DOCSLIB.ORG

Steaua Nr. 1 Din 2019

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale Anul LXX * nr. 1 (843) * ianuarie 2019 EDITORIAL Adrian Popescu DUPĂ 70 DE ANI... 3 Maria Chiorean ILUZIA ROMÂNISMULUI, RECALIBRATĂ 5 GRUPAJ Petru Poantă „REVISTELE AVEAU POLITICA LOR” 7 Steaua 70 Valentin Tașcu STEAUA (fragment) 7 Aurel Rău DINTR-UN JURNAL ANECDOTIC UTOPIC – TREI SECVENȚE 12 Doru Burlacu ALMANAHUL LITERAR (fragment) 12 b „CLUJUL LITERAR AL ANILOR ’60”(interviu cu Vasile Fanache) 15 Mircea Cărtărescu: Ioana Bican LAUDATIO 17 Doctor Honoris Causa Mircea Cărtărescu CÂTEVA GÂNDURI LA DECERNAREA TITLULUI al UBB DE DOCTOR HONORIS CAUSA 21 Emil Brumaru 1938-2019 Adrian Popescu UN ONIRIC DELICAT 24 Ruxandra Cesereanu HOBBITUL ȘI ÎNGERII 24 Emil Brumaru [POEME] (o selecție a redacției) 25 GRUPAJ participă Gabriela Adameșteanu, Doina Jela, Stelian Țurlea, Andra Rotaru, Autorii și cărțile Radu Andriescu, Carmen Firan, Traian Ștef, Liviu Antonesei, Laura T. Ilea, lor din 2018 Robert Șerban, Liliana Corobca, Caius Dobrescu, Andreea Răsuceanu, Radu Vancu, Ionel Ciupureanu, Cosmin Perța, Ioana Pârvulescu, Ovidiu Pecican 26 Autoportret în oglinda convexă (33): Ellen Bass (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 31 Aurelia Luca [POEME] 33 CRONICA LITERARĂ Ion Pop UN OM CARE SCRIE 34 Marius Conkan RECVIEM PENTRU URMUZ 36 Victor Cubleșan BRODERII DE STICLĂ 37 Ovidiu Pecican ÎNTRE ISTORIE ȘI MIT 39 Ruxandra Cesereanu 1 DECEMBRIE ȘI 21 DECEMBRIE 2018 41 Laura T. Ilea CU TINE MOARE LUMEA TA 43 Liviu Cangeopol [FRAGMENT DE POEM] 45 Radu Țuculescu: 70 Bianca Tămaș PENTRU (ȘI DESPRE) RADU ȚUCULESCU, LA ȘAPTE DECENII DE VIAȚĂ 46 Adrian Emil Rus CÂND ÎȚI VINZI VIAȚA, AI PARTE DE PERIPEȚII 47 RECENZII Gabriela Danilescu REVITALIZAREA VISULUI 48 Mihai Țapu ECHINOXUL TEORETIC 48 Iulia Iacob DEZGROPARE/ DEGRUPARE 49 Mihai Țapu POEZIE MAGHIARĂ ECHINOXISTĂ 49 Iuliana Petrescu LUMEA, CARNEA ȘI DIAVOLUL 50 Vlad Lupescu PLĂCERILE CĂRNII, PLĂCERILE CĂRȚII 50 Gabriela Danilescu FANTASMA COTIDIANULUI 51 Ana Țăranu DESPRE LIBERTATE, ÎNTRE INDIVIDUAL ȘI ALTERITATE 51 ARTE b IN MEMORIAM ANTON TAUF (selecție de Eugenia Sarvari) 53 Adrian Țion PRODUCȚII ALE TEATRELOR NAȚIONALE ÎN ANUL CENTENARULUI 55 Eugenia Sarvari INTERFERENȚE 2018 57 Adrian Țion WAR – MEMENTO TEATRAL LA INTERFERENȚE 59 b (RE)SEARCHING FOR ENESCU (interviu de Geanina Simion) 61 JAZZ CONTEXT Virgil Mihaiu TÂNĂRA GENERAȚIE LA JAZZ NAPOCENSIS (I) 63 Ilustrația numărului : lucrări din Bienala națională Ceramică – Sticlă – Metal, ediția a VII-a Metafore incandescente Pe copertă: lucrare de Adela Bonat (București) Director: Adrian Popescu Redactor șef: Ruxandra Cesereanu Redactori: Victor Cubleșan, Vlad Moldovan, Radu Toderici Redactor asociat: Virgil Mihaiu Consiliul consultativ: Aurel Rău, Ion Pop, Irina Petraș, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Vlad http://revisteaua.ro/ Revista se găsește de vânzare la sediul redacției din Cluj, str. Universității nr. 1. Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr. 133, București (contact: [email protected] și dl. Eugen Crișan tel. 0212127988 sau 0727872276) Revista Steaua încurajează dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identifică neapărat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor aparține autorilor. ISSN 0039 – 0852 EDITORIAL După șaptezeci de ani... Adrian Popescu de la înființarea revistei colaborator un timp al revistei, sau național a lui Lucian Blaga, prin ...Steaua , socotind și perioada alte condeie mai obscure. Un aju- diligențele redactorului-șef și ale premergătoare a Almanahului lite- tor salutar vine din partea lui Mihai poetului Aurel Rău. Un moment rar, ce rezonanță mai are în rândul Petroveanu, susținător nuanțat al fast a fost în acest sens tipărirea cititorilor și al scriitorilor publica- modernității literare promovate poeziei „Mirabila sămânță”, prin- ția clujeană? Nu ne hazardăm să de Steaua. Practic, promoderniștii tre alte titluri. Vasile Voiculescu, dăm noi, redactorii ei, un răspuns, își caută aliați în rândul autorilor Adrian Maniu, Tristan Tzara sunt un studiu sociologic ar fi, credem, străini de stânga, Federico García doar câteva exemple de autori în măsură să ni-l dea. Oricum, pe Lorca, Carl Sandburg, Dimos Ren- interbelici care intră atunci în su- internet putem constata numă- dis, atunci traduși prioritar la noi, marul revistei. Acuzată frecvent de rul de accesări, mulțumitor, dar al căror talent era evident în ciuda evazionism și de elitism de presa difuzarea clasică este departe de opțunilor lor politice. centrală, de forurile centrale de cea a deceniilor anterioare, când A.E. Baconsky avusese la partid, Steaua nu a cedat chiar faima și impactul la cititori al re- Steaua o inițiativă incontestabil dacă primul și independentul re- vistei