara care-0 incepe kreu o nota desvoltare, plinä de riscuri, §i in locul lui se recomandä ,un egoism profitabil", vä- dind tot. ce e propriu natiei tale. Aläturi de necesitatea notei nationale se afirmäi aceia a traditiei : ,experienta secolelor trecute devine comoara celor viitoare" 4. Trite° expunere filosoficä largä, care face sä se prevadà autorul Legilor istoriei", tinärul de douäzeci de ani, influentat de teoriile lui Buckle, atunci in vogä, asupra raporturilor dintre om §i mediu i cäpätind de la dinsul §i pläcerea pentru frumoasele descriptii, cauta säinvedereze izvoarele deosebite de unde plead acele deosebiri, §i fire§ti, §i pretioase, pe care neamurile le presintá in once alt domeniu decit altiintiipure, supusä aceleia0 logice. Expunerea, de un caracter continuu abstract, e insä plinä de observatii personale, uimitoare la un tinär de aceastä vristä. E in- treruptä de formule ap de frumoase ca aceasta : ,corpurile mari ale naturii,miste-se ele in intinderile cere§tisau desvolte-se in timp, trecind pe coaja pämintului, sint supuse unor legi nesträrnu-

' Toroutiu, o. c., II, p. 10. El se gindeste Cu iubire la parintele ski, rugln- du-se a i se trimete n-le din Convorbiri cu primul sAu articol ;ibid., p. 16. Ibid. a Conv. Lit., II, p. 159. Ibid., p. 160.

A. D. Xenopol 85

tate. Manifestarea sufletului complex al unui popor se cerceteazà in toate domeniile :limba,dreptul imoravurile, literatura si traditiile,artele frumoase". Toata partea privitoare la importanta limbii, la rolul ei, la conditiile in care, fär'ä a fi silnicitä, ea se poate desvolta sintsi de o mare cäldurà de sentimentei de o mare frumusetä a formei.Definitialiteraturii :productiunilein care fantasia si ideile originale ale unui popor se exprimä prin limba lui in un mod astfel ca aceasta sä se arOte ca element esential" e excelentà; se cere ca literatura, care nu e deci jucäria elegana a lui Maiorescu, sà pätrunda in sufletul poporului, care si trebuie pregälit pentru aceasta. La judecarea dreptului se cere acomo- darea lui cu obiceiurilesocietätii,Xenopol raliindu-se laideile unui Beseler.i conclusia este : Numai popoarele care au ajuns la o viatà nationalä, la o constiintà clarä a existentei lor au produs ceva pentru binele omenirii". Dar ceia ce mirà mai mult e bogata cunostintä a istoriei care permite indrOznetele sintese ;cel care vorbeste de teoria mate- maticä a combinatiunilor"aratà cit de departe mergeinteresul sOui in alte directii. !rare ideile lui Maiorescu, asa de gräbit sà condamne,i inteun spirit asa de hursuz, si ale lui Xenopol un conflict trebuia sA se produa. Thfärul, asa de tinärul student de la Berlin nu era om care sä se dea inläturide la odiscutie. A doua zidupä. ce Convorbirile" Ii refusaserà un articolin care voia sä indemne lumea de la noi sä facà o deosebire intre fotografie, care prindea atita loe, iartà, el se ridica impotriva ideilor maioresciene despre greseala socieatii romänesti de a fi primit forme fàrà adevär. frumoasä comparatie inscrisoarea-iobisnuità cAtrelacob Ne- gruzzi ar fi ajuns ca sà exprime punctul ski de vedere : Dach se produc buretii muschi pe trunchiulincA verde, nu trebuie sä conchidem de aice cà mOduva fns'Osi e deja putrea". Admirabilascrisoare, care ar fi trebuit imediat tipäritä, dar gindul cä ar putea sà supere pe Maiorescuarfiimpiedecat aceasta, intrebuinteazg o vastà ijusrä cunostintàa istoriei generale pentru a rasturna critica fostului profesor, pur si fanatic negativä. Exemplul tuturor popoarelor aratäcä imprumuturile se fac deuniiprivilegiatiaiinteligentei Mil a çerceta dac4

Toroutiu, o.c.,II, p. 21.

86 Istorla literaturii romAnestI societatea insäsi e in stare a intelege ideile hoi si a si le asimila. Asa s'a facut cu crestinismul, cu influentaculturii antice asupra barbarilor, cu opera Renasterii fata de lumea de la sfirsitul evului mediu. incetul pe incetul s'a mers panä In fundul lucrurilor, si formele adevärate" si nationale au apärut de la sine la ceasul maturitatii, care vine mai curind sau mai färziu. In ce ne priveste pe noi, Apusul ne-a inriurit nu numai prin cultura sa, dar prinexistenta sa materialä ajunsä la cunostinta noastra. Unii n'au priceput, dar nu si-au interzis priceperea ;silintile lor oneste n'au biruit pe deplin. Cu vremea alegerea se va lace insa de la sine ;ce e slab va dispärea fall a se intrebuinta pentru aceasta tunurile de asediu ale logicei pure. icel ce a inteles pe jumatate,mediocritatea", foloseste la ceva; si el s'a inscris prin tendinta lui spre mai bine si mai inalt in unja programului firesc.Alte popoare,ingrijatede reputatia lor, vad si in astfel de incercari o manifestare a unuispiritnational viu : unde nu cauta Germanii originea civilisatiO lor, facindu-se CA o descopär unde e de toata evidenta 6 numai In aparentä ea se gäseste l Noi nu sintem doar In stareabarbarilor din epoca navälirii, al caror imprumut de simpleforme tot a dus la ceva; la Romini se afla in momentul contactului cu alte civilisatii o culturä Ina- busitäprin evenimentele istorice". Ceia ce trebuie unui popor pentru a se desvolta impulsul spre viatä, acela-1 avem. Fie incer- cärile manifestarii lui cit de slabe 1, destul a ele exista." Perfectia e o inchipuire, mediocritatea" un simplu stadiu. i,In definitiv, cind un popor a ajuns la constiinta de sine, cind el a inceput a se desvolta, atunci el nu piere 'Ana nu implineste rolul sail istoric pe pamint" 1. Acelasi sentiment de cel mai nobil patriotism face pe bursierul Junimii" sa se ridice si impotriva calomniilordin Neue Freie Presse", marele organ vienes. El releva ce ticälosii se petrec in Prusia, ce scandaloase acte de imoralitate care ramln nepedepsite. »De sigur cà in un popor este ascunsà o mare suma de rautate care iese la lumina' prin crime, inseläciuni, fapte nemorale, Insa aceasta este orisiunde, si a deduce dinastfel de fapte resultate pentru judecarea poporului intreg, este o ¡deje care poate sa se nasca numai in o minte margenitä si plina de rautate, precum este aeeia

'Ibid., p. 27.

A. D. Xenopol 87 a celor ce mai cu samä se ocupä de noi.Coruptiunea, nemo- ralitatea este mai aceia0 in toate Statele,i din citeva exemple grozave adunate de ici §i colo nu se poate stigmatisa un popor Intreg" 1 indemnind pe Negruzzi sä raspunda, Xenopol arata pentru in- täia ()ark atunci, la douäzeci de ani, intentia de ascrieistoria poporului romänesc, pentru a-1 apara de atita nedreptate, intocmai cum cu patru decenii inainte o Meuse, la o vrista asämänätoare, Kogälniceauu : Eu m'am hotärit, invitat fiind chiar de mai multi Germani, a combate indirect acest sistem, publicind mai intaiu o privire asupra istoriei noastre, basata strict pe izvoare eft se poate de cunoscute, pentru a nu fiacusat departialitate 2". Pentru a- ceasta scria §iluiHasdeu, lui Papiu Ilarian, ca sa ceara publicatii care i-au lost refusate 2. Doria sa vorbeascà idesprein- fluenta Tiganilor asupra stärii noastre sociale, iinuse o confe- rintä despre Dunare 4. Cind Negruzzi anunta ca are de gind sa iea inglumä prinaceleschiteale sale a caror valoare, cità este, o vom arata, peMihai Viteazul i tefan-cel-Mare, observatia criticului prieten e hotäritä. »Mi se pare ca aceste nume nu ar trebui legate in niciun mod curidiculul. Fail de voie sare veun stropi unde nu trebuie i,in timpul nostru, unde de sigur trebuie sä cautärn mai mult in present §iIn viitor decit in trecut, dar unde trecutul are oinfluentaatit de mare asupra spirituluinostru, miseparecasingurelefigurisprecare ne putem uita cu mindrie i care pot sa ne umple deener- gie, virtu-te ce mai ales ni trebuie0e, nu ar trebui In niciun mod puse In legatura cu risul" 5. Aceastà stare de spirit, mai mult decit un gust pe care nu l-a avut niciodatá prea sigur In materie de literatura a altora, Il lace, la aceia0 data, sá admire pastelele sublime" ale lui Alecsandri 6.

Ibid., p. 29. 2 Ibid. lbid., p. 33. 4 Ibid., p. 34. Cere si dreptul canonic al lui $aguna; ibid., p. 44. Gheorghe, cel mai mic din fratii Negruzzi, vorbise despre sase Domni romini; ibid. 5 Ibid., pp. 41-2. Revine si in alta scrisoare, la pagina 43. Totusi Negruzzi publicat schita Cony. Lit.,III,p. 110 si urm. , dar in ton pios. Toroutiu, I. c., pp. 30-1; cf. si pp. 43-4, 45-6, 52-3, 60 si urm., etc. Ad- mirai poesiile, atit de slabe, ale prietenului Negruzzi, dar nu fara unele observatii.

88 Istorla literaturii romlnesti

Dar admiratia dä prilej la consideratii de criticäliterark fine §i juste, ca §i in analisa schitelor lui Negruzzi, care aratä ce folositoare ar fi fost activitatea luí Xenopol §i pe acest teren. El in- su0 traducea atunci din Hermann §i Dorotea" a lui Goethe 1 Studiul intins asupra marilor opere, atitde populareatunci, ale lui Buckle 0 Draper, adäugind §i consideratii asupra lucrà- rilor analoage ale lui Guizoti tecky, cuprinde critica sistemelor de istorie a civilisatiei propuse pänä atunci. incä de atunci,In- läturind formele mai obi0luite de istoriografie, Xenopol se ginde0e la legile dupä care omenirea (sau un popor) se desvolte, la pu- tenle care lucreazä impreunä la producerea civilisatiei". Cugetä- torul romin cautä sà aräte cä nu §tiinta singurà determinä progresul, cum crede Buckle, ci §i alte elemente legate desufletul omenesc. El dà dreptate lui Auguste Comte ca infäiuluicare a rostit propositiile ce sint la basa cugetäriifilosofului engles §i indreaptà ca spre o formà mai deplinäi mai desävir0td a gindirii in acest domeniu spre certefärile luiLazarus§iSteinthal asupra sufletului colectiv, a psihologiei popoarelor". Dar ce ne intereseazä mai mult e aceia0 grijá de ce nepri- ve0e pe noiInceasul unei grelecrise.Declarà CA nu im- pärtä. e0e ideia fundamentale a criticei lui Maiorescu §i cautä sa invedereze care e unja naturalàainaintäriiuneisocietäti asupra cäreia se exercitä atitea influente pe care ap de binele deosebe0e o privire ager5.: amintirea strdbunilor romani, filosofie germanä, sistemele näscutedinrevolutiafrancesà,sufletul unei vietiorientale" 2. El apärä pe Rominii neproducätori de adeväruritiintifice, care, dupä Buckle, sint singurul factor al progresului, prin aceia cà ei au o literaturk no miKare a spiritului",care, unitä cualtele ridicg con0iinta nationaliatii §i ni dä putere pentru lucrare mai departe" 3.i apoi ajunge mi§carea ideilor". Si, suflet conservator, simtitor pentru datini, Xenopol iea §i apärarea religiei, de a§a de sus despretuità in studiile lui Maiorescu : Sä nu ne gräbim

Pentru Bodngrescu, ibid., p. 44. Chid i s'a cerut sa feel serviciul militar, a cerut numai aminarea pentru studii si a rAspins once ar pArea o Incer- care de a se sustrage de la aceastA datorie; ibid.,p. 36. ' Pentru o iubire a lui, scrisori deosebit de frumoase, ibid., pp. 46-9. 2 Cony. LiL, III, p, 124. 3 Ibid., p. 310.

A. D. Xenopoi 89 a alunga credintile religioase din sufletul unui popor inainte ca un alt element sä le poatä inlocui" t. Crezind cá luptäm pentru adevär, ne grabim a comunica multimii invätäturi care tree peste priceperea ei 2"

In a judeca o operà literarä, privitä in scopul pe care-I urmäre§te, in conditiile genului de care intelege asetinea,inmijloacele stilistice de care se serve0e, Carp insu§i arätase, cum se vede din observatiile asupra lui Räzvani Vidra", dar mai ales in acelea, atit de fine ialit de adinci inacela§i timp, contribuindesen- fiat in acele putine pagini, peste Lessing, la teoria insä§ia fa- bulei, despre Fabulelelui Sion 3, mnsuiri mult mai mari decit ale lui Maiorescu, care n'a incercat niciodata sträbaterea in esenta ins4i a unei scrieri, multàmindu-se a-i opune anume precepte §i a ridiculisa anume päcate de formä. Nu mä pot opri de a reproduce aceste rinduri pline deinteles ìdenoutatedinal doilea studiu : Pentru a fi un bun fabulist trebuieaptitudinile cele mai diverse :o cuno0intá adina de miKärile interioare ale inimii omene§ti, pAtrunderea necesarà pentru a erigia acele in adeväruri morale generale, talentul de a le imbräca inteo formà adecvatä, ce pune in evidentä invàtàmintul moral Mil a forta nici adevärul, nici fictiunea, iinfinereceptivitateanaivà pentru natura diferitelor lumi ce vin in ajutorul poetului la crearea exemplelor sale 4". Totqi Maiorescu continuà pe caleasaprin Observatiunile polemice, dindu-se §i un fel de räspuns la tesa lui Xenopol cä fasa de transitie poate fi crutatä: adeVärul", spune el, nu admite transactiuni",i, dacä o stare de lucruri se poate explica istorice.5te,: nu resultä c6 se poatei justifica"(nu, de sigur, dar nu toate sarile de lucruri", evident trecätoare, meritä criticai mai ales o criticä de aceastä solemnitate in formä, de aceastä goliciune in fond). Aici lipsa de initiare, datorità necunoOntii totale a vre- milori imprejurärilor in care s'a injghebat vechea noastrà litera- turä 11 face sà tirascä de calul ironiei sale pe Sincai,care nu e

'Ibid., p. 311. I Ibid., p. 312. 3 Ibid., p. 401 0 urm. Ibid., p. 405. 5 Ibid., III, p. 193 0 urm.

90 Istoria literaturil romAnesti istoric, pe Petru Maior, care nu poate scrie, pe bunul Tichindeal, pe interesantul Prale. In ciuda criticului, da, Vasile Pop era ,un bärbat destepti plin de zel",Gheorghe Säulescu un priceput traducator al lui Homer, lar lui Aron Densusianu, lovit si el fail erutare, in ajun chiar Convorbirile insesi Ii deschisesera doar coloanele pentru o traducere din Tasso. Curiosul Scavinschi merita altceva decitputinelerinduri de batjocurä. Lui Aron Pumnul lipsia de sigur gustulliterar sisistemulluiortografic nu s'a putut mentinea, dar Lepturariul lui este pana azi un indispensabil izvor de informatiiliterare, lar citeva frase neghioabe din foile zilnice nu meritau coborirea de pe Olimp a acestui Zeu al sen- tintilor fárä apel contra curentului de idei bizantine" (sic) 1, De altfel spiritul Convorbirilor" ramIne acela pe care-1 fixase Maiorescu 2j, astf el, in hazliul dialog al lui lacob Negruzzi intre Vespe si Pepinescu 3, niste functionari cari vreau sä devie spiritul romänesc" e luat In batjocurä de la un capat la celalt, de si peste exageratiile unor oarrteni f 'Ara masura si socoteala se lovia Intr'un sentiment asa de respectabil si de necesar, mai ales pe atunci ca acela care eäuta legätura cu ce era mai bun in trecutul unei atit de nenorocite natii. Lovitura destinata lui Hasdeu si ciracilor lui, intre cari explo- sivul Gr. C. Tocilescu isocietatea lor, Rominismul", In care se jucaude-a revolutialui Tudor Vladimirescu,de-arästurnarea Domnului strain, contra caruia luptà cu batjocura si profesorul Oh. Dem. Teodorescu sau Teodorescu-,Ghedem", abia Intors de la studiile sale parisiene, cu glumele despre Hop In tol",i Gol In tol",prinfoaiaGhimpele icalendarul ei, atingea si epoce si figurivrednicefàráindoialä de tot respectul. Amicala lectie a lui Xenopol nu prinsese.

O repetare a ideilor lui de Iacob Negruzzi, ibid., p. 420 si urm. 2 Convorbirile" vor publica apoi un articol al lui Maiorescu relativ la hotárirea unei Camere conservatoare de a da scoala primará preotilor, contra cárora spiritul anti-clerical al lui ducea de mult rázboiu; ibid., IV, p. 33 si urm., apoi pp. 237 gi urm., 254 si urm. Un resumat din Schopen- hauer, ibid., p. 325 si urm. Pentru cd incearcA a da un caracter stiintific" povestirilor biblice e atacatá apOi Revista .Ftiinfifica din Bucuresti, pe care o scotea economistul P. S. Aurelian, cu profesorul de geologie Grigore Stefanescu si cu un om politic, C. F. Robescu, amicul luiI. C. BrAtianu-, ibid., p. 46 si urm. a Ibid., p. 289 si urm., 417 si urm.

A. D. Xenopol 91

E curios cum dui:à o astfel de statornia atitudine s'au gäsit, la 1869, cuvinte alduroase la moartea lui Asachi, pomenindu-se acele versuri de tineretä In care era vorba de romAneasca armonie 1." In acest timp Xenopol segindia la alte lucrärioriginea si valoarea legendelor romane sau influenta, mai slabä, pe care ar fi avut-o antichitatea, dacä s'ar fipästrat intreagA si neatinsà" 2 Pe aceastA din urmA ideie a retinut-o,fäcind dinteinsa basa studiilor asupra stärii noastre actuale"3, In care cautä, prin paralelä, mai ales sä aräte conditiile atingerii noastre cu spiritul occidental dupg ce !Ana la inceputulsecolului al XIX-lea toate manifesta- tiile romänesti fuseseri corespunzätoare cu ale evului mediu de aiurea. Se reiea ideia dinteo scrisoare mai veche cà atingerea cu o civilisatie vie In corpul ei de 'naintea noasträ." e motivul unei imitatii de simplä suprafatA, lipsindu-ni nouä, coplesitilor, libertatea de a lace o alegere sau de a adäugi ceva de la noi,i necerin- du-ni-se o muncä de gAsire, desfacere si interpretare care ascute spiritu1. C'Aci numai ace1e cunostinti pe care ni le agonisim cu greutate pätrund in adevär in spiritul nostru; numai ce am cistigat prin noi insine se incorporeazA oarecum cu insäsi fiinta noasträ." Europa a invätat lárá profesori, si noi, icit invätäm, invätäm numai cu profesori." iconclusia nu poate fi decit aceasta, care a trebuit sA mai fierisplätità: Tendinta unui popor care vrea s'A'lase urme In istorie trebuie sà fie aceia de a contribui Intru ceva la binele comun al omenirii. Aceasta nu o putea ajunge prinadoptarea producerilor gata ale unui alt popor acestea rimin ale celui ce le-a produs, orisicit le-am schimba si nationa- lisa, ci numai prin creatiuni noug, prin adevAruri descoperite, care s'd vin5In folosulomenirii intregi,prin nouä icoane ale frumosului, de care sA se bucure sufletul oriaruia, In fine prin imbunätätirea formelor de viatä, care sà märeascä fericirea omului intru cit e cu putintä." 4.Clt timpliti vom auta s'A iasà ceva din spiritulnostru, nu numai sA intre In el, si anume s'A iasä ceva nou, iar nu o mistuire necomplectà a producerilorsträine

1 Ibid., p. 324. Toroutiu, o.c., II, pp. 54-5. -8 Coml. Lit., IV, p.1 i urm. (bid., p. 7.

92 Istoria literaturil romAnesti

ce au intrat in el, atita timp nu vom fi demni a fi considerati ca luind parte activá la civilisatia Europei 1" Si, ca teren a ma- nifestilrilororiginale, se recomanda literatura proprie, precum si studiul realirátilor actuale si a mostenirii de trecut, deprinzindu-ne numai asa pentru a trata si subiecte in afará de fiinta si de munca noasträ. Astfel, dar culegind atitea bunei folositoare indreptari in cale, Xenopol se unja cu Maiorescu numai in räspingerea unor ambitiiraumanifestate si care nu puteau aduce inainte nicio opera indeplinita. Studiul trezi impotriviri, ale cáror motive nu trebuie cäutate in domeniul ideilor, obiectindu-se a nu aduce nimic nou 2 De si partea a doua nu e decit o calduroasà conferintä, tinurá laso- cietatea studenteascä. Familia" din Berlin, despre ce datorim ideii romane 3, scopuldecapetenie, in legatura cuideile aruncate de Junimea", era altul: s'a aräteca, intocmai ca iin alteca- suri, enumerate, in forma lui absoluth acest romanism", fie si in forma latinistä, era un impuls nécesar, cu toate ca, odata ce s'a atins scopul, trebuie o märgenire, o reducere la limitele realitátii bine- facatoare. Importantä era insa infOia afirmatie, !Ana de o pioasä dreptate,i tingrul autor cita casul lui Petru Maior, caretrebuie judecat din acest punct de vedere, Maiorescusilipe lacob Negruzzi sa adauge o desaprobare formala 4. Mai departe nationalismul lui Xenopol se invedereazài prin aceia cá ifatä de Romani, once ar fi lost ei,el cere Rominilor sä fie altfel, sa fie ei înii,si elementele originalitätii noastre le desf ace el, inteo forma strälucitä, cu o uimitoare sigurantä, care-1 arata stapinind de atunci toará teoria, tot sistemul unei noi si adev'grate istorii a Rominilor. ,Se injoseste istoria noasträ la rolul unei continuari mici a unei perioade insemnate,laun pirau ce iese dinteun nu pentru a seca in pustiu, in loc de a-i rasa acela al unui inceput de desvoltare 5."

1 Ibid. I Toroutiu, o. c.,II, pp. 69-5. ° Cony. Lit., IV, p. 121 gi urm. DacA (sic) exclusivitAtii ideilor nouA expusd mai sus nu ne pare a fi absolut adevAratA, mai putin incA ne unim cu explicatiunea (sic) ei la casul special despre care vorbeste autorul aice"; ibid., p. 125. 5 Ibid., p. 130. Numai in condamnarea scolii Bdrnutiu si a rominismului" bucurestean fostul elev catA a se apropia de Maiorescu. Dar el nu crede (v. p. 130, nota) a atita ajunge pentru a distruge rAul.

A. D. Xenop$1 Og

treia parte, privitoare la institutii, apäru destul de tärziu, in 1871 Ea pune,curagios,problema schimbarii asezamintelor nepotrivite, causa de capetenie a relelor actuale, fall a se atinge principiile insesi, care sint nobile si pot fi imbräcate in alte forme. Cercetarea asupra institutiei juratilorcautäsa invedereze deosebirea. In partea a patra, iesita tot acolo 9,e vorba apoi de relacerea invatämintului, si forma e Inca mai frumoasa in rostirea unor adevaruri de un inteles adincsimare : Luminile inteligentei nu trebuie sà timing numai ca atare spre bucurarea mintii teoretice si, precum lumina soarelui este nu numai lumina spredestä- tarea ochiului, ci si element de viata pentru plante si vietuitoare, astfel si luminainteligentei trebuie sa trezeascainviata realä chiar puterile de viata si propasire ale unui popor". Rolul prin- cipal al acestuia: de a da. o basa intelectuala comuna pentru judecata opinieipublice ipentru putinta de conlucrare e cu putere relevat.coala de cunostinti singuratece" e aspru con- damnatä. Un intreg program nou pentru materiile principale din invatämintul secundare presintat apoi in continuarea, se pare, intentionat intreruptä, a acestor interesante consideratii, asa de su- perioare notelor scolare, dominate si de patima politicä, pe care de curind le daduse Maiorescu inaceiasirevistä. In domeniul istoriei se combate prejudecata, asa de larg admisa iazi, ca invätamintul ei in liceu nu trebuie sa presinte Iegaturile íprin ele intelegerea deplinàirationatä a fenomenelor generale din viata popoarelor si a omenirii". Nu se ilia nici avantagiile pentru viata practia icea morala ale acestui studiu, adevarat caläuz intelectual si sprijin moral al cetäteanului"3. Credinta ca amiciisäi de veden, atuncila guvern, vor avea sä aduca schimbari esentiale, mergind pang la modificarea Cons- titutiei, explica in parte intinderea iprecisiuneaacestor studii4,

Ibid., V, p. 117 si urm. Ibid., p. 33. Se recomanda pe dreptate lectiile lui Mandinescu, tipArite de Leonescu; ibid., p. 320, nota. Studiul prin biografii se reserva numai scolii primare; ibid., pp. 322-3. in acelasi an Xenopol da Cronologia rationald a istoriei universale, pentru bacalaureat. 3 in conferintile din. 1872 Xenopol vorbeste despre nationalitate; Cony, Lit., V, p. 376. Toroutiu, o. c., H, p. 110 si urm.

94 istorla literaturii romAne§ii

Din nou, Xenopol se gäsia in cea mai hotArità nepotrivire de pAreri cu Maiorescu. Afirmatiilor aspre aleacestuia in ce prive§te caracterul universal al adevArului, elliopune credinta sa nestramutatä cá fiecare popor trebuie s'AaibA cultura sai, färà a pretinde c'A in anume domenii detiint'A poate inova ca pentru dinsul singur, poporul are dreptuli datoria de a-i lace literatura, poesia potrivitä cu urea ce o are. ,Trebuie sA cäutäm a intAri directia nationalà a spiritului nostru in cela ce privqte literatura, dacA vroim sä producem in adevär ceva mare. 0 sustinere insä energicä, cA frumosul esteunul§iacela0 la bate popoarele detrage spiritul de la aceastA directie §i-1 lasä indiferent 1." icel mai bun comentariuein profesiunea de credintA din scrisoarea de la 2 lithe cAtre Iacob Negruzzi, unul din cele mai nobile crezuri de patriotismi nationalism : FAr'A voia mea m'am näscut, am crescut in sinulunui popor anumit, am adunat in sufletu-mi toate aspiratiile luispre bine. Trebuiesä-i consacru tot ce natura mi-adäruit:m.h.urA§i spirit, putere§i räbdare, pentru cA natura prin legile ei de fier a legat existenta §i fericirea mea de existenta §i fericirea intregului din care fac parte" 2 Xenopol era, de altfel, in continuuconflict cu Maiorescu. Ob- servatiile acestuia contra invatAmintului primar prin preotul de satilscot din nou la lupta, ne§tiutA,din nenorocire, decit in micà parte, pänä la publicarea corespondentei de care ne servim. ,Pentru teran, pentru omul destinat pentru toatä viata lui la munca bratelor.. .., tiintaingeneral i§tiintile naturale in special sint ceva secundar"3. »Basa invätämintului primar este sA desvolti in teran conOinta sa de om mai intgiu, apoi de om ce face parte dinteun popor anumit, de drepturile §i datoriile legate de aceste insu§iri." Nici lunga dare de samA a lui Xenopol- despre La Création" a lui Edgar Quinet nu e sträinä de aceste preocupatii privitoare permanent la problemele romAne0. Pornind de la adeväruri din §tiintile naturale, aplicabile in domeniul spiritului,sediscutà intrebarea privitoare la limba in adevAr bunk' §i se dovede§te CA limba

1 Ibid., p..114. Pentru doctoratul in filosofie pregatia traducerea germana a studiului despre Suckle; ibid.,p. 117. Se gindia 0 la un studiu despre tit e roman In noi; ibid. I ¡bid., pp. 76. 8 Cony. Lit., IV, p. 85.

A. D. Xenopol 95 slavä nu mai poate primejdui pe a noastra, ce n'a fost adoptat din ea de intreg poporul avind sà seelimine, ci cà primejdia vine de la timba francesa'. Noi imprumuturi trebuie deci evitate, iar graiulimbogátit orin intrebuintarea tesaurului de cuvinte pastrat in limba populara, in dialectele noastre §i mai cu sama prin desvoltarea organica a limbii noastre inseW 1. Venirea la Guvern a junimiOlor" d'adu prilej lui Xenopol arate convingerea cà a intra in viata practica, a incerca sa dreaga' relele e o datorie pentruoricine a enuntatin teorie principiile binelui 2. 4i arata adinca pärere de rau ca elementele bune se desgustä §i lasa totul in stäpinireacelorlalte,§iel fixeaza pu- ternicprincipiul: Omului e dat prinactivitatea luia indrepta lucrurile" 3. Pe vremea räzboiului franco-german din1870, tinärul 4i a- ratadorinta4 sa reviein tara, iuna din manifestarileluila intoarcere a fost indignarea pentru ca la spitalul din Tirgul Neam- tului se Ostra amintirea umilitoarei protectii ruse0i 5. De atunci darea de sama despre Cronica Htqului a episcopului Melchi- sedec, care capätase in studiile saledin Rusia cunoOnta vechii limbi slavonei o intrebuinta pentru a aduna, tiparii traduce documente §i inscriptii vechi din tenle noastre 6. Acest articol nu e insä o simplà analisa a celorcitevasute de acte cuprinse inauntru :Xenopol a gasit prilejul de a se ridica impotriva recii istorii pragmatice aeruditilori de a reveni la criticaimpru- muturilor färäsocotealä pe care le-am facut din Apus, parasind ceia ce era inca viui trainic,pentru ea era acomodat cu noi, din traditiile noastre: Daca' acest spirit adevarat istoric ar fi dominat in tara noastra, cind ideile apusene au inceput a patrunde la noi, atunci am fi §tiut indrepta starea noastra incetul cu incetul

1 Ibid., p. 230. Pasagiul despre aceasta intrebare Incepe la pagina 228. O nota despre o conferinta a d-rei Dunca, ibid., pp. 214-6. Toroutiu, loc. cit., pp. 79-81. V. si ibid., pp. 484-5. ¡bid., pp. 94-7. ,Eu sint sanatos ca un tun si lucrez zdravan"; ibid., p. 97. Lucra la tesa latina despre publicani; v. si ibid., p. 74. 4 Contribuieioboseala, l.c., p. 85. Se gindia si sa lea pe doua luni grija revistei din lasi. 5 Ibid., pp. 248-50. 0 dare de sama despre,Tratatul de economie politica" al lui G. Strat, ibid., pp. 173-7. p. 373 si urm.

06 istoria literaturii romane01 legind inbunätätirile de materialul läsat nouä de trecut, si nu arri fi rupt de-odata firul traditiunii insesi, nu am fi aruncat afarä din mijlocul nostru toate obiceiurile,toate moravurile, mai tot orga- nismul guvernului,intärite In timp de secole si mostenitedin neam in neam, care, de si puteausá fie rete in multe privinti, totusi aveau marele avantagiu de a fi elemente cunoscute tuturora, cu care tot omul era deprins sicare tocmai din aceastä causä erau instare de a fi imbunkatite,desvoltate sipästrate dupä cerintile culturii moderne". Studiile istorice pot aduce mäcar, in practica noilorinstitutii,care nu se mai pot schimba usor, un spirit mai serios,mai putin aplecat la vesnice schimbäri, modi- f icäri si cercäri de sisteme, un räu care amenintä chiar existenta noasträ". Dar el merge si mai departe : chiar vechile asezäminte pot sä revie, si aceasta pentru cä formele introduse la noi au rämas in multe imprejurari numai forme, deci nu s'au inrädäcinat atit de puternic in sufletul poporului Inca o modificare a lor pe incetul sä fie cu totul peste putintä" 2. De si era, in Novembre, la Berlinul, nebunit de victorie, Xenopol prezice Franciei, devenitä republicä, un viitor mare, simtul practic al libertätii fiind acolo mai inältat decit in teoretica Germanie, cu frica eifatä de manifestäri mai indriznete, dar acesteia fi recunoaste, in lupta care urma, dreptatea causei 4. Niciodatä acest spirit superior nu fusese mai puternic. Forma !impede a scrisului acestui spirit distins se ridicä in acel timp la adevärate frumuseti literare, ca in aceastä descriere a insulei Rilgen, ' Dar si Xenopol e pentru amestecul Statului In Biserica ; ibid., p. 379. incepatorul in istoriaRominilor crede in Cronica lui Huru; ibid., p. 380. 2 Asistase in Iasi la cetirea primei parti dintr'o poveste a lui Mihail Emi- nescu, pe care II intelege ;ibid., p. 92. Nu cunostea pe Eminescu ;ibid., p. 102. Cl. si ibid., p. 104. 1 Se gindia si la o critica asupra ideii unei reforme a institutiilor noastre", ibid., p. 106. V. §i ibid., p. 109 0 urm. 4 Ibid., pp. 79-80. Pregatia pi un studiu despre razboiu, ibid., pp. 93, 98, 101, 106. Apoi 0 un resumat al luptei duse de Convorbiri" ;ibid., p. 102. El a fost scris, dar raspins ;v. ibid., p. 104. Voia sa-1 refaca in trei parti: critica si satira, independenta intelectuala, literatura nationala si literatura patriotica" ; ibid., 13. 106. Voia sa scrie 0 despre femei ; ibid. Admira resistenta Parisului asediat ;p. 100. Foarte interesante parerilelui despre ultima expositie de arta din Berlin; ibid., pp. 89-90.I se ceruse si o dare de sama despre scrierea lui Papiu llarian referitoare la dreptul Rominilor din Ardeal ; ibid, p. 93.

A. D. Xenopoi 97

care a rämas pangieriintrescrisorilecatre lacob Negruzzi : Aseará am venit inapoi de laexcursia ce am fäcut-ope insula Rfigen. Nu stiu daca ai lost tu pe-acolo vre-odatä; dacä nu, apoi te-as sfàtui, cind vei mai face vre-o calatorie, sa nu o treci cu vederea. Cite frumoase impresiuni am avutinaceste douä zile! and as vrea sa tile spun toate, a§ umplea mai multe coli. Pentru a doua oarä vazuiu astadatä Marea,si supt un aspect mult mai maret decit cealaltädata.Punctul unde am debarcat (Stubbenhammer) se 'Malta la vre-o 500 de picioare de-asupra Märii ;maluri prerupte de creta cu totulalbasiincununate de paduri inalte de brazi side fagi. and teurci pe mal,vezi Marea la o intindere nesfirsita printre portile naturale 'acute de inaltii arbori ce-si impreuna virfurile cununei lor.Seara,efectul este deosebit ;stincile cele de cretä par a deveni transparente: te gindesti fära sä vreai lapovestile cele ce spun de palatele de cristal si pietre scumpe. Printre stilparii uriasi ce se coboara ¡Ana invaluri, se pierde privirea pe intindereaMärii, care in umbra inserarii pare a se evapora si ase pierdein väzduhul cucarese confunda indepartare.Cindstaicitvatimp cu ochiitintitiindepärtare, mare siaiersicer par a nu face decit una: Marea nu mai samana afi decitaiersaueter condensat. O inselare fermecatoare te facesa crezi cà plutesti In aier, ca esti in aier, poate in Mewl zeilor Wothan si Hertha, al cal-or cult odinioara se serba inpädurileinsulei. i astazi se vede mai inläuntrulinsuleilaculHerthei, pe malul caruia sintIncapietrele de jertfa,udate deatiteaori de singe de om. La o mica departare este un fag de o märime extraordi- nark batrin de multe secole. Sedeam tocmai pe pietrele de jertfä side-acolopriviam cum, pe de-o parte,niste baieti se jucau lute() luntre ce plutia pe lac, pe de alta, mai multe copile prinse de mina saltau imprejurul batrinuluifag. Ce schimbare 1 Cu citeva secole mai inainte o tainica groaza plutia peste aceleasi lucruri, care astazi servese de dulce desfàtare. Copiii insä nu gindesc la cele ce au fost. Istoria nu existä pentru ei, §i chiar poveOile bleep a se stinge In sufletul locuitorilor insulei. Teranii cu cari am vorbit imi spuneau rizind§iglumind despre cele ce se credeau; ba unul chiar imi spuse cätia despre legendele ce se povestesc numai din cartea lui Grieben (acesta era, se intelege, mai cult; §tia scrie iceti, nu numai platt-, dar §i hoch-deutsch). 7

93 Istoria literaturil romAnesti

Cità ironie insfi in asemenea märturisirein contracredintilor 0c:tag atit de sfinte, ant de puternice, care se pästrau din neam In neam, ca un bun stramosescsi sepovestiau cu o tainica slialà cAlAtorului incintat I Astizi poesia pare cä voieste sä fugA de prin tainicele dumbrävi ;totul apare numai intrucit este in adevär piatraepiaträ,fagulfagsiloculun simpluloc. De vreai poesie, impresie adincä, ce a-0 vorbeaseä dindepär- tare, din fundul secolelor ce au trecut, trebuie sä o aduci cu tine, s'ä o culegi din colbul artilor und stau, uscate, dar bine pästrate, legendele timpului trecut, ca florile inteun ierbariu, sà vii cu mintea pregätitä pentru rasunetul puternic ce pot sä-Imai producO in un suflet simtitor rämä.sitile väzute ale vechilor credinti." Dupä intoarcerea in Iasi o conferintä publia despre nationalitate ii dädu noului istoric prilejul sä lämureascä ineä mai mult principiile sale cgäuzitoare, a cäror tema e cä spiritul e deosebit dupà popoare", cäci impresiile exterioare sint deosebite", ele trecind printr'un corp deosebit peritru a ajunge In suflet", ilimbaimpunînd apoi formele deosebite. Lumea interioarä, particularà fiecarui popor, formeazä ceia ce se numeste spiritul nafional. Legatura individului si a poporului intreg de aceasa lume interioarä se numeste prin metaforà iubire de turd. Aceasta nu este iubirea pämintului brut pe care se naste un popor, ci iubirea gindurilor, simturilor, comoarei de traditiuni si de frumos, nOscute si crescute pe coltul de pOmint ce ne adOposteste". iel continuà arätind cä sentimentul national e unul din factorii principali ai binelui, fiind cel mai puternic indemn catreactiune. ,De aceia cosmopolitismul este falsvroind a lucra pentru toti, nu lucreazä pentru nimene; vroind a iubi pe toti, nu iubeste pe nimeni." Pentru cultura generala produsul national dà varietatea iintretineviata. La noi pentru aceasta se cere iubirea de limbä, ca si de moravuri. Limba trebuie sä fie vorbitä imoravurile practicate" : deaici rAspun- derea educatiei in sträinOtate. Prin cultivarea studiului trecutului, prin cOutarea in propria natie a tuturor elementelor de frumusetä se pot pune basele unei educatii mai bune 1. Paginile despre influenta poesiei populare asupra celeiculte 2 sint de pus alkuri de acestea.

I Conv. Lit., VI, p. 812. Acolo si statistics literarA, pp. 67-70. 2 Ibid., p. 173 si urm.i asupra colectiei Caranfil, ibid., pp. 209-11.

A. D. kenopoi 90

In vara anuiui 1871 Xenopol era in sfir§it intors la la0, unde va ajunge indatä profesor. Dupi o intrecere neizbutitil pentru o catedrà de filosofie cu C. Dimitrescu-la0 (n. la la0, 25 Februar 1847), revenitqiel, in 1878, de lastudiile din Germania, spirit viu, vorbitor abundent, dar lipsit de originalitatei de energie, el era sa se poatà consacra studiilor. de istorie, pe care declarase de mult ea' le preferä oricdror altora.

CAP. IV. Productia literarä

I. Diletantismul romantic la Convorbiri". Am al-Mat CA literatura moldoveneascA de la inceputul Domniei luiCarol l-iuera intreagà ,A lui Alecsandri. Cela ce critica asa de aspru, si de drept, de altfel, Maiorescu in primele sale entice nu era decit alecsandrinism" de ultimä decàdere; poetul acestei generatii el insusi nu-si päilsise iubirea pentru neologisme, como- dul obiceiu al cuvintelor neacceptabile create pentru rimg. Evolutia care se va petrece mai tdrziu la dinsul, dind scrisului lui consis- tentà si masurfi, cu influente din nouà si folositoare lecturg, nu incepuse *car. Totusi, in lipg de alt model, renovatorii ieseni s'au adresat la dinsul 1,probabil prin Costachi Negruzzi, care el insusi fu adus sà dea revistei bucàti frumoase ca liniste de spiritsisigurantä stilistic6: nota despre Donici 2, CU simt pentru unitatea Rominilor, corespondenta despre flori futre doi inchipuiti cultivatoriai lor, cari isprivesc cununindu-se, si chiar traducerea unei lincede poesii

1 Anuntarea operelor luí, Cony. Lit., I, p. 42 si urm. Laudele lui Maiorescu pentru poesia popular, prin care el intelege numai culegerea lui Alecsan- dri ; ibid., pp. 89, 301 si urm. Scrisoarea cAtre elaluilacob Negruzzi, ibid., Ill, pp. 89-90. Sustinerea contra lui Hasdeu In interpretarea poemului .135raganul" ; ibid., I, pp. 119-20. Alecsandri se simte Irma jignit de atacul lui Carp contra amicului sAu Sion; V. Muslea, in V. R., LXXIV, no. 190 si urm., mai ales pp. 196-8. Totttsi contributia lui Sion la n-1 jubilar din 1884; Cony. Lit., XVIII, p. 122 si urm. Cf. ibid., 11, p. 161; X, pp. 198-201; To- routiu, loc. cit., p. 161. ' Conv. Lit., I, p. 266 si urm.

Diletantismul romantic la Convorbirr 101

germane. De si se facuserä unele, foarte slabe reserve in ce priveste poesia lui, cintäretul Unirii raspunse la apel,dar celace trimete in cursul anului 1867 se compune numai din cantonete usoare, de un spirit adesea indoielnic, pe care cautä a leintro- duce si scusa ca documente de moravuri,incare zugraveste, afara de Surugiul", foarte popular, nu fara un ascutitspirit de observatie, in mare parte lumea bucuresteanä, unde-1 cherna po- lítica: de la politician la simigiu, ori revine la cela ce Meuse sa rida altä generatie si altfel de generatie. Singura bucatä poeticä, Rita, e oarecum vrednica doar de primele lui inceputuri. Alecsandri n'a fost, de altfel, cu toate laudele de care era darnic, niciodatä un adevärat membrualJunimii".Literatura lui, poesie si prosa, famine consecventä cuea insasi, neiritélegind pedeplinlectiilemaiorescienesidespretuind once concesie. Celorcaripredicau subiecte de caractergeneral uman, fara legatura cu formele trecatoare, cu sentimentele politice, cu pasiunile de o zi li-a impus scenete ca acelea de care e vorba mai sus, reformatorilorlimbiili-a ris infata pentru solemnele lor cuvinte abstracte in tiune", recomandind inläturarea unor forme, ca pudoare,finale:I',pre§.edinte,edintd,care,in ciuda lui, au limas, dusmanilor vulgaritätii li-a intins spre admiratie lucrisoare efemere de care se putea distra numai publicul dinteo departatä tail fall gustuldeplinformat. Acelora cari, desitrebuiau sa se intrebe adesea ce vrea sa spuie studentul cernautean, pusesera in frunte, cu mindrie, tragedia Rienzi aluiBodnärescu, li-aservitcomedioare cuobisnuitele ingrediente de cocoane, duduci, boieri, nicocherale, robi tigani si roabe tigancei ca Drumui de fier ', in care se amesteca' si citate din limba acestor sclavi, de distinctia urmätoarelor: Somai kires mo, besan, Zarzavela chirostan. si refrenuri de opereta si discursuri pentru introducerea cailor ferate. Dar trebuie sä recunoastem ca aici dialogut era de o extra- ordinará vioiciune si ea' aceasta lume inferioarfi, atinsa de vraja unei arte mai mult indscute decit disciplinate, träia. Aceasta afar'ä de tesaurul de obiceiuri, de intorsaturi de frasa, de cuvinte rare, de folklore de curte boiereasca. in Moldova, pe care-I contine. Aceleasi 1 Ibid., III, p. 345 ? urm.

102 Istoria Ilteraturli romAnestl sint i aproape atitea insusirilelocalisariidin frantuzeste Ginerele lui Hagi Petcu In dorinta de a avea numelelui Alecsandri, grupul de la lasi l-a silit, astfel, sa reintre in literaturä, incunjurindu-1 de o aparentà ipocrifa admiratie 2. Acestui Indemn i-a raspuns poetul, acuma complect boierit" si Juralisat", prin Pastele, dintre care unele sint clare i armonioase, dar nicairi nu eniciadev6rul unei impresii noi din viata naturii in careel trgia, nici o forma care sà gaseasca Incaneintrebuintataexpresie poetica,niciavintul care aruna versurile la asalt sau varietatea unor armonii inedite. Se ajunse, in sfortarea de a da necontenit ceva nou, de la Con- certul In lanai, plin de amintirea preocupatiilorgràdinaresti ale lui Costachi Negruzzi 3,§i de la Rodica si junii sàmanatori" ai veseliei ei banale, la Fintina", cu versuri ca acestea : Pe cararea inflorita care duce la fintinä In stergar si in ,patrinte trece-o sprintenä Romina, si la versurile dedicatecalului Buchet" al d-rei Maria Docan : Soimul tau, Mitica draga, poarfo zale ninsorie Ce luceste de departe supt seninul luminos: Tu-1 iubesti, el o cunoaste; e frumos, el ineo stie $i ca lebada pe apä se alinta grados. and te vede, el te-admira', and te-aude, el nechiazà, Dulce, falnicä pareche, tablou viu incintator ! Sau, in Stelele": Pe a cerului cimpie cu flori lucii samänath Noaptea vine pe furls $i cu-o secure de aur, de la lurid 'mprumutatä Face-un stelnic seceris

O calda notitala moartea luiProsper Merimée, ibid., IV, pp. 362-5. Alecsandri ducea lipsa de gust pana la tiparirea in ,Convorbiria (V, p. 97 urm.) a cinticelului von Kalikenbere, Cu anume rancune personale privitoare la constructia Cailor Ferate. .1-lartaRazesul'i »opereta comicau (ibid., p. 137), nu e la o mai mare inaltime. Se adauge cantoneta Hai- mana; ibid., p. 281 si urm. V. Stan Pelpu$aral, ibid., I,p. 24 iurm.; Gard-Cased on: poliiic,ibid., p. 280 si urm. V., pentru Alecsandrisi a cinceaaniversara a ,Junimii", ibid., II, p. 299. Ibid., 1, p. 92 si urm.; II, pp. 33, 965 si urm.; III, pp. 97-8,

Diletantismul romantic la Convorbirl 103 apoi, in Tincira creolä, copila serafie", juna cälätoare", cu buza trandafirie" 1. Cu citerau preferabilepaginile, clare ivesele, de amintiri de la 1848, despre apArarea tragi-comicà acnejilor Cantacuzini, cu doamne cu ,.tot, contra presupusilor gonaci ai lui Mihai-Vodä Sturdza, in mijlocul teranilor complect nesimtitori la serviciile pe care tinära boierime voise sä le aducä Iibertätii, decisi democratiei rurale 2 1 Nici Beireiganu13, citat si mai sus, trimes de la Cannes in Mart 1870, Cu o asa de inaltä ambitie, pentru ca, la citäva distantà, sà räspundä alteiintreprinderi gluma grosolanà din monologul von Kalikenberg" trebuind sä dea, iarài in folosul ideii ferate, de care-Ilegau pe poet siunele interese, de loe Jirice, impresia vastä, seacä a pustiului, nu se ridicg peste sfortArile ritmice ale unei prose sArace, ca in acest element de dcscriptie: O cump6nä. se 'nnalt'ä aproape de un put Si 'n orizont se 'ndoaie ca gitul unui strut. Ruperea de supt influenta lui Lamartine, despre care Alecsandri vorbeste totdeauna cu emotie 4,i trecerea la factura eroicà a lui Victor Hugo va insemna singurä o nota epod in poesia lui. in acest sens se aräta!el indreptat and dädea Convorbirilor", la 1868, Calul cardinalului Bdthory5 Cit putea el in aceastà directie epick spre care se simia acum atras, e, fireste, insä altceva.

Intre poetii de lainceput ai revistei,Pogor, care e si un excelent traducgtor 6§tie tot asa de bine sà vràjeascä acele taine ale Egiptului pe care cu o mai mareputere leva evoca pe urm6 un Eminescu. Indreptindu-se catresfinxul teban,el aminteste cità istorie umanä s'a desfäsurat supt umbra lui: Popoarele invinse si cele 'nvingätoare Durerea, bucuria de cite ori ti-au spus,

I Ibid., I, p. 193. 2 Ibid., III, p. 57 si urm. 3 V. Scrisori, pp. 52-3, no. 41. 4 V. Cony. Lit., 111, p. 38. 5 Ibid., II,p. 200.Cf. Drouhet, Vasile Alecsandri scriitorii francesi, 1925; cf. acelasi, In V. R., XXIII. O V. ?I Cony. Lit., I, pp. 413-4;4XXV,, p. 807.

104 lstoria literattuii romanegti

$i cind o§tiri, imperii ca fAntasme s'au dus, Cind Teba ruinatã chzu de pe picioare, Te-ai odihnit atunce de-al oamenilor glas 5i.'n fatà cu de§ertul tu singur ai limas j. Dar acela0 se pricepe sà intrebuinteze un ritmsàritor pentru a inFátip medievala rivnire a iubitei care a§teapt6sä fásarà in zori cavalerul visurilor ei. Veverita, cocostircul, vulturul, ciocirlia sint rugati s'ä le cerceteze pentru a-1 descoperi: Din stejarul nalti mare, De pe turnul invechit, De pe munte 'ninältare $i din cerul inro§it Nu vedeti fugind spre mine Un cal negrui pornit, Nu vedeti, vä rog, de vine Al mieu dulce prea-iubit 2? In Magnitudo Parvi a 1uicare s'ar pärea c'ä e o imitatie, versul are aceia0 strinsà tesdtu fa'i acela§i larg räsunet : Era intunecoasA biserica vecinä Si greu pe temelie sta turnul wzat. Cu capul plecat insä supt bolta bizantin6 Täcut eu am intrat. Cuprins de-un miros straniu de colb §i putreziciune, A' oamenilor visuri in timp se risipesc Dar, glorie, Naturál, la r'ágrit de soare Toti puii ciripesc 3. $i el §tie sà deie frasa complimentului ca in secolul al XVIII-lea frances: $i pentru-o sàrutare, marchiselor frumoase, Eu toate-a' mele zilele afi dat ugor 4.

Atila insa i publicarea frumoaselor balade populare ale lui Moise sau Miron Pompiliu, apoi a celor culese in Maramur4 de

Ibid., 111; p. 70. Bucata e din 1861. Cea urmatoare, chiar din 1860. 2 Ibid., p. 244. Traducerea Broagtei" lui Hugo (ibid., pp. 373-4) e de tonta frumuseta, de si se 1ntilnesc, din nebagare de sama,i versuri schioape. Pogor mergeai panalaBaudelaire, din care a tradus Tiganiii Don Juan in Infern, ba chiar la Coppée ; ibid., IV, pp. 51-2. Ibid., I, pp. 242-3. II, p. 236,

Diletantismul romantic la Convorbiri" 105 un loan Bädescu 1,reunite apoiin Balade Populare Romine" din 1870 2,nu ajungeau incä pentru rechemarealaadevärata poesie 3.Dar in balada Vräjitoarea" a Matildei Cugler tonul lui Heine se imbinä cu forma traditionalä a bucgtii acesteia, a$a de simplä $i de sigurä: El se duce, ea rämine, $1 din azi se face mine; Mini $i mini el n'a venit : Soare 'n cer n'a mai zimbit. Ritmul popular, siintirea ins4i a poporului, ca $ila Heine, $i-o insu$e$te perfect aceastà !He'd de strgini, näscuti la 1853 in din tatä german $i mamg polonä, carii-au dat cea mai aleasä cre$tere, printr'un Belgian $i un cleric spaniol, a$a incit ea $tia latine$te, grece$te, limbile germanä, francesä, italianä, spaniolà polonä 4: Floarea 'n cimp cind ve$teje,te, Alta 'n locu-i inflore$te, Dar, in pieptul omenesc Florile cind ve$tejesc, Cade roua 'n zädar : Alte 'n loe nu mai räsar 3. Aläturi, aceste rinduri de duioasä simtire: Ai plins $i tu odatä, Ba zAu nu pot A. Cred! Ah, lacrämi las urme, Ce ani intregi se vgd 6 De altfel din toatä aceastä poesie de la Convorbiri", tot a$a de falsä ca icea mai slabä din celecriticate de Maiorescu, se desface numai pe incetul versul scurt, limpede, simtit, cu miresme de romantism german $i de cintec moldovenesc, al poetei ie$ene. Astfel $i in micile piese din 1869:

' Ibid., IV, pp. 'Ai urm.. 267-8. Dare de sama, ibid., 1370, p. 118 si urm. Corespondenta cu el, cind era la Sibiiu, ibid., I, p. 284 ;cf. ibid., pp. 349-50. a V. ibid., III, p. 301 si urm. Familia, XX, p. 109. 5 Cony. Lit., III, p. 135. Ibid., I, p. 251. Cf. incercarea neizbutita de a da o drama inteun poem, Ucigapl; ibid., IV, p. 340.

106 Istoria literaturil rominesti

De te iubesc eu fnca... Dar cum poti intreba ? Crezi tu ea ani de lacrimi Au stins iubirea mea? Sau, cu aceiasi vervä simplä : El a venit spre mine, $i mina mi-a luat, $i 'n ochii lui atuncea Adinc am cäutat. Dar ce-am vazut intrInsii Ah, nime n'a afla, Caci toat 'a mea durere, $i dorul mieu era' De Alecsandri se tine si mai departeinversurile lui usoare ofiterul Teodor $erbanescu, cu alesaleromante, indata popu- larisate, care incepea sila Convorbiri" prin bucätica aceasta, asemenea cu Adio la Motdova" a maestrului ski: Bate vintul, bate tare, Bate de la Räsarit, si-mi aduce dor de mare, Dor de lung cälätorit a. Byronismul lace petinärulLeon Negruzzi sä debuteze in primulanal Convorbirilor" cuversuridesfidarealumii umane si a naturii: Marea muge in furtuna, Cerul fulgera si tuna, Vintul urlä cu turbare, Ecoul grozav tresare, $i eu rid 3. Din aceiasi categorie a tinerilordiletanti carifac o poesie de o clipa la vrista curtenirilor ca sa-siiea locul in burghesia stä- pinitoare faceparte un Mihai Cornea, vestitavocat mai tarziu, care, iscalind Michel Korné, compunea si versuri francese pentru societatea care nu vorbia romaneste: pentru amicii sal el era un

i Ibid., III, pp. 267-8. ' Conv. Lit., I,p. 179. Dar el va pomeni si de nu stiu ce reptillichid gigantic"; ibid., p.124. V. conferinta d-luiTr. Diuvara, ibid.? 1902, p. 449 si urm. a Aid., I, p. 164.

Diletantismul romantic la Convorbiri" 107 june poet rumän (sic) in care constatämcuinultumireo dis- tinctiune artisticä ce pare ca dispäruse dinliteraturanoasträ"1, cai un Scarlat Caria, care muri tinär2. Un necunoscut pe atunci, iscälind numai cu initiate (»B. C."), fiu de preot de la Ghindäoani in Neamt (n. 15 Novembre 18453), tinär cu studiicapricioase de ditetant, amestecate cuviatä de teatru, trimetea din treacätul gindului versuri incare se vgcle§te o adincime, mai tärziu strimutatä in domeniul creatiunii filosofice : O nimic, cit eti de mare4l De altfel,inalegereapoetilor grupul delaConvorbiri" era, cu toate pretentiile fatä de altii, foarte putin critic. El imbrä- trivialitatea cantonetelor unui lanovi nu se neglija talentul poetic al unui Brociner3. De douä ori, cuo bucatà originalä cu traducerea dinneexistentutpoet german Gablitz,Hasdeu a putut sä.-§i ridä uvor de pasionatii säi detractori7. Din aceastä poesie a anilor d'intäiu dupà ivirea Convorbirilor" au limas de fapt,pe ling6aportullui Pogor§ialMatildei Cugler, mai numai traducerile :ale colonelului Teodor Scheletti 8, careinvätaselaBerlin,apoi foartemulte, mai ales din autorii germani, ale lui lacob Negruzzi, tot diri acest cerc, dar simtitor inferioare,aleluiPogor, neegale, dar uimitor de bune pe alocurea, ale lui Virgolici, abia intors de la Paris3, traducerea in prosä din Homer a lui Caragiani i°.Prin ele, pe lingà formarea gustului public, se crea astf el pe incetul instrumentul viitoarelor opere originate. Dar miKarea, la inceput iqeariä, moldoveneascA, schimbat

' Ibid., I, p. 63. 9 Ibid., II, p. 16 (bucata din Slatina, 1863). Ibid., XVI, p. 79. 4 Ibid., I,p. 311. Cf. Toroutiu, o. c., 11, pp. 173-4. Pentru cele trei meditatii si trei poesii entice', ibid., p. 173. 5 Cony. Lit., V, p. 271 si urm. 6 Ibid., II, pp. 47-8. V. ibid., V, pp. 199-200. 0 patanie analoga cu una din cuvintarile lui N. Chr. Quintescu, profesorul de latina, care urmase prea de aproape un original strain ;v., despre el, ibid.,I, p. i13 si urm.; II, p. 17 gi urm. Ibid.,I, p. 314 si urm.; VI, p. 168 si urm. 9 V. ibid., I, p. 256. 1° Ibid., IV, p. 53 si urm.

108 Istoria literaturii romAnesti räpede caracterul prin amestecul a dota alte elemente, mai mult sau mai putinnepretràzute. fnaintede acercetaaportullor, opositia bucuresteanh si ardeleanä in acest stadiu al miscArii trebuie infatisatä.

Prima opositie bucuresteanä :So:m.1a nationala a lui Hasdeu. Hasdeu, care iscalia Hajdeu, deschidea inch' din 16 April 1869 un ziar, Traian, care trebuia sdfiepolitic., literar, stiintificsi industrial", iesind de trei ori pe saptäminä. Cuvintul de inceput priveste mai ales politica, in care se cere observarea Constitutiei, grija de moralitate, afirmarea independentei reale a Statului romin. in ce priveste literatura, numai emanciparea literaturii nationale de rusinosul servilism al imitatiilor din afarg, impingind fortele proprii ale cugetärii romine spre incerari originale". Personal cum era, Hasdeu cita si Convorbirile" pentru ca sä atace o biatä piesä a lui Sion. Revista-ipare afiinteresantul ziar beletristic de peste Milcov", sipretuirea merge de la Alec- sandri la N. Scheletti, dar nu pän6 laPogor,alchrui frumos Sfinx egiptean" e maltratatcao pompoasä galimatie". in- datä 2 e vorba, nu färà dreptate, de aberatiunile"linceale lui Bodnarescu, si nici nuvelele lui lacob Negruzzi nu sintcrutate. Virgolici ti place, dar Xenopol si d. Florentin stilt pusi, cu o complecta lipsà de gust, impreunä, in aceiasi condamnare 3. Se pre- ferá Pindului", pentru cá nu-si bate joc de venerabila memorie a lui Bàrnut, nu neagà existenta vechii noastre literaturi nationale, nu pgd.leste pasiunea poporului de a invocala tot pasul numele lui $tefan si Mihai, nu iea peste picior limba fratilor nostri de peste Carpati 4". $i Foaia Sotietätii" se bucurä de cea mai bunä primire, rele- vindu-se valoarea unui Bumbac si unui Petrino 5. Dar, cu citeva iesiri capricioase, cu colaboratii ca a lui Gheorghe Misail, alàturi de o politicA in care se cAuta inlocuirea Prusia-

N-1 3. 2 N-1 11. a N-1 20. N-1 26. V. gi notita din n-I 34. 5 N-1 36. Un atac contra d5tatorului de norme lingvistice Alecsandri in n-1 44.

Prima opositie bucuresteang: $coala nationalA a Jul i-lasdeu 10§ hului" de pe tron cu un presedinte de republia si se vedea in Kogálniceanu ca om politic un element tot asä de supus despre- tului ca V. A. Urechiä cu Nihil sine Urechia", continuu repetat, In publicisticä, nu se putea nici distruge un sistem de cugetare, drept ori fals, dar contemporan si european, nici arima valori ca ale tineretului care se ridica. Dar, impreuná cu pretioase documentesiabservatiiistorice, ca acelea despre Cronica Husului" a episcopului Melchisedec, literatura e inrätisatä dacá nu se tine samä de inverosimila interminabila incercare de roman a lui G. Misail, Romcinia Veche ci Romcinia Noucl, de poesii populare, trimese,dinArdeal, de un V. Gr. Pop, si Cu scrisori miscatoare, si de invdtätori tot din Ardeal 1. Din Bucovina altele vin de la S. Fi. Manan. Numai in Conjura tia lepro#lor, pamflet politic, Hasdeu insusi inceara cu succes un ritm nou: Apoi voioasa ceatä, De stirvuri säturatä, Incepe desfrinará Un prinz nerusinat. Satan rinjind se pune Cu pompä sä. 'ncunune Cumplita uriciune Cu groaznicul päcat Se atrage atentia, la 18 lunie 1869, asupra lui Nicoleanu, poet romin de prima ordine, inchis de vie° saseluni la ospitiulde la Märcuta", dindu-se una din poesiile pe care ni le-a lostin- credintat sint acum treiani", dar, desisublime", au rämas inedite 3. Tineretul, la care se Meuse apel de la inceput, nu lipsi. Miron Pompiliu aduce poesii populare si un imn Oltului4, pe chid se luptä cu adversarii de laPresa",I. Lapedatu trimeteversuri epice, in care strigä patima liberrátii pämintului nasterii sale, si o incercare de Psaltire ronfäneascä 5.

$i un apel al lui I. C. DrAgescu din Turin pentru publicarea versurilor lui; n-I 30. I N-I 97. 3 N-1 23. V. alta in n-I 25 (11 Februar 1866"). N-I 21. 5 N-1 35.

1 i0 Istoria literaturii roinAnesfi

Aprobärile presei ardelene iale particularilor de peste munti apar indati, de i aceia0 intimpinaserà prietene§te §i publicatia ie§eariä; in schimb Traian" recomandà cdIduros ,Familia" Din aceia0 lature,totin jurulluiHasdeu, se incearcao altä manifestare in sensul vechiului nationalism, pe care-1 servia, §i cu oarecare rituri §i scopuri politice, o societatedeluptä.§i rästurnare a regimului de sträinism" pe care1-arfiinaugurat Carol I-iu. Foaia socielä tii Romfnismul, care incepe a se publica la 1870, cuprinde mai ales studii de Gr. G. Tocilescu (n. 1845), elevul scutarul apärätor al lui Hasdeu, cu privire laistoriaRominilor, la institutii, dar §i poesii, inferioare, de M. Zamfirescu, de Scur- tescu, Cu o bunä fabulä. 2, de G. Dem. Teodorescu, de Tocilescu chiar, care studiazä poesia populari. Acolo se dä., ca material mai resistent, Mireasa la mormtnt a lui Scurtescu, care, dacà lipse§te elementul dramatic, are rrkkar o foarte bunà limbg. Foaia intrind in al doilea an, Tocilescu se läuda cä »peste Olt, peste Milcov, ba ping §i peste Carpati, intre studentii romfni de la Gratz, Rominismul" a aflat cu alduros rasunet" 3. In sfir§it, la Bucure§ti in ace§tiani se ridick deocamdatà cu o deplorabilä stingkie, un nou poet. Alexandru,fiul,näscut la Craiova, la 14 Mart 1854, al generalului Macedonschi, cel amestecat in tentativa de represiune a miKärii din 1848, Meuse studii drátorii la Viena, la Florenta, la Geneva, apoi la Neapole, dar inspiratia unor ten i de disciplinä a gindului sau a formei nu se simte la el ca la un Romulus Scriban. incepute la 1865 deci la unsprezece-doisprezece ani, Prima- Verba ale ,studentului in !itere" aratä frumoase sentimente pentru tatä,Innumele càruia osindeVe pe oamenii ceia de singe pätati", aded revolutionarii acuma inving6tori, pentru mamä, care va pästra, mäcar ea, cu simpatie aceste versuri din 1872, contra tinerilor fárá moravuri : S'a consumat amorul, §i n'a fost resistentä, dar pentru tarai popolul romin". Fecioara", angelul surfzkor",

21. 2 Pp. 501-3. 3 II, p. 3.

Noua oposide bucure0eana 111

Isabela, Celestina, Margareta, Elisabeta se adauge ca obiectele puerilelor efusiuni ale copiläriei; gondoleta" venetiana nulip- seste. Doar se simte Inca de atuncidibacia de a gasisivaria ritmuri neobisnuite: Bomba detunä Precum, In furtunä, Tuna. Sabia iloveste, Omul räcneste. Gloantele Sffrfie, Vipie bombele....

Noua opositie bucure§teana. O noua publicatie periodick Revista contemporancl, devine insa foarte räpede un puternic organ de concurenta si infruntare literara. Cretianu, Alecsandri insusi colaboreazä, In 1874-5, la dinsa. Croni- cileluiD. A. Laurianskit vioaie ispirituale.Atacurilor päti- mase, asupra carora se va reveni in legaturä cu alte consideratii, din Convorbiri" contra lui Hasdeu ale unui Gheorghe Panu, tinar scriitor (nascut la1848, inGalati), inch' rud, care va avea sä-si faca oucenicie de civilisatie a formei la Paris, räspunde, Cu simtul mai ales al proprietätii cuvintelor si cu stäpinirea unui larg orizont de cultura generala armonioasa, Anghel Demetriescu, 1. Tonul superb" al 1ncepatorului e luat in deridere cu dreptate :oarecare deferenta in expresie, chiar cind se semnaleaza erorile unui publicist sau se combate o teorie, lace onoare ambilor adversari si are indoitul avantagiu de adapubliculuio frumoasä ideie despre atitudinile criticului si de a pune pe acusat Inpositiune de a-si cunoasteculpa,daca In adevar a fost culpa... Modestia catresuperiori iindulgenta cätreinferiorisint dota din cele mai frumoase podoabe ale meritului real... Ar fi o mare nedreptate din partea copiilor nostri dacä ar vorbi cu ireverenta despre noi numai pentru cä ne-au intrecut in cunostinte". $i aceasta observatie,}mina ipentru altetimpuri : Cit pentru noi, o spunem

Rev. Cont., 111, p. 351 0 urm. V. 0 studiul lui despre Taine, ibid., 1V, p. 143 0 urm. Cf. 0 darea de sama despre o carte alui Bruto Amante, ibid., p. 260i urm. Un studiu despre Sihleanu, ibid., p. 449 0 urm.

112 1storia literaturii romSnesfl curat, ne vom simti maifericiti de a fi mai aproape de amicii decit de detractorii Rominilor". E interesant sa se vadä cum atunci, la 1874, acelai, iscälind G. Gellianu", ataca la Eminescu, pe atunci incä nedesgvirOt, incorecti- tudini de formä, care de fapt sint, de i pe alocuri ele se explica prin moldovenismul lui,i unele gre§eli fatà de gustul clasic al celui care a dat formei de aproape ingrijite un rol decisiv in literatura sa, cu scrupulositate geluitä. Aceastä analisä eramenità sä se intindà asupra intregii literaturi mainouä, corectind, cu scädere pentru unii, Cu adaus pentrualtii :Stinca esteindoitä :daca' severitateaprea mare poate zdrobiaripilepoetului carese incearcä spre a- vi lua avintul, cä.delnitarea provenità din simpatie personalä, dinteun sentiment de amicie, este vätämätoare pentru public, care se induce in eroare,§i pentru insui autorul,care, incurajat pe o cale gre§itä, se räfáce0e, se pierde cu desävirOre 1 Cu tinerea in samä a mediului, el intelege a da o dreaptä judecatä "3. Alecsandri intervine, de 'aide!, pentru a se opri polemica dintre cele douà reviste, rugind pe Petre Grädi§teanus'arenunte la räspunsul lui ;dar Maiorescu va reveni la atac in 18743. Talente noi se manifestä acolo. Dupä multe incercaripoetice ware, Ciru Economu, intors de la studiile lui din Liège, dovedia, In Babel 4, putere epicA, §i versul plin, räsunätor era potrivit pentru a imbräca tragedia lumilor in facere §iprefacere : Ramintul slab pe care träiau bestii dispärute Incepea sä se formeze in penumbra: cete mute De grei non i plutiau de-asupra urYwlor päduri ; Pe§teri sumbre, stinci inalte, ce luai drept ni0e muri, Munti cu culmile imense, de picioare necälcate, Vii adinci, abisuri vaste, in Ocèan inecate, Tot s'amesteca. 0, haos blästämati monstruos ! Apoi, dupä intruchiparea dureroasä: Cerul strälucia cu pace in imensitatea purä. Seceriprile 'n cimpuri cre0eau blonde...

1 Ibid., Ill, p. 269. 2 Dar supt iscalitura Gr. Gellian se da o traducere In versuri destul de slabe in Revista Contemporand, Literard $i $llinfifica, IV 2, pp. 70-2. 5 V. Rev. Cont., II, p. 515. 4 Ibid., 112, p. 97 si urm. Aceiasi stApInire a versului In traducerea Pari- cidului" de Hugo ; ibid., III, p. 18 si urm.

Noua opositie bucuresteanl t 11

Si e o abundentà §i just* de comparatii virgiliene, eu castori, cu fierari, in descrierea feluluicum, lariclicarea Turnului haldean, Lucrau färä. de 'ncetare mosii genului uman. $i iatà isprava: Turnul devenia gigantic. Din Egipet, peste mall, at:jai scat-Ile-1 frmalte, galeriile-i sucite, Ca un trunchiu ce se ridica din cimpiile 'nflorite. Dumnezeu pana la dinsul vedea crescind in azur, Inältat din oarà 'n oarà acel monument obscur Edificiul inteuna s'ardica plin de mindrie, Ascunzindu-si fruntea 'n spatiui picioatele'n cimpie t... $i e o tragedie in trasnirea cutezatoarei opere umane. $i MeirNorul, comedieiscalita deNicolae Tine 2autor de versuripalide i,mai tärziu,de naratiunibunisoare, cuprinde o analisa psihologica de o deosebita finetà latoate personagiile, fixate cusigurantä i urmiiriteCuo perfectil indicatia atitudinilor si miKärilor e deasäi amanuntitii.

Simtul pentru o notn-t poesie se trezia de la sine,fiirií lecturi clasice §i germanice, filracaliitoriiin striliniltate, i in lumen de la Bucuresti. Acolo, loan, fail luí Luca Caragiale si al unei Cara- bät din Brasov, ngseut la Haimanale, lingh Märgineni, in &mill spre Ploesti, unde-siface primele clase 3, incepea cu stante de inspiratie byronianä ca ale lui Mihail Zamlirescu, dar adesea cif un larg si puternic rAsunet. Astfel, la 1874, cu bucata intitulatg modest versuri", dedicatä omicului C. D.". Pe tenia osindirii unei materialíste", careíapoetii nu-1maitrebuie, el darincluri ea acestea : Ideia ta pämintul in lung si 'n lat s6 Prin vorbd sau prin sfaclà, cu 'ncetul ea s'atinga $i poli Miazhnoapte i polul Miazäzi. $i evocarea lui Homer: Erai biitrin, dar mindru :pe fruntea ta senina Lucia 'n splendoarea toatía scinteia cea divina ' Rev. Cont., II', p. 97 si urm. 2 Ibid., p. 296 si urm. O critica despre teatru a lui Tine (ibid.,p. 483 si urm.) e vulgara. Tot asa darea de sama despre Poesiile Matildei Cttgler ; ibid., 111', p. 34i urm. 3 Santa/idiom!, 11, p. 39.

114 Istoria literaturii romanesti

Ce zeii, spre-a lor falà, voiserà sà-ti dea. Umblai dupà 'ntimplare,i numai a ta Musa cultul ce-ti dau Grecii le-aveai drept Orb, tu nu vedeai lumea, dar lumea te vedea 1. Inca de atunci se vad marileinsusiri ale acestui scriitorsta- pinirea de sine, precisiunea, grija de fiecare arnAnunt, panä si in punctuatie. lar atitudinea drarnaticä nepotul de actor o are de acasä. Stapinit de moda aventurilor tragice, cu fete furate de monahi cariucidsiseucid,elinjghebaschita Patinza unuiciilu- gin; supt care einitialapronumelui säu. Aplecarea Otre teatru se vede in lungile si elocventele tirade, in cäderea bruscä a ho- tàririi iar acela care va ficel mai neinduplecat critic al formei literare pentru el insusi si pentru altii se reveleaza prin descriptiacucare se incepenaratiunea: »Un mare spatiu gol incunjurat cu mari ; o bisericutiibatriná aruncatä intr'un cultintunecos; ferestruiCu dungi de fier,copaci centenari ale ciiror riddcini au supt mane lacrimi in curs de atitia secoli, umbre care aluneca din cind in cind princurte ca niste puscariasi cu lanturile de picioare" 2. Dar colaborarea lui Caragiale la aceastä revistä, al cärii si co- rectorpare a fifost, se opresteaici.Numerele urmiltoare n'au nici alegere a materiei, nici ingrijire a formei. Ambele piese ale lui Teodor Myller 3, care incearchi romanul Din íai, cu citeva descrieri bune, cuprind dialoguri culese din realitate, atit de adevärate, de precise si de iuti, încît II fixeazh ca pe unul din predecesorii lui Caragiale, cu care era de altfel vecin la Revista Contemporana", cind viitorul dramaturg arunca acele imprecatii in versuri societdtii neintelegAtoare, in comedia realista. In special Chir Troancä, acela care vreme de patruzeci de ani a minat turmele cu haramnicul de dinapoii a shins para cite para de si-a clat fata in pansioane sfrantuzesti", e mai adevärat decit multi eroi ai lui Alecsandri.i, in cliscursurile pe care le face, romantic, contopistul lordachi catre romantica Ilia a lui Troancil, Luxita,

Rev. Cont., 112, pp. 288-91. Cf. Anna Mario Colombo, in L'Europa Ori- entate, XIV, pp. 65-6; N. Iorga, in Revista fundatiilor regale, April1934. 2 Rev. Cont., II', pp. 174-5. ,,1-iu Aprilie"ibid., 11,p. 212 si urm.; Fata liii chir Troancii (in nota, amintirea Pre(ioaselor" lui Molière), ibid., p. 456 si urm.

OpositieardeleanN 115 devenitä la pension Lucretia, e o prevedere a lui Rica Venturiano student, redactor si candidat la Insuratoare : Nu te-am visat decit ca pe un angel de apoteosä. Dumnezeul cugetärii mele, privelistea desfatatoare a bucuriilor mele, dacä le-oiu fi avut vre-odatil departe de d-ta... Väzuiu la fereastra acest bilet care anuntä casa de frichiriat,luaiu odecisiune, si acum iata-ma lapicioarele d-tale; ordonfi dacà vrei sa mor !".Heat numai cà autorul se opreste scurt, dind o sarjà unde se trasesera primele linii pentru o adevarata comedie. 0 a treia, Gubgudachi2, e mai slaba.

Opositie ardeleanä. Ca o reactiuneardeleanä trebuiesáse socoteasca in slir,it aparitia la Brasov, in Februar 1874, a foil poetului I. A. Lapedatu si a lui Aron Densusianu, Oriental Latin, §i el, fireste,politic, literar, social si economic". Pe chid cel d'infaiuseridica impotrivaontifrasistilor", cari cred ca gäsesc frasa" unde nu e si par a combate ideia nationala Insfisi sä sacrificam drepturilepatriei, sa ne lepadäm de principiilenationale,sá prescriem sentimentele iaspiratiile noastre de rasa?, atunci, poate atunci, pretinsilor antifrasisti, dupa d-voastra nu vom mai face frase 3", - celalt cäuta sä desluseasca istoria ce se allá In trecutul nostru cultural pentru ca sa se poata cultiva si inflori o adevaratä literatura romäneasca4. E o cercetare perfect informata, bine cumpanitä, exprimata intr'o forma limpede si insufletitä de cele mai nobile sentimente. Lui Aron Densusianu i se pare ca pánà atunciscrisul romanesc a lost national, culminind cu Bolintineanu, pe care totdeauna 1-a pretuit asa de mult de suferintilelui se vorbeste cu emotie sincera In aceasta foaie, dar a venit In sfirsitvremea chid se poate incerca o presintare a naturiiilustrateprin arta", inteo limba care a ajuns a li formati: graiul ce räsuna azi la coloniile

Venturianu e pronumele unuia din eroii comici ai schitelor publicate In foiletonul ,Orientului latin". Revista Contemporand, Literard IV 2, 1.76. 8 N-1 I. 4 ibid.

116 Istoria literaturli romAne§t1

Romei, incepind delaAdriatica pang la Marea Neagra si de la Tisa pänä la Eubeia". Ca literatura, pe linga incercarile totdeauna chibzuite sicorecte, dar red sifailavintin forma,alelui Densusianu, lirica lui Lapedatu, si ea corectä si cam rece, abstractä, nu intrece nivelul productiei curente. Dar apoi celd'intaiu, vorbind cu cäldura de invierea Italiei, are o foarte frumoasä traducere a vestitei Ode la Italia a luí Leopardi : 0, patrie, väd murii si arcuri triumfale, Coloane. simulacre si turnurile goale A' marilor sträbuni, Dar nu väd a lor glorie 1... Tot asa corespunzätoarea oda a lui Petrarca*: 0, scumpa mea Italie, de si a'mele cinturi, N'or vindeca vre-odatä a' tale plagi de moarte 2. Schitele lui lacob Negriizzi le imitä, cam greoiu, cineva care iscaleste R. Calonfirescu 3. Un E. C. D. inceara un roman : Liviu Vioreanu, cu rätäciri in strainätate, dar si cu note de viata ieseana, cu boieri, cutineri de modà nouä, cu Evrei habotnici. Foiletoanele iscalite Radu Ms- turel o semnätura pe care o vom mai intilni in Ardealsi Nou- ras sint si ele literaturk si chiar literatura bunä. 0 mare insusire a acestei publicatii, asa de onest, de meticulos ingrijità si pänä la ultimul articOlas politico-social, pang la ultima insemnare de cronicä, e in silintile ei de a pornialtfelcleat In directia unei ideologii perimate, de simplä protestare contra do- minatiei sträine, in ciuda cäreia se ridicà povestirea evenimentelor revolutionare din 1,848, generatia nouä, care s'a resimtit de aceasta lectura.Astfelinaceste memorabile rinduri ale lui Lapedatu : Poporul nostru are neapäratá trebuintä de carte si de bani pentru a iesi din trista situatie actuala. Chid va avea acestea, atunci si viata luisociala se va organisa pe base solide si durabile, existenta nationalä-i va fi asigurata. Atund Rominul va lua rolul ce i se cuvine in Orientul Europei. Asa darä,lalucru I". 0 a doua insusire e in strinsh legatura, dacä nu cu lasul suspectat, cu

1 N 1 2. i N-1 28. 2 N-1 18.

Curentul nou de peste hotare la Convorbirr 117

Bucure0ii nationalismului romantic militant, airominismului". Cronica bucure0eana, drumurile laBucure0i se urmeaza Ora la capät, ise reproduc versuri de Alecsandri, dar icutare discurs al bizarului Bonifaciu Florescu, care erafiul natural al lui Nicolae Balcescu. In s1ir0t indelungata petrecere ainitiatoruluiiprincipalului conducator in Apusul trancesi belgian 0 Densu0anu represinta, aläturi, alipirea la culturaitaliana, din care a fäcut §i alte traducen, icare-1 va domina ca poet epic se simte in atentia iubitoare, filiala, cu care Lapedatu, el cel d'intaiu, cu masur'ä §i simt critic, urmare0e tot ce se petrece esential in viatai in cultura francesa. Aid e originea unui nou §i complect latinism. Din nenorocire aceasta foaie de pregatire modernä, occiden- talk a spiritului public in Ardeal inceteaza in lulie 1875.

V. Curentul nou de peste hotare la Convorbiri". Daca Bucovina, care, prin Gheorghe Hurmuzachi, se ralia la ortografia um* p'ästra tot recunoscatorul respect pentru marele ei invätätor Pumnul I, 0 mai ales nu dielea, afarä de un desterat student, trimes la Berlin de Junimea", ca Samson Bodnarescu, un European" deci, ori ca Petrino, a0eptind studiile lui Vasile Burlä,atunci §iel student la Berlin , adevärate valori literare, amestecul unora dintre Ardeleni, pe cari brasa bucure0eana incepea a-i räspinge §i cari vedeau la Convorbiria ceva din seriositatea germanica, la care §i ei se imparta0au, se adauge rapede la revista ie§eana. Cu bate aprecierile crude §i nedrepte privitoare la oameni pe cari eiii venerau §i-i iubiau, adesiunile, pe care le cunoa§tem prin po0a revistei, venira din toate pärtile de peste munti, pang la Beiti§i la Grade. Insu0 Aron Densu0anu, atunci avocat 1agar4ean, care va fi apoi chemat in tail, incepu a trimete contributia lui: astf el buna traducere din Tasso. Vom vedea ce parte larga, nu totdeauna fericita, va avea-o la alcatuirea revistei un loan Pop Florentin. Miron Pompiliu va deveni unul din cre- dincio0i ei. Acest nou rind de Ardeleni in invatamintul din la0

' Mid., 1, pp. 1954.

t 18 Istoria hteraturg romane§t1 nu mai era in legäturä cu spiritul bärnutian. De sigur la o asemenea concentrare cu Ardelenii nu se gindise nici Iacob Negruzzi, niel, cu toate originile sale transcarpatine, Maiorescu. Al doilea element deci, pe care am ajuns a-I cunoaste si prin cercetarea amsAnuntitä a scrisuluilui Xenopol, sint ei, pe lingä studentii in sträinatate, din tenle romanice, ca un Virgolici, dar mai ales din cele germanice, "de la Berlin si de la Viena, devenitä, de altfel, un centru de adunare a tineretului universitar romin din toate provinciile. Litre acesti tineri de la studii, cari erau sä aducä un alt suflet din contactul mai indelungat, In anii cei mai primitori, cu lumea apuseani, ceia ce va produce cele mai insemnate urmäri asupra literaturii si culturii noastre, BodnOrescu, menit intfiiu a träi ca profesor in Austria, avu curajul, atunci cind abia Isi cerca glasul, care va räminea rauc, cu bucäti poetice 1'611 simtire si lärä claritate si en cele mai bizare din Ischiteledeneinfrinatä inchipuire, sä infrunte, cu Shakespeare,Schillersi Goetheinainte,un mare subiect istoric I. In »Rienzi", drama restauratorului momentan al libertätilor romane, care uita cA si de departe poate lovi cirja Slintului Petru, miscarea e inlocuità printr'un zbucium confus, In care personagiile, inteun loe, in altul, se ivesc si dispar; dialogul e prea dese ori obscur, de si tonul general e bun sisintversuri expresive, ca acestea: 0 mindrä primAvarii. Vesteste orizontul acestor sapte dimburi, ori formule cuprinzatoare : Pe virful cel de munte se urcä muncitorul Si sarcini numeroase de terna, neobosit, Asterne pe podisuri. GrAunte-arunc'apoi $i-o singurä sperantä 11 face sA astepte: CA s'o 'nmil in spice. Se pot semnala si astfel de rinduri: De ciripeste 'n vaträ vr'un greier plin de zile, Spre usa ruginia arunc genele mele, I Nuvele ireale de dinsul, Cony. Lit., I, p. 116 si urm.; III, p. 141 §i urm- V. Din scrierile lui Samson Bodnärescu. Cf. Chendi, In Conv. Lit., 1902) p. 477 ei urm.

Curentul nou de peste hotare la ,,Convorbiri' 119 sau : *i cum zvinteazfi vintul pe strada pulberea ori Plebeul este vintul ce bate azi din dos, a§teptind ca mine shse Intoarca, i gasim chiar nea§teptate note de simtire fina: ...Un cintec din Petrarca Cherna ca §i un farmec Iubita-mi la fereasta. Dar ce merith mai multa lauda', ce uimqte in aceastä epoch totu§i de dibuiri, ce i-a ciVigat stima membrilor Junimii", cari au pus in fruntea revistei loraceastauimitoaretentativadra- mafia, e sensul acelei luini romane, avignonese de la jumätatea veacului al XIV-lea, intelegerea pentru ideilei sentimenteleei, putinta de a li da o forma retorica foarte nobila, §L deci, nivelul la care de °data seridicaprinteinsul, cutoateruperile de echilibru, disarmoniile §ichiopätärile, un teatru care niciodata nu se incumetase a rivni atit de sus. Dar, ca ialtii din aceastä generatie de neegalitate §i de contraste, pe cari §i mediul de acasäi-ainghititprea rapede, §i Bodnarescu, in noua incercare, netiparitä, Grigore Ghica, drama Domnului ala in la§i la 1777, nu pare a fi pästrat pe departe un ton pe care-Inemerisede odatä ap de sigur.Xenopol, care-§i iubia pe acest ciudat prieten, vorbete §i de planul lui de a lucra la o tragedie Gallus" I. Dar, in duda aprecierilor pentru poetul gramatic, ce haos 1ipsit de sens e in versurile lui gnomice, ce lipsa de spontaneitate, de fragezime in paginile despre Venetia 2 1 Lirica aceluia§i a fost pe dreptate, de la inceput, caracterisatä ca neinteligibilä. i, totqi, une ori aceasta tulbure minte de ambitios timid gäsia putinta de a se exprima sprinten §i delicat, ca in aceste versuri:

' In necrologul lui Scarlat Capa, mort la Pisa, invrista de treizeci si floi de ani,se vorbeste de un Alexandru Ldpupteanu, inedit,al lui; Conv. Lit., IV, p. 52. 2 Ibid., p.17siurm. V.siciudate epigrame,ibid. II? p.046si lirM,

120 1storia literaturif romanesti

Un nor plutia, $i pe-acel nor Luna dormia. Patruns de dor, Zbura Amor si-o destepta. Ah, dulce visl De la itibitä Era trimis. In materie de nuvela, primul cerc propriu-zis de la Convorbiri", care primiau contributii si supt nivelul cantonetelor satirice ale lui AlecsandriL, a dat citiva din scriitorii pe cari-i doria gustul, nu chiar asa de sigur, cum am vazut, dar destul de pretentios, al lui Maiorescu. VI. inceputul noii nuvele. Nicolae Gane dinFalticeni,unuldintovarasiiexcursiilor luilacob siLeonNegrazzi, rude, cucare se si imprietenise, trimeteadin Focsani, unde capatase o functie2,bucatiincare sentimentalismul marelui poet moldovean3 era suptiat une ori pana laultima limitä a suportabilului,caindulceaga schitä. Fluierul lui sStefan, pentru ca, in acelasi an, amintiri ca ale redactorului Convorbirilor" in Toancele Bistritei, sa creeze, de si cu unele caracterisäri psihologice greoaie, scenele. iutiívii de viatä ruralä in Carpati din Piatra lui Osman. Dar, in aceasta literatura' de tidal., tipuri ca bätrinul intelept, tinarul frumosi viteaz, mindra fatä, elegantai cind duce din urmà oile, strainul lacom de frumusetile ei, fie el Grec sau Turc, facparte cu toatele din repertoriul lui Alecsandri.in acelasiton urmeaza Gane, tot in sunet de hore iinstrigate de räpiri, panala 1870, prin Co- nzoara de pe Muntele Rartul, pe linga acea Piatra lui Osman", cu un Turc vulgar capabil sá lure candide fete", darcu o bunä descriere a nuntii teränestila munte si a Toancelor4,i cu Privi- ghetoarea Socolei 5, aceasta din una fiind, cu tot elementul ro- Cony. Lit., 1, p. 21 si urm. 2 Torou(iu qi Cardas, o. c., p. 117 si urm. Si la lacob Negruzzi tot asa. V. Cony. Lit.,1, p. 298 si urm. Astfel si In Fluierul lui Stefan", cu ciobanul mort in lupta ridicula de la Costangalia al carui par avea nu stiu ce aspect nedefinit". 4 Ibid., p. 257 si urm. False versuri populare. Cf. versurile de factura lui Alecsandri, din Primdvara, ibid., 11, p. 64. 2 Ibid., p. 91 si urn; IV, p. 106 si urm.

