DOCSLIB.ORG

Memoria 54.QXD

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Memoria 54.QXD Editatã de FUNDAÞIA CULTURALà MEMORIA sub egida Uniunii Scriitorilor din România Fondator BANU RÃDULESCU Calea Victoriei 133 – 010071 – Bucureºti – România Tel./ Fax: (40) 21/212.97.72 http://www.revista.memoria.ro; E-mail: [email protected] Constantin Zgâmbãu Sergiu Grossu nãscut la 9 mai 1956 n Vântul cel potrivnic, p. 4-5 Hunedoara In memoriam Absolvent al Casei de Copii Alexandru Paleologu, p. 6-7 Baia de Criº; 19 Procesul comunismului Vasile Boroneanþ, p. 8-13 Florin Alex. Stãnescu Sã nu uitãm!... ºi dacã cineva spune cã nu ºtie... sã afle!, p. 15-22 Zicu Ionescu Lagãrele de exterminare, p. 23-31 Dorin Dobrincu Rezistenþa armatã anticomunistã din Bucovina, p. 33-48 Nicolae Vlad Garda Tineretului Român, p. 50-72 Cosmin Budeancã Procesul Organizaþiei „T“ din 1945, p. 74-90 Graþian Cormos Imaginea opresorului în memorialistica femininã de detenþie, p. 92-98 Cazurile Plãcinþeanu, p. 99-118 Adrian Hamzea Moartea pe îndelete, p. 119-122 Victoria Rãileanu Amintiri captive, uitãri fondatoare, p. 123-134 Lucien Romier Basarabia, mon amour, p. 136-144 Gheorghe Lãcãtuºu Generalul Victor Siminel, p. 145-148 Maria Marian Satul moare, p. 149-154 Mãsuri absurde, p. 155-157 GEOGRAFIA DETENÞIEI, p. 158-159 Mircea Enãchescu Amintiri din viaþa mea, p. 160-169 Eugenia Greceanu In memoriam Tatiana Pogonat, p. 171-175 Mihai Gãdãlean „Sã nu laºi pe nimeni sã gândeascã în locul tãu“, p. 176-179 Ariel Remos Memorial în amintirea sutelor de mii de victime ale tiranului Fidel Castro, p. 180-181 Claudia Dobre Memorie ºi istorie, p. 182-185 Mircea Popescu „Portretul robot“ al securistului, p. 187-201 Franz Schuttack Cãzuþi în mâinile barbarilor comuniºti, p. 203- 212 MEMORIA ÎN PREZENT Amintiri pentru Viitor, p. 213-215 Experiment cu studenþii gulagologi, p. 2116-220 Colocviile de la Beclean, p. 220-222 Memoria 50, p. 223-226 Cursuri de varã – Cluj-Napoca, p. 227 Luzian Geier, Pentru a cincizecea oarã Memoria, p. 228 BIBLIOTECA MEMORIA p. 229-232 Ruxandra Cesereanu Abstract, p. 233-246 ÎN CÃUTAREA OMULUI PIERDUT p. 248-249 UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT Catalog, litera B (continuare), p. 250-254 În fine, procesul comunismului? Strasbourg, 23-27 ianuaie 2006 Cei interesaþi ºtiu deja cã, la 14 decembrie 2005, Göran Lindblad, euro-parlamentar de origine suedezã, a prezentat la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei (APCE) un raport cuprinzând o evaluare politicã a crimelor comunismului. În sfârºit, de la o tribunã atât de înaltã cum este Consiliul Europei, se spulberã mitul occidentalilor de stânga cã "ideile comuniste au fost bune, oamenii care le-au aplicat au fost rãi"! În acelaºi timp se subliniazã ºi ideea, respinsã pânã acum în numeroase rânduri, a similitudinilor dintre nazism ºi comunism. Din concluziile raportului citãm: "Pare sã se confirme cã dimensiunea criminalã a regimurilor comu- niste nu a fost rezultatul circumstanþelor, ci, mai curând, consecinþa unor politici deliberate, elaborate de fondatorii acestor regimuri încã dinainte de a prelua puterea. Liderii comuniºti nu ºi-au ascuns nicio- datã obiectivele: dictatura proletariatului, eliminarea opozanþilor politici ºi a categoriilor de populaþie incompatibile cu noul model de societate". Raportul mai atrage atenþia asupra faptului cã ideologia comunistã, oriunde a fost aplicatã, fie în Europa, fie în altã parte a lumii, a constat întotdeauna în teroare de masã, crime ºi violãri pe scarã largã ale drep- turilor omului. "Analizând consecinþele implementãrii acestei ideologii, spune în continuare parlamentarul suedez, nu se pot ignora consecinþele imple- mentãrii unei alte ideologii a secolului 20, nazismul. Deºi caracterul criminal ºi condamnabil al ideologiei naziste este incontestabil de cel puþin o jumãtate de secol, ideologia comunistã nu a primit o con- damnare similarã. (...) Ca raportor, cred cã nu trebuie sã mai existe nici o întârziere în condamnarea internaþionalã a ideologiei ºi regimurilor comuniste". 