revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanțată cu sprijinulMinisterului Culturii și Identității Naționale Anul LXX * nr. 1 (843) * ianuarie 2019

EDITORIAL Adrian Popescu DUPĂ 70 DE ANI... 3 Maria Chiorean ILUZIA ROMÂNISMULUI, RECALIBRATĂ 5 GRUPAJ Petru Poantă „REVISTELE AVEAU POLITICA LOR” 7 Steaua 70 Valentin Tașcu STEAUA (fragment) 7 Aurel Rău DINTR-UN JURNAL ANECDOTIC UTOPIC – TREI SECVENȚE 12 Doru Burlacu ALMANAHUL LITERAR (fragment) 12 b „CLUJUL LITERAR AL ANILOR ’60”(interviu cu Vasile Fanache) 15 Mircea Cărtărescu: Ioana Bican LAUDATIO 17 Doctor Honoris Causa Mircea Cărtărescu CÂTEVA GÂNDURI LA DECERNAREA TITLULUI al UBB DE DOCTOR HONORIS CAUSA 21 Emil Brumaru 1938-2019 Adrian Popescu UN ONIRIC DELICAT 24 Ruxandra Cesereanu HOBBITUL ȘI ÎNGERII 24 Emil Brumaru [POEME] (o selecție a redacției) 25 GRUPAJ participă Gabriela Adameșteanu, Doina Jela, Stelian Țurlea, Andra Rotaru, Autorii și cărțile Radu Andriescu, Carmen Firan, Traian Ștef, Liviu Antonesei, Laura T. Ilea, lor din 2018 Robert Șerban, Liliana Corobca, Caius Dobrescu, Andreea Răsuceanu, Radu Vancu, Ionel Ciupureanu, Cosmin Perța, Ioana Pârvulescu, Ovidiu Pecican 26 Autoportret în oglinda convexă (33): Ellen Bass (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 31 Aurelia Luca [POEME] 33 CRONICA LITERARĂ Ion Pop UN OM CARE SCRIE 34 Marius Conkan RECVIEM PENTRU 36 Victor Cubleșan BRODERII DE STICLĂ 37 Ovidiu Pecican ÎNTRE ISTORIE ȘI MIT 39 Ruxandra Cesereanu 1 DECEMBRIE ȘI 21 DECEMBRIE 2018 41 Laura T. Ilea CU TINE MOARE LUMEA TA 43 Liviu Cangeopol [FRAGMENT DE POEM] 45 Radu Țuculescu: 70 Bianca Tămaș PENTRU (ȘI DESPRE) RADU ȚUCULESCU, LA ȘAPTE DECENII DE VIAȚĂ 46 Adrian Emil Rus CÂND ÎȚI VINZI VIAȚA, AI PARTE DE PERIPEȚII 47 RECENZII Gabriela Danilescu REVITALIZAREA VISULUI 48 Mihai Țapu ECHINOXUL TEORETIC 48 Iulia Iacob DEZGROPARE/ DEGRUPARE 49 Mihai Țapu POEZIE MAGHIARĂ ECHINOXISTĂ 49 Iuliana Petrescu LUMEA, CARNEA ȘI DIAVOLUL 50 Vlad Lupescu PLĂCERILE CĂRNII, PLĂCERILE CĂRȚII 50 Gabriela Danilescu FANTASMA COTIDIANULUI 51 Ana Țăranu DESPRE LIBERTATE, ÎNTRE INDIVIDUAL ȘI ALTERITATE 51 ARTE b IN MEMORIAM ANTON TAUF (selecție de Eugenia Sarvari) 53 Adrian Țion PRODUCȚII ALE TEATRELOR NAȚIONALE ÎN ANUL CENTENARULUI 55 Eugenia Sarvari INTERFERENȚE 2018 57 Adrian Țion WAR – MEMENTO TEATRAL LA INTERFERENȚE 59 b (RE)SEARCHING FOR ENESCU (interviu de Geanina Simion) 61 JAZZ CONTEXT Virgil Mihaiu TÂNĂRA GENERAȚIE LA JAZZ NAPOCENSIS (I) 63 Ilustrația numărului : lucrări din Bienala națională Ceramică – Sticlă – Metal, ediția a VII-a Metafore incandescente Pe copertă: lucrare de Adela Bonat (București)

Director: Adrian Popescu Redactor şef: Ruxandra Cesereanu

Redactori: Victor Cubleşan, Vlad Moldovan, Radu Toderici Redactor asociat: Virgil Mihaiu

Consiliul consultativ: Aurel Rău, Ion Pop, Irina Petraș, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Vlad

http://revisteaua.ro/

Revista se găseşte de vânzare la sediul redacției din Cluj, str. Universității nr. 1. Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr. 133, Bucureşti (contact: [email protected] şi dl. Eugen Crişan tel. 0212127988 sau 0727872276)

Revista Steaua încurajează dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identifică neapărat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor aparține autorilor.

ISSN 0039 – 0852 ... derea spre altor lirica meridiane retorica patriotardă azilei,deschi un mijloc ingenios de a fugi de – cultivarea „poeziei denota liniiledirectoare ale scurt îmbogă Continuat apoifidelde Rău,Aurel să-i deaunprofil inconfundabil? în numaicinci- turate deA.E. Baconsky, căreia identi Cum amputea definipescurt vistei erau incomparabil maimari. faima cea adeceniilor anterioare, când de difuzarea clasicăeste departe rul deaccesări, mul internet putem constata numă în măsură pe săni-ldea.Oricum, un studiusociologic arfi,credem, dăm noi, ei, redactorii un răspuns, ț cititorilor rar premergătoare a remarcabil caPetru Dumitriu, fost veau, curios, steli estetice nivelatoare. Lise împotri nolitic, opunându-seconven unei ferestre înzidulideologic mo formitru Micu rel George Munteanu, Rău, Du- Redactorul- cei oficiali,din Capitală, pedealta. torii steli literară replica revistelor anii publica este conceptul-pivot propus de cu tradi modernită lirice, traduceri, prin impunerea ia clujeană? Nu ne hazardăm să , ce rezonan Steaua de laînfiin ’60, concept care aprovocat tatea acestei reviste struc ș , angajând polemicredac i impactul lacititori alre i impactul ț ț ț ia scriitorilor clujeni, ia scriitorilor it tematic. Amintim pe ionalismul. Modernismul ș ș ti, pe de o parte, ti, pedeoparte, , socotind ț i al scriitorilor publica i alscriitorilor ii literare încontrast ș ef A.E. Baconsky, Au- ță m ș ț ș ase anireu Almanahului lite Flacăra au deschiderea tilor unprozator ț ai are înrândul area revistei ț umitor, dar ș i perioada i perioada

ș i Gazeta Gazeta Stelei ș ș ț e i pe iilor ț ș ie”, te te în ------

fiind reintroducerea în circuitul doar tolera interbelici unorscriitori tituirile – Sadoveanu, Arghezi –, tarea numerelor monogafice bilunarului clujeanafost redac acel moment oferită poe lec universalea poeziei moderne numental oferise, îndeosebi,omo tinerilor mult, le Mai delirism. izvoare fapt, publicullarg laadevăratele textelor valoroase, conectând, de multor pentru tineri aprecierea formândunor autori majori, gustul ale portrete nă, publicândeseuri, luidelarevista clujea depărtarea ra aceste „exerci extinsese traducerile lumii,apoi din lirica precis, încurajase înt Beniuc, Mihai Victor Tulbure. Mai momentului, DanDe barzilor vitabilă cuprodusele falseale făcute, sugerând compara europeni, traduceri profesionist autori sale depoeziedinmari cu bătaietraducerile lungăprin Steaua op al căror talent era evident înciuda dis, atunci tradu Lorca, Carl Sandburg, DimosRen- străini destâ î de modernită Petroveanu, sus luiMihai tor salutarvinedinpartea alte condeie maiobscure. Unaju colaborator untimpalrevistei, sau ș i cautăalia ț După șaptezeci deani... ț ie” ie” ț Altă direc avuseseA.E. Baconsky la Steaua unilor lorpolitice. ie decultură, neostentativă, î n oini ă ș . Practic, promoderni ț ț ii literare promovate ilor care seafirmau ț i frecventată i deregim, notorie ț . ț nga, Federico García ț i înr ie alunarului,apoi iativă incontestabil ț ș inător nuan i prioritar lanoi, i prioritar ândul autorilor â i la ț ii deadmi , dupăîn Antologie Antologie ț Steaua ia ine- ș . Era o i res ț at al ș liu, ș îș tii în ș ------i i

dacă primul dacă primul partid, central evazionism marul revistei. Acuzată frecvent de interbelici care intră atunci doar câteva exemple deautori Maniu, TristanAdrian Tzarasunt Vasiletitluri. Voiculescu,alte tre sămân poeziei „Mirabila fast afost poetului Aurel Unmoment Rău. diligen na tor al revistei clujenelaBucure vent Petre Stoica, un timpredac Pop, Matei Gavril, vor publicafrec Blandiana, Gheorghe Grigurcu, Ion vor colabora desnumenoicaAna vor debutaînrevista clujeanăsau acestui ultimdeceniu me literaturii deceniilor 5 sistemul ideologic impuscufor el efectuând „o bre clujene afost unanimrecunoscut, cuvânt, liberal spiritul alrevistei re aufostdeconstructiv-umoristice) insolit de proze postmoderniste, Leonida Neam Aurel Gurghianu, Victor Felea, numele unor poe aproletariatului. Dacă dictaturi cât seputea încondi evitarea atât partinice, angajării lor, afirmarea primatuluiestetic, mană, rusă, cultivarea interbelici polonă, neogreacă, italiană,ger traduceri dinspaniolă,franceză, revistei: poeziiexigent selectate, constituiau programul estetic al continuat liniiledirectoare care dac Aurel re alesdemembrii Rău, dactor- ț ț inute deistoria literară pedrept ional aluiLucian Blaga,prin ț iei clujene ă ț ș ele redactorului- Steaua , deforurile centrale de ef afost în acest sens ș i de elitism de presa ș i independentul re nu acedat chiar ț Adrian Popescu u (trecut laungen ș i validat oficial, a înlăturat î ț EDITORIAL i ca Aurel șă ”, în prima, ș i 6. În anii i 6. În ț ș ță iile unei ef tipărirea ”, prin n1959. ț î ș Ră ionat n su i ale ș ț ti. u, u, a ------

3 STEAUA 1/2019 4 STEAUA 1/2019 înlocuire maivechi, aredactorilor Viorel Cacoveanu, se face nu o aluiConstantintârziu Cuble cu venirea lui T. Tihan, saumai Eugen Uricaru, Aurel echinoxi cu primirea înredac zitatea defond ale echilibrat, dincivilitatea lorcevază înscrisul dinspiritul autori originali, darcare păstrea nu acceptau conven cu D. R.Popescu, trei numecare Tomu gice aleanilor’60seimpunMircea început. Printre meandrele ideolo cială, cumamvăzut, chiardela culiniaofi punînconflict care-i revisteiCriticii opinii audeseori Uricaru, vreme dedouăzeci ani. este deasemenearedactor Eugen Popescu, tot aici,dupăundeceniu cariera unprozator redutabil, D. R. La pe-atunci. Ion Mircea dintre cei maitineri, ceanu, IonCocora, DinuFlămând, IonAlexandru,Sau Prelip- Nicolae ș , Virgil Ardeleanu, colegi ș ti precum Petru Poantă, Steaua Stelei ț

iile literare, ț Ș ie aunor îș orobetea, i începe ș . Odată i serio ș an, - - - -

mai recent veni revistei înmodfiresc decătre cei asimilare aprogramului Stelei, Gurghianu, Rău, Felea, ci o a celor trei poe Virgil Nistor, Teohar Mihada Ovidiu Pecican.Ovidiu Cordo Corin Ursa,Sanda Braga, Mihaela PetraIrina Em. Petrescu, Papahagi, Marian Virgil Stanciu, LiviuPetrescu, Ioana Baconsky, IonPop, Mircea Muthu, ca Ion Vlad, , Leon Pandorei Melinescu, cea aGabrielei sa senumea,vă aminti (rubrica Manolescu de laNicolae în revistă, alături denumesonore, ciologul Achimpotfiîntâlni Mihu stantin NoicasauLiviuRusu, so ori Daicoviciu, filosofi precum Con- Constantin Daicoviciu Hadrian ori E mult, epu de politic, autonomia esteticului. ideal: „cultura înaltă”, delimitată două genera ș , Ioana Bot, Sanda Berce, Sanda , IoanaBot, ) launiversitari prestigio ș , Doina Curticăpeanu, Curticăpeanu, , Doina ț in? Istorici, precum ț ii având acela ț i emblematici ai ț i. Convie ș i astilului ț i? ț ș Teme Cutia uiesc , sau ș ș ț - i i i ,

acestui deziderat sepotpronun comentată. Dardespre cu speran pre poeziacontemporană, toate chete literare despre roman, des ganizat numeroase dezbateri, an mai ales,americană a traducerilor univerală, dinlirica talentaa tinerilor ( cu valorilerecunoscute europene de civilitate nerenun dar castructură, tului. Schimbată în deceniile dificilealeproletcul nu aurmatindica prestigiul începând din1971)–mo legat intim derevista noastră, Bour,grafician Octavian nume (cel care îisuccede talentatului Vlad Moldovan Cesereanu,Cuble Victor difuzarea arevistei. normală ț cititorii. Deocamdată, noi, redac ș ia, nestrăduim s i nunumaicuele),desus Actuala redacActuala țând la principiile iniț țând la principiile ț ș a defivie, citită i aura ș i cultură, dedialog ș ț i Radu TodericiRadu i ț Stelei ie –Ruxandra ț i, depublicare ă accedem la iile ideologice Steaua împlinirea , cea care ș tene ț a or inere  iale, ș an, ș te te ț ș a - - - - - i Cristian Ianza (Petroșani) C nou volum alluiMircea Tomuș, și de a reda teraturii rusedeaînglobaurbanul nilor sale, opunându-lereușita li la adresa rurale limitării anarațiu Lovine în coordonatele ei imuabile, iar ar reprezenta alistă conform căreia Sadoveanu este tentantă extrapolarea esenți fundal autohton. Cu toate acestea, porale proiectate descriitor peun să semnaleze universurile atem fac, decele maimulte decât ori, contestabile, iaropiniilecritice nu lingvistică regională sunt date in ale satului, precum șiconstanta curezervele raport Tendințaglobalizării. paseistă secol alaccelerării tehnice șial tradiționalistă inserată într-un spirit național pe ofixare narativă alegendarului sează narațiunile: muntenii din velor încare Sadoveanu îșipla encla- centuează particularitățile submineze anunțat. proiectul trei romane, ajungând, înfinal, poralităților ambigue dincele aspațio-tem mele deconstrucție programatic vizează însămecanis corespunzătoare acestui titlu le uneimatrice naționale. Analiza proza luiSadoveanu determinări hotărâtea criticii din săextragă pare săurmeze aceeași direcție SadoveanuMihail deurs Nopțile deSânziene, Ochi imagini narative paralele: Baltagul, România ascunsășieternă întrei Pe Mircea deoparte, Tomuș ac proza Sadoveanu luiMihail ca literarăritica adesea aprivit scu va aduce chiarocritică întregul , capeomișcare viața românească (Limes, 2018), popor. Cel mai de arhaicitate să în ------

mitici. Tomuș discută, de exemplu, însă maialesanalizacronotopilor eternitate românească tualității colective. în planulpsihologiei saualspiri la nivel demicro-comunitate, nu nar idealizant șicare funcționează structurarea unuianumitimagi torici șigeografici care conduc la Tomuș expune, is totuși, factorii pasionatecriticii de românism, fragmentată. Păstrând discursul tura națională coerentă sevede aceea,simbolică. De supra-struc neîmblânzite, folosită ca premisă ascensional imaginea prin naturii în final, caspațiu devinofertanți pecenegilor; Munții Sebeșului, încă sălbatică aPădurii șia Borza Occidentului exploatator șinatura dintre dinamicastabilizatoare a rândul lui,spațiul intersecției tă economic; Vasluiul este, la comunității șiunadetermina o viziune mitic-solidară asupra declanșate deopoziția dintre de transhumanță șiconflicte Baltagul În sensul destabilizării ideiide sensuldestabilizării În au ritmuri proprii dictate au ritmuri Iluzia românismului, acționează acționează - - - - -

re. este critic unul Demersul de preluareaprin narațiunii fondatoa autoritate asupra Vitoriei, realizat transferulexistenței de și observă organicede agestionaritmurile ale abilității prisma lui al luiLipanprin statutul deregent sauzeitate locală lumilor închise. figura autorului și cea aapărătorilor minorerilor șiasuprapunerii dintre se-reading categoriilor naționale. eternității instrumentalizarea prin capta, înfinal, tocmai configurarea diție. Analiza luiMircea Tomuș va dintre progresism șirecurs latra orice cultură, înorice confruntare –untipar regăsit șialienării rii în perene, arhaice, opusemoderniză ra luiSadoveanu aunoruniversuri este maidegrabă existența înope de personaj și tramăconstrucția astfel de Ochi deurs Ochi lele: eternă întrei imagininarative para Mircea Tomuș, recalibrată Florești/ Cluj, Editura Limes, 2018 Baltagul incursiuniminuțioaseîn , o hermeneutică agestu , ohermeneutică Oriana PelladiOriana (Cluj-Napoca) , de Mihail Sadoveanu de Mihail Nopțile deSânziene, Maria Chiorean Maria Însă concluzia unor Însă România ascunsăși clo ------

5 STEAUA 1/2019 6 STEAUA 1/2019 STEAUA Texte de P etru D P oru oant B urlacu ã , º ValentinTaºcu i

Vasile Fanache ,

Aurel Rãu ,

7o De lastânga dreapta: AurelDe Gurghianu, George Munteanu, A. E. Baconsky, Victor Felea, Aurel Rău

U mând săvadă lumina,ci,stăruitor, numărdenumăr, pecare obiectivele şiprin nilevom propune, dezbaterile şiprin pe să contribuim atextelor lamaibineşifrumos,ur muncaobscură nunumaiprin detriere saudeperfecționare formatul şiperiodicitatea, Aurel semneazăunmaimultpoematic decât programatic Rău şi-a precizat programul deactivitate, aşcumseprocedează îndeobşte. Abia înnumărul1/1971,când numit redactor-şef Aurel care Rău, pânăîn2001,fiindurmatde îndeplineşte această Adrian funcție Popescu.Revista nu şefi adjuncți: la numărul4/1957apardoiredactori- De Utan. Teofil BuşecaniAurel Odatăcunumărul1/1959este Rău. Létay Lájos, Mircea, Dumitru George Munteanu, LiviuOnu, IosifPervain, Aurel (secretar general Rău deredacție), Tiberiu IonAgârbiceanu,giul facparte redacțional IonBreazu, Teofil Buşecan,C.Daicoviciu, Aurel Gurghianu, Isac, Dumitru bilunară. STEAUA V. Voiculescu, , Lucian Blagaş 1989, nuseînregistrează declarații zgomotoase, ci,subuntitlucomun, dată campaniilorsauintereselor exterioare valorii”. măcarlanumărul11–12/1989,apărutdupăevenimentele Nici din bucura săpromovămcare levom sugestiişineînfeu dreaptă, ocritică iniția.Ne-am demitizantă,defertile purtătoare mente dintraducerea la demnitate erau intelectuală, reabilitați interbelici scriitori pildă,în1954luiLucian interzişi. De Blagaisepublicăfrag şi maiapăsătoare, cusperanță auprivit şiîncredere înspre revista delaCluj, manifestări undesesemnalauperiodic de controlatăideologia departid, deadministrația dinCapitală, chiarşiscriitori destat. undeatmosfera Deseori era adesea „Arte”, şiopinii”„Mențiuni etc. proză traduceri, mai rar subrubricile teatru, (şireportaj), interviuri, „Studiişi articole”, „Cronica literară”, „Viața cărților”, ş Marica, Valentin Taşcu, Caius Dragomir, V. Fanache, Petre Stoica, Camil Mure Ş şan, Nicolae Dumitraşcu,Dumitru Daicoviciu, Hadrian Eta Boeriu, Leon Baconsky, Paul Sima,Ion Vlad, Ş –ceiBour doigraficieni), iardin colegiul aumaifăcutparte, temporar, redacțional Octavian Fodor,şan Mircioiu, Cri Virgil Ardeleanu, Mircea Tomu ş Felea, Aurel lungultimpului(Victor Gurghianu, Ghişe, Dumitru de-a schimbări Virgil Nistor, Popescu, Radu Dumitru subînțelegându‑se că revista nu ar avea prea multe ei literară. de modificat înÎn structura conducere au avut loc puține adunate semnate depoziție luări plinedesatisfacție deAdrian Popescu, Eugen Uricaru, MirceaAurel Opriță, ş Rău sistente, program delucruredus onorabil,un salariu onorarii con șansa să-și găsească un loc aici: legiate pentru care scriitorii aveau erau atunci niște privi adăposturi controlateDeși revistele departid, ră, editată deUniuneaScriitorilor. Consiliul Județean); cealaltă, luna tată deConsiliul Culturii (,de și și astăzisubacelași nume: pentru copii. Cele românești există dintre care unapentru femei șialta română și patru în limba maghiară, două reviste de cultură în limba .a. Structura asuferit,.a. Structura în deasemenea,puținemodificări cele cincidecenii neîntreruptă: deapariție un editorial, versuri, Steaua bine camuflat: înClujapăreau n fapt mai puțin cunoscut și , revistă care apare laCluj, lunar, 1971–1974este înperioada 1954,editată dinaprilie deUniuneaScriitorilor; S. , prima, săptămînală,edi , prima, continuă Almanahul literar Faust Tribuna deGoethe. care Apoi, în1963–1964,aiciaparmai întâi scrieri îiredau circuitului literar pe S. , Adrian Popescu, Viorel Cacoveanu, Constantin Cubleşan; Vasile Pop-Silaghi şiOctavian areprezentat dereferință culturală perioadă dominată unpunct de într-o şidesprijin - - - -

„Revistele aveau politica lor” .a. De asemenea, în dezbaterile de principii, punctul devedere asemenea,îndezbaterile punctul .a. De deprincipii, al , publicat tot laCluj, redactor-şef este din1949.Inițial A.E. Baconsky, iardincole asupra întregului fenomen literar. dețineaucontrolulele și editurile figurau ierarhiile literare.În fond, niște centre deputere unde se pre viața literară. Revistele însele erau legitima șiautoritateafuncția în dincolo deprivilegiile sociale, împlinirea unuidestinfericit. Dar, unui asemenealocechivala cu zarea calității descriitor. Ocuparea sistemului,arhia precum și oficiali în ier însemna un loc confortabil însemna maimultdecîtoprofesie; fi la o publicație literarăredactor în proximitatea nomenclaturii.A în străinătate și un statut social (oficial, patru ore pe zi), călătorii Libertatea literaturii –literaturaLibertatea libertății - - - moralei comuniste, sunt șimarii ai anilor ’50, propovăduitori ai sau pe ascuns. proletcultiști Marii depravat, ori distincție înpublic bea zilnic, aproape, ritualic cu singur, îi capitală are unrestaurant care, din cației. UniuneaScriitorilor băutura devineemblemăavo bețivi. Pentru scriitorul român, și optaufost deceniile marilor lică. Deceniile literare șase, șapte ei fundamentalistă: boemaalcoo născut însășiboema,învarianta o modăcăreia puținiisepot bețivi aivremii. Băutura devine Din redacțiile acestoraDin redacțiile s-a Nou început dedrum tefan Aug.ş Doina arambei, Gheorghe Apostu

asigură celebritatea. Se Petru Poantă S. S. avea pondere şi-aschimbat , Viorica Guy : „Înțelegem , sunt .a., ------

7 STEAUA 1/2019 8 STEAUA 1/2019 porani de primă mărime nuapututsăinfluențezeporani mărime de primă eide structura rezistență. Cel puțindouă poeticegrupări s-au deinteres.palele puncte co-literare, semnate şiistorici literari decritici dintoată țara şidintoate generațiile. Poezia aconstituit unuldinprinci Sadoveanu, , Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, A. E. Baconsky Eminescu, I.L.Caragiale,Mihai George Coşbuc, IoanSlavici, Ion Creangă, Liviu Rebreanu, , Mihail aniversărilor, comemorărilor consacrate personalităților române culturii şiuniversale. Numerele festive dedicate lui asigurat deoatitudine echilibrată, critică deofundamentare estetică detipacademic. Oatenție deosebităs-aacordat editoriale convenționale, adeseanesemnate, saucâteva pagini „de direcție”. mare măsură prestigiul Într-o revistei afost s-a reuşit sănusecoboare cutotul ştachetaesteticului, iarînanii’70–’80,aicultuluipersonalității, s-auinclusdoarunele anii’50–’60, şi seimpunea,chiarcuasumarea În unorriscuri. „avântului revoluționar” şiaischematismului artistic, însă înUniversitate, undese melancolici. nuapătruns Boema vocație erau și airedacției solitari frustă atribuniștilor. de Boemii colaboratori șisfidauviața selecți tament discret, aveau un cerc de cultivau eleganța șiuncompor lider alproletcultismului. Steliștii al Scriitorilor, peDanDeșliu, un care îldenunțaseră, launCongres încă oaură eroică, fiind cei dintîi Poeții fondatori airevistei purtau exista unmediumairafinat. și voioasă petrecere. La continuăsa mediocritate printr-o masculină care îșiexhiba glorioa Cubleșan; ocomunitate integral Rusan, Mircea Vaida șiConstantin beau Augustin Buzura, Romulus treizeci dintre demembri, care nu numeroasă,o redacție cuvreo faimaveselului flagel. Erapurta ’60, separe căredacția literar nu face excepție. anii În scris, dizgrațiat debreaslă. Clujul sustrage. Abstinentul este unpro ridicate ale unei reviste de proză, format de poezie, Despre de cărți carte. o teatruserie critică, articole s-au scris ş Mihaiu Petrescu, IonPop, Valentin Taşcu, V. Fanache, Mircea Muthu, Costin Tuchilă, Dragolea, Constantin Mihai Cubleşan, Virgil şte,Rari IonOarcăsu, pentru început. Apoi Virgil Ardeleanu, Mircea Tomuş considerate apărute înacest D. Grupul decronicari interval. importante Micu, afost Dumitru unitar: compact, Florea- şiistorie literară. decritică este sectorul Cronicamaximă importanță literară areuşit săsemnaleze maitoate volumele Popescu Radu Dumitru şi Viorel Cacoveanu, Stanca, darşialeluiRadu V. Voiculescu, Augustin Buzura,şu. IonBăie De („Cutia Melinescu Pandorei”).Gabriela Teatrul destuldepuținînsumare, eselectat maicuseamăsubsemnăturile lui Tot aicisunt desemnalatsusținute rubricile deLeonida Neamțufanteziste”), („Romane Aurel Gurghianu („Terasa”), acordată ocupăunspațiu liricii, considerabil şiadunăiarăşi majoritatea numelor semnificative dinliteratura vremii. [...] anumeroaseapariția parodii semnate deMircea Proza, Micu. chiardacănus-abucurat deoatenție egală cuaceea poezia clasică,aufost Edeconsemnat, dinRomânia. tradu şigermani şi poețimaghiari cafaptdivers înmaterie delirică, tinerilor, ținându-setotodată lacolaborarea unornumeprestigioase. [...]Concomitent aufost reproduse poemedin tot ceea ce s-adovedit valoros înpoeziadinîntreaga țară. laînceput De s-auacordat şansedebutanților şi,îngeneral, Popescu, Aurel Ş dingenerația delaconfluența uneipărți „Echinox” cu redacția de existență Aurel aperiodicului, Aurel Rău, Gurghianu, Victor Felea, Leonida Neamțu, Virgil ş Nistor coagulat jurul lui A. E. Baconsky aici. În .a. Lafel poate deserios fi considerat capitolul de recenzii, totdeauna, respectând conform tradiției, baremurile orobetea, IonMircea ş S. poate fi considerată o revistă „depoezie”, iarfaptulcăa fost condusă decâțiva poeți contem Tribunei Steaua - - -

.a. Cele două grupări aparțin Clujului,dar .a. Cele douăgrupări aparțin şi a imaginii oarecum conspirate a lui Blaga s-au adunat, două decenii în primele iluzia unui nonconformism. La dat culoare epocii și a satisfăcut nerare a „speciei”. degrabă Mai a excesele, ea nu a dus la o dege literari, dar, altminteri, cutoate formau șiistorici îndeosebicritici de divertisment și o practicau șiopracticau de divertisment altceva decîtoformă specială realitate, boemanureprezenta politic? Cu siguranță, nu, căci,în boemul autohton un revoltat care uitaseparcă săviseze. fecund șicatalizator lume într-o și al inspirației „iraționale”, un mit treținea mitul talentului „natural” mator. Pe boemaîn dealtăparte, de boem,caunfel dereper legiti însuși isecroise obiografie orală Serghei Eseninș.a. Lui Eminescu precum François Villon, E.A. Poe, diul literar despre boemicelebri cu cîtăadmirație sevorbea înme cultural universal. amintesc Îmi decît oadaptare aunuimodel urmelor,urma eanuera, poate, Mai rămîne oîntrebare:Mai afost S. , s-aconstituit grupul format dinDinu Flămând, Adrian şi altora constituie veritabile monografii istori , Petru Poantă, Ion Vlad, Mircea Zaciu, Liviu - - - - S. a atras de-a lungultimpuluiaproape aatras de-a nici superficialitatea ori dezinte ori nici superficialitatea bănui niciprezența uneiideologii, cu unsentiment cultic, fără a spațiul literar,turasem. În trăiam inițiaticritualului încare măaven trecerea celui maidificilprag al că accesul prestigiu. Aveam intuiția obscură Horea, tulburat de misteriosu-i revisteiredacția treceam aproape zilnicpelîngă absolută șiinfailibilă.Student, glorie, eleconstituiau autoritatea ții clujene:pentru aspirantul la nobilallucidității. vertij și,maiales, căeun lecturii, șiîn efectiv alscrisului în actul numai că inspirația funcționează antă șiambiguăcuel. Acum cred privește, amavut orelație fluctu fenomen ce ammaiscris. mă În mult timpliber. Dardespre acest doar cei care aveau mult, foarte Imaginea redacției literare redacției Imaginea caun resul celor care mă vor judeca. Să revinSă lacele douăpublica dincolo Steaua .a. Ulterior, prin arînsemna , dinstrada ------Dickinson, Robert Frost, Robert E. A.Poe,Dickinson, Ezra Pound, Carl Sandburg, , Bellow, Saul Hemingway, Ernest John nentele: Dib, Mohammed Léopold Senghor, Sédar Corso, IsmailKadare, Gregory Stephen Crane, E. E. Cummings, Emily dezbateri pe aceastărămân poeți mai ales temă,transpunerile din mari dar importante marcat intenția revistei deareface şiîntreține legăturilecumarea literatură universală. desfăşurat S-au chiarşiunele literari,specialişti, critici esteticieni dintoate centrele culturale Bogateste alețării. şicapitolul traducerilor, fiindde re tunde peteme literară: deactualitate destinulromanului, poeziei,rosturile literare direcțiile criticii –discuțiionorate de Uricaru, D. Vatamaniuc, Ion Vlad, Mircea Zaciu, H.Zalis. cuvinamintite Se şinumeroasele anchete, dezbateri, mesero Mircea Muthu, Mircea Popa, Cornel Regman, Adrian Popescu, Valentin Ta şcu, Teodor Tihan, Mircea Tomuş Cesereanu, Enescu, Alexandru Duțu, Radu V. Fanache, IonLungu, Adrian Marino, George Munteanu, Micu, Dumitru interpretare şiînafara rubricilor, beneficiind deMirceacele maidiverseNicolae Balotă, semnături:Braga,Domițian cuvinte. Pentru mineafost uimitor multe de obținute aglutinări prin densitatea imaginilor enigmatice, de omelancolie grea, cîtși în ra hieratic-crepusculară, îmbibată stranietate constă atît înatmosfe cu unimaginar complicat, acărui aparențelor, Trakl eunpoetdificil, echivalențelor românești.ciuda În începeam căutarea trudnică a apoi german, brută atextului ană. Făceam maiîntîi traducerea o inițiere prealabilă trakli înlirica grupaj de vreo zece poeme, după Lucrasem cîteva săptămînilaun 1967, cutraduceri dinGeorg Trakl. Hodjak la să, amdebutat împreună cuFranz asemenea stare deexaltare pioa părăsit complet. într-o Oricum, realitate, acest pietismnum-a cîndamridicatvălul depe Nici într-un orizont dereligiozitate. idealizat lumealiterară, șiîncă exagerare. Eu îmi reprezentam fel de incintă sacră n-ar fi chiar o Cândea, Ş Constantin Noica,Marcel Petrişor, N.Steinhardt, Constantin Daicoviciu, Pompiliu Teodor, Daicoviciu, Hadrian Virgil Pavel Apostol, Mircea Malița, Tudor Cătineanu, Enescu, Ghişe, Dumitru Radu Călina Mare, Mărgineanu, Nicolae Papahagi, Petru Comarnescu, Mircea Țoca, Andrei Pleşu, Morariu, N.Carandino, Modest Modola, Doina Valentin Silvestru, Romulus Todoran, NaeAntonescu, Munteanu, Romul Tudor Vianu, Balotă,Al. Nicolae Dima,Achim Marian Mihu, Ş domeniile fiind folclorul, lingvistica,estetica, istoria, medicina, ştiințele exacte, filosofia etc., ilustrate denume precum Celaya,Gabriel Federico García Lorca, ştiințific, include studiicucaracter Jiménez.Alt segment JuanRamón important Evtuşenko, Pasternak,Alberti, ştam, Boris Rafael OsipMandel A.S.PuVicenteVladimir Maiakovski, şkin, Aleixandre, Sandor, Lundkvist, Lars Gustafsson, Imre, Madách Artur Ibsen, Henrik Tadeusz Różewicz, Anna Ahmatova, Evgheni Calvino, GiuseppeUngaretti, Saba, Italo JorgeUmberto Luis Curzio Malaparte, Borges, JulioCortázar, Ady Endre, Petőfi Gheorghios Seferis, Buonarroti, Dante Cesare Michelangelo Alighieri, Pavese, Francesco Petrarca, Salvatore Quasimodo, Hugo, Saint-John Perse, Brecht, Bertolt Yvan Goll, Heine, Heinrich Friedrich Constantin Hölderlin, Kavafis, Kostis Palamas, Greene, Guillaume Apollinaire, Louis Aragon, Baudelaire, Alain Charles Bosquet, Jean Cocteau, Déguy, Michel Victor Trakl, Jaroslav Franz Čapek, Karel Hašek, Kafka, T. S.Eliot, William Shakespeare, , Dylan Thomas, Graham Li Tai Pe, Lu Sin,Rabindranath Tagore, Rilke, Georg Lawson, Maria Yukio Rainer Henry OmarKhayyam, Saadi, Mishima, Ferlinghetti, Francis Miller, ScottFitzgerald, Arthur Maltz, James, JohnSteinbeck, Albert Henry Thomas Wolfe, Jo, Mo Go Updike, Kurt Vonnegut, W. Caldwell, H. Auden, Erskine Passos, JohnDos Theodore Dreiser, William Faulkner, Lawrence tefan Paşca, EmilPetrovici, Gh.Bulgăr, Al. Graur, Istrate, Gavril Jacquier, Henri Alf Lombard, Macrea, Dimitrie IonPătruț, tefan Pascu, V. Eugen Pora, Ripan, Mercea, Raluca Victor Preda, Valeriu Fodor, Octavian Bologa, Dumitru Tribuna , înprimăvara lui - - - de adopțieșicăobligălimbalaun plifică spațiul poeticalliteraturii că traducerile poețiam dinmarii presivități. Am realizat, totodată, răspunde acestei prodigioase ex faptul călimbaromână poate tare. Eu tocmai descoperisem, la literare provinciale șiresentimen motori, atunci, aiuneicampanii Al. Căprariu șiIonOarcăsu, pro Tribuna desprescrie cineșicumvrei. La astfel, călaorevistă nuputeai la Ștefan Aug. mis-arefuzat Doinaș eseudespre lui lirica tat: unscurt ca traducătorDebutul nu m-a aju avea premiul săprimească Nobel. care,taxă trakliană, lapuțintimp, paj dinNellySachs, poetăcusin am publicat în Bobrowski, Krolow ș.a.). 1969, În șidinalțiautori (Paulurmă Celan, eți autohtoni. Am maitradus pe zime este inaccesibilă multor po deimaginație acăreiefort profun Tribuna , critica era de , critica gospodărită fără explicații. Am aflat, Steaua unmicgru ------

acces înaceste redute cariate pe Echinox la comandăori și cu mărunțișuri. nu puteai publicadecîtaccidental, dezirabiliredactori politicșilacare tele aveau politicalordegrup, cu echinoxist. revis Unlucruera clar: se datora, înprincipal, „dosarului” și oarecum ocultă,numaicăea atunci o ascensiune fulminantă „Cronicii literare”, faptce însemna tății, să devin unul dintre titularii ca, imediat dupăabsolvirea facul datăprima tot traduceri, pentru sau ce n-așfi reușit niciodată la Echinox tat. debutamîn Unanmaitîrziu, de cauză.Dareșeculnum-aafec apropiam încunoștință deDoinaș Stanca, astfelal luiRadu cămă lul-manifest Cercului literar” Biblioteca Universitară, se va restructura masivîn1970: dinăuntru. altminteri, De Tribuna şi prozatori de pe toate conti -ul va ficalea regală de cașicronicar literar, ceea . La Resurecția baladei Resurecția Steaua , citisemartico ampublicat „Revista Tribuna , Eugen Steaua ------