Inceputul noII nuvele 121 mantic care presintä pe fata din margenea laului ca pe o damä cu camele, o bucatä in adev'är bine alcätuitä §i scrisä cu avint. Alte nuvele din Convorbiri", i cu unele colaboratii rare ca a lui Scarlat Capa, sint toate din domeniile sträinätätii romantice: lumea bogatà care petrece, primbläri, iubiriinseilate, flirturizà- darnice, dueluri, iar, la capät, pentru zguduirea de rigoare, o tragedie care sä sperie putintel pe cetitori. Unde lacob Negruzzi e ne- sigur §i stingaciu, fratele säu Leon nemere§te frig a§a de bine tonul §i minuie§te cu atita sigurantä §i descriptia §i dialogul, Inca nuvela cu prieteni de la Paris cari lägAduiesc sà se revadà dupä ce vor fiträit zece ani din viata realä strämutà cu tot atita simt al mediului pe eroi in toate pärtile globului. Nuvela istoricA o incearcä tot atunci acel tinär Ardelean loan Pop Florantin printeo bucatä de presintare a vietii dacice in momentul eatastrofei eroicului rege Decebal In care sint multei mari calitäti: o extraordinarä cuno§tintä a limbii populare, neinfluentati de arturari, a§a cum numai in anume colturi de Ardeal se mai putea gäsi, Cu termeni proaspeti §i expresivi. E apoi acolo un dar deosebit pentru infäti§area mi§cärii, un instinct al ritmului luptei, o teränie in actiune §i in cuvint care pune in locul comatilor" §i pileatilor" din muntii Hateguluila osurá de ani dupä. Hristos peinsi§i fläcaii, mopegii§ifeteleintre cari träise tinärul filosof 1. Ce päcat ca." autorul s'ainfundat apoi inteun greoiu filosofism cu diafane figuri irostiri de un misticism cautatl Acelea§i calitati se intilnesc in schita istoricä Tuhutum 2, in care sint descriptii frumoase: Luna pribege§te singurà pe marea cea lara margeni a boltirilor cerului; trecepeste Jiläu §i se uità In täcere jos la coperi§ele turnurilor, le poleie§te luminos §i li aprinde in colt cite un spic de raze albe tremurätoare". Sau: noaptea cinta de zuraiulscuturilor, cum pocniauineletopoarele§i buzduganele". Frumoasa Ziria, o adeväratä §ägalnicä fatä de la horä, se furä cu o anghira incoltitä in pfircanul ferestei". E o simtire nouä, In legäturä cu coltul de tarä de unde venia scriitorul, aducind impresii limpezi §i un capital de provincialisme

1 Ibid., III, p. 1i urm. 3 Ibid., IV, p. 153 gi urm.

122 istoria ilteraturli rotane$1 pitore0i presärate Inteo limbä de o perfectä puritate. lar4i im- prejurärile istorice sint prefäcute in vierealitate contemporank teräneasd din Ardeal, §i oamenii lui Gelu ca §i ailui Decebal vorbesc ca ni te sateni din partea apuseanä a provinciei. E aceia§i miFare §i acela0 haz mucalit. Se intilne0e tot atita simt popular istoric §i putintä de a intregi viata unei societäti trecute. Si cuno-- tinta perfectä a terii ajutä la desävir§irea ilusiei. Descrierea o§tirii ungure§ti e in adev'är un impresionant pasagiu de epopeie : rare ori o astfel de imaginatie a putut sä ridicein picioare o lume intreagä ciudata.Neat, Inca odatä, cä acel lungir de nuvele sentimentale, vagi n'au nimic din calitätile invierilor istorice 1 Dar Leon Negruzzi el ins4i 1§i dädea sama ck Oafá de extra- ordivaresfortäri,numai rare ori fericite, viata 1ncunjurätoare e aceia care poate inspira mai mult. Si atunci el presintä o drama de realitateie§eanä.InEvreica,unde§ieroul§iamiciilui i doamnele care-i primesc (imagine ibätrinul Evreu moldovean, incremenit in prejudec'ätile sale, ipetitorul bancher din Galitia sint figuri culese din societatea contemporang : o solida bucatä §i In ce prive§te organisarea §i mijloacele de stil 1. De aici pornqte folositoarea tendintä dire realitätile epocei. lacob Negruzzi, autorul unor bune schite de drum, de care a mai fost vorba 2, descrie acel* mediu al Moldovei de pe la 1860 in ale sale Còpii dupä naturä", in care sint figuri vii i candidatul de as'atorie,i ora- torul patriotic, §i preotul de pomenei formule,i mai ales pa- raleul", lionul, snobul romin, de ambe sexe s.Versurile lui, de obiceiu lincede, sint pline de natural §i de haz cind pune In fatä pe cei doipirliti de functionari, Vespasian §i Papinian4. Se suc- cedä astfel descrieri din viata ie§eariä de atunci, cu ce mai fämä- sese patriarhal dinteo societate respectabilk dar §i cu ce aducea nou, chiar dacä nu §i bun, §coala, viata de functionar, morala Mil biserica §i cultura Mil moravuri. Unele tipuri, de §i prea pe larg §i une ori foarte vulgar presintate, ceia ce va indigna pe Eminescu, sint bine prinse, dar WA a trece dincolo de margenile caricaturii: Cocovei5,

i Ibid., II, p. 285 0 urm., 307 §i urm., 341 0 urm. 1 Ibid., I, p. 49 0 urm. 3 Ibid., p. 229 0 mm. 4 Ibid., III, p. 289 0 urm. 5 Ibid., p. 341 0 urm.

Inceputul noil nuvele 123

Cristache Wiiccirescul, Don Juan de la ArhivcP, Nrintele Gavriil ialtele 8. Peste haosul de amintiri germane, elvetiene, se desfac astfel aceste aspecte §iscene de viatä dinmahalalele la§ului 4.Dacä nu e avint, e mäcar adevär. Aceste bucäti mai au o importantä, care e cea hotäritoare: ele inseamnä ruperea de romantismul de imprumut, cu suspinätoarele iubiride§irate §ispovedaniile la lung in vecinätatea unui otel scump, pentru sträini, unde poate sä le audä. §i sä le prindä un june Moldo-Valah calAtor pentru distractia sufletului ski in nevoie de culturä. fuacest timp, primele contributii ale lui Alecsandri la Con- vorbiri Literare"indomeniul teatruluisintinaceiainotä : acele citeva ware dialoguri, cuprinzind satire de moravuri §i une ori atacuri politice contra liberalilor. Astfel el trimete, dar numai cu acesttitlu documentar", pe Stan Covrigarul, cu hazul In jurul functionarului de modä nouä, adesea flämind, pe carel a§eazä intre un epistat bucure§tean cäci pentru el aceastä politick' e un fenomen de Bucure§ti §i Madam Malacofna 5. Pe vremuri a fostfoartegustat monologul, plin de oarecare vervä, Surugiul6. Cain din aceia§i vreme e Chirifa la Paris..

1 Ibid., IV, p. 127 si urm. 2 Ibid., III p. 341 si urm. 8 Ibid., II, p. 42 si urm.; III, p. 329 si urm. (si bucata Strfrostiri). 4 Ibid., III, p. 41 si urm. 5 Ibid., I, p. 211 si urm. E scrisA la Mircesti, in Septembre 1867. 6 Ibid., p. 328 si urm. 7 Ibid., II, p. 141 si urm.

CAP. V. Creatorii literaturii noi

Mihail Eminescu. fn acest mediu, in care unul, Alecsandri, cAnta sa-siprelun- geascä elanuri a caror vigpare era de mult isprävità, sarcini poetice Cu mult prea grele pentru umeriisài, iar altii bäteau dureros din aripi care niciodard nu erau sä poatà zbura In adevär, räsunarg, abia !Agate in samä, fiind aruncate la sfirsitul numarului Convorbirilor" din15 April1870, dupg inseilärile indescifrabile ale unei prose fantastice de BodnArescu iindatà dupà. Bäräganul", in adevär lipsit de once frigezime, al lui A- lecsandri, acordurile puternice ale unei bucäti in care se invier- suneaza iubirea pentru o femeie areia poetul i-a descoperit prea tirziu sufletul conrupt: Ti-am dat palidele raze ce'ncunjoarà cu magie Fruntea ingerului-geniu, ingerului-ideal, Din dembn fäcuiu o sfintà, dinteun chicot simfonie, Din ochirile-ti murdare ochiu-aurorei natural, Siin ce multime de imagini nouà era imbracatà indignarea pentru aceasta descoperire l Se trezia icoana Venerei antice, marmorä caldà, ochiu de piaträ ce scintèie, Brat molatec ca gindirea unui impärat poet.

Totul, imprecatie isuggestie, pentru ca, la capät, lacrimile celei träsnite de atita minie sà aduc6 printeo duioasä intoarcere im- pficarea: La picioareli cad si-ti caut in ochi negri-adinci ca marea, Si särut a' tale mine, si-i intreb de poti ierta.

Mihail Eminescu 125

O intreagä tragedie umana, cu superbe 1nältari cätre ideal, era cuprinsa In aceasta revelatie pe care o iscalia un nume necunoscut: M. Eminescu.

Cercetärii ficute in satul Caline0i-lui-Cuparencu2, de unde pornise tatal lui Eminescu (näscut la 10 Februar 1812), pentru a lace agriculturà de arendaIn Moldova, au scos la lumina o Intreaga lume de Iminoviciterani, acum rusificati, §i, cu toate ipotesele turce0i, la care, pe basa unor birthgalitiene,se poate adäugi dar e vorba de Ruteni §i una armeneasca, se pune intrebarea dacä nu e vorba de Minovici (de la numele de Mina). Taal e fäcut Sluger de Mihai Sturdza §i indepline0e mult timp functia de ajutator la mo§ie al boierului Ba4 din Dumbräveni3. Se In- soara la 1840 cu o femeie dintre boierinaA Raluca (Rama), fiica Stolnicului Vasile IuraKu de la Jolde04. Discutia cu privirela data de na0ere a lui Eminescu a fost

In general y. N. Petragcu, Mihail Eminescu, 2 ed.; I. Scurtu, Eminescu's Leben und Prosaschriften, Lipsca 1903; Portretele lui Eminescu, 1903; de acelagi, editia Scrierilor politice si literare, 1905; In &Int.,Ill,pp. 29-30; IV, pp. 753 siurm., 774 gi urm.; PAtrAscoiu, Eminescu's pessimistische Weltanschaung, 1905; A. Bogdan, Die Metrik Eminescus (cf.V.R., XI, pp. 193-272; XVI, pp. 172-3); E. GrAmadA, in Mitteilungen ale Institutului romAnesc din Viena, 1914; IbrAileanu, Metrica lui Eminescu, V. R., 79, p. 333 gi urm.; Evolutia spiritului critic, Eminescu socialistii,ibid.,IX, p. 250 si urm. Cf. R. Sbiera, Amintiri despre Eminescu, CernAuti 1902, Junimea literard, 1909, n-le 7-8; leronim Baritiu, in Rindunica din Sibiiu; 1894, gi In Sam.,II,p. 258 gi urm.; St. Sturdza, Observhfiii schite comparative asupra poetului M. Eminescu, Birlad 1888; M. RAducanu, in Vocea Tutovei, 1906, 18-9, 23; Slavici, Pesimismul lui Eminescu, C. L., 1902, p. 308 gi urm. Caracostea, Personalitatea lui M. Eminescu, 1926. Antisemitismul lui, Sdm., II,p. 689; VlahutA, in Luc., VIII, pp. 291-2;cf. ibid., pp. 345-6. Mai ales Leca Morariu, Eminescu, Note pentru o monografie, in revista Mihai Eminescu, 1930 1. 2 V. Gherasim, In satul EminovicenilorConv. Lit.", 1922. Cf. Leca Mo- rariu, in Glasul Bucovinei", V, n-le 1156-7; Gherasim, in Cony. Lit.", 1923, p. 185 si urm. In general, excelenta lucrare, de mare muncA gi de o bunA formA literarA, Cu o bogatA bibliografie ad-lui G. CAlinescu, Viafa lui Mihail Eminescu (2 ed.); Opera lui Mihail Eminescu. Cf. D. MurArasu, Narionalismul lui Emitiesen, Bucuregti 1932. a Oh. NicolAeasa, in Cony. Lit., 1924, p. 807 si urm. Zestrea ei, ibid., 1926, pp. 46-7; V. R., 45, pp.123-4.Pentru familie, Caragiale, in Luc., VIII, p. 288i urm. Surori la mAnAstirea Gafton lingA Botogani (Fevronia, Sofia gi Olimpiada; v. Toroutiu, o. c., IV, p. 227.

126 Istoria literaturii rominegti lung& El si Wit dau un 20 Decembre 1849, preotul de la Ospenia din Botosani, care I-a botezat :15 lanuarie 18501. Sä se observe si aceia ca, inscriindu-se la Berlin, Eminescu arati ca loc natal Botosa- nii 2. Atestatul de la scoala primara din Cernäuti, unde a ficut doui claseintre 1858 si 1860, dä data de 6 Decembre 1850"; cea pentru absolvirea Liceului, tot acolo, din potrivä, pe aceia de 14 Decembre 1849: am incercat sä inlätur greutatea prin calculul dupä calendarul nou, ,Decembre" fiind pentru lanuar" 3. La Cernauti, unde, dat, se pare, si in sama fratilor Bumbac, merge la 1858, riminind ping in 18634, el stätu si in casa lui Aron Pum- nul, a drui moarte a deplins-o in numele conscolarilor säi8. Va pleca in 1864 cu trupa Fanny Tardini 6, va ocupa, intors in Boto- sani, de voie, de nevoie, un loc de copist, la Tribunal, la Comitetul Permanent din Botosani, va reveni apoi ca privatist", preparat In particular", la Cerniuti, probabil de hatirul familiei,si se va deda iar teatrului,scriing, pe lingribucata princarecautä si minglie durerea unei mame care-si pierduse copiluI7, bucata Din sträiniitatei &NA altepoesiide adolescentä (»La o artistä" si Amorul unei marmure") pentru actrija Eufrosina Popescu (si la Viena va ciuta o asemenea societate, laartista Bognar)8, atitea altele, pierdute 6.

2 Cf. N. D. Giurescu, in Cony. Lit., XXVI, p. 183 si urm.; ibid., 1904, pp. 1018-20; Vocea Tutovei, 16 April 19063 Maiorescu, In Toroutiu, o.c., IV, p. 275 gi urrn. ' Octav Minar, Eminescu, Album; Junimea literard, 1924, P. 534. a V. Corneliu Botez, in Ateneul din Botogani, 1904; Iorga, in Drum Drept, II, p.1 (dare de sama despre brogura lui Teodor V. Stefanelli, Bucuregti 1914). 4 V. gi Scurtu, In Sdm., II,p. 155; Conv. Lit., 1926, pp. 246-8. 5 In Lacrintioarele invdfdceilor gimnasiasti din Cerndufi la mormIntul prea tubitului lor profesor Arune PumnuL Pentru copilarie, v. gi Daianu, in Tribuna, XIX, p. 82. Si la un Blanchin; Toroutiu, o. c., IV, p. 95, no. ix. Mai ales Leca Morariu, revista M. Eminescu, I, pp. 37 gi urm., 86 gi urm.; George Baiculescu, ibid., p. 80 gi urn,. 6 V. Teodor Balan, In revista M. Eminescu, III, p. 121 gi urm. 7 Am gasit o de curind, In Foaia Sofietdfii din Cernauti, gi am repro- dua-o In Revista Fundafillor Regale pe April, 8 SteFanelli, 1. c.; N. Petragcu, in Coto. Lit., XXV, pp. 1050-4; Leca Mo- rariu, 1.c.,II, pp. 24 gi urm., 56gi urm.; Sbiera, InToroutiu, o. c., III, pp. 116-7; G. Bogdan-Duica, in revista M. Eminescu, IR, pp. 14-5. e G Bogdan-Duica, In Datina, VII, pp. 131-2; revista M. Entinescu, II, p. 65 gi urm.

Mihail tminescU 127

Tarziu, cum o dovede§te siguranta formei, fiul posesorului" lui Ba4, trait in margenea codrului boto§inean, 10 amintia in- duiopt de o copilärie libera §i voioasa 1. Fiind .baiat, paduri cutreieram $i m'a' culcam ades linga izvor. E acolo natura aceia cu totul specialä, alui pentru totdeauna, in talmacirea-i neegalabila, pe care,deci, niciodata n'o va pierde din ochii care-i va vorbi oricind ca un prieten:sunet de ape, freamat de ramuri Inteiul vechiu", iz de poianä, chemare de bucium, zvon de cerbi, val de argintie ceata" al lunii, cu Sclipiri pe cer, \Tapie peste ape, la care se va alipi vedenia blonda' a dorurilori chinurilor lui 2 De atunci ii vin refrenuri de colinda pe care le va imbräca in haina geniului ski creator: Colinde, colinde! Sosia' colindele. Luminile te 'ntinde $i toate aprinde-1e3! O poesie din 1876 trezeOe acel chip alprimei iubite, moarta in tineretä, careia i-a inchinat apoi chemarea fantastica din Mor- tua Est". Astfel: O dulce inger blind, Cu ochi uimiti de mari, La ce mai reapari Sa 'ngreui al mieu gind? Parea cá te-am uitat, Cá n'oiu mai auzi, CA-mi aminte0 v'o zi Din viata mea de sat. Si el fi vede viata de atunci, cind noi umblam desculti" aude povestea,spusä,incet, iubitei de atunci, afeciorului de craiu, care nota ani".1-a cautat iubita: Cai cind te-ai mira, Tu ochii mari faceai Dei ma pricepeai

'I. A. Raciulescu, In Conv. Lit., 190', p. 299. V.i V. R., 77, p. 313 O urm. 2 Conv. Lit., 1902, p. 299. a Hodoa, Poesii postume, p. 28.

128 istoria literatura rominesti

C'o spun in pilda, ta Si-apoi, cind te rugam S'a-mi spui de mä. iube0i, Prindeai ca säopte§ti Cu buzele abia. Si-mi räspundeai cu dor : Tu nu mä vei cata, In veci rämin a ta, Cäci drag imi e0i, de mor". E povestea, a§a de simplu §i de duios spusä InAniversara". Cäci el e copilul deaisprezece ani care se crede Cesar §i ea Cleopatra de patrusprezece. Adinc miKätorul dialog, din drum, de pe banca din lata casei, e tesuttot din aceastii amintire a legfiturii cu iubit copilulsäu", pe care-Imusted cä1-aläsat singur : Uita§i al tau cuvint: Nu m'ai chemat sä viu Aläturea 'n sicriu, La stinga ta 'n mormint 1.

Atita din acei ani f gil umbre i filrä piedeci iamintirea, adinc simtitä, poatei princontrast cu tatäl,real iaspru, a mamei : O mamá, dulce mamá, prin haosul de vremi Prin freamätul de frunze la tine tu mä chemi, atila va duce de acasá cusinecopilul plecatdeparte la invá- täturäi mai ales la hoinäritul de-a lungul §i in largul lumii.

Probabil prin studentii ardeleni de laCernäuti, Eminescu fu Indemnat a trimete lui Iosif Vulcan 2, care tipfiria In acel depärtat colt apusean de Rominime de la Orade, Familia, clteva bucäti din carnetul säu de adolescent, care ni s'a pástrat din fericire, cu versuri de o ortografie decoloratä, onesti stingaciucaligrafiate,i una din ele apäru incä din Februar-Mart 1866, colaboratia, continuind trei ani intregi la aceastä publicatie periodick chiari dupä ce acum poetul, care ajunsese la cfOigarea unei forme infinit supe- rioare, publica iin revista din I* a Junimii".

I Coral. Lit., 1901, pp. 392-3. 2 Scrisoarea, copilaroasà, vorbind de procesul revolutiei lui interne intre decisiunea de e serie si de a nu serie", si in Toroutiu, o. c., IV, p. 78, no. 1.

Milian Em1nescu 129

titicatalirici De-a$avea,cu diminutiveleei, ca aceleadin tinereta lui Alecsandri: copilita", porumbita", blindisoarä", cu usurätatea unui omagiu pueril catre o intreväzuta dragoste, e un amestec de reminisce* sidin marele poet moldovean si, mai ales, in ansamblu, din Bolintineanu, care pe atunciprelungia o degradantä agonie sufleteascaNu e nimic personal, gindit, simtit, abia se putea astepta aceasta de lascriitorul care erainc'a aproape numai un frumos si romantic bäietel. In a doua, O caldrire In zori, avintule albaladelor aceluiasi Bolintineanu, de la care e si indiferenta fata de cuvintul autentic, care se poate primi, dar rima e acum dutatä si une ori fericita. fncolo junele" desgustä. cu särutärile" luisi cu tandrele vi- sari", ca i iubita,virgina", cucriniialbi ai sinului". Ceva smuts din viata se gäseste numai tot in amintirile de acasä, pe care le cintä In lungi versuri calme bucata Din sträinalate": regasesti acolo natura de la aceiIp'ätesti de nastere ai poetului, cu pacea patriarhalä de pe blindelesesuri aleSiretiului :natalaval- cioara", piraul de argint", a codrului tenebra", cimpia 'nflo- ritoare", colibele din vale". Dar revolutia, uimitoare, carea schimbat in totul acest suflet genial, se simte Inca din inchinarea la Bucovina, care e din 1866. Ritmul e variat, iarmoniile intime care vor deosebi pe poet se Intilnesc intesäturastrinsà a unei forme sigttre. Cite un vers zbucneste cu o neobisnuita putere ca acesta: Cind pe bolta brunä tremurä Selene.

Rapede se trece la precisiunea färä caldri de logica i ovairi de pas din Speranta, a &Aril origine, din Schiller insusi, s'a des- coperit2, de si e stra.mutata in cu totul altä sentimentalitate siCll vibrfiri absolut altele: Precum diatom], prin munti ratacind, Prin umbra padurii cei dese, La slaba lumina ce-o vede lucind, Aleargä purtat ca de vint, Prin noaptea padurii de iese3. I E reprodusA de V. G. Mortun, in volumui M. Eminescu, Prosä siversuri, Iasi, 1890. Tot acolo sicelelalte piese, analisate mai departe In text, aparute IntAiu In Familia. C. C. Giurescu, in Revista istoricd romeinet, 1933. ° Misterele noptii (ed. Mortun, pp. 213-5) trebuie safie, desi tiparità mai tirziu, de o data anterioara. 9

130 Istoria literaturli romlinesti

Ceia ce se publica in Familia" lui Vulcan de la o bUcata de vreme nu e, de fapt, decit o pregaire la revelatiile din ,Convorbirile literare". Poesille aparute In cele douà reviste de la douä capete ale lumii romanesti fsi corespund. frispiritulEpigonilor" e, astfel, omagiul catre Eliad, care va fi läsat la o parte In marea fresci a stramosilor. Publicarea literaturii incepatoare a noului poet lute° foaie de dincolo de Ardeal indeamnä insä pe adolescent SA faca o es- capadä acolo, ajungind si Ora la Blaj, la Sibiiu, unde, nu stim prin ce legaturi,inväta unul din fratiisai j,initiindu-seastfel lute° viatä pe carenici Moldovenii din Iasi, nici Muntenii din Bucuresti n'o cunosteau decit foarte vag. Neajutat deparinti, traia din mila prietenilor, gol, une ori flämind, dar fericit in lumea visurilor sale. Ce-i era lui de lumea realitatilor si a carierelor I Isprava scolarä era, ca de obiceiu, mediocri. Dar colegii si-au adus aminte totdeauna de frumosul tinär pribeag, care nu ajungea saii continue studiile de liceu, dar era incunjurat de gloria noui a poesiei sale din revista asa de mult cetitiprintretinerii de peste munti. Ar fi ajuns si pänä la Timisoara, Ora ce un anga- jament la lorgu Caragiale (pe la 1867), apoi laPascali, cel mai mare artist al vremii, ii permise a face drumuri cu un fel de rost de-a lungul si de-a latul aceleiasi Rominimi Se neglijeaza din alt punct de vedere decit cel pur anecdotic, care nu e totusi indiferent,aceastà parte din adolescenta aceluia care trebuia sä creeze poesia not& a vremurilor care veniau. Ea are Ina o deosebitä importantä. Mai mult cleat prin contactul la Cer- rauti cu odraslele teränesti din Bucovina, Eminescu a ajuns in aceste rätäciri ardelene, poate si bäratene, la cunostinta vietii ade- värate a unor terani cari nu veniau din cutia cu päpusi pentru Craciun a lui Alecsandri, de unde Gane Imprumutase de curind. La Blaj, unde a stat de fapt, visitele aiurea fiind extrem de scurte si fail a se lega vre-o prietenie serioasä, el a trait intre Romini cari erau toti, de la ultimul primal.'" pang. la Mitropolitul din scaun, terani, autentici terani, rneniti sä rämlie astfel, i cu diplomele In buzu-

I V. I. Scurtu, In Sdm., II, p. 524 si urm. 2 V. N. Densusianu, In Analele societdfii pentru fond de teatrit, 1899-900, p. 89i urm.; Bogdan-DuicA, In V. R., LX, p. 383 si urm.; In revista M. Eminescu, II, p. 50 si urm. Pare a fi lost i la Craiova; v. Cony. Lit., 1906, p. 525, nota.

Mall Eagnescu 131 nar 0 reverendele sau rocurile" pe dinsii, terani. S'a pfitruns adinc de vorba lor, de cintecullor si, cum o spune un tovaris din acea vreme, Stefan Cacoveanu, el insusi un poet de talent, a rimas cu nestearsa amintire a migirarului" scolilorinaltey care se intimplase a fi o adevirati comoari. de poesie rusticil. Tot °data, aici, si nu la Cerniuti, unde Austria stia si sterili- seze sufletele, poetul a cipätat notiunea, dominanta pentru totdeauna, a perfectei unititi romanesti,aici s'acoborit asupra-i constiinta, deplina, nemuritoare, a unui popor romanesc care nu ftie granitile ce i-au fostsäpate in carnesiasteapti numai vremea pentru ca forma exterioara si raspunda si ea necesitätilor organice. Ceia ce plutia nedeslusit in mintile clericilor de pe catedre si din chilii a devenit la dinsul crez, crez pe toga viata, in stare si biruie toate miseriile, ingustarile si neputintele presentului. Calitoria artisticä a lui Pascali peste munti e presintatä astfel de Papiu Ilarian, in 1868: D. Mih. Pascali,intaiulartistdra- matic al Romaniei, face, impreuna cu trupa sa, o excursie la Ro- minii de peste Carpati. Avind dumnealui cunostinta de starea Rominilor de dincolo, nit vre-un cistig materialIIindeamni...; singurul sail scop e de a arata si in acele pirti, striinilor, nu mai putin ca Rominilor, progresul ce a atins Ora acum arta dramatica in Romania" 3. Acesti ani de viataartistica au pus o nestearsi pecete pe sufletul tinirului, si nu se poate spune citlidatoresteel de mult, De aici a luat, continuindu-silecturilede care vorbeste Caragiale, care spune cal-a gäsit la Giurgiu cu Schiller in mina' 3, ce putea sa-i dea practica zilnica a repertoriului, compus din piese in care era imaginatie, aventura, conflicte violentei dar si o directie etici. inchipuirea lui insasi s'a aprins astfel de la o represintatie la alta ;a ajuns si aiba un fel de obisnuintä afantasticului, a supranaturalului. Spiritul lui se ridicase mai sus de nivelul vietii, si de la aceasta inaltime nu s'a mai putut cobori niciodati. Era acum, si pentru totdeauna, oaspetele statornic al irealului, gindind prin simbole si rostindu-se prin magnifice comparAii. Tensiunea sufleteasca a devenit pentru dinsul o necesitate de neinläturat. 1 In Luceafdrul, 1904, p. 71 ai urm. Cf., pentru intoarcerea in Bucure0i, ibid., 1905, p. 59 ai urm. ai, de acelaai, amintirile" din Altnanahul Presei Romine de la Cluj, 1926. i Neamul Romdnesc Literar, II, p. 251. 'In Momente. Cf. S&L, III, pp. 399-400.

13 istoria ilteratur11 rominelti

Si plese istorice figurau in acest repertoriu. Eminescu n'avuse de mide si invete acea istoriea Rominilor care-i vorbialiprin turnurile bisericilor boto§inene, amintind pe Elena Doamna lui Rare§,§i prindepärtatulrfisunetaldomne§tilor clopotedin Suceava. La Cerniuti profesorii austrieci §i austriacisanti n'aveau sarcina si predeie a§a ceva. Doar ii vorfi chut in mira co- pílului Letopisefele lui Kogilniceanu,larg rispindite In vechea editie. Dar pe acei Domni §i pe acele Doamne, pe aceiboteni §i pe acele jupänese, pe acei osta§i §i pe acei clerici el fi vedea, 'fi auzia din cuca luí in serte de mari feerii nationale. Si drama poporului siu era vecini cu dramele celemari aleomenirii: un maiestos sensalistorieise impunea sufletului lacom de a §ti, inimii care bitea pentru astf el de tragedii alelumii.F'äri acest contact filosofia Vienei §i a Berlinului1-arfi robitpentru singura interpretare ideologici a vietii 1 . insemnirile lui Cacoveanu, carea gäzduit laBlajin1866 pe Eminescu, ne ajuti si afläni ce §tia atunci §i ce-i pläcea : literatura germanä, din cele sträine (frantuze§teabiarupea), iar, din cea romineasci, avea bunul, da, bunul gust, si puie aläturi de Alec- sandri pe capriciosul, dar plinulde vinjo§ie Baronzi 2 se pripidia de setea pove§tilor pe care le spunea §i-§i aducea aminte mai tirziuacel mägirar" al cucernicului Seminariu. La 1868 priptenul §i gäzduitorul ardelean va gisi ca sufler la Pascali pe frumosul Unir micut care nemerisein ora§ul canonicilor 3, §i fostul tovarä§ de carte §colará fi spunea ci nu-i place de Muri- §anu, dar de Papiu Ilarian da, fiinda limba e buni; el se gindia si refacä pe Arghir §i Elena" lui Barac, in timp ce admiratia lui mergea citre Kogilniceaou ca om politic. Pe atunci traducea, dupä cererea luí Pascali, cutare carte de teorie germanä despre teatru, §i tot de atunci i-a venit acel gust pentru scenä care, mai mult decitinsu§i avintul de creatiune poetici, 1-a fäcut a se gindi la tragedii ca Muri§anua, Drago§- Vodi", Vil:luya dinEfes", probabil§i Mira", cu subiect din vremea lui Vodä Stefänitä, injghebare in versuri destul de mono-

' Pentru carnetul lui de aufler, I. Scurtu, ibid., pp. 751-2. i Lac., III, p. 71 ai urm. $ Ibid., IV, p. 59 vi urm. 4 Ibid., p. 340.

Mihall Eminescu 133

tone 1. De aici interesul pentruteatrulardelean. De aid iin- telegerea pentru operele scenice in genere, care I-a ficut pe urmi sä scrie cu deosebitä competenta &rile de samà despre represin- tatiiledinla0 2. De la inceput,apredicatteatruloriginal teatrul pur, opus libertinagiului", conruptiei" §i frivolitätii celui din Apus, färi deosebire, neapirata cerintä etici; Ora §i pentru vulgul iubitor de glume ceva onest, drept §i bun", cu caractere omene§ti consecvente"i nobilei cu o limbä dincare sä nu lipseasci farmecul liric" 3. Dad gre§e§te, läudind pieselelui V. A. Urechiä, nu se im- paci insà cu ale luiBolintineanu, pe de-a intregul false, §i critici la ale lui Alecsandri §i u§orul joc cu mai multe jargoane. §i o oarecare imoralitate de fond". De pela1870 modestul sufler aratà a cunoa0e nu numai grandeta" lui Hugo'', dar §i problemele luiBOrnson, tragiculadincalluiHebbel, ironia täioasi a lui Gogol, glumele bine prinseale lui Holberg. Lui Scribe, marele meter, doar de-i gisWe scuse. Are curagiul sä spuie cä Molières'arputea represinta in traducerileboiere§ti muntene de la 1830, in cele moldovene0 ale lui C. Negruzzi §i alte asemenea versiunioneste, §i sà recomande chiararjele lui Millo. Osinda cade grea asupra fabricatiei tehnice parisiene, cu mi§carea pe cataligi, vorba afectatà in pronuntia fals6" 5. Eminescu pregatise de multi vreme, pe la 1866, o adunare a bucätilor sale_linceIn fruntealOrstä un mic poem de larg Ibid., pp. 474-5; Eminescu, ed. Scurtu, Scrieri politice si likrare, p. 55 si urm. In Curierul de Iasi, de unde in Scrieri politice $1 ¡iterare, ed. I. Scurtu. " V. L Borcia, Luc., ¡V, loc. cit., ai p. 356 gi un. Pe atunci versurile la moartea fostului Domn $tirbei; v. &I'm., VII, p. 784. 4 Cf., pentru influentele francese asupra lui Eminescu, I. $iadbei, in V. R., LXIII, p. 424 si urm. A si tradus din Hugo; Cony. Lit., XXV, pp. 910-1. 5 V. si InsemnArile lui Slavici, in V. R., LI, p. 5 si urm. Cf., intr'o veche scrisoare cAtre Vulcan: Teatrul National! Nume frumos, dar care aura a batjocurl unde nici nu existA. Teatrul National nu imprumutA de la altii, ci are materiale din modul de a cugeta gi poesia nationale ; Toroutiu, o. c., IV, p. 78, no. I. Pentru astfel de planuri in tot cuisul vietiilui,v. G. T. Kirileanu, in Cony. Lit. pe 1906, p. 12. Dot:A poesii din 1869, Seim., 11, pp. 145-6. V. bucata O stelelor, stelelor unde v'ati dus?, ibid., pp. 177 si urm., 193-4. Pentru Eminescu tinAr, si lorga, In Sdm., IV, p. 481 si urm. Cf. I. RAdulescu Pogoneanu, Citeva pagini din tinerefa lui Eminescu, 1910.

134 Istoria literaturli Tominest1 avint, dar plin inci de rete amintiri de limbä, de nesigurante ale versului si Cu un fnsemnat amestec de obisnuintii a unui trecut In care lacrimile sentimentaluluise amestecau cu, amenintärile cätre ce r alerevoltatului,cele douä elemente din care se compune, cum se stie,formula lui Bolintineanu, mutt mai spornicà In imitatori decit a lui Alecsandri, aceasta fiind mai consistentä, deci mai putin aträgätoare. Si aici gestul e al teatrului de care a lost atita vreme stäpinit copilul din cusca suflerului :exageratiile, posele, tiradele de acolo vin, poesia Insäsi fácindu-si drumul pänà la dinsul pe aceiasi cale. E vorba de o iubità moartä,Elena, titlulpoemului Bind schimbat, apoi, de tirfärulmindru de latina lui de gimnasiui in Mortua Est.lati unele pärti din aceastä primä injghebare, care ingälduie ins& ase vedea, de ce,cualtáculturä,pentrua crea un alt gust si a introducealte idei, era capabil iatunci colaboratorul Familiei". Astfel, in aceste stante:

Asa fel slut toate, aicea supt soare. Nu-i frunte scutitä de-a mortii sudoare. Toti timpii al mortii marmbreul zeu Ii soarbe Cu vraja-i in sufletul seu. Nu stiu dad. timbrii sonorului nurne lzbesc cu aripa v'un singur auz Sau strinsi se arund 'n pustiul havuz. Pe luciul legii nu hohoti crime I. A Byron sunä, dar si a supremei incordäri de la rampä. In aceiasiculegere manuscriptätinärul poet a pus versurile tipärite in revista lui Vulcan, a cäror valoare, cum s'a väzut, e foarte deosebirä. Deci Ind de atunci, la optsprezece, nouäsprezece ani,forma care va rämineaexista, in liniile ei generale, cum o dovedeste bucata aceasta, datatä 1869: In fereastra de spre Mare Stä copila cea de craiu : Fundul märii, fundul märii Furä chipul ei bälaiu2

M-ssele Academiei Romlne: Caietul Inceputurilor,Nu lipsesc :angel, junefd, dolos. 1 Cony. Lit., 1902, p. 298.

Mihall Eninescu 135

Pentru a-§idesface fiul, pe care nu arati s5.-Ifi inteles vre- odatä,din legituripe carelesocotia nevrednice§ipericu- loase, Gheorghe Eminovici, regäsindu-1 cu trupa la Botopni izbuti s5.-1 smomeasch' prin oferta posibilitätii unor studii la Uni- versitatea de cäpetenie a acelei Austrii de unde venia insu§i, §i in care tinàrul, perfect cunosator al limbii germane, 4i fäcuse primele studii. Acolo, la Viena,Mihail Eminescuse inscrie deci la sfir§itul anului 1869, ca sà stea rani in 18722. tntre profesorii lui era §i jurisconsultul Ihering ;Il intereseazä. indatä. cai pe Xenopol §tiinta nouä. a psihologiei popoarelor" in legàturà cu nationalismul sä.0 incepätor. Filosofia lui Herbart, *Asia apoi pentru a lui Schopenhauer, de alt nivel, Il cucere0e. Invatä §i italiene0e, dar se tinedeparte de istorie,care-iera cunoscutá pentru alt orizonti in alt fel. Cetind pentru sine, §i aici insà studiile le face cu intreruperi. La aceastá vristä. cineva 11 vede a§a: un tinär oachq, cu fata curati §irasä peste tot, cu un lung clAbär bänätenesc peste pletelenegre, cu ochi màrunti§ivisätori itotdeauna cu un zimbet oarecum batjocoritor pe buze". Are prieteni pe Teodor Nica, viitorul financiar, pe loan Bechnitz, pe lonitä Bumbac3. Acum tinärul Moldovean incepe a juca, intre colegii romini, acel rol activ care-I va duce la partea importantä avuta inserbärile de la Putna. El va apära, e drept, spiritul de la Convorbiri", de qi nu se va declara, cum vom vedea, de acord cu toatä literatura de acolo 4, § i la un prilej studentesc el ridicä päharul pentru Carol I-iu 5. Va fiminea aici !Atli in 1873, cind 11 va duce la Berlin presenta acolo a fratelui Serban, un strälucit °liter, care s'a sinucis tinär. Viata la Viena, in 1871 i1872, cu toate miseriile ei, de bani, de sinitate,o poveste0e Mihai acestui frate Serban, care se va

1 V. detain in Calinescu, Viata, p. 170 si urm. 1 Cony. Lit., 1913, p. 956 pi urm. 3 Slavici, in Seim.,VIII,p. 496. Cf gi V. R., XLV, p. 355 gi urm.Intre colegii acel Vasile Demetrescu care e V. Paun de maitarziti, poet Cu oarecare mijloace in tinereta sa ; v. Omagiul Bianu. Oda la Razboiu (1877) va fi publicati de el la Bucuregti. Cony. Lit., 1901, p. 298 gi urm. 5 Bogdan-Duica, in V. R., LXI, p. 80 gi urm. Scrisori de acolo, 1872, In Sam.,I, p. 624 §i nrm,

136 Istoria Ilteraterli romlneati

stinge in 1874, cind poetul era acum la I*, si pärintilor, prin serisori care nis'au pAstrat 1 Cunoastem si pe cea din Berlin, cu aceleasi griji, dar si cu viulinteres al lui Maiorescu, acum ministru,care-1 indemna sä-si iea un titlu de doctoratpentru a putea fi numit profesor de filosofie la Universitatea din Iasi, ideie care-I seducea indestul pe tinärulpoet,siel se si pregatia in acest sens2. O nou'äschimbare produseinacestsuflet deschis la ceia ce cultura are mai inalt si mai nobil, in aceastä minte capabilfi de a intelege dificultOtile cele mai abstruse ale filosofiei germane, trecerea aceasta la studii in Capitala Austriei cosmopolite si apoi In a noii Germanii. O intreagh literaturä, de observatii generale, de polemieá, de versurifázlete, de poeme acuma aproape cu totulintruchipate se insirä pe paginileliberealecaietelor de cursuri, cu ale lor resumate in bimba germanä. Cugetarea lui Eminevu nu se deosebeste atunci intru nimic de aceia care i se formase la Berlin lui Xenopol si pe care acesta o exprimase inch.din 1868. E la dinsul acum o perioadh de cugetare si de critickde orientare si directie. Si el are impresia cà ne ghsim, inschimbarea noasträ culturalkasa de räpede, pe un drum fals, cá imprumutul nu numai cà ne-a rfficit, dar ne-asi stirpit,cà este in noi ceva bun care nu se intrebuinteazà. Si el observA, cum o face Xenopol printr'o statisticg a cetirii in deosebitele ten, la 1871, CO intre ce se scrie si intre ce cautä simtirea, setea de lämuriri a unei intregi societOti nu e nicio legäturä. and m6 aflulata cu cei batrini, cu literatura din deceniile trecute, parcà sint trite° camerä incalzitä... Simti cà acesti oameni erau inteun contact nemijlocit cu un public oarecare, mic si mare, dar in sfirsit era un public.Fatà cuceimoderni, parch' ma simt inteo camera' rece, si inteo camerà rece va fi observat oricine lipsete ceva: nu cäldura insäsi, ci simtimintul, inteo familie, and a murit cineva in cash.", ori chid s'a schimbat privazul unui tablou

' V. mai ales CAlinescu o. c., p. 237 gi urm. V.i Toroutiu, o. c., IV, p. 97 gi urm., unde e toatd corespondenta. Merge gi la Königsberg pentru cercetAri istorice rdmase apoi in drum. V. Branisce, in Cony. Lit., 1926, p. 670 giurm.; Toroutiu,o.c., IV, p. 92 gi urm. Versurile la o iubità (acelagi ms., fol 63-3 Vo.), in care e vorba de sin"gi de piepti", arata prin ortografia lor a fi mai vechi,

Mihall Eminescu 137

cunoscut. Ei nu sint pentru public, nici publicul pentru ei ; nu sint in lantul continuitatii istorice a culturii noastre, si asta e soarta oricarii culturi importate, ant de nefireascg, ca a noasträ", introducind inele din desvoltarea unui corp strain ". Pe de alta parte, Eminescu duce lupth contra dusmanilor istorici ai poporului siu, rascolind siel prin publicatii de documente si recurgind la texte inteo slavonä pe care deci ajunsese inci de atunci a o intelege. Astiel in rgspunsul la ziarul Rutenilor din Bucovina, Zorile Bucovinei 2,In care-si aratä pgrerea de rgu ca nu se poate in margenile micii ten i comune osolidaritate, o colaboratie care ar fi fost de dorit. Dar, rgpede, energia, ()data trezitg, a aparatorului dreptului istoric romgnesc ajunge la afirmatii lapidare ale constiintii nationale: »Se cam stersese diploma noastrg de nobletä :limba, dar din buchile ghebosite de bätrineta noi am transcris-o inliterele de aur ale rominismului ;cam ginggvia cintarea bisericilor noastre, insa am purificat-o cu spiritul Ant al propriei noastre limbi" 3. Contra Ungurilor, in momentul cind Slavici isi alcatuise un fundamental studiu, Eminescu isi propune sg scrieopereta in trei acte Arpad, regele Ungurilor, supt titlulcareia el pune acest motto: ,goi,rupti,felegosi, Ungurii zic ca doming pgmintul" 5. Interesindu-se si el de tot ce priveste limba, criticindacele de- fecte de vorbire pe care le au deosebitele provincii si a c'äror indreptare, trigind toati atentia in altä parte, o impiedeci etimologismul 5, elscrieaceste frumoase rinduri, care se par a face parte dinteun discurs la o societate de studenti: »Ce si vi spun? lubesc acest popor bun, blind, amenos, pe spatele ciruia diplo- matii croiesc hirti sirgzboaie, zugravesc impiritii despre care lui nici prin lend nu-i trece. lubesc acest popor care nu serveste decit de catalig tuturor acelora ce se 'nnaltg la putere" 6. El recurge la mijloacele miscatoare ale poesiei pentru a-si exprima toati

1 Bibl. Ac. Rom., me. 2257, p. 9. Ibid., p. 24 si urm. In legAtura cu aceste raporturi bucovinene v. versuri de ale lui In Intrunirea academia romInd din Bucovina, Almanah ¡iterar (1872-3). Ms. citat, p. 44. 4 Ibid., p. 53. 6 Ibid., pp. 53 Vo.- 4. Se vede 0 el cunostea Calendarele lui Asachi ; ibid. Ibid.,p.65. Ortografia e cu u mut si plin. Cf. siobservatiile, si de limbli, de pe pp. 66-8.

138 Istoria literaturil romlnesti durerea desuferintileromänesti, toat5 sperantainalt viitor. Astfel in frumoasa bum* rimasä ineditä.: Dati-mi harpi de arami, Dar cu strunele de fier,

Pe-a mea frunte crengi de brad.

La Romini, popor de falä, Cap de geniu, piept de foc, Cu gindirea de proroc, Dar cu inima regalä. Si cu flamuri de noroc, CIO Maghiari cu cap de cine, CIO Mari cu ochii mici, Cite limbi de venetici S'au zdrobit de stinci bätrine, Ce veghiaza aici I Si se urmeazä inseilarea, cu aceiasi stäpinire a versului si aceiasi bogätie a rimei, intru gloria natiei ce, vie, Poart5 jugul cel de lemn Supt al barbarilor semn 1. Gäsim si un articol impotriva partidelor, care la toti acesti studenti erau un obiect de despret. In societatea studenteascä Romänia Jung", unde Eminescu, unit cu noul säu amic, loan Slavici, luptä, la 1871, contra acelora cari, cu lonità Bumbac in frunte, denigrau pe Maiorescu sicurentul din Iasi, acusat de cosmopolitisma, el räspundea cà acesta e imposibil : individul care are in adevär dorinta de-a lucra pentru societate nu poate lucra pentru o omenire care nu existà decit In *tile ei concrete, in nationalit5.ti. In zidar individul ar incerca chiar de-a lucra de-odatä pentru toga omenirea: el e legat prin lanturi nedesficute de grupa de oameni in care s'a näscut". I se pima insà ca numai inaintea mormintului lui Stefan-cel-Mare, supt vraja acestuia, tineretulsi-ar putea simtisolidaritatea2: de aici ideia simbolicului pelerinagiu. Tot odati acolo la Viena el incepe a publica, supt pseudonimul

Ibid., p. 56. Cf.L ibid., pp. 58 Vo-9. 2 Toroutiu, o. c., IV, p. 85 pi urm.

Mihail Eminescu 139

Varro, in foi ea Federatiunea" lui Alexandru Roman, din Maiu 1870, articole incarediscutä situatiaRominilor din Monarhie, propunind autonomia Ardealului de aici un proces de presä si cistigarea unei situatiinationala printeun congres inteo Aus- trie revolutionatà.I se pare ci vremea declamatiilor vane" a trecut, ca si a oportunismului fiintelor linse", al lingäilor", vremea inchinärii catre personalitätile oficiale, cä se cere, in loe de cersire de la Maghiari", cari ar fi poporul cel mai decizut al Europei moderne", cea mai decäzutä populace din Europa, a caria vanitate läudärosie nu e decit o ilungä iscirboasä donquixotiadä", luptä fätisä, petitie cätre ,Monarh, care e dator sä asculte plingerea, el, acest represintant al unei dinastii, pe care o iubim cu idolatrie fàrá sà stim de ce", apella constiinta lumii civilisate.Puterea si mintuirea noasträ in noi este." Ce drept", serie el, mai mult pot avea Ungurii in aceastä tarä unde in numär sint mai egali Cu noi, unde prin istorie sint cu mult mai tärziu veniti decit noi? E vremea cfnd toate neamurile bätrinei pajuri se miscäi fede- ralisarea Austriei se inscriede la sine in program, infolosul Cehilor, Polonilor, de ce nu si al Rominilor ? ila acest crez practic se adaugä, ca si la Xenopol, afirmarea repetatä ca o natie are datoria de a se vAdi _Finte° culturä proprie :artelesi literatura frumoasä trebuie sà fie oglinzi de aur ale realitätii in care se miscä poporul", si in toate ramurile se cuvine sä fie acelasi lucru In acelasi timp ideile germane curente in ce priveste rolul generatiilor succesive i se impuneau tinärului ginditor. $i istoria lumii cugetä, de si incet, insä sigur si just: istoria omenirii e desfäsu- rarea cugetärii lui Dumnezeu 3. Numai expresia exterioarä, numai formularea cugetärii si a faptei constituiesc meritul individului ori al generatiunii... Cum, la zidirea piramidelor..., fundamentele cele largi intinse purtau deja in ele intentiunea unei zidiri monumentale, care e menitä a ajunge la o culme, astfel in viata unui popor munca generatiilor trecute,care pun fundamentul, contine deja In ea ideia intregului... in simburele de ghindä e cuprinsä ideia stejaruluiintreg. ioare oameniiceimariai Rominiei nu-i

M. Eminescu, Scrieri politice, editate de D. Murarasu, Craiova, 1. an, p. 3 si urmr Vehementa scrisoare catre o revista germana care atacase pe Schopenhauer e o cruda si nedreapta caracterisare a poporului german insusi, Toroutiu, o. c., IV, pp. 114-8, 3 E si ideia lui Ranke

140 Wilda literaturil rominevt1 vedem urmarind cu totii, cu mai multi ori mai putini claritate, un vis al lor de aur, in esenti acel* la toti §i in toti timpii 1" ? In pe prive0e atitudinea atunci a§a de tinärului poetfati de literatura romäneascä mai veche, prima forma a Epigonilor" e simtitor deosebiti pe alocuri de aceia care,.poate §i cu §tersäturi de redactie pe care Eminescu se racea une ori, la inceput, de §i cu durere in suflet,a le ingäclui, a aparut in revista de la NO. Astfel e mai lungä partea consacratä lui Alecsandri, Ce 'n*ind märgäritare pe a stelei blonclä razä, Acum secolii sträbate, o minune luminoasä, Sau cal o umbra dulce, cu de-argint aripe albe, Cu doi ochi ca doul basme, mult adinci, frumoase, dalbe. I se dä ,un diadem de raze sau de stele" acelui care scrie visul de poet" Cu un diadem d$ raze, cu glas blind, duios, incet, El a§eaza pe-a ei frunte mindru diadem de stele, O a. eazä 'n tron de aur sä domneasca lumi rebele, iubind sfios speranta, scrie visul de poet. Sau, visind cu doina tristä a voinicului de munte Visul apelor adince §i al stincilor cirunte, Visul selbelor bätrine de pe umerii de deal, El desteapta 'n sinul nostru dorul terii cei strabune, El revarsa 'n dulci icoane a istoriei minune : Vremea luitefari-cel-Mare, domnitorul triumfal 2. lar in osinda generatiei sale e cuprinsä §i o filosofie,favoritä la Convorbiri": Ce mai e filosofia ? Convorbirea miiestriti Unor lucruri mai inalte (?), carte tristä §i 'nvelita, Ce mai mult o incifreazi cel ce vrea a descifra. Ce e poesia ? Inger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane §i Cu glasuri tremurate, Straiu de purpurä §i aur peste tirina cea grea. Pe acest timp trebuie puse, supt influentafantasticului mediu al teatrului prin care trecuse 3,§i ceia ce din opera lui apartine inspiratiei demonice 4. Astfel, cu planul unui mare roman in minte 6, Toroutiu, o. c., 1V, pp. 83-4. 2 Sau: leul sumbrui regal". Traducen i din Jerwitz, din Augier. V. gi Conv. Lit., 1906, p. 67 gi urm, 4 V. Sdm., II, pp. 134-.7. 5 Ibid., p. 33 gi urm.

Milian Emlnescu 141 el alcfituiesteciudata injghebare, asemenea cu a romanelor lui Baronzi sau Pantazi Ghica dar in ce formä superioarg 1 , din Geniu Pustiui, precum lucreazà, la o deà pentru care s'au propus terminii extremi 180-72, piesa Amor pierdut, viatii pierdutei sau Emmi2, cu subiectul din viata lui Alecsandri. 0 alcgtuire romanticä, dar superioark de acelasi tip e romanul, lisat in manuscript, Geniu Pustiu. E acolofilosofie,recent si cu convingere insusità, e simbol, cu geniul" ca bàrbat si ca femeie Sofia" ori Poesis", e demonismul tingrului Satan", a cärui descriptie e icoana poetului chiar, odaia lui Toma Nour Värind insusi präfosul adApost alscriitorului, sicaracterul ingerescal fetei Wale; e pierderea dureroag a mamei3, e amintirea povestilor si cultul traditiei istorice, e setea de moarte infAtisatà ca blinda izbävitoare. E apoi pornirea contra shlinului, intrupat in Ungurul apigtor4 ca si in cutare Sas trkrátor din vremea revolutiei de la 1848, presintatA cu o rará putere de inchipuire. Si e observatie, de cea mai siguri observatie realistä: o searä pe cimpiile Ardealului, un tablou de viatä säteasci acolo, cu o fatä sprintenä; aiurea imaginea gazdelor de studenti graci, a culiselor de teatru cufru- moase actrite grace, ori presintarea unei nopti de -Bucuresti, cu cafeneaua din cartierele grace. E si acelasi nationalism cultural, care se intoarcesi contra imprumuturilor negbuite din strAiriä- tate §i contra pretentiei unei false civilisatii", acelasi nationalism de rag, indreptat aprig impotriva infiltratiilor de oameni din toate *tile, a celor cari sint Romini de nastere, Francesi in inimà". E aceiasi uri contra tiraniei monarhice si diplomatice. Se cere ca mijloc de mintuire revolutia de idei", pe care ar putea-oface o singura frunte cu mirul lui Dumnezeu", carear incepe prin aarita präpastia. Din ea n'ar pierde nici cosmopolitismul cel singtos, del natiunile nu sint decit nuantele prismatice ale orne- nirii", valuri din oceanulei.Dar temeiul sint crincenele scene, cu preoti spinzurati, revolutionari unguri arsi de vii, fete amenin- tate cu pingärireasi ostasi de-ai lui lancudecapitati de cama-

Ed. Scurtu. Cf. Bogdan DuicA, In Cony. Lit., 1904, p.167§i urm. $i ideile lui despre geniu §i talent, Sam., 1V, pp. 278-9. Ibid., III, p. 170 4i urm.; Epoca, 1904, n-le 77-80 (ed, I. R. Pogoneanu). Aici ,noaptea de non", ,lumea de miros §i cintec", ,florile de luminA", ca In Marina Es4 4 Cu citatia cArtii contra dreptului romanesc a lid Rösler.

142 Istorla literaturil romAne§t1 razi ca sä nu cadà in minile dusmanilor, toatä groaza lui 1848 ardelean 1. Tot asa, de altf el, in Suveniri .Fi impresiuni de allidorie in Ar- deal, la 18642, ale lui Aron Densusianu, Fagaraseanul din Dansus, Hui de preot, näscut in 1837, cu descrieri frumoase ca aceia a Om- pului Pinii si a bataliei de acolo, amintirile din 1848 sint infätisate cu emotie. Icoana Rätezatului, in frase largi, deosebit de impresionanta, pomenirea mosului, care-si aminteste de Horea, care povesteste din Biblie si ceteste din cärticica despre Romani, care cinta versuri de jale pentru Iiiisulletesti pierduti", lac parte din cele mai frumoase rinduri despre vechea viatä patriarhalä in Ardeal3. In poesia luiI. Lapedatu, palida ca si a celorlalti in materie de lirica, dar care ajunge in bucata ,La o ruina" sà poatäfipusä aläturi de ce da mai bun literatura din Romania: Cind gloatele servile pe brazdele cleioase Storceau färä sperantä de zile mai frumoase Putere si v'f,atä din pieptul obosit, Mina nobilul falnic carätele usoare Pe-aleile umbr6ase, pe lunci deslatatoare si, pomenind toatä durerea omeneascá din jurul vechiului cas- te] unguresc, el ii prevede peirea prin trasnet : Un fulger mai lipseste si pulbere veti fi 4. Aici se impune a largi acesta parentesä pentru a definí originea stärii de spirit, de absoluta' unitate romaneasca. Tinärul Eminescu e,la aceastá data, cum se vede de aici, din acest amestec al mahalalei bucurestene cu luptele din Ardeal, represintantul cel mai intregalspiritului panromanesc care incepuse a se forma. Si anume nu la ,Junimea"dinIasi, cu tot aportul Ardelenilor tineri 5,ci in chiar acea loaie din Oradea, la

I V.i Gh. Bogdan-Duica, in revista Mihai Eminescu, III, pp. 49-50. 2 Fam., 1, p. Ill gi urm. 3 Se pomenegte gi un poem epic, Icoana lobeigiei, In stil popular, dat de un poet nascut la Gradigte gi crescut la Blajul luiCipariu; Familia, I, p. 196. V.i notele de cAlAtorie in Ardeal ale unui Petru BanAtianu; ibid., II,pp. 271-2, 284-5, 296, 308. Apoi acelea ale lui Ieronim Barit ; ibid., 1V, p. 102 gi urm. gi aiurea (Cu pomenirea Dorei d'Istria). 0 calAtorie a lui Vulcan chiar, ibid., p. 354 gi urm. gi aiurea. 4¡bid. pp. 313-4. 5 Totugi Primaria din Braila voteaza cinci burse italiene pentru Rominii din provinciile nelibere; ibid., p. 373.

Mihail Eminescu 143

Care el trimesese cele d'intaiu incercäri ale salei acirii importanta dinacestpunct de vederehotaritor n'afost pe departe pretuita. Acolo nu se uitä nimic, aparitii de carti, iviri de reviste,conferinte, concerte,din tot ce interesa intreaga viata a neamului lulian Grozescu, Banatean, descrie drumul facut la Bucure0i, unde exista o natie romina, unde datinilei moravurile romane0 sint respectate de fiiinatiei mele inu Milt batjocurite de straini..., unde Rominii sint stäpinitori, iunde nu e crimä de a-,51 iubi natia sa" ; trecind granitile afurisite ce despart »pe fratii de-un singei de-o mama", el admirai hora satelor ìbisericile bucure§tene,darcritica lipsa de interes, ila teatru, pentrucele romäne0i. Un altul, lustin Popfiu, publica öistorie complecta a literaturii romäne0i 2. $i In concordanta cu aceste observatii contra instrainatilor e critica din Perseverenta de dincoace, la 1868, contra boierimii care nu vine la teatrul din Bucure§ti, chid infiereazä pe aceia cari,se bat ca orbiii cer§esc gratiile unui impresariu pentru a li se acorda o loja 1ntr'un teatru strain e". Glasurile, peste munte,i§i räspund 4.

$i legAturi intre Sucevenii OrAdani ;ibid., Ill, p. 24. 2 Ibid.,p.452siurm.Cineva propune ca ea sa fiescrisA pe larg de Cipariu ;ibid., pp. 513-4. 8 Reprodus iibid.,IV,p. 464.Si observatiile lui Vulcan,ibid., pp. 485-6. 4 V.i planul unei adunAri a tuturor scriitorilor romini, ibid., Ill, p. 399. La adunarea Asociatiei, lacob Muresianu oleráo mie de florini pentru Aca- demia de drept romAneascl din Ungaria ; ibid., p. 409. Se $iIncepe publicarea unei foi periodice a SocietAtii. Cf. adunarea Asociatiei arldane, ibid., pp. 489-90. Cind se inaugureazA Societatea academia dinBucuresti, Ardealul se entusiasmeazA. Descrierea din Rominul trece in Familia, Ill, p. 397siurm. V. 0ibid., pp. 410-1, 421-2 (dupl Gazeta Transilvaniei), 458. Cf.0ibid., pp. 532-4 (losif Hodos). Familia mentioneazA in 1867 demonstratia ce i-au fAcut-olui V. A. Urechià studentii, In 1867, cu prilejul destituirii de la directoratul Cultelor ; III, p. 35. V. $i intentia de a da la Bucuresti o copie a Columnei lui Tra- ian; ibid., p. 95. Se anuntAsiConvorbirile" ;ibid.,p. 131. Grozescu apune cà foaia de caricaturi Strigoiul din Pesta se vindea cu numArul la Bucuresti ; ibid., p. 298. 0 doamnd din Viena cerea Ardelenilor ajutor pentru infometatii din Romania, care ajutase pe cei din Banat ; ibtd., p. 47. Carol I-iu aboneazA toate boite de peste munti ;ibid., p. 170.

144 Istoria literaturg romitieati

Pentru nuvelele din Familia se aleg, apoi, subiecte istorice roma- nevi. La premiu se pune astfel unul din viata lui Stefan-eel-Mare, N. Densusianu-0 poara povestirea din Arges la Bizant, I. C. Drä- gescu presintä 7 pe un calugär Nicodim de pe vremea nävglirii Ta- tarilor, un Grozescuridicg figura cutgruipretins Domn arge- ean din vremea regelui Carol-Robert eldescrie Tirgovi0ea gata de luptà contra Ungurilor, cu biruinta presupusului Voda-Mihai; epoca lui Gelu ispite0e pe Alexandru Onaciu in Ultimul principe" 3, 0 altil dat5.4 e vorba de Dacul cel din urmä" (Buticescu). Pe cind dintr'un mediu popular bänäteanieaGheorghe subiectul RAsbunärii" 5, acela0 Grozescu aduce inainte epoca lui Mihai Viteazul 6. Se &Ai:lea de foaia orklank ca premii portretul, cu ingrijirelucrat, al lui Mihai Viteazul, ori scena solilor Paleolo- gului la Alexandru-cel-Bun. Primirea lui Pascali in Ardeal iBanat, act de afirmare pan- romAneasa, fuurmatà, orade oras, cu cele mai mari laude, notindu-se entusiasmul nebun cu care a fost salutati aparitia pe scenä a marelui actor ca Mihai Viteazu17. E adevärat insä cà ace0i Romini neliberi nu intelegeau ca din capitalele Romäniei libere sä li se dicteze. La atacurile contra limbii jurnalelor diu Austria", de Maiorescu se raspundea supt isalitura Radu NAsturel in Familia" 8, aratindu-se c6, in lipsa decoli mai inaltei de o presà* mal bogatä, nu putea sà fie altfel. Cela ce nu impiedecä pe acestade a face o judecati critici intre stilul, mai bun, dar plin de parfum de galicisme, lene §i afemeiare orientalä", alRominilor liberi iintrecel,mal greoiu, mai serios §ide un timbru mai aspru",alcelorlalti.El afirmi ci numarul latinismelor la ace§tia e mai mic decit al frantuzismelor" neasimilabile la ceilalti :se face doar o esceptieonorabilii pentru Moldoveni.

' Ibid., IV, p. 15 gi urrn. I Ibid., p. 66, gi aiurea. Ibid., p. 87 gi urm.,i aiurea. 4 Ibid., passim. Ibid., p. 314 gi urm.,i aiurea. Ibid., p. 34i urm.,i aiurea. 7 Ibid., p. 310 gi urm., gi aiurea. 11, pp. 461 gi urm., 474-5. Radu Maturel e un peeudonim care ascunde pe cineva care cunogtea vechea literaturA, de unde e scan acest twine.

Mihall Eminescu 145

Nici spiritul critic, care nu e deci un apanagiu al Junimii" iesene , in vremea and bolintinianismulse luptacu moda lui Alecsandriin diminutive, nu-i lipsia lui Vulcan. Cetim astfel la inceputul lui 1867 in corespondenta ,Familiei" aceste rinduri, care dovedesc o reactiune destul de inaintatä :»in cele opt strofe am gäsit: silf, loare, soapte, suspin, zefiras,fluturas,crini, rouä, cristal,coral,murmur, filomela,zing,harpä, delir,etc., dar poesie nu" 4.and Grandea va anuntacà noua sa foaie »Albina Pindului" nu va avea a face cu poporul neinteleggtor, se observä cg numai prinpoesiile salepoporalesi a eluptat numele ce-1 are inliteratura rominä" 2 in acelas an i se va aräta, in treacat, lui Maiorescu c'g nu e asa de mare primejdia ca limba romäneascA, maltratatä 3, sä moarä in Ardeal. Traducerea ridiculg a lui Eliad din Schiller e tratatà curagios de aspru 4. Acest avint literar iesia dinteo adevärath trezire a tinerimii romgnesti in toate colturile supt acel regim austriac care s'a incheiat prinintronarea dualismului din 1867.Societätile de lecturä rä- säriau pretutindeni,vioaie, tinind dese sedinte,i cu musicA si represintatii de teatru, fie chiar in locurile unde nurnai unii puteau vorbi si cinta romäneste ; se autau legaturi intre ele, ca i acelea cu oncemanifestare romäneasa de pestehotare.Activitatea aceasta veselg, care se continua apoi la UniversitAtile din Pesta, din Viena, unde veniau Bucovineni icite un Romin din tara avea chiar mai mult spor decit al ,Asociatiilor" de oameni maturi, al cAror protocolism incepea sä se critice. La Pesta era societatea Petru Maior", o alta se injghiabA la Viena 5. Almanahuri studentesti, ca acea Fenice" de laOradea, apäreau cu modeste produse literare care cAutau sä se apropie tot mai mult de forma cea bung. Seirmanul Dionis, nuvelg-roman, care se d'A in ,Convorbiri" la 1873G, amestecä inteun chip care ar fiilegibil fgrä frumuseta fiecgrui pasagiu in parte sifärg magia stilului elemente culese

Ibid., 11, p. 516. Ibid., IV, p. 273. 0 asprl apreciare a retragerii lui de la Academie, ibid., p. 453. 4 Ibid., pp. 321-2. 5 V. §i ibid., p. 22. Acolo gAsim si,lingA profesorul Silasi, pe viitorul nuvelist I,P. Florentin. Un M. Biju cerea un Museu National; ibid., pp. 114 6. P. 329i urm. Pentru alte IncercAri asemenea, CAlinescu, Via fa,pp. 205-11. 10

146 istotia IlteraturlI romine§ti mai de pretutindeni :consideratii despre relativitatea timpului spatiului, simple creatiuniale mintiinoastre, iIn aceasta se vede studentul la filosofie, a§a de lacom in a-0 insu0 cugetarea germani consemnaficu Ingrijire In caietele sale, reminiscente din Faust", cu maqtrii vräjitori §i amestecul dracilor, pornirea senti- mentalä a sufletului ap de tinär t atre blindele figuri rgsgrite la fereastä, mute, ca sä se coboare apoi, cain Inger de paiä", lingi patul romanticului trOsnit de fulgerul subitei pasiuni, tablouri din naturä, prinse a§a de sigur lingsá casa indepärtatfi a poetului stelele mari izvorisc pe albastrele lanuri ale ceruluii tremuri voluptuos in aierul moale §i clar al serii", amintiri din Bucure0ii sträbatuti In aniide miserieaisuflerului gäsit de Caragiale la Giurgiu 1, ori din la0i atin0 in drumul spre Bucovina. Dariin- teresante visiuni de trecut, cu Domni in haine de auri samur", cu Divanul de oameni batrini" §i poporul entusiasti cre0in, undoind ca valurile MOrii in Curtea Domniei", cu casele iqene de pe la 1400, unde a, mutat, potrivit cu acel simt al neexistentei de fapt a trecerii veacurilor, al säu Dionis, devenit calugärul Dan, cu cerdacele §i oalele cuflorigalbene de aur", cu obloanele fere0ilor, cu paznicii de noapte" in mänfäli albe"i ciciuli tureäne0i". lar tinärul viskor, trkind In odaia goaläi cu päretii pe cari se primblä plo§nitele 0 el le tintà in versuri , dar cu mm- tea foatte susi cu inima deschisä celor mai nobile sentimente, e Insu0 el, a§a cum, de altfel, se zugräve0e, cam la aceia0 data, inteun inceput de äutobiografie carea rimas inedit.In acest moment Eminescu se afla atunci In la0 2,bizara scriere se explici prin mediul impresionant care-I incunjura. In fond acela0 e subiectuldin ingeri Demon", aparutä in revista din la0 la inceputul anului 18743. Femeia, acum fati de rege, petitä de alt rege, e acela0 Inger blond care se pleacä asupra suferintilor §i imbuneaz'ä agoniile; poetul nu mai are a face cu dracii de la la0, ci represina revolta satanick patima care atItà multimile §i le mina la lupti; dar la urmä e aceia0 intilnire intre

' V. mai sus gi I. Suchianu, Diverse, Insemndri si amintiri, seria I, Bucu- regti 1933. Pentru Eminescu la Bucuregti, Fam., II, p. 292. Toroutiu, o.c., II, p. 196. Cony. Lit., VII, pp. 16-18. Cl. gi Calinescu, Viara, pp. 201-2. Lui Emi- nescu blaiorescu-ipregatise o colaborare la Dictionariul de conversatie al lui Brockhaus; Toroutiu-Carda, o. c., p. 2.

Mihail Eminescit 141 cel lovit in avintul säu siintre aceia care se coboarä. pänä la dinsul pentru a-i aduce in acelasi timp sänätate si bucurie. In toatä aceastä epock urmeazä deci uimitoarea avalansä de figuri, jocul de-a vraja, in icoane, In vocabulariu, In rimä. Armo- nia e ina departe. Un prieten cu un spirit filosofic si critic deosebit scria cu dreptate, in April 1873: Mä intrebi de poesiile lui Eminescu. Eu leaflumai slabe decit Mortua est". Este ceva fortat mai ales in Inger si demon". A doua poesie este mai bunä. Si apoi incl una despre Eminescu. Mie imi mai place frumosul senin decit acela strälucitor; ¡mi mai place o Venere de marmurä decit una de aur.. Eminescu sträluceste prea mult in poesia sa... Poate a gustul lui este mai Inalt decit al mieu, dar eu zic cä- soarele este mai frumos In zori decit In miazäzi"1. Dar tot acestei vremi in care traducAtorul de odinioarä pentru Pascali nu-si uitase meseria si privitorul alaiurilor voevodale avea trecutul romänesc viu inaintea ochilor e a i se atribui tot ce trezeste, cu un extraordinar talent de inviere, momente eroice romä'nesti. Astfel, pe lingà versuri despre intemeiarea Molciovei, asemenea cu ale poetului bucovinean Vasile Bumbac, pe lingä cele despre Basarabia de odinioarä 2ori glumele despre Vodit-Dabija cel iute la pähare i', acel Andrei Murcipnu, cu scenele din 18484, si poemul Bogdan Drago $ 5, ori citatul ,Ftefeinitä-Vadd, care e anterior lui 1869 7. inota religioasä din inchinarea cAtre Maica Domnului 6,din inviere8, ar corespunde aceleiasi stäri de spirit de'naintea pätrun- derii in antrul filosofiei germanice. Dintre acestea, Bogdan Drago" poate sta alà'turi cu ce e mai frumos din lirica lui Eminescu, Scena de la oglindä a Anei biruie cu mult bucata, mai pe larg, mai sugubatä, dar mai jos pe portativ, care a ficut celebru, dincoace de munti, impreunä cu Nunta Zam-

I Ibid., p. 203. Sam., I, pp. 358-91, II, pp. 633-5. a Ibid., 1,p. 287; N. R. L., 1V, pp. 497-9; editia de la Iasi a Operelor Co mplecte. . In Revista asociafiunii studentilor, 1909. 5 Ed. Hodos si Cuvintul, 1904, n-le 1-4 (ed. M, Dragomirescu); v. lorga, in Sam., V, p. 781 si urm.; I. Scurtu, ibid., p. 826 si urm. Pentru data, Arbore, ibid., p. 840. a V. Salts., 11, pp. 292-4. Ed. Calendarul Minervei pe 1906 (Chendi). i Sam., 1, pp. 289-90. 8 Ibid., pp. 305-6.

i48 Istorla literaturil romAneati fireia, pe Cosbuc. De acolo s'a desficut spre publicare splendidul cintec Peste virfuri trece luna"'. Cu putin timp inainte virtejul epic al mintilor vremii prinsese si pe Grandea, care gäseste in baladele-i orientale versuri de sigur frumoase: Se duc, se duc ca vintul, se duc mereu nainte : Nimic nu-i oboseste, nici soarele fierbinte, Nici valuri nisipoase ce tree supt pasii lor, Rostogolind cu ele vipère, osaminte, Nici fiarele fläminde, nici vintul arzätor... Sau: Antica Babilonä, splendidele palate, Grädinile suave, in aier suspendate $i al Semiramidei giganticul mormint Ce s'au fäcut ? Perit-au de veacuri spulberate. $i intregi aceste stante: Colb este eimpia pe care altil dath Ei incurau fugarii cu coama rfisfiratä, Ei rapeziau geridul cum nimeni nu putea. Pe vale curge Hui in albia lui lata. Pe undele-i albastre de cite ori plutiam Cind discul lunii pline se leagänä pe v'aluri Si sunete voioase s'aud mereu pe maluri, Cind zèfirul adie prin papurà jucind, Cind pelicanul strig6 si dulcile cavaluri Pe lingä foe la tire s'aud mereu sunind 21 E explicabil deci ci, prins de misterul civilisatiilor ce räsar si se pierd, Eminescu insusi d'a pentru trezirea lor friu liber inchipuirii sale, prin care poartà turma visurilor" peste o lume de basme 3 : Cu dumbfävi de laur verde si cu lunci de chiparos, Unde 'n ramurile negre o cintare 'n veci suspind, Unde sfintii se preinnblà in lungi haine de luminä: Una-i lumea 'nchipuirii cu-a' ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Tu incerci a stoarce lapte din a' stincii coaste seci ; Una-i lumea 'nchipuirii, cu-a 'ei mindre flori de aur, Alta unde cerci Viaja s'o 'ntocmesti, precum un faur Cearc' a da fierului aspru forma cugethrii reci.

1 In Poesii postume, ed. Chendi (ai in Sdm., I, pp. 274-5). 2 Familia, I, pp. 313-6, 325-8. 8 Ms. citat mat sus.

Mina Eminescu 149

Cind posomoritul basmu, vechea secolelor straja imi deschid cu chei de-aur §i cu-a vorbelor lui vrajä Poarta 'naltil de la templul unde secolii se 'ntorc Eu supt arcurile negre, cu stilpi nalti suite 'nstele, Ascultind cu adincime glasul gindurilor mele, UrTap roat' vremii inapoi eu o intorc. Astfel i seinchiagä in minte o colosalà epopeie,o Légende des siècles cäreia-i va zice, dupä alte incercäri de titlu: »diorama" pliná de extraordinare insuiri care imediat prind ve- rnintul plastic, de o uimitoare noutate : Si privesc... Codrii de secoli, oceane de popoare Se intorc cu räpegiune ca gindirile ce zboari, Si icoanele-i in luptá eu privesc itot privesc, La vre-o piatril ce inseamnä a' istoriei hotarä, Unde lumea iea cäi nouä, dupä nou cintar mäsoarä. Acolò imi place roata cite-o clipä s'o opresc. Colo stau sälbateci regii cu topoarele de piaträ. Cap de lup, e-a lor cäciulà, pe-al lor umiir piei de urs. Colo 'nchinä idolatrul nerrtelesul foc de lemne, Colo inagul luifiserie pe o piaträ strimbe semne Si nu poate-a le 'ntelege lungul secolilor curs. Babilon, cetate mindrä, cit o tara o cetate, Cu muri lungi cit patru zile, cu o mare de palate. Oameni mii de mii inteinsa, cu grädini suite 'n non. Cugttä Semiramida prin dumbrävile recori Si la mese 'n veci intinse stä culcat Sardanapal. CAderea märetiilor solemne ii aratà însài zädärnicia Iiintii : Azi, vei rätäci degeaba in pustia nisipoasä.

Ca o umbrä, Asiatul prin pustiu calul minä. De-1 intrebi unde e Babel, el ridicá lunga-i ininä: Unde este, nutiu", zice, iti arät unde a fost". Un alt capitol de istoriei se deschide in tara Bibliei : Vezi lordanul care udä cimpii verzii Palestine. Dintre vii cu struguri de-aur se ridic mindre coloane

V. sumarul sedintilor Nnimii", tinut de Eminescu (Toroutiu, o.c., IV, p. 457): D. Eminescu citeste fragmente din Diorama, qi anume Egipetal inceputul evului de mijtoc. Apoi ceteste Sürmanal

150 Istoria Ilteraturil romAne§ti

Pe Sion templul lehovei, o minune, privim. Codrii de mAslini s'amestec printre lunci de dafin verde, Chèdron scaldä. 'n unda-i clará ierburi mari se pierde. In cetatea ce 'n veci doarme, miticul lerusalim. Si In Libanon väzut-am rätAcite cAprioare, $i pe lanuri secerate am vazut mindre fecioare, Purtind pe-umerele albe auritul snop de gnu; Alte, vrind sä. lea apA cu picioarele lor goale, Ridicarä, rusinoase si zimbind, albele poale, Tulburind cu pulpe netezi fata limpedelui riu. Si 'n pädurile umbroase, unde stinca stà sä cadä, 'Ride Hui se aruncà in spumoasa lui cascadä In verdeata 'ntunecatä a copacilor de fag, Väzuiu cerbul alb al Dianei cu pär blond in loc de coarne, $i cu ochii mari albastrii cu chipul blind si drag. Se insirA acum regii ludeii, David, Solomon, ca sä se ajungà la cäderea si a acestui miragiu sacru Cad si scäri, afirite arcuri, grinzi de cedru, porti de-aramA. Soarele priveste galben peste-a' mortii lungä dramä $i s'ascunde 'n norii rosii, de spectacol supärat, Codrii cad din virf de munte si Libanul pustieste. La rind vine acum Roma, impärAteasa buttà". Ea e presintatA In duelul Ong la capAt cu aspra Dacie strämoseascä: $i 'n cetatea cea zidità din a stincii sure coaste, In castelul mut si rece se adunA capi de oaste, DecebAl e 'n capul mesei :ochii lor vorbesc si tac. Vor mai bine-o moarte mare decit o vYatà sclavä. Ride-amari O stea se stinge peste cel din urmä Donm. Muntii tapAna lor frunte o Ingroap' adinc In noni Ca mosnegi ce stau de vorbg si, tunInd, a lor &dire 51-o impart... lar acum ? Ne-am uitat pe noi insine printre secoli fär' de milà: Ei purtatt coroane de-aur, noi purtAm juguri de lemn. Si, de si 'n inima noasträ stilt seminte de märire, Noi nu vrem a le cunoaste, c'áci strAina-ni &dire

Mihail Eminescu 151

Zi de zi lucräm a stinge acest [ cuget] genuin (?)... Dar istoria are reveniri : $i din haos se ridica aurora unei ere, Unde cugetul domneste ca al lumii imparat. Acum iataCA, la capatul secolelor, e toata Revolutia francesa, lireste in frunte cu Robespierre, palid, adincit, sinistru". and fantoma verzuie a ideologiei se inlätura la vintul patimilor, apare Bonaparte, Onzul: Secolul se concentreaza in suflarea unui om. Cad gindiri care iesise dintr'al lumii crunt cutremur El le poarta toate 'n frunte si le scrie pe stindard. El insust:- va cädea insà pe cimpiile rusesti, Unde crivätul ridicä urYase vijelii, Volburi mari de frig si-ornat.... $i astfel tisneste de-asupra privelistea de frig si inghet : ...Faclia aurorei boreale Peste °stile 'ngropate in pustiul de oink. Poetul de douäzeci de ani e capabil, deci, de a vraji toate visiunile, si, astfel, de intercalat in aceasta adevarata Tragalie a omului" e si icoana durului lupiter germanic: Odin sulita-si aruncä printre norii de anima, Imbatat de mindre stele si de-al norilor acord. $i vedem si pe regina stelelor", care Nunta ei cu blondul rege Miazänoapte-astfè1 serbeaza i. Alaturi, vechiul vis al marelui poem dacic, cu fratii cari se urasc, Sarmis si Brigbelu, cu nunta celuibiruitor, care ieape- iubita Tomiris, urmäria pe Eminescu inch' din tinereta,sicinclva,pe la1880,elva relua in forma, acum desavirsitä,acest subiect, inältind splendida rugkiune catre Zamolxe, samanator de stele si 'ncepator de vremuri" 2. Fail a cunoaste intinderea, curagiul creator, visiunea inegalabila

' V. si visiunea lui don Quijote, in Särn., I, pp. 404-7. 2 Cu alte bucAti inedite, intre care rugaciunea cAtre Maica Domnului a celui care nu crede nimic si asta-1 doboard", publicata de I. A. RAdulescu (Pogoneanu), in Colo. Lit., 19C2, p. 289 si urm.

152 Istoria literaturii romgnesti a acestei epopei a omenirii ar fi fost, de sigur, greu a intelege aparitia la Convorbiri", in1873, aEgipetului", cu vrajacare ridic6in fata noasträ o lume fantastia pentru careadeväratul Egipt a servit numai de pretext. De altfel acest fragment descriptiv nu e pentru pzImintul acela insusi, care e altfel, ci pentru fantoma regelui carese ridid, inteo purpurà pe care n'a purtat-o niciodata, din adincul piramidei pecetluite de milenii, la ceasul misterios chid ...Nilul doarme si les stelele din strunga, Luna 'n Mare isi arund chipul si prin non ile-alunga, pentru ca, la urmä, privelistea peirii&A seinfAtisezein versuri care au amploarea celor mai frumoase din imensa risipà roman- ticii a unui Hugo. E siaici trezirea, de o imaginatieuriasà, a momentului de istorie sträveche". Sfirsitul brusc al buatii dupà scena beduinilor" de fapt:fellahi cari-si povestesc basmele mindre imbrkate 'nflorisistele",aratasi mai bine ca' avem a face numaicu\oaschie ruptä din puternicul trunchiu 1 impgratsiproletar", Cupresintareataverneicomunistilor, Scunda tavernä mohoritä, Unde patrunde ziva peste feresti murdare, cudiscursurilerilsbungtoarealecopiilor säraci si scepticiai plebei proletare",inopositie cu Napoleon alIII-lea, Impgratul amenintatsi ginditor, care trece in faeton de galä", stiind ce-1 asteaptà dincolo de aclamatiile de-o zi, e in legalurà cu zguduirea sufleteascd pe care i-a produs-o lui Eminescu catastrofa Imperiului al doilea, Mil ca pentru aceasta el sa.' admire pe inving6tori, a cgror trufie, imbrkatà in frase brutale,1-adesgustat delainceput2. E ind o parte din acea istorie a lumii, dinacea Legendä a secolelor", care incepuse cu miragiul Egiptului milenar si profund misterios. Väsuna" toatä drama multimilor desmostenite si setoase de rfis- bunare in aceste puternice acorduri de simfonie socialä. FlacArile revolutiei o clipà invinggtoare lumineazil marele tabloual rgs- plätirii, cu femeile, nebune de patima mortii, in frunte:

' Cony. Lit., VI, pp. 261-2. 2 Torou¡iu si Cardas, o. c. pp. 313.4. Cl. Bogdan Duie5, In revista Mihai Eminescu, II,p. 76 si urm.

Mlhail Emlnescu 153

0, luptà-te 'nvälitä in pletele-ti bogate: Eroic este astAzi copilul cel pierdut Si o filosofie a neantului, CAci vis al morti-eterne e viata lumi 'ntregi, e pug in mintea Imparatuluidat jos de pe tronul blästamat, care, in Anglia exilului, in fata märii care chiamà cugete de eternitate, se gindevte la zklärnicia scurtelor aparitii pe acelavi fond care, cercetat bine, duce la Nimic Dar, tot odatä cu aceste acorduri, smulse brusc strunelor de aramà ale unei lire de aed, pentru intäiavi datà Eminescu cautä sà strà- mute la noi balada romanticä apuseanä, cu iubitii cari se intilnesc in codru vi dispar in sunet de bucium, pe cincl calul rainas stin- gher nechiazä in pàräsire la poarta castelului 2. 0 face in acelavi timp poate cind el ride, prin Diamantril Nordului" sau Utopia lui don Quixote", uncle eroul adoarme supt balcon cu ghitara In brate Si ce-i mai ilmine sä facä, säracul ? In lac sa priveas4 cum joacà malacul? sau preface pe cavaler inteun cocos vi dona" in gäina lui 3. Pe cind, allá dafi, in versuriscurte,cade ¡cintec Utrinesc, räsare un tablou de infiripare moldoveneascà: Sus in Curtea cea domneasca La Domnia din Birlad Sade tinàr Domnul Vlad Supt turcgneascä Pe-ai lui umeri plete cad. ...Astfel trece in revistd Pe boierii lui cei mari Cercetind toate acesteinceputuri geniale, oricine va trebui sg ajungft la conclusia a.' rare ori cineva lárà nicio conducere, fári niciun sfat vi-a gäsit, inteun mediu strAin, un drum mai greu, dar mai sigur pentru formatiunea unui suflet complect, integral, decit Eminescu. La Berlin, bäiatul de douäzeci de ani, care vtia de sigur

1 Cony. Lit., VIII, pp. 363-6. 2 Ibid., pp. 443-4. Sdm. 11, pp. 85-7; v. Chendi, Poesii postume. Ms. citat.

154 Istorla literaturli romAnesti de la Cernä.uti bini§or latine§te, a tradus apoi pe Propertiu 1 §i-a pus in minte sk invete singur limba greack Avea drept scop contributia, data cu con§tiintà §i Cu pretul unei fungi osteneli o- neste, pentru reproducerea In limba pe care o stäpfnia asa de bine, chiar cind nu-iputea da formele unei armonii definitive, a fru- musetilor cuprinse in literatura elenick In acela§i timp cugetarea lui, adinc reflexivk cautä formula acelei vechi literaturi, definind homerismul" prin colorarea odatä pentru totdeauna a oricärui con- cept cu un atribut care sä-1 isoleze de toate celelalte in toatä frumuseta lui" 2. Din ¡liada, pe care credea s'o poatà traduce in §ase luni (1)5, ni-a rämas un fragment, care nu e flu, färd' sä ajungä a reda caracterul spontaneu, proaspät, al originalului. anti-ni, zinä, a lui Ahil Peleidul minie4. Pare mai fluent un inceput de versiune a cintului l-iu din Odi- seie5. Mai slabe deOt aceste tentative, indatà päräsite, sint mos- trele de prefacere In romäne§te a metrului, atit de delicat, cerind anume sonoritäti de silabe, din Odele §i Epistolele lui Horatiu 6. El insu§i, traducatorul, avea un suflet epic de o rail putere. Nimic n'o aratä mai bine, mai bine chiar decit admirabilele strofe din »Diorama", citate mai sus, ca scenele de uria§g fantasie, de un ritm nebun de iute din acele Mitologicale glumete, cirora li s'a putut fixa data de 18737. E acolo Uraganul ce nrinä Cali fulgerätori §i carul ce'n fuga lui tunk Barba lui fluturä. 'n vinturi ca negura cea argintie, Phrul umflat e de vint §i prin el colturoasa coroanA Impletità de fulgerul ro § §i din vinete stele. Hohot' adinc bätrinul cind vede cä muntii i§i clatin 5i-§i prävälesc cAciula de stinci cind vor sä-1 salute. Si este §iSoarele, amant al Märii, pe care »o desmiardä cu tot

i V. R., LXXIV, p. 217 si urm. 2 D. Murarasu, Eminescu .Fi clasicismul greco-la/in, etc., extras din Fat- Frumosa, Maiu-August 1932, P. 9. 8 Ibid., p. 7. 4 Ibid., p. 8. 5 Ibid., pp. 8-9. Cf. traducerea pe care o incercamla1890 in ...Acuma patruzeci de ani, Bucuresti 1932, p. 77 si urm. 6 Morarasu, 1.c., p. 10 si urm. 711. Chendi, in Sämitniftorul, II, p. 83.

Mihail Eminescu 155 aurul razelor lui", vi care, jucindu-se in barba uriavului,ii pare acestuia un vagalnicPepelea, dar el nu se poate opri in betia care norii framinta, jucind mocameasca Si pe un vint Il apuca de cap, facindu-i morivca: Se tavália peste cap vi, pivcat de-un purec de fulger, Se scärpina de-un vir de poduri ca de-un gard de rächitä.

Este vi Gerul batrin iavar", Carabanind al zorilor aur in saci de 'ntunerec Ca sä-I usuce 'n rubine, vi Luna, o clovca rotunda' vi grasa", lasind pe cer Urme de aur a' labelor ei, stralucinde ca stele Si acelavi formidabil avint, temperat de aceiavi vaga moldoveneasca, e in Ceilin nebunu12, tesut din basme, care leaga in codru pe Miazanoapte vi pe Zoridezi: Doisprezece zmei in juru-i dorm adinc, intinvi pe hurta Si 'n cazan, notind in zama, clocotiau vre-o doua vaci. In legatura Cu aceste prime incercari epice, päcat ca nu se poate atribui o datà máretei povevti a magului", in care Impäratul cu divanul ski apar tuteo ava de impresionanta solemnitate legen- dara pentru ca apoi sà patrundem la Curtea acelui vräjitor chemat sä invete pe movtenitorul tronului. Prea intins in descrieri, poemul cuprinde strofe atit de frumoase ca aceasta : Un om se navte-un inger o stea din cer aprinde Si pe pamint coboarà in corpul lui de lut, A gindurilor aripi in om el le intinde Si pune graiul dulce in pieptul lui cel mut. O candela a vietii de cer steaua desprinde 3 Si imbla 'nsemnind soarta a omului nascut. Cind moare, al lui suflet aripile vi-a 'ntins Si, renturnind in ceruri pe drum, steaua a stins. Si ce avint se deslantuievte cind e vorba de gindul omului de geniu pe care-I simte insuvi inteinsul, al nazdravanului", a carui viatä e o greveala in planul eternitatii" :

Ibid., pp. 82-3;i In Chendi, Poesii postume. 9 Opere complecte, 1, p. 124. S Nu: depinde", ca in ed. Calinescu. V. R., XCI, p. 128 §i urm.

156 Istoria literaturil romAne§t1

La ginduri uffase a lor minte asudà, Dar oameni-i incunjuei nu vor sä-i audä. De si rari si putini-s, lumea nu va sä-i vazä, Viata lor e luptä ; cind mor, se duc neplinsi. [Dar] Dumnezeu in lume li tine loc de tatä $i pune pe-a lor frunte gindirea lui bogatà. $i mäiastradescrierealuiEminescu e MCA de atunci in- chegatä, ca in acest fragment de poem : El zice, si-a lene coboarg la vale, La porti uffase ce duc in spre lunci, De stinci pfäbusite gigantici petale Descuie si inträ in mindrele sale De marmurä neap* intinsei lungi. Pilastri de aur pe muri se coboark Pe jos sint covoare tesute 'n flori vii $i stele in candeli dulci raze presoard $i gindul pH dulce ca'n noaptea de varä $i razele-s caldei trandafirii. Dovadd a marilor putinte de creator in domeniul epicei, e §i Fät- Frumos din lacrimil", care urmeazil in Convorbiri" din anul &att. Nu e numai povestea, cie transpunereapovestii, asa cum a fost auzità, pe un mai Malt plan al poesiei, cu delicatete de dialog si cu splendori de descriptie pe care povestitorul popular nu le are.5 i nu le poate avea. E pentru intäia owl ridicarea basmului la un rang superior de literaturk cum n'o putea face la Bucuresti smeritul culegätor tipografPetre Ispirescu,lipsit fireste de imaginatia creatoare, si nici, cu toate marile sale iususiri in margenile uneiinspiratii asa de puternice,dar mult mai inguste un Creangä. Nu e nici cäutarea terminilor provinciali, cari dau atita valoare nariatiunilor istorico-populare ale d-lui Florentin, ci bimba de toatezilele,bimba cdrtilorbiserice0, limba pe care o Os- treazà, färä uimitoare sclipiri, dar cu atita cumpänä de armonie, cu o a. a de aristocraticä alegere, lamurä din toate tenle si din toate vremurile, mai säraca, dar sigura de o clasicA vesnicie Mol- dovä. Astfel in descrierea visului luiFät-Frumos, oriin presio- tarea nuntii mult asteptate. $i aici nu era un imprumut de la spiritul revistei din Iasi, care, cum vom vedea, incepuse a fi favorabil literaturii populare, ci Emi-

Mihail Eminescu 157 heseu, ca si Miron Pompiliu, caiBädescu, cai, in oarecare mäsurä, d. Florentin, aduce el aceastá inspiratie, asa de nouä si de fericità.

l'Anala caphtul acestei uimitoareseriide poeme, Eminescu represintä ceva unic in desvoltarea literaturiinoastre sipoate a oricärii alte literaturi. Ideia conducätoare se recunoaste in fiecare din ele ;acelasi puternic sentiment le insufleteste; un avint puternic duce pänä la capät. Dar poemul e alcätuit inainte de toate dintr'o imensä präbusire de imagini. Nu totdeauna elese leagil strins una de alta, si foarte dese ori ele exista' mai mult prin ele insele decit prin legätura lor cu tema cäreia ise suprapun, asa de multe si asa de grele, incit aproape o inäbusä. Dar ele sint atit de nouä, iese asa de mult din comun, constituie unitilti poetice atit de inedite, incit un farmec curios cucereste sufletul, mai ales al cui s'a deprins cu vremea a träi in covirsitoarea acumulare a unor vrkji asa de indepärtate de realitatea curentä. Niciodatà o mai nebunä fantasie n'a fost räscolitä de un spirit mai cugetätor decit in Venere si Madonä", in Mortua est", in Epigonii". Se adauga, chiar de laincerckile pe carele dä Familia l,o misterioasä musicalitate suggestivä, care dä fiecArui vers o putere de suggestie neobisnuitä: fiecärui vers in el insusi, chiar desfäcut din cuprinsul in care e inclestat isilit sá futre. Se poate vorbi in adevär de farmee, de un farmec neinteligibilaltfeldecit prin observatii musicale, dar numai intru cit si acestea, inteun domeniu asa de vag, pot sä se fixeze 2. Aceastä imensä fantasie,acest geniu al armoniei silabelor in succesiunea ca si in ciocnirea lorfac sa se uite isä seierte tot ce in aceastá productie juvenilà e neclar siconfus, fortat neadmisibil. Acel care fringe, minat adesea de un instinct superior, ritmul versului pentru a ajunge la efecte care nielinteun

1 E util sa li dam insemnarea: De-as avea, II, p. 68;Cdldrire in zori, II,P. 158; Vanina (nuvela tradusa), 11, p. 204; Din strdindtate, II,p. 248; Sperazzfa, II, p. 337; Ce-fi doresc ett fie, III, 268; La o artistd, IV, p. 327; Amorul unei marnzore, IV, p. 383; junii conrupfi, V, p. 39; Amicului F. J., V, pp. 147-8. Colaborarea lui Erninescu e anuntatA astfel: ,Cu bucurie deschidem coloanele foiinoastre acestui june numai de saisprezece ani, care cu primele sale incercari poetice trimese noua ne-a surprins placut". 2 Cf. Anghel Demetrescu, Rima lui Eminescu, in Lit. si Artd Rom., pp. 259-61.

