DOCSLIB.ORG

Biobibliografie EMIL ISAC

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

Biobibliografie EMIL ISAC Viaţa Emil Isac se naşte la 27 mai 1886 la Cluj. Este fiul lui Aurel Isac, avocat şi om politic, şi al Elisabetei-Eliza Roşescu, învăţătoare. Provenind dintr-o familie de intelectuali transilvăneni (tatăl său a fost unul dintre principalii apărători în procesul Memorandului, senator şi preşedinte de onoare al Uniunii Avocaţilor din România), Emil Isac a participat el însuşi la realizarea actului fundamental al Unirii din 1918. Studiile primare le urmează la Şcoala Evanghelică, în limba germană, apoi studiile secundare la Liceul Piariştilor din Cluj, în limba maghiară, între anii 1895 – 1901 şi la Liceul Grăniceresc din Năsăud (1902-1904). Bacalaureatul îl susţine la Liceul Regal Maghiar din Sibiu în 1907. Este licenţiat al Facultăţii de Drept Universităţii "Francisc Iosif I" din Cluj în 1910. Militează pentru drepturile românilor din Transilvania în presa vremii, iar în 1918 participă la al IX-a Congres al Partidului Social-Democrat şi este ales membru al Marelui Sfat Naţional de la Alba Iulia. Este ataşat la biroul de presă din Berna (1919), inspector al teatrelor pentru Transilvania şi Banat (1920-1940), profesor de estetică la Şcoala de Belle Arte din Cluj (1925-1931). Vechi membru al Societăţii Scriitorilor Români (Uniunea Scriitorilor) contribuie la înfiinţarea Filialei Cluj a acesteia. Din 1948 este membru corespondent al Academiei Române. Debutează în 1902 în revista maghiară “Ellenzék” din Cluj cu articolul Vasile Alecsandri – viaţa şi opera celui mai mare poet român. În 1903, în “Koloszvári Friss Ujság”, publică două Cântece traduse din româneşte şi semnate Emisac. Debutul în limba română are loc în acelaşi an, 1903, în revista “Familia” din Oradea cu poezia La umbra plopilor. Debutează editorial în 1908 cu volumul Poezii. Impresii şi senzaţii moderne. Colaborează la revistele: “Adevărul” (Budapesta), “Adevărul literar şi artistic” (Bucureşti), “Avântul” (Buzău), “Cele trei Crişuri”, “Curierul liber” (Bucureşti), “Dimineaţa” (Bucureşti), “Drapelul” (Lugoj), “Evoluţia” (Cluj), “Facla” (Bucureşti), “Familia” (Oradea), “Gazeta de duminecă” (Şimleu Silvaniei), “Gazeta Transilvaniei” (Braşov), “Gîndirea”, “Noua revistă română” (Bucureşti), “Rampa” (Bucureşti), “Ritmuri” (Braşov), “România muncitoare”, “Românul” (Arad), “Seara”, “Simbolul” (Bucureşti), “Steaua”, “Versuri şi proză” (Bucureşti), “Vieaţa nouă” (Bucureşti), “Sămănătorul” (Bucureşti), “Tribuna” (Arad), “Lupta” (Budapesta), “Ellenzék” (Cluj), “Koloszvári Friss Ujság” (Cluj), “Universul” (Bucureşti). Contribuţiile sale la viaţa culturală românească din centrul universitar transilvan (Cluj) sunt confirmate prin decoraţiile Coroana României în rang de cavaler prin decret regal şi Meritul Cultural clasa I. I se acordă şi Ordinul Muncii, deşi nu a fost membru al Partidului Comunist. Se stinge din viaţă la 25 martie 1954 la Cluj. Opera Volume Poezii. Impresii şi senzaţii moderne. - Cluj: Ed. Carmen, 1902 Ardealule, Ardealule bătrân : [poeme în proză]. - Arad: Ed. Diecezană, 1916 Poeme în proză. - Oradea-Mare: Litho-tipogr. Românească,1923 Cartea unui om : [publicistică]. - Arad: Ed. Diecezană, 1925 Notiţele mele : [publicistică]. - Arad: Ed. Diecezană, 1925 Maica cea tânără. - Cluj, 1931 Poeme. - Bucureşti: Cartea românească, 1936 Poezii. - Bucureşti: Adevărul, 1936 Opere, ed. definitivă îngrijită de M.R. Paraschivescu. - Bucureşti: F.P.L.A.1946 Poezii alese, ed. îngrijită şi cuvînt înainte Veronica Porumbacu. - Bucureşti: E.S.P.L.A., 1954 Poezii alese, ed. îngrijită şi prefaţată de Ion Brad. - Bucureşti: Ed. Tineretului, 1956 Scrieri alese, ed. îngrijită de Ion Brad, pref. de Mircea Zaciu. - Bucureşti: E.S.P.L.A., 1960 Öszi ének. Válogatott versek. - Bukarest: Irodului Könyvkiadó, 1962 Versuri, cuvînt înainte de I. Brad. - Bucureşti: Ed. Tineretului, 1964 Poezii, antologie şi prefaţă de Mircea Tomuş şi Ieronim Precup. - Bucureşti: Minerva, 1976 110 poezii, antologie şi prefaţă de Ion Oarcăsu. - Cluj-Napoca: 1981 Poezii, antologie şi prefaţă de Ion Oarcăsu. - Cluj-Napoca: Dacia, 1986 Proză, Teatru, antologie de Mircea Tomuş şi Mircea Popa. - Bucureşti: Minerva, 1986 Articole, proză, eseuri şi cronici publicate în periodice 1904 Întîiul vis. În: “Familia”, XL, nr.19, 9/22 mai Voevodul Ştefan - Impresii din Bucureşti. În: “Familia”, XL, nr.29, 18/31 iulie Un poet vagabond. În: “Familia”, XL, nr.30, 25 iulie/7 august Contesa Mathieu de Noailles. În: “Familia”, XL, nr.33, 15/28 august Notiţe literare. În: “Familia”, XL, nr.44, 31 octombrie/13 noiembrie Notiţe literare. În: “Familia”, XL, nr.45, 7/20 noiembrie Notiţe literare. În: “Familia”, XL, nr.46, 21 noiembrie Notiţe literare. În: “Familia”, XL, nr.50, 12/25 decembrie 1905 Privighetoarea şi trandafirul (poem în proză, traducere din Oscar Wilde). În: “Familia”, XLI, nr.7, 13 februarie Jules Verne. In memoriam – Ervin Cătineanu. În: “Familia”, XLI, nr.13, 27 martie/9 aprilie Măria Sa. În: “Familia”, XLI, nr.15, 10/23 aprilie Scrisoare de la Băile Erculane. În: “Familia”, XLI, nr.25, 19 iunie/2 iulie Din carnetul unui pesimist – Singurătate. În: “Familia”, XLI, nr.29, 17/30 iulie Evantaiul doamnei Windermere (piesă de teatru, traducere din Oscar Wilde). În: “Familia”, XLI, nr.354, 17 iulie Din carnetul unui pesimist – Invidia. În: “Familia”, XLI, nr.40, 2/15 octombrie 1906 Poeme în proză. În: “Familia”, XLII, nr.1, 1/14 ianuarie Ilie revoluţionarul. În: “Familia”, XLII, nr.2, 7/12 ianuarie Crăciun. În: “Familia”, XLII, nr.40, 17/30 decembrie Finis. În: “Familia”, XLII, nr.41, 31 decembrie 1910 Asmodeu. În: “Viaţa nouă”, VI, nr.15, 15 septembrie Moartea lui Chavez. În: “Noua revistă română”, nr.21, 3 octombrie Un prinţ român şi o cursă de cai. În: “Noua revistă română”, nr.22, 10 octombrie Sufletul. Şoapte de codru. În: “Viaţa nouă”, VI, nr.17, 15 octombrie Manoel în Anglia. În: “Noua revistă română”, nr.5, 28 noiembrie Oglinda. Lacul morţii. În: “Viaţa nouă”, VI, nr.20, 1 decembrie Cadavrul. În: “Viaţa nouă”, VI, nr.21, 15 decembrie 1911 Herve Riel. În: “Viaţa nouă”, VII, nr.22, 1 ianuarie Moţul. În: “Românul”, I, nr.5, 8 ianuarie Cocostârgul. În: “Noua revistă română”, IX, nr.12, 16 ianuarie Doi copii. În: “Noua revistă română”, IX, nr.12, 16 ianuarie Ion Sfârlează. În: “Românul”, I, nr.23, 28 ianuarie Scrisoare din Ardeal. În: “Noua revistă română”, IX, nr.18, 27 februarie Ardealul literar. În: “Viaţa nouă”, VII, nr.4, 1 aprilie Două femei. În: “Noua revistă română”, IX, nr.24, 10 aprilie Poeme în proză (Primăvara - Copilaşul). În: “Românul”, I, nr.85, 17 aprilie Felinarul. În: “Românul”, I, nr.55, 2 mai Impresii. În: “Românul”, I, nr.107, 15 mai Florile. Visurile. În: “Viaţa nouă”, VII, 1 iunie Impresii (Caii – Fierul, aurul şi piatra – Poveste frumoasă despre o cîrciumă neagră). În: “Românul”, I, nr.119, 2 iunie Într-o cafenea. În: “Noua revistă română”, X, nr.8, 5 iunie Ardealul demagog. În: “Viaţa nouă”, VII, 15 iunie Pământul a vorbit. În: “Românul”, I, nr.141, 29 iunie Eminescu. În: “Românul”, I, nr.146, 6 iulie În o seară frumoasă. În: “Românul”, I, nr.149, 9 iulie Ardealul nou. În: “Viaţa nouă”, VII, 1 august Rugăciune către Satan. În: “Viaţa nouă”, VII, nr.13-15, 15 august - 15 septembrie Eminescu. În: “Noua revistă română”, X, nr.24, 23 octombrie Neculai Iorga. În: “Noua revistă română”, X, 30 octombrie Lipsa unui teatru românesc în Transilvania. În: “Noua revistă română”, X, 20 noiembrie Tiger. În: “Noua revistă română”, X, 11 decembrie Vîntul. În: “Viaţa nouă”, VII, 16 decembrie 1912 Poezii în proză - Primăvara. În: “Flacăra”, I, nr.13, 14 ianuarie Maica cea tânără (piesă de teatru). În: “Noua revistă română”, XI, 29 ianuarie Lui I. L. Caragiale. În: “Noua revistă română”, XI, nr.16, 12 februarie O serată literară. În: “Noua revistă română”, XI, nr.18, 26 februarie Eu. În: “Flacăra”, I, nr.25, 7 aprilie Vlaicu a zburat. În: “Noua revistă română”, XII, nr.3, 29 aprilie Rugăciune. În: “Noua revistă română”, XII, nr.4, 6 mai Moartea unui moţ bătrân. În: “Noua revistă română”, XII, nr.5, 13 mai Maria. În: “Noua revistă română”, XII, nr.7, 27 mai 22 II. În: “Flacăra”, I, nr.32, 26 mai Scrisoare către o femeie. În: “Versuri şi proză”, I, nr.14-16, aprilie-mai Focul din Constantinopol. În: “Noua revistă română”, XII, nr.8, 3 iunie Madam Kohen. În: “Noua revistă română”, XII, nr.9, 10 iunie Cornel. În: “Noua revistă română”, XII, nr.10, 17 iunie Zaharia David. În: “Noua revistă română”, XII, nr.13-14, 8-15 iulie Eu şi popa Ilie. În: “Versuri şi proză”, I, nr.17-20, mai-iulie Sonată pentru clavirul vieţii. În: “Versuri şi proză”, I, nr.17-20, mai-iulie Din o odae tăcută – August. În: “Flacăra”, I, nr.43, 11 august Însemnări bătrâne. În: “Noua revistă română”, XII, nr.15, 26 august Cuvinte frumoase despre o femee. În: “Noua revistă română”, XII, nr.17, 9 septembrie La pod stătea femee. În: “Noua revistă română”, XII, nr.17, 9 septembrie Unui nou născut. În: “Noua revistă română”, XII, nr.20, 30 septembrie Femeia cea vicleană şi călugărul curat. În: “Noua revistă română”, XII, nr.20, 30 septembrie Protopopii familiei mele. În: “Simbolul”, nr.1, 25 octombrie Dumnezeu mi-a zâmbit. În: “Noua revistă română”, XIII, nr.3, 18 noiembrie Sonată pentru clavirul vieţii mele. În: “Noua revistă română”, XIII, nr.6, 6 decembrie 1913 1912. În: “Noua revistă română”, XIII, nr.10, 6 ianuarie Ardealul. În: “Versuri şi proză”, II, nr.2, 15 ianuarie În cavou. În: “Noua revistă română”, XIII, nr.13, 27 ianuarie Femee. În: “Versuri şi proză”, II, nr.1, ianuarie Modernismul pe toate liniile. În: “Noua revistă română”, XIII, nr.20, 17 martie După miezul nopţii. În: “Noua revistă română”, XIV, nr.2, 28 aprilie Jus primae noctis. În: “Noua revistă română”, XIV, nr.6, 6 mai Ars aruandi. În: “Noua revistă română”, XIV, nr.12, 8 septembrie Vlaicu. Chavez al nostru. În: “Noua revistă română”, XIV, nr.13, 15 septembrie Probleme. În: “Noua revistă română”, XIV, nr.15, 29 septembrie Futurişti, expresionişti – nebuni.... În: “Facla”, IV, nr.9, 13 octombrie Ilarie Chendi.
Recommended publications
  • Brief History of the Romanian Philology Department of the “Eötvös Loránd” University in Budapest