4 În ºedinþa din 25 ianuarie 2006, APCE a dezbãtut ºi adoptat Rezoluþia 1481 (2006) care se numeºte Necesitatea unei condamnãri internaþionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare ºi pe care o redãm mai jos: Rezoluþia 1481 (2006) dezbãtutã ºi adoptatã în Adunarea parlamentarã a Consiliului Europei (APCE) la 25 ianuarie 2006 1. Adunarea Parlamentarã se raporteazã la Rezoluþia 1096 (1996) privind mãsurile de lichidare a moºtenirii fostelor regimuri totalitare comuniste. (În anul 1996 a fost votatã o asemenea rezoluþie care privea des- curajarea structurilor comuniste din þãrile mou-primite în Consiliul Europei. Nota red.) 2. Regimurile comuniste totalitare instaurate în Europa centralã ºi de est în secolul trecut, ºi care mai existã în mai multe state din lume, au fost marcate fãrã excepþie de încãlcãri masive ale drepturilor omului. Aceste încãlcãri, care variazã în funcþie de cultura, þara ºi perioada istoricã respectivã, cuprindeau asasinate ºi execuþii, individuale sau colective, decesuri în lagãrele de concentrare, moarte prin înfometare, deportãri, torturã, muncã forþatã ºi alte forme de teroare fizicã colectivã, persecuþii pentru motive etnice sau religioase, atacuri la libertatea de conºtiinþã, de gândire sau de exprimare ºi la libertatea presei, precum ºi absenþa plu- ralismului politic. 3. Crimele au fost justificate sau nu în numele teoriei luptei de clasã ºi a principiului dictaturii proletariatului. Interpretarea acestor douã prin- cipii legitima "eliminarea" categoriilor de persoane considerate dãunã- toare construcþiei unei societãþi noi ºi, în consecinþã, duºmãnoase regimurilor comuniste totalitare. În fiecare þarã, victimele au aparþinut în mare parte naþionalitãþii respective. A fost cazul, de exemplu, al popu- laþiilor din fosta URSS care au dat, ca numãr, mult mai multe victime decât alte naþionalitãþi. 4. Adunarea recunoaºte cã, în ciuda crimelor regimurilor comuniste totalitare, unele partide comuniste europene au contribuit la realizarea democraþiei. 5. Cãderea regimurilor comuniste totalitare din Europa centralã ºi de est nu a fost urmatã nici de o anchetã internaþionalã exhaustivã ºi aprofundatã, nici de o dezbatere asupra crimelor comise de aceste regimuri. De altfel, crimele în discuþie nu au fost condamnate de comunitatea internaþionalã, ca în cazul oribilelor crime comise de naþional-socialism (nazism). 6. În consecinþã, marele public este foarte puþin conºtient de crimele comise de regimurile comuniste totalitare. Partidele comuniste sunt în legalitate ºi încã active în unele þãri, iar uneori nici mãcar nu s-au distanþat 5 faþã de crimele comise în trecut de cãtre regimurile comuniste totalitare. 7. Adunarea este convinsã cã o conºtientizare a istoriei este una din- tre condiþiile de îndeplinit spre a se evita ca niºte crime asemãnãtoare sã se mai reproducã în viitor. Mai mult, judecarea moralã ºi condamnarea crimelor comise au un rol important în educarea generaþiilor tinere. O poziþie clarã a comunitãþii internaþionale cu privire la acest trecut le-ar putea servi drept referinþã pentru acþiunea lor viitoare. 8. În plus, Adunarea este de pãrere ca victimele crimelor comise de cãtre aceste regimuri, care încã mai sunt în viaþã, sau familiile lor, sã facã apel la compasiunea, la înþelegerea ºi la recunoaºterea suferinþelor lor. 9. Mai existã regimuri comuniste totalitare în unele þãri din lume ºi acolo continuã sã fie sãvârºite crime. Pretinsele interese naþionale nu trebuie sã împiedice þãrile sã critice regimurile comuniste totalitare actuale, dacã acestea meritã sã fie criticate. Adunarea condamnã puter- nic toate aceste încãlcãri ale drepturilor omului. 