BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

“NICOLAE MILESCU SPĂTARUL”

VASLUI

ĂĂ ă

Vaslui, 2007

Culegere computerizată : Liliana Moga Tehnoredactare: Luminiţa Şerban Coperta : Ionuţ Tudor

Editat şi tipărit la Biblioteca Judeţeană

“Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui

2

BALAD Ă PENTRU ACTOR

de EMILIAN BELCIN

Cineva arunc ă suli ţi albe pe cer Sau parc ă rupe fâ şii de lumin ă Ghilotina ţi ăst fluture v ă mai cer În ascunzi şul lini ştii depline.

Înfige ţi-l în vârf de reflector Căci vrea s ă sparg ă sufletului ghea ţa De veacuri vine-ntr-un ciudat décor Să inventeze Moartea sau Via ţa.

Cum st ă în lumin ă parc ă e nucleul Tăcerii ca esen ţă sau mijloc Azi împ ărat iar mâine derbedeul Intersectându-se-n ciudatul lumii joc.

E noapte? Sau un om care suspin ă? Întins e firul razei şi cedat Tăia ţi cortina chiar la r ădăcin ă Să cad ă peste fluturul ciudat.

3

Ştefan Ciobot ăra şu – Ciungul – tot, despre oameni şi timpuri

4

ARGUMENT

“Talent înseamn ă înainte de toate, sinceritate. S ă ai acea facultate înn ăscut ă de a putea fi sincer, atât de sincer încât s ă te prind ă tot ceea ce faci – fiindc ă nu to ţi avem acest har, s ărmanii de noi. Apoi, ca parte intrinsec ă din sinceritate, trebuie s ă vin ă neaparat şi modestia şi numai dup ă aceea me şte şugul şi bineîn ţeles… controversele despre talent.” Ştefan Ciobot ăra şu

Se na şte firesc şi revine obsesiv întrebarea “De ce ?” sau în cazul de fa ţă “De ce Ştefan Ciobot ăra şu?”. Poate c ă nu ar trebui s ă rostim aceast ă întrebare, dar dac ă ea apare, trebuie s ă afl ăm şi răspunsul sau “de ce” nu, r ăspunsurile. Iat ă, deci, DE CE ŞTEFAN CIOBOT ĂRA ŞU? În primul rând pentru c ă este un om al acestor meleaguri, născut la Lipov ăţ , în anul 1910, martie, 25. …pentru c ă, a fost elev al Liceului “M. Kog ălniceanu” (1924- 1925) …pentru c ă, noi to ţi, locuitori ai Vasluiului şi nu numai, avem sacra datorie de a ne aminti de valorile culturale ale neamului românesc, de a le scoate din negura uit ării spre aducere aminte genera ţiilor ce vor veni. …Ştefan Ciobot ăra şu nu a fost un simplu trec ător prin via ţă . A l ăsat în urma sa memorabile interpret ări actorice şti atât pe scenele teatrelor din România sau la microfonul Teatrului Na ţional Radiofonic cât şi în filmele anilor 1954-1970. … al ături de prezen ţa sa scenic ă descoperim alte personalit ăţ i ale lumii teatrului şi filmului românesc, adev ăra ţi mon ştri sacri: Calboreanu, Gr. Vasiliu Birlic, Colea R ăutu, Toma Caragiu, Jules Cazaban, Octavian Cotescu, Olga Tudorache şi mul ţi, mul ţi al ţii.

5 … face parte din ilustra categorie a actorilor vasluieni: Aglae Pruteanu, Constantin T ănase, Anny Braeski, Eliza Petr ăchescu, Constantin Calmuschi. … prime şte premiul de interpretare masculin ă la prima edi ţie (1964) a Festivalului Na ţional al filmului de la Mamaia, pentru rolul Octavian Sabin din filmul Str ăinul. … amintirile sale sunt legate de Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu. De ce Ştefan Ciobot ăra şu? …pentru c ă, debuteaz ă în revista liceului din Vaslui, intitulat ă “N ăzuin ţa” şi în foaia local ă “Vasluiul” cu pseudonimul Ciciricea - numele unui clovn popular şi scoate , cu un alt vasluian, Valer Mitru, câteva numere dintr-o revist ă minuscul ă “Uzina de umor”, iar la Ia şi (cu Costel Ioanid) revista “Humorul literar”. …pentru c ă, Ciciricea a publicat poezii, sonete şi amintiri în revistele “Însemn ări ie şene”, “Gândul nostru”, “Luceaf ărul”, “Teatrul”. ...pentru c ă, aducem astfel un omagiu actorului, omului Ştefan Ciobot ăra şu, celui ce în plin ă glorie s-a dus s ă moar ă pu ţin. …pentru c ă… enumerarea poate continua la infinit…

“Om dintr-o bucat ă ca Esop”, cum îi place s ă spun ă, artistul poporului Ştefan Ciobot ăra şu este des ăvâr şit interpret al eroilor contemporani. El are un umor robust de factur ă popular ă (amintindu-l fericit pe Mo ş Creang ă) şi o simplitate care-l apropie de sufletul “omului din stal” dornic s ă se reg ăseasc ă în oglinda miraculoas ă a filmului, în tiparele eterne ale scenei. (Gheorghe Tomozei – În vizit ă la Ştefan Ciobot ăra şu, Revista Cinema Nr. 3/1964) Bibliotecar, Mihaela OCHIANU

6

REPERE BIOGRAFICE

Ştefan Ciobot ăra şu s-a n ăscut la 21 martie 1910 în comuna Lipov ăţ , jude ţul Vaslui, într-o familie de ţă rani s ăraci. Părin ţii, Vasile şi Ana Ciobot ăra şu, mai aveau o fiic ă, Maria. Neavând pământ decât în jurul casei şi o bucat ă de 40 de pr ăjini la Chi ţoc, tat ăl s-a angajat frânar la calea ferat ă şi era deseori mutat în sta ţiile de pe traseul Ia şi-Bârlad, la Câmpina, M ărăş eşti. A f ăcut şcoala primar ă la Lipov ăţ , unde “a legat prietenii trainice şi a devenit om al pământului, cutreierând f ără opreli şte câmpul, p ădurile, legându-se de aceste locuri atât de frumoase prin s ălb ăticia lor.” În satul înconjurat ca o cet ăţ uie de culmi: de dealurile Hum ăriei, Gheare şului, Timofteiului şi Coranga, care parc ă îl păzesc cu str ăş nicie, a cunoscut vechile obiceiuri ale satului modovenesc, pe care le va evoca mai târziu în amintirile sale: “Mi-aduc aminte c ă-n pruncia mea, luna asta, decembrie, era un fel de lun ă a miracolelor... Uite-aşa, cam pe-acum, începeau copiii s ă pocneasc ă din harapnic, s ă-şi fac ă buhaie şi altele şi s ă înve ţe plugu şorul. Fl ăcăii se adunau la 'repeti ţii', sub mâna unui staroste, care era şi 'camara şul' (casierul) trupei şi care-şi adjudeca şi ... rolul cel mai gras...” Dup ă terminarea claselor primare, p ărăse şte satul natal, dar revine cu drag ori de câte ori are ocazia , în special pentru a ar ăta copiilor şi nepo ţilor s ăi unde şi-a petrecut copil ăria. Pe la 11 ani vine pentru prima dat ă la Bucure şti, coborând în Gara de Nord dintr-un tren de marf ă, din cabina de frânar a tat ălui său. Fusese trimis de p ărin ţi s ă înve ţe meserie, ca ucenic, la proprietarul unui atelier de cizm ărie din Calea Victoriei nr. 36, Gh. Ene-Filipescu. Acesta st ătuse la Lipov ăţ în casa familiei Ciobot ăra şu pe timpul r ăzboiului şi fusese impresionat de s ărăcia locului, dar si de vioiciunea b ăiatului, pe care se hot ărăş te s ă-l ia sub aripa sa. A lucrat ca ucenic trei ani, f ăcând tot felul de comisioane şi ajutând la cur ăţ enia pr ăvăliei, nefiind atras de munca