    Brief History of the Romanian Philology Department of the “Eötvös Loránd” University in Budapest

    Dosar: Românistica ––– stare de fapt Brief History of the Romanian Philology Department of the “Eötvös Loránd” University in Budapest ∗ Levente NAGY, Florin CIOBAN Key-words: history , literature , Romanian studies , Hungary , Department of Romanian Philology The Founding Father Usually, a powerful, active personality with good organizational skills is needed to found an institution. In our case, his name was Alexandru Roman (1826– 1897), who was not known as a writer or as a scholar amongst his contemporaries. However, his talent was evinced by being a journalist and also by his organizational spirit. Roman graduated from St. Barbara College – Vienna (1845–1848), then he came back to teach at the Romanian gymnasium in Beiu ş. For the negotiations at the time of the Revolution (1849), he was requested to do a lot of work in translation (Neam ţu 1995: 23–26). The request of founding a Romanian university in the Hungarian Kingdom was laid down by the 8th item of the Declaration of Blaj. Twenty years after the Blaj Assembly, Roman republished the Declaration in his newspaper, Federa ţiunea , which led to his imprisonment for one year (January 18, 1870 – January 18, 1871). When it comes to the ideology of the newspaper, it is recommended to mention that during its eight-year life, its leader endured eight lawsuits against him. Mihai Eminescu’s case is the best known, who, under the penname Varro, published three articles in Roman’s newspaper: Să facem un congres (April 17, 1870); În unire e t ăria (April 22, 1870); Echilibrul (May 4 and 11, 1870), exactly when its leader was imprisoned.
  • “Gîndirea”. Nationalism and Orthodoxism in Interwar Romania (I)

    “Gîndirea”. Nationalism and Orthodoxism in Interwar Romania (I)

    ETHNICITY AND DENOMINATION – ORTHODOXISM AND CATHOLICISM NICHIFOR CRAINIC AND “GÎNDIREA”. NATIONALISM AND ORTHODOXISM IN INTERWAR ROMANIA (I) IONUŢ BILIUŢĂ 1. Prolegomena After 1918, the struggle to define the Romanian ethnicity became bitterer than ever. A strong two-folded debate developed between the Westernizers and the traditionalists. People like Nichifor Crainic from “Gîndirea” started to publish extensively on the relation between Romanian culture, the Romanian specificity, the village and Orthodoxy to shape a traditionalist view regarding the character of a future Romanian culture. Continuing the 19th century project of the Junimists emphasizing an organic culture starting from the village, Nichifor Crainic framed a new nationalist project and that project was the birth of the Romanian culture in the category of Orthodox spirituality. The aim of this article is to lay out the way in which Orthodoxy is present in the nationalist discourse of Nichifor Crainic. I will point out that Orthodoxy played a major role in Nichifor Crainic’s conception of nationalism providing a spiritual background for any definition of the Romanian nation. Another aim is to determine that the Romanian traditionalist camp, represented by Nichifor Crainic, did not have a unitary discourse about the relation between Romanianness and Orthodoxy. The fact that Nichifor Crainic’s speech about the relation between Orthodoxy, the village and the nation changed dramatically during the interwar period is a proof that behind Nichifor Crainic’s nationalist Orthodoxism there were strong political sympathies. As Moeller van den Bruck in Germany1, Crainic began his political career from a neutral position, that of an intellectual uninterested in the political torments of his age, and he ended up as one of the first ideologues of the Romanian Fascist yoke.
  • NĂSCUT LA 5 Octombrie 1941, Poetul ION CHIRIAC Debutează Cu