158 tstorla literaturii roingne§ti alt chip nu s'ar putea atinge, luptä. cu cuvintele inse§i, le trans- forma, le diformeaza, li impune opecete personalä capricioasa, cai cum 0-ar atribui dreptul de a crea o altälimbi decit a tuturora pentru visiunicare nu samanä cu ale nimänui §i care totui se impun dominator sufletelor. Multe din aceste moldove- nisme, din aceste schilodiri si greeli de gramatica, pe o vreme cind Alecsandri recurgea atit de des la dinsele, combätute cu multa dreptate de gustulclasicalluiAnghel Demetriescuin Revistadin Bucure0i, n'au lost primite in graiul curent, dar, pe cind la marele poet al generatiei precedente once astfel dein- curcatura supärä . i distruge impresia, la Eminescu ele se pierd In formidabilaorhestratie,inpartituraimensa, carestrive0e totul iresolvä in armonie o serie de acte de violentacontra stilului ca §i contra logicei inse0. De altf el nu slut aici potriviri intimplatoare ie§ite din entusiasmul inspiratiei. Avem a lace, nu cu un creier in efervescenta, ci cu un spirit calculat, chibzuit, meticulos, care leaga intre ele elemente disparate, pregatite de multa vreme,§i,iata,aici e ex- plicatia tumultului de icoane, care nu izvordsc de-odata din im' agi- natia nebunita de ctigetarea intensa sau biciuita de sentiment, ci vin de pe paginile caietului unde fiecare-§i a§tepta ceasul. Acest temperament profund reflexiv, intrebuintind metode de dibace artificia- litate, in care pot infra, cum s'a dovedit de o vreme, §i elemente imprumutatei, a lucrat tot aa la romanul destinat sä exprime plastic cela ce nume0e el autenticitatea de idei §i interese, care sf4ie viata noastra publica", proiectatele Naturi catilinare", dupä' un episod povestit de un student din Transilvania" :e acelGeniu pustiu, iel deci un fragment dintr'o opera de mai larga conceptie 4. in schimb, la un ,,Faust" al sail, in pregatire,ise pare cä subiectul, conceput unitar, se rupe in fragmente 5. Venind acum lacontactul cu aceasocietate ieartá carel-a inteles cead'intaiu, l-a ocrotit iajutat desigur,dar era prea

1 Pentru pretinse imprumuturi, M. Bantag, in V. R., LXV, p. 97 gi urm. 5 Toroutiu gi Carda, o. c., pp. 316-7. 5 Ibid., p.322. 4 V. mai sus, pp. 141-2. 5 Toroutiu gi Cardas, o. c.,p. 317. Cf. ibid., p. 321. V. §i ibid., p. 320. Avea gata un Muraginu (citat §i el aid, mai sus), pe care-1 opri ;ibid., p. 322. V. ed. A. C. Cuza a Operelor, pp. 311-2.

Mihall Etattieseu 159 mult dispusä a-I considera ca pe ocreatiune aei,e de observat c'A ind din1869 Eminescu luase atitudine NIA de scoala din lasi.Dind Albinei din Pesta un articol despre O scriere criticä a Bucovineanului Petrinò 1,el recunostea lui Maiorescu 2 spiritul de o finetà femininA istilul bunsi!impede",dar acusa pe partisanii" lui a au casidinsul, cuaceiasipre- tentie de ridicare la nivelulsecoluluialXIX-lea, acelasiaier de civilisatie si gravitate pe care, de altfel, nu le crede sincere, ci servind unor scopuri personate 8". Dar am vAzut 4 cä, in legAturA cu discutiile din societatea studentilor romini din Viena cu privire la nationalismul criticului de la Junimea", el ii lua apArarea 5. Chiar In April, cind vor apArea primele lui versuri la Convorbiri", se publica insa in Federatiunea un remarcabil articol, cuprinzind o cugetare proprie, in care se proclamau, in acelasi fel ca si de Xe- nopol, principiile nationalismului celui adevärat, care cere ca intreaga viatä a natiei sá fie determinatà de propriile ei energii (afarA de cela ce e domeniu public)trebuie sA presintelucruri proprii ale natiunii,prin care ea ar fi contribuit la luminarea si inaintareaomenirii ;astfel si literaturafrumoasA trebuie s'A fie oglinzi de aur ale realititii in care se mica poporul, o coardA nouà, originalA pe bina (scena) cea mare a lumii. Legislatia trebuie sA lie aplicarea celeimai inaintateidei de drept pusä in raport cu trebuintile poporului.... Industria trebuie sA fie a natiunii... Aurultrebuie asemenea s'A fie in minile aceleiasinatiuni 6". *i aceste adeVAruri precedau tAgAduirea elocventä a oricArii origina- MAO in civilisatia maghiark Acel care trimesese de la inceput un poem unic in literatura noasträ nu era deci unul dintre scriitorii cari nemeresc intimplätor din prisosul unui talent de care nu-si dau samA. Colaboratorul mai mult timp la Familia" de la Oradea-Mare, spre care fusese indreptat de mediul ardelean in care träise un timp, imitatorul de pe vremuri al lui Bolintineanu, in pornirile de luptà socialä si moralA,

Pentru lupta cu acesta C51inescu, Viara, p. 289 si urm. 2CL, pentru raporturile lui cu acesta, Luc., 1913, lanuar, ii n 14. 3 Reprodus de d. I. R. Pogoneanu, in Cony. Lit., 1901, p. 313, nota 1. V. mai sus, p. 138. Pentru adversarul sau IonitA Bumbac, Fam., V, p. 10; XVII, p. 347. De el, In 1880, Florinta. 5I. R. Pogoneanu, in Conv. Lit., 1901, pp. 304-6. 6 Ibid., p. 319. Cf. Slavici, ibid., pp. 323 si urm., 1006 si urm.

160 istotia literaturli roMfinesti cautase con0ient,1 Cu acea migaloasä trudä pe care ni-o vadese manuscrisele lui, acest mire' e§afodal de figuri. »Mama imagrini- lor, fantasia", va serie elIn curIndlui lacob Negruzzi, care se speria de lucruri ap de Jail scrise", mie imi pare a fi o con.- ditiune esentiali a poesiei, pe chid reflectiunea nu e decit sche- letul, care In opera de arta nici nu se vede"1. Acea »Venerei Madonä" Insä0 2 era un räspuns la principiile noii directii. Poesiei reflexive i se opunea aceia a fantasiei deslän- tuite, a celei mai puternice §i mai neinfrInate fantasii. Logica poetici se opunea logicei abstracte. Capriciului i se lasau frinele in voie. Ceia ce Xenopol aratase In articolele sale se va exemplifica In- datä. In forma acestei superbe poesii, pe care acest extraordinar student de la Berlin, cu toate cuno0intile sale de critica literark cu toatä priceperea In a despica, macar Intru clt aceasta se poate, elementele frumusetii literare, nu se va dovedi in stare s'o inteleaga. Cei doi tineri de aceia0 vrIstä erau sä se intIlneasek de altfel, In acea mare manifestatie de amintire nationala qi de incredere In viitor care se pregatia la mormIntul de la Putna al huitelan-cel-Mare3, pe care sfaturile lui Xenopol nu-1 putusera cruta de wara glumi de räu gust a lui lacob Negruzzi, care, totu0, el Insu0, In acel poem ,Miron iFlorica", Infilta dupi putintä, prin gura lui rno Trohin, obiqnuitul imn luptelor moldovene pentru apirarea neamului4. Deocamdata, Eminescu luä atitudinea cea mai hotäritä contra osmndirii marii literaturi de instinct, de Incredere, de avint a trecutului, °deft de stingace i-ar filost inch' formele. ,Epigonii", imnul in'ältatvechiilitaraturi, simplä qi plink' de credinti, dar pe Ardeleni, prea departati, nu-i cuprinde cu critica nemiloasä contra poesiei rationate a inimilor reci", a har- felor zdrobite", auacestsens.Insine, poemul nu se poate Intelege. Trebuie dea samä cineva de ce fierbea In sufletul literatului de laViena, cu acelea0 sentimente ca igrupul de laBerlin represintat prin Xenopol5, fatade atacurile, Cu pretentia de a distruge un Intreg trecut pentru nedesavIr0rea stilistica. §i pentru

Toroutiu-Cardas, o. c.,p. 312. 2 V. mai sus, pp. 124-5. 3 Programul general, In Cony. Lit., IV, pp. 233 4 e isalit .E.", deci : Eminescu. Ibid., pp. 70-1. 6 Raporturi personale In aceste, Cillinescu, Viata, pp. 240-1.

Milanm1ne8a1 ldt fatalai necesara exagerare in idei, ca sa inteleagä, in noul poem, aparut totla1870 In Convorbiri", laudaentusiasta,pioasa Inchinare dire toti aceia a caror nimicnicie o decretase profesorul de filosofie de la1a§i. De aceia aceastarevarsaredeepitete plastice, de sigur exagerate, pentruchiar uniidin cei asupra drora cazuse osinda maioresciana. Tichindel e »gura de aur", Praleafirea ceaintoarsä",dar totu§i iel unul dinzilele de-aur a' scripturilor romane", ca§iDaniil ce! trist §imic". Pe lingaatitiaaltiicarinufusesera condamnati anume de noua directie", Eliad, de a carui frumoasa rugäciune a copilului : Tatä, tu carui tata se 'nchinä. $i toti te chiama, genunchi plecind îi risesecriticul,Convorbirilor",carese pare afifoisttot Maiorescu, e aici acela care ...zidia din visurii din basme seculare Delta biblicelor sfinte, profetiilor amare, Adevär scäldat in mituri, sfinx patruns de inteles, Munte cu capul de piatrá de furtune detunata, fnadind doar, la capätul intregii serii a celor vechi, pe Negruzzi pentru scenele lui istorice §i pe Alecsandri, ...acel rege-al poesiei, vepic tinäri ferice Ce din frunze ii doinete, ce cu fluierul iti zice, Ce cu basmul poveste§te.... Se va fi crezut la Convorbiri" macar ca partea privitoare la epigoni" tinte0e pe scriitorii contra carora se aruncau necontenit sägetile pedagogiei maioresciene, §i de aceia,ca §i supt impresia farmecului biruitor al unei poesii de o bogätie uimitoare de o noutate f ärá exemplu, in care nu se vedea nicio influentä a unei singure literaturi europene, ci rasunetul unei foartelargi §i adinci culturi,culese in toatepartile, poemula aparutin fruntea numärului de la 15 August 1870 al Convorbirilor". Dar adeväratul sens II *da" Eminescu insu§i inteo scrisoare de la 17 funie din acela0 an*: socotind pe Nicoleanu, pe Matilda Cugler, pe Scheletti ca represintanti ai unui lirism de plingere dureroasa pentrufatalitatileexistentei,el ridica,fata de lucrarea noasträ.

Ibid., IV, p. 84. Toroutiu-Cardal, o. c., p. 312.

162 lstoria literaturil romanesti

trezita,dar rece, lucrarea increzutasinaivä apredecesorilor nostri",i poemul insusi deplora privirea scrutätoare, ce nimica nu viseaza". Se vede lesne scopul ce se urmareste Inaceasta glorificare, care e inainte de toate un protest 1 In serbarea de la Putna Eminescu vedea, astfel, nu numai indeplinirea in acea Bucovina, pe care o cunostea asa de bine prin studiile sale, a unei datorii de pietate, ciialcatuirea unui mare program de lupta a intregului tineret inaintea mormintului celei mai mari glorii a neamului: S'a nascut constiinta cao intrunire a studentilor romini din toate partite ar putea sä constituie si altceva decit numai o serbare pentru glorificarea trecutului nostru cu o ocasie atit de favorabila in felul ski, am putea sa ne gin- dim mai serios asupra problemelor ce viitorul ni le impune Cu atita necesitate", fixind »o singurä directie a spiritului pentru gene- ratiacecreste" cu germenii uneidesvoltari organice". Deci trecutul ca bask nu ca obiect de imitatie. Räzboiul franco-german singur aduce o aminare de un an. O legaturä adevaratä, sincera cu ,Convorbirile"i conducatorii revistei nu se poate deci admite 2. De fapt, cercetat, sfatuit, corectat, làràca mindria lui sa se revolte pe eft era de asteptat, el nu incapea acolo.Si,strengareste, pe ascuns, el isi ridea de lipsa valoriieticeinsilintile literateale luiIacob Negruzzi, caruia-i gasia, pentru cutare piesa,origini spaniole la Moreto, ceia ce-1 lace sa vorbeasca de Jurtisagurile lui Cocovei", »autor de cara- ghiozlicuri moldovenesti, de mascarale", creator de comedii in trei acte cu boschet cu ascunzatori secrete si tainice", Moreto insusi plingindu-se cä Negruzzi lacob M'a tradus in romaneste 3. La Berlin, unde Eminescu, intors de la Viena, in tara, se ins- crisese in ziva de 12 Decembre 1872, la filosofie, la istorie (Droysen pentru istoria moderna, Lipsius pentru Egipt) si la stiinti naturale, Eminescu revine la studiile facute cu o deosebitä rivnä, cum o

V. Cony. Lit., IV, pp. 233-4. 1 V., acum,i observatiile, juste, ale d-lui CAlinescu, Viata, p. 301 si urm. ° Ms. citat, p. 51. Maiorescu se supArA cind comitetul pentru serbarea de la Putna alese fi consultat (comitetul arfi anticipat opiniunilor d-voastre") cuvintarea comemorativä a lui Xenopol, Inca de atunci obiect al gelosiei fostului s4u protector; v. Toroutiu, o. c., IV, 13. 82.

Mlha11 Emlnescu 163 arata caietele sale, redactate in limba germana. Cäpatase pe IMO Teodor Rosetti, trimes pentru afacerea Strousberg, un loc la Le- gatie '. La 1874, cum ministrul general Tell considerase pe deputatul Maiorescu ca demisionat de la catedra unde nu putea sa functio- neze, acesta, ajuns la putere, propune locul de profesor de filosofie lui Eminescu insusi, daci-si iea doctoratul. Poetul, care ar primi o docenturä de simplä expunere, refusä catedra, pentru care s'ar cere nu numai cunostinti, ci si specificul miros de pämint proaspat al propriului sat'suflet". Dar cursul de filosofietrebuie, dupi dinsul, &A se intindi si asupra dreptului siistoriei sisfi fie o pregatire a noilor generatii: principii generale... sint monogramul In care se presinta aspiratiilegeneratiei dintr'unpopor". Aceste generatii au sä creeze formele lor in mod empiric din impre- jurärile particulare ale fiecärui popor si ale fiecarii ten". In loc de profesor,cel fira doctorat primi deci, la intoarcere, directia bibliotecii din Iasi si, in lulie 1875, un post de revisor scolar, pe care era sa-1 piarda °data cu caderea guvernului2. La 1874-5, inca la Berlin, Eminescu urmarise visiuni filosofice, In legaturi cu indoielile cele mari asupra tuturor bietelor noastre realiati pe care le ridicase geniala ominte a lui Kant, din care a tradus atunci Critica ratiunii pure", siel le intrupa si inteun inceput de nuveli, Archaeus 3. Culegem de acolo : pentru o minte mare totu-i problem, iar pentru saptezeci de dramuri decreier totu-i sigur". Dar Berlinul, care il cufundase lute° lume de gindire filosofick de unde a cules 4acest dubiulata de realitatea pe care pang atunci atita o iubise, i-a dat, de la Schopenhauer, simtul zadarniciei lucrurilor create de vointa yang. Inch' de la Berlin, in 1874, el cercetase, in misiune of icialä pentru a vedea ce cuprind Archivele Ordinului Teutonic cu privire la noi, K6nigsbergul, darisidaduse sama ca n'are pregatirea trebuitoare pentru asemenea studii. Astfel de sondari le facu si la Cracovia, la Lemberg, unde credea cá a gäsit la Biserica Mol. doveneasa portretulfamilieilui leremia Movila"sial unui

1 V. detall In CAlinescu, Viata, p. 252 si urm. 2 Cony. Lit., 1910$, p. 186 s'i urm. ; D. MarAcineanu, Eminesca pedagog, ibid.. 1925, p. 835 si urm. Cf. CAlinescu, Viafa, p. 266 si urm. $ Ed. Scurtu, in Serien, I. Cf. si 1. R. Pogoneanu, in Cony. Lit., XL, p. 523 si urm. 6.V. Mid. p. 519 fi urm.

164 Istorla Uteraturli romAne01

Armas din Tara-Romaneasca, care cu vremea a ajuns mare-can+ celariu al Poloniei" (e vorba de vame§ul Constantin Corniact). Numit bibliotecar la la§i, el se gindia sa se intoarcä in Germania, §i pentru doctorat, dar §i pentru Archive, cerind ilui Hasdeu, pe care nu-I cuprindea in condamnärile Convorbirilor", sfaturi. Pe atunci cind un drum la Boto§ani gäsia boala surorilor, nebunia fratelui, intristareatatälui, grija mamei 1, el dadea §i lectii de lo- gicä, intimpinate cu grosolanii de copii räu crescuti ipro0i, la Institutul Academic, unde inlocuia pe Xenopol 2

Poetul iubiriise forma insä inacela§i timp cind cugetarea cäuta ve§mintul poetic vrednic de dinsa. Dacä, in forma definitivä din Mortua Est, reluata§irefäcuta, ajungind, din plingerea la mormintul iubitei, o afirmatie de crez filosofic, Eminescu e dincolo de iubirea care blastämä §i se roagä, ca §i de invocatiile cätre umbrele mari ale trecutului, fata de care a§a de scazute ii apäreau sufletele de rece analisa ale vremii erice, clack acolo, durerea pentru peirea celei ce nu e in ...castele Cu arcuri de au4, zidite din stele, Cu riuri de foci cu poduri de-argint, Cu termuri de smirnä, cu flori care cint, ci in nimicnicia lucrurilor pe care le sfarma osinda,impusa, a vietii, care nu resolvä nimic, ci numai continua, de la o sclipire de trecatoare individualitate la alta, dacà aceasta ii smulge condamnarea, hotaritä in desperarea ei, a vietiiinse§i, cu tot ce-i aduc simturile care itwala, §i denegareaoricäruisensalexistentei conOente : Pe palida-ti frunte nu-i scris Dumnezeu 2, bucatile dinn-1 de lunie 1870 al Convorbirilor" dau, in cea mai nobila forma, inchinarea poetului catre o iubitä. Alba ca zäpada iernii, dulce ca o zi de vara, care se confundä cu ingerul de pazä. Cad, inaceastä §edere lala.. icare a apropiat poate intäia oarä', din nou, dacä se admite o prima intilnire la Viena, pe Emi-

1 Cony. Lit., 1919, pp. 397-8. 2 E interesantA gicomicA incercarea lui BodnArescu de a se juca gi el Cu astrele gi de a bate la porfile ferecate ale misterelor ;ibid., VI, pp. 15-6.

Mihail Erninescu 165 nescu cel tinär si bälaia sotie a bkrinului profesor de chimie stefan Miele, Veronicanä.scutä. Cimpeanu (n. 1850), Ardeleand de la NA- gudjämurirea sulleteascA se lace prin adura acestei realitäti sentimentale durabile care se substituie nelämuritelor visuri de pänä. atunci 2. CAtre iubita cea adeväratä se indreaptä acum cea mai frumoasä, mai plinà de duiosie in fondsimai sprintenä ca facturä din cintärile de dragoste de ¡Ana atunci, acea Floare albastra", care-si poartà in adevär data de Iasi,1874k. Aici nu mai e demonul din domul sträinei biserici inchipuite, ci e numai coborirea iubitului, din stele, non isi ceruri inalte", din lumea, cintara pänä atunci, a cimpiilor asire", a Intunecateimäri",a piramidelor, din vfäjirea Egiptului, pentru a se confunda sufleteste cu iubita in cadrul linistit si dulce al codrului cu verdeatà", al ochiului de psidure" in care ea-i poate spune minciunile" de unpret incomparabil si-i poate da räspunsul lapetire dupà ce va fi intrebat firul de romonitä." : Pe drare 'n bolti de frunze, Apucind spre sat in vale, Ni-om da särutäri pe cale, Dulci ca florile ascunse. Publicatà in acelasi loe cu inger si Demon", ea represintä des- cälecarea de pe culmile apocalipticein acea lume a oamenilor de totdeauna si din once parte, care poate cuprinde oricind asa de mult insmeriteleei margeni, uncle totusi e locpentrutot ce se poate zbate In inima noasträ.

1 V. gi Ema Lazarescu, in Cony. Lit., 1926, pp. 49-51. Pentru iubiri de student, Calinescu, Viata, pp. 117, 180 gi urm ; 200 gi urm. (gi cu citatii de versuri din manuscrise). Nu se poate condamna in de ajuns felul cum aceste legaturi slut presintate in cartea, aga de muncita, a d-lui Calinescu, Viafa lui Mihai Emi- nescu, p. 341 gi urm. Li se poate opune admirabila lui scrisoare catre dulcea nobila mea arnica', in legaturile cu care nu e nimic care sa 0)1 comun cu teoria placerii, ci numai acea dureroasa, dar adincl gi intinsa fericire pe care atingerea in treacgt a minii tale, zimbetul tau, privirea ta au ras- frint-o asupra unei vietiatit de isolatagi de lipsità de fericire precum este a mea' (Toroutiu o. c., IV, p. 136). Conti. Lit., VII, pp. 18-9. 4 Cf. scrisoarea lui catre stimata doarnna", scrisoare, puna de un cere- monios respect, din 8 Novembre al aceluiagi an; Toroutiu, o. c., IV, p. 127, no. xxv; gi in Calinescu, Viara, p. 360.

166 letcaia Uteratur11 romtineilt1

Inedite au rämas multe dinpoesiileinchinateacestei adinci iubiri. Se cintä in ele, nu numai cosita blondä carel-aretinut in farmec, ci si mätasa visinie" sau catifeaua neagrä" a rochiei, care prinde blonda, foarte blonda, iubitul odor" Esti prea frumoask doamnä,i prea mult te iubesc 1 $i cel mai formidabil gest de inchinare e acela in care, atunci, el isi imbracä mindria nemärgeniteiiubiri pentru a spune ci lumea i-ar pune-o la picioare iubitei : As vrea sä am pämintul si marea jumätate, De mine sä asculte corabii si armate, De voiu clipi cu ochiul, cu mina semn de-oiu face, SA-0 miste Räsäritul popoarele incoace,

SA-ti zic: iea-le pe toate, dar si pe mine iea-mä 2"

1 Cony. Lit., 1902, pp. 387-8. ' Hodos, o. c., p. 32; Cony. Lit., 1902, pp. 396-7. Scrisorile publicate de d. 0 Minar, care le-ar fi luat de la d-na Virginia Gruber, fiica Veronictti, sint banale si nu meritau poate a fiscoase la lumina. V. D. Tomescu, N. R, L., 111, p. 269.

Influenta luí Eminescu. Noul Alecsandri Singurul cu totul original, neatinsi cu neputintä de a fi influentat 1 aráturi de Eminescu, un asa de strasnic rival, pe care avu trufia stingace de a si-1 face dusman, dar apartinind unei generatii acum mature, träit inteun mediu stäpinit de sträini, totusi pastrind tot simtul unei bune limbi romänesti, simtitor si nervos, aplecat spre iubire si gata de minie, e un tinär nobil bucovinean, Dimitrie Pe- trino!, rudd a Hurmuzächestilor, care-si hränise spiritul din literatura germanä. Fiul, näscut in satul basarabean Rujnita, la 1846, alproprieta- rului Petrachi Petrino si al unei flice a lui Doxachi Hurmuzachi, Eufrosina, fusese crescut de un preot, Sbiera, elev al lui Pumnul. In Bucovina, unde i se intoarserä, la Cernauca hurmuzächeascä, pärintii,imbogätitiprinmostenirea unui vär,el se incercä In versuri, ducind o viatà potrivit'ä cu averea de care dispunea, cu libertatea ce i se däduse si cu apledrile lui la petreceri violente ; se cäsätori farä voia familiei la Odesa cu fiica unui baron Bu- chenthal si a unei Evreice, marea lui iubire. Acelasi fel de a träi ilcontinu5.laViena, unde sotialui, obositä sidesnädäjduitä, muri.CAlätoriiin Apus nu-1 linistirä, päng la complecta ruing si la o boalk una cu moartea. Trecu apoi in Moldova, la mosia fami-

Toroutiu-Carda, pp. 249 $i urm., 254 si urm. V. Fam., XIV, p. 224. Portret in Revista Nowt, IV, p. 1. Nota lui critia despre Pumnul, in N. R. L., II, p. 608. 0 scrisoare a lui cAtre A. Sturdza, Rev. Cont., II', p. 515 $i urm.

168 Istoria llteraturii romAne§t1 liei mamei sale, Dulce§tii, acum a Sturze§tilor, in 18751. Erau abia pse ani de chid tiparise acele Flori de mormtnt, urmate de Lumini # umbre (1870), de Putine cuvinte despre conruperea limbii romane In Bucovina, Raul, poemul lui byronian, fiind din anul chiar al strärnutärii. Batuse mai de mult la up Convorbirilor" §i nu fusese primit cu prea multä ospitalitate. Tot4i el izbuti a impune in 1873 citeva bucAti, dintre care una inchinata, pentru Pastelurile" lui, poetului in care multi vedeau ing§i intruparea geniului national 2. Despretuitor lath' de Bodnarescu, dar §i fata de Eminescu insu§i, el arunca valuri inflkärate de versuri clare §i une ori puternice, in care impresia era släbitä prea mult de nävalnica furie a revàrsäriiretorice, pe care n'o §tiaopri,infrina §i concentra. Pesimismul lui e adinc convins, färä a se sprijini pe vre-o filosofie, amintirea unei vieti risipite fara scop fiindu-i indestulätoare : Pierduta-i nälucireai Venerea 'necata, Dar nu in spuma albä din care s'a näscut, Cad moartä-i poesia, credinta profanata i 'n mintea omeneasca, chiar Dumnezeu pierdut 3. Dar o nobleta de cugetare nefäggduitä tivie§te din mijlocul ne- sfir§itelor variatii asupra acelei* melancolice teme : Las lumii mWenire a mea nerningiiere, Dar ce-a fost bun in mine, due drept la Dumnezeu. Lovit greu in viata lui de familie, despärtit de iubita pe care in ciuda tuturora o avezase linga sine, bolnav färä sperante §i pre- vAzindu-0 moartea, el azvirli astfel, nu numai societàtii, dar insu§i sensului obscur sau crud al lumiilui aceastä ultimä sfidare 4. Era insä in aceastä desperare o simtire sincera §i in mijloacele de a o manifesta efluxul unui suflet in adevfir creator de poesie trainia Poemul Raul, apärut la Cernäuti in 1874, are §i indräzneli de ritm ca acelea care se intilnesc ceva mai färziuin poesia

I Sion, in Rev. Nona, IV, p. 46 si urm. Va muri la 29 April1878 (ibid). Parintii se stInsera abia in 1891 (ibid.) i Cony. Lit, VIII, pp. 16-7. 3 Ibid., p. 74. 4 Am adunat, dui:4 volumul din 1868, ce se mai poate tinea din aceasta opera de o asa de abundenta fluiditate, in volumul Petrino" din biblioteca de la Vdlenii-de-Munte a vechilor poeti romini. In genul lui Petrino sint naivele versuri ale teologului S. Fi. Manan, viitorul folklorist ; Cony. Lit., VIII, ibid., pp. 134-5, 292.

Noul Alecsandrí 169 americana,si entusiasmul aprins are accente ca ale cintäretilor romantismului engles in lasa pe care o represinta un Shelley sau un Keats : Si de-am putea sá scoatem din fundamentul säu Pe-acest pfimint pe care pacatul if roteste Spre-a-I azvirli in fata acelui Dumnezeu Ce I-a facut si care durerii Il jertfeste, De-am lace-o hecatombà din lumi desfiintate, De-am stinge pe-acel soare ce-i ochiu dumnezeiesc, Din universe Mute si liber de pacate Ar fi supremul gemät al lumii darimate, Acordul sfint: lubesc. Aici nu e materialulpoetic,mult timp adunat, si dinstupi straini, nu e cernerea indelungatä, indoiala si revenirea, imbinarea poruncita, In care se simt totusi frinturile, ca, une ori, in mult mai realul, mai concretul Eminescu, in care totul se lace imagine, ci o spontaneitate Inaripata se aruncà furtunos catre tinte neclare, pe care numai inima le simte, iar ochiul nu le va vedea niciodata. In nenorocitul nobil bucovinean, mutat de soartä la Iasi inteunsa- racaciosrost de bibliotecar,inlocuind pe Eminescu,silegat printeo noua iubire de o femeie care era legiuit a altuia, scapara scinteia until mare poet, pe care fatalitatile vietii zdrobit 1. Influenta lui Eminescu s'a Intins foarte räpede si asupra altora, cugetarea adincindu-se si versul cäutindsà ieie oaltäforma. Astfel 'Dana' si la atit de usuratecul °liter Teodor-Serbänescu2. Acesta, ConPorbirile reproduc (IX, pp. 155-7) o parte din poem, cu dedicatia catre Alecsandri, recunoscut ca maestru. Bucata la comemorarea lui Ghica- Vocla (ibid., p. 282) e banald. Inchinarea catre Tinca" (ibid.,pp. 322-3) e naiva. Dar In Adio Bucovinei" (ibid., pp. 321-2) este nu numai un ritm nou, cii cIteva versuri bune se Intimpina. Mänistiri cu frunti plecate, Catacombe profanate, iatA ce lasa el in maica" si mosia lui. Petrino ispravi despartindu-se de Junimea" printr'o scrisoare publica violenta ;v. Alecsandri, Serisori, p. 88 si nota 3, p. 89. Adaugi un atac in versuri contra lui Alecsandri lnsusi; ibid., p. 101, no. XCIII. Nenorocitul poet, surd, muria Indata intr'un spital; ibid., p. 105, no. XCVII. 2 V.i colaboratia luila Revista Contemporanci, ll,pp. 470-1 (si traducerea Nopfii de Octombre a lui Musset)Nascut la 29 Decembre 1839, moare la 2 lulie 1901 (Conv. Lit., 1925, p. 567).Cf. conferintalui D. 01- lanescu despre el; Lit. qi Arid Rom., VI, p. 1si urm. Portret,ibid., V, p. 569 (articol de d. N. Petrascu, ibid., p. 57 si urm).

170 Istorla literaturit romlnet41

oprindu-se ceva mai mult asupra gindului si formei improvisatiilor sale, ajunge a da versuri cu un fasunet caacesta, In Noctu"; Se duce ca si Gen de cuget prigonit, sau : Väzduhul mut In juru-i se'ntinde, se lAteste Nenfärgenit ca drumul Vietii de apoi Ceva din energia expresivá a versului nou e si In traducerea lui Pogor din Virgil (Circiumàrita") 2 Am zice chiar cá acelasi spirit insufleteste superba traducere din Ponticelea lui Ovidiu de Hasdeu, pe care Convorbirile", asa de pornite contracelui ce li räspunsese cu o farsä,capabilà de a exaspera pe Maiorescu, au avut loialitatea de a o reproduce3. Ce curioasä aparetotusi intreagä literatura cealaltä, pe lingà aceastá tregrire de viatä IBielsugul nesecat de banalitateal obisnuitilor, versurile de la 1857ale lui Scheletti4, scenele dramatice ale lui Gheorghe Bengescu, fantasmele Mil carne ale d-lui Florantin, chiari Iriginärile, gänguririle de iubire ale d-rei Cugler sis'o fi simtit in adevär multi? chiar unele din noile manifes- täri ale lui Alecsandri 6. Gad supt influenta acestei Inoiri a literaturii romänesti puterea creatoare a lui Alecsandri invie. El alege acum subiecte ambitioase siin tratarea lorevitä banalul, cuvintele usate, rima usoarà. influentà a romantismului lui Hugo, asa de sigur in mijloacele sale stilistice, de obiceiu rare pAn'á la cea mai cgutatà artificiali- tate, pànä la cuvintul stiintificsau exotic, autat prin dictionare, se observ6 la dinsul. Astfel in frumosul Pohod na Sibir": Supt cer de plumb intunecos, Pe cimp plin de z'apadà... Au fost! Acum ei unde sint? Un cird de vulturi zboarà Pe sus, c'un ràpede avint, 'n cimp ei se coboarg,

I Cony. Lit., VI, p. 353. Ibid., p. 358. Ibid., pp. 430-1. 4 Nascut la 15 August 1837, moare la 21 lunie 1882 Inca (Cony. Lit., 1925, p. 506). 5 Toate in acelasi volum V din Convorbiri",

Noul Alecsandrl 171

lar dintre brazi vine urlind, Urlind lupul flämind Tot ap In Palatul Loredano, unde poetul izbute$e 'n incercarea de a crea mediul exotic : Opt mari fere§ti, ogive dantelate, Cu lespezi pe margene sapate, Arunc lumini §i zgomote de bal In negrul sin al Marelui Canal. $i desfa§urarea scenei de iubire e rapede §i delicata E foarte frumoasä §i povestea vinatorilor celor vechi, La ui* cu negre blane, La lupi ce 'n fugà' clantanesc, La vulpile codane, 'Ana la fetica sprintena" care se crede In stare sa vIneze ea pe toti vinatorii. Poesia lui Alecsandri recapatat astfel un sentiment de demnitate pe care parea a-I fipierdut pentru totdeauna. Tot influentei noului mediu, curentelor ce incepeau sa se pro- nunte, se datore§te incercarealui Alecsandri, care vafi apoi urmata de Eminescu, de a intrebuinta figurile basmelor pentru a face din ele noi legende. Astfel, in Rasbunarea lui Statu-Palmä." 2, pedeapsa contra lui Strimba-Lemnei a gemanului Sfarma-Piatra, pentru cà ei au rivnit la fata piticului, care e ins4i rivala Ilenei Cosinzenei, Trestiana, furata de iubitul ei, Fat-Frumos. Sint,In aceastä drama din lumea uria0or ia prichindeilor, versuri de un puternic rasunet : Si toti vulturii din codri, ridicindu-se pe vint, S'au nältat In non i vada ce minune-i pe pämint. lar pornirea celar doi giganti e in adevar de o maiestate epicä vrednica de Hugo In cea mai buna epoca a lui : Nu *i Cintecul sicilian, cu cele doul albe portocalea care sint in sinul iubitei... 0 dare de sama despre Anton Pann, ibid., p. 361i urm. El e presintat ca un tip de Romin vesel, glumet, spirituos, pacalitor, cintaret, povestitor, o carte plina din scoarta 'n scoarta, un Pacala literat, bun de gura, bun de petrecere, precum li placea parintilor noatri. Asemene oameni ent cronici In picioare... El singur ar fi lost in stare sa scrie poemul national al lui Pepelea..., el singur ar fi putut sa aatearna in versuri facile nenumaratele pacalituri dintre Pacalai Tindale ; ibid., p. 386. 2 Cony. Lit., VI, pp. 137-8.

172 Istorla literaturil romlneati

Sfarmi-Piatrà cu largi pasuri calc6 munte dupä munte, Trece riuri fara poduri ipräpAstii färä punte, Usind urme de cutremur la tot pasul, la tot locul. Unde vede-o stincä naltä, el o macinä cu palma, Bolovanii supt picioare-i dau de-a dura, dau de-a valma $i cu piatra mäcinatäi cu pietrele-aruncate El ieze0e, bate, umflä riurile tulburate. Dupä exemplul frinturilor de epopee ale lui Hugo, Alecsandri inceard apoi scene din trecut, ca in Ana Doamnal, unde insä vechea manierg revine cu toate mijloacele ei: diminutive (nourele", ingerèle"), comparatii fade (copilul,dulceflutur,culcatpe dulcecrin"),cu nationalismul upr (dragostea de mamä in inime romine"). Atit e de greu sä tread cineva in literaturä de la o notatie la alta, cu totul deosebità 2! Acela0 ton foarte ridicat se pästreafai in poemul Dumbrava Ro4e3, care se vindu pentru ajutorarea Franciei invinse. Poate cä, pomenind in prefata la Operele lui Costachi Negruzzi de Aprodul Punce, cu subiectul din vremea lui $tefan-cel-Mare se' §tie c5. Negruzzi avea de gind sä serie o epopee intreagä , Alecsandri ajuuse a se gindi sä presinte un alt moment din biruitoarea ca- rierg a aceluia0. Niciodatà el nu lovise cu atita putere in struna epicä, iräsu- netul nu fusese ap de larg §i de armonios. Dacà simtul istoric, coloarea localà nu sint mai sigure, in schimb e, de la un capät laaltul, un furtunos avint, §i furia räzboiului se mentine, adesea impresionantä. Banalitatea care-i venia lui Alecsandri din uprinta cu care versul se fäcea oarecum de la sine e in general inde- pärtatä ;abia dad unele exageräri ating nepläcut, ca in acest vers: In care toti bärbatii stilt zmei ce s'au luptat. Descrierea e une ori bogatà, ca inurmätoarea caracterisare a lehtei pornite la luptà : Dulämi cu flori de aur la piept impodobite $i 'ncinse cu paftale de piatrà nestimatä, Ciapce purtind un vultur.i pene la mijlbc,

' Ibid., pp. 416-7. 2 Pastelurile" lui le imita, cu unele note de realitate locala, un N. Lazu, de la Piatra; ibid., pp. 86-7. A treia bucatd e plind de amintirea byronismu- lui unui Bolintineanu. De acelasi, versuri la paginile 161-3. 3 Scrisori, pp. 59-60, n-le 47-8.

Incältäminte rosii de piele de Maroc $i filie tintuite si argintate vele $i armorli cusute pe colturi de harsèle. _ Tot astfel la presintarea multimilor ingrozite care-sipäräsesc satele Inaintea vijeliei: Bätrini cu fruntea goalá plecatä spre pämint, Femei cu prunci in brate si pletele in vfnt, Copile späimintate, minind turme de oi... Evocarea scenei de petrecere si de betie e de o deosebità putere si nu-si mai alrá párechea in literatura poeticä romäneasa. Contrastul Cu Moldovenii din tinära pädure de ulmi si de stejari" zguduie. Dialogul, apoi, e sprinten si adevärat, cum nu-1 mai nemerise niciodatä Alecsandri, mai ales cind era vorba de a-I transpune pe portativul istoric. intre portrete, allui $tefan, poate cam slätos, dä cu energie imaginea, si cuvintarea pusä in gura lui, de siatitde intinsä pentru o vreme cind se vorbia putin si rdspicat ca in proclama- tia lui din 1475 cätre toti Domnii crestini ai lumii, e vrednicil de viata si de isprävile eroului moldovean. A fost de sigur sincer si tare sentimentul care a smuls aceste durduitoare versuri de otel. lar lupta care, in loc s'äse petreacä in adinca umbrä a desi- sului de codru, unde pindesc terani gata sä prävale copacii in- tinati" numai In coajä, e presintatà dupá toateregulele tactice dinteun Orlando furioso sau o Gerusalemme libera/a, e imbielsu- gatä in episoade, si se intruchipea4 cu olii din Soroca si zgrip- torii din Vrancea", din ele cu adevärat IntreagA si plinä de viatii : Pämintul ropoteste supt tropot de copite, Väzduhul strAluceste de arme ascutite, lar palosele albe, ciocnindu-se 'n loviri, Dau foc, dau moarte cruntä, dau crunte zingheniri i. Unele versuri se desfac chiar prin frumuseta lor deosebitä.: $i unde pe supt iarbä cimpiile frumoase Ascund troiene albe de-a' dusmanilor oase. PAcat numai cä nu odatä boierul deprins a nu vorbi totdeauna romäneste, poetul graba a-si termina versul fringe silabele rostului adevärat si-si clädeste stilul din vorbe schiloade I 1 Versul din urrna e Insa lipsit §i de sunet §i de logica.

174 Istoria Ilteraturil rottigne§ti

Numai peste citivaani, Eminescu, incumetindu-se a zugrävi incäierarea lui Mircea cu Baiezid, va fi in stare sà deie färà opriri in loe, giciri nedepline §i stingace injghebäri o altfel de vrajä a fázboiului.

Lirica lui Alecsandri nu sepoate tinealanivelul pecare-I atinsese prin puternica epopeie, stä. alaturi, Mcà mai im- presionantä, legenda" lui Dan cäpitan de plaiu" Astfel in aceste räsunatoare versuri: Precum doi spectri gemeni, minati de-o vijelie, Ei zbor acuti supt ochii stelutelor trezite In orizontul negru ce-i soarbe inghite. Sau in comparatia, nouä §i puternick din dialogul lui Dan cu Han-Tatar Ghiaur", zice Tatarul cu inima haink Cc simte firul ierbii cind coasa e vecinil ?" Ea pleaca fruntea 'n pace", räspunde capitanul, Cäci are sä renasch mai fragedä la anul". Si e o deosebitänobletäingestul Impàratului pAgincare, amintindu-i Moldoveanului ca Ceahläul supt furtun6 nu scade mu§inoiu, II slideaz6 drumul cu aceste cuvinte de vechiuviteaz:

iea calul mieu idu-te. Scenele de pirjoli prapäd in calea Tatarilor i cele de luptä sint din cele mai frumoase alé lui. CcIderea Rinului,scrisä.§ipentru a indrepta un omagiu cätre Franta, e mai curind banalà 2; poesiile ocasionale, la moartea prin- ceseiMaria §i lastatuialui Mihai Viteazul 3,pline de cuvinte abstractei de expresii usate,i, apoi, fabricate cu mijloace naive, sint la aceia0 inältime. Exotismul din Mandarinul" 4,cu a sa mandarink deosebitä. prin ochi gale§i".5i sin virginal", care se

Cony. Lit., VII, p. 376 §i urm. Dar §i aici imposibile neologisme fabricate, ca otelind", zmeios". Ibid., pp. 396-7. a Ibid., VIII, pp. 152-3, 351-2. 4 Ibid., p. 213.

Noul Alecsandri 176 duce 'ngalerie s'odesmierde mandarinul", e neizbutit si prin gramadirea fära nicio gradare a notelor, de privelistisi figuri neobisnuite. Nu e mai fericitävraja maurä din Linda Raia" 1 E preferabil intirziatul pastel' din Calea Robilor", cu sclavii moldoveni ai Tatarilor 3. Adevärat pastel e insa acela din Joamna tesätoare", in care versul, märunt, sältäret, veselsi ghidus, aratä pe rind tot ce deosebeste anotimpul celor mai tärzii daruri, pomenind firele toarse 'n aierul racoros cu care Ea-si lucreaz' o 'nvelitoare Ca sa mearga 'n sezkoare *i sä iea parte la joc. urarea de la capat a Rominului: ca sä-i dea soarta o tovaräsä tot asa de inzestrata e in nota, de o rara armonie, a bucätii, care e poate capodopera in acest gen a poetuluiasa de inegalsi care cinta pe 'nemeritele. Bradul", intrupare sprintena a iernii, pe care frunza vesnic inoita cuteazä a o infrunta, ii stii insä aproape1. Legenda lui Grue-Singer5 areinsusiri de formä, cu toatä im- bulzirea obositoare a epitetelor pentru a caracterisa mediul fantastic de natura si neobisnuitul erou. Tragiculcäutatal parici- dului" se desface greu din navala comparatiilor balastului de retoricä. Blastamul asupra ucigasului,piesa de mare resistentä, infra in categoria romantismului fabricat ci froid; e o obositoare rivnire catre sublim, care vine de-a dreptul din modelul lui Victor Hugo. Din acelasirepertoriu vine si solutia :buturuga, pe care Grue e osindit a o uda päna va inverzi, invie pentru ea el a dat ultima picatura de apà unei päsarele. Acelasi spirit, al monstrilor mareluipoet frances, care a creat pe Bug Jargal, trezeste in imaginatia de al doilea rang, de sfortare si de imprumut, un al doilea späimos erou, pe Briar cu ghioaga

I V., pentru Pastele, si Bodnarescu, inToroutiu, o. c., 11, p. 147 si urm.; critica, amAnuntità, si adesea dreapta, a lui Aron Densusianu, In Familia, VIII, pp. 347-8, 359 si urm., 419-21, 430, 443-4. ' Ibid., p. 440. 5 Ibid., pp. 213-4. 6 Ibid., pp. 438-40. 5 Conv. Lit., IX, p. 81 si urm. 1arAsi cuvinte neacceptabile si neologisme abia de tolerat in prosa abstract5, ca trame, greseli de gramatica (rosi jAratecia. ,anatemuri").

176 Istoria literaturli romAnegti lui 1. Dar este o maretie adevaratä in figura, de la inceput scurt si drept ridicata, a bivolarului Crescut in infratire cu iarba si cu vintul, Avind de templu cerul si de culcus pamintul. Pentru a pästra caracterul de groaza se trece usor asupra sentimentalismului vedenieicareispitestepe pletosulsinebunul voinic, o fiará, pentru a-I mina dupä nälucä in noaptea unde-I asteaptä lupii si präpastia deschisä. Cele trei Orientale" cu subiectulluat din Istoria Imperiului Otoman" a luiCantemir, pe care le dau Convorbirile" la inceputul anului 1876 si in Mart 1877 sint punerea 'n versuri räsu- n'atoare, in aceiasi nota a lui Hugo, a unpr momente de istorie 2 Cu toath sentimentalitatea cam lincea, e mult superioara senina legendä a Ciocirliei" ',incare e deosebit de frumoasa alergarea Liei pe calul graur".

Pastelele" continuau s'a' gaseasca imitatori. Cele trei bucäti is- cälite N. V.", ceia ce inseamna N. Volenti, un finar, ale carui prime versuri aparura la Galati4, in 1875, supttitlul de Ctteva strofe, in n-I de Iunie al Convorbirilor", au chiar o egalitate de forma, o claritate a ei, o gradatie fireasca superioarä modelului : Roua, lacrimä de flutur, straluceste 'n veselie, si-un zefir se furiseaza prin vazduhul incalzit. Versurile ultime, ca in cele mai bune din asemenea presintari de

' lbid., p. 369 gi urm. Incercarea de a valorifica legenda din Soarele, gerul, vintul, lirica interioara din Omul so/ijar (ibid., pp. 49-52) sInt mult inferioare. o Descrierea, in a treia (Coro. Lit., XI, pp. 3-4), a noptii basmului Cu grA- dina pudruita de-o pulbere-argintie", gi poetica frumuseta a chipului virginal', ori Supt valuri de lumina sint vesel inundati Prin patru goluri albe ce 'n bolta-i arzatoare Ca patru mari fragmente, cazute chiar din soare. Cu totul inferioara Incercarea naiva a lui N. Xenopol, devenit furnisorul continuu al Convorbirilor, ibid., XI, p. 196.Pentru datare, Scrisorile, p. 68. Cl. gi ibid.. pp. 71-3, 84-5. 3 Conv. Lit., IX, pp. 84-6. 4 Unde se nascuse la 17 1unie 1847 (moare la 22 Septembre 1926; ibid., 1925, p. 874). V. gi Toroutiu-Cardas, o. c., p. 283. gi urm. Era la Paris In 1877.

Nout Aiecsandri 117 hattira iri literatura irdncesä, e neasteptati plin de elect :dupa vinfitorul care-si asteapta prada, uliul cu ochiitintitiasupra po- rumbeluluii legenda rustica a märgäritarului pe care fata-1 gaseste in fintina si care, cum spune gicitoarea, E lacrima alba din gene varsatä In valea cea tristä de-un inger de fatä, de aceiasi netagaduitä valoare, care a trecut cu totulneobser- vata Prasitorit lui Beldiceant0 sint prosaicisi tot asa Visul" lui Gane 3. Mult mai slabä e incercarea lui»N. D. X", de fapt Nicolae Xenopol, fratele lui Alexandru4, a carui iniätisare de drum eu sania in iarna se terminä, pe linga toata dragostea, cu dorinta practica de a se incalzi 5.Pe cind versificarea de Gane a legendei Domnita iRobul" 6,de o mare limpeziciunesi cu incercari de ritm nou, e de sigur remarcabila. Pentru teatrul din Bucuresti scrie Alecsandri la 7 1872 Boieri qi Ciocois, fresci de stilmare, cum insusi o anuntä, in care mai mult decit o intrigábanalk cu doi amorezati ale carorrosturi le stricà un ciocoiu intrigant pentru ca represintantul natiei, onestul razes bitrin, sá lack' o descoperire care restabileste dreptatea, e infatisarea lumii de pe la 1840, cu boierii mari, intre cari Stilpeanu pus sa intrupeze sentimentul national, cu noii domnitori de soiu rusesc, evghenistii de a doua clasa, netrecuti prin prelucrarea greceasca icapabili de a vorbi cel putin o romaneasca bung', V. §1 Martisor, ibid., XI, p. 233. Pentru acest poet moldovean, mort la 2 Februar 1896,V. Cony. Lit., 19.:4, p. ;307. Colaborase gi la Rev. Lit. ;Writ. (1118, p. 115). Cony. Lit., X, p. 70. " Ibid., Al, pp. 52-3. Nascut la 1-iu Septembre 1858, mort in 1917; ibid., 195, p. 864. 3 Ibid., VIII, p. 4,3. Si versuri patriotice, de aceiagi valoare, ibid., p. 293. Ibid., pp. 234-5. Frumos gi discretul sfirgit : In al Domnitei mindru palat Frinzuri de-atuncea nu s'au mai Gat. Cf. gi ibid, p. 316. 7 Am cercat sa intru in domeniul comediei inalte gi a grupa pe Una o intriga interesanta tabloul epocei lui Mihai Sturdza"; V. R., L 'XIV, p. 192. intaiu in Convorbiri Ltterare, de la 1-iu ianuar 1873 inainte. Cf. Scrisori, p. z.65, no. 335. Si Areiveilirea lidanitor, In Fam., XIX, p. 594. Cf. ibid., XVII. pp. 45-7, 117 gi urm. (trimete poesii populare culese de N. Armescu); XVIII, pp. 1-2 (Zilele Babei). Inchinarea catre el, a luiVulcan, ibid., XIV, pp 265-6. 12

78 Istorla fiteraturit romlnetitl cu slätosul fázq plin de curaj purtind istoricul nume de Arbure, cu ciocoimea de toate treptele, cu cocoanele de moda mai veche §iorincesele" de form6 mai noua, ba 0115.i un Pa§ä turc", infaja carora seridica,intrupindtendintilepoetului insuA copilul din flori, infiatul, cäruia nu-i trebuiealt nume decit cel de botez, Radu. Cu toata imitatia, demodatä, a lelului de a vorbi al Grecilor, dialogul e natural, viu, de o coloare istorica. sigura §i foarte adese ori plin de acele expresii pitoresci cu care Alecsandri nu e darnic in cealaltä literaturä a lui Caracterisarea prin gura treazà a lui Arbure a participantilor dramei politice §i sociale 2 e dintre cele mai sigure pagini de prosä pe care le-a scris poetul. Vädi- rea moravurilor care nu vor dispärea, cu trecerea de la o categorie de päreri la alta, dupà hasardul norocului politic, dupä al situatiilor obtinute represintä una din cele mai elocvente pagini de istorie impotriva vechiului regim. Presintarea Consiliului de mini§tri al Regulamentului Organic, la inceputul actului al II-lea, e fäcutà cu vigoare, ca §i aceia, din actul urmätor, a petrecerii la Hirzobeanu §i descrierea räscoalei tineretuluii a multimii. Socoteala de veni- turi§icheltuieli pe care o face Lipkescu, devenit Satrar, cu dreptul de a sta pe canapea, dupä ce stäpinul, pang atunci foarte criticpentru stärile de lucruri, a ajuns ministru al Trebilor din launtru, saman6 cu aceia pe care dupä zece, cinsprezece ani o va facepolitaiul de provincie schitat de Caragiale :cele douà figuri de cinicà indiferentà moralä îi corespund de la un regim la altul. Jargonul ruso-romin intrebuintat pentru ca sa explice o chestie de judecatà in scena a III-a din actul al V-lea e de tot hazul iconstituie o pretioasä contributiela cuno§tinta vocabu- lariului unei epoce de arlechinade mai ales in acest domeniu al dreptului. Limbagiul lui Radu, cu suspinurile §i exclamatiilelui, aminte§te singur a un batrin romantic e acela care a schitat puternic cruntul tablou de moravuri. In total, e cea mai bunà reconstituire a lui Alecsandri, §i nu-i lipsete nici nervul dramatic, cu toatema§ingriileintrebuintate la sfir§it pentru a o scoatela capat, peste reminiscentele din Jartuffe" al lui Molière. In schimb, povestea dramatic6 Arvinte §i Pepelea" sau Cuiul

Iaca leac dulce pentru spaimA", au Inceput a se ineca unul in ochiul altuia", fusta femeii fa§a dracului"un popor de oameni", a lei:6:1a bani prin sate", dusu-s'au pirlei ca virtejul de toamn5.". 2 ¡bid., pp. 370-1.

Nou1 Alecsand.ri 1/0 lui Pepelea", scoasä poate dinhirtii mai vechi, nu edeclt un amestec de prosa patriarhala, de multe ori vulgara vi lark spirit, dar inci In gustul timpului, vi de versuri In care rasuna tot vechiul clopotel al sentimentalismului alintat 1 Mai däunäzi am väzut-o represintatä cu succes de copiila un teatru satesc de sfIrvit al anului. 0 wall intriga, apucaturi de salon sec vi rece, manifestarea sentimentului pentru Frantala 1871formeazä comedia Nobila cerqetoare, din acelavi an 2.i tot ca o contesä apuseana, in Con- cina, plinä vi de critica modelor timpului, eroina marturisevte la batrinetä vechiului amic cine a fost, laNeapole, tinärul cu sere- nada caruia-i presintà acum subit rodul panä atunci necunoscut al unei iubiri de o clipä 3. Alaturi de ce da mai bun aceasta revenirela lucrua lui A- lecsandri In suflul vremii noi se pot aveza, In ce privevte caracterul definitiv, amintirile personale, incä ava de vii, care se cuprind In prefata la operele amicului säu Costachi Negruzzi 4. E in acelavi timp un tablou viu al Intregii vieti din Moldova. Regulamentului Organic in care poetuHvi petrecuse tineretele. E o prevestire pentru satira socialä pe care Alecsandri era s'o deje In acea marefresca din Boieri .Fi Ciocoi, care e din acelavi an. Poate ea arätarea exage- rata a relelor vechiului regim era vi un raspuns laatitudinea färä vlagä, nervoasä, uvor nemultämitä, gata de condamnäri pripite, ce se formase inteo atmosferä incare era macar libertate. Formula cu care se mintuie judecata epocii tineretelor lui : inimi bune, fapte crude" e plinà de adevar, vi catre inimile bune" ale acestei noi generatii de fapte noi se adresa de ¡apt marele scriitor.Dar, dovedindu-se cà multe s'auschimbatin bine numai prin introducerea formelor apusene, chiar cu pierderea bunei gospodarii, pierdere pe care Alecsandri nu vi-o ascunde, se dadea, acum vi din condeiul cuiva cu atita autoritate, un rispuns lui Maiorescu, care nu cunoscuse nici din oameni, nici din carti trecutul vi nu-i putea intelege sensul. Era raspuns vi in ce privevte ridicarea meritelor vechii literaturi, complect ignorata vi foarte de sus despre-

1 Rev. Cont., 11, pp, 1-44. 4 Cony. Lit., 1. c., pp. 81-115. a Ibid., pp. 165-82. 4 Ibid., XI, p. 1 si urm,

t80 istoria literaturii rotn5nesti

tuja de acesta, cu cei din prima generatie: Mutua Cd- nachi, Beldiman, BàIucá (?), batrinul Pogor, Bucsanescu, a cfirui activitate de poet n'o cunoa§tem 1. Se ieau in aparare pentru acel timp pana si lautarii, al caror me§teuga contribuitla fericirea pärintilor no§tri si a pästrat, in lipsa de tipar, producerile poetice ale generatiei trecute".

'bid, p. 10.

Nuvela lui loan Slavici Eminescu cunoscuse la Viena pe un tinar Romin de la Siria, in pirtile Aradului, care purtase in satulsAu numele de Ion Sirbu si ca.re era acuma studentul loan Slavici. In Lurnea prin care am trecut, acesta si-apovestit insusi, la saptezeci si sapte de ani, copilaria(n. 1-iu lanuar 1848; fiu de cojocar siadolescenta Descrierea regiuniiin care a väzut lumina e fä.cutà cu o fidelitate de memoriei cu o stäpinire de formä uimitoare la aceastä vristk Se aratä legat prin mam5. ca alte tinuturi decit acela de lingä Arad. IntAia scoalà e cea romgneasa din satul lui. Amintiri crunte din1848 ii incunjura primii ani, dar o vreme de pasnicä viatà impreunä intre neamuri urmase cutremurului. Se inseamna cumintile, omenoasele sfaturi ale mamei,i figura lui tata bätrina, vitregul p'ápintelui, se ridicä impresionantä prin demnitatesievlavie. Toatä partea aceasta, legäturile cu biserica, mediul de datini, atingerea cu cartea veche e nu numai pitoreasck dar de un profund sentiment de duiosie. Aiurea, el se aratä näscut din pärinti oameni ca stare, fruntasi stiuti de bine in lumea lor si legatifieprininrudire,fieprin prietenie, cum se zice, cu toatä. lumea". Mama easprä, de o penibilä nevoie de ordine si dusmanä. invätäturii. Povestitorul vorbeste de acel bunic adoptiv din partea tatei, un arbunar limas din timpul lui Bonaparte" cu pärul impletit iprins in pieptene, päläria largk pantofi cu cataramä mare" si bät lung cu minerul de argint", care-idà in mini Apostolul si Alexandria. La zece ani bunicul acesta 11 face sä fie hirotonit citet". Dar face regulat

Ibid., VII, p. 262; 1925, p. 699. $ V. biografia lui ibid, 1920, p. 390 ai

182 Istoria Ilteraturil romanesti liceul, stä patru luni" la Pesta, mai mult prin cafenele", alege ca voluntar Viena 1 De la Siria sa, el trecuse pentru liceula Arad, apoi, cum am spus, de la clasa a VI-a, la Timisoara, pentru limba german5. aici a vä.zut pe Cuza-Vodà isprävind ca preparat in particular tot Ja Arad 2 Dupä Universitateala Pesta revine bolnav acasä la Cumläus e intrebuintat inteocancelarie. Trecind ca recrut la Viena, intrebuinteazä petrecereaacolosi pentru studii. La 1872 apoi Infra in cancelaria avocatului Mircea B. Stänescu de la Arad deschide cu stäpinii lupta pentru limb5.", apoi trece la Orade Inteun post bisericesc. De la planurile formate acolo si inlegà- turà cu Ardealul, unde incepea sä aparä »Tribuna", reiea &duffle de noi studii la Viena, inainte de a trece la Bucuresti, unde se aflä in Octombre 18753. Fusese chemat la 1874 de Maiorescu la unde, imbiatsicu un loc de revisor scolar4,isi schimbä pärerea despre unii din patronii junimisti de acolo. Crescut in scoli strgine, la trei gimnasii si o Universitate ma- ghiare 8, iar la gimaasiul din Timisoara, in 1856, pentru germanä 8, färä a cunoaste alte locuri decit acelea unde se näscuse iaceastä Vienä unde se stringeau Rominii din toate pärtileintre-educin- du-se unii pe altiii elaborind din raporturile lor continue acea conceptie general romänesa si acel ideal comun, acest prieten cam de aceiasi vristä cu poetul creator gäsia incä greutate in a scrie romäneste dincolo de margenile graiului de acasäi, ocupat cu studii sociale" si etnografice, lucrind de mult la o vastä lucrare despre Maghiari, el nu aluneca spre poesie si se aräta chiar putin dispus sä inceapä o carierä literarä, pentru care träind loarte greu tiindu-se din patru lectii pe zi,îilipsia irägazul si seni- nätatea 7. Nu tipärise nimic, Vulcan de la »Familia" refusindu-i tot, ca nepotrivit cu gustul publicului siu 8. I Sdm, VIII, pp. 494-6. V. si volumul, Amintiri, 1924. 2 Cony. Lit., 1929, p. 3 si urm; 1930, p. 3 e urm. loan Georgescu, ibid., 1929, p.127 si urm. Pentru dusul la Viena, epiacopul Roman Ciorogaru, ibid., 1930, p. 23 si urm. simai departe In acel an. Invatase latineste asa de a putut traduce Parmeno al lui Terentiu. 4 Cony. Lit., 19302, pp. 1149-53. 5 Ibid., p. 1245. 6 Ibid., V, p. 270. 7 Ibid., p. 303. Toroutiu, o. c., II, pp. 180-1. ToroutiusiCardas,o. c., p.315. Studiul lui despre Criseni In Rev.'

Nuvela Iul loan Slavic' 183

Dar prin stäruintile lui Eminescu, indemnätorul, Convorbirile" incepeau, in anul al V-lea,odará cu vraja poetici din Mortua Est alui Eminescu insusi, apoi cu un studiu filologic,contralui Cipariu, al Bucovineanului Vasile Burrá,descoperit sisalvatla Berlin , si cu piesa realistä a acestui necunoscut, Fata de birdu. Nu e atita o comedie, de si este una, si bine condusä 1,cit o scenà de moravuri, o nuvelä dialogatà. Inteinsa, in aceste icoane de sat muräsan, totul este adevär. Se uitä tesätura usoarä, ca in nuvelele sentimentale ale timpului, cu fata petità de cine-i e drag si de cine vrea sä ise impuie, cu bAtrinii cari hotäräsc de soarta ei, cind se urmOreste dialogul, de o unia autenticitate, arätind cea mai puternia sisigurá strAbatere in sufletele omenesti,in aceste suflete teränesti, cumpänite, incete, cu multe intorsAturi pe loc, cu multe sucituri intelepte, prin cele mai rafinate mijloace de fnriurire, care ar uimi pe un psiholog deprins cu ce are intelec- tualitatea mai pretentios. Toate figurile seprofileazä puternic : mindrul tiran sigur de sine, cu gura mare, aspru In aparentä, bun la inimA, pe care-I joaa asa de mestesugit sotia, de nu aflä nici ce s'a fOcut; apoi: Anuta, fata, care stie asa de bine sä spuie si sä intoara ce-a spus, crásalasul", mai palid in rolul lui de prim amorez, si advershrul, si el schitat in gran', cu singurridiculuf graiului sOu fals arturgresc, täränesc". Pentru a de fapt lupta se poartä numai in casa bätrinilor, undefemeia stie ce vrea, iar bärbatul se lash' dus unde se pärea cA n'ar voi s'ä ajung6 ambitia biräului, pentruca sl-I mute, s'A-imute pe amindoi,in partea celaltä, cea bung.i nu trebuie sä se uite tobosarul betiv, Popicul, care si de birau s'ar crede bun cind si-a umplut burta de vinarsul" care curge darnic in casa bogatà. Nu se poate spune in de ajuns cit de nou e acest dialog, ce bogOtie de limba, ce finetä de nuante v'ädeste inaceastä clasä fundamentará a neamului, ce fericite expresii !Isar, grele de inteles. Popicul zice, vorbind de sticla prácerilor sale de betiv ne- s'Atios : Puie-mi-se naiba 'n näravul lui de sticlar, a, zäiu, si a- proape i-a mai fOcut fundul", sau, cui räsare pe neasteptate : »Ce

Cont. lit. .Fi .Ftiintificcl, IV, pp. 479 si urm.; V', p. 73 si urm., 152 si urm. (asupra relatiiIor revistei cu Ardelenii, ibid., IIP, p. 159). ' Cf. pArerea lui Slavici Insusi (Toroutiu-Cardas,o. c., p. 185): Am o dispositie deosebita pentru arta dramaticA".

184 Istoria Itteratudi romAnesti vintoase te-aduc de-a hätul ?". Cind pretendentul seminarist in- treabä de-s acasä stäpinii, el, care dupà golirea sticlei se crede ce1 d'intäiu om din lume, räspunde cu atita umor: Nime nu-i acask numai eu cu Flocea si cu cäteii cei mai märuntei, cari te gonirä pe dumneata pän' la usa cuinei", sau, chid, la cetirea náprasnicei petitii alcätuite de teolog contra rivalului säu,ireata muiere care e maica Floarea, izbucneste: mincu-i gura lui, da' frumos le mai stie insira l". Ori, cind Anita, tulburatä din grijile ei de dragoste, si scena, ca si aceia a intilnirii Cu iubitul, e de o puritate fir& exemplu , simte apropierea lui Popicu : 0, zgirie-te mitele, cá cum rnä speriasi 1".Ca model al unei scene de iubire inacest mediu e aceastä parte din vorba ascunsä a celor doi tineri : CIMBRU De ce smuncesti dar mina si de ce-ti intorci fata de cätre mine? ANITA (isi Intoarce fats spre el) CA n'o intorc. CIMBRU Si mina, Anitä ? ANITA Cá n'am smuncit-o.

CIMBRU Cum sä n'o fi smuncit cind... ANITA Vezi cä nici d-ta nu trebuia sä-mi säruti mina.

CIMBRU De ce, Anita? ANITA Numai de-aceia". $i se urmeazä Cu notatiile cele mai gingase despre ce se poate petrece in asemenea suflete. $i comedia are accente umane adinci, profund duioase, cind fata, väzindu-1 cä pleacä, nu stie ce ar face pentru a-1 aduce inapoi. Fineta punctatiei e aici extremä: Se duce! (se apleacä pe fereasta). Chiar se duce I... $i eu 1-am läsat sä Fe ducal.. Doamne, doamne I Oare cum sä-1 strig pe el ca sä vinä inapoi ? Dasck.., ba nu asa L... Cimbru... Ba, ba, ba 1 (fuga la usä). Popicule, Popicule Inu-i aici. Ce sä fac ? (Fuga la

Nuvela lul loan Slavici 185 fereastäsi priveste afarä).Stà pe loc ?... Doarà lars'a intoarce inapoi...lacaiar se duce...(cu imputare). Apoi te duci !Asa?, chiar te duci 1... Nu mä aude. (Mai tare.) Te duci! Chiar te duci!... Bine c5. stiu... Te duci...(Räpede.) Mä auzi !...laca vine! (se retrage de la ferestär. Putindupä. aceia 2,Slavici, care lucra la o pies5 in treiacte, 0 comedie la tar5.",din care cunoastem dou'ä tipuri, Nicutä. si Emilia deci iar un subiect de acasä 8 --,i apoi la o parodie" in cinci acte, parte 'n iambi4; publica in ,Convorbiri" studiul despre Maghiari, procedat de consideratiisociologice abia insusitesi, cum o dovedeste stilul, incà foartegreu, abia la un inceput de larnurire. El nu-si atribuia deci o chemare pur literarà, considerind admirabila schitä analisatä aici, care si-ar fi gäsit locul in once literaturà desvoltatä, ca o jucärie de intäie tineretä. Dar sintesa de istorie maghiarä care se dä, puternica sfortare de a o främinta cu bun simt si realitate vie cuprinde pagini de cea mai adeväratä si mai grins legatäistorie, asa cum pänä atunci nu mai scrisese nimeni la noi, Slavici fiindastfelistoric inainte sä fi inceput a scrie istorie Xenopol, care de mult se doria, mai presus de once, profesor de istorie. Tendinta e de a ar5ta c'ä nu existáo civili- satiemaghiarä proprie,ci numai»o coruptiuneacivilisatiei europene" laun neam rä' mas fundamental oriental, asiatic (asi- aticitatea Maghiarilor), intrupindu-si avintul sälbatec, de o imaginatie fä'rä Wu, in introductibilul cuvint szilaj". Literaturii Slavici Ii dà totusi, indatä, povestea Ileana Cosinzeana, din cosiffi floarea-i center', nouit ascultd" 5,in care, spre deosebire de Eminescu, nu se introduce, dupä teoria autorului, nimic care sä intreacà restrinsul cerc de imagini si de idei pe care poporul II are la indeminä. Tonul e de obiceiuticnit,prosaic, avintul epic lipseste cu desävirsire ;dialogul n'are nici frägezimea graiului popular, niciamestecul de lirism pe care-I introdusese in Flt-Frumos din lacrimä" prietenul lui. Povestea rämine astfel cu singurä frumuseta tesäturiisaleproprii.Altiipe urmä vor

Fminescu a recunoscut gingAsia simplà si InteadevAr rusticA" a piesei; Toroutiui Cardas, o. c. p. 319. 2 Coml. Lit., V, pp. 153 si urm. Toroutiu, o. c. II, p. 185. S'a mirat cA n'a plAcut; ibid., p. 188. 4 Ibid. Despre o tragedie, chiar mai multe, ibid., p. 189. 5 Cony. Lit., VI, p. 16 pi urm.

185 Istoria literaturil romänestl aräta, la rindul lor, eft element personal poate cuprinde basmul, cistigind numai cu aceasta. Zina Zorilor, pregätitä din 18721, care urmeazi, cu o introducere In care Slavici reclamä acum dreptul de a fi prelucrätor" al povestii, are acelasi caracter 2. Influentat de Eminescu 3, Slavici preface deci forma, odatä asa de generalsimplä,a povestii i,In frumoasa Morita din codru 4, cu expresii populare asa de noisisuggestive cum e aceasta se supuse la buze", aflà'm descriptii ca urmätoarea: ,,Tima minte (vrijitoarea) cindcodrii erau ca iarba,muntii ca musuroiul,si väileca icretiturilela ea pe fatä"; de la un capät la altul naratiunea popularä e insusitä si fundamental prefäcutä. El aduna tot felul de material popular delateraniiSirieisale, unde se Intorsese, pe Thigh' mama bolnavä si taica bätrin", terani de acolo despre cari scrie lui lacob Negruzzi : Nu potisä-ti Inchipuiesti ce oameni destepti stilt" 5. Avea gata la 1873 si povestea Sfarnur- Piaträ qi Carei-Lemne6. Povestitorul continuä, dupä trecere de multe luni de zile, consideratiile sale asupra Maghiarilor7, In care se cuprinde de fapt

Toroutiu, o. c., 11, p. 192, no. vi. 2 ¡bid., p. 190 si urm. Eminescu, nu totdeauna sigur ca judecatA literara, gasia lui Slavic' ceva din maniera lui Pop Florentina; Toroutiu si Cardas, o.c., p. 315. Epigrame dupA BodnArescu, o. c. Toroutiu, o.c.,II, p. 208. 4 Cony. Lit., VI, p. 341 si urm. Cf. Toroutiu, o. c., II, pp. 190-1. Cu totul altfel fusese bucata precedentA, Ileana cea $ireatd; Cony. Lit., VI, pp. 226-32. 5 Toroutiu, o. c., II, p. 193. La 11 Decembre 1872 tinarul, ocupat la acea cancelarie de avocat in Arad, acre amAritPovesti? Actii, replice, da 1, dar nu povesti" ;ibid., p. 197. Cf. si scrisoarea din 22 lanuar 1873, pp. 198-9, no. ix (stA cu doi teologi Inteo chilie ell ghioacea unui ou de vrabie"). Luase foaia Gura Satului si gindia sA se insoare (pp. 200-1). Guvernul, si pentru drumul la Putna,II refusa un loe de vice-notar (ibid., p. 207). Era invinuit el a spus: Eu sint Mesia Rominilor, care, in frunte Cu cele 12 milioane Romini, voiu stirpi rasa maghiarA de pe fata mohoritului pAmint" (ibid., p. 210). Era gata sA piece in Romania pentru a fi profesor (ibid., pp. 210-12). O prelegere a lui despre noua literaturA, ibid., pp. 205-6. Se gindia lao expositie (ibid., p. 206). Cetiai literaturA francesA, Alexandru Dumas fils lingA. Eugène Sue (ibid., p. 203). Descrierea mediului aradan, ibid., pp. 204-5. Ibid., p. 212. 7 Cony. Lit., VII, p. 216 si urm. CurioasA contestarea absoluta a constiintii nationale" In trecutul RomInilor (ibid., p. 231). El afirma si ca Ro- minii din Transilvania au adunat o comoara de bogatii sufletesti mult mai mare decit toti ceilalti Romini impreuna (ibid., p. 226). Apoi doina este

Nuvela tul loan SlavIci 187 si o intreaga sintesä a sufletului romanesc, pusin fata celuilalt, si o bogätie de consideratii, in mare parte juste, despre situatia si nevoile materiale ale Rominilor in toate provinciile lor. Slavici va mai da o poveste färaadausuri personale la 1874 si o bucatä de teatru in care actorii apartin unei obisnuite lumi oräsenesti. tn cursulanului 1873 Copiile de pe naturä."ale lui lacob il indeamnä pe noul scriitor sä presintesupt forma dramaticä glume" realiste ca Ciors-Intors", Dascälul Pintilie", Fitingäu", Cotriharta", Taie-Fugä", in timp ce incerca un roman, Osinda Räului"1.

Nuvela din Romänia 2 dädea o nouà serie de scene dinclasa desvoltatA supt apAsarea maghiarg. In tenle de la DunAre hora e mai po- pularA, pentru cA ea este cintecul. vitejiei" (ibid.).Sau: ,stArile cele mal bune (pentru terani) in RomAnia s'ar putea doarA mAsurA cu cele mai rele stAri ale Romlnilor ardeleni" (ibid., p. 225). Sau: ,Pe la anii 1859-1868 te- rile romine, RomAnia unitA, este o tara In careatit morala publica, cit acea privatA nu sint cunoscute decit de nume" (p. 26 ). Pentru el ,Alecsari- dri este centrul vietii etice a Rominilor" (ibid., p. 267). Si aceastA pArere curioasS, care face sA se prevadA tristele rAtAciri ultime ale lui: Pentru Romini existenta poporului maghiar este o conditiune de proprie experientA dupA cAderea Maghiarilor existenta poporului romin este problematicA (ibid., p. 310). Si urmeazi : Este In interesul Rominilor ca sA lupte pentru MaghiariiIn special sA lupte contra Germanilor, impiedecInd Inriurirea lor asupra poporului maghiar. Cine dA in Maghiarl!sitaie creanga de supt picioare. Gravitatiunea fireascA a Rominilor este pe DunArea... Misiunea Rominilor este ca, ImpreunA cu Italieniii Maghiarii, sA nimiceascA pe Sla- vii-de-Sud" (ibid.). Toroutiu, o. c., II, p.212. Si un humoresc luat din viata noastrA politicA"; ibid., p. 213, no. xt.Fusese si pe la OradeasiBeius, muriserA si parintii, il!Asase iiubita (ibid.). Se HA ca arhivar la Orade I se cereau povesti (ibid., p. 216, no. xtv). (loana Maichig, trimeasA v. ibid., p. 223, no. xvil; p. 224, no.XVIII ,nu s'a publicat.) Cf.sipp. 216-9, no.XIV. Voia sA continue studiile,In Belgia, nu la Viena, urmindu-se subventia Junimii" (ibid),side aceia refusa noului episcop Miran Romanul, care-1 voia profesor de romlnA la liceu, sA lea conducerea foil ,Lumina (ibid., p. 219, no. xv). I se raspunse de Iacob Negruzzi cA mai bine sA vie la lasi (ibid., p. 221, no. xvt). in Decembre 1873 era din nou la Viena (ibid., p. 221si urm.; la 31 Decembre Isi da vrista: ,peste sase zile douAzeci isase de ani" ;ibid., p. 224,no. xtx). PregAtia o ,Psihologie universalA (ibid., p. 223, no.xv11). Alecsandri dA In Conv. Lit., VIII, p. 41s'turm., continuarea CAlAtoriei In Africa" Inceputl in Foaia SotietAtii din Cernluti. NouA Opii de pe natur0 de Negruzzi, ibid., p. 163siurm.

188 lstorla literaturli romanestl de sus a societatii moldovene in O räsbunare a lui Leon Ne- gruzzi, care pästra aceiasi putere de observatie,acelasidar de a fixa din citeva trasäturi tipurile, aceiasi siguranta a formei, capabile de a-I aseza in fruntea povestitorilor din acea. sta. categorie 1, de si aici subiectul e banal si tratat la sfirsit cu o naivitate care vrea, sau ajunge, sà fie brutala 2. Gane revine 3, dupä o lunga intrerupere, la lucrari literare, si in lunie 1873 se publica Domnita Ruxandra a lui, in care lipseste cu totul puterea de a evoca trecutul pe care Eminescu-1 vedea trecindviuinaintea lui 4;fata lui Vasile Lupu devine fantasma blondä cu iimbetul vesel"iochii dulci" pe cari-i cerea un romantism intarziat pe plaiurile noastre; nu lipseste nici comparatia eminesciana a ingerului de paza", si tot de acolo pare a vine diabolica figura, care pärea iesitä din temeliile bisericii" ca sä-si ridice ochii pägini" catre frageda mläditä domneascä. In Coribut,Polonul elegant e si reminisce* din stingacea nuvelä a lui Asachi. Povestirea e zbuciumatä si confusäi contrazice un puternic icolorat adevär istoric, mult mai capabil de-a interesa. Dar in presintarea zborului, indoit, pesteplaiuri, väi si ape al indraznetului e o vigoare stilisticä pana acum neintilnitä la blin- dulSucevean crescut in patriarcala atmosferä a provinciei moldovenesti. Povestirea de vinatoare a lui Gane dä scene carearata o lungä experientain acest domeniu cinegetic, dar si aici se im- pleteste vechea sentimentalitate romanticà pusa la modä de Alec- sandri s. Lipsa de subiect il lace sä recurgä apoi la o povestire a lui Dickens pentru a o preface in Hatmanul Baltag al Sfill 6. 0- riginala e numai nuvela Santa, in care nu numai titlul si motto pleacä de la Alecsandri7: ea poate fi privita ca primul indemn la acea literatura de ispravi haiducesti, cu hangite ochioase, Greci ' Ibid. p. 17 gi urm. Pentru el v.ibid., XXIII, p. 590 gi urm. (n. 51unie 1840, t 16 tulle 1890; ibid., 1895, P. 297). 3 Versuri curgAtoarei glumete ale lui catre nvicleana stea" luna, ibid., VII, pp. 162-3. Cl.ibid., 1913,p. 475; 1921, p. 952 (1-iu Februar 1838-16 April 1916). Ibid., VII, p. 89i urm. 5 Ibid., VIII, p. 97 gi urm. 8 Ibid.,p. 177 gi urm. O anecdotA de el, ibid., pp. 440-3. 7 Ibid., p. 449 si urm.

Mania lui loan Slavid 189 ineniti sä fie desbricati si potere care trebuie sa se dea 1nvinse, pe care a banalisat-o, dar a raspindit-o asa de larg harnicul al- cätuitor de calendare nationale" siistorice"Bucuresteanul N. D. Popescu. Cu toate impresiile din strainätate si din tara, pe care le prinsese cu spirit de observatie, lungul roman Mihai Vereanu al lui Jacob Negruzzi 1, asupra caruia Slavici facea observatii intemeiate, nu izbuteste nici sa suggereze un mediu, fie el al Venetiei sau al unei mosii moldovene, cu tot ce era in jurul lui, nici sà puie in picioare figuri; expunerea se pierde In dialoguri fard sens si fail scop. Nota desatirä,mostenitä de la Copiile din natura", cu care erau asa de severe insemnärile intime, ascunse, ale lui Emi- nescu, e prea rar presarata si nu se leaga de tragedia, pe care autorul vreas'oinfatiseze,ceresulta'dincontactul sufletului format In Apus cu o realitate nationala care de la primul pas se dovedeste, in general, imprumutata si caricaturatä. Numele insesi : Suliminiu,Filipopulo, Calcänfaur (dupä :Calcantraur), Verdeanu chiar, nu ramin in minte, nu pot sa imbrace oameni 2. Aceasta pe cind Slavici insusi dadea o singurä poveste in 1874, fära adausuripersonale 3sio bucata de teatru in care actorii apartin unei banale lumi oräsenesti 4.

i V. ai de ace1a0, Pe rnalul Mdrii, 1883. Cf. Conv. Lit.. 1932, p. 3 si urni. 1 Foarte frumos pasagiul in care se presintA moartea seninA a bAtrinului teran: Ni s'a pArut eam fost o vreme in viatA §i-apoi nu ni se maipare" (ibid., VII, p. 275). a Ibid., p. 287i urm. i Ibid., p. 417 §i urm.

CAP. VI. Epoca realismului popular

indreparile ideologice. Discutiile de principii se opriserä de un timp. Nu mai era de spus nimica non. Articolele lui Maiorescu contra Transactiilor" tinärului D. A.Laurian si a Revistei Contemporane"nu cuprind decit observatii de detaliu asupra greselilor de logick im- proprietätii de termenisi gramklirii de nume proprii, care in casul lui Sion aratä mai mult o instructie incomplectà. Dar räs- punsul luiLaurian 2observA ca odinioarlrigidul criticde la Convorbiri numia pe V. A. Urechiä excelentul ski amic" si pe P. Grädisteanu bunul s*Ou amic si elegantul scriitor". E curios, apoi, cum, dupà batjocurile aruncate de Maiorescu lui Eliad, Convorbirile", supt iscälitura lui lacob Negruzzi, vorbesc despre moartea acelui mai bätrin din poetii iliteratii romini contemporani, care are meritele cele mai insemnate pentru renas- terea literaturii nationale" 3. De altfel, aceluiasi vechiu scriitor, vrednic de atita atentie peste rätkiri asa de explicabile, i se aducea de A. D. Xenopol un cuvenit omagiu atunci cind analisA corespondenta lui privitoarelalimbäcuCostachi Negruzzi 4.SiBolintineanu, despre care se fagOduieste un studiuintreg, se impOrtäseste de un tot atit de glorificator necrolog 3,i redactorul revistei Noii di- rectiia adauge chiar : In zklar cautärn printre tinerii contemporani

Cony. Lit., VII, pp. 78-85. Viitorul, 1873, pp. 47-8i urm. a Cony. Lit., VI, p. 89. 4 Ibid., p. 178i urm. Ibid., p. 213.

Reallsmul popular: indreptari 191 barbati ce ar putea ocupa locurile lor ; nu vedem pe nime si fi- minem cuprinsi de mihnire 1". O intreaga literatura vie, combativa, in curind politica si sociala si ma jales ¿desea loarte localä, era pretuitä iräspindità de aceleasi Convorbiri, care, la inceput refusasera pe un scriitor pentru coloarea prea pronuntata de localitate si actualitate e". totusi Maiorescu revine din nou la asaltpe basa acelorasi principii, intrebuintind aceiasi metodä, dar acum adaugind la lista complectá a colaboratorilor Convorbirilor" si pe cite cineva din Mara, ca economistul, asa de cuminte si ciar,dar si asa de exclusiv national, Martian, neuitatur, si Odobescu, Hasdeui Boliac fiind trecuti la prosa burla numai pana la oarecare punct". Adäugind lusa la adversarisi pe respectabilul Barit, e aceiasi acrä lupa cu Academia. lar ca intelegere a istoriei si a situatiei noastre ajunge acest singur pasagiu : Pe noi Rominii ne-a scos soarta tara de vestedin intunerecul Turcieii ne-a pus in tata Europei 3".

Miscarea era de fapt datoritänoilorscriitoriformati in strainatate, cugetatorii poeti.futreacestia din urmi caracterul asa de proaspät, de nou al pärnintuluiardelenesc (ladea si subiecte noi si feluri pana atunci neintilnite de exprimare. Numai dupä ce acuma curentul se injghebase Maiorescu a crezut cà e potrivit sä faca' resumatul desvoltarii recente pe care-I refusase lui Xenopol. Dar lipsa de o intelegere mai adinca se vede si din faptul cà acest conspect pune impreunä pe Eminescu cu Bodnärescu, dintre cei tineri, iar Serbanescu, inzestratcu o abundenta de metal ore frumoase, de contraste surprinzatoare si pline de spirit", care-si arunca,atunci, plingerea din Unde esti",räspindita printeo séducatoare arie, stind alaturi cu Matilda Cugler, cu liricul byronian din Bucovina, Petrino, un Nicoleanu al acestei provincii, si cu Alecsandri insusi, a cärui decadentä putea s'o judece Maiorescu, dar nu putea sà prevadai viitorul avint al acestui mare talent, nu destul de desvoltat prin educatie si lectura. Toati aceasta confusie de tendinti in numele noii directii" si a junei generatiia.

Ibid. p. 214 gi urm. Ibid., I, p. 244. 3 Ibid., VI, p. 260. 4 Ibid., V, pp. 151-2.

1§2 listorla llteraturil rbmane§t1

Articolelecintitulate Directia:Nou a", foarte preien¡loise, ihcep Orin intrebarea, fara rost, daca »va avea Romania un giitor", daci poporul din ea, nu intreg neamul romanesc, de care nu voia sa se ocupe are destula putere primitiva pentru a ridicai suporta sarcina culturii". Un atac contra presei se adaugai unul, paralel, contra Academiei, de care Maiorescu, onorat cu una din cele d'intaiu numiri,se despärtise foarte rapede pe motive de ortografie limba, declarindca pentru once Stat cult ar fi o concentrare de nestiinta pretentioasä",tot ce a scris Cipariu Hind, pentru acest judecator asa de competent in filologie, un sir de erori", bune doar pentru ,circumscriptia Tirnavelor",neuitind,i dupa Epi, gonii", sa plaseze intrelucrurileumoristice"vechiul scris al lui Tichindeli Pralea, la care adäugia pe altf el meritosul Saulescu, pe Tautu, batrin scriitor iesean de o inspiratie usoarä, dar une ori si de o yerva fericitä, si inglobind in reprobatie si pe originalul Baronzi, pe Muresianu, omul vremii sale, si pe Aron Densusianu, de curind totusi, oaspete al Convorbirilor" insesi. Eminescu era taxat ca om al timpului moderntn Jasasa treed toare", blasat In cuget", sa ne &dim la energia umana sinationala aconvingerilor lui iubitor de antitese cam exagerate" i cu &dui la teoria formei concrete a poesiei reflexiv mai peste limitele permise" si, in general, pita acum asa de putin format Mat vine grea a-1 cita indata dupi Alec- sandri", recunoscindu-i-se insä cugetare, limbä, precumi ,iubirea intelegerea artei antice",i considerindu-se ea o dovadä primele strofe din »Venere si Madona".Zguduitoarea intorsäturi din Plingi copila" i se pare criticului originalä si 'Ana de efect, insa prea cal- recherchle, cum ar spune Francesii". Si, fireste, nu se iartä critica pentru inaltarea trecutului literar in Epigonii". O aspra lectie de limba e data apoi acelui care trebuie sà se fereasca de a cadea prin neglijarea ei in rindul lui Tautu, Hasdeu e tutti quantil". Deosebirea intre ce aducea tineretul si ce rämasese din generatia precedenta cu care lipsa de gust sau interesui lui Maiorescu ar fi vrut sa-1 confunde se manifestä in acel moment chiar prin deplorabila poesie a lui Alecsandri la serbarea,insfirsitadusa

I Se face o exceptie pentru prosa lui Hasdeu, cai pentru a lui Boliac, coborit si el ca poet ;ibid., p. 217. In acest timp, Convorbirilea treceau de la sarjele lui Alecsandri la acelea, si mai triviale, ale lui Ianov (ibid., V, p. 131 si urm.)

