OBSERVATOR CULTURAL SUPLIMENT Funda]ia Ra]iu 30 de ani de lobby în Marea Britanie

Ion Ra]iu [i fiii s`i, Indrei (stînga) [i Nicolae (dreapta), la petrecerea dat` cu ocazia celei de-a optzecea anivers`ri (Londra, iunie 1997) „…în beneficiul

e la jum`tatea anilor ’70, tat`l meu, Ion neficiul poporului s`u, au fost cu siguran]` Ra]iu, a hot`rît s` se retrag` din lumea exclusiv al românilor“ factorii care l-au convins pe Ion Ra]iu s` în- Pafacerilor [i s`-[i investeasc` toat` fiin]eze Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie. energia în lupta împotriva regimului opresiv Înc` de la înfiin]are, scopurile Funda]iei din România [i pentru promovarea României Nicolae RA}IU sînt promovarea [i sus]inerea programelor [i a culturii române în Occident, mai ales c` educa]ionale [i de cercetare în domeniile stu- atunci nu se întrevedea c`derea dictaturii lui diilor culturale [i istorice, în special, româ- Ceau[escu sau a Cortinei de Fier. ne[ti, precum [i stimularea [i sprijinirea so- Ceea ce a construit tat`l meu în acei ani atunci –, în cazul în care nu sîntem de acord care tr`im“, a[a cum noteaz` în jurnalul s`u ciet`]ii civile în încerc`rile de a în]elege [i s-a dovedit a fi baza pentru ceea ce este cu planurile lui, putem s` ne schimb`m nu- în decembrie 1999, cu pu]in timp înainte s` aplica valorile [i principiile democratice în în- ast`zi Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie, în- mele de familie. Cum pute]i remarca, atît fra- ne p`r`seasc`. Tot atunci [i-a îmbun`t`]it [i treaga lume. fiin]at` în 1979 de p`rin]ii mei, Ion [i Elisa- tele meu, Indrei, cît [i eu, înc` mai purt`m recomand`rile c`tre Board, mai ales în pri- Sper`m c` îndeplinim în continuare beth Ra]iu. numele Ra]iu! vin]a dezvolt`rii Funda]iei: „în beneficiul ex- a[tept`rile foarte exigente ale familiei noastre R`sfoind recent jurnalele nepublicate ale Familia a participat activ înc` de la înce- clusiv al românilor, ca na]iune [i ca indivizi“. [i, mai ales, dorin]a lui Ion Ra]iu. lui Ion Ra]iu, am g`sit o not` din iunie 1978, put la organizarea [i sus]inerea activit`]ii Probabil c` ideea înfiin]`rii unei funda]ii Am încrederea c` materialele publicate cu un an înaintea înfiin]`rii funda]iei, în care Funda]iei. Board-ul organiza]iei este format care s`-i ajute pe românii talenta]i s`-[i rea- aici, eviden]iind proiectele culturale ale tat`l meu scrie despre planul s`u de a pune numai din membri ai familiei Ra]iu – Elisa- lizeze la maximum propriul poten]ial i-a venit Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie, v` vor în- bazele unei organiza]ii care s` „promoveze beth Ra]iu, Indrei Ra]iu, Ioana Ra]iu, Kitty lui Ion Ra]iu din amintirile despre Eforia fa- demna s` descoperi]i o parte important` a educa]ia [i cultura – în sensul mai larg al cu- Willis, Ileana Troiano-Tilea [i dr. Dan Dan –, miliei, prima funda]ie caritabil` deschis` la activit`]ii noastre, menite s` perpetueze vintelor“ [i care s` poat` publica [i finan]a în timp ce mie îmi revine onoarea de a fi Turda de preotul Basiliu Ra]iu în 1867. Pe mo[ternirea lui Ion Ra]iu. Sper c` aceste c`r]i [i studii de cercetare. Pre[edinte. De dou` ori pe an, Board-ul eva- lîng` ajutarea nevoia[ilor, Eforia oferea burse texte vor înlesni descoperirea modului admi- Îmi amintesc foarte bine