7 de cizmar, pe care o considera înrobitoare. În schimb, a fost atras de teatru dup ă cum m ărturise şte chiar artistul: “Am ucenicit trei ani la Ene Filipescu, cizm ărie n-am înv ăţ at, c ă în trei ani abia apuci s ă tragi cu m ătura şi s ă cuno şti adresele clien ţilor, dar aici am prins gustul de otrav ă dulce a teatrului. La domnul Ene al meu î şi f ăcea înc ălţă ri tot cuconetul Bucure ştiului, toate actri ţele de soi, şi aşa, tot ducând sub bra ţ pantofiorii M ărioarei Zimniceanu ori ai Mariettei Anca, ori ai lui Valentineanu, m ă întorceam cu bilete de favoare în buzunar în loc de bac şiş. Erau tocmai sus, la cucurigu, dar de acolo am v ăzut – fascinat, vr ăjit, fericit - “În şir-te m ărg ărite” ori “Puterea întunericului” cu Mor ţun, ori “Scrisoarea pierdut ă” cu Iancu Petrescu şi Brezeanu...” Timp de un an a lucrat din greu ca ucenic la un atelier de pictat firme, neînv ăţ ând mare lucru, dar câ ştigând experien ţă amar ă în perioada celor dou ă r ăzboaie mondiale. Evadând şi din acel univers mizer şi limitat, într-o noapte friguroas ă de octombrie a anului 1924, a hot ărât s ă se întoarc ă acas ă pentru c ă nu mai putea s ă îndure via ţa grea pe care o ducea în Bucure ştiul cu atelierul de cizm ărie a conului Jorj, cu atelierul de vopsitorie, cu teatrul pe care începuse s ă-l îndr ăgeasc ă. Scrisoarea primit ă de acas ă în care primise vestea mut ării părin ţilor s ăi în Vaslui, pe strada Iarmarocului, nr. 26, a deschis un nou capitol al tinere ţii sale, întoarcerea acas ă. În Vaslui, târgul tinere ţii sale, a întâlnit personalit ăţ i de seam ă ale vremii: pe Jean Bart, ţinând o conferin ţă despre apele altor meridiane, pe Mihai Negru, scriitor român vorbind despre românii din Detroit, pe Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Mihai Codreanu, citind din operele lor, pe George Enescu, cântând din vioar ă. Teatrul, atr ăgându-l ca un magnet, l-a facut s ă cunoasc ă mari actori ai vremii care veneau în turneu la teatrul jude ţean. Aşa a făcut cuno ştin ţă pentru prima oar ă cu Teatrul Na ţional din Ia şi. Pe scena teatrului vasluian i-a v ăzut performând pe mari arti şti care s-au n ăscut pe meleagurile vasluiene: C. Calmuschi, Aglae Pruteanu, Any Braeschi, Constantin T ănase. L-a îndemnul mamei sale, s-a înscris în particular la Liceul “Mihail Kog ălniceanu” înv ăţ ând dup ă manualele surorii sale mai mici şi trecând apoi la cursul de zi, dup ă ce a dat examen pentru dou ă clase deodat ă. Şcoala a f ăcut-o cu greu din cauza lipsurilor 8 înfruntând totul cu un umor nebiruit, f ăcând haz de necaz, dup ă cum scrie în însemn ările sale: “Am sim ţul umorului în m ăsura în care am sim ţul dramaticului. Iar în condi ţia mea uman ă, func ţia aceasta a umorului, pe care sper c ă înc ă nu l-am pierdut, s-ar confunda, de pild ă, cu bunul sim ţ. E necesar ca sarea la buc ătărie, adic ă utilizat cu m ăsur ă. Dincolo de aceast ă zon ă devine... trist”. În liceu a debutat cu însemn ări literaro-satirice în revista “N ăzuin ţa”, apoi în foaia local ă “Vasluiul”, semnate Ciciricea, dup ă numele unui clovn de circ foarte popular în iarmarocul din Vaslui. Împreun ă cu un prieten, Valer Mitru, a scos câteva numere ale unei reviste de format liliput, intitulat ă “Uzina cu umor”, care nu a avut succesul scontat. Dup ă terminarea liceului, în 1929, la nou ăsprezece ani, a pornit-o iar prin lume încercând s ă-şi câ ştige existen ţa, de aceast ă dat ă îndreptându-se spre Ia şi, centru cultural important, visul tuturor celor cu talent scriitoricesc, unde erau “Via ţa româneasc ă”, “Însemn ări ie şene”, “Pagini moldave”, “Teatrul”, etc. La Ia şi s-a înscris la Conservatorul de muzic ă şi art ă dramatic ă, aici întâlnind o mai veche prieten ă din Vaslui, Eliza Petr ăchescu, cu care a jucat la Teatrul din Ia şi, apoi la Bucure şti. Despre aceast ă perioad ă, actorul de mai târziu noteaz ă în jurnalul său: “Pentru mine, tân ărul de atunci, transmutat din periferia satului în cea a ora şului, perioada dintre cele dou ă r ăzboaie se poate numi perioada 'u şilor închise'. Institu ţiile mari şi importante de la care ai fi a şteptat, s ă zicem, patalamaua de muritor de foame, te preveneau de la grilaj: 'câine r ău, nu intra'... Am suferit şi eu de triste ţea, de teama şi de lipsa de ideal a micului burghez, pe vremea când actorul mai era considerat un fel de suveic ă f ără a ţă . Am avut îns ă şi 'noroc', cum li-e drag unor colegi s ă remarce. De ce? Pentru c ă nu m-am încrezut în talent, - lucru foarte fragil şi în şel ător pentru un tân ăr - cât m-am încrezut în munc ă”. Înc ă de la admiterea la Conservator a fost remarcat de poetul Mihai Codreanu, care i-a profesor şi l-a ocrotit, dându-i o burs ă când a aflat c ă e şi poet. Via ţa de student a fost destul de grea, neavând nici un ajutor de la p ărin ţi şi ei ducând-o foarte greu cu traiul: “Grea a mai fost perioada anilor de studen ţie, c ăci p ărin ţii, îndatora ţi şi ei pân ă peste cap, n-aveau cum să m ă ajute. Nici 9 figura ţia de la teatru, pe care o prestam fortuit, nici versurile publicate pe la diferite reviste din Ia şi nu m ă între ţineau decât moralmente, c ăci soiul acesta reveren ţios de munc ă artistic ă nu avea nici o c ăutare. În schimb, l-am cunoscut în memorabilele nop ţi de figura ţie de la Na ţional pe tân ărul ca şi mine Neculai Botez, care, înfrângându-mi tacticos jena, m-a cooptat în familia lui, la masa unor oameni foarte s ăraci şi ei, dar calzi la suflet şi de neuitat. Vremea studen ţiei noastre a fost o boemie crâncen ă şi impus ă. În visele noastre, lemnele pentru foc şi o mas ă îmbel şugat ă ocupau un loc central. Şi nu întâmpl ător, colegii m-au poreclit 'statuia mizeriei' – eram doar înalt, vânjos, fl ămând şi rece!”. Despre tinere ţea sa, care a însemnat umilin ţă intim ă, mizerie, complexe, Ştefan Ciobot ăra şu de mai târziu spune: “În tinere ţea mea, pân ă şi-n teatru junii erau anchiloza ţi şi stângaci, iar actele de bravur ă nu f ăceau altceva decât s ă ascund ă aceea şi sfial ă fără leac. Într-un cuvânt tinere ţea noastr ă şi-a abrogat cu timiditate drepturile legitime, pân ă când, tot amânându-se şi am ăgindu-se sine die, s-a atrofiat şi a adormit. Aceast ă moarte aparent ă ascundea, bineîn ţeles, germenii unui protest. Drama cea mare nu erau atât lipsurile, cât faptul c ă lumea aceea ucidea în noi orice putin ţă de ideal, pân ă la agonizare” (Contemporanul , 15 martie, 1966). În 1932, Ştefan Ciobot ăra şu devine osta ş la mitraliere, şi în aceast ă perioad ă î şi d ă şi bacalaureatul la Bârlad. La îndemnul lui Mihai Codreanu de a-şi continua studiile universitare, Ciobot ăra şu se înscrie la istorie, dar nu d ă nici un examen, fiind preocupat de literatur ă. Scrie la revista “Humorul literar”, la care mai public ă George Topârceanu, Otilia Cazimir, Al.O.Teodorescu, Mihai Codreanu şi al ţi scriitori prestigio şi, şi la alte reviste ie şene ale vremii, poezia deschizându-i por ţile teatrului. Ionel Teodoreanu, director al Teatrului Na ţional din Ia şi, l-a remarcat la o serbare de conservator când recita o poezie de George Lesnea şi a scris un articol elogios despre el în presa local ă. Actorul scrie cu recuno ştin ţă despre Mihai Codreanu, pe care-l consider ă p ărintele său spiritual, şi împreun ă cu Ionel Teodoreanu, primii s ăi na şi la “botezul rampei”. Între Mihai Codreanu şi Ştefan Ciobot ăraşu s-a stabilit o afec ţiune dincolo de cuvinte, discipolul admirându-şi 10 profesorul şi considerându-l pentru totdeauna tipul ideal al maestrului. Începând cu anul 1933, Ştefan Ciobot ăra şu a jucat pe scena ie şean ă timp de 14 ani, interpretând aproape 200 de roluri. Începuturile sale actorice şti, ca şi copil ăria, îi r ămân cele mai dragi momente ale sale, despre care are cele mai duioase amintiri. Debutul s ău ca angajat în teatru s-a produs cu “Macbeth”, despre care actorul scrie: “ E vorba de cele dou ă roluri de uciga şi, în care primul era actorul Iancu Profir, iar al doilea eram eu. Şi nu mi-e ru şine s-o spun: am fost un uciga ş des ăvâr şit, am ucis... rolul!”. Primul succes adev ărat, de şi mono-rol, l-a avut cu piesa “Ţarina” de Lengyel, cu rolul contelui Alexei Czerny. Performând în teatru, ca şi în poezie, în anii petrecu ţi la Ia şi debuteaz ă şi în c ăsnicie, pe so ţia sa, Aurora Donose, cunoscând-o în 1930 la un bal din comuna vasluian ă Deleni, unde fusese invitat de un v ăr de-al ei cu care era prieten. So ţia sa î şi aminte şte emo ţionat ă de prima lor întâlnire: “De cum ne-am v ăzut, ne-am sim ţit atra şi unul spre cel ălalt. Parc ă ne cuno şteam de când lumea. De şi vorbea pu ţin, l-am în ţeles şi din t ăceri. De altfel, a şa cum a repetat-o întreaga-i via ţă , marea mea calitate pentru el a fost de a-l în ţelege şi a-l ...ierta.”. S-au logodit trei ani mai târziu, în 1933, apoi în 1934 s-au c ăsătorit. În 1940 s-a n ăscut singura lor fiic ă, Magda. De şi a urmat refugiul, apoi plecarea, inima actorului Ciobot ăra şu a r ămas la Ia şi pentru totdeauna, unde venea ori de câte ori avea ocazia ca s ă-i mai treac ă dorul de Moldova şi de locurile natale, dorindu-şi s ă se stabileasc ă în târgul colinelor dup ă ie şirea la pensie. În 1945, Stefan Ciobot ăra şu o ia de la cap ăt cu via ţa artistic ă stabilindu-se în Capital ă, mai ales c ă so ţia şi fiica sa se aflau găzduite la o rud ă din Bucure şti. Aici a jucat la mai multe teatre (Alhambra, Comedia, Victoriei, etc.), având roluri de comedie şi astfel întregindu-şi paleta cu care venise de la Ia şi. În 1948 teatrele se restructureaz ă şi Stefan Ciobot ăra şu este repartizat la Arad, primul teatru de stat din ţar ă, unde a început alt ă epoc ă de noi experien ţe creatoare atât în teatru cât şi în literatur ă, având un nou repertoriu şi conducând cenaclul literar “Alexandru Sahia”, unde îi va întâlni pe Francisc Munteanu şi Rusalin 11 Mure şanu, desf ăş urând o intens ă activitate cultural ă ca instructor artistic la Uzinele Mao-Tze-Dun, la Institutul Poligrafic, la Casa Corpului Didactic şi la Hunedoara. În 1950 revine în Bucure şti, chemat la Teatrul Na ţional (o perioad ă de doi ani joac ă la Teatrul Comedia), unde începe galeria marilor sale crea ţii scenice. În aceast ă perioad ă a realizat roluri memorabile care l-au inclus în teatroteca de cinste a teatrului românesc. Despre rolurile abordate pe scen ă Ciobot ăra şu scria: “Personal, consider drept reu şite acele roluri care mi-au consacrat personalitatea. În general, activitatea mea a fost absorbit ă de dramaturgia original ă: Lucia Demetrius, Davidoglu, Galan, Sütö Andras, Mirodan, Baranga, etc. ... Actorul, mai ales el, intr ă în categoria acelor receptivi care înmagazineaz ă cele mai diverse experien ţe f ără s ă-şi dea seama c ă va fi cândva interpret, f ără s ă-şi dea seama c ă va înapoia tot ce a acumulat, bineîn ţeles prelucrat prin talentul s ău, cât îl are. Cred c ă aceast ă întoarcere a datoriei constituie noble ţea meseriei noastre, pasiunea noastr ă. Ferice de actorul care poate da totul.” Ciobot ăra şu a jucat mult şi variat, fiind supranumit “actorul celor 300 de roluri”, surprinzând prin coloristica gamei. Una din calit ăţ ile actorului Stefan Ciobot ăra şu a fost aceea de “a umple scena”, de a atrage şi re ţine aten ţia, alta, naturale ţea jocului, modalitatea de abordare a unui nou rol. În ceea ce prive şte poezia, Ştefan Ciobot ăra şu a scris versuri pân ă în ultimile clipe ale vie ţii sale, dezv ăluindu-şi pasiunea pentru limba şi literatura român ă într-un interviu acordat ziarului Informa ţia Bucure ştiului : “ Dac ă m ă gândesc mai bine, pasiunea pentru poezie se datoreaz ă în cea mai mare m ăsur ă dragostei şi respectului meu pentru limba român ă. Căci nu cred c ă se poate dovedi un mai mare respect decât a o face s ă “cânte”, s ă poat ă declan şa resorturi intime, neruginite de anchiloza cotidian ă. La poezie am ajuns prin sonet. De ce? Pentru că impune o densitate liric ă maxim ă, într-o formul ă capabil ă s ă-l transforme într-o bijuterie lingvistic ă.”. I-a preferat pe Shakespeare (ca sonetist), Eminescu, Codreanu, Phillipide, Voiculescu, Nichita St ănescu, Marin Sorescu, Al. Andri ţoiu.