10. Dezbaterile ºi condamnãrile care au avut loc pânã în prezent la nivel naþional în unele state membre ale Consiliului Europei nu pot dis- pensa comunitatea internaþionalã de a lua în mod clar poziþie în legãturã cu crimele comise de regimurile comuniste totalitare. Ea are obligaþia de a o face cât mai curând. 11. Consiliul Europei este bine plasat pentru a lansa o asemenea dez- batere la nivel internaþional. Toate fostele þãri comuniste din Europa, excepþie fãcând Belarus, sunt astãzi membre ale Consiliului, iar apãrarea drepturilor omului ºi statul de drept sunt valori fundamentale pe care le susþin. 12. În consecinþã, Adunarea Parlamentarã condamnã cu fermitate încãlcãrile masive ale drepturilor omului comise de cãtre regimurile comuniste totalitare ºi aduce un omagiu victimelor acestor crime. 13. În plus, invitã toate partidele comuniste sau post-comuniste din statele membre, care nu au fãcut-o încã, sã reexamineze istoria comu- nismului ºi propriul lor trecut, sã se distanþeze clar de crimele comise de regimurile comuniste totalitare ºi sã le condamne fãrã ambiguitate. 14. Adunarea considerã cã adoptarea cu claritate a acestei poziþii de cãtre comunitatea internaþionalã va favoriza continuarea reconcilierii. Mai mult, este de sperat cã ea va încuraja istoricii din lumea întreagã sã- ºi continue cercetãrile cu privire la stabilirea ºi verificarea în mod obiec- tiv a desfãºurãrii faptelor. * Trebuie sã constatãm, cu stupoare ºi tristeþe, cã parlamentarii români prezenþi la dezbateri nu s-au manifestat în nici un fel, spre deosebire de reprezentanþii celorlalte þãri foste comuniste. Mulþumim Academiei Civice ºi ziarului România liberã care ne-au prilejuit accesul la aceste preþioase documente. * * * 6 Apel cãtre preºedintele României Traian Bãsescu Acest apel iniþiat de Sorin Ilieºiu, a fost semnat de un grup de aproape 40 de organizaþii neguvernamentale ºi de peste 400 de personalitãþi din rândurile societãþii civile. Apelul a fost însoþit de un memoriu care cuprinde o sintezã a crimelor
Load more

Recommended publications
  • Raportul Anual Tnb 2018
    TNB RAPORTUL ANUAL 2018 ION CARAMITRU RAPORTUL ANUAL 2018 Prezentul Raport de activitate a fost elaborat și este prezentat Ministerului Culturii si Identității Naționale pentru evaluarea desfășurării, in cursul anului 2018, a activității mele de manager al Teatrului National „I. L. Caragiale” din București. Activitatea mea de manager, din anul precedent, s-a desfășurat în conformitate cu Contractul de management nr. 66 din 01.08.2016. Raportul este redactat pe baza și cu stricta respectare a prevederilor OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură , cu modificările și completările ulterioare, precum și al Modelului-cadru al Raportului de activitate, astfel cum acesta este prevăzut în Anexa 4 la Ordinul Ministrului Culturii si Identității Naționale nr. 2799 din 10 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului–Cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, al Regulamentului–Cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum și a modelului-cadru al contractului de management. Dedicat Centenarului, în date și cifre, anul 2018 a însemnat, pentru Naționalul bucureștean: o 721 reprezentații proprii la sediu, cu 211.401 spectatori; o 12 evenimente puse sub semnul CENTENARULUI, culminând cu Centenarul BELIGAN și spectacolul PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR o 64 spectacole organizate de alte companii, cu peste 47.000 spectatori ; o 7 premiere, în cadrul Programului minimal; o 3 premiere, în afara Programului minimal; o Deschiderea Amfiteatrului în aer liber, cel de al șaptelea spațiu de joc al TNB; o 51 reprezentații în țară și 6 în străinătate, cu peste 28.000 beneficiari; o 161 tururi ghidate pentru cunoașterea Teatrului, cu peste 6.000 beneficiari; o 259.801 beneficiari; o 210 lei – cheltuieli pe beneficiar.