momentul în lueaz` aplica]iile primite [i decide cî[tig`torii tinerilor români, pentru a-i ajuta s` mearg` rabil în care acest om, care [i-a dedicat toat` care tata ne-a invitat la mas`, pe fratele meu celor 100 de burse destinate tinerilor veni]i la studii. Mai tîrziu, la începutul secolului al via]a sus]inerii poporului s`u, a preg`tit în Indrei [i pe mine, s` ne anun]e ce a hot`rît. în Marea Britanie pentru studii postuniver- XX-lea, Eforia a contribuit la înfiin]area {colii detaliu, înainte de moarte, continuarea pe Ne-a spus – [i jurnalele îmi confirm` aminti- sitare [i pentru realizarea unor proiecte cul- de Arte [i Meserii din Turda. Primul pre[edin- termen lung a lucrurilor în care credea. rile – c` nu i-ar pl`cea ca organiza]ia s` se turale, [tiin]ifice sau destinate societ`]ii civi- te al Eforiei a fost dr. Ioan Ra]iu, ini]iator al numeasc` Funda]ia „Ion Ra]iu“, ci Funda]ia le. Memorandumului adresat împ`ratului Franz Ra]iu, accentuînd faptul c` toat` familia Ion Ra]iu a gîndit Funda]ia ca pe o orga- Iosef, prin care se cereau drepturi egale pen- Nicolae Ra]iu este pre[edintele Funda]iei urma s` participe [i s` contribuie la dezvol- niza]ie menit` „s` creasc` [i s` se înt`- tru românii din Transilvania [i Ungaria. Ra]iu din Marea Britanie. tarea ei. Glumind, ne-a spus [i c` noi – cei reasc`... în perpetuitate – în m`sura în care Istoria familiei, împreun` cu propria do- doi fii ai s`i, avînd pu]in peste 30 de ani perpetuitatea poate fi asigurat` în lumea în rin]` a tat`lui meu de a construi ceva în be- 

OBSERVATOR I nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT CULTURAL În data de 26 septembrie 1991, minerii adu[i de Miron Cozma în Bucure[ti (în timpul a ceea ce a r`mas în istoria re- cent` a României ca Cea de-a patra Mineriad`) p`trund în sala de [edin]e a Camerei De- puta]ilor. În mijlocul haosului, deputatul Ion Ra]iu ia cuvîn- tul, calmînd spiritele. SUPLIMENT

Ion Ra]iu  – de la on Ra]iu a fost o personalitate poliva- (6 iunie 1917 – 17 ianuarie 2000) lent`, bine cunoscut ca politician, om prima edi]ie pîn` ast`zi I de afaceri, avocat, jurnalist, scriitor [i filantrop. Ion Ra]iu a fost un constant [i nie liber`, democratic`. A jucat un rol de- fost un personaj întru totul aparte pe e[i- Ion Ra]iu s-a întors în România, în ia- acerb opozant al dictaturii comuniste din cisiv în înfiin]area Uniunii Mondiale a Ro- chierul politic românesc. Mul]i oameni l-au nuarie 1990, cu dorin]a de a fonda un co- România [i al lui Nicolae Ceau[escu. Ca mânilor Liberi. A fost ales pre[edintele simpatizat [i datorit` obiceiului s`u de a tidian na]ional independent – primul de la pre[edinte al Uniunii Mondiale a Români- acestei organiza]ii în cadrul primului purta întotdeauna papion. Dragostea sa c`derea comunismului. Pîn` pe 10 martie lor Liberi, vocea lui s-a ridicat de nenu- congres, ]inut la Geneva, în 1984. Imediat pentru acest obiect vestimentar l-a f`cut 1990, o instala]ie tipografic` a fost montat` m`rate ori împotriva abuzurilor puterii de dup` aceea, a început s` publice Românul s` fie cunoscut în toat` ]ara ca „Domnul în subsolul Teatrului Na]ional din Bucu- la Bucure[ti. Liber/ The Free Romanian, un ziar lunar Papion“. Dar „Domnul Papion“ a fost privit re[ti – singurul spa]iu suficient de mare Jurnalist de pres` [i