12 Preocuparea sa pentru limba român ă reiese din ceea ce a declarat ca r ăspuns la o anchet ă în revista Limba român ă: “Pentru cultivarea limbii române în ţeleg preluarea limbii curente, a întregului popor şi transpunerea ei în forme complexe, variate, dup ă toate exigen ţele artei scrisului. Ea trebuie s ă fie expresia gândirii superioare, capabil ă s ă oglindeasc ă cât mai bine fizionomia culturii poporului nostru, gradul de civiliza ţie. Limba nu se na şte o dat ă cu gânguritul pruncilor. Genera ţiile vin şi-o g ăsesc gata format ă, ca rod al genera ţiilor anterioare, o îmbog ăţ esc cu cuvinte noi şi o transmit, mai departe, viitorului. Are deci trecut, - un trecut foarte îndep ărtat – are prezent şi, neap ărat, viitor. Nu-i o zestre adunat ă peste noapte. Cultivarea ei ne cere s ă îmbin ăm în chip armonios tradi ţia limbii cu inova ţia, s-o familiariz ăm cu gândirea noastr ă contemporan ă”. La împlinirea a 60 de ani de via ţă , plin de energie, declar ă într-un interviu acordat revistei Flac ăra, la 28 martie 1970: “Noi, cei de vârsta mea, suntem nişte coche ţi, de fel nostalgici, de fel blaza ţi, nu ne plac înc ă amintirile, nu ne ispitesc înc ă bilan ţurile, noi căut ăm p ământul ca s ă înfigem picioarele mai solid în el, precum Anteu, nu ca s ă intr ăm sub el. De cinci ani nu joc, nu trebuiesc. E curioas ă aceast ă p ărere a unora c ă vine o clip ă – cu totul prematur ă dup ă mine – când oamenii trebuie s ă dispar ă, s ă porneasc ă în goan ă precum turma elefan ţilor b ătrâni, s ă-şi g ăseasc ă cimitirul. Eu îmi dau într-una str ăruin ţa s ă nu r ămân repetent în profesie, dar Luceaf ărul nu se mai joac ă, în Strigoii fac un fel de vocalize, mie îmi trebuie un rol cu care s ă m ă iau la trânt ă, cu care să m ă bat. Exist ă în om o energie care, dac ă nu e consumat ă, se întoarce împotriva lui şi-l ucide. Crede-mă, nu fac complexe şi nici crize de vârst ă. Sunt numai lucid. Timpul gol din jurul meu se dilat ă, deschide o gur ă ştirb ă şi e gata s ă m ă înghit ă. Unii m-au sf ătuit s ă-mi g ăsesc vreo pasiune, s ă-mi cump ăr o undi ţă . Dar eu în loc de undi ţă , iau condeiul, poate pescuiesc ceva vorbe. Scriu şi eu câte o poezie, dou ă. Versurile sunt un fel de gimnastic ă a min ţii mele. Totu şi, nu sunt trist, nu tânjesc, nu m ă revolt. Filosofez. Or, asta e cumplit pentru un actor care e, bietul, prin excelen ţă , un om al practicii. Eu am r ămas singur cu gândurile mele. Lucrul acesta e 13 groaznic pentru noi, care lucr ăm de obicei cu gândurile altora, dar fără ac ţiune. Nu ştiu cum se face, dar când eram tân ăr nu înc ăpeam de b ătrâni, iar acum nu mai încap de tineri...Încep s ă devin spectator şi nu-mi place. Să nu vă mire dac ă m ă ve ţi vedea într-o forma ţie de muzic ă u şoar ă, urlând ca s ă-mi consum otrava mea interioar ă...” În diminea ţa zilei de 27 august 1970 s-a stins din via ţă , când ma şina trebuia s ă vin ă şi s ă-l duc ă la Pite şti, unde filma în Aşteptarea. S-a retras discret din via ţă a şa cum şi-a dorit-o: “din vis în neant şi în exerci ţiul func ţiunii”. Ştefan Ciobot ăra şu, acest mare actor, c ărturar, cu o delicat ă alc ătuire sufleteasc ă, cu o mare modestie şi sensibilitate, un îndr ăgostit de oameni şi de natur ă, a lăsat o umbr ă nepieritoare în teatrul românesc pentru totdeauna.

Ştefan Ciobot ăra şu: “Domnu’ mare” sau “Ochii şi urechile şantierului”

14

APRECIERI CRITICE

“Ştefan Ciobot ăra şu a înf ăţ işat un Take realizat cu mijloacele jocului s ău robust şi lini ştit, admirat în crea ţiile sale anterioare”. (Tudor Vianu – Contemporanul , 1956)

“Spectacolul cu 'Întoarcerea' lui Mihai Beniuc e dominat de prezen ţa unui mare actor: Ciobot ăra şu, care ştie s ă transmit ă dincolo de ramp ă umanitatea simpl ă a muncitorului”. (Eugen Barbu – Informa ţia Bucure ştiului )

“Ştefan Ciobot ăra şu ne-a impresionat prin registrul s ău actoricesc de o mare amplitudine. Cu o u şurin ţă rar ă actorul poate să “ia” notele cele mai profunde şi cele mai ascu ţite: poate s ă treac ă de la glum ă la gravitate, de la grotesc la patetic, de la fars ă la tragedie. Cu o art ă care î ţi scap ă, pentru c ă nu tr ădeaz ă nici un efort şi nici nu las ă urma nici unei str ădanii de elaborare, actorul amestec ă culorile, pune roz în negru, vars ă tu şul peste pastel. Portretul pe care îl face în acest film este unul dintre cele mai subtile pe care le-a dat pân ă acum filmul nostru. Fiecare detaliu al acestui personaj are o nuan ţă de un tulbur ător adev ăr”. (Ecaterina Oproiu – Scânteia , 18 august, 1964)

“Ştefan Ciobot ăra şu, marele, prodigiosul şi modestul actor al scenei române şti, neuitatul creator al atâtor personaje pe ecran, realizeaz ă în rolul lui Octavian Sabin, din filmul Str ăinul portretul excep ţional de autentic al tat ălui, tat ăl bun şi sever, tat ăl modest şi lăud ăros, tat ăl mândru de feciorul s ău dar şi furios de n ăzdr ăvăniile sale, într-un cuvânt tat ăl cu T mare, Duio şia, triste ţea, umorul blând, umilin ţa, naivitatea, stâng ăcia, tandre ţea, inteligen ţa spontan ă, sobrietatea tragic ă f ără nici o urm ă de melodramatism, atâtea şi atâtea clape ale sensibilit ăţ ii umane vibreaz ă în jocul plin de virtuozitate al maestrului Ştefan Ciobot ăra şu”. Ion Mih ăileanu – Contemporanul , 21 august, 1964)

15 “Dup ă p ărerea mea Ştefan Ciobot ăra şu este un bun exemplu pentru actorul care caut ă în permanen ţă s ă-şi înnoiasc ă mijloacele de expresie; fie c ă joac ă rolul principal într-o pies ă sau un film, fie că colaboreaz ă ocazional la interpretarea unui scenariu radiofonic, fie c ă recit ă ni şte versuri pe o scen ă oarecare, aceast ă preocupare a sa este vizibil ă. Regizorii îl distribuie des, deoarece simpla sa prezen ţă măre şte şansele de succes. E ştiut c ă în ceea ce prive şte reconstituirea adev ărului vie ţii – adev ăr, de care o pies ă are tot atâta nevoie cât are nevoie o fiin ţă de suflet – ore întregi de analiz ă teoretic ă, s ăpt ămâni de efort regizoral nu fac cât o clip ă de luciditate a puternicului s ău instinct actoricesc. Ciobot ăra şu e un actor f ără calit ăţ i fizice sau vocale deosebite. Nu se cunoa şte sursa precis ă nici a c ăldurii umane pe care o degaj ă în fiecare rol, nici a farmecului s ău scenic. Probabil c ă ele se compun dintr-o serie întreag ă de însu şiri suflete şti ce se fac remarcate numai atunci când sunt adaptate personajelor sale.” (Dumitru Furdui – Revista Teatrul , nr. 10, 1964)

