DOCSLIB.ORG

Text Complet

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Text Complet LILIANA BURLACU CONSUMAȚIE ȘI CREAȚIE. CAFENELELE SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-LEA Orașul creativ – unul dintre conceptele de lucru moderne –, ce tinde să-și facă din cultură factorul decisiv, se mai află în căutarea spațiului ideal, multifunc- țional, convivial, instructiv, inovator, de afirmare a acesteia. Proiecte industriale abandonate, alături de zone periferice scoase din circuitul urban, își găsesc, în con- text, surprinzătoare oportunități. Alte spații de veche tradiție în promovarea culturii și a creativității se reinventează pe coordonate dinamice, reușind să redefinească prin excelență conceptul de socializare urbană, alături de acela de colaborare, coo- perare, relaxare, de studiu și, de ce nu, de travaliu: prin accesul la tehnologie, cafe- neaua secolului XXI propune, într-un mediu favorabil, flexibil și permanent, con- diții atractive manifestării creativității de orice gen. Nu toate atributele cafenelei moderne reprezintă, însă, inovații ale secolului curent, nici măcar multifuncționalitatea sa ori calitatea surprinzătoare de „birou de cartier”. Câteva similitudini corespund unui moment de modernizare, a se înțelege de occidentalizare, survenit acum un secol. Este cunoscut faptul că la finele celui de-al nouăsprezecelea și începutul următorului secol, o serie de cafenele bucureș- tene de orientare europeană – Fialkowsky, Kübler, Capșa, Terasa Oteteleșanu, High Life, Café de la Paix, Café Corso – cunosc, prin frecventarea de către boema literară și artistică, o viață spirituală fără precedent, transgresând atributele lor ini- țiale, de strictă consumație și de loisir urban. Monografia lui George Costescu, Bucureștii vechiului regat, redactată la început de veac XX, surprinde oportunitățile pe care noile locații le oferă, în primul rând intelectualității, prin constituirea lor în „focare de viață mai aleasă”, fără a le diminua, prin aceasta, aportul la însuflețirea activității culturale în general, la for- marea gustului estetic sau la susținerea actului creator (Costescu 1944, p. 381). În volumele de memorii cu precădere, dar și în articole de evocare, despre unele cafe- nele se va face referire ca despre „adevărate instituții”1 (Bacalbașa 1987, p. 66), despre altele, ca despre indubitabile „academii libere”2 (Milian 1973, p. 292), una singură va fi ridicată la rangul de „parlament universal”3 (Arghezi 1925, p. 5) și chiar dacă literații vor fi cei care le vor spori renumele, cafenelele vor patrona, în subsidiar, domenii de o nu mai mică însemnătate în viața socială: politicul, jurna- lismul, arta. 1 „Fialkowsky nu mai era o cafenea, ci ajunsese o adevărată instituție”. 2 Terasa Oteteleșanu. 3 Capșa. Caietele Sextil Pușcariu, IV, 2019, Cluj-Napoca, p. 377‒385 378 Liliana Burlacu E adevărat, calitatea de membru al Partidului Conservator a lui Grigore Capșa poate susține prezența bătrânilor boieri printre clienții propriei cofetării (Potra 1990, p. 407–408), dar nu și a liberalilor, de unde convingerea că simpatiile nu exclud alți factori de încurajare a imixtiunii „politicului” în viața cafenelei. Transformarea aceluiași spațiu dintr-un „local al latifundiarilor” într-un „cuib de literați”, după cea dintâi conflagrație mondială, se datorează, evident, cu totul altor cauze, chiar dacă singura invocată este cea legată de dispariția Terasei Oteteleșanu, locul preferat de întâlnire a oamenilor de litere, dar și a protipendadei, până în momentul ridicării Palatului Telefoanelor. Cafeneaua Capșa va fi la rându-i victima renovărilor, sacrificată, un deceniu mai târziu, în favoarea restaurantului, fapt ce va repeta exodul clientelei literare. De reținut că geografia spațiului de sociabilitate culturală în care se constituie parte dintre cafenelele bucureștene în prima jumătate a secolului al XIX-lea e caracterizată de o tendință opusă