erau incomparabil mai mari. cu bătaie lungă prin traducerile dactor-șef a fost înlăturat în1959. Cum am putea defini pe scurt sale de poezie din mari autori Aurel Rău, ales de membrii re- identitatea acestei reviste struc- europeni, traduceri profesionist dacției clujene și validat oficial, a turate de A.E. Baconsky, căreia făcute, sugerând comparația ine- continuat liniile directoare care în numai cinci-șase ani reușește vitabilă cu produsele false ale constituiau programul estetic al să-i dea un profil inconfundabil? barzilor momentului, Dan Deșliu, revistei: poezii exigent selectate, Continuat apoi fidel de Aurel Rău, Mihai Beniuc, Victor Tulbure. Mai traduceri din spaniolă, franceză, îmbogățit tematic. Amintim pe precis, încurajase întâi la Steaua polonă, neogreacă, italiană, ger- scurt liniile directoare ale Stelei traducerile din lirica lumii, apoi își mană, rusă, cultivarea interbelici- – cultivarea „poeziei de notație”, extinsese aceste „exerciții de admi- lor, afirmarea primatului estetic, un mijloc ingenios de a fugi de rație” în Contemporanul, după în- evitarea angajării partinice, atât retorica patriotardă a zilei, deschi- depărtarea lui de la revista clujea- cât se putea în condițiile unei derea spre lirica altor meridiane nă, publicând eseuri, portrete ale dictaturi a proletariatului. Dacă lirice, prin traduceri, impunerea unor autori majori, formând gustul numele unor poeți ca Aurel Rău, modernității literare în contrast multor tineri pentru aprecierea Aurel Gurghianu, Victor Felea, cu tradiționalismul. Modernismul textelor valoroase, conectând, de Leonida Neamțu (trecut la un gen este conceptul-pivot propus de fapt, publicul larg la adevăratele insolit de proze postmoderniste, publicația scriitorilor clujeni, în izvoare de lirism. Mai mult, le și deconstructiv-umoristice) au fost anii ’60, concept care a provocat oferise, tinerilor îndeosebi, o mo- reținute de istoria literară pe drept replica revistelor Flacăra și Gazeta numentală și frecventată Antologie cuvânt, spiritul liberal al revistei literară, angajând polemic redac- a poeziei universale moderne. Era o clujene a fost unanim recunoscut, torii steliști, pe de o parte, și pe lecție de cultură, neostentativă, el efectuând „o breșă”, prima, în cei oficiali, din Capitală, pe de alta. oferită poeților care se afirmauîn sistemul ideologic impus cu forța Redactorul-șef A.E. Baconsky, Au- acel moment. literaturii deceniilor 5 și 6. În anii rel Rău, George Munteanu, Du- Altă direcție a lunarului, apoi acestui ultim deceniu meționat mitru Micu forțau deschiderea bilunarului clujean a fost redac- vor debuta în revista clujeană sau 1/2019 unei ferestre în zidul ideologic mo- tarea numerelor monogafice vor colabora des nume noi ca Ana nolitic, opunându-se convențiilor – Sadoveanu, Arghezi –, și res- Blandiana, Gheorghe Grigurcu, Ion estetice nivelatoare. Li se împotri- tituirile unor scriitori interbelici Pop, Matei Gavril, vor publica frec- STEAUA veau, curios, steliștilor un prozator doar tolerați de regim, notorie vent Petre Stoica, un timp redac- remarcabil ca Petru Dumitriu, fost fiind reintroducerea în circuitul tor al revistei clujene la București. 3 Sau Ion Alexandru, Nicolae Prelip- Virgil Nistor, Teohar Mihadaș, sau Actuala redacție – Ruxandra ceanu, Ion Cocora, Dinu Flămând, a celor trei poeți emblematici ai Cesereanu, Victor Cubleșan, Ion Mircea dintre cei mai tineri, Stelei, Rău, Gurghianu, Felea, ci o Vlad Moldovan și Radu Toderici pe-atunci. La Steaua își începe asimilare a programului și a stilului (cel care îi succede talentatului cariera un prozator redutabil, D. R. revistei în mod firesc de către cei grafician Octavian Bour, nume Popescu, tot aici, după un deceniu mai recent veniți. Conviețuiesc legat intim de revista noastră, este de asemenea redactor Eugen două generații având același începând din 1971) – moștenește Uricaru, vreme de douăzeci ani. ideal: „cultura înaltă”, delimitată prestigiul și aura Stelei, cea care Criticii revistei au deseori opinii de politic, autonomia esteticului. nu a urmat indicațiile ideologice care-i pun în conflict cu linia ofi- E mult, e puțin? Istorici, precum în deceniile dificile ale proletcul- cială, cum am văzut, chiar de la Constantin Daicoviciu ori Hadrian tului. Schimbată ca structură, dar început. Printre meandrele ideolo- Daicoviciu, filosofi precum Con- nerenunțând la principiile inițiale, gice ale anilor ’60 se impun Mircea stantin Noica sau Liviu Rusu, ori so- de civilitate și cultură, de dialog Tomuș, Virgil Ardeleanu, colegi ciologul Achim Mihu pot fi întâlniți cu valorile recunoscute europene cu D. R. Popescu, trei nume care în revistă, alături de nume sonore, (și nu numai cu ele), de
Recommended publications
  • “Gîndirea”. Nationalism and Orthodoxism in Interwar Romania (I)