    [Show full text]
  • Multiple Revolutions. Remediating And
    ACTA UNIV. SAPIENTIAE, FILM AND MEDIA STUDIES, 14 (2017) 95–130 DOI: 10.1515/ausfm-2017-0005 Multiple Revolutions. Remediating and Re-enacting the Romanian Events of 1989 Mónika Dánél Eötvös Loránd University (Budapest, Hungary) E-mail: [email protected] Abstract. This study proposes a twofold analysis: the presumable strategies of the December 1989 events in Romania and their complexity as it appears in later filmic re-enactments. These re-enactments as theatrical “translations” offer a rhetorical reading of past events, and can also be seen as practices of memories inscribed in the body. The events are interpreted in the duality of the archival image and the acoustic/gestural memory, where the latter is understood as an atmospheric (bodily) memory. The disorientation or disinformation caused by the technical conditions, the circulation or lack of images, the alternating silences and chanting on the street make the past events incomprehensible and medially dissonant.1 Keywords: re-enactments of historical events, films about December 1989 in Romania, the experience of space, body and memory. Simulation, Collective Imaginary, Inner Strategies In relation to the Romanian events, there is a consensus regarding three particularities: this was the bloodiest regime change in the Eastern European bloc; the television was a medium that influenced the events – and thus its historicity appears as a media event –, and the events were dispersive. The documents, interviews, hypotheses ever growing in number, the different narrative versions nuance and modify today’s memories. Their contradictory, dissonant nature indirectly also stages the reflexive understanding of the past event. Borrowing Michael Rothberg’s idea, the 1989 Romanian events become comprehensible today as an event that takes shape at the crossing point of the 1 This work was supported by the project entitled Space-ing Otherness.
    [Show full text]
  • Revista Orizont
    REVIST~AUNIUNII SCRIITORILORDIN ROMÅNIA SERIENOU~,32PAGINI 29MARTIE2011 NR.3(1542), ANULXXIII 1LEU Editat`\ncolaborarecu333 CentrulpentruDialog Multicultural"Orizont" www.revistaorizont.ro LAUMBRA LAUMBRA DOAMNELOR DOAMNELOR |NFLOARE |NFLOARE LAUMBRA DOAMNELOR |NFLOARE LAUMBRA LAUMBRA DOAMNELOR DOAMNELOR |NFLOARE |NFLOARE SOLDATUNIVERSAL M~CONSIDERO LITERARN-AMS~FIU SCRIITOARE"META-ETNIC~" RUXANDRACESEREANU 5 GISHJEN Soldatliteraruniversalnuamcums`fiu, Amcrescutîngenera]iacareseîndoiade orice,sfidaautoritatea[iseîntrebadac`formele decâtdac`s-arconsiderac`ieslascen`deschis` PROIECTREALIZAT cuobaionet`saucuoarbalet`orim`carcuunsocialemo[teniteerauîntr-adev`rgeneratoare pistoldebuzunarsaucuunbriceag,ceeacenu devia]`.Îngenera]iaanterioar`,maimul]i–nu CUSPRIJINULPRIM~RIEI s-apreaîntâmplat. to]i–semul]umeaucucelised`dea.Dincauza MUNICIPIULUI Vietnamului,ami[c`riipentrudrepturileomului, TIMI{OARA{IAL EUROPA-OFAMILIEDE atitudineanoastr`afostunaderespingereastatus CONSILIULUILOCAL ASEM~N~RI quo-ului.Personal,amprinsdoarultimapartea M~D~LINADIACONU 4 mariiRevolu]iiaanilor'60.Apogeulafostprin TIMI{OARA,|NCADRUL Operspectiv`istoric`mailarg`sau,dac` 1968,iareuamterminatliceulîn1973.Fra]ii[i CONCEPTULUI vrem,oîn]elepciuneheraclitic`nepotvindeca surorilenoastreaufostceicareauie[itînstrad` TIMI{OARA deteroareasfîr[itului:undeclinpoatefiunnou [iauorganizatac]iunideprotestîncl`dirile OPENARTCITY universit`]ilor.Noiamvenitdup`. început.Iaracestaseafl`dejaînmijloculnostru, (TIMI{OARA-ORA{ înc`impur,hibrid,c`utîndu-sepesine. 32 DESCHISALARTELOR) cyanmagentayellowblack