“Ştefan Ciobot ăra şu a ar ătat şi la Boto şani ce înseamn ă un mare actor, un actor complet. Dominând spiritual scena, interpretul lui Creang ă a fost conving ător, reu şind s ă închege momentele spectacolului, s ă confere unui text aproape total nerealizat artistic, virtu ţi neb ănuite. Scena a g ăzduit un adev ărat recital actoricesc, şi publicul boto şă nean mul ţume şte maestrului Ciobot ăra şu pentru acest lucru” (ziarul Clopotul , iunie, 1969)

“Ştefan Ciobot ăra şu, acest Jean Gabin de limb ă moldoveneasc ă, poate fi asemuit cu Wallace Beary sau Harry Baur, ca şi cu una din variantele în gips ale lui Rodin pentru Balzac, sau cu un tat ă în care tr ăie şte propriul s ău copil: cu tot ce reprezint ă for ţă şi naivitate, ascunzând fondul unei rare sensibilit ăţ i, una mai mult decât artistic ă, una aproape boln ăvicioas ă”. (M. Iacob – Cinema, iunie, 1970)

16 “... Ştefan Ciobot ăra şu imprim ă, ca şi Eliza Petr ăchescu, un nou spirit în arta interpretativ ă. Predominant ă la Ştefan Ciobot ăra şu este influen ţa lui A.I. Maican şi Ion Sava care, împreun ă cu Victor Ion Popa, au îndrumat începuturile multora dintre actorii contemporani. Rolurile jucate sunt partituri pe care actorul practică un complex exerci ţiu intelectual-artistic, convertit în unanimitate, în simplitate. Ciobot ăra şu este, poate, interpretul cel mai fericit al dramaturgiei contemporane. Eroul contemporan şi-a aflat în el corespondentul moral ideal, cu un mare ascendent asupra spectatorului”. (Simion Alterescu – Actorul şi vîrstele teatrului românesc , Editura Meridiane, Bucure şti, 1980).

Ştefan Ciobot ăra şu 17 Filmografie: Războiul domni ţelor

România, 1969, film istoric de aventur ă regizor:Virgil Calotescu costume: Constantin Simionescu director de imagine:Constantin Simionescu Distribu ţia: Matei Alexandru Ilarion Ciobanu Stefan Ciubotarasu Toma Dimitriu Ilinca Tomoroveanu

Ademenit de tezaurul Moldovei şi de provizii, Sobieski, regele polonilor, ordon ă atacarea Cet ăţ ii Neam ţului, iar c ăpitanul Ghind ă urze şte tr ădarea. Ţinând seama de zdrobitoarea majoritate a le şilor, o trimit pe tân ăra Ioana la rege, dar la ea mai râvne şte şi tr ădătorul Ghind ă. Şi a şa, în tab ăra moldav ă, se tot înfirip ă noi idile şi intrigi pân ă ce din cetate nu mai r ămân decât "ruinurile".

Columna

România-Republica Federal ă German ă, 1968 regizor:Mircea Dragan scenarist: compozitor:Theodor Grigoriu operator:Nicu Stan costume:Ileana Oroveanu produc ător:Constantin Toma, Artur Brauner director de imagine:Liviu Popa monteur:Dragos Vitkovschi Distribu ţia: Amedeo Nazzari (Emperor Trajan) Antonella Lualdi (Andrada) 18 Amza Pellea (Decebal) Ilarion Ciobanu (Gerula) Gheorghe Dinic ă (Bastus) Mircea Albulescu Emil Botta Stefan Ciubotarasu

Având drept pretext construirea noii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana, aceast ă superproduc ţie româneasc ă recompune dramatic etnogeneza româneasc ă prin destinele câtorva eroi reprezentativi. Ac ţiunea se petrece între anii 106-114. Armata roman ă, într-o uria şă desf ăş urare de for ţe, asediaz ă capitala Daciei, Sarmizegetusa. Prea mândru pentru a se l ăsa prins, regele Decebal se sinucide. Împ ăratul Traian în ţelege c ă Dacia a fost înfrânt ă, dar nu învins ă. Pentru a p ăstra calmul în provincia ocupat ă, îl schimb ă pe tribunul Tiberius (comandantul în mâinile c ăruia trebuia s ă se predea Decebal), asigurându-se de colonizarea Daciei cu legiunile rămase pe loc. Coborât parc ă direct de pe Columna roman ă, Ilarion Ciobanu contribuie cu firescul pe care-l degaj ă întotdeauna la aceast ă epopee na ţional ă. Filmul a primit Diploma de Merit la Festivalul Interna ţional de Film de la Adelaide, Australia, 1969.

Legenda România, 1968, dram ă regizor:Andrei Blaier scenarist:Constantin Stoiciu operator:Nicu Stan costume:Nelly Merola director de imagine:Nicolae Dragan Distribu ţia: George Calboreanu Ilarion Ciobanu Stefan Ciubotarasu Dan Nutu Margareta Pogonat Mihai Mereu ţă 19 Subteranul România, 1967, dram ă de r ăzboi regizor: Virgil Calotescu operator: Constantin Ionescu Tonciu costume: Oltea Ionescu director de imagine: Guta Stirbu monteur: Eugenia Gorovei Distribu ţia: Leopoldina Balanuta (Irina) Emil Botta (Barbu) Toma Caragiu (Florescu) Stefan Ciubotarasu (Zamfir) Iurie Darie (Mircea Tudoran) Geo Barton Constantin Codrescu Monica Ghiu ţă

"Subteranul este un film serios şi profund armat cu piloni solizi ai adev ărurilor vie ţii. Modalitatea de expresie pentru care a optat regizorul este foarte apropiat ă de stilul documentarului, structura scenariului i-a înlesnit aceast ă alegere." - C ălin C ăliman - 1967 (Contemporanul ).

Dimine ţile unui b ăiat cuminte România, 1967, comedie regizor:Andrei Blaier operator:Nicu Stan costume:Horia Popescu director de imagine:Aureliu Ionescu Distribu ţia: Irina Petrescu Sebastian Papaiani Stefan Ciubotarasu George Constantin Octavian Cotescu Dan Nutu 20 Dup ă absolvirea liceului şi e şecul la concursul de admitere la facultate, tân ărul Vive p ărăse şte casa p ărinteasc ă, pentru a-şi g ăsi un drum în via ţă şi a-şi afirma independen ţa. "Dimine ţile unui b ăiat cuminte marcheaz ă eliberarea de balastul melodramatic al unei poezii artificiale sau de limitele unei proze aride, într-un film de o captivant ă sinceritate" - C ălin C ăliman - 1967 ( Contemporanul )

Cerul începe la etajul III

România, 1967 Distribu ţia: regizor: Francisc Munteanu Matei Alexandru (Cazacu) scenarist: Francisc Munteanu Irina Gardescu (Ana) operator: Nicolae Girardi Silviu St ănculescu (Mihai) costume: Lidia Luludis Stefan Ciubotarasu muzica: Temistocle Popa Mircea Constantinescu director de imagine: Aureliu Emil Hossu Ionescu Emmerich Schäffer monteur: Mioara Sandu Stefan Tapalag ă

Golgota România, 1966 regizor:Mircea Dragan operator:Mircea George Cornea costume:Ileana Oroveanu director de imagine:Constantin Simionescu Distribu ţia: Violeta Andrei Ştefan B ănic ă Michael Berechet Ilarion Ciobanu Stefan Ciubotarasu Gheorghe Dinic ă Draga Olteanu Matei

21 Neamul Şoim ăre ştilor, o poveste din Moldova anului 1612 România, 1965 regizor:Mircea Dragan scriitor:Mihail Sadoveanu operator:Mircea George Cornea, Aurel Samson imagine:Constantin Simionescu Distribu ţia: Matei Alexandru Costache Antoniu Mircea Balaban Ion Besoiu George Calboreanu Stefan Ciubotarasu Ernest Maftei Florin Piersic Fory Etterle Ecranizare dup ă romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu. "Dr ăgan a vrut s ă ecranizeze un roman clasic, sobru şi dens, cu mijloacele realizatorului de superproduc ţii, a vrut s ă împace logica dramaturgic ă a textului cu plastica filmelor de cap ă şi spad ă." - Gheorghe Tomozei - 1965 ( Cinema )

Amintiri din copil ărie România, 1964 regizor:Elisabeta Bostan scriitor:Ion Creang ă operator:Iulius Druckmann director de imagine:Guta Stirbu Distribu ţia: Ion Bocancea Stefan Ciubotarasu Corina Constantinescu Emanoil Petrut

“În seara de Ajun, Ion Creang ă î şi aminte şte, la b ătrâne ţe, de ghidu şiile copil ăriei sale. Premiul Spectatorului la Gijon”. T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ). 22 P ădurea spânzura ţilor România, 1964, dram ă regizor: scriitor: scenarist:Titus Popovici compozitor:Theodor Grigoriu operator:Ovidiu Gologan costume:Ileana Oroveanu director de imagine:Giulio Tincu Distribu ţia: Victor Rebengiuc (Apostol Bologa) Széles Anna Stefan Ciubotarasu Kovács György Gina Patrichi Liviu Ciulei

Ecranizarea romanului omonim al lui Liviu Rebreanu. În timpul primului r ăzboi mondial, eroul, impresionat de legile necru ţă toare ale frontului, când este pus în situa ţia de a ac ţiona împotriva con ştiin ţei sale, alege dezertarea şi consecin ţele fatale ale op ţiunii sale. Liviu Ciulei reu şeşte s ă poten ţeze drama ofi ţerului român, Apostol Bologa, din armata austro-ungar ă, ajuns pe frontul românesc. Nu este, desigur, numai un film de r ăzboi, ci o fresc ă a Transilvaniei la începutul secoului XX, în care complexitatea situa ţiei reiese şi din faptul c ă ofi ţerul român se îndr ăgoste şte de o unguroaic ă. Deoarece, oricare ar fi alegerea lui, aceasta cap ătă propor ţiile unei tragedii grece şti. "Distribu ţia filmului st ă sub semnul curajului, al siguran ţei, dar şi al marelui fler. Victor Rebengiuc a fost o alegere fericit ă, mai întâi ca persoan ă fizic ă. Jocul s ău a concentrat bine: deruta personajului, amestecul de neputin ţe pe care le acumuleaz ă Bologa, iar în secven ţa final ă, ochii interpretului au jucat una din cele mai bune scene din film." - Ecaterina Oproiu - 1965 (Cinema). "Mi şcarea vie a ideilor, sim ţul povestirii în imagini, fastul inven ţiei vizuale şi mai ales neîntrerupta pulsa ţie a concretului fac ca adev ărul vie ţii să impun ă aici cu putere, înscris în realismul minu ţios al ambian ţei şi în exactitatea tipologiei." George Littera - Film distins cu premiul de regie la Festivalul de la Cannes, 1965.