aceleia actuale, centrifuge, preferința pentru Calea Victoriei definindu-le deopotrivă. Cu o excepție – Cafeneaua Fialkovsky4, sensibi- lizată de statutul emblematic al clădirii Teatrului Național mai mult decât de poten- țialul economic al zonei și de fluxul ei pietonal. Aliniind gama de servicii cerințelor locației prin substituirea berăriilor5 ce funcționaseră, cu o cofetărie și o cafenea (Café de lʼOpéra, numele său de început), șansele antreprenorului polonez cresc până la a le egala pe acelea ale întreprinzătorului de la etajul superior al casei Török, inițiat în comerțul cu mobile, Karol Juberbaker. Un succes managerial de durată, am spune astăzi, pentru că gloria „salonului cel mare”, asaltat de aristocrația în „fracuri [...] și rochii de mătase”, descinzând direct din „lojiile baignoire și fotoliile de orchestră” ale teatrului din apropiere, se va prelungi până în 1898, când localul va înceta să funcționeze doar odată cu dispariția proprietarului său (Obedenaru 1933, p. 76). Faptul că factorul literar nu determină exclusiv natura unui spațiu de intensă fervoare artistică o demonstrează realitatea: relocarea unei cafenele de renume cum e Kübler, din Calea Victoriei pe strada Academiei, nu exportă și exponenții săi valoroși. Puțini își urmează patronul ocrotitor, „papa Kübler”, cei mai mulți, precum Alexandru Macedonski, preferând o minimă deviere de la coordonatele geografice consacrate, cele ale cafenelei de vis-à-vis, spre exemplu, High Life. Deși tendința de localizare a cafenelei moderne la periferia urbană se distan- țează de aceea a secolului XIX, grija pentru recrearea unei atmosfere ambientale elegante rămâne comună ambelor momente ale modernizării sale. Proiectul ce rein- ventează azi cafeneaua bucureșteană Kübler regândește, pentru interioare, stilului clasic pretențios și îmbină atuuri precum „elemente originale de arhitectură” sau „decorațiuni cu iz de secol XIX”6. Cum arătau interioarele cafenelelor bucureștene de secol XIX, frecventate de scriitori? Antreprenorii lor, prin excelență străini, (Fialkovski, Kübler, Aimé 4 Aflată la parterul casei Török, pe strada Câmpineanu, colț cu aceeași arteră centrală. 5 „Grubert” și „Oswald”. 6 https://www.capitalplaza.ro/kubler-kaffee (accesat în 26.09.2019. Consumație și creație 379 Molard, Filip Finkelstein, David Haimovici, frații Gelbert, din cei șapte care con- stituiau „societatea anonimă” ce patrona Corso-ul), abia ulterior și autohtoni (Capșa, Stere, Atanasache), oscilează între un stil parizian de amenajare (Fialkowski) și un altul vienez (Corso); consumația, în schimb, va primi valențe austriece, dacă ne gândim la șvarțul apreciat de scriitori, respectiv italiene, dacă luăm în calcul capuținul. Concepte precum lux și fashion (de aici avem „salon fașionabil”, în reclamele vremii7) conlucrează la decorarea spațiilor, promovând marmura (măsuțele rotunde, cu placă de la Fialkovsky și Corso), esențele naturale (fațada îmbrăcată în lemn de stejar natur a Capșei, mobilierul de stejar), țesăturile opulente în culori vii (lojiile căptușite cu catifea roșie/vișinie ale braseriei Corso, canapelele de pluș roșu ale cafenelei Kübler sau „canapeaua de piele” de la Terasa Oteteleșanu), obiectele de decor masive (oglinzile enorme de la Capșa), concurând neloial interioarele austere ale rivalelor lor orientale, cu scaune de paie și lavițe (Paraschiv 1979, p. 143). Unele, precum Corso, își reinventează interioarele anual și radical, de la tapet la porțelanurile delicate. Altele, abuzează de o opulență exce- sivă, generând ironii: restaurantul cu „pereții căptușiți în marmură roșie”, de la Capșa, supranumit și „mormântul faraonilor” (Potra 1990, p. 407). În Viena zilelor noastre, o cafenea din 1939 încearcă să supraviețuiască printre cele 650 de cafenele existente printr-o anulare a oricărei modificări („pe cât posibil, nimic nu trebuie schimbat cu nimic”): cafeneaua Hawelka (Braudeau 2009, p. 35). George