    [Show full text]
  • \JIC10R Reeengtlic - P�� � �
    \JIC10R REEENGtliC- P�� � � Oricât de puţin credibil ar putea părea acest lucru, mai cu seamă pentru obiş­ nuiţii sălilor de spectacol, la 10 februarie 2008, marele actor Victor Rebengiuc a împlinit 75 de ani. Drept pentru care două tinere comentatoare ale fenomenului teatral - le-am numit pe Simona Chiţan şi pe Mihaela Michailov - s-au gândit să-i ofere în dar Maestrului, omului căruia nu cred că există român care să nu-i cunoască numele, ori să nu-l fi văzut vreodată pe vreo scenă de teatru, în film,la televizor ori să nu-i fi auzit inconfundabilul glas la radio (de altfel, de ceva vreme Victor Rebengiuc e .. vocea" de identificare a canalului Radio România Cultural) o carte despre el însuşi. Ea se intitulează Vi ctor Rebengiuc - omul şi actorul şi a apărut în colecţia Convorbiri - Corespondenţe - Portrete a Editurii bucureştene Humanitas. Titlul volumului e simplu, aş zice, firesc şi, mai cu seamă, cinstit, aşa cum este şi protagonistul său, iar conţinutul cărţii nu dezminte cu niciun rând substanţa respectivului titlu. Calitate ce se cuvine evidenţiată ca atare. Coloana vertebrală a cărţii e reprezentată de un lung, consistent şi - ce e foarte important - deloc convenţional ori obositor interviupe care Victor Rebengiuc îl acordă celor două semnatare principale ale cărţii (spun semnatare principale, fiindcă, aşa cum se va vedea mai încolo, e de fapt vorba despre un volum mai degrabă colectiv). Interviuîn care Victor Rebengiuc îşi povesteşte viaţa cu o sim­ plitate şi o decenţă exemplare. E confesiunea unui om căruia nu i-au plăcut nicio­ dată nici minciuna, şi nici răsfăţul.
    [Show full text]
  • Catalog Engleza
    Contemporary Romanian Writers MINISTRY OF CULTURE A Mature Literature A few years ago, in Romanian literature there was a clear split – in terms of themes, imagery, and devices – between writing that was firmly grounded in the critical canons, on the one hand, and texts by young writers more in tune with new trends and more receptive to outside influences, on the other. Those who had only recently entered the literary arena had the air of being a group, and this came not only from their shared imagery, disinhibition and rebelliousness, but also from their redefinition of literature and the literary. In time this split has become blurred. Whether young or old, whether esteemed by traditional-minded literary critics or beloved by the online media and literary blogs that nowadays set the publishing trends, active writers, i.e. those who publish a book at least every two to three years, have become more professional. Today's osmosis, the crystallisation of a unitary literature, is undoubtedly a sign of maturity, of the fact that the post-1989 literary transition has been left behind, and (why not?) of intellectual generosity on the part of those literary generations that have already become established. The memoir-dialogue between Paul Cornea and Daniel Cristea-Enache excerpted in this catalogue is a clear illustration of this idea. Therefore, it is pointless to discuss the literature being written in Romania today in terms of different generations. However, the genres currently being tackled might paint a livelier, more dynamic portrait of Romanian letters. The novel, still regarded as the dominant genre and the one with the greatest public impact, wagers on authenticity, parody and irony, and the results could not be more diverse.