radio, autor al mul- cu edi]ii în român` [i englez`. Acest ziar a nu numai cu simpatie, ci [i cu admira]ie g`sit, astfel încît s` fie îndeplinite toate nor- tor volume politice, precum [i al unor piese fost, în cuvintele lui Ion Ra]iu, „locul unde pentru calmul s`u perfect [i pentru pute- mele legale. Guvernarea Iliescu a emis ime- de teatru, Ion Ra]iu a fost [i un om de afa- am putut prezenta problemele României; rea de a impune lini[te [i respect – dup` diat un ordin de evacuare [i a întrerupt ceri de succes, în domeniul transporturilor aici am antamat [i discutat toate proble- cum a dovedit [i în timpul mineriadei din func]ionarea utilit`]ilor, împiedicînd, ast- maritime [i al imobiliarelor. Imediat dup` mele majore [i le-am prezentat întregii septembrie 1991, cînd minerii au ocupat fel, apari]ia ziarului înainte de alegerile din Revolu]ia din 1989, s-a întors în România lumi libere. Românul Liber a fost primit, [i Camera Deputa]ilor în mar[ul lor spre 10 mai. În 13-14 iunie 1990, minerii au pentru a continua lupta împotriva r`m`- este primit în continuare [în 1990], de Pia]a Victoriei. distrus tot echipamentul existent. Insta- [i]elor elitei comuniste. A fost ales deputat toate cancelariile occidentale, de toate ma- Dup` o scurt` suferin]`, Ion Ra]iu a la]ia tipografic` a fost apoi mutat` în în Parlamentul României, reprezentînd Mu- rile ziare, [i am avut nenum`rate articole murit la Londra, pe 17 ianuarie 2000, în- cl`direa din Calea Plevnei [i prima edi]ie a nicipiul Cluj [i, apoi, Arad, devenind dup` preluate“. conjurat de familie. Conform dorin]elor ziarului a ap`rut pe 10 mai 1991. Cotidia- aceea vicepre[edinte al Camerei Deputa]ilor. Dup` întoarcerea în România, în 1990, sale, a fost înmormîntat în ora[ul natal, nul s-a impus, apoi, foarte repede drept un Ion Ra]iu a candidat, de asemenea, la Ion Ra]iu a fost nominalizat candidatul la Turda. Cortegiul funerar a num`rat mai ziar obiectiv, nepartizan, con]inînd [tiri pre[edin]ia României [i a fost un ambasa- pre[edin]ie al Partidului Na]ional }`r`- mult de zece mii de persoane. impar]iale [i comentarii. Mul]i dintre cei dor neoficial al României, negociator al inte- nesc, Cre[tin [i Democrat (PN}-CD), în ca- mai cunoscu]i ziari[ti, caricaturi[ti, anali[ti gr`rii ]`rii sale în structurile NATO. drul primelor alegeri libere de dup` c`-  [i oameni de pres` de azi au înv`]at mese- Ion Ra]iu s-a n`scut la Turda, pe 6 derea regimului comunist. Cu toate c` a Credo-ul democratic rie la Cotidianul. În 2002, Cotidianul a fu- iunie 1917. A absolvit Dreptul la Cluj [i intrat în Parlament, servindu-[i ]ara cu de- al lui Ion Ra]iu zionat cu Academia Ca]avencu [i mai tîrziu apoi a intrat în armat`, studiind la {coala votament mul]i ani, Ion Ra]iu a suferit o a fost absorbit de Grupul Media Realitatea. de Ofi]eri de Artilerie. În aprilie 1940 a in- dezam`gire în urma insuccesului din ale- „Chintesen]a democra]iei se poate ex- Ziarul Cotidianul a ap`rut pentru ultima trat în serviciul diplomatic [i a fost trimis gerile preziden]iale. Chiar [i în ziua de azi, prima într-o singur` fraz`: voi lupta pîn` oar` în variant` tip`rit` în decembrie 2009. la Londra, pe postul de cancelar diurnist mul]i români î[i amintesc de el cu simpa- la ultima mea pic`tur` de sînge ca s` ai al Lega]iei române, sub conducerea minis- tie, numindu-l „cel mai bun pre[edinte pe dreptul s` nu fii de acord cu mine.