Potra privește noua orientare în designul urbanistic al capitalei la începutul secolului al XIX-lea ca pe o reacție firească la nevoia de lux și de rafi- nament a protipendadei autohtone, crescută în tinerețe în Franța sau cel puțin fami- liară cu ea, de unde și cutuma de a-și „apropia gusturile pariziene” (Potra 1990, p. 405–406). Unii dintre întreprinzători consfințesc, ei înșiși, aceleași gusturi prin căsătorie8, în timp ce alții le extind asupra angajaților: „tânăra și frumoasa casie- riță” a cafenelei Fialkowsky era, după relatările lui Al. Obedenaru, „de origine franceză” (Obedenaru 2010, p. 79), iar cofetarii de la Capșa erau și ei aduși de la Paris. Colaborările ulterioare cu pictori (Samuel Mützner) și arhitecți cunoscuți (Victor G. Ștefănescu) pentru realizarea grafică a meniurilor (Capșa) sau a invita- țiilor la evenimente diverse, organizate după spectacolele de teatru, precum supeuri sau serate dansante (Café de Paris), trădează, dacă nu neapărat o cutumă franceză, cel puțin grija constantă pentru detaliu, eleganță și bun gust. Cert este că noile ca- fenele bucureștene de la începutul secolului al XX-lea au sugerat mai multe simili- tudini cu echivalentele lor pariziene: Tortoni, Procope, Vachette sau Chat noir9 decât cu oricare cafenea occidentală (Potra 1990, p. 398; Eftimiu 1965, p. 10). Multifuncționalitatea (provocare căreia cafeneaua modernă îi face față prin conceptul planurilor deschise) impunea, acum un secol și mai bine, o comparti- 7 Vezi „Vestitorul românesc”, XXI, nr. 96, supliment, și nr. 97, 1856, p. 388. 8 Cu fiica unor negustori parizieni, Marie Obéline Vautier (1845–1909) se căsătorise Grigore Capșa în 1871. 9 Constantin Bacalbașa amintește despre existența în București a unei berării și a unui birt „La Pisica Neagră”, „renumit pentru vinul ce debita” (Bacalbașa 1987, p. 54).
Load more

Recommended publications
  • Between Worlds Contents
    BETWEEN WORLDS CONTENTS 14 Acknowledgments 16 Introduction Timothy 0. Benson and Eva Forgacs SECTION 1: STYLE AS THE CRUCIBLE OF PAST AND FUTURE Chapter 1: National Traditions Germany Carl Vinnen. "Quousque Tandem," from A Protest of German Artists [1911I Wilhelm Worringer, "The Historical Development of Modern Art," from The Struggle for Art (1911) Czech-Speaking Lands Milos Jiranek, "The Czechness of our Art," Radikatni iisty (1900I Bohumil Kubista, "Josef Manes Exhibition at the Topic Salon," Prehled ii9ii) Poland Juliusz Kaden-Bandrowski, "Wyspiariski as a Painter-Poet (Personal Impressions]," Przeglqd Poranny I1907] Stanistaw Witkiewicz, Excerpts from Jon Matejko (1908) Jacek Malczewski, "On the Artist's Calling and the Tasks of Art" I1912I Wtodzirnierz Zu-tawski, "Wyspiariski's Stained Glass Windows at the Wawel Cathedral," Maski (1918] Hungary Lajos Fulep, Excerpt from Hungarian Art I1916I Yugoslavia Exhibition Committee of University Youth (Belgrade], Invitation Letter (1904) Chapter 2: New Alternatives Prague Emil Filla, "Honore Daumier: A Few Notes on His Work," Volne smery (1910] Pavel Janak, "The Prism and the Pyramid" Umeiecky mesicnik (1911] Otto Gutfreund, "Surface and Space," Umeiecky mesicnik (1912) Emil Filla, "On the Virtue of Neo-Primitivism," Volne smery (1912) Vaclav Vilem Stech, Introduction to the second Skupina exhibition catalogue (1912) Bohumil Kubista, "The Intellectual Basis of Modern Time," Ceska kutturo I1912-13] Josef Capek, Fragments of correspondence I1913] Josef Capek, "The Beauty of Modern Visual Form," Printed [1913-14I Vlastislav Hofman, "The Spirit of Change in Visual Art," Almanoch no rok [1914) Budapest Gyb'rgy Lukacs, "Forms and the Soul," Excerpt from Richard Beer-Hoffmann 11910) Karoly Kernstok, "Investigative Art," Nyugat (1910) Gyorgy Lukacs, "The Ways Have Parted," Nyugat [1910) Karoly Kernstok, The Role of the Artist in Society," Huszadik szazad (1912) Bucharest Ion Minulescu, Fragment from "Light the Torches," Revisto celorlaiti (1908) N.