    [Show full text]
  • Scrisoare Deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU*
    *Scrisoare deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU* 10 decembrie 2008 Domnule Preşedinte, În urmă cu exact patru ani România beneficia de cel mai important moment pentru memoria şi conştiinţa sa colectivă de la evenimentele din 1989 încoace. Atunci, o alianţă în care puţini crezuseră că poate câştiga alegerile parlamentare, reuşea să redea românilor sentimentul libertăţii şi al demnităţii. Timp de patru ani, 2000 - 2004, în care cuvintele cele mai rostite fuseseră „corupţie" „frică", „şantaj", „izolare", românii s-au simţit înşelaţi şi persecutaţi. Intelectualii incomozi erau ridicaţi de pe stradă, justiţia era înfăptuită în sufrageriile baronilor roşii, membrii cabinetului făceau deliciul presei internaţionale prin delapidările de fonduri europene iar programul de la televizor era făcut îndeaproape după agenda lui Adrian Năstase. Domnule Preşedinte, Onoarea unei naţiuni stă şi în liderii pe care îi are. Atât în dezbatreile publice cât şi în discuţii particulare, mulţi dintre noi, cei care semnează acest apel, v-au arătat sprijinul. Condamnarea comunismului din decembrie 2006 a fost o confirmare reală a faptului că aşteptările noastre n-au fost înşelate. Milioanele de victime ale totalitarismului şi ale unei ideologii barbare au fost răzbunate într-unul din cele mai solide documente din istoria Europei cu privire la trecutul recent. Prima ţară de pe glob care a condamnat comunismul nu are voie să se mai abată de la principiile libertăţii, stabilităţii şi prosperităţii! Domnule Preşedinte, *Vă solicităm în mod expres să nu giraţi
    [Show full text]
  • „Nu M-Am G`Ndit S\ R\M`N `N America, Pentru C\ Am Cap Românesc“
    ACTUALITATE: Familia Minovici, descoperit\ prin „metoda Majuru“, pag. 2 LECTURI ~NTRERUPTE: „«P\catele tinere]ilor» lui Nicolae Manolescu“ de Doris Mironescu, pag. 7 CRONIC| DE FILM: „Familia Zorro, arivistul [i alte animale“ de Iulia Blaga, pag. 14 Citi]i-ne online la 1.50 lei www.polirom.ro/supliment.html Nr. 70 • 1-77 aprilie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MMAIL: [email protected] Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la ICR De ce are South Park „C`inele cu ochi de om un locuitor `n minus `nfrunt\ zilnic omul cu Ultima „isprav\“ a produc\torilor Trey Parker [i Matt Stone a f\cut `nconjurul lumii, aduc`nd z`mbete ochi de c`ine“ chiar [i pe fe]ele celor care nu erau fani South Park. PAGINA 2 „Coolturisme“ de M\d\lina Cocea `n PAGINA 4 Artistul vizual Matei Bejenaru: „Nu m-am g`ndit s\ r\m`n `n America, pentru c\ am cap românesc“ {coala ne inoculeaz\ ideea c\ artistul trebuie s\ fie un ne`n]eles, un retras, even- tual u[or suferind de paranoia, c\ se r\zboie[te cu prezentul [i doar viitorul `i va recunoa[te urmele pe care le las\ prin cetate. Matei Bejenaru contrazice, prin tot ceea ce `ntreprinde, canonul de mai sus. A f\cut, `n ultima decad\, un festival de art\ contemporan\ [i unul de film, a `nceput reabilitarea unui cartier istoric al ora[ului. Matei Bejenaru este un tip ocupat. At`t de ocupat, `nc`t a uitat s\ fug\ `n str\in\tate, al\turi de colegii lui de genera]ie.