9 STEAUA 1/2019 10 STEAUA 1/2019 Gândirea alătură înspațiul istoriei presei româneşti unorperiodice precum realizată caorevistă enciclopedică,dinspeciapublicațiilor debibliotecă, preocupată înmodesențial deprestigiu. Ease (Lia Tanciu), şah,rebus, (înspecialseria caricaturi „fără cuvinte” Neîndoielnic, Bour). aluiOctavian S. Dumitraşcu multoraspiritul și-apăstrat at niște spații protejate, unde generații. mai ales, începe afirmarea noii (director, Vasile Rebreanu) și, Al. Căprariu), Studioul deRadio înființat (director, fost dinamicicultural: foarte s-a și Aurel Șorobotea. Anii ’69-’70au eu, Eugen Uricaru, Adrian Popescu exclusivîntinerit cu echinoxiști: Zărnescu. Savu, Tudor Vlad șiConstantin. iar ceva maitîrziu, Tudor Dumitru Runcanu, Vasile Sav, Mareș, Radu Ion Marcoș,Sălăjan, Marcel C. Prelipceanu, Nicolae tineri: Vasile rară. Sunt cîțiva adușiînredacție Felea. Ei vor susține Cronica lite versitar Ion Vlad șistelistul Victor vor fi șefi adjuncți profesorul uni rației proletcultiste. Redactori prozatorul gene care aparținea Mircea,înlocuindu-l pe Dumitru redactor șefvineD.R. Popescu, constituindu-şi oredutabilă despecialitate. echipădecritici modă [...]Casunt inserate divertisment, desport, rubrici Clujul conservator și-a creClujul conservator , Revista Fundațiilor Regale Steaua .a. Au fost consemnate sistematic reprezentațiile teatrale, cinematografice şimuzicale, expozițiile deartă, , înschimb, s-a . - - - - Gurghianu șiAurel Pe Rău. dealtă Baconsky, Victor Felea, Aurel sunt clujenii de la nonconformiștii cei maiviolenți Congresul din1956 Scriitorilor independența. nuuitămcăla Să care realității unui sistem politic i în te să devină o altă ficțiune riscă comunis miturilor Deconstrucția comuniste e astăzi exagerată. eu cred căeficiența propagandei devedere,asemenea punct însă înțeles, contraargumente laun sau Paul Georgescu. Există,bine precum Ov. S.Crohmălniceanu posibilă nașterea unorduplicitari în genere, veleitarii. Aici n-afost Mutilații proletcultismului sunt, un senssperanțelor celor lucizi. radiantă însubterana șidă culturii rezistenței. Prezența luiBlagaeste formîndu-l într-un simbolviual chiar îlcultivă însecret, trans pe indezirabilul Lucian Blaga,ba tinuă săexiste, nuîlexcomunică Clujulprofund,parte, care con în numerele următoare vom continua istoricul revistei, aduslazi] [fragmente din Steaua La La Steaua : A.E. , anii’70:D. D. Roşca, Isac, Dumitru N.Mărgineanu, Dicționarul GeneralDicționarul alLiteraturii Române - - - - Constantin Noica, Aurel Rău şiTudor Cătineanu și fluctuante, avantajîndu-i mai ficate, eleerau, defapt, relative aparență său.riorul În binecodi depromovarecriteriile dininte controlate adebilitat departid, formalizatecu ierarhii strict și piramidalăStructura a sistemului, parvenirii. dublată deinstinctul a susținutsistemul, însăofrică nei comuniste. Frica, nucredința principal, efectuleșeculuidoctri a lui „homo sovieticus”) este, în rală a „omului comunist” (variantă mo legionarismului. Pervertirea amplu și mai consistent decît al stalinistă, fanatismul n-afost mai vină o religie. chiarîn etapa Nici comunismul n-aavut timpsăde niște proiecte subculturale. Dar la citatea multor șiartiști scriitori după cumreală rămîne șicompli afostîndeosebi, alRomâniei real, Dezastrul,rii. economic șisocial se substituieometafizicăapute gare decîtpecei puternici doar peindiviziicuabilitățicurînd gre , Viața românească S. afost concepută şi Valentin Tașcu , Sburătorul ------; ,

o publicație de lux, cu coperți o publicație delux,cucoperți al pauperității expansive, era nonconformist. Într tocmai formatul prin atipic și format carte, XX Secolul literară avremii. Oconcura doar a fost cea maielegantă revistă în viața literară. Acest fenomen afost activ foarte mentelor extrovertite, larevoltă. resentiment, iarîncazultempera nuestenirii satisfăcut, elduce la parve pe celălalt. Cînd instinctul și, maiales, voința dea-l „suprima” favorabileții, intuiția conjuncturii re, ipocrizie, almediocrită farmec capacitate delingușire șiseduce presupunea un psihism special: de regulă, parvenire, prin ceea ce regim. seajungea, Laofuncție profesionale șiloialitatea față de nici absolutnecesare calitățile nu erau suficientela o funcție și naturaprin lor. Pentru aaccede Din 1971pînăîn1989, , daracesta avea un Steaua ‑un context surprinzînd surprinzînd Steaua - - - -

imaginativă, în apoi,cutitlurile șată peopagină liberă. Paginația subforma uneiplanșe, ataartă, ducere dupăooperă înculori de și, înfiecare număr, cuo repro velină colorate hîrtie dincarton, ginea echinoxistă. Bătrînii steliști conferea oanumeprestanță ori așadar o echipă tînără, căreia îi mai în vîrstă decît noi. Formam, angajat și T. Tihan, cu vreo doi ani Poantă. Cam tot atunci fusese Uricaru, Aurel Șorobetea șiPetru noxiști: Adrian Popescu, Eugen solidare patru echi a afirmării șidorințeintelectuală decon veniserăm înredacție, cuvervă substanța revistei. 1970, După grafică avea însăacoperire în Eclatanțași subtilcaricaturist. se înaniiaceia șicaunoriginal Bour,Octavian cel care se afirma ofăcea graficianul finețe artistică elaborat. Toată această muncăde graficpresia migălos deobiect lucrătură rafinată, desăvîrșea im pe perete,pe untabloucusteliștii alluiVasile Gheorghiță ------Revista reviste șicultivate… selecte Lumea literară imaginea unei de asta, Viorel Cacoveanu. Dar, dincolo Cubleșan, Mircea Ghițulescuși nici dupăce auvenit Constantin societalănus‑aalteratarmonie ne dădeadureri decap. Această discreționar șinicibirocrația nu Autoritatea șefuluinuseexercita club privat șidiscret excentrică. tate cordială, cuoatmosferă de ție, maitot timpul, ofamiliari lucru relaxantă. Existaînredac a făcutposibilăoambianță de conformism ideologic, ceea ce nu săchiarcultive fățiș unnon felul lui,măcarsămimeze dacă cultismului eiîncercau, fiecare în trecuseră infernul prin prolet Deși semne de conservatorism. Leonida Neamțu) nudădeau Virgil Ardeleanu, Virgil și Nistor (Aurel Aurel Rău, Gurghianu, Steaua și ungrupdecolaboratori, 1999; Steaua (din Clujul meu impuseseîn , 2016) - - - -

11 STEAUA 1/2019 12 STEAUA 1/2019 L ( FranciscZaciu, Aurel Micu, Dumitru Martin, Munteanu, Titus Popovici, Kovács Bogza Bálint, Geo NagyIstván, la mutarea nouă înlocuință lor detoamnă poeziilor publicate, cel maibinevorbesc titlurile. A Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Cicerone Theodorescu, Ion Oarcăsu Felea, IonHorea, Aurel Ion Brad, Rău, Aurel Micu, Dumitru Gurghianu, Alexandru Andrițoiu, Cârneci, Radu şi, din1953, „Cronica literară”. Numărulcelor care semneazăversuri este mare: foarte A.E. Baconsky, Victor lectură”,comentarii”,de „Prezentări”,şi „Jurnal „Orizont”, „Baricada”,sovietic”,cuvintelor”, „Carnet „Viața „Studii” „Poezie”,Rubrici: Ardeal.”[...] „Proză”, „Critică”, „Cronică”, „Recenzii”, „Probleme rea unei reviste lunare ale cărei pagini să fie deschise tuturor celor ce au simțit nevoia unei publicații literare în poate citi: „Părăsind vechea formulă avolumului antologic, ahotărâtScriitorilor filiala dinClujaUniunii edita 1954, subconducerea unuicomitet deredacție, continuând subnumele ALMANAHUL LITERAR Dumitru Micu semnează articolul semneazăarticolul Micu Dumitru din 1767,înMoldova şiȚara Românească IosifPervaindespre discutăediția luiMaiakovski, actualitatea [...] „Cronica” este printre în care puținele rubrici literaturaRadu Miron se află la ea acasă: Paraschivescu scrie şi jumătate delanaşterea lui Victor Hugo. Numărul altreilea îndoliat din1953aparealluiStalin. cuportretul Caragiale. EmilPetrovici luiGogol, Jacquier Henri laaniversarea centenarului cuprilejul scrie morții unuiveac Cornel Primul Regman şiAurel numărdin1952econsacrat înîntregime Martin. centenarului naşterii luiI.L. luiLenin. Despre IonBrad,moartea Eminescuscriu Paraschivescu, EmilIsac, Radu Miron Aurel Rău, T. Mocanu, consacrat centenarului Eminescu, fiindaltei cearezervată deadouasecțiune 26 „aniversări”: fel arată tonalitatea şicoloratura rezervate rubricii aniversărilor şicomemorărilor. Numărul2–3/1950e parțial Augus Pavel Apostol, Paraschivescu, Isac, IonBrad ş acestea sepetrec 1966,când prin probabilmarelui mărțișorean, ante”, șicăîn1967eanulmorții re, „Metafora stepei în două vari aniversar Arghezi cuocolabora paginile „Stelei” într-un grupaj eprezentcă ilustrulcritic în tul, darjudecânddupăfaptul „Cuvintelor potrivite” trăia. Tudor Arghezi, pecândautorul Bucureștiprin despre un text Aurel Rău utopic –treisecvenţe Dintr-un jurnalanecdotic A şa batclopotele înturnul Spaschi în unul din drumurile mele în unuldindrumurile Cioculescu îi cer ui Șerban Nu pot situa exact momen Nu pot situa exact t. t. Despre unelelipsurialecriticiinoastreDespre , Aurel – Rău Lenin şiproblemele literaturii ruse i în sectorul publicistic, bogat,.a. Şiînsectorul foarte câteva sunt numeşititluri ilustrative: Radu Miron Despre umanismulDespre sovietic , revistă lunară de cultură care a apărut la Cluj din decembrie 1949 până în ianuarie . Aceeaşi este, în general,şi orientarea fragmentelor luiMircea deproză aparținând Balada cuchiaburulşipândarul - - - ), Mihail Sadoveanu), Mihail ( Succese luiEugen înpoezia Jebeleanu ai UniuniiScriitorilor, găzduiți, șiîncăcineva, Doinaș catrimiși ambii cusoțiile, Ștefan Aug. împreună cu Vladimir Streinu, în 1968,într-un schimbcultural, viață, ocălătorie înFranța, laParis, împrejurareîntărite șiprintr-o de colaborare sunt bune, șicordiale, de refuz, cumrelațiile noastre de unulexprimatprimit, prompt, „Tinerețea poetului”. editorial nesemnat, doar un scurt revista are înnumărulpelunamai Sunt surprins derăspunsulSunt surprins , Ion Breazu intervine cu prilejul reeditării Filimon, cuprilejul luiNicolae , IonBreazu intervine iar , Cornel Regman, seintitulează, conformist, luiGeorge Munteanu. însemnările La , Dumitru C. Micu, C.Micu, , Dumitru şa, spre exemplu, IonHorea compune Slujitori boiereşti , învreme ce scrie A.E. Baconsky Naționalism şicosmopolitism încultura română Opere alese Opere Poezia lui1Mai . , fragment din romanul Cu prilejul uneinoiedițiia„Țiganiadei”

din Bolliac şi dinBolliac i eseuri”,revistelor”,şi „Revista „Note Spusă cu un rictus, alunorbuzeSpusă cuunrictus, era închis.un timp;subiectul pănise, mi-aplăcut, m-aurmărit fost amare... român dupăEminescu”. unde îlnumea „cel maimare poet care deceniul euocitisemprin 6, Elysées. invoc Îi șimonografia, pe undevaparizian, peChamps laPenclubulgospodărindu-ne minte ca șielamar,subțiri, mis-afixat în Steaua ş .a. Despre tematica a predilectă Formularea, care mădescum – I-amsărutat buzele cândi-au , Aurel Martin, , Aurel Martin, . Într-un . Într-un un poem într-unun poem vers Soarta unei cărți ruseşti uneicărți Soarta Balada însămânțări Poezie dedragoste Cuvânt înainte Lisaveta

de anila Poezia lui23 ), Emil de se - - - , îl întâlnim șipeBreslașu. Adesea ajungi vastul prin șiluxosul hol, 77. care va cădealacutremurul din cazați înaceeași cameră, oclădire telul „7 Noembrie”, încare eram Victoriei, purcezând dinspre ho acces, înacele condiții, peCalea Pallace. Spre care puteam avea în restaurantul hotelului Athéné făceam veacul, laamiazșiserile, literalmente blocați înnămeți,ne doi laoședință șiacumeram 15 zile, undeveniserăm amân București cuA.E. Baconsky, vreo lului, aflându-mă împreună în vreun grup mairestrâns. oraș;prin alteori înședințe, sauîn Astoria să-l întâlnesc înholulhotelului Filialeipartea UniuniiScriitorilor, știu cum, „misiunea”, poate din numai itor tânărprimisem, foarte la oîntâlnire cucititorii, cândscri lipsita luipipă,laCluj, undevenea rotunjor, volubil, spiritual, cune dată l-amvăzut, micdestatură, a începutului anilor’60.Prima Pe care îlcunoscdinviața literară un fost vânzător decireșe... Ion Pillat. Poate șifiindcăîlvizape În salaelegantă, mare,În lacare petimpulvisco 1954,iarna, În O amintire cuMarcel Breslașu. , și probabil și să-l însoțesc ≈ Popovici. Despre prezența pieselorluiI.L.Caragiale înUniuneaSovietică scrie lui I.Budai-Deleanu Teodor Coriban. Alți colaboratori: LiviuOnu,ş Mircea Manca ce îndreptate al contra duşmanuluidemoarte „noii” orânduiri –capitalismul. erezervatrubricii aparte „Baricada”, profilată pamfletar-polemi peintervenții iar „Cronica muzicală” este ținutădeI. Văleanu fine, şiI.Balea.În un regim DinaCodre Miron, Radu ş se facdinlimbarusăşimaghiară. [...]La „Cronica dramatică” semnează dând şirelația literară publicistică –critică ş George a limbii Munteanu uneinoiortografii discutăproiectul române, abor ale luiCaragiale Tiberiu iarD. Utan, Drumaruseocupăde - - - - - altele, căIonel Teodoreanu amu diverselor grozăvii, noutăți. Între comentate felurite vești peseama multului timp, după cum sunt și discută, seșuetează, subasediul ne așezămlaaceeași masă.Se noi”) greunoi”) dereprodus, despre („vi-l spun, dar să rămână între acum, cuomăsură deprecauție la undoarjocdecuvinte, reluat calambur, ușor vexat, ar fi recurs de Artă Teatrală, șiuniubitor de profesor totodată la Institutul La care poetulmaivârstnic, credeți despre poezialuiLabiș?”. la zi,cuosingură întrebare: „Ce rul venise, legată deviața literară după insistențe, însă chestionato acceptase terviu, să-lprimească, o revistă detineret, pentru unin maestru, l-arfivizitat cineva dela comeseanul nostru, înpostură de la o mică – să-i spui, anecdotă. Pe nusepoatedin Mălini, abținede câteva ironii laadresa poetului să-i placășiluiBaconsky, ce are formă,într-o ca debit verbal, care ca „Bondocel își alegeomeserie”, pentru copii, cărți tar alcâtorva poeziei”, darșifabulist și semna tua, autorul volumului „Dialectica Labiș, tânără oglorie ce seaccen săniuță. Venind vorba deNicolae dus, capeste niște cuo dealuri, cutrupulsăuafostpă sicriul tras, pâine, imposibil, prin șicălagroa deinimă,mergândrit săcumpere . Ion Vlad comentează unroman Stancu, alluiZaharia seintitulează deconsiderații oserie aleprofesorului D. [fragmente din , Radu Roman, Roman, , Radu T. Florian Krausz, Potra, IonBrad ş Dicționarul GeneralDicționarul al Literaturii Române ------Teoria literară şipărerile despre limbă , Romulus , Romulus Todoran, Elena Dragoş și autorul „Primelor când iubiri”), și pecare oabsolvisedecurând tori câți aușiintrat ladeschidere, spusese căscoți toți atâția scrii de peKiseleff, dincare fabrică se sindicale, la „Școala deliteratură” mită cafeministă, cuapetituri a mea,camlădițăliterară, renu mult căsătorit cuofostă colegă acum un romancier, era nu de zetar și flăcău tomnatic, un blând, (familie,Galan fiindcă fostul ga decor, lacină,și familia V. Em. depufăit. nori prin cuvânt saumod”. Acestea, numai privește, euîlprefer pealdoilea termina cu mărturisirea: ce mă „În „iș”. Iarrăspunsul ce fusesedat se și cuterminația deasemeneaîn substantiv începând culitera „f”, aproximat printr-un adverb sau tă, dintre care unularputea fi deiubiredouă moduri concre intervale, același denominativ, în folosea, Se lișuri. îndiscuție, la începutul dedezgheț, cuoco care toată lumealeinvoca, prin semne bune, viața maidragă, pe dupămici cândți-era, surveneau și despre opreliștile felurite care specialitatea casei, venind vorba șiniște trufefripturi deciocolată, și cupersonalitate, Kuky. După la Teatru, osimpatică șidrăguță soțit șieldesoție, încăstudentă masa selărgi. Fabulistul fiindîn .a.m.d. Cele maimulte traduceri Altădată ni se asocie, în același Doru Burlacu Dulăii .a., ------] , ,

13 STEAUA 1/2019 14 STEAUA 1/2019 liniștea care s-a lăsat, ora târzie, izbucnește, salvator, salvând: răsucește săînvingă oreținere și obișnuia într-un limbajgestual, se cudegetulmare,ori însus, cumse nu-i dămânasăarate demaimulte literară, cumîntrebarea serepetă, și faceri șidesfaceri înpoliticașiviața plătit ziarului de atâtea strategii și consonanță cuopolițăcare era de de voie bună,darpoate șiîntr-o Bâzdrugă? galben, imprudent, întrebarea: plasează, cu un surâsță, respectiv pefa tr-un elan,săfiedate cărțile tărâmul tocmai liricii, vrea, cere, în devederepunct mairadical pe după o legănare pe muchie a unui unuiadintrefarmecul vorbitori, romanul „Bărăgan”, cucerit șide după ticii într-un modmaiaparte dure șiînatenția înreportaje, cri la „Scânteia”, cuunelesituații mai vagi,nărilor difuze, redactorul de picante. Când, laocotitură aindig cum măciucalovește lamir, unele pierd înnegura vremii, despre cu oghioagă,șineaBâzdrugă! miște, sădevinămaiposibile, hop, începcând lucrurile cât decât să „Nea bâzdrugă”. legătură cu o strângere de șurub: agapă din „Zodia Cancerului decât dulce târgul Ieșilor. Pentru o nicimaimultpuțin urmă, tei „Steaua”, clujeni, lasă,înfine, în orașe cusucces, mari, poețiirevis câteva atari „ieșiri” înmaimulte întâlnire cucititorii, un obicei după aplicare mai vechi, un proiect de o când nureușește săfiepusodată în dintr-un altveac. rafaleleprin devânt, toate erau ca fața Albe,de zăpadă,prin Bisericii ajutor troienele șiea,prin înalte, în de dupămiezulnopții,asărit Prin toamna aceluiași an,1954, Evident, rumoarea, cualeei.În pildă,dumneata!– De La care Breslașu, peunval – Șiînfond cineeacest Și râzi, cuexemple, care se viața maidragă, – Șicândți-e ≈ ” , lao - - - - - , prieten zonei, cuscriitorii cului, aunuispaniolstrămutat în încă școlărițe, toate cudarulcânte mitoare, cuvreo trei fete frumoase, familiepri într-o și pomifructiferi, casă dincâmp, între niște podgorii 1948, avea din clipă în clipă să ne lui omenesc, darșiacademiciandin binișor pebrazda ingineriei sufletu mină gravă, demagdac, dat cam cutrupîndesatochelaristul șio alții lagândulcăautorul „Turmelor”, Eusebiu Camilar. Isanos– anilor 1944-1945,Magda viață aluneiscumpepierderi aliricii peisaj moldav, cafost șitovarăș de tru”, încăunsufletdeo rezonanță în tărească ocomponență, „de lacen Și alăturidecare era așteptat săîn de anultrecut, dela Valea Vinului. cu care vacanță unii ne știm dintr-o topul romancierilor orei, NaeJianu, frate depeDâmbovița, la vedere în și îlare cainvitat azipeunaltcon pentru conducerea „Iașului literar” nici unan,reduta noastră clujeană Dumitrescu, ce alăsat, depoate avem și pe doi bucureșteni, Geo românie, nuîntre șiPrut, Nistru îi pe care tocmai îlsurghiunise pe neștire din negru”„Șalul dePușkin, oaspete desoi”, iaracumrecita în răgan ceață un prin primesc /Să care măducpebă măogoi,/Să în zori dedimineață /Otumamă din poetulReazani: „Scoală-mă strofă, din condei, astfel, lucrurile și care vreme aduseseîntr-o într-o amintind deanii umbrelor”,„Mesei măcitor demarcă dinpoezierusă, vinului, GhițăMărgărit, unpoettăl cișiîntermeni bunicuzeul lectual literar fin,nunumaicudiscursinte cu soțialui,șieascriind, uncritic ședintele Filialei UniuniiScriitorilor, cordiali, unprozator IonIstrati, pre și Aurel Gurghianu, între bahluieni numim, A.E. Baconsky, Victor Felea pe Someș, poeți din care pe trei să-i fiindcă pelângăpatru bejenițide de vitalism,ceata enumeroasă, lic-visătorească, șisufletele gâfâie lumina melancoziua e însorită, de pământ, ocărare, apoipealocuri Drumuleînpantă, pe numeCortez. George Lesnea emaibucuros ca ------depărtează depotecă, luându-se depărtează căpreacând deceilalți, se certat și care, apostrofat cânddetatăl său, ani,dupăcare elsetopește, se-opt 1943, un copil drăguț foarte de șa tânăr”, din1931și „Pomul vieții”, din torului volumelor deversuri „Veac a-l scoate din sărite pe băiatul au lamers,de ritm, care sfârșește prin bucurie, încetinire tradusă șiîntr-o unde suntem așteptați, alduit. O va fiînaintea noastre sosirii înlocul într-adevăr momentulîi apariției în Comitet, ei,așacă cuimportanța tă ședință deFond Literar, undeera un al doileatren doar pentru o scur telefon, îșiavea valiza făcută,aales uita laceas, căavorbit la cuelieri repeta, decâte vreun ori sceptic se în Fălticeni, alromanului „Viforul”, de launrâu dinArdeal, darnăscut ia dingară, iarautorul cunumele cineva, unaltcritic, tânăr, rămas să-l pecale,ajungă dinurmă călăuzitde din povești, apusă,pierdută... ajunsă cumotivulunuiHarap Alb deșerturilor,pulberile laromâni ne că opoezieauneiprofesii deprin chimia numeluiabsent săsporeas imponderabil șiinexplicabil din sub stele, șinicidupă;astfel, un târgului, mai ivească pânălaspartul nului „Cordun”, din1942,sănuse trezoreriei obștii,autor și al roma ca membrulîncomitetul director al cu zel intereselor debreaslă face ieșeni, cum dăruireascriitorii prea prieteni cu noștri, amfitrionilor în țară, fiicele în vârste fragede ale de operă ce va fiadmirată nunumai două viitoare aleuneimuzici glorii aleunorcelde privighetori, puțin vocile șiprin deargint,transportați frunze galbene, printre stacane, ca-npovești, șidulciuri, fripturi sub grădină,într-o auneiferme, cu vin auriu, muscat, laomasăîntinsă vom fi toată ziua,laluminile unui spre toți, întregul șir: o grenadă, înpașiigrupului, strigă sacul maimultornamental, cape miciruc aruncându-și depeumerii de funigei, se supără și dintr-odată ba dupăunfluture, badupă unzbor Și „camilari”, când nu „cămilari”,Și „camilari”,când – Sunteți niște camilari! ------ganele dogmatizante, promovarea proletcultiste,de practicile deslo al literaturii române, desprinderea teau de evoluție drumul normal dintre de atunci tinerii recunoș traseul eicultural încare fiecare mult șim-ainteresat destinulei, revista decare m-amlegat cel mai recenzii șiarticole. în aniicare auurmatnenumărate 1959 la noastră colaborare. Am debutat în care neinvitau săaducem propria irezistibilă față deaceste reviste, simțeamîn alescrisului, oatracție aspiranți Noi,tinerii două redacții. de atmosfera emulativă dincele ani de publicațiile a Clujuluiînanii‘60? – Pulsul cultural era dat înacei – Cum era atmosfera culturală Steaua șiaiciampublicat Steaua Steaua și Tribuna este Rândul dejos:G.Munteanu, Victor Felea, Aurel Rău, A.E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Teofil Buşecan - - , „Clujul literaralanilor’60” timp, căliteratura părea săfiintrat, șidrept,lucru!, curios înacelași însă, înlumeanoastră atinerilor. Steaua cosmopoliteîn practici alerevistei scandalul legat de așa zisele căderi s-a mutat repede laBucurești după l-amcunoscutpuțin.El Baconski PetruCubleșan,Poantă. Pe A.E. Rău, Virgil Ardeleanu, Constantin m-am legat sufletește de Aurel prezent. Atunci i-am cunoscutși să păstrează nealterate pânăîn literelor românești, prietenii care marcanți azimembri redactori, ai am legat lor prietenii cu tinerii revistelorredacțiile amintite, chemați săseafirme. Frecventând atoare încare erau tinerii cei dintâi unei atmosfere deliberă viață cre Rândul desus:G.Tomuţa, D.R. Popescu, I.Florea-Rari şte, Mircea Tomuş Este drept și,tot odată, curios . Aura lui Baconski persista, . Aura persista, luiBaconski - interviu cu cu interviu această deschidere deorizont universale. Ar fipututsăpară că ie, cât șispre cele europene și română dintre cele douărăzboa tural, atât spre literatura șicultura lărgiseSe vizibilșiorizontul cul era depășit, multrămas înurmă. oretice, șfichiuiri fie prin ironice, drastic, fieîn lor te formulările cei dela acele forme rudimentare pecare șifățiș angajate,literaturii strict în nici proză Modelul șinicicritică. anii5o, prin se scrisese nicipoezie, aproape cum nimeni nu mai scria cumva de la sine, în altă zodie; de Baconsky, dar, înrealitate, nu explicită, cum fusese cea inițiată poate așaceva șifără oinsurecție cum arfi fost dedemonstrat căse venise oarecum delasine, cași Steaua Vasile Fanache le sancționaseră lesancționaseră , Leonida Neamţu - - -

15 STEAUA 1/2019 16 STEAUA 1/2019 unor posibilități cvasi-nelimitate decreațielibertatea oferea iluzia siune personală.Astfel definită, însușească, săfacădinelodimen să-l înțeleagă, darmaialessăși-l să seapropie deacest idealși și inteligenței proprii, nunumai putereaprin vizionară atalentului creatoare are posibilitatea, tocmai orice individualitate cu adevărat un fel decorolar alacestor valori, pe valoriuniversale, maimult, fiind idealul comunist fiindîntemeiat limite. Înțelesuleipoliticera că individuală înanumite condiții și poate finumitun fel delibertate promovaorizonturi. Se ceva ce a anilor 60 să se desfășoare în alte degajată, aufăcutcaviața literară istorică mai drepturi, perspectiva național repusfactorul înanumite reactivate,și perspective precum procese obscure șicomponente bare agenerațiilor, cașimulte alte mentalităților, apoifatala schim ascunsă șimaidelicată aevoluției politice,strict darșidenatura mai interne, de o natură sau alta, adică diverse,de determinări și externe era tocmai așa.Unîntreg complex Redacția actuală a revistei (Vlad Moldovan, Ruxandra arevistei actuală Redacția (Vlad Cesereanu, Adrian Popescu, Radu Toderici, Victor Cubleșan) - - și posibilitățile creatoare, nuera chis arfi fost orizontul cultural care s-audeschisdinea. acesteiria iluziișiaposibilităților și literatura acelor anieste mărtu După raportul susținut de Maxim susținutdeMaxim raportul După detip muzică americană, nu era altceva decât cea maipură frază dedeschidere alui,șicare eisăltărețe,ritmurile pânălaprima teptați invitații pe șicare i-apurtat, muzica defond, cu care erau aș ceputul acestui eveniment, afost a fost cutotul nou, încădelaîn de Biblioteca Universitară. Ceea ce Cultură aStudenților, peste drum un fel de plenară lărgită, la Casa de zat omanifestare largă departid, sale. cuunanînainteaDej morții de la noi, inițiată de Gheorghiu- comunist Moscova apartidului clamații deindependență față de în anul1964,cuocaziaacelei pro pe viu, cumsespune, acest lucru se modificase. Aveam să constat, că strategia lordeansamblunu țelor efective rămăsese aceeași, greu cădispoziția for desurprins Numai că, oricât de larg des După obicei,După la Cluj, s-a organi country. ------

luciul unuilac, ușormici șistârnea gea, cumopalădevânt atinge aburoase aleacestui vis. Le atin re aproape căatingea marginile transmiteau ceva ca caunfrison creației, acestea iargândurile îmi apărece, devisul îmbătat, cade-o cândîncăeram mele, pe-atunci, vista cosmopolite și evazioniste de la re cum sespuseseînepocă,devierile nici unuldincei care au „înfierat”, document, șirdincare nualipsit să-șipunăsemnăturadoritorii pe un șirgros, cao „coadă laceva”, de că la Cluj, demuzi înaceleași ritmuri adeziune letezele plenarei. Eibine, puteau să-șilasesemnătura de mai multe foi albe, pecare invitații care fuseseprezidiul aufost lăsate comitetului regional, pemasala Berghianu, care era primsecretarul misă uneioglinzilichide. crețuri, ceva caoînfiorare trans de Radu Constantinescu,de Radu 2007) Cam acestea erau gândurile country Steaua Clujul înritmdevals imperial (din volumul de interviuri (din volumul deinterviuri , s-a format, de îndată, condusă deBaconsky. - - - - - ,

CĂRTĂRESCU MIRCEA S profil european incontestabil: lența Stimați colegi șistudenți, Babeș-Bolyai, Distinși oaspețiaiUniversității Cărtărescu, Stimate domnule profesor Mircea beș-Bolyai, al Senatului Universitățiial Senatului Ba- timate domnule Președinte Echilibrînd , UBBși-aconstruit un Tradiția și Exce- de replica implicitălaodeclarație este cultura europeană”; dincolo declara Cărtărescu „Patria mea a fost invitat deonoare, Mircea delaMadrid,unde gul decarte noastre. culturale aleUniversității concretizare fireasc european, astăzi, reprezintă o român cucel maimare renume său profesoral ascriitorului includerea, în onorifică, corpul Anul acesta chiar, latîr ă apoliticilor Doctor HonorisCausa - întregii salecreații. care așazăeuropenismul labaza tre profesorii săipeun scriitor europeană prin săîlprimească onoare pentru orice universitate raturii sale). Consider că este o ovocație (alite și mărturisește zează o poziție (a creatorului) profesiune decredință sinteti românești),culturii oasemenea Stănescu (un alt mare scriitor al lui Nichita similară, aparținînd al Universității Babeș-Bolyai Laudatio Ioana Bican Ioana - - -