Reallsmul popular. indreptAri 193 la indeplinire, de la Putna, cu accentele firä vibratiei cuvintele fári valoare: La poalele Carpatilor, Supt acest vechiu mormint, Dormi, erou al Rominilor, O stefan, erou sfintl In timpul vitejiilor, Cuprins de-un sacru dor, Visai Unirea Daciei, Cu-o turma vi-un pistor ca vi imnul religiosa, cu acel refren copiat dupi apuseanul Gloria in excelsis: Glorie tie 'n ceruri, glorie pe pimint La serbärile de la Putna, puse la cale de Vienesi, cu Eminescu vi Slavici In frunte 2,Xenopol, inteo frumoasä cuvintare repeta asigurarea din anul trecut a lui Eminescu a nu e vorba numai de lacrimi pe un glorios mormint, ci de deschiderea altor ziri de viitor. Centru pentru toti de acelavi neam",tefan-cel-Mare represinti o indrumare de luptä, care trebuiemärturisiti in lata lumii, firä slialá, lárä incilcire, cu deplinä incredere in dreptate vi adevära. larävi am revenit la spunea el,,cu o putere nouä.i Orla de incredere in lungul viitor... Sufletul acestei pärti a omenirii ce se numevte poporul romin inca nu vi-a re- värsat in lume comoara cuprinsului shu sufletesc. In adincul lui se m4c'ä noui armonii in sfera frumosului, nota descoperiri in aceia a adevärului, noui tipuri de caractere ce trebuie si iasá la luminä, si rimini In amintirea omenirii." iiaräviideia unirii celor buni pentru marea opera de vidire originará i se impune; acela care o exprimase discretintr'o scrisoare o strigá acuma inaintea miilor de oameni de toate treptele adunati supt bucovinene. ideiauniriipolitice a Rominimii se desfacenetedi din a- ceasti puternici gindire, dar cu nota originali ca e de nevoie intäiu, vi mult mai mult, in gindire vi sentiment. De vi unirea

1 Ibid., p. 185. 2 V. Sh.vici,ibid., 194, p. 29 §i urm.; XXXVII, p. lo;V. R., XLV, p. 366 §i urm. Cf. §i Fant., VII, pp. 416-7; Conv. Lit., IX, pp. 28-t: Rdpirea Bucovinei de A. Mola"; p. 482: Petrino, la mormintul lui Grigore Chica. 13

194 Istoria literaturil rondoe§ti politici este telul ultim al oricirui neami singurul mijloc de a desvali tot cuprinsul sufletesc al sail, sa nu credem niciodatä ca aici este totul, §i mai cu sama ea aici e inceputul. Unirea oamenilor, daca e sa fie cu temeiu, trebuie sa se faca intäiu prin gind Cind tot Rominul va tinde spre un tel,cind unirea mintiii a inimii va fi incheiata,atunciaceapoliticä va urma numai cleat din insu0 mersul lucrurilor". Si, in programul de lucru, nu se uitä ridicarea moralä a teranului, lucrumodest ca al lui Stefan insuA de stäruinta rabdatoare, caci pripa in urmarirea celor mari nu poate decit sä strice, de avint propriu, fall a copia mai departe sträinatatea, de iforma se Inaha odata cu puternica micare a ideilor. Silinta de care e vorba trebuie sa. fie Ca a polipilor ce ridici insula din sinul Oceanului, pe care apoiviataîi aVerne covorul sàu, iar nu ca acea a furtunilor Marii ce 'naltainteoclipa cumplitii munti de spuma ca sa-i cufunde in latul Ocean". Xenopol' se initiazain cunoaterea istoriei Rominilor, careia de mult ise destina, cercetind §i noua editie a Letopisifelor lui Kogalniceanu 2. Dar, consecvent cuintentia-i permanenta de a urmari critic tot scrisul romanesc, el face notite despre literatura curenta, ba chiar d'a cele mai pätrunzatoare pagini de critica lite- Tara, ca aceia despre romanul Fulga al lui Gr. Grandea, in care dorqte, färä folos partea dumnezeiascä a creatiunii poetice 3". Un studiu despre epigrama, plin de excelente traducen, Apartine aceleia§i apleari4. Indeletnicirilelui Xenopol inistoriereincep, dar ca o continuare a studiilor asupra wzarnintelor noastre, prin §irul de cer-

'V. scrisoarea lui Slavici de la 11 Decembre 1872, in Toroutiu, o. c., II, p. 197: ,De cind Xenopol s'a domnit asa tare, nici nu-mi acre mai mult". Cf. ibid., p. 199, no. ix; p. 202, no. XL (Xenopol este Impovarat cu lucrani zilnice"). Teribila boalA de sifilis Xenopol o ,trecuse", apune Slavici, si el bolnav de dinsa, la sfirsitul lui 1873 (ibid., p. 222). Slavici intreba totusi: Pentru ce acre omul acela atita de putin?"; ibid. 9 Cony. Lit., VI, pp. 279-83. Ibid., p. 324 si urm. Frumoase sintesele lui din conierintile despre foc locuintA; ibid., VII, pp. 31 si urm., 128 si urm., V. si ibid., VI, pp. 324-8, 396 si urm. (bibliografii). Ibid., VII, p. 285 si urm. CArti pentru copii, ibid., pp. 429-31 (pentru inculcarea sentimentului national). Asupra versului romAnesc, ibid., VIII, pp. 105 si urm., 127 si urm.

Realismul popular. IndreptAri 195 cetäri, sicontralui Hasdeu iTocilescu,asuprajurAtorilor 1, cAruia-i urmeazA analisa critici a datelor lui Herodot despre te- rile noastre 2CUo urmare conceputä ca basä geografici a istoriei Rominilor3;e lectia de deschidere a catedrei de aceastfi materie. Un timp, interesul lui Xenopol cäutase cuatilt mai mult alte domenii, cu csit aceiasi tintA o urmAria, de la o vreme, cu o mare putere de argumentare si o deprindere gr*Abità cu izvoarele, dar fárä nimic din fineta, orizonturile, omenia si forma literarä alui Xenopol insusi, un thfár lesean care va fi trimes de la 1876 la Paris pentru studii de drept si de istorie4, dar care avea MCA de acum o incredere In sine care nu-I va pArAsi niciodatA, Gheorghe Panu5. Pe acesta-1putea scoate Maiorescu Inluptä cu vechiul dusman Hasdeu, cu siguranta cà thigrul nu se va oprila nicio stavilä de respect si cA nu va fi influentat In combaterea romantismului nationalist de nicio consideratie nationalä. VIrnav Liteanu fncepe tot atunci studiul positiv al operei lui Alec- sandri : Dumbrava-Rc4ie6, adunarea poesiilor populare7,cAruia li ur- meafá cugetArile asupra limbii romAnesti5, asupra teatrului5,i lacob 'Ibid., VIII, pp. 137iurm.,182 siurm.,214 siurm. De el, afara de u- nele dad de sama, iscalite,e, de sigur, protestul contra serbarii de catre Austria a anexarii Bucovinei;ibid., pp. 446-8.Se dausiversurile despre peirea lui Grigore-Voda Ghica;ibid., pp. 461-4.Gane ca primar raspunde cu serbarea de la ;ibid., p. 289. Ibid., p. 465i urm. aIbid., p, 359i urm. Despre studiul lui D. A. Sturdza asupra monede- lor, ibid., IX, p. 40 . 4La1877erau la Paris, cu dinsul, Constantin Cantacuzino, Lambrior, de care va fi vorba mai departe, Craciunescu (din1865),viitorul profesor de filosofie laUniversitatea din Bucurestisiautorul unei bune tese francese despre cintecele populare romanesti (Le peuple roumain d'après ses chants nationaux, MA),siun C. M. Mironescu; Fam., XIII, pp. 260- . Pentru Virgolici (dinBorlesti, Neam( ; 13Oct.1843-1897Cony. Lit.,1925,p. r63)iCli- mescu, predecesorii lor, cad au fost primiti la $coala Normala Superioara din Paris, Fam.,IV, p.106. 5Cony. Lit., VI, passim (n. Y Mart1848;Cony. Lit.,18 )5, p. 360).Apoi Stu- diulistoriei la Romini" ;ibid., VIII,p. 295 giurm. Cf. scrisoarea lui Sla- vici de la 10 Aprilie18,3(Torou(iu, o. c.,I1, p.204):Panu Imi pare putintel cutezator In critica sa". Bunisoare traducen din Petrarca de Panu, Conv. Lit., VII, pp. 38-9.Dar e vrednica de lauda, dupa o serie de atacuri brutale, recunoasterea marilor merite ale lucrarii;ibid., pp. 244-6. Ibid., VIII, p. 153 si urm Ibid., VI, pp. 365i urm.,405iurm. Ibid., VIII, pp. 153iurm.,.3c6i urm.,409i urm. Ibid., IX, pp. 362i urm. Cf. qi¿bid., V, p. 365si urrn.

196 lstorla literaturli romAdeatl

Negruzziel insusi se lash' furat a face istorie literati cu destut de anfinuntita biografiea poetului HrisoverghiAlecsandri, din parte-i,schiteaziviata prietenului shut Alecu Russo 2 si extrase din opera lui inedia. Supt influenta tineretuluiintors de lastudii, Convorbirile cearch de la o vreme si o rubrica permanentl de dad de samfi 3. Dar in tot acest timp ce intereseazh mai mult pe dätätorulde dogme al Junimii" e procesul ortografiei, si contra observatiilor competente ale lui Schuchardt4. Resultatele acestor discutii de mai multi ani dezile,la care participasen tinerii ce se formau insträinätate, se accepth de cele mai cumpänite minti ale generatiei mai In vrisasi,Inre- marcabilele sale consideratii despre directia progresului nostru", magistratul Teodor Rosetti, fratele Doamnei Elena aluiCuza- Voda, ajunge la izbitoarea formulä de osind'ä: Lipsiti de once simt de solidaritate cu cercurile, mai strinse sau mai largi,in care Whim, noi, In loc de a represinta o organisare oarecare, nu sintem decit o turmä turbulena iincoherena de indivizi,In cari cel mai uricios egoism individual e unicul mobil de actiune. Resultatul final al acestei desvolari 11 vedem In indiferentismul cinic Cu care In urma urmelor ridem de toti side toate" 5.in totalul ei aceasa crudà analish, de multi vreme uitaa, e una din cele mai puternice constatäri ce s'a fäcut asupra unor sari de lucruri care din nenorocire, cu aceiasi oprire a influentelor de '¡bid., pp. 355-8. 2 Ibid., pp. 437-41. 8 ¡bici., pp. 360-2. Ibid., VII, p. 321 si urm. (din a doua editie a cdrtii Despre scrierea limbii romine). In acelasi timp Maiorescu judeca pe Conachi ichiar versurile din Psaltirea lui Dosoltei dupA normele icerintile epocei sale in Occident... Apoi ibid., pp. 142-60. Evident cA V. A. UrechiA vorbia de multe lucruri pe care nu le cunostea si cu care-i pldcea sd se laude, dar, intre afirmatiile lui Maiorescu, foarte prudent de altfel In a ascunde ce nu stia,nici Amalii nu sint eroi ai Gotilor" (p. 149), nici Leibnitz n'a ocris" Scriptores rerum brunsvicensium(p. 152). Criticul admite si verbul xpt.racv al lui P. Gradisteanu (p. 145). lacob Negruzzi pune in versuri unele critici ale lui Maiorescu (ibid., pp. 280-1). La Rev. Cont. colaborau mai multi de la Ju- nimea", Bonachi poetul (III, p. 45i urm.), filosoful, Oltean de nastere, Le- onardescu (Rev. Cont. lit.i st., LVI, p. 98 si un.). 5 Cony. Lit., VIII, p. 9. V. si Al. Papacostea, Romdnia politicd, p. 14 si urm. (n. 4 Maiu 1837, t 5 tulle 1923; Cony. Lit., 1923, p. 531).

Rea&mid popular. Indreptild 197 civilisatie asupra singurelor straturi de sus, care le primiserä numai de forma', se continua si pang acum. Un car si un plug precum le vedem zilnic in lucrare la noi ni pot spune mai mult asupra adevaratului progres decit toatedeclamatiile jurnalistice, adeca urmärirea tuturor discutiilor de politica transcendenta 1". Procesul contra lenei si lipsei de orientare,neputintei de a se solidarisa dus de aceastä puternica minte, care n'a mai vorbit alta data unei ten i pe care, la adinci batrinete,iiera dat sä cautea o conduce clteva luni de zile, cu cruzime in toate domeniile,de laagriculturapatriarharásau prädalnicä,exportindprosteste insäsi farina", care nu se mai reface, de la populatia lasata farä conducere si Ingrijire si ce puternic se infiereazi noua domi- natie a scribilor", resultati In mare parte din slujbasii privati ai foastelor clase privilegiate l" , de la reaua repartitie a sarcinilor fiscale, care sacä insäsi maduva natiunii", de la avintulcätre functiile inutile panä la un InvätamInt care duce la renegarea originalitàii nationale In toate manifestarile, la o literatura secata ca vlagä. Si Inteleapta conclusie a celui mai sigur si mai preva- zator studiuscris Inaceastä vreme, Cuo impunatoare liniste, asupra acestor Imprejurari critice e aceasta: Numai fäcfndab- stractie de formele goalesifàrä sens alecivilisatieinoastre superficiale, numai intorcindu-ne la izvorul primitiv si nesecat al vietii populare, numai studiind datinile si obiceiurile cai limba poporului nostru de jos, clasele 'Mattealesocieratii nominese vor putea intelege pe ele fnsele ca un element propriu si distins, ca un mädular neatfrnat si necesar inlantul omenirii" 2.Pani nu vom avea o legislatie romina, o organisare in Stat si comuna originalä si adaptatä trebuintilor noastre, Oda' cind nu vom avea istorie, o limba, o stiintä rominä, nu vom fi un popor,ci eel mult o expresie geografica, expusà fluctuatiilorzilnice,ameste- cului fara sfirsit al vecinilor nostri...Scaparea noasträ Inlupta pentru existenta exterioari va fi numaiinvigoarea simburelui vital al rasei noastre1."

Ibid., p. 2. Ibid., p.12. Ibid., p. 13. Slavici scria despre aceastA cercetare : Scrierea d-lui Ro- setti este una dinteacele lucrAri serioase pe care infoile periodice ale popoarelor mai InAltate In culturA arare ori le aflArn... Ea inseamnA epoca In care oamenii incep a munci" ; Toroutiu, o.c., Il, p. 252.

198 Istoria literaturii romanesti

Bucure0i 1nu pot opune nimic de aceia§i valoare Convor- birilor". »Revista Contemporanä", nesupraveghiatä,ca una care intrunia colaboratori sporadicii nimeni nu i se devota, putuse, indatä dupä aparitie, sä fie doveditä Cu un plagiat 2. Tot a§a in 1880 cu Sciintiei arte" §i cu Romania viitoare", care anunta ilustre colaboräri sträine 3. Dar in capitala, pe care cercul de la I*, o privia cu dumä- nie, a Romäniei, interesul realpentru studiile istorice4 se aratä prin aparitia cärtii lui Hasdeu Istoria criticó a Rominilor, care se invrednici de o a doua editie, a0eptind mai tärziu traducerea in limba francesä a lui Frederic Dame. Marele invätat basarabean, care ad'äugise prin revistele sale Traiani Columna lui Traian atita la cuno0inta documentarä a trecutului romänesc, îi propunea sä descopere în acest trecut lucruri mari, nea§teptate, pe care nimeni nu le gäsise pänä acum. F'ärä indoialä cà s'ar fi aflat cu greu cineva care sä adune informatia din locuri a§a de deosebite §i sä emitä atit de ispititoare ipotese, dar pentru un cercetätor in adevär critici aici apäreau cele douà aplecäri pe care Hasdeu le adunase din mediul säu romantic rusesci de care, de altfel, nici n'adorit sä se desfacä, asemenea porniri pärindu-i-se deosebit de necesare pentru ca sä ajung6 la lucrul capabil de a uimi, care era socotit de dinsul ca mai pretios decit un simplu adevär §tiin- tific färä strälucire: mindria informatiei rare, chiar cind e inutilä, setea de a ajunge la resultatul neteptat. Convorbirile" intrebuintarä contra lui5 pe acel tinär leean trimes la Paris pentru studii istorice pe o vreme chid Xenopol incepea abia sà s'e lämureascä asupra izvoarelor icuprinsului istoriei Rominilor, cäreia cu atita pasiune avea sä se dedice mai tärziu,pe cind Gheorghe Panu era sä caute alte drumuri, spre avocaturai notorietatea politicä. Criticul ieean era de sigur un om foarte inteligenti cäpätase o oarecare initiare in istoria Rominilor, dar

I V. Virgolici, in Conv. Lit., VT, p. 72 si urm. Cony. Lit., VIII, p. 83 si urm. Din nenorocire e vorba de un Schina, care a fAcut pe urmA o mare carierA in magistratura. Autorul denuntului, care iscaleste Mss, poate fi Maiorescu. Cf. si ibid., p.176. Ibid., XIV, p. 438 si urm. Cf. Literatorul, II, p. 625. 4 Papiu isprAvise nebun. V. Pirvan, in Luc., II, p. 62 si urm. Restul studiului lui Pirvan a rAmas .in manuscript. Cono. Lit., VI, p. 151 si urm.

Reallsmul popular. Indrepari 199 färg a fi avut timpul sà adinceascg aceste cunostinti. Totusi, hotärit sä arä'te cà ping la dinsul istoricii romini au mers din falsificatie in falsificatie pentru a scoate la ivealä meritele natiei lor,el isi pune in minte sà dovedeascä necrutätor,stiintific",contrarul, lufndu-se latrintä cu cinevacare putea sä judece gresit din causa ideilor sale preconcepute, dar avea cu totul altä stäpinire asupra materialului. Lunga cercetarefärä multe legäturi atinge chestiide mult deslegate, sfärmind cucea mai mare energie porti de atita vreme deschise. Pänä la sfirsit stilul se mentine barbar, citatiile, de un caracter foarte curios amestecat, slut negli- gente. Maiorescu insä, absolut necompetent, Ii d'ä imediatcertifi- catul de consultare constiincioasä a izvoarelor si expunere sincerä a adevä'rului" ' E o adeväratä multämire sufleteascä sà se ceteasc. ä. dupä aceialectia de mäsurä si bung cuviintä din partea cuiva care stia mult mai mult, Anghel Demetriescu 2.

Inalteimprejurgri, cu scriitori a csáror grijä de cäpeteniesä' fie scrisul lor, cu un public care sä astepte, sà guste si sá pre- tuiascä acest scris, o astfel de izbucnire de talente ca aceia care se produce la Moldoveniii Ardelenii anilor '70 ar fi continuat. S'ar fi lämurit conceptiile, forma s'ar fi supus unei discipline mai strinse, s'ar fi ascutit simtul de criticä, supt influenta inaintasilor fericiti prin recunoasterea si imbrätisarea lor, noi vocatii ar fi iesit la ivealg. Dar acesti scriitori erau profesori, magistrati, avocati, prinsi In meseria lor, si mai ales studenti färä basä materialg, träinddin ajutoare pentru care trebuiau, cu ingenuncherea mindriei lor, se milogeasc6 adesea. Se adäugia släbirea legäturilor din Junimea" de lainceput, viata trimetind pe unii intr'o parte, pe altii in alta, lar Bucurestii ajungind tot mai mult sä atrag6 pe fanaticii leseni de altädatä. Si, in sfirsit,o viatäpoliticäfoarteactivä, onestä incà, supt conducerea unor boieri pästrau odatä cu päminturile enta, era in fatä, cu o ispitä la care foarte putini puteau sä resiste. Numai aceia cari indepärtare,retinuti de studiilelor, nu se impärtäsiau de acest zbucium mai urmäriau ideologlii desvoltau

1 Ibid., p. 262, nota 2. 3 Rev. Cont., III, P. 351 §i urm,

200 Istoria literaturi1 romIne§ti

activitate care nu era cerutä de societatesi pe lingä care ea trecea cu o foarte scazutà apreciere. Cind problema Orientului s'a deschis prin räscoala din 1875-6 a Bosniei si Hertegovinei, toate privirile se indreptari spre Dunäre, cu sentimente in care, nefiind vorba, in ce privia pe Turcii ame- nintati, de un sentiment dusmänos actual, nu era niciun indemn la actiune. Din potrivä, frica de Rusia, dupä teribilele amintiri pe care leläsaseräîncálcärile iocupatiile, ingrijorasiparalisa. Notele lui loan Alecsandri, fratele poetului, aratä ea* toate aceste mari evenimente, din care era sä iasfi participarea noasträ la osti- litätisi independenta terii, erau considerate ca o pacoste La 18822, inchinind Poesiile sale de la 1878 inainte, lui Maio- rescu3,Macedonski,purtatprintemnitapolitieä(1875),prin Dobrogea, ca functionar (de la 1876), prin Gleichenberg pentru suferintile-ifisice, care incepuse cu doianiinainteo revistä eclectieä, IntreEliadsiMaiorescu4, onoratäside sfaturilelui Alecsandri 5 Literatoru16, vorbeste de scoala nenorocirii" prin care a trecut, de cit a plins vi-a suferit", fiind »un paria In mijlocul terii sale', de hotärfrea sa de a nu ingenunchia. El crede cá poate inaugura, contra poesiei aceia socialä. Poesia lui Macedonski e foarte adeseaori de pull tehnicä, un joc de silabe, cu copilärii ritmice ca acestea: Inima-mi ce seimbatä, Batä,

Publicate In Litetaturti artd romínd. Colonelul daduse tocmai atunci interesantabrogura francesa asupra Pornaniei(ttat économique et financier de la Roumanie d' après les documents officiels, 1877). Asupra legaturilor cu poetul, Scrisori, p. 61. Si cu o boil ca ale lid Alecsandri; Litera/oral, I,p. 21. Care se declara magulit de onoare"i primegte Cu recunogtinta" (Lit., VII, p. 39). Ibid., I,p. 241. Ibid., II, pp. 563-4. Bonifaciu Florescu igi ride de celebrii Eminescu si Slavici"; ibid.,p. 37. Insultele la adresa lui Eminescu iscalite Rienzi" par a ti de Duiliu Zamfirescu, care debuteazA aici (ibid., pp. 8 ,-6 ;cf. ibid., pp. 5 1-3). Se va reproduce odiosul portret al lui Eminescu (in Telegraful") de N. Xenopol; ibid., III, pp. 240-1, 533. Si totugi se dau versurile de regret ale VeronicAi Mide catre Eminescu (ibid., p. 463). $i infamia pentru nenorocirea lui ; ibid., IV, 413 (cf. §1 Ibid., pp. 536, 672). Explicarea" ei, mai departe.

Reallsmul popular. Indreptdr1 201

Bata, cAci beat de amor Mor. Pe bratu-mi iatà se 'nclina Linä : Viata s6.-mi cearà i-a§ da, Da '. Dar acelasi, In Filosofia morrii, se ridica spre cele mai inalte culmi ale cugetdrii, inteo formä impecabilä: Dar ce e dupà moarte ? Mai este altä viatà, Cind singele s'opreste de frigul ce-1 Inghiatä ? Un nu ca sá rosteasch ce om ar indräzni ? Si moartea ce e oare ? Un somn de-odihni sfintä, In care lutul nostru prin lut iar se framintà, Suprema preschimbare sä-si poatà inlesni, pentru ca, indatä, fisickchimie, cu gazele prinaier"In fata florilor", sA strice frumuseta acestui acord. Imediat, el reincepe frisi: Sfintelor umbre care-ati trecut, Nu, voi prin moarte nu ati murit... Träiti in totul ce e vazut Din neväzutul unde-ati perit. Al vostru suflet este 'n tot locul : Zboara cu vintul, arde cu focul, Se aflä 'n frunza care 'nverzeste, Sopteste 'n apa ce serpuieste, Respirä. 'n floarea ce 'mbälsämeste, In noi traieste, trlim Inteinsul. Mume cernite, stergeti-vä plinsul: Copiii vostri sint tot cu voi. Sau : adarnic piatra cea mormintal'a Ne tintuieste supt umezealä : Pashri pe dinsa vin de s'adapi, Vintu-o izbeste, ploaia o sal* Muschiul o roade, timpul o crapi : Cad in rugind ladt si toarte 2. Discutiile de dragoste din Noptile" faimoase pentru credinciosii lui au toatà siguranta si toatä monotonia unei expuneri de principiu si unei pledoarii. Notele personale sint färi relief si 15.11 vibratie 3. Trecutul epresintat ca inBolintineanu si, gluma n'are Poeszi, p. 1si urm. SiinFam., XXVIII, p. 159. 2Poesii, p. 2230 urm. :i in Fam., XXIX, p. 26. * Cea mai !mina,Cuvedeniamalurilor Amaradiei, p.430 urm,(cf.Lit., I, p. 225 si urm.).

202 Istorla titeraturii romine§t1 spirit E versullui Alecsandri, descriereaemunerativä in locul fulgerätoarei suggestii ;e retorici §i prosa. Si nu lipse§te nici tinära copitä cu farmece ca o zambila.

Numai legenda siminocului aduce vioiciune itineretä in ritm sprinten popular: Dar Maica Precista rämase cum pe piatri s'wzase, Plingindu-§i plinsul ei amar, Din steiu zäri cà 'n graba dase 0 mica buruian' afar' 1 Si e o puternici evocareplina de miresme ale trecutului,in Castelul 2: lar timpul care vepic cladirile le sapa Apasa peste turnuri, le 'nclinä §i le crapä Si 'ntinde pe crenele, pe ziduri §i pe porti Din muKhiul de paragini o tesaturä finä Supt care se ascunde trecutul in ruina, Precum s'ascunde 'n frunze l'aca4ut celor morti 1 Acela§i ton de balada prinde §i in Calul Arabului : Arabul cazuse in asprä robie Mu§chioasele-i brate legate era' 4. E duio0e in dorinta lui cu privire la o batrinetä incä ap de indepartata: Doamne! Trebuie sä fie dulce ca pe groapa ta sa Printre plinsul diminetii fii din fiii tai iubiti 5. Si retorica obi nuita e elocventä in presintarea miseriei in haina de matasa din Un beneficiu 6.

1 Poesii, pp. 47-8. 2P. 59 si urm. 8 Lit., I, pp. 354-5. Evocarea romanA din Hinov,i in Lit., I, pp. 65-5, are miscarei avint. Si e de sigur armonie imitativA inLupia (ibid., pp. 198-9): Steagul pe Grivita Tunetul tunului duduie... Bun drum obuselorl... 4 Poesii, pp. 115-7. 5 Lit., 111, pp. 29-30. N-1 din Octombre1831, pp.279-81. Speranta poetului in revisuirea ca- sului eau (IV, p. 547).

Realismul popular. IndreptAri 203

Acel* nemeria, de la inceput, o nota de realitate vie imbräcatä inteo ingrijità formä de artä cind presintain amintirile sale, ca In Pitarul, cu icoana lui Vodä-Sutu, ghebos, negru iurit, care ingimfindu-se cu o riling pe iataganul de briui cu alta in .$old",ori de-o fi fost ava, ori de nuUne ori e §i intercalarea documentului contemporan, scos din lada de familie2.Vräjitoarea e de un poporanism" meter °. Amintirile färä oameni" din trecutul ski propriu dau o fermecätoare notä a vremii4.Adesea sfnt vioaie poeme in prosä. Si, in teatru, lade$ e o comedie sprintena in versuri de o pläcutàfamiliaritate5, in caredialogul e scurt, precisi elegant :discutiile asupra avocAturii au haz ;sfirOtul e de o tehnicä perfectà. Legenda Unchia.Ful siireicie nu e lipsitä de Urmeazä piesa in prosä, jucatä cu succes, 3 Decembre, cu subiectul tot din viata satelor. Tragedia ruralä. intrece 'MA pu- tenle scriitorului 6 Cit despre revistä, care urmeazä pänä la 1883, continuind cu intreruperi, ea nu adunädecitpe Carol Scrobi pe loan N. Polihroniadi, vajnicul antisemit de mai tärziu, care, in La Gard, are insä o vedenie clarädinviata incunjurgtoarej un Mihail Demetrescu, in Popa Timo/te Bondoroagei, incerca o nuvelä so- cialä"8din viata Bräilei9,pe cind Gr. Cretescu presintä cu talent pe 1 Ibid., I, pp. 6-7. 2Ibid., p. 24. Cl. ibid.. III, p. 523 giurm. Ibid., II, pp.497-400. Ibid.,IV, pp. 257-0. V.si ibid., VII,p. 54 si urm., o evocare asemenea, InDrantei banald. 5Ibid., pp.516 gi urm., 588 gi urm.,siin volum. O eleganta refacere a lui, Romeo si fulieta, ibid., II2, p. 6 si urm. Ibid., III,no. P. 7 Ibid., I, pp. 22o-1.iversuri, proaste, de Petrino,ibid., pp.487-5. Dese, de Gh. Sion. Dar Pantazi Chica dd amintiri neobservate despre Gheorghe Lazar,ibid., p..173. Observatii de acelasi, crudsicu DuiliuZamfirescu, asupra limbii,ibid., pp.591-4, 419giurm.,43gi urm. Pentru moartea lui, ibid.,Ill, pp.363-5, 397,472--. Siversuri de N. Pruncu,!de laConvorbiri ; II, pp. 673-5. De Matilda Cugler-Poni ;ibid., III, pp.35-6,271, 283. De Veronica Mide, ibid., p. 144. Versuri populare de S. FI. Manan; ibid., pp. 233-4, 445-6. Teatru dauiGrigore Ventura, V. A. Urechid (Rara Avis) siSt. Velescu. Ibid., 112,p. 786 gi urm. 873siurm. Cf.ibid., Ill,pp. 26-9, 275-80,7352-9, 404 gi urm., 653siurm.; IV, pp. 46i urm. 85siurm.Si Fata lui Stan Cruia, ibid., II, pp.7, 39 si urm. Tot acoloCobuzde M. Niculescu, p. 43siurm. 9 De undejlncepe a trimete Anton Bacalbaga(ibirt.,III, pp.145-6), al carui

204 Istorla literaturll romlnesti un Mocan din DobrogeaCel d'intfiiu desvoltä apoi o bogatà activitate de nuvelist al drii centru e totusi icoana orasului säu in toate inffitisärile. Si Chira lui e In adevär, cu toatà naivitatea unui dialog ca ale lui Gane, o largä si frumoasä povestire, cu descrieri care pot si rätniie 2. Netinutä in samfi din motive de convenientä si, iaräsi, din causa violentei, adesea ordinare, a tonului intrebuintat 5, analisa de Ma- cedonski a operei lui Alecsandri, operä acceptatà in intregime la ,Junimea pentru oportunitate, aratä un om de un gust fin si este aproape In intregime justä. Jocul usor cu diminutivele, compara- tiile nepotrivite, fortarea accentului tonic sint notate cu o minu- tioash ribdare. Hristosula neinteles de la Bucuresti spunea tare si deplin lucruri pe care altiile strecoarä numai inintimitatea corespondentei lorparticulare 4. D. Alecsandri",se spune cu curajul cui nu mai avea,social, nimic de riscat,este adesea ori Un cintäret .pläcut, dar adesea ori este numai un simplu in- sirätor de cuvinte mai mult sau mai putin bine rimate, mai mult sau mai putin bine cadentate5."i cel obisnuit cu o prosä critia vagfii deslinatä gäseste putinta de a se exprima in formulele plastice cind scrie :Cit de defäimat säfiecineva, criticaeste datoare a nu tinea socotealä decit de valoarea intrisea a scrierilor ce examineazä, iar, pe de altä parte, tit de uitat sà fie un om de merit,iieste impus sä desmormintezescrierilecele mai prifuitei numele cel mai uitat pentru a face sä räsar'ä in evi- dentä merituli frumosul, ori de unde 1-am gäsi iori de la cine i-ar veni. Misiunea criticei este dar, si de a casa verdictele frate Constantin, viitorul ziarist de mare talent, dadea de mult versuri in atilul curent. Ibid., p. 245 gi urm. Ibid., III, pp. 168 si urm., 216 si urm. 3 In aceleasi n-re se dadeau In chenar de doliu numele celor cari, bogati, refusasera a se abona (ibid., pp. 575-6)... Ibid., pp. 393 si urm., 44i urm., 537 si urm., 5o1 si urm. Criticula, serie Macedonski, trebuie sa se ridice inteo Edell inalta, pentru a nu se lasa ea fie influentat de gulerul scrobit si tapan, si niel chiar de omagiile contemporanilor, ci numaii numai de opera In ea Insasi" (ibid., p. Une ori Bucuregteanul nu intelege formele moldovenesti. Polemica, unta, care pornegte cu P. Missir de la Convorbiri (v. mai departe), ibid., pp. 99 urm., 226-7. 6 Ibid., p. 541.

Realismul popular. IndreptAri 205 ce se dau de multimile färä discernämint, 0 de a reduce, sau de a ridica, laudele In raport cu operele clror au fost date"t. Dincolo de margenile revistelor o modestà literaturiindivi- dualä se incerca, cerind sä fie cunoscutä, judecatii condusä, dar indrumkorii nu catau la dinsa. Ce nu era acolo, dupä hasardul bunävointilor, indräznelilor, dar une ori §i talentelor IPoesii sentimentale §i cintece, ca Oglinda viefii sociale a lui Christu Ioanide (1870), Florile de primbarei ale lui Roca (1879), Afeirgeiritarele unui Bran (1876), Amintirile in versuri ale lui Barbu Poianä Lungä. (1878), care se va vàdi un mare scriitor, Poesiile luiI. I. Gänescu (Craiova 1878), Florile prima verii ale lui Garbiniu,Surtsurile ,Fi suspinele lui N. Viiro§anu (1881), Blestemele lui Alfons de Brociner" (1879). Altii, mai ales dupà räzboiu, vor pune trimbita la gurä, ca Iliescu §i Georgian, cu Statuia lui Mihai-Viteazul (1875), Soimescu, §i istoric la timpul ski, cudacicul Diurpaneu (1879) §i Daciada (1885), I. Dimitrescu, care dä Radu Buzescui Han-Mtarul (ed. a 2-a, Bucure0i 1878). Mai arziu : Amintiri de Oh. T. Buzoianu (Cra- iova 1855), Poesii de Oh. Boteanu (Piatra 1885), Ftunze de Toamnd de Al. Negripnu (Bucure0i 1888),alte Frunze de Toamnd de UliseCariadi (Botoani 1888), Frumoasa Valentinaa lui Nicol. Mihaescu (1888). Dar mai ales bogata productie aluiBaronzi, versuri §i prosä, cu Amor, patrie i Dumnezeu din 1874, IQ Id Mil, din 1875, Balade $i legende din 1876, Atestar din 1878. Am cetit unul din romanele actoruluii autorului de piese, insemnat mai sus', T. Myller (autor al broprii I-iu Aprilie stil nou3), Din laqi, cu grozävii romantice dutate §i citeo descriptie de realitate contemporank care ar putea fi tinutà in samä. Pe !high'incercarea de roman

' Ibid., p. 539. Si povestea Cu Voltaire-idolul e de tot hazul 5i ar merita scoasA din uitarea ei (ibid., pp. 540-1). Desaprobarea de V. A. UrechiA, presedinte de onoare al comitetului revistei, ibid., p. 718 5i urm. Mai tArziu, dura Fin fina Blanduziei a lui Alecsandri, aceasti epigrama: Orbit de-al gloriei nesatiu, Albit de ani, dar tot copil E lesne sA mA faci Zoil, Chid singur tu te faci Horatiu. (Excelsior, p. 251). Rev. Cont., 112, p. 212 5i urm. Pana 5i retipAriri de vechi romane naive, de care Be Incintaserl alte generatii, ca reluarea, la BuzAu, In 1878, de o Ecaterina Jantiliu, a cunos- cutei povestiri Filerot $1 Antltusa.

206 Istorla dteraturii romgneqti criminal al lui Em. Arghiropol, magistrat, in revista lui, Jurnalul pentru MA satisfacindnevoia de sensational a unor bieti cetitori cari se bateau pe Dramele Parisului ale lui Ponson de Terrail, pe Marchisa Pali& §i Contesa singerinclei , pe romanele despre regina Isabela si Imparateasa Eugenia, plus atitea Mis- tere", intilnim literaturá de felul celei pe care, pentru simpla curiositate ca sa se van' sitit de restrinsa era inca influenta noii literaturi , o enumaram in treadt ,Costica sau intriga si crima, roman social localisat", al lui Al. Lupoiu (Bucuresti 1876), Dra- mele Baräganului, scriere contemporana" alui S. Feitelson din Buzau (1876), Batista all* naratiune originala" a lui G. Dimi- tropulo (Bucuresti 1877), Sultanul pacälit" al lui T. Vartic avind un caracter popular glumet (1879). Mai ales ing teatrului i se infätisau productii originale care se legau de amintirea lui Bolintineanu: Oh. Bengescu, In primul rind, cu al ski Radu III cel Frumos" din 1875, un C.-G., cu »Un Teatru la Urziceni", nOrfanii sau pärintii vi- tregi", Chir Leiba" din acelasi an, un Atanase Moscuna cu scenele de moravuri din Deputat la IV" (Craiova 1876), dar si incercari de tragedie, ca I. P. Bancov, cu fioroasa Mere a boierilor la 'fir- goviste supt Mircea 11" (Craiova 1882), V. Maniu, scriitor politic, cu Proscrisul" (Bucuresti 1880), Gr. Mälinescu, Moldovean, cu Vlad Stroe", comedie in versuri. 0 literatura politica se adauge : un A. V. Millo din Folticeni, cu Teranul", un Al. Cantacuzino,Cu »America vis-à-vis de Romania" (1876), acelasi Gr. Mälinescu cu Vederi asupra Rominiei" (1878). Cite un harnic preot, ca Bucu- resteanul Musceleanu, stringea Inscriptii si ,Documente istorice" (1878). Cugetarea filosofica era represintata de Dim. Aug. Laurian, un dusman,rapede con' vertit, pana la conducerea gazetei junimiste, Romeinia Liberä,al ,Convorbirilor"1. Geologul Grigore Stefanescu continua opera lui de popularisare stiintific'ä 2, iar fostul sat' asociat la Revista $tiintificei, Aurelian, edita Economia Nationalä" si tipäria volumele Tara Noasträ" (1875-6) »Economia Rurala" (1877). Astfel, In apropierea anilor 1876-8, ocupati cu grijile de räzboiu, cu insusi razboiul si cu urmärile lui, avintul literar slabeste. Re- vistele bucurestene vor inceta sau vor lincezi ; impresionat de o critici prin careise desväluiau släbiciunile, care veniausidin

' Traian Oh. $oimu, in N. R. L., III, pp. 701-3. 2 v lOrga, ibid., p. 197.

Reallsmul popular. 1ndreptArl 207 temperamentsidin prima educatie,sidin dorintade a uimi prin solutiile cele mai neasteptate,dobindite prin toatesubtili- atile unei mestesugite logice aparente, Hasdeu °presteInloe Istoria criticä", de la care pornise o discutiecare 1-a silit in a doua editiesila dureroase retractäri. Convorbirile", päräsite de junimistii amestecati in rosturi de guvern sau prinsi in frOmintfirile politice dintre liberalisiconservatori, cu cari se asociaserä, pentru a se confunda cu dinsii mai tärziu,isiumplu golurile coloanelor prin traducerile oneste, dar Mea nervsidelicatetä, dinliteratura greaca ale profesorului Caragiani 1,prin acelea ale oricärui cola- boratoroccidental,prin raportul, interminabil,alluiApostol Märgarit, desteptätorulconstiintiinationaleInMacedonia,prin materii stiintifice nepotrivite pentru un public mai intins,simai ales unul asa de putin preparat ca acel rominesc de atunci. Se vede un fel de oboseali generalk de desgust in lata indiferentei sineputintii de alegere a cetitorilor.

' Cf. Conv. Lit., 1921, p.112;1924,p. 780 (n. Avela, Februar 1841,t 13 lanuar 1921).

Scriitorii cu fond popular :I. Odobescui Slavici

Atunci, pe la 1880, apar, din toate laturile, Cu o spontaneitate admi- rabili, cu o naivä incredere in sine, elemente de literaturä, prelucrate neprelucrate, care pornesc de la acea viatä realà, adinci, intimg a poporului pe care ca iubire o presintaserä §iRusso §iAlec- sandridespre care vorbiserä cu atita laudä, subliniind na de tare §i de des, istudiile lui A. D. Xenopol,§icorespondenta din strainatate a intregului tineret §i pänh la afirmatiile dogmatice ale lui Maiorescu, fárà a uita puternicul impuls venit din tot scrisul lui Hasdeu 2, producindu-se §i d'inainte, prin unele pove0i, prin poesii populare din deosebite tinuturi 8, prin inläti§area scenelor populare, chiar iin travestiri istorice, prin trecerea sucului insu0 al acesteiputernice inspiratii in poesia a§a de nouà a lui Emi- nescu, semnele vestitoare ale marii schimbari.

V. scrierea lui catre Ubicini, In care vorbeste de cercetarilelui de la hore, futre ciobani, la manastiri, la circiume chiar; v. revista Floarea Soa- relui,II,pp. 7-12; Boitos, In Cony. Lit., 1930", pp. 306-7. Conferinta lui despre poesia populara, Fam., XX, p. 192 si urm. V. qi Drum Drept, X, p. 667 si urm. In legatura cu aceastA culegere a poesiilor populare ale Romi- nilor" stilti presintarile strAinilor: Ludwig Adolf, Romanischc Poeten, 18o5; Rumanische V olkspoesie gesammelt und geordnet von V. Alexandri, Berlin ; Umlauf, Rumaenenlieder, Viena 1881; Karl Schrattenthal, Zur Geschichte der rumlinischen Literatur und des rumiinischen Theaters, 1879, in Deu- tsche MonatsbINttee, 11; Vasile Alecsandri und die rumlinische Literatur, Leipzig 1885. Inca din ziarul tau Satyrul, 1866. V. si Grig. Tocilescu, Poesia populard a Romlnilor, 1870. 3 V. Cony. Lit., V, pp.113 i urm., 294 si urm. (din Ardeal); v. 0 ibid., p. 357 si urm. Tot acolo, IncA din anul II, p. 385 si urm., Caragiani publica Iucrarea sa despre Rominii din Macedonia poesia lor populard.

Scriltorii cu fond popular: I. Odobescu si Slavicl 209

Teoreticianii stau aläturi de simplii culegätori, de impodobitorii pove0iii de aceia, cu cea mai pretioasä contributie, cari folosesc materialul popular pentru opere de 'Malta literaturä. In la0, Alexandru Lambrior, care studiase in 1873 schimbärile limbii nouä in comparatie cu vechiul fondistoric,trecut prin atitea filiere de gust, care meritasäfiepästrat, dä un studiu intins, Cu totul nou, despre obiceiuri icredinte la Romini", unde nuenumai insemnarea unor datine culese cu drag §i indelung de profesorulie§ean care va fi trimes ila Paris i pe care, dupä fixarea legilor limbii romäne§ti ipublicarea frumoasei Cärti de cetire" cu litere cirilice,il va lua o moarte cu mult fnainte de vreme, dar i poesia care se desface pentru un suflet simtitor din cunoWerea acestor arhaice creatiuni sullete§ti, din care ca §i dinliteratura, din arta plastick dincintec §i din joc se culeg InsuOrile fundamentale ale fiintii nationale: e päcat cà aceste frumoase pagini au rdmas pierdute inteo revistä ale cärii colectii sint azi una din cele mai mari raritäti bibliografice. Pe alocuristiltadevärate dialoguri, mai bune decit In nuvelele cu subiect popular ale lui Gane. Descriptiile sint pline de adevär §i de glumä: Dupä ce se sfir§esc päharele dulci, oaspetii Incep a se ridica de la masä. Mai intäiusescoará popa, care, la o vreme ca aceasta, ori blagoslove0e cu amindouä minile ca vlä- dicii, oriii§i uitä giubeaua intre cataveicile femeilor, 'Melt cineva trebuie sä-1 cheme inapoi, la care intimplare bärbatii se uitä unii la altii,iar femeile I§i dau ghionturi.In toatä vremea cittine masa, doi balauri negri ca dosul ciaunului cintä, unul din scripcä ialtuldin cobzä, felurite cintece de tara, cum §i altele vechi impämintenite, precum sfrbeasca, corbeasca §i ruseasca. Din chid In cind cite un oaspe chefäluit intinde un pähar de vin scripca- rului sau cobzarului, zicindu-i: bea, balaure, cä ti-1 torn din cap". Tiganul se scoalä, inching §i el, dar cine bagä In samä Inchinä- ciunea tigäneascä?" Nu lipsesc nici jocurile de copii,cu men- tiunea unui Basarabe" pe care autorul ar don i a§a de mult sä-1 identif ice 2. Lambrior trimetea descrieri §i pentru Cartea de cetire pe care o preghtia, la 1874, Junimea"3. 1 Conv. Lit., IX, pp. 2 si urm., 51 si urm. Pentru Lambrior in genere, Siadbei, in V. R., LV, p. 221 si urm. Cf. Fam., XiX, p. 487. 2 Lucrarea, de propor(ii foarte ample, a fost din nenorocire Intreruptli pentru a nu se mai relua. In anul X din Convorbiria, p. 433 si urm., Vir- golici apArA vechea limba bisericeasca fata de noile Oratdrii latinisante. 8 Cony. Lit., XXV, pp. 1124-6. 14

210 1storia literaturil romAnesti

Ardealul si Bucovina IdAduserä de mult exemplul, literatura cea buna fiind acolo aceasta.incä din 1859 Atanase Marienescu tip6rise, laPesta, Poesia poporalei, Balade, mestesugite, fireste, cum o declarà insusi, cii convingere, apoi, la Bucuresti Colindele din 1861, la Viena Baladele din 1867;iar la Bucuresti Steaua Maghilor (1875), colaborind si la Albina, ceia ce aratä si caracterul panromdnesc al acestor sträduinte ale statornicului colaborator al Familiei2. El va lace scoalä, cei noi intelegind ins6 tot mai mult datoria de a da lucruriautentice:astfel Miron Pom- piliu3,care publicA la 1870 Baladele poporale romcine,Fti, apoi Vulcan el insusi, cu Cfntecele haiducq114, anonimul din Cluj cu Ceirtile sliteanului romln din Cluj, la 1876, Mangiuca, de la care avem in 1881 Calindarul poporului romln, Ion Pop Reteganu15, si mai ales tirfárul profesor brasovean Andrei Birseanu, care apare In Familia §i ca poet6 si care,asociat apoi cu folkloristulceh, anume venit in Ardeal, Jarnik, va presintala 1885 cunoscutul volum, Doine , i strigäluri din Ardeal, care e un model definitiv 7. Studii despre aceastä poesie fac Vulcan si Silasi 8. Colaborator al Familiei 9 e si tinärul preot S. Fl. Manan 10, care, incepind cu Poesiile poporale din 1869 (Botosani) si alatuindu-si un plan in care se cuprind si satire" si descintece si way`, lace s'á aparà la 1873, in CernAuti, din Poesiile poporale romtne, baladele", apoi, la 1875, doinele si horele". El pregsátia frumoasa-i

' V. mai sus, pp. 44 si urm. ' V. studiul despre poesia popularà la strdini, in Fam., II, pp. 415 si urm. 428-9, 440-1; cel despre datini, ibid., III; despre descintece, ibid., VI, p.553 si urm. 5 NAscut la Stei, in Crisuri, t 19 Novembre 1897; Conv, Lit., 1925, p. 452. Pentru el ibid., 11, pp. 213, 349,409-10; III, pp. 86-7, 109-11, 301,506, 537-8. 6 Ibid., VI, pp. 385 si urm., 39'; si urm., 409 si urm. 5 V. bibliografia lui (t 1904), in Luc., IV, pp. 160-1. 6 Balada Ochii negri, XVII, pp. 293-4. 7 V. si K. R. Karasz, Cunund de cintece romcIne$ti, Timisoara 1832. 5 Cf. Vulcan, Poporut romin in poesia sa, Fam., V, p. 385 si urm., si aiurea; Silasi, Rominul In poesia sa poporald, ibid.,XII, p. 469 siurm., si aiurea; N. Dem., Elementul istoric in poesia poporald, ibid.,VII, p. 518 si urm. ° Fam., II: nunta de la Ilisesti. Cf. Olinescu, despre acelasi subiect, ibid. XX, p. 161 si urm. Apoi despre datini, ibid., VI; Calendarul poporal,ibid., X111, p. 481 si urm., si aiurea. 10 A se corecta in loc de Morariu, mai sus, la p. 45.

Scrlitorll cu fond popular: 1. Odobescul Slavicl 211

carte despre päsärile in legendele romanesti, Ornitologia (1880) studiile despre datinile poporului la nunti si inmormintäri 2. Odat5.3, hid. la 1859-61, un Oprea Dimitrescu publicase la Bu- cure0i Ctntece poporalei Ctntece nationale, pe cind Sasul romanisat Hintescu scotea la Brasov in1866 a doua editiedin Ontece de irozi4, un I. Päunescu tipärisela Sibiiu, in 1867, Oratii ti- nute la nunte teal' nesti. De un Ucenescu avem brosurile Ctntece Colinde (Bucuresti1863). Dupg anul 1872 5,cind apar, cum se va vedea, SnoaveleLegendele lui P. Ispirescu in a treia editie 7 (in 1882 va scrie un studiu, larg informat, despre bocete5), N. A. Caranfil lace &A aparä la Hui neindreptatele CIntece pcpulare de pe valen Prutului9. A. Gorjean, Romtnul glumet, e din 1874. Anul 1875, cind ziaristul I. C. Fundescu presintä, la Bucuresti o colectie variatà, Literatura poporalci , basme, oratii, peiceilituri, etc.. e acela cind G. D. Teodorescu, intors de la Paris 1.", adunä din gura lui Petru Solcan, läutarul Bräilei", poesii populare care n'au lost supuse opera-

1 Cf. Olinescu, In Fam., XX, p. 76 si urm. 2 La care se vor adaugi, mai tarziu, studiile Elenei Sevastos. 3 V. 0 M. Arsenie, Noua colecfiune de basme sau istorii poporale, ed. 2, Bucure5ti 1874; D. larcu, Romlnal glumef, anecdote, Bucureqti 1874; Cornicea satelor sau mai multe anecdote glumefe, scornite de poporul romln, i8.5. In 1874, acolo, Cinturi de irozi la Na.Fterea Domnului Impreund cu clteva &dud nafionale. 5In acelasi an, la Hu5i, un Mirza da Regulele nunfilor. 6 De alt caracter M. Georgescu, Momente cimpene$ti sau poesiile unui sdtean, Bucure5ti 1852-5. 7 V.i Isprdvilei viafa lui Mihai Viteazul, 1876. Cony. Lit., XVI, p. 1 5i urm., 74 fi urm. Apare 5iin volum. Datinile poporului romin la Inmormintdri, 1682.Cintece din Macedonia, Conv. Lit., XVI, p. 487 si urm.; XVII, pp. 37i urm., 117si urm. O calatorie In Cherson, ibid., p.281iurm. Obiceiuri macedonene, ibid., XXVI, p. 39 51 urm. Alta bibliografie, mai veche, in Toroutiui Carda, o. c.,p. 187. " Care dai incercdri critice asupra unor credinfe, datinei moravuri ale poporului romln, 1674. Cf. studiul despre Brezaia, in Fam., X, pp. o0-1; Credinfe, datine moravuri routine, ibid., XIII, p. 291i urm.,i aiurea; Nofiuni desprecolindele romtine.Fti, Cercetdri asupra proverbelor nomine. Cf. Conv. Lit., IX, p. 202 5i um. (V. gi Colindele lui Baican). Relatii Cu dinaul 5i ibid., XI, p. 234 o urm. El public& note desple obiceiuri populdre, ibid., p. 304 5i urm. V. 5iibid., XVII, Pp. 157-9, 472-7. 0 poveste,ibid., XXIX, p. 391 51 urm.

212 hito& literaturli rorrianestl tiei de Impodobirei corectare, adesea de totalä prefacere, färl a numära bucatile iscodite, pe care o inaugurase cu atita strä- lucire Alecsandri§i care au servit apoi de model §iahora I. Lauda din Convorbiri"Indeamnä. pe Invhtatul culegator, de a cArui literaturi se 'Acuse totu§iputin haz In revista iqeanii, sä trimeatä un numhr de colinde acesteia 2.Mai numeroasei mai variate s'ira cele trimese ila lavi din colectia lui Miron Pompi- liu 3. Preotul sucevean Simion Florea Manan aducea iaici un brat din Bucovina4. Se §tie ce bogate au fost caietele de cintece din popor ale lui Eminescu, care n'au vhzut lumina decit mult timp duph moartea poetului, la riscolirea prin manuscriptele lui. Mula vreme basmele apäreau numai In Calendare, mai ales cele din Bucuregi.

Prin cele douà voluma§e din 1872-65 apare deci futre scriitori culeghtorul tipograf"bucure§tean Petre Ispirescu, a caruibio- grafie modesth abia se poate reface, al carui chip pletosi cu barbipn de moda abia s'a putut Povestitorul popular (lanuar 1830-21 Novembre 1887) era din mahalalele BucureOlor, fiu de bärbier din Pescada Veche, fnsurat Cu o Ardeleanch. Invath la daschlul din Udricani, apoi la cel din Olteni, format la vechiul nezámint de la Coltea, care avea Oda la douä sute de Invatkei. Pentru a putea fi preot el trece la un psalt de la Domnita 1361a§a, apoi la Mitropolie. Dar Carcalechi-1

Cf. Wartha, Dorul, 1814-7, llngä Amorul, ed. 7, 1876. Conv. Lit., IX, pp. 397-401. 3 Ibid., p. 202 si urm. Pompiliu releva siinsuficienta gramaticelor din vremile incepatoare; ibid., VIII, p. 206 si urm. 4 Ibid., XI, pp. 233-4, 348. Traducen i din cintece sirbesti, ibid., XII, p.75i urm.; Bocete grecesti, ibid., pp. 290-3. Cintece spaniole, XV, pp. 252 si urm., 345 urm., 1069 si urm.; XIX, p. 985 si urm.; XXII, p. 1274 si urm., 1721 si urm. Versuri populare brasiliene, ibid., XV, p. 41 si urm. Tot spaniole,ibid., XVI, p. 218 si urm. 5 Snoave sau povefti populare, 2 fasc., 1873-4; Legendele basmele Rominilor, Ghicitori proverbe, 3 fase., 1872-6. Cf. si Fam., XIX, pp. 13-4, 25 si urm., 61 si urm.; XX, pp. 187 si urm., 461-2. V. si P. Bancila, Colin- dele Crdciunului fi ale Paftelor, Sibiiu 1875;Orafii, cintece populare basme, ed. 3, Craiova 1876; T. Vartic, 101 mici istoriii anecdote amu- sante, Bucuresti 1882; Caliopi Zografos, antecele doinele de peste Olt, C. 1862.

ScrMori! cu fond popular: I. Odobescu sl Slavic! 213 kirk in 1844, la tipografia lui, §i de acolo trece la Neamtul Co- painig, de la Nationalul", unde §i-a tiparit Filimon romanele, i la Rominul" luiRosetti. Unit cu doi Germani, la Tipografia lucrätorilor asociati", el ajunge apoi director la Monitorul Oficial" pang in 1888, end,intaiu cualtiasociati, lucreazä pe samä proprie 1. El dädea pove0 muntene, in care un suflet curati senin, strain de once artificii§inepurtat prinliteraturasträinä, reproducea naratiunea populara cu un suflet de fiu de teran sau de margi- naal Bucure§tilor, proaspätä§i naivä, de aceia ,$i plinä de un farmec deosebit; poate .i Hasdeu a Indemnat pe acela care a avut apoi bune legäturi, aproape prietene0, cu Odobescu2.

Tot atunciprofesorul iepan Teodor Burada (3Octombre 1839-17 Februar 1923)3 incepe,prin Almanahurile musicale" (1875-7), oseriede cercetäricompetenteasupraeintecului romänesc,inlegatura cu datinele, pe de o parte, cuinstru- mentele, pedealta,failauitainceputurileteatrului,caruia, cudecenii maitärziu, iiva consacra volume intregi de studii fundamentale4. El va adäugi peste putin, in Convorbiri" chiar, cu o introducere, foarte bine fäcuta, despre bocete, pe acelea culese de dinsul in Bucovinai aiurea, plus cintecul cunu- niei"3,i va cäuta, dupä alipirea Dobrogii, folklore poetici acolo6. Ba pangi episcopul Melchisedec va colabora la vadirea tesaurului popular7. Studii defolklore vor incepe cu d. M. Caster, care studiag in Convorbiri", la 18798, subiectul bucätii Cucul"

t V. Rosca, In Fam., XXIV, pp. 158-970. Teranul Ronan li put:ilia la 1862 primele basme. 3 Incercarea, In Cony. Lit., XXII, p. 162 gi urm., 202 si urm., de a pro- pularisa istoria lui $tefan-cel-Mare. Se adaugA gilegende bine povestite. Note despre Pomul CrAciunului, ibid., XVI, p. 349 gi urm. V. si ScI'm., Ill, p. 147. 3 Ibid., 1923, p. 118. 4 V. gi darea de samA ibid., X, 441. 5 Ibid., XIII, pp. 229 si urm., 322 5i urm. 8 Ibid., XIV, p. 22 si urm., 110 si urm., 152 si urm. I Ibid., XIV, pp. 290 si urm., 344 si urm. 8 Ibid., XII, pp. 356 si urm., 414 si urm.; apoi ibid., XIII, pp. 74 si urm., 276 si urm.; ibid., XIV, p. 306 si urm.

214 Istorla Ilteraturil romAnest1

Turturica", pregätind cartea, plinä de noutate, despre literatura popularä. Si culegerea, citatà, de Proverbe ale Rominilor" iesitä la Sibilut, in 1877, a lui I. C. Hintescu (Hintz), in ciuda schimbärilor introduse si mai ales a lipsei unor ¡deiconducatoare, contribuise lacu- noasterea mai deplinä a sufletului popular;ise dà indatä atentia cuvenitä la Convorbiri2. lar cintecul romänesc gäsia nu numai un culegkor, dar si un inältätor pänäla complicatele formule ale musicii moderne in Ciprian Porumbescu, fiul unui preot bucovinean cu aplecare cätre literaturä, Iraclie :la 1880 va apärea la Viena volumul Colectiune de cintece sociale pentru studentii rominia, iscälitä Golembiovschi- Porumbescu, Lelitä de la Munteni", Tu Ileanä dintre brazi" si Foaie verde de piper"3. Pänä si in studiile de limbä in care la un incepätor, Stefurea, se adaugä diletantul ceh in filologie romäneascä, fiul meritosului doctor de la Societatea de medici si naturalisti" din Iasi, Cihak, care publica atunci al doilea volum din Dictionnaire d'étymologie daco-romane, judecind si Cuvintele din bätrini" ale lui Hasdeu4, cam atunci si observatiile lui H. Tiktin, din Breslau, e acelasi indemn la studiul fondului national. Odobescu 5, colaboratorul de odinioaräal Revistei Romine",

Cf. Moldovan Gergely, Román népdalok Is balladdk, Cluj 1872; A. G. Mavrus, Poesii poporale, /Q3; D. Stancescu, Povesti, 1884; G. P. Bulgarescu, Din jurul petrel fi ghicitori, Bucurestf 1887; M. Canianu, Poesii populare, lasi 18Q8; S. Mindrescu, Literaturd si obiceiuri poporane din Transilvania, 1892; 0. Daniil, Culegere de poesii si legende populare,1893. Pentru rasunetul In strAinAtate: Mite Kremnitz, Rumanische Marchen, Leipzig 1842. V. si, despre legende si importanta lor pentru etnologie, Montags-Revue pe 1882. La Unguri, Carol Ács, Virdgok a romdn nepköltészet mezején, gi Fam., VII, p. 260 si wm. Cf. si Ionescu Sachelarie, Elemente geografice in poesia noastrd poporald, In Cony. Lit., 1913, p. 1008 si wm. 2 Cf. ibid., X pp. 473-4. G. Dem. Teodorescu, rAspunde cu acele Cercetdri asupra proverbelor romine. In 1882 Literatura populard sau palavre anecdote de I. Baican. V., de acelasi, si Coloane romine,cadril, 18R0. 4 V. Cony. Lit.,X, p. 34'1 si urm.; XIII, p. RIi urm. b Pentru calatoriile in tara la 186 1, ibid., 1915, p. 1134 si urm.; 1922, p. 703 si urm.; 19:3, p. 15 si urm. Cf. si ibid., 1150 §i urm. (Ardeal); 1925, pp.

Scrlitorli cu fond popular: I. Odobescul Slavicl 215 unde se adunaserá tinerii fii de boieri abia intorsi din sträinkate si care, dupä secretariatul de legatie la Paris, unde ducea o viata larga si elegantá, ocupase catedra de archeologie la Universitatea bucuresteanä, el care patrunsese adinc spiritul literaturii clasice a Grecilor si Romanilor, dind traducen ide tineretä foarte bine ra- cute si a a vut in vedere siopere pentru teatru 2,se lag asa de mult strabatut de musa populara, incit, inpresintarea capri- cioasä, meter invirtitä, rupt5, reluata, a lui Pseudochinigheticos, asa-zisa introducere la un manual al vinatorului de amicul sau Cornescu 8, amesteca la 15muriri de istorie, la frumoase descrieri de natura', la scene de cälatorie, ladialoguri vii, basme4 trecute prin mintea inventiva' si mai ales princomoara de mijloace (i- terare, pline de rafinari stilistice si de surprinderi de limbá ale acestui aristocrat in toate privintilecare dela biroul diploma- tului, de la catedra profesoruluisidin salonul omului de lume vedea totusi asa de adincinsufletulmultimilor neamului Astfel in povestea Doamnei Neaga,alecariipalate in codrii Cisläului, pe o malura mare ocolita cu paraje", cu temeliile de zid alecet5tii", erausäfiedescoperite numaiinvremea noastra, scotind din nou la ivearg, nu numai pietrele asupra ea- rora nouá-noute s'a prabusit zidaria, dar si inelele, acele de cap alte podoabe ale mortilor din aceastä necropolà ascunsä in mijloculcodrilor ramasiintregi cape vremealuiOdobescu insusi. Puse inlegaturä cu cadrul muntilor simagurilor bu- zoiene, asa de bine cunoscuteautorului, imbinate cuo poe- siepersonara' deosebit de imbielsugardside finainacelasi timp, ridicate lainaltimeacelei mai inahesi mai gingase literaturi,elementele uneia sau mai multor povesti au servit ca sà alcaluiascà cele mai frumoase pagini de prosa' carese scri- seserade la C. Negruzzi incoace, icu mult mai mult bielsug sipitorescdecitla dinsul, in toata mai noua literatura a Rominilor.

83 giurm.,345.La1868descrie Govora. in Italia,ibid.,1915, p. 1145 giurm. La 1852InAnglia, ibid., pp. 1141 iurm.,18 0 giurm. 2Cl. ibid., 1930(LXII1),pp. 6 giurm.,348 giurm.,1046. V.mai departe. Amintiri ale acestuia, inConv. Lit., XXXII, p. 401 gi urm.;XXXIII, p. 149 giurm. Ele sInt foarte frumoase. 4 Cf.gide el,Fata din piatrd, Farn., XIII.

216 tstoria llteraturil romAneoti

Archeologul muntean aräta in ele cuno0inta unei intregi enci- clopedii populare pe care te miri cumi-o ins4ise chid, dupä enumerarea a cite päsäri se poartä prin cringurilei pädurile de acolo :mindri päuna§i, sä.lbAtico0 cocori, bufnite cobitoare, §oimi dirzi, gginup motate, dumbrävence cu aripi verzi, pupAze cu creste HItate, grauri pestriti, sitar, dropii §i erunci" §i, apoi, dintre chi- tätoarele acelori meleaguri, mierleleiprivighetorile, pitulicile §i stigletii, presurile i sfranciocii,petro§eii §isfredeluO, bot- gro§iii scatiii, tintezoii §i pitigoii, prigorii cu pene albastre", ghio- noaia ce-0 ascute noapteaciocul de coaja copacilor, cucuvaiele care se chiarnä jalnic una pe alta prinmijlocul besnei, lästunul rätkit carecadedinvAzduh cu lungile iaripi ingreuiate de ploaie".Lista lui Alecsandri din Concertul din fund" era in- trecuta, iaici fiecare din zburätoare era impodobità cu calificativul precis care i se cuvenia. $i n'ajunge atita:iatäi dobitoa- celedesi§urilor, cunoscute bine de un teoreticianalvinatului care-i invätase foarte bine ipractica. Vin astfel la chemarea lui ca a unui meter vräjitor viezuri cu perii suri,lungi §idrepti ca tepele, jderii pädureti cu blana ruginie,deasà, moale ifru- mos netezitä, vidrele coltate de pe malul bältilor, nevästuicele cu trup prelungi mlädios i cu gw albe, care se furi§eazä printre räzoare, vinind cuiburi de päsArele, veveriteleugubete, cu coada vilvoiu, care sar zglobii pe cräcilecopacilor, rontäind alune, ghindä §iscoruse, pinteleculabescurticelelapiept, iar la spate cu picioroange care, chid umblä, se saltä ca läcus- tele, cäteiipämintului, delizice§i§uite, carescot capulla amiazi din gäuri, ca sä latre la soare, mi uniiceicu gropa- rele pline de grine, §obolanii din smircuri, cirtitele orb*, aricii ghimpoAerpii, gii§terii i§opirlele". Niciodatä dihäniilepä- mintului nostru nu fuseserà chemate de un om maitiut cu mai ispititoare farmece la o adunare a§a de bogata; nimeni n'ar fi crezut cä acestepagini sintscrise de un nobil §i foarte elegant domni profesor care, ca id. de Buffon, punea minecuta de dantelä ca sä scrie. $i bänuim pe tot acestaristocrat viclean §i maestru in a produceastfel de Hush §i cind versul popular se adauge de l-ai crede culesde pe buzelesfätosului puKa§:

Scrlitoril cu fond popular: I. Odobescu si SlavIcl 217

Cerbii de la munte Plecau a lor frunte, Mistretii coltati Cädeau impmcati, ba chiar cind e atita humor, de adeväratä strigálurä, improvisatä §i bine nemeritä, ca In: Ursul cu cercei Umb1.6 dupä miei, Lupul cu cimpoi Umblä dupä oi, Vulpea in papuci Umblä dupg curci, Si-un iepurechiop, Inteun vid de plop, Presurà la bob. ori Tu ce plingi in stincil La umbrä adincä, le0 acum din piaträ, AlbA, dalb6 lata le0, fatä din piaträ, S'A te yaz 'odatä Scumpul täu ursit; Caci iatä-1 sosit 1! Frasa prosaicä duce in unda ei un ritm de poesie discret ascuns5., i de alminterea intregul nu e decit o mare simfonie ruralä a unui Freischiitz romänesc. Epitetele homericealipite a§a de exactaratä in acela0 timp pe Rominul care a fost mai adincinitiat in ce areantichitatea elenicä mai furat de la realitätile naturii. Acela, care, cu o introducere privitoare la felul de lucru tehnic al mosaicului, cu care corespunde o asemenea literaturä de atita arta, trecu, recunoscfnd felul säu de a scrie din Fät.:Frumos din lacrimä", unde e insh mai mult avint epic, sentimentalitate iro- mantism, pe paginileConvorbirilor"partea cea mai frumoasä

I Tonul popular il incearcA §i cutare colaborator de limbA latinisatA si ortografie ciparianA In ,,Vocea Romana' a luí Fontanin de la Craiova (v. Conv. Lit., XIV, p.,,104).

218 Istoria Ilteraturil romAnesti din aceastä micä injghebare, iscälind TE"nu e altul decit Emi- nescu însui, icite ceva din ce realisase Odobescu se va strecura apoi in propria lui poesie 2 El e, de altfel, cel care tesusedin basme acea poveste a lui alin Nebunul" si care infätiseazä in Miron si frumoasa färä trup" toatA pojijia colibei moldovenesti, cu hribii tocati" de Maria, convorbiri ca aceia cu ciobanul ortoman", care, intrebat, spune unde merge : De la risnitä la Dane, Si la bors la Pipirig 3, locurile de unde poposise prietenul Creangä, pe care si-1 cäpätase poetul. In Convorbiri", Pompiliu dä basmul Codreana Sinziana" 4, si un basm scurtat si FATI pretentii e iscälit St. Stefurea 5. lspirescu, pe urmele lui Creangä, incearcä si el amintiri, schi- tind inteun ton mai curind vulgar tipuri ca pärintele Bimbirica si maica preoteasa" 6. Alecsandri insusi trimete povestea Cal galben de supt soare"7. Elcredea, in 1883,cápoate sh adune inteo mare feerie" incinciacte siinprosä, Sinziana Pepelea,toate figurile legendei populare,puindastfel trnpreunä pe Papurà impärat si pe fata lui, Sinziana, pe oevozii de glumeatäinchipuire Pirlea si Läcustä, pe PAcalà si pe Tindalä, pe Statu-Palmä-Barbä-Cot, pe Murgilá si pe Zorilá, Zinele Lacului si Codrului, intrup'ärile iernii Conv. Lit., IX, pp. 20-1. Daca se admite aceasta identificare, atunci tot Eminescu e acelacare,cu o introducere de cugetareabstracta, presinta opera epigramatistului muntean Balacescu in acei0 revista, VIII, p. 430 si urm. Bibliotecarul care era acum Eminescu a putut gasi in rafturile pazite de dinsul vechea brosura. inca de copil, la treisprezece ani, Odobescu era capabil, hile° scrisoare catre mama sa, de descriptii ca aceasta : Luna-si desfasura farmecul pe un cer albastru stropit de non i de toate colorile ;stelele erau putine, si acele pe care le vedeai chiar aveau stralucirea lor slabita de a lunii, care-si ras- fringea razele de aur in apele lacului, pe care un vinticel blind le facea sa zbeguie gratios. De jur imprejurul lacului se mai zariau focurimarunte, care pareau ca-i fac o cununa de stele.Fulgere slabe tiniau ici si colo din toate prilei pareau ni§te vulcanidepartati in miFare" (din timba francesa; Schneineitorul, III, p. 149). Sämändtorul, II, pp. 84-5; Chendi, Opere postume. Conv. Lit., IX, p. 19i urm. 5 Ibid., pp. 447-8. Fam., XIX, pp. 73-4. 7 Ibid., p. 337. Cf. Scrisori, p. 85, no. Lxxii.

Scrlitorli cu fond popular: L Odobescul Slavic! 219 si Crivätului,plus o lume de terani 1Piesa e de o uimitoare tineretà, si rachetele spirituale se incruciseazä necontenit in domeniul imaginatiei.Ede sigur ce a dat mai scinteietor poetul al cärui spirit prea adeseori zgboveste prin pirtii trase de mult tot de dinsul.EVisul unei nopti de varä" al lui, mai putin poesia cuprinsä inminunea lui Shakespeare. PrefacereaBabei-Radei, inecatä ca sä se ispriveased seceta, in zina din floarea de nufär de pe mijlocul lacului aratä un imprumut dinbogata impärätie a marelui vräjitor engles. Nu lipseste insä si o intepätoare notä de actualitate politicä, in legäturä cu preocupatiile de atunci ale so- litarului de laMircesti. Tarafurilepolitice" slut al-Mate chiar cu numele :national-liberal,liberal-national, liberal-national-moderat, moderat- national-liberal,aristocrat,democrat,etc.,culozinca scoalà-te de la locul täu, sä mä pun eu",i retorica luptelor de partid e ironisatà in fata tronului lui Papurä-Vodä., care, in palatul säu de la Trei Sarmale", ing5duie once, de si Tindalä4 reco- mandä sä trinteascä tarafurile la puseärie" 2, pe pungivori", dar mai ales pe Rosi.

In numärul de la 1-iu Octombre1876,in care filosoful Vasile Contá. (n. in Ghindäuani, Neamt,15Novembre1845, t 21April1882)3, acuma un om de o cugetare originalä, imbräcatä inteo formä sigurà si 'impede, urma expunerea Teoriei fatalismului", se publica spre sfirsitul fasciculului o poveste moldoveneascä de loan Creangä 4; de fapt mai mult o snoavä, si una lipsitä de once nobletä si de once farmec, pitorescul din dialoguri inlocuind insusiri ca acelea care ridicau asa de sus scrierile in acest gen ale inaintasilor säi.

1 Ibid.,XVII. pp. 201siurm., 247siurm. Pentru figuralui Statu- Palma, Scrisori, p. 60, no. O. Cf. Fam., XIX, p. 33. gluma cu'n mirare saiu in raiu" e o alusie la poesia imitativa a Macedonschi, scuturata de Missir; v. Cony. Lit., XVII, p. 21'3. Ibid., 1924, p. 624. Corespondentd, In N. R. L., 1, p. 958 qi urm. Ca bibliografie generala, alaturi de lucrarea intinsa a dlui Jean Boutière (rectificarde d. Leca Morariu In Gazeta Bucovinei pe 1033), si recente ale d-lor Lucian Predescu (acelasi da si bibliografia, v. si in Cony. Lit., 1931 1, pp. 2'5-6 (cf.scrisori in Cony. Lit., 1930 1,pp. 1062-4), si N. Timiras: Grig.I. Alexandrescu, In Cony. Lit., XXXIII, p. 1073i urm.; Luc., IX, pp. R, 24-5; FdtFrumos pe 19e5; Emil Precup, f. Creangd, Gherla 1921; Cony. Lit., 1931 2, p. 869i urm ; Gorovei, In V. R., XLVIII, p. 357 ai urm.; Toroutiu qi Cardas, o.c.,13, 277, no. 7.

220 Istoria literaturil romanesti

Autorul, care era sä ciOge a,$a de marii de durabile simpatii, tot mai mari 'Ana asfäzi, de §i el insui era omul cel mai lipsit de once pretentii, ajunsese cunoscut de mult in cercul Junimii", contra cäreia, un moment, lucrase in politicAPrecum tatällui Slavici fusese cojocar, allui Creang6 era sumänari fiul unui meter de ciubote din satul Humule0i, de pläie0 liberi, din väile Neam- tului. Näscut la 2 Mart 18372, a intrat la Seminariul de la Socola supt numele de loan Stefänescu, pentru ca mai tärziu sä urmeze, pentru a fi invätätor sau institutor, la Scoala din Trei lerarhi, care a fostun timp supt conducerea reformatoare a lui Maiorescu. Ind din 1855 i§i luase numele, obinuit in familia so, de Creangä. Dupä un an de la absolvire era fäcut diacon, in Decembre 1859, peste cinci ani cäpätai un locin invätämint, participind la agitatiile de partid, de pe urma cärora s'a ales de la adversari cu porecla de popa Smintinä". Dar urea lui independentä, aple- cärilecätre puFä §i teatru, aduserä in 1872 inläturarea lui din clerul a drui strica disciplink fieiatit de invechitk nu voia nici Cu un chip s'o accepte. In tovär4ie cu mai multi colegi din invätämintul primar el dkluse la luminä in 1868 o Metodà nouà de scrierei cetire" care se va invrednici de nu mai putin de douäzeci itrei de editii, iar Invitätorul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe cu litere islove", de zece. Afarà de acestelucräri de meserie, colaborase la Columna lui Traian" in 1872 cu un articol despre misiunea preotului la sate" 3. Aceia§i noutate adialogului, venind de-a dreptul din satele nemtene de supt munte, e, in acel* an, insu*ea de capetenie a Caprei cu trei iezi", care e mai mult o fabulä push' in scenk Si tot in margenile inguste ale anecdotei populare se tine Pun- guta cu doi bani" 4. Nici avint epic, nici induiopre, nici meOeug de formä. Deosebirea intreaceste povestiri i alelui Miron

I Col. 1. Traian, Ill,10; N. R. L.,II, p. 330 si urm. Cf. ibid., II, pp. 279. N. Timiras, loan Creangd, Bucuresti (1933), pp. 55-6,63. De acolo si alte stiri. Lucrarea, si pe basa de inedite, dai bibliografia, In mijlocui careia e acel Intins si frumps studiu al profesorului frances jean Boutière, La vie el P oeuvre de kan Creangd, Paris 1930. 2 t 31 Decembre 1889; Cony. Lit., 1924, p. 687, 8 Ibid., IX, pp. 339-44.

Scrlitoril cu fond popular: I. Odobescu §1 Slavicl 221

Pompiliu sautefurea e doar in hazul graiului moldovenesc §i In sfato§enia cuvintelor care se schimba1 Cu totulaltae valoarea pove§tii Danilä Prepeleac" 1, de un extraordinar humor §i pe alocurea de o forma 'iterara aleas'ä, ca atunci cind dracule pus sä chiuie §i naratorul gase§te accente in adevär epice :»se crace§te c'un picior la asfintit §i cu unul la rasara ;se apuca cuminile de tortele cerului, casca o gurà cit o §urá §i, cind chiuie °data', se cutremura pamintul, valle rasuna, m'afile clocotesc §i pe§tii din ele se sperie :dracii iese dará din iaz cita frunza' §i iarbä. §i o leacá numai de nus'a risipit bolta cerului", sau : Nu trecu mult §i ziva se calätori. Cerul era limpede §i luceferiisclipitori rideau la stele, ¡ara luna, scotind capul de dupa dealuri, se legäna in väzduh, luminind pämintul". Acelea§i sint calitätile in Povestea porcului", care se publica' in lunie 1876. Pe lingä aceia§i naturaleta a dialogului vioiu§i mucalit e o perfecta limpeziciune a formei, bine potrivitä in toate incheieturile ei, dar cu eliminarea a once ar putea s'a para literatura'culta, amestec de cochetärie stilisticàsaude romantism Ininventie 3.Un scriitor popular avind toate insu§irile genului, §i nu mai mult decit atila, se releva astf el, färä a trezi o deosebita atentie. De-odata irisa, in acela§i an, povesta§ul se schimba. inchipuirea puternica a fiului de teran de supt muntele Neamtului, pe care n'ostricaserá, §in'o putuserä macar amesteca,anii de §coala, ucenicia de seminariu, rostul bisericesc §i ocupatia zilnica §i, putin §i silnicä, la §coala lui primara, iscode§te scenele, de humor, dar ca forma, de o Malta literatura, din domeniul unei epice cu totul particulare, formatá §i prin acea familiarisare de multa vreme cu chipurile §i locurile din domeniile de fantasie nemargenita, in dosul cärora ride insä totdeauna ironía ghidu§ä, din Mo§Ni- chifor Cotcariul". E un om de la dinsul de-acasä, din Vinfitorii Neamtului", §i anume chiar din mahalaua de ciobani,veniti de peste virfuri, a Tutuienilor, §i data pozna§ei intimplari e »pe cind bunicul bunicului" scriitorului era cimpoia§ la cumatria lui mo§ Dediu din Vinatori, fiind cumatru mare Ciubär-Voda, cäruia mo§

Ibid., pp. 402-4. 2 ¡bid., p. 453 §i urm. Ibid., X, p. 145 si urm.

222 Istoria literaturil romanegti

Dediu i-a dáruit patruzecii nouà de mioare oachee numai de cite un ochiu, iard popä unchiul unchiului mamei mele, Ciubuc clopotarul de la mänástirea Neamtului". Supt aceastá formà glu- meatä, in stilul lui Rabelais din Pantagruel, cu aceleasi visiuni de un enorm comic, acela care fusese odatä Nich al lui Petrea ciubotarul" trezeste in jurul poznásului harabagiuintreaga viata Nemtenilor säi, cutotcadrul de naturk schitat ráfáa insista, numai din citeva cuvinte, cu toatä lumea originalä, niciodará zu- grávitä, care se purta pe acolo. Buzoienii poetisati ai lui Odobescu întîiniràa§tfel rivalitatea amenintátoare a acestor dracosi de Moldo- veni, neam de ciobani, cind nu eraui vita' de pläiesi si de vinätori ai Domniei, datorisä-si aducä la soroc poclonul la Curte. Erau aici maicile cu saiaculi cu lina, pusnicii cari-si aniau párul si barba cu cirese negre si in Vinerea seacä coceau oul la lu- minare ca sä mai usureze din cele päcate", baba lui mos Ni- chifor, cusuferintile ei de cind incepuse a scirtii", Evrei din Tirgul Neamtului, negustori de bäcan, iruri, ghilealä, sulemenealk boia de Or, chiclazuri, piatrá vinätà, piatra solimanului sau piatrà bun'á pentru fäcut alije de obraz, salcie, fumurii alte oträvuri", si mai ales nora jupinului Strul cáreia erau si ise intimple pe drum lucruri de acelea pe care de saizeci de ani se trudesc cri- ticiitiintifici sä le explice si tot nu li dau de capát. Dar si aici, peste tonul iute si vesel al povestirii, ceia ce se dovedeste mai furat din adevärul vietii e graiul celor doi, cari s'a intimplat, fiindca mosul sä-i zicem asa n'a bägat de samá unde-i sint uneltele ca sá dreaga cäruta, de a trebuitsá rámiie inteo poianä unde tocmai cintau de dragoste privighetorile I. Urmeazá Stan Pätitul cu un dialogsi mai bogatsisprin- ten 2.Mai coloratäeIvan TurbincV,alcdriisubiecte mai mult anecdotic, ca si in Povestea unui om lene$4,i, mai tärziu, anecdotele istoricedespre mos loan Roatá". InHarap-alb, publicaráinacelasian, limba povestiriiaresiclaritateadin

Duduca Bd1a.Fa a lui Gane (ibid.,IX,p.17giurm.)e o linceda varianta a acestui incident glumet. Gane dai povestea Zgircitul (ibid., (V, p. 201 gi urm.). z !ibid., XI, p. 20 gi urm. 2 Ibid., XII, p. 22 gi urm. Ibid., pp. 257-8. 4 In AImanahul Romaniei June,ideosebit in Cony. Lit, XVII, pp. 114-7;cf. ibid., XVIII, 456-9.

Scrlitoril cu fond popular :I. Odobescu sl Slavic' 223 basmul lui Odobescu si un mare avint epic atunci cind se pre- sintä monstruoasele vietäti, cu puteripeste fire, grozavei bine- fäcàtoare, care sun' gerul, ochescinVázduhuri, prind luna in brate si ciupescpasàrea vräjitoare ascunsäindosul ei, inghit cuptoare de pine .$isorb apa lacurilor I.

Dar manifestatia ceamai puternick a unuiscriitor cutotul superior, e activitatea nouà a lui Slavici. Plecat la Viena pentru studii cu o burg a Junimii", el apu- case a-si incepe serviciul militar, cind o urità boalä-I aruncä la pat, tinindu-I multä vreme inspital i apoitrite°localitate de refacere. Imprejurärile de familie erau,inacesttimp, din cele mai triste. Pierduse pe mamá-sa, sitatäl, care se temea de un singur lucru : sä nu apucebucuriide careea nus'ar mai fi impàrta'sit, ii urmase ei in mormint dupà ce-vi luase toate mäsurile pentru o cuviincioasA ieOre dinviatà dupà datina strämosilor ; femeia cu care avuse legituri de multi ani de zile il OrAsise. in aceastà stare desärfflate si cuatita amMiciune insuflet 3, el i.0 chemä in minte atiteaimpresii de copilarie itineretä, toatä comoara amintirilorfiului desAteanträind in mijlocul alor lui si observind toate cu un strAbAtàtor ochiu, lacom s'S' urmäreascà once lucru si sa piltrundä in oncesuflet, si din aceastit bogatà materiedeviatàtefäneascäin*tile arädane el incepu, In- datà ce se putu simti maibine,o nouä fag a scrisuluiski, influentat, ca formä, de o mare bogätie a nuantelor, ca si de o duiosie adinca si de o extremä delicatetä, si prin lecturile fäcute In acest timp si care s'au intins si asupra literaturii francese, de la Corneille la Rousseau si de laacestalaromanele Georgei Sand 3, urmärind pe aläturiconceptiide economie politicà la Michel Chevalier si Say, cu gindul de a merge la Paris sau la Bruxelles 4.

5 Cony. Lit., XI, pp. 173 si urm. Povestea Fetei babel si fetei mosneaguluia (ibid., pp. 213-6) e redatd scurt si sec. 0 anecdotA, Cinci Pini, ibid., XVI, pp. 485-7. V. si Flacdra, IV, p. 53 si urm. 1 V. scrisoarea din Februar 1874 :,Sint asemenea unui ostas care este atacat de sute de vrkimasi" ; Toroutiu, o.c., II, pp. 227, 231, 259. Pentru amA- nuntele biografice ibid., p. 229. 2 Ibid., p. 230. 3 Ibid., p. 267.

224 Istorfa literaturil romAnesti

Vorbia de o poveste, care eStan Bolovan, cu un stil stäpinit 2, apoi de acel studiu asupra Ron-Ifnilor din Cri§ana, pe care-1 va da Revistei Contemporane pestedoiani numai, in1876 3,de un roman incare ar fiamestecat, nu 1ntelegem cum, prince impärechere de Inchipuire, pe Dionis" al lui Eminescu cu idei sau visiuni din Platon 4. Deocamdatä, pe lingaacea poveste aa de frumoasä, mai wzatii decit ale lui Odobescui Creangd, el publica nuvela mo- ralisatoare, ch.emind la bunul exemplu din care se invata imprejur o lume Intreaga, de pe care a lunecatpredica, ironia iatacul violent, Popa Tanda, pe care o scrisese in mijlocul teribilelor sale chinuri §i cu cele mai releprevestirideviitor, In vara anului 1874 5. Ceia ce uime0e in aceaste pagini atit de noua este cuno§tinta adinca, asemenea cu a lui Creangä singur, dar parcai mai so- lidai mai amanuntitai mai tehnicWe sigurä, a tot ce se tine de mediul rural in care se formasefiulcojocarului. Studentul vristnic,preocupat de speculatiifilosofice,care räspingea din drept, spre care era sfatuit, tot ce intrece cugetarea sociala, e de fapt un sätean care n'a uitatnimic, care poseda de fapt toata enciclopedia vietii dincercul formatieisale. De aicio neasä- muita precisie de om care In adevär se pricepe in toate ca mq- terul cel mai bun, ca politehnicianul teranesc cel mai destoinic. Spune lucrurile de acasä, §i le spune w Inca nici cel mai dq- tept §i mai harnic gospodar de acolo de la eln'ar putea sa-I prinda cu vre-o gre§eala. Si e acolo, cu toga experienta mediului, §i 1ntelepciunea bogata Inreflectii iin taioase glume care de veacuri s'a format acolo. Maiorescu chemasedin1a0,undeintaiu 7poposiseSlavici, laBucure§ti petinärulski ocrotit,care nu doria nimic mai

I Ibid., p. 264. * Cony. La., IX, p. 121 si urm. 3 Cf. Toroutiu, o. c., II, p. 264. 4 Ibid., pp. 26io. Corespondenta lui si In Cony. Lit., 19302, pp. 1052 si urm. 1149 si urm. (1875); cf. ibid., 11426, pp. 14 si urm., 182 si urm., 409 si urm. V. si Slavici, Amintiri [1924], pp. 18 si urm., 90 si urm.; Struteanu,I. Slavici, comentarii, Craiova, pp. 17-8. Opere de mai tArziu cuprinzind ¡dei si serien din acest timp : Pove.Fti (190h) si Educatiunea moral& 5 Toroutiu, o. c., p. 265. Bucata a apdrut in Cony. Lit., IX.

8criltorli Cu fond popular: 1. Odobescul SIaIci 225 mult cleat aceastä strämutare pentru ca sä intre in fume"Aici cäpätä o catedrfi, pe care o va päräsi la cea schimbare ministerialà,si D. A. Sturdza, care intrase in stäpinirea numeroa- selor còpii, fäcute de Eudoxiu de Hurmuzaki, sau pentru dinsul, In Archivele din Viena, il numi incomisiunea care, incepind, potrivit si cu momentul, al serbariloraustriece pentru anexarea Bucovinei, Cu acea corespondentà diplomatia din secolul al XVIII-lea care formeaz5. volumul VI, cel d'intäiu apArut, trebuia sä deje la luminä un material atit de pretios, si acest loc fiind, de altfel, supus fluctuatiilor politice 2. Indatä va li insärcinat de protectorul säu, care intelegea s6 puie pe toti scriitorii prieteni la o grea trudii gazeareascä, fáràsh se gindeasca la urmärile acestei robii, cu alcfituirea zilnicä a foii conservatoare Timpul, care incepu sä aparä la 15 Mart 1876, cu mai multi redactori, intrecariGranclea sta lingä Eminescu, cu colaboratia personalä a lui Maiorescu si a lui lacob Negruzzi, dar, in curind, färä sprijinul bänesc necesar de la sefii conservatismului muntean 3. In aceasta lume nouà, Argdanul cu invätáturä de la Viena intilni chipuri si imprejur5ri care-i erau cu totul nouä, si e de mirare tit de räpede s'a deprins cu ele. Puting viatil in adeviir in- telectualä. Uri:A lupii" la teatru, literaturà consecvent5 nu se face. Revista Contemporanei se desface de intemeietorul ei, inteligentul, dar Cu totul desordonatul si necriticul avocat Petre Grddisteanu, trece in sama unui pretentios comitet, se uneste cu o altä publicatie, zgomotos anuntatà, Revista literarei piere impreuna cu aceasta. Se cetestedoar presa zilnicä, douii ziare hind in frunte, Telegraful luiI. C. Fundescu, i eladuniltor de basme,i Stindardu14. Se gAtia, räpede desgustat de ziaristia, O. piece peste putin la Paris, unde n'a ajuns ins6 niciodatii 5. Dar, in mijlocul atitorocupatii, si ce absorbantecare prind pe convalescentul dupà o asa de gravä boalá,planu.rile¡iterare tisnesc necontenit din mintea supra-inazità, si ele se cer räpede

Toroutiu, o. c., p. 234. 2 Ibid. Din comisiune am fost destituit, iar din profesura am demisionat"; ibid., p. 278 (no. 3S); cf. ibid., p. 2`)0. V. ibid., p. 280 (no. 40). Era redactor si un Pompilian (ibid). V. si ibid., p. 280 si urm. Se trAgea In 5.600 de exemplare, scazind apoi la 1800 (ibid.). 4 Ibid., pp. 278-9, 280 (40). 5 Ibid., p. 274. 15

226 1storia literaturii roualnetfti aduse la indeplinirc §i facute cunoscutpublicului. De ce mi e vorba ? De povestirica Norocul 2,Crucile Rosii3, Po- lipul unchlului, Cele trei case, Sac si petec 4. Se cete§te ceva mai tarziu la Maiorescu, §i se indreaptä cu Odobescu, Gura Satului, care se va publica In 1879. E vorba apoi, de drama romantica", Ursita5, cu cei treipetitori de trei neamuri,de drama istoricä Bogdan, care pune in scena pe tata!lui 5tefan-cel-Mare, luptind cu Alexandrel,rivalul ski pentru tron 6. Se anuntä poesii, §i, in Ursita, versurile puse in gura eroinei sintfoarte curgatoare,In cea mai frumoasä. limbä : Nu §tiu. Nici eu nu §tiu ce sa-ti raspund. Parc 'a§ don i fii precum nu e§ti Si totu§i parca-mi place firea ta. Ori : S'a dus !Ce falnic e la umblet §i tinuta 5i capul ce frumos IIpoartä. ! 5i, pe Ruga aceasta, ziaristul deprins a lucra §i la foile de acasa de la dinsulinträ In razboiu cunoulministru deInstructie, Gheorghe Chitu 8 Din noile serien, Convorbirile" dau inca din Novembre 1875 Scormon, care e cea mai Una povestire de imaginatie cese scrisese in romane§te. Atmosfera rurala apare, tot a§a, Orla de cele mai bine prinse amänunte, §i figura eroinei terane§ti, Sanda, e de o extrema ginga.§ie :ea cinta, intinde firul, descurca jirebie §i se pierde in tinereta sa" : e cu neputinta a reda mai scurt §i mai deplin toata aceasta harnica nevinovatie. filtre idilaei cu Pascu cel plecat in cätänie de trei ani §i pe care i-1 aminte§te nea§tep- tata ivire a cinelui Scormon §i intre ce cauta a se crea din alintarile puse la moda', de la curtea boiereasca, de Alecsandri e o enorma deosebire. Vechea nota din comedia de prima tinereta revine, dar strecurata prin experienta trisa, prin multele dureni

I !bid., p. 277. 2 lbid., p. 273. Va aparca numai in editia din 1898 a Nuvelelor. 3 Toroutiu, o. c.,II, p. 274. Se publica in vol. III din Nuvele. 4 Toroutiu, o. c.,II,p. 214. Cf. iibid., p. 291. 5 V. §i ibid.,p. 312. 6 !bid., pp. 275-279. 7 Ibid., p. 283. $ 'bid., p. 311.