    NĂSCUT LA 5 Octombrie 1941, Poetul ION CHIRIAC Debutează Cu

    In memoriam ION CHIRIAC ĂSCUT LA 5 octombrie 1941, poetul ION CHIRIAC debutează cu Nversuri în Iaşul literar (1961), alte poezii fiindu-i publicate în Luceafărul, Contemporanul, Amfiteatru, Cronica, Scânteia tineretu- lui, Flacăra Iaşului, Ateneu şi Ramuri. A lucrat ca redactor la ziarul Flacăra Iaşului (1967), apoi la Scânteia tineretului (1967-1969), în 1968 apărându-i şi prima plachetă lirică, intitulată Ce se numeşte toamnă. După debut, poetul a colaborat cu versuri, eseuri, cronici C şi articole pe teme de cultură îndeosebi la periodicele ieşene şi băcăuane, publicând volumele de poezii Răsărit de fată mare (1970), Lumina pământului (1973), Nopţi cu Ştefan cel Mare A (1974), Liniştea dintre nori (1977), Elegiile inimii (1979), Exact aşa vor cânta privighetorile (1982), Cenuşa de pe inimă (1984), Plopi fără soţ (1987). Acestora li se adaugă, după un interval mai lung, F A treia noapte după răstignire (2001), Monografie Augustina Vişan- Arnold (2009). A fost distins, în 1982, cu un premiu al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi. É A încetat din viaţă la data de 1 septembrie 2013. Prin dispariţia lui Ion Chiriac, lumea scriitoricească românească suferă o dureroa- APOSTROFsă pierdere. NICOLAE MOTOC A ÎNCEPUTUL lunii iunie a acestui an, a încetat din viaţă, după o PETRU URSACHE Llungă şi grea suferinţă, poetul şi prozatorul NICOLAE MOTOC. Nicolae Motoc s-a născut la Feteşti, în 1936, şi şi-a trăit toată IERCURI, 7 august 2013, a încetat din viaţă PETRU URSACHE, viaţa, cu excepţia anilor de studii, la Constanţa. A fost, în anii ’50, Metnolog, estetician şi istoric literar, membru al Uniunii Scrii- student al Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu“, după care a urmat torilor din România, Filiala Iaşi.
  • Network Map of Knowledge And

    Network Map of Knowledge And

    Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W.
  • Ironim Muntean Ion Todor

    Ironim Muntean Ion Todor

    Ironim Muntean Ion Todor o n ■.000 Ediția a IV-a revăzută și adăugită Editura Alba lulia - 2019 Ironim Muntean Ion Todor Liceeni... odinioară Descrierea CIP a Biblotccii Naționale a României MUNTEAN, IRONIM Liceeni... odinioară / Ironim Muntean, Ion Todor; Ediție revăzută și adăugită / Cluj-Napoca: Grinta, 2011 ISBN 978-973-126-330-4 Tipărirea volumului finanțată de Opticline Alba lulia REDACTOR DE CARTE: Ion Alexandru Aldea Ironim Muntean Ion Todor Liceeni... odinioară Ediție revăzută și adăugită COLf;G?J; .HOREA. Ș| i ALBA MJA i Nr înv -^0^- Alba lulia 2019 PREFAȚĂ Autorii acestei cărți, Ironim Muntean și ion Todor mi-au fost colegi de facultate la Filologia clujeană, între anii 1960-1965 ai veacului încheiat. A fost o promoție numeroasă, din care dacă nu au ieșit personalități proeminente ale scrisului românesc contemporan, s-au afirmat destui ca remarcabili profesori secundari. Ironim Muntean și Ion Todor veneau din Alba lulia, capitala Marii Uniri, vechiul Bălgrad al începuturilor de scris românesc, absolvenți ai Liceului „Horia, Cloșca și Crișan”, care până după al doilea război mondial, purta numele gloriosului unificator de țară Mihai Viteazul. După absolvirea facultății nu s-au limitat ca mulți dascăli de literatura română, numai la activitatea catedratică, înțelegând scrisul didactic sau literar ca o completare firească a muncii la clasă. După ani și ani au ajuns profesori chiar în orașul în care absolviseră liceul, unul dintre ei, Ironim Muntean chiar la liceul „Horia, Cloșca și Crișan”, al cărui eminent absolvent fusese în urmă cu o jumătate de secol. Ambii au înțeles că este o datorie profesională, dar și de conștiință morală și patriotică studierea și punerea în lumină, sub riguros raport documentar, a tradițiilor istorice și liceale, pe care colegii le pot integra în lecțiile de istorie sau de literatură.
  • Biobibliografie ION BRAD