    [Show full text]
  • Revista Istorica Fondator N
    279849 INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPEAN REVISTA ISTORICA FONDATOR N. IORGA PUBLICAŢIE SEMESTRIALA VOL. XXVII, N-LE 1—12 IANUAR—DECEMBRE 1941 P-130 REVISTA ISTORICĂ — DĂRI DE SAMĂ, DOCUMENTE ŞI NOTIŢE — FONDATOR N. IORGA DIRECTOR N. BÂNESCU Voi. XXVII, n-le 1—12 Ianuar—Decembre 1941 CĂTRE CETITORI. «Revista istorică» îşi încheia un sfert de veac de existenţă, în mo­ mentul în care ilustrul ei întemeietor era smuls, prin cea mai odioasă crimă, din mijlocul nostru. A fost, în felul ei, cea dintâi în ţara noastră, şi menită a umplea un gol ce se simţea tot mai mult, a îndeplini mari nevoi, pe care atât de bine le lămurea, în cuvântul său introductiv, regretatul Nicolae lorga. Era — cum spunea dânsul — o informaţie istorică de înnoit la profesori, fără biblioteci şi librării, în oraşele de provincie, de sădit în tineretul şcolar, care, către sfârşitul liceului, începe a manifesta aplecări sau vocaţii; erau de stimulat atâtea bunăvoinţe, afirmate, în chip lăudabil, în atâtea părţi ale ţării. De studii întinse, care-şi au locul aiurea, de articole lungi, con­ tinuate în mai multe numere, nu putea fi vorba, fireşte, în această re­ vistă. I se hotăra un program cu mult mai folositor: semnalarea ideii originale, a descoperirii, orientarea şi îndemnul la cercetări. Apoi, ma­ terialul mărunt, care se pierde, informaţia bibliografică, «darea de seamă)), care să urmărească tot ce se publică aici şi ce se publică în străinătate, în legătură cu noi sau având un interes pentru noi, spre a se crea orientarea în domeniul întreg al istoriei, fără de care atâtea cercetări speciale rămân zadarnice.
    [Show full text]
  • Din Carnetul Unui Medic De Plasă, Însemnări, II
    ANUL XIII Nr.8 SERIE NOUĂ J7\fJj\ AUGUST 1946 FUNDAŢIILOR REGALE Dr. Gh. Ulieru Din Carnetul unui medic de plasă, însemnări, II VICTOR EFTIMIU- Poem (738) ŞTEFAN POPESCU .Dă pinteni lu' Urechiatu' (739) VICTOR PAPILIAN Francise Rainer şi epicul tăcerii (753) K. H. ZAMBACCIAN Alexandru Bogdan-Piteşti (760) «- PUNCTE DE VEDERE AL. ROSETTI, însemnările Doctorului Ulieru, 771 ; PERPES- SICIUS, Jurnal de lector (Nostalgii valutare), 773 ; ŞERB AN CIOCULESCU, Balzac şi Moldova 777 COMENTARII CRITICE Pompiliu Constanlinescu, Poesia personagiilor lui Caragiale, 781 ; Perpessicius, Menţiuni critice (C. Dobrogeanu-Gherea, critic literar), 785 ; Petru Comarnescu, Omul în explicaţia d-lui M. Ralea, 796. CRONICI Anton Cebov, omul şi opera In lumina actualităţii, de Sorana Gurian, 812; Pierre Bayle, de M. Petroveanu, 823; Cezar Boliac, un poet modern de acunr'b sută de ani,' de Ion Caraion, 828 ; André Malraux, combatant, de Camil Baltazar, 834 ; Boris Aronson şi teatrul nou, de -Iordan Chimet, 839 LVMEA_ DE AZI Date cruciale pentru noua concepţie a lumii fizice, de Călin Po- povici, 845 ; «Femei din New-York »—la Teatrul^ « Savoy », de Alice Voinescu, 861. PRESA MONDIALĂ Română — Sovietică — Americană NOTE Exemplul poetului luptător, de Eugen Jebeleanu ; 30 ani delà moartea lui Lucbian, Moartea contelui Keyserling, încurajarea literaturii dramatice originale, de Petru Comarnescu; Thomas Hunt Morgan, de Corin Grosu ; Despre polemică, Eleganţă şi politeţe, de Oscar Lemnarii ; Pretext la André Spire, de Ion Caraion ; Sistemele filosofice şi analogiile intui­ tive, de Florian Nicolau. CRONOLOGIE 6 Mai — 5 Iunie 9SSDA7IA lEfiALi PEBT8B HTSSATS84 Şî A«WA REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE LITERATURĂ — ARTĂ — CULTURĂ — CRITICĂ GENERALĂ APARE LUNAR Directori AL.