Sctiltorli cu fond pOpular :I. Odobescul Slavic! 227

§i prin atfta reflexie a anilor din urma. Si dialogul dintre cei doi tineri are aceia0 discretie ca in acea comedie: ,Eu ma duc acasa. Te duci acasä?Da, ma duc.Dar unde ai plecat ?Am lost numai iac' ap.Ce duci in &pa ?Ti-am adus ni§te struguri". Si sfir0tul, aceia0 simplapresintarescurta, la citäva vreme, a ceia ce s'a desficut din mersul imprejurärilor :,In toamna viitoare peste treidealuri §i trei Vag In umbra unui teiu era o trochitil. Scormon e culcat Ifni ea §i prive0e in tacere cum copilul se joaca cu mfnutile sale, bombanind vorbe de tainic inteles". Aceastä curätiesufleteasca,aceastaseriositate etick §i atunci chid se iea un ton de gluma, se intilne0e §i cfnd, ca in Ac atä"In loculciobanului de laMura.5 e un friser din Bu- cure0ii In locul fete' de gospodar eleva care se Intoarce de la .,coala cu cartile subsuoaräi cu nasul In jos, dari cu ochii putintel in laturi. In once domeniu de umanitate romaneascä, autorul cauta ce e mai cu ingrijire ascunsi rostit cu mai multa sfiala. In- telepciunea bäteinilor, pornirea spre iubire a tinerilor vin de o po- triva din sacre adfncuri suflete0i unde omului insu0 fie teamä sa pätrunda pentru da sarnä de taina ce se ascunclei pe care numai cu atfta lupta ar face-o eft de putin .$tiuta altuia sau alteia. Gura Satului e cea mai deplinä, mai adinc cercetata infäti,are a mediului satesc inpartile mur4ene, o fume Intreaga räsarind pentru a determina sau sublinia actiunea, In jurul fetei disputate de doui petiri: a fiului de bogat §i a ciobanului. lubirea dintre Martai pastorul cu fluierulfermecat e de cea mai delicata mai pura poesie, §i e unic ca ginga0e momentul dud fata, careia ise arunca In obraz aplecarea pentru Miron, socotit ca un halos, zice atfta :Taicil, nu zice c'a e ticälos, caci Iti batjocure0i fata". Dupa lungile indoieli §i suferinti nimic nu poate fi mai elocvent decit cuvintul cu care Marta aduce pe iubitul regäsit: Tatil, iaca Miron", qi acela cu caretafäl prime0e pe viitorul ginere : Ne- poate, iartä-ma" 2. lar in Budulea Taichii3,sprijinitä pe amintiri, induio§ate§i glumete in acela0 timp, e intreaga viatä a primei tinereti a autorului, cu dascalul Cläita din sat, cu profesorul Won-

' Conv. Lit., IX, p. 203 si urm. 2 Ibid., XII, p. 425 si urm. 5 Ibid., XIV, p. 93 0 urm.

228 istoria literaturll rohig.negti dracek de la Preparandie, cu gázduirea la precupeata Leanca chii", seca Leanca" Sirboaica, aceia care nu dadea luminari uceni- cilor din casa ei, cu tovaräsii cari erau Iota Vätricanu, Petru Po- pescu si Nica Däräila, cti planul de teologie. Povestea cum s'a insurat notartil Gotautarata ca si in alt cerc decit al satului Sla- vicistiesalege gluma si duiosia. Ce palide par araturi de aceastä bucata de viata aruncatä complect, masiv inaintea publicului schitele, superficiale ca observatie, usoare ca gluma ale lui Gane2, care totusi da in continuarea povestirii Cinele Balan", in Vacante" scene de experient vitiator, plin de pasiunea mestesugului, si zugravirea zorilor pe ban e una din cele mai frumoase bucati descriptive "din toatä literatura noasträ, cu stelele ochioase care rind pe rindse sting pe bolta albäs- trie"i imnul broastelor, aspru, lung, asurzitor, tesut cu mii de note, care de care mai ascutite, mai intepatoare", cu trezitul pa- särilordinstufuri:bitlani Cu cataligileintinse",gainusele sprintene sarindde pe nufar pe nufar", stolurile de grauri", nagitii, pescarii, ratele, cufundarii", alaturi cu presintarea miscatil a amintirilordin vechea viata'de provincie moldoveneascä, si continua asemenea amintiri in frumoasa schitaSfintul Andrei3, cu toata ciudata inseilare de vedenii din vis 4. Tot asa satirele anoste alelui lacob Negruzzi fac oasa de curioasa figura pe If nga energicile zvicniri de sincera' indignare ale lui Eminescul Asa demultse invedereaza ca arta nu in- seamnä o jucárie fara gust si fArà influenta cind nu purcede de la ce da viata insasi in cea mai. adinca esenta a ei.

Ardealul trimete, in acelasi an 1881, frumoasa nuvela, remarcata imediat de Convorbiri"6,prin care loan Pavel, un necunoscut 'Dana atunci, isi incepe activitatea literati(Nu-i nimic, nuveld de la 1848, Viena 1881)6 Din Bucovina, Stefanelli, influentat de scrisul lui Slavici, trezeste

'Ibid., pp. 181 gi urm. 2 V. ibid., pp 51-61. Apoi ibid., XIII, p. 41 gi urm. 3 Ibid., p. 329i urm. 4 Cl. Fam., XVI, p. 41 gi urm. (traducerea din Dante). V. gi ibid., X, pp. 104-5. Cf., de dinsul, Zile trdite, Spice (1909). 5 Cony. Lit., XV, p. 320. Cf. gi T. Mera, Opere, 1911.

Scriitorii cu fond popular: I. Odobescu si Slavic' 229 amintirea lui Sandu Tinti16 ',care e un Budulea Taichii" din partea locului. Numai Leon Negruzzi, un om care§tia sä van icäruia-i lipsia numai, une ori, arta märgenirii igradatiei,lua dinbiel- ugul observatiilor sale materialul de viatà adeväratà 2, cu teribila viatä a stäpinilor de robi dincasele proprietariloracelui timp cu farmece tigäne0i,pitorescpresintate, pentrunuvelasa Tiganca3, ori presinta in adevär profunda analisä sufleteascä, in legAturi cu probleme de psihologie morbidä care se discutä azi in zodia freudismului", din Serghie Pavlovici, incare o viatà intreagä e tragic zguduitä §i distrusäprin vorba u§urateceau- fácioasà pe care o arunc6 tinärului °filer amorezat cineva care-§i ride de un t.ior deject lisie al iubitei,.5i se produce instantaneu desfacerea morbidä 4,precum iaceia dina doua nuvelà cu subiect rusesc, cules in Basarabia, Ostnc14ii4.

i Cony. Lit., XV, p. 270 si urm. 2 La moartea lui Leon Negruzzi, in 1890, la vrista de abia cinzeci de ani, Maiorescu va vorbi peste umar de nuvelele lui care nu se disting prin originalitate de conceptie sau de stil" (ibid., XXIII, p. 592). 3 Ibid., X, p. 903 gi urm. Palidà incercare de nuvela istorica a lid Gane, Petru Rare.F, ibid., XI, p. 289 si urm. Ibid., XV, p. 45 gi urm. Ibid., pp. 321 si urm., 372 si urin.

H. Eminescu i subiectele populare. Am väzut cá noul curent popular prinde §i pe Alecsandri, care se juca pe atunci fAcind §i etimologii 1, pe care le va verifica indatà un Cihak, in luptä, ca §i Bur16, cu Hasdeu 2.Aa cind presintà 3 nunta lernii cu Gerul, a lui Prier cu fata lernii, cu participarea la petrecere a vinturilor§ia vieatilor pädurii. Dar iaici vechea manierä alintätoare stria legenda, fata lernii fiind alba ca §ter- garulalb de in"cu rose palide in cu märgäsint supt buze"; momentul cel suprem" suni nepotrivit in cadrul legendei care nu se poate sustinea. Prier apare ca »al verdetei domn". $i sfir§itul e a§a de brusci de vulgar täiat : Ea zimbe§te, dar indatà Se preface inteun nor. lar glorificarea primäverii, Cind in sinurii pe-afarä. Tot e viatà, tot e raiu, iese cu totul din margenile poesiei 4.

' Cony. Lit., IX, p. 333i urm. Note despre Balacescuin legatura cu bro$ura lui Tocilescu, ibid., pp. 140-3. Cf. notita lui Xenopol, ibid., pp. 71-3. 2 Ibid., X, p. 26 si urm. 3 Ibid., p. 45i urm. 4 Cum intelegea Alecsandri poesia populara se vede din aceste rinduri de la1876 ale Carnetului unuibibliofil" (ibid.,p. 191): ntrebuie ea le curat, sa li dau forma §i lustrul lor primitiv, sa le coordonez, precum am facut cu cele publicate pana acum". Bucata ce urmeaza e solid prelucrata... Alaturi, neatinse, Cintecele de peste Olt', despre care se spune: comunicate de d. Gr. Alexandrescu (ibid., p. 208i urm.). Dar iscalitura e a lui Alecsandri

Scriitorli cu fond popular; 11. Emlnescu 231

Aläturi, in acelasi moment de mare si binecuvintata prefacere, Convorbirile" dau primul loc insa unei evocari a trecutului omenirii in palide vadiride orizont istoric, intrebuintind forma, care se pare atunci asa de veche, a undelor ritmice din poesia luiLa- martine :cea d'intaiu poemä originalä a unui bun cunoscatoral literaturii francese si chiar al celei latine, profesorul Anton Naum (17 lanuar 1829-28 August 1917; fiu de mic negustor din Cali- cime, vecin cu Costachi Negruzzi, siarendas)1,care publicase traducen imai bune decit acelea ale lui Virgolici. E cite ceva de cules in Aegri Sonznia, ca atunci end cerbul e »al codrului mos- tean", dar stilul e asa de lax si ideia atit de imprästiata in comparatie cu strinsoarea de atlet a lui Eminescu 2! Egiptul" acestuia e in fundul evocarii de acest poeta minor a aceleiasi vai a Nilului, dar ce plina de invataturä e alaturarea : $i lutul care curge pe patul ski cel moale Cu undele 'ncretite si falnice ocoale, Cu luntri 'mpodobit, Cu verzile ostroave, papura mlädioasa, Unde se scalda ziva Sultana sfiicioask La vadul cel umbrit.

Misteriosul fluviu caci nimene nu stie De unde a venit.

$i Memfis-Serapeum cu zeii sai cei morti $i Teba uffasä cu una surd porti $i tainitele-adinci, Cu mii de obeliscuri infipte pe cimpie, Pe care 'n veci le bate nisipul din pustie $i umbre de pe stinci. $i totu0 e culmea pe care a atins-o un om plin de simtire, a carui cultura distinsäiidadea mijloacele de a zugravi o lume care e suggeratä mai slab tocmai prin bielsugul notelor de informatie exacta'. $i fatä de nivelul poesiei de atunci, fata chiar de Alecsandri in vestejire, e de sigur o poema cudesavirsire re- marcabilä :

i V. Toroutiu-Carda, o.c., p. 357. Pentru Macedonski, era un Armean I I V. Cony, Lit., X; ibid., 1920, p. 12,

232 Istoria nteratur11 ronidne§t1

Trecut-au peste ele atltea legi antice, Religii si mistere! Teogonii aice ca neam s'au topit. Läsind pe a lor urma embleme nepatrunse, leroglife moarte, ciudate si ascunse In paturi de granit. Si mnsäi vigoarea avintuluicare duce de la Piramide, pe la stinca lui Prometeu si prin säule palatului Walkyriilor la räzboiul cistigat de Germani in1870-1,la Spania inräzboiu civilsi la Polonia sfirtecatä, totul amestecat cu melancolia unui usor pesimism, intrecevaloarea curenta a poesiei de atunci. In evocarea vechii Spanii (In Memoriam)I, aceleasi sint insusirile de pitoresc. SiDonaClara 2, plina de reminiscente din poesia francesa, apoi Don Padil fac parte din acelasi grup. Eminescu3, acum revisor scolar, apoi colaborator la Curierul de Ia$i4, e prins de iubirea lui pentru Veronica Miele. Femeia tinärä si frumoasä primise o culturä slabä. la Scoala Centrala din Iasi clar avea un real talent poetic, limpede si vioiu, capabil si de a da o buná forma romaneasca versului legänätor al lui Lamartine 5. O pasiune care va tinea multi ani de zile si care fail interventia unui imposant prieten cugetator, convins cà poesiei nu-i trebuie clecit izvoare de durere, iar nu pacea unui caminfericit, s'arfi terminat Cu o casitorie, cäcibunul bätrinMiele,profesor de chimie la Universitatea din Iasi, nu avea mult de trait6. Aceasta legaturä care 1-a stapinit puternic li trezeste romantismulanilor celor mai tineri, si, in cadrul padurii, cu laculalbastru plin de ' Ibid., XI, pp. 114-3). IbicL,pp. 151-3; XII,p. 333 0 urm. Cf. 0 bucata de pe pp. 343-4 ale rev.stei. Scrisori de ale lui de la 14 tulle 1875 la1-iu funie1876, Scurtu,1 in Sam., III, p. 347 no. 2. Cf. ibid., I, p. 176. 4 An. 1877; v. no. 2. Resumate de articole, despre Evrei, Balcani, Rusia, etc., problema ardeleana in legatura Cu Viena, in ed. Scurtu, Scrieri politice qi ¡iterare, vol. 1 (1870 1877), p.107i urm.Despre ele mai departe, cind va fi vorba de amestecul lui in literatura politica. 5 Versuri ale ei in Cony. Lit., IX, p. 367; X, pp. 162-3; Fam., XVII, pp. 286, 322, 354, 522, 595; XVIII, p. 16; XX, p. 13. 6F'. Suciu, Ardelean si el, profesor de drept roman la Universitatea din Ia0, care a mai trait multa vreme, si-a publicat discursul de la ingroparea lui Miele, in August 1879. Pentru primele legaturi intre Eminescu 0 Ve- ronica Miele, iToroutiu, o. c., IV, p. 127, no. xxv. Planul de casatorie qi indreptätirile, n-le pp. 142-4, 145 si urm., 148-50.

Scrlitoril cu fond popular: II. Eminescu 233 nuferi printre cari lunecä luntrea, cu täinuita prispà de brazde", ori in noaptea pe care luna Iasi sä cadä zäbranicul negurilor albe", el cintà a§teptarea iubitei ca p5.rul galben iochii albWri in cari toate basmele s'adunä" : Sá plutim cuprin§i de farmec Supt lamina blindei lune : Vintu'n trestii lin fo§neascä, Unduioasa apä sune I E, cred, o simplá intimplare cä acela.5i numär al Convorbi- rilor" de la 1876 dä §iamara bucatä de suprem desgust, de renuntare latoate,de impresiedesgustataauneimorti de demult: Si, cind gindesc la viata-mi, ¡mi pare cä ea curà !met repovestitä de o sträinä gurä, Ca §i cind n'ar fi viata-mi, cai chid n'a§ fi lost. Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost De-mi tin la el urecheai rid de cite-ascult Ca de dureri sträine ? Parc'am murit de mult Poesia lui Eminescu seopre§te une oriasupra vechilorle- gende romantice, cu nume apusene pentru iubite care stau intre dragostea cavalerului inaripat §i tristeta unei chilii de mänästire, ea rechiamä scene de pasiune inmijlocul Odurii pe care de acasii o cunoa§te poetul a§a de bine §i pe care o zugräve§te cu aceia§i filialä iubire ca in Cillin: Peste flori ce cresc in umbra Lingä apä, pe potici Vezi bejenii de albine, Armii grele de furnici 2 ca acei* vräjire a dobitoacelor unui fantastic adinc : Caii märii, albi ca spuma, Bouri nalti cu stema 'n frunte, Cerbi cu coarne rfimuroase, Ciute sprintene de munte In odaia-i singuratecä de ziarist, la Timpul; prins in luptä, atacind violenti une ori nedrept si primind lovituri pe care aratä a le

IIbid., X, pp. 288-9J. aIbid., XI, pp.4J4-5(Povestea Teiului). a Ibid., pp. 453-4.

234 Istoria Ilteraturil romAnesti

fidespretuit, el se minglie cu &dui cà vechea iubirei-ar putea rAsäri in prag 1, pe cind, de fapt, Departe sint de tine, si, singur ling6 foc, Petrec in minte viaja-mi lipsità de noroc: Optzeci de ani imi pare ea 'n lume am träit, Cä sint bätrin ca iarna, CA tu veifi murit 2. Din partea ei, si inainte ca el silfi vorbit de aceastà mingiie- toare iubire, Veronica Mide dase revistei dinIasibuati, supe- rioare ea simtire acelora, care inginau necontenit un prea vechiu cintec, ale Matildei Cugler 3. Si banuim mintea inaltà a iubitului din versurile adinci in care Veronica Miele rosteste, cu un glas care nu se potrive.ste cu obisnuita ei rostire, osinda asupra lumii Cäci pulbere, tgrini din tine s'o alege: Aceasta e a lumii nesträmutatä lege. Nimicul te aduce, nimicul te reia, Din vesnica ei tainä nimic nu vei afta 4, atunci cind adevilrata-i miisura, hotäritä de inimg, nu de cugetarea intoarsä asupra ei insesi, e in usoarele versuri care se leagä de asteptarea iubitului in neagra odaie rece : Mers-am mult pe cea 61-are : Am uitat de-atita chin, CAci cu dor si desperare Tndär5.t la tine vin5. Sau cind, aiurea, ceva mai tàrziu ca publicare, ea-si cinti tri- umful iubirii:

' Ibid., pp. 455-6. 2 Ibid., p. 456. Cf. ibid., 1902, pp. 304, 389-95. 3 V. incA din anul IX, p. 367. Cf. studiul mieu despre dinsa, in C onv. Lit., 1890, reprodus in Schife din literatura romind, 1 (unde si despre CreangA si Slavici, pared corectate In conferintile mele de la Paris despre societatea romAneasca prin naratori ; Revue historique du Sud-Est europden, 1925, 0 extras): Les écrivains rdalistes en Roumanie comme témoins du changement de milieu au XIX-e siècle. 4 Cony. Lit., XI, p. 463. 5 Ibid., p. 464. Sau, ibid.: InsA eu gindului mieu, De-as putea, aripi i-as pune, SA-I ajut In zborul Mu. La p. 113, ea plinge jalea urmelor pierdute".

Scriltoril cu fond popular: II. Eminescu 235

Räpitä, eu mä uit la cer Si, ca 'ntr'o dulce rugäciune, Si azi lui Dumnezeu te cer Sä fiial mieu pe-aceastä lume'. §i salutä sosirea celui iubit, care nu mai e cu dinsa: Cuco§ii cint'ä pe pragul Un oaspe dulce ei povestesc: Bob sositor bobii mätuOi De multä vreme mie-mi vestesc2. Asemenea accente sint acelea pe care durerea pa' räsirii i le smulge lui Eminescu. In lunile urmätoare din anul 1879, chid el trudia la acea foaie care era si-i stoarcä toatä vlaga trupului de mult bolnav, apar, pe ling gluma subtilà din Pajul Cupidon, cele douà cuvinte de regret pentru despärtire, cu pädurea al dull glas nu-1 mai intelegel cu pustiul din casa färä iubire : Vintul tremurä 'n perdele Astäzi ca §i alte däti, Numai tu de dupà ele Veviic nu te mai aräti 3. Si durerea despArtirii e §i mai puternicä in versurile din acelasi an, care ispiávesc cu sf4ietorul strigät de durere : Din ce in ce mai singur mà 'ntunec §i inghet, Cind tu te pierzi in zarea eternei dimineti 4. Cu toate reclamatiile postume ale Mitei Kremnitz, cumnata lui Maiorescu 6, cred atribuia pe nedrept versurile din Atit

Fam., XVII, p. 595 (1881). Ibid., p. 354. Cf. curioasa bucatA de la pagina 523: Vreau gura mea cu drag BA ridA De nebunia ta. V. f i Ah, du-te, ibid., VXIII, p, 16. 3 Cony. Lit., XII, pp, 418-21. Ibid., XIII, p. 241. 5 V. §i Toroutiu, o. c., IV, passim. Portretul femeii care s'a jucat Cu acest Intrebuintind pe poet" si ca subiect de nuveld, ca sA i-o ceteascA In autopsia moralA pe care o incerca (y.ibid.)In Fam., XXI.Cf. Conv. Lit., 1920, p. 287 (si pasiunea pentru o Cleopatra Poenaru, licapictorului Leca ;v.i CAlinescu, Via(a, p. 347 si urm.). Cf. si Minar, in Flacdra, III, pp. 249-50.

236 Istoria literaturil romlnegti de fragedä" care se 'ncheie, ca dupg o lung`á legatura de iubire, cu mireasa blinda din povesti" : Si-o sä-mi räsai ca o icoanA A pururi vèrginei Mari, Pe fruntea ta purtind comalia' : Unde te duci? Cind o s'a' vii '? Si, oricare ar fi originea JugAciunii unui Dac", deslipita dintr'o mai larga si veche alatuire 2,imprejurärile vietii tristesi goale, obosite if àrá orizont, departe si de putinii prieteni, explici singure tiparireainacest moment a blästämfflui aceluiinchipuit aspru Dac, nemilostiv cu sine insusi: S'a brástame pe-oricine de mine-o avea mira, Sa binecuvinteze pe cel ce m'a' impilà, S'asculte once gura ce-ar vrea ca sá. mà rida, Puteri sà pule 'n bratul ce-ar sta sä. má. Si-acela intre oameni devina ce! inaiu Ce mi-ar rApi chiar piatra ce-oiu pune-o cäpätaiu. Sträin si lar' de lege de voiu muri atunce, Nevrednicu-mi cadavru in ulita-1 arunce Si-aceluia, Parinte, sa-i dai coroanà scumpa, Ce-o sä arnute cinii ca inima-mi s'o rumpa, lar celui ce cu pietre má va izbi in fatà, indurg-te, stapine, si da-i pe veci vYata3. Dar 1879 e si anul cind Eminescu, influentat de paginile in care, in Fragmentele" sale, Hurmuzaki4 crease pe neexistentul Bogdan Dragos, alatui puternica dramà cu acest titlu. Alaturi de iubirea pentru Ana se intilneste ofilosofie sententioask care osindeste viata : Au crezi tu cum ca lumea facutä-i pentru bine? Ni-o spun acestea popii ìcärtile lor vechi. Dar tonul epic e puternic: Tatarii duc adesea Pe sesurile mindre pradalnicul lor roiu.

Acest ton istoric e prins cu trudà icontinuu mentinut 5 . Ibid., pp. 242-3. 2 V. studiul d-lui Jura. Mitul in poesia fui Eminescu, Paris1933 (gi pentru Strigoii.) 3 Com. Lit., pp. 241-2. Cf. pentru legaturile lui Eminescu cu opera lui Hurmuzaki, V.R., U, p. 10. 8 V. &l'In. V, pp. 781 gi urm., 826 si urm. 840.

gcriltorli cu fond popular: II. Eminescu 237

Dar mai mult decit oricind nota popularà prinde pe marele poet. tnvierea legendei prin Ccilinl, in cadrul romantic al stravechilor codri" si al cintecului singuratec" inseamná apropierea marelui poet de comoara popularà la a cärii desmormintare si punere in valoare se lucra. Mara de acest mediu strAin romantic nu sint in adevar decit file de poveste" in presintarea Flt-Frumosului care surprinde pe fata cea bälaie sipiere in lume, ca sä aparà apoi din nou in trista pustietate a celei päräsite, lingä care-i inflore0e copilul, si sä ¡acá nunta, cu participarea tuturor oaspetilor culei din cuprinsul basmelor, pe cari si alti poeti ii invitaseri, dar cari n'au räspuns cu bucurie decit la chemarea lui. Ai fondului romilnesc adinc sint si nAzdrävanul cel voinic" si fata de impArat", care crede cii a fostcercetath de zburiitorul cu negre plete", ant de dorit pe urma: Cum nu vine zburAtorul, ca la pieptul lui si caz? Dar in cea mai frumoasO descriere a patimii de iubirese stre- coarà pe linga icoana milenarei eroine impäriltesti insusi chipul, care-I retine si acuma, al iubitei sale vii: Pärul tilu bOlaiui moale de mi-1 legi dupil grumaz, Ochii tAi pe jumatate de-i inchizi, mi 'ntinzi o guri, Fericit mä simt atuncea cu asuprä de masura.

Ea-i acopere cu mina ¡ata rosa de shirt, Ochi 'n lacrimi si-i ascunde inteun Or ca de peteali. Din trecutul, asa de adesea strabiltut, vine siicoana craiului cu barba'n noduri caiciltii cind nu-i perii", chiar si clack pentru alace haz,isediiruieste nepotrivitul adaus al ciubucului fanariot.In haina usoara', bfitutà de vint pe trupul riibduriu, a pruncilor satului se imbradi si rodul iubirii sapte ani intrerupte: ... uncopil umblind descult Si cercind ca sO adune inteun cird bobocii multi. Dialogul care se injghiabä 'HIT Can cel mici frumosul Ca- hn cel mare, care s'a intors in sfirsit, e cules de-a dreptul de la izvor, din lumea lui Creangä :

1 Ibid., X, p. 309 0 urm.

238 Istoria llteraturil romatiegti

Bung vreme, mai Mete. Multumim, voinic strain. Cum te chiamfi, mai copile? Ca pe tata-mieu: Cahn. Cadrul casutei de päräsire a domnitei izgonite e dintr'un fund de Moldova sfiraca: taita, rovul opait cu mucul negru" din hIr- bul" miseriei, cele douä. turte In cenusa", risnita veche", icoana afumata", candela cu lumina cit un simbure de mac", busuio- culì minta", ba !Ana vi motanul care-vi piaptänä urechea" in cotlonul"lui,besica"dinferestruie", patul dinsclnduri goale". Descrierea codrului de argint",ariuluicubulgäri fluizi" e cea mai frumoasä vräjire poetica a pfidurii moldovene. lar petrecerea de nuntä, asemenea cu acelea pe care, nu fära succes, le incercase, in Bucovina lui, un Bumbac, e culmea MAO a unei fnsufletiri vi a unei umanisiiri pe lingä care aa de naivä pare amintirea palida a Concertului in lunca". E aici o creatiune franciscanä, din care nu lipsescfurnicile aducind saci cu Mina, albinele cu darul scos din faguri icu praful de ceara pentru cerceii pe cari-i stie face cariul, ,,meter faur", nici greierul vornicel intre puricii potcoviti, bondarul care ceteste dincarte, fluturul, mire si el intre ai lui, pe care-I aduc läcustele lute()cojitä de mergind spre mireasa vioricä", niel musica de tintari, gin- diceii cäräbusi", Ora la crainicul greier, care ...tuvevte, Ivi incheie haina [Ana çleireturi pentru a spune: Sà iertati, boieri, ca nunta s'o pornimi noi alfituri. Subiectul Strigoilor, cu craiul Arald", stäpin peste Avari", venit de laVolga, cu tot numele säu germanici invocarea lui Odin, pare cutotulstrain,gOsitinregiunile romantismului german, ap de bine cunoscute poetului. Dar regele barbar, care pierdut sotia dunareana, a alergat, chemat de dinsa, de la Nistrul unde-vi facuse ultimul popas, vi pe aceste maluri ale noastre ivi pavte el durerea. Convoiul care duce la mormInt pe reginä: Monahi, cunoscatorii vïetii pänfintene, Cu barbele lor albe, cu ochii stfnvi supt gene, Preòti bátnmni ca lama, cu gingavele glasuri, eluat din umbra manastirilor bucovinene.Codrii undelatri catelul pamintuluii mugesc zimbrii slutdin Moldova poetului. Schivnicul uitat de lume, a carui batrineta incremenitä e ava de pu-

gcrlitoril cu fonci popular: II. Eminescu 239 ternic zugravita, se mai gase0e prin unele poeme ale noastre, de corbul ce zboarä asupra-i vine din legendele Nordului. Si cuvintele de vrajà princare magul rechiama la o viata aparenta pe regina sint culese din farmecele poporului. Superstitia Infioratoare a strigoilor formeaza Insu0 miezul legendei,i, cind regina vie moartainlantuiegistulcu paruleibalaiu", clnd vintul aduna flori de teiu" In calea dulcii umbre, Eminescu e in Mewl, pe care nu-1 poate paräsi, al propriei sale iubiri 1. poeti marunti, ca Volenti, ajung a nemeri aceiasi nota popu- larä, ca In aceasta bucatä, care nu e lipsitä de un rustic farmec: Pe o punte strimtä, mica, Ce pe-o apa se 'ndoia, Ma' 'ntilniiu cu o fetica. Ea ridea. Mie insa-mi era fried' : Nu de mine, ci de ea. Ma uitaiu in a ei fata Gindul mi se 'ntuneca Cind de-odatä, cu dulceata, Nu pricepi ?", imi zice ea. Si ridea. O luäiu atunci In bratä... Puntea 'n urma-mi räminea 't

Bodndrescu, influentat de icoana schivnicului, cearcd s'o reproduca in bucata Cheile (ibid., p. 453) De mult acum sede Pietrosul batrin Supt streasina stincii cu barba in mini, lar coatele sale se-asarnan cu trunchi: Le-opreste hainul pe zdraveni genunchi. 'Ibid., XI, p. 233. Cf. Volenti, Citeva versuri, 1900; Toroutiu-Cardas, o. c., p. 282.In schimb, Gane se intoarcela vechiul romantism pueril in Piatra lui Toader, Cony. Lit., XI, p. 267 si urm., si in alte bucati. V. ibid., XIV, p. 39 si urm.; V. R., XVI, pp. 193-4; Gorovei, ibid., XLVI, p. 350 si urm.; LI, p. 255 si urm. Beldiceanu trece de la sentimentalitati rurale la pastele in care se presintA poetic prepararea mämáligii molcutd, alburie" (Cony. Lit., XIII, pp. 36:7-8).--ln 1879 apare, ca o ciudata amintire a trecutului, volumul lui Creteanu, Patrie si Libertate.Convorbirile" vor continua sA publice, supt simple lnitiale sau iscAliturile unui Nenitescu, D. Bodescu, etc., versuri cu femeie, de mult nu ma iubesti"iinger rapitor" ori Paris, Paris te 'mbatag (ibid., XIII, pp. 202-3).

IV. Poesie romineasci si poesie patriotic:A.Nola teatru. Tendinta catre realitatile, umile ca aparenta, dar pline de sens uman, ale poporului nostruaintimpinat, nu campania unei intelectualitati care s'ar fi crezut jignita in pretentiile ei, ci dorinta cercurilor care participaserä la opera rfizboiului de independenta din anii1877-8,revelatie a unor virtutimilitare care nu erau numai aleteranilor, opera'alit de insemnatä, cu toate tägadui- rile conservatorilor in luptä cu liberalii de la cirma, pentru reputatia §i viitorul poporului romanesc,i incfilzind de un nou simt de mindriei pe Romfnii de peste granità, cari puteau vedea de ce este in stare partea liberit a rasei lor. Astfel Slavici unit, data aceasta, cu Eminescu, arunca, in Timpul, gindul unei biserici a neamului la Bucure§ti. De la Curte, unde iubirea principeseiElisa- beta pentruliteratura I, in limba sa de acasa fire§te,era acum cunoscuta, provocind itin curtenitor omagiu In versuriallui lacob Negruzzi 2,Alecsandri,considerat ca un prieten, caruia Carol I-iu Ii trimetea scrisori 3,gazduit apoi in chiar re§edinta domneasca de vark a lost indemnatsa dea biruintii de la Gri- vita iPlevna impodobirea unui talentcare nu avuse niciodatä energia trebuitoare pentru un rol atit de inalti de greu 4. Acest entusiasm comandatiartificial, cu stampila de furnisori ai Curtii, nu putea corespunde sentimentului real, naiv §i stin-

' V. Luc., III, p. 155 si urm. 2 Cony. Lit., X, pp. 289-90. Alecsandri catre Doamna (1879), ibirL, 1916, p. 481 si urm. V. siLouis Ulbach,in Nouvelle Revue, 1881-2 (despre regina Elisabeta),In Revue politiqueellittéraire, 1881.Eminescu e tradus de Doamna, in Magazin far die Litteratur des Auslandes, 22 Maiu 1880. 8 Scrisori, p. 87, no. LXXV. 4 V. Si accentele slabe din poesia in legaturaCuserbarile bucovinene, iscaiitatefan Mola, Cony. Lit., XI, p. 280: Cf. Scrisori, pp. 75-77.

Poesle romfinellscA si poeale patrlotud.Nou1 train! 241 gacia4 dar asa de puternic, al poporului pentru afirmatia existentei noastrepolitice,a putinteinoastre de a ne jertfi unei cause. Literaturii oficialei se poate opune aceastä märturie smulsä seep- ticului Caragiani in scrisoarea de la 7 Septembre 1877: Nu pot sil mä opresc de a nu-ti spune in citeva [cuvinte] ce s'a intimplat ieri aici. Tot Bucurestiul era in picioarei De la garä pänä la cealaltà garii era furnicärie de oameni, si ferestrele din Podul Mogosoaii ticsite de lume, mai cu sami de neveste si de fete, cu buchete, ghirlande, cununi si fel de fel de batiste imbrobodite. Ce era ? Tre- ceau in paradä cei treisoldaticari luasera la Plevna steagul turcesc, cu päläriile rupte de gloante pe cap si legati la mini de rani. Sä fi valzut strigätele, ploaia de buchete, nod, ghirlande, cti- nuni, batiste, etc. ce cädeau pe capul soldatilor, sfi fi Arrant batrini cum sträbäteatt multimea si särutatt pe soldatul purtiltor al stea- gului si cum ii umpleau buzunarele en bani, sä fi väzut lacrimile de bucurie de pe obrajii oamenilor, sä fi vilzut acestea toate, era si zici ca este un vis, o nilucä ; nu era sä crezi ochilor tal. In- W datä am väzut atita lume serblnd de buni voie, si intriiii data' am vizut siruri de oameni cu lacrimi de bucurie" 1. Daca literatura ar fi gäsit putinta de expresie corespunziltoare 1 Astfel a putut sä aparä, de Alecsandri 1, la inceputul anultii 1878, dupi un turneu de conferinte pentruriiniti s,in Convorbiri, Oda ost4ilor romtni, insemnati o stea in frunte", care s'a cetit si cintat asa de mult färä ca ea sà cuprindä accente bärbätesti potrivite en jertfa pe care, atit de supusi datoriei lor, o fäcuserä acesti terani si oameni säraci ai Romäniei, acestiofiteri ai noiiostiri nein- cercate, acesti intelectuali cari se oferiserä ei insisi pentru front. Mult mai frumoase decit versurile deglorificare, slut aceste rinduri dinteo scrisoare a lui Alecsandri din 22 Octombre 1877: Ah l mult mi-a bätut inima pänä a nu incepe lupta, mult m'am rugat lui Dumnezeu, eu care nu-s prea dus la bisericä, si in sfirsit mi s'a implinit dorul. Rominul, läsind plugul in cimp si apucind arma ruginitä de patruveacuri, a päsit semet in fata mortii, a dat la dusmani cu birbätie si a sters rugina de pe armä in pieptul ce-i atinea calea.Plugarul blind s'a transfigurat lute° clipä si prin avintul silt devitejie a stiut sä schimbe porecla glumeati de

1 Cony. Lit., 1923, pp. 273-3; Toroutiu-Cardas, o. c., pp. 4211-1, no. I. 2 Scrisori din acest an, Lit.i Arta Rom., V, p. 707 si urm. a Scrisori, pp. 89-90, no. LXXVIII. 16

242 Istoria Ilteraturil romAneati curcan" inteun titluglorios. De-acum mä pot duce pe urma amicilor miei disparuti; mi-am vazut visul cu ochii ; nu mai pot vedea nimic mai frumos" 1. Acest sentimentsincerainspiratbatrinuluipoet iFratii Jderi (la inceput: legenda celor doi frativinfitori"), Cäpitanul Romanò, Soare de larnä2; cererea unei doamne careorganisa la Bucure0i o serbare pentruränitil-afficutsä scrie in patru zile comedioara La Magurele3.Pregatia§i o bucatä Eroii de la Plevna4. inBalcanul fi Carpatulela incercatpersonifi- carea in piatra celor doi munti ajun0 dumani a firii celor douä popoare in lupta 5.Oda la Zece Maiu, foarte declamatoare .5i prosaid, e ceva mai farzie 6,§i se leaga de aceia pentru statuia lui *tefan-cel-Mare 1. Dar amestecul popular era ap de puternic, Incit el se impune §i in acest domeniu alpoesiilorpatriotice, deocasie, i astfel Alecsandripresinta in PenesCurcanul8, urmat deprinderea tunului pentru a inlaura" pe Caroll-iu 9, i InSergentul, cu opinca spartä" icaciula desfundatA", pe doi din vitejiisa- telorin rizboiul de independentä,iarinPastoriisi pluga- rii glorificarea ciobanuluiosta 1, nemerind apoi nota traditio- nala mai curind in cele doua Hori, aGrivitei 0 aPlevnei, pe care le-a scris totatunci, adevirate figuri de creatiune, ap de putin potrivite cu ob4nuita lui metodä de lucruu. $i este de

7 Scrisori, p. 90. 8 Cony. Lit., XI, pp. 402, 405. V. Scrisori, p. 91 ail urm. 8 Ibid., pp. 91-2, no. wax. ' Ibid., p. 98, no. LXXXiX. 6 ¡bid., pp. 30-1, n. XC-II. Critica, Indreptatita, a lui Aron Densusianu, in Fam., X, p. 494. 6 Cony. Lit., XV, pp. 122-3. Nu e mult mai slaba poesia de ocasie a lui lanov (ibid., p.124). 7 ¡bid., XVII, pp. 112-3. 8 Tradus de Theohar Alexi, de la Brapv, In germana. Pentru acest poem 0 Englesii, Lit. $i artd rom., II, p. 552. 9 Cony. Lit., XV, p. 193. 10 Ibid., XI, pp. 349-54. " Toate bucatile s'au adunat la 1878 in broaura Osta.Fii No.Ftri. Gatise 0 o drama Hasan; dupa Rominul, In Fam., XIV, p. 566. V. 0 I. A. Ban- cov, Steaua Romdniei 0 morfii de la Plevna, 1883; Gr. Ventura, Peste Dundre, gi In Fam., XVII, p. 617; V. Romlinescu, Preclild, un prisonier la Tura, 1886; I. S. Nenitescu, Soimii de la Rdzboieni,1882. Despre toata

Poesie romaneasciii poesie patrloticlNoul teatru 243 sigur un adevarat si adinc sentiment atunci cfnd ritmul obisnuit, rnonoton, al lui Alecsandri isi destinde larg aripile pentru a cinta, In 1881, un dor si-un vis de-acele Ce poartä pe-a lor Aripi räsfringere de stele, sau cind creanga de stejar spune mindra ca din lemnul ei face tronuri" La 1881 Ion Ghica va cere prietenului ski si Imnul catre noua Coroang regala, pentru care poetul n'avea nici avint, niel idei si care a iesit un simplu joc de cuvinte usate, pe care I-a salvat o fnaltätoare musica 2.

Dar din acest lucruliterarentusiastaiesitacea intinerire uimitoare a vechiuluicintaret care sevedein noua lui opera teatralä, de un caracter Malt si de oforma mai solida decit a intregului rest al opereilui.Deocamdata, ea se observa si in lirica lui, prin limpedele imn catre soarele careselasa prada iernii3, si in marea incredere cu care el se presintä la concursul de la Felibri din Sudul Franciei, la Montpellier, pentru acel imn al Gintei Latine", simpluarticolde ziar la o ocasie solemnä, pus inteo versificatie banala, care a luat premiul 4, stirnind o mare

literatura razboiului, Aron Densusianu, in Fain., XIII, p. 445 si urm. Pen- tru judecata politica, D. Bratianu, O dato rie de con$tiintd fall de tara mea, 1877. ' Fam., XIX, p. 1. V. Lit. $1 artd rom., I/, p. 331.Cf. bucati de alelui, cu totulde alt gen, din acelasi timp (si Sfredelul dracului), ibid., p. 549. In Fam., XIX, p. 636, el lupta cu adversarii sai evrei (trimete si un prolog al lui Costachi Caragiale la teatrul din Bucuresti in 1832; ibid., p. 81 si urm.; cf. si ibid., XVII, pp. 45-7; XIX, pp.157-S, raportulla Academiedespre colectia Jarnfk-Birseariu). Scrisori catresotia sa din 184, Lit. $iarid rom., VI, p. 359 si urm. (despre banchetul de la Montpellier; v.,aici, mai depa te); altele, din 1885, zbid., p. 551 siurm. V.$i Hora Dobrogii, Fant., XIX, p. 536. Alecsandri si Macedonia, Flacara, IV, p. 504. Couv. Lit., XI, p. 401. iamintiri din tinereta despre misiunea in Italia se trezesc; ibid.,p. 4_9 §i urm.; ibid., XII, pp. 41 si urm., 83 si rum., 153 s'r urm. V. Scrisori, la aceasta data ; Cony, Lit., XII, p. 110 si arm. V. gi Virnav- Liteanu, ibid., IX, p. 382 si urm.; X, p. 57 si urm. ; XI, p. 329i urm. E si anul cind studentul Petru Dulfu, viitorulversificatoralispravilor lui Pa- cala, consacra un intins studiu, Inungureste, luiAlecsandri (Alexandri

l,torra literattnii rordnegfi pornire, neindreptititá, de mindrie najionalä, care merse [Atli la un decret domnesc numind Vasile Alecsandri" stradadin Iasi de IMO biserica Sf. ilk, unde poetulväzuse lumina 1.Poetul insui presinta premiarea lui ca un adevärat triumf" si cistigarea unui nou dreptlasimpatiilemarilor popoare de vità latina", ceia ce poate avea si urmäri politice, si el punea aläturi Grivita si Montpellier" 2. Sion nemeria mai bine nota patrioticä in bucata : De o stea condusi odaM Magii de la Räsärit In spelunca'n tunecatil pe Crist au descoperit 3. Mai simtitä, mai potrività cusufletulpoporuluinostru,mai realà si mai duioas6 in acelasi timp e infätisarea rfizboiului, cum l-a inteles si l-a Mcut teranul moldovean, in frumoasa nuvelä a lui Gane, Andrei Florea Curcanul, cele mai bune pagini pe care le-a scris povestitorul sucevean 4. Ele se pot aseza lingä amintirile citorva (lintreluptatori,aleofiterului Pruncu, intrecind cu mult acelea ale sergentului Georgescu. Si aici însà ceia ce biruie, inlaturind sentimentalitätileintärziate si interzicindonce amestec de romantism linced, eacelcurentpornit din tunoasterea adevärului celui mai adevärat, fixat de generatii intregii transmis credincios de la o vreme la alta, acela al satelor de solidä traditie insufletitä. Gheorghe Sion incearcà a introduce tema fázboiului si in teatru prin drama La Plevna.Influentaimprejurärilor neobisnuite dà inspiratie lui Gheorghe Bengescu, un ofiter, pentru descrierea, in Vazul maködése, a roman irodalom tdrem, Cluj1881). Atrtorul traduce tot atunci, tipArindu-le la Gherla, cele douh tragedii ale lui Euripide, Ifi- genia In Anlida" si Ifigenia In Tauridag. Profesorul Szilhsy il recomandh lui Alecsandri ; Scrisori, p. 120. Cony. Lit., XII, p. I8. Scrisori, pp. 18-1. Ne-amt luptat vitejegte la Grivita, am hiumfat la Mont- pellier", ibid., p. 11 s, no. c i.Alecsandri duce laFelibritraducereadin Mireto de Mistral a lui Naum si-i capath un condeiu de aur ;ibid., pp, 126-7. Papadopul-Calimah presinth migcarea literardprovensalh" (Cony. Lit., X, I, p. 4U i urm.)i versuri slabe ale lui Alecsandri pentru aceiagi Felibri. V. gi ibid., 1927, p. 126 si urm.; corespondenta Cu dr. Obedenaru, intentia de a merge la Roma, ibid., 1924, pp. 341 gi urm., 344 (4). Phrerea lui Eminescu despre Ginta Wind, Lit. si arid rom., 1, p. 688. 3 Fam., XIII, pp. 265-6. Cf. pentru bucata lui La Plevna, tradush de V. Goldig, ibid., XIX, p. 463. 4 Cony. Lit., XI, p. 363 gi urm.

Potsle romaneascal poesie patrlotica.Noul teatru 245 versuri de caracter popular, dar lipsite de avint, a primei lupte de la Grivita 1,i indemn unui tinar care va raminea poetul, cu necontenite repetitii si inteo forma palidai prosaica, al subiectelor patriotice, loan Nenitescu, care se inceara si in pastelul dupä modelul lui Alecsandri, pentru strofele fn care se amesteca' privelistea pasnica a vietii de sat cu &dui si dorul trezite de razboiu cea mai buna inspiratie din tot scrisul lui :

...0 cruce fac bätrinii Si, zic plecind in cale: E mare Dumnezeu 1", lar colo, lingä prispä, voiosi, Cu piepturi goale, Prin colh, caläri pe bete, o ceatä de copii Sosesc cu bucurie ifetei pun in poale Un cuib de turturick Cu puii Inca vii3. Vechiul romantism fsi mai aflä o fntrupare asemenea cu aceia din Raul al lui Petrino in Radu al arendasului evreu, de o puternica si originala inteligenta, care iscileste Ronetti Roman3. indreptarea catrerealitatilevietiihicunjurätoarein care era atita pitoresc pe care nu trebuia deci sa-1 mai caute cineva, ca Alecsandri,inanii de prefacere si contraste de pana la1850, cladu avint teatrului, care panä atunci, la Bucuresti ca sila lasi. putin cercetat, se hrania mai mult din traducen, adaptari sire- miniscente. Ibid., XII, pp. 340-2. Cf. ScipioneI. Badescu, Bucuregti1881; George Ivagco (sic), Dorobanful, lagi 18/8; Basiliu Mihail Laja, Plevna, 1878. Glo- rificarea razboiului are gi urmari politice. V. Partida militará fafá de partidele politice din fard, de un °fifer superior romln, Bucuregti IN 8. Amin- tiri din razboiu, de un humor silit,ale lui A. Chibici Rivneanu, voluntar bucovinean, in Cony. Lit., XV I,pp. 1giurm., 68 urm., 1 05giurm. Mai vezi B M. Lazar, Plevna, poem epic intr'un ant, Viena 1,,78. Procesul lui Baritiu pentru colecta destinata ranitilor, Darea de seamd asupra procesului polilic de presd al d-lui George Barifiu, Sibiiu 1879. In Pelimon, Trei ser- genti, o intriga absurda desprinde o fauna descriere a vietii de casarma. V. gi Cantonetele lui Bancov (1878). 2 Cony. Lit., XII, p. 4e.5. Cf. raspingerea de revista a poesiei unui ofiter, ibid., p. 464. Alte refusuri ibid., pp. 40, N. Un Al., Zamphirolu (Zamfiroglu) publica la Bucuregti, in 1878, prima parte a unui lung poem, Cäderea PlevneL 0 pretuire, nu WA multe reserve, a acestei opere de P. P. Carp, Cony. Lit., XII, pp. 107-10. Cf. Romdnia Liberd, 1878, n-le 242i urm. Un Intirziat pastel al lui N. Beldiceanu, ibid., pp. 112-3. De acelagi, imitarea lui Grue Sin4rer sau a Ghioagei lui Briar, in Noureanu, ibid., pp. 127-30. Cf., de acelagi, Fragii, ibid., XIII, p. 483. Petrino raspunde lui Alecsandri fntr'un prost imn catre armata; Románia Liberá, 1878, no. 223.

246 Istoria literaturil romAnesti

Nu se poate spune destul bine despre comedia cu cintece, acestea perfect potrivite cu dialogurile in prosä, pline de atita naturaleta, pe care la 1877 o dädea Convorbirilor" acel Gheor- ghe Bengescu,care-siva adäugi pe urmä inumele, domnesc, de Dabija. Cucoana Nastasia Hodoroncdä, inteo actiune foarte räpede, 'Ana de surprinderi, dar infrinate de o perfectä mäsurä, tipuri de o puternia viatá. Este acolo hazlia mijlocitoare a cisätoriilor proaste si bine platite, care nu-si uitä, la o intimplare,i cu cel din urmä prost, dacä e tinär, dragostile de odi- nioarä;estestupidulcäutfitorde cäsatorie impins de spatela declaratiiridicule,este un de tot hazliu Evreu moldovean,al cärui jargon il posedä perfect autorul, dar este si o päreche in care bärbatul invataa porunci, sInt irespectabile figuri de tinerisi de tinere,In ale cäror incerca.ri amoroase si copilärestisuguiri se gäseste cea mai discreta notatie literara, fiecare cuvInt locul in desfäsurareaactiunii. Comedia se ridicä mult mai presus de incercärile de moravuri ale lui Alecsandri 2. Iacob Negruzzi incercase pentru sceni o satira politicä, O alegere la Senat3, care e lug conlusA si total lipsitä de viata si de spirit, pe cind conversatia din piesa lui Bengescu nu e decit un stralucitor schimb de rachete. La 1879-80 insä teatrul romänesc cistiga doul lucrariasupra c'ärora pe nedrept s'a intins uitarea. Un scriitor muntean, D. C. 011anescu 3, care incepuse cu traducen i din literatura latina' icu o armonioasi redare a lui Ruy-Blas de Hugo, se incumetä, pe vremea cind publica däri de samä despre represintatiile Teatrului bucurestean supt pseudouimul Ascanio" la Ronuinia Libera. (1878), a presinta din nou comedia de moravuri a casätoriilor incercate prinmijlocitoare.Nastasia Hodoronc Moldoveanca ii Oa in Aglaia Busuioc din Lupuli barza a o vrednicirivala,initiatä in toate tainele,multiple,ale meseriei sale, care lace parte din folklorul national. Se adauge beizadeaua Fluturache, tip neexistent la Iasi, care tine ca la dragostile sale furisate si nu lipseascä Floare de Ifimiiu pe taler iroset'ä in servet.

'Cony. Lit., XI. Mult mai slabb. Drepturile Ovreilor, cinticel comic"; ibid., XII, p. 293 gi urm. Cf. gi Lit. si add rom., I, p. 224 gi un. Cony. Lit., XII, 1 si un. 3 TrAiete pana In 1907 qi-1 vom mai reg6si, cu piesa Pe/re Ciocoiul, din 1907; Lit. si artd ront., I, asemenea intru citva Cu acesta. Cf. Maiorescu, in Cugetul Romdnesc, II, pp. 754-5. 4 Cony. Lit., 1878, p. 229 gi urm. Aparutà apoi supt titlul Pe malul girlei, In 1879.

Poesie romAneascl gi poesie patrioticA.Noul teatru 247

Nu lipsesc nici scene drägälase, ca atunci cind beizadeaua, in- necatula, e adus leoarcä de apä inaintea iubitei lui, Smärändita, si dialogul se märgeneste la atit : BEIzADEAuA (incercind a se scula) Simt ca nu mai am nimica. SMARANDITA. Sprijine-te dar pe mine. BEIZADEAUA. Cu plicere cu iubire. smARANDITA. Totdeauna ?

BEIZADEAUA. Nencetat. E plinil de haz trecerea beizadelei de la dispositia de a face din salvatorul säu teran un frate de cruce, pus aläturi la mask si minia care-I cuprinde cindallá cä pentru a fi mintuit a trebuit sä-1 scoatà de pär din apä. E si cite uu ascutis politic, ca atunci cind nedreptätitul strigä : i-apoi, dä, stiti, vine vremea CA si breasla teraneascä Sä mai puie la nevoie mina 'n chica boiereascä. Intriga e nouä 4i gradarea se face cu cea mai mare delicatetä, iar forma e, in versuri, tot asa de desävirsit ciará, ca a lui Odobescu in basmul vinätoresc. Se desemneazä un fel de seninä manierà munteanä In stil, din care lipsesc unele hirsciielisi cruditäti cu care Moldova era obisnuità de mult. In curind nu se mai putea zice a Bucurestii sint, cu imigrantii ca Hasdeu cu tot, in afarä de literatura romaneascä. Delicata comedie de salonDupeireizboiu, cu o lira analisä psihologick urmeazä la 1879 1.Indatä insä ce scriitorulbucu- restean, un diplomat, se amestecä in viata satelor pentru a presinta scene de sentiment, ca in Pribeagul, sau, cu alt subiect, in Fanny2, e, in versurile monotone inferior oricärui imitator allui Alecsandri 8. Se pare a gluma dramaticä a lui 011änescu a indemnat pe 2 Ibid., p. 385 gi urm. 2 Ibid., XVI, p. 453 si urm. 8lbid., XIII, pp. 457-79.

248 lstoria literaturii romaneoti lacob Negruzzi si aleagi un subiect oarecuminrudit:dihoolo, era vorba de o iubire aparenti, de o simplä distraotie quasi-sen- timentalä pe care sotul cauti sä o vadä ce este; dincoace, e prie- tenulintrebuintat de amorezat ca sä cerce sentimentele aceleia pe care o iubeste, si el termini cistigind o partidä pe care nu intelegea s'o joace in adevär. Oricare ar fi insi indemnul, autorul multor incerciri ¡iterarenereusite a dat in cele citeva scene din Nu te juca Cu dracul (1879) utia din cele mai bune comedii usoare ce s'au scris in romineste,plini de adevär, despirit,de miscare si, inainte de toate,de o perfectà misurä,incare niciun cuvint nu e de prisos '.

Lar drama istorici romineasci asupra unui subiect luat din insusi trecutul poporului nostru o creiazi. In1878, peste stingi- ciile din prima lui lucrare -pentru teatru si intr'o ciudatä, neex- plicabildnepotrivirecu incercirilesale Lince, asa de sterse, de nule, inferioare si sfortirilor unui N. Xenopol siMincu (totusi mareie arhitect-viitor), obisnuitii colaboratori färà folos ai Convor- birilor", Bodnärescu 2,prin tragedia" sa in versuri albe Läpu,s- neanu-Vodd. E o presintare dupä modelul shakespearian, cu care profesorul bucovinean a cutezat si semisoare,a uneicruntepagini de istorie a Moldovei, in care cercetitorul aduce mult adevär istoric, un oarecare simt alsituatiilorsi priceperea motivelor, de si Läpusneanu invins filosofeazi asupra zidarniciei unei vieti omenesti pe mincard, pe biuturi si chiar cu olicerea si-si inmul- teascä neamul", dar aceasta numai discret, prin unghere". Miscarea e slabi, constructia subredi, dar e, M'a indoialä, o opera' de cugetare nobili si inalti, itnbricati In ver8ttri albe care i se potrivesc. Astfel,

i De acelaei fel par a fi Rchnäsagul zercitului, comedie Inteun act de Dimitrie Alexandrescu (laei1879). De D. R. Rosetti douà schite realiste tara valoare: Vicleimul (Conv. Lit., XV, p. 152, ei urm.), Uite popa, nu e popa (ibid., XVI, p.113 el urm.). »Revista" $andr-itiandr, (Cu Nestor Ure- chia) e oi mai ueoara ibid., XVIII, p. 363 oi urrn. V. G. Mortun incepe la 1882 cu traducerea luiPascal Fargeau oi cu localisarealui Deputatul pcYlmuit (ambele, Roman 1882). V. si Grigore Ventura, Copila din flori ( 884). ' Nascut laGolaneoti, 27lanuar1881, t 18 Februar L902; Conv, Lit., 1924, p. 307,

Poesie romAneasLIi poesie patriotiaNoul teatru 249 la inceput chiar, in dialogulDotnnului invins cu Motoc, luat ca tip de-a dreptul din celebra nuvelä a lui Costachi Negruzzi: LÀ l'UpEAN U Sau vezi colo pe scaun. MOT C Pe piatra de mormint ? LAP §NEAN Mi s'a p5.rut c5.-i scaun vi am vezut pe clima. moToc Pe Scaunul Moldovei vtiam CA vede Vodä. LAPUSNEAN Stiai ice-i supt dinsul ? AlcToc Covor cusut cu fir. LAPU§NEANU tii tu ce e supt tine ? moToc O piaträ vi pämint.

1. NPU.t;NEANU Sint Molcloveni, Motoace, periti vi putreziti. San, cind e vorba de ura boierilor pornitä asupra stäpinului: ...Dar ura, cind clocevte, Ea navte pui de varpe din ouà de porumb. Sau in triviala, dar expresiva comparatie Pe unde sameni hoitul, pe-acolo nasc gindacii. Cind inkritul Voevod intreaba pe femeia in haine cernite: Cit ai plätit pe haina aceasta, ce te face Cu noaptea sofá dulce?, Motoc rispunde cu aceasta aliiturare: Eram un scaiu in Una unei pierdute oi. Sau in aceiavi intrebare de sine insuvi:

Apoi îi face cucul vre-odatä cuib ? itotuvi, Cind cinta' primävara, nu-1 mai intreabä nime Pe unde-vi prävilevte el neamul cintaret. Lfipuvneanu gäsevte o comparatie ca aceasta :

250 istoria literaturii romSne01

...Cum se fringe inul Sumet cu multe capuri in melin, voiu fringe Iscoditorii, mindri prin cari cad acuma. Sint si scene puternice,ca aceiaincare Läpusneanu, primind solia ci tara nu-1 vrea, isi ride de totce inseamnä poporul. E impresionantä scena de prevestire a boierilor drora stä sä li cadä capul de mina caläului si se pune putere in in- demnurile spre räscoali ale lui Stroici Dar necontenita tensiune spre un sublim anificialLäpusneanu stia istoria Sparteil oboseste in tirade prea lungi, si chipurile räu alese ce poate fiun Peucer, o Ana, iubita lui, un rei- ber" nu ajung a fidefinite, fiecarevorbind cu aceiasi notä aceiasi limbä. Trecerile de la un loc la altul in acelasi act, inghi- tirea intregii Domnii a lui Despot pentru ca sà aräte pe boierii doriti sä inalte in Scaun pe Toma aratä aceiasi incapacitate de a injgheba adevärata drami. Dar pinä atinci nu se cheltuise atita reflexie originalä, muncitä, intr'o opera de astfel de proportii. E de semnalati, in sfätuirea aprinsä a ostasilor terani din alte scene populare, aplecarea generalä cätre graiul lor indätinat, in ce poate avea mai pitoresc simairostitor. Din nenorocire spiritul lipseste cu desävirsire acelui care vrea sa invedereze talentul la glumä al neamului säu, inäscuta lui ghidusie. Comedia de moravuri se ivise supt influenta vechiului Alec- sandri :ea. dfiduse tipuri de trecut, cu beizadele si oameni de cask', cu Evreicämätari i mijlocitoare de zestre, cu persoane putin cam palidedinteo lume de sus färäcaracter, care ar putea träi in acel moment pe oncealte meleaguri. Meritul cel mare de a o fi cufundat de-odatä inteo realitate Ind neobservatä pänä la despret, afarä de unele incerdri mai vechi cu douäzeci, treizeci de ani, ca ale lui Dimitrescu din Badea Deftereul", sau de schitaluiSlavici, care prinsese indatä ce poate da aceastä comoari, e al luiCaragiale, careiscileste acum I. Luca Cara- giale. 11 intilnim ina de la sfirsitulanului1877 2,la Romänia Li- ben)", ziar al junimistilor, judecind, cu o asprä critici a läcomiei

1 Dar Motoc dat multimii zice ,Incatranitmaiegtig Domnului jertfegte. I 29 Decembre.

Poesie rombeascái poesie patriotIcA Noul teatiu 251 lui Pascali $i a u$urätätii in alegerea $i presintarea repertoriului, adaptarea lui Carada de la Romtnul, Unta satului. Autorul, spune criticul, malitios, tine o negustorie de spirtoase $i facei pe samsarul la Paris", dar el socoate ca subiectul e de o inchipuire mai seninä $i mai säniitoasà". 1ndata criticul adea pagini de o uimitoare siguranta imaturitate, al-Mind odisciplina din naVere pe care nu i-o dase nici biata $coalà, nici modestul mediu social. incepind studiu-i cinstit" cu critica presei ingädu- itoare, din multe motive. fata de teatrul curent, arätind la ce 11161- timi ea ridicä productii nule, el incepe tot acolo, fried de la inceputul anului 1878', Cercetarea criticd asupra teatrului romänesc. 0 piesfi stupidä a unui scriitor balut de totisfintii,plasmuitä fära cap $i coadà dupà un tipic frantuzesc, scrisä inteo limba' nemai pomenitä $i care ni falsifica' istoria nationalà, ni molipse$te simtirea ispiritulpublic,dintineretalor, de bolile lAtrinei vieti apusene$ti in presa noastrá se chiamä : un adevgrat moment literar, menit a aräta sträinilor cà Rominii no$tri $tiu a lucra pe terenul dramatic $i cá sintaläturi $i in talentemari, ca in tot progresul, cu fratii de ginte de la Seina". impartind cimpul, destul de ingust, In: localsäri, plagiate, traducen iputine piese originale, Caragiale gäse$te cu dreptate in zvaniVidra un plan de poveste", nuodesfä$urare de drama, scenelein$irindu-se ca ni$te mätänii", fara conlucrarea celulelor organice"; versificatia oistoarnä accentul firesc al vor- birii" ; dar e inchipuire sänätoasä", sint caractere originalei in mare parte bine pästrate", nu lipsesc scene cu adev5rat dramatice $i vrednice a mica sufletul privitorilor", pe linga ,gindiri curate, spuse !impede cu vorbe frumoase romäne$ti, de ti-e dragä lumea sä le auzi". insä, alarä de Razvan nimic".Pieseleistorice caricatureazi cu iinpunitate »un $ir de icoane sfinte", ca in Mir- cea-cel-Bdtrin, Moartea lui. Brincoveanu, in presintarea lui Tudor Vladimirescu. Mai departe se ride de Vasile Alexandrescu Ure- che", cu imbiel$ugatul condeiu", $i se trimete la istoria literaturii spaniole $i la un oarecare spiritualbiografalmult iscusitului Cosmitä Popovici". 1nfierarea spectacolului Osta.ii no#ri are o noth de tragic atunci cind se aratä care era momentul: ,Plevna nu se luase Ind, pe

La 5 lauuar.

252 Istoria literaturii romanesti pämintul Bulgariei, mla§tine calde de singe romänesc fumegau, picioarele .$i minile care ni muncesc tarinile in timp de pace dege- rau in §anturile redutelor, o§tenii romini n'aveau drept hranä decit o färimituri de pesmete muiat in vaga§ul sapat de roata tunului". Vine rindul calpuzanilor"plagiatori. Era vorba acum sa se cerceteze productia originalk dar ziarul la care rubrica de teatru era incredintati lui 011änescu iciudatului Bonifaciu Florescu a oprit,speriat, cine .tie ce grozave executari,care puteau trezi du§manii politice 1. Dupfi citevaluni numai de la aceasn zgomotoasä reintrare Inliteraturk inteo piesä care e mai putin o surprindere daca se tine in samä ceia ce a precedat-o in comedia marunta bucure§teank Caragiale prinde o realitatebucure0eana foarte originalk cu circiumariii cherestegiii solemni pentru cà razboiul li-a dat patronta§ul §i pu§ca gardei nationale, iar liberalismul li-a spus zilnic cà ei sint natiun. ea", poporul suveran", cu ace0 jupini plini de prietenie fan de asociatii lor, tineri §i sentimentali, numai buni pentru jumätateapatronului,careiacintecelela moda fi de§teptau simtiri mai delicate decit viata din dosul tejghelei, dar aspri cu sprintenii baieti de prävalie, ca §i cuhazliiirepresin- tanti aiuneiautoritati"faratrecere, cutinereleproduse ale unei §coli hranitoare a pretentiilor färä ali da fondul trebuitor. Fiu §i nepot de actori 2,Caragiale, pe care 1-am gasit lare- vista bucure0eana ingrijin de dinsul, dindu-i §i versuri romantice §i o inch' mai romantici povestire fioroask n'a insemnat niciodata'tiri despre copiläria §i adolescenta sa, §i nici altii nu le-au adunat cu prea multa rivna.S'a publicat doar cererea de a i se da certificatulcelor patruclase primare la.5coaladinPloe0i, unde strälucia poetul" Zaharia Antinescu, altfel un om interesant 2. Fficuse clasele de gimnasiu, patru, tot acolo, la 1864-5, cu cele mai frumoase resultate. Avind ineldin na§tere instinctul scenei, Ploie0eanul, crescut in mijlocul acestei burghesii increzute §i caraghioase, prea curind chemata la viata politick trecut printeo §coari de pura forma care 1-a incredintat räpede . colii, mult mai

i Dupa foiletoanele din n-le 194, 199. 2 v. §i Couv. Lit.,1912, pp. 716-7 (venit in Iasi cu Maiorescu In 1878). La MI Convorbirile publica Amintirile de teatru iscAlite: ,Luca". V. si scrisoarea lui Caragiale din Cugetul Romdnesc, III, pp. 25 6. ' Cf. Minerva din 1911; reprodus in N. R. L., IV, pp. 79-8; Gheorghe ChiricA, ibid., pp. 377-i.

Poesie romAneascAsipoesie ratrioticA.Noul teattu 253 serioase, a propriei experiente, ingaduindu-i a vedea lumea de aproape si de a o sträbate adinc, se formase apoi printeo lecturä fran- cesä in care stiuse alege ce era mai sigur, mai mäsurat si clasic, !Ana la socotitul, finul Geneves Tdpffer, si devenise astfel mai mult prin acest contact literar un om de o mare distinctie de gesturi si cuvinte, ceia ce-I fäcea O. se inchine cu ,recunostintä si devota- ment" unui model ca Maiorescu, mai presus de care el avea frig sinceritatea, francheta. Caragiale, in fond, cum s'a vazut din vedenia suferintilor räzboiului, un spirit tragic si trist, se vädeste acuma, fära stingacii de debut, cu o capodopera de observatie si de humor. 0 noapte furtunoasii sau nunzeirul 9 (partea a doua a titlului a dispärut apoi) pune in picioare o intreagh lume, a carii trainicie pänä azi si ea nu va inceta niciodatä desminteste asa de puternic principiul maiorescian 6 o operä de artä nu poate fi du- rabilä decit atunci chid, fail a tinea samä de contingentele treed- toare si de patimile momentane, presinta numai tipurile eterne. Sint acolo locuitorii Dealului Spirii, din sträzi cu nume roman, cheres- tegiul Dumitrachi Piturch Inimä-Rea, tejghetarul Chiriac, om de incredere si in perspectiva tovaras la parte a acestuia", fiind si sergent in gvardä", bäiatul de pricopsealä" Spiridon, Nae Ipin- gescu, subcomisar de clasa a II-a, adech epistat de despartire" si ,amic politic", amploiatul", in acelasi timp student, arhivar la ju- decätorie, dar poet liric" si gazetar la Vocea Patriotului Natio- nale", precum si neasämänata cocoana Veta, visatoarea ,consoartä" a celui d'intaiu, si hazlia, nuresa si guresa ei sorä, ,divortati de Ghitä Tircädäu", fiinda acesta era prea mitocan si prea putin amestecat in poesia curentä, si, deci, »actualmente liberl". Este aici spirit de cel mai bun, färä exagerari subiective, läsind si aparä numai firescul contrast intre ce sint oamenii sice vor sä fie; e o indracitä vervä in miscäri fulgeratoare ; dar e si duiosie, nevroita sau de sigur vroita deautor, atunci cind, pentru acela care-i e drag in adevär si pentru care ar fi gata s'ä moarä, Veta nu mai e un tip caricatural dinteo societate de care ai toata voia sarizi, ciasa o femeie, o femeie tinärä si frumoasä, in pieptul careia, ori de cintä bietele versuri de Gheorghe Sion ori de vorbeste ea cu Chiriac, se zbate vesnica si duioasa patimä ome- neascä: CH1RIAC Alt nimic nu mai ai sä-mi poruncesti?

284 Istoria literaturil romAneol

VETA Ce! Eu a-0 poruncesc dumitale? CHIRIAC Si-mi porunce0i, fire§te. Nu-mi e0i stipini?... Nu sint slugi in casa dumitale, cu simbrie? VETA (intorcindu-se cu fata spre Chiriac) Bine, domnule Chiriac, bine; zi inainte, ci n'ai zis destule. cHIRTAc (iesindu-i cu un pas inainte) Te duci ? VETA (Sid) La ce si mai stau? Ce mai am eu Cu dumneata ? CHIRIAC Nu-mi mai zice Aumneate."1 VFTA Cum pofte§ti si-ti zic ? CHIRIAC Cum mi-ai zis ping ieri. VE FA Azi e azi, ieri a trecut.

VETA i n'o si mi mai faci si piing? CHIR1AC Nu I Nu 1 Nu I Dar mi ierti ? VETA Dar tu pe mine mi ierti ? CHIRIAC Eu te-am iertat de mult (stringere In brate). Dad te uiti bine, sotia cherestegiului bucure0ean are acela0 suflet ca§iMarta de pe Mur4 cInd diochii cuciobanul Miron, ca §icead'inaiu teranci de ladinsul pe care Slavici a vrijit-o la fintini inaintea fliciului ei, In cea d'inaiu a sa, a§a de frumoasi, incercare dramatici. Pentru ca, supt tot ridicululpe care pot si-1 arunce modele unte, §i Ina' mai urit intelese,e aceia0 rasi §i chiar, peste tot ce poate da aceasa a§a de ginga§ii de aristocratici rasi, aceiai umanitate. Cu mahalaua sa dintre Strada Marcu Aureliui Strada Catilina, Caragiale e totu§i terinist", de o potrivi cu scriitorul ungurean §i Cu Gane in momentele Old

Poesie romlneascA vi poesle patrlotica.Noul teatru 255 acesta uitä ci a cetit prea finar pe prea impodobitul Alecsandri 1 Nu s'a publicat, de §i trebuie si fie in cartoanele Teatrului, o piesi, cazuta, a lui Caragiale, Soaca-mea Filma" 2 0 altä lume, aceia din societatea functionarilor apare in Co- conul Leonida 146 cu reactiunea" 8, dar tendinta acestei farse" e aceia0, tot in legatura cu vechea directie a Convorbirilor": vadirea lipsei de once seriositate a unei lumi de o culturi falsä, care, ca venerabilul pensionar, crede ca poate vorbi despre toate, mergind in criticaei pänä la prevestiri de revolutie, pentru ca, la urna, un u§or zgomot pe stradä, interpretat, in acel miez de noapte, ca o tulburare politica, sa-1 faca pe erou sali caute in grabà culcu§ul, pentru dinsul §i pentru latrina consoartä". Bogätia unui suflet care nu era chemat numai pentru atita se vede dupa cugetarile cuprinse in colectia pe care o da in 1880 Convorbirilor": Toate mulamirile trebuiesc plätite : inainte de a se cäpata, ni se par destul de ieftene, in urmá prea scumpe" despret desavirOt pentru pärerea multimiii mila adinci pentru soarta ei, iatä semnul inteleptului"; ori, in sfir§it: Daci §i intre oameni cuminti s'ar putea stabili intelegere ala de lesne ca intre nerozi, multimea acestora ar avea o soara mai bunä 4." Ca scenä de moravuri se mai poate pomeni Un leu # un zlot de D. R.Rosetti 5,alecäruiincercari dramatice, totdeauna vioaie, nu se opresc de obiceiu asupra caracterelor :aici Trifan, cel care se simte totdeauna furati caruia-iieseinainte amicul Säräcilä, e bine prins,i dialogul e adesea plin de spirit. Gluma e infati§aa cu mult haz, ffira pretentia de a da icoana unei intregi clase sociale. Dar e, ca intrigä, o localisare dupi Labiche. lar,inceprive§te §arja, se poate pune aläturide aceasa

1 0 Incercare triviala de imitatie, cu scenariul dupa un model frances, In acel gfredelul dracului, iscalita X" (Cony. Lit., XV, p. 297 vi urm.), care e, din nenorocire (v. Scrisori, p. 123, no. cxxiv ;cf. ibid., p.125, no. cxxv), Alecsandri, vi el introduce obivnuitul sau dialog greco-evreiesc. 1 V. scrisoarea din 20 Februar 1883 a lui Oh. Bengescu (Dabija), in To- routiu, o.cs, II, p. 364: Am asistat alaltaieri la intaia represintare a piesei lui Caragiale, Soacra-mea Fifine : nu mai este Noaptea Furtunoase; ba chlar nu ma avteptam la ava osebire". Pentru colaboratia cu lacob Negruzzi la Hatmanul Baltag", Toroutiu-Cardav, o. c., p. 49 si urm. 3 Cony. Lit., XIII, p. 404 vi urn ' Ibid., XIV, pp. 21-2. 5 Ibid., XVII, p. 178 vi urm.

266 Istoria literaturii romAnesti vädire a unei mentalitätiin general inci primitivä la orw, cti atit mai visibil primitivi, cu tit pretentia scoate totullaivealä, foarte buna satirk solidi, täioask a lui N. Xenupol, care evoluase mult de la buatile de liricä wrateck de la evocatiile neizbutite de scene istorice, de la nationalismul de suprafatä in legfiturA cu comemorarea räpirii Moldovei bucovinene, Päsurile unui Ameri- can fn Rom)" nia 1 Drama istorici a lui Bodrarescu indemn6 pe Alecsandri, care s'aoprit favorabil asupraei 2,sä incerce acela0 subiect,dar oprindu-se asupra bizarei personaliati a lui Despot insuA aven- turierul cu trecut obscuri josnic, ale cArui amanunte, cu studen- tiala Montpellier, capabilài de omoruri, de care s'aL Ificut vinovat acolo, n'o putea gici, dar care-i apärea mai ales ca marele fäuritor de planuri imposibile, träsnit la sfirOul spectacolului unic pe care tinuse a-1 dea. Aici legAtura dramaticrt e mult mai strinsk cum se putea a0epta de la experienta bAtrinului poet in acest domeniu 3. Dar figurileslut in general exagerate ifalse,spiritul vremii fiind dincolo de putinta de intelegere a aceluia care cuno0ea pe Jacob Heraclide, usurpatorul tronului moldovenesc, doat din cronicile lui KogAlniceanu, intreaga epock de jur imprejur rfimiind neinteleask Factorii secundad, un Läpupeanu palid, Laskitotu§i ce om in istorie l ,Spancioc, Motoc, sint räu prin0i insuficient caracterisati. Nu e niciun singur om viu in aceasti presintare, slab inodatä, a unui conflict istoric la care Alecsandri s'a crezut dator s'a' adauge figuri din propria sa fantasie, ca Spaniola Carmina a lui Despot. Exemplul luiHugo, intre sublim §igluma shakespeariank a sedus pe poetul romin, devenit foarte ambitios prin succesele pe care i le-a dat Curtea, Räzboiul §i Montpellier. Dack umflat peste masurk in sensul uneitrufii Mfg margeni, Despot poate vorbi §i in versuri de o energie ca aceasta : ' 1ntaiu ibid., X111, p. 303 si min. 2 Scrisori, XV, pp. 82 4. aV. judecata mea in Rev. Noad, I-9 1, pp. 205-6 (si In Schite din literatura rontind). Pentru conditille de alcfituire si represintare a piesei, Alec- sandri, Scrisori, p. 111 si urm. In April 1879 era ofirsita de mult; fi,id., p. 114, no. cv. Avea in vedere si drama in prosa Desrobirea,Tiganilor; ibid., p. 118, no. unit (8 Sept. 18h0). Poesii de dinsul, tot Uri valoare, ibid., XIV, p. 401 si urm.

Poesie románeasc l poesie patriotica.Noul tedtru 257

Si mä loviam cu capul de nouri si de stele Si mäsuram pämintul cu planurile mele. Amestecul, cu totul anacronic, al lui Ciubär-Vodä, personagiu vag, de loe comic, din secolul al XV-lea, menit sä joace rolul autentic cerut de drama romanticä, e cu desävirsire nepotrivit iaceastä caricaturà silitä nu poate descreti fruntile. Tipurile femeiesti n'au gratie si duiosie, Alecsandri avuse in vedere intäiu o trilogie, pe care o anunta incä din 1878: Jade, Liipupeanui Despot'. Singurà prima parte a fost scrisä, in aceste versuri räsunatoare une ori, dar Mil putinta de a ridica personagii adevilrate isto, ic sau mäcar adevärate poetic, puind fatä in 14a un visätor sincer, cum a lost numai in forma pedantä a Renasterii Despot, cu oamenii de tara, onesti, dar mär- geniti, si cu acel neapärat element de opositiecare e,aici, un fel de Triboulet, Ciubär-Vodä, mutat, cum am spus, din vremea lui si färä sens ridiculisat. Eminescu era de sigur prea indulgent cind spunea cà aceastä piesd e drama ceamai bunä ces'a scris In limba noasträ" 2

Si, totusi, cind se fäcea aceastä incursie putinnorocoasä in domeniul trecutului, studiile istorice continuau, de si pe altä linie decit a ipoteselor cutezAtoare ale lui Hasdeu, care-si oprise foaia, atit de darnicä de informatie nouä, Columna lui Traian, in care si Constantin Esarcu (Muse unele din descoperirile sale din Ar- chivele Venetiei, siel se inchina mai mult cercetärilor de filosofie, presintind vechiul material al Cuvintelor din bätrini". ruse, inaintea Fragmentelor aceluiasi, scrise in nemteste si traduse partial de Eminescu, volumul IV 3 din Documentele adunate de Eu- doxiu de Hurmuzaki, cu acte austriece privitoare la prima jumätate din secolul al XVIII-lea, si ingrijitorul publicatiei, care era Slavici, neputind sä introducä prefatacaresilexplicesisà puiein luminä cuprinsul 'or, trimesese Convorbirilor" aceastä insemnatà privire generalä, foarte pätrunzatoare, cu toate cá se simte in unele

' Scrisorile, p. 112, no. o V. Cony. Lit., 19302,p. 9 3 gi urm. In schimb, Slavici, tot In Timpul, Lauda cu dreptate Sinziana iPepelea, care e cu totul altceva; ibid., p. 92 gi urm. Pe acel timp Pompiliu fAcea, inter) scrisoare particula A, reserve dreptei in ce priveste Pastelele"; Sdm., II, p. 546. Vol. VII, apoi vol. Ill, urmara. 17

258 Istoria literaturii romiinettli judecati o initiareproaspatà si nedeplinP. Acestor consideratii, care datoriau mult si talentului literar al autorului, li corespunde, dupä cercetäri asupra lui Ptolemeu si Strabon in legatura Cu noi si asupra asezarii geografice a Rominilor, scrisul lui A. D. Xenopol 2, pe care-I interesau isubiectelecele mai felurite 3,ea buna traducere, cu asprime criticatk a lui Shakespeare de Adolf Stern, si ehestiuni de filosofie, de pedagogie,i mai ales cele de economie politick infätisate ca o continuare a incercärilor de tineretä asupra stärii societätií romanesti, sau paginile despre Räzboiul ruso-turc care furascoase dinrevistä iapäruräla Iasi incloud volu- mase 4 ;publicarea Memoriilor lui Metternich il indeamna sä stu- dieze politica francesa in Orient" 5.Mihail Sulu dadea o scurtil istorie a Dobrogii, de curind anexatk cercetare plina de lucruri noua G. Petre Verussi, autorul unor atente, si in parte drepte, consideratii asupravechii noastre arte si asupra lipsei de echilibru si armonie in cea nouk intrebuinta marturiile din cronici, actele date de HasdeuinArchiva Istorica" si chiar stirilevenetiene, pentru a presinta Viata luitefan-cel-Mare, ca o introducere la recomandarile pentru statuia lui in Iasi, care n'ar trebui sa samene cu mica figurä de bronz a lui Mihai Viteazul 7la Bucuresti, da- toritä sculptorului frances Carrier-Belleuse. In acelasi timp, fostulconsul frances la Timisoara, insärcinat cu procurarea remontei,Émile Picot, dadea o editie si traducere a Cronicei lui Ureche, intovärasindu-o de lämuriri culese in foarte multe izvoare, atitea dintre dinseleinaccesibile lanoi.larve- chiul amic icolaboratoralluíAlecsandri, Ion Ghica, fostul profesor la Academia Mihäileana 8, culegea amintiri 9, uimitor de sigure si imbracate in forma cea mai vioaie, superioaraoricarii

Ibid., XIII. 2 Pentru activitatealuiinacest timp v.ibid.,IX, pp.105-9, 127-32 (despre versul romänesc); XI, p. 7 si urm. (starea economicA ;bune observatii despre crearea fructelor sed" prin gcoli), pp. 119, 260 si urm. (cri- ticisme). 3 El dä la883 gi un escelent program de istorie a Rominilor, in brogurä. 4 Despre cdrtileluiBälcescu si lui Teutschlandercuprivire laMihai Viteazul, Cony. Lit., XIV, p. 41 gi urm. 5 Ibid., XV, p. 85 gi urm. 6 Ibid., p. 60 gi urm.

7Ibid., XIII, p. 98 gi urm. Cf. ibid., 1912, p. 48 gi urm. Pentru originea culegerii, Alecsandri, Scrisori, p. 115.

Poesie rumAneascAl poeSie patrioticA.-k-Noul tentru 259

evocatii istorice, pentru a le turna in veviiintulunor scrisori catre

poet 4: se adaugai scrisori ale lui Aleesandri catre Ghica 24 Ale- xandru Papadopul-Calimah publica in Convorbiri" articole despre- trecutul cercetat in izvoare 3. Acest urma prin femei al lui Searlat- Voda Callimachi se indeamnä apoi a scriei el, dar pe basa documentelor, amintiri", in care e vorba de vechi ceasornicari straini din Moldova qi de aceia din alte ten i 4. Paginile despre Unire yin lug din experienta Iui5. Interesul vremii mergea qi asupra trecutului Rominilor neliberi, qi, la aparitia cartii bunului, credinciosului ucenic allui Saguna, arhimandritul Nieolae Popea, Arhiepiscopul qi Mitropolitul Andrei, baron de $aguna (1879), Slavici scrise pentru Convorbiri"cea mai inteleapta pretuire a operei indeplinite de marele arhiereu 6. Aceasta in timpul cind Teodor V. Stefanelli iscodia §tiri istoriee statistice adesea naive din Bucovina 7. Dacia tnainte de Romani alui Tocilescuera sä aparai, atacatä de Hasdeu, in Binele Public", ajungea, pentru aceia, sa fie láudata in Convorbiri". E,astfel, de mirare cum Maioreseu, ocupat ¡iterar in aceasta vreme cu traducen i din prosa §i chiar din poesia germana §i in genere apuseana9, Cu conferinte ori cu intirziate atacuri contra neologismelor, pe care le tot scotea din us noua literaturi', strins legata de graiul poporului 14, a putut proclama quasi-neexistenta

Ibid., XIV, pp. 1i urm., 55 gi urm., 81i urm., 209 si urm., 325 gi urm., 407 gi urm., 445 giurm.; XV, pp. 165 gi urm., 209 gi urm., 254 si urm., 339 gi urm. Ibid., XIV, p. 164 gi urm. (Vasile Porojan, amintiri de copilArie). Ca ibid., XIV, pp. 194 gi urm., 252 gi urm. Ibid., p. 29 gi urm. Ibid., pp..32-4. Cf., pentru transmiterea prin Alecsandri, Scrisori, p. 467. Prin el trimetei Melchisedec ;ibid.,p. 116, no. cix;p. 117, n-le cx1-11 p. 119, no. av; p. 120. Ibid., XIV, p. 5 gi urm. 7 Ibid., XIX. Ibid., XX, pp. 235-6. 9 y. 0 Biblioteca Literard: Patria nuvele de Carmen Sylva, Alarcon; Bret-Harte i din chinezeste, traducere romlna de T. Maiorescu, Craiova, 1882. 1" V. Titu Maiorescu, Patru conferinte, resumate de Mihai C. Brdneanu (Hermes), cu un apendice de d. Anghel Demetrescu, Bucuregti 1883. In a- celagi an Maiorescu cAta sA ar5te cum lupta sa a cigtigat biruinta (v. Cony. Lit., XVII, pp. 81-6). I' Ibid., XV, p. 281i urm.

NO Istoria IlteraturlIPromlnet1 studiilor de istorie In aceasti epoci ava de aplecitä si räscoleasci trecutul, facInd rispunzatori vipe cei patru profesori de Uni- versitate, cari ar fi fost incapabili de a da macar o monografie sau tdlectie de documente, tratind cu cea mai mare asprime nepre- tuitul Jesaur" al lui Papiu Ilarian pentru cä iea din cärti tipärite vi di traducen vi bitIndu-vi joc de ce adunase din archivele italiene rivna lui Esarcu,ba imputInd lui Hasdeu ci vi-a intrerupt publi- tatia de documente: daci Tocilescu Ii place pentru greoaia lui compilatie archeologick nu e api cu Fragmentele lui Hurmuzaki. 0 esceptie liuditoare o Ikea pentru bunul studiu, apärut la Viena, al lui Slavici : Die Rumaenen in Ungarn, Siebenbuergen und der Bukovina 2, Dar, iarivi, de vi, cu putin Inainte, in Convorbiria3,Xenopol fusese trecut cu vederea4, cind diduse interesantele studii asupra positiunii geograf ice a Rominilor" 6, cum Revista pentru istorie, archeologie $i filologie a lui Tocilescu era si adune indatä pe toti cercetätorii, de la Vlidica Melchisedec la d. Gaster, tot Maiorescu pare a fi acela care-i salutä aparitia In Convorbiri" 6. Gindind vi la vechea-i Campan le, criticul recunoavte cu simt istoric ci atacurile de atunci pot pärea prea

1 0 verificare a lucrului acestuia de profesorul Frollo, ibid,, XVII p. 405 si urm. (actele gasite sint In vol. VIII din Hurmuzakia). 2 Ibid., XV, p. 401gi urm. In schimb, se aduc mari laude lui Hasdeu, pentru Cuvinte din bdtrini, cerindu-i Istoria limbii romlne", gilui Cihak. Intr'o dare de sama despre exemplara. Bibliografie a lui Voltaire de G. Bengescu, Maiorescu ieaIn gluma intentia acestuia de a scrie, cu Emile Picot, o veche istorie a Moldovei (ibid. XVI, pp. 271-2). Dar revine, gi cu laude, asupra cartii aceluiagi despre Alexandru-cel-Bun (ibid., pp. 360-2). Se va face loc gi studiilor lui Melchisedec, ibid., p. 371 gi urm., 422 gi urm., 464 gi urm. 3 Ibid., XV, p. 384 gi urm. 4 In 1883 el incepe cursul sat' la Universitatea din lagi(ibid., XVII, pp. 300-6). 5 Xenopol, npoligraful Xenopolu" al lui Maiorescu (ibid., XXIII, p. 593) da giun buletin In care vorbeate gi de slaba lucrare de debut a luiAl. Philippide, incercari asupra stdrii sociale a poporului romin in trecut Q881); ibid., XV, pp. 475-8. Dar tot Philippide da, In studiul sail despre Cro- nica lui Huru" (ibid., CXVI, p. 249 gi urm.), cea mai clara gi mai distinsa ca forma din toate numeroasele sale lucran. Gane e prins gi el de tendinta vremii gi imbraca In forma de nuvela legends istorica, in legatura cu Stefan- cel-Mare, de la Borzegti (ibid., XV, p. 418 gi urm. ° Ibid., XVI, pp. 323-4. E timpulcind ai d. C. Meissner face istorie, re- censind cartea lui Tomaschek despre Balcani, ibid., pp. 446 giurm., 574 gi urm.

Poesie romOneasce ipoesie patrioticlNoul teatru 261 aspre", prea putin oportune", prea lipsite de respect pentru vechile autoritati". $i el crede acum ca. e neaparat" a cunoaste Biblia romina in frumoasa limbä din secolul al XVII-lea,i cronicarii uostri,i povestile, poesiile si proverbele populare".

Budulea Taichii al lui Slavici, minunat de plastica, asemenea cu scrisorile dintre Ghica si Alecsandri, indemna, de altfel, spre ras- colirea amintirilor personale, si, in ale lui, Gane, urmindu-si scenele vinatoresti, gisi materia frumoasei povestiri in jurul bunului Turc de casä al familiei sale, Aliutd. Diplomatul care era 011anescu 3 (Ascanio) culegea impresii de Orient ca acelea din Nevruz. Pana naivul Ispirescu va cäuta in memoria sa mai recenta inciden- tele unei calatorii »de laRosiorii-de-Vede i'napoi"4. Si Cara- giale, iscalind Luca", va da omintiri din teatru", care stout pline de interes 5. Atunci Creangá veni cu Amintirile din copiläriel. Fleá stäpinireaprintr'oinaltäideiemorala caredeosebeste scrisul luiSlavici,färä linisteacuivacare priveste de departe, dintr'o viatä statornicitäi asiguratä, ce i se nazare in minte din inceputurile sale, ne?.gal, plin de cuvinte rare, amestecat si une ori confus, plin de expresii locale, dar de o perfectà' sinceritate nemes- tesugitä, de un pitoresc spontaneu, opera aceasta a luiCreangà alca'tuieste partea cea mai originalä din scrisul institutorului iesean, In care a trait pana la capat teranul de supt muntele Neamtului, de si forma povestilor e cu mult superioara. Numai a doua parte, in care e vorba de grijile mamei, e plina de o duiosie retinutächipurile felurite ale satului risar si se insufletesc; niciodati pana atunci nu se gasiserä atitea impreuna si asa de deosebite in jurul poznelor f Acute de un copil neastimpärat, si acelasi dialog, de o rarä autenticitate teräneascä, prinde o bunä parte din aceastä larga fresca ruralä. In a treia parte, apärutä. la Mart 1882, e si o bogata descriere a acestui mediu nemtean, cu scurta caracterisare plasticä a satelor de supt codru, in umbra manästirilor, a cäror tainä nu vorbeste

1 Ibid., XIV, p. 201 si urm. Dar Petrea Dascdlul (ibid. p. 286 si urm,) e prefacerea In literatura a unei simple anecdote de vinatoare. 2 ¡bid., p. 365 gi urm. Ibid., XVI, pp. 81 iurm., 190 0 urm,, 227 si urm. 4 Ibid., XVIII, p. 193, si urm, 5 Ibid.. XI, pp. 397 0 urm, 434 si urm.

262 Istorla literaturii romAnesti celui nepurtat prin veacurile istoriei Moldovei, dar Cetatea Neam- tuluiii apare ingraditä cu pustiu, acoperità cu fulger" (las la o parte restul, in care e vorba de vite Jugärite de streche"i de vinderei 1), pe cind venerabilul staret Neonil apare numai ca un bätrin olog, care ne sfätuia cu duhul blindetei sä ne tinem de Ceaslov §i Psaltire, cäci toate celelalte invätäturi, zicea el, sint numai nikite ereticii, care mai mult amäräsc inima §i tulburä sufletul omului" ', ha chiar ca untilcare opre0e pe nedrept leafa das- cähilui Popa Duhu. Hazlieedesigur ipriveli§tea lumii de clerici in carecoala aduce pe bäiatul de la Humule§ti, dar poate cä niciaruncarea cupravila isfe§nicul, in timpul slujbei, de preotintre augäri nue mai adevdratä, fiind tot a§a de putin pioasä pentru amintirile copildriei, carear avea multe altele de spus. Capitolul care prive,te §coala, egal de vioiu, nu mutä inteun mediu mai putin trivial, innetagaduitulinteres al amindurora 3. Amintirile se opresc la intrarea lui Creangfi in Seminariul din Socola, la 1855, pentruafi reluate apoi in schita Popa Duhu4, care nu e decit o culegere de anecdote färà spirit.