23 Str ăinul România, 1964, dram ă regizor:Mihai Iacob scenarist:Titus Popovici operator:Octavian Basti, Gheorghe Viorel Todan costume:Lidia Luludis director de imagine:Marcel Bogos, Guta Stirbu Distribu ţia: Ion Anghel Costache Antoniu George Calboreanu Serban Cantacuzino Stefan Ciubotarasu George Demetru Gheorghe Dinic ă Fory Etterle Ştefan Iordache Irina Petrescu Constantin Rautchi “Andrei şi Lucian, elevi în ultima clas ă, sunt prieteni la cataram ă, şi amândoi ţin la Sonia. Fiu de ceferist, Andrei nu-şi g ăse şte loc în lumea sa. Irina îl iube şte, dar tenta ţia comodit ăţ ii o apropie de Lucian, care e bogat. Ecranizat cu aceea şi promptitudine ca şi Setea, cel de-al doilea roman al lui Titus Popovici scenarizat, de c ătre autor (premiul Mamaia), îi reafirm ă calit ăţ i cinematice care le stimuleaz ă excelente compozi ţii tuturor interpre ţilor şi le propulseaz ă cariera lui Ştefan Iordache şi Gheorghe Dinic ă”. T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

Merii s ălbatici România, 1964 Distribu ţia: regizor:Alecu Croitoru Stefan Ciubotarasu operator:Octavian Basti Toma Dimitriu costumeLucia Metsch Ernest Maftei director de imagine:Elena Fortu Emanoil Petrut Silviu St ănculescu Dana Comnea

24 “Doi oameni de la ţar ă s-au c ăsătorit f ără iubire şi existen ţa lor comun ă nu mai e decât iner ţie vegetativ ă. Ecoul transform ărilor sociale din via ţa satului socialist, în con ştiin ţa unei tinere ţă rănci “de tip nou”. Conflicte dintre mentalit ăţ i şi genera ţii”. T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

Partea ta de vin ă România, 1963, comedie regizor: Mircea Mure şan Ioana Bulca operator: Nicu Stan Stefan Ciubotarasu costume: Horia Popescu Constantin Codrescu director de imagine: Elena Gheorghe Cozorici Fortu Gheorghe Maruta Distribu ţia: Sebastian Papaiani Marcel Anghelescu Geo Saizescu Geo Barton Ilinca Tomoroveanu Ion Besoiu

“Un tân ăr, dintr-un sat de munte, coboar ă chemat de tumultul şantierului. Dar când din casierie dispare o sum ă de bani şi privirile tuturor se îndreapt ă spre el, fuge spre gar ă. Pe drum, maistrul şantierului îl ajunge din urm ă şi-l determin ă s ă înfrunte situa ţia, dovedindu-şi nevinov ăţia. Cu fruntea sus, tân ărul poate cere primirea în U.T.C.! Realizatorii reu şesc conturarea câtorva caractere vii şi secven ţe fire şti şi hazlii”. T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

La vîrsta dragostei

România, 1963, comedie regizor: Francisc Munteanu operator: Grigore Ionescu director de imagine: Giulio Tincu Distribu ţia: Stefan Ciubotarasu Dem R ădulescu Széles Anna

“Eliberat, dup ă o condamnare pentru un accident de circula ţie, Mihai o cunoa şte pe Ana, cu care contracteaz ă o dragoste reciproc avantajoas ă. Ea îl îndeamn ă s ă se angajeze pe şantier, dar tat ăl Anei nu e de acord cu rela ţia lor din cauza cazierului tân ărului. Maistrul n-are de unde s ă ştie c ă fusese student înainte de a fi exmatriculat, deci venea din “lumea bun ă”. Dar colectivul de munc ă ve şteje şte comportarea neprincipial ă a maistrului, iar Mihai se înscrie, principial, la seral”. T. Caranfil - 2002 (Dic ţionar de filme române şti ).

Celebrul 702

România, 1962, comedie regizor: Mihai Iacob Jules Cazaban scenarist: Mihai Iacob Stefan Ciubotarasu Alexandru Mirodan Marcel Anghelescu operator: Andrei Feher Mitzura Arghezi costume: Horia Popescu Puiu Calinescu director de imagine: Liviu Benedict Dabija Popa Fory Etterle Distribu ţia: Constantin Rautchi (Cheryl) Mircea Septilici Sanda Toma Florin Vasiliu Ion Finte şteanu

Ecranizare dup ă piesa omonim ă a dramaturgului Al. Mirodan."În imaginara ţar ă < Alergica >, un grup de gangsteri a dat o lovitur ă gras ă aruncând vina asupra lui Kid, care-şi a şteapt ă execu ţia în teribila închisoare < Bing-Bang >. În ultimul moment, scaunul electric e deconectat, fiindc ă avocatul l-a convins pe osândit să-şi dicteze memoriile gangstere şti pentru uzul editurii < Books & Books >. Directorul acesteia îi ofer ă un < bonus de via ţă > doar cât îi face jocul. Dar Kid prefer ă s ă scrie despre adev ăr, oameni şi dragoste." - T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ). 26 Lupeni 29

România, 1962, dram ă regizor: Mircea Dragan Stefan Ciubotarasu operator: Aurel Samson Costel Constantinescu costume: Lucia Metsch Toma Dimitriu director de imagine: Liviu Popa Dumitru Furdui Distribu ţia: Constantin Rautchi George Calboreanu Colea Rautu Ilarion Ciobanu În urma unui accident de min ă petrecut în condi ţii îngrozitoare este ucis so ţul Ioanei. Ea începe s ă lucreze în mina de c ărbuni din Lupeni. Filmul red ă pas cu pas dragostea ei pentru un alt miner, Petre, şi munca istovitoare pe care o face. Lucrurile iau o întors ătur ă dramatic ă în urma declan şă rii grevei minerilor. Conducerea minei, ajutat ă de jandarmi, d ă o ripost ă dur ă grevi ştilor. Confruntarea se soldeaz ă cu 22 de victime omene şti. Printre cei uci şi se afl ă şi Petre. Înmormântarea celor uci şi se transform ă într-o nou ă demonstra ţie de protest îmotriva regimului politic de atunci. Filmul exceleaz ă prin orchestrarea cu m ăiestrie regizoral ă a scenelor de mas ă.

Cerul n-are gratii România, 1962, dram ă regizor: Francisc Munteanu operator: Grigore Ionescu costume: Lidia Luludis director de imagine: Giulio Tincu Distribu ţia: Anda Caropol Stefan Ciubotarasu Liviu Ciulei Mircea Septilici Michael Berechet Cella Dima Vasile Ichim

27 “În anii premerg ători r ăzboiului, pictorul Mihai, care face din arta sa s ănătoas ă, arm ă în serviciul poporului, se confrunt ă cu un critic estetizant şi aristocratic şi cu aliatul firesc al acestuia, maestrul abstrac ţionist, autorul unui sistem confuz de linii şi pete de culoare”. T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

Omul de lînga tine

România, 1961 regizor: Ilarion Ciobanu operator: Lupu Gutman costume: Florina Tomescu director de imagine: Stefan Maritan Distribu ţia: Victor Rebengiuc Silvia Popovici Stela Popescu Stefan Mihailescu-Braila Gheorghe Maruta Ernest Maftei Stefan Ciubotarasu George Calboreanu Marcel Anghelescu Graziela Albini

Ticu, care o iubea pe Corina – ehei! - din anii studen ţiei, o reîntâlne şte la Bicaz unde o ia în c ăsătorie. Pulsul marelui şantier nu-i umple Corinei via ţa. Irascibil ă, închis ă în sine, e gata s ă-şi părăseasc ă so ţul, dar renun ţă înainte ca el s ă-i fi ghicit inten ţiile şi se încadreaz ă în 'câmpul muncii'.” T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

28 A fost prietenul meu

România, 1961 regizor: Andrei Blaier operator: Alexandru Intorsureanu director de imagine: Constantin Simionescu Distribu ţia: Stefan Ciubotarasu George Demetru Stefan Mihailescu-Braila Victor Rebengiuc Silviu St ănculescu

“Un b ăie ţel de 12 ani î şi aminte şte de cel mai bun prieten al lui, de “nea Matei”, şi de evenimentele care i-au legat, pe amândoi, unul de cel ălalt. Prin influen ţa acestuia s-a apropiat de propriul s ău tat ă, şi tot datorit ă fericitei sale influen ţe, chirurgul Tudor şi-a reg ăsit iubita. Nea Matei este primul dintr-o serie de personaje “cheie fran ţuzeasc ă”, chintesen ţă a în ţelepciunii populare, iar întreg filmul 'scoate în eviden ţă ideea c ă cei mai înainta ţi oameni ai epocii noastre sunt comuni ştii'(extras din comentariile vremii)” T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

Furtuna România, 1960 regizor: Andrei Blaier, Sinisa Ivetici scenarist: Titus Popovici operator: Aurel Boian costume: Lidia Luludis director de imagine: Constantin Simionescu Mitzura Arghezi Ion Besoiu Jules Cazaban Stefan Ciubotarasu Benedict Dabija Silvia Popovici Nicolae Praida 29 Un mic or ăş el din Ardeal situat la grani ţă e amenin ţat, imediat dup ă 23 August, de o mare unitate hitlerist ă care trebuie re ţinut ă pân ă la evacuarea ultimei garnituri de tren din gar ă. Misiunea i-a fost încredin ţat ă locotenentului Oprea. O plac ă comemorativ ă va aminti de sacrificiul celor c ăzu ţi.