    “Gîndirea”. Nationalism and Orthodoxism in Interwar Romania (I)

    ETHNICITY AND DENOMINATION – ORTHODOXISM AND CATHOLICISM NICHIFOR CRAINIC AND “GÎNDIREA”. NATIONALISM AND ORTHODOXISM IN INTERWAR ROMANIA (I) IONUŢ BILIUŢĂ 1. Prolegomena After 1918, the struggle to define the Romanian ethnicity became bitterer than ever. A strong two-folded debate developed between the Westernizers and the traditionalists. People like Nichifor Crainic from “Gîndirea” started to publish extensively on the relation between Romanian culture, the Romanian specificity, the village and Orthodoxy to shape a traditionalist view regarding the character of a future Romanian culture. Continuing the 19th century project of the Junimists emphasizing an organic culture starting from the village, Nichifor Crainic framed a new nationalist project and that project was the birth of the Romanian culture in the category of Orthodox spirituality. The aim of this article is to lay out the way in which Orthodoxy is present in the nationalist discourse of Nichifor Crainic. I will point out that Orthodoxy played a major role in Nichifor Crainic’s conception of nationalism providing a spiritual background for any definition of the Romanian nation. Another aim is to determine that the Romanian traditionalist camp, represented by Nichifor Crainic, did not have a unitary discourse about the relation between Romanianness and Orthodoxy. The fact that Nichifor Crainic’s speech about the relation between Orthodoxy, the village and the nation changed dramatically during the interwar period is a proof that behind Nichifor Crainic’s nationalist Orthodoxism there were strong political sympathies. As Moeller van den Bruck in Germany1, Crainic began his political career from a neutral position, that of an intellectual uninterested in the political torments of his age, and he ended up as one of the first ideologues of the Romanian Fascist yoke.
  • Network Map of Knowledge And