17 STEAUA 1/2019 18 STEAUA 1/2019 un eveniment editorial, aoferit, recunoscut ca încă de la apariție Faruri, vitrine, fotografii de poezii cu care a debutat, să îșirealizeze visurile. Volumul contestată între permis timp, le-a ea, atîtși dedorită violent ace de după1989,iarlibertatea au luat înpieptschimbarea lumii comuniste,decenii ale dictaturii re, formate înultimele intelectual mailarg,ric pentru generațiile ca plaritatea sa,într-un context isto recunoaștem, implicit, șiexem tărescu generației 80”,„aparține literare, spunemcăscriitorul Căr- specialiștiloristoriei clasificările ting Literatură română și universitar, predînd de cursuri românesc despre cartea cu oteză care avea sădevină a susținutundoctorat, tot acolo, literaturii române din București, curs, asistent la catedra de Istoria ce”. 1991adevenit, con În prin și redactor larevista „Caiete criti laUniuneaScriitorilor funcționar să, imaginată înroman…), apoi degrabă, cuaceea, monstruoa ai generală (pecare mulțicititori profesor deromână laoșcoală în 1980.Între 1980și1989afost Litere bucureșteană, absolvind-o a devenit student la Facultatea de din București, Mircea Cărtărescu absolvirea Liceului „D. Cantemir” generațiilor postcomuniste: după ușor, numeroși universitari ai ei, untiparîncare serecunosc, sională oglindește, în etapele nostru, iarbiografia saprofe Litere bucureșteană, este colegul Cărtărescu, delaFacultatea de că profesorul universitar Mircea mânească șieuropeană. Pentru astăzi, înlumeaștiințifică, ro precum șiatîtea poziții comune, tradiția unei colaborări istorice, unei universități de care ne leagă membru alcorpului academical Babeș-Bolyai omagiază astfel un Solenoidului De asemenea,UniversitateaDe Atunci cînd, însușindu-ne , laaceeași Universitate. , iaracumeste profesor oidentifică, azi, Postmodernismul Creative wri (din1980), ------

de a fi în lume – și în glorie, într-o de afiînlume–șiglorie, într-o ca „un nouchip” (arfispusclasicii) înceeaimprimîndu-se ce trăiam experiențelor existențiale majore, ficili, unsunetde fond diferit al totodată, acelor tinerilor anidi publicistică și proză diaristică, ne, nuvele, povestiri, eseuri, (alcătuită dinpoezie, roma reprezentacei maiimportanți îiesteMircea unuldin Cărtărescu care generația oscria 80–șicăreia matrițele reci”, alnoiiliteraturi, pe lunar, vopsit proaspăt, curbatîn tuală șisentimentală, în „spectrul tre, și-afăcuteducația, intelec- profesoral al universităților noas- acorpuluicea maimare parte că nu greșesc afirmînd fotografii și Anteros în care păstrăvi înoată…” ( aruncă pe fețe o umbră verzuie/ de pădure depinîncănemai guvernam tinerețea/ ce cumiros anotimpurilor,de doctrinele ne fragile/rii încare odată, iluminați scînteieri înboabaderouă, impe reînvierea unorspații șitimpuri, pierdute memoriei,/ peepiderma tînd developarea unorimagini aluminii/aștepshakespeariană fotosensibile, drepte înfurtuna alte/ devenim unfel desubstanțe bănuței cîtnoi de în și brîndușe galbene, pepajiștea plinăde șicorni cuflori cirus/ lîngăarțari drapată încicloane, cumulusși primăvara seîntoarce înglorie este, deasupra lui,inuman: „ căutînd glorie lelor volume deautor, dintr-o mera, doar, principa titlurile ceremonialului,rigorile voi enu- autorului. Respectînd scrierilor porane și buni cunoscători ai pasionați ailiteraturii contem de față, desigur, cutoții, cititori Suntem, astăzi, laceremonia fie prezentată aiciîndetaliu. românesc), nu are nevoie să Eminescu șipostmodernismului literaturii române –poezieilui dar șidinstudiiconsacrate Opera lui Mircea Cărtărescu in extremis săsesalveze detot ce , 1980,p. 46-47). Cred , învol. , aumanului Faruri, vitrine, că, astăzi, cînd Eros n ți. ------

Un omcare scrie. Jurnal2011– ( marginea vieţii gostei noastre 2010 străine (2007), II (2004), pixeli (2002), man (2002), Jurnal I mul românesc CD Dublu Orbitor. stângă Aripa Travesti chimeric vantul următoare Totul (1980), Faruri, vitrine, fotografii bibliografie ( astăzi, îngăduiți-misăplec dela Honoris Causa caremei prin titlulde astfel expresia elipticăadiplo Mircea Cărtărescu, șiaamplifica al scriitorului șiuniversitarului jumătate desecol. a literaturii europene dinultima sale, imaginară într-o axiologie statutul excepțional al operei tru lumileluionirice confirmă diferite, acăror fascinație pen de formații diferite, dingenerații cititori scriitorul îșiface părtași asensuluilumiilacarecăutări acestea sunt concretizările unei organicității supraumane, toate halucinațiile ale postmoderne mecanice alemodernității și calipsa maternă șiorașul infernal, apo monstruosul șiangelicul, natura visul șidragostea, copilul divin, poetul damnat, dublul, moartea, a stilului” luiMircea Cărtărescu: oadevărată poarte „signatură astăzi, pentru mulțicititori, să temelor principale, care auajuns, peoconstanțăme sesprijină a expresive dintoate aceste volu 2017 2015) (2005), Pentru acreiona unportret (2011), (2018). Varietatea formelor (1984), (2003), , poemepic(1990), , Peisaj dupăisterie (2010), cumfiguris (2001), (1994), Nimic Pururi tânăr, Poeme deamor , studiu critic (1991), , studiucritic Baroane! (1998), Orbitor. dreaptă Aripa Nostalgia în sine Enciclopedia zmeilor Enciclopedia Ochiul căpruiOchiul aldra (2010), De ce iubimfemeile De , studiu critic (1999), , studiu critic (2012), îieste acordat, Orbitor. Corpul (2014), Visul Dragostea Zen. Jurnal2004- (2005), Postmodernis- ) covîrșitoare: (în , modelele ), 1989, înfăşurat Frumoasele Fata dela , (1996), , poeme Solenoid Solenoid (1982), (2017), (1994), ediţiile Doctor Doctor Jurnal Visul , ro , Le- în ------

ințific și tehnologic a remodelat eu însumi».Fiecare progres ști de« caredeparte sunt suntem înstare sămergem mai asta decîndneștim,pentru cănu lumea noastră imediată. Am făcut incomprehensibilul, metafore din Mereu folosim, casă-nțelegem prapunere cuantică, jocvideo. ca hologramă, computer, su finesc. Easunăastfel: „Universul care aspecte îlde mai particulare a umanuluiîncele maigenerale și epoci, detehnologii, deevoluție lumii deazi,aflate la răscruce de personalăasupraviziune foarte gulează, reflexiv șimefient, o p. coa 477),Mircea Cărtărescu (București, Humanitas, 2018, care scrie. Jurnal2011–2017 volum său, aljurnalului a umanului,așadar: celebrăm astăzi. rea umanistăaoperei pecare o chip esențial, despre înrădăcina aceste fragmente nevorbesc, în nu potfi „decojite”. Amîndouă cel decare nicilumea,opera, îl reprezintă subiectul, teză aviziuniiautorului – împreună, încercare într-o desin uă –ceea ce leleagășiaduce – văzute întimp. Și,înamîndo universul și opera, amîndouă care creația salepuneînrelație: comentează cele douăentități pe două fragmente încare elînsuși mele/ cîtdescînteietoare sunt sunt glandele cît deîndepărtate gere: „cît desticlosecreierul meu, ale suferinței peaceastă convin își clădeaimaginile halucinante Mircea Cărtărescu, lumea denoiînșine dar nu suntem capabili sădecojim mereu mintea de corp șidecreier, esențial: „ ment cadenței salepoematice, unfrag în lume)”. Reiau, insistîndasupra lumea, într-adevăr, noi, nu noi e-n lumea de noi înșine (Straniu e că dar nusuntem capabili sădecojim mereu mintea decorp și decreier, adică despre noi.Am pututdecoji imaginea noastră despre lume, Despre univers caocoajă Am pututdecojiAm în anii80, ”. Poezia lui noi în ultimul sau Un om centrul deja, eu ------,

ringele meu! (…) șchiopătezringele de zgîrci –/cîtdenostalgic ela- ministere demăduvă șiștranduri pului meucaprintr-un oraș cu mea!/ măplimbpeșoselelecor oasele mele, ce clocotită elimfa cît șice mise va maidadescris, extindere încercuri (…) Nuștiu mereu spre o asta,cimaicurînd îndreptată spre cer, deșitinde nueo săgeată Gîndirea artistică felinar înnoaptea tainterioară. o continuă bîjbîire nuă, ci,ideal, o continuă adîncire, Literatura nueoînălțare conti lungulviețiilui. mai bine»de-a «dince nuscrie înce Nimeni și triumfalist înopera unui autor. Cărtărescu, „ unei opere: Nu, Mircea scrie literare,riilor despre construcția liniar-progresiste, familiară isto operei sale– îl situeazăpeacesta îninteriorul din atelierul scriitorului –șicare îl voi citaaicieste omărturisire oceanul Istoriei. și uncreator vulnerabil, foarte în mareadică, un foarte scriitor, fiind mai presus fie, deepocasa.Să al epociisaleși reușeșteMircea Cărtărescu în ce măsură unscriitor precum lumii încare trăim. Ceea ce arată noastrăastăzi, reflecția asupra și „creier”, teme care construiesc, clasice, aleantitezei dintre „corp” post-umanismul, teme literare tehnologia, aumanismuluicu dului cucosmosul, areligiei cu precum confruntarea indivi adună împreună, implicit, teme ungreier”,trist Mircea Cărtărescu cit îi răspunde, expli intertextual, literatura română, căruiaadesea predecesorimai iluștri aisăidin unde –înviziuneaunuiadincei 170-171). de mine e infernul meu!” ( a gingiilor,/ ce adînc, ce adînc deluminaiad vertebre/ orbit de orașulprin meucuzgîrie-nori – „răgușit, tomnatic, vrăjește Al doileafragment pecare Așezînd lumea , în Nu e nimic progresiv Dragostea împotriva , totodată, fără busolăși în noi Departe sunt Departe , 1994,p. viziunii , acolo săfie săfie - - - - -

Solenoid ladoianideapariție Solenoid Cărtărescu, broșură Humanitas, cercuri amsămaipot” (Mircea dar amsă-ncerc parte, cred,parte, rațiunea a principală cibilă aautorului ei,iarpedealtă signaturade oparte, recognos al acestei opere reprezintă, pe Solenoid își defineaviziuneadin romanul ( „îl zdrobește și totuși nu-l învinge” trul lumii(șialoperei), olumece uman se află în recen subiectul Mircea Cărtărescu, aceasta, înca operei caracteristică lui foarte zodii și … de creație. E o imagine în centrul de stele, mișcărilor de sau cititor aloperei –este așezat atorul/cunoscătorul lumii,scriitor cosmologii –cre încare subiectul aretrică, șielforme analogeunei concenunei poeticiîndezvoltare 2017, s.n., I.B.). acesta, Modelul al de laceremonios laironic, cu plex, definit de nuanțe mergînd întotdeauna, com într-un raport s-auaflat,al luiMircea Cărtărescu vol. nicicînd…” ( soră astrală, tu care niciodată,/ fața brațe, înfalduri/ ascunde-mi oh,ia-măîn minează pulsarii…// nasul, orbitele șipomețiimeiîilu decosmos/ pul meue-nconjurat piticele albecabuburuzele./ ca îneigalaxiileca gîndacii/ se-nfig tale/ săhrănesc țepii galbeni./ sem doardeoclipăhotarulgurii murdar demeconiu/ cîndtrecu ce mi-aipus-o/ cosmosului: „din cununa despini te deasenaște, condamnat, încădinain artistului tragismul cristic încarede poeziecărtăresciene, volumeginarul alprimelor oniric luiași, insistent construite înima aleaceașadar –aunorpostùri organică –încercuri concentrice, din cunoscător ipostaza subiectului diverse alelumii.Dar meridiane mai diverse vîrste, depecele mai succesului său la cititori de cele Ibidem Inovațiile imaginarului poetic Dragostea Solenoid ), așacumautorul însuși . Umanismulindiscutabil Cununa de spini este ocontinuare , 1994,p. 154). săstea încentrul întîlnește să- cînd orăcăiam nchei cîte figura , în ------,

19 STEAUA 1/2019 20 STEAUA 1/2019 bitoare fantasie…”. „Altfel, nuștiu „săpa lumi”, „fie șiînacadea/or non literar imuabil, încare putem cititorii împăcați astfel cuunca Levantul se întreabă eroul lui, Manoil, în Lini palma rece, desă-ntipăresc înel/ dă marmoră ce ții/Creieru-mi în (…)/ Fantasie culungi pene, braț necată acahfelei dînoglindă… cînt/ Lalumina-ntu aprinse-o Sunteți orchideea dimineți cari-n Levantul cronotop!/ almeu, tuești Rîs șioualaltor universuri, dă cuarț bă infinitulîntr-un strop,/ Glob cotu-și/ Launsoare ce preschim sătopeșterigla șiecherupierde darmoaletotuși,/dă cristal Parcă carnaval!/ Vis precis ca șio riglă Pogribanie spoităîncolori dă pocalul revărsat dinsîntul Graal!/ scînteie cloformul/ Ca șivinuldin ceȘoaptă șoptești tăcerea und ției, „formă ce coprinzi informul/ fundamentalprincipiul al crea fantezie. Pentru că „fantezia” este al suferinței (re)creatoare, întru nul ironiei tandre, al admirației și ția poeticăromânească subsem Levantul este împlinit, în1990,devolumul alopereiun cerc sale important postmoderne,al deconstrucției volume,în primele fin bisturiul litatea șicitatul dinclasicimarcau, tradiția literară. Dacăintertextua pentru urmărește oricine lista epoci istorice. Este evident, naționale sau aluneianumite alistoriei literarecontextul strict fenomen care depășește demult alte continente –este însineun Cărtărescu, înEuropa –dar și pe cură, înultimuldeceniu, Mircea rostirii. scriitor îi inventează formele apăsarea lumii – șicăreia unmare interioară, cea care mut sub urlă trăim”, dacănuamavea libertatea experiența, „Altfel, nuștimdece decît din care citamaici–șinuputem de ce viv”, seîncheiemeditația Faima crescîndă de care se bu i le, a vieții, a amorului rebel?”, să repetăm, apropriindu-ne , și poetul prin el,, șipoetulprin șinoi, ; întristare șifrămînt,/ , care reinventează tradi ------´ acest început demileniu:Mircea șicivice mondiale,artistice la alescenei cele maiimportante face cuunadinfigurile avem de-a cu care opera saafost distinsă,că impresionantă de premii literare, necruțătoare oglindă. Faptul că viziuni, ca o inegalabilă și priile întregi, punîndu-iînfață pro sale deaseadresa umanității puternice ale capacității operei cred, unadintre dovezile cele mai politicilesale,prin și constituie, stituție nul-arfiputut „orchestra” tăzi, unfenomen pecare nicioin este,al luiMircea Cărtărescu as catalană. rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, bulgară, slovenă, daneză,bască, maghiară, norvegiană, ivrit, olandeză, polonă,portugheză, franceză, suedeză,spaniolă, italiană, în engleză,germană, de succes. Afost tradus, astfel, în aceste „traversări lingvistice” traducători șiromâniști străini, nul unora din cei mai renumiți despriji că opera saare parte ale traducerilor. Este adevărat și a traversa frontierele lingvistice unui publicextremdedivers și de capacitatea operei saledeavorbi te luiînstrăinătate vorbesc despre las Letras recent, cuPremiul Spania (2017),respectiv, cel mai ropeană (2015),Premiul Leteo, al Austriei pentru literatură eu Leipzig (2015);Premiul destat țelegere europeană al orașului (2014), Premiul pentru în cărții dePlata, Sebastian San Euskadi un vaso (2013), PremiulSad Internațional dePoezie delaNovi Marele Premiu alFestivalului Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), (2012),PremiulBerlin Spycher – „Haus derKulturen der Welt“, Internațional pentru Literatură de la Vileniča (2011),Premiul Internațional pentru Literatură Moldova,Republica cuPremiul șidin dinRomânia Scriitorilor ale Academiei șiUniunii Române afostCărtărescu distinscupremii , Spania(2014),Premiul Succesul internațional (2018).Premiile acorda Formentor de Tormenta en ------Cronicar înnegurat al vremurilor afara unorstandarde etice înalte. Marea literatură nupoate exista în tului șivalorileetice aleumanității. despre legătura dintre opera spiri cunoscător șicosmos. Este vorba dincolo decea dintre subiectul a sa–oaltărelație indisolubilă, monstrează –cufiecare pagină opera de luiMircea Cărtărescu europeană. vocația dublă–națională și Universitatea noastră Causa, Honoris titlul deDoctor nostru. Pentru că, acordîndu-i tar, elogiului important, șifoarte adauge unargument suplimen literatura română clasică),vinesă nice filiații care îileagăopera de tate”, cișiînacela aluneiputer doar însensul deidenti „actelor european fiind, este este vorba despre unscriitor care, dumneavoastră elogiul Literaturii de neterminat, aducîndînfața și–defapt elogiu imperfect îngăduiți-mi să închei acest onorați oaspeți,dragi studenți, nule profesor Mircea Cărtărescu, (Ibid., p. 87). măcar deunstrop desolidaritate” noastră nudădovadă intelectuală de alțiicaei,șicăepăcat călumea sunt n.I.B.) ei(intelectualii, șisute buni șivaloroși deazi aiRomâniei dincare citez –căoamenii articol cred –continuă scriitorul înacelași spune fi învins – zdrobit –poate, cum tul ce seaflăînnoi,șicare nupoate încredereanuă săîșiafirme înspiri după isterie intelectualilor.”demonizării ( discursul celor vizați. Aici este cheia dimensiunea morală ce reiese din îideranjează peei,ci sau artistică academică sine, nu performanța fapt, nuexperiența în intelectuală de defăimare aintelectualilor: „De tuturor contemporane mișcărilor indubitabil, adevăratele mize ale identifică, incomodCărtărescu dar volumele depublicistică–Mircea noastre –în tulburi În fine,rînd,În darnuînultimul Stimați colegi, stimate dom Solenoidul , 2017,p. 86).Și conti , darnuînvins: „Eu Jurnalul și român își confirmă său, în Peisaj (nu ------

S doar câteva cuvinte, între care simplu.să fiu Să spun, adică, foarte eusimt, dimpotrivă,nevoiascrieri, despre bietele mele de pertinent voastră avorbit atât decomplex și ta mea prietenă și colega dumnea re nu-șiface ochestiune dinscris Și n-aș mai putea citi un autor ca dacă literatura n-ar fi religia mea. va salva lumea farului, din vîrful acum, abiaculuminaorbitoare vinitate, șiliteratura devine, abia cum „catedrala seumplededi că marea literatură, șivede astfel literatură scrie Cărtărescu șiinvo Mirceaapocalipse aspiritului. în viziuneasa,amenințarea unei acum îlface, șicare răscumpără, pe care scriitorul omagiat de noi mi-a plăcutcel maimultsăfiu, fără nici oezitare: înstudenție. pe linia vieții mele, aș răspunde aș fiîntrebat camundemăsimt eu vârstă tânără. mentală foarte Dacă cred șiaziunom care arămas lao și număprivesc înoglindă, mă ce recunoscător. Dacăînchidochii tată, șicare cuatât maimultmăfa tăzi. Oonoare neașteptată, nemeri extraordinară face as pe care mi-o din Europa, pentru această onoare tre cele și maibunedinRomânia Universității Babeș-Bolyai,unadin le meleșitoată recunostința mea este „mulțumesc”. Aduc mulțumiri singurul care contează cuadevărat Babeș-Bolyai, dragi prieteni, timați colegi delaUniversitatea Mă simt șiaziunstudent.Mă Asta Pentru căIoanaBican,minuna titlului de Doctortitlului Causa Honoris . N-aș scrie un rînd unrînd . N-așscrie Câteva ladecernarea gânduri frumusețea care ------știe citisemnelelumiiîncele mai situat încentrul lumii,scriitorul ta.” (Ibid.,p. creator 228). Subiect Nu maiamdestultimppentru as ochestiunedecredință.moarte, mai gravă decît una de viață și de o teorie întreagă apsalmilor pe care lediscutam,șifăcusem franceză textele șidingermană Marot, tradusesem euînsumidin OluasemdelaClément Dosoftei. sificate, înlegătură cuopera lui pagini despre ver psalmi,psaltiri Făcusem olucrare deosută să-ți daidiplomaculucrarea asta”. patru aniînfacultate? Ai putea dicat, mi-aspus: sămaifaci „Ce-ai cine e Cărtărescu. Când m-am ri lucrările corectate șiaîntrebat română „veche”, IonRotaru, aadus seminar, profesorul deliteratură mealucrarecă, dupăprima de devedere.punctele amintesc Îmi aminte, exces dezel dintoate Făceam înacea epocă,îmiaduc mai multdecâtpânăazi. oricând așteptat delaminecel maimult, inițiatică,o perioadă încare am de pelume. Afost pentru mine dent este lucrulcel maiminunat re aveam sentimentul căsăfiistu acolo, facultății, înperioada ca cred că nucleul vieții mele este țe care trebuie sănefacăatenți p. 229)–unadinacele coinciden dimineața astadetoamnă” (Ibid., „Vîntul are în ostrălucire aparte văm, alături de el, cum anume nia aceasta, vă îndemn să obser împlinind astăzi,cutoții, ceremo umile detaliialeunuianotimpși, ------e maieternă decîtneantul. învață opera lui,este că „clipa asta în neant”, ceea ce știe, ceea ce ne se duce”, deși „Voi dispărea curînd „Nu știideundevineșiîncotro Mirceacă, scrie Cărtărescu, deși creatorimarii șicosmos. Pentru la misterioasele legături dintre foarte multe toatefoarte lucruri, jurul nostru. mai umileșimărunte realitate începând cuînsușiconceptul de fiecare bucățică de realitate, curiozitate generală, care încerc, alismul, felul cartezianismul, în tea mea,ci,dimpotrivă,rațion caracterizează cel maibinemin frumos despre asta), este ceea ce colega meaIoanaavorbit atât de scos înevidență (șimăbucurcăși sului meu, care este întotdeauna șivizionaralscri oniric caracterul nu lăsacolțișoare necercetate. Nu duce până la capăt, lucrurile de-a cultural, despre dorința mea de a curiozitatea meapentru orice fapt despre firea meaobsesivă, despre dent, cicasăvă vorbesc puțin accentuez excelența meacastu povestit toate acestea nucasă la poeziacontemporană. Am versificați de la începuturi și până înțelege scriitor, astfel că, figurată deopera unuimare este însășieternitatea omeneas atît defrumoasă! rămîi Întotdeauna m-auinteresat , îmispun,zîmbind, . și până la lucrurile celeși pânălalucrurile Mircea Cărtărescu îndemnat încît săoputem ”. Iar clipaaceasta săînțeleg deaceastă căci ești Clipă, care din - - - - -

21 STEAUA 1/2019 22 STEAUA 1/2019 parazitologie. Făceam pe-atunci să-mi cadăsubochiuntratat de a tot ceea ce amscris. ulterior, și-aaruncat umbra asupra Commedia cu care n-am citit nici logie. du-mi să citesc un tratat de topo revoluționat lumea interioară dân- amiciție, launmoment dat mi-a care amavut orelație decaldă Profesorul Marcus, Solomon cu delogică îmi placscrierile matematicieni,marii de asemenea mult despre matematic de istorie înultimavreme. Am citit nat defizicacuantică, debiologie, științifice. Sunt depasio extrem ceea ce citesc este literatură. despre mine. din Șidoarunsfert cel mai fără săcitesc. Este poate lucrul altceva la-ndemână.Nupottrăi dacăn-am și tabeledelogaritmi și scriitor. citind uneori surprind Mă mult caunsimplucititor decât ca totdeauna m-amprețuit multmai tură. Sunt uncititor omnivor, în faptul căeunucitesc doarlitera dintre autorii deliteratură, este deosebește ceva de cei mai mulți existenței noastre. Dacă mă mare, existenței noastre, spun ceva despre miracolul că lumeaexistă. singurul miracol este însușifaptul sunt posibile miracole înlume, Cum spunea Wittgenstein, nu alumii. dinpoeziauriașă o parte carelucruri mis-aupărutmereu lor șilemanevrează dininterior, care pătrund încreierul insecte care trăiesc înochi,laringe, comparație cu lumea paraziților s-a părutapoiblândșiuman în pentru cătot l-am pomenit, mi parazitologie. luiDante, Infernul în casă,între de care șiacea carte avea debiologie maimulte cărți agronom lacare stăteam îngazdă de lângăDunăre, șiinginerul agricolăpractică înniște orezării etichetele depeproduse, citesc În adolescențăÎn s-a întâmplat Citesc rând înprimul scrieri L-am parcurs cupasiunea că putem gândiasupra sigur pe care-l potspune sigur pecare-l . Mi s-a părut uluitor,. Mi și, Am încercat șieu, și cel, șimai ă șidespre Divina Divina - - - - - .

poezia nu există doar în culegerile poezia nuexistă doarînculegerile se arată pretutindeni în lume, căci Dumnezeu. leg gândirea depoetvizionaralui citind tot ce sepoate citi,săînțe mai gândit puțin, a adăugat: „Dar e poezie să scriu dinar.spus, „ „Domnule,”i-a mine, absolutneașteptat șiextraor Cioran i-adat unrăspuns, pentru întrebat cuce seocupă.Lacare vorbă, Baudoinl-a pânălaurmă mănânce alăturifără săscoată o și, pentru căera puțin penibilsă cum sespune. Nusecunoșteau, grav,foarte împovărat degânduri săsteanimerit lângăundomn oarecare, launsimpozionmulți aniînurmă, Cioran, fără săștiecineeste. Era cu ment dat, cuml-a Travesti bine șicare mi-ailustrat romanul Baudoin, pecare l-amcunoscut desenatorimari francezi, Edmond ideii de poezie. Unul dintre cei mai sens multmaiînaltșigeneral al și ea, în anumite condiții, dintr-un lor. cuvintelor seîmpărtășește Arta cuvinte nu înseamnănumaiarta exemplu depoezienaturală. în lumeanoastră. copilul format deplinpătrunde staredintr-o într-alta pânăcând o continuămetamorfoză, trecere tor organe. Cunoaște ocontinuă se resorb pentru adanaștere al speciei noastre, organe care apoi organe caracteristice stadiilor până ajungelastadiuluman.Are apoi reptilelor, apoimamiferelor, re, apoipeștilor, apoiamfibienilor, început dema asemeneaaricilor pele evoluției specieisale. Elela mei, pruncul trece toate prin eta repetăÎn pântecul filogenia.ma embriologic dupăcare ontogenia logie este cunoscutulfenomen excepție. Unexemplu dinbio Acolo poeziaexistă doarprin deversuri. în lume, nuîncărțile poezie este cea pe care o găsim lumii noastre. de versuri, ciînfiecare colțișor al Gândirea Sa depoetvizionar Gândirea Sa P entru căpoezie, pentru mine, , îmipovestea, laun mo și înpauzademasăs-a De fapt, adevărataDe .” .” Iar dupăce s-a Este unuimitor întâlnit peEmil încerc ------, a versurilor. inclusiv apoezieiînsensuldeartă de deasupra tuturor lucrurilor, incandescent depoezie mă vârful zone acunoașterii este pânălaur așteptărilor Dumnezeu, tot ce facem deasupra filozofie, pânălagândirea despre umile în orice domeniu, delacele mai că tot ce facem maibineînlume, Cuvintele luiCioran arată, cred eu, în ea credință” ce sensadat elacelei „profesiuni de lozofică înesență, poezie?Nuștiu poezie. ce De îșinumește opera, fi ce aspusCioran căîncearcă săscrie vestea șiaînceput săseîntrebe de Cioran, Baudoinarevăzut toată po alături de marele dupăce târziu, aaflatMai rele schimbat. cuvinte pecare le-au greu.”foarte vântul de grație apoeziei,și anume cu spaniolă de atunci, a devenit Lorca folosește uncuv totuși metaforic, și și dispare. Dar poate fi înțeleasă poezia,easefărâmițeazăexprimi te înmomentul exprima, încare dumneavoastră”. Poezia nu sepoa- știu”, răspundea el „ Lorca într-un eseufaimos. „Nu poezie. „Ce este poezia?” seîntreba este adevăratatetraedru de cuarț piramide. marilor Acestîn vârful edru numit cunoaștere așacumunmictetra de lumii, încununeazăfiecare efort grație, care este poezianaturală a mersul lucrurilor. Această stare de în fiecare clipă,la realitate șila Zen presupune noastră, adecvarea în curenții semișcăondulatpe fundulmării acestei lumi. lume este fiecăruilucrudin adecvarea grațiaea exprimă universală, care de discipline, darînansamblulei noi îlfragmentăm front deschisșicontinuu, pecare C unoașterea umanăeste un și aminții noastre până la scrisul depoezie,până lascrisul de duende un înțeles profund. foarte un numecomun alstării sui generis de apă. și posibilităților oricărei Acestea aufost singu piramidon . Poezia este Așa cumalgelede filozof și eseist , dareugăsesc într-o mulțime într-o Așa cumcalea și nuș în acest sens era așezat în cultura â căastat nt care, la legile duende tiți nici ------,

tă și-ipercepe imediat dimensiu el îlvede deoda dintoate părțile sparge etc. cubistă, Ca înpictura losește, dince e făcut, căsepoate noi,ceiprivim care știmlace fo de exemplu, nu-lprivește cumîl Un copil mic, dacăvede unpahar, copilărie. înprima cum leprivim lucrurile,și genuin,deaprivi așa cuvintelor, ciunfel special, oblic nu este lorpoezie.prima Pentru căpoezia au fost poețiînainte deafiscris poețidinliteraturaMarii lumii niciunvers,n-au scris niciodată. lumii. Cei poețiprobabil maimari deasupra versurilor sale. așeza șielun a zii trebuie săfi fost poetînainte de care versuri. scrie Un autor de poe străbate aceasta lumina poeziei poate troznesc șicrapă, dartocmai prin pleznesc, acestei lumi imperfecte Cohen, este poezia.Lucrurile evreiască șiîncântecul luiLeonard printre crăpăturile ființei înmistica aduce, ca pecareal lucrurilor poetulni-l Acest degrație surplus șiminune și înaripat, deasupra fiecăruilucru. ară, tot ceea ce tremură, jucăușdar argintul viu, caflacara depe como literal „spiriduș”. agitat, Unspirit ca limbaspaniolă În sau are părerea eisunt cei maiipocriți poeții contemporani, care, după umanității.ipocriziei Eaîiurăște pe adolescentă revoltată împotriva central este Frances sau Franny, o înseamnă poezia. Acolo, personajul o meditație memorabilă despre ce Î minunată scriere a lui J. D. Salinger. minte acum vine-n ezia învasul lorimpermeabil. calitatea cuvintelor de a ținepo a poeziei,folosind pentru aceasta le, altfel seci,cumareea universală ezie. poețiau inundat versuri Marii saenigmatică depoezie.partea nea ascunsănouă,celor maturi, n cartea sa n cartea învăța săscrie. Fiecare depo are oparte obiect Poet este cel care vede poezia duende în lume. în primul rândîn primul

lumina care sestrecoară Franny șiZooey piramidon . Ce

Numai astfel poate Poet nueste acela duende o scenă dintr-o oscenă dintr-o înseamnă asta înseamnă de cristal decristal o artă a oartă există Îmi Îmi ? ------Franny îirăspunde: „ antologii, admirați de toată lumea. poeți laureați, care auversuri în doi dintre profesorii eisunt eiînșiși atât negativism, și-iamintește că dintre toți. Prietenul ei e revoltat de măcar dearecunoaște stropii de aaducepoet. De pelume, sau mizerabile în care trăim cu toții, om care arămas, înciudalumii misiunea poetuluișia fiecărui lume. să aduci un strop de frumusețe lingvistice structuri evăr, poezienuînseamnă poezie adevărată”. Fiindcă, într-ad „ într-un val deemoțiecopleșitoare. pe cândființa eidispare, senăruie ta seîntrupează înaceastă icoană, icoană, unarhetip. Tot ce este poe este aidomazeiței frumusețiieste o în care eleste aidomaluiAres iarea și decelălalt. Pentru ea,acest cuplu esteSapho îndrăgostită și de unul, aceastăprivind scenă, pentru că rală, dedizolvare apropriei ființe, la ceea ce vede. Este visce oreacție poeziei este poetei reacția Miezul vindu-se înochicumare pasiune. se privesc. Ofată șiunbărbat, pri în picioare, unulînfața celuilalt și frumoșicadoizei,tineri, care stau privește dedupăocoloană doi avea uncerc literar îninsulaLesbos, uimitoare. însăși,poetacare Sapho poezia care arămas întreagă. Este fragmente dinalte poezii.Am citit poezie întreagă șicamnouăzeci de aflat cutristețe, a rămas osingură la opera luiSapho, dincare, am această scriere ammersimediat lui Sapho. Când dată amcititprima de omare frumusețe dinpoezia Lesbos. mii cincisute deani,dininsula răspunde ea.Poeta deacumdouă contrariat, prietenul ei. omaiîntreabă, șifarseuri, ipocriți atunci cineeste poet, dacătoți sunt sub această splendidădefiniție. Dar poezia din ce”. din Chiarașaeste: omare parte sofisticatefoarte găinațurilingvisti poeți Într-adevăr Aceasta este, într-un fel, adevărați, ci doar autori de După careDupă citează versuri cărțile depoezie cărțile ”, mi-am spus, „aici este sofisticate, ci Ăștia nusunt săcreezi „Sapho”, cade în - - - - -

ele. Nucitesc realiste, decât pentru poeziadin pildă, nicimăcarromane clasice, mine cu adevărat. asta mă intereseazăDoar și pe poezie care gilele noastre organe interne. întotdeauna: oplatoșă pentru fra Poate căacesta afost rolul poeziei, ce, șicare iiapără organele interne. o construiește acochilieigeometrică sale, pecare bălos șiminunea și melcul moale șiopera sa este cea dintreartist lizările”. Diferența dintre viața unui ele nu poțispunece vrei săspui infern, încare primat, încare lumeațisepare un care nupoțiscrie, încare eștide suntîn perioadele locui. Golurile n-am putea intra și n-am putea casă construită numaidinplinuri rile, pecare leștienumaiel. însăcontează maialesgolu artist meuliterar.ale efortului Pentru un sunt „plinurile” care sevăd imediat pentru mine, acesteaimportant avut, darnuastaeste care le-am curecunoașterile primit, pe le-am mele, cupremiile pecarecu cărțile poet – în fața căruia trebuie să te trecătoare alumiieste unmare lucru în care se arată frumusețea un mare face poet. Oricine un rând.în primul Orice sculptor este rândîn primul unmare poet. spune căorice mare prozator este prozator, este unmare poet, șiaș Tolstoi. Pentru să-lcitești astamerită pe sclipesc câteva delumină. puncte în clarobscurul rembrandtian poețiailumii.Așamai mari cum pură și înaltă, la nivelul celor câtevasclipiri, străluciri depoezie culeg dinaceastă carte o epopeegigantică, cidoarcasă făcut, în minunata ei dintotdeauna viața. IoanaBicana înclini. Acest gândmi-aghidat Orice pictor esteOrice unmare pictor poet Vă mulțumesc. contează maimultdecât „rea Tolstoi nueste unmare încă Andrei Zamfirescu fără săștiecumșide Război șipace înnebunești fiindcă există Eu nu citesc, de (transcriere de laudatio în câteva lume. Î ca pe ntr-o ntr-o liste , și - - - - )