, Se presinta si icoana lui Grigore-Vocla Ghica la deschiderea scolii din Tirgul-Neamtului. 2 Despre adevaratul Neonil, v. lucrarea dlui N. Banescu, Stareful Neonil. 3 Amintirile au fost scrise la Bucuresti in timpul cit Creanga se ingrijia de boala lui in spital. Aici culege balada ciudata care leaga pe Jemnai Craiu (Jicmon, Sigismuncl) de Lina Catalina (Cony. Lit., XV, pp. 383-4). 4 Ibid., p. 313 si urm.

V. Ardealul §i noua mi§care.

In acest timp de literaturä inspiratä de poporvi apoi vi de trecut, Familia lui Vulcan, o bucatä de vreme, putintel neglijatä ', se reface de pe la 1881, dupä cedirectorul trecuse de la Pesta la Grade 2, cind reiea vi poesia popularä 3. Din acest mediu ardelenesc cel putin ca vi din simtul pentru cintecul poporului al celor din tara libera vi-a luat Eminescu incä de lainceputinspiratia populara. Materialul Familiei era dese ori alcätuit din imitatii vi contrafaceri ale acestei poesii populare, vi schite ca a lui Gheorghe Träilä intrebuintau in dialoguri graiul satelor bänätene. Elemente de viatä teräneasa sint prelucrate de Vulcan el insuvi 'in Biografia unui arbore, povestitä de el insuvi4. Acelavi Träilä dä un sir de vtiri despre obiceiurile din pärtile Timi voarei 5, dupä cele din Bihor, de un altul 6,i se adaugä informatiile bucovinene ale lui Manan 7 icele ad use de Miran Pompiliu 8

' Concordia din Peste, Aurora Rominä dispAruserA, ca si Federatiunea si Amical ,Fcolii, ale lui Visarion Roman, Magazinul Pedagogic din 1867, de la NAslud, Amical Poporului, din acelasi an, Albina din Viena, ca si publicatia de satire Calicul. Se anuntase Progresul si Amvonul lui Popfiu (pentru care v. Fam., III, p. 431). I Fam., XIII, 541 si urm. 8 Ibid., XVI. Ibid., III. 3 Ibid.,II, pp. 312-4; III. V., d. ex., pp. 443 si urm., 457 si urm. Ibid., II, p. 299. 7 Ibid., III, pp. .01-2, 597-8. 8 lbid., pp. 346-7. Ibid., III, pp. 461-2. Poetul I. BAdescu, trimes de societatea Orientul" pentru ca sA adune poesii populare la Nord de Carpati, afost arestat ca

2E4 Istoria literaturli romAnestl

Grigore Moldovan trimete chiar o culegere de cintece ardelenesti 1 Se merge asa de departe, incit se presintä intre portretele Romini- lor ilustri al lui Mircea Giuca din Ticfanul-Mic, lingi Oravita, unul din pisträtorii acelei comori de balade 2 Pentru nuvele se cautä totmai mult inspiratia populark pe care oadopti un ButicescudinCluj. InCrucea din Pe#ercl, cel ce iscileste Dionisie Coriolan strimuti cetitorul incolibele picurarilor"dinBihor :cine n'afost inteonoapte inta- rinile satelor romänesti,acela niciideien'are despre mistici- tatea sunetelor, despre armonia ceamelancolicisi indulcitoare a fluierului picuraruluice sede lingaporsor". Ne intilnim cu preoti bogati cetind vechi cirticupotcoave, cufetelelor frumoase, sigraiulpoporuluiInsusini se presinti,nefalsificat : Bat'o soare batirá (sic), suratä, ci mindrä mai poate fi Dilinca Popii, asa-i de all* ca un porumb, asa-i de fiioasä (sic): doar cit tine vidicul nu i-ai afla pireche... nu, hie, nu-imirare ci e fati de poi* ci'cigindesti cà e fatä de Domn... Ba doari-i si mai mindri decit Nani Jagirului, de si ea poarti cerc si clop in cap". E o plicere sàasistilaacea incredintare" afetei, cireia totusi &dui aiurea-iumbra'.Si cepitorescse presintà fuga fetei: Daci i se incitaupolcuteleinteun piducel, nu le descita cu frumosul, cisesmicia, rumpi-seorifiece-a fi, numai sá poatä ajunge mai iute... Altifatipentru lumea asta n'ar cuteza si umble noapteaprinpidure. Altä fati nu si-ar biga capul in api, cici pe unde s'avintä Dilinca, umbra lupul, umblä momliete, umbli mama päduriia. $i portul popular, atit aceldin Rominia, vizut de Vulcan la Expositia din 1-aris, cit icel din Ardeal, afli pretuire in aceastä revistä. In mijlocul unei literaturi artificiale, care isprävise prin a desgusta pe aceia chiar cari o adipostiserä si liudaserä, apare acolo in 1871 ca un fenomen de viitor gluma lui Vasile Budescu, mai putin fericit In alte scrieri: Tiganii. Materialul popular, cu versul serpuitor, cu- agent de propaganda dacice, laBerbesti, In Maramuras, la18 9;ibid., V, pp. 531;49. ' Ibid.,11, pp. 481-2. Legdturi cu Gherla; II, p. 01.In an. IV, N. Den- susianu Incea-ca o interpretare romand a poesiei populare. 2 Ibid., 11, pp. 495-7, 508-10, 520-3.

Ardealul §I noua miocare 265 prinzlnd o extraordinarä bogAtie de cuvintepitoresci,e foarte bine intrebuintat : StrInsu-s'au Tigani-odatä, Toti din lume laolaltä, La capätul satului, In margenea codrului: CIO ciurari, citilingurari Si ma4trii toti mai mari, DrImboie0, cimpoitori, Corturariilipitori, Ca biserica sä-§i tack Pop ä de Tigan s'aleagi, Cä-i hule0e lumea 'ntreagi Cä n'au sat, loc stätätor, Si popä din vita lor 1 Acela0 gäse§te In poesia poporului ce-i trebuie pentru a scrie, din inädituri visibile, frumoasa Doinä a lotrului : Vinä, dalba primävarä, Sä 'nverzeascä lunca iarä, Luncai pädurile, Pädurea cu murile, C'arde sinul lotrului De dorutul codrului 2. Sau : Mult mä 'ntreabä sfInta lunä : Unde-i voia mea cea bunä, a 'nfloriam ca mugurii Si sältam ca fluturii S.

Frunzä verde de viutä, Am trei mindre de drägutä : Una 'n deali una 'n vale, Una 'n capul satului, La Haim bradului, Cea din vlrful dealului Dragg mi-i sufletului,

1 Ibid., VII, 454-6. Acelasi adunA poesii populare; ibid.,p.482. Incer- case de a le prelucra, ibid., pp. 595, 615-6; VIII, p, 3w. 2 Ibid., p. 411. IntrebuintInd acest motiv, 0 Vulcan poate sA dea o bu- catA care se cete§te cu plAcere, Gorunul lui lioria (ibid., p. 455 fi urm.), 2 Ibid., p. 520.

266 Istorla literaturil romanesti

Cea din capul satului Mi-e rumperea capului 1 Apar la Familia noi colaboratori : pedagogul Stefan Velovan 9, Petru Dulfu, cu O cearta pentru nimica", din 18833,Brasoveanul, de o fecunda productie, nu totdeauna fericita,poet traducator, nuvelist, povestitor cu vioiciune al calatoriilor sale, Teohar Alexi, urmas al vechilor companiO greci, acesta 0 cu un roman istoric Beiu, Vodei, Domn, din 1884, iesind in fascicule ilustrate 4. Un spirit critic, patrunde si acolo. Volumul lui T. V. Pacatian, Flori de toamnä, intimpina critica profesorului Silasi5.Marienescu poarta polemici dirze in jurul folkloruluisat'6. El va incrucisa spada cu Aron Densusianu, care-1 taxa de falsificator pentru ca el insusi nu pretuia partea de datini din epopeia acestuia, Negriada (18797). Mai ales e de tinut sama opera de dirza trecere prin sitä a lui Radu Nasturel", care stie si portughesa8.Unele idei sint juste, altele bizare, ca lauda pentru acel naiv N. D. Popescu in care talentul schinteiaza" 3. Se cautä relatii mailargi, pana inBucovina. Vasile Bumbac, colaborator cu obalada la Familia in1866, pregatia,spune Vulcan, o epopeie poporalä in dottázeci si patru de cinturi supt titlul Pe/rea Ccifei lei..., despre un räzboiu... in care Petrea Catelei se lupta cu craii zmeilor,ii invinge prin multa ostenealä si prin aventuri multedevine inurmä domn peste tenlezmeilor"1". Balada s'a si publicat, dar lunga insirarede versurimarunte,

iIbid., pp. 566-7. In vol. VIII,p. 175, si IX, p. 396; X, p. 259 (e de-a dreptul poesie populara). 0 balada bunisoara, Cu subiect roman, ibid., VIII, p. 261; cf. XI, pp. 72-3. Si in poesii de iubire (v. ibid., X, p. 25) el amesteca asemenea motive. Autorul era profesor la gimnasiul din Beius (ibid., p. 41). 2 Ibid., XX, p. 53 si urm. 5 V. Reintoarcerea, ibid., IX, pp. 443-5. 4 Supt pseudonimul Stan Pirjol,Moartea lui Mihai Viteazul,1881; cf.if i carte, ai parte,1878. 5 Ibid., XIX, p. 55 si urm. Gasim cu mirare si o nota despre Carlyle; ibid., XVIII. p. 13. Silasi inchisese foaia sa Sionul Romänesc, inceputa la 1866 si mutata pe un an la Viena. e Ibid., XVII, p. 126 si aiurea. Cf. Lumineitorul, 1880, n-le 7-18. 7 Fam., XVI, pp.572-3, 579-80, 584-5, 596-7, 603-4, 608-9,614-5,619-22; XVII, pp. 12-3. Densusianu profesor la Iasi, ibid., XIX, p. 605, a Ibid., VII, p. 463. 9 Ibid., .X111, p. 326. " Ibid., 11, p. 323 si urm.

ArdealulI noua migcare 267

coloare ipitoresc,oboseste t. Acolointretinerise aratä foarte zelos istoricul diletant Dionisie Olinescua.Se corespunde chiar cu Petersburgul, unde Petru Sircu incepe un curs de romä- neste 3. Din tara liberä, de unde N. Xenopol scrie contrafrantuzis- melor 4,altii, Alecsandri, Matilda Poni, care dä la 1872 un volum de Poesii5, Veronica Mide 6 colaboreazA curent. Sint relatii chiar cuP. P. Carp 7.Un P. V. Grigoriu (Buduscä") din Iasi Mcà student la Paris, devine un informator petmanent 8. Vulcan insusi, care lace in 1881 un drum in Romänia 9, se pres- chimbä. Editorul Sezcitoarei se apropie de inspiratia popular'ä, ea in De la sate din 1883. Dupä ce o bucatä de vreme pierduse tot interesul, materialul cel mai de pret, dat de popor, trecind la admirabila publicatie pentru sate Sezeitoarea, de la 1880, cu contributii de Pantazi Ghica si Scurtescu, Bonifaciu Florescu s. a., Familia redevine astfel supt impulsul acestui tineret o revistä de insemnätate.Si Ispirescul trimete colaboratia sa Eminescu publicä acolo S'a (Las amoral", De-acuma", Pel'ingei plopii gird sot15 si Ce e

Ibid., pp. 457 siurm.,469 giurm.,483 siurtn.,489, 493gi arm.,501 [um., 505 giurm.,513 giurm.,517 iurm., 525 gi urm. Beizadea Tudurel din Moldova, XII, pp. 520gi urm.,530 giurm. Cf. ibid., XI, pp. 214, 492; XIII,p.7!.Cf.Foaia Sotietafii,IV, p.37. Lui Dimitrie Onciul, student,ise raspundealaConvorbiri (VII,p.184): D-lui Dim. On., Bucovina. Intentiune-t e bundi va indemn sd urmati, ¡usa pan' acum prè (sic) multe gregeli de limba gi forma". Cf. V. I. Palade, Oexcursie la Suceava, 172 ; G. V. Stefaniu,ibid., XIV, p. 356. Ibid., XX, pp. 540-1. V. gicf.ibid., XX, p. 663.Planul de a se publica Mesagerul Basarabiei luiDrumagcu, in1884; ibid., XX, p. 47. ibid., XVIII, pp. 105-6. bV.ibid., VII, p.361; X, p. 313; XVII, pp.77gi urm., 83 gi urm.; XIX, p. 634 (se anunta povestireaei,Pdcatele peirin(ilor. Volumululterior, Povesliri adevdrate).Portretul ei,ibid., XX, p. 157.Despre ea vorbegte un Alexandru Tóth, inFövdrosi Lapokdin 1881. Ibid., XIX, p. 527gi aiurea. 7 Ibid., IV, p. 401. Scene din Iasi,XIII,pp.513-4.Acelagi catre Gh. Scheletti,ibid., p. 351. Cf., pentru Seheletti,ibid., XVII, pp. 2-s8-9. Cf.V. Cosmovici, inRev. Noud, 111,p. 40 gi urm. Fain., XVII, pp. 451-2. 0Nota despre tuca lui,ibid., XIX, p. 283. 11 Ibid., p. 197. 77 Ibid., p. 269. 28Ibid., p. 417.Anuntindu-i, mai tarziu, boala, Vulcan pune in vederepu-

268 letona literaturli romanegti amoral'.Apare o cronici bucure§teanä permanentä, de poetul, de altfel mediocru, Roca (A. C. Sor"), in care sint §i entice Interne-

i curagioase, care se une0e cu acea, a tinärului Olinescu, din¡ate Bucovina, §i cu discutiile in care Sila§i represinta vechiul punct de vedere latinist ca ilipsa de gust, liudind poesiile d-lui PA- cfitian. Ea räminea deschisi atitor studenti porniti pe o cale nouä, Pompiliu fiind ingaduit si rispundä aprecierilor bitrinuliii pro, fesor 2. Dar inspiratia populari, represintati §i prin pove0i ca ale lui loan Pop Reteganu13, se a§eazi in locul intiiu. Numai in Fa- milia" 4a ie§itsingur prologulpieseiincinciacte, pe lingi acest prolog, pe care, la 1882, Alecsandri o intituleaziNävälirea Jidanilor. Cuimitatie de jargon §i luptä contra Aliantei Israe- lite", ea va fifost intreagi la nivelul lui HerFu Boccengiul" poate mai mult chiar cleat al Lipitorilor Satelor".

Si corespondenta bucure§teanä a Familiei" ne face sä cunoa0em cum vechea Junime" ieeani se preficuse prin ace§ti ani 1880 In salonul personal al lui Maiorescu5, acuma pe deplin acceptat, idin causa importantei politice, de acest clan de Ardeleni, mult timp rebel unei influente care se socotia periculoasä6. ,Astfelin blicarea a altor trei poesii, rpe care, d'impreunà cu alteledeja publicate de noi, ni le-a dat pentru Familia (ibid., p. 428). E vorba de $i dried ramuri bat in geam (ibid., p. .549), Din noapte (X, p. 73), lar ciad voiu fi pdmInt (ibid., p. 133). 1 Ibid., p. 345. 2 Ibid., XIX, p. 86 gi urm. Dar gi rAspuns al lui Silagi, ibid., pp. 190 gi urm., 205 gi urm., 216 gi urm. Polemica urmeaza cu interventia lui ,Spiru Ghimpescua, ibid., pp. 352-3. 3 Ibid., p. 97 gi urm. Roca da rcalul dupl cintecele poporale ale Ro- minilora; ibid., pp. 133 gi urm.i 145 gi urm. 0 povestire in stil popular de Alexandru Tuducescu, din Lipova, gi el convertit la noile tendinte, ,ibid.,' pp. 609-10 (cf. poesii populare, ibid., XX, p. 21. 0 poveste, ¡bid., p. 378 gi urm.). Frumoase amintiri, cu obiceiuri populare, de acelagi, ibid., XIX, p. 621gi urm. 4 Ibid., XX, p.1gi urm. 5 Pentru casa lui in Bucuregti, ibid., XIX, p. 143. Se semnaleaza la 1874 ael a facut pe Hasdeu profesor de Universitate. Portretul lui, ibid., XIX, p. 233. 8 V. Maiorescu gi religia, ibid., VII, p. 1 0. Contra subventiei Academiei Romine, tot in 1b71, ibid.,p. 333. Pe la 1 73, pentru Vulcan, el rdesvolta multa activitate"; ibid., X, p. 334.

Ardealali noua mIscard 260

Mart 1883 cetesc unul dupä altul in casa dinStr. Mercur: Ispi- rescu despre jocurile de copii, Hasdeu, care inch de la foaia Traian, §i inainte de revista de eruditie Columna lui Traian, ofe- rise pacea levenilor cu verva-i cunoscutä"2, un tablou rafaelic: Romania cu admirabilu-i profil Basarabia, hothrit revistei limbilor romanice",iar,dupi ceamfitrionul dede cetire unui fel de poemä. ideografick Musa Rustich", pe care o primise prin postä", Roca presintäocalul duph cintecele poporale ale Rominilor" 3, Altä datä, dupi ce Alecsandri ocupase o intreagh searä cu cetirea Fintinii Blanduziei" despre care va fi vorba in altä leghturä. se succedeaza At. M. Marienescu, cu insemnata d-sale nuvelä Regina Stelelor, foarte interesantä din punctul de vedere al florei vi mitologiei poporale romine", poesii de Eminescu vi un quatren adresat d-lui Alecsandri de d. Hasdeu, care-vi exprimä iubirea admiratiunea chtre Horatiu al Romanilor vi Alecsandri al Romini- lor"4. Aceste versuri, pe care le redi Familia", iatä-le : Bäkinule Horatiu, a Romei vechi mindrie, De care toti Latinii in veci se vor mindri,

1 Cf.III,p. 127; IV, passim. Din causa articolului lui Xenopol despre Convorbirile economice" ale lui Ion Ghica, el ,intinde o mina de tittle... revistei transmilcoviene, oferind gi a se lace abonamente comune (IV, p. 264). Se reproduce sice a scris Xenopol despre literatura populara, poesii de Matilda Cugler (ibid.,p. 70), de Veronica Miele (ibid.,p. 185). De altfel Alecsandri, foarte eclectic totdeauna, daduse lui Hasdeu bucatile Vlad Tepes Stejaruli Vadul lui Traian (pp. 189, 233). Numai cu lacob Negruzzir= Abraham Albuzzig continua un usor razbaid de floreta (p. 65 si urm.). De altfel, in Aghiufd, p. 186, se putea ceti acest anunt: D. B. P. Hajdeu propune colaboratiunea sa ca istoric la orisicare foaie romini,fiind vederat di o asa col4boratiune curat stiintifica nu implica de loe simpatie sau solidaritate politica,ci numai simplu va da autorului mijloace de a lucra si de a scoate la lumina un foarte mare numar de descoperiri de cea mai mare importanta pentru istoria romlna". Familia se va ocupa insi de atacurile lui Gh. Panu contra lui Hasdeu; XVI, p. 356. 2 El publica atunci piin Buletinul Ministeriului de Instructie al lui V. A. Urechia (v. despre fratia de mosie ;I, p. 620 si urm.). 3 Fam., XIX, p. 129. Ibid., X X, p. 180. Cf. adresa contemporana a lui Maiorescu catre Alecaandri; hGeniul d-tale, care este si va raminea cea mai Malta incoronare a inteligentei rominea (1884) ; Conv. Lit., 1932 1, p. 431.

270 istoria literaturil romAnestl

Jubirea-mi pentru tine azi este si mai vie : lubindu-te pe tine, iubesc pe-Alecsandri 1. Poate pentru atita nu merita sá se uite o intreaga epopeie de crunte lupte intrecei doi corifei ¡iteran.Veniau acolo, de altfel, ca A. asculte si povesti de Baican, glume de Jipescu, un Caragiale ling6 avocatul, politicianul, apoi ofiterul, Candiano-Popescu2. Se 'Mtn- niau si Ispirescu si Dulfu 8 In fatä, Petre Grädisteanu, care nu-si uita literatura si era dominat de frumoasa ideie de a reinvia Revista Contemporanci de fericitä amintire", face sä ceteasci Ciru Oeco- nomu si 0116nescu 4. Almanahul Romeiniei June din 1883 inseamnä afirmarea acestei solidaritäti a tineretului din Austro-Ungaria cu directia poporali din Romänia. Se gäsesc impreunä numele reginei Elisabeta, al lui Alecsandri, ale junimistilor", de la Eminescu, Slavici si Creanga la Gane, lacob Negruzzisi Xenopol, allui Maiorescu, despre progresul adevärului in judecarea lucrärilor ¡iterare", nu fall Neni- tescu, Bucovineanul I. G. Sbierea, lar, dintre Ardeleni, numai Vulcan siI. Popescu de la Sibiiu. E data cind Familia faceloe unui articol in care se recunoaste influenta binerácgtoare a luptei duse de noua clirectie"5. Apoi, se va produce intrarea la Vulcan a tinerilor de la Viena,

i Fam., XX, p. 182. 2 Ibid., p. 524. 3 Ibid., p. 594. Si multi altii, ca V. Babes, N. Densusianu (sic), episcopul Melchisedec ;v. Vulcan, ibid., XX, pp. 69-70. Se cetia, dar se raspingea de la publicare, o rectificare a generalului Manu contra lui Ion Ghica ; Romeinia Liberd, si de acolo in Fam., XX, p. 591. Pe atunci Urechil lauda pe loan Maiorescu (Cony. Lit., XXV, p. 449 si urm.). $i D. A. Sturdza colabora la Convorbirile junimiste (ibid., VI, p. 257 5i urm.). Sistemul se introduce si la Brasov, tot cu doamne si domnisoare, in care insa se fac lecturi din literatura altora ; Fam., XX, p. 591. $i mici cuvintari, ibid., p. 615. 4 Ibid., pp. 476, 484. 5 Ibid., XIX, pp. 234-5. Maiorescu insusi promite un articol Familiei"; ibid., p. 307. Se d5, de fapt, un resumat al conferintei despre temperament, datorit unei Ignota, doamna din societatea bucuresteana", poate d-na Ma- iorescu (ibid., XIX, p. 345 si urm.). Cu alte trei resumate, de M. C. Bra- neanu (Ipnotismul", Darvinismul In progresul intelectual" si Originea limbagiului"), in volumul de la 1883. Se anunta 0 un studiu allui Maio- rescu despre directia noue si o biografie a d-nei Kremnitz, cumnata sa si amica lui Eminescu ;ibid., p. 636.

Ardealul vi noua mivcare 271 grupul de acolo convertit, la Convorbirile" atacate °datai de Radu NästureP, cuprinzind pe un I. C. Frunza, a§ezat la Brapv, autorul unei nu-vele ca Tica lui Coder4te2, cu povestea ei §i a lui Trick' Bondoc, un I.S. Paul, mutat apoi ca profesor la la§i, care publici acolo, in 1881, Nu-i nimic, nuveld din 48, Solomon Halita, pedagogul, caruia Frunzi-i dedicä incercarea sa, un I. T. Mera, viitorul medic de la Carlsbad. Nedibace, acea nuveli a luiI.C. Frunzi, student din cer- culRomäniei June" 8,da priveli0 de viatä bra§oveneasca de la Rominii din margine, §i schitarea tipurilor: a femeii fudule, care, cum zice sotulei, a vrutsa-si faci pe fie-sa doamna", a acestui sot, caruia ise aruna in fata, de &Inn, care e neam de negustor", 6 el se coboara din hamali", a ginerelui planuit, care a invatat In Romania, §tie zice bonjur"i se imbatä de ziva nuntii §i deci aceasta se stria, e lama cu patrundere2. Si tot in acele numere ale revistei din Budapesta I.T. Mera, atunci student la Viena, dovedia mai multa areà stind alaturi de Slavici in notarea siguri a unor bogate amintiri de acasa, cindschila neuitata infäli§are abietului dascal de sat romanesc, ciruia, cu tot nrocula sau imposant, ii place dud i se aduc pocloane, Oat la puii tercuiti provisoriu dupa u§a, decolarii sal terani 5. E lira indoialfi una din cele mai bune schite ce s'au scris In romanqte §i ar fi vreme ca ea sa fie desfacutä din paginile unei reviste uitatei sä intre in acel mare nuvelier" al neamului care ar lace atita plficere. in Peidureful, acela0 scriitor, nu face cleat sä imbrace inteo forma aleasä, Cu un dialog bogat iviu, povestea populara.6. Si vechiul

' In 1871, VI, p. 20; VII, p. 463 (cf. ibid., pp. 93-5). Cf. nota despre Ma- iorescu, ibid., p. 274. Ba chiar contra lui Odobescu, VI, p. 76 vi urm. Ibid., XVIII, p. 393 vi urm. Cf. vi Pompiliu, Plopii, ibid., XV, p. 400; Maria cea oarbd, ibid., XVI, p.542. Si d.I. Bianu, cu schite istorice, Moar- tea lui Miron Costin, ibid., XIX, p. 477 vi urm. 3 Gazeta Transilvaniei pe 1882, n-le 66-7 (reprodus in Cony. Lit.). Fam., XVIII, pp. 393 vi urm., 408 vi urm. Mai tArziu, el ivi va ride de Septimiu Catul, Oral. bogat, Ardelean get-beget vi confus in ideile sale ; ibid., XX, p. 52. Va da o schitA din BArAgan; ibid., VIII, p. 633 vi urm. 5 Ibid., XVIII, pp. 396 vi urm., 408 vi urm. Acelavi dA insA o nuvelA din alt mediu, In pension, care e cu totul inferioarii; ibid., XIX, pp. 14 vi urm. 26 vi urm. 39 vi urm.

1' Ibid., pp. 285 *i urm., 297 vi urm. 0 poveste iscAlita Vasile Giimuleai ibid., P. 384 vi urm.

272 lstoria literaturii tomaneoti povestitor Ranta Buticescu gäsia pe atunci altá formä ca sfi ir& brace o povestire in care imaginatia preface realitätile populare 1; e una din cele mai bune povestiri de acest fel, imbracati intr'un zäbranic de curatä sifinä poesie 2. Din aCeiasi nouä generatie lace parte apoi Gr. Sima alui Ion, care trimete Familiei", in 1882-3, frumoasa poveste Voinic de teiu 3 §i Busuioc fi meigheran 4) In 1883 pe Negrea PeiscdlitorulA, cu amintiri din tineretà presintate cu verva luí Creangii cu un pitoresc asämänätor; o schitä din tara Motilor n'are aceiasi vioiciune 6 O upará prosä de glume une ori, altä datä de fnjghebäri crunt romantice, ca a lui Virgil Onit I, se poate pune in leghturi cu aceiasi miscare. In 1884 eldä., in Niciodatd, cu scene din pärtile &lista Sibiiului, pagini in spiritul lui Slavici 8.

Junimea" biruie astfel in Ardeal, pe la 1882 prin propaganda lui Slavici, care, dupfi ce publicase in limba germanä acea insemnatä a sa lucrare pan-romäneascä despre Rominii din Monarhia austro- ungarä, intreprinsese, din indemnul lui Maiorescu, o cälätorie in Italia, din care ni-a ramas 9o entusiastä, dar naivä' descriere a naturii si a artei italiene (1882) lo, fäcuse o scurtä sedere la Bucuresti ", pentru a trece din nou peste munti, ca sä scoatä

!bid., XVIII, pp. 427i urm., 429 si urm. De acelasi, In aceiaoi revista, pe 1882, nuvela Flori ca spini. In 1883, Florite dragostei. Alte Incercari de acelasi In acest gen, Fam., XIX, p. 184 si urm. O buna nuvela de lason Biano (Isaia Botco) ibid., XX, p. 224 i urm. Autorul, vechiu colaborator, se Impuscase; v. ibid., p. 219. 8 Ibid., XIX, p. 2 si urm. Ibid., p. 169 si urm.. V. si alta poveste, ibid., XX, p. 596l urm. 5 Ibid., XIX, p. 61 si un. Poesii populare adunate de el la Bucium-Poeni, ibid., pp. 92, 104, 202-3, 253, 293, 401, 424, 592; XX, p. 8. 0 nota despre Jirgul de fete de la Gaine, ibid., pp. 336-7. Cf. si ibid., XX, p. 40 si urm. Ibid., XIX, p. 442 si urm V. si ibid., XX, pp, 404-5. 7 Ibid., XIX, pp. 39 -3, 40-7, 453 si un., 466 oi un. De acelasi, ibid., XX, p., 123i urm. si mai departe. 8 Ibid., pp. 485 oi urm., 497 si urm. In Almanabul Romdniei June. 13 Conv. Lit., 1932 I, p. 82 si urm. 11 In 18s3 colaboreazAla foaia E ducatoruL Pentru trecerea In Ardeal, Fam. XX, p. 154. Scrisori din Sibiiu cuibul de vespi, de la 10 Airil si Oc- tombre 1884, catre Maiorescu, Conv Lit., 14 )0 8,pp. 933 sì urm. (p. 956: aoteptat Eminescu), 1052 si urm. V. si Slavici, Din valurile viefii.Pentru traducen In ungureote, Fam., XIX, p. 70.

Ardealei. 0 noua mi§oare. 273

2iarul de luptä Tribuna, §i prin opera societätii vieneze Romänia Jun ä ". Cum, la 18S2 Inca, un vechiu colaborator ca Lije Traila semnala nesiguranta de limba, de ortografie, figuri gresite si expresii lipsite de gust laeditia in volum a nuvelehr lui Gane t,Slavici rispundea cu aceste afirmatii: Limba claselor culte din Romania" e a lui Gane; el.place acelor clase culte ; prin aceasta chiar ea se impune. Directia culturii noastre moderne porneste din Ar- deal:laBlaj s'au stabilitprincipiile generale pe care se inte. meiazi intreaga viatä moderna a poporului romin; la Blaj s'au ivit ideile care azine stäpinesc, din Blaj au fost propagate aceste idei. insá ele nu pot si fie aplicate decit in Statul romin; numai Statul romin poate sa fie purtatorul culturii noastre nationale. ,Si el ajunge 'Ana a declara ca nuvelele criticate sint si un insemnat progres fata de nuvelele luiCostachi Negruzzi oricu ale lui Alexandru Odobescu, care e unul din cei mai insemnati literati ai nostri, insa numai in rangul al doilea ca nuvelist 2". Si iata acum I. T. Mera care &A pagini dinteo conferinta, la Viena, despre scriitorii de la Junimea": in toate domeniile se laudä opera indepli- nitä de acesti scriitori, cu Maiorescu in frunte, dintre cari unii sint celebri" In tara sau in sträinatate; lacob Negruzzi dä in poesie scumpe margaritare" si e superior lui Eminescu, pentru ca nu e pesimist ca acest represintant al claselor mai inteligente a Romanilor"; Nauru si Pompiliu merg aläturi" cu Alecsandri; Gane, a cärui aparare se iea in treacat, e comparat cu Turgheniev, pe cind Rusul Veresciaghin se impune pentru a lämuri pe Negruz,zi; In aläturare, Slavici, destul de läudat, are prea putin, iar Creanga se pierde intre povestasi 3. Dar manusa aruncata de Slavici o ridIcá un colaboratorobis- nuit al revistei, Gr. Silasi, care tagäduieste scelor clase culte" din Romania, a caror definitie o cere, cäderea de a judeca suveran In materie de limba. Drepturile purificatorilor de limba latinisti 4 sint din nou, si cu caldura, apärate; discutind manifestatia pentru Junimea" a Romaniei June", el protesta contra treceriila lu-

L Ibid., - XV Ill, p. 223 0 tum. 2 Ibid., p. 254 0 urm. 3 Ibid., p. 302 §i urm. 4 Cf. ideia din 1873 a unei ,Biblioteci Latino-Romine" in foaia bucule§- teanA Viitorul din 14 Iulie a acelui an. 18

A74 istotla iiteraturfl romAneSti

Crurile moarte a intregii literaturi care a precedat pretinsa rev°, liitie de la141 1.RaspunsulliiiMera, atins §i el, urmeaza :el aminte0e dovezile de pietate fatä de trecut cuprinse in serbarea pentru Stefan-cel-Mare 2 §i pentru Alecsandri; contra latinisatorilor se invoca' si autofitatea filologilor francesi de la Romania" §i el striga indrfiznet : Vom vorbi dari vom serie limba ce am invatat-ola sinul nlaicii noastre§icare o vorbWe poporul... In jurul acestui principiu vedern grupindu-se astazi, nu numai Ju- nimea", ci ialti barbati romini dintre cei mai eruditi", ca Odo- bescu iHasdeu3. Bätrinul MarienescuvacintapeCaroll-iuinversuri de colin dä Colo sus la Rasfirit, Carole Doamne, Steaua noua s'a ivit Si in straluciri cere0i S'a oprit la Bucure0 4. Dincolo de munti se seria, astfel, ca Eminescui aceia cari In Romania liberä stateau tot mai mult supt influenta acestuia. Ajung a se ceti in Familia versuri ca acestea : Noapte, tu e§ti sclava neagra' a veciei, iara eu Sint regini. De pe tronul intunerecului tau Revars valuri de lumina qi-un popor drag de stele Furnia 'n razele mele 5. Sau, supt condeiul unui altfel cu totul necunoscut I. Brapvean: Colo 'n vale se 'ntilnia Turturea cu turturea : Buna ziva, draga mea, Ce e§ti cu inima rea? 6 Toti Rominii aveau acum, indata dui:4 1882, in vremea -cind Romania, trecind printr'un fázboiu a arui influenta trebuie tinuta

Fam., XVIII, pp. 400 si urm., 414 si urm., 422 si urm.,432i urm., 444 §i urm. Cf. ibid., p. 164 si urm. ' V. si mai jos. 8 Fam., XVIII, p. 479 si urrn. Nou ráspuns al lui Silasi, ibid., XIX, pp. 4 urm., 16 si urm. 4 Ibid., XVII, p.145. 5 ibid., p. 430. Ibid., p. 611.

Atclealuli noua n iscare 275 in san* punea coroana regalä pe fruntea lui Carol 1-iu, o singurcl literaturd, §i ea era la inältimea pe care, printr'o fericitä sintesa a influentelor vechisi nota,i-odaduseil, pe basa unor idei care erau, mai ciar, ale lui A. D. Xenopol, Eminescu iSlavici mai tinerii.

Se mica deci si in Ardeal ceva, tot neobservat de revista ieseana, care avea totusi din cind in cind, si multamitä lui A. D. Xeno- pol, o rubrica' de criticä. Harnicul Vulcan, a anti opera nu s'a invrednicit de o cercetare, cit de sumará, dAduse la 1872-3 Nuve- lele sale, tipärite la Pesta, apoi trei volume din romanul Sclavul amorului (tot acolo, in 1875), un nou roman, cu tinte sociale, Ranele natiunii (1876); o destul de vioaie comedie, Mireasei pentru mireasä aparein1877, versurile din Lira mea fiind din 1882. Un Tit Chitul indräznise a atinge subiecte sträine si istorice prinnara- tiuni ca O fatei de Tarabost iSteauaOrientului2. Un Ranta Buticescu publica la 1881, in Dej, un volum de versuri (nuvelele lui apar la Gherla abia in 1902). Aron Densusianu, autorul, Inca din 1874, al studiului politic", scos din Orientul Latin",foaia sa, Romtnii si Maghiarii, se trudia cu acea Negriadei, de un vast avint, in care sinti versuri frumoase 8. La Viena apäreau in 1885 Oarele de petreceri ale lui Al. Tuducescu, Bänäteanul. Brasoveanul Teohar Alexi, cäruia, labatrinetä, nui :repugnanici insusirea lucrului strain 4, incerca, pe un subiect local, original, Cearda alba (Bucuresti1879), pe cind prietenul lui Eminescu, Stefan Caco- veanu, va zäbovi pänä in 1888 cu corecta Floarea Soarelui 5. Din Bucovina nu veniau in tara liberä decit cercetäri de istorie, asupra importantei cärora voiu reveni 6, dar, in Ardeal, pe lingä vechi in- semnätoriai imprejurfirilor contemporane,ca loan Puscariu ulutiu, se ivia acum izelul de cercetare al lui Nicolae Den-

1 Cf. ce scria Petrino In acele Patine cuvinte despre con ruperea limbil routine, CernAuti 1869. 2 v. Cony. Lit., IV, p. 819. Partea a doua e din i8"4. Cf. D. Evolceanu, in Omagiul Bianu. 4 V. Gr. BAjenaru, In Cony. Lit., 1931°, p. 806i urm. 5 V. N. R. L., IV, p.I. Deocamdata I. Sbiera, Originea Romlnilor,1878. Profesorul cernAutean povestit, naiv, dar nu fAra interes, viata, In Familia Sbiera.

276 istoria literatura romine01 susianu, fratele lui Aron siviitor istoric al revolutiei lui Horia I. Nu s'a stiut pänä la moartea lui ce comori de amintiridin de- pfirtatul sätt Marammis, ce bogatie de lecturk ce experienti de locuri si de oameni va aduce din anii sii de student In medicinä, In Italia, ale arii orase si chiar sate le-a stràbätut,si din Paris, unde a cercetat Museele, dar, ca si vechiul Codru Dagusanu, a ciutat O. cunoaseisiviajastratelorpopulare, acel interesant Artemiu Anderco, fiu de preot, cu bursä din Bucuresti, care, totusi preväzindu-si un sfirsit apropiat, visa de atitea lucruri folositoare pe care ar fi sa le facä intors la el acasa 2.

1 N. lorga, in N. R. L., III, pp. 16, 177 0 urm.Pentru un inceput de teatru In Ardeal Cony. Lit., 1932, p. 550 §i urm. 2 V. DAianu, in Luc., IV, pp. 51 §i urm., 173 §i urm., 287-8; Cuget Ciar, 1933-4. Cf. Fant., III, p. 815; VI, p. 315 §i urm., ; XIII, p. 432.

CAP. VII. Literatura in serviciul politicei

indrumärile. Toatiactivitatealiterarä mai veche a Bucure§tenilor fusese animatä de tendinti politice ichiar sociale, acestea trecind de la Boliac la Hasdeu §i la Scurtescu. Hasdeu gäsise chiar in teme revolutionare acea energie, acea vibratie interioara care lipse§te de obiceiu poesiei lui. Astfel in aceastà inscriptie pe mormintul teranului apäsat §i batjocorit : ¡mi lipsia cama§a pe geri pe ploaie, and stätea ciocoiul ling6 calda-i vaträ ; Acum port o hainä care nu se moaie : Tärinä §i piatil L. Din Junimea" nu lipsesc, de la inceput,i unele preocupatii politice, ipeste citiva ani participarea la guve.rn a junimiOlor" le intärise. Carp se credea chemat a da o directie nouà afacerilor publice.Tineriivenitidin Germania erau contraliberalismului parisian gambettist, bogat in frase §i gesturi,i contra vechiului revolutionarism rqu". Timpul", foaia doctrinarà a conservatorilor, adunase pe Eminescu §i pe Slavici, §i o luptfi aprinsà se porni impotriva popularului organ liberal Rominul". Ina din 1878 Gr. G. Nucescu, unul din tinerii militanti munteni, publicase In Convorbiria o serie de articole2, in care, cercetindi &maul,

I Aghiutd, 11, p. 113. ' De fapt luate, WA a o apune, cum orInduise Maiorescu, din Revista Contemporand, V. Cugetul Romdnesc, II, p. 649.

278 Istorialiteratudiromanest1 de-a lungul istoriei universale, ajunsese la resultatul cä, impotriva unui obiceiu general de criticä a partidelor, considerate ca mijloace de parvenire si de fmboggtire, acestea sint necesare, dar cu neapgrata conditie de a nu lace nicio concesie demagogiei curente, ale cfirii efecte conrupgtoare erau expuse cu limpeziciune, si nu fgrg' talent. Caragiale prin comediile sale, N. Xenopol prin romanul sgu se inscriseserä intre predicatorii noii doctrine. Chid, in studiul despre influenta austriacä Eminescu va rosti acelasi crez, se trecuse cu mult peste vechea hotgrire maioresciang de a nu amesteca politica in domeniul de templa serena al consideratillor filoso! ice si al creatiunilor literare. Vasile Conta, cugetgtorul format, uimitor de personal, fgrii nick,influentä asupra tineretei lui, acela care, inteo formä literarä aleask onorase revista de la Iai prin pu- blicareaTeoriei fatalisnzuluisi aincerceírilor de metafisicei rg- ingsese la o parte de noua formatiune politicg reformistg, dar el era sg ajungä pesteputin,ca militantantisemit,ministru de Instructie al liberalilor, cari aveau sh smulgg in curind din cohorta .,junimistg" pe Slavici. Elninescu pgrea prius, citva timp, cu totul, de marea si unica sa adevgratä itibire. Caci cum s'ar putea crede in o altä iubire a lui chid in Sonetele" din 1880 el vorbeste de ani la mijloci 'neg multi vor trece Din ceasul Mint in care ne 'ntilniräm sau chiamii din adincul bunelor zile trecute pe aceia care-i rä- sare din umbra vremilor", Pe veci pierdutä, vesnic adoratä 1? La marele liric,care era el de mult acuma, pgdurea, cu ale eipgsgri,cucul,mierla,presurile, cu teiulsicu izvorul,ea cea vesnic tingrk ce lucruri pentru totdeauna pierdute, rgmase tot mai mult in zarea depgrtatgt intreabä de cunoscuta el-Masi cu pgrul moale": Ce mi-i vremea cind de veacurio Stele-mi scinteie pe lacuri, CA, de-i vremea rea sau bung, Vintu-mi bate, frunza-mi sung 2

' Cony. Lit., XIII, p. 281. 2¡bid., pp. 282-3.

IndrumIrlle 279

Sau : Ce frumos era in cringuri, Cind cu ea m'am prins tovari§l 0 poveste incintati, Care azi e 'ntunecatA... De-unde e0i, revino iar4i, Si fim singuri 1 $iblfistfimuldin Rueciunea unui Dac revineinaceasfA durere a päräsitului: SA fie neagrA umbra in care-oiu fipierit Cai cind niciodatä noi nu ne-am figfisit, Cai and anii mindri de dor ar fide§erti. CA te-am iubit atita, putea-vei tu sä ierti? Dar, cind va fi dus la mormint prin staini", numele ei spus pe 'nchisele pleoapeg ii va ajunge : Apoi de vor m'arunce in margine de drum... Tot ¡mi va fi mai bine ca 'n ceasul de acum '1 i aceastA stare de spirit, WA razim in present, treze§te numai, in fund, icoana mamei, nu de mult pierdute, care chiami spre mormintul 6'. Dar de la starea de spirit a iubirii care alintäi adoarme gindul,

1 Ibid., pp. 283-4. E din anulcind moare sotulbatrinal Veronical Versuri ale Veronicai Cu privire la iubirea ispravita (ibid., XIV, p. 161). V. gi cugetarea ei, la pagina 179: Pierzind cerulfericiriitale, cu anevoie mai poti gasi pamintul de unde ai plecat". Sau (ibid., p. 180): Cind iti scrii cea mai frumoasa pagina In catteavietii tale, soarta, cu vegnica ei ironie, varsa cerneala peste foile care urmeaza".V. gila pagina362: Stain1mie0i acuma miel Si nicinuvreu ca sa mai gtiu De 'n lume ai vre-o bucurie, Dac' ai murit ori de eVi viu. Dar mai tArziu: In durerea mea adInca Nu mai uit fiinta ta : Te iubesc; te-a iubi Inca Dupà moarte umbra mea. (ibid p. 441) gi A4 vrea sa vin la tine, Dar umbra ti-am pierdut. (ibid.). . Conv. Lit., XIII, p. 38.

280 Istorla 'Henault! rotanestl

chiar cind zbuciumg cu mai multa putere un suflet darnic atunci de cele mai puterniceside cele mai miscatoaremanifestgri poetice, Eminescu, omul de o uriasä cultura,solidasi adInca, din care elaborase ocugetare proprie,consecventa cu dinsa, care e, cum am vazut, a generatieiIntregi a tinerilor formati la Berlin sau la1, iena, a fost smuls de credinta politick impusa de imprejurgri neobisnuite,rnaimult decit de oferteamicale, ca acelea care fäcusera din Slavici un ziarist de partid la Bucuresti. inca din ciclulde conferintiale Junimii" In1876, in care, fiind vorba de influente straine, Buda vorbia de Slavi, Virgolici, atit de harnicul traducator, sl in versuri exacte, despre Fanarioti, Pogor despre Francesi, Eminescu, cgruia, in leggturg, fireste, cu lupta contra serbärilor austriece de laCernauti, ise (Muse influenta austriack trece peste tintace i Seindicasesi, Wind consideratii filosofice asupta culturii, pe care ascultgtoril le vor fi inteles numai pe sfert, ntt porneste atacul, ce se astepta, contra infilträrii meter strecurate de Viena,ciexplicà latalitateaacestei adinci strgbateri, ai cärii factori, pe preotul catolic, pe functionarul fära natie, iicaracteriseazaprin lipsanoastra de resistentg, care chiama ocupatia morala. lar acest defect vine dinpargsirea traditiei cu ale ei solide, de simodesterealitati,pentru a pune pe neant vesmintul stralucitor al unei civilisatii sträine. In bunul Domn patriarcal de 14 1822, In Moldoveanul de bas- ting Ion Sandu Sturdza criticul vede tipul care, dacà am fi limas legati de propria noastra mostenire, dindu-i o desvoltare inceatä, dar sigurk ar fi creat inchipuita dinastie supt care am fi ramas credinciosi firii noastrei capabili de o adevärata misiunet. Algturi de Slavici Eminescu ajunge Indata sa conducg ziarul bucurestean Timpul, prin care, de luni de zile, conservatorii, indepartati de la guvern si dati in judecata de fanatismul liberal, duceau cea mai inviersunatg lupta contra rosilor". Ela dat acestei lupte un caracter doctrinar, ale cgrii elemente erau luate din vasta sa cetire, din resultatul unei indelungate cugetgri singuratece pe basa traditionalismului convins cá numai astfelse poate ajunge la o viata rationala, organicg inormalg, capabilg de desvoltare. Once era formaIi apgrea ca un dusman iaiciera crezul celor

1 ¡bid., X, p. 165 §i urm. In et1. Oa% a lui $curtu, p. 79i urm.

lndrumgrile 281 cultivati In strainatatea germanä vrednic de a fi lovit pentru a fidesfiintat. De aceia a trecut, cuin va apärea mai jos, nu numai Cu indiferentk dar cu dusmanie pe lingä afirmatianationalä a razboiului pentru independentk incredintat ca ajunge independenta de fapt,i in aceastä drama el n'a recunoscut decit suferintile soldatilor, eroismul avintului casi a resistentei lor 1.Si de aici inainte, pe linga represintarea cea maistralucitäinpoesie a valorificarii fondului popular, cum se va aräta indatä,sipoe- mele sale vor fi dominate de acesteconceptii, de a caror pro- pagare era legat de acum cu toate fibrele fiintii sale morale. Astfel din ce In ce mai mult Eminescu este, in coloanele zia- rului care-I retin asa de mult si-1 obosesc atit de tare, contribuind esential la izbucnirea din nou a vechii lui boli, un luptator pentru o tinta care nu-i e indicatá de patroniipolitici,ci,cum se vede, din intreaga desvoltare a cugetäriilui,de propria-icon- stiintä. 0 parte din afirmatiile lui, imbräcate inteo forma care nu e inferioarä aceleia a celor mai frumoase pärti dinproductialite- rail a poetului, e incontestabilk Eminescu stäpinia cu desävirsire cunostinta trecutului romänesc si era perfect initiat in istoria uni- versalä ; nimeni din generatia lui n'a avut in acest grad instinctul adeväratului Inteles al istoriei, la nimeni elnus'aprefäcut ca la dinsul inteun element permanent si determinant al intregii lui judecati. E uimit cineva astäzi, la capatul atitor cercetarimi- nutioase si pline de räbdare, dupä adaugirea unui imens material de informatiesi atitor sfortariale criticei, cind constatäcit tia, eft Intelegea acest om, si ginditorul politic trebuie sit admire ce mare era puterea lui de a integra faptele märuntei trecatoare ale vietii publice contemporane in maiestoasa curgere adesvol- tarilor istorice. Nu e de mirare cá un asemenea limbagiu care ar fi onorat once tara de veche cultura n'a fost priceput de contemporani cu o pregatire asa de Mal* a chror minte nu seputea ridica la recunoasterea acelorasi adeväruri eterne., Pentru dinsul natia e o fiintk o adeväratä fiintà organick la a aril desvoltare fireascä putem adaugi numai,i aceasta insen-

1 O nota competenta despre combaterea, de Jung, a teorieilui Roesler, ibid., X, p. 326. Cf. lorga, Rdzboiul pentru independenia Romdniei, Bucu- re§ti 1927.

282 Istoria literaturii romlineg41 sul ei singur,lar nu s'o schimbam dupä idei abstracte i dupa nemestecate imprumuturi din situatii politice care nielele nu-si au indreptätirea pe care o admit asa de entusiasti asa de usu.- ratec imitatorii interesati sau naivi. Liberalismul",revolutionarismul,delaoameniidin1789 el zice de la Napoleou 1-iu !Ana la Mazzini ila adeptii lui francesi, de la cari purcede Rosetti, urmat de un lung sir de oameni cari n'aveau valoarea lui in niciun domeniu, e o forma acasä la el, in Apus si mai ales in Frantal;cu atit mai zadarnic trebuie sa fie deci inteo tara ca a noastra unde I-a adus usoara aprindere a unor studenti sau setea de uneltiri a unor conspira- tori nascuti. El predica individualism absolut liber inteo societate unde indivizii nu se pot osebi idefini si unde libertatea n'are friul unui subconstient de veche culturä oraseneasca. Acestei doctrine, care abia mai vietuieste supt povara fraselor care fac ilusie, Eminescu Ii opune credinta absolutä, cart* fana- tick nu in notiuneapoliticade simpla suprafatä,cl in adincul neam de viata proprie, care se cere numai recunoscut in opera sa de pani atunci, innevoile sale de astäzi, in puterile reale prin care singure, aceste nevoi se pot satisface. ie märeatä puterea de expresie cu care se rosteste prin mijloacele unui mare poet credinta unui spirit superior. Trecutul roman nu-I intereseaza : de cel dacic" pomeneste o data pentru a da un nume noii ere de cultura sprijinitä pe rea- Halite nationale2.Ii uimeste acea rapede crestere, inceputain secolulalXIII-lea,incare poporul romänesc Men si dispara d'inaintea puterii sale de viata triburile tatare si slave ce cutreierau pimintul acesta2".Din istoria munteana desface pe Mircea, $tefan iMihai, obiect al atitor declamatii, parindu-i usati. Vechiul Domn organisator e prototipul luminos al artei räzboinice si al celei diplomatice la Romini" 4, ise glorificä lupta de la Rovine. Mai departe-i fäsare chipulluiMatei Basarab,izgonitorul de Greci, popor lingusitor, fatarnic, dispus la pradai inseläciune" 5,

V. inCurierul de laqi,reprodus de Scurtu,o. c., p. 232:gogomaniile clocite pe malurile Seinei"; »nefasta influenta francesa" ;ibid.,pp. 337-8. »Cei crescuti de mici copii la Paris" ;ibid., p. 112, Ed. Péucescu, p.92. a P.71. 4Pp. 6, 26. a Ed. Scurtu, p. 127.

Indrumarlle 283

Matei la al cärui mormint, cai la al luiMihai, nicio cirare nu duce'. Acestor Domni li se datoreste pastrarea neamului ierii 2", neamul fiind ca un print care dormia cu sceptrul si coroana aläturie". Epoca fanariota e strainism, xenocratie", i postomanie" 4. Figura lui Tudor räsare deci ca a unui rasbunkor 5. Regulamentul Organic e o opera romaneasca, iesitä", crede el, din libera vointa a Parlamentului de atunci", ca un lineament al unirii te- rilor" 6. Cuza-Voda face o politica de neatirnare" : toate atribu- tele uneineatirnarireale s'au cistigat de Cuza-Vodä, esceptind firma acestei realitati" 7; Negri-i stä aläturi. Carol I-iu e pomenit abia pentru opera lui militará. Constitutia de la 1866 a lost votata de intreaga clasä dominantä : ea poate, ea trebuie deci pastrata.Restul e insä neglijareanevoilorfun- damentalei impodobirea cu ilusii costisitoare, supt care temeiul natiei decade necontenit. Un simplu import de frase"2, o serie de särituri fara orinduialä"2. Sate in care nu gäsesti o ocä de lapte, o Oink un ou", terani chinuiti cu cercuri de fier, cu tepi custi de cini". Arendasii jidanibiciuiescpe terani,injuga fetele la plug, deschid gura rnosnegilor siIiscuipä in gura, tin cu faja de-asupra focului 10."Se recunoasteacela care,in Carierul de laA dusese o lungä luptá contra coplesirii Moldovei de o Evreime parasitä, neistorick räspinditoare a goalelor forme occidentale, exploatatori ai lenei isäraciei 11. inteo viatä politica dominata de arivisti, doar dacä se desfac unele nume, in afara de cercul vechii boierimi respectabile, ca Anastase Panu, pus

' Ed. Nucescu, p. 39. 2 Ibid., p. 5. P. 8. Cf. p. 26: 0 tara care exista de sapte sute de ani aproape, parte independenta, parte pe deplin autonoma In launtrul sae. 4 P. 8. 5 P. 6. 6 P. 8. 7 P. 9. P. 12. P. 20. le P. 113. 0 frumoasa presintare a datinelor de Sf. Gheorghe la tara, ed. Scurtu, p. 316 si urm. " Ibid., pp. 112, 116-7 (cruta pe Evreii spanioli irecomanda a vorb1 romaneste, a se Incuscri cu Romini ;v.i, contra fostului eau coleg la Cer- nauti, Franzos, insultator al Rominilor; ibid., pp. 120-1). Dar contra violentei antisemite, ibid., p. 122.

284 Istoda llteraturil romAnegt1 lingi Kogalniceanu si Ion Ghica '. A imbätrini in mod artificial pe un copil, a rasidi plante ffiri radacini pentru a avea gra- dini gata in doua ceasuri nu e progres, ci devastare 2" In ce priveste pe Rominii de aiurea, Eminescu continua a,fi dusmanul Austriei iesuite 8,monstrul politic,bastardul evreo- germano-slovac"4, precum si prietenul, atent la once manifestare culturalfi, al Ardelenilor 2,aparatorul Bucovinenilor si contra sta- pinilor din Viena si contra infiltratiei rutene 6. Dar, in ce priveste viitorul lor, nu merge mai departe cleat unitatea culturali si bise- riceasci, unitä cu ceva autonomie comunalä si judeteana peste munti; unitatea politica, veleitätile unei vieti de Stat mai mult sau mai putin precare ti pare a se tinea de domeniul teoriilor ieftene", a fi o desertaciune a zgomotului in istorie"7. Pentru toate aceste stäri delucruri, dureros de adevarate, criticul face vinovatä, nu ointreagficlasäsociala, care, pe linga pacatele ei grele, avea si atitea insusiri si ca'reia i se datoria un incontestabil progres, fie si numai in acel domeniu de suprafata, care nici el nu e doar in afari de natie, ci numai pe adversarii sal permanenti,cari erau adversarii partidului conservator", in care intrasera si junimistii, dar ceputeaficomun intre un Manolachi Costachi, a carui frumoasä pomenire o face poetu12, si intre ceata protipendadei muntene, de origini fanariote incon- testabile, de si elen'au nimic desonorant fati de insusirile si de serviciile omului? Rosii" sintstraini, siseintrebuinteazä pentru a dovedi aceasta originea lui Rosetti, bun Romin dupä mama, adäugindu-se un sirde nume vesnicaceleasi, incare, IMO Carada si Serurie fiesi el! sta un Patirlägeanu, monean de laPatarlageleBuzfiului.Dar pentruinfocatul, neiertätorul polemist totisintGreci,Fanarioti,Bizantini,crescutila Café Procope din Paris, bine nutritisiIntimpul pribegieisipusi

I Ed. Péucescu, p. 33. Ibid., p. 20. a Ed. Scurtu, pp. 114-5. 4 P. 137. 5 Pp. 30 '-7 gi. urm., (despre ,5'ezdtoarea), 307 (despre o carte economicä a profesorului Coma). Pp. 137, 142 gi urm., 201 gi urm, 206 gi urm, 398 gi urm. Petant M4- cedoneni, p. 170 gi urm. 5 Pp. 135-6. 8 Ed. Nucescu, pp. 67-8.

indrumArlie 2bb immai pe despoiere, iarazitrecindu-si vremea intre romane frantuzesti sicfntarete pribegeale cafenelelor sträinatätii" 2. Ei sint alta natie, si se cauta asamänäri aiurea:Celtiifati' de An- glo-Saxoni in Anglia, Germanii baltici fata de adevaratii Rusi de la Moscova, chiar Slavii" din Berlin fatä de Germanii de rasa2. Calificative pitoresci li se adaugä acestorneaclimatisati, in deosebire deaclimatisarea unuiCatargiu,Cantacuzino, Manu si altii 3:eleganti picpocheti inmanusati", oameni rarasolidi- tate, rarastiintä, Jara avere", masa de nulitati", coate-goale", catiria, straturi catilinare", sedimente de pungasi si cocote", crescind o imensä plebe de aspiranti lafunctiuni", pe cale de a crea o nouä rasa americana, in ochiical-oravechiul popor al lui Mircea Basarab dispare si emigreaza" 4. De la Seina, din Bizant, din lupanar sidin spelunci" li e origina moralä5. Sint numai rämäsitele haimanalelor de suptsteagurile lui Pasvan- toglu (sic) si Ipsilantisi resturile...cavalerilor de industrie din Fanar". E päcat cà nu lise poate conferi ordinul cinepei" si pune capetele in pari71 Doar de scapa' multi Moldoveni si citiva Munteni, dar »de la munte" nu de la baila" 8 In fruntea lor, respectabilul Rosetti e hidoasa pocitura, ce-a samanat in tara invidie si urä.9". Räzboiul a fost zädarnica jertiä de vieti pentru o aparenta: el nu vedea deci ea' situatia unui popor e determinatä si de altceva decit chiar temeiurile sale, si anume de locul care i se asigura filtre alte neamuri, iar acesta se plateste une ori cu singe mult, chiar daca acestsacrificiu nu corespunde scopuriloratinse.Ispravile de peste Dunare, din care Eminescu nu retine decit räbdarea celui aruncat flämind In gerurile cumplite, ar represinta numai o biata multime de oameni purtati supt suliticazacesti pana dincolo

1 Bid., p. 71. I P. 49. 9 Cf. pp. 41 yi urm., pp. 50, 60, 75, 86, 92, 93. 4 P. 71. I P. 89. I P. 91. 7 Pp. 12, 9$. 9 Pp. 46, 59-60, 91, 99, 103. 9 P. 88.

286 Istoria literatura romane§t1

de Balcani" 1 Sampania" glorificatorilor e pusä in fata acestor mute duren i anonime 2. Ce trebuie fäcut edeciintoarcerealacela ce trecutul are fundamental, dar sicorespunzator, improspatind continuu fondul si pästrind formele" 3. Jara cultul trecutului nu exista iubire de tara" 4. Aceasta inseamnä a ridica realitatea in contra fraselor"5. Daca pe acest pämint va exista vre-odata o civilisatie adevaratä, va fi aceia ce varasäridinelementelecivilisatieivechi", nu din traducerea de legi sträine" C.Si se impuie noului Stat, impotriva ipocrisiei curente, psihologia onesta a Rominului de vita, care e,inainte de toate,odevarat" 7.Rasa plasticä" va crea, singura, un viitor vrednic de istoria neamului 8 De sigur CA la Timpul" cugetatorul apara convingeri care erau si ale sale, in primul rind ale sale.Dar aceasta nu-1 impiedeca de a spune la 1882, in mijlocul unui mediu care nu intelegea decit sa-I exploateze, ca., dupa »ase ani aproape de muna za- darnica", singur la negustoria asta de principii si peste aceasta bolnav", e satul, de sicercul acestapolitic" e singurul ade- värat", de atilasalahorie" care 1-a stricat cu toga lumea", si ca e cel amaga in af acere" 3. Aceastä stare de spirit va trece si in poesia marelui vrajitor de chipuri si de icoane, inlocuind psihologia sentimentala a unei iubiri pierdute. Directia politica urmeazä in Convorbiri" 10, trecindu-se une ori

1 P. 47. ° Pp. 38, 108. ° Pp. 78-9. 4 P. 72. 6 P. 68. 6 P. 4. I P. 47. 8 P. 127. Demisia de la Timpul" in 1873; Toroutiu, o. c.,Ili, pp. 114-5; cf. aceia de la Gazeta de la5i, in 1876; ed. Scurtu, p. 390 §i urm. Pentru elaborarea§i desvoltarea acestor idei, de curindli Calinescu, Opera lui Mihai Eminescu, I, [1934], p. 122 §i urm.A se vedea li colectla de articole ale lui Eminescu tiparita la Valenii-de-Munte de d. Oh. T. Karileanu]. ° Vlahuta, Curentul Eminescu, in Fam., XXVIII, p. 182. 'o Se merge pana a se reproduce cevadintr'un discursal generalului Manu (ibid., XVIII,p. 412 O urm.) l'ase publica Studiile despre agio ale lui Teodor Nika (ibid., XIX).

tndrumArile 28?

peste interesul de partid, Astfel Ion Ghica (12 August 1816 22 April 1896)1, autorul Convorbirilor economice din 1875 si al operei de stiintä. popularisatà Pei mtntul fi omul din 1884 3arätase cä egalitatea umanà e un mit. Putin timp dupä aceasta elatacä intregul sistemal politicianismului dogmatic. indeamnä clasele de jos a nu mai crede pe acei cari, ca si ne exploateze, ni fägäduiesc cite In lume si In soare, cal pe päreti, libertate abso- lutä,imputinare de dad, instructiune cuchila, guvern ieften" ori si sänätate invite,ploaie lasoroace, siguritate in case si pe drumuri, la orase si la tara, stirpirea abusurilor, a därilor de foc si a hotiilor de vite, satisfacerea aspiratiilor nationale,Iiitirea teritoriuluiin dreaptasiinstinga, participarea Statului romin la deslegarea tuturor chestiunilor celor mari ale diplomatiei". Si el condamni in numele bineluipublic pe douä sau trei partide politice vrä'jmasindu-se Intre dinsele si strigind fiecare, la rindul lor :Sculati voi ca sa ne punem noi ; partide egoistesi ambitioase", care intrebuinteazasiinsulta in viata privatä" simerg pänä laa cere sprijinul consulilor si gazetelor striline". Si incheie cu aceastä sängtoasä moralä : Acel care nu face alta decit sä samene ura si vrajba,zavistiindsi calomniind, nu este bun Romin siacel care munceste, produce,scrie,traduce,ridia ofabrici,o casg de comert, zideste o scoalii, o bisericä... este bun Romin" 3. Ambele articole stirnirä nemultämirela Convorbiri", legate de o directie politici determinatä, siAlecsandri trebui sä le in- dreptäteasa : Ion Ghica va continua sirulscrisorilorlui, insä cu totul afarà din domeniulpolitic.Acele douäcaretrateazi despre Egalitate si Libertate au fost fäcute cu scop de varietate si de a proba cum Intelegemlibertateasiegalitatea oamenii generatiei cArunte" 4. Si, altà data, In legäturä tot cu Ghica : Nu stiu ca baja Convorbirilor sä fie exclusiv ca o foaiepolitia de o coloare deosebità5". In 1882 Ghica va urma Cu Convorbiri eco-

I Lit. f i artd ram., 1,p. 407. 2 Scrisori§i ibid., II, p. 753 si urm. Legaturi cu Familia, XI, pp. 37-8. Amintiri, ibid., XVI, p. 269 ai urm. 3 Cony. Lit., XV, pp. 259-60. Ghica, directoralTeatrului National din Bucure0, trece ministru la Londra; ibid., p. 122 ai urm. 4 Scrisori, p. 124. 1 ibid., p. 128, no. Cxxx1V.

288 lstoria Ateraturit romAnestl nomice'. Alecsandri insusi era mai prins decitoricindde gin- dud politice, suferind de la1878 inainte de pe urma pierderii Basarabiei si a incetiitenirii Evreilor ;inteuna din scrisorile sale intime el are licärirea profetici arealisariiunitatii nationale, nu numai printeo prabusire aRusiei,darsi prin caderea tututor marilor Imperii: Va veni o zi in care vom asistala o colosalä darimare de Imperii,siinacea zi, de vom fipregätiti, vom revendica tot ce a lost si este inch' al nostru" 2. In sensul lui Maiorescu profesorul P. Missir va cerceta cartea luiP.S. Aurelian, autorul unui sir de lucrarieconomice, Cum se poate funda industria In RomtniaGinditorul bucurestean, mergind pe urmele unui Martian din Analele statistice constata Ca, hind absorbitii invd1mAsiti de luptele politice, am uitat ca o natiune nu poate sa-si intemeieze puterea si sà-si asigure viitorul prin cuvinte, prin discutii nesfirsite, prin sfasieri intre frati 4 " Teoriei lui despre necesitatea micärii industrii nationale ii rispundea cu humor, in forma sa pitorescà, in aceleasi Convorbiri economice" Ion Ghica b. Dar Missir gindeste ca Ion Ghica, atunci cind constata toate relele care decurg din politicianisarea terii : Nu va face mai bunä administratie un sub-prefect si mai bune lectii un dascAlsimai bune urmäriri un epistat numai pentru cuvintul ca sint de aceiasi partid cu ministrii respectivi, decit atunci cind ar fi fost chematii trimesi in serviciu in vederea capacitätii meritelor lor personate si färä.sä, fi avut legdturi politice". iel subliniazä : Legea cea mai buna ar fi aceia care ar da tuturora deprinderea de a exclude politica din guvernarea de toate zilele a Statului si care ar face astfel cu putintà sà avem in toate oficiile Statului oameni specialicari sàpriceaph treabalacare sint chemati sis'oindeplineascd cu tragere de inimä,functionari

Ibid., p. 124 si urm, Ibid., p. 110, no. 3 Cony. Lit., XVI, pp. 31 si urm., 44 Si urm. 4 V. de acelasi si Economia nationalei, Schife asupra stclrii economice a Romäniei In secolul al optsprezecelea (memoriu la Academia RominA), Bucuresti 1882. Dare de samA de P. Missir (Cony. Lit., XVI, pp, 272-3). Cf. Gr. N. Macry, Regimul nostru agrar considerat In efectele sale (Ia0 1882: burghesia nu se poate forma la noi din lipsa miciiproprietati agrare) si obiectiunile lui A. D. Xenopol (Cony. Lit., XVI, p. 220 si urm.). 5 IscAlit, din cause situatiei diplomatice,I. Oh." (ibid., XVI, pp. 165 51 urm.)*

indrumArile 289

baiisà facädinperfectionareaserviciuluiscopuI Intregii lor activitäti". In sfirOt Teodor Rosettireiea iconsideratiilesaleasupra situatiei sociale a noii Romänii, cu acel* pesimism fatä de resultatul unor schimbdri pripite, capabile de a aduce ,disolvarea tuturor legAturilor care fac din popor un tot organic", dar acest »tot" nu-1 allá niei In pretinsa instabilitate a conditiilor din trecut, cu ciocoii §i cu tinerii crescuti instrdindtate.Omul istoric, cu legaturile lui diverse, izvorite din deprinderii traditiuni seculare, cu viciile, pasiunile lui,resultatalconstitutieifisiologice ial ereditätii, tot atit ca §i a stdriisocialeincare träie§te, cu credintile §i eresurile sale, omul de carne§ioase inteun cuvint, dispare la noi, pentru a läsa locul unei finte abstracte, produs al visurilor generoasei umanitare." Elevii dascälilor ardeleni nu erau mai reali. Clerul era rdmas in urmd, teranul imobil. lar conclusia e a ne-am apucat de toatefard asfir§imäcar ceva" §i a.' pentru a avea libere actiuni individuale nu trebuieca »politica sa tindä a devcni ocupatia exclusivä a poporului intreg".

Preocupatia politicä va trece insä §i aiurea. Un grup socialist se formeazfi, cu fratii Näclejde, Ion, care pretindea CA se trage din Movile§ti, cu tot aspectul sdu de loc aristocratic, §i Gheor- ghe, cu sotia primului, Sofia, ndscutà Bäncilä, cu o rudd, Teodor Sperantä, Hui preotului din Lungani (la§i), cu tinärul revoltat Con- stantin Mille, care prindea cu urechea ritmurii imprecatii de la Emi- nescu 2, precum la tinArul fiu de tipograf ieean Goldner-Giordano rdsunä amintiri din Egiptul aceluia§i. Revista lor, Contemporanul, e firete realistä §i poporanä, iprintipdrirea continuä de folklore, §iIon Nadejde publicä. o Viatà a luiStefan-cel-Mare §i cel Bun" cu »un apendice despre starea socialä a Moldoveiin aceltimp". Dar grija decäpetenie a fostcurätirea§colilor de manualeleinapoiate §i predicarea unui crez socialist, cdruia i se va inchina apoi,deosebit,RevistaSocialii. Numai d-na

1 ibid., XIX, pp. 609 si urm., 911 si urm. 2 Convorbirile II pretuiesc (XV, pp. 286-7), 0 lectie social4tilor de P. Missir, ibid., X 41, p. 3 isi urm. Cf. N. Roman, In contra direcfiunii literare de la Contemporanula, Iasi 1887. 0 buna notita de I.N.Roman asupra masivei oi confusei Istorii a limbii si literaturii romine" de I. Nadejde (Cony. Lit., XXI, p. AJ si urm.). 19

9f:1 Istoria lIteraturli romAne§t1

Sofia Nädejde se adauge la §irul, acuma lung, al prelucratotikt de subiecte din viata populara 1 Urmlnd mai mult poporanismul realist de la Contemporanul" aceia§i scriitoare, care publicase, cu acelea0 tendinte, pe 'MO Nu- vele, de un realism dur .i inteo formä voit sträinä de poesie i de once ar putea sa pará artificial, povestirile Pärinti qi copii §i Patimi, va presinta apoi Robia Banului, supt un unghiu socialist al luptei intre arenda§ii terani 2. Dar poemele In prosà" ale lui V. Oh. Mortun, proprietar din Roman, format In mediul socialist de la Paris, de unde se intorsese cu alese gusturi de literaturi i de artà adunase §i o frumoasä bibliotecä de literaturg francesi- recentä , se tin, cu u§oarele lor Inseiläri, departe de directia foil, pe care, sustinind-obäne§te,ajunse a o conduce pentru partea literarà aläturi de §tiintificulI. 1\16dejde 8.

..fi.gg...... g...... w. 1 0 dare de samA a 1u1 Missir despre Revista Sociald si unele copilArii periodicedinBucuresti, ibid., p. 269 si urm.Pe atunci acolo o poesie slabA de Hasdeu, vechiul pAcAlitor (ibid., XVII, p. 290). 1 V. StYm., V, p. 319. 8 V. V. R., LIV, p. 208 si urm.NAdejde a dat pe urmA folositoare studii de genealogie (si despre familia Mortun) si de drept romAnesc,

II.

Realisiirile.

1.EMINESCU LUPTATOR POLITIC LasInd In urmä chemäri si tinguiri, ca o dureroasä incheiare de viata atit de iubitä, si Intrebuintind acum si el forma, pusa in circulatie de lacob Negruzzi, in satire, de Ion Ghica, in Amintiri"1, Eminescu reincepe inca In 1881 Cu o mareatä infatisare a creatiunii lumilor care, in fond, nu sint, Cu tot ce distrug, inghit si fac uitat prin noianul neinteles, absurd al vremurilor, cleat un vis al nefiintei", pentru ca, gindind la soarta sa insäsi, la viitorul pastrat gindurilor si simtirilor sale, sä se vadä insusi inbietuldascal bätrin care in zadar cerceteazä, Cu speranta de glorie,tainele trecutului: lumea s'a 'nteles de mai nainte, Cu-o ironici grimasä sä te laude 'n cuvinte. Astfel incaput pe mina a oricärui te va drege, Rele-or zice cá skit toate cite nu vor intelege... Dar, afara de acestea, vor cäta Vietii tale Sä-i gaseasca pete multe, rautäti si mici scandale: Astea toate te apropie de dinsii, nu lumina Ce in lume-ai revarsat-o, ci päcatele si vina, Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sint Inteun mod fatal legate de o mina de pamint2. AceIasi desgust de lumea care malta noi valori, care cere sa

o scrisoare In versuri a lui N. Pruncu (catre OlAnescu)Cony. Lit., XV, pp. 7i-4. 1ibid., XIV, pp. 406-7.

2§2 Istoria Itteraturii rotnAue§t1 se piece cineva gustului ei, care pretinde versuri la puternici,la cocoane" §idedicatii, räsplätindpe cumularzi" pentru aceste omagii, se roste§te in a doua scrisoare, scurtà, obositä, din acela§i an, in care se adauge §i neincrederea in iubire: Azi adese ori femeia ca §i lumea e o §coalä Unde 'nveti numai durere, injosire §i spoialä 1, Niciodatà puterea de evocatie a lui Eminescu n'a fost insi mai mare decit in vräjirea luptei de la Rovine, cu Baiezid, a§ade puternic §i de mindru, venit sà mäture din cale-i Domnia Terii-Ronfäne§ti §i cu infruntarea, calmä, seninä, cre§tine§te de smeritä §i impärä- te§te de mindrä, a lui Mircea Once gind ai, impärate, §i oricum vei fi sosit, Cit sintern incä pe pace, eu iti zic: Bine-ai venit 1". De spre partea inchinärii insä, Doamne, s'ä ne ierti. Dar, act', vei vrea cu oaste §i fázboiu ca sä ne certi, Ori vei vrea sà faci intoarsä de pe-acuma a ta cale, Sd ni dai un semn §i nouä de mila Märiei Tale..., De-o fi una, de-o fialta..., ce e scris §i pentru noi I Bucuro§i le-om duce toate, de e pace, de-i räzboiu. Si e cutremurAtoare descrierea lupteiintre cäpetenia superba a osta§ilor Asiei§iacelacare i§i apärä säräcia §inevoile §i neamul", pänä ce, dupä hotäritoarea lovire, ca un fluier de munte sunä cind feciorul domnesc serie räva§ul de biruintä cätre draga lui de la Arge§ mai departe" : Sä-mi trimeti prin cineva Ce-i mai mindru 'n valea ta : Codrul cu poienile, Ochii cu sprincenile. Dar acel care treze§te astiel pe apärätorul mo§iei luiiubite e tot luptätorul politic, pentru care sabia lui Mircea a fost o armä in luptele pentru putere, §i de aceia limbagiul articolelor de fond e pus in vcrsuri, pentru ca in a doua parte a scrisorii, spre marea multämire a partidului care exploata geniul poetului, sä fie vorba de Sybaris" §i de capi§tea spoielii", de cafeneaua politic'ä bucure§teanä §i de canalia de uliti" pentru care se rup retoricele suliti" de

'Ibid., pp. 39-40.

Eminescu luptgtor politic 293

panglicari in ale terii cari joad ca pe funii, de »comedia minciunii", de cei ...vrednici ca si sazi in zidirea Sfintei Golii, de Bulgäroi cu ceafa groasä, Grecotei cu nas suptire: Toati greco-bulgärimea e nepoata lui Traian, de spuma inveninatia, de »plebe", de ,gunoiu", de fonfi si flecari", de gägäuti si gusati", de ,bilbiiti cu gura strimbi", de cei crescuti la Paris, in lupanare de cinisme si de lene si intorsi cu monoclu 'n ochi, drept arma betisor de promenadi. Si, pentru a pune insesi numele, Eminescu loveste in liberalul" care vorbeste de patrie, virtute" si schiteazi pe Fundescu, totusi harnicul admirator de basme, lucrind deci pe aceiasi linie ca si dinsul : ...Uriciunea ¡M'A suflet, Mil cuget, Cu privirea 'mpärosatä si la Miel umflat si buget, Negru, cocosat silacom, si pe Rosetti insusi, pocitura", cu bulbucatii ochi de broasci". Era, si rimine, oscidere pe care polemistul o aduce creato- rului de figuri ideale. Acelasi ton politic 11 are si frumoasa doini" in carese rosteste ura impotriva nestinjenitei invasii strAine : Din Boian la Vatra Dornei A umplut omida cornil 1 Dad in a treia scrisoare sint lucruri regretabile, cea de-a patra publicatä in numirul de la 1-iu Septembre 1881, numär care cuprinde si amintirile lui Ion Ghica, si el din tagma astfel insul- tata si care vorbise de curind despre anul de sperante si sfortäri, tot liberale", 1840, dar care acuma spunea Guvernului: ,datoria ta de Guvern patriot si liberal este de a nu-ti face din prejudicii un mijloc de guvernare, a nu lingusi ignoranta, a nu atitapati- mile, datoria ta este si cauti a potoli urile, ca concordia si devie drapelul intiririi nationale"2,deci cu aceiasi tendinti politici,

IIbid., XVII, pp. 159-60, 1 Ibid p. 217,

294 1storla literaturif romanesti aratä, in lath' cu scena cavalerului din castelul singuratec oglin- dindu-se pe lacuri", care se inchinA la copila cea de aur, visul negurii eterne", tinindu-i limbagiul pe care odatä poetul 11 intrebuinta fatä de iubità, lumea deazi, cu dragostea incunjurata de rude, robità de prejudecfiti si supusà ispitelorrivale ale »ro- iului de pierde-vail" si el tinteste la cea ,rece si cu toane ca si luna lui April". Pasiunea insäsi e o nadà a naturii, in legAturà ca lumea mutà a animalelor, si incheiarea se pierde in vuietul busirii a toate in mintea care nu mai aflä un razim : Unde-s sirurile clare din viata-mi sá le spun ? Ah, organele-s sfärmate imaestrul e nebun Nu 'MCAViata pregAtia celui mult truditimistuitde multe patimi mncà vre-o citeva luni de mund pentru altii. in acest moment Veronica Miele publica, in Dor de trecut", versuri ca acestea : Dar sg pot la vremi trecute s6 te duc in zbor cu mine, 'ntorcindu-ne la ele, privind boltile senine, Sà-ti repet cite-mi spuneai, Cind prin stelele din ceruri si prin florile din lume Visätori cu iubire cautai un dulce nume, Care mie sa mi-1 dai 1. Ca rAspunsla supremul strigät de desperare al lui Eminescu, Naum, stApinit 'Ana atunci de lecturile si amintirilesaleclasice, romantice, de vedenii de lucran idepärtate, de la Partenonla balcoanele spaniole ca done Clare" purtind virtecusul la urechi 2, ggseste cele mai frumoase accente dinteo delicatà, adesea strävezie, aerian6 poesie, pentru ca, simulind o infruntare plink' de mingiiere lui Leopardi, un Dante fail' de credinti, un Byron neimpkat", care se chinuieste : Ca leul prins In lanturi fi sfAsii insuti coapsa ta, sa-1 cheme pe prietenul sàu spre zAri senine: 0, vino, Leopardi, vino fn sferele strälucitoare, LAcas al tainelor divine si-al umbrelor nemuritoare, Ibid., XV, pp.161-2.$ialteversuri, Cu acelasi sentiment, urmeaza. Tot asa ibid., pp. 356-7, in and imi plec fruntea pe mina", In»Din sufletu-mi icoana ta", si alte douà duioase bucAti. Plingereaiubirii pierdute, ibid., XVI, pp. 319-21, 409; XVII, pp. 320-1. Ce frumoasa e Dona Clara a lui Naum` 1, scrie la 1877, altfel ant de recele Maiorescu (Cae. Rom, 1, p.,650)..

Eminescu luptAtor politic 295 pentru a-i presinta icoane in adevär linistitor de frumoase : incep misterele de noapte : s'aude greierul de seara, Zburdalnic se intrec zefirii zburand prin papura usoarä, lar muntii fumega molatec, turma soseste supt stejar, si a rosti alta formula a rostului poetic decat aceiacare täga- duieste si blastämä : Poetul este sol de bine, el este preotul ales, lar nu un sceptic trist si rece, un ginditor neinteles, Menit zadarnic sà desfire tnfricosatele probleme 1. Lästnd in urma o lupta inveninatä, povestea intreagä a iubirii sale o cuprinde Eminescu la capätul zilelor limpezi, in minunata legenda a Luceafärului. Inspiratä din once izvor ar fi, precum din cutare poveste culeasa in Bucurestii räzboiului Crimeii de un trecator german 3, ea infatiseaza cobortrea sufletului Malt la realitatea mar- genitä a unui sentiment care nu-si afiä parechea in femeia care i-a fost dragä. Hyperion rupe legaturile lui cu cerul pentru care a lost creat si raza fiintii lui astrale patrunde In camaruta din palatul unde stà fata de Impärat. Cintecul de glorificare a patimii impartasite räsuna din nou, puternicsi pur.lar, la urrnä, un paj ctstiga, ca intre oameni pämtnteni, harul celei care fusese apropiatd prin imbra- tisarea luceafarului de zeii dintre cari, prin lumina lui eterna',el face parte. triteun neobisnuit metru de wail alunecare In ireal, legenda are o fluiditate neegalabilä, siin limbä e tot farmecul celui mai limpede dintre basmele neamului :

' Ibid., XV, pp. 316-8. Cf. Versurile lui Volenti (ibid., p. 319): Poet cu vers de jale, Nu rosti cuvint amar. Un critic german fixà. si el asamanarea cu Leopardi, acusind pe Eminescu tradus in parte in Gegenwart (v. ibid., XIV, no. 29; XV, no. 17), de lipsa de' claritatesi de precisiune" (v. ibid., XV, p. 363). Atunci apar Rumiinische Skizzen gi Neue rumiinische Skizzen (Bucuresti 1877; Leipzig 1880) ale Mitei Kremnitz si Rumanische Dichtungen de ea si Carmen-Sylva (Leipzig 1881). Se vedea in lacob Negruzzi un Turgheniev (v. p. 369). 2 Cf. lorga, in An. Ac. Rom., 1928; D. Caracostea, Izvoarele pound La- ceafdrul, in Cony. Lit., 192e, pp. 259 si urm., 357 si urm. ; Cum pier's/Fiala Eminescu, Bucuresti 1934. Pentru bibliografia generaI5, Cesar Papacostea, in Cony. Lit., 1925, pp. 618, 628-9. Cf. Mircea Djuvara, Filosofia poesiei lui Eminescu, in Cony. Lit., 1914, p. 5 4 §i urm.; Goldis, Pesimismul in poe- gille 114 Eminescu,

296 Istorla literaturil romAnesti

A fost odatä ca'n pove$ti, A fost ca niciodatä, Din rude mari imp'äräte$ti O prea frumoasä fatä 1. Urmarä, in primul numär pe 1884 al Convorbirilor", 1nteleapta Glosci, sonetul,inrudit cual lui Platen, despre Venetia $i oda In metru antic In care poetul cere zeilor sä-i piarà ochii tulbu- rätori din cale" $i sä-$i fie redat lui insu$i2. Dar viata sufleteascä a poetului genial era incheiatä, perdeaua nebuniei fiind, acum, de fapt trasä asupra ei. O apäsare se simte in sufletullui Eminescu inch' din 1881, cindscrie surorii Han- neta, infirma a$a de nedreptätitä de unii biografi, aceste rinduri, care prevestesc zile rele: Toamna anului e una pe an; apoi ur- meazä primgvara. Toamna vietii vine färä sä$tiicind, nici de unde; numai vezi cä totul a trecut pentru a nu se mai intoarce. Si attmci se simte omul bätrin, Si ar vrea sä moarä. E mult de atunci, Hanrietä, de cind eram mici de tot, si ni spuneau mo$- neQii povesti. Povesti sint toate in lumea aceasta3". La 1884 Maiorescu publica in volumul frumos editat de Socec versurile din Convorhiri", luind insäsio bogatä recoltädin caietele rämase pe urma operei de creatiune onestä $i grea. Räsärirä astfel, in vremea cind sufletul asa de sever critic pentru sine nu mai putea hotärl desnre ale sale, citeva din celernai frumoase cintece ale iubirii incheiatel. indemnul atre iubitä de a uita totul pentru a ise da lui: Lasä-ti lumea ta uitatà, Mi te dà cu totul mie: De ti-ai da Viata toatä, Nime 'n lume nu ne $tie..., PublicatA in ,,Almanahul Romaniei ¡une« de la Viena din 1883; reprodu- cere In Cony. Lit., XVII, pm 161-78. 2 Ibid., pp. 3s5-'. La 1883 prefata lui Fminescu la culegerea Ralean (cf. Cony. Lit.,10'9, pp. 606-7; Feit-Frumns, 1,pp. 274-6). in lanuar 1884 moartea tatalui (Fam., XX, p.58). Conferinta la CernAuti a cumnatului Drogli, ibid., p. 71. Cf. A. C. Cuza, in N. R. L., I, p. 497 si urm. 3 IulianaLiuba, inEducatorul, siDr. Drept, IX, pp.111-2. Relatiile cu Veronica Miele fuseserA de curInd rupte. Cf. N. Patrascu, in Conv. Lit., XXV, p. 1054. sau In cartea sa Mihail Eminescu. infro scrisoare din 1q80, Maiorescu vorbeste de pasiunea lui Eminescu pentru o d-nA Poenartaecca (Toroutiu, o. t., p.'183), Mite Kremnitz, cu gelosie, la 18-0, de une nouvelle flammeg (ibid p. 290).

Eminescu luptAtor politic 21 amintirea pierdutei iubiri pe care o trezesc ramurile ce bat in geam", stelele ce bat in lac", lunarasariti din dosul norilor: E ca aminte sa-mi aduc De tine 'ntotdeauna, privirea induioata spre casa de-asupra cäreia iese aceleasi stele": Putut-a oare-atita dor In noapte sa se stinga, Cind valurile de izvor N'au incetat sä pling5.?, cautätura dornica spre nplopii farà sot", spre ngeamul ce stralu- cia", sunetul cornului in codru: Mai suna-vei, dulce corn, Pentru mine vre odata? Este acolo durerea pentru ce nu se mai poate intoarce, cu bratele intinse dupa umbra : Zadarnic dupa umbra ta dulce le intind, Din valurile vremii nu pot &A te cuprind, si el crede cä poate iei cuvenia pentru atita betie de iubire: Prea ne pierdusem tu si eu Inal ei farmec poate, Prea am uitat pe Dumnezeu, Precum uitaram toate. Robit de-aceiasi jale", el petrece mereu acelas drum", dupa ce si-a strigat sfasietorul adio" De-acuma nu te-oiu mai vedea, rämii cu bine: Mä voiu feri in calea mea De tine! Viata care-i mai famine lui, e de acuma inainte : O toamna care intirzie Pe-un istovit itrist izvor : De-asupra-i frunzele pustie, A' mele visuri care mor. Viata-mi pare-o nebunie Sfirsitai far'a fi inceput: In toata neagra vesnicie O clipa'n brate te-am tinut.

298 Istorla Ilteraturil romAne§ti

Se surprindi suferintile de noapte MCA somn, prinse In versurile unui fragment. lubirea prività din aceastà singurätate îi pare deci poetului ca un lung prilej pentru durere". insä dorul care-1 cuprinde ca lianele din ap6" Ii tulburä Inca, pe cind cugetarea se opreste definitiv asupra unei inghetate igoale linisti, inprive- listea anilor cari se strecoarà: Cu mine zilele-ti adaogi, Cu ieri virata ta o scazi, Avind cu toate aste-a 'n fatä De-a purure ziva de azi. Si gindul mortii apare, astfel, mingiietor, cudorinta odihnei supt codrul de brad, lingà odincile ape", in bataia vintului care sanfánà florile rupte, lianecrescind dinchinuitul trup carese confundä cu tArina-maid. Dar pe aläturi segäsesc minunate scene de naturk cain Somnoroase päsgrele", cu pädurea,lacul,lebedele supt luciul ciar de lunä, ca In vräjirile din versurile populare care chiamä meleaguri"i Iuminisuri" in legAturä cu chipul dragei", ca in cAderea de frunze a p5duriii zborul de rindunele care-I lag pe dinsul singur cu dorul, cainspectacolulelenical Dianei rságrind din ramuri, asa de asemeni cu iubita lui: O fatà dulce si Un trup inalti mlädiat, Un arc de aur pe-al ei umär. De undeva, nedatabil, e rävasul catrecriticiicari nu inteleg truda din care singurä poateräsärialtä poesie decit a cuvintelor goale ce din coadä au sä sune" Apoi singurà frumoasa bucatà intirziatg Seara pe deal, cu vraja amurgului ifinalul Ni-om rAzima capeteleunul de altul Si surizind vom adormi supt naltul, Vechiul salcim. Astfel de noapte bogatä Cine pe ea n'ar da Viola toatä ?, apare in 1885 2,j La steaua, cu asilmilnarea dintre steaua moartà care lumineaza incAsi amintirea iubiriistinse, se dà In 18863,

Cony. Lit., XVII, pp. 405-24. I Ibid., XIX, pp.60-1. 3 Ibid., XX, p. 798. Camadeva apare numai in 1887 (ibid., XXI, p. 346).