Portretul unui necunoscut România, 1960, dram ă regizor: Gheorghe Turcu, Andrei Calarasu scenarist: Gheorghe Turcu, Ion Hobana operator: Lupu Gutman muzica: Henri Malinealu Distribu ţia: Geo Barton (Eduard Comsa) Fory Etterle (Valerian) Lazar Vrabie (Codrul) Stefan Mihailescu-Braila Stefan Ciubotarasu Ioana Bulca

“Doi ofi ţeri de poli ţie ancheteaz ă cazul unei pictori ţe al c ărei cadavru a fost descoperit în Her ăstr ău. Depozi ţiile martorilor se contrazic. Dup ă so ţ, ea ar fi fost detracat ă, dar dup ă al ţii era o îndr ăgostit ă de art ă şi de via ţă . Vinovat e v ăduvul care tocmai furase “Portretul unui necunoscut”. Este un prim film poli ţist postbelic românesc.” T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

Telegrame România, 1959, comedie regizor: Gheorghe Naghi, Aurel Miheles scriitor: scenarist: Mircea Ştef ănescu compozitor: Mircea Chiriac operator: Ion Cosma scenograf: Liviu Popa costume: Hortensia Georgescu director de imagine: Ion Cosma, Jean Pierre Laz ăr

30 Distribu ţia: Grigore Vasiliu-Birlic (Cost ăchel) Jules Cazaban (Iord ăchel) Carmen St ănescu (Atenaisa) Costache Antoniu (avocatul statului) Alexandru Giugaru Marcel Anghelescu Stefan Ciubotarasu Vasilica Tastaman

Cu un an înainte de sfâr şitul veacului trecut, partidele politice ale României se preg ăteau de alegeri. Cost ăchel Gudur ău este liderul liberalilor dintr-un or ăş el din Moldova, cu şanse serioase în alegeri. Nepotul lui a divor ţat de frumoasa Atenaisa, care are o rela ţie amoroas ă cu Raul Grigora şcu, reprezentantul partidului conservator. Conform unui plan intrigant, cei doi ajung s ă se bat ă în public, motiv ce îngrijoreaz ă membrii guvernului. Alegerile se apropie şi aceast ă situa ţie compromi ţă toare trebuie s ă înceteze. Antonache Pamfil, avocatul statului, moare, oferind astfel solu ţia pentru concilierea cu opozi ţia. Cost ăchel accept ă postul, iar cele dou ă partide se împac ă în v ăzul lumii, în Pia ţa Independen ţei. Bătălia pentru un os gras va reîncepe dup ă alegeri.

Valurile Dun ării

România, 1959 regizor: Liviu Ciulei scriitor: Francisc Munteanu, Titus Popovici scenarist: Francisc Munteanu, Titus Popovici, Dumitru Carabat compozitor: Theodor Grigoriu operator: Grigore Ionescu costume: Florina Tomescu director de imagine: Giulio Tincu monteur: Rada Israil Distribu ţia: Lazar Vrabie (Toma) 31 Liviu Ciulei (Mihai) Irina Petrescu (Ana) Stefan Ciubotarasu Costel Constantinescu Benedict Dabija

"Cu un profund sentiment al naturii, regizorul s-a ostenit de a prinde pe pelicula sa cele mai frumoase şi mai ample peisaje fluviale, care ne odihnesc între dou ă scene de lupt ă dominate de mitraliere şi bombardamente. Singurul personaj feminin, din apriga tragedie, care întrupeaz ă pe eroica so ţie a cârmaciului de şlep, este o tân ără actri ţă din Bucure şti: Irina Petrescu. Când a venit s ă salute publicul, siluet ă tinereasc ă, sub ţire, într-o rochie alb ă, ne-am spus: dr ăgu ţă p ăpu şă ! Ei bine, aceast ă p ăpu şă ascundea în ea un remarcabil talent de tragedian ă:" - Jean Nicollien - 1960 ( Gazette de Lausanne )

"Nimic retoric, nici o replic ă în plus, un umor f ără efecte ieftine şi mai ales un admirabil portret de om hot ărât şi curajos, care va r ămâne viu în mintea spectatorilor mult ă vreme." - Eugen Barbu - 1960 ( Flac ăra )

Avalan şa România, 1959 regizor: Gheorghe Turcu scriitor: Horia Lovinescu operator: Lupu Gutman, Jean-Pierre Lazar costume: Ileana Oroveanu director de imagine: Ladislau Labancz monteur: Lucia Anton Distribu ţia: Marcel Anghelescu Stefan Ciubotarasu Gheorghe Maruta Sandu Sticlaru Boris Ciornei 32

“Locuitorii unui or ăş el de munte s ărb ătoresc cinci ani de existen ţă a combinatului metalurgic. Echipa de muncitori, care tocmai a terminat repara ţia funicularului distrus de o avalan şă , se gr ăbe şte la petrecere, dar cabana-sta ţie e acoperit ă de o nou ă pr ăbu şire de z ăpad ă. Numai solidaritatea celor din ora ş va învinge stihiile oarbe ale naturii.” T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

Erup ţia

România, 1957 regizor: Liviu Ciulei operator: Grigore Ionescu costume: Florina Tomescu director de imagine: Mircea Bodianu, Paul Bortnowski Distribu ţia: Graziela Albini Aurel Cioranu Stefan Ciubotarasu Benedict Dabija Dorin Dron Mihai Mereu ţă Lazar Vrabie

Ac ţiunea filmului se desf ăş oar ă în anii '50, într-o regiune petrolifer ă cu sonde p ărăsite, unde câ ţiva entuzia şti caut ă s ă readuc ă ţinutul la via ţă . "...puternic gust pentru plein-air. Spa ţiul este investit cu o func ţie dramatic ă; departe de a constitui un simplu fundal, peisajul ac ţioneaz ă ca un veritabil personaj în desf ăş urarea dramei colective şi a istoriilor individuale." - George Littera - 1989 (Secolul cinematografului)

33 Pas ărea furtunii

România, 1957, dram ă regizor: Dinu Negreanu scenarist: Petru Dumitriu operator: Andrei Feher costume: Gertruda Gorea, Nelly Merola director de imagine: Nelly Merola, Liviu Popa Distribu ţia: Mircea Albulescu Marcel Anghelescu Costache Antoniu Stefan Ciubotarasu George Demetru Paul Savage

“Adam ajunge la ocn ă acuzat c ă şi-ar fi ucis tovar ăş ii de pescuit în timpul unei furtuni, victim ă a scornelii fiului crâ şmarului care se însoar ă, silnic, cu Uliana. Elibarat dup ă r ăzboi, Adam devine comandantul navei de pescuit a “colectivei”. Dar furtuna îl surprinde din nou. Înotând la ţă rm, cu ultimele puteri, el o g ăse şte acolo pe Uliana.” T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

O mic ă întâmplare

România, 1957 regizor: Gheorghe Turcu operator: Jean-Pierre Lazar costume: Florina Tomescu director de imagine: Stefan Maritan Distribu ţia: Marcel Anghelescu Stefan Ciubotarasu Lohinszky Loránd 34 “Povestea unui ţă ran calic, me şter-drege-tot, care cump ără, pe 2 ra ţe, un fer ăstr ău mecanic de la fostul morar al satului ce abia aştepta s ă-i transfere celuilalt “chiaburia”. Comedie caustic ă de moravuri pornind de la un text de Sütö András, cu aparen ţă inocent ă inocent ă, dar cu un dinte ascu ţit împotriva dogmatismului. Libretul propune un captivant duel de mentalit ăţ i, iar scenografii imagineaz ă, sub pretextul batozei, o irezstibil ă juc ărie cinetic ă.” T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

Mândrie România, 1960 regizor: Marius Teodorescu operator: Alexandru Rosianu costume: Lidia Luludis director de imagine: Marcel Bogos, Stefan Maritan Distribu ţia: Geo Barton Stefan Ciubotarasu Constantin Codrescu Gheorghe Cozorici Victor Rebengiuc Ilinca Tomoroveanu

“Abia întors de la specializarea din U.R.S.S., inginerul Jurc ă – cu ani în urm ă simplu o ţelar - îl are ca şef pe viitorul s ău cumnat Botta, conduc ător energic, care a introdus şarjele rapide. Oţelarii îi atrag aten ţia c ă succesele u şoare l-au ame ţit, iar cuptoarele sunt supraînc ărcate. Pe baza experien ţei sovietice, Jurc ă propune repararea lor din mers, dar vanitosul şef nu-i apreciaz ă interven ţia. Ridicând problema form ării morale a “omului nou”, filmul prezint ă un colectiv care izbute şte s ă-l elimine pa şnic pe sabotor, semn c ă răzbiser ăm într-o epoc ă în care lupta de clas ă se mai lini ştise, l ăsând loc r ăzboiului dintre bine şi mai bine. Conflictul e rezolvat, totu şi, ca şi în surparea minei din Brigada lui Ionu ţ, lupta înver şunat ă din Râpa dracului sau erup ţia din filmul omonim, printr-un moment- limit ă ce contrasteaz ă cu pacea monoton ă a întregului film.” T. Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ). 35 Brigada lui Ionu ţ România, 1954 regizor: Jean Mihail operator: Ion Cosma costume: Giulio Tincu, Natiu Goldman, Oscar Huttner director de imagine: Giulio Tincu, Natiu Goldman, Oscar Huttner Distribu ţia: George Calboreanu Jules Cazaban Stefan Ciubotarasu Emanoil Petrut Constantin Ramadan

Film despre lupta minerilor, despre productivitate, la fel de viu şi de divertisant ca un manual de tehnologie. Datorit ă lui, îns ă, s-a p ăstrat, m ăcar fotografic, prezen ţa unora dintre marii actori ai teatrului românesc, ca şi, în rolurile principale ale tinerilor, viitoare vedete la primii pa şi." - Tudor Caranfil - 2002 ( Dic ţionar de filme române şti ).

