Ştefan Ciobotăraşu Ştefan Ciobotăraşu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “NICOLAE MILESCU SPĂTARUL” VASLUI ŞTEFAN CIOBOTĂRAŞU micromicro----monografiemonografie realizată de Liliana Moga Vaslui, 2007 Culegere computerizată : Liliana Moga Tehnoredactare: Luminiţa Şerban Coperta : Ionuţ Tudor Editat şi tipărit la Biblioteca Judeţeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui 2 BALAD Ă PENTRU ACTOR de EMILIAN BELCIN Cineva arunc ă suli ţi albe pe cer Sau parc ă rupe fâ şii de lumin ă Ghilotina ţi ăst fluture v ă mai cer În ascunzi şul lini ştii depline. Înfige ţi-l în vârf de reflector Căci vrea s ă sparg ă sufletului ghea ţa De veacuri vine-ntr-un ciudat décor Să inventeze Moartea sau Via ţa. Cum st ă în lumin ă parc ă e nucleul Tăcerii ca esen ţă sau mijloc Azi împ ărat iar mâine derbedeul Intersectându-se-n ciudatul lumii joc. E noapte? Sau un om care suspin ă? Întins e firul razei şi cedat Tăia ţi cortina chiar la r ădăcin ă Să cad ă peste fluturul ciudat. 3 Ştefan Ciobot ăra şu – Ciungul – tot, despre oameni şi timpuri 4 ARGUMENT “Talent înseamn ă înainte de toate, sinceritate. S ă ai acea facultate înn ăscut ă de a putea fi sincer, atât de sincer încât s ă te prind ă tot ceea ce faci – fiindc ă nu to ţi avem acest har, s ărmanii de noi. Apoi, ca parte intrinsec ă din sinceritate, trebuie s ă vin ă neaparat şi modestia şi numai dup ă aceea me şte şugul şi bineîn ţeles… controversele despre talent.” Ştefan Ciobot ăra şu Se na şte firesc şi revine obsesiv întrebarea “De ce ?” sau în cazul de fa ţă “De ce Ştefan Ciobot ăra şu?”. Poate c ă nu ar trebui s ă rostim aceast ă întrebare, dar dac ă ea apare, trebuie s ă afl ăm şi răspunsul sau “de ce” nu, r ăspunsurile. Iat ă, deci, DE CE ŞTEFAN CIOBOT ĂRA ŞU? În primul rând pentru c ă este un om al acestor meleaguri, născut la Lipov ăţ , în anul 1910, martie, 25. …pentru c ă, a fost elev al Liceului “M. Kog ălniceanu” (1924- 1925) …pentru c ă, noi to ţi, locuitori ai Vasluiului şi nu numai, avem sacra datorie de a ne aminti de valorile culturale ale neamului românesc, de a le scoate din negura uit ării spre aducere aminte genera ţiilor ce vor veni. …Ştefan Ciobot ăra şu nu a fost un simplu trec ător prin via ţă . A l ăsat în urma sa memorabile interpret ări actorice şti atât pe scenele teatrelor din România sau la microfonul Teatrului Na ţional Radiofonic cât şi în filmele anilor 1954-1970. … al ături de prezen ţa sa scenic ă descoperim alte personalit ăţ i ale lumii teatrului şi filmului românesc, adev ăra ţi mon ştri sacri: Calboreanu, Gr. Vasiliu Birlic, Colea R ăutu, Toma Caragiu, Jules Cazaban, Octavian Cotescu, Olga Tudorache şi mul ţi, mul ţi al ţii. 5 … face parte din ilustra categorie a actorilor vasluieni: Aglae Pruteanu, Constantin T ănase, Anny Braeski, Eliza Petr ăchescu, Constantin Calmuschi. … prime şte premiul de interpretare masculin ă la prima edi ţie (1964) a Festivalului Na ţional al filmului de la Mamaia, pentru rolul Octavian Sabin din filmul Str ăinul. … amintirile sale sunt legate de Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu. De ce Ştefan Ciobot ăra şu? …pentru c ă, debuteaz ă în revista liceului din Vaslui, intitulat ă “N ăzuin ţa” şi în foaia local ă “Vasluiul” cu pseudonimul Ciciricea - numele unui clovn popular şi scoate , cu un alt vasluian, Valer Mitru, câteva numere dintr-o revist ă minuscul ă “Uzina de umor”, iar la Ia şi (cu Costel Ioanid) revista “Humorul literar”. …pentru c ă, Ciciricea a publicat poezii, sonete şi amintiri în revistele “Însemn ări ie şene”, “Gândul nostru”, “Luceaf ărul”, “Teatrul”. ...pentru c ă, aducem astfel un omagiu actorului, omului Ştefan Ciobot ăra şu, celui ce în plin ă glorie s-a dus s ă moar ă pu ţin. …pentru c ă… enumerarea poate continua la infinit… “Om dintr-o bucat ă ca Esop”, cum îi place s ă spun ă, artistul poporului Ştefan Ciobot ăra şu este des ăvâr şit interpret al eroilor contemporani. El are un umor robust de factur ă popular ă (amintindu-l fericit pe Mo ş Creang ă) şi o simplitate care-l apropie de sufletul “omului din stal” dornic s ă se reg ăseasc ă în oglinda miraculoas ă a filmului, în tiparele eterne ale scenei. (Gheorghe Tomozei – În vizit ă la Ştefan Ciobot ăra şu, Revista Cinema Nr. 3/1964) Bibliotecar, Mihaela OCHIANU 6 REPERE BIOGRAFICE Ştefan Ciobot ăra şu s-a n ăscut la 21 martie 1910 în comuna Lipov ăţ , jude ţul Vaslui, într-o familie de ţă