Eminescu luptAtor politic 299 pentru ca, In sf1rsit, Vezi rindunelelei, cu durerosul refren De ce nu-mi vii", sà puie capät primelor destäinuiri din acele inedite aminate, uitate sau despretuite de poet. Apärute in lung sir, dupa un raport despre niste materiale de archiva pus in fruntea revistei obisnuite, la 1-iu Februar 1884, cind era In toate minile volumul dureros definitiv, fara un rind de ex- plicatie ca un tnijloc de a stringe bani pentru ingrijirea boina- vului , aceste cele mai frumoase pagini de poesiedintoati literatura noastrà n'au fost privite ca o revelatie si nu s'a cheltuit un singur cuvint pentru ele. Dus Intaiu la Viena, In Mart1884, Eminescu isi revine. Face, intoväräsit de un devotatprieten, o santa calatorie In Italia, la Venetia, care-idisplace, dar 1i inspira vestitul sonet, la Florenta, care-1 plictiseste. Se intoarce in tara, unde i se oferia un adäpost, si de Teodor Rosetti, la Solesti. Doria o intoarcere la Bucuresti, dar ajunge la Iasi, gazduit pe la prieteni,apoi naufragiat la un miserabil otel. Capatà o catedra de geografie si statistick a carii greutate 11sperie, si ispraveste In 1886, recazind, din desgustul de viaja, care-i l'asa mintea libera, inteo complecta degradare, in timp ce se hränia din leafa de bibliotecar, functie pe care o In- deplinia cum se poate banui a. In 1888 1nsä, el e din nou capabil de munca Merará, de care, privindu-se ca un om slirsit, avuse silä, ca si de el insusi, in toate privintile, pana atunci. Traducerea" lui din Lais a lui Augier e, de fapt, ca forma, o alta opera pe aceiasi urzeala de idei, si unele versuri sInt de o rara frumusetä 3. La 15 lunie 1889 moare inspita14. i Ibid., XX, pp. 277-9. Dalila si Sonetul numai dupa moartea poetului (ibid., XXIII, pp. 913-4). Cf. necrologul, ibid., p. 289. Ultimele trei bucati, ibid., XXVI, p. 206 si urm. O traducere in limba germana de Gregorowitza (Über- tragungen) in 1892. Alta, de Edgard von Herz, in Luc., 1893.Pentru versuri suprimate, Fam., XIX, p. 584. I Gh. T. Kirileanu, In Conv Lit., 1907. 3 Ed. Scurtu, 1908. 4 V. N. Petragcu, in Conv. Lit., XXV, p. 1054 gi urm., $i in volumul Mi- hall Eminescu. Pentru clipele lucide la Mandstirea Neamtului, unde serie De ce nu-mi vii, Toroutiu-Carda, o. c., pp. 323-1, no. VIII. V. indignatele rinduri de la 25 lanuar 18S. ale lui Virgolici, cate cerea pentru Eminescu o recompensa nationala: E o adevarata r4ne pentru ca un asemenea om sa nu aiba cu ce traiinviata, cind numele lui va traicit veacurilec Cf. VlahutA, in Toroutiu,o. c.,II),pp. 124-5;132-3,137.Scrisoare din

300 Istorla literaturil romgnegti

Ecoul poesiei Veronia Mide mai intirzie un timp, sincer si duios : Ah, florile atunce date, N'a mai rämas nimic din ele : In vint sint toate spulherate Simtirea ta, vremile-acele, fácind celei mai insemnate dintre toate poete1e noastre un loe insemnat in desvoltarea literaturii romänesti 1.Cutare din dureroasele ei amintiri poarta data zilei de iubire cind a fostscrisa, ca bucata care vädeste respectul märimii de gind a celui ce se apropie de dinsa cu o religioasä simtire : Virful nalt al piramidei ochiul mieu abia-1 atinge, Al tau geniu peste veacuri faminea-va pe pämint 2... $i ea räscoleste in saltare tot ce a fOcut parte din poemul, cu asa de trist sfirsit, al iubirii lor, cAci dinzilele de fericire vine m Arturisirea : ...A mea singurä dorintà E roalA ca sà-ti fiu In veci : Ti-o spune 'ntreaga mea fiintà Cind tu pe ling6 mine treci. Insá tu treci cum trece-o raza Din soare pe un biet pribeag : Ce-i pasä ei cä-1 lumineaiä, Ce-ti pasá tie cg-mi esti drag 61 si, din prevestirile tulburätoare de atunci, instiintarea aceasta: Mart 1884, Conv. Lit., 1906,p. 1094. Pentru boalA, N. Petragcu, in Lit. $i artd rom., I,p. 548 si urm. In 1r,83,Maiorescu,in Conv. Lit., 1932', p. 426 gi urm. Cf. Fam., XX, p. 57 (cf. ibid., XXI, p. 14). Planul unei editii Ca- ragiale a operei,ibid.,p. 274.Bibliotecalui, Cesar Papacostea, Conv. Lit., 1925, pp. 619, 628-9. Mormintul, ibid., I9P6,p. 1089 gi urm. Atacul avocatului C. Dissescu contra memoriei lui, Fam., XV, pp. 17/-F. Cf. Cor- nelia Emilian, Cite ceva; Corneliu Botez, Eminescu; Galaction, Eminescu, 1914. V. siI. R. Pogoneanu, in Coto. Lit., 1902, pp. 305-7. ' Conv. Lit.,XVIII, pp. 492-3; XX, pp. 484-6, 799-800;v.gi Toroutiu- Cardag, o. c., pp. 330-1. CugetAri ale ei, Conv. Lit., XXIII, p. 331. O scenA de la gezAtoare de tuca ei, Valeria, Conv. Lit., p. 495. 0 intilnire la Boto- gani cu Eminescu, Toroutiu-Carda, o. c., pp. 329-30.In Conv. Lit., XVIII, p. 153 si urm., I. Alecsandri semnaleazA originile orientale ale pArtii cosmo- gonice din Satir 1 I'. Scopul fratelui lui Alecsandri nu e insA de loc, cum s'a crezut, sA scadA meritul poetului, admitind el chiar ca acesta n'a cunoscut cartea de care e vorba. 2 Ibid., XIX, p. 887. 3 Ibid., XIX, pp. 1072-3

Teafrul de realitati 361

Ah, fugii du-te tu in lume, Caci, daca mä'i iubi Cu foc, Nenorociri te vor 1-apune, Caci eu sint ara de noroc Ea se va retrage la manästirea Väratec, §i acolo i se vor sfir0 tilde urmarite de icoana fericirii pierdute 2.

IL TEATRUL DE REALITATI. Studiileistorice adäugiau, fire0e, iele la oinspiratie noug legata de realitätilenationale, In trecut §ipresent, nu Mea ma- gulirea mindriilor isperantelor pentru mine.Revistalui To- cilescu apärea plina de materiale noud, luxos publicate, ultimele rinduri ale lui Kogalniceanu In acest domeniu iiind tiparite acolo. Redactorul ingrijitei publicatii incepea din insärcinarea Academiei Romine, dupä un drum §i la Moscova, tiparirea, negligentä, a operelor lui Dimitrie Cantemir. Volumele din Hurmuzaki se continuau supt Ingrijirea lui Slavici. Urmara §i contributiile, totdeauna larg informate, din tot cuprinsul istoriei universale, ale lui Papa- dopul Calimah,i se desaproba scrisoarea catre Quinet a lui A. Cantacuzino, care e o adevaratä cronica secretà asecolului al Revolutia lui Horea i§i va gäsi un istoric documentat .in Nicolae Densusianu 4. In Damé Romîuii balcaniciaflaserä un descriitor5. Ni se spune ea Tocilescu pregatia o mare lucrare despre teranul romin". Profesor de istorie a Rominilor dupa ap de vechea lui dorintä, Xenopol, care daduse, inca de la 1879, un indräznet Manual de Istorie a Rominilor, rascole§te, ajutat §i de studiile lui Hasdeu §i ale lui Picot, partea mai veche din trecutul natiei, aceastä pätrundere in izvoare trezege in el visiuni de o adevaratä poesie, ca inaceste rinduri,din, de altfel, banala descriere de calätorie la Mehadia : Vedeam parca legiunile romane trecind pe supt stincile ce ingusteaza patul Dunarii la strimtoarea Ca- zanelor pe podul de lemn aternut pe margenea fluviului pentrua largi drumul sapat instinca vie. Prin Valle a0ernute la

I ibid., XX, p. 368. V.i ibid., XXI, pp. 382-3; XXV, p. 912. 2 Necrologul ei, ibid., XXIII, p. 528. N'avea declt treizeci siopt de ani. 3Ibid., XVIII, p. 443 si urm. Cf. Alecsandri, Scrisori, p.145, no. CLXII. Tocilescu la Coto. Lit., Cug. Ron:., II, p. 755. 4 Cf. Fam., VIII, p. 452. 5 Les Roumains du Sud, 1877. Cf. Picot, Les Roumains de la Macédoine.

302 tstorla literaturil romäneoi

poalele muntilor, serpuiau frumoasele sosele romane pe Cdrd trecea cite o legiune cu buciumele in frunte, apoi de-odatä privelistea aceasta märunti silinistità Ikea locsälbät'äciei triste: oameni zdrenturosi, parsivi si tiritori inaintau ca tälharii in sinul noptii si la umbra tufiselor, näpà'dind in bogatele case roinane pentru a präda, jäfuisipune pe fuga pe pasnicii locuitoti ai terii. Unii din ei fugiau in träsuri trase de cairäpezi catre Du- näre pentru a scä.pa dincolo de fluviu, iar cei mai multi se ur- cau in goanä, minind citeva viteinaintealor, pe piscul unde mä aflameu, cäutind adäpost in sinul pädurilor sau in vizui- nele pesterilor, in contra nävälirii necontenit crescinde. Apoi dupä acestibarbari blonzisinalti veniaualtiicu capul pätrat, cu ochii piezisi,nasulturtit,fälcileiesite, spinila fatà si bräzdati pe ea cu täieturi felurite. Veniau ca potopul pe caii ion cei mici §iiuti,dindfocpädurilor si oraselor si neläsindin urma lor decit ruine sidesnädäjduire.Apoi,trecind si acestia,dar alte popoare veniau dupäei, care de caremai hide, care de care mai sälbatece. Muntii se coperiau cu incetul de Romani ce ridicau aici colibi si se deprindeau a duce prin giturile lor viata ciobanului. Cu incetul insä se potolia nävälirea si Rominii ce incepeau a se cobori din cetätile naturale ale muntilor apucau iaräsi coarnele plugului si udau iaräsi cu sudoarea lor brazdele pämintului. Radu Negru mai incolo spreRäsäritiesia para din o vale in- gustä cu un popor intreg deoameni, coborind cätre cimpia ce se scaldä in Dunäre. Apoi luptele cu Turcii rosiau apele fluviului ce pärea a curge pänä in maluri plin de singe omenesc. in sfirsit cu incetul viforele ce azuserä asupra frumoasei teri se linistiau, nourii se risipiau in väzduh, iar soarele, stralucind iaräsi pe bolta cereasca, deschidea o erä de pace si de inflorire neamului nostru asa de incercat ; gränele se coceau in liniste pe lanurile lor supt caldura cea binefäckoare 1". Se adauge si gindul necesarei unitäti nationale, zabovità pentru vremea maturitätii rodului". Nu totul e exact, dar avintul din aceste rinduri, in care invie tinereta strä- lucitä a scriitorului, aminteste accentele din Cintarea Romäniei" a lui Russo. Combaterea Teoriei fui Roesler", care ne izgonia din vechile vetre,iidä lui Xenopol prilejul sá serieo lucrare de mult ' Cony. Lit., XVII, pp. 456-7. Observa verbul a neca pentru a ucide In genere (p. 458). Notitele bibliografice iscalite X' sInt ale lui.

Teatrul de realitAti 303 bun simt, du o strinsä logicä, apä.rutäapoi i in frantuzeste 1. Amintirile lui Ion Ghica 2, urmind si de la 1884 inainte, inteo forma literarästrälucitä,superioaräoricäriiprose in acest domeniu, sint o adeväratä istorie a Romä'niei moderne. in 1884 el publicli volumul Pämtntuli Omul. Urmeaz6 si un memoriu asupra invätámintului superior in Moldova 2. Dar Ind din 1884 un tinär Bucovinean, fiude preot,Dimi- trie Onciul (n. 7 Novembre 1856)3, care facusestudii la Viena, trimetind cindva de acoloConvorbirilor" traducendin poesia germanä, care i-au fost refusate, dovedia soliditatea cunostintilor sale de istoria Rominilor si stäpinirea migaloasei metode de cercetare austriacä prin frumosul studiu despre luga-Vodä, cäruia revista de la Jasi Ii dädea locul de frunte la inceputul celui de al XVIII-lea an 4. Urmeazà acela despre Drago s si Bogdan, funda- toril principatului moldovenesc. Un alt studiu, intins, asupra com- baterii de Xenopol a teoriei lui Roesler era sä-i creeze un si mai mare loc in istoriografia romäneascä5. Printeo dare de samä. despre Istoria limbii si literaturii romine de Aron Densusianu, si loan Bogdan, din Brasov,atunci lastudii pänä la Moscova, de unde arata dorinta de a se consacra pe viatá istoriei neamului, isi incepea activitatea spornicä 6 E anul cind G. Dem. Teodorescu publica poesiile populare neindreptate (Poesii populare romtne) §i apare, editatä. de Sbiera, traducerea cea mai veche a Apostolului" in romäneste, Codicele Votonefian. Studiul vietii populare cäpäta acuma forma unor sume" de lämuriri asupra cite unui domeniu ca Ornitologia din 1883 a lui Manan sau ca infätisarea, de acelasi, ca si de Elena Sevastos, co- laboratoarea Convorbirilor" inch de la 1883, a datinilor romänesti, la nuntä si inmormintareCautind origini romane cu once pret, 1 Teoria lui Roesler, Studii asupra stitruinfii Romlnilor In Dacia Tra- iand, Iasi 1884. V. Eludes sur le peuple roumain. 2 Foarte bunei amintirile lui Stefanelli, ca Hasan Ccilugdrul, Conv. Lit., XVIII, p. 25 si urm. Luc., IV, p. 347. Cf. si Drum Drept, X, pp. 681-2. 4 Ibid., XVIII, p. 1pi urm. 5 Recensie de I. Bogdan, ibid., XIX, p. 785 si urm. Cf. Tor outiu, o. c., IV [III], cap. I. Bogdan. V. Cony. Lit.,1. c., pp. 67-8 si urm.; despre Istorialui Tocilescu, ibid., p. 1062 si urm.Fiu de negustor (dupd mama: Munteanu), format la Iasi, profesor la Pomirla, bursier de limbi slave. 6 Ibid., XIX, pp. 60i urm, 174i urm., etc.Ct. Toroutiu-Cardas, o. c., p. 220, no. 13; si Toroutiu, o. c., IV [= III], cap. Onciul. 7 NI.i Elena Sevastos, Caldtorii prin Tara Romdneascd, Iasi 1888.

304 Istoria lIteraturli rontheoti

Ardeleanul Marienescu, In Cultul pei gin fi creftin, I, se ocupa de serbatorile rominesti. Prin H. Tiktin, din Breslau, studiile de filologie romaneasca luau un nou avint In Germania 1, Colectia de literatura populari Jarnik-Birseanu e din 1885, Si teatrul se resinite de aceasta navalire a inspiratiei noua. be lacob Negruzziside Caragiale e »opera bufa" Hatmanui Baltag, dupä prelucrarea lui Gane, In forma de nuvela, a unei povestiri din Dickens 2. Parteascriitoruluimunteansepoate recunoaste si in ce priveste notatia exacta' a cadrului, poate si in structura unor versuri, din nenorocire prea putine, de un cuprins foarte strins si expresiv, cu o foarte bogati si noua rima: Eu sint Hatmanul Baltag: Din strimosi mareti ma trag Repreresträbunul mieu, Cu vestit baltagul seu, Supt Ciubar-Voda cel mare Zdrobia hordele tatare. Pentru-a sale vitejii Domnu-i harizi mosii Asa mari, asa de 'ntinse Cit cu ochii le cuprinse De pe virful fistui munte, Si-1 facu boier de frunte Asupra boierilor Pentru vecii vecilor Dindu-i numele Baltag: Din asa stramos m'a trag. Sclisoarea pierdutc13 a luiCaragialerecia'viata de provincie

1 Studien zur rumanischen Philologie, I, Leipzig 1884. Dare de sama de Philippide, Conv. Lit., XVIII, pp. 2u8-10. Afirma ca outorul este din Iasi. Si un studiu allui Eduard Gruber asupra genului elementelor latine in romaneste, in comparatie cu celelalte limbi romanice. Tot (13 adeca Philippide discuta proiectul de invatarnint al lui Sp. Haret (ibid., pp. 421-4). 9 Amintiri din ,Concertul in hinca": ,nAvalnic, odoleana, sulcina, sin- ziane. Si Canidia vrajitoarea (ibid., p. 94) e o adevarata Baba Rada. Cf. Cug. Rom., /1I, p. 26 si urm. 8 Conv. Lit., XVIII pp. 427 si urm., 461si urm. (represintare la Iasi in 1885, Toroutiu-Cardas, o. c., p. 208). Alecsandri felicita pe lacob Negruzzi ca nu mai colaboreaza cu Caragiale; Scrisori, p. 144, no. cuu. Caragiale lauda pe Alecsandri, Conv. Lit., XIX, p. 95. De Negruzzi singur ,Opera comica" Beizadea Epaminonda, ibid., pp. 549 si urm., 621. si urm. V. si nota lui

Teatrui de tealltAti 305 in timp dealegeri, Cu toati lumea caricatural, de betivi, de comisan i pungasi, de oratoripretentiosisiimbecili, ihcare e din nou lovitä fraseologia rosie", cu femei care, fiind mai sus decit sotia lui Third, pot fi mai ridicule decit dinsa, totul in jurul unei intrigi usoare, a acelei scrisoriraticite, care duce actiunea pe margenea unei adevaratetragedii. Comedia e de o extraordinari vioiciune, de o Indräcitä vervä. Scena dintre Tipa- tescu, prefectul, si Zoe, amanta lui, nevasta lui Trahanache, trece de rnargenile comediei prin seriositatea pasiunii. Pristandä, Dan- danache, luptator pentrulibertäti, Zaharia Trahanache, cel din multe comitete si comitii,Farfuridi, ajutorullui, Brinzovenescu, ziaristul Catavencu si invatitorul lonescu, plus, si mai ales ce- täteanul turrnentata, vor räminea totdeauna viik Si aceasta comedie are aceiasi tinta de discreditare a clasei care a luat din formele apusene numai ce trebuie pentru a.i räpi once sinceritate sise- riositate, si se continua deci o directie politica de care puternicul observator, epuisindu-si materialul asa de mult, incit, ea In D'ale Carnavalului2, In care intriga, cu personagii vulgare, devine in- descifrabila, nu va mai putea da decit repetitii din lumea frise- rilor bucuresteni, atinsá ndati si de Slavici. El se va departa de dinsa in teatru, pästrind-o pentru schite, si va cauta, in alta pe- rioadaaactivitätii sale, tragedia In singurul domeniu unde se alla: In viata satelor.

Alecsandri, nemultämit cu acea relativ izbutita inviere de trecut romfinesc din Despot-Vodä" 8, se incearca intr'un subiect roman

Iuliu Roca, in Fam., XX, pp. 602-3: Publicul care nu se poate stdpini de a ride pi de a sublinia prin aplause frenetice fiecare cuvint, fiecare masa, fiecare situatie, rechemind pe actori pi chiar iaclamind pe autor, nu °data, dar pi de mai multe ori In aceiapi Beall'. $i judecata proprie a celui care, Insusi autor de poesie, dar atit de slab I, cauta In farse elementul moral: ,In timpul spectacolului-ee te amusa apa de mult, ca te rapepte cu totul reflectiunii. 1 V. T. Maiorescu, Comediile d-lui Caragiale (Conv. Lit., XIX, p. 449 pi urm.). ' Ibid., p. 97siurm. Cf. Cug. Rom., Ill, pp. 25-6. ' V, laudele lui Frederic Dame, ziaristtrances adus in Romania, care publica pi revista de traducen i Cimpoiu4 ¡Ana va ajunge un remarcabil lexica- graf prin Dictionarul romin-frances In RominuL Cf.plingerea lui Alec- sandri a i se imita piesa, Lit. ;I arid ron., I, p. 547. Diplomatul Gheorghe 20

306 lstoria 1iteraturii romänesti si in Fintina Blandusiei, atit de admirata in vremea ei, presintá, in versuri de obiceiu lincede sau brutale (cu stiletul" si intocmai ca pe-o vita a ma 'nhäma la moara", ah, nu mai spune, m'a- pucä red i sudori") un Horatiu liric, amoresat de sclava Getta, ca, la 1830, un tinar boier de o Tiganca, sclava care e ea insasi de as- cunsil obirsie nobilk si o intreaga lume romanä, carora Ii poate da cu asa de putina si de tärzia sa initiare,.numele, dar nu si sufletul, se aduna imprejur. Un vag Scaur, amator de versuri si däruitor de fete, Sclava da- ruitä, care, pentru mindria nationalá a spectatorilor, e din Dacia si se chiama chiar Gettai, in puterea legaturilor cu Franta-sork iubitul ei adevärat, tinär si frumos, de si fara talent, e un Gal, fiu de bren", care,pentru a evita confusia, Gallussesichiama. Un fel de Mite Kremnitz lata de Eminescu e Neera, pretioasa" stilseco! al XVII-lea frances, care se vrea, se cere, mai cä se siimpune iubitaa unui Horatiu care ca om nu se pare sá fipututstirni pasiuni. Hebro, evident un Trac,Strobl',Pinax facparte din lumea de serviciu. In Zoil criticul Macedonski a, crezut ca se recunoaste, dar nimeni, nici Maiorescu, n'a pretins la o asamanare cu ocrotitorul Mecena apärind cu toata solemnitatea inutilitätii sale. Postum, decadentul, putea fig'äsit si la Bucuresti. Oricum, nu se poate nega, data aceasta, o silinta de aclimatare a lui Alecsandri Vechea Moldova* credea el cä o cunoaste perfect; Roma lui August s'a simtit dator s'o invete Totulsemintuie inteunzimbet, culiberarearoabei. Nu e exclus ca indemnul pentru a reda pe istetul, mesterul poet roman, putintel si canalie, oricum mult mai greu de prins de cum inchipuia urmasul" luimoldovean, räsfätat de recunoasterea a trei generatii, fi venit bätrinului poet din traducerile lui Ascanio. Nu e insa aici nimic din mireasma Romei pätrunsa de supti- rele spirit elenic. lar plingatoarea Getta (cu doi t) n'are ce trebuie pentru a intrupa ceia ce Alecsandri numeste Dacia Transalpina". Neera,i stea a Romei" ifilomelä", se apropie foarteputin

Bengescu, ajutator la Legafia din Paris si biograf allui Alecsandri, prega- teste o traducere In limba francesa; Fam., XX, p. 206. Cf. si Conv. Lit., 1905, p. 514 §i urm. V. pentru teatrul mai vechiu al lui Alecsandri §i Lit., qi arid ron., II, p. 550.Scrisorile lui Alecsandri catre nepoata Ecaterina Bo- tez, 1884-9, in Fiit-Frunzos, 1-iu Maiu 1904. Iorga, In Rev. Noud, III, pp. 296-7 (si in Schi(ele citate, I).

Teatrul de realitAli 301 de eleganta perversä pecare arfivoitpoetul, cu Scaur, luat din Petroniu, cu tot, s'opersonifice, cindface declaratii de in- bire ea aceasta : ...Vreitu, Horatiu, sa fiu ta lubita, Eu care sint de-o lume urmata si doritá cela ce face pe dulceagul poet suspinatorla batrineta sa dea semne de mirare", absolutindreptatite,pe cind ea se explica foarte simplu :asta mi-e natura". Ori acel Postum care se adreseaza astfel la aceiasi Neera : Ah, te-om urma oriunde, dar sá ni faci placere De-a ni cinta trei imnuri, ca si cum n'ar fi vorbadecit de olautareasa din Moldova de la 1830. Si trebuie cetite versurile in care vorbeste un Mecena, In aceastä, oricum, riscata aventura literati Noua drama a poetului, Ovidiu, n'are mai multe insusiri, cu toata archeologia de suprafata si multimea personagiilor, intre care un augur Hillarius", un Clevetius"i Barrus", un Cloas, sclavul lui Ibis", un Sarmis, locuitor din Tomis", un Gettor, otean sarmat", o Saga, precupeata" si un Mus, strengar din Roma", nume tot asa de false ca ifigurile pe care le acopar 2. Complicatul Ovidiu cerea, pentru a fi inteles,altsuflet decit al unui boier moldovean romanticsialthcunostinta de lum e putea duce la suggerarea enigmaticei lulia a doua, pe care Alec- sandri o faceVestala. Aici totul e gresit ca reconstructie :spiri- tualul poet imbracat in vesmintul de albastru palidal liricei lui Lamartine, odrasla imperiala desfacutà de ce era inea pervers, apoi un August, care era asa de nemilos de sigur si rece, discutind Cu poetul Artei de a iubi"i cautindu-si prin lupanare stricata

I Trad. germana inRomiinische Revue, I.Alecsandri, care vazuse chinu- rile fratelui murind de cancer la git si boala sotiei,scrisese piesa la Mir- ce§tiIn patru saptamini" (Scrisori, pp. 134-5, no. cxLII ;v. §i p. 138, no. CL; cf. si p. 140; moartea lui loan Alecsandri, ibid., p. 142, no. wir: Maiu 1884. Acesta traducea pe Montesquieu; si ibid., p. 144, no. CLXVI ;p. 149, no. Ci.x0r). Urma calatoria 1ui Vasile Alecsandri pe Rin, In Olanda, Anglia si Franta(ibid., p.136, no. ou..vi). I Intaiu InCony. Lit., XIX.Pentru redactare,Scrisori, p. 139, no. XLIII urm., 0 mai alesp.147, no. CLXIV urm. Poetul se intorsese de la baile din Mehadia. In yard fusese numit ministru la Paris.

kB Istoriä literaturil romäne#1

odrasla. Nu e nici clima ospetelor cu Chloe a Romei Cesarilot, nici aceia a Scitiei aspre, unde exilatul moare in clipa cind, nu numai cà e rechemat, dar lulia insisi vine sa-I imbarce. Este si aici, supt numele de Ibis, un Zoil, si Alecsandri a crezut ea publicului nu-i ajunge Tomi-Constanta, ci a adus pe scena acel Dac, Sarmis i. Dacä e viatä in tentativa de a invia strada romana in primele scene, Dar lipsa de gust e aceiasi, si se aude Ovidiu, om buni de altfel, si delicat, ca si predecesorul sail in drama anticä romä- neasca, Horatiu, läudindu-se ca-si »serie numele pe sinuri albe", si ni se va descrie unul din aceste sinuri cu : ...doua cupe rotunde adorate Din care sorbi si viata si dulcea voluptate, si iubirea lui pentru femei e asa de mare incit ...As vrea pe toate ele Sa le confund inteuna, sii fie toate-a' mele. Si se gasesc Romani cari-I califica de divttsca pe un Imparat. Nu e de mirare castrengarul Mus cintädin caval". Elemen- tul national romin e represintatinainte de exilullui Ovidiu pe la noi prin planul de casatorie alItilieicu regele dacic Cotiso. Ciocnirileimparatului cu tuca amorezata de Ovidiu, pe care altii s'au ingrijit a-1 piri stapinului, sint lipsiteside energie si de demnitate romana. lulia, aprinsa de minie, declarà' ca intelege a dispune liber de dinsa precum vrea", si ea e, spune Ovidiu, Frumoasä, iubitoare, domnita si poefá. Tentativa cartaginesä a lui G. Bengescu, care iscäleste acum si Dabija", de a presinta, in Pigmalion, o luptä de patimi inteo lume asa de straina, de care se apropiacu atita pregätireistorica si archeologicaFlaubert,in mareata lui Salammbd,arsil de focul unor suflete profund deosebite de al nostru, nu da' fostului scriitor de vioaie comedii usoare decit prilejul de a dovedi ea poate cuprinde povestiPara nerv dramatic in lungiversuri corecte, dar palide 8.

' V. lorga, in Rev. Nottei, Hi, pp. 296-7 (si In Schitele citate), 9 Dar, ca limbd: ,,presajuria, a md desparte", reginim, Iagom de pu- tregime", ce infecta" 3 Cony. Lit., XIX.

Teatral de realltati 3C9

O incercare de a 'Molteatrul o face in 1888 Slavici printra- gedia sa in prosä Gamar Gratiani, in care ing nici figurile nu sint ciare, nici 'actiunea nu miscA din loe, niel forma nu cistigä e de mirare cum a putut firepresintatà piesa1.i e de mirare cum un spirit ca al luiSlavici, hränit de mult cu probleme istorice si deprins prinpregàtireasisupravegherea colectiei de documente Hurmuzaki", in care sint siatitea piese din secolul al XVII-lea, si pe ling6 aceasta mester in a descoase si a presinta toate psihologiile, fie ele cit dediverse, a putut da ceva atit de calp si de amorf.i, dacA nu seputea aduce inainte caracterul vremii si aventurosul adevaral eroului, un nou Despot-Vodà", mficar Domnul, sträinul rätAcit, omul, de sigurtragic,puteafi adus inaintea noastrà. Ind din 1887-8 Eminescu incercase sá presinte inteo puternicä dramä inceputurile tulburiale Moldovei sale ;Scurtu arelevat cu dreptate cá tot ce s'a pus in scris din conceptia poetului e de un lirism asemenea cu acela din poesiile ilzlete2.

Dar a doua zi dupà piesa cartaginesä a lui Bengescu-Dabija .si dupä presintarea de Slavici a acestui ciudat amestec dintre litera documentelor Hurmuzaki" si o imaginatie chinuità, autorii fiind ing ambii in cäutarea subiectului nou, drturäresc, ori si dupà vor- bäria nestäpinitä din Primul Bal, de Olänescu 3, teatrul romAnesc (Mea, supt inspiratia romanului rusesc, Näpasta lui Caragiale. E

i Conv. Lit., XX, pp. 3 si urm. Pregatise si un Bogdan-Vodd. Despre primirea piesei la Bucuresti, Toroutiu, o.c., III, pp. 138-9. Cl. si ibid.,p. 136. V. si judecata din Fam., XVIII, p. 616: Lungi, lungi sint actele, putina actiune, dar frumoasa limba". Nu s'au publicat in Convorbiriu Cru- cile Rosii §i Polipul unclaului, pe care Slavicile pomeneste inteo scrisoare ; Toroutiu, o. c.,I, p.291. Tot asa povestea Icoana Mamei; ibid., p. 290, no. XLV. $i d-na Cugler-Poni presintase o piesa, Tutorul; ibid., p. 292. 2 Sämändtorul,III, pp. 41-6. Scurtu a publicat, la1908, si Lais (dupa Augier) a poetului (cf. Conv. Lit., XXVIII, p. 899 si urm.). Pentru o traducere a Morfii lui Wallenstein, Fam., XXI, p. 14. Cf. ibid., II, p. 397 (Mis- tercie Nopfii), XIV, p. 270 (Roma Thvinsà).Biblioteca Tribunei" da aceasta ultima traducere in versuri a monotonei tragedii clasice a lui Ponsard. I Conv. Lit., XXIII, p. 193 si urm. De acelasi, Pribeagul (1879); v. Fam., XIV, p. 667.

310 Istorla Ilteraturil romAnesti drama mnorului din pasiune amoroasa, ascuns, dat in spinarea nevinovatului azvirlit in ocna vi care nebunevte acolo, vadit apoi la aparitia nenorocitului scapat din nemeritatul iad, pentru ca femeia de dragul careia s'a facut crima, vi ucigavuli-a ajuns sot, sa iea asupra-vi rasbunarea1. Mc:Moue vi finà analisä, puind vi resolvind probleme din notatia precisa a citorva cuvinte Intrerupte. Dragomir ucigavul, Anca rasplatitoarea, Ion ocnavul, care vine cu visiunile lui de genune, traiesc puternic vi e de mirare cum acela care-vi petrecuse viata Intr'un mediu oravenesc poate avea o ava de sigura intelegereasufletelor simple. Opinia,obivnuita cu fabricatiileluiRosettiviNegruzzi, aprimit lnsa cu duvmanie zguduitoarea drama', färä ca aceasta sa indepärteze pe acOa pe care multi 1-ar fi cantonat in domeniul comediei de moravuri, de aexploata vimai departeun dramatism violentviiortat, dar de mari efecte, ca in presintarea eroismului din suprema desperare al Evreului hangiu care apuca prin uva mina celui venit sä-1 ucidä vi, prins de voluptatea nebuniei sale, arde degetele ce trebuiau sa-1 sugrume (Feiclia de Pa.Fti) sau in viforoasele scene din marea nuvela !Meat. In toatesepastreaza stilul,intretaiat, gifiind de emotie concentrata, al dramei. De pe acest plan el se va mai cobori insa la schitele caricaturale, de o factura ava de bol- navicios, necontenit ref acuta, trecind apoi la o mare critica de moravuri, pentru ca, pe urna, stabilindu-se la Berlin, sa-vi aräte astfel, prin expatriere despretul unei ten i care totuvi il pretuise vi-i aratase chiar iubire ' Dar acestea sint lucruri ce se vor intilni mai tärziu. Ajunge a se spune ca acum Caragiale isprävise opera de temeiu a vietii sale, ca o isolare voitä 1-a tinut indiferent fata deviata societatii ' care-Ijignise 'Ana ce rfiscoalele din 1907 11 vor aduce astfel vi pe dinsul pe terenul acelei critici sociale, ava de crudä, ca vi cum n'arfi vorba de tara sa, viIn care nu e nicio ideie noua. Nici trecerea lui la Teatrul National nu fusese fericita. Spiritul

I Afarà de Manolescu si de Aristita Romanescu, teatrul are acum ca principali oameni ai scenei pe dd. Notara, Toneanu si Brezeanu. Pentru predecesorii lor, Fanny Tardini, Pascali si Matilda Pascali (t 1873), v. 0 Fam., I, pp. 43-4; VII, pp. 213-4, 250-1, 286; IX, p. 462; Lit. fi arid rom.,II, p 565 si urm.; XVIII, pp. 498 si urm., 557-8.

Teatrul de realltAti 311

Capriclos n'a putut sä domine atitea ambitii nervoase,isä dis- trugl atiteacuiburi de intriglEl n'a putut impune nici o di- rectienou.ä, cum se putea tepta deladinsul. Pe cind se anuntau, a doua zi dupä plecarea de la locul pe care-I dorise a§a de mult §i pentru care.-§i fäcuse atitea ilusii, opere nouä, comedii, un roman , Academia, in urma unui raport al lui Hasdeu, care punea Noaptea furtunoasd .5i Scrisoarea pierdutdaláturi de denigranta pies6 a lui Marco Brociner, Nauta de laVd leni, re- presintatä de macar treizeci de orila Viena, ráspingea de la premiare teatrul marelui dramaturg, iD. A. Sturdza intervenise pentru a recomanda autorului acea valoareeticsá a scrisului, pe care de fapt Caragiale n'a avut-o in vedere niciodatä2. inteo bu- catá uitatk Norocul Culegritorului (1892), Caragiale infäti. eazä, In amärkiunea sa, scrisul !iterariziaristic in formula: trei parale birfirea, douá. minciuna, §i nerozli dotul de-o pará", ca fiind, tustrele, in stare a imbogáti pe un zetar 3. Supt influenta lui Caragiale, un vechiu colaborator al Familiei", Grigore Márunteanu, dä, la 18%, comedia in trei acte Deputatul nostru. Din aceia. i lume sint luati: Sandu Frunzeanu, proprietar de mine, preedinte al unei societilti de binelacere .ial sectiei L;gii Culturale, circiumarul Goginescu, ajutor de primar, asociatul cu principiuri optimiste" Fe.$telici, Gogu loachimescu de la Lumina Terii", primarul Nicu Sadagureanu, politaiul Tintizoiu, profesorul Mirinescu ialtii, impreunà cu sotiile lor. Autorul e un bun observator, dialogul, fárà stralucire, se desf4urd natural. $i autorul de schite Dimitrie Teleor se incearcá pe acest teren,

i Fam., XXVI. 2 Ibid., XXVII, pp. 261-2. A avut cinci voturi pentru, optsprezece contra. 8 Ibid.,p.187. Un portretallui, de folkloristul M. Canianu, ibid., XXVIII. Se anunta comedia O soacre i ; ibid,, XXX, p. 105. E vremea cind se deschide Ber5ria Caragialea cu acest motto : loan Luca Caragiale, Negustor de bauturA, Face si literatura, frisl nu face parale ; ibid., p. 201. La 1892 cineva-I arata (ibid., XXVIII, p. 597) pe Caragiale ca fiind Insarcinat cu intreaga pregAtire a Curierului Romin" din lasi" al lui Scipione Badescu, dar acesta e imposibil, foaia aparind la Botosani in 1886 numai, asa incit ar putea fi vorba numai de Gazeta de Iasi", ceia ce iar se 1/do:leste Cu neputinta.

312 Istoria literaturii romAnesti

In mod vulgar, prinschita sa Aventurile unei soacre1. El va fi multä vreme un colaboratoral oricäriirevisteläsänd sä cadd din buzunarul säu de boem bucäti ware, in care e mai mult talent inäscut decit prelucrare literarä2.

Un de mult uitat I.P. Cerkez 3 publid la 1881, in versuri foarte bune, o comedie spaniolä in douä acte, 0 searä la Curte4, care e cu totul remarcabilà. Autorul aratä a cunoa0e foarte bine lumea sträidä in care-§i strämutä cetitorii :

Cad sä Hm cu mäiestrie .i&A ne ferim in viatä. De fum, dragoste de boalä iurä. de Navares. Si tutorul Fabricio §tie sä ofere Clarei §i altceva decito turlä spinzuratä in Navara". Versurile sint pline, nu numai de pitoresc, dar ide in teles §i de intelepciune : inteleptul vine vremea ca s'A zic'o vorbä'n Vint: A nebunului e vina dac'o lea drept lucru Mint. Descrierea accidentului reginei,pe care o scaph indräzneala lui don Ramiro, iubitul Clarei, nu e de midä de incepätor : Nu §tii cä regina, az, Cind mergea la sfinta slujbA, la biserica del Paz, Insotità fiind numai de contesa Sandoval, Pe la statuia lui Filip, dincolò de Arsenal, De odatA, din nimid, iatä-§i fac caii nälueä, Alergind, goadä de moarte, cätre-o surpätur' adind, Cind Ramiro, care trece, Inaintea lor s'aruneá, E tirit clava vreme, dar, cu mina lui de fier, Lingä puntea de Granada, pe cind toti credeau CA pier, In sfir§it, Maid prea-sfintä, in sfirit i-a biruit. Scena in care cei doi iubiti viseazi a petrece ...la vidAtoare prin pädurile adinci Si sunind cornul de aur printre di §i printre stinci e deosebit de delicatà. Si strigätul lui Ramiro, cind AA CA regele vrea pe Clara lui:

i Fam., XXXII, p. 365 si urm. 2 in cafeneaua literarA, omul asa de bun, cu manii de desinfectare con- tinta, era porecritTata". a Pentru legAturile cu Maioreacu Cony. Lit., 1920, pp. 19440 4 Ibid., XV, p. 15 si urm.

Teatrul de realltAti 313

Doua lumi el tine'n minfi: are Spaniile toate; Eu te am numai pe tine, ar gäsi un loe bun In ce are romantismul frances mai ales, ca si aceastä comparatie : Buruiana catä noaptea din pädure, dar o floare Nu va creste niciodatä decit la raza de soare. Scena din bal hare Ramiro si regina, Fabricio si Clara e scinteietoare de vioiciune si de spirit. intreagä comedia e de o perfectä. elegantä. Si tot asa e si cu a doua, Nino, aparutä In 1882 1 Aici subiectul, venetian, e tot asa de bine studiat. Pe lingà tipurile, räpede prinse si strins mentinute, al fetei de nobil iubind un pescar fals care e un fuoruscito, al tafälui, care-i gäleste o cAsätorie bogatä, al bätrinului podestel care vrea sä-i fie mire, al sotieitinere a lui Cornaro, e säinänatä si aici o poesie deosebit de gingasä: In zarea albästrie E seark luna piing: väzut-ai, cine stie ?, V re-o ramurä' miscatä de jocul umbrelor? Sau Nimeni 1 E numai luna... Ea lin cälätoreste, La urea obositä misterios zimbeste, Si doruri si suspine, acel nespus avfnt Ce se ridian suflet prin farmecul ei sfint, Le iea toate cu dinsa pe'ntinderea pustie $i peste tot aruncä reteaua-i argintie. Sau chid pajul Nino apare'n fata Anei : ...Eu grijile, o doamnä, Misc fruntea si le scutur ca foile de toamná, Si ele fug, stäpfnä, cfnd stelele surid, Chid florile, pälite de dragoste, deschid Comorile lor mindre la focul cel de lung Seri vintul cald al verii miroasele 'mpreunä. $i Ana-i räspunde : Vin',.noaptea ne ascultà, si raza e albasträ. $i gestul Cu care pajul Indrägit ridica evantaliul Anei care si-a

' Ibid., p. 408 si urm.

314 Istorla llteraturil romlnegt1 ris de vestedul curtesan al fiicei vitrege, si prietenk termina, cu aceiasi gratie ca in prima piesa, glumetul caprieciol. Putine din aceste insusiri, si fär5. nicio distinctie, se intilnesc in ciudata comedie, de mai vechi moravuri romänesti, pe care la 1885 acela.si o iscaleste I. Cerkez" :Firicd2. Alaturi de aceastäliteratura deplan inalt, o alta distreazä o Capitala veselä, usurateck bucuroasa, ca Atena lui Aristofane, care avea insä si alte gusturi, sä vacía adusa inaintea ei viata politici toga, oameni si chestiuni. Autorul Copiilor dupa natura", devenit si al Hatmanului Baltag" si al lui Beizadea Epaminonda", lacob Negruzzi, se lasaispitit de cumnatul ski D. R.Rosetti, care da la 1884 $alzeir-mandr, pentru a continua genul inferior al revistelor prin acel Nazat care-si ride de ultimii ani airegi- mului liberal compromis 3

In acelasi domeniu al realitdtilor cercetate si criticateromanul social Brazi ,Fi putregaiu, al luiN. Xenopol, merita, de sigur, toata atentia 8. Lumea care se poartä acolo, in jurul familiei bogatasului par- venit Alexandru Negradi din Piatra Neamtului, pe care autorul aratä a o fi cunoscut bine, cu mediul ei de natura si calitatea oamenilor din clasa de sus :tirani localnici, gata sä meargi si pana la crimä, politiciani,magistrati darwinieni",ofiteriactivi cugalosisi umbrele, ofiteri inretragere, preoti, e bine prinsa si rapede, de la primelepagini,fixata,panalaconcurentabarbierilor : la feciorul lui Moise barbierul" si la briciullui Decebal". Intriga, cuprinzindobisnuitele petreceri, carestau sà mearga pana la primblarea mesei banchetului pe sträzi in sunetul musiceilau- tarilor, cu opriri si noiajustäri, cu vinätori,cu procese, cuin- mormintäri la raspintii,e simplu sisigur urinaria.Si aici N. Xenopol urmareste un scop de critica socialä si moralisare. Se

' Alaturi triviala revista" a lui D. R. Rosetti (ibid., XV, p. 152 gi urm. De acelagi si Un leu si un zlot (ibid., XVII, p. 178 gi urm.). ' lbid., XIX, p. 723 gi urm.; XXV, pp. 1063-4; ci. Torputiu gi Carda, o. c., p. 292. 8 Ibid., XX, p. 473 si urm. Note despre teatru, ibid., p. 586 gi urm. 4 In acelagi timp subiecte sociale le incearca, fara putere, In Fulga si Ideal si real, Grandea, Incurind trecut de la Tirnpul la o catedra de liceu In Bacau, unde-gi va plinge faima tineretelor. El igi publica gi a patra editie a Poesiilor sale, Miosotul, Impreuna cu noul volum Nostalgia.

Teatrul de realltAti 315 descriu alegeri sigure" la Colegiul al patrulea, pentru Negradi, care platesteprefectuluicu cherestea pentru casa cea nota intruniri publice cu scandal, triumfuri pe stradä, Waal la banchet, revolutie" cu pompieri. ApoiConsilii Comunale de patru ori pe an, permuari in interesul fätis al partidului, favoruri negociate. Ce actualeacest dialog la oastfeldesfatuire cetateneasa: Cine din dumneavoasträ", zise Stefanachi Ruginä,are zece galbeni in pungä? Nimeni. Alegeti-ma pe minesi n'aveti sa stiti ce sá faceti cu paralele". Sau, in discursul Ini Negradi, scris de poetul i ziaristullocal :N'o sä mai fie biruri...Intinderea Democratie...Frätie".Siasigurareadata de noul deputat sotieicare-1crede incapabil de a se suilatribuna: Eu nu na duc la Camera satin discursuri; ma duc sa-mi regulez treburile". Figuri ca a nepotului stricat, in stare de once trascanaie", care-si bate joc de toti, par a iesi din roman pentru o impresionana scenä de teatru ;astf el in convorbirea, de un cinism desavirsit, pe care o are cu unchii la cari maninca si pe cari intelege a-iexploata. E o intreaga societate, fiecare rapede caracterisat din citeva cuvinte. Infatatrivialuluimosier sia femeii lui, cu mai mult decit o legatura pe laturi, a atitora cari, Mara de onestul frate de moda veche al acestuia, li samara asa de bine, el ridicape Ardeleanul, cu pämint la Tulghes, Vale- rianu si pe fata care a revenit dela Dresda cu alte nevoisu- fletesti. *i Fingal dinsii, model pentru oamenii cari ar trebui sa fie, o tell- nime vrednica, asemenea cu puternicul si mindrul pläies si plutas Toader Fulger. Apriga pornire lacomä' a proprietarului cade asupra lor, si o legiune intreaga de ajuatori, pang la pädu- rarul ungur careucide,Ii serveste vorbe cumplite. Intre circiumarul evreu, care adunä zaloagele, si preotul betivli se petrece viata nadjitä. averile se topiausivietile se stingeau la sa- ruarile defocaleidolului, cubuzelesalevesnicumede." Nadufurile adunate indeamna sufletele bune la impotrivire, si se schiteaza un inceput derascoaladinpartea brazilor", urmat, fireste, de represiunea" girbacelor. Dar citiva sint in munte in aierul liber, supt farmecul codrului, siceasul rasbunärilor vine. Povestirea se mintuie cu casa nedrepatilor care arde in clipa cind träsura aduce acasa pe Negradi, impuscat de razesii cärora li furase la judecaa pämintul.

316 Istorla llteraturil romgne§t1

Si forma e frumoasa, ca in aceastä infätiare a inceputului de Vremea inainta,iaierul,racitpeste m'asura, prevestia venirea iernii, a unei ierni de munte, geroasäi plina de troiene. Deja Ceahläul îi acoperise vîrful cu zapan §i multime de noni gro0 iposomoriti se coborau din spre Carpati. Pláiei veniti de la munte aduceau vestea ea a nins in deosebite locuri, futre altele ca la mänästirea Duraului cazuse o zapan de doui palme. Pe copaci nu mai rämäsese o frunza, idealurilese ridicau pustii si triste la orizont. Cete de corbi se avintau peste ogoa- rele odinioara verzi§i, dupä ce descriau cercuri iantastice prin aier, se impr4tiau iniruri lungi.Si prive4tea intreaga era lu- minata de abia, printre nouri, de un soare gälburiu ca o lampa ce se stinge." Tot a§a cind se descrie coltul de pace de la schi- tul Duraului. In desvoltarea romanului nostru niciunul nu cuprinde in mai putine pagini mai multa viata, cu eliminarea a oricarui element, descriptiv, liric sau filosofic", care ar fi fost de prisos.

CAP. VIII. Literatura pentru arta.

I. Indreptiirile. I. DISPARITIA CONDUCERII DOCTRINARE. Dupa 1881-2, curentul popular nu mai e singur; cel patriotic s'a mintuit indata dupa stralucitoarele serbari ale incoronarii; in- delungarea stapinirii aproape dictatorialä, atit de constructiva, a lui Ion Brätianu a facut sa dispara de la o vreme literatura politica' militantä,care prin boalalui Eminescu, prin indepartarea lui Slavici 10 pierde cele mai bune condeie. La Convorbiri, daca, dintre junimi0", Stefanelli §i acel tinar Ardelean, student la Viena, unde societatea Romania Juna" era, cum am väzut mai sus, In alt capitol, cu totulc4tigata pentru Junimea" 1,I. T. Mera, dau pove0 2 - Mera intrece cu mult pe culegatorii" obi§nuiti,Slavici, care publica In 1882 huvelele din popor 3, 10 va lua pentru brutal de dramatica nuvela 0 viatil pierdutc14 subiectul dinviata carau§ilor,de origine une oritot

' V. Conv. Lit., XVI, p. 159gi urm. Acolo gi Simion Halita, Septimiu Albini. Din Bragov se adauge la colaboratori, cu versuri ugoare, Andrei Birseanu; ibid., pp. 243-4, 404. Din Bucium-Poeni Grigore Sima trimete poesii populare; ibid., XVI, pp. 268-9; XVII, p. 273 gi urm. Poesii populare de I. Bota ; ibid., xVii, pp. 278-9. Descintece de Manan (1886) gi o poveste. 2 Crdiprul $erpilor, de Mera (Cony. Lit., xvi,p. 205giurm.), Co- moara lui Pintea de Stefanelli(ibid., p. 261 gi urm.), Impdreiteasa furatil, de Mera (ibid., XVII, p.261 gi urm.). Acesta va publica in Bibl. Tribunei" gi o a treia poveste. V. mai departe. 3 Moara ca noroc apare numaiin nemteste; Toroutiu-Carda, o. c., p. 16. 4 Conv. Lit., XV, p. 424 gi urm.

318 istorla literaturil romAne0i de peste munti, de la mArgenea Bucurestilor, dar nu va puteà sa trezeasca interes si simpatie pentru ciudatele figuriinclestate barbar Inteofrimintare nu destul de Inteleash', in acelasi timp cind se intrece cu Creanga' in presintarea dialogata a unei povesti, Bdiat Sdracl. in 1882 el vede intaiu Italia, mergind ¡Ana la Neapole, si, pus pentru prima oara in fata vietii meridionale si a operelor de arta, arata mai multa 1ntelegerepentrucead'intaiu,care-1 sperieputin, decit pentru cea din urma, lipsindu-ipreparatia necesarä3.Intors, eliea conducerea literara a celui d'intaiu ziar de peste munti care se uneste complect cu formele noii literaturi din tara libera, Tribuna, care-si adauga si o »biblioteca popularaa, in care apar, pe MO' traduceri3 si povesti de I. T. Mera, de Sili- vestru Moldovan, Benedict Viciu, Margineanul" si loan P. Lazar, Piz' dureanca lui Slavici insusi, care cere colaboratorilor acest gen de contributii,si chiar o de multuitata nuvela a Matildei Cugler, acum sotia profesorului P. Poni si de mult despärtita de poesia careia-i dase atitea mici bucati placute, Fata Stolerului, apoi si Sf. Nicolae4, Ispirescu trimete Jualrii # jocuri de copii. Compa- ratia intre aceasta literatura narativa si nuvelele lui losifVulcan, ca De la sate, e de sigur plinä de invatfiminte6.

1 Ibid., p. 463 si urm. In acest an Mite Kremnitz da la Leipzig Rumti- nische Miirchen (din lspirescu, Creanga si Slavici). Cony. Lit., XV, p. 463 si urm. Regina Elisabeta publica in romaneste la 1882 Povestile Pelesului, de o inspiratie romantica germana. Note, in Altnanaltul Romdniei June, si de acolo in Cony. Lit., XVII, p. 216 qi urm. In Bibl. Tribunei", cu Pddureanca, si Pdcald in satul lui. Slavici da in 1884i o brosura despre Asilul Elena Doamna. In acelasi an colaboreaza la Convorbiri, cu poesii populare, si Ardeleanul N. Borza (1. c., p. 353 si urm.). 4 Dupa Bojena Némcova, de Jarnik, care da si un studiu asupra limbii ro- mAnegti, in Jahresbericht alScolii sub-reale din Leopoldstadt-Viena, 1877, apoi de Gogol, Andersen, Bret Harte, Bjoernsterne Bjoernson. 8 In acest timp Ardealul e si in poesie influentat de curentele de mult asezate la noi, si, intr'un volum de la Arad, din 1884, al lui Isaia B. Bosco, asprul critic al fostilor sal coprovinciali, Miton Pompiliu, el insusi un mediocru poet, putea semnala, pe linga multe stingacii sinerozii, versuri ca acestea: Cita boala-i pe supt soare, Nu-i ca dorul arzatoare, Ca dorul unde se pune Face inima carbune.

bisparitia conducerii doctrinare 31§

In acest timp, povestirea lui Gane capAtà amploare, ca in Ura din copildriet, dar nu si adincime. Povestitorul si-a luat subiectul din acea lume care !Ana atunci interesase pe Leon Negruzzi. dar nuvela nmondenä", neprecisä calocsicontururi,a lui 011änesc4-Ascanio, Zile de ploaie, cu eroina din Marsilia si citatia din Musset, aratii alte indrept'Ari 2. Gane insusi culege insA din amintiri cea mai bunA si mai duioasa dinamintirilelui, aceia despre Ion UrdilA, in care e atita adevAr inschitareacaracte- rului bAtrinului om deincredere iatitadiscretie,laceasul mortii, in vAdirea cà fata cea frumoasA primejduitä de iubirea tinärului stdpin, era fiica lui ;si se adaugA tipuri asa de vii ca a zgomotoasei mAtuse, aprigA la vorbA, dar,altfel,inchinatil lui Dumnezeu. Nuvela e in adevAr o capodoperA 3. Aceste contraste ajung ca sà arAte CA de acum, timp de vre-o zece ani, va fi un scris care nu cautà nimic dincolo de impresia esteticä pe care vrea s'o producA si care se inspirà de la izvoare felurite. CAci de o directie la Junimea" in aceastA vreme nu se mai poate vorbi. ToatA lumea se impacäi colaboreazà, sacrificind credintile si phrAsind amintirile, de si in fond vechile pasiuni asteaptà numai prilejul de a se manifesta. Maiorescu face in 1877 necrologul lui Cipariu. Hasdeu publicA in Convorbirile" pe 1884-5 nu numai pArti din luxosul silu Magnum Etymologicum, de o uimitoare eruditie, pe care i-I ceruse regele Carol, dar si o poesie aceasta p'An'ä ce, cum vom vedea, Istoria literaturii romänesti" in limba germanä de W. Rudow, sotul poetei ardelene Lucretia Suciu, carte In spiritul stirni minia lui Hasdeu, totusi induiosat de moartea talentatei sale fiice, lulia, si provocA acea Trilogie", cu colaborarea lui lonescu-Gion si alui LazAr SAineanu4, care nu

Cita boala-i pe supt luna Nu-i ca dorul de nebuna, Ca dorul unde se lasa Lacramilor face casa. Cony. Lit., XIX, p. 193i urm. 2 Ibid., XVIII, p. 125i urm. Nuvelele din acelai an ale lui Volenti slut schite dupA Copiile de pe natura", foarte alabe. 3 Ibid., XVII, p. 121i urm. 4 Acest filolog cu însuiri mari daduse un important studiu despre ,,se- masiologie" (cf. ibiri., XXI, pp. 293-6). Mort In 1934 la Paris, unde se ap- zase refusind once contact cu tara care nu voise a-1 Impaminteni.

320 lstoria literaturli romiine01 e decit un pamflet ; ba pana §i V. A. Urechia afla ospitalitatd In revista care-Iinjosise atíta ;el e primit pentru consideratiile, haoticaruncate, dinstudiileasupra lui Miron Costin, cu falsul portret cti tot, mai tarziu §i pentru schite Merare 1. Lui Rosetti, infätipt, cum am vazut,ca pocitura cubulbucatiiochi de broasca" in Satira lui Eminescu, i se fac in revista mutatä la Bu- cure§ti onorurile unui necrolog cit al lui Gr. Alexandrescu insusi 2, de la care se publica o foarte interesanta scrisoare de tinereta s. Cercetarea critica" a lui Maiorescu despre progresele literaturii romane0i, reclusa' la activitatea Convorbirilor", nu e decit o for- mará distributiede premii Mil impartialitate §i mai ales ¡ara cautarea motivelor adinci aleunei mi§cari a cariicaracterisare nu se incearca de altfel 4:i aici cu o statornica nedreptate numele unui Xenopol nu e pus macarlingiiale tinerilor eruditi cari erau inca la primele mi§cari. Se condamna §i conferinta de la Ateneul din Bucure§ti a unui nou poet, Alexandru Vlahutd, prin care Eminescu era wzat mai sus de Alecsandri, care, din partea lui, a aratat de dota oricele mai frumoase sentimente lata de un ap de amenintatorrival,prin versurile, a§a de frumoasei de nota: E unul care cintá mai dulce decit mine ? Cu-atit mai bine teriii luí cu-atit mai bine 1 Apuce inainte §i-ajunga cit de sus: La rasaritu-i falnic se 'nchin' al mieu apus 5. O prin mai reservata pretuire de la moarte 6. Se protesta contra meritatei censurad adramelor mai noui ale lui Alecsandri de

413 si urm.). iTocilescuceteste in 1874 la Convorbiri. Maiorescu, foarte bucuros de aceasta, acre: si Gaster vrea sa pAraseasca pe Hasdeu"; To- routiu-Cardas, o. c., p. 11, no, xi. ' Duiliu Zamfirescu, nemultamit de disparitia vechiului spirit la 1891, insira pe Delavrancea, totusi asa de rau maltratat de d. N. Petrascu, pe Carol Scrob si Macedonski (Toroutiu-Cardas, o. c., p. 72; s't in Cugetul Romdnesc, II). 2 Ion Ghica-i consacra o miscata scrisoare (Conv. Lit., XX, p. 97 si urm.). 3 !bid., XIX, pp. I93 si urm., 796 si urm., 801 si urm. Unele reserve politice in necrolog, care arata sa fie scris de Maiorescu. 4 Ibid., XX, p. 3 si urm. 5 v. R., 174, p. 201. 2 A fost unul din adevaratii poeti ai Romaniei. Sarmanul I Daca tralla, ar fi Imbogatit literatura noastra cu admirabile poesii. Natura a fost nedreapta In privirea lui" ; Conv. Lit., 1905, p. 513.

gpirituf noulul tInelei 321 f3arbu Stefinescu(Delavrancea) :lui Vlahutá, etninescian,i se aduce mustrarea cà setineprea shins de modelul pe eare-1 admiri. Dar de sigur criticul avea dreptate arätind meritul general iistoricalpoetuluibätrin,de care o nota generatie nu se incalzia§i nu putea säseincklzeasa 1.Totu0, duprt aceastä declaratie ci pacea vepicas'aincheiat, urmeazi sarja vehementi, nu numai contralui Aron Densusianu, totu0 un vechiu colaborator, atacati in primul articol, dar icontra res- pectabilei figurinationale a luiAndrei Murepnu, glorificat de acesta, ichiar a lui Bolintineanu §iasimpaticului vechiu romantic Cirlova 2. Intr'un tirziu, totu0, vechea generatie din tara liberä va serbai impkcarea cu cei de peste munte, a§a de aspru tratati in criticile lui Maiorescu, prin omagiile isaite §i de acesta, lingi A. Naum i Matilda Poni, fin& Vlahutä, in numärul jubilar pentru patruzeci de ani ai Jamiliei" lui Vulcan, la 1904: acolo d-na Poni are 0 o foarte bunk amintire de copilarie.

II. SPIRITUL NOULUI TINERET. Va rasäri deci prin ace0i ani 1885-6 o noteà generatie de scriitori. Fatà de trecut, ei erau mai mult sträini, ca unii ce nu pu- tuserä urmäri prinziare, reviste §ieartirkzlete, nici chiar prin scumpele editii Socec, librfiria fiind existentä numai de nume, o literaturk de care parch' ar fi despkrtit-o decenii. Predica dogma- tick, autoritari, rece, vroitnedreaptä iinteresati,schimbätoare dui:4 imprejuriri, a lui Maiorescu uu putea si aibi influenti a- supra unor spirite ciírora vristalidädea generositate. Creangi era tocmai in fund §i putea sä park vulgar celor ie0ti diu §coli de teorie indreptate dupä. Apus, §i pe Gane il puteau gäsi linced. Psihologia complicatä a lui Slavici, oprit in productia lui §i tetras

11 se da satisfactie lui Alecsandri prin pioasa biografiescrisa de secretarul eau de Legatie la Paris; G. Bengescu (ibid., XX, p.150si urm.; XXI, p.27 si urm.). 0 aparare contra lui Schwartzfeld, care-1 critica imper- tinent (Vasile Alecsandri sau mesterul Drege-Stricd, 1889), pentru a nu Intrebuintase de la 1840 metoda folkloristilor moderni, ibid., XXIII, p. 141 si urm. De fapt, Alecsandri era ispravit. In 1886, el da numai sarbada cintare pentru refacerea manastirii lui Neagoe (ibid., XX, p. 875 si urm.). 2 Ibid., p. 193 si urm.: In Mari! Despre C. Negruzzi, N. Gr. Racovita tine o conferinta care se publica In Cony. Lit. (XX, p. 289 si urm.). 21

312 Istorialiteraturli rornanesti in Ardealul de origine, unde supt acest puternic scut pornia un ait rind de scriitori, n'o urmäriau usor si cu multà pläcere 1. Fatä de Alecsandri simtiau räspingere, ca unii caricugetau mai hotärit, simtiau mai adinc si vorbiau o limba Mi. poticniri. Eminescu era, ce e drept, zeul, al carui cult se invatase nu WA unele greutAti, darelera cunoscut numai in parte, prin poesiile din Convor- biri. i, la urma, doar prin cele seizeci de bucati admise de Ma- iorescu. Astfel ei erau ai , colii lordinford, cea d'intAiu serie care se va manifesta literar pe aceasta bask deci Iiirädispositiile metafisice ale inaintasilor cu vre-o zece ani in urmfi, färà simtul unui imperativ categoric", f ariltendinta de areformasi de a crea, luind apoi si indiferenta pentru politicA de ladesilusionatii generatiei precedente. Unii dintre ei numai, invätaserà laParis 2 anume dreptul, dar lor nu li se pusesera inainte probleme ca acelea in fata c5rora stiltusera scriitorii d'inainte de 1880, räsplätiti de junimisti cu burse pentru ci loviserä in adversarii literari sau personali, Hasdeu in primul rind. Ei nu se mai luptà, ca Panu, in 1876, cu greaca si latina, pe care nu le prea stia acesta, de si se luase la trintä cu genialul Basarabean, pe care-I trateazh acolo, de monoman", al anti curs la Facurtate bine cil 1-a oprit Maiorescu 3.Ei nu culeg material de traducen i ca Naum si Virgolici 4, colegii la Paris, tot asa de vristnici si de plictisiti in fond, ai hartAgosului Moldovean, ori Xenofon Gheorghiu, druia, spune acelasi, ii dau lacramile de emotie la cel mai prost vers din Racine"ori,insfirsit, Oh. ' La 1876 Maiorescu avea dreptate pretuindu-1 ca pe cel mai capabil scriitor al intregii Junimia ; Toroutiu-Cardas, o. c., p. 6, no. VI. 2I. Nenitescu (Flori de prinzdvard,1881) urmasela1878 filosofie si arte" la Berlin; Toroutiu, o. c.,1, p. 341. Acolo la Berlin, Nenitescu (v. scrisorile in Toroutiu, o.c.,I, p. 339 siurm.) face o tesa despre Die Af- fektenlehre Spinoza's". El va publica foaia Tara Noud. Pentru noii studenti la Viena In 1874, P. Missir, in Cony. Lit., XXV, p. 1087 si urm. Dar aici nu mai eraatmosfera de 'nainte de razboiul franco-german. La Paris pare a fi fost siCiru Oeconomu, pomenit si mai sus, literatfara talent (Cronici legende, Bucuresti 1S90; Din Rucdr, extras din Cony. Lit), dar influent magistrat, care semna la 1887 bilete in frantuzesteCyrus 0e- conomu"; Toroutiu, o. c., I, p. 359. El da si o legenda din istoria Moldovei, Inteo forma banala (Conv. Lit., XXI, p. 376 si urm.). 3 ToroutiuCardas, o.c., p. 162. ' Ibid., p. 370 si urm. (de la 1867 Inainte).

gpiritul noulul tineref 323 befit Teodorescu, carear fi pasionat de Bossuet I, pe lingi Cri- ciunescu, care-si luase doctoratul !, inteun timp cind acolo ma- tematicilele inv.* Spiru C. Haretsialtiistudiau la Faculta- tea dedrept, iar Lambrior lua la Hautes Etudes de lainsusi GastonParis metoda cercetärilor sale de filologie romäneascis. Ei nu maidiscutä idealul de frumusetä si modestele noastre realisäri, pe cind in interesantele scrisori care s'au pistrat de la N. Xenopol, student la Parisin 1877-8, se vede cä. Panu, care credea ci e sarlatan" cine admirl Venerea din Milo, a prins cea mai mare uri contra istoriei romine, zicind ci asemenea lu- crud nu pot aduce niciun folos"4 (aiurea : Panu a devenit un pesimist infricosat intru eft se atinge despre oameni, idei si scrieri de ale Junimii" 5). El nu-si mai judecau aspru, in comparatie cu ce li punea inainte Apusul, o producfie literari anterioari, ca Mincu, ping atunci autor de poesii loarte vagi, apärute in Con- vorbiri4, care studia acum architectura si care spunea colegilor cil poesiile sale sint lucruri de nimicä si serse chid n'avea ce face" 6, Ei nu exercitau o critici,determinatä de noul mediu asupra intregului trecut literar, ca N. Xenopol si Volenti, revoltati de poesiile lui Alecsandri despre räzboiu 7, ca si de alelui Naum 8, si de ale lor proprii, scriind, ca primul dinei :Din partea mea, m'am &Murat de vechile frase rimate pe care le scriam si care mi se pärea a sint poesie. Trebuie si mintuim odatä cu flutu- reii si cu stelutele, cu amantele pierdute, pe carele vom gäsi la cer, inteo lume de ingeri" 9,Strigoii" lui Eminescu fiind condamnati in numele stiintii : imaginatie bolnavä" 0.

i Ibid., p. 146. s !bid., pp. 166-7. 3 El e indignat de banalitatea lui Alecsandri si aruncl o sageatà lui Xe. nopol pentru basa geografici la Rominig ;ibid., p. 75. El declara ca o divergenta In a vedea lucrurile incepe a se stabilia, si o va fixa la intoarcere ; ibid. Dar cuteza sa anunte Observatii asupra gramaticei lui Diez In ceia ce priveste limba romIna" ; ibid., p. 176. 4 Toroutiu, o. c., II, p. 50. 4 Ibid., p. 52. 6 Ibid., p. 51. 7 Ibid., p. 52. 6 Ibid., p. 55. 6 P. 56. 10 P. 57. !Titre acesti studenti era, cum am mai (+pus, si N. Culianu, mate.

124 isioria literaturli romAnesti

Acuma, lucrurile romine§ti anterioare fiind privite mai muit ca incerciri ale unei generatii incepitoare§iIncastingace, cartea francesä era pretutindeni, Innoile librariicare se deschideau i n'aveau aproape nicio alta literaturi in vitrini. Cum cea de tall nu avea nicio influenti, cea veche de tot fiind ingropati supt despretul profund, absolut al §colii junimiste, ea ins4i acum profund iabsolut despretuitä , §i cea mai noui ramiind In mare parte ascunsi prin revistele unde apiruse, iar volumele in care ea era adunatä neintimpinind nicio atentie §i nicio simpatie, spiritul:parisian era cu totul stapin pe sufletele tinerilor. 0 singuri exceptie era :a influenteiluiEminescu, dar acesta eracetit Inteo mica partei ideile lui,care erau §i ale lui A. D. Xenopol, ale luiSlavici, cum am vazut, nu interesau. Traducerile ficute, ani de zile, la Convorbiri" erau ca neexis- tente, odati ce originalele se aflau in mina tuturora. De ce se mai ostenisera un Pogor 1, un Naum, un Virgolici, un P. V. Gri- goriu 2,un 011anescu si dea o forma corespunzitoare, adesea simtitor diluata, in rominqte IIn zädar se mai fäceaustudii a- supra acestei literaturi pe care noua generatie intelegeas'o ceteasci In original, dar s'oi judece personal §i dupi alte criterii. Astfel profesorul ie§ean Alexandru Sutu, care trimeseseinote despre vechea biserica a Trei lerarhilor din la§i, didea cea d'intäiu cercetare critica asupra unui curent de literaturaoccidentali In studiul, bine ficut, despre romanul realist 8:se cerceta Madame Bovary a lui Flaubert, citeva dinscrierilelui Alphonse Daudet §i opera d-nei GeorgeEliot, apirindu-se mai vechiuli mai distinsulidealism. Ba neobositul traducator Pogor cutezasi meargi, peste Baudelaire, pana la neortodoxul Richepin, redind cu strilucire Tiganul acestuia4. Xenofont Gheorghiu, profesor de liceu in la§i, incepea la 1884 o serie de articole despre literatura clasici francesa b. Un mai intins studiu asupra aceluia0 subiect maticul (v. Drum Drept, X, p. 713). Pentru mai noul Volenti,si N. R. L., II, p. 609 si urm. ' IslAscut la 20 August 1833, el moare la 20 Mart 1906; Conv. Lit., 1925, p. 452. 2 Care avea legAturi si cu Alecsandri, prietenul tatAlui sAu. ' Conv. Lit., XVIII, p. 231 si urm. 4 Ibid., pp. 291-2. 1 Ibid., XIX, p. 349 si urm.

Spirltul noului tineret 325 itva da apoi M. Strajanu, acum la Craiova, oaspete vechiu al revistei ieene, in care se analisa §i L'Assommoir al lui Zola, re- tinindu-se din miKare pasionata iubire de adeväri metodul tiintificincautarealui, pentru a-I expune in opera literark i prin aceasta reinoirea vechii aliante intre poesie §i §tiinta". Nu se cetiaunici numeroasele traducen din limba germanä, datorite lui Negruzzi, care däduse o bunä parte din Schiller, unui Carp chiar, pentru Goethe, atitora, mai toti Bucovinenii, pe lingä mai vechiul Schelitti, pentru Heine, fail a pomeni bucati razlete. In zädar d-na Ana Maiorescu reda buna literatura a lui Kotzebue despre Moldova din vremea Unirii, cu solidul roman, de sigura observatie §i de adevarata simtire, Lascar Viorescu, pe linga a§a de prietenoasele §i de simpaticele scene realiste de la Slanic, de la tail, de la vinatori. Versiunea din Dante a lui Gane, de sigur curgatoare, fusese de la inceput uitata, cai cea din Tasso a lui Aron Densusianu. Virgolici se trudise WA folos cu presintarea lui Don Quixote,i nici ilustratiile lui Gustave Doré nu erau in stare sa atraga noul public. Nu rämäsese nicio amintire a traducerii lui Homer de Caragiani (Odiseia),ori a luiAristotele prefacut in romäne§te, a lui Anacreon presintat de Bonachi 2 ostenelile lui Dulfu 3 pentru Euripide se cheltuisera in zadar. Aceastä nota generatien'avea gust pentruclasicismulantic, cum n'avea, nici pentru secolul al XVII-lea frances, contra caruia bondanisei bodoganise Panu la Colegiul Ste Barbe din Paris, suparat de gindul unor examene inaintea altui juriu decit cercul de la Convorbiri" care-I asculta batindu-se cu perinele, ca nite studenti germani intirziati. Era prinsa de poesia cea mai recenta, originalä pang la nevropatie, a lui Baudelaire, Richepin, Rollinat §i Haraucourt, de romanul ap-zis realist de la Flaubert la Zola, poate §i la glumele pentru Orient ale uui Maizeroy ;se ridica numai, peste Taine, Ora la criticile, unite cu romane de tendinte, ale lui Paul Bourget .$ii se va parea plina de viitor indreptarea critica spre §tiinta" a unui Hennequin. Multi dintre cei noi, ca un Constantin Mille, ca d. A. C. Cuza 5, ' Ibid., XX, p. 529 si urm. 2 Care da si volumul Psyche in 1891. 5 Nascut la Tohat, In 1856; F am., XXXI, p. 613. ' V. Versuri (1878-83). 5 V. epigramele din Couv. Lit., XXI, pp. 302-4, si volumul de Poesii publicat la Valenii-de-Munte. Si foaia acestuia, din 1884, Ciomagul.

326 lstoria Ilteraturil romAne§ti aduceau din §ederea in sträinkate idei inaintate de stinga, care erau fatà de dogmatismul conservator de la Convorbiri" o prà- pastie de netrecut;altii, Munteni, intemeiaula Bucure0i foaia de socialismintelectualDrepturile Omului,foartecetitä, inteo vreme cind Delavrancea, cäruia i se reproduce acolo nuvela Sor- cova inainte de a intra la liberali, lua o atitudine combativä contra mergind§i laatacul contra luiDuiliu Zamfirescu, care se plinge de aceastaConvorbirile"ti räspunserä atunci prin critica neintelegätoare, violentà inedreaptä, dari cu unele observatii reale, a d-lui N. Petra§cu, diplomat, prieten al lui Zam- firescu, iscälind A. Costin 2. O altä. influentä se ad'Augia, dar pe calea traducerilor francese, In mäsura lor singurà: a literaturii ruse0i. Ea aducea cu dinsa, inteo mentalitate supt multe raporturi asämän5loare cu a noasträ, un simt misterios al puterii mediului natural, inteles in toatä com- plexitatea §i ging4ia lui,i cutezkoarea infruntare a problemelor morale celor mai grele. Blindeta lui Turgheniev, obiectivitatea stä- pinitoare a lui Tolstoi, simtul fui Dostoievschi pentru toate neno- rocirileimiseriile umane räscoliau adinc inima tineretului. Dupà ce Francesii îi vor pierde mult din iniluentä, tulburarea produsä de ace0ialalti maqtri va continua, prefkindu-se pe incetul lute° duioasä &ire a celor a.5a de multe lucruri pe care nicio analisä nu le poate lämuri pe deplin. Supt zodia Amintirilor unui vi- nätor", a Räzboiului si päcii", a Amintirilor din casa mortilor" vor gindi §i simti chiar douä generatii, care s'au succedat räpede, fiecare cu fisionomia ei. Numai la cutare din poetii cei mai tineri, cari nu cuno0eau sträinätatea icetiau mai putin frantuze0e, ca §i, mai tärziu, la Arthur Stavri, eminescianismul, singur, se prefäcea inteo melancolie uparä, menitá sá repete povestea iubirii, a codruluii a vinatorii 3.

1 (datatä 30 Decembre, noaptea, 1884"), cu aceasta notitaAtragem atentiunea cetitorilor no§tri asupra nuvelei d-lui De la Vrancea (Barbu Ste- fanescu), cunoscut publicului romanesc prin scrierile sale publicate in Ro, mania liberei din anul trecut. Cum inliteratura nu facem deosebire de ¡dei, cum nu cautam decit talentuli originalitatea in scrierile literare,credem a faceplacere publicului, atragindu-i atentiunea asupra scrierii d-lui De la Vrancea". Cony. Lit., XXI, p. 58 ei urm.; XXII, pp. 674i urm., 759i urm. Ibid., XXI, p. 483 0 urm.

11. Scriitorii

I. DUIL1U ZAMF1RESCU. Duiliu Zamfirescu e cel d'intäiu care inatiseazi aceastä stare de spirit a tineretului. Máscut in Pläinestii jkimnicului-Särat, la 30 Octombre 1858 1, dinteo familie care, cum spune el insusi, avea pämint sau il tinea in arendà2, dar avind legAturi la Focsani cu unchiul sau Mincu, architectul,pe vremuri sipoetla Convorbiri", cela ce vafi ajutat trecerea de la un cerc la altul, asa de deosebit,i cu poetul Pruncu, de la aceiasi Junime"3, el invatà la Focsani,- in acele zile pe care le inFdtiseazg inteunul dincele mai naturale poeme ale lui: Mi-aduc aminte ca acum, and alergam cu capul gol Prin präfäria de pe cind ardeam cgrtile drumSiscrum $i scoalei dam oco14. Student la Facultatea_de Drept din ''Bucurestiapoi magistrat,

Familia, XXXII, p. 313. Copiläria mea, eft nu am mers la scoala si, dupa ce am mers, vacan. tele, s'a petrecut in judetele Rimnicul-Sarat siBraila, unde ai miei aveau paminturi sau le tineau In arenda, dupa cum au si astazi.Prin Ialomita am fost de mai multe ori,i anume In margenea Baraganului. Prin urmare am cunoscut limbe locurilor acestora, si nu a altora"; Gag. Rom., II, p. 494; Toroutiu-Cardas, o.c., p. 92. 3 Cug. Rout., p. 324. Cl. si Toroutiu-Cardas, o. c., p. 74, no. 16. V. Conv. Lit., 1909, p. 601. Lit. $i artcl rom.,11,".p.609. Alte note din copilarie in prefata d-rei Marioara Rarincescu, la Duiliu Zamfirescu, Poesii, Craiova (in Clasicii romini comentati) [1934], pp. 6-8. 5 Gag. Rom., II, pp. 496-7. Premiant intaiu era Ionnescu Gion, altfel de talent.

328 1storia Ilteraturii romAne§ti la Hirpva, la Tirgovi,te in 18811, publicäin Literatorul de la 1880 dupg o incercare, modest notatà D", Pribeagul2, frumoasele stante Levante Kalavryta: Spune, Zane, unde-i timpul cind Byron, in lini§tire, Pe-ale Willi late valuri dorul sAu legAna ? ...CAci, pe Venus PAndemos, Am n trecut o noapte 'ntreagä intrebind cerul frumos De nu are printre stele vre o stea rätäcitoare Ce-a venit din altä lume3? Tot acolo, inacel* genbyronian, eldabalada Juan4 foarte pretuita pe vremuri Harpistäis. Povestea, a§a de realistä, a fetei bàtute care face la loc din fir de la icoane iubituluigalonul pe care i1-astricat e din celei mai bune bucgtidetineretg, iinalt gen decitaldeclama- tiilorde debut 3.Piesa O suferintäareinsä tot versuri de o retoricgdeclamatoare 7. Bucätile &are Natalia Nina anuntä in acelai timp pe vioiul iduiosul prosator 8. Cu judecgtor inDobrogea, de curindanexatä. §iplinä incà de pitoresculeisälbatec,tinärulsupleantlajudecätoria de acolo aratäinnuvelasa Noapte bunei 9 ins4iri exceptionale deprosator Mfg eavre-odatä demonul poesiei,incare va fi aproape un creator,s5.-1fipäräsit. E in acea schitäatita pitoresc in descrierea lumii pe ape, a painjeni§ului de catarge de la Hirpva, de humor sänätos ifin in zugrävirea bietei lumi functionäre§ti din provincie, de delicatetä glumeatä in presintarea iubitei de o chi* fata de cadiu care stAtea pe salteaua intinsä

'Fan:., XXXII, p. 313. Aici e procuror. 2I, p. 31. 3 Ibid., pp. 50-3. Explicatii de Macedonski, ibid.,pp. 70i urm., 86 si urm., 103i urm., 119 si urm., 136 si urm., 147 si urm. 4¡bid., pp. 98-103. Cf. Mamei mete, ibid., p. 133. 5 Ibid., pp. 177-80. Prosa, ibid., pp. 261-3. V. 0 ibid.,pp. 253, 289 91, 394-, 417-8, 611, 632-3. Colaboratia continua, cu scene din razboiu (Cinele Nizamului) in anii 1831-2. 6 Ibid., III, pp. 36-7. 7 Ibid., p. 196 si urm. Pp. 324-6, 343-5.i Cum a iubit Depciritteanu,ibid.,p. 570siurm, Macedonski-1 va petrece cu insulte; ibid., pp. 634-5, 670 si urm. 9 Cony. Lit., XIX, p. 805i urm.

Dulliu Zamfirescu 329

pe prispä §i curätia sulfinà cu ni§te degete suptiri §i lene§e", §i a iubirii furate de cre§tinul a§a de sträin, ca §i in duiosul sfir§it de romäneascA noapte bunä" inginatinasprazi de iarnä, la plecarea furi§atà a celui indrägii, de gura sfioasei fete de Turc De sigur una dincele mai frumoasepovestirialeliteraturii noastre.Sisintvrednice deatentie §iformulele noi : Supt fiecare geanä care se inchide ca sä ajutegurii sä ridä, tremurä o lacrimä"... Acum, junimi§tiiilci§tigaserdcutotul.Scria de multla Romänia liberà schite, ca Din viata lui Strauss (1880), articole de criticä, amintiri Baba-Oarba (1882), cronici in versuri, de o sfi- atoare, capricioasä §i artificialäfacturä, pe careleiscälia don Padil, cumultealte marafeturi spaniole 2. La 1885 incepätorul cuteza a serie un roman, In tata vietii, pe care-1 publicä revista Junimii". E acolo un realism crudinzugrävirea tinärului intors de la studiile din Paris. Drama ciocniriicelui deprins a träi altfel, cu asprele realitäti ale vietii de acasä e pusä cu pricepere. Figurile sigur zugravite sedesfacdinprimelepagini. Dialogurile sint insd artificiale §isituatiilefortate, cuo u§oaränotä de ridicul cind se desfacnaiv.Criticalui Gherea, cäruiaaceastälume u§oarä trebuia sä-i fie uritä, avu ce sä culeagä din astfel de manifestatii ale unei prime tinerete... Dar, in partea a doua, descrierea Bucure§tilordin1883e vioaie§ipoate sà rämiie ca un do- cument, cuinfäti§areapetrecerilor §i enumerarea cluburilor.E vorba §i de särmanul teatru romänesc pe care-1 ajunge rindul la cite paisprezece zileodatä, cind se juca cine §tie ce neghio- bie tradusä din frantuze§te intr'o limbä cavai de ea §i cu ni§te actori ca vai de ei". Dar judecata pentru literaturä e indräznet de nedreaptä : domeniul literaturii, nimic. Cite un volum de versurèle sau de nuvelete, productiuni sporadice ale unei generatii dihäinate (sic). Un cercliterar, mai mult sau mai putin hränit, la eminentul critic al timpului, d. X 3 (cete§te : Maiorescu)

insemnate de d-ra Rarincescu, 1.c., pp. 11-5. Cf. Struteanu, in FlaccIra, VII, p. 453 si urm. 2 V. una, cu un raspuns de Delavrancea, inRevista fundafillor regale, April 1934. *1 seratele lui Candiano-Popescu, Fam., XXI, p.443. Tot acolo la pagina 491 :D. Duiliu Zamfirescu, atasatdecl.1 pe link Ministeriul

330 lstoria !Iteran:di romlnetal

pentru cogemite capitalaterii nicio revista literarà serioasä" (uitä Convorbirile"). icutare vedere de hanla drumul mare räminecuaceia0 valoare pur istoria. Privirea in viata satelor e insä fugare §i intelegerea säracä. 1mpresia generalà e confusi deprimantä. Ceia ce uime0e totui la Duiliu Zamfirescu e pästrareai mai departe, a.5a de credincioasäi de vie, a amintirilor §i impresiilor vietii träite in tara, de unde-1 va depärta indatä, dupä incercarea de profesorat, cariera diplomaticä (1888)1.In primul säu mare roman, Viata la tara (1894), anume scene de vinätoare pe lac, cu nevinovätia copilei care iube§te pe bäiatul de lingà dinsai des- miardä miloasä pasärea pe careelaränit-o, anume convorbiri teräne0i, scena de inaltä nobletä sufleteascä in care tinärul venit din sträinätate infruntä. bestiile po1itiene0 care chinuiesc pe teranii ridicati contra nedreptätii, zguduitoarea scenä din al doilea roman, reinase Scatia, in care fostul denuntätor al consätenilor säi, ajuns stäpin de mo0i §i domn de oameni, ucide calul care s'a proptit pe drum i zdrumicäin bä.taiepevizitiultigan care plinge animaluli blastämä pe acela care e, totuO, un uciga§, aratä a- ceastä indestructibilä legAturä a celui insträinat cu brazda nagerii lui. Din prima epock a impresiilor culeseacasà,§i cu spiritul ieind din curentele de aici, färä a se putea integra in cele strä- ine care-I vor forma, sint §i frumoasele poeme pe care Zamfirescu le dä revistei Familia.Ele sint de o musicalitate blindä, pe un fond in care amintiri din Alecsandri alunecä spre genul cintecelor a§a de räspindite atunci in largul ora§elor noastre. Astfel: Te-am intrebat unde-i speranta cea arzätoare. Tu mi-ai räspuns Cä s'a ascuns. Te-am intrebat unde-i iubirea cea rozätoare. Tu mi-ai §optit C'ar fi murit.

Afacerilor Straine in Bucure§ti, a fost numit profesor de limba romina la Liceul SI. Gheorghe, clasele I,11, III". Pe lingl acea cronica In versuri iscalita don Padil", una in prosa, ibid., p. 536. Plan de o Viata la ora« (1894), Cug. Rom., H, p. 497. La Roma ; v. Cug. Rotn.,11, p. 210.

DuiIlu Zamfirescu 331

Acum te 'ntreb unde-i mormintul cel ce cuprinde. Si tu-mi spui drept : II port in piept 1. Sau: Cind a fugit catre zori, Noaptea a läsat pe flori Cite trei rinduri de salbe De margaritare albe. Soarele cind s'a ivit Razelor a poruncit Salbele de i-au adus, Si la gitu-i si le-a pus. De-atunci orisicare Hoare Plinge scumpele odoare, lar, de vreti, catati In zori Veti gäsi lacrimi pe flori a. El, totusi, tot pe atunci, in cronicile bucurestene, daduse acele zglobii cronici rimate: La rochii coada este totul, Precum la avocati e botul, Precum la deputati e votuls Din lumea notiä in care traieste pe urma, dacà el va culege scene vagi de viatä artificiala ori neinteleasa in izvoarele ei ascunse, care nu se recunosc in saloane, inici chiar in intimitatea unei fericite casitorii italiene, el se va alege cu inspiratia unor poeme de o clasid seninätate. Astfel, la 1896: Prin frunzisul des strabate umed räsärit de soare, Dind adincului radurii linitita ei racoare, Vechi stejari, boltiti in ramuri, au vizut de mii de ani Cum pe nimfele din grote Ale flautelor note Le fmbie prin tufisul päduretilor Sylvani. A vazut Lacul de Nemi falnici cerbi ce se omoara Pentru galesa privire-a unui ochiu de ciprioari Si mistretii, plini de singe, spintecindu-se in doug, Taurii ucisi in lupte, Vulturii cu aripi rupte 1 Fam., XVI, p. 262. ¡bid., pp. 380-1. El traduce pe atunci Hernani de Hugo; ibid., XVII, p. 49. $i ibid., XXI, p. 236. Cf. si ibid., p. 265 si urm. (durd Romania Liberd).

332 Istoria fiteraturil romdnestl

Numai pentru ndzuinta firii lor spre-o formä nouä Sau, aiurea: Limpede murmurd seara izvorul. Apa lui tremurä curpeni de mure: Zinele timide scaldä piciorul Noaptea 'n pädure 2 E o influentä a lui Carducci, dar deplin insusitä, siliteratura romàneasca are putinepaginicare se pot pune lingä acestea. Prin idealul de poesie pe care-1 fixeazd versul A fi rece si frumoask simbolul eternei arte, Zamfirescu se aseaza hotärit intabära acelorcari despretuiesc indemnulvietiicurente, poetul uitInd cutotulde romancierul Zamfirescu care dädea tocmai icoana acestei vieti, cu toate curentele care o strdbdteau. Volumul din 1883, Rini titlu, poeme si nuvele, incepuse de la Levante si Kalavryta, de la Harpista §i Chide Nizamului, poeme epice din trecut, si cu versuri usoare, naive, ca : Vino, Nella, vin pe Mare, Vino, Nella, vin'l Dintre nuvele si schite avea: Pe Arge, o visiune de tineretä, Trandafirul, Baba Oarba, o build descriere a mänästirii Dealului, amintirile din Dobrogea, nuvela realised Arhivarul §i, partea cea mai Intinsd, istoria romantatP a lui Depäräteanu. Adäugindu-se, acum, buciti din Sorrente (1889),din Venetia (San-Marc), din Roma (Boul), din Atena (1892), slabe : Periclès, Minerva pleacd... Fàrà dinsa once 'i face, Partenonul iti famine ca o criptd de mormint. din Bruxelles, si Lunile, se formeazd volumul Alte orizonturi din 1894. Volumul uriniitor, Imnuri peigine, va fidin 1897,cuprinzind o bucatä foarte asemenea cu Steaua lui Eminescu: Din steaua cea moartä. desprinsä, Plecat-a o raza prin spatiu, de lumea de azi doritoare. ' Conv. Lit., XXXV, pp. 59-60. Bucata 1nchinatà Venetieiibid., XXX', p. 251, n'are timbru. 3 Lit. fi arid rom., 11, p. 201.

buillu 2amfirescu 833 si chiar din Luceafärul" aceluiasi: Pämintul, cind s'a rupt din soare In invirtirea lui prin haos, M'a prins in el ca 'n inchisoare Si m'a boltit spre lung repaos.

Eu te-am iubit asa cum esti (Nemuritoare cum mä stii), Cu forme crude omenesti, Dar cu suflarea de om viu. Si poemele Gethsemani, Dunclrea. O vädire bogatà de prisos sufletesc. Dar credintaarätatà fatä de crezul luiMaiorescumerita de laacesta,in1898, numai aceste cuvinte : Singur neobositul Duiliu Zamfirescurepresen- teag in romane ipoesii impresiile din tara frumoaselor arte, unde trilieste" 1. iu mijlocul desorientärii pretentiilor fära basil,al atacurilor personale sial neprevilzutelor impäcäri nu putea sh fie pentru astfel de literaturàdecit desinteres din partea publicului. Zamfirescu, desgustat si de cercul unde Convorbelnicii impes- tritati"cuprindeau sioaturi eterogene", cu Macedonskii cu Carol Scrob2, indumänit pe viatä cu fostulcoleg Delavrancea, se plingea Inca de la 1892 cu dreptate de indiferentismul de la noi" : cind väd c'ä pentru tot ce nu fac sint hulit ca un cine in iar pentru ceia ce fac, täcere complectd, mä intreb dacil nu e mai bine sä fac pe cinelein pripusoiu, sä scriu isä fac intrigi, iar literatura s'o las s'o doarm'ä" 3. O positie proprie i se impusese tot mai mult, una emotional nu rece. Astfel, in frumoasa nuvelä Locotenentul Sterie 4, unde intilnim noutäti ca acestea : 1n straturile albastrei bolte se cufundau dungi unghlulare de cocoare, atit de sus si de suptiri, cä päreau ca niste desemnuri arabe, incrustate inteo imensä piaträ de lazolitä". Si aceiasinotä este In felul cum apärea un orasde provincie, Focsanii, in interpretarea sincer miscatä pe care o dädea, acolo, räzboiului. Modestele realitäti nationale nu mai erau obiectul unui ' Cony. Lit., XXXII, p. 109. 2 Cug. Rom., II, pp. 321-2, (1891). 3 Toroutiu-Cardag, p. 76.El mersese .de la Rin la Atena, de acolo la Roma, de aici la Bucuregti, iar Inapoi la Roma gi In fine la Bruxelles"; ibid., p. 79. 4 Cony. Lit.? XIX, p. 36 qi urm.