“ Fraza a  trului plenipoten]iar Viorel V. Tilea. La care România nu l-a avut“. fost rostit` pentru prima oar` într-un in- C`r]ile lui Ion Ra]iu pu]in` vreme dup` sosirea sa în Anglia, Prin felul s`u de a fi, deschis [i blajin, terviu luat de Emanuel Valeriu pentru Te- odat` cu alierea României cu puterile Axei, prin manierele elegante, impecabile [i sti- leviziunea Român` [i difuzat cînd Ion Jurnalist extrem de prolific, Ion Ra]iu a tîn`rul Ra]iu a demisionat [i a ob]inut azil lul s`u de extrac]ie britanic` – pentru a nu Ra]iu era în campanie electoral` pentru scris [i cîteva c`r]i despre subiectele sale de politic în Marea Britanie. A cî[tigat o burs` men]iona idealurile sale înalte [i munca func]ia de pre[edinte, în primele alegeri de- interes: influen]a Uniunii Sovietice, demo- [i [i-a continuat studiile, de data aceasta neobosit` pentru binele ]`rii –, Ion Ra]iu a mocratice din România, în mai 1990. cra]ia [i – bineîn]eles – România. Prima sa {tiin]ele Economice, la St. John’s College carte a fost Policy for the West, Harvill, Lon- din Cambridge. În 1945 s-a c`s`torit, la dra, 1957. A fost urmat` de Contemporary Londra, cu Elisabeth Pilkington. Ion Ra]iu, coborînd din , Foreign Affairs Publishing, Londra, Dup` venirea la putere a comuni[tilor avion la Aeroportul Otopeni, 1975. Aceasta a fost publicat` concomitent în România, în 1947, Ion Ra]iu a ales s` la revenirea în România, în francez`, cu titlul La Roumanie d’au- r`mîn` în exil la Londra. Înc` din timpul pentru prima dat` dup` jourd’hui, Grassin, Paris, 1975, în polonez` – celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, s-a aproape 50 de ani, în ia- Rumunia Wspolczesna, Polonia Book Fund, al`turat luptei împotriva totalitarismului nuarie 1990 London, 1975, [i în român`, ca România de de orice culoare politic`, contribuind la for- ast`zi, Londra, 1977 (republicat` în 1990 de marea Central European Student and Editura Românul Liber la Londra). În 1986, Youth Society. Ion Ra]iu a lansat Moscow Challenges the Spre sfîr[itul anilor 1950, Ion Ra]iu a World, The Sherwood Press, Londra. Dup` început s` publice pe cont propriu Presa întoarcerea în România, a publicat volumul Român` Liber` (The Free Romanian Press), Cine m` cunoa[te în ]ar` a[a cum sînt, Edi- un buletin de [tiri s`pt`mînal. A colaborat tura Progresul Românesc, Bucure[ti, 1991, în mod constant cu serviciul român al o scurt` autobiografie menit` s` contracare- BBC, cu Radio Europa Liber` [i cu Vocea ze campania de dezinformare lansat` la în- Americii. În 1957, a publicat Policy for the ceputul anilor ’90 de guvernarea provizorie West, o carte de mare succes prin care a (ex-comunist`). O alt` carte publicat` de Ion criticat atitudinea Occidentului fa]` de Ra]iu a fost Clive [i Anna, Editura Progresul Uniunea Sovietic` [i comunism. Românesc, Bucure[ti, 1995 – traducerea în În 1975, anul în care a publicat Con- limba român` a piesei sale de teatru, cu su- temporary Romania, Ion Ra]iu a decis s`-[i biect politic, Templeton, scris` în 1958. dedice toat` energia luptei pentru o Româ- 

II OBSERVATOR CULTURAL SUPLIMENT nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 Ce-am f`cut în SUPLIMENT ultimii nou` ani?