23 STEAUA 1/2019 24 STEAUA 1/2019 E un element definitoriu pentruluiEmil lirica lume ideologică asemenea,ca rigidă. De lucid, saucel într-o neo-romantic, libertatea care urmărea să-șidemonstreze, visul prin acestui grup literar oniric, ungrup subversiv este, salaestetica deci,chiarapartenența luiEmilBrumaru aliricii caracteristică O primă Virgil Mazilescu. grup peLeonid Dimov, Dumitru Țepeneag, reamintesc canotorii componenți aiacelui dinlotuloniricilor.care afăcutparte Îi delicat Un oniric Adrian Popescu țărâna pecare oduce petălpi,dincolo. de laBlagaEmilBrumaru. fie ușoară Să-i înlume”.„căderii Paradisul va fi „îndestrămare”, paradisiac provoacă undramatic sentiment Ca laBlaga,nostalgia dupăunspațiu „tristețe metafizică”, în blagieni.termeni univers delicat, ușor, plăcut,cuo conectat senzorial-melancolic, altfel spusevocarea unui „du-te-vino”, candoare-tristețe, saudeinterfață: Brumaru, de există unsubtilmecanismliric antologiile șiistoriile literare, eunpoet mil Brumarufigurează înaproape toate 1938-2019 Emil Brumaru

al E Hobbitul șiîngerii Ruxandra Cesereanu răsfățat penoi,ceilalți. jucat pepământ șine-a să spereste cașiînceruri săsejoace pre cât s-a Cale luminoasă,donEmilHobbitul! trickster șiunîngerlasenectute,postmodern afost un și fățiș castitatea. Autorul, untrubadur puritate, lascivitatea depășind, însă,procentual tranziție între trupșisuflet, între lascivitate și aufost pentruÎngerii elpunți șiforme de Brumaru afost un răsfățul detrubadur. înpoezie, Inclusiv Emil ludic, laodimensiune villonescășilatihnaori pe nuanțe care delaunonirism aufuncționat recitată chiarcântată), (ori afost clasicizată Poezia luiEmil Brumaru, iubitășiprețuită și adresaInclusiv sadeemailera unahobbitică. adaptate larealitatea cotidiană delanoi. faptul căera untrăitor întot felul descorburi pișicher. șiporeclise Se Hobbit, măcarpentru un hobbitrătăcitor și,firește, poznaș chiar ori caun târguri decarte, umane. Participa și laopuzderie delansări de Facebook, întreținute curâvnă șiempatie delanoicareseniori auavut blogșipagină a prieteniilor sale. Afost șiunuldintre puținii fost să-șipovestească sagavieții,aliteraturii și Putea fiascultat zileșinopțiînșir, dacăarfi la senectute cu șarm epicșicandoare. cușarm la senectute mil Brumaruafost unuldinpuținiiscriitori aptdeisprăvi șijocuri.

entertainer globetrotter și un histrion. șiunhistrion. . Arăta ca Tot ce pot

1938-2019 Emil Brumaru

(o selecție a redacției) Prin bulionunvechi poștalion... Doar uneori maitrece monoton Poștașii aumurit, poșta s-a-nchis, Și astfel ceidoicrininuși-aumai scris, Strivi parfumulamândurora. Apoi tăcu de tot. Orouă grea Celuilalt crincebea pe-ascuns mărar. Îi răspundea dinceîn mairar Fiind înzăpezit îndatorii, Dar crinulcetrăia înmiazăzi Însuși directorul caleștilor! Plicuri adâncipudra, sculat dinzori Cântând dincorn, pe saciicupistile, Poștași înflăcărați puneau ștampile, Miresmele-ntre dânșiisăle schimbe, Ei îșităiau cuzimții delatimbre Aveau ceamainaivă diligență! Oh, pentru crudalorcorespondență Scrisori delaaltcrin, dinmiazănoapte; Care primea, scrise peplușculapte, Un crinînzăpezit îndatorii Trăia într-un oraș dinmiazăzi care și-au scris frumos Balada crinilor

Aveai părul lung până cer la Prin sufletul nostru trecu. Iubirea, şaretă cumere, Pe care leş Şi-n ceş Sunt dameiubite de fan Şi-n cărţi de ghicitcătre seară De brumăşimorelegan Copaci-şi procură jobene Viţ Din staule dulcide-amintire Prin sufletul nostru trecu. Iubirea, şaretă cumere, Romanţă Spânzurând de dânsulpepământ... Aveai părullungpânălacer Luat de dup-amiază șide vânt Și apoica fluturiisăpier Să le-mbrățișez îngenunchind Doar cufloarea grea aunuicrin Să le-ating uimitcealbe sunt Coapselor închise sămă-nchin cusfialăSânii săți-icer Mă gândeam să-țimângâi trupulsfânt Atârnai de dânsulpepământ Aveai părullungpânălacer eii necheamă cumuu! ti de cafea armistiţii tii numaitu. ţi ţi

25 STEAUA 1/2019 26 STEAUA 1/2019 A cu un detaliu: într-o versiunecu undetaliu:într-o iniția Altă Letiție. rămăsesem datoare Îi mis-apărutLetiția.mai potrivită ații, iar pentru ele, naratoarea cea la început, anumite momente, situ amestecate. Am avut înminte, de Fontana diTrevi personaj (la Vica pentru Delcă), gândindu-mălaun am început-o manele. Dacă atunci cădefapt „așa pornesc” ro apăruse. Nu mă gândisem până despre interviu tânără înprimul jurnalistă tu,defapt scrii, cine N-ai cumsăștiipentru laacestredacție, grupaj. mulțumindu-le participarea pentru Înșirăm confesiunile primitla autorilor înordinea încare le-am publicat anultrecut?” care pe le-ați „Care emizacărților ª AUTORII și latema „așa ziseirevoluții”. minte, voiam să abia schițată, misederuladejaîn cutremurul. Darnoaptea aceea, că „e prea mult”, șiatunci amscos „consiliera” meami-aatras atenția înnoaptea cutremurului,Sorin dar lă a GABRIELA GABRIELA ADAMEȘTEANU I C de lasituații? m-aîntrebat o delaunpersonajsau ți pornit Provizoratului, Fontana diTrevi à R Dimineața pierdutăDimineața lucrurile sunt lucrurile mai mă întorc laea,ca Þ se despărțea de sedespărțea ILE LORDIN2018 , care abia

- - - scăpat. aproape nu-mi vinesăcred c-am decare deocamdată e ocarte nă eapentru mine, cel puțin maiterminam. Asta înseam n-o mine, că otot luamdelacapăt și până m-amsăturat șideea, și 2018? nat Romantici lui 2014,dupăce apăruseră manuscris prin Literară l-am publicat într-o liniștit. cronici șiuneleecouri m-aumai (doar) pentru femei. Darprimele gândit (cu regret) că e un roman ceDupă l-am terminat, m-am în privințaasta,deja,surprize. cui îiva plăcea, cuinu. Am și avut, știi pentrutu, cinescrii, defapt, un publicoccidental. N-aicumsă Fontana Am scris la trei cărți înparalel, latreiAm scris cărți Începutul cugândulla cartea N-am scris Fontana Provizorat , în2006,cândînaintam . De ce. De atunci amtermi

otot lăsamdeoparte, păreau gata abiaînseptembrie Fontanei . Două treimi. Două din

la sfârșitul Românie di Trevi

Anii Anii - -

E început cu înapoi Privirea atât demultifațetat, degreu de despre interbelicul românesc, interesa, înrealitate, săspunceva ci „înainte”. Pretext, mă desigur: ce lis-amaiîntâmplat nu „după”, mult maidacăîncerc săaflu pot afladespre personajelemele poi. Pur șisimplumis-apărutcă rest, amoptat pentru privirea îna prudent. În trăim fără certitudini, captivant însineșisăneînvețe să măcar joculăstaexplorator săfie cugreu dobândite,certitudinile nou anulează,modifică, răstoarnă mic sigurșidefinitiv, și tot ce aflăm rajante. Dacătot nuputem știni tuiții maicurând defetiste, descu ilustrarea luminoasăaacestei in știm nuesigurșidefinitiv. Dare anumecănimicdinceIshikawa, „VM”, exemplificată Diagrama prin doua ilustrare aobsesieimeledin DOINA JELA grupaj parte dintr-o trilogie care dintr-o a parte flutureluifectul Villa Margareta este adoua . Este a - - - - T și modalități dealereda întot fe ale biografiilor de tot felul, precum Un colaj despre? în jurulnostru. Cum sănuscrii cazurile. Toate sepetrec zilnic altul untânărIT-ist, soluționează pereche depolițiști,unulhârșit, lași scop. o amândouăcazurile În droguri pătrund șilanoi,cuace finanțeze terorismul șitraficul de lea, criptomonedele care ajungsă cât săspunăpovestea. aldoi În după ce eviolată; supraviețuiește, o tânără searuncăpefereastră evorba greșite:primul dealegeri polițiste, casăatragă cititori. În dar aufost caracterizate drept putea spunesocialesaurealiste, punct despre?Cum sănuscrii biruit ficțiunea. „care pecare”. Am speranța căa într-uncele jocde aleficțiunii, posibilitățile documentului șipe Și mă interesasertare. să testez elucidat șideașezat frumușelîn oameni șidinpoveștile lor, fie atunci am început să citez din (Anne Carson, slice ofsomeoneelse’s orange” a with quota)isacut, asection, Anne Carson: „a quote (cognate marcat M-a ritmului. uncitat din lul deforme posibilelimbajuluiși ANDRA ROTARU STELIAN ȚURLEA Î ne ( n 2018ampublicat douăroma de a recupera diferite secvențe ribar Un planatâtdebinepusla și aapărutcaomodalitate Algoritmul Funcoin Decreation ). Le-aș ). Le-aș ). De ). De - - - - A sau desecvențele depașischițate 1 versuri ale Runceanu), de Mihaela Mihalea, în anii’80sau’90 (Ioan Luchian că evorba întâmplate decrime traumele adaptării. cu turbulențele luidomestice și cuplu deemigranți laNew York, Unde fugimdenoiînșine? fixcumsimți.scrii mele stilistice de ultimă oră, să indiferent de poezie, doarsărămâi deschisși, de nuanțe șideposibilități pentru simt devreo trei ani:sunt încămii postumă, arputea arăta ceea ce începută în2016,plusaddenda de la Blecher,gândeam că seria vesel alteoriei postmoderne, mă mai trebuie săstea lamacerat. diafan denda relativ postumă, Va probabil urma, anulviitor, oad fixcumsimți Să scrii lumea reală. cognitiv șiaproape imposibileîn filma, creând lumi posibile în firul film, se poate spune alt traseu. poate fi reasamblat, creând un colaj care, este de oriunde tăiat, caun elemente șifuncționează de Laban. CARMEN FIRAN RADU ANDRIESCU J , debiografiaGeorge lui Enescu ma carte din seria Blecheriană. Blecheriană. dinseria ma carte edi deprovincie Trecând peste pesimismul pierdută m început săscriu . Cartea e deja scrisă, dar edejascrisă, . Cartea Tribar Se poateSe derulacaun Rapsodiei române nr. cadramă aunuide Zeitgeist integrează multe eatreia șiulti Proiectasem o cut șidedog și apoi re Animalul Animalul Umbra - - - - U E folosit detoată ştiinţa meapoe O sinteză apoezieimele poate fiînfruntat destinul? unde fugim denoiînșine, cât Fred m-alăsat cualte întrebări: bru saute poate nemilos. strivi te poate face peste noapte cele și cu capcanele New Yorkului care scriitorului confruntat cu trecutul de depresie, povestea obsesiilor dincolo deradiografia unuicaz s-a șiîntâmplat. aajuns, Romanul volta șichiarluarazna. Ceea ce mi ieși dinlutulautorului, sepotre de a independențauneori și forța Personajeletras maideparte. au personaje, Fred m-au șiMimi, una aeșecului,doarcăcele două poveste desucces contrapusă cu preferate, natura, experiența și adolescenței –muzica,lecturile sului deformare înfazacopilăriei evocat/ invocat ansamblulproce este singura exploatată liric. Este esențială înformarea mea,nu chiar așa!Experiența muziciirock, rock memorie Scufundare imagisticăîn cuplăcere scrisă şipasiune.carte ză apoezieimeledepînăaici,o ironie, satiră, umor, lyră. Eosinte dragoste, serioasă, arhitectură realitate imediată, jucăreauă tică. Trimiteri livre şi şti, onirism TRAIAN ȘTEF LIVIU ANTONESEI construcţia pentru careconstrucţia m-am şobolanului Lousepopeea fie de poezie. Titlul – seîntîmplă să ltima meacarte – pare săspunătotul, darnue 5 balade şi e - - - - -

27 STEAUA 1/2019 28 STEAUA 1/2019 C C Și unomagiu adustatălui meu. grafie. Acesta este romanul meu. zece ani.Cel puţin onouăcarto nent nou, potspuneacum,după la Montreal. Şicel puţinunconti înainte deplecarea mea virtuală pene, contabiliza cineva averea anterioare. Paisprezece euro ţări cele vechi, mele dinperiplurile noului continent lesufocau pe rea ale lavolan Mituri aAmericii. fantasma drumuluişiparcurge petrecut având mereu înminte tot maimult. Toate acestea s-au care limbafranceză seimpunea din ce înce maiputernice; cea în mai difuze, iarcele aleliteraturii viunile filosofiei erau din ceîn ce multe –cea traiectorii încare alu A înainte deînceperea lui. scrierii altundeva, cu cevaluat-o vreme de a-miasumaliteratura am man publicat înromână. Decizia spaţiul românesc. Primul meuro care m-amdecissămăîntorc în Fantasma drumului memorie... un fel descufundare imagistică în eroică șicea aalcoolului etc., e zilele ploioase, era subomasăpe recide joacă,înanotimpurile și în mea esteScrisul ascunzătoarea ROBERT ȘERBAN T.LAURA ILEA şa încât înels-auintersectat mai (Humanitas, 2018). E cartea cu (Humanitas, 2018). E cartea lumii de dincolo artografia ră, la părinții tatălui, locul meu ând eram micșilocuiamlața ------

D cam vedeam picioarele –,nimeni vedeam penimeni–defapt, le bine. imaginam că,dacăeunu Îmi deam cămăascundesuficient de de fața demasă,despre care cre care trona radioul. Eram camuflat trenurile aruncați devite, morții a fost așașiamsimțit căstepele, donat această temă. Dar nu, nu datoriei împlinite șiașfiaban poate căașfi avut sentimentul editat de mine, aajunslapublic, în Siberia, covinenilor deportați dar încerc maibună, mai fericită, Nu potsăfaclumea aceasta, transparența. tehnici decamuflajeste chiar Cred căunadintre cele maibune o publicăființă transparentă. Poezia face dincel care și oscrie concesii? Cum?!ca un copil! Exact în elfără anestezie, fără milă,fără biciunile, lipsurile, care sondează profundă, care îșirecunoaște slă face unexercițiu desinceritate se ascundeunomcare, scriind, te ascunzătoarea mea.Darcum dat, es poate Scrisul ieșio carte. să măgândesccă,launmoment ani, noaptea, ziua,dimineața, fără camuflaj asta, șicucartea rile totul camlavedere. totul subparavanul depânză, pacificam sauledeclaram război, dădeam sauexecutam porunci,le vorbeamstingherit, cujucăriile, le Șimăjucamne nu măobservă. LILIANA COROBCA Cam lafel s-aupetrecut lucru că volumul de mărturii alebu că volumul demărturii acă acumceva aniașfisimțit . Am scris maibinedetrei. Am scris Tehnici

de ------

U fac lumeamaifericită, maibună, ore înșirșiîmiplace. Nupotsă și potascultamuzicăreligioasă roman), iaracumpotsămărog (ca atunci cîndamlucrat laacest mea n-amcititatâtea rugăciuni de toate viața depânăacum.În diferitnusem unexamen, foarte scris, amavut impresia căsusți tut folosi. pu trei caiete șiabiaacumle-am am culesfolclor, adunasemvreo cititorilor.împărtăși studenție, În miraculoase pecare ale amdorit deportaților, amdescoperit locuri atât depuțin? rați, atât defericiți șimulțumiți cu oameni: cumputeau fi atât decu interesat și „rețeta” fericirii acelor volumul (în2009).Cred căm-a ferată, ca atunci când am publicat văd aievea crucilelângăcalea populează, încep să-ivisez,să pe unde se nimerește revin, mă Al treilea dintr-o serie situații-limită. și unexemplu desupraviețuire în mele, dar încerc. Ca șialte romane ale unicul membrufeminin algrupului E centrul iradiant. care În seaflă treilea are osemnificație specială. înainte depublicare, iarcel de-al roman erecreat, alseriei practic, Crime PressScene (nuîntîmplător, editurii porțile existau dejacîndampătruns pe le încare toate cele cinci „episoade” treilea serie dintr-o într-un modciudat. fapteste De al CAIUS DOBRESCU pentru nimeni pentru ltimul meuroman, Capătul drumului După ceDupă amterminat de Urmărind traseul Urmărind , este „ultimul” , noir ). Darfiecare , încondiții prezintă Recviem Recviem noir - - - - A cumente n-aumai desecol XVIII întâlnit încâtevacare do le-am pentru cădouăpersonajepe subiectivă O hartă turisesc, subcare, măr trebuie s-o Raport test. Melancolia eieste unaacidă. formăîntr-o derezistență șidepro de derivasocietății încare trăim transforme deznădejdeagenerată Banu încearcă fapt, De Mona să-și identificabil leface să explodeze. cavoul familiei,aunuischeletne vabile, pecare descoperirea, în Despre interioare conflicte irezol despre vulnerabilitate șisuferință. atentmarmuri, urmărite, vorbesc acesteinepăsătoare –darnervurile social. Ca marmura dealbă,caea regină neîncoronată asarcasmului deunderground:să carismă este o nimeni Vocea feminină din comunismului, Lupu, Vlad Lupu. (ne) vorbește: crimelor arheologul nevoie desinguruldintre eicare nu nală” dedescifrat, șipentru astaare fiind căfiecare are oenigmă „crimi tate, vorbesc –convenția perînd romane, Paraziții, ajunșilamaturi fondat diferitele înanii1980.În de umornegru un altpersonajl-amșicunoscut început povestea. sălescriu să-mi vorbească cuadevărat am pronaosuri. Abia cândauînceput ra murală dinzeci depridvoare și tat înarhive, înpictu îninscripții, cău obsedat multăvreme, le-am vrut săplece delângămine. M-au ANDREEA RĂSUCEANU O formă necunoscută de viață m început laromanul săscriu eauneicîntărețe cuointen Madame Bovary c’est moi Parazitul prietenos Recviem pentru pentru Recviem Pe Pe ... ------,

C A a suferinței darși șiavindecării, tivă, care edefaptunaadurerii, subiec s-a organizat hartă într-o am scris. Cumva, întimp, totul i-am auzitvocea tot timpulcât cândva, șielarămas cumineși blicat prea știuce săspundespre el. Nu prea știucesăspun valoareaInclusiv adevărului literar.) cantitatea deompecare osuportă. vărată: valoarea unuiadevăr stăîn (Darșiconversao suportă. eade stă încantitatea deadevăr pecare valoarea literaturii, cașiaomului, Iar cușira intactă. spinării departe, –pentruserios caeusăpottrăi mai Literatura mea încearcă săleiaîn rios, potfrânge șira oricui. spinării musețe înlumecare, luate înse o cantitate deteroare șidefru facă lumeasuportabilă. struiască unadevăr care săîmi lumea suportabilă Un adevăr care săîmifacă și eficientă caracterizare. timp, mi separe cea mai sintetică reprezentării unor conștiințe în despre roman cadespre unulal Cineva cronică avorbit într-o care trăiesc întrei epocidiferite. pentru toate cele trei personaje, a uneiizbânziasupra timpului, IONEL CIUPUREANU RADU VANCU În primăvaraÎn lui2018ampu Transparență a șipoezia,proza meadin mul meuvolum pentru cănu m ezitatdespre săscriu ulti e timpulsăvisămunmăcel încearcă săcon Există ------

A nală, dareste cusiguranță mult aceasta nueste vocea meafi Probabilmă manieriza. cănici a meafost mereu aceea dea literatura, cea maimare spaimă voce nouă. în care am încercat să găsesc o voce nouă Am încercat săgăsesco doream. Nu cred căamreușit așacumîmi excepția propriei meleconfuzii. un experiment aproape ratat, cu fonul la ureche etc. Simt că a fost de trecători, cutele monologuri dinvise,prinse cuvinte scăpate imaginiculese dinmail-uri, des încerc oaltăformulă cuexpresii la Editura Blecher. Max Am vrutsă rul ei ferment autentic. Poezie deoarece oconsider singu artă putea eludaniciodată viața din considerat impudic, darnuvoi astfel,E riscant săscrii poate fi periență încursdedesfășurare. poezia trăită șiasumată caex sofisticată, dar mai mult cred în tanțial. Cred înpoezialivrescă, a trebuit sămăreinventez subs care ampierdut aproape totul și înultimiidoi,ani fapt scrisă aeifostcea maimare de parte că afost înșapte scrisă ani,dar și onouăidentitate. Spuneam îmi găsescdoaronouăvoce, ci dragoste, încare nuatrebuit să derăzboi, darșide Ocarte ritm. Zorovavel: simplitate, fluiditate, inițial, cândla19anidebutamcu mai aproape dedezideratul meu COSMIN PERȚA aproximativ șapte ani.Ani în aceastăm scris carte În ceea ceÎn privește ------

29 STEAUA 1/2019 30 STEAUA 1/2019 D a fost pentru mine o călătorie proprie biblioteca prin O călătorie noastră intimă înfața existenței. întocmai ca atitudinea perfect, Totul gângav, scris infantil șiim copleșitoare decât orice tenebră. dovedește maifascinantă șimai o realitate care întotdeauna se a regăsirii, areîndrăgostirii de dar și poezie mei & inadaptării, aspai a pierderii șiadespărțirii, obsesiilor, aneputinței, poezie socială, poezieatraumelor șia e omare bucurie, darsăvăd cut. recitesc Să-mi autorii favoriți totul alttraseu decât cel cunos pecu cum aimerge laserviciu drum sau, pentru orășeni, cași cum aiurca pe unmunte pealt alt traseu decât înainte. Ecași bibliotecaprin proprie, darpe IOANA PÂRVULESCU gă scriitorii lor şipersonajele secrete.ialoguri Cum seroa - - - -

C tes drolatiques știa Balzac, care și-ascris au fost, puteau, cusiguranță, fi.O deviață,luri oamenivii.Dacănu ci șiconținuturi, întâmplări, profi minte. Și eleaducnudoar vorbe, cuvinteprimele care nevinîn bogății inimaginabile dincolo de mai și citesc și savurează. Avem nimeni,darpecarescrie puținio limbi încare nunumaicămai protagoniștii mei,înspațiul unei noase deatrăi șigândi,alăturide ei aproape inexplicabil delumi lingvistică Bucuria timpului”. giu, m-auapărat de „zgomotul fost, înultimiidoiani,unrefu cad. acestea Dialogurile aumai dramatice”, când toate măștile făcut să-icunosc „în împrejurări cum, cândșidece seroagă m-a OVIDIU PECICAN fost ând amscris m-amabandonat bucuri înlimbavechilor Lumea care n-a Les con - - - - - alt Dosoftei. alt Dosoftei. cat dinnouPsalmii înlimbaunui Foarță, careîncă Șerban a versifi veche aromânilor. Osavurează de tezaurele filosofice dinlimba historiettes dintre cititori. și orizontul deviață afiecăruia noastre, dupăputerile mele, ci îmbogățesc nu numailiterele ca prin și contemplație Am vrut lirică. războaie înpace șideadăstări de eroi șidefapte hazlii,de epopeecontinuă,într-o marcată de miipagini pentru atrăi sonajele mele:nueste nevoie rat remediabil. trăim cusperanța căeunprovizo mică, standardizată, încare mulți sine însufletgarsoniera îngustăși ei nevăzutepe aripile va duce cu din veac, saunuselasăpurtat te pelimbastrămoșilor luidirecți, mirodenii. Cine nuseînstăpâneș recupereze aceste fantasmatice Și maieceva ce spunper- Nu edoartreaba lingviștilorsă Lumea fost care n-a . OștiaNoica,bucuros  să - - -

Jankó-Szép Noémi-Abigél () Dar cu cât m-am adâncit mâinile luiaspre, capul nimbat deopălăriepaie. în îndesând Îmi La apoi umflat fructe negre s-au care albi, boboci micuți făcând uneori moțăind, uneoriprivindpefereastră măslinul burtă, Stătea Când soția mea era pe moarte, fiul meu se O puteam simți universale. blice de un maestru budist precum Jack Kornfield) multe dintre textele ei au fost preluate pu în lecturi a suferințelor deeliberare șiproiectului (nudegeaba mitatea și intimismul spațiului personal spre o zonă lui Anne Sexton premii pentru sapoetică.Afost activitatea studenta reviste importante americane Bass Ellen și Roșiile tale vor prinde ociupercă Se vor Relaxează-te e tare. Erau fericiți Cum piatra salvia cum Așa periuțele zăngănindu-le pedinți. râzând unul cocoțat pe capacul toaletei, unul pe marginea căzii, să Când treceam prin dreptul ușii deschise de la baie, voiam Îl voiam aici, pisica paturile lor îi început doream ca el să fi lucrat fi să el ca doream văd spălându-sepedinți, întâmpla întinsă și îți vorbind cugurileplinedespumă, bulbiideceapăverde va filovită deomașină. , amvrutsă-lcruț. (n.1947)apublicat texte și împreună pe canapea cu un sac de orez și amare. își udândsalata, lucrurirele. în eliberează mirosul zdrobești.cândo și anii’70. Poezia eitrece dela inti oputeam simți. cunoualuidragoste. în luni, am devenit mai egoist. încă și a primit numeroase aprimit la ferma din nord, din ferma la îndrăgostea în cele mai încălzit pe în - - .

cât Pilates, Indiferent câte vitamine iei, la fiecare patru ore. Părinții tăi vor muri. care te va obliga să o boală plăcut-ocarepe ai cea nu va niciodatăde se molipsi – și își afară dinbluză. Sausoțiata cu ofată devârsta fiicei voastre, sânii revărsându-i-se Soțul tău seva culca puloverul albastru dincașmir să setopească Cineva osălasepunga cu singură pasăre o pur,că de atât albastru unui fundalul pe oranj-aurii de soarele după-amiezei târzii. Strălucesc care ausupraviețuit ploii la frunzele poate fidestul pentru a te face săprivești Orice suferinț îți este suculroșu, cumsemințele micuțe O, vezi cât dedulce și vei aluneca pegresia dinbaiaunuihotel străin în Deci iată priveliștea, briza, pulsul Apoi mănâncă fragul. Se uită ea observă unfrag sălbatic crescând dintr-o crevasă. și Și și Ajunsă peostâncă, vede unvrej puternic tigru. Într a-l ridica –banidedroguri. și frigiderul, l-atârât pebordură, te vei în nu părul traducere șiprezentare de se cațără până aproape jos. Dar te va lăsapentru femeia dealături. Cealaltă pisică – electrocasnicefolositepentrude magazinul sunat a doi gâtul tău. fiecare priză pelângă care trece, trosnesc îți încep va aminti că elesbiană își o oet bdsă o eee umrt d un de urmărită e femeie o budistă, poveste -o vei fractura va băga inima și șoareci întoarce memoria.Dacă fiica ta în săroadă vrejul. Atunci sus, îngălbenite îți între Îți –unulalb,negrugonesc vei pierde cheile, în acasă va fifurat portofelul, te vei în jos,la dinți. șoldul ă obișnuită mașină îi și deschizigura cuprinsădefebră și acru alemărului,puținele . Vei sfârși vei descoperi că fiul tău a golit șoareci convexă în autoportret și și înghețată

Alex Văsieș oglinda îți înghețului va arunca în . uscător. și în dedesubt e un tigru. singurătate.

, lovite în 33 îngrășa sus

,

31 STEAUA 1/2019 32 STEAUA 1/2019 precizia eideceremonie, Șosetele Neonul rubiniu al semnului de la magazinul de băuturi. rupând iarba.Mirosul ghimbiruluiras. unei rame în inima dareceva deaflat frângi să-ți trebuiască să putea S-ar mătase. pe sfâșiaca l-ar fiecare moment calde. într -un furchet sau unrumegător Îți amintești demama ta, în care ești în timpceaduna în viață. Sunetul lumea te invadează brusc. și te carul mare lăsând noaptea să curgă peste tine, curte desfășura poate se aranja călcâiul bumbacul alb, , ca unaccare- îngrozește înnoroită , tot cenupoțisuporta sedizolvă ți și , -l trăgea peste degete, le ți alunecă îndoia în timp ce te plimbi prin propria prin plimbi te ce timp marginea. Oadiere în venă – și tot ce

Teodora Bota (Sebeș-Alba) sens: singur un recunoaște mea Privirea a zbor. brațele mele percep desprinderea – urcare: Mersul meuseamănăa Recunoștinț permisă demine. unică, Forma mea, fără contur șigranițe, Să-mi redea Forma furată, încă. să fiu să fiucen-amapucat să măcertifice, Aștept Primăvara și învățrăbdarea–cavirtute Mă încred înciclicitate sub zăpadă. potențialul fertil, ca niște semințe ce-șiapără intențiile, Mocnesc subtimp Încă poezie ă . Porii meipermitcoerența Apei reintru însete. Inspir însetat viață și Aerul! Cât deprețios serelevă, deaici, și apoi străpung fluidulfragil lumi, două cele desparte ce pojghița în Degetele miserăsfiră spre etern. Lumea este ooglindăîntoarsă de subapă, Nu mă(mai)opun,învăț fluența și, Plutesc șipermitcurgerea mea. Apă să numărepet Tu cum îmiîngădui cum numaipotfimâine, cum n-ammaifost, Azi potîncepesăfiu afluenți aiMariiCurgeri. cărări neumblate – Treptat mă(re)compun șiinventez î Luca Aurelia nainte... urc spre aer.