    [Show full text]
  • OER STURM Oo PQ Os <Rh IRH ZEMIT A
    De Styl 2x2 <rH IRH & Weimar Biflxelles OER STURM L'ESPRIT Berlin £ Wlan NOUVEAU 3 o CO a LA o .6 VIE o s £ D E Paris PQ S IU LETTRES DIE AKTION ET DES ARTS Paris ZEMIT Berlin Berlin InternaclonAIlt akllvlsta mQv^ssetl foly61rat • Sserkeutl: KattAk Uijof m Fe- leldssievkesxtO: Josef Kalmer • Sxerkesxtds^g £• klad6hlvafal: Wlen, XIIL Bei* Amallenstrasse 26. L 11 • Megjelen^s dAtuma 1922 oktdber 19 m EUfflrctM Ar: EOT £VRE: 3S.OOO osztr&k kor^ 70 ssokol, lOO dlnAr, 200 lei, SOO mArka m EQTE8 SZXM XltA: 3000 ositrAk korona, 7 siokol, lO dlnAr, 20 lei, SO mArka MA •b VIE 6vfolyam, 1. tx6m • A lapban megJelenO clkkek6rt a weriO felel. Drackerei .Elbemflfcl", Wien, IX., Berggtue 31. a sourcebook of central european avant-gardes, 1910-1930 CONTENTS 14 Acknowledgments 16 | Introduction Timothy 0. Benson and Eva Forgacs 49 Germany 50 Carl Vinnen, "Quousque Tandem," from A Protest of German Artists (1911) 52 Wilhelm Worringer, "The Historical Development of Modern Art," from The Struggle for Art (1911) 55 Czech-Speaking Lands 56 Milos Jiranek, "The Czechness of our Art," Radikalni tisty (1900) 57 Bohumil Kubista, "Josef Manes Exhibition at the Topic Salon," Prehled [1911) 59 Poland 60 ; Juliusz Kaden-Bandrowski, "Wyspianski as a Painter-Poet (Personal Impressions)," Przeglad Poranny (1907) 61 Stanistaw Witkiewicz, Excerpts from Jan Matejko (1908) 64 Jacek Malczewski, "On the Artist's Calling and the Tasks of Art" (1912) 66 Wiodzimierz Zutawski, "Wyspianski's Stained Glass Windows at the Wawel Cathedral," Maski (1918) 70 Hungary 71 ! Lajos Fulep,
    [Show full text]
  • Brief History of the Romanian Philology Department of the “Eötvös Loránd” University in Budapest
    Dosar: Românistica ––– stare de fapt Brief History of the Romanian Philology Department of the “Eötvös Loránd” University in Budapest ∗ Levente NAGY, Florin CIOBAN Key-words: history , literature , Romanian studies , Hungary , Department of Romanian Philology The Founding Father Usually, a powerful, active personality with good organizational skills is needed to found an institution. In our case, his name was Alexandru Roman (1826– 1897), who was not known as a writer or as a scholar amongst his contemporaries. However, his talent was evinced by being a journalist and also by his organizational spirit. Roman graduated from St. Barbara College – Vienna (1845–1848), then he came back to teach at the Romanian gymnasium in Beiu ş. For the negotiations at the time of the Revolution (1849), he was requested to do a lot of work in translation (Neam ţu 1995: 23–26). The request of founding a Romanian university in the Hungarian Kingdom was laid down by the 8th item of the Declaration of Blaj. Twenty years after the Blaj Assembly, Roman republished the Declaration in his newspaper, Federa ţiunea , which led to his imprisonment for one year (January 18, 1870 – January 18, 1871). When it comes to the ideology of the newspaper, it is recommended to mention that during its eight-year life, its leader endured eight lawsuits against him. Mihai Eminescu’s case is the best known, who, under the penname Varro, published three articles in Roman’s newspaper: Să facem un congres (April 17, 1870); În unire e t ăria (April 22, 1870); Echilibrul (May 4 and 11, 1870), exactly when its leader was imprisoned.