a începutul anului 2002 m-am sta- Ramona MITRIC~ recep]ii la vizite ale unor grupuri de tineri bilit la Londra. {i de atunci lucrez în curatori [i manageri culturali. L domeniul promov`rii culturii româ- Dac` am un regret, acesta este c` nu ne în Marea Britanie, ca director al Fun- am apucat s` îl cunosc mai îndeaproape da]iei Ra]iu [i al Centrului Cultural Româ- pe Ion Ra]iu. L-am întîlnit cu cîteva ocazii nesc din Londra. oficiale, f`r` a avea [ansa de a discuta cu Ace[ti nou` ani au urmat altor cinci el, din p`cate. Îmi amintesc c` am fost im- ani de lucru în acela[i domeniu, [i anume: presionat` de incredibila energie pe care o doi ani ca ata[at cultural la Ambasada Ro- radia în jurul lui. mâniei din Londra (1999-2001) [i anterior, Ajungînd s` lucrez pentru Funda]ia al]i trei, ca director de PR la Funda]ia Cul- Ra]iu, îns`, am început s`-l cunosc pe Ion tural` Român` din Bucure[ti (1996-1999). Ra]iu prin intermediul jurnalului s`u, al A[adar, dup` anii de promovare cultural` arhivei, al c`r]ilor sale. Mi-am dat seama la nivel interna]ional, în slujba statului c` se cunosc prea pu]ine lucruri despre român, am trecut „de partea cealalt` a ba- acest om extraordinar [i despre munca sa ricadei“, [i anume: în sistemul privat din de o via]` pentru ]ara de care a fost Marea Britanie. desp`r]it atît de mult` vreme. Pentru mine Astfel c`, la începutul lui 2002, în a fost o revela]ie s` descop`r „Cele zece po- urma termin`rii premature a postului di- runci ale exilului românesc“, pe care le-a plomatic de la Londra [i dup` trei luni pe- citit la primul congres al Uniunii Mondia- trecute la Bucure[ti (pentru un proiect al le a Românilor Liberi, la Geneva, în 1984. Funda]iei „“, comisionat de Aceste porunci, la fel de relevante acum, Prin]ul Charles), am avut [ansa s` revin la ca [i atunci, mi-au ar`tat c` dragostea Londra pentru a începe slujba la Funda]ia pentru România se demonstreaz` cel mai Ra]iu. bine nu prin texte patriotarde, ci prin cî[ti- În paralel cu administrarea burselor garea de noi prieteni printre to]i cei inter- funda]iei [i preg`tirea [edin]elor Board- esa]i de România, indiferent de ]ara [i ului, am început lucrul, pe baz` de volun- Ramona Mitric`, regizorul de teatru [i film Sir Richard Eyre [i Nicolae Ra]iu, cu oca- na]ionalitatea din care provin. De aseme- tariat, pentru Centrul Cultural Românesc zia deschiderii oficiale a celei de-a cincea edi]ii a Festivalului de Film Românesc nea, Ion Ra]iu ne îndemna s` renun]`m la de la Londra pe care l-am preluat, în cele de la Londra (aprilie 2008) criticarea, fie ea [i „constructiv`“, a efortu- din urm`. Centrul func]ioneaz` înc` din rilor celorlalte organiza]ii române[ti – pen- 1994 ca asocia]ie nonguvernamental` ce tru c` orice critic` trebuie „s` se afirme promoveaz` programe culturale române[ti, Funda]ie: „The sky is the limit“. A[adar... le primim [i lucreaz` pentru ProPatrimo- prin fapt`, f`cînd mai mult [i mai bine“. men]ine leg`turi cu comunitatea româ- mîn` liber`. {i responsabilit`]i pe m`sur`! nio (o funda]ie condus` de arhitectul Cu toate c` anul acesta s-au împlinit neasc` din Marea Britanie, faciliteaz` {erban Cantacuzino, care se ocup` cu pro- zece ani de la moartea sa, îmi place s` cred schimburi culturale între Marea Britanie  tejarea patrimoniului românesc); Irina Io- c`, de acolo de unde se afl`, Ion Ra]iu [i România [i func]ioneaz` ca punct de in- Îmi trebuia nescu se ocup` de