. Cântecul meu Expir ușoară, posibilă,neîncătușată. iar Apamăacceptă, eterul măînaripează, Terestrul măînrădăcinează, dansată între celetrei medii? De undesimt Viața mea, despre perspectivă... Totul edespre poziționare, să le(re)descopăr. înțelepte, terestrul șieterul măîmbie, De câte oriies, flexibilă! făcându-mă, însfârșit, care măpoartă șimăcurge cuea, m trimis lumii. Expirația meaecântec, inspir Lumină. Pentru a-lcânta, unic. compunându-se, identificându-mă, El măconține ă trezește și mă imploră să-l cânt . Elena Amariei (Cluj-Napoca) 33 STEAUA 1/2019 34 STEAUA 1/2019 N plătoare auneisecven propriu nu e decât rama întâm „grădini” cultivate peBosforul tot ceea ce seaflăînafara acestei acompaniate desentimentul că centrală, aproape consecvent scriptural revin capreocupare ce frământările legate de actul Nu trec prea multe pagini până reluată aconstruc rând caangajat înmuncamereu oglindă în deaseprivi cât oricând, efortul face,diaristul poate maimultde sesie este tocmai cea a tema care seimpunepânălaob peste Humanitas, 2018).Fiindcă încele decât acesta, din lui, pentru secven vlagă. se simte epuizat, steril, lipsitde de constructorul lumi imaginate umplutură pentru încare golurile zi, sunt secundare, materie de ale individuluicomun, defiecare restul –depildă aceste însemnări adevărat esen fic patetic,direct, uneori călumea în care mărturise jurnalistul Suntnumeroase foarte pasajele în vedori cetoase ale unei inspira de criz care- ca absen aflat în curs de elaborare, regretat ț care scrie iunii este pentru elcea cu Jurnalul trivit însimplitateatrivit u seputea găsiuntitlumaipo ș ș i descoperă stări periodic CRONICA LITERARĂ ă ale Un om ase sute depagini alecăr ș ță dinviaț i dincolo deeaînprimul ș nică stare de ebuli luiMircea Cărt Ion Pop Ion crea Un omcare scrie ț ială ț iei, intervale se iei, intervale ț a unui subiect a unuisubiect iei unei ț a 2011-2017 ș i autentică, ș scrisului ț i adevărul ț e de text e detext ii ce s-ar ărescu, opere. (Ed. ț ș , ie. te te ț ș ii - - - - - i

confesiunile publicate învo de recunoa înmul cel sunt elocvente, mai departe, contopire organică fusesedusă centul Referin profundă aeului producător. de vase comunicante cuvia relamult decâtîntr-o oricând carescris sedore suprem alexisten absolutizata scrisului, ca vecinătă ț tocmaispirit în patima, cu pu o motiva Am găsit totu româneascăîn critica nemul absen plânge decâte unmoment de invita premii demare prestigiu, de în câteva zeci delimbi!), (acum numără vreo optzeci, ficiind detraduceri numeroase reputa cuiva care, înplinăcre acum), repetatele lamenta menită lor necontenita „văicăreală” (po cenzen nu odată ironice, aleunorre înregistrat, desigur, subiective,ample scrieri am lumele precedente ale acestei ini termeni decompara Când despre ammaiscris ț ț ță a eco ii maipetot globul, se ț ite sub presiunea nevoii ț Solenoid ț ț umiri privind receptarea privind umiri iei interna ele ca i ce amendaulaautorul ș ț i de „omul care scrie” ile literare române ț ie aacestei de stări ș tere avizatei fuziuni ș ului, cu adaosde ș i, de fiecare dată, , încare această i obsesive lare ș ț te afipusmai ionale, bene ț ș ei. Aunui i rezervele, ș ș .a.m.d. tere a ț ț ie în ii ale ș ț ț ț ti, el ie a ------poate pune subiectul încomupoate punesubiectul viziunii destramă, făc oricât de ag exterioară, sub care faptuldevia strălucitoare aadevăratei min po de natură ceva să exprime care despre sinecaființă profundă, adevărului în schimbcea decăutător al prevalândadevărat importantă, de scriitor nuisemaipare cu frecven după care, aproape cuaceea aceea, propriilor fantasme revelatoare. trăirea real, subiectului predat dintre via depline dintre real Stoichi referin de lacartea notele delectură Pontormo, reactualizat prin nici celălalt italianmanierist, Solenoid din regăsibile de altfel înpaginile ternic tiparulviziuniloronirice, narului baroc amprentează pu forme flamboaiante aleimagi –, reapare înmodsemnificativ, laNapoli cezi activi desecol XVII ce ascundenumeleadoifran – pseudonim, Desiderio Monsú figuramanierismului, pictorului perien apar modelate deex structural roase – noile „r sunt nume asemenea descrieri atunci când î via putea căvrea scrie să- definitivi”.Bogza Geo Lanoi,un tru, lasuprareali ș launNovalis,până departe, dar revitalizat astfel; neputem gândi Un puternic filonneoromantic e misterele ale cosmosului. mari nicare cuvia i, maiaproape detimpulnos ate fiaproximat ca „bolta ț Pot părea deconcertante, de a, Orbitor ș ț ță alui Victor Ieronim ță. , visului,spa i o a culturală abarocului ță, susț ș . Nurămâne neamintit i aser Trăgând linia,totul se ț –unadev a visat ș , darmaialesdin i visează.Numaică, ș i descrie visele – i descrie ând, înfond, loc ț ț a universală, cu iunile autorului in căpostura écits de rêves ă ș tii – „visători tii /imaginată ț ș iu oniric ceiu oniric ăr, desigur, i imaginar, ș ță reală, i viseze itat, se ți” ș ș ș ș ------” i i i i ,

fel dedestinliterar total, impo le depă ș ezitarea între uman-prea uman într-un loc–se tot meu–sepoate scrisul scrie semnificative. „ transfigurărilor ță căutându-ș dintre scris mă împlinire aamintitei osmoze demaxi absolut alunuipunct subliniată deaatinge unsoide gini adeseapatetice, cuvoin spuneam, dominăaceste pa esen intersti lul econceput de inspira întotdeauna provocate de criza cuvoce mare,mărturisite mai de spirit „deceptive”, cudepresii grandomanii” proprii, sind nicirecunoa entuziastă aluiArghezi), nelip românesc ( interesante „regăsiri” întinse universal, alescrisului cu siuni reflexive pearii foarte Faulkner, Sábato, darcuincur Garcia Marquéz,în Pynchon, temporani, devârf cupuncte imediatBiblia) lascriitorii con antici (Homer, Hora sului nu alternan poate concentra înmi întâmplări din via care scrie” notează numeroase în eviden parenări aicimaipregnant pusă a protagonistului acestor însem acum discutabile. regretată publicistica „angajată”, adeseori chiarerorilesuri, –depildă,în slăbiciunile, micilecompromi falsă modestie, împlinirile, dar recunoască înegală măsură, fără creditabil alcuiva dispussă- echilibra într-un discursdeplin degrastării extreme aletânguirii eviden zigzag prin sibil caozăpadăînflăcări.” Eun i inuman,ca tocmai rare deeuforie ascri O pasiuneardentă, cum ță cafiinddedicat ficț ș i a lecturii, extinse dela extinse i alecturii, ț ș ial înteritoriul gânditîn ță dintre momentele i peamândouăîntr-un ță decât oricân ț în segmente ce-i par în segmente ce-i ie. Astfel încât jurna ș ț i tr ie creatoare sepot precum recitirea i mereu un nivel al ș ș ăit, fap i încercarea dea i sim văd zigzagul Latura umană ș ț ț terea „bietei ț a obi ierea căruia ț iu, Catullus, ș it caspa i înspa tul devia ș ș carea de d, „omul i stările i stările ș ș iunii. nuită, i ale țiul ț ț În În iu ș ș ș a ------i i i casei, cuimaginea părin ț scriitoare ce contribuie cuafec inteligent din familiadăruit de fiecare zi,micileevenimente în refec reversul deceptiv, descurajant, noi î tată deteoriile Efervescenta imagina universalăspectivă nesigure într-o zilnic învia lui, rostul crea scrisu soarta privind diaristului nimic bun. limbă na politic, adevenit„limbajul urii în chiar dispre scriitorul enuodată neglijat ten cultura careper majoralexis mea românească deazi,încare ș superficial tă dedivertismentul scriitorului însocietatea captiva al celei mai grave marginalizări a ș de carte umaniste,culturii aldistan în blematica crizei literaturii, prins al confesiunii reflexive nici pro baudelarian. ma a care încearcă să- ziunii complexe unui om întreg, care contribuie laasigurarea vi opereunei mari searată atras angajat înconstruc biectul „uman-prea-uman” spre care su- larg social. Sunt date aleacelui xietă pensatorii fa întoarcerii lanatura rurală, com reverii despirit, unor stări ale prezent expresivită însprijinul sagistic, deatmosferă, eadesea în care elementul natural, pei tandră –unclimat alfirescului înflori meri acasei,cu în grădina cvasidilică scene domestice dedestindere bătrâni,acum foarte cumărunte iunea eiconstantă laarmonia i frivol. Cu atât maimultînlu ansamblul mare al declinului care, Nu putea lipsidinacest spa ț ei epecalededispari ș ț ș ile dinspa i găse a cumeste”, casăvorbim ț ii cadeEclesiast, despre ș i din punct devederei dinpunct i de lectură i delectură ț De aici De ț ională”, nuanun ș a imediată ț ț ș i sensibil, cuso ță deagitaț uit, într-o ambian uit, într-o i, trandafiri, pisică te în multe pagini ț ș iei, compromise ț i mailargă per iul urban iul urban ș ș ș ă cuuncopi i expună „ini i i scepticismul tiin ș ț i cosmică. ș ț ie alimen ș i, înfond, ifice mai i cutotul iile ț ilor de- ț ș ie, iar ș i mai i an țării țării ț ț ț ță ță ț iu ia ia ș ș ă ii ------l i i

odinioară, profund. Ca unavangardist de al libertă încă l(ist)ă, aceea visului,proclamat este atins însădeoboalăidea există oreală vindecare. Viciosul iar pentru unasemeneaviciunu primat înfibra sa cea maiintimă, recunoscut pare alscrisului im descurajare învinsă, denicio pânălaurmă, autentic, mi tă nelini comentează acumtocmai aceas reiese dintot ce înregistrează nu fundamentală – „Dacă nuscriu, notează într-un locconfesiunea totu se cândva unDostoievski… mai salvează lumea”, cumspera scriitor ce o vanitate avanită ale operei luiMircea Cărtărescu. inspirat, caînatâtea alte capitole temporală de ș tentice setransmite, puternică Iar această senza vine simplu, imediat: „Am trăit”. me”, „omul care scrie”. Răspunsul propriei „fanto adresându-se urgent?” –seîntreabă înfinal, a dintre paginile de fic de umplutură aspa nu fi de fapt doar acea materie –, oscriere care sedovede ș personalită în pura ș Jurnal IV exasperării”… există, o exasperare împotriva exasperare împotriva atot ce nu rării împotrivaatot ce există, o ovariantă Bogza, a Geo „exaspe „exasperare creatoare” aunui spuse, titudine: visul”. E, înasemenea dincolo pe care o avem cu cer cuvintele sale poate fura”;nu ne-o sau, singura realitate pecare nimeni nal ne spune, în fond, că „visul e i tulburătoare, i define ș teptare. „Ce să- teptare. „Ce ș ș tiu cinesunt” – ș i, acela i încă o dată ca teritoriu ș i ceva dinavangardista rămâne ancorat foarte ș ș ț i simpla te într-un diaristul loc tită căutare asinelui ii ș ș tie că „frumuse tie ț i autorul acestui jur ș ș i multiple–cumse ș ș i recuperării sinelui i Mircea Cărtărescu i Mircea Cărtărescu care ce nupoate fi dzlze „Viciul” deziluzie. i : „singura via : „singura ș apte ani, evocată Ș i totu ș ț i însecven ie atrăirii au ț ț via ilor, aleunui i spunmai ț ș iilor goale ță i, defapt, ș ț , aunei i, acest iune în ț ea nu ță ș te a de ț în Ș ș a ------i i

35 STEAUA 1/2019 36 STEAUA 1/2019 Văsieș Oana (prin Văsieș, oa într-o Adriana(prin Carrasco) și Alex Coman),Nina ClaudiuKomartin română recentă, DanComan (prin ontologii șiviceversa. literatura În și imaginarii produce, înfond, noi deoarece denoistiluri construcția ajung săsegenereze reciproc, dintre biografic șiestetic, care literatură,prin precum șiraportul rațiunile și de afi în/ dea scrie muflaj problematizează tocmai sau jocalmăștilor, unatare ca a constitui unsimpluexperiment reinventeze de poeticile. Departe care multor apermis să-și scriitori de camuflaj(identitar sau stilistic), istoriei literare, ladiverse cazuri lungul poetice, amasistat, de-a chiar scindare) aconștiinței complexă impersonalizare (ori săi celebri, amarcat cea mai volumul care „trăiește” șireconstituie, în fel de caz este cel al Andrei Rotaru propria scriitură șiexistență. Unast a cunoaște, deci, dinalte unghiuri) cognitivdefamiliariza și afectiv(de se simt înrudițiîntr-un mijlocdea cu care și stilul unor scriitori/artiști ale realului, citransformă biografia insolite saumaipuținreprezentate reze, cunoiresurse estetice, forme grafii ex nihilo, fictive, casă explo în care autorii nu-șicreează bio mite reconfigurații dinpoeticalor. semnala șiaface mai vizibileanu o recuzită heteronimică pentru a recare măsură) au testat, de pildă, Î Pessoa care, heteronimii prin ncepând mai ales cu Fernando Pe există șicazuri dealtăparte, Recviem pentru Urmuz Marius Conkan Marius Într-un pat , subcearșaful ------din 1986. personală învolumul și Anne Frank, evocată caficțiune aici afinitatea Marin dintre Mariana asemenea,secuvineamintităDe alb (2005),biografia Kahlo. Fridei deoarece Mihai Măniuțiu paredeoarece Măniuțiu Mihai experiment stilisticsauomagial, tea, volumul nu este un simplu un minut”, p. 57).Cu toate aces asta/ săzicem/ măcar/timp/de- arate/ ce e/ce arfidetrăit/ înviața put/ și aș avea/ pretenția/ să mi se fost/ judecător/ delabunînce aș protesta/ cafost grefier/ șica trăiesc/ mi s-ar da încă o viață/ s-o dacă semnatul/ declar:// urmuz/ avangardă a scriitorului („sub estetice și filosofice dinopera de tendințeasemenea, principalele prelucrând,de tipurmuzian, de absurdul și,îngenere, imaginarul ternativă și revizitează atmosfera, construiesc însăobiografie al al acesteia. Celelalte poeme în formă versificată, caepilog reprodus ulterior,poem alcărții, poate fi considerat chiarprimul 1923.Acestîn 23noiembrie text Demetrescu-Buzăului Demetru poliției care constată sinuciderea delaprocesulpornind verbal al momente dinviața luiUrmuz, la modulspeculativ, ultimele construit, volumul cartografiază, Tracus 2018).Ingenios Arte, muz. 23noiembrie1923 asadepoezie, intitulatăcarte în cea Măniuțiu mai recentăMihai stilistic șiexistențial optează și unei biografii propriul prin filtru Pentru aceeași reconstituire a Aripa secretă Aripa (București, ur - - - - - putea să dureze prea mult/ până s-ar masă// nuva trage înburtă/ în torace/ dela seridică urmuz înartere spart/ mot deporțelan viem thanatofil șiludic(„cuzgo conferă valoarea unuirec cărții ironia care specificurmuziene absurdul, grotescul, umorulși cheie vitalistă.Nulipsesc, firește, printr-un discurs eschatologic în toate acestea fiind exprimate termediar dintre viață șimoarte, cu scop regenerator, spațiul in dedublarea șidecorporalizarea materie, șiantimaterie, spirit vidul ontologic, tensiunea dintre tează în jurul unor teme precum sterilă imaginativ. ducem căoconsideră limitată și pecare de („leagănul idioților”) subtilă laadresa lumiiactuale caocritică metafizica luiUrmuz, că-și asumă întru totul limbajul și („nu știuce fumează/ tipul țigări dă „demisia” din propriul corp tualizată, pentru care își Urmuz însă despre oantimaterie spiri lor spre antimaterie. Este vorba narează trecerea șicartografiază șicareBuzău șiUrmuz asistă, Demetrescu-simultan Demetru definit de Toma Pavel), care este folosesc, cu alt sens, un concept țional” (casă Măniuțiu alluiMihai Ea reprezintă, bineînțeles, „eul fic care leinteriorizează pecelelalte. mai poate fiidentificată oa treia de aceste douăvoci contrastante, și imaginația. Alăturilibertatea semnificând spiritul, invizibilul, doilea vin suprimate, iarcel de-al careria derivădinneant șisecu registru simbolic, corpul șimate celUrmuz, dintâi reprezentând, în Demetrescu-BuzăuDemetru și struită este relația dintre dublii acest sens,70). În interesant con amuțească petoți deodată”, p. în viață/ osă-iamuțească/ osă-i vociferează/ și-ncearcă să-lțină de tâmplă/acolo sunt cei care să rateze// o să-și lipească țeava prea micprea lateral/ s-arputea sătragă îninimă/eunorgan n-o ce seciobescșisparg toate// De altfel,De întregul volum gravi ------similare. în teancul deexperimente poetice săsepiardăte DanC.Mihăilescu) de „halucinograme” (cumlenumeș aceea, esteDe riscul caacest volum în ciudaorchestrării lorexcelente. Măniuțiu, șimaipuținMihai Urmuz cuvinte, citimînpoeme maimult rența între și poeți. Cu stiluri alte indiciu care, deregulă, face dife te tușavizibilpersonalăaautorului, cu care aufost scrise, dinelelipseș finamentul livresc și inventivitatea cititorul umorul,țin înpriză prin ra săucusur.principalul poemele Deși câtatât și ocalitate majoră acărții, derabil. Iaraceasta poate constitui ei), fără săorestructureze consi nă (cutoate nuanțele șistrategiile oestetică urmuzia cum observam, suși), stilulvolumului continuă, așa în Măniuțiu șialluiMihai Urmuz al receptării lui sauchiarmistificării orizonturi culturale (alluiUrmuz, polimorf, sintetizează maimulte aimaginaruluituri care, și hibrid o viteză înspăimântătoare”, p. 44). pare aînainta/ deșiînaintează cu seașază//nu se așază/ridică/ seridică/ cum/ mecanicspectral/ a pusochiipeel/îlurmărește nici debunaugur//șichelnerul învăluie/ care-l nu e nici sănătos darnorulviolaceuăsta/ urmuz/ multe edi ș verzi Vara Chi a PRO TV să sebucure fosta prezentatoare imagina succesul decare urma acum doianicineva T i critici launloc,i critici adunîndmai Dincolo de construcția înstraDincolo deconstrucția în literatură atiana de sticlă areu Broderii în care mamaaavut ochii Victor Cubleșan Țîbuleac ț ș ii it săcucerească cititori ș i mai multe premii. ș inău. Dar romanul ș i nucred căpînă a debutat tîrziu a debutat tîrziu ș i-ar fiputut

------cercul acela fluid, disputat, iro atunci cîndeadusîndiscuț apară pomenittot maiinsistent Țîbuleac aînceput să dintr-odată un debutant. Numele Tatianei multeMai decît ar putea spera altfel înmaitoate cronicile de dickensian, cums-aremarcat de aproape a o modela. Un subiect dar deinvidie,pentru aoface subiect în mo tru aotransforma doamnă, într-o ș na să se potrivească cu rela – adoptănueste untermen care reciclabile adunînd, spălînd o femeie care î Despre osticlăreasă –altfel spus Țîbuleac spuneaiciopoveste. asemănător stil. prin atmosferă, prin subiect, dar bun. Diferit fa rent unroman cuml-amînvîrti, predecesorului. chiar sădepăș primul, unroman care amenință de abia un an fa la interval are capacitatea deaproduce, însă alte instincte. Are curaj. Ș cî înjurulreduteiunui miczidcritic pentru aputea favoriza montarea cimenta romanul abialansat cî se opre încareeste orice autor unpunct autori ai momentului. Strategic, nizat apte ani,pentru aocre ș ș ș tigate. Autoarea defa tigata notorietate, pentru a Grădina desticlă te –ofeti ș i pentru ao exploata, pentru ș ș i invidiat alcelor maibuni tenitoarea chiverniselii ei, ș te pentru a- – care ia de la orfelinat –care iadelaorfelinat ță delaț ță de primul prin prin ță deprimul ească succesul ș ș i cî i vînz este, indife ș i savura nou ară, devreo ș tigă traiul ț înd sticle ia care se ș te, pen Tatiana ță are ță de ie ș - - - i i , perspective asupraperspective devenirii. Du- ș pu un prezent. poate Se spunecăeste mirări dintrecut, amărăciuni din din trecut, observa din trecut tură, intercalînd ciclicepisoade fetiperspectiva să fie.Romanul este narat din ment dedragoste care arfiputut cînd înumbra unuisenti revoltă, poate pu monotonie, fascinaț tă recuno putere e disputabil, în care exis ping, orela în care cele douăseatrag, seres se convulsionează rela într-o legăturile sestrîng, sedeznoadă, între fetiță ș subtilbalet psihologic,un foarte acum. Tatianapînă clă paginileocupat. În polarizarea dintre ocupant ș care devinelaunmoment dat versus limbarusă.Otensiune siune marcată limbarom prin du-se ș cancerigenă treptat, extinz abia pipăităiniț o dimensiune, există otensiune aparen pînă acumodecadă.Cel pu îndrăgit de către autorii no zerabilismul românesc atît de apropiatălumină foarte demi (Botanica) dintr-un cartier pune înpagină lumea marginală fie doar un decor. Tatiana ac conturate, mai interesante decît ale unei fresce tot mai puternic parcă în decora transformînd toate personajele spunîndu- meticuloase sădomine, detaliile prin punct prim-planul, ajungînd delaun al ac zeci, care este fundalul principal unei lumi.Chi roman despre descompunerea pă cum,imperceptibil, devineun i maimultopovestire despre ț ț iunea pentru care artrebui să Chi in unroman despre devenire bildungsroman ț iunii, prinde totiunii, prinde mai mult ș ță. Pentru căaicimaiexistă i otrăvind rela inăul sovietic moare ș ș ș i propria poveste ț i prezent, comentarii tin ie încare centrul de ș i TamaraPavlovna i prin suflul primit, suflulprimit, i prin ță, resentimente, ș ț inăul aniloropt ial ei devenită ma ț in dispre , dareste mai ț ț ș Grădinii desti ii dinprezent, iuni minore Țîbuleac face i care devine ț iile. Eoten ie, fixa Țîbuleac ț într-o într-o

ș ț in în ș i din ână i se ș ț în ț ie, tri tri ie ș ------i i

37 STEAUA 1/2019 38 STEAUA 1/2019 a cuvintelor curat, cuorafinată cumpănire Dar Tatianapoeziei. în modevident recurs laarmele eticitatea, fără a face nicio clipă O scriitură care favorizează po stan arunce nara înfinecapabilăsă o masăcritică ș toarele. Dinobserva ș ci episoadecare seconstruiesc există unfirevident alac înaintează Nu acumulări. prin Narasau în zig-zaguri. Nara palier secund. cititorului pentru aplonjaspre un într-un discret jocfoarte propus pregnant, toate interpretabile, istorii fabulatorii, niciunamarcată aluzive,permite jocuri paralele are dealtfel osubtilitate care îi putrefac bilă scufundare a unei lumi într-o medita povestea romanului? Cred că îț Tatiana atît dedelicat Iar această urî darmoarelăriei, afara decorului lului care nu cunoa ochiicopie frumoasădoarprin descompune. Moare olumecare interesante. Poate cămulte dintre contemplativă anaratoarei. dinamica personajelor suspendată întredevine olectură acel moment. Astfel, romanul fi niciodată evident cînd începe să se decupeze în poeme fără a romanului. Pagini întregi ajung accepta această dimensiunea să cite peste pagini un aer poetic plutecă. Oricum, spune căeste omo neterminat. rele Gurile arputea elegant echilibruîntre explicit deauna săpăstreze înfrază un intui i comentarii seformează parcă i apoi se poten i place. Care este pînălaurmă Tatiana esteRomanul unul pulsatil. ță contemplativă ș ț ț ia alegerii lor,ia alegerii iunea nuînaintează liniar ș ț ti Țîbuleac, încîtaproape că ia despre această invizi ț ie dulceagă. Prozatoarea Grădina desticlă Țîbuleac are personaje ț , avînd întotdeauna iunea înainte. Este o ț ș ș enie este descrisă ș i frumosdecătre i este imposibil i ritualurilor copi i ritualurilor ș i putreze ț ează în urmă ș Țîbuleac scrie ș tenire ruseas te altceva în ș ț tiind întot ii, descrieri ii, descrieri i analitică. ș i privirea ș te urît. ț fără a ț iunea iunii, ș te te ș ș ------i i dacă dore Astfel, ajungi săpo stat înmodevident labazalor. să lereduci laprototipul care a nu arfidificilsăleschematizezi, ele sînt construite pe ș Lastocika, patroanaLastocika, sentimental, TamaraPavlovna duelului resentimentar ș personaje care auprofunzime îl vezi redus ladetalii.Singurele personaj, pu dominant înnaraț un detaliupitoresc care devine generală, cicîtenu caracteristica scoată îneviden ză cîttimpautoarea reu Aproape. Darastanicinucontea i subtilitate sînt protagonistele ț in important ce devinefiecare in important cîttimpefascinant să ș ti, destinulfiecăruia. ță pentru fiecare ș iune. Emai i exploatata, ț abloane. i anticipa, ș e ș ș i (re) te să Ș ș - i i ar fiopoetă excelentă dacă arîncerca, Tatiana căr contemplînd respira careun text secite pe suprafe lumină dinafară care săsejoace o face înpagină obroderie delicată, ocean distan ar fi subiectele, sînttextele laun Brejnev lui IulianCiocan, că potsăîlpunalăturideromanul man frumos. Ciudat, a moldoveanca. ș mama surogat i salvata par broderie însticlă,rece fără o Grădina desticlă ț ii săte pătrundă. Pesemne că, ț , dar, deapropiate oricît iei, inspirînd iei, inspirînd ț ele perfect ele perfect ță. Tatiana Țîbuleac ș i permi ț ș ial, rusoaica Înainte sămoară i orfana, ratata i orfana, ș este unro te înritmul ș . țînd puț i expirînd,

ș  ș ficrezut lefuite. E Țîbuleac in ș - i Alexandru Ionuț Roman (Baia Mare) G Boia, Boia, speciale…” (Eugen Stancu, Lucian ţii latema mele astalacursurile românească a apărut cu câţiva ani înainte de1997,când ce româneşti. Asta este!// altfel, De rând,şi, înprimul istori lamiturile fel amajunslamitologiile istorice zile s-aprodus înmodfiresc şiast de care dejamăocupamdeani prezentările istoriei şi imaginarul oare. „Fuziunea dintre istorie, re istorice exteri de laconjuncturile abstrase obiective explicabile prin translații saucel predictibile puțin profesionale oarecum firești, unei ci ar fi corespuns unei dinamici fi avut condiționări contextuale, migrarea către nuar noulsubiect lor). Afirmația acreditează ideeacă mitul extratereștrilor (al marțieni preocupărilor anterioare pentru după propriapeurma mărturisire, istoriograficezărilor arfisurvenit, profesioniști aidomeniului. de unei majoritățiconfortabile al conformismului oportunist rea uneiatitudini civice contrare mului arfidedescifrat șiasuma comunismului și ale naționalis tarea către demontarea miturilor gândire șideexpresie, în orien cât posibil, de mereu libertatea dința istoricului dea-șipăstra, pe urmare, ținândseamașideten istoricului unlegitim interes. Prin nicifără a-istârni neobservată, gimul Ceaușescu nuatrecut nici trecutului românesc decătre re logizarea treptată, daragresivă, a Humanitas, p. 119) Este, totuși, decrezut cămito dierea problematicii mitologi lisarea luiLucian către Boia stu Istoriile mele, Istorie şimitînconştiința , lucrasem custuden București, Ed. ------în condiţiile unei dictaturi militare,în condiţiile uneidictaturi trebuie istoria. Poate săscrie doar este sălespunăistoricilor cum ne: „Nu cred cămisiuneaArmatei rândurile ofițerimii armatei româ atacurile laadresa saiscate din ( cate” au fost ata atunciCărţile foarte comunismuluiMiturile românesc ce române şti Universităţii, în1995: volume care auapărutlaEditura specializate. „Au rezultat nişte doi ani, în două volume de analize lui nucleudebușând, dupănumai respectivu membrilor activitatea semnificația inițiativei șia cercului, istorie. Acest faptnureduce însă și accesibile doarstudenților în reglementateacademice strict viață științifică organizat încadre fiind desprevorba unnucleude cel al decât critică unui poldereflecție mod deapunelacaleexistența româneşti” ( mului românesc istorice şimiturile teme precum comunis miturile pe ca sănulezicchiarcolocvii, sau simpozioane,ganizat colocvii care l-amînfiinţat în1993,amor din cadrulFacultăţii deIstorie, pe Centrul deIstorie aImaginarului de Istorie aImaginarului. unde lucra, unuiCentru activitatea de Istorie aUniversității București, inaugurat, în1993,laFacultatea P.D.S.R., iarapoiP.S.D.) –istoricul a NaționaleSalvării (devenit ulterior și al Frontuluial lui Ion Iliescu fără glasnostsubpatronajul politic căderea U.R.S.S. –aperestroikăi decembrie 1989,darșidupă nu numaidupărevoluția din În contextul prelungiriiÎn – Grupului pentru Dialog Social Dialog Grupului pentru Ibidem ibidem ). Autorul amintește şi primul volumşi primul din Între istorie șimit ). Era unalt Mituri istori Mituri „Prin ------. , unei mitologii istorice globale, al deosebire drept dramatic, –al ce-i –cu particular decât unsubiect nomenul comunist nu reprezintă înțelegerii – miturilor [=aidentificării și tă perspectivă următoarea mărturisire: aceas „În făcut analizele este clarificatoare istoria naţională” ( totul altadecât cea care ţinede cu importantă, o misiunefoarte de democraţie, cred căarmata are ţarădar altminteri, cuoleacă într-o rii solide,rii este un proces dificil, întemeiatăadecvată, pemărtu A ajungelacunoașterea științifică telor șiîmprejurărilor trecutului. ponderate afigurilor, evenimen uneicunoașteri precisemiturile și –deasubstitui sau dealtăfactură ideologice, religioase, culturale lativă a diverselor foruri – politice, conștient manipu doar acțiunea țe nueste, cums-arputea crede, 2016, p. 24).Cauza acestei tendin reguli... al domeniului” (Idem, xeze pânășinucleulprofesionist apelul laistorie, ajungsă-șiane întregi, justificate șisusținute prin care punînmișcare comunități a trecutului. cele mituri, „Marile invazivei de mitologizare acțiuni pretărilor istorice dealăsalocul anumite tendințe marcate ainter mai general, probabil universal. aunuifenomen particularizare dar, cazulromânesc era osimplă Lucian șidiscipoliisăi,așa Boia Ed. Humanitas, 1999,p. 7).Pentru ințifică a comunismului re amiturilor” (Idem, unei istorii înțelese camaterializa Pentru unghiuldincare s-au Problema este aceea aunei , București, Ed. Humanitas, Ovidiu Pecican Ovidiu ibidem Mitologia ști Mitologia , București, Un joc fărăUn joc n. O.P. , p. 122). ], fe ------

39 STEAUA 1/2019 40 STEAUA 1/2019 cu cele concurente, jucauun „naționalizate”, aflate în competiție 18). scenariile concurente” scenariu, cu aflat adeseaîn conflict națiune construindu-și propriul impresionantă a istoriilor, fiecare condus inevitabillaomultiplicare că mitologie”). Istoricul explică faptul sebi, aîmpinsputernic istoria spre p. 14: „Ideologia națională, îndeo cesul ideologiei naționale ( tei proceduri a fost afirmarea, suc Cea care acreat unvad bunaces justifice prezentul” ( nieră similară, obligândtrecutul să ma unile apelează la istorie într-o versiunilor mitizate. depersistența de entități servite felurite interese propagandistice, este întreținută șiamplificată, din atunci populară cândreacția nu are chiar și locnufără împotriviri, rezultatelor științific probante demantelarea mitului în folosul de beneficiari. Tocmai deaceea, gătoare pentruîntreagă oserie populare, are daruldeafi convin în gură, caracteristice imaginației transmisenuturilor oral, dingură și încununate deprestigiul conți de plastice șisintetice, aureolate timp ce transmiterea unorlegen multor generații decercetători, în alemai unoreforturi de peurma mai îndelungat,uneori rezultând orice caz neconvenabile, acești dezamăgitoare sau ambigue, în întâlneau, nuodată, rezultate faptelor, proces lacapătul căruia 126). ce săpunăînloc...” ( vechea noastră istorie, dar nu știau deau seamacănumaimerge cu oamenicareintelectuali, îșidă de așteptare, măcarprintre mulți nească pentru căexista un nivel teren bunșiînsocietatea româ națiunii înseși. proclamateidealurilor peseama țenilor uneinațiuni însprijinul semnificativă înmobilizarea cetă- rol propagandistic cu pondere „«Naționalizarea» trecutului a Această tendință „... A găsitun Lucian crede Boia că „Toate nați În modevident, acesteÎn scenarii În locul adâncirii cunoașterii loculadâncirii În Istoriile mele ibidem ( ibidem , p. 15). ibidem , p. , p. ------,

pentru alțicolegi aisăidinsfera fapt, falsificându-l. cosmetizându-l autoflatant și,de salveze mitologizarea trecutului, oameni aupreferat săîncerce să că sunt maipatriot, pentru cănu naţionalism. Nuvreau săspunnici decât istoricii care facexces de mă consider maipuţinpatriot națiunii. scopul deaservi „Eu nu pentru deformarea trecutului cu înțelestriotismul cajustificare adevărului despre trecut șipa re de a conduce către relevarea istoriei cadisciplinăîncunoaște astfel între unconflict pretenția – contemporane seconfigurează istoriografiei –nudoar românești Pentru Lucian cași Boia, - - neechivoc. științifice, Boia aales Lucian națională –șicăutarea acurateții nu facpatriotism!” ( lui. Eu, cândfacistorie, facistorie, mai multdeadevăruriletrecutu mai sigure şicare săseapropie cât mai corectă, aşezată pebaze cât Încercăm să facem o istorie cât de patriotism!Noifacem istorie! seînfiinţezeSă atunci ofacultate nu suntem şcoală depatriotism. mul. Noi,laFacultatea deIstorie, face cupatriotis aibă nimicde-a de profesionişti nuartrebui să clar, căoistorie făcutăcuadevărat Dar vreau săspun,şiospunfoarte fac acumoscară apatriotismului. Între propagandă –fieeași

 ibidem , p. 122). - - Andrei Alupoaie (Iași) 1 știut într-un mod cât sepoate de studenți, maturi.Șiatunci am au trecut peacolo părințișicopii, Chiardacăpefugă, memorială. opreauSe șiciteau depeplaca zându-ne acolo lapoalelestatuii. se oprească relativ vă curioasă, lumânare, iar lumea a început să o aflam cu oprietenă, am aprins ger, statuia era solitară acum,mă cul acâteva sute deoameni. Era și sfințită cuoziînainte, înmijlo Eroilor), care fusese inaugurată Voinea șiplasată peBulevardul (realizată desculptorul Ilarion la statuia cardinalului IuliuHossu Clujului și-agăsitdegrabă sensul, Așa încât călătoria spre centrul ce politicii autohtone actuale. patriotarde figurile ori specifi că voi evitaretorica pompoasă anume, cănuvoi stalatelevizor, aceasta, dar un lucru știam sigur, vreme deoptsprezece ani,până de greco-catolic odinioară slujise era unde episcopul chiar biserica și șaizecidoi metri de centimetri) ceea ce privea statuia (înaltăde acolo undesegăsea.Întrucât re șijustificaplasarea statuii exact ea. Perspectiva afost tulburătoa cardinalului, ca săvăd ce zărește m-am așezat înspatele statuii statuia dinfață, dedata aceasta gurare (cuoziînainte) privisem cuunveac.în urmă Dacălainau Unirii Transilvaniei cuRomânia, dintre cei care aucititRezoluția 2018,lastatuiaDecembrie unuia deasărbători 1 cel maiadecvat căacestasimplu șidirect era felul petrec într-un fel saualtulziua 2018.AmDecembrie ezitat să - - - - - furgonetă. Coroanele fuseseră zor stativele șiledepozita într-o vestă oficialăcare strângea de fuseserăflori luate. Era un omcu pentru sprijinirea coroanelor de pușcați, laora 15.30, stativele nimic. lăcrimeze. Șiapoigata, nimeni, O doamnăînvârstă aînceput să niște întrecere.mai oprit cupluri lumânareaam aprins nouă s-au împrăștiatemânări șistinse. Când ale) sprijinite pe stative șiniște lu erau doarcoroanele (ofici deflori la Stâlpii împușcați, la ora 15.30, un an,în2017:ziuacupricina, aminte cumafostMi-aduc acum celebru dejaînîntreaga Românie. morative, așaîncât loculeste republicate înalbumecome careRotta, aufost publicate și te odinioară curajos deRăzvan desfășurător alfotografiilor făcu decembrie 1989.Existăunîntreg celor laCluj,moria pieriți în21 sculptorul înme LiviuMocan), Stâlpilor împușcați (făcut de unde segăsește monumentul (astăzi,Piața a Libertății Unirii), la ora 15.30sunt înfosta Piață când senimerește săfiuînCluj, câțiva15.30. De anideja,atunci aș putea eusăofacaici. fotografia, spunemaimulte decât care oinserez înacest Iarea, text. făcut ofotografie minunată, pe că prietena cucare măaflama să fiearestat. Voi maispune doar Anul acesta, la Stâlpii îm 2018,Cluj,21 Decembrie ora și 21Decembrie2018 ≈ ------

1 Decembrie ghează la bunul mers al Târgului. cate mașini ale Poliției, care ve lângă Stâlpii împușcați sunt par pe cumpărături desezon. Tot gherete specializate și buticuri acesta, și Târgul deCrăciun, cu împușcați segăsește, deanul tainere degunoi. LângăStâlpii absent, cașicumarfigolit con câți muriseră. Strângea stativele nu știalace oră setrăsese șinici în PiațaProbabil Libertății. nici ora 15.30cândsetrăsese laCluj nici nu mai așteptase să treacă cu vestă oficială se grăbea șiel, nite deStâlpii împușcați. Omul coroane fuseseră luate șispriji Crăciun. Așa căstativele dela pere ce este de cumpărat pentru toată lumeaera grăbită săcum probabil,o vinere fiindcă scurtă iar acumera înplus ozidevineri, depuse dimineața sau la prânz, Ruxandra Cesereanu - - - - -