    [Show full text]
  • Nu Sunt Ce Par a Fi
    Ion MINULESCU NU SUNT CE PAR A FI Colecþie iniþiatã ºi coordonatã de Anatol Vidraºcu ºi Dan Vidraºcu Concepþia graficã a colecþiei ºi coperta: Vladimir Zmeev Pe copertã: Portret de Lucia Dem. Bãlãcescu (detaliu) REFERINÞE ISTORICO-LITERARE: Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, George Cãlinescu, ªerban Cioculescu, Tudor Vianu, Nicolae Manolescu, Mircea Tomuº, Gabriela Omãt Grupul Editorial „Litera“ str. B. P. Hasdeu, mun. Chiºinãu, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) 292932, 294110, fax 294061; e-mail: [email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O.P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucureºti, România tel./fax +(01) 3206009 Librãria „Scripta“ str. ªtefan cel Mare 83, mun. Chiºinãu, MD-2012, Republica Moldova, tel./fax: +(3732) 221987 Prezenta ediþie a apãrut în anul 2001 în versiune tipãritã ºi electronicã la Grupul Editorial „Litera“. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol ºi Dan Vidraºcu Lectori: Tudor Palladi, Petru Ghencea Tehnoredactare: Irina Platon Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chiºinãu Comanda nr. 11333 CZU 821.135.1-3 M 75 Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Minulescu, Ion Nu sunt ce par a fi/ Ion Minulescu; col. iniþ. ºi coord./ Anatol ºi Dan Vidraºcu; conc. gr. col. ºi cop./ Vladimir Zmeev; µ Ch.: Litera, 2001 (Com- binatul Poligrafic). µ 304 [p]. µ (Bibl. ºcolarului, serie nouã, nr. 206) ISBN 973-8358-21-9 821.135.1-3 ISBN 973-8358-21-9 © LITERA, 2001 CUPRINS Tabel cronologic . .7 ROMAN|E PENTRU MAI TÂRZIU (1908) Roman\a noului-venit . 12 La poarta celor care dorm . 14 Roman\a noastr[ . 16 Spre Insula enigm[ .
    [Show full text]
  • Statistics Regarding the Occurrence of the Epithet in Romanian Symbolist Poetry
    Available online at www.sciencedirect.com Procedia - Social and Behavioral Sciences 46 ( 2012 ) 4524 – 4528 WCES 2012 Statistics regarding the occurrence of the epithet in Romanian symbolist poetry Carmen Nicolescu a * aPitesti University, 01 Targu din vale, Pitesti 110040 , Romania Abstract Searching the frequency of the epithet, one realizes the fact that the Romanian symbolist poets were enough mature in writing and had a balanced literary vision, shaping consciously an individual stylistic universe, avoiding exaggerations. The Romanian Symbolism is seen by most literary critics as a literary attitude which expresses special sensations, even weird, full of a morbid atmosphere and a melancholic-depressing musicality, obsessive tonality, allusive representations, unclear images, all these being rendered mostly by means of the epithet. The symbolist writings of the Romanian poets try, by their diversity, to rearrange the means of expression and to overcome the eminescian/late romanticism complex, which generated a phase of imitation hardly known before and contributed to the growth and the encouragement of the traditionalist movements. © 201212 Published Published by by Elsevier Elsevier Ltd. Ltd. Selection and/or peer review under responsibility of Prof. Dr. Hüseyin Uzunboylu Keywords: statistics, symbolism, epithet, literature; 1. Introduction The modern aspect of the Romanian symbolism will open the way for the great writings of high artistic expression of some poets who have already become standpoints of permanent values in the Romanian literature: T. Arghezi, L. Blaga, I. Barbu. Next to them, the literary critics and historians put G. Bacovia and I. Minulescu, writers who begin with the Symbolism, but go beyond it through the original approach of its aesthetics.
    [Show full text]
  • Nr. Crt. Județul Numele Și Prenumele Elevului Unitatea De Învățământ
    COLEGIUL NAȚIONAL IAȘI REZULTATE - OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LlMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PENTRU ELEVII DE GIMNAZIU, ETAPA NAȚIONALĂ 2019 Nr. Nivel Rezultat proba Rezultat proba Județul Numele și prenumele elevului Unitatea de învățământ de proveniență Clasa Secțiunea Rezultat final crt. S B orală scrisă Bucureşti - 1 Balla R.Ș. Philippa Liceul Pedagogic "Anastasia Popescu" 6 B 1 81 73.5 75.38 Sector 2 2 Constanţa Barbu C. Alexandra Daria Școala Gimnazială Nr. 29 „Mihai Viteazul" 6 B 1 75 93.5 88.88 3 Brăila Boca M. Delia-Andreea Colegiul Național „Gh. M. Murgoci” Brăila 6 B 1 80 76.5 77.38 4 Braşov Bularca D. Daria Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă”, Brașov 6 B 1 73 80 78.25 5 Ialomiţa Celea A. Andreea Alina Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu” Fetești 5 B 1 80.5 85.5 84.25 6 Mehedinți Chiciudean I. Elena Școala Gimnazială Nr 6 5 B 1 80.5 89 86.88 7 Călărași Chihaia M. Anamaria Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” Călărași 6 B 1 72 76 75 8 Argeş Constantin A. Alessia Maria Școala Gimnazială "Mircea Cel Bătrân" Pitești 6 B 1 91 77.5 80.88 9 Bistrița Năsăud Crișan E.R. Luca Alexandru Colegiul Național "Andrei Mureşanu", Bistrița 5 1 71 70.5 70.63 B 10 Timiş Croitoru P. Simona Maria Colegiul Național Pedagogic "Carmen Sylva" Timisoara 5 B 1 73 62.5 65.13 11 Olt Diaconu T. Ștefania Colegiul Național „Ion Minulescu” Slatina 6 B 1 75 88.5 85.13 12 Vaslui Doboș L.I. Ilinca Anastasia Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui 5 B 1 81 86 84.75 13 Iași Dondaș C.