Departamentul de zîmbe[te mul]umit, [tiind c` munca sa forma]ii [i baze de date. (Detalii la: www. o echip` Media [i PR; Eugen Androne se ocup` de este continuat`, atît în Marea Britanie, cît romanianculturalcentre.org.uk.) administra]ie [i ajut` la managementul [i în România [i în Statele Unite. Acesta Nu mi-a luat foarte mult timp s` Pentru c` voiam s` extind vizibilitatea evenimentelor în sine; Tudor Pris`cariu este unul dintre motivele pentru care, în înv`] c` sistemul în care func]ionam [i activit`]ile Funda]iei [i ale Centrului este designerul site-ului Centrului Cultu- fiecare an, prefer`m ca în locul unei come- acum era liber, flexibil, independent, Cultural, aveam nevoie de o echip`. Am în- ral [i al Festivalului de Film Românesc, mor`ri, s` s`rb`torim via]a [i împlinirile creativ, iar sus]inerea financiar` nu lip- ceput, a[adar, s` caut voluntari. {i, pe tot fiind, în acela[i timp, [i fotograful nostru sale printr-o recep]ie la care particip` sea. Am reu[it s` trec în scurt` vreme parcursul acestor nou` ani, una dintre oficial; Lauren]iu Garofeanu se ocup` cu membrii familiei, precum [i bursieri, fo[ti peste temerile unui nou început, în spe- preocup`rile importante [i constante a filmarea evenimentelor [i editarea video- bursieri [i parteneri de proiect ai Funda]iei cial dup` ce am descoperit c` accentul r`mas construirea unei echipe de volunta- rapoartelor noastre; scriitorul [i istoricul Ra]iu. În ultimii trei ani, evenimentul s-a se punea nu pe îndeplinirea unui plan ri. Am reu[it, cu ajutorul familiei, al prie- Mike Phillips este moderatorul seriei transformat în Petrecerea Papionului, o zi de munc` în care trebuie bifate eveni- tenilor apropia]i [i al bursierilor no[tri, s` noastre de prezent`ri [i seminarii „Culture în care acest obiect vestimentar, cu care mente prestabilite printr-o strategie de construiesc o echip` de profesioni[ti pasio- Power“ [i, de asemenea, corector [i editor Ion Ra]iu înc` este identificat în România, promovare gîndit` departe de „locul fap- na]i, inspira]i, loiali [i integri. de text. {i, nu în ultimul rînd, îl num`r`m este purtat de to]i participan]ii. tei“, ci pe creativitate neîngr`dit` de Echipa de baz` este compus` din zece în echipa noastr` pe Nicolae Ra]iu (pre[e- Sper din tot sufletul c`, prin tot ceea ce considerente politice [i pe atragerea tu- persoane, al`turi de care lucreaz` mai dintele Funda]iei!), constant consilier, co- facem, sîntem la în`l]imea a[tept`rilor turor celor interesa]i de „fenomenul ro- mul]i voluntari [i interni în cadrul diferite- rector de text [i gazd` a evenimentelor celui care a spus: „Voi lupta pîn` la ultima mânesc“, indiferent de na]ionalitate, în lor noastre programe. Astfel, Mihai Rî[no- noastre. În ritmul acesta, tot ceea ce-mi mea pic`tur` de sînge ca s` ai dreptul s` spiritul muncii întreprinse de Ion Ra]iu veanu este designer-ul „in house“, ocupîn- r`mîne de f`cut este s` ac]ionez ca mana- nu fii de acord cu mine“. pre] de 50 de ani. du-se, de asemenea, [i de coresponden]` ger al echipei de lucru, s` o men]in activ` Bineîn]eles, m-a ajutat foarte mult fap- [i management de eveniment împreun` cu prin aducerea de noi idei [i programe [i Ramona Mitric` este director tul c` am beneficiat de sprijinul constant mine; Dan Mitric` a creat bazele de date [i prin feedback obiectiv. În acest fel, reu[im al Funda]iei Ra]iu/ al pre[edintelui Funda]iei Ra]iu, Nicolae men]ine site-ul Funda]iei Ra]iu; Laura s` mergem cu toat` viteza înainte, navi- Centrului Cultural Românesc. Ra]iu, care mi-a pus în vedere un singur Laz`r administreaz` bazele de date, proce- gînd prin programe [i evenimente diverse: lucru, atunci cînd am început munca la seaz` toate aplica]iile de finan]are pe care de la festivaluri de film la seminarii [i de la 