41 STEAUA 1/2019 42 STEAUA 1/2019 pre uitare, nerușinare, ignoranță al doileas-apuspesporovăit des cu socrul lui Lucian Matiș. Cel de- prieten cutatăl luiCălin Nemeș și pușcat. Al doileami-aziscăafost se, altfel arfi fost șielunstâlpîm începuse săsetragă șiașascăpa în librăria Universității atunci când că era și el să moară, dar că intrase lălalt maielegant. Primul mi-azis de ani,unulîmbrăcat sportiv, ce lângă minedoidomnilavreo 60 atunci, văzându-mă așa,auvenit pe ameacupalmaacoperită și la Stâlpii împușcați. Eu amținut-o altceva nuconta. schimbau de zor ca să danseze, se Stâlpii împușcați, iarfetele se parcaseMicrobuzul aproape lipit de la Târgul deCrăciun dinCluj. sădansezeurmau pepodiumul cate înconstume populare, care microbuz cuadolescente îmbră data șiun De astaseoprise Lumânările sestinseseră defrig - - - - - Până dacăavăzut laurmă, căsunt e cineva viulaStâlpii împușcați. una-alta. Era cumva bucuros că lor.prietenă de-a Atot sporovăit vreo vreo rudăacelor ori pieriți și tot întrebat așa.M-a dacăsunt cuiva. M-am totcuiva. M-am uitat laelșim-am Stâlpii împușcați, înașteptarea orice cazsemișcaabsent printre aștepta ofată, unbăiat, nuștiu. În cembrie 1989,ciavea oîntâlnire, aici pentru cei în21de pieriți la pieptulhanoracului. Nuvenise telefonul agățat într-un buzunar plasate înureche șiatârnândspre i sezăreau boxele micideplastic creț, care ascultamuzică,fiindcă tânăr, lavreo 18-20deani,brunși laStâlpii împușcațioprise unbăiat inte deapleca,amvăzut ceva. Se trecere. trecere intenționată, dartotuși în s-a dusalăturidecelălalt. Erau în mai multtăcutădecât vorbitoare, Apoi amplecat șieu. Darîna - - care săaprindă-reaprindă lumâ întotdeauna se găsește cineva căuia i-amrelatat această scenă: fac asta. Dar, vorba unui prieten lumânările. sau întâmplător, darreaprinsese țin, poate era acolo din greșeală sauștiapreaStâlpii Împușcați pu creț ce afost nuștiaexact acolo la e. Poate căbăiatul acela brunși în cazulcel mairău, deloc. Asta nu mai simțim decât puțin ori, mai simțim ceva (puternic) sau în decembrie 1989saunuștim, ne amintim, știmce afost atunci zis că asta e: ne amintim sau nu oară deacolo, detot adică,mi-am stinse. Când amplecat adoua acela lumânările cumaprindea după unminutm-amîntors. crudă defapt. Apoi amplecat, dar gândit laindiferența luionestăși nările. Mie nu-mitrecuse capsă prin Mie Și atunci l-amvăzut pebăiatul

 - - Andras Koncz-Munich (Cluj-Napoca) C aflăm îninteriorul unorinterstiții că eanupoate fi resuscitată, căne cut șiprezent edefinitivîntreruptă, fiecare clipăcălegătura dintre tre trecutului. Suntem conștienți în semișcăsubsemnu întreaga carte viața. Viața lor trecută. Pentru că fost construităfaliilor dincare le-a înregistreze seismice mișcările ale unor ființe cărora încearcă să le plorează rămase locurile goaleale sunt cronici aleabsenței. Eaex : ori „Cu tinemoare lumeata”. pentru că–ospunedemaimulte încaruselultimpului să leprindă nu sedisipeze înuitare. zbate Se pentru caamintirea acestora să de lumeapecare oconstruieşte de bărbați,copii, deprietene, legături puternicesunt prin prinse minine înmajoritatea lor, darcare fugă alăturidepersonajeleei,fe senzație cunoscută le, visele și anxietățile lor și că el se Radu), culine, Mantu, Petru, Victor, Sandu, (împreună cuconstelațiile lormas feminine, Ioana,ElenașiStanca atâta vreme cât cele trei personaje epoci diferite, freamătă deviață acel loc, înspețăBucureștiul atrei aicivinesenzațiaDe persistentă c apartenenței. certitudinea pierzi mai poate fi circumscris, încare moment încare un anumelocnu absențe laputerea adoua–acel tă ca nașterea sănuseîntâmple. te care nu comunică decât cu greuta este, maimult, cronica unor între ele, O formădeviațănecunoscu Cronicile Andreei Răsuceanu ceanu, itind romanul Andreei Răsu- îl locui căautoarea încearcă să , amavut puternica ca unblestem care face O formă de viață ne esc cutemerile, fugi ă ------l

de pregnant pentru că miasmele acest aeralurgenței este extrem disperate de supraviețuire. Iar anunțam la început, fugi. Fugi sunt înacelași timp, așacumo deviseleșitemerile lui. funcție o stavilă trecerii timpului,fiecare în supraviețuiesc, încercând săpună tecă destineșiîncare personajele lume primordială, încare seames plinădetăceri,Mântuleasa cao a Bucureștiului, despre ostradă Esteimaginată vorba despre harta care eleîncearcă săseopunămorții. jele resimt oimensănostalgie șiîn teritoriu pentru care toate persona vorba despre circumscrierea unui romanului Andreei este Răsuceanu o viață–,încazul încazulClarissei transferată asupra unuiprieten de Virginiei, revocată încazulLaurei și psihică, dusăpânălacapăt încazul tentația și cu deraierea sinuciderii care bună zi se întâln într-o engleze, excesul lor, modul dincolo Vaughan) pe Dalloway”„Doamna (Clarissa carerial lelegape Virginia Woolf, fel caîn explicitelegăturile dintre ele. La teritoriu încare eletrăiesc prin circumscriereaaluzii șiprin unui se intersectează maidegrabă prin trei epocidiferite, iardestinelelor Cunningham. Trei femei trăiesc în îmi amintește de în cele pecare autoarea leînscenează aceste personajedispar. sau austerități comuniste odată ce cât dupăbombardamente, ciume depopulează, maimultchiarde Cu tinemoare lumeata acest roman acăruistructură Toate aceste circumscrieri Sunt maimulte feluri demoarte depersonajele autoarei Orele și peLaura Brown este, –încare firulimate Orele lui Michael luiMichael esc cu în - - - - ambiguu alistoriei, laC.Alături deBucurești șideaerul departe te, este cea dintimpulcopilăriei, se termină, inevitabil, cuomoar nu are acest aerdramatic, deșiea niste. Cred căsingura fugăcare comucrizei lasfârșitulperioadei epoca geopolitice deproporții, unor schimbări devine interfața mentelor într-un București care Mavrocordat, epocabombarda din timpuldomnieiluiNicolae timpul individual:epocaciumei seinsinueazăîn timpului colectiv dezastre, viața reapare la suprafață celecă înperioadele maiatinse de bine știefoarte gele populației. Se decameronică se strecoară însân careprin deviață această poftă rândurile acestui toate text figurile când lumeapare afiluat sfârșit. supraviețuire care persistăatunci te, ciumășifoamete. Oformă de rezistând printre bombardamen plină dediformități șidebuboaie, ea sestrecoară, chircită, uneori sc atunci cândunpersonajpărăsește al meu despre lumi care se termină vorbesc cuprecădere înacest eseu luțiuni caaleunuicreier” (p. 230), același timp, cuinfinite circumvo cută,... zgrunțuroasă șinetedă în ța ei...oformă deviață necunos întindeau caoeczemă pesuprafa licheni, „pistrui buretoși care se obscură, gelatinoasă, caniște amenințate dedestrămare. o contagiune în epoci de neoprit tate neagră care se insinuează ca o formă deviață blamată, ovitali fapt țigăncile, aducmereu cuele de uncopil dețigani. Țiganii, de ena, darșidespre modulîncare Desigur, nuvoi putea analizaîn Despre această formă deviață Laura T. Ilea ------

43 STEAUA 1/2019 44 STEAUA 1/2019 şti –Centrul Ipote şiMemorialul Naționaldin România deStudii Eminescu”.„Mihai Iura şcu”,„Raluca Vorona, Biblioteca Județană Eminescu”„Mihai Botoşani, Reprezentanța Boto şani aFilialei IaşiaUniuniiScriitorilor Consiliul Local Botoşani, Teatrul Eminescu”„Mihai încolaborare dinRomânia, Boto şani iUniuneaScriitorilor cuSocietatea Culturală Organizatorul evenimentului afost Fundația Culturală „Hyperion-c.b.” Primăria Botoşani, Boto Municipiului şani, având caparteneri s-aîncheiatla Editura cuunrecital în2018. Gala Charmides extraordinar susținutde Adrian Naidin. şi Andrei Terian, Opus Primum adecisca premiul săfieacordat lasecțiunea poetei poetului Liviu IoanStoiciu şiMatei Vi şinec –caPremiul Național dePoezie Eminescu”„Mihai pentru Opera Omniapeanul2018săfieacordat adecis, – ConstantinHolban, membri, nominalizărilor înurma Danilov, Abăluță, Nichita Genaru, IoanMoldovan, IoanEs. Ovidiu Pop, Juriul, format Manolescu, pre dinNicolae Cornelşedinte, Ungureanu, IonPop, Mircea Martin, Al. Cistelecan, Mircea A.Diaconu şiIoan recitalul poețilorlaureați. Programul aînceput cuoşezătoare literară laCăminul cultural Vorona, alepoețilorprezenți incluzândlecuturi şiunprogram Cea de aXXVIII-a edițieaPremiului Național dePoezie Eminescu”„Mihai aavut 2019. loclaBotoşani înzilelede14i15ianuarie de Poezie „MihaiEminescu”peanul2018 nu săte temi depământul spre care greți ta, lașiînurma cerul pecare-l uita înjos, ciînsus, așa încât săre cuparașuta, i-azis,sari sari, nute și moartea: „Dacă-ți cere cineva să curajului care sfideazădispariția este cea a luptei până la capăt, a acestei supraviețuiri paradoxale de nesesizat. careprin supraviețuirea e aproape careloviturile ei,prin lumimorși radicală dintre luxurianțaviețiiși pentru schisma paradigma perfectă decât e celălalt.nos, Nina maiscurt viața, șiunpiciordiform, butucă măsura luxuluilacare visasetoată copilărie. Șianumeunpiciorfin,pe de poliomielitacare suferise în nu opoate decât camufla,dată care suferă deodiformitate pecare care iubește cudisperare viața, dar ofemeie șianumeNina, te alecărții personajele extremdebinerealiza și înmodindividualcuunuldintre demiei deciumă.Darseîntâmplă plă șicubucureștenii întimpulepi Aceasta e desigur ceea ce seîntâm în formele cele mai neobișnuite. La ora 17însala Teatrului Eminescu“Botoşani „Mihai Ş Românească, întâlnire Cartea cuediturile Junimea,Ş Românească, Cartea Eminescu.botezat LaBiblioteca Mihai Județeană Eminescu”„Mihai Botoşani auavut apărute laediturile loc prezentări decărți Eminescudinfața poetului Mihai Teatrului Eminescu”„Mihai Botoşani Eminescu” –Opera Omnia ră aConsiliului național juriului deacordare Local membrilor Botoşani, cuparticiparea a Programul acontinuat –ZiuaCulturii pe15ianuarie Naționale –laPrimăria Botoşani cuedința Municipiului extraordina Filialei aavut dinRomânia locÎntâlnirea boto IaşiaUniuniiScriitorilor scriitorilor invitați.şăneni cuscriitorii Culturale Societății susținutdemembrii artistic Iuraşcu”,„Raluca Vorona. aceeaşi zi,14ianaurie, În laReprezentanța Botoşani a LIVIU IOAN STOICIU Metafora cea maiputernică a Liviu Ioan Stoiciu şi , iar juriul format, iarjuriul dinAl. Cistelecan, preşedinte, Mircea A.Diaconu, Vasile DanielCristea-Enache Spiridon, Opus Primum Opus coala Ardeleană şiCharmides, iarlaColegiul Național Eminescu“Boto şani aavut loco „Mihai – Premiul Naţional –Premiul Naţional - - - - - , apoețilornominalizați invitați. şiascriitorilor Au decoroane urmatdepuneri lastatuia coala Ardeleană, Junimeaşirevista fapt niciodată posibil, alefluviului niciodată acolo, căelnuafost de și alespaimeicăviitorul nuafost aleepocilorcareurmă, sesfârșesc necunoscute, alelumilorlăsate în te îndrepți” (p. 96). Metaforele vieții toate poveștile ființelor care l-au epuizat decât dupăce sunt trasate unui toate dinamice ale acele structuri timpului care nuîncapînarhive, de acaptatoate acele nuanțe ale viață necunoscută culum Iar einumescaceastă durată care toți aumurit cei care zeropunct pânălamomentul în mișcare – lor în lumea noastră în perpetuă conferință despre retrasarea hărți necesității.îndreaptă cuforța înspre gravitațională care forța te lăsat decât înurmă apământului sună maiputernic imaginea cerului violenteizbirii deunzidîncare ră sunt înaceasă cuprinse formulă a tele istorice cele maineașteptate vieții care izbucnește înmomen Etruscii –amînțeles astăziîntr-o saeculum . Am senzația că

a avutdedecernare locGala apremiilor măsurau timpuldelaun care nupoate fi este

şi un Te Uspenia –laBiserica Boto Deum şani,încare afost O formăde încercare l-au trăit. România literară sae Mina Decu Mina a - - - - care ceea ce amnumit al absenței laputerea adoua,în eiexplicit înacest romanEfortul duse atreia dimensiune” (p. 18). ar arăta caun pier „peisaj care-și nu filăsată înafara uneilumicare celei deapatra, naratoarea, dea populat detrei femei șideangoasa unuiBucureștilocuit. Ememoria bine Andreei înaceastă Răsuceanu supraviețuire, îireușește extremde pe muchie de cuțit, între pierdere și Credpare căacest dans afimort. nebun, atunci cândînăuntru totul Fericireaa cărții. șicheful că aceasta eșiconcluzia implicită definitive. A despărțirilor molimelor, războaielor sauale istorice lovesc intermediul prin atât mai mult cu cât cataclismele în care scenariile viețiiizbucnesccu formă de viață paradoxală, o lume male, este tocmai cel deacrea o e scrutat îndetaliilesaleinfinitezi al unuistraniu viitor. cod ADN al fugii, al supraviețuirii și Și totuși va rămâne unlichen, lancolie. „Cu tinemoare lumeata”. îmbibată deoputernică me carte Premiului Național dePoezie „Mihai , pentru cartea , pentru cartea Opera Omnia . Desprindere şi Opus PrimumOpus  saeculum ș spune de viață , apărută , cu - - - -

și principiiucisedepatima de-aadjudeca, ceea ce-audărîmat ceicen-aupututridica umbre aduselaviață de-unvînt-scînteiere, o inimăviolată demîngîiată durere, doar vorbe deleagăn, iubiridepripas, peste garduri dincare nimicn-arămas, prins înînghețul luminiipolare, și dansulînchipuirilormuzicale jaloanele vieții-n uitare strecoară cîte-o reclamă rămasă de-odinioară, zburînd zgribuliți prinruine, Zdrăngăneau vagoanele peșine, cuvintelor, cetitluadecvat pentru o carte desumbră poezie! cîte uncapăt dehrubăcubuclefugare dinmersul trenului nebunal orașului pustiit deprofeția vițelului roșu. Dincîndîncînd,se vedea aveau răbdare sămoară, lumi dupălumicoborau înviteză pantele aminteau nimicmaimultdecîtstația precedentă. Nicinumai la vale prinfabula modernăavremii pecare-o trăiam. Nu-și cu blănurinaturale, oameniburdujiți înfurgoane seprelingeau Lupi cugîturițepene vedeam înintersecții, petrotuare vulpi mi-a oferit cuipocrită pioșenielocul. la picioarele vatmanului ascheunat prelung. Obătrînă glezne pesubcostumul Brioni.Cîineleîncolăcit de fi arătat năprasnic, zornăind culanțurile prinsede de praf, sprîncenelesefăcuseră gri.Admitcă trebuie să aleile urbei,cutele adîncișibrazda cicatricilor seumplură ca dincalea unuiLeviatan milostiv. Delamersul pe călcîndu-se-n catalige, smucindu-sedinporuncilefricii Cîțiva călători s-auretras făcîndu-și loccutentaculele, Am urcat alene-nvagonul ticsit ca osalăde teatru. Călător prinorașul deodinioară [fragment] poezie scăpare, decepoveștile tale ne-arabate îndărăt, tinerețea, vigoarea, cu baze șiacizi,neunge cuuleiurile morțiifără întoarcere, fără omoară, neucideșimacerează, ne inflamează cu fermenți, mareea oceanuluideznădejdii care ne-aadusaici,care ne înșiruiri decuvinte pentru aeliminavaierul crescînd în ignorată povară –etot cesemaipoate face, adunarea unor așijderi umbre fără numeșifețe, încearcă săle-aline-afecțiunea, la nivelul orașului, cîțiva fiisîngerează fără scăpare, alții, ca niște gurinăclăite care încearcă să-iscuipescîrbite afară acoperiți desîngele pacienților pepaturi respingătoare felceri, asistenți sanitari, surori decaritate, infirmieri, brancardieri Doctori, homeopați, chirurgi, practicieni, magi,asistente medicale, cu morțidintre viișivieți scăpătate. coboară întemniți presărate departe, – are importanță sîngele cuiafost vărsat? – frăgezimea flexibilă agîndirii, Cine eram s-osfidez? Cangeopol Liviu taci!

45 STEAUA 1/2019 46 STEAUA 1/2019 Radu de viață deceniila șapte Radu Țuculescu, Pentru (șidespre) 70 Ţ BIANCA TĂMAȘ uculescu

R realități imediate. Unmoralist fin, Autorul cuironie descrie fină, cuumor, darși cuamărăciuni absurdul, grotescul unei texte ale realității imediate ( adunate învolumul separă de prozator. ziaristul Textele publicate în amintită șipublicisticaluiRadu Țuculescu, pes oechilibristică sufletul înainte de toate. Este genul de mâncare, capabil, culinar, cum ar spune un critic să îți hrănească gustare delicioasă,dincare oricâtaimânca,nu poțisănumaiceri încăoporție. fiecare pagină devenind undans. dinfire, Gurmand transform sau fenomene astrologice rare ( pentru acrea haos( vorba deunmotancare seplimbăcuunreșou înbrațe șiîșipoate schimbaforma evident, cuancorare alteori doarurme inter înjocuri şimetatextuale, fiecăeste vremurilor. Ficţionalul şirealitatea documentabilă setopesc într-un aliajomogen. transformându-le fi observat, în personaje, credibil al martor veritabil nici nu le-ar amintirile celor pecare îicunoaște, ledănemurire pecare, unorfiguri poate, alții au la-ndemână.Cu uncarnețel mereu dupăel, notează propriile experiențe, „fură” vă, deneînțeles, peste care presară acea magie pecare doarprozatorii adevărați o toateRadu știesă autoruluiredea clujean,fiindcă scrierile realitatea amuzantă, gra la fel cumeste, defapt, și sărut. Propoziţia anterioară deschide bătută fost înspatele furat bloculuisaubăncuțadinfața caseipecare primul ne-a la suprafață. Nutrebuie săfiedulceața defrăguțe cu felii delămâie. Poate fimingea feliuțe de lămâie”. Și așa, proustian, cea mai dragă amintire a copilăriei noastre iese aromat șimaigustos decât unborcan dedulceață defrăguțe printre care sezăresc alesubconștientului simplecuvinte: umanprin cele maiascunsepărți mai „Nimic urâtul. Știe cumsăsejoace cusentimentele cititorului sunt alimentate deele. Elștiesăredea realitatea valorificândfrumosulșiironizând de multe inspirația ori, înele. îndrăgostesc sale(ce clișeu, descrierile arzice Radu!). acoloTNC. De am ajuns să îl cunosc cu adevărat pe omul Radu Țuculescu și să mă întinde deteatru, pecâțiva delaunspectacol anibuni,apornit însala cum auștiuteimaibine, Chiarșiprietenia noastră, care iubirea dejase pentru artă. în televiziune, a vrut săîi arate amatori care actori lumiipe tinerii și-au exprimat, așa oamenii pecare încă pe atâtea cărți. încă peatâtea cărți. reușite. Eu, caprietenă, plasă depăianjen”. Povestirile mameibătrîne savurând peîndelete. Probabil cea mai bunădescriere oface însășiautorul în începi șinulemailașidinmânăpânălaultimulrând, lecitești ori îndoze mici, paragraf luipotficitite îndouă șisăîlțintuiască pânălasfârșit. le Cărțile feluri: cultură, sunt tot at naționale comentatorilocale, ori actori, scriitori, oamenide de teatru, pe scurt, buz, oîntâlnire neașteptată, comice dialoguri auzite publice, înlocuri evenimente fără agresivitate. Oștire delatelevizor, oîntâmplare petrecută pestradă înauto ori de cândcutreieră ac adu Pe lângăromanele publicate şiîndrăgite atât înțară cât șipeste hotare, trebuie Violonist caformaţie, Radu Ţuculescu cuvintelor calculeazăritmul caopartitură, Ziceam demagie. Fantasticul este prezent întextele lui Țuculescu. Uneori Volumele deproză semnate deRadu Țuculescu stausubsemnulamintirilor, recitit, mi-amnotat citate citit, șimi-amgăsit, le-am I-am devorat le-am cărțile, Pe intermediul l-amcunoscutprin teatrului, Radu fiindcăel, lucrând anidezile Radu aîmplinitîn data 2019șaptezeci de1ianuarie Radu de anișizeci devolume Radu Ţuculescu știesăcreeze suspans, reușind cititorul săprindă delaprimul Țuculescu nicimăcarnumaiare nevoie deprezentări. cele șapte În decenii i-aîntâlnit șiaștiutsă-lredea cititorilor â tea puncte deplecare.tea puncte Românul erectil Povestirile mameibătrîne) învățăcel şicititoare, est pământ, a știut : „povești ciudate, năstrușnice, ce măvor caîntr-o prinde Stalin, cusapa-nainte ex abrupto Măcelăria Kennedy). fără ostentație. Poate părea, sarcastic, uneori, dar conturînd trei secvențe, catematică: distincte Mierla NeagrăMierla ), Scrisori cătreScrisori președinte săiafrumosuldinlucrurile, și locurile îidoresc încăcel puținpeatâția aniși . Lafel cumsunt, , berze vorbitoare,, berze îngerași durdulii Tribuna , unroman semiautobiografic, săi

între 2004 şi său . , reuşete în doze diferite ă fiecare text într-o fiecare într-o text și â rmă subțirermă care Portrete ritmate. 2009 au fost Euphorion săatingă , mai a - -

unul, alelui Yukio Mishima, cunoscute, dacăamairămas vre unuia dintre romanele maipuțin a cheie cât sepoate dekafkiană e cumpărată. Eînceputul mie de piață care se respectă, și viața, fiind deoeconovorba aferente, nusesfiește săapară, angajator,primul cususpiciunile maximă garantată. douăzeci șișapte deani.Discreție de vânzare. În orice scop. Bă că”, apare următorul anunț: a treia, larubrica „cereri demun mai târziu, un tren denavetiști doză desomnifereprintr-o are loc o tentativă de sinucidere verde”, gândisăieși la iarbă te-ai daci; o ialafugă,transformate îngân agenții depublicitate, încep să alunei angajat șiserios harnic ricești care, eventual, unei anumite amprente scriito afitributaresfârși inevitabilprin nom început, atipicitatea prin lor se deunanumitnume, dela ori, valoroase odată ce sunt desprin șesc ele să se dovedească creații receptării este anumiteridica romane înprivința dată tradus. cei de la Humanitas, pentru prima și relansat în2015,este, nespun în alanilor’60,apărut Roman-cult 2018, traducere deAndreea Sion). de vânzare Î care-l citea Hanio care-l Yamada, un zi,caracterele ziaruluipe ntr-o foileton în Problematica pecare opot enclatura unuiautor, par a în aceeași seară (București, Humanitas, într-un ziar Playboy-ul în ce măsură (p. 10),iar îșigăsește ; niște zile , „așa cum , „așa de mâna japonez, într-o într-o Viață Viaț reu rbat, într- în ă ------

cea capabilă săofere parcursului fundă dimensiunearomanului și probabil ceaMishima mai pro sie majoră aviețiișioperei lui fațărespectului detrup–obse femeii, chiara atenției ori șial individului însocietate, condiția privire larolul cu Prin anumite pasajeșiinserții spune, de sorginte existențialistă. discursului socialșialcelui, i-am invitați semnăturafiindcă prin luisuntem lui de față semnași cărții publicării doar un an înurma care peacel cu Mishima Mishima, aceastătărind idee, darcamatât. revista încare afost publicat în vinovate, acelorfarmecul lecturi ță, plăcea, care se citește cu ușurin degrabă un roman pentru scris a pecetea Pare luiMishima. mai și estetismul tesc prea puțindespecificitatea stilulsimplu, ori pe alocuri, amin gratuită unea schematică, alertă, tura atipică atribuităunora, acți de profunzime, ludicul șicolora sunt trasate personajele, lipsalor roman. Penelurile care prin subțiri Viață devânzare pentru alegitima osemnătură. autorului solda cu oîncercare deregăsire a depreciere, cimaidegrabă seva a seevitaoeventuală flagrantă spre o evaluare a cărților, pentru tică nuva fineapărat îndreptată pagini, moment încare poziția cri prea puțineecouri înrespectivele

astăzi Locul unde-l putem regăsiLocul pe unde-l și, fără menajamente săofacem, , dar, dinnou, poate doar în interiorul lor ai parte deperipeții ai parte scriiturii care poartă carescriiturii poartă și responsabilitatea Când îțivinziviața, este unastfel de Calea este lanivelul

samuraiu , are tot , tocmai ș ------i

tui scriitor japonez ne-a obișnuit. tui scriitor japonezne-a care majoritatea romanelor aces puterea desugestieastiluluicu lipsite desubtilitatea, și farmecul lucrării deja amintite. autorului șiecourile eseistice ale Japonieicontemporaneritului clară laadresa tură – lui Hanio, ocheieinversă delec condamnabilă. decât una supusă hazardului și nupoate fițiunea luiMishima, indiferent denatura lui,înaccep se lipsește de un cod alonoarei, gândul demaisus, finalul romanului, va infirma apare și începe să crească spre angoasapersonajului,careÎnsă delacevapornit cusens.” (p. 153). sens. se clădeaoviață liberă șiplinăde delanonsens,pornit peste care cuvinte, Haniogândeacătrebuia existențe împlinite a celui aflat experiența necesară șidefinitorie tă pânălaolimităcafiind tocmai negarea, pentru personaj, eprivi și poate fi coruptibil, dacănuchiar surdului, aceea încadrabilă așa-numită de propria-i viață, are până și o unuia care seagață cudisperare ință proprie, vo prin preocupat demoartea stadiul unui ronin picaresc încă execuției sale, continuând cu așteaptă săsebucure depublicul Yamada, care delaunMeursault vindecabil. mult decât atât,Mai Întreg p Sub nicioformă întâlnim defaptocritică tot într-o cheieaab tot într-o nuanță moralizatore, eriplul lui Hanio eriplul ș Adrian Emil Rus Emil Adrian i sfârșindînstadiul conduitei șiaspi în căutarea unei  căorice n iar oviață care , căci „cu alte Î nutrebuia nsă ele par ihilist ------

47 STEAUA 1/2019 48 STEAUA 1/2019 C Lumina/ Sunt praf/”. cuntremur/Inifinitul/Lumina/Mă înochi.”flori sau „Marea/Explozia/ Ceruri/ Vom cuceri munții/ Cu precum: mare/ prin „Rătăcitori metafore delicate unor hiperbole, nuanțate prin acordată redării minimaliste a individualizează atenția prin produse deiubire. Volumul se melancoliei urma le purtând a cântărilorlirice, cuvintele sa își construiește oproprie lume gen literar, IuliaCibișescu-Duran simfoniilor memorabile. trăirilor individualecuarmonia reușește să îmbine frumusețea compozitoare șipoetă,autoarea Cluj-Napoca, 2018).Muziciană, Iuliei Cibiș bându-și ireversibil forma sub revelării divine, sufletele schim tenței. Cuvântul devineunealtăa al uneivoci aflate laapogeul exis Iov într-un cântec deatmosferă, poetică, și experimentalism, îmbină elemente desuprarealism Poemul ce dătitlulvolumului și referințe laparabole biblice. baladelor medievale, precum tragediei grecești șiinvocări ale reminiscențemul cuprinde ale Dincolo volu deiluziaiubirii, intermediuldoar prin cuvântului. revitalizareapus prin visului, deși ușor fisurat, poate fi recom Revitalizarea Universul poeticalautoarei, Greu deplasat într-un anume RECENZII recent ântecul Isoldei Gabriela Danilescu visului concentrând povestea lui ă carte depoeziea ă carte escu-Duran (Ed. Studia, este cea mai și într-o artă artă într-o enumerări - - - - - A tența unui cuvânt/ A ne-mișcării/ tența unuicuvânt/ Ane-mișcării/ toarele versuri: „A contesta exis condeiului, precumforța înurmă oadele introducând texte din toate peri a parcursului teoretic echinoxist, propus mostră prima săextragă Poenar Moldovan, șiRareș și-au sus, încare cei doieditori, Horea dintre volumele amintite mai Echinox. Texte teoretice în paginile revistei studențești. lungultimpului apărute de-a teoretice, darșiarticole-manifest poezii, bucăți deproză, articole editori auadunat, sistematic, de sinteză.acestea, În diferiți lansarea unor volume tematice rememorări șirevederi publice, cu sine, pelângămanifestări, număr alrevistei Din cântecul Isoldei.” tea deacrede/cuvântul luiIov/ În lumi transcendente: „Iată liberta diul versurilor aleunei purtătoare poate exista decât interme prin aceea,stinsă. De încheierea nu lumeaparentși adiafanuluiîntr-o iește omicăepopeeafrumosului noi.” în alțioameni/ vezi, netransformăm acum./Aici, ființei noastre schimbătoare / Tu Existența plutitoare amateriei/ A Isoldei Echinoxul Iulia Cibişescu-Duran constru înființarea primului șiapariția niversarea a50deanila teoretic Iulia Cibișescu-Duran, , Cluj-Napoca,Editura Studia, Echinoxului Mihai Mihai Care nusuntem Ț Echinox , începând cu apu este unul

aadus Cântecul 2018

------turală de la sfârșitul anilor șaizeci. ta, momentul dedeschidere cul drului în care se înființează revis este problematică dincauza ca lități a definirea unei anumite persona critice amplasate înjurulrevistei. probe teoretice alegândirii și în care aufost diverse extrase amplă, denumită, simplu, „Eseuri”, cronologic, mai oparte respectiv ile echinoxiste ce s-ausuccedat nuanțează saureconfirmă direcți diferiți afirmă, airedacției membri matice”, încare maiscurtă, oparte în douăsecțiuni: „Texte progra cente aleunorautori tineri. Ion Pop) șisfârșindcutexte re (Eugen redacție prima Uricaru, generația 80șipostmodernism. spre final, este aceea legată de dezbatere maiamplă,ales vitați săcontribuie larevistă. clujene sau ale unor autori in ale unorprofesori aiUniversității cât redacției, și ale membrilor prezentate maimulte respectivă. sistemului opresiv dinperioada deironieo urmă subtilălaadresa tor presiuni, menținând cel puțin vista nuacedat întotalitate aces fiind destituițipeacest motiv, re asupra directorilor, uniidintre ei conținutului articolelor, sau chiar din ce înce maiagresiv asupra din cauzacenzurii ce seimpunea redacție, înspecialpână1989, gramatice”, auexistat probleme în echinoxisti încelelalte „Texte pro alți dacă, așacumvor mărturisi tinereții șientuziasmului. Chiar înconstituirea sa,a importanța, lungultimpului: va dezminți de-a unei ideidecare de Eugen Uricaru, punebazele măr alrevistei din1968,semnat din volum, ce apare nu înprimul Pe acest fond, articol chiarprimul Prima parte puneaccentulPrima pe parte Volumul defață este împărțit În cea de-a doua parte sunt douaparte cea de-a În Echinoxului Echinoxul . Inițial,aceasta „Eseuri” atât

nuse O

------L nu atât deversați înacesta. noxist pentru (șinudoar) tinerii lumea fenomenului teoretic echi reprezenta deacces în șiopoartă trecută cuvederea, elputând istoric alvolumului nutrebuie valoareadin urmă, dedocument reviste lacea „veche”. Nuîncele în legătură curaportarea „noii” zente șiîntrecutul naștere pre unornoidialoguri, critice. ții alerevistei, fieeleliterare sau în ceea ce privește diferitele direc- vire de ansamblu, retrospectivă, deoarece volumele solicităopri existența în zintă unmoment important lalte volume aniversare repre Texte teoretice postmoderniste. generalemetism, douădirecții între și neoher poststructuralism românesc, darface șiodistincție dere asupra postmodernismului în revistă diferitele deve puncte maiampluîncare treceun articol Pe această tem recent volum alautoarei, alte volume deversuri. Cel mai literară,de eseușicritică plustrei ând să publice încă două volume ambelefăgașe,urmează continu parcursul său literar, autoarea (Editura Arad, Ramira, 2008).În în cea apoeziei,cu literare,dimensiunea criticii iar (Editura Mirador, Arad, 2000)în Dezgropare/ degrupare istă, debuteză cu ucia Cuciureanu, poet Publicarea volumului Cluj-Napoca, Editura Limes, 2018 (coord.), Horea Poenar, Moldovan Rareș Pe elepotda dealtăparte, Iulia IacobIulia Echinoxului. Echinox. , precum și a celor- ă , Corin Braga are Drept îninimă Texte teoretice Echinoxului Palimpsest Aceasta ă Echinox. șiese Goethe Goethe ------, ,

dar sunăminunat. gnostic: stau subsemnulunuiauto-dia Românească. Cartea cu frișcă, ei) cu trecutul celorlalți: în opoziție atrecutului subiectiv poemul durere,pentru în ci ocăutare maidegrabă curioasă scopul vreunei epurări detrecut, este vorba deo dintre inconștient șiconștient. Nu nuu deaceastă punte detrecere umbrele lor–și sebucură inge Ea evocă nuspații șioameni,ci crâmpeiele desunet, de culoare. cicontemplăcert, amprentele și ea nucotrobăie dupăuntrecut are niciopretenție înacest sens; Autoareaunei îndosarieri. nu ce poate săofere cel multiluzia nește sănumească:trecut –unul care săînchidăceea ce nu îndrăz întreaga ființă, în oamintire-reper rință încare săîșiconcentreze deauto-refesă caute unpunct cu oseninătate lucidă,poetapare căutare înpropria biografie. lul fiecăruipoem,caometodă de de la fina fiind șicuvintele-cheie cupolaroidulmemoriei –dovadă tele. Unalbumdefotografii făcute să semetabolizeze uneleîntr-al revitalizare aamintirilorce încep Acest volum pare oîncercare de lii-simbol, pentru cârlige trecut. dedeta sale, imixtiune într-o pune lanesfârșitdinelementele o altărealitate, de vis. Suntem anunțați: care realitatea secontaminează în și rearticulate, pânăînpunctul arome, muzicășiemoțiiarticulate arhivat subforma unor al Luciei Cuciureanu. Trecutul este numește IonMureșan înpostfață, constituind volumul-jurnal, cumîl nu sunt săvârșite pânălacapăt, desentiment, cefracțiuni gesturi în mișcare dincare răzbat mereu de vizităsunt unsoideimagini sine; căutarea unui Poemele din În acest În este numele unui poem care (patefonul), nu săexplicce pot simt, apare în2018laeditura e scufundări interne,e scufundări după cumaflămîn una care serecom coborâre însine Goethe cufrișcăGoethe ori opunereori Aceste cărți (cum care ei? nume nou mostre a început de cu ------

maghiari delaEchinox fi pututsăneghicească sufletul. personaleșilumea riei dintre intimitatea difuzăamemo trasează cutenuitate acest prag între recunoscând, ei, primii însă aufost niște relații mair șiceimaghiari români șigermani, tensiuni între colegii de redacție Nu auexistat, notează IonPop, fondare alealtor asemeneareviste. și încercările de cărui articol probabil, sălimiteze spațiul fie- comunitatea, darșiîncercând, dintre centrale punctele dogmei, promovând, aceasta, prin unul dar și în maghiară și germană, înlimbaromână,texte scrise trebuiau, astfel, săseregăsească turalismul. paginile revistei În rea revistei vreme acondiționat înființa- care sistemul politicdela se regăsesc unsprezece autori alecăror poezii bibliografic pentru fiecare din cei biografic portret câte unuiscurt maghiară, cât de traducerea acestora dinlimba textelor,s-a ocupat deselecția Francisko, larândul săupoet, care o antologie data aceasta este vorba despre a revistei studențești a50deaniactivitate sărbătoririi volum aniversar apărutcuprilejul echinoxistă maghiară Efecte depropagare.Efecte Poeți Una dintre modalitățile prin frișcă