    Network Map of Knowledge And

    Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W.
  • Multiple Revolutions. Remediating And

    Multiple Revolutions. Remediating And

    ACTA UNIV. SAPIENTIAE, FILM AND MEDIA STUDIES, 14 (2017) 95–130 DOI: 10.1515/ausfm-2017-0005 Multiple Revolutions. Remediating and Re-enacting the Romanian Events of 1989 Mónika Dánél Eötvös Loránd University (Budapest, Hungary) E-mail: [email protected] Abstract. This study proposes a twofold analysis: the presumable strategies of the December 1989 events in Romania and their complexity as it appears in later filmic re-enactments. These re-enactments as theatrical “translations” offer a rhetorical reading of past events, and can also be seen as practices of memories inscribed in the body. The events are interpreted in the duality of the archival image and the acoustic/gestural memory, where the latter is understood as an atmospheric (bodily) memory. The disorientation or disinformation caused by the technical conditions, the circulation or lack of images, the alternating silences and chanting on the street make the past events incomprehensible and medially dissonant.1 Keywords: re-enactments of historical events, films about December 1989 in Romania, the experience of space, body and memory. Simulation, Collective Imaginary, Inner Strategies In relation to the Romanian events, there is a consensus regarding three particularities: this was the bloodiest regime change in the Eastern European bloc; the television was a medium that influenced the events – and thus its historicity appears as a media event –, and the events were dispersive. The documents, interviews, hypotheses ever growing in number, the different narrative versions nuance and modify today’s memories. Their contradictory, dissonant nature indirectly also stages the reflexive understanding of the past event. Borrowing Michael Rothberg’s idea, the 1989 Romanian events become comprehensible today as an event that takes shape at the crossing point of the 1 This work was supported by the project entitled Space-ing Otherness.
  • Revista Orizont

    Revista Orizont

    REVIST~AUNIUNII SCRIITORILORDIN ROMÅNIA SERIENOU~,32PAGINI 29MARTIE2011 NR.3(1542), ANULXXIII 1LEU Editat`\ncolaborarecu333 CentrulpentruDialog Multicultural"Orizont" www.revistaorizont.ro LAUMBRA LAUMBRA DOAMNELOR DOAMNELOR |NFLOARE |NFLOARE LAUMBRA DOAMNELOR |NFLOARE LAUMBRA LAUMBRA DOAMNELOR DOAMNELOR |NFLOARE |NFLOARE SOLDATUNIVERSAL M~CONSIDERO LITERARN-AMS~FIU SCRIITOARE"META-ETNIC~" RUXANDRACESEREANU 5 GISHJEN Soldatliteraruniversalnuamcums`fiu, Amcrescutîngenera]iacareseîndoiade orice,sfidaautoritatea[iseîntrebadac`formele decâtdac`s-arconsiderac`ieslascen`deschis` PROIECTREALIZAT cuobaionet`saucuoarbalet`orim`carcuunsocialemo[teniteerauîntr-adev`rgeneratoare pistoldebuzunarsaucuunbriceag,ceeacenu devia]`.Îngenera]iaanterioar`,maimul]i–nu CUSPRIJINULPRIM~RIEI s-apreaîntâmplat. to]i–semul]umeaucucelised`dea.Dincauza MUNICIPIULUI Vietnamului,ami[c`riipentrudrepturileomului, TIMI{OARA{IAL EUROPA-OFAMILIEDE atitudineanoastr`afostunaderespingereastatus CONSILIULUILOCAL ASEM~N~RI quo-ului.Personal,amprinsdoarultimapartea M~D~LINADIACONU 4 mariiRevolu]iiaanilor'60.Apogeulafostprin TIMI{OARA,|NCADRUL Operspectiv`istoric`mailarg`sau,dac` 1968,iareuamterminatliceulîn1973.Fra]ii[i CONCEPTULUI vrem,oîn]elepciuneheraclitic`nepotvindeca surorilenoastreaufostceicareauie[itînstrad` TIMI{OARA deteroareasfîr[itului:undeclinpoatefiunnou [iauorganizatac]iunideprotestîncl`dirile OPENARTCITY universit`]ilor.Noiamvenitdup`. început.Iaracestaseafl`dejaînmijloculnostru, (TIMI{OARA-ORA{ înc`impur,hibrid,c`utîndu-sepesine. 32 DESCHISALARTELOR) cyanmagentayellowblack
  • Biobibliografie ION BRAD