Au fost citite de Ion Ra]iu în 1984 la Geneva, la primul 6. Nu-l critica niciodat`, nici m`car „prietene[te“, pe Congres al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL). Cele 10 porunci ale românul care se str`duie[te s` apere sau s` promoveze Chiar dac` denumirea de „exil românesc“ nu se mai aplic` cauza na]ional`. F` tu mai bine. ast`zi românilor care tr`iesc în afara României (atît 7. Nu aduce nici o critic`, nici m`car „constructiv`“, situa]ia din ]ar`, cît [i cea din diaspora fiind foarte diferite exilului românesc semenului t`u care lupt`. Critica ta s` se afirme prin de cele din anul 1984), acest crez este înc` actual. Subli- fapt`; f`cînd mai mult [i mai bine decît face el. niaz`, înainte de toate, faptul c` trebuie s` fim mîndri de 8. Fii totdeauna con[tient c` gelozia, invidia [i calom- ceea ce sîntem [i de locurile din care venim. Vorbe[te, apoi, 2. Afirm`-]i dragostea pentru patrie de cîte ori ai oca- nia constituie ultimul refugiu al omului frustrat [i slab despre respectul de sine [i despre respectul fa]` de ceilal]i. zia. Nu pentru c` e[ti [ovin, ci pentru c` dore[ti s`-i care nu mai are nici ]ar` [i nici pozi]ie în societate. Nu te Ne încurajeaz` s` colabor`m, s` facem ceea ce putem, po- sluje[ti pe cei r`ma[i acas`. l`sa prad` acestor sentimente inferioare. trivit propriilor noastre puteri, pentru ]ara noastr`. S` nu 3. Ap`r` drepturile poporului român în totalitatea lui: 9. Opune-te numai celor care guverneaz` la Bu- critic`m eforturile celorlal]i, ci s` încerc`m s` impunem un nu reg`]eni, transilv`neni, basarabeni, b`n`]eni, timo- cure[ti, pentru c` ei siluiesc voin]a poporului român. exemplu prin ceea ce facem [i prin felul în care facem acele ceni, aromâni sau megleni]i. To]i sîntem români. Opozi]ia fa]` de eforturile altor patrio]i români este iro- lucruri. 4. Ajut`-]i compatrio]ii: din mult-pu]inul ce-l ai, d`-]i sire de energie. 1. Fii mîndru c` e[ti român. Afirm`-te întotdeauna ca tainul; nu-l precupe]i. 10. F` ceva pozitiv pentru ]ara ta, pentru ]ara din atare. Sîntem un popor nobil, vechi. Civiliza]ia are 5. Sus]ine institu]ii române[ti din diaspora, oricît de care te tragi [i pentru compatrio]ii t`i, oricît de modest r`d`cini adînci în p`mîntul ]`rii noastre. modeste [i imperfecte ar fi. sau neînsemnat; dar f`-o în fiecare zi.

OBSERVATOR III nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT CULTURAL Elisabeth Ra]iu [i violonistul {erban Lupu în timpul întîlnirii anuale a Funda]iei Ra]iu, 16 octombrie 2010. În anii ’80, excep]iona- lul muzician român {erban Lupu a ajuns la Londra pentru a studia la {coala de Muzic` Guildhall. Pianista Lory Wallfisch, care îi cuno[tea talentul, [i-a dat seama c` vioara la care cînta nu era pe m`sura ta- lentului s`u [i i-a scris lui Ion Ra]iu, cerîn- du-i ajutorul. Acesta a fost de acord ime- diat [i, în scurt timp, a achizi]ionat pentru {erban Lupu o vioar` „Nicolo Gagliano“

SUPLIMENT realizat` în anul 1760. {erban Lupu, care este acum profesor la Conservatorul din , cînt` în continuare la acest instru- ment valoros.