334 Istoria literaturli rom5nesti humor ieften din parteacuinu faceau nimic ca sä indrepte neajunsurile. De loe spirit pesimist la bunul prieten al Junimii"1 *i Zamfirescu (Muse §i definitia, miKatä ielocventä, a acelor nenumärate adunari de suflete nevinovate, care träiesc prin provinciile noastre, cu ru0ne de oameni, teama de Dumnezeu, credintä in bine, care luptä cu desperare contra neaverii, nazuind totdeauna cätre o stare mai infloritoare, care n'are alt ideal decit de a-0 putea tinea bäietii la invätäturä sau a aduna, dupä puteri, zestre fetelor". Acest realism emotionant, sprijinit pe maruntul adevar al vietii noastre, dar inviorIndu-1 printeun sentiment adevarati tinzind catregravele problemesociale imarileintrebarialeexis- tentei apärea, astfel, tot mai neted ()data cu o generatie care nu era inchisä In micile cercuri de räutati mai mult sau mai putin spirituale §i pentru care luptelepolitice de caracter personal erau un punct de vedere acum intrecut. Nu poate fi un mai puternic contrast decit intre aceste pagini stropite cu lacrimii humorul bätrinesc al lui Gane' in nuvela, vecinä, Agatocle Leu,Ftean, chip din lunze 2, sau din Dozed zile la Slii nic 3., in care portretul lui Nae Peruzescu, arhivarul nascut in Tirgovi0e, e inspirat de eroii lui Caragiale :vioiul realism din aceste bucati intarziate apare, cu tot hazul situatiilor.i bonomia §arjei, pujin caricaturat pe lingä sunetul altor coarde In povestirea tinarului scriitor foc'änean4. Daca, la acesta, In Cotzu Alecu Zaglitzescu,sepresintil personagii ridicule, biete momii batrine, toatä simtirea omeneasca e rascolita c1nd mweagul .;,i sora nemäritata prind iubire pentru copilul aruncat la wa lor5. Presintarea Urlatilor (Maxentianu de acolo e boierul Belu) in Sub- Prefectul6 e ridicula, dar ce zguduitoare drama de iubire sta alaturi l $i,acolo,e frumoasä idescrierea,cupresintareaplopilor inaltii nervo0 cari 10 tremurau frunzele in vazduhul curat al muntilor, sand la linie ca ni0e caraule credincioase" 7, ori, ceva mai jos,

i Acesta se plinge ca i se corecteaza nuvelele de Caragiale; Toroutiu- Cardas, o. c., p. 130. Caragiale se supra si el de schimbarile lui Negruzzi; ibid., p. 131. ' Cony. Lit., XX, p. 136 si urm. 8 Ibid., p. 220 si urm.). 0 poveste de dinsul, ibid., XX, pp. 365-7. 4 In Spre Mare expuner ea e mai putin coherenta (ibid., p. 744 si urm.). La 1888 apare volumul de Nuvele. 5 Conv. Lit., XXI, p. 24 si urm. 6 Ibid., p. 385 sit urm. 7 Ibid., p. 24 si urm.; cf. ibid., XXII, p. 36 si urm.

bulb Zamfirescu 335

áverri, pe malurile Cricovului, privelistea verii fnaintate pe vremea coasei, cu zboruri de ciocirlii, ritmuri de pitpalac si primblari tacticoase de berze, cu 1nsirarea tuturor florilor care fac Impreuna mirositoarea simfonie a lui August". 0 poveste de dragoste, dar Cu un nou conflict moral, intredatoriile ¡Ma deiubita parasitä cu fiul fugarului si intre o noua simtire, se intilnestein nuvela, aproape un roman, Un drum gresit 2.Cu schita Alessio e insä intoarcerea la un romantism de felul lui Naum3. Viatala NM', primul roman de proportii largi, cu o intreaga lume de figuri, publicata in bucäti la Convorbiri, nu trezi de la inceput interesul de care s'a invrednicit pe urma. Aldoilea roman al lui Duiliu Zamfirescu, Lame "mud si lumeveche, revine,['arilrilstmet,la problemele actuale ale societatii romanesti. Trecura faildiscutie acele romane intinse, care presintä,in felul familiei Rougon- Macquart"a lui Zola, istoria, la tara siin oras, a unei semintii boieresti din Oltenia, cu tipuri clare, bine delineate, caracteristice, cu probleme atacate curagios, ca rascoalele din 1888 .si politicia- nismul, si cu scene impresionantesauinduiosatoare :Tdnase Scatiu, Cu adinca analisä a unui suflet odios, si Din Rd zboiu, In care optimismul cald, increderea in noi, proclamarea schimbärii in sufletele obosite represint si o mare faptä buna. Indispunea, ce-i drept, lute° epoca de socialism rural la tineret, nota pe care o &A el unor terani de un spirit inferior si cusuti la gurä, totusi mai de treaba decit invätätorii si preotii lor si, cu mult mai mult, decit o societate desus, incare abia de se gäseste vre-un tip simpatic, ca si prin prea multe discutii de un caracter mai mult vulgar si adesea inuti14. Dar manifestarea cea mai spontanee si mai bogatä in poesia acelui moment e tot a lui Zamfirescu. Dupa ce tiparise prima sa culegere, el trimetea Convorbirilor o subtila poesie cu totul in Mara de formele obisnuite 5 :

1 Ibid., XXI, p. 400. 2 Ibid., XXII. 8 Ibid., XXIII, p. 529. Pregatire de roman, Toroutiu-Carda, pp. 62-4. 4 V. si ibid., p. 92. Cf. analisa atentl din N. lorga, in Revue historique du Sud-Est europeien, 1925, ai extras, supt titlul : Les écrivains réalistes en Roumanie comme témoins du changement de milieu au XIX-e siéde. 6 Cony. Lit., XVIII, pp. 123-4.

336 Istoria Ilteraturil rotarievti

Nu mä 'ntreba :nu-ti pot räspunde, Caci ea s'a dus, dar nu stiu unde. Stiu bine numai_ca s'a dus. Si in alte bucäti din acest timp, el da scene de natura care n'au a face cupasteleleluiAlecsandri, si cadena lor Hind une ori nota, dar, alaturi, si palide repetitii de byronisrn 1 in poesia lui de salon e o eleganta neintilnia Ora atunci in lirica noastra, ca In Clara: De'i vrea cite-odatä mormintul, Te'i duce sä-1 vezi troienit Supt flori de salcfm inflorit 2 Poemele Lunilor din 1888 stilt noua ca imagini si mai variate ca tehnici: Frigul, scriitor pe geamuri Cu zapezile se joaca Si le schimbä 'n prornoroaca, Atirnind ciucuri de ramuri. Si nu e nimic din vechiul Alecsandri in scene ca acestea: In urma ei un roiu de grauri Ca niste valuri cenusii S'amesteca prin bälärii, S'aseaza 'n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii 3. iar icoana poeticä a lunii lulie meritä sä fie reprodusä intreagä : Galin, jitarul de la sat, Cu pusca vesnic de-a spinare, Era pe holde Imparat Si statul lui n'avea hotare. In el tot cimpul se 'ncredea, Toti fluturii si toaa floarea : Sulfina, seara-1 adormea Si-1 destepta, in zori, cicoarea4. Numirea la Roma, unde atmosfera clasica-1 infäsurä OA retine, umbrele Cesarilor strecurindu-se printre ruine, ceia ce nu-1 impiedeci de a face comparatii de viatä modernä care nu sint 1 Ibid., XXIII, pp. 290-1. 2 Ibid., XIX, pp. 1074-5. 8 Ibid , XXI, p. 90 §i urm. ' Ibid., XXIV, pp. 259-60,

DuilluL1amfirescu 337 totdeauna in defavorul Rominilor, exercita, cum am vizut, o pu- ternicä influentà asupra acestui suflet ava de receptiv. Influentei francese, care ducea la alunecuvuri citre sensualismul pentru sen- sualism,ise contrapunea acuma sänätoasa disciplinä romanä vi Vila Tusculanä-i inspirä aceste versuri taiate in piaträ. tare: Tristele umbre se lash' pe väi de sus de pe dealuri, Singure, palide, pline de-o lume vie de basme; Bradul umbrela vi-o 'ntinde pe muchea arsei coline, Mierla vägalnicà tip& prin grase tufe de lauril. Adesea ¡ma tratareaartificialä vi superficialä a unor subiecte italiene, pretentia unui exotismdin care s'a scos numai forma stanjenevte désvoltarea normalà a unui alit de frumos talent. El se regäsevte insä in acea frumoasä bucatä De la villa tusculanO", influentatà tot de Carducci, care isprävevte plastic: Brate vinjoase intind Apeninii atre cetate, Roma din vale privevte pe ginduri coamele ninse, Soarele moare prelung in adincul märilor tusce 2. sau in vràjirea de la »Villa Aldobrandini": Päuni stelati podoabele-vi risfieä Pe-un capitel de frunze de acante, Un grup voios de fauni vi bacante: Ironici stau, vi de päuni se mirk' 2. ori in icoana Ofeliei dusa la mormint : Pe cap cu vevtedä cununA, Cu ochii mari supt gene plinse, Cu bratele de sinu-i strinse. Cu astf el de versuri aläturisfätea, atunci, in domeniul antic, ca valoare doar frumoasa bucatä In Keramikos, a enigmaticului Z. Miron, care e stefan Ofávanu, devenit apoi un ava de remarcabil critic vi erudit:4 Nuferi albi .vi rose rovii, impletite in ghirlande String mijleocuri mlädioase in verpuitoare bande, Aninate 'n copci de aur de tunica strävezie 2.

a Toroutiu-Carda, o. c., p. 59; Cony. Lit., XXIII, p. 182. 4 Ibid., p. 182. a Ibid., XXVI, p. 500. 4 Fiu de preot bucureatean ;studii universitare la Bucureati; mort tinAr (v. mai departe). 5 Cony. Lit., XXV, p. 1145. 22

ns istoria Ilterattiril romgneol

De la Asachi nu se mai scriseserg astfel de versuri. De aici si ideia unei neizbutite vräjiri a lui Decebal I. Traducerea, nu numai din Leopardi, ci si din acest marmorean, obiectiv, Carducci, necunoscut la noi, II!Maria pe noul poet In aceastä directie, depär- tindu-1 insä de gustul curent. Era, de fapt, clasic, in cel mai bun inteles roman al cuvintului, de si pe Tacit si Pliniu cel Mgr ii cetia in traducen i 2. 0 sete de frecut II Indrepta atre locurile unde spiritul Romei putea fi gäsit Ina Vfizuse Sicilia sicgsfitoria cu d-ra AlieviIIduce pe Riviera8: se va opri In 1890 in cuibul umbric de la Orvieto.

I Ibid., xxi, pp. 870-4. 2 Ar fi vrut o carte despre Traian (ibid., p. 66). 2 Ibid., p 62 4. urm.

Capriciul estetic : Delavrancea 1416 de la 1876 alcatuise un caiet de amintiri in versuri elevul de liceu Barbu $tefänescu (i mai tärziu el va dovedi o mare inderninare in versuri capricioase)i. Fiu de ' grinar din Delea Nouä2, in margenea BucureOlor (n. 5 April 1858) al noulea copil, fAcuse liceul In Bucure0i, in conditii de viatä pe carele desltwOe cutare din nuvelele lui, luase licentain dreptaici, pentru ca iubirea fratelui Nicu sA-i ingAduie studii la Paris, fAcuse o excursie italian63. Din Paris colaboreazAla Democratia4 ila Romeinia Liberc15. Crescut intre ace0i aproape terani, in legAturAinsä prin mq- tqugul lor cuatita lume i el vadescrie cindva infru- moase rinduri sosirea celor veniti cu multe ve0i din drumuri depärtate , el aducea de la primul volum isait cupseu- donimul Delavrancea", pe care-I va pAstra, inlocuind cu totul numele de acasA,o visiune cutotul nouA, de un pitoresc de artist, de o cutezantà in a trece peste tot ce era obiceiui conventie, o putintA unicA de a se tinea intrerealitatea cea mai crudA §i vedenia cea mai stilling de simturi, o poesie complexä, dureros de personalk care d'A, impreunä cu vAdirea chinurilor de conOintil ale feteide tara irwlate din Sultänica, incare sint pagini de

1V. L Siadbei, In FaFrumos de la Suceava,I, p. 185 siurm.; Junimea LUerara, XV, p. 41. 2 Al lui $tefansial Mariei, Mama-Baba". $tiri comunicate de d-na Cella Delavrancea. Pentru mediul In aceste suburbii Rev. Cont., 112,p. 292. "Informatiile d-nei Cella Delavrancea. Intors functioneazA ca meditator la scoli de fete. Scrisori din cei trei ani de Parisle pAstreazA d-ra Mar- gareta MillerVerghy. 4Stiri despre salonul parisian din1883. 5Versuri slabe despre rAzboiu iscAlite Barbu", in Romania Libera, 9 Iunie1877.

340 Istorla literaturii romAnestl

7guduitor delir, icoane de albastru de impresii italiene ca Fanta Cella, triste banalifäti din viata burghesiei de functionaria Bu- curestilor, ca inlancu Moroiu, fragmentede filosofie amäritä, de un pesimism hfänit de toate amintirile uncí finer* grele de umilinta din acel trubadur" care ascunde durerile sale proprii 1, ca si schita din Viata despre profesorul s'Au Anghel Demetrescu, Punctul de plecare e patriarcalismulrural.Copilul dinTra- badurul, cel din urmA din troaca de albie asternutä cu scutece vechí, galbene si arse de atitia copii cari se odihniserä pe ele", cel care crestein asuta cu podul plinde lanturi, bleauri si leoci vechi de cärute, virtelniti rupte, tevi de puscä, dill, zAbläuri, diirace, piepteni de ling, melite si sculuri de inside borangic ag6tat deiteleinvelitorii",ascult6torul lacom de basme,in serile chid fetele mari, cosind la gherghef, spuneau citeistorii toate", vis6torul de chipuri din basme pe care le credeadeviir, iubitorul de zece ani al Mali cu ochiiverzi,celcare, asa de mic, plinge la atitea morminte, pare a fiel 2. Si in Odinioareiel adescris aceastä incunjurime: mahalaua grinarilor", cu bisericuta ei si scoala ,dascAlului Nicut6", cu casele väruite, care se afundauin griidinacu rogodèle"printrecare Otrund terani de afarg cu viile /or, cu ,jupinii" cari vin de la Dunäre Cu caràle", Cu copiii multi, priceputi la jocuri, cu datinile ingrijit pästrate, priveliste de bielsug in locul csáreia cloud decenii mai arziu va gäsi numai ruine, dar infatà scoala mare" si ,biserick cit Turnul Coltei". Cindva a povestít cum laliceul Sf. Gheorghe aamíntít luí Anghel Demetrescu, care voias'd-1 pedepseasck sAräcia cu care incepuserg amindoi. Tot din trecutul säu va fi cules el amintirile oträvite din Lin4te, cu icoana ,vietii in casele bogate ale parve- nitilor": piinea tise pare amarà, vinul acru, hainele te ard, salteaua umplutä cu pietre si perna pe care-ti plecicapul intesatà cu mArkini"3. Pdnä in clipa dud de la doamna cu pretentii literare se aud cuvintele: ,d-ta prea cetesti multe, prea stii multe, prea observi multe si prea vorbesti multe" 4.

1 De si n'a colaborat la Convorbiri", Maiorescu are simtul de a-I pune Intre Creanga si Gane, inaintea lui Duiliu Zamfirescu (cony. Lit., XX, p. 4). 8 Trubadunil, p. 18 si urm. 8 Ibid., p. 207. 4 Ibid., p. 214. Restul apartine, fireste, fantasiei.

Cap&Jul estetic: Delavrancea 341

fntre scrierile din tíneretä ale luí Delavrancea sint, intre altele, si paginile despre picturg1, isc'älite Argus", din Romänia liberä", unde s'a tipäriti Sultänica" 2, dar el apare mai ales cu o nes- firsitä milà de oameni, amintindu-si de vremea zdrentelor" copi- lgriei, in acelasi timp cind versurile prin care aspunde la o cronid glumeatà a viitorului sgu dusman Duiliu Zamfirescu aratà o extraordinari stäpinire a metrului, si unele din ele sint loarte frumoase 3. Cäci acela a cgrui inspiratie merge une ori drept &Ore lirica de caracter exotic4, ca in acea schitä italianä de purà si clarä inchipuire O. de la inceput duioasa povestire Sorcova, cu copilul inghetat si flämind care merge la sorcovit de lingä mama care se stinge, amestec de pitoresc al iernii adinci si de profundà durere umang, adinc simtitä. La1886 autorul tinärridicala Ateneu mcritele teranului care ni-adat graiul, si intre aceia cari 1.-au inteles si l-au urmat aseza algturi pe Odobescu si pe Hasdeu, läudind Magnum Etymologicum alacestuia6. Atunci dài povestea de o asa de bogatä reterid", pliná de cuvinte proaspete, de descrieri pitoresti, de intersäturi tragice, Palatal de cktar7. Urmä, in aceiasi directie, conferinta Retorica poporand, la data cind se cetia in sale- nul lui Maiorescu acea ciudatá. imbinare de amintiri personale, de intunecate sentinte asupra vietii 8, de capricii ale unei inchipuiri atit de personale cire e Trubaduru19. E si vremea cind Delavran- cea scrie acea induiesatä laudg a lenii",care deschide orizonturile tuturor rierealitätilori odihneste de toateloviturilevietii, bucatä pe care ointilnim pierdutà inteuna dinrevistele de a doua ming ale vremii

N-I 1788. 2 N-I 1710. DupA Familia, In Rev. Fundafillor Regale, I, April. 4 Fam., XXI, pp. 617-8. 5 Wahl ibid., p. 193 §i urm. 8 Ibid., pp. 35, 80-1 (dupA Epoca). 7 Ibid., p. 413 si urm. In versurile frumoase din Familia., el li aratà sclrba de societatea in- cunjurAtoare: De cap de plumbi inimi reci Mi-e greu, mi-e silA si mi-e frig. 9 Ibid., p. 180. In 1887 conferinta Ce este patria"; ibid., XXIII, p. 24. " Ibid., pp. 488-9 (dupA Romlnul). Si un apel pentru Eminescu, tot acolo.

342 Istorla llteraturil romAne01

Pitorescul dominä in toate buatilelui Delavrancea, pe lingä acel simt adinc pentru tot ce e päräsit In suferinta sa, pentru toti cei cecadzdrobiti,dinimprejurärisaudetemperament, de dinsa. Astfel analisa unui suflet chinuit de sensatii cu totul deosebite, de vedenii In care se transformä influentele din earl face interesantä, dar une ori obositoare, nu chiar färäun sentiment de räspingere, Trubadurul, cu acea sumbra filosofie a vietii pe care o rosteste tinärul pe care pentru irealitateafiriilui colegii, tot asa de tineri ca dinsul, l-au impodobit cu porecla rätä'citorului cintä'ret medieval. N'a fostgreu pentruocriticädeo logia neaplicabilä in totul la acel lucru asa de personal, de complex si de delicat, lucrind mai alesprinsuggestiecare e literatura, poesia, in versuri sau In prosä, säal-Meanumite nepotriviri tirite stridente, dar intregul inseamnä osträbatere extraordinarä inteun suflet bolnav sinenorocit. Descrierea eroinei din Lini,Fte e de o extremä delicatetä. Pitorescul e in fond, dar mai ales in strälucita formä, care rivaliseazä cu pictura si incintä urechea prin ritmuri secrete. Icoa- nele de visare sau de suferintä seridicä, vräjind cu o putere ascunsä. Astfel dud inaintea Sultänicäi, chinuitä demustfäride cuget, välvägiele flacärilor se prefac inteo chinuitoare obsesie de teribilà realitate: Gura sobei se lärgeste, buzele-i de pämint se rosesc, tree in carne vie, rinjesc, se intind ca un gitlej de balaur, cit muntele; flacärile MIA limbi de focceseimpletescsise desfac. Duduiturile din läuntru se incing, se deväluie, se apropie". E aici, nu artificiu, literaturä voitä asa, ci revarsarea instinctivä a unor impresii cu totul particulare, aproape bolnävicioase. Satul, in Sultd nica, mahalaua, in Hagiul, capätä, astf el,mult pestereal impresionante proportii epice. Descriptii amänuntite, prea amänuntite, culese din cälätoriise pare, ele dau frig impresia unei vietuiri indelungate in acele locuri.Astfel cind e vorba de iarna musceleang : »A dat Dmnezeu, zäpada nemiluitä.;i cade, cade puzderie märuntä si deasä ca Mina de cernut, vinturatil de un crivät care te orbeste. Muncelele dorm supt zäpadä de trei palme; pädurile In depärtare, cu tulpini fumurii, ciucurate de ninsoare, par cercelate cu flori de zarzari si de corcodusi. Vuiet surd se incovoaie dupä dealuri si se pierde in väi adinci. Cerul e ca leia. Cirduri negre de corbi, prididite de %Tint, cronaie, autind spre p.duri Viseolul se intete§te:\Fir-

Capriciul esteticDe/avrancea 343

tejele tree dinteun colnic intealtul ;i amurgul serii infasä urea inteun zäbranic sur" I. Sau : Finul de leandrä, de märgarina, de trifoiu cu vlastare invoalate, de mazariche virtojitä, se mica usor in valuri ca o pfnza inbrebenatä cu flori.t Scinteioarele se ridicau cu virful rosu ;drägaica stufoasä räspindia, pripia de soare, un miros ca floarea de teiu; luminärelele, drepte si batoase,intreceau finuli stau de strajá din pas in pas cu floriincipusate, galbenei bätute pe acelasi picior. Unghia-gaii, cu flori pintenate, si pàiuI, tesut in orbota surä, imprejurau p'alocurea ciulini, scai vrejuri de mure. Arii de fete, conabii, albe, galbene, albastre rosietece, se impreunau in toga intinderea plaiului desfasurat in colnice si vàii inchis, in depärtare, de iraltimiincovoiate ca niste brine verzi" 2. E, Mg, aici de sigur, o lipsa de unitate, prin stabilirea notei do- minante, si, cu atitabielsug delamuriri,nu mai e loe pentru suggestie. Defect covirsit prin puternica itnbogatire a limbii din aceste tesaure muntene pänä atunci nedesfundate. O regiune care de mult nu se impusese prin talente mari pätrundea in literaturä cu tot ce o ala viata teraneasca decit a Moldovei si a Ardealului ingrärtadise de veacuri. In ce priveste insä analisa interta, ea e la noul scriitor bucurestean asemenea, prin scormonirea neobosita, cu a lui Slavici. Si dialogul are aceiasi scurtime expresiva, aceiasi primitiva tisnire: Sulanico, ma prapadesti", spune Dragan dupa atita infrinare tacere. Numai eft aici indoielile, musträrile de cuget trec imediat cu mult departe de margenea povestirii icreiaza momentul epic, ca in clipa supremei hotärfri a Sultänicai. In total aceastä nuvela intrecea prin ceia ce, de multe feluri, era inteinsa, tot ce se scrisese Ora atunci despr4 dramele satelor. Din trecut scenele de haiduci, puse la moda de un N. D. Popescu, trecute prin aceastalala inchipuire, de puternic invietor, ca in privelistea dra- maticä a mortii viteazului, aceia a rasbunarii pregatit, de fiul lui, au un farmec noui salbatec3. Si acelasi subiect, din aceiasi lume cautaa atunci, e in Riizmirita.

Sulidnica, p. 5. 2 Ibid., pp. 59-60. Volumul Sultdnica a culessi scena de urAri copilAresti, cu agonia mamei la spate, din Sorcova..

344 Istoda Ilteraturil romAneeti

Am spus cà aceasti prosi nu e numai a unui visionar,ci§i a unuiartist niscut pentruafipictor,careprinde realitatea pentru ca pornirea fireasci spre exagerare s'o prefaci in ilusia unui basm sau in oroarea unei tragedii : a fetei in§elate, a functionarului nenorocit care se zugrumä, a cer§itorului din margenea drumului. Perceptiile sint, de altfel, de o extraordinarä finetä: Lu- mina lunii se schimbi in poleiu rumeniu, apoi ni§te ape, din senin, trecuri in violet, §i se sfir§i inecind lumea inteun aier albastru". le§ia la ivealä astfel o lume cu totul deosebitä, personalä, locali, cu o noti de nuantä particulari a rasei, care nu se poate reproduce §i imita, de §i ea izbucnise moldovene§te in icoanele, anecdotele, grimidirile de cuvinte rare, epitetele luiCreang5. §iva apärea In ciudateleschite de dupi treizeci de ani ale preotului oltean Partenie. Atacat pentru bogitia calificativelor, pentru larga imprä§tiere de scinteietoare cuvinte n.oi, care-i veniau din mediul aproape terinesc al copiläriei sale printre grinarii cari din acele necontenite ale lor drumuri aduceau §i imbogitirea vistieriei lor de cuvinte, Delavrancea räspundea, in Ronanul, prin aceastä energici declaratie :Niciiri scriitorii, cu sau färitalent, nu sint mai säraci in cuvinte ca la noi. Nicairi nu vei gisi o ori§enime culti care sà cunoasci mai putin numele uneltelor casnice, agricole, industriale intrebuintate in tara lor, ca la noi. Niciiri nu vei gäsi mai multi oameni cari si cunoasci mai putine nume de colori, de flori §i de arbori. siricia de cuvinte cu adevirat romäne§ti §i vii este doveditä mai ales prin credinta cfirturarilorde astäzi ci o sami de tineri au inceput sà scrie in bimba cronicarilor amestecatä cu jargon poporal. Ei numesc cronicarism" §i jargonism" bogatia §i frumuseta hm- bu; ei numesc cronicarism" §i jargonism" ceia ce se aude in gura intregului popor, ceia ce ei nu §tiu, nu cunosc, n'au auzit, §i nu vor intelege niciodati, cici mintea lor li este ametiti hid de co- piläreasca revolutie literari de la 48". Ceia ce insemna §i o pre- &ire a ruperii redactorului Voinfii Nafionale, a tovari§ului lui N. Xenopol dininsi§idoctrina intreagi a liberalismului, pe care pink atunci 11 servise 1. Zguduitoarea tragedie asoarteigrinarului inecat in Arge§

' La moartea lui Ispirescu, In acelaei an, el critica Academia care nu l-a aemat In sinul ei. $cusa lui Qdobescu, in Fant., XXIII, p. 610,

CaprIclul estetic: Delawancea 345 pentru ca de la candela vfiduvei sä se prefacä biata lui casa. Inteun rug aprins, in cenusa caruia copilul orlan vine instinctiv s'a se incalzeasci, represinta inca aceiasi inspiratie venia din fund de acasä, cu toata puterea de sentimente, duiosia de cuvinte, cu toate figurile bunesisacrele miresme de cinstitä viatä popularä de acolo t.Basmul Neghinitcl, cu atita element personal adaus la ce d'a poporul, e din 1889 2. Povestea e, ca si cea din Palatul de cleftar S, din acelea cu care i se inginase copiläria, dar ambele prefäcute, impodobite cu mult mai presus decit in prelucrarea, veche, a lui Odobescu, care e de acelasi fel, si mai ales inältate cu mult ca valoare epicä. Asa va fi si in mai tärzia culegere filtre vis qi Linia pe care va merge insa indatä va fi printre experientele de toate zilele ale mediului in care träieste, urit mediu ofäsenesc de Bucuresti, cu functionarinacäjiti, cubrutalimosieri, cu femei färä. constiintä, i aceiasi violenta epica fi va zgudui in clipa catastrofelor. Astfel lancu Moroiu, cea mai puternicä nuvelä natu- ralista' de pana atunci. Parasifii vor aduce inainte acelasi mediu de joc de carti cuescrocherie, detineriademenitiIn casa unde sotia tinarä a unui barbat baten stie s'a treacä inaintea fetelor ei. De aiciviata noua, In mijlocul nimicniciilor politicei curente, care face din el un redactor al oficiosului liberal Vointa Nationalei, il indreaptä in alta directie. O stingacei lipsita de humor schita de provincie in vremea prefacerii Guvernului, inainte de alegeri, apare in Familia din acelasi an 4; Sentino, calda poveste a Hall- anului de la binale, infra In aceiasi serie cronologica5. Tárziu, dupa amintirile triste din Domnu' Vucea, dupä scenele de naivá i scirboasä dragoste delicean, dupa induiosatele scene din Irinel, dupi schitarea tragi-comica a suferintilor de zgircit ale lui Hagi-Tudose, ca si dupä acea larga, dar trista fresca a Parasitilor", un val de poesie Hilara va trece asupra acestui suflet, inicrit cind îi alcatui presintarea de icoane ideale din volumul pomenit mai sus mire vis iviafei (1898) 6. Si ibid., XXIV, p. 3 si urm. 2 Ibid., XXV, p. 61 si urm. Tot atunci frumosul articol despre portretul lui Hasdeu de Mirea; ibid., pp. 452-3. 3 in volumul Sultdnica. 4 Farn., XXV, pp. 457 si urm., 469 si urm. 5 Ibid., XXVI, pp. 25-6. ° Volumul Lini.Fte, e din 1892. Tot atunci insAsi amintirea despre Cazacul

346 Istoria Ilteraturil romAnesti

La 1892 inch'redactorul de la Epoca, apoi de laVoinfa Na- tionalii, unde a cheltuit atita talent, in articole care ar trebui se- lectionate pentru puternicei pitore0 caracterisäri, era ales deputat dePloe0ii in curind el iqi descoperi marile insu§iri de orator politic, mutindu-0totsufletulinlupta incare ce-1 interesa nu era ideia, credinta, cipasiunea ce o punea inapä- rarea ei.

Lomiliev (Marele Duce"), in Fam., XXIX, pp. 468-9. I se atribule un roman, invingatorii $i Invin$ii; ibid., p. 481. Suplineste un timp catedra lui V. A. Urechil la Universitate; ibid.,p. 526. Cl.si povestea Norocul Dracului, ibid., XXX, p. 530 si urm.). Conferinta despre Ochi si sprincene" ;ibid., p. 597. Brosura Cestiunea romind (discurs la Ploesti), 1894. Alte brosuri politice panA la 1895.

IV. Un sentimental : Alexandru Vlahutä

Ceva mai non ca manifestare, dar dinaceia§i generatie 1,e poetul careli aflä. in Eminescu intäiul conducätor, in eft se putea ti dinEminescu. El s'anäscutin Plemti (Tutova), la 5 Sep- tembre 18592, din pärinti (Nicolae si Ecaterina 3), apartinind clasei mijlocii, foarte evlaviosi, cari s'au cälugärit (Nectarie si Elisabeta). De copilfirialui pe valea Similei vorbeste el in tärzia amintire Un Cra'ciun, cu ingrämädirea icoanelor iubite, care sint prea multe poate pentru a prinde chip inaintea noasträ 4. Si-a fäcut §coala acolo supt influenta bunului dascäl care fusese pentru atitia Ste- fan Neagoe. 0 cäsätorie nenorocitä, foartescurtä, cu fata unui profesor. De la inceput, la dinsul inchinarea fanaticä pe Care o cere putereai frumuseta omeneasci: Nu cäta mistuitoarei Patimi stavilä sä-i pui 5. A trecut bacalaureatul inBucuresti la 1879. Ajuns institutor prin concurs la 8 Novembre 1880, inTirgoviste,aluatapoi catedra de latinäi rominä la Liceu,carenu era de Stat. Stu-

I Delavrancea dà o prefatà la Icoane sterse de Vlahutl In 1896. 2 Fratii Costachi viGheorghies; Sam., I, p. 407 vi urm. Unul a &AR mult timp ca monah, Biagi o soil a sa, la Agapia. 3 Fam., XXXII, pp. 301-2. Cf. Flacdra, III, pp. 172-3. ' Fam., XXX, pp. 607-8. Chipul lui In copilArie, Luc., IV, p. 37. Despre tinereta lui,vi A. Gorovei, in V. R., XLIV, p. 38vi urm.; Drum Drept, X, p. 412 si urm. Amintiri in Sdm., I. Cf. I. Gorun, Alexandru Vlahurd ; I. Negoescu, Istoricul scoalelor din Tirgoviste, 1933, p. 59 vi urm.; Cuget Ciar,1933; Al.I.Stoicescu, Poesia eroticd si filosoficd a lui A. Vla- hufd, in Cony. Lit., 1921, p. 577 vi urm. 5 In Fam XX, p. 485.

348 Istoria literaturif romAneqt1 dent ladrept, practicA§i avocatura, de care-li ride. Nu se gä- se0e bine aici §i scrie versuri contra bitrinului C. Fussea, care avea multi prieteni. Acolo avu intaia iubire, tálea de moarte. Des- tituit pentru 6 nu admitea controlul catedrei sale de märimile locale, el se muta pe un timp la Galatii. inca din 1880 Vlahutä trimete Convorbirilor un intreg caiet de versuri in care erau §i sentimente de inaie tineretii o influ- entä a melancoliei lui Eminescu 2, dar Mil adincile temeiuri, de viatfii de cugetare, ale acestuia. Nu i s'a tipärit prima bucatä, Am cerut fetitei apei, in care§i tinArulpoet ca i lacob Ne- gruzzi descoperise o asämänare cu o poesie greceasci din Creta, uitind pe romgnescul Ti-am cerut faguri de miere, Tu mi-ai dat buzele tele 3. N'au pläcut §i n'au fost publicate nici puterniceleversuri din Lutul Onditor, cu invocatii ca acestea: Vierme tävälit in tinä, care mu§ti din cer cu dintii, Uriia§ semet pe care o suflare te doboarä, dari: inaintea creaturii, Creator, te umileqte 8, pggineasca sfidare, ce va fi fost privitä ca un atac contra religiei.

1 A. N., In Vocea Gala filor,I,4,side acoloIn Dr. Drept, X, pp. 412-6, 429 si urm. 1 D. Eminescu a carui taietura geniala In versuri nu o pot In de ajuns admira"; Cug. Rom., III, p. 32; Toroutiu si Cardas,O. C.p. 336. $i admiratia pentru Beldiceanucare eatit de norocos In alcatuirea figurilor de cuvinte". De fapt, acesta ajunge a avea, supt influenta poesiei populare bucati ca aceasta: La asfintit, Si 'n acest gol CInd ceru-i purpurA, Doar glasul mortilor Cind linistit Mai da ocol Apele murmura, In miezul noptilor, De-aud soptind Dar care pom Un glas prin trandafir,Frunza nu-si scutura Cum ma cuprind Si care om Duioase ammtiri I Vesnic se bucura? (V. R., XVI, p. 193). Batrinul, un om curios, era apasat de sfarlmarea familiei sale. El Incepuse si o revista ieseana si incerca In Tala (188z) nuvela contemporana in versuria. Voevodul" lui (Conv. Lit., XX, p. 889) e una din cele mai bune bucati dupa Eminescu. 6 Cug. Rom, 1.c., pp. 30-1; Toroutiu si Cardas, o. c., pp. 334-5.

Un sentimental: Alexaudru VlahutA 349

La 1883, cel refusat dà Convorbirilor" Scrisoareaceitre un beitrin,care e, cu toate protestärile autoruluinumai manifestarea, inc./ stingace, a unor sentimente de despret fatä de cine-i scosese in cale intrigä§iufä, sentimente imbräcate in forma unei prose rimate, dar in acela0 trup fabula cu tile a stincii §i girlei, aceia a lunii in ceartä Cu noaptea, care zice : Eu, mai veche decit vremeai decit lumea mai largä, Neclintitä-s §i nici cuget cä 'n cuprinsul terii mele Furnica popor de stele §i mai ales cererea de nemurire, mäcar in scris, a celui cetie cä viata se va incheia : Intepene§te-mi dreapta §i 'n sicriu, Dar nu 'ngheta, stä'pine, §i versul ce-aici scriu. Dar noul poet se ridicä indata lainältimea din Dormi In pace, cu sfidarea indreptatä catre puterea supremä care ingOduie ruperea printr'o fatalitate oarbä, stupidä a celor maisfinte legfituri ale pämintului : Doamne, iartä-i pe aceia cari 'ncep sä. se 'ndoiascä.: Sint duren i prea grele-adesea pentru-o inim' omeneascä, lehovA, erou din basmul Bibliei, 1adul cu munci, Ingeri, Raiu, o 'nchipuire, incheindu-se prin impäcarea cu divinitatea prin singur spectacolul minunatei boltiinstelate a noptii" 2. Era o replicA, puternici §i adincA,la Mortua est". Poesia de iubire isprävità, chemarea caldä atre primävarà n'aveau nimic dinnenerelile ve§tede ale sentimentalismului de laMirce§ti.Si epicat cá din adunarea acestor poesii de primá tineretä lipse§te, din causa neintelegerilor §i nedreptOtilor de mai tärziu,inchinarea din 1884 catreJuni- mea", in care sint foarte mindre versuri, de loc banale, ca acestea: Rasarà codrii de stejari Pe unde ghind'ati säminat: Zbucneaseä flacarile mari, Scintei pe unde-ati scäpärat, Osta0 cu ochiu neadormit Grumaji neincovoiati de raniti, Simburele conceptiei mele.., a lost cu totul abstract, obiectiv, stain de -patimile Inguste ale zilei'; Toroutiu-Cardas, o. c., pp. 335-6, no. 2 Cony. Lit., XVIII, pp. 33-4.

350 Istoria literaturProtAtietsti

Osta§i7viteji cari-ati;Ifirgit A' limbii vi-a' gindirii graniti Urmeazi, in 1885, puternica bucati Ce teuifi §i inchinared pe album : De cei de jos, de morti ce-ti Stea ce te 'nalti in fundul zirii 2? Influenta lui Eminescu era de sigur stäpinitoare. De altfel, in aceia0 vremei in acela0loe,ea se simte imai neted in frumoasele versuri iscilite Stanca" : Cind vei veni, iubitei moarti gisi, Tu si nu-mi plingi la cre§tet : nu te voiu auzi. Mai chiami-mi pe nume §i iar in viat'oiu fi, Din somnul de vecie la glasu-ti trezi, stea iar s'ar aprinde in infinitul §ir Dar Vlahutä nu se di intreg niminuia. Studiul lui din 1885, despre Depäritianuarati iun ginditor original, El cuprinde insuOri cu totulsuperioare, ca judecatä, de sigur.dar ica stäpinire a unei forme aproseide ooriginalitateimpetu- oasi, zvicnind de energie retinutä.Comparatii cu totul noui se alcituiesc de la sine pentru a imbrica ideiabstracte de cri- Pentru a explicanesiguranta de limbi a poetului neegal, dar cu atitea momentefericite, el gäse§te o zguduitoare asämi- nare ca aceasta despre Eliad, care se trudiasi creeze o limbi imposibilä : Cc vreti ? colarulentusiasmat al lui Lazir, zmin- cind din ghiarele Fanariotilor aceste odijdii sacre ale nationalititii noastre, nutia cum O. fugi mai departe cu ele, cum sä le suie mai sus pentru a le fed, ca de vintul cel turbat, de suflarea stri- citoare i molipsitoare a Grecilor 1".Sau :Pe atunci tara abia sculatà dui:4 boalä sorbia tremurind, cu Ificomie,c'o sete nepo- tolitä aierul bineficator din spre Apus. Era natural ca de unele idei, luate cam cu hapca, cu ripezeali, de la striini si spinzure cite o fa§ie din limba, din straiul lor obipuit". Depirätianu iube0e, plinge, ingenunchiazi §i, tot rebel, tot scri§nind din dinti, scuipi

1 Ibid., pp. 35-7. Cf. ibid., XVIII, pp. 459.60. 2 Ibid., XIX, pp. 603-5. ¡bid., p. 398 V. gi ibid., XVIII, p. 810. E de d-ra Xenopol, aora lui Ale- xandru; Toroufiu-Carda, o. c., p. 196.

Un sentimental:: Alexandru Vlahuta 351

arcasmul in marele obraz al lumii". E o bomba care se sparge improa§ca locul cu hirburi de schija, dar nu un glonte care vijie, faindu-§i drumul spre o tinta botarla". Si se observa independenta fatä de Eminescu, pe care totu§i Il admira ap de mult. Si Eminescu la inceput avea o forma neingrijitä §i aspa." Ras- pingind mocirla" poetilor reali0",el prevede judecata de- finitivaa marelui public",singurul care ramine de-apururi, bunul simt al poporului" De fapt, declamatia lui Deparatianu 2, a arui viata scurtä, fiu de proprietar din§esul muntean, trimesla Paris, legat printr'o nobili §i curatá iubfre de o femeie care parea ca se stinge de finará supt cerul caldal Italiei-de-Sud, a fost schitata inteun mic roman, care e de fapt o biografie, de Duiliu Zamfirescu, pe atunci la inceputurile lui, nu se ridica peste nivelul romantismului vqted, cu sfidatoare atitudini de zeu cazut decit prin cunoscuta privel4te a verii la tara" in mijlocul careia ar voi s'A moara §i prin cele citeva versuri in care se infati§eaza mama dreia, dupi fringerea pinii pentru copii, ei singuri fi rimin : Tie ce-ti ramine ? Voi", raspunde ea. Vlahutä era irisa §i un ginditor original. Nuvelele lui din volumul Din goana viefii infatipaza, alaturi de pagini polemice, ca nemiloasa executare a frasorului lonescu-Gion duren i omene0i, de tinereta Mute mai ales, studenti cari se sting de oftick mai- cute care nu trec de margenile toamnei.Figurilesint vagi putin deosebite unele de altele, dar forma e de o duio§ie deo- sebitä, de o strabätätoare melancolie, §i povestirile au un profund rasunet aproape religios 4. O nota de durere, pentru vieti sfir§ite

1 Fam., XXI, pp. 543-6. Citeaza incercarea, de talent, a lui Duiliu Zam-_ firescu, despre acelasi,i intercaleaza sentinte latine bine alese. 2 Din Deparati, 1835-65. Pentru aceste Eminescu era un burete ori o ciuperca otravitoare... pe baligarul putregaios al civilisatiunilor decadente". V. si Predare dinteun vot,schita, in Lit. fi Arta Rorn.,111, p. 745 si urm. Pe cind Vlahuta imbraca bite° forma de o masura clasica, ferindu-se parca de ce putea sa para un pitoresc cautat, analisele sulletesti care fac totdeauna fondul acestor nuvele, un Moldovean din imprejurimile Podului de la Lungani, unde tatal su era preot, Teodor, fiul lui Dimitrie Naciejde, care si-a zis in scoala Sperantia, incercind anecdote, de sigur prea mult prelungite si de aceia de un haz relativ, presinta, vorbind de Hirlaul

352 tstorla literaturii romanet1 prea räpede, pentru iubiri intrerupte, pentru tragedii ale fatalitätii, pentru osinda ce apasa asupra vietii omene0i deosebe0e culegerea aceasta a lui Vlahutä, din care o bucata aparui In Familia, la 18861. Doar and apar copiii musicanti Giustinoi Rosalba, cu tristeta dominanta se amesteci un haz copilaresc. Vlahuta tinuse tocmai o conferinta despre Eminescu, ridicat mult de-asupra lui Alecsandri 2: de la acesta-i venia simtul 1nduiopt pentru trecut, pentru mile copacilor din codrii Tutovei de acasa : Copad blajini, amicii copiläriei mele 3. Dar ce va raminea din prima pornire a poetului e ascutitul simt de critica, despretul, revolta contra unei societati artificiale §i u§u- ratece, satira aruncata in fata unei vieti de fume mare" in care se pierde tot ce e sincer in gind §i cald in inima. De aceia cele treisprezece strofe" din 1886, prin care nu se crutà nici frumuseta atunci chid e unitä cu neintelegerei nepäsare 4. O sete permanentä de lupta face din admiratorul lui Eminescu altceVa decit un imitator al lui, pastrindu-i directia5. Aceasta pornire combativa cauta sä inlature celelalte elemente ale unei personalitati a§a de complexe.Raspunsul la o cronica rimata a lui Duiliu Zamfirescu" (don Padil"), cu atacul contra neru§inatilor terfichi limbutia6, face parte din aceasta campanie contra necinstei §i superficialitatii, contra lipsei de probitate, care e partea fundamentara a acestui mare suflet onest 7.i in feriare, rIvnirilor sale copilAregti, Cu o rarA putere de evocatie gi Cu o simtire profund duioasA impresii din aces IntAie viatA intre satul de nagtere pe mogia Vornicului DrIghicii intre tirgul vecin, al cArui inventariu e dat cu cele mai mici amAnunte. Aceste pagini din1889 se pot ageza pe lingA ce are mai bun prosa ecelui timp (Fam, xxv, pp. 623-7). Epraxia, in Fam, XXII, pp. 70, 169,-71 180. 3 Ibid., pp. 180-1. De-a baba oarba, ibid., pp. 245-7. Tot acolo, p.37, frumoasa poesie in pddure. 8 Ibid. 4 Ibid., p. 209. 5 Pentru lirica de iubire, la 1887, Ce fericiti am fi impreund, in Fam., XXIII, p. 302. IntAiu In Familia, XXIII, p 529i urm. Toncescu, luat In batjocurA de VlahutA, II lovi gi fu provocat la duel, marturii poetului fiind Delavrancea gi R. Golescu; ibid., XXIV, pp. 35, 4i. In Revista Noud pe 1887. V. ridicula intimpinare a lui Iosif Roman, In Familia (XXIV, pp. 19-20), care reprodusese poemul. Tot atunci Cum curge vremea, ibid., p. 26. E anul cind apare prima editie din Poesih

Un sentimental: Alexandru Vlahut5. $53

Cu glorificarea frumusetii mindre de sine si opunerea chipului vested al celui care pentru conventii sociale ii esotiedeterminatä de acelasi desgust, de aceiasi revoltä contra unor aseziminte sociale care contrazic ordinea firescä a lucrurilor, cerintile logicii si armoniei. Linifte nu edecit un nou atac impotriva saloanelor unde mintea nu gindeste, unde inima nu bate'. Tipul predicatorului, din neamul aplecat spre chiliisi altare, se pästreazä desävirsindu-se tot mai mult. De aici inainte insg siiubirea va stäpini acestsufletde o adina delicatetà in simtire2, neasteptata iubire care-1 va lace fericit o bucatä de vreme3. Din acest timp esiconferinta Curentul Eminescu (1891) 4. indati insä influenta optimismului luptätor, a simpatiei active pentru cei ce sufär a unui nou prof et,al socialismuluimarxist, Gherea, pe care-1 vom intilni inaltä legäturä,avuoinfluentä decisivä asupra poetului. In conferinta despre Curentul Eminescu" chiar, Vlahutä, ascultat si de revolutionarul rus, asezat lingä De- lavrancea si ovationat de un public al säu impreunä cuacesta, pomenise de soarta muncitorilor 'din minele Belgiei. Putin dupä aceasta, in acelasi an 1892, el se ridick in aceiasi furtunoasä atitudine cu care infruntase de la inceputräsfätul .siimoralitatea clasei de sus, contra poetilor cu vaiete nerningiiate", contra poporului de spectri cu priviri intunecate". Chipuri palide de tineri osteniti pe nemuncite, Inimi lase, abätute fär'a fi luptat vre-odatä, copii de cearä", fructe istovite 'n Hoare", si el pune in fata unui pesimism care-1 desgustä, de si a bocit si el nimicuri ce-i päreau pe-atuncea, sfinte", natura cu minunile ei, eroismul uman necunoscut, durerea care se vrea ajutatä. Dar sämänätorilor" de retinut cuvintul generoaselor cuvinte" nulise pune In fata nimic in legäturä cu aceastei societate, cu acest neam, cu aceastä 0115. 1 Si fi,id., pp. 145-6. ' Ibid., p. 192: In fericire. Era revisor scolar In Prahova, in BuzAu (ibid., p. 274). 3 Mamei, cu duioasele amintiri din copilArie, e din 1889; ibid., XXV, p. 157. Luna .Fi noaptea, ibid., p. 265. 4 Ibid., XXVIII, p. 169 §i urm. V. si Gherasim, in funimea Literard, 1928, p. 192 si urm. 5 IntAiu in Fam., XXVIII, pp. 193-4. In schimb, Hasdeu Incepea la al

V. Noul Macedonski. Noii scriitori junimisti

Din cealaltäparte, Macedonski, care di la1893 volumasul Excelsior, rämine in rolulsäu de fiuritor de forme. Din, chiar acel joc de ritmuri iese ins./ buciti de o fermecitoare melodie, ca in Vis de Maiu: Spre munte merg Si zbor si-alerg Cu gindul.

Cfici si tot zbor Un tainic dor M'apuci. Nencetat: Uitind, uitat. Niluci II Valful roselor are o inchipuire ca inpidurile celticeale lui Puck, cu Petalele de trandafiri, Zimbind prin roua primäverii La mingiierile-adierii 2, Aceiasi mäiestrie di (1885) tabloul antic din -a§plful lui Pen- taur3, vrednic deevocatiile unui Leconte de Lisle. Alte ori Ma- cedonski se inceara in frumosii Psalmi moderni, de un sentiment de umilire umani in adevär duios : Universitate un studiu despre optimismul gi pesimismul la Romini' gi des1u0a a Gherea nu e Basarabean, ci Rus nihilist; v. Rominul din 1892. Poate cA aceleiagi influente i se datoregte 0 critica lui Delavrancea contra felului cum regina Elisabeta Infelegea legenda Argegului. 1 $i in Fans., XXX, p. 242. I Mid., p. 363. 3 Excelsior, p. 132 0 urm.

Noul Macedonskl. Noll scrlitori junimist1 355

M'am indoit de-a Ta putere, Am ris de sfintele mistere.

Din inimä nu mi-au läsat Un singur colt neslä§iat. Frail, rude, toti mä du§mänirä, Pe cit plingeam, pe-atit rinjirä, 0 tara 'ntreagä s'a intrecut SI-mi dea venin 1-am biut. Dar, Doamne, nu te biruirät. $i o inalti moralà se cuprinde in Apolog2: A sämäna e datorie. E vremea dud poetul dä §i literaturiifrancese bucäti care au lost In adevär pretuite. Surprinderea e §i mai mare cind scriitorulinstrAinat,autorul de versuri francese parnasiene, romancierul persecutat de veclenii erotice din Le calvaire de feu, gäse§te nota de peisagiu cea mai psihologia ruralä cea mai plink' de adevär, cel mai familiar dialog In acea bucatäinprosi Zi de August de la 1893, care poate sta aläturi cu ce a scris mai pitoresc Delavrancea 3: "J os de tot, supt coastä,licire§te oglinda (Idargint a unui iaz smältuit pe locuri de verdeata lumii de frunze ce-1 prive§te din deal, insIngerat pealteledemoturilepurpuriialetrestlilor, impestritat pe margeni §i chiarpe mijloc de flori de apà, trandafiri plutitori, unii cu petale albe, altiicu petale galbene, ce se rotunjesc ca ni§te cuiburi §i semi§cä. incoa§iIncoloin voia celei mai ware adieri.Printre acesteflori,boul-bältii,insectä ciudatä cu cintec monstru, dar räsunätor, ti§te§te de un §fert de stInjen in sus sau descrie In fata apei §i Cuo iutealä nepome- nitä semicercuri orizontale ce se incruci§eazä in diferite puncteal $i, peste scenele de patimä ph& zugrävitä, noaptea se fäcea

Fam., XXX, p.261.$idorulde padure imbraca un vesmint de armonie delicatk Excelsior, p. 167 si tirm. V.i ibid., p. 06: 0, Doamne, Tu cu stele incinsu-ti-ai mijI6cul Si eu cu biete slove ma cerc sa te descriu. Cf. si privelistea de vara de la pp. 177-8. Excelsior, p. 66. 3 Fam., XXIX, p. 363i urm.

336 Istorla Ilteraturii roinAne§ti

albastra, se inmnia in arginti In scinteieri de salir". Amintirile din Pe drum de postei n'au nici acea energie, nici acea frägezime 1. Acest nrtoment 'Area favorabil unei invieri a literaturii, de altà origine decit a inovatorilor de prin 1870, literaturä care se tinuse continuu la o parte de tendintile sociale§i politice, Vom vedea ctl. fusese vorba un moment ca Hasdeu sä deje mina cu Mace- donski, care, inviinduli Literatorul, plänuia o (versa David, pentru a presinta contra Junimii", unde Maiorescu declara cili restringe la un cerc intim invitatii, o nouà publicatie cu ace1a0 titlu, la care ar colabora, aläturi cu citivafo§tielevi, §i frunta0i noii generatii, Delavrancea §i Vlahutä. Se va produce insa o neinte- legere, §i, pe cind Macedonski va incepe o Revistä Independent(); Hasdeu va da luxoasa publicatie, de format mare, ilustratà, Re- vista Nouol 2. Dar oaltà poesie, neo-junimistg" §i eminesciani, apare. Larga culturä a d-lui A. C. Cuza, format in Dresda §i in Bru- xelles, unde primi tredtoare influente ireligioase §i socialiste, se simte §i in primele sale versuri, fiecare poemä ImbrAcind o ideie, ca In frumosul sonet care se mintuie, carduccian, astfel Vislatrudit, de moarte nu m'a speriu: A§tept de mult vasfringerea dorità, Repaus sä gAsesc In fundul apei 3. Din strilinátate va trimete primele sale versuri Ardeleanul de origine, twzat apoi la Ia§i, I. N. Roman, pe care-1 vom gfisi mai departe, la revista luiVlahutä 4. De lagrupul socialist vine dr. Proca (O. Carp), a cärui duioasä bucatà kindunel a avut un mare rAsunet; §i el se alipe§te apoi Convorbirilor" 5. Dad versurile ware ale lui Gheorghe Chernbah (Din Mol- dova") gäsirà numai apreciereaentusiastà a lui Hasdeu, pagina lui de prosk Tomird ,6, scoasä din tristele adincuri ale unei sociefati triviale, e din cele mai bune ale timpultti, fiind tot ap de sigura ca §i drama din Iancu Moroiu" al lui Delavrancea. ' V. ei Fam., XXIII, pp. 490, 527. Ibid., XXX, p. 121 ei urm. 6 Apare in Cony. Lit., XIX, p. 18g. Si In Fam. XXX, p. 63. Cony. Lit., XIX, p. 362. 6 Ibid., XX, p. 116. 6 Fam., XXXII, pp. 73-4.

Noul Macedonskl. Noll scriltori junimisti 357

Cu amintiri eminesciene, de sigur, càci i eltie de demonul rätii negru" pe careiubirea-1 poate face Dumnezeu", §i cinta scumpul inger", dari cu o nota particularii in care e 0 duiosia celui ce nu va trait mutt: $i peste groapa mea uitata Vor trece corbii-0 va ninge, §i cu un simt fin pentru natura: gradina cu uluci Printre crengile de zarzäri, liliecii zbor näuci, fncep s'apara 'n haos melancolicele stele, Traian Demetrescu esporul pe care Craiova Ild'a' poesiei celei noi, inteo vreme cind, §i cu un critic literar,t. Pencioiu, ea fn- cearcà o grupare literarä 1. Ca un fel de Bolintineanu intarziat 2, färä inspiratie si originalitate, dar usor la versificare §i de o corectitudine perfectä, aducind an de an volume cärora li dà ca titlu un numär de ordine, Ha- ralamb Lecca, Munt2an de la Caracil,sufere influenta adind a teatruluifrances din vremea lui Alexandre Dumas fiul iel va incepe, cuClinii, cu Cancer la inintei, de care va fi vorba pe urma, o productie dramaticä de o tehnica savantä, cu efecte di- baciu calculate, in care e vorba de o lume de sus, a carii calitate, in tipuri iconflicte, e exact aceia a lui Iancu Moroiu" de De- lavrancea. Dar ceia ce rämine din potopul deliricanumero- tatä latineste e ceva poesie descriptivi' ca in poemul de realista infätipre Unger' Rahova3: cu sfir0tulcrunt, cautat, e o nuvela pusäin versuri de o täieturavariatä, ca de un meter deprins cu minuirea silabelor; subiectule acela altragediei lui Leiba Zibal din Podeni, povestita de Caragiale. Productivitatea precoce a d-lui Radu D. Rosetti, pe care-I vom mai intilni, n'a putut ajunge pana la crearea unei forme proprii §i pänfi la exprimarea unei personalitäti.

$i in Fam., XXIX, p. 499. Apare in Vocea Doljului.Cf.Lit.,IV,p. 365 0 urm.IntAiu culegerea Intim, apoi, in 1894, volumul Sensitive gi nuvelele din lubita.Cf. si T. G. 011uvaraj, Coarde sparte, Bucuresti 1884 (critica de P. Misair, in Cony. Lit., XIX, p. 80i urm.). 2 V. Girbea (G. Odoleanu), Zori, 1885. 3 in Lit. fi arid rom., I,p. 113 si urm.

358 Istoria llteraturil romanesti

Näscut in Tirgoviste, la 31 Decembre 1868', dinteo familie care a dat pe cei doi Voinescu, militari, luptätori ai revolutiei de la 1848, avind deci singele micii boierimi muntene din podgorie, crescutä aici pe un teren istoric, boierimecare nu-1 va interesa in faptele ei, ci numai in mentalitatea de aleasa omenie, de poesie discreta pe care a läsat-o urmasilor, d. Bratescu-Voinesti In- cearca Medicina, trece la Drept si In lectiile de la Litere alelui Maiorescu declara ca si-a anal definitiva Indrumare, viata dpitind pentru d-sa, astfel, »un sens serios, gray si demn". A fost tovari- sul caläuzului sau Inteo calatorie italiana, apoi si In alte sapte2. Cu o nuvelä, iscilita numai Bratescu", Cea- din urma scri- soare3, noul scriitor deschidea o carierä literari in care era sa reveleze comorile unui suflet de orarä.delicateta4. Dar analisa dureroasä de aici e aceiasi ca si cea din Trubadurul" lui Dela- vrancea: acelasifilosofism revenindvesnic asupralui,cu o flora de amaraciune si desgust; si, pesimismul nu era intovarasit de tot ce alcatuia la Eminescu oloanele de sprijin: el venia numai din despretulvietii curente. IrScrisori gäsite 5, dad nu si in Stm- biita de amintire, e aceiasi strabatere dureroasä in contrazicerile injositoare ale vietii. Activitatea aceasta, Inceputa la Convorbiri, cuprinde cea mai miscatoare povestire a d-lui Brätescu-Voinesti:scrisoarea pärintelui druia pe neprevestiteis'a adus copilasul cu mina zdrobitä, intimplarea6, apoi schita Microbur, suferinta unui Wet functionar cu o casä intreagä In urma lui, pe care colegii II fac obiectul unei crude judrii, ca in Souffrances du professeur Delteil a lui Champ- fleury.i amintiri din vechea Tirgoviste iirasarvii,totdeauna

V. Toroutiui Carda, o. c., pp. 336-7. Bunica dupa tata, Luxita, nis- cutA Porfirogheni, cetia 5i adnota pe Platon (informatie particularA). Cf. si Noria Petra Petrescu, in Anuariul Institutuluipentru limba romaneasca din Leipzig, 1921; funimea Literard, 1928, p. 7 si urm. Cony. Lit., 1927, p. 39 si urm. V. si Luc., IV, pp. 301-2. Cony. Lit., XXII, p. 47 si urm.; XXVI, p. 75 si urm. 4 Ibid., XXIII, p. 572 si urm. 3 Ibid., XXII. Versuri slabe,ibid., XXV, p. 860; XXVI, pp. 269-70, 509-10. Cf. D. Caracostea, in Cony. Lit., 1921, p. 262 si urm. 6 Ibid., XXXII, p. 437 siurm. V.si Lumina 1ntunerec, in N. R. L 1912, pp. 449-50. 7 Cony. Lit., XXVII, pp. 621-3, In1894, multe versuri, de o valoare inferioara,

Noul Macedonskl. Noll scriltorl junimisti 359 duioase si de o adincà umanitate, ca in Sminteala lui Radu Finulep cu nebunul care-si regAseste fiica sotiei pierdute si care o scapi din flacgri, ranit si gata de moarte : El Iasi sà i-o iea, tnainteazi doi pasi, apoi cade, intiiu in genunchi".i amintiri personale fac deosebit de duioasä Moartea lui Castor, cu cinele, bolnav, amintind un intreg trecutisprävit, pe care stäpinul II impuscä de milä Singurà colaboratia d-lui Bratescu-Voinesti nu poate da ing viata Convorbirilor, care nu mai sint nici mficar buletinul literar al unui salon pretios, cu usile deschise oricui. Totusi, pe acel timp, 011änescu dovedia mad neasteptateinsusiri de nuvelist in patriarcala, dar puternica povestire Fata Sptnzura- tului 3. Odinioarei,Rdzmerità §i chiar Liniste

I Ibid., XXX, p. 1001 si urm. 2 Ibid., p. 1196 si urm. E curios QUM, un an dupa aceasta, Maiorescu poate scrie (ibid., XXXII, P. 109):,talentul lui BrAtescu-Voinesti a amortit". Au- torul astfelln fruntat raspunde prin schita usoara Cocoana Leonora (ibid., p. 223 si urm.), cu note de caracter oarecum personal. 3 Ibid., XXVI, pp. 97 si urm., 47 si urm. Ca o scapatare trebuie privita seaca si pretentioasa Inseilare din Singurdtate, cu mediu roman (ibid., XXII, p. 363 si urm.). $i stilul e plin de pitoresc, cu ,zborul sovaitor" al rin- dunelelor. 4 in aceasta epoca de slAbiciune literara dupa 1880 si Inainte de 1900, o suma de opere minore care supt unele raporturi pot interesa. Le adaugim aici In nota, ca urmarea acelora care, din acelasi punct de vedere, au fOst Insirate mai sus, si tot In ordine cronologica : Lirica :Safir,Cavalul (1882), Carol Scrob, Poesii (1882),Glrbea, Ion (1882), I. $oimescu, Poesii lince (1844), Ilie Ighel, lilelancolie (1892). Povestiri : V. Rusanescu, Dorin (1884); Sissina Constant, Din viafa unei invdfdtoare, 1897 (nu WA interes documentar) ; Margareta Moldovan, Din tainele viefii, 1899. TeatruRosca, Fata de la Cozia (cetita la Maiorescu, Fam., XVIII, p. 582; cf. ibid., p. 490i urm.; XIX, pp. 520-1; Gaster, in nW agazin fib- die Litteratur des Auslandee, 1883); Sava N. $oimescu, Grandomania (1884; cf. Fam, XX, p. 57), Radulescu-Niger si N. Tincu, Doamna Claajna (1891) ; A, din Dorna, Doua comedii (1883),

CAP. IX. Ardealul §i. noua literaturi teräneasci

I. LITERATURA BUCOVINEANA. O miscare de inoire se pronunta atunci in Ardeal. E, fireste, partea cea mai puternia a Rominimii de peste hotarele Statului romin. O uimitoare trezire la literatura o inseamnä, totusi, Bucovinea ml Vasile Bumbac. Pe o vreme cind preotul Manan studia legendele pasarilor, el fuchina fiecareia din aceste tovaraseale vietiitera- nului nostru bucati de o noutate neobisnuita a versului sprinten si glurnet, si de o adinca simtire 1. Bucovina, din care dispare acum intotul elementul romantic, de care fusese asa de sträbatut un Petrino2, daduse apoi numai pe Gheorghe Popovici(20 Novembre 1864-1905)3, fiul profesorului de teologie Eusebiu siviitorrepresintantal Rominilor in Parlamentul din Viena. Cercetätor atent si adesea fericit alpro- blemelor de veche istorie a Moldovei (co in studiuldin Con- vorbiri" despre ocoalele iugaene", mai apoi acela despre Mihai Viteazul si mosnenii din Surlaru"), strabätätor mai in amanunte decit insusi Onciul, el e in acelasi timp, supt pseudonimul de T.

3 V. Pdsdrite, scrise din 1889, In Fam., XXXI; un extras In Rev, fundatiilor regale, I. Colaboratie statornia,si cu balade bune, la Gazeta Bu- covinei, (de la 1391 Inainte). I Dar poemul istoric al acestuia, La gura sobei (yi in Fam., XII, p. 301 si urm.), Cu toatA lungimea explicatiilor sentimentale si tirddelor patriotice, cu toate excursiile sidescrierile byroniene, e legibil. V. despre Petrino si Aurora Romind,1881 2; junitnea Literard, VI, pp. 91, 96-7; VIII, pp. 80-1, 116-8; X, pp.12-3; Legenda Mancha, In Curierul de Luni, I, 18 si urm. a Luc, IV, p. 290. ' Conv. Lit., XX, p. 106i si urm.

Literatura bucovineanA 361

Robeanu, un poet care gäseste si accente noi. Astfel in strofele carpatine" cind ... trece Drago s domn, In pälärie o vesela floare, In mina cornul de vinAtoare1. O inspiratie romantick o constiinta adincä a trecutului romä- nesc, indemanare in a se juca usor cu ritmul aeosebesc Inca din 1894 poesia lui 2. Inliteratura un om de Malta valoare si de marele talent al lui Gheorghe Popovici nu-si va gasi insä decit o trecatoare si necomplectä vadire, care nu e insa lipsitä de interes, anuntind apropiata trezire a unei vieti nationale mai puternice in aceasta coplesita Moldova-de-sus 3. Inca din 1890 avem apoi si povestirile bucovinene, de un caracter realist, farà orizonturi de poesie, dar bine prinse de la inceput si logicdesvoltate,aleprofesorului Emanuil Gregorovita, mutat in Romania, intaiu la lai, apoi la Bucur4ti, unde a alcatuit pentru Scoala Superioari de Räzboiu un mare dictionariu ruso- romin 4. Sint mai mult tipuri,bine zugrävite, decit sä fie incercarea unei actiuni. Dar acolo träieste toata lumea amestecatä, pe care, peste teranii de la anexare, o adusese colonisarea aus- triaca. Presintare fara preferintai fàrä tendinte, cu un felde sentiment de milä pentru omul de once fel, in once fel de rost, cautindu-si cum poate si el o bucätica de pine. ' Ibid., XXV, p. 526. Si Novela de castel; v. Toroutiu Cardag, o. c., p. 400; N. R. L., 11, p. 82.5 gi urm. Inainte de aceasta, Conv. Lit., XIX, pp. 189-90. V. Toroutiu-Carda,o.c.,p. 400; N. R. L., II, p. 825 gi urm.; lorga, Oameni cari au fost, ed. a 2-a, 1934. V. I. Nistor, In »mimed Literard, II, n-1 9; V, pp. 184-5, 207 gi urm.; VI, p. 64; 1930, p. 354 gi urnt Frumuseti literare se gasesci in Foile- toanele lui Teliman la Gazeta Bucovinei, Cu subiecte satirice ugoare (gi contra lui u u mut); cf.lorga, Oanteni cari au fost ;N. R. L., II, 386 (1. Gr5madA); funimea Literard,VIII,pp. 80-1; XIV, pp. 36-7, 211i urm.; Fdt-Frumos din Cernauti, III, pp. 68 gi urm., 199-200; IV, pp. 51-5; VII, pp. 3 urm., 275 gi urm.; Bogdan-Duica, in Soc. de ',dine; I, pp. 537-8. 4 5i fupinul Toiba, in Lit. si arid romind, 1,p. 194 gi urm. Reminiscente din viata sateasca a lui Alecsandri, in Nuntasi si ciocoi, ibid.,p. 439 gi urm. Tipuri din Pagcani, ibid., II, p. 510 gi urm. Pentru opera lui Em. Gri- gorovita, din aceiagi generatie (n. Horodnic, funimea Literard, XIV, p. 38 urm. (Loghin); funimea Literal d, XIV (Pagchivschi); 1924,pp. 311-2): Antintiri sclate (1912), Cum a fost odatd (1911), Povesti rdzlefe (1907). Cu privire la batrinul S. FI. Manan (t 24 April 1907), funintea Literard IV, pp. 6-7, 229i urm. (G. Tofan).

362 Istorla Ilteraturil romAnestl

II. GEORGE COpUC.

Am vizut CA,in Ardeal, spiritul, in legfituri Cu acelrealism critic de la Junimea"i,cultivarea subiectului popular, era pe basele fixate de noua generatie forman sau ocrotitä de Slavici. Deocamdan Onit (Onitiu), acum profesor la Bra§ov, dä. Tanda Manda, povestirea unei simple farse de studenti la Viena, Ion C. Pantu, alt Brwvean, incerci in acela0 ton amintirile de excursie din La circiuma lui Tiriplic I scenele, profund duioase, de adinci dreptate omeneasca in viata populari a Bäräganului, din Cale Greas. Douà teme deosebite, la care se adaugg nota fun- damentalä a noului moment ardelean din pove0ile acelui care is- cfile0e, cu un gest de afirmare teräneascä, Vasile Bologa a lui Ion Cutare altulcerceteazi obiceiuri populare de pe valea Oltului 4. G. Piti§,totdin Brwv, apoi profesor de grece0e la un liceu din Bucure0i,casfitoriile la Rominii siceleni" 5. Toti scriau de- ocamdatä, dupi .traditie, la Convorbiri. Dar Tribuna" fusese in- temeiatä, la1884, dui:4declaratialui Slavici insu0, mai ales pentru a crea un centru de lucrare literati, in deosebi in directia. populati" 6. Autorul luiPopa Tandd, minunata poveste de vian säteasci indreptatä de bunul preot, inceard deci indatä in jurul foii de memorabili lupti prima concentrare a tinerelor talente ardelene§ti7. Cele d'inniu scrieri ale unui tinär venit din *tile granicere0i ale NäsAudului, George CoOuc, care, la 1886, de säricie, cerea sä se fad preot, povestirile Bldstänt de mamá, legendd populard din jurul Ardscludului (1886), Pe pdmintul Turcului (1885) Fulger (1887), apar acolo. Pe pdmtniul Turcului e o simplä povestire riman, fat-a avint,

1 Cony. Lit., XXIII, p. 1009 si urm. * Ibid., XXVI, p. 513 si urm. ¡bid., pp. 487 si urm., 592 si urm. 4 Ibid., p. 177 si urm. 5 Ibid., XXIV, pp. 913 si urm., 1056i urm. Si o poveste, ibid., XXV, p. 267 si un. De la un I. Broju povestea Fruntoasa. Acelasi spirit une ori la bAtrinul Aron Densusianu In ridiculisatul lui volum Valea Vigil. Toroutiu, o. c., III, p. 159. 7 De loan Broju, schita Ion Pripild; Conv. Lit., XIX, p. 469 si urm. De Mera, Fata de intpdrat, ibid., XX. 0 poveste de I. Morin", ibid.,p,960 urm.De la I. G. Sbiera, la 1886, Povefti poporale.

Literatura de peste hotare 363

Nu era in sat nevasti ca frumoasa Veronica: Tinäräi vorbfireatä, silitoare ca furnica, Din neam bun cu zestre multä.; tinerel bärbat avea Si Cu el in armonie §i 'ntelegere träia. Bucata din 1886 se salveazä prin iutele metru popular: Frunzi verde tulburea, Avea Lena nici ca ea! , Trei feciori frumo0 avea. Dar puterea epicä apare acum in Fulger, netägäduiti, impre- sionanti, in acest mediu moliu: ...Tot pasul p'al casei noastre prag Sä-ti fie pas de aur. Tu-mi e0i atit de drag Incä din 1884 acel care se vädia din capul locului caun ma- iestru fä'uritor de versuri §i scobitor de graiu cu teräneascä migali tradusese, dar, cum s'a dovedit, din nemte0e, Mazeppa a lui By- ron, In care-i pläcuse, de sigur, furia epici 2 Se nfiscuse in Hordou, la 8 Septembre 1866, aproape de Mara- mur4, de Bucovinai de Moldova. Neam de preoti : pe unul 11 chiamä Nelevaica (Nalevaico), nume cäzäcesc, pe altul Casian, nume neobi§nuit la Romini. E pe acolo o evidentä influentä a Rusimii din Maramurä§. Si numele de familie indreapt5. intr'acolo. In acest colt, unde se intilnesc, deci, mai multe tinuturi romä- ne§ti3, copilul duce o viatà liniOitä In casa pärinteasa, O cäscioarä cu prispa netedä de lut, unde tatäl, Sebastian, format la Blaj,etäcut iblind, mama, Maria, näscutä Avacum 4, bucuroasä de vorbäi duioasä: De drag, o draga mamá, mä afli §i mä pierzi

I $i creAri de nume pentru epopeia popularA, ca Tara lui Amurg"Ce- tinA 'mpAratul", aparitia cutArui cal galben fArA splinA din termurile MA- rii". N'am vAzut Fata craiului din cetind §i Draga mantel. V. gi Cogbuc, Poetne $i pove§ti, ed. Minar. Apare la 1896 In Biblioteca noud de la Craiova. a Astfel Insugi numele de Cogbuc, pe lingA care, spune Sandu Manoliu) inteun admirabil studiu (Icoana unei.ycoli dintr'un col( de rara romana% ca Anuar al $colii Normale", NAsAud 1920; cf. TáslAuanu, in Luc., IV; So- tropa, In Arhiva Sonte$and, 1926, p..58)i acel nume de Nelevaica, purtat de un gef de Cazaci din secolul al XVI-lea, alunuia din preotii Inaintagi. Citate de Sandu Manoliu, o. c., p. 384.

364 Istoria literaturil romlinest1

Din ochi: imi iei o minä si 'n mina ta o stringi Si-mi faci cu dinsa cruce pe piept 1. Va primi o pregitire pur Tocará, Mea studii In striinätate, dar cheltuieste trudi continui de superior autodidact. fnvatä, astfel, intiiuinsatulsiu, apoi la Telciu,insfirsit la Nisiud, care-1 retine multä vreme, piniin1884. Inainte de a isprävi, pre- lucreazi material popular si sträin inteo forma pe care ostä- pinia riguros. Dupfi Meya semestre la Universitatea din Cluj, Intri la Tribuna, de unde, la 1888 sau 1890, Slavici 11 va aduce la Bucuresti, gisindu-i, in lipsä de altceva, un loc de ajutätor de arhitect"2,dar se arad acolo cu totul desorientat, gata sä meargi acasi pentru o mostenire de pämint care nu existä, lepidindu-se de traducerea dramei indiene Sacuntala iinvoindu-se abia si se inscrie la Universitate 8. Cosbuc aduce in primele lui incercäri de copilandru, dar mai ales in acea contributie la Biblioteca Tribunei" o notä cu desi- virsire originali, total in afari si de dulcegiria lui Alecsandri si de dureroasele sfortäri sufletesti ale lui Eminescu in ultima fasä. In Fata craiului din cetini povestea popularä e imbricatá in versuri cum de la Etninescu nu se mai ficuseri: Vorbesc stelele noaptea cu forte 'n grädinä... si tot asa si in Bldstänzul de mama, in ritm popular: De cind soarele e soare Si pe cimpii floarea-i floare $i de cind e lumea lume N'a mai fost asa minune. El aduce astfel dincoace, dupä acea scurti carera, neobservatii, la Tribuna", cu mula &mil de traducen, analisa sufletului popular ca In nuvelele siin poesia de la inceput ale lui Slavici. Astfel In La Oglinclli "-,al cirii metru sältiret se potriveste cu zbuciu- mul fetei ce se joaci de-a gätitul cu frica bätäii de la mamá; ha chiar recunosti, in Moartea lui Gelu (1898), ecouri din Miorita:

1 Tesa maghiarà din 1904 alui Emil Szabá si Oct. C. TAslAuanu, In Luc., IV, pp. 183-4. I Ibid., p. 167 (acolo apare, p. 236, Q i vestita lui buce& Vrem pdmint). I Conv. Lit., 19301, pp. 1035-6. 4 !bid., XXIV, p. 43 si urm.Tradueerea, de sigur din limba germank a dramei Sacuntala, ibid., PP. 834 si urm., 959 si urm., 1024 ei urm.

Literatura de peste botare 365

jfileasca-ma apele Cerneil Sä-mi bubuie Crivätul iernel, lar vesnicul apelor sopot Sa-mi para ca 'n ceasul vecernii O ruga de clopot1. E inca ()data sufletul cu multe framintari al sfiteanului din Ar- dealul-de-sus, si nota aceasta locala n'o va parasi poetul, captu- sit totusi cu amintiri literare clasice, niciodatä. Basmulfi va da elementele uneifrinturide epopee legendark cain Nunta Zamfirei2. Ambele poeme trezia in Romänia mai mult un interes de curiositate, pe o vreme cind romantismul liric allui Emi- nescu, stapin pe suflete,se infratia cum putea cu inspiratii de la literatura rafinata a Parisului 3. Aceiasi hirjoana a fetelor de tara' formeaza fondul sprintenelor sucituri de vers din Rea de plata' §i Nu-i ca ea*, cai din Ga- zel, cu finalul : Te-as l'Asa si-mi e cu jale, Te-as iubi si nu 'ndräznesc 5. Se adauge, aiurea, o nota tragica, a perdelei de nebunie pe care o trage ceasul räu asupra fetei indragostite, *bita de iubit : lar, de-am fost fata s'arad Pentru ce m'a amigit? Aceiasi lume e inteo bucata din1888, care va fi publicati numai pe urmä in revista Sämänätorul" 6. Tot de atunci trebuie s'a fie si maiastra intrupare a vintului, $trengarul vciilor: Eu sint copil al codrilor de fag, Prin lanuri joc Cu spicele de gnu, Spre cei truditi cu boare ma' aplec, Sarut neveste 'n sesi flori le-adun,

I Lit. $i artd rota., II, pp. 273-6. Cl. gi versurile citate de Sandu Mrmoliu, o. c., p. 391. Cono. Lit., XXIII, p. 1009 gi urm. Bucata Dric de Telegufd, cu o piltanie hazlie de sat (Toroutiu, o. c., III,p. 218 si urm.), aratA o mare virtuositate. 4 Cono. Lit., XXV, pp. 794-5. 5 Ibid., p. 976. ° V. Luceafdrul, 15 April i905, gi art. lui Sandu Manoliu, citat mai sus,

ki6 Istoria literaturli rominetiti careepoatecel mai frumos lucrucel-ascrisCo§buc i. Si terinismul" ardelenesc, special näsiudean, pi&i rustic, cu violente aspre §i ghiduii cochete, se intilne0ei in fresco- ritornelele" care urmeazi: Mai sfinti-i dragostea decit once psaltire eind ai drigutä, e0i cu ea mai sfint In circiumi Decit firi de ea pe prag de ministire 3. In ele e ca un risunet de chiuituri de hork miestru scobite In graiul alor sii de un om care-§i are totu§i o buni qcolire de clasicism 3 § i de lirism goethean. Am spus ci,aläturi deräsunete alecinteculuipopular, de exploatarea dibace a fondului teränesc din jurul siu, poetul ardelean se dovede§te de la inceput un harnic prelucritor al materiei clasice §i chiar indiene, trecutä adesea prin traducerile din acea literatura' germani pe care ap de bine o cuno0ea el. Astfelin redarea, dupä o migfiloasä muna de cioban careli inflore0e ribditor bita, a Eneidei4. Pentru dinsul traducerea ajunse astfel o indeletnicire favoriti, aproape o voluptate. Redase pe Mazeppa al lui Byron 6 §i va intrebuinta o mare parte din anii mai tirzii ai uneivietiprea curind curmate pentru a reda, acum dupi Insu§i originalul, Infernal lui Dante, lacare eruditialui naivi credea a poate aduce qi interpretiri noi 6. In genere, poesia lui Co§buc e de o virtuositate extraordinari: subiectul e aproape indiferent.Astfel pe tema calugfirilor de la Neamt cari beau pfinise isprävqte butoiul, ten-1i usati §i tri- viall, el di bucata de atita humor Toti sfinfii:

1 Sdmdndtorul, II, pp. 33-4. Cf. N. Dragan, G. Co§buc, poetul liceului grdniferesc din Ndsdud (din ,Transilvania"), 1922; acelasi, George Cofbuc la liceul din Ndsdud, In ,Anuarul liceului din Nasfiud", 1926. Conv. Lit., XXVI, pp. 429-32. 5 La 1887 avea traduse 480 de bucati grecesti, de 92 de autori (Toroutiu, o. c., III, pp. 246-7). 4 V. critica,aspra, dardreapta,alui Anghel Demetriescu, In Lit. fi artd rom., I,p. 261 si urm. Astfel : ,Pentru un scriitor care nu recunoagte nicio lege gi nicio stavila pentru faurireacuvintelor nu mai exista nicio greutate metrica". 5 lbid., p. 268 si urm. Cf. Oh. Lazar, In Coco. Lit., 1919, p. 264 gi urm. Publicata, dupa moartea traducatorului, de d. R. Ortiz.

Poesia ardeleani pe lingA Co#buc 367

$i, tît ce-aveau päharul gol, Li mai venia un sfint in minte in vremea cind i se obiecta de un traducätor din Piatra Neamt, träit la o parte in provincia sa, in mijlocul unor harnice lecturi de autodidact,Grigore Lazu, cä modeleleatitora din bucatile lui s'att descoperit ori se mai pot descoperi, el nu dädea niciun räspuns. Aceasta §idin temperament de boem, care scria färä nicio preocupatie de ambitie, dari pentru cä un singur lucru-I interesa pe acest scobitor de graiu: forma 2.

POESIA ARDELEANL PE LINGAk CO§BUC. In Ardeal, pe cind un Emil Sabo imitä pe Eminescu Co§buc afli rapede imitatori,. ca A. L. Bolca§, care-i iea ritmul cai genul subiectelor: S'aude bucimul prin sat, S'aud talangele pe capre Vor fii ele pe aproape. Pe rind din fiecare-ocol lese vre-o caprä §i a lor A 'ntirziat 4. Tot a§a losif Stanca : tot viseazä visul ei toarce, toarce la fuiorul Topit in vale supt cel teiu Supt care i-am jurat amorul5. Ori : Hai, surata mea, la joc... N' a§tepta multä 'mbiere, Cä numai mä rhinii foc 6. Pe linga aceOia un adevärat poet de alt gen, propriu, se as-

1 Fam., XXIX, p. 528. 5 In Familia, se reproduce articolul mieu din Lupia, xxx, pp. 272-4. Foaia reda, de altfel,i traducerea de Lazu a lui Excelsior de Longfellow ; ibid., pp. 317-8 Lazu da in 1894: 0 mie de traducen libere si imitafiuni de poesii antice moderne din Orient si Occident. Cf. lista adaptarilor In funimea Literard, XIV, p. 91. In 1894. V. Fam., XXXI, pp. 78, 150, 198, 258. Ibid., xxxil, p. 90. 5 Ibid., p. 99. V. ft Mdritisul, ibid., p, 126. " Ibid., p. 186.

368 Istoda literatutii. romanesti cundea pe la1893-4supt pseudonimulPetreadela Cluj 1 Versurilelui sint pline deonoutate de impresie icuvinte care nu se Iasi suprimati de niciun model. Astfel In Suspin.de ape: Peste virfuri de rächitä Trece-un stol de rindunele, lar prin ramuri, prabuOtä, Luna invristeazä valul Cu frunzi§, §icer, §i stele. Mren ele la radacina Supt colos de spume albe Dorm, iar apa grea §i Ora Bate 'ncet In vechii termuri Nfimolind prejeam de nalbea. Mai presus de toate, in literatura femininä din Ardeal, insigni- f icanta Wink' atunci, cu toate romanele unei d-ne Lungu, se ridica de la inceput versurile Lucretiei Suciu, care va deveni sulia Ger- manului W. Rudow', pe care-1 va ajuta sä compileze o greoaie qi confusa Istoriea literaturii romäne0i in limba lui. Ea debu- teazä la Familia in 1884 Cu aceste versuri : Si tu mi-ai scris: Ap de multe Ti-oiu spune cind ne-om intilni; De-a' mele doruri, simtiminte Un veac sä-ti scriu, n'amai sfir0". Si, dup' o lunga despirtire, In fine iara§i ne-am vazut, lar ca sä stain noi fatä 'n fati Joia de rece, n'am crezut. Cu inimile amortite, De ura sau de drag nutiu, Am stat a§a in lini§tire Cu graiul morti &dui viu4. Dupä alteincercäri mai ware, incare nu e biruitä inca greutatea de a gäsi o forma, ea publia In 1891 Trei cununi, in amintirea unei vere, moartä titlark cu scene ca acestea : ...N4te vräbii Cu ochii lucii §i cuminti ' De fapt, Petru Conda; ibid., XXXI, p. 331. Ibid., XXX, p. 231. Alta bucata, la pagina 326. a Acesta scrie o tesa la Halle (1866) despre versificarea fi stilul cintecelor populare rornanestia. Ibid., XX, p. 623.

Poesía ardeleahl p Rae Co§buc 369

Pindesc, sältind din cring pe trepte, Sä piguleascá dupä plac S'Ami* ce se strecurase Din trei cununi de flori de mac Uscate azi... Si mai departe Dar tu, fecioark Fecioarä albá din sicriu, Cu ochii stin§i, buze 'ncle§tate, Tu nu mai ai surisul viu Poesia aceasta intrece astfel cu mult tot ce s'a mai dat in lirica femeilor. Atarà de sprintene bucati de sentiment, La scaldä a ei se poate pune aläturi de bucata lui Victor Hugo in Orientale: Apa-i clara, liniOitä: se vád pietrele la fund. descinge haina albä de pe trupul cald rotund, Pärul negru, lungi moale, il desprinde, desplete0e, Si, privind mereu In läturi, cifre mal incet p4e0e Surizind,i doritoare îi prive0e 'n ape chipul. Lin picioruii moaie 'n unde ise joacà cu nisipul Si cu spumele din margeni. Clipa cind de somn vräbetii stau prin cringuri lini§titi. Soarele s'A o ajungä razele §i le lunge0e, De pe trup soarbá. stropii, §i-i pinde§te toatä taina: Supärat In non i s'ascunde daci ea-0 incinge haina 2. Singur acest tablou face mai mult decit toate volumele de versuri numerotate ale unui Haralamb Lecca. Pe de allá parte, Baniteanul loan Popovici 3, influentat, nu de Slavici personal, ci de scrisulacestuia, scrisese§i versuri tara relief 4; 'miura apoi, §i de Eminescui chiar de Vlahutä, cu scenele lui din viata meseria§ilor", ca In lume5, el aduce o notá noui. Era o alfa lume, phini la Slavici total necunoscutä, §i putea sä se vaca decicitemedii FU totuldistinctese pot gäsi in cuprinsul romänesc. De ace§ti maistori" buni, de aceste maistorite" rele de gurA, de calfele§ide §agärtii" ion, defetele V. ibid., XXI, p. 78 (Ochii albastria); XXVII, pp. 302-3. Reprodusa de Maiorescu in Conv. Lit., XXXII, pp. 114, 298-9. Nascut In Lugoj. Trece la 1892 In Romania, t la Lugoj, 29 August 1893; Fam, XXXII, p. 265 (Cu portret). Coto. Lit., XXVI, pp. 58-9. 5 Ibid., XXVI, p. 801 si urm.; XXVII, pp. 522, 619. 24

3/0 Istorla literaturil romAnesti care Inv* la alugirite, de femeile ipocrite care, blind*, poartA stafetele otrAvite, nu bAnuise, afarä de marele povestitor care fusese inaintasul, nimeni. Si supt aceste aparente deosebitee tot acelasisufletteränesc pe care ant de bine 11 presintase Slavici. Astfel dud iubirea intre Ana si Sandu se vAdeste: Nicio vorbi nu si-au spus, insä li era a n'ar mai avea ce sA-si mai spunA".. Si colinda pe carevi-o cintä singuratecul calfä e de o duiosie deosebitä, cind usa se deschide si apare Ana : Ana, Anol S'A se uite si Dumnezeu asa la tine cum mA uit eul". lar Ana isi fa.- zirnä capul de pieptul lui, murmurind ca in vis :Ju, Sandule, tu." Altfel nuvela n'are sfirsit, stilul e un sir de propositii scurte fill' ritm si fall coloraturA literarg dar din nou povestirea romä- neasa avea o Malta valoare eticAl. Cu mai mult mestesug de forma schita urmitoare, din aceiasi viatA a opincarilor romini de prinpärtile Lugojului, povesteste durerile viduvei maistorite" Lenca: ea apArea peste citeva luni de zile. Si in legAtura- ei cu Vasi aceiasi aleasä discretie se intimpinä: Lenco", dar mai mult nu a putut zice... Vasi, sä mai asteptAm Ora trece anul de jale". La 29 August 1893 autorulacestor frumoase schite, un teolog, care apäruse o clipi, subred, laBucuresti, se stingea in vristä de donfizi si patru cré ani s. Tot de acolo, de si trecut de copil in alt mediu, va veni poesia in dialect a tinärului °literin marina Romäniei, Victor Vlad de la Marina (1870-96), fiulpoetei, nu totdeauna fericite, Vlad- Rktulescu. El dA, aläturi cu note de cAlAtorie 4, la 1894, pe aria Ana Lugojana, un intreg mic poem satiric, scinteietor de glumi: Poli pe cap Mr' s'A-ti dai samä Marie... 0, mama, mama, Para esti din panoratnä, Ano, Ano, Lugojano 51

' CAlduroasa apreciare a lui Duiliu Zamfirescu, In Toroutiu-Carda, o. c., pp, 81-2, no. xxn. 2 Cony. Lit., XXII, p. 193 si urm. 8 NotA de T. Maiorescu (ibid., XXVII, pp. 520-1). Un articol Intins de acelasi (Cu multe poesii) (ibid., XXVIII, p. 879 si urm.) Nuvelele au fost a- dunate inteun volumas din Biblioteca pentru Totia. 4 Fam., XXIX, pp. 618-9; XXX, p. 8 si urm. 5 Mid., p. 66. 0 anecdotA din scoala militarA In limba obisnuitA; ibid., p. 228. V. si Luc, VII, pp. 271 siurm., 281 si urm., 299. In acelasi timp, de G. Gtrda, Banatu-i fruncea I (1908).

TABLA DE MATERIII Pagina

Prefafa 1 CAP. L Punctul de plegare. I. Starea literaturii romAnesti In 1866 3 Literatura bucuresteand a uechii genera fu 4 Teatrul bucurestean 17 incercdri de organisare la Bucuresti 28

II. In tara nellberä Or 1 Ardealul 35 2. Bucovina 45 Inlaí 01 CAP. IL indreptdrile ideologice I. Cei d'intAiu inoitori Agitafii de presd 62 Junimea" ,Convorbirile literarea 66 Noile reviste muntene 79 CAP. II Elaborarea doctrinei unei noi generafik A. D. Xenopol 83 CAP. IV. Producfiu literard.

Diletantismul romantic la Convorbirig 100 Prima oposite bucurestela coala nationala a luí Hasdeu. 108 Noua opositie bucuresteana 111 IV. Opositie ardeleana' 115 V. Curentul nou de peste hotare la Coovorbire 117 VI. Inceputul noli nuvele 120 CAP. V. Creatorii literaturii noi. L Mihal Eminescu 124 lnfluenta luí Eminescu. Noul Alecsandri 167 III. Nuvela luí loan Slavici 181 CAP. VI. Epoca realismului popular. I. Indreptirile ideologice 190 Scriitorii cu fond popular sI. Odobescul Slavici 208

II , II. Eminescu1 subiectele populare 230

1 Gre§eli in numerotarea divisiunilori subdivisiunilor se indreapti aici.

372 Istorla Ilteraturli romAnestl Pagina

IV. *- Poesie románeascA si poesie patriotic5. - Noul teatru . . . 239 V. Ardealui $i noua miscare 263 CAP. VII. Literatura in serviciul pointed. I. Indreptarile 277 IL RealisArile .... f. Eminescu lupldtor politic 291 2. Teatrul de realitdfi 301 CAP. VIII. Literatura pentru artd. I. IndreptArile Disparifia conducerii doctrinare 317 Spiritul noului tineret 321 11. Scrittorti. Duiliu Zamfirescu 327 III.Capriciul estetic , Delavrancea 339 Un sentimental, Alexandru Vlahutà . 347 Noul Macedonski.Noil scriitori junimisti 354 CAP. IX. Ardealul si noua literaturd ferdneascd. 1.- Literatura bucovineanA 360 II. George Cosbuc 362 Ill Poesta ardeleanA pe lingi Cosbuc 367