    Biobibliografie ION BRAD

    BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “OCTAVIAN GOGA” CLUJ Biobibliografie ION BRAD Caiet biobliografic aniversar realizat în cadrul Compartimentului de Referinţe şi Informaţii bibliografice de Anca Docolin VIAŢA 3 ACTIVITATE SOCIO-PROFESIONALĂ 3 PREMII SI DISTINCTII 4 COLABORĂRI LA ZIARE ŞI REVISTE 5 OPERA 5 POEZIA 5 PROZĂ 6 MEMORIALISTICĂ 7 DRAMATURGIE 7 ALBUME 7 EDITOR 8 TRADUCERI 8 POEZII PUBLICATE ÎN ANTOLOGII APĂRUTE ÎN STRĂINĂTATE 8 STUDII DE CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ 9 TRADUCERI ALE VOLUMELOR SALE ÎN ALTE LIMBI 10 PUBLICISTICĂ (ARTICOLE SEMNATE DE ION BRAD) 10 REFERINŢE CRITICE 21 REFERINŢE CRITICE ÎN VOLUME 21 REFERINŢE CRITICE ÎN PRESĂ 22 REFERINŢE CRITICE GENERALE 22 RECEPTĂRI CRITICE LA POEZIE 24 RECEPTĂRI CRITICE LA PROZĂ 35 RECEPTĂRI CRITICE LA MEMORIALISTICĂ 41 RECEPTĂRI CRITICE LA DRAMATURGIE 45 Ultimul bal 45 Audienţă la consul 45 Nu pot să dorm 46 Arheologia dragostei 46 CRITICA CRITICII 47 INTERVIURI 48 INDICE DE NUME 50 2 VIAŢA Scriitorul Ion Brad se naşte în 1929 în satul Pănade (satul lui Timotei Cipariu), primul din cei nouă copii ai ţăranilor Cornelia şi Traian Brad. După susţinerea bacalaureatului la liceul de băieţi “Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, în 1940, urmează cursurile Facultăţii de Filologie din Cluj. Debutul absolut are loc în 1947 în revista “Gând tineresc” din Alba-Iulia, cu poezia “Te- am visat”. Debutează editorial cu volumul Cincisutistul în 1952. ACTIVITATE SOCIO-PROFESIONALĂ Este bibliotecar al liceului Sfântul Vasile cel Mare din Blaj, colaborând la catalogarea documentelor din “Biblioteca Centrală Arhiedecezană”. În 1948 este ales preşedinte al “Societăţii de lectură Timotei Cipariu”. Student la Cluj, lucrează la redacţia “Almanahului literar”, sub conducerea lui Miron Radu Paraschivescu pînă în 1954.
  • Catalog Engleza

    Catalog Engleza

    Contemporary Romanian Writers MINISTRY OF CULTURE A Mature Literature A few years ago, in Romanian literature there was a clear split – in terms of themes, imagery, and devices – between writing that was firmly grounded in the critical canons, on the one hand, and texts by young writers more in tune with new trends and more receptive to outside influences, on the other. Those who had only recently entered the literary arena had the air of being a group, and this came not only from their shared imagery, disinhibition and rebelliousness, but also from their redefinition of literature and the literary. In time this split has become blurred. Whether young or old, whether esteemed by traditional-minded literary critics or beloved by the online media and literary blogs that nowadays set the publishing trends, active writers, i.e. those who publish a book at least every two to three years, have become more professional. Today's osmosis, the crystallisation of a unitary literature, is undoubtedly a sign of maturity, of the fact that the post-1989 literary transition has been left behind, and (why not?) of intellectual generosity on the part of those literary generations that have already become established. The memoir-dialogue between Paul Cornea and Daniel Cristea-Enache excerpted in this catalogue is a clear illustration of this idea. Therefore, it is pointless to discuss the literature being written in Romania today in terms of different generations. However, the genres currently being tackled might paint a livelier, more dynamic portrait of Romanian letters. The novel, still regarded as the dominant genre and the one with the greatest public impact, wagers on authenticity, parody and irony, and the results could not be more diverse.
  • Scrisoare Deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU*