Poezie Lucia Cuciureanu, Mihai Țapu Mihai , București, Editura Cartea Echinox în paginile antologiei. îngrijită și Românească, 2018 Românească, deredactarea afost multicul- deKocsis este unalt Echinox celor ce ar Goethe cu Goethe igide acea . De . De și -

49 STEAUA 1/2019 50 STEAUA 1/2019 diferite șiutilizează strategiilitate artistică Fiecare dintre poețiare individua în aduse deregim, sunt constante limitele și constrângerile stilistice bazei care unuilirism sătreacă de cialist impusdecenzură, punerea ziei, care sătraverseze realismul so perarea alpoe modern spiritului se reflectă alevremii, contexte socio-culturale de literară,activitatea cel puțincea rală András Ferenc. Zudor János, Cselényi Kovács Béla, Adonyi Szőcs Géza, NagyMária, zențiBéla, Markó sunt BallaZsófia, Egyed Péter). Ceilalți poețipre Rudolf, Palotás Dezső, Géza, Boér din nefericire, astăzi(Németi pieriți prin promoțiidin primele care au trecut traversatpoetice care opera. le-au fiecare, coordonatele și interesele El reușește sătraseze, astfel, pentru tegral alfiecăruiadinautorii aleși. luând texte dincorpusul poeticin maiamplă, ci aoperat oextracție în diferitele numere alerevistei, ale autorilor care auapărutdoar început, lapreluarea unorpoezii tat, așa cum declară în nota de la pasivă” celorlalți. dinpartea ulterior, oatmosferă de „toleranță cauza barierei lingvistice inerente. rămasă înumbră, din înprincipal devederedin punct geografic, literaturădintr-o vecină, cel puțin românirilor săcunoascăoparte posibilitatea pe care ooferă citito în acest ananiversar, cât șipentru nudoardatorită bucurie apariției de la Echinox depropagare.Efecte Poeți maghiari tat laaceastă săîlscrie antologie, cuvântul înainte pecare este invi textele prezente Așa cumanunță șiIonPop în Toți facparte poețiiselectați Kocsis Francisko nus-alimi început în Echinox la Echinox Kocsis Francisko (coord.), de propagare. care autorii î n construcția poetică. n construcția în , precum șidiferitele , uniidintre eifiind, opera recu lor lirică, este unmoment de , T Apropierea tempo ârg Poeți maghiari de își u

Ardealul, 2018 Mureș, Editura în antologie. desfă Efecte Efecte ș oară ------O (sic!) deopotrivă a Mîntuitorului (sic!) deopotrivăaMîntuitorului ce mîntuiește, iarIsusaCristina lului, darșia Tatălui, creatorul celui Tiber poate fiîntruchiparea diavo modasemăn de duhdivin.În dar șicanăscă apăcatuluica purtătoare trupesc, Astfel, oputem vedea pesora Irma Treimi șicea atrio-ului adouăaxe:intersecția cea a Sfintei putere instaurat casceptru de principal obsesiv adus, înmod insistent, aproape dine șidesfrîu.minuniie Ocultul dedîndu-seladezor pervertirii, și debarasează de unea juguluifl î să ginte suprauman stranieapariția aunuicopil desor depse. Ce se de orașului Vergo, devin nemuritori, volească, eroii acestuia, locuitorii cralizate. Prin graț pre aventura uneiumanită des- revine cuoscriere-dezbatere tru romanul Premiul Academiei Rom crat din1997,cîndprimește Ecovoiu (Polirom, 2018). Consa- romanul aceasta este imaginea evocată de Capitala cualsăuCentru Vechi) - versului românesc (e menționată lumii deastăzi–poate chiarauni nchistat devine silitorul ș î Trei dintre protagoniști seaflăla ntrerupă firulvie i nu carnea și de asemăn frescă socialăneliniștitor diavolul Lumea, și agent dinamizant Iuliana Petrescu și scă ă î p n discuție, fiindastfel Ambitus î n ă pați dedureri șipe tore depruncatinsă î atunci depromisi ă nt Sta contemptus mundi ă c â ă ă toare peisajului ie divinăsaudia î nvățăcel alartei deAlexandru mplă odată cu , Tiber, ce pare rilor Iadului,se rilor ț iunea ț ii? Societatea, păcatului. â , acesta ne pen- . ți desa- ă tor, ------

C ca oparabol un r cuție, s Autorul încearcă s și asocierea cuideeadecorup din vechiul drept roman) permite luivalențăDubla (deproveniență personificată chiar prin voceaSa. rea pleca acestă ciclicitate asorții, Ambitus confortabilă. o mortalitate Titlul, Iad?) î sa incursiune scurta deschis, cireaduce omul, după pune uncerc almisticuluicufinal muzica sferelor, spre exemplu). la de clișeu(referirea superficială de viață, sunt marcate, pealocuri, egida educațieiaexperienței ori (și lumii cusacrul. personajelor Restul însuși și,astfel, seface legătura și pentru copii, Stelian Țurlea depublicistică selor romane, cărți almortalității. făgașul normal ceIsusa Cristina, aduce pe lucrurile (sacr a ze introducerea prin ș sei demăsur temporare, ap i dinprofan, pare s unuipruncdeorigine incert ele arhetipuri umane),deșisub ele arhetipuri Alexandru Ecovoiu nunepro românesc datorită numeroa unoscut înmediulliterar ăspuns. Pute Alexandru Ecovoiu, plăcerile ș Plăcerile ă i saunu, nuputem fisiguri), napoi peP ă î ntoarcerea laDumnezeu, , face aluzietocmai la provoace, dar nu s cărnii, Vlad Lupescu cărții ă ă a pedepsirii, chiar apedepsirii, . Salvarea poate veni ă Editura Polirom, 2018 catului uitării m vedea romanul ă deschidă ă m ă în Paradis (sau nisesugere î nt, nt, în narațiune Ambitus î napoi la ă dea o dis ș , Iași, i lip își ție ș ș ă ------i i .

inventată de le minaFuncoin –criptomoneda urbe, care îlținecaptivpentru a grup interlop înstăpânitpeste decătre un de răpirea luiRăzvan celor doiprieteni sunt tulburate Viețile liniștite șimonotone ale s-ar putea face fiindnenumărate). inadaptat? –desigur, ce asocierile face, deci,cuunmicgeniu de-a excelență prin autodidact (avem o facultate, întrucât afost un tor ITfără laofirmă amaiurma vieții sociale, ajunge programa fața calculatorului în detrimentul fată, alegândstatul cunopțileîn nu poate interacționa cunicio re, iarel, „tocilarul” clasei,cel care inteligență analitică și iscoditoa bil și justițiar, complementat de o familie, este, totuși, un suflet no cauza dificultăților materiale din la bară într-un bardenoapte din ajunsădansatoareperformanță porană: ea,fostă gimnastă de realistă (ultra)modernă, contem ce amputea numiotipologie Amândoi potfiîncadrați în ceea te și a lui Răzvan. – aici, a Dariei cât asupra unorexistențe mărun atât asupra economiei unuistat, menea fenomen îl poate avea nu vedere pecare unase impactul diatizat „fenomenul Bitcoin”, puternic me editoriale plecânddela aparții construiește perspectivele narativeperspectivele pentru ca, cu care și alternează planurile dexteritatea a suspansuluișiprin de talentul lui Stelian Țurlea deautor prezentpână înpunctul originifir poate dela urmărit fi pânză fin țesută, încare fiecare ce oînconjoară. Rezultatul–o dependente ale diverselor figuri între eleexistențele aparent in la romanelorlectura polițiste de șimafieacumulatecrime din toate cunoștințele despre răpiri, încaredetectivistică, îșifolosește demarează oadevărată anchetă cu căpătâiul un coleg de serviciu. Daria Daria un coleg de serviciu. Algoritmul Funcoin noir între 2017și2018 și de acțiunea ultimei acțiunea patului ei,legând Răzvan împreună Răzvan thriller printr-o artă artă printr-o puneîn , vădind . ------

M de laporeclele interlopilor, până limbajul familiar, adeseaargotic: ză, însă,cuadevărat romanul este în discursulprotagonistei. în final, toate săîșiafle confluența asupra vieții șiasensuluiacesteia, unei căiexistențiale. Omeditație în un drumalinițierii sale, voceacărții parcurgând lirică epic, regăsit mai alesîncentrul alism, dință acaparantă spre suprare- lancolia existențialistă cuoten- multe direcții, zându-se într-un univers propriu. vraja indusă,toate trei concreti esența trăirii poetice, șiieșirea din poveștii, epicentrul ce întrupează coordonate: intrarea în magia unui basmorganizat petrei puternic sudat, ce are structura etică aparte, Autoarea conturează olumepo la editura Charmides, volumulprin și ziccă șmecher sauungrup deșmecheri „unul în cuvintele olumeunde Dariei, care Stelian propune:Țurlea ne-o patronate delegeajungleipe sionalitate șiveridicitate lumii nul. Toate acestea oferă tridimen căror „marafeți” ale clienților „chercheliți” dupăai iuștilor” angajate la coloratela exprimările ale „feme cotidianului Fantasma Aspectul careAspectul individualizea Poeta experimentează pemai Stelian Țurlea, în poeziacontemporană îșifaceina Decu intrarea Gabriela Danilescu câștigă București, Editura Scene Crime având un stilconfesional ceva -ul ălaleaparține”. desprindere într- ceva este ahtiat patro Algoritmul Funcoin îmbinând me- un metapoem șiapare un Erotic Bar Press, 2018 căutarea în , apărut 2018. și ------,

C rea limitelor dintre visșirealitate, disipa individualizându-se prin originală, dominată defantastic, țin închisă/cuforța...” pe care trebuia/ din răsputeri/ s-o cutietoracică/ într-o capul /prins zesc cusângelelui” ; „îmi simțeam capul unuiporumbel/sămă-ncăl aici / încâtfrig îmi vine să smulg voci/ șisănu-ideschizi”; „e atât de pemaimultepisica miorlăind „nu-i omenește posibil/săauzi deimaginiserie vizualeprecum: lui ridicatlarang desublim,într-o diafanul, cât șicruzimeagrotescu alcătuiește olumece cultivă atât spontaneitate vocea aparte, lirică trăirii poetice. Cu onaturalețe șio devină adevărate centre sacre ale metroul ajungsă sauțigările măruntedian, iarlucruri precum evidențierea frumosului din coti se individualizează prin cartea rii omenești”,rii fiindodemonstrație autorului de,,fincunoscător alfi anului 2018,confirmă atributul de editura Timpul lajum lumul odată șiodată nuafost”. cretizată sintagma prin „a fost dintre palpabilșiimaginar, con și alteritate individual Volumul conturează olume libertate, libertate, literar al lui Adrian Lungu, vo cincilea exercițiuel de-al Mina Decu, Mina Despre Omul dinferestreOmul Ana ȚăranuAna între Editura Charmides, 2018 desprindere , publicat , Bistrița, , Bistrița, ă tatea ------

51 STEAUA 1/2019 52 STEAUA 1/2019 declinare semantică înconstantă bolice recurente leeste atașată o cum invariabil, elementelor sim apelul la un imaginarprin oare nesatisfăcător)mariaj (trauma infantil personajului aunorteme grave al protagonistului. sonalizată, îndestinultumultuos samblarea ei,coerentă și(re)per a societății contemporane șirea ultim –demontarea meticuloasă așadar, tresciene, autorul se angajeaz stil cu reminiscențe camilpe clasicășilaun cu arhitectură politologic. Apel coordonat analizăsocială narativ printr-o manul sedistingecaparcurs gur”, „Vinovat” și „Tăcere” –,ro – „Fuga”,intitulate sugestiv „Sin- socială autohtonă. a intuiției saledespre dinamica Prin reactualizarea înbiografia înpatru diviziuni Articulat î n ă cufervoare șispirit quest ă, ând laoproză -ul naratologic efectele unui ș i, înparalel, ă, ------

său odiseicdeesențializare acon protagonistului care, în procesul nic rului, devineoexternalizare orga constituent prevalent al imagina evolu zează dimensiuneamundană, coroziv, autorul problemati zând să-șicompromită realismul familiarității–refudisconfortul lugubru, care prin surprinde al, unuipost-comunism România natele acestui univers metatextu coordoAdrian Lungu articulează unei societăți post-decembriste. etice ale rană –incertitudinile sociale de relevanță contempo tiz profilată pe libertății, fondul acu semantică aprozei, cum seexerseaz figurant poate fi intuit eroului homeric. trasând post-modern căl tingentului, sedes-șirecompune, ă ă aconștiinț Finalitatea acestui proces trans- rii uneicategoriirii deprobleme ț ie. Astfel, „mormolocul”, un ei augumentate a ă, în structura ă, înstructura o dialectică a odialectică ă î n modul ă toria ------

iluzii. Ființăm. ne exersa dorința viață edoarunpretext pentru a ,, autor: de hedonis concluzia ideologică numai pentru a-șigăsi libertății, socială șifilosofiaimprevizibilă a întrenului, descrisă închistarea dihotomia fundamentală aroma său ilustreazăDestinul elocvent terat decinismulprotagonistului. un optimismneîndestulător, al oarecare tendință ascensională, șește nara săimprime degradării, Adrian Lungu reu a mediuluiacademicetc. ția sistematică, etica monstruoasă declină aproape maladiv–corup sociale controversate, pecare le analize animate aleunorcontexte ,,banalitatea Î n ciudaacestei estetici a Adrian Lungu, îmi pare căvoiajul prin Iași, Editura Timpul, 2018 ră m reinterpretat de ” ului”, asumându-și Omul dinferestreOmul […]. Tr într-o formăîntr-o țiunii o ăim din - - - - , David Leonid Oltean (București) neu, darîndrumulăstadureros şi în minte, căînminte vineinstanta cuvântului. Când îlalcătuieşti, nu secundă cândîncănuîidaidrumul sunt câteva secundesaucâtimi de pe scenă, săzicem unmonologşi asta șimămir. Existăunmoment cuantifici. despre Nuamcititnicăieri că eunmoment pecare nupoţisă-l tatmult foarte tele, să zicerea cuvintelor. Să pentru îmbinarea literelor. Pentru aproape olfactivă gustativă, tactilă, tura. Aveam ovoluptate enormă 2017. (E. S.) damnare cartea și câteva fragmente alesedin gânduri dinbiografia saartistică Tauf. Iatăoreîntoarcere lacâteva zontului, veșnicie, liniaori „cutălpilegoalepe În 20noiembrie2018aplecat în neam –şicuastaleopream şirul să îşi imposteze vocea. eitrebuie săînveţeactor; ştime, că uncântăreţ unui e mult superior Conservator. Că ei aveau impresia cântăreţi o rivalitate dinastacretină între de multe [studenților] ori –există istorie. Încercam săleexplic asta trebuie să-i dai iz, trebuie să-i dai să seducă–trebuie să-idaivârstă, drumul săleviteze –vocala îlface în gură şiîlalcătuieş ti, iarcândîidai Când elîncăemagmă, îlfrăgezeşti înfrânt / Cum stă îngură un cuvânt”. zice Nichita: „Stăteam aş/Stăteam palat şiapoiîlspaţializezi. Undeva care coboară Î poezie. Buchiseamastaculitera mi plăcea multsăînvăţ foarte Anton Tauf între vocație și zici subțire șităioasă”, Anton i actori – când predamşi actori la , pe care, pe în ampublicat-o cuvintele. Asta m-aaju şi care se izbeşte de şi în profesie. Pentru formezi Şi le spu cuvin ------cum să-ţi construieşti personajul. şisăte doară, atuncidurut-o nu ai nuaistudiat-o,trapunctului, n-ai toate Dacănuştiilegeacon artele. în contrapunctului funcţionează Legea darnu eşti artist. eşti actor contrapunct nupoţifiactor.Sau zică, teorie muzicală,dacănuştii muzică, îngeneral. Dacănuştiimu de lacântăreţ, mult. Şidela foarte întoatefuncționează artele” face ştimele. (...) Şi toate astea şileface actorul. Elî şi cum sătrăieşti abisulexistenţialist. impostat. Că aşa,impostând, nuai trăieşti drama din registrele, istorie. prin Nu poţi să-ţi ani, eu trebuie să-l trec toate prin eu nupotsăfiu tenor laoptzeci de scenă capersonajşiieslaoptzeci, vârstă dedouăzeci şicincideaniîn eu, cumdoresc. Şidacăintru lao fac Regizorul nuface ştimă.Mi-o nu există ieşi. Dar la actor şi bariton ieşi. Tenor intri şitenor se facebariton înrol odată. Intri –,căînvăţatulîngâmfărilor ş timelor i actorul are[Dar] şiactorul deînvăţat „Legea contrapunctului Hamlet şisăfii ştimă. In memoriam - - E uluitor. catip. Şispectaculos Era Grigore Moisil. Unmatematician amintescÎmi căl-aadusodată pe personalităţimari dinorice zonă. în clasă.Pe cineaducea? Aducea că [Beate Fredanov] vinecucineva actorului” de arta decât delacincisute deore acesta învăţam mai mult încâtcontrapuncturi sădurezi. (...) în tineşiatât dediferite şi atâtea torul. Trebuie săconstruie şti atâta prins. Adică, aştrebuie săfieac care săîţisară înochi.Şitotu şi, te-a brăcat nuaibăceva nuştiucum.Să să aibănimicspecial, săfieîm ori sare înochi.Fărăpe alosutălea.Îţi Dar nu-ivezi vezi pecei osută.Îl pietoni. Şivezi osutădeoameni. centru. Ajungeam lao trecere de ei la plimbare. Ne plimbam prin special, ecel maigreu. Ieşeamcu să faciceva special. Anuface ceva de multe copiilor ori cănutrebuie Ş Pentru cănupoţisă-idaiculoare. Anton Tauf tii cum e cu actorul? Letii cumecuactorul? spuneam băieţi şipatru fete. Şinetrezeam ram zece cutotul înclasă.Ş „De laoamenidegenul TEATRU ase - -

53 STEAUA 1/2019 54 STEAUA 1/2019 un vers... „Eu amtrecut el. prin /Ela e extrem dedureroasă” un colţ sfărâmat... cub frumosarfi fost, dacănu avea un colţ. Şi-apoite minunezi,căce îl faci,lustruieşi,dupăaiaîirupi cadrezi. Cum în zice Nichita, să nu poţi să-l nu poţi să-l prinzi, Să fii personajtrebuie săfiiaşceva. scapă”.treaba asta,care-mi Ca să Ţi-am maispus-o: „e ceva întoată a luiShakespeare este formidabilă. gem cădece i-aadus. aia Replica să treacă unan de zile ca săînţele era Nouăne numai trebuiaspirit. cu Cotescu. Unsfielnic, unmicuţ, Mazilu. Care era bun prieten foarte din te ce miri piese. pe Sau Teodor puteai face cincisute depersonaje Moisil obişnuiţi. Erau După tipuri. unuia cualaltuia.Nuerau oameni de avorbi nusemănaniciodată al pregnantă şisistemul deagândi, Pentru căaveau atât ocarismă de actorului. la cincisute deore dearta acesta învăţam mai mult decât de Pentru cădelaoamenigenul mult timp să-mi dauseamadece. de genulacesta? Atrebuit sătreacă idioată. Dardece aducea oameni apoi îiputeam puneorice întrebare om sfătos. Povestea cât povestea şi afemeiat pânălaDumnezeu. Un pentru că nu e o aventură. Eca Asumarea astaeste dureroasă asumi. ca scrierea aceea... Îţi aproape totul devine cuneiform, repetiţiile. încare Nuspectacolele nu săjoc, îmi plac atât demult asta efascinant... deastaîmi place Antoniu? Cu atâţia alţii. Darexact Ce treabă cu ameucuMacbeth, treabă ameucu RichardalII-lea? Ce treabă ameucu Vlad Ţepeş? Ce ce seamănădintine. Eibine, nu. spunecăfacicu rămâne unom.Se Dacă acceptăm asta...daractorul personajul eunpom,săzicem. Ăsta cu rolul. este actorul Căci om singur. /Elunpomsingur...” trecut mine. prin /Eu amrămas un Î trem dedureroasă. Are Nichita ntâlnirea cupersonajeleeex „Întâlnirea cupersonajele Cubul - - , ele sunt dureroase pentru căe tine. Că nu e bine de disecat. Dar în că există, căsepotdezvolta despreîn tinelucruri care nuştiai ce sepoate întâmpla. Descoperi bătălie.într-o Ca labox. Şinuştii când aistors tot ce era destors. picior. Pentru spre cămori sfârşit îmi vinesămăpunpiciorpeste mor pescenă. Şidacănumaisunt, (...) Am făcutmulte personajecare că îţi vine să te tu scarpini şi simţi cănupoţirespira tu, simţi alt ficat, altpancreas, altschelet introduci oaltăentitate, care are ca şicumînpropria taentitate şi nu el. teatru. şi înjurultăuveselie sauviaţă sau că ţi se mişcă pieptul...spectatorul să nu vadă costo-diafragmatică, fii, săfii atent la celebra respiraţie stare ciudată. foarte Tu sănumai creeazădevine camstraniu. o Îţi aşa, dardupămaimulte dinastea o viaţă. Şiodată aşa,dedouăori ăia maialeargă, maichicotesc, au încă nueterminată. Şiînjurultău plă să-ţimoară personajul, şipiesa –demulte seîntâm ori moartea Asta este una.Al doilealucru, cu (Selecție alcătuită de (Selecție Eugenia Sarvari - )

Gheorghe Zaharia (București) că maghiara colocvială utilizată că maghiara colocvială m-am mutat laNațional. Noroc nici după ce nu m-a iertat Miklós, Târgu-Mureş realizată la Teatrul Naţional Afrim–, darcomedioara luiRadu – şiaufost câteva la pe pereţi lapieselecumulttext replicilorciul citirii înromână de doua jumătate defestival. se referănările la cele văzute în a nedrept. consecinţă, În consem raton teatral pe mi-afost scurtată rea laaldoileama spectacolelor Naţionale şi Maghiar festivaluri – deprogramareneri acelor două încât, din cauza unor suprapu formula divertismentului ieftin ieftin formula divertismentului ja evidentă. În din 2010această tendinţă era de cândva înfosta UniuneSovietică tului către care femeia pe aiubit-o mă. În cu ani în ur pentru divertisment așteptat. I-amdibuitslăbiciunea cu nonşalanţă, dupăcumera de suferit. elocvente, receptarea n-aavut de mişcărilor, eleînselesuficient de ulterior adăugându-li-sereplici fost conceput iniţialnonverbal, avem învedere a căspectacolul accesibilă.mare Şidacă parte în T Castingul dracului Credeam căvoi scăpa desupli Radu Afrim sejoacăpesine Radu Atât deplinăevenimente oamnă teatrală bogată laCluj! Ultimul mesajalcosmonau la Naţional –,viziona Interferenţe Interferenţe , compania Tompa, Festivalul Teatrelor Castingul dracului mi-a fost în Interferenţe Interferenţe la Teatrul ------

culturale ambalate în bizare şi folclorul secuiesc, sefactrimiteri cu trivialităţistradale, uneledin favorit. Limbajuleintens colorat Antonioni! Persiflarea e trucul lui Stone şichiarMichelangelo Jackson, Greta Garbo, Sharon ironizărilor concurenţilor Michael malului. Suntşiîncaruselul prin sare grotesc dintiparele nor naştere. Prestaţia participanţilor cu ocaziaaniversării zileisalede Ricsi pregăti fiuluisău osurpriză LeventeMiklós Drac pentru a-i castingul iniţiat debogătanul la puterea banului. Ei participă concurenţilor schimonosiţi de de ilarităţi laminut, aplicate inhibant. Atmosfera debordează accesul lavalorilelimbajuluidez Afrim, dispussăaccelerezeRadu şiregizorularuncă textierul lui derevistă. „Hai sănedistrăm!” seşte supralicitarea prin comicu încântă zburdălnicie prin şiobo toare. Uimeşte inventivitate, prin devine dominantă șidestabiliza urmă realizândurmă ofulminantă Acesta Galló). de gală(Ernő din Xaba (Csaba László) şiobolanul Fülöp), „coregraful detractor” suplinitoare B. Bözse (Erzsébet show profesoaraTV, facparte ne. constituit Din juriul ca la un cudezinvolturăprind şipasiu cu numereale se înspectacol) (incluşi haz nebun,încare actorii cutume ironizate şiîngroşate cu lanţ. Unlanţ decomicării banale, grosiere efecte scenice legate în ale teatrelor naționale în anulcentenarului ------Ervin Ruszuly,Ervin Ágnes Lőrincz, Nagy, Levente Miklós Ördög, Orsolya Moldován, Dorottya Meszesi, Gecse, Oszkár Ramóna mată Bokor, dinBarna Bora Kiss, lentata trupătârgmureşeană for Lor lisealăturăBerekméri). ta (Katalin soţului SzidónieiGalló înrolul actoricească performanţă de manipulare ale celor din jur, depresiunile Scârbit Aftanasiu). și aleCumnatului cinic(Doru Homiceanu) cameraman (Radu re Lucaci), (Delu ale colegului TV de prosperitate aleuneireporte adaptate nevoilor de afirmare și angoasa, depresia majoră sunt magiei mass-media,suferința, iureșul În deformatorciderii. al (Ionuț Cornilă) înpragul sinu aceea care l-aaduspeCristian căutarea absenței tămăduitoare, cid reunește șapte personajeîn (terapeutic în fond) despre sui vesel, Uncolocviu Spiridon). Iris fără cuib Teodorovici) și + unu zate scenic artiști: detineri valori două spectacole-surpriză, Alecsandri” dinIașiaaduslaCluj reușită. împreună. Coeziune emoțională proc, maibinesărâdem sănătos recidecât sănetot suspectăm venit dinSecuime, pare săspună: luiAfrim, pacifistșicandid,Gestul Gergely Botond, LászlóNagy. Hajal Somody, Nóra Szabadi, Teatrul Național „VasileTeatrul Producții (text șiregie(text Lucian Dan (text Ada (text Lupu, regie Povestea Adrian Ţion TEATRU

păsării Unu ------

55 STEAUA 1/2019 56 STEAUA 1/2019 serturi șionomasticăshakespeari serturi adoptat, limbajul alegoric cuin În instituției, domnulPetru Hadârcă. în regia șiscenografia directorului colul Eminescu” dinChișinăuînspecta a adus Teatrul Național „Mihai devotațiși actori sălepopuleze dăruit interpretei Ada Lupu. ricesc pe care textiera Ada Lupu l-a toare. Unemoționant recital acto și luptândcusingurătățile devora experiențe despre vieții asprimile rabil înfața publicului,mărturisind baților. Eroina secopilărește ado lumeabăr într-o tatălui dezertor traumatizantă: căutarea obsesivă a se puneînevidență altăabsență Lupu din ând comic gesticapersonajelor. povestitoarei Ada Lupu, accentu este intermitentă intervenția a Remarcabilă, inedităgăselniță stâlpii laterali) este edificatoare. cățărațialături dealțidoitineri pe (Cristian cățărat pecel dinmijloc, cralitate. Scena cu cei trei stâlpi altarul civilizației căzute dinsa este „omul recent” sacrificat pe tensiune „să fure curent”, Cristian că s-a urcat pestâlpulde înaltă în sugestiesimbolică.Batjocorit comediei negre se transformă lor grosier, astfel căsubstanța confruntării cumercantilismul iesevindecatCristian înurma „ministrul depeoalanoapte” e tetic eAnatol Durbală. Valdemar, detestat voievod al unui stat ipo istoric, politicșisocial. Nicolaus, rogene, combinație între livresc, colorate șivivante secvențe ete lumi damnate, prezentată în rească formează substanța unei spre noastră actualitatea coșma #REZIST oneroși,lideri caricaturizați subtil, în prinși putere, polițiepolitică,inocenți veros, destabilizator. Luptă pentru de demonulpoliticianismului basarabeano-română, bântuită mai vechi șimainoidinsocietatea ene, sunt exploziv atacate realități Babilonie descene parabolice show-ul Adei one-woman În Balamucul vesel șialte lozinci cubătaie Povestea păsăriifără cuib balamucul deS.T. Burke tragi-comic, ------balamuc” Strâmbeanu. e Mihaela văzătoarea șisupraveghetoarea de informații eIonMocanu. Bea, „clar de Duhovnic șiofițer alserviciului lui Valdemar” eAngela Ciobanu. Valentin Zorilă. Ofelia, „confidenta unde sespunpovești à moderne sugerează unbar Medinski, Geta oglinzi șisticlerubinii,realizat de blic. Un ambient pretențioasă, darcu epigramatice,adnotări nufoarte femeile asamblate – articole scenică avolumului alcătuit din de penoptieră” laimplementarea curajos, darriscant, dela „cartea Lichiardopol afăcutpasul Mihaela condiții extravagante! Regizoarea poateCărtărescu fidramatizat în ratura pe scenă. Iată că Mircea prezentă înfestival aaduslite Eminescu”„Mihai din Timișoara prezente.ilor subtextuale oasă, aliniată lalimbajulconotați regizorală barocă, densă,ambiți Balamucul vesel vod. Impresiagenerală lăsată de pregătit să-ldoboare pevoie bufon, duplicitar, avid deputere, numele de Yorick, adicădelider teatrul luiShakespeare, luiis-adat nente. Printre alte luate duhuri din pe Conducătorul Revoltei Perma- Alexandru Pleșca întruchipează Producția TeatruluiNațional . Carte deconfesiuni. Carte și e de construcție e deconstrucție orbitor feeling De ce iubim De de luxos, la pu ------

ția asupra faptuluică la incluse înîntreg sunt susținute narative Sertarele tă deAlina Ilea. interpreta reportera un interviu, femei apetisante care vrea să-iia când seaflăîn compania unei bească despre eiînșiși,maiales sunt cândtrebuie scriitorii săvor însuși, ușortimorat, confuz cum biliard, secântă microfon melodiilascive, sejoacă nevăzut. Câteva dizeuze îngânăla mesenilor, reflectat înoglinzi,dar elegant pedeasupra capetelor co antichitate pânăazisăfieplimbat misterul feminin neelucidat din spuse delaomasăalta,așaîncât rememorări duioaseșihaioase, în fața publiculuisubforma unor rele ca să ajungă dinapoia textului cabaret literar sepunepepicioa Șeherezadei nueprea Un departe. lalte trupeinvitate lafestival. valabilă șipentru realizările celor însuflețit publicul. Și concluzia e mân lăudabileatâta vreme cât au va șifinalizarea timișorenilor ră inițiati Oricum, dintext. extrage Frunzetti. multnus-aputut Mai Luminița Tulgara, Paula Maria de corporatistele DanielaBostan, alături Jivan, Spiridon, Bogdan Copuț, Adrian Retea, Robert Cătălinde actorii Ursu, Flavius Hanu Ancuței Victor Manovici eScriitorul Zaraza , atrăgând aten ... Levantul  ------Cristina Bolborea (București) sonajele. Vrăjitoarele,înveșmîntate per perînd destinului –aparrînd sub care –aplecîndu-seînfața podul scenei, dispuseoblic, pe minimalist, cuștăngi coborîte din Totul sedesfășoară într-un decor se petrec înmintea luiMacbeth. shakespeareene. crime Odioasele tragedieila maximumatextului scenă aoptat pentru oreducere montare cu lebrul regizor belgian șiatreia lui realizatspectacol înRusiadece Petersburg,din Sankt fiind primul trupa Theatre-Festival BalticHouse Luk Perceval afost prezentat de două dintre invitate. spectacolele voi referi, încele ce la urmează, adiacente.mulțime deacțiuni Mă pline deteatru decalitate, cuo titlul purtînd Teatru „Interferențe”, înacest an Festivalului Internațional de de Stat dinCluja VI-a edițiea implacabilă bate laușaregatului, nințător dinpantofii înalți–soarta întunericul scenei tocăind ame îșiface din Lady Macbeth apariția entat, cuhaineleînneorînduială. tînăr semeț, ciunbietinsdezori al scenei.nueste Macbeth aiciun mintea celor situați în planul prim gîndul ce să se nascăîn urmează zență amenințătoare, parcă dictînd durată fiindopre aspectacolului tor picioarele, fojgăie peîntreaga pe pămînt își împletesc viermui lentoare accentuată. Cînd coboară lorauo un ușorbalans. Mișcările barele metalice, imprimîndu-le pînă la genunchi, se cocoață pe coamă depărlung doar într-o Î a avut locla Teatrul Maghiar ntre 2018 22și30noiembrie Macbeth Macbeth Macbeth de Shakespeare, regia Război . Directorul de . Au fost zile ------formă jucărie, omașinărie într-o pentru soție. Eaîltrans mortală verse. Insinuareaadevenit ambiție pe care laînceput nu dorea să-l devenit deodată însetat desîngele seteaei astîmpărîndu-și Macbeth, cîte osticlădevin,dinpreaplinul Lennox își face mereu apariția cu puteriiși derizoriul sînt evidente. nesigură aunuicopil. Vremelnicia meșterite parcă înjoacădemîna metal prețios, durabil, ci din carton, Coroanele numaisînt dintr-un ce înce mai năpăditădecei uciși. se elibereze, darmintea luieste din mar dincare încearcă Macbeth să pași șovăielnici, caînvis. Un vis-coș fidel, care seinsinueazăînpeisaj cu și băiatul lui,darșiLennox, slujitor cu ceiDuncan doifiiaisăi,Banquo se ițesc pesubscheletulmetalic scenei. Tot dinîntunericul scenei în găleata cuapăașezată la buza de Cawdor își afundămereu capul năclăite,purifica gîndurile thanul trarea eiimpunătoare șipentru a-și a vieții.Ca pentru a se apăra dein Interferențe 2018 Interferențe Din spectacolul Din - - - constă puterea lui”. jurul uneirecunoașteri. aceasta În dogmă, alsolidaritățiiîn ciunritual „dirijorului” lor: „Teatrul nu este o ca oorchestră, crezul demonstrînd la esențe în acționează care actorii narațiune redus aunuiMacbeth spăimîntător. Unspectacol-eseu, mustind detot ce poate fimaiîn creează oatmosferă apăsătoare șiluminaestompatăelectronic dintre vrăjitoare. prelucrată Muzica pîntecul umflat de gravidă aluneia astapareperpetuează; săspună ce eviuînjur. schimb, În răul se plu regesc aproape suprimă tot Sterilul cu ucigașă înmînasorții. trup neînsuflețit. Suspendate în atmosfera, iarpeunpat seaflăun unaburînvăluieșitul spectacolului, Theatre. laînceputul De pînălasfîr Šaltenis,Saulius Drama laKlaipéda zarea făcutăspecial pentru elde a bitch a fost prezent înfestival cu noi, lituanianulEimuntas Nekrošius Plecat multprea dintre curînd dupăromanul șidramati Macbeth Eugenia Sarvari Eugenia (foto: StanislavLevshin) TEATRU Sons of Sons - - - -