    Biobibliografie ION BRAD

    BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “OCTAVIAN GOGA” CLUJ Biobibliografie ION BRAD Caiet biobliografic aniversar realizat în cadrul Compartimentului de Referinţe şi Informaţii bibliografice de Anca Docolin VIAŢA 3 ACTIVITATE SOCIO-PROFESIONALĂ 3 PREMII SI DISTINCTII 4 COLABORĂRI LA ZIARE ŞI REVISTE 5 OPERA 5 POEZIA 5 PROZĂ 6 MEMORIALISTICĂ 7 DRAMATURGIE 7 ALBUME 7 EDITOR 8 TRADUCERI 8 POEZII PUBLICATE ÎN ANTOLOGII APĂRUTE ÎN STRĂINĂTATE 8 STUDII DE CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ 9 TRADUCERI ALE VOLUMELOR SALE ÎN ALTE LIMBI 10 PUBLICISTICĂ (ARTICOLE SEMNATE DE ION BRAD) 10 REFERINŢE CRITICE 21 REFERINŢE CRITICE ÎN VOLUME 21 REFERINŢE CRITICE ÎN PRESĂ 22 REFERINŢE CRITICE GENERALE 22 RECEPTĂRI CRITICE LA POEZIE 24 RECEPTĂRI CRITICE LA PROZĂ 35 RECEPTĂRI CRITICE LA MEMORIALISTICĂ 41 RECEPTĂRI CRITICE LA DRAMATURGIE 45 Ultimul bal 45 Audienţă la consul 45 Nu pot să dorm 46 Arheologia dragostei 46 CRITICA CRITICII 47 INTERVIURI 48 INDICE DE NUME 50 2 VIAŢA Scriitorul Ion Brad se naşte în 1929 în satul Pănade (satul lui Timotei Cipariu), primul din cei nouă copii ai ţăranilor Cornelia şi Traian Brad. După susţinerea bacalaureatului la liceul de băieţi “Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, în 1940, urmează cursurile Facultăţii de Filologie din Cluj. Debutul absolut are loc în 1947 în revista “Gând tineresc” din Alba-Iulia, cu poezia “Te- am visat”. Debutează editorial cu volumul Cincisutistul în 1952. ACTIVITATE SOCIO-PROFESIONALĂ Este bibliotecar al liceului Sfântul Vasile cel Mare din Blaj, colaborând la catalogarea documentelor din “Biblioteca Centrală Arhiedecezană”. În 1948 este ales preşedinte al “Societăţii de lectură Timotei Cipariu”. Student la Cluj, lucrează la redacţia “Almanahului literar”, sub conducerea lui Miron Radu Paraschivescu pînă în 1954.
  • Decembrie 2020 Apare Trimestrial

    Decembrie 2020 Apare Trimestrial

    CRONOGRAF Nr. 4 (20), an V Revistă de cultură și atitudine decembrie 2020 Apare trimestrial C R O N O G R A F Revistă de cultură și atitudine Nr. 4 (20), an V decembrie 2020 1 CUPRINS Editorial: Cine sugrumă folclorul adevărat? (Robert LASZLO) .... 3 Reverberații: Secvențe cu Mircea Zaciu (Mircea PETEAN) .......... 6 Sarea din lacrimă – poezia Lazăr POPESCU ......................................................................... 13 Nicolae JINGA ........................................................................... 16 Comentarii literare Un învingător din lumea învinșilor (Felician POP) ................... 20 Poezia melancoliei senioriale (Ion Pop) (Constantin CUBLEȘAN) ......................................................... 23 Însemnări culturale (Menuț MAXIMINIAN) ........................... 28 Sarea din lacrimă – poezia Dorel COSMA ............................................................................ 35 Gheorghe CORMOȘ .................................................................. 41 Istorie literară: Bogdan Petriceicu Hașdeu – Iulia Hașdeu – filiație și adorație (Felician POP) ............................................... 43 Theoria: Un mit metafizic și trei paradoxuri (Dorin ȘTEFĂNESCU) ............................................................. 47 Colțul verde al haijinului Clelia IFRIM .............................................................................. 53 Constantin MIU ......................................................................... 57 De-ale prozei: Aras războinicul (Loredana ȘTIRBU)
  • MOMENTE DIN TRECU'ful PRESEI SALAJENE ROMANEŞTI Face

    MOMENTE DIN TRECU'ful PRESEI SALAJENE ROMANEŞTI Face

    MOMENTE DIN TRECU'fUL PRESEI SALAJENE ROMANEŞTI Deşi presa sălăjeană românească îşi face intrarea în viaţa politică, socială şi culturală a Tra.nsilvaniei ceva mai tîrziu decît a altor regiuni transilvănene, totuşi ea deţine cîteva performanţe greu de egalat. Aşa de pildă, cea clintii gazetă în limba maghiară a populaţiei sălăjene, Szi­ lrigy-Somly6, apărută la Şimleul Silvaniei în 1883, deţine întîietatea în ceea ce priveşte •traducerea în ungureşte a unora dintre poeziile ma­ relui poet naţional, Mihai Eminescu. E vorba de traducerile realizate pentru acest ziar, începînd din 1889, de către un inimos intelectual să­ lăjean, Laurenţiu Bran (= Bran Lorinc), născut în 1866, pe acea vre­ me, student la teologia din Gherla, care traducea în 1889, sub pseudo­ nimul SzamosujvWi, De ce nu-mi vii?, urmată în 1890 de altele, pre­ ct.Un De cite ori iubito, Din valurile vremii, Sonet, poezii pe c<M"e le-a adunat în 1910, în primul volum de traduceri maghiare din opera emi­ nesciană, Rom.cin koltokb6l, realizat în colaborare cu Revay Karoly, în care figurau nu mai puţin decît 25 de poezii eminesciene dintre cele mai diverse.1 Cea dintîi publicaţie românească apărută în această parte de ţa.ră este Gazeta de duminică 2 , ce iese o dată pe săptămînă, dumineca, la Şimleu! Silvaniei, începînd cu data de 3 ianuarie 1904, dată cu adevărat memorabilă în istoria revuisticii sălăjene. Proprietar editor este unul din ·cei mai laborioşi cărturari sălăjeni, Ioan P. Lazăr, afirmat în gazetărie în paginile Tribunei lui Slavici de la Sibiu, iniţiatorul unei tipografii proprii, cu numele „Victoria", la Şimleul Silvaniei, memorabilă figură locală de patriot naţonal, cunoscută în toate satele sălăjene 3 .
  • Hídverők Példamutatása