    [Show full text]
  • Violence in the Subcultures of Contemporary Romanian Youth
    LINGUACULTURE, 2, 2011 DOI: 10.2478/v10318-012-0014-6 DESCRIPTIONS OF THE BODY: VIOLENCE IN THE SUBCULTURES OF CONTEMPORARY ROMANIAN YOUTH DANIELA DOBOș Alexandru Ioan Cuza University of Iaşi Abstract: For a long time, with few exceptions, Romanian linguistics took no interest in native slang, but after 1990 this has made a dramatic comeback in more than one way. One of the crudest versions of new slang, with touches of violence and licentiousness, turning the unsayable into sayable, is that currently used by young Romanians. It has been justly argued that such linguistic outlet came as a logical consequence, after the demise of communism, of the former censorship and wooden tongue. The paper sets out to put this oft-deplored linguistic phenomenon into perspective and analyse the main linguistic means employed in shaping it up. Keywords: slang; subculture; violence; licentiousness. While in the case of English and other European languages such as Spanish or German research on youth language has been growing steadily ever since William Labov’s epoch-making 1972 study of Black English Vernacular in New York City, in the case of Romanian such research, with few exceptions, is all but absent, despite the fact that youth speech is becoming ever more ‘visible’, thanks to the media and to what Rodica Zafiu (2010) has termed “the democratization of writing: anyone may now write and be read in the public space”. Generally speaking, interest in youth language may be related to the fact that, as Eckert (52) has noted, “adolescents are the linguistic movers and shakers […] and as such a prime source of information about linguistic change”; other researchers too argue that it is in the language of the young that linguistic innovations first appear (Stenström et al.
    [Show full text]
  • Steaua Nr. 1 Din 2019
    revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale Anul LXX * nr. 1 (843) * ianuarie 2019 EDITORIAL Adrian Popescu DUPĂ 70 DE ANI... 3 Maria Chiorean ILUZIA ROMÂNISMULUI, RECALIBRATĂ 5 GRUPAJ Petru Poantă „REVISTELE AVEAU POLITICA LOR” 7 Steaua 70 Valentin Tașcu STEAUA (fragment) 7 Aurel Rău DINTR-UN JURNAL ANECDOTIC UTOPIC – TREI SECVENȚE 12 Doru Burlacu ALMANAHUL LITERAR (fragment) 12 b „CLUJUL LITERAR AL ANILOR ’60”(interviu cu Vasile Fanache) 15 Mircea Cărtărescu: Ioana Bican LAUDATIO 17 Doctor Honoris Causa Mircea Cărtărescu CÂTEVA GÂNDURI LA DECERNAREA TITLULUI al UBB DE DOCTOR HONORIS CAUSA 21 Emil Brumaru 1938-2019 Adrian Popescu UN ONIRIC DELICAT 24 Ruxandra Cesereanu HOBBITUL ȘI ÎNGERII 24 Emil Brumaru [POEME] (o selecție a redacției) 25 GRUPAJ participă Gabriela Adameșteanu, Doina Jela, Stelian Țurlea, Andra Rotaru, Autorii și cărțile Radu Andriescu, Carmen Firan, Traian Ștef, Liviu Antonesei, Laura T. Ilea, lor din 2018 Robert Șerban, Liliana Corobca, Caius Dobrescu, Andreea Răsuceanu, Radu Vancu, Ionel Ciupureanu, Cosmin Perța, Ioana Pârvulescu, Ovidiu Pecican 26 Autoportret în oglinda convexă (33): Ellen Bass (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 31 Aurelia Luca [POEME] 33 CRONICA LITERARĂ Ion Pop UN OM CARE SCRIE 34 Marius Conkan RECVIEM PENTRU URMUZ 36 Victor Cubleșan BRODERII DE STICLĂ 37 Ovidiu Pecican ÎNTRE ISTORIE ȘI MIT 39 Ruxandra Cesereanu 1 DECEMBRIE ȘI 21 DECEMBRIE 2018 41 Laura T. Ilea CU TINE MOARE LUMEA TA 43 Liviu Cangeopol
    [Show full text]
  • Narrating the Communist Prison: an Interpretive Model of Some Romanian Case Studies
    Narrating the Communist Prison: An Interpretive Model of Some Romanian Case Studies Oana Fotache Contents I. Introduction. Critical response to the prison literature in post-communist Romania. II. Brief theoretical remarks. How can one write a prison memoir. III. Case studies. A thematic analysis. IV. Conclusions. Generic status of the prison literature. An ethical and historiographical perspective. Abstract After the fall of the communist regime in Romania (1989) an impressive number of books, diaries, memoirs that recorded the prison experience of the ‘50s and early ‘60s were published. These books were authored by very different individuals, representing almost all the social classes of the time, with a diverse educational background, or intellectual level, not to mention the quality of their writing. Several studies on this literature were published (Ruxandra Cesereanu, Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate/ The Gulag in the Romanian Conscience. Communist Prison Memoirs and Literature. An Essay of Collective Mentality, 2005; Mihai Rădulescu, Istoria literaturii române de detenție. Mărturisirea colaborării/ History of the Romanian Political Detention Literature. The Confessing of Collaboration, 1998; Ion Bălan, Regimul concentraționar din România. 1945-1964/ The Concentrationary Regime in Romania. 1945- 1964, 2000, to mention only the most significant). Their purpose was generally informative and evocative. Though many typologies and groupings were suggested, a poetics of the genre was not yet elaborated. The present paper attempts at proposing an interpretive model of the ‘prison literature’ genre that situates it at the crossroads of history and autobiographical literature. It also tries to adapt Michel Foucault’s analysis of the prison (in Surveiller et punir, 1975/ Discipline and Punish, 1977) to the context of the communist epoch and to study the narrative devices employed by the writers in order to ‘tame’ this unthinkable – yet also very real – life experience.