Funda]ia Ra]iu

Înfiin]at` în 1979 la Londra, de c`tre Ion lor culturali români. Obiectivul Bursei „Ga- [i Elisabeth Ra]iu, pentru a promova [i briela Tudor“ este de a oferi oportunit`]i de sus]ine înv`]`mîntul [i cercetarea în dome- din Marea Britanie perfec]ionare profesional` la nivel european niul culturii [i al istoriei poporului român, tinerilor manageri culturali din România [i Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie acord` terior admiterii la o form` de înv`]`mînt su- Funda]iei Ra]iu [i alocarea fondurilor des- de a crea noi contacte între scena cultural` în prezent peste 100 de burse anual pentru perior. tinate realiz`rii produc]iei cinematografice. româneasc` [i cea britanic`. Bursa, în va- studii de masterat [i doctorat în Marea Bri- Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie ofer` Au prioritate aplica]iile primite din partea loare de 2.500 de lire sterline, se va derula tanie, programe de cercetare în domenii va- anual sprijin financiar [i pentru implemen- liber-profesioni[tilor [i a produc`torilor in- în Marea Britanie în perioada iunie-iulie riate [i proiecte româno-britanice care se tarea unor proiecte independente [i inova- dependen]i. În Marea Britanie, cî[tig`torul 2011 [i va consta într-un stagiu de forma- desf`[oar` în România [i Marea Britanie. toare, în special în România, pentru dezvol- este responsabil pentru stabilirea tuturor re profesional` cu o durat` de patru s`pt`- Funda]ia Ra]iu sus]ine [i finan]eaz` tarea artei [i civiliza]iei române[ti, pentru detaliilor privind cazarea [i traiul de zi cu zi. mîni. Bursierul va beneficia de un program mai multe organiza]ii independente, atît în valorificarea patrimoniului, pentru consoli- Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie poate de mentorat pe toat` perioada stagiului. Marea Britanie, cît [i în România. În Marea darea societ`]ii civile, a democra]iei [i pen- oferi, la cerere, consultan]` în privin]a me- Prima burs` Gabriela Tudor a fost oferit` Britanie, Funda]ia g`zduie[te [i finan]eaz` tru protejarea mediului înconjur`tor. Pro- diului profesional din cinematografia brita- Corinei Bucea, managerul Fabricii de Pen- Centrul Cultural Românesc de la Londra, iectele sînt evaluate periodic de conducerea nic`. Logoul Funda]iei Ra]iu din Marea Bri- sule, centru independent de art` contempo- Funda]ia ProPatrimonio pentru conserva- Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie. tanie [i men]iunea STEPdoc trebuie s` ran` din Cluj. rea patrimoniului din România, organiza]ia apar` pe genericul documentarului realizat. de caritate Relief Fund for România [i {coa-  Cî[tig`tori ai grantului de mobilitate, de la  la Româneasc` de Cultur` [i Civiliza]ie. În STEPdoc instituirea lui [i pîn` în prezent, au fost Manageri România, Funda]ia finan]eaz` Centrul cinea[tii: Adina Pintilie [i Corina Radu culturali români Ra]iu pentru Democra]ie din Turda [i Grant de mobilitate anual în valoare de (2007), Matei Alexandru Mocanu (2008) [i la Londra Funda]ia Ra]iu România din Bucure[ti. 1.500 de lire sterline al Funda]iei Ra]iu din Miruna Boruzescu (2009). Printre proiectele organizate [i finan]ate Marea Britanie, destinat stimul`rii filmului Alte cinci candidaturi dintre cele trimise de Funda]ie se num`r`: Festivalul de Film documentar românesc. Grantul se acord`,  pentru acordarea Bursei „Gabriela Tudor“ Românesc de la Londra, Premiul pentru de preferin]`, tinerilor cinea[ti la începutul Bursa vor fi selectate pentru programul „Manageri Traducere din Poezia European` „Corneliu carierei, pentru proiecte specifice de cerce- „Gabriela Tudor“ pentru culturali români la Londra“, un program M. Popescu“, seria de conferin]e „Culture tare în Marea Britanie [i pentru stabilirea management cultural lansat în 2010 de Funda]ia Ra]iu din Marea Power“, expozi]ii de fotografie, publica]ii unor rela]ii profesionale cu organiza]ii bri- Britanie pentru revigorarea managementu- electronice, editarea jurnalelor lui Ion Ra]iu tanice din domeniu, în scopul dezvolt`rii Funda]ia „Gabriela Tudor“ [i Funda]ia lui cultural din România, prin stabilirea din perioada de exil, 1940-1989. unor proiecte de cooperare. Acordarea gran- Ra]iu din Marea Britanie vor acorda în 2011 unor rela]ii profesionale care s` permit` Detalii la: www.ratiufamilyfoundation.com tului de mobilitate nu implic` din partea o a doua burs` anual` destinat` manageri- preg`tirea unor noi proiecte de colaborare [i www.romanianculturalcentre.org.uk. cu mediul cultural britanic. Programul