    Hídverők Példamutatása

    ENGEL KÁROLY Hídverők példamutatása „Ha már felragyogott a nap első sugára, vajon meddig fog érni..." — köszön­ tötte Emil Isac a két világháború közötti korszak egyik magyar fordításban megje­ lent román költői antológiáját, amelyet a románok és magyarok között szövődő kap­ csolatok jelentős állomásának tekintett. A szónoki kérdés formájában parafrazált Shakespeare-idézet azonban ma sem vesztett időszerűségéből, mikor a Romániai Magyar Irodalmi Lexikon szerkesztésé­ vel az elmúlt fél évszázad hazai magyar művelődési törekvéseinek minden eddiginél átfogóbb szintézisére készülünk. Az összkép sok jelentős részlete tisztázódott kétség­ telenül már eddig is, de számtalan érdekes momentum vár még felelevenítésre. Mennyire feledésbe ment például azoknak erőfeszítése, akik „a hajnal emberei" módjára, mihelyt a fegyverbe öltözött Európa előtt felderengett a béke remény­ sugára, a gyűlöletbe béklyózott lelkek felszabadításán kezdtek munkálkodni. A testvériség, egyetértés szolgálata kudarcokkal dacoló elszántságot követel, főként egy olyan korban, mint a két világháború közötti időszak, a kizsákmányolásra ala­ pozott társadalmi rendszerek világméretű válságának, az egész emberiséget fenye­ gető katasztrófáknak az évei. Igyekezzünk nyomon követni tehát ennek az Emil Isac idézte sugárnak az útját, melynek ragyogásából román és magyar értelmiségiek próbáltak ismételten a szenvedélyek örvénye fölé a megértés aranyhídját vonni. Az első kezdeményezés Nagyváradról indult ki, ahol Ady Endre és Iosif Vul­ can szellemi hagyatéka eleve kedvező légkört teremtett a kultúrák találkozásának, mégpedig George Bacaloglu ezredes részéről, akit a háború forgataga sodort a Kárpátokon túlról a nyugati határszélre. Ő alapítja meg 1919 novemberében a Hár­ maskörös (Societatea Cele Trei Crişuri) közművelődési egyesületet, amelynek Fehér Körös szakosztálya románok és magyarok egybekapcsolását tűzte ki célul az irodalom, művészet és kultúra eszközeivel. „A háború folyamán csak a rombolás és pusztulás tüneteit láttuk, a fejlődés csak a rombolás technikájának tökéletesítésére szorítko­ zott.
  • Steaua Nr. 1 Din 2019