rani s ăraci. Părin ţii, Vasile şi Ana Ciobot ăra şu, mai aveau o fiic ă, Maria. Neavând pământ decât în jurul casei şi o bucat ă de 40 de pr ăjini la Chi ţoc, tat ăl s-a angajat frânar la calea ferat ă şi era deseori mutat în sta ţiile de pe traseul Ia şi-Bârlad, la Câmpina, M ărăş eşti. A f ăcut şcoala primar ă la Lipov ăţ , unde “a legat prietenii trainice şi a devenit om al pământului, cutreierând f ără opreli şte câmpul, p ădurile, legându-se de aceste locuri atât de frumoase prin s ălb ăticia lor.” În satul înconjurat ca o cet ăţ uie de culmi: de dealurile Hum ăriei, Gheare şului, Timofteiului şi Coranga, care parc ă îl păzesc cu str ăş nicie, a cunoscut vechile obiceiuri ale satului modovenesc, pe care le va evoca mai târziu în amintirile sale: “Mi-aduc aminte c ă-n pruncia mea, luna asta, decembrie, era un fel de lun ă a miracolelor... Uite-aşa, cam pe-acum, începeau copiii s ă pocneasc ă din harapnic, s ă-şi fac ă buhaie şi altele şi s ă înve ţe plugu şorul. Fl ăcăii se adunau la 'repeti ţii', sub mâna unui staroste, care era şi 'camara şul' (casierul) trupei şi care-şi adjudeca şi ... rolul cel mai gras...” Dup ă terminarea claselor primare, p ărăse şte satul natal, dar revine cu drag ori de câte ori are ocazia , în special pentru a ar ăta copiilor şi nepo ţilor s ăi unde şi-a petrecut copil ăria. Pe la 11 ani vine pentru prima dat ă la Bucure şti, coborând în Gara de Nord dintr-un tren de marf ă, din cabina de frânar a tat ălui său. Fusese trimis de p ărin ţi s ă înve ţe meserie, ca ucenic, la proprietarul unui atelier de cizm ărie din Calea Victoriei nr. 36, Gh. Ene-Filipescu. Acesta st ătuse la Lipov ăţ în casa familiei Ciobot ăra şu pe timpul r ăzboiului şi fusese impresionat de s ărăcia locului, dar si de vioiciunea b ăiatului, pe care se hot ărăş te s ă-l ia sub aripa sa. A lucrat ca ucenic trei ani, f ăcând tot felul de comisioane şi ajutând la cur ăţ enia pr ăvăliei, nefiind atras de munca 7 de cizmar, pe care o considera înrobitoare. În schimb, a fost atras de teatru dup ă cum m ărturise şte chiar artistul: “Am ucenicit trei ani la Ene Filipescu, cizm ărie n-am înv ăţ at, c ă în trei ani abia apuci s ă tragi cu m ătura şi s ă cuno şti adresele clien ţilor, dar aici am prins gustul de otrav ă dulce a teatrului. La domnul Ene al meu î şi f ăcea înc ălţă ri tot cuconetul Bucure ştiului, toate actri ţele de soi, şi aşa, tot ducând sub bra ţ pantofiorii M ărioarei Zimniceanu ori ai Mariettei Anca, ori ai lui Valentineanu, m ă întorceam cu bilete de favoare în buzunar în loc de bac şiş. Erau tocmai sus, la cucurigu, dar de acolo am v ăzut – fascinat, vr ăjit, fericit - “În şir-te m ărg ărite” ori “Puterea întunericului” cu Mor ţun, ori “Scrisoarea pierdut ă” cu Iancu Petrescu şi Brezeanu...” Timp de un an a lucrat din greu ca ucenic la un atelier de pictat firme, neînv ăţ ând mare lucru, dar câ ştigând experien ţă amar ă în perioada celor dou ă r ăzboaie mondiale. Evadând şi din acel univers mizer şi limitat, într-o noapte friguroas ă de octombrie a anului 1924, a hot ărât s ă se întoarc ă acas ă pentru c ă nu mai putea s ă îndure via ţa grea pe care o ducea în Bucure ştiul cu atelierul de cizm ărie a conului Jorj, cu atelierul de vopsitorie, cu teatrul pe care începuse s ă-l îndr ăgeasc ă. Scrisoarea primit ă de acas ă în care primise vestea mut ării părin ţilor s ăi în Vaslui, pe strada Iarmarocului, nr. 26, a deschis un nou capitol al tinere ţii sale, întoarcerea acas ă. În Vaslui, târgul tinere ţii sale, a întâlnit personalit ăţ i de seam ă ale vremii: pe Jean Bart, ţinând o conferin ţă despre apele altor meridiane, pe Mihai Negru, scriitor român vorbind despre românii din Detroit, pe Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Mihai Codreanu, citind din operele lor, pe George Enescu, cântând din vioar ă. Teatrul, atr ăgându-l ca un magnet, l-a facut s ă cunoasc ă mari actori ai vremii care veneau în turneu la teatrul jude ţean. Aşa a făcut cuno ştin ţă pentru prima oar ă cu Teatrul Na ţional din Ia şi. Pe scena teatrului vasluian i-a v ăzut performând pe mari arti şti care s-au n ăscut pe meleagurile vasluiene: C. Calmuschi, Aglae Pruteanu, Any Braeschi, Constantin T ănase. L-a îndemnul mamei sale, s-a înscris în particular la Liceul “Mihail Kog ălniceanu” înv ăţ ând dup ă manualele surorii sale mai mici şi trecând apoi la cursul de zi, dup ă ce a dat examen pentru dou ă clase deodat ă.