    [Show full text]
  • The Identity of the Romanian Pre-Avant-Garde
    Études et articles THE IDENTITY OF THE ROMANIAN PRE-AVANT-GARDE Dr. Paul DUGNEANU “Ovidius” University of Constanţa [email protected] Rezumat: În evoluţia şi dialectica fenomenului literar de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, se observă o perioadă de declin artistic, de confirmare a curentelor şi a mişcărilor literare, perioadă care neagă tradiţia şi care, prin intermediul unor elemente importante, vine să anunţe avangarda istorică. Ne referim aici la o serie de curente literare şi artistice ce conţin un set de trăsături similare, cu un fetiş pentru noutatea care şochează şi un suport oferit valorilor generale şi în mod normal acceptate, fără să conţină forţa de penetrare, agresivitate, coerenţă sau împrăştiere a avangardei actuale: fauvism, cubism, futurism, imagism, vorticism şi altele. Cuvinte cheie: Pre-avangardă, anti-tradiţionalism, manifest poetic, post-simbolism, program- articol, arhitext Abstract: In the evolution and dialectics of the literary phenomenon at the end of the XIX century and the beginning of the XX century we can note a period of artistic fizzle, of confirming literary currents and movements, that vehemently deny the tradition and which, through some important elements, shall announce the historical avant-garde. We are referring to a series of artistic and literary currents, with a set of similar features, having a fetish for the shocking novelty and bracketing of the established and generally accepted values, without having the force of penetration, aggressiveness, coherence and spreading of the actual avant-garde: the fauvism, cubism, futurism, imagism, vorticism and others. Keywords: Pre-avantgarde, anti-traditionalism, poetic manifest, post-symbolist, programme- article, archi-text.
    [Show full text]
  • Nr. 3-4 Mai- August
    ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA" REVISTA ISTORICA Fondator N. lorga :4.7-AFR .... a --..._ 4.11'g II /13II011IN- 4*741.1046:11 I a. -:.I --J 44. ,,, ;.- 'II:4. -\ rik. st:1 .. I t"'" -e.141'1,1.1.01,1 HYPgjill0140111111111 OW DWI Serienorth",Tomul XV, 2004 Nr. 3-4 mai- august www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE CORNELIA BODEA (redactor ef), IOAN SCURTU (redactor §ef adjunct). NAGY PIENARU (redactor responsabil), VENERA ACHIM (redactor) REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an. La revue REVISTA ISTORICA" parait 6 fois l'an. REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year. REDACTIA: NAGY PIENARU (redactor responsabil) VENERA ACHIM (redactor) IOANA VOIA (traduccitor) Manuscrisele, cdrtilei revistele pentru schimb, precum §i mice corespondentd se vor trimite pe adresa redactiei revistei: REVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor, nr. 1, 011851 - Bucure§ti, Tel. 212.88.90 E-mail: [email protected] www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SERIE NOUA TOMUL XV, NR. 34 Mai August 2004 SUMAR EPOCA LUI STEFAN CEL MARE $TEFAN ANDREESCU, Amintirea lui Stefan cel Mare in Tara Romaneasca 5-10 NICHITA ADANILOAIE, Spiru Haret initiatorul si organizatorul comemorarii lui Stefan cel Mare in 1904. 11-24 OVIDIU CR1STEA, Pacea din 1486 si relatiile lui Stefan cel Mare cu Imperiul otoman in ultima parte a domniei 25-36 EUGEN DENIZE, Moldova lui $tefan cel Mare la intersectia de interese a marilor puteri (1457-1474) 37-54 ION TURCANU, Conexiunile factorilor militari religios in politica externa a lui $tefan cel Mare . 55-66 LIVIU MARIUS ILIE, Stefan cel Mare si asocierea la tronul Moldovei 67-82 JUSTITIA LEGE $1 CUTUMA VIOLETA BARBU.