    [Show full text]
  • Ceausescu's Trial and Execution
    Online international journal of philosophy WWW.METABASIS.IT May 2009 year IV # 7 PHILOSOPHY AND COMMUNICATION CEAUSESCU’S TRIAL AND EXECUTION by Ruxandra Cesereanu (Babes-Bolyai University - Cluj-Napoca, Romania) Nicolae Ceausescu, the Romanian dictator who got shot in December 1989, after popular revolt movements against the communist regime and after the National Salvation Front took the power, was a head of state endowed with a peasant cunning and with an ambition for power on account of which he never had any scruples. He slyly got rid of his rivals and strategically appointed family members in key positions. He promoted a tribal type of communism. Similarly to all communist leaders, Ceausescu got in power as a Moscow subordinate. Towards the half and the end of his regime he played, however, the nationalist card out of tactics reasons: both in the foreign and domestic politics. At the beginning he wanted to seduce the Western World, offering the image of a communist independent from Moscow, then, towards the end, to make the Romanians’ look turn away from the economic disaster and from the extreme poverty in the country, but also to shut out Gorbachev’s influence, which signified a reformed communism the Romanian dictator was allergic to. During the hasty trial he and his wife were brought to, in December 1989, Ceausescu proved to be almost an autistic individual, shut out in his dictator clichés, a dictator who was never interested in the way Romanians lived and in what their needs were. There were two visible obsessions during the trial: his belief that the Romanians’ popular explosion is exclusively due to a double conspiracy (external and domestic) and his desire to be allowed to speak in front of the ‘working class’ that he still credited as his ally.
    [Show full text]
  • Resistance Through Literature in Romania (1945-1989)
    DePaul University Via Sapientiae College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations College of Liberal Arts and Social Sciences 11-2015 Resistance through literature in Romania (1945-1989) Olimpia I. Tudor Depaul University, [email protected] Follow this and additional works at: https://via.library.depaul.edu/etd Recommended Citation Tudor, Olimpia I., "Resistance through literature in Romania (1945-1989)" (2015). College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations. 199. https://via.library.depaul.edu/etd/199 This Thesis is brought to you for free and open access by the College of Liberal Arts and Social Sciences at Via Sapientiae. It has been accepted for inclusion in College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations by an authorized administrator of Via Sapientiae. For more information, please contact [email protected]. Resistance through Literature in Romania (1945-1989) A Thesis Presented in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Master of Arts October, 2015 BY Olimpia I. Tudor Department of International Studies College of Liberal Arts and Social Sciences DePaul University Chicago, Illinois Acknowledgements I am sincerely grateful to my thesis adviser, Dr. Shailja Sharma, PhD, for her endless patience and support during the development of this research. I wish to thank her for kindness and generosity in sharing her immense knowledge with me. Without her unconditional support, this thesis would not have been completed. Besides my adviser, I would like to extend my gratitude to Dr. Nila Ginger Hofman, PhD, and Professor Ted Anton who kindly agreed to be part of this project, encouraged and offered me different perspectives that helped me find my own way.
    [Show full text]