Desf ăş urarea România, 1954 Distribu ţia: Stefan Ciubotarasu regizor: Paul Calinescu George Demetru scenarist: Toma Dimitriu operator: Wilfried Ott Ernest Maftei costume: Nicolae Teodoru Colea Rautu Filip Dumitriu Vasile Tomazian director de imagine: Filip Dumitriu Nicolae Teodoru

Ecranizare dup ă nuvela omonim ă de Marin Preda. "Desf ăş urarea r ămâne un adev ărat model de transpunere a unui text literar, de surprindere şi transfigurare a faptului de via ţă " - Ion Cantacuzino, 1976 (Cinematograful românesc contemporan). 36 TEATRU (roluri interpretate)

TEATRUL NA ŢIONAL IA ŞI

1. SIGNOR BRACOLLI, rolul Denis 2. CARTOFORII de Gogol, rolul Servitorului 3. NEAMUL ŞOIM ĂRE ŞTILOR, dramatizare de M.Sorbul dup ă Mihail Sadoveanu, rolul Tudor Şoimaru 4. ANCU ŢA, rolul birjarului 5. ŢARINA de Lengzel, rolul contelui Alexei Czerny 6. ÎNCURC Ă-LUME de A. de Herz, rolul Emil Strâmbuleanu 7. CRUCIFICA ŢII de Omer Popovici, rolul Tudor 8. EXTEMPORALUL, localizare de Gusty, rolul Directorului 9. HOCUS-POCUS de Goetz, rolurile Directorului de teatru şi Avocatul 10. ME ŞTERUL MANOLE, de Lucian Blaga, rolul Celui de-al VI-lea 11. DRACUL de Mihail Sorbul, rolurile conu Costache Guranda şi conu Dumitrache Mârza 12. RODIA DE AUR de Al. O. Teodoreanu şi Adrian Maniu, rolul Un boier 13. CLOPO ŢELUL DE ALARM Ă, rolul Bob 14. OMUL CU MÂR ŢOAGA de G. Ciprian, rolul Proprietarului 15. HO ŢII de Fr. Schiller, rolurile Karl şi Frantz Moor în acela şi spectacolul 16. MAI MULT DECÂT DRAGOSTE de K. Čsapek, rolul Kneidl 17. GAUDEAMUS de L. Andreev, rolul Onufri Nicolaevici 18. PROFESORUL STORITIN, rolul Savici 19. 13 CAN ŢONETE de V. Alecsandri, rolul Ion P ăpu şarul 20. O FEMEIE DAT Ă DRACULUI, rolul Raymond Tournier 21. OTRAVA de Emile Zola, rolul Poisson 22. ELISABETA, FEMEIA F ĂRĂ B ĂRBAT, rolul lui Fr. Bacon 23. NU TE MAI CUNOSC de Aldo Benedetty, rolul Paul 24. HAMLET de Shakespeare, rolurile Laert şi Spectrul 37 25. ONOAREA de Sudermann, rolul Muhling 26. TREI, ŞASE, NOU Ă..., rolul Muhling 27. VIFORUL de Delavrancea, rolul Trotu şanu 28. CIUTA de Victor Ion Popa, rolul lui Costea Moceanu 29. RĂZBUNAREA SUFLEURULUI de V.I.Popa, rolul Criticul 30. ŞCOALA CER ŞETORILOR de N.Kiri ţescu, rolul Parastas 31. S-A STINS CANDELA de N. Manolache, rolul Irimia Runcu 32. BĂTĂLIA de H.Bataille, rolul Un osta ş japonez 33. NECUNOSCUTA, rolul Fleuriot 34. DOI SERGEN ŢI, localizare de T. Mu şatescu, rolul Sergent Guillaume 35. RACHIERI ŢA de Ion Luca, rolul Radu 36. CHEMAREA CODRULUI de Diamandy, rolul Postelnic Iordache 37. MISS HOBBS, rolul Ofi ţer de Marin ă 38. MICUL WEBER, rolul Avocatului 39. UN ASASIN, rolul Procuratorului 40. FABIA de Sabou, rolul Jeanot 41. BAL MASCAT, rolul Angelino 42. NAPOLEON PRINTRE NOI, rolul lui Mussolini 43. TAIFUN de Joseph Conrad, rolul Un japonez 44. FEMEIA CARE ŞI-A CUMP ĂRAT UN B ĂRBAT, rolul Fontanelle 45. TRENUL FANTOM Ă, rolul comandantului 46. SOSESC DISEAR Ă de Tudor Mu şatescu, rolul Factorului 47. JOLLY JOCKER, rolul unui Dansator 48. MACBETH de Shakespeare, rolul Un ucigaş 49. BABA HÂRCA de Matei Millo, rolurile mo ş Gânju şi Chiosa 50. DATINILE de Mihail Sadoveanu, rolul Melchior 51. DATINILE de Sandu Telejean, rolul Mo ş Nicolae 52. SERENADA DIN TRECUT de Mircea R ădulescu, rolul Postelnic Stamate 53. NUNTA LUI FIGARO de Beaumarchais 54. BURSA NEAGR Ă de Isaia R ăcăciuni, rolul Un asistent 38 55. NOAPTEA REGILOR de Shakespeare, rolul Orsino 56. DOMNI ŞOARA NASTASIA de G.M. Zamfirescu, rolurile Vulpa şin şi Haimanaua 57. ACOLO, DEPARTE de Mircea Ştef ănescu, rolul Barbu 58. EA, EL ŞI CEL ĂLALT de La Fouchardière, rolul Alexis 59. ZÂZANIA de Charles Vildracq, rolul André Pain 60. VESTE BUN Ă de Mircea Ştef ănescu, rolul Riza 61. UN OM CARE D Ă PALME VIE ŢII de O. Desilla, rolul Nicula 62. PLICUL de Liviu Rebreanu, rolul N. Galan 63. FAGURI DIN MUN ŢII VRANCEI, de Tr. Gheorghiu, rolul Gelu Codru 64. ION CREANG Ă de S. Teleajen şi A. Pascu, rolul Ion Creang ă 65. CÂND IES PÂRAIELE de S. Teleajen, rolul Danubiu 66. BIMBA-BIMBA, revist ă de Ion Sava, câteva roluri episodice 67. ANDROCLES ŞI LEUL de B. Schaw, rolul C ăpitanului 68. RATA ŢII de Lenormand, rolul Muzicantului 69. UN, DOI, TREI de Fr. Molnar, rolul Antonio 70. D-AIA N-ARE URSUL COAD Ă, revist ă de Ion Sava, roluri episodice 71. BANII de Mirbeau, rolul Vicontele de Lafontenelle 72. SFÂR ŞITUL SODOMEI de Sudermann, rolul Krammer 73. OMUL F ĂRĂ IDENTITATE de V. Mardare, rolul Martorul 74. VISURI AMERICANE de Profira Sadoveanu, rolurile Diky şi Dansatorul de step 75. MADAME SANS-GÉNE de Sardou, rolul Lefebvre 76. MAMA de I. Morel, rolul Locotenentul 77. REGELE LEAR de Shakespeare, rolul Edgar 78. IVAN TURBINC Ă, dramatizare de A. Pascu, rolul Sf. Petru 79. O MIREAS Ă LA LOTERIE, dramatizare de C. Popa dup ă Hoffman, rolul lui Lenov 80. OEDIP de Sofocle, rolul tat ălui 81. ALLEGRO MA NON TROPO de I. Minulescu, rolul Titu Mic şoreanu 82. NEPOFTITUL, rolul Gauthier 39 83. BURGHEZUL GENTILOM de Molière, rolul Servitorului 84. OTHELLO de Shakespeare, rolul comandantului g ărzii 85. TOPAZE de Pagnol, rolul Laurent Verneuil 86. PE-AICI NU SE TRECE de Mircea R ădulescu, rolul Sentinela 87. CRIMA DE LA “UNIVERSAL”, rolul Albert Dac 88. FAUST de Goethe, rolul Valentin 89. CATIHE ŢII DE LA HUMULE ŞTI de I. I. Mironescu, rolul Zaharia 90. VLAICU VOD Ă de Davilla, rolul Groza Moldovanul 91. NAPOLEON ŞI FEMEILE, rolul Mare şal Durac 92. SURORILE AMAN de Sandra Cocor ăscu, rolul Mihai 93. O NOAPTE FURTUNOAS Ă de I.L.Caragiale, rolul Jupân Dumitrache 94. CONU LEONIDA FA ŢĂ CU REAC ŢIUNEA de I.L.Caragiale, rolul Leonida 95. NĂPASTA de I.L.Caragiale, rolurile Dragomir şi Ion nebunul 96. MIREASA DIN T ĂRĂSC ĂU de Otto Indig, rolul Endre 97. MIRTIL ŞI HLOE de G.Asachi, rolul Mirtil 98. SCENE DE STRAD Ă, rolul Vinet Jones 99. REVOLU ŢIE ÎN M ĂNĂSTIRE, rolul Poetului 100.HARAP ALB, dramatizare de Nella Stroescu, rolul Marelui ştiutor 101.DOMNI ŞOARA DE CIOCOLAT Ă, operet ă de R. Sculy şi A. Pascu, rolul Servitorului 102.GHEI ŞA, operet ă, rolul Un marinar 103.BANCA NEMO, rolul Un func ţionar cinstit 104.VÂNZ ĂTORUL DE P ĂSĂRI, operet ă, rolul primarului 105.CINE A UCIS?, rolul Martor

TEATRUL ION SAVA - IA ŞI 106.PECETEA BESTIEI de Kipling, rolul Glett 107.SISTEMUL DR-ULUI CATRAN, rolul Dr. Catran 108.CA LA IA ŞI, LA NIMENEA, revist ă de Ion Sava, roluri episodice

40 STAGIUNEA DE VAR Ă LA SL ĂNIC-MOLDOVA 109. CLOPO ŢELUL DE ALARM Ă, rolul Bob 110. MISS HOBBS, rolul Ofi ţerul de marin ă 111. MICUL WEBER, rolul Avocatul 112. BAL MASCAT, rolul Angelino

TEATRUL BARA ŞEUM – BUCURE ŞTI 113. AM UCIS, rolul Schmidt 114. HO ŢII DE CODRU ŞI HO ŢII DE ORA Ş, rolul Wolf

TEATRUL ALHAMBRA – BUCURE ŞTI 115. MARY DUGAN ESTE VINOVAT Ă?, rolul Pre şedintelui

TEATRUL COMEDIA – BUCURE ŞTI 116. MARELE DUHOVNIC de V. Eftimiu, rolul Tase 117. DOCTORUL KNOCH, rolul Bernard 118. NEGUSTORII DE GLORIE de Achard, rolul Maiorul 119. DOMNUL CASIER, prelucrare de Sic ă Alexandrescu, rolul Holub 120. ÎNVIEREA de L. Tolstoi, rolul Katiukin 121. O FEMEIE R ĂPIT Ă, rolul Asesorul 122. FURTUNA de Ostrovschi, rolul Tihon