    Scrisoare Deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU*

    *Scrisoare deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU* 10 decembrie 2008 Domnule Preşedinte, În urmă cu exact patru ani România beneficia de cel mai important moment pentru memoria şi conştiinţa sa colectivă de la evenimentele din 1989 încoace. Atunci, o alianţă în care puţini crezuseră că poate câştiga alegerile parlamentare, reuşea să redea românilor sentimentul libertăţii şi al demnităţii. Timp de patru ani, 2000 - 2004, în care cuvintele cele mai rostite fuseseră „corupţie" „frică", „şantaj", „izolare", românii s-au simţit înşelaţi şi persecutaţi. Intelectualii incomozi erau ridicaţi de pe stradă, justiţia era înfăptuită în sufrageriile baronilor roşii, membrii cabinetului făceau deliciul presei internaţionale prin delapidările de fonduri europene iar programul de la televizor era făcut îndeaproape după agenda lui Adrian Năstase. Domnule Preşedinte, Onoarea unei naţiuni stă şi în liderii pe care îi are. Atât în dezbatreile publice cât şi în discuţii particulare, mulţi dintre noi, cei care semnează acest apel, v-au arătat sprijinul. Condamnarea comunismului din decembrie 2006 a fost o confirmare reală a faptului că aşteptările noastre n-au fost înşelate. Milioanele de victime ale totalitarismului şi ale unei ideologii barbare au fost răzbunate într-unul din cele mai solide documente din istoria Europei cu privire la trecutul recent. Prima ţară de pe glob care a condamnat comunismul nu are voie să se mai abată de la principiile libertăţii, stabilităţii şi prosperităţii! Domnule Preşedinte, *Vă solicităm în mod expres să nu giraţi
  • Memoria 54.QXD

    Memoria 54.QXD

    Editatã de FUNDAÞIA CULTURALÃ MEMORIA sub egida Uniunii Scriitorilor din România Fondator BANU RÃDULESCU Calea Victoriei 133 – 010071 – Bucureºti – România Tel./ Fax: (40) 21/212.97.72 http://www.revista.memoria.ro; E-mail: [email protected] Constantin Zgâmbãu Sergiu Grossu nãscut la 9 mai 1956 n Vântul cel potrivnic, p. 4-5 Hunedoara In memoriam Absolvent al Casei de Copii Alexandru Paleologu, p. 6-7 Baia de Criº; 19 Procesul comunismului Vasile Boroneanþ, p. 8-13 Florin Alex. Stãnescu Sã nu uitãm!... ºi dacã cineva spune cã nu ºtie... sã afle!, p. 15-22 Zicu Ionescu Lagãrele de exterminare, p. 23-31 Dorin Dobrincu Rezistenþa armatã anticomunistã din Bucovina, p. 33-48 Nicolae Vlad Garda Tineretului Român, p. 50-72 Cosmin Budeancã Procesul Organizaþiei „T“ din 1945, p. 74-90 Graþian Cormos Imaginea opresorului în memorialistica femininã de detenþie, p. 92-98 Cazurile Plãcinþeanu, p. 99-118 Adrian Hamzea Moartea pe îndelete, p. 119-122 Victoria Rãileanu Amintiri captive, uitãri fondatoare, p. 123-134 Lucien Romier Basarabia, mon amour, p. 136-144 Gheorghe Lãcãtuºu Generalul Victor Siminel, p. 145-148 Maria Marian Satul moare, p. 149-154 Mãsuri absurde, p. 155-157 GEOGRAFIA DETENÞIEI, p. 158-159 Mircea Enãchescu Amintiri din viaþa mea, p. 160-169 Eugenia Greceanu In memoriam Tatiana Pogonat, p. 171-175 Mihai Gãdãlean „Sã nu laºi pe nimeni sã gândeascã în locul tãu“, p. 176-179 Ariel Remos Memorial în amintirea sutelor de mii de victime ale tiranului Fidel Castro, p. 180-181 Claudia Dobre Memorie ºi istorie, p. 182-185 Mircea Popescu „Portretul robot“ al securistului, p.
  • MOMENTE DIN TRECU'ful PRESEI SALAJENE ROMANEŞTI Face