57 STEAUA 1/2019 58 STEAUA 1/2019 Schmidt. După întîmplare După Schmidt. eaa lată șiîngropată devieboierul Lottie Kontenyté), (Karolina vio petînăra delamoarte a salvat-o și iubitdeîntreaga comunitate. El greu unomrespectat dedescris), (Regina Šaltenytè –deodistincție fost altreilea soțaldoamnei Maria –a Pastorul –mortul Kristijonas conducă hățișul prin poveștii. carejocul reușescactorilor să ne astfelurmărit încîtte lașidusde cu multe meandre este greu de -unbutuc. despărți Textul poetic, opovarărînd decare nu sepoate care vinecă Meškauskas), Darius (admirabil interpretat de Karvelis este încredințată Clopotarului scene, unfel defir roșu alpoveștii te între cer și pămînt. Legătura între crengi golașe, ca douăsuflete afla staudouă aerul mustinddenori, doctorul Zaksas (Igoris Reklaitis) Reklaitis) Zaksas(Igoris doctorul poveste În Kristijonas. seinserează înainte deafi condus în veșnicie de faptele rele,să-și mărturisească munitate, obligîndu-l peKarvelis încobunului mersallucrurilor haitei despirite” este păzitoare a albă, vămii, Cățeaua-curva „șefa atunci peacolo. Cînd sosește ora cerșetor care sătreacă s-apotrivit mincinoasă,acuzîndun mărturie șideJudecătorSchmidt adepus Conacului,de Doamna mama lui al faptei, Clopotarul, îndemnat tru tot felul de boli. Singurul martor și acrea tămăduitoare leacuri pen vraci priceput înacombina plante devindecătoare,dobîndit virtuți de - - - - - cred –șiîmi căacest spectacol cutremură, netulbură. aceea De dincolo și cumaravea relații intime cuun nu pare afidinaceastă lume, ca teatrul nō. Imponderabilitatea lor din aluneca, asemeniactanților acest spațiu sacrueiparapluti, nupășescpescenă. În Nekrošius de oinfinitădelicatețe. lui Actorii dragoste este ilustrată cugesturi plece Povestea înAmerica. lorde tit deLottie îipropune acesteia să Abelis (Edvardas îndrăgos Brazys) sărămînătîrziu, înviață. Consilierul Kristijonas, pastorulca fiul demai fiice pentru aleei,sacrificîndu-le împreună cucele două moarte săplece în Baranauskas) (Jonas este Ciumăconstrînsă de Domnul Sabulyté) (Nijole lui Kristijonas și Profesorul Mama Jočys). (Vaidas , care neînspăimîntă, ne Din spectacolul Din Din spectacolul Din - națiune murindă. despre sufletulomenesc, despre o iveală această misădespre țara lui, nit creatorului deteatru șieladat la Tronuri, i-auparve Îngeri, Stăpîniri, înger. dintr-un Mesaje cer plinde este atinsunui Nekrošius dearipa vine săspuncătot ceea ce afăcut colectivă”. pe autoanaliză șiresponsabilitate schimbare șitransformare bazată „se concentrează asupra nevoii de te orientat către distrugere”, teatrul Atîta doarcăîntimpce războiul „es reciprocăacțiunea adouătabere”. asemenea războiului, presupune Gábor,Tompa „teatrul festivalului, nantul caiet-program, directorul după cumsubliniaînimpresio de ideea deconflict, război, care, cu claritate, în mod ireproșabil Spectacolele văzuteSpectacolele auilustrat Sons ofaBitchSons Macbeth  (foto: Stanislav Levshin) (foto: D. Matvejev) - - - Teatrală Europeană PROSPERO). încolaborareBerlin cuReţeaua Machine Gun şi formulă actualizată scenică tr-o Khroma, Belgia), cuEuripide în Aulis/ Expres Occident precumîn spectacole îşi găsete tragica reprezentare conştiinţa europeană înultimiiani, blema refugiaţilor, care adevastat paşnici dincalealui,astfel căpro pretutindeni, alungă pe oamenii axatespectacole peaceastă temă. a VI-a ediţie, companii teatrale cu dezbatere, domniasaainvitat la contemporane. Spre ilustrare şi una dincrizele majore alelumii Războiului lului, Gábor Tompa, aşezat tema festivadirectorul şi selecţionerul de la Teatrul dinCluj, Maghiar al memoriei europene,al memoriei ca să nu mai Congo auintrat înconul deumbră şi genocidul din1994Rwanda de oroare. în Dar 800.000demorţi peană a reacţionat şis-a încărcat Mediterana. Sensibilitatea euro refugiaţi care voiau sătreverseze barcăce acăzutdintr-o plină cu din Bodrum, Turcia, înecat după peoplajă Alan Kurdi,sirian mort fotografia din2015cu copilul cât deintens mediatizată afost regizat Ne amintim Rau. de Milo armei Compasiune. Istoria ( luciditate însemi-documentarul nitor şieleanalizat cucruzimeşi mediatic eprecumpă Impactul Î le internaţionale dinacest an n centrul Compassion. The History ofthe Compassion. The History Flagelul războiului face victime propus, scris, conceput ,

văzută şiresimţită ca Interferenţelor (Schaubühne din (Schaubühne sau (Compagnie maşinăria) Ifigenia la Ifigenia teatra şi ------Pe textele controversatului scriitor te afectată deobsesiiletrecutului. deororiseria trăite deocomunita nazistşi aipartidului unor membri acţiunile din sat sunt dezvăluite Pe fondul unuibărbat sinuciderii erea unuiconac din austriac Tirol. timpul războiului, aflată înapropi în evidenţă o groapă comună din ită peoplatformă rotativă) pune jurul uneisimbolice sere (constru tulburătorfirescului. Un în vertij dinamism ieşitmultdinmatca Forte – Trafó deun din Ungaria, taţia cu celor douămonologuri. construcţia dar extrem deputernic şidensîn frontiere. este static, Spectacolul compasiune fără într-o pean, extins Este vizat umanismulciniceuro umilinţele lacare aufost supuse. atât deetniciitutsicât şidehutu, trăite pepământul Africii, comise atrag atenţia asupra atrocităţilor Cele douămonologuri-mărturii în zonele de război civil din Congo. Mediterana (între Turcia şiGrecia) şi care acălătorit cuechipaspre Ursina Lardi, oblondădinElveţia din BurundişiaajunsînBelgia şi 20 de ani care a scăpat dinmasacrul le: Consolate Sipérius, onegresă de ecran aparalternativ protagoniste ţite, sfâşiate, descumpăne şte. Pe un ciopâr însăşi, invadată deartefacte războiului civil din Africa. Scena cu muncitori, preoţi din interviuri e extras Scenariul civilizată! Paralelismul şochează. Leopold alII-leaBelgiei. Europa decarecrime seface vinovat regele vorbim de cele zece milioanede War L a polulopusseaflă reprezen Vaterland –memento teatral aCompaniei i victime ale şi victime la ------Interferențe contracţii bizare merge înparalel şcarea continuăMi în acorpurilor dându-le diferite sinistre. utilizări evolueazării cuoaseledezhumate, întruchipăricoprind şmareşti, acto nicio edulcorare. Vocile trecutului din spatele măştilor. Nuseacceptă biciuitoare rostite răspicat şităios coregrafic olumeaadevărurilor Csaba edificăeseistic, vizualşi austriac Thomas Bernhard, Horváth Cezary TomaszewskiCezary în plus opianistă, cântate simpatici, de patru actori Handel şiŞ Stanislaw Moniuszko, Debussy, diul cazon, pusepemuzică de rătăcitorilor lumeschizoidă. într-o rea Csaba aruncăpeste creaţia sasfida Horváth scenariul spectacolului, dincareal altor scrieri se constituie autorului povestirii Cu ungest derevoltă, înspiritul trecutului nicin-ar fi fost vreodată. înfinalcaşicumcrimele schelăria tenţială. Apoi tot eidemontează înnoapteanajelor cuprinse exis pentru dramatismul aspori perso printre cioantele hidoase, cântă ilar diformă a serei, dansează, setârăsc remarcabil. Eisecaţără pe schelăria este zentaţiei. actorilor Efortul susţinut petoată durata repre şi Widder întreţine Kristóf unritm Pallag Nóra, NagyNorbert, Márton József,Barnabás, Kádas G. Molnár László, Földeáki Nóra, Horkay Andrássy Máté, Lilla,Fehér Barna ceremonia deînmormântare. la cu discursulrudelorparticipante Comicării inspirate dinme Echipa interpreţilor formată din Vaterland ostakovici, dansate şi cu înţeles de

împleteşte scenic Adrian Ţion Der Italiener Der Cezary goes goes Cezary TEATRU patrie şi a ------

59 STEAUA 1/2019 60 STEAUA 1/2019 bă înregia Clasicizata Ronen. luiIlan bilingvă ebraică şiara performanţă Theatre cu larăzboi.re aluiCezary à la Svejk e această parodiată pleca de încurajare. Un fel de război vesel ilare şicântând cântece soldăţeşti exerciţiifăcând instrucţie, aerobice trecut), eisepregătesc derăzboi bărbaţilor delaînceputul secolului (costumultrei debaieal sferturi trening şipantaloni bleumarin albi la fel, comic şivetust, cuobluzăde nedreptăţit, e de tot hazul. Echipaţi dat decategoria A,deoarece afost Tomaszewski deafi considerat sol A, B, C,D, E. Pretenţia unuiadintre genă, deşi sunt soldaţi de categoria tiplicat printre recruţi, masăomo ale unuiCezary Tomaszewski mul mastica personajelor, ipostazieri eprezentăa euluiauctorial înono plicit pescenă. Unfel deexacerbare are loc spectacolul, adresă citităex adică însalastudioateatrului, unde strada Emil Isac numerele 26-28, se mută să maispuncăcentrul derecrutare Inutil Ostrowski, Stawarczyk. Lukasz Bartosz Malinowski, Oskar Krówka, Dembinski, de Michal Weronika show ghiduş se şiprelucrateşte într-un artistice de lacentrul derecrutare, transpu fapt, sunt experienţele regizorului Komuna Warszawa, Polonia. De to war speranţa ofilită ce se simt în jurul deruta, neîntrerupta ameninţare şi Teama şidurerea, amuzamentul şi din fierajungecu greu laînflorire. guitate. Copacul concordiei crescut să sederuleze încunoscuta-i ambi dândposibilitate textului strictivă, une nueîngroşată stilistic, nuere clădire înconstrucţie. Această vizi citori palestinienicare lucrează lao Vladimir debeton,zac maimulţibolţari iar şantier,cal depeunvirtual alături înlocuit cuuncofraj metalicverti şivizual.alegoric Celebrul copac e insinuat sugestie deconstructivism într-o israeliano-palestinian flictul eadusăsprepiesă aluiBeckett con Din Tel-Aviv, Israel, a venit Jaffa de lateatrul independent şi Estragon sunt doi mun ad hoc ad hoc A , adorabil, interpretat şteptându-l Godot pe la Cluj-Napoca,pe ------, au fost supuşicei 1148decopii, gogii caoreţea aclaustrării lacare petrecute pedupăcoloanele sina intersectat de fire de mohair roşu pând doi supravieţuitori, este întruchidelimitat decei doiactori Fehér BalázsBenő. Spaţiul ororii, la Szentendrei Teátrum înregia lui venităproducţia de dinUngaria Lászlo Lilişi Vilmányi este Benett, sensibili,adorabili,de doitineri zentat laCasa Tranzit şisusţinut Osetia deNord. pre Spectacolul aceluiaşi tragic eveniment din Velea volumul deversuri închinat cum şi-aintitulat poetulDumitru un autoarea olandezăCarly Wijs este din 1septembrie 2004, tral despre asediulşcolii dinBeslan cele maireu ediţii. şite aleactualei a fost Ronen Ilan una din prezenţele performanţa. o asemeneatradiţie semăsoară de 35aniînrolul luiLucky. Cu că Doron Tavory are oexperienţă nici ipoteticul menţionat De Godot. toare. nu-imaimântuieşte, Nimeni ale aceloraşi ameninţări necruţă Noy şiDoron Tavory, ajungvictime terpretaţi excepţional deMenashe şi robul, adicăPozzo şiLucky, in Ashkar. Al doileacuplu, stăpânul taţi deMurad Hassan şiRassan (Didi) şiEstragon (Gogo) interpre cuplu şi obsesileprimului Vladimir acestui schelet de fier sunt Înainte deafiundocument tea Recviem pentru inocenţi pentru Recviem Godot Godot în montarea lui Noi şiei şi trăirile , după de ------mat asaltulsângeros. Momentele carceră asupliciuluidupăcare aur transformată în zile însaladesport, şcolar. Teroriştii ceceni i-auţinuttrei tivitatea dedeschidere anouluian părinţi şirude, cutoţii veniţi lafes ale lui Dumitru ale luiDumitru Velea: eu versurile conclusiv-interogative titrează autoarea olandeză,aşezi tori dintre ton provoca cu raportul În zentând bombelepusedeterori şti. mai multe baloanenegre repre copiilor. sunt aduse spectacol În numai colorate, semnealebucuriei văzut niciodată baloanenegre, pestemurit 330deoameni.N-am cretă peotablăneagră arată căau copiilor Cifrele victime. cu înscrise sunt marcate tensionat înabsenţa şi de manifestări. Remarcabile aufost du-ni-le printr-un bogat program diverse,a unorculturi apropiin fereze reuşete cufiecare ediţie rang dinviaţa ora şului, prezentate. Ca eveniment deprim tatea provocatoare aspectacolelor pentru varie publiculclujeanprin devenit oproblemă demeditaţie ziare,pe panouri, afişe, pliante, a menea orori sănusemaiîntâmple. dă depace? Simplu. Pentru caase ce invocăm perioa războiul într-o mânăDomnul!? acesta-l ţine-n fiara,pe celălalt omul –/ cântarul Interferenţele Interferenţele Cuvântul i victime, dintreşi victime, noi cu specificitatea artistică cuspecificitatea artistică War din 2018. , intens mediatizat Pe-un talger Interferenţe Interferenţe şi ei, cum  să inter

De De ------Din spectacolul Așteptându-l pe Godot N Am stat lucrări „ pe Enescu, au început să secânte priveștemieră laCluj. ceea ce-l În instituție s-au treime dintre lucrările în această poziție, maimultdeo Stat „Transilvania” și,decânde alFilarmoniciijorul principal de toate. lucrărilor sale.” Șideaicipornesc mân nudeținedrepturile asupra universal, ci pentru că s că Enescueste uncompozitor românilor. Enescunueste al nu neaparține. Enescu: Enescu clar: fie „Să foarte dată cândvinevorba despre cu o oarecare durere, de fiecare lui Enescu, contextul, punctează de compoziția șipersonalitatea ultimelor decenii șiunpasionat cei maitalentați români dirijori ai unuldintre Bebeșelea, Gabriel chiar de către Gabriel Bebeșelea. chiar decătre Bebeșelea. Gabriel Ahasv reconstrucția uneiadintre ele– Cluj alte cinci de 7decembrie două rapsodii.” publicului român, înafara celor Enescu e aproape necunoscut iar bugetele sunt, adesea,mici. Costă multsă interpretezi Enescu, dată. Totuși, eoarecum explicabil. tea. cântă laClujpentru Se prima lăudăm saunu. Darasta erealita spune, „nu știu, sincer, dacăsăne premieră, laCluj. „Lucru cu care”, nă 2018, cândadirijat de conc Op.1, deEnescu. Șiaceasta, în Gabriel Bebeșelea este Bebeșelea diri Gabriel interviu este unulînengleză. interviu u întâmplător titlulacestui é rus de vorbă cu el în premieră mondială”. ertul din 23 noiembrie din23noiembrie ertul (1895)–fiindfăcută Și asta nu doar pentru Premiere enesciene interpretat înpre Între timp, 2018aadusla Poema româ cântate în tatul ro înainte - - - - - , Nu lis-aacordat multăatenție. Și glijate”, neprelucrate de nimeni. „pierdute”. degrabă Mai sunt „ne G.B. de undeaparele? luiEnescu.„pierdute” Cum și de-ale tot maiaparmanuscrise șischițe G.S. care nulecunoaștem laEnescu. ene. suntmulte lucruri Mai pe tului român înmaterialele enesci din cauzalipseideimplicare asta lui,tocmai un secol dupămoartea Cred căva fiînțeles, poate, abiala mult mairapidă decât aaltora. tare cașicompozitor afost una începe. Darîntreaga luidezvol căreia îidă,oficial, opus1. Cu ea Colonne. La16ani. Este lucrarea acea vreme, dirijată deEdouard mai mare orchestră dinParis dela la16ani,Paris,a avut-o cucea mână vârsta lui.Aînceput limbaj componistic multpeste G.B. dincolo deceea ce știmdespre el? este unenigmatic?Ce simțică este G.S. cunoască maibinemuzicalui. străin care sănu-șidorească să nuamîntâlnit unmuzician Încă plicit, anumite lucrări deEnescu. începmari săceară, înmodex la nivel internațional. Orchestrele începe săfie receptat, pascupas, mai enigmatic. Enescuabiaacum descopăr maimult, cuatât pare care încerc săledeslușesc unul dintre misterele muzicalepe Bebeșelea Gabriel atât demult Enescu? Simion Geanina : : : Ei,n-așspunecăsunt chiar : La15ani,Enescuavea un De ce spuimereuDe că Enescu la 15 ani, a cărei premieră În ultimavreme separe că : De ce ițiplaceDe : Enescue Poema ro . Cu cât (Re)searching ------poate face să-lînțelegem mult schițe, care omuncă enormă ne neant. Până laeaaufost încercări, lucrare cuopus1nua apărutdin înainte de tant săaflăm ce a compus Enescu eașadeimpor mai apoi.De-asta sește seva pentru tot ce a compus Iar înlucrările detinerețe seregă despre nașterea luicomponistică. o imagine despre evoluția lui, ceputurile luiEnescu. Noinuavem G.B. mult? Pe tinedece te interesează atâtde Sunt,defapt, frumoase? tă soartă. G.S. tru afiinterpretate. fost considerate pen importante nu au fost terminate sau nu au lucrări detinerețe, deșcoală, care Au fost neglijate pentru căsunt ad Enescu”, către care îmiexprim apar dinMuzeul Național „George ânca mulțumire șirecunoștință for Enescu : : Pentru cănouănelipsescîn Iar tucrezi că nu merităaceas Poema română MUZICĂ . Această - - - - - .

61 STEAUA 1/2019 62 STEAUA 1/2019 de pemanuscrise, deseneledepe om care astudiat petele decerneală în adevăratul sensalcuvântului. Un lui,alunuiompasionat va deextazul cum mul luișiajungsămăextaziez mod bizar, să-mi transmită entuzias schimb,muzică. În reușește, într-un muzicale, eunefiindospecialistăîn secvențele privind tășesc extazul pare rău cănureușesc să-iîmpăr vreme. încântat Efoarte deele, îmi reconstrucția cărora lucra demultă din schițe departituri arată niște(Îmi documente, niște și răzgândiri. Uite aici... intriînlaboratorulSă luidegândiri principale. Efascinant săvezi asta. apărea încrengătura dinjurulideii eraSeva aceeași, dar mereu altfel a acestei idei.Adică șaseîncercări. șase pentru osingură ideemuzicală care amreconstruit-o, există doar exemplu, în unele cumulte, multe încercări. De au rămas anumite ciorne, schițe, anumit moment, moment dincare G.B. a vrutEnescusăsunemaideparte? Cum să-țidaiseamacam poți cum anume seface oreconstrucție? luidintinerețe.lucrare Cum de-a G.S. ceapă numerotarea. hotărât, la până când Enescu s-a de opusuri mai binepeEnescu. Au existat 33 13 ani,fiindprintre cei maitineri solvit Conservatoruldin Viena la G.B. pună așaceva lavârsta lui? G.S. creată este fenomenală. un adolescent de15ani,muzica traseului componistic. Iarpentru să, așaîțidaiseamadeevoluția sunt încercări depeniță”.) ozitate despre faptul că „probabil făcut. Unomcare vorbește cuseri ghicească lace segândeacândle-a încercat săsepunăînpielealui, să tânărului Enescu și a mâzgăliturilor margine, care s-aaplecat asupra Așa reconstruiești verigile li : Era un geniumuzical. Aab : : : Păi, pânălaun Enescuascris variante diferite deexprimare Cum crezi că aajunssăcom Tu aireconstruit recent o Poema română Ahasv é rus Ahasv , lucrarea pe , săreîn é rus , la p ------mereu nostalgic dupaRomânia, Afostfugiat multînlectură. foarte zicale. Dincâte știm,Enescus-are absolvenți aiacestei instituțiimu e faptulcădeaspura acestei schițe lucrării din introducerea orchestrală a o versiune amaterialului muzical pent așa ceva lavârsta lui”. aflăm cum a ajuns „să compună care sunt interesante. Studiindu-le, dat opustemporar.cărora le-a Și de școală, valoroase, chiarfoarte compus niște așa-zise simfonii înainte de de c va tetralogia wagneriană. Ceea ce se cucelritmic alblestemului din devederedin punct și armonic blestemului este aproape identic de Wagner. Bamaimult, motivul clar influențe din cânta oricând. În sau Wagner, fiputut pecare le-ar avea încaplucrări întregi deBach tecele românești dincopilărie și uita niciodată. Ținea minte cân comun. Dacăauzea ceva, numai 7 ani. Avea ieșitădin omemorie țara încare atrăit doarpână la Enescu redescoperit â ru nta pe7decembrie eunfel L’Aurore Ahasvérus, Poema română (1897). Interesant Inelul nibelungilor Ahasv amdescoperit Originalul se află laMuzeulGeorge seaflă Originalul EnescudinBucure şti . Pentru că, é În schițele În rus , a mai există - - -

stă scris titlul stă scris dovedind faptulcăpeste doiania dar rămasăperioadă, neterminată, tată începută deEnescuînaceeași adus, însfârșit, acasă. investiție în viitor și Enescu ar fi fost felullui Enescu. În ăsta,sefăcea o drepturile deautor pe mult maiîntimp:săcumpere cu adevărat prețios, care i-ar fi adus român arfiputut să-șifacăuncadou evenimente deCentenar, statul cați atâția bani pe concerte G.B. și, maiales, publicului român. luat-o, aceea dea-l reda publicului e responsabilitatea pecare și-a un puzzle. Șicamcât demare pe care elîlreîntregește, cape mâinilelui,treceprin unEnescu seia,câtserios deconștient ecă, îl simt, zicândacestea, cât deîn și Bebeșelea uitlaGabriel (Mă să-l lui. Șinunumaisă-ldescopăr, ci G.B. G.S. se neexploatat. folosit acest material care rămăse (interviu realizat de (interviu și interpretez. : Poate că,înlocsăfiealo : : Vreau săgăsescînceputul Ce cauți tu, defapt? Daphne

Geanina Simion Geanina , oaltăcan ntru creația și pe ) - - - ) A părinții acestei muzici.Pe dealtă că mărșăluiescsfinții invocați de caretărâmuri prin s-arpresupune șiel,a pornit înacelași an,spre fondatorul Clubului 2016; iarchirurgul Mircea Cazacu, Ion Pitty Vintilă − au decedat în ologul Iosif Viehmann șimedicul jazzisticemișcării clujene−spele 22 de ediții. Din păcate, patriarhii încât numără actualmente „doar” tei detranziție”,„perioade astfel Festivalul turbulen căzuvictimă patru dintre anii scurși de atunci entuziasmului post-totalitar. În apăruseră simultan,caexpresii ale moment ce ambelemanifestări Jazz Napocensis astă dată în simbioză cu Festivalul ediție, competiția avu locșide 26-a Ajunsă în2018lacea de-a concursurilor studențești dejazz. tare, Clujulsemenține încircuitul câțiva aniîntr-un remarcabil Cluj-Napoca. Aceasta seaflăde Casa deCultură aStudenților patronatetudine de acțiuni de censis Unirea din1918. o treime dinsecolul scursdela epicentrul Transilvaniei.Adică, viața propășirii muziciidejazzîn Vannai și-adedicat integralmente a fondat − dl. big band-ulGaio fapt, începând din 1982−când de orchestră Stefan Vannai. În loase aprofesorului șișefului grație quasi-miracu implicării cât șiClubulși-auaflat salvarea atâtparte, Festivalul, Concursul, Festivalul-Concurs cu seculare tradiții universi șa cum îi stă bine unei urbe face parte dintr-o multi dintr-o face parte . Lucru firesc, din Doctor Jazz Doctor Jazz Napo------,

Jazz Napocensis a fost marcată la departiciparea tual, acăror carieră aînceput sau alejazzuluiac nume importante tabile note nostalgice) evoca Vannai, atunci când (cu inevi țeles pedeplinbunulamic edițiilor precedente), l-amîn (lafeldin juriu ca la majoritatea Având onoarea deaface parte muzicale cutotul remarcabile. dintre eimanifestă dejaabilități undeva înjurula20deani,mulți de vârstă a interpreților se situa un notabilsucces. media Deși zzistice amarcat șiînacest an reuniunea tinerelor talente ja condițiilor financiare precare, rală atinerei pofida generații. În față deaviditateaMilășan cultu manifestate de directorul Flavius rent lăudabileicomprehensiuni reviriment, datorat preponde la Jazz Napocensis(I) Ansamblul Gaio,Ansamblul dirijatdeStefan Vannai, laCasa deCultură aStudențilorCluj . Esuficient săne Tânăra generație ------Cadmiel ș.a. Boțac Florescu,Mario Gagiu, Marius cum Lucian Ban,DimaBelinski, cuți încontext internațional, pre de instrumentiști deja recunos Petrescu, Ozana Barabancea, sau Koszorus, Pâțan, Mihaela Cristina Mureșan, Laura Krisztina Orian, Oana Elena Mîndru, Răducanu, reamintim devocalistele Maria ai aceleiași instituții.Cu toate lor,sorilor între timpabsolvenți toare precum aceea apredece de ansamblu elafel de cuceri de Muzică anidestudiulaAcademiaprimii alcătuit dinstudenți majoritar în că, deșiînprezent bigband-ule schimb degenerații! A efectueze „din mers” inevitabilul areușit plăcutăsurpriză: să foarte Stefan Vannai rezervato ne-a Pentru G. Dima,sonoritatea JAZZ CONTEXT Autumnalia 2018 Virgil Mihaiu Virgil (foto: MariusCrișan) șa seface - - - - ,

63 STEAUA 1/2019 64 STEAUA 1/2019 Band al AMGD. Entuziasmanta devenind înmodfiresc întâiul Big simbioticcuacestea,funcționat de Estetica Jazzului, orchestra a a Modulului că, odată cu înființarea în 1997 nuuităm G.Dima.Să de Muzică și instituția-mamă,Academia onoreazănea victorii totodată muzică. Ca întodeauna, aseme generații superdotate pentru mereu elseperindă prin alte lungul celor 36deanicând samblu, dejamultipremiat de-a juriului bună dreptate, și bateristului Adrian Balaban.Pe Alexandru Țârccontrabasistului pianistului AndreiMițiți, Mânzat, tiștilor Alex șiDaniel Bolganschi trompetistului EliasJula,clarine demne de a fi premiate, datorate sive, însăauexistat șiintervenții vizatorice sunt maipuținexpan Tot deocamdată, pasajele impro Thelonious Monk, „Blue Monk”. alelui compozițiile-capodoperă fost aceea conferită uneiadintre cea mai „rotundă” interpretare a legii din orchestră. Deocamdată, spre optimainteracțiune cuco spre darși autoperfecționare, fesionalism, oreală propensiune pro denotă maturitate artistică, brie, prestația junilorinterpreți s-a ținutspre mijloculluinovem octombrie, iar că repetițiile începuseră abiaîn petă: Alexandru Loțcu, Codrin ress, trom- Sterpu; secțiunea Radu Alexandru Melinda Katona, Ve- trombon: Nini, Marius secțiunea ton și Gheorghe Sav/sax tenor; Merdan/sax bari pentru Radu Chirikov,tri cumențiuni speciale Oliniuc, Laurențiu Cocârcă, Dmi- Victoria Luca, Petru Rusu, Ciprian au maicântat Patricia Marchiș, saxofoanesecțiunea &clarinete Augustin ghitaristul Pop;parte la a mai făcut ritmică din secția Pe lângăcei dejamenționați, ei sevor cât afirma decurând. nuare, conștient cămulțidintre termină săvi-iprezint înconti evoluție aacestor măde tineri a fost acordat acestui an de JazzșiCursului Premiul al special Jazz Napocensis ------

o stațiune balneară, cilaȘcoala treiprimele litere nuse referă la strălucit SPA JazzBand(unde Popa. Lunca, Eduard Sandu, Andrei pândit, junele interpret reușește tara einstrumentul cel mairăs peisajmondialunde ghi Într-un sufragiile publiculuișialejuriului. bil săcucerească de unulsingur și frazare agreabil cizelate, capa muzician dejaformat, cutehnică Csaba Pethö din Târgu Mureș. Un i-afosttali”/ acordat ghitaristului venite stridențe. cu condiția nea atenuării câtorva de JazzBucurești) promite mult, de Aura încompania Cvintetului Johnny făcutăcelebră Răducanu, țambalelor”„Jocul (compoziție de cum tânăra sibiancăareformulat ea camlaaceeași etate, iarmodul că ne gândim că Aura debutase și Urziceanu. Opțiuneplauzibilă,da emblematică noastre ațării −Aura diționată pentru vocalista dejazz nu-și ascunde admirația necon rațiilor adolescentine, Dominique aleasă). Aflată încălaetatea aspi învestmântată iiecugust într-o o imensăcoroană florală șiera pecap (purta și alspectacolului manifestând un real simț al scenei 17 ani,eacântă cumultaplomb, Simionescu dinSibiu. Lanumai a revenit elevei Dominique Florea. șipianistulDaniel ta Anca Markos aceste nume!),precum șivocalis bateristul Felician Rusu (rețineți Moldovan, basistulDanCiortea, trupei: saxofonistul Septimiu o demonstrează componenții descoperitor detalente, așacum nou,jazzman. Mai eladevenit și de ile academice activitatea prin generație, care îșidubleazăstudi muzicienideceaserioși mainouă unul dintre cei maiinspirați șimai compozitor/aranjor Ony Rodilă, e deținutdeingeniosulpianist/ cadrul trupei,rolul demagician Populară dinCluj).În deArtă Dintre formațiile clujene, a Premiul I Premiul I / „soliști instrumen / „soliști / „soliști vocali”/ / „soliști ------Rudneva dinSaransk (Rusia). oferit vocalista/pianista Angelina țelor jazzuluicumuzicapop, ne-a curând dindomeniulinterferen ghitarist. ța șiviitoarea evoluție aacestui Liszt dinBudapesta)vor influen preparator pentru Academia (ColegiulConservatorul Bartók mente, studiileaprofundate la te ambianțe „orchestrale”. Certa- limitelor solistice, generând fas- își permite săaspire ladepășirea nice, care prin ghitara electrică de a manevra pedalele electro acapacităților sale mai extinsă, ne facășiodemonstrație, unpic premiului, Csabaaavut ocaziasă universului improvizatoric. Grație o abordare cât maipersonalăa lent, ce poate să-lpropulseze spre de discipolstudios, cupropriul ta să concilieze inevitabilaatitudine de debut Boldor,Răzvan distinscu te tânărul percuționist Dacian basistul Cucuianu,Cristian foar Tim Thieme, violonistulG.Krist, la precedenta ediție); pianistul (câștigătoarea categoriei vocale precumMițișor Ganea, șiMaria listele Stoian, Nicoleta Ștefania și alțiinterpeți promițători: voca studențești clujene, am remarcat în mini-recitalurile formațiilor cântatul înlimbmaternă. Simionescu făcu dezinvoltura cucare Dominique ve. remarc, Să totuși, oexcepție: mai mult sau mai puțin derivati saturat devariante anglo-saxone concurs predestinat săfiesupra piese cântate în limba rusă într-un părut binevenită includerea unei o DianaKrall. Deocamdată, mis-a orienteze spre trasate direcțiile de ții slave arputea eventual săse întruchipare blondăasensibilită plan vocal, cât șipianistic, gentila vocările improvizatorice, atât în o orientare deliberată înspre pro Presimt că,dacăva aveade parte O plăcută surpriză, deșimai O plăcutăsurpriză, Pe parcursul celor trei gale, .  lobby pentru Premiul ------