    [Show full text]
  • N. 93 Vineri 28 Aprilïe
    ANUL III. -1878 N. 93 VINERI 28 APRILÏE. - '' NTJ-1 OIT__T : ÁBONAMENTLE Se priimesc in strdinatate : La D -nil Haasen- IN TOATn ROMANIA ' - stein & Vogler in Vienna, Walfisehgasse 100, . ; n. 48 Pe an . A- 'Oppelik in Vienna, Stubenbastei 2; Rudolf . ,. - '24 : .. , Pe 6 luni . , 12 Mosse in Vienna , Seilerstä,tte 2: Philipp '1 , Pe 3 lunï LOS in Vienna, Eschenbachgasse 11 : L. Lang IN,STRAINATATE: ié Comp. in Pasta, Havas- Laffte & Comp. Adam 2, Carrefur de, la Croix - ' e an in Paris, C. Orain& Comp. Rue Dronot 2 Pa- I RECLAME Rouge 2, Pari INSERTIIINI ris;'ug.Micóud, 139 -140, Fleet Street London IV, de 30 'Mere petit, pagina '30 bath. Linia pe pag. II, 2 lei fol.- nefrancate nu se primase. pe pagina JII, 80 by,ni, Scrisorï - TOÁTE ZILELE DE- LUCRU. nepublicate se vor arde. Rèclame 2 lei noi linia. ' ESE IN Articolele Un numr In Qistricte 15 banï. Un numär ,tn capitalä 10 bank, 13iiirou'1 Redaetieï si Adminis.tratiei: Palatul ,Dacia de Berlin, 6 Maiü. PLECAREA TRENTJRÌLOR Cursul de, Bucurescï, 25, Aprilie. Cnrsur de Viena, 8 Maiñ Cursul Bncnrésoi-Giargin 93'h 93 ' Renta ungara In aur . 85 Actiunile Oäilor ferate romane. 27 - Bncnresci --Suceava Suceava-Bucarései Rurale . - 0b1ig. 6.46 ` . - . 9.15 6:06 n 60/0 . 72 90 . - . 8.15 n 10.- . Suceava: . 5.11 1 1 Búeurescï. 1 Domeniale . ..- 88')s.881I4, Bonuri de tesaur ung , I emis. 119 50 Obligatiunile romane Bncuresci n 12.00 4 - Roman .. 8.45 12.31 1 Giurgiù, sosire . .- : . [11.15 41 8.27 n . 841/4 84 , II , 108 75 Prioritatile C.
    [Show full text]
  • De Ştiinţă Şi Cultură
    STUDII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ VOLUME XII, ISSUE 2, JUNE 2016 VOLUME XII, N° 2, JUIN 2016 VOLUMUL XII, NR. 2, IUNIE 2016 Revistă editată de / revue éditée par / journal published by: UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD, ROMÂNIA în parteneriat cu / en partenariat avec / in partnership with: LE DÉPARTEMENT DE ROUMAIN D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CAER - EA 854 D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CIRRMI DE L'UNIVERSITÉ PARIS 3 - SORBONNE NOUVELLE, FRANCE FACULTATEA DE FILOSOFIE, DEPARTAMENTUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, UNIVERSITATEA NOVI SAD, SERBIA UNIVERSITY OF JENA, INSTITUTE FOR SLAVIC LANGUAGES, JENA, GERMANY „Vasile Goldiş” University Press Arad – România Colegiul editorial / Editorial Board Editor şef / Editor–in–Chief: Prof. univ. dr. Gilles BARDY – Université d’Aix- Marseille AMU, France Director executiv / Executive Director, Redactor şef fondator/ Editor–in–Chief founder: Prof. Vasile MAN – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Coeditori / Co-Editors-in-Chief: Prof. univ. dr. Sophie SAFFI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. Louis BEGIONI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. habil. Emilia PARPALĂ –, Universitatea Craiova; Conf. univ. dr. Laura SPĂRIOSU – Universitatea Novi Sad, Serbia; Acad. Prof. univ. dr. Thede KAHL – University of Jena, Germany; Prof. univ. dr. Rodica BIRIŞ – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Consiliul ştiinţific – Referenţi / Scientific Board Acad. Mihai CIMPOI – Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova Prof. univ. dr. Alvaro ROCCHETTI - Université Paris 3 – Sorbonne Nouvelle, France Conf. univ. dr. Romana TIMOC-BARDY, Université d’Aix-Marseille AMU, France ISSN 1841-1401 (print) Prof. univ. dr. Ştefan OLTEAN – Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca, România ISSN - L 1841-1401 Prof.
    [Show full text]