    MOMENTE DIN TRECU'ful PRESEI SALAJENE ROMANEŞTI Face

    MOMENTE DIN TRECU'fUL PRESEI SALAJENE ROMANEŞTI Deşi presa sălăjeană românească îşi face intrarea în viaţa politică, socială şi culturală a Tra.nsilvaniei ceva mai tîrziu decît a altor regiuni transilvănene, totuşi ea deţine cîteva performanţe greu de egalat. Aşa de pildă, cea clintii gazetă în limba maghiară a populaţiei sălăjene, Szi­ lrigy-Somly6, apărută la Şimleul Silvaniei în 1883, deţine întîietatea în ceea ce priveşte •traducerea în ungureşte a unora dintre poeziile ma­ relui poet naţional, Mihai Eminescu. E vorba de traducerile realizate pentru acest ziar, începînd din 1889, de către un inimos intelectual să­ lăjean, Laurenţiu Bran (= Bran Lorinc), născut în 1866, pe acea vre­ me, student la teologia din Gherla, care traducea în 1889, sub pseudo­ nimul SzamosujvWi, De ce nu-mi vii?, urmată în 1890 de altele, pre­ ct.Un De cite ori iubito, Din valurile vremii, Sonet, poezii pe c<M"e le-a adunat în 1910, în primul volum de traduceri maghiare din opera emi­ nesciană, Rom.cin koltokb6l, realizat în colaborare cu Revay Karoly, în care figurau nu mai puţin decît 25 de poezii eminesciene dintre cele mai diverse.1 Cea dintîi publicaţie românească apărută în această parte de ţa.ră este Gazeta de duminică 2 , ce iese o dată pe săptămînă, dumineca, la Şimleu! Silvaniei, începînd cu data de 3 ianuarie 1904, dată cu adevărat memorabilă în istoria revuisticii sălăjene. Proprietar editor este unul din ·cei mai laborioşi cărturari sălăjeni, Ioan P. Lazăr, afirmat în gazetărie în paginile Tribunei lui Slavici de la Sibiu, iniţiatorul unei tipografii proprii, cu numele „Victoria", la Şimleul Silvaniei, memorabilă figură locală de patriot naţonal, cunoscută în toate satele sălăjene 3 .
  • Hídverők Példamutatása

    Hídverők Példamutatása

    ENGEL KÁROLY Hídverők példamutatása „Ha már felragyogott a nap első sugára, vajon meddig fog érni..." — köszön­ tötte Emil Isac a két világháború közötti korszak egyik magyar fordításban megje­ lent román költői antológiáját, amelyet a románok és magyarok között szövődő kap­ csolatok jelentős állomásának tekintett. A szónoki kérdés formájában parafrazált Shakespeare-idézet azonban ma sem vesztett időszerűségéből, mikor a Romániai Magyar Irodalmi Lexikon szerkesztésé­ vel az elmúlt fél évszázad hazai magyar művelődési törekvéseinek minden eddiginél átfogóbb szintézisére készülünk. Az összkép sok jelentős részlete tisztázódott kétség­ telenül már eddig is, de számtalan érdekes momentum vár még felelevenítésre. Mennyire feledésbe ment például azoknak erőfeszítése, akik „a hajnal emberei" módjára, mihelyt a fegyverbe öltözött Európa előtt felderengett a béke remény­ sugára, a gyűlöletbe béklyózott lelkek felszabadításán kezdtek munkálkodni. A testvériség, egyetértés szolgálata kudarcokkal dacoló elszántságot követel, főként egy olyan korban, mint a két világháború közötti időszak, a kizsákmányolásra ala­ pozott társadalmi rendszerek világméretű válságának, az egész emberiséget fenye­ gető katasztrófáknak az évei. Igyekezzünk nyomon követni tehát ennek az Emil Isac idézte sugárnak az útját, melynek ragyogásából román és magyar értelmiségiek próbáltak ismételten a szenvedélyek örvénye fölé a megértés aranyhídját vonni. Az első kezdeményezés Nagyváradról indult ki, ahol Ady Endre és Iosif Vul­ can szellemi hagyatéka eleve kedvező légkört teremtett a kultúrák találkozásának, mégpedig George Bacaloglu ezredes részéről, akit a háború forgataga sodort a Kárpátokon túlról a nyugati határszélre. Ő alapítja meg 1919 novemberében a Hár­ maskörös (Societatea Cele Trei Crişuri) közművelődési egyesületet, amelynek Fehér Körös szakosztálya románok és magyarok egybekapcsolását tűzte ki célul az irodalom, művészet és kultúra eszközeivel. „A háború folyamán csak a rombolás és pusztulás tüneteit láttuk, a fejlődés csak a rombolás technikájának tökéletesítésére szorítko­ zott.
  • „Nu M-Am G`Ndit S\ R\M`N `N America, Pentru C\ Am Cap Românesc“

    „Nu M-Am G`Ndit S\ R\M`N `N America, Pentru C\ Am Cap Românesc“

    ACTUALITATE: Familia Minovici, descoperit\ prin „metoda Majuru“, pag. 2 LECTURI ~NTRERUPTE: „«P\catele tinere]ilor» lui Nicolae Manolescu“ de Doris Mironescu, pag. 7 CRONIC| DE FILM: „Familia Zorro, arivistul [i alte animale“ de Iulia Blaga, pag. 14 Citi]i-ne online la 1.50 lei www.polirom.ro/supliment.html Nr. 70 • 1-77 aprilie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MMAIL: [email protected] Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la ICR De ce are South Park „C`inele cu ochi de om un locuitor `n minus `nfrunt\ zilnic omul cu Ultima „isprav\“ a produc\torilor Trey Parker [i Matt Stone a f\cut `nconjurul lumii, aduc`nd z`mbete ochi de c`ine“ chiar [i pe fe]ele celor care nu erau fani South Park. PAGINA 2 „Coolturisme“ de M\d\lina Cocea `n PAGINA 4 Artistul vizual Matei Bejenaru: „Nu m-am g`ndit s\ r\m`n `n America, pentru c\ am cap românesc“ {coala ne inoculeaz\ ideea c\ artistul trebuie s\ fie un ne`n]eles, un retras, even- tual u[or suferind de paranoia, c\ se r\zboie[te cu prezentul [i doar viitorul `i va recunoa[te urmele pe care le las\ prin cetate. Matei Bejenaru contrazice, prin tot ceea ce `ntreprinde, canonul de mai sus. A f\cut, `n ultima decad\, un festival de art\ contemporan\ [i unul de film, a `nceput reabilitarea unui cartier istoric al ora[ului. Matei Bejenaru este un tip ocupat. At`t de ocupat, `nc`t a uitat s\ fug\ `n str\in\tate, al\turi de colegii lui de genera]ie.
  • Violence in the Subcultures of Contemporary Romanian Youth

    Violence in the Subcultures of Contemporary Romanian Youth

    LINGUACULTURE, 2, 2011 DOI: 10.2478/v10318-012-0014-6 DESCRIPTIONS OF THE BODY: VIOLENCE IN THE SUBCULTURES OF CONTEMPORARY ROMANIAN YOUTH DANIELA DOBOș Alexandru Ioan Cuza University of Iaşi Abstract: For a long time, with few exceptions, Romanian linguistics took no interest in native slang, but after 1990 this has made a dramatic comeback in more than one way. One of the crudest versions of new slang, with touches of violence and licentiousness, turning the unsayable into sayable, is that currently used by young Romanians. It has been justly argued that such linguistic outlet came as a logical consequence, after the demise of communism, of the former censorship and wooden tongue. The paper sets out to put this oft-deplored linguistic phenomenon into perspective and analyse the main linguistic means employed in shaping it up. Keywords: slang; subculture; violence; licentiousness. While in the case of English and other European languages such as Spanish or German research on youth language has been growing steadily ever since William Labov’s epoch-making 1972 study of Black English Vernacular in New York City, in the case of Romanian such research, with few exceptions, is all but absent, despite the fact that youth speech is becoming ever more ‘visible’, thanks to the media and to what Rodica Zafiu (2010) has termed “the democratization of writing: anyone may now write and be read in the public space”. Generally speaking, interest in youth language may be related to the fact that, as Eckert (52) has noted, “adolescents are the linguistic movers and shakers […] and as such a prime source of information about linguistic change”; other researchers too argue that it is in the language of the young that linguistic innovations first appear (Stenström et al.