TEATRUL VICTORIA – BUCURE ŞTI 123. TINERE ŢEA UNEI REGINE de Sil-Vara, rolul Robert Peel 124. O NUNT Ă CU REPETI ŢII, rolul Socrului presupus 125. KONTU ŞOVKA PALACE, rolul Proprietarului

TEATRUL ATENEULUI – BUCURE ŞTI 126. COLONIADE ŞI DELICATESE, rolul Cocordier

ÎN TURNEU CU TRUPA V. CRE ŢOIU 127. DRACUL de Mihail Sorbul, rolul Costache Guranda

TEATRUL DE STAT – ARAD 128. M-AM N ĂSCUT IERI, rolul Harry Blok 41 129. MINERI de M. Davidoglu, rolul B ălean 130. NUNTA de M. Davidoglu, rolul Ciclovan 131. O SCRISOARE PIERDUT Ă DE I.l.Caragiale, rolul Cet ăţ eanului turmentat 132. MEDICUL DE PLAS Ă, rolul Inspector general 133. ARGIL Ă ŞI POR ŢELAN de Grigulis, rolul Skudra 134. B ĂDĂRANII de C. Goldoni, rolul Lunardo 135. SACUL CU SURPRIZE de Mark Twain, rolul Hangiul 136. LUPII ŞI OILE de Ostrovschi, rolul Ciuganov 137. CU PÂINE ŞI SARE de L.Sebastian, rolul Pandelache 138. CONFRUNTAREA de Fra ţii Tur

TEATRUL MUNICIPAL – BUCURE ŞTI 139. VAD NOU de Maria banu ş, rolul secretarul 140. P ĂDUREA de Ostrovschi, rolul I.P. Vosmâbratov 141. C ĂRĂRI LINI ŞTITE, rolul Petre vân ătorul 142. OAMENI DE AZI de Lucia Demetrius, rolul chiaburului Cotoroiu 143. LIUBOV IAROVAIA de Trenier, rolul Zacotov 144. CUI I SE SUPUNE VREMEA de Fra ţii Tur, rolul Kromin 145. MITREA COCOR de Sonia Filip dup ă Mihail Sadoveanu, rolul Ghi ţă Lungu 146. LUMINA DE LA ULMI de H. Lovinescu, rolul Scriitorului b ătrân 147. AFACERI ŞTII de Tudor Şoimaru, rolul Teofil 148. ARCUL DE TRIUMF de Aurel Baranga, rolul Fanache Verzea 149. DRAGOSTE ÎN ZORI DE ZI, rolul Ivan Negrici 150. R ĂZVAN ŞI VIDRA de B.P.Ha şdeu, rolul Boier Sbierea 151. S Ă NU SPUI O VORB Ă MARE de A. de Musset, rolul Van Buk

TEATRUL NA ŢIONAL – BUCURE ŞTI 152. CETATEA DE FOC de Mihail Davidoglu, rolul Petre Ajorca 153. PATIMA DE SUB ULMI de Eugene O'Neill, rolul Cabot Ephraim 42

TEATRUL C.F.R. GIULE ŞTI – BUCURE ŞTI 154. MIREASA DESCUL ŢĂ de Sütö Andras, rolul Coci ş

TEATRUL DE STAT BOTO ŞANI 155. EMINESCU de Mircea Ştef ănescu, rolul Ion Creang ă

TEATRUL REGIONAL – BUCURE ŞTI 156. TRENUL BLINDAT 14-69 de Vsevolod Ivanov, rolul Ver şinin

TEATRUL DE COMEDIE – BUCURE ŞTI 157. PRIETENA MEA PIX de V.Em.Galan, rolul Mastacan 158. NUNT Ă LA CASTEL de Sütö Andras, rolul Madarara ş 159. CASA INIMILOR SF ĂRÂMATE de G.B. Shaw, rolul Căpitan Shotover 160. PROCESUL DOMNULUI CARAGIALE de Mircea Ştef ănescu, rolul unui jurat

TEATRUL MUNICIPAL – BUCURE ŞTI 161. CANIOTA de E. Labiche, rolul Champbourcy 162. SFÂNTU MITIC Ă BLAJINU de Aurel Baranga, rolul Mitic ă Blajinu 163. LIVADA CU VI ŞINI de A. Cehov, rolul Pi şcik Simeonov Borisovici 164. LUCEAF ĂRUL de Delavrancea, rolul Mogârdici 165. NOAPTEA E UN SFETNIC BUN de Al. Mirodan, rolul Cetera ş 166. VULPEA ŞI STRUGURII de G. Figueiredo, rolul Esop 167. OMUL CU ARMA de N. Pogodin, rolul Şadrin 168. VLAICU ŞI FECIORII S ĂI de Lucia Demetrius, rolul Vlaicu 169. ÎNTOARCEREA de Mihai Beniuc, rolul D ănil ă Bulz 170. AZILUL DE NOAPTE de Maxim Gorki, rolul Luca 171. OMUL CARE ADUCE PLOAIE de Richard Nash, rolul Tat ălui

43 172. RECOLTA DE AUR de Aurel Baranga, rolul Preotul satului 173. TREI GENERA ŢII de Lucia Demetrius, rolul Ioni ţă judec ătorul 174. HORIA de Mihail Davidoglu, rolul Vizitiul 175. TAKE, IANKE ŞI CADÂR de V.I. Popa, rolul lui Take 176. CE FEL DE OM E ŞTI TU? De Ana Novak, rolul Iano ş Madara ş 177. STRIGOII de H.Ibsen, rolul tâmplarului Engstrand 178. INTRIG Ă ŞI IUBIRE de Schiller, rolul Miller 179. IUBIRE PENTRU IUBIRE de W. Congreve, rolul Sir Simpson Legend

TEATRUL NA ŢIONAL – IA ŞI 180. O NOAPTE FURTUNOAS Ă de I.L.Caragiale, rolul jupân Dumitrache pentru s ărb ătorirea actorului N. Venia ş

TEATRUL T.V. 181. ARTA COMEDIEI de Eduardo de Filippo, rolul Parohul 182. LADA de Ion Sava, Prologul

TEATRUL MIC – BUCURE ŞTI 183. AMINTIREA A DOU Ă DIMINE ŢI DE LUNI de , rolul Guss.

Ştefan Ciobot ăra şu - Lupeni 44

TEATRU NA ŢIONAL RADIOFONIC

Baltagul pies ă de teatru

autor: Mihail Sadoveanu Colea Rautu Eliza Petr ăchescu Actor: Dumitru Furdui Emanoil Petrut Stefan Mihailescu-Braila Nicky Atanasiu Mihai Mereu ţă Sandu Sticlaru Regia muzical ă: Romeo Ion Manu Chelaru Alexandru Giugaru Regizor: Constantin George Calboreanu Moruzan Stefan Ciubotarasu

Criz ă în barou comedie Actor: Toma Caragiu Stefan Ciubotarasu

Produc ător: Domnica Ţundrea Regizor: Elena Negreanu

Hanul Ancu ţei adaptare dramatic ă autor: Mihail Sadoveanu Eugenia Popovici Actor: Amza Pellea Costache Antoniu Toma Caragiu Stefan Ciubotarasu Colea Rautu George Calboreanu Coca Andronescu

45 Ion adaptare dramatic ă autor: Liviu Rebreanu Coca Andronescu Actor: Stefan Ciubotarasu Ion Marinescu Mihai Mereu ţă Lucia Mure şan Regizor: Paul Stratilat Silviu St ănculescu

În pan ă adaptare dramatic ă

Actor: Carmen St ănescu Ion Manu Dem Savu Stefan Ciubotarasu Adaptare: Cristian Munteanu Fory Etterle Regizor: Elena Negreanu Ion Henter

Pădureanca adaptare dramatic ă autor: Ioan Slavici Regia muzical ă: Romeo Actor: Stefan Ciubotarasu Chelaru Produc ător: Domnica Ţundrea Regizor: Paul Stratilat

Take, Ianke şi Cadâr comedie autor: Victor Ioan Popa Actor: Stefan Ciubotarasu Jules Cazaban Octavian Cotescu Regizor: Alexandru Toscani

46 ,,Triumful talentului" şi ,,Cadou'' adaptare dramatic ă autor: Ion Luca Caragiale Paul Sava Actor: Aurel Cioranu

Stefan Ciubotarasu Adaptare: Ion Cojar Dumitru Furdui Regia muzical ă: Romeo Chelaru Carmen St ănescu Produc ător: Domnica Ţundrea Damian Crâ şmaru Regizor: Ion Vova Alexandru Giugaru Mircea Septilici Ursita adaptare dramatic ă

Actor: George Calboreanu Stefan Ciubotarasu Emil Hossu Dorin Varga Candid Stoica Produc ător: Domnica Ţundrea Regia muzical ă: Nicolae Neagoe

Vlaicu-Vod ă autor: Alexandru Davila Actor: Ion Pavelescu Olga Tudorache Stefan Ciubotarasu Regia muzical ă: Romeo Chelaru Adaptare: Mihnea Gheorghiu Regizor: Constantin Moruzan

BIBLIOGRAFIE

1. Alterescu, Simion: Actorul şi vârstele teatrului românesc , Editura Meridiane, Bucure şti, 1980. 2. Caranfil, Tudor: Dic ţionar de filme române şti , Editura Litera Interna ţional, Bucure şti-Chi şin ău, 2002. 3. Ciobanu, Mihai; Necula, Petru: DIC ŢIONARUL PERSONALIT ĂŢ ILOR VASLUIENE , Editura “Cutia Pandorei”, Vaslui, 2001. 4. Corciovescu, Cristina; Rîpeanu, Bujor T.: 1234 CINEA ŞTI ROMÂNI (ghid bio-filmografic), Editura Ştiin ţific ă, Bucure şti, 1996. 5. Leon, Aurel: Destinul unui artist: Ştefan Ciobot ăra şu, Editura Junimea, Ia şi, 1973.

Ştefan Ciob ătăra şu: “Credeau despre dân şii cu sunt nemuritori”

48