    Steaua Nr. 1 Din 2019

    revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale Anul LXX * nr. 1 (843) * ianuarie 2019 EDITORIAL Adrian Popescu DUPĂ 70 DE ANI... 3 Maria Chiorean ILUZIA ROMÂNISMULUI, RECALIBRATĂ 5 GRUPAJ Petru Poantă „REVISTELE AVEAU POLITICA LOR” 7 Steaua 70 Valentin Tașcu STEAUA (fragment) 7 Aurel Rău DINTR-UN JURNAL ANECDOTIC UTOPIC – TREI SECVENȚE 12 Doru Burlacu ALMANAHUL LITERAR (fragment) 12 b „CLUJUL LITERAR AL ANILOR ’60”(interviu cu Vasile Fanache) 15 Mircea Cărtărescu: Ioana Bican LAUDATIO 17 Doctor Honoris Causa Mircea Cărtărescu CÂTEVA GÂNDURI LA DECERNAREA TITLULUI al UBB DE DOCTOR HONORIS CAUSA 21 Emil Brumaru 1938-2019 Adrian Popescu UN ONIRIC DELICAT 24 Ruxandra Cesereanu HOBBITUL ȘI ÎNGERII 24 Emil Brumaru [POEME] (o selecție a redacției) 25 GRUPAJ participă Gabriela Adameșteanu, Doina Jela, Stelian Țurlea, Andra Rotaru, Autorii și cărțile Radu Andriescu, Carmen Firan, Traian Ștef, Liviu Antonesei, Laura T. Ilea, lor din 2018 Robert Șerban, Liliana Corobca, Caius Dobrescu, Andreea Răsuceanu, Radu Vancu, Ionel Ciupureanu, Cosmin Perța, Ioana Pârvulescu, Ovidiu Pecican 26 Autoportret în oglinda convexă (33): Ellen Bass (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 31 Aurelia Luca [POEME] 33 CRONICA LITERARĂ Ion Pop UN OM CARE SCRIE 34 Marius Conkan RECVIEM PENTRU URMUZ 36 Victor Cubleșan BRODERII DE STICLĂ 37 Ovidiu Pecican ÎNTRE ISTORIE ȘI MIT 39 Ruxandra Cesereanu 1 DECEMBRIE ȘI 21 DECEMBRIE 2018 41 Laura T. Ilea CU TINE MOARE LUMEA TA 43 Liviu Cangeopol
  • Cluj-Napoca. a Study in Electoral Geography. the Presidential Elections, 2009

    Cluj-Napoca. a Study in Electoral Geography. the Presidential Elections, 2009

    STUDIA UBB GEOGRAPHIA, LVI, 2, 2011 CLUJ-NAPOCA. A STUDY IN ELECTORAL GEOGRAPHY. THE PRESIDENTIAL ELECTIONS, 2009 V. SURD 1, ADINA PU 1CA 1U1, L. BRUCKNER 1 ABSTRACT. – Cluj-Napoca. A Study in Electoral Geography. The Presidential Elections, 2009. The analysis of the population’s electoral behavior has only been a subject of interest in our country after the abolition of the socialist political-social system. This paper describes the differences in and coagulations of electoral preferences in the population of the city of Cluj-Napoca during the 2009 presidential elections. There were 156 permanent and 16 special polling stations set up in Cluj-Napoca, represented in both graphical and tabular form, in a suggestive and sufficiently statistically accurate manner. Keywords: 2009 presidential elections, Cluj-Napoca Romania, polling stations, voter turnout. 1. INTRODUCTION Cluj-Napoca has a residential population of 306,000 inhabitants. A seasonal student population of over 100,000 individuals needs to be added to it. In terms of national urban hierarchy, Cluj-Napoca ranks second after Romania's capital, together with Iasi, Galati, Constanta, Craiova, Brasov and Timisoara. Due to both the high concentration of specialized services and highly qualified individuals (various university degrees, numerous medical, juridical, cultural and mass-media institutions) and its intellectual tradition, Cluj-Napoca draws its resources from the whole of Transylvania. Even today it continues to be figuratively called a "provincial capital" (i. e., the capital city of Transylvania) (Fig. 1). The city also enjoys a great potential due to its geographical position, at the contact between the Apuseni Mountains, the Transylvanian Plain and the Somes Plateau.
  • Resistance Through Literature in Romania (1945-1989)

    Resistance Through Literature in Romania (1945-1989)

    DePaul University Via Sapientiae College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations College of Liberal Arts and Social Sciences 11-2015 Resistance through literature in Romania (1945-1989) Olimpia I. Tudor Depaul University, [email protected] Follow this and additional works at: https://via.library.depaul.edu/etd Recommended Citation Tudor, Olimpia I., "Resistance through literature in Romania (1945-1989)" (2015). College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations. 199. https://via.library.depaul.edu/etd/199 This Thesis is brought to you for free and open access by the College of Liberal Arts and Social Sciences at Via Sapientiae. It has been accepted for inclusion in College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations by an authorized administrator of Via Sapientiae. For more information, please contact [email protected]. Resistance through Literature in Romania (1945-1989) A Thesis Presented in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Master of Arts October, 2015 BY Olimpia I. Tudor Department of International Studies College of Liberal Arts and Social Sciences DePaul University Chicago, Illinois Acknowledgements I am sincerely grateful to my thesis adviser, Dr. Shailja Sharma, PhD, for her endless patience and support during the development of this research. I wish to thank her for kindness and generosity in sharing her immense knowledge with me. Without her unconditional support, this thesis would not have been completed. Besides my adviser, I would like to extend my gratitude to Dr. Nila Ginger Hofman, PhD, and Professor Ted Anton who kindly agreed to be part of this project, encouraged and offered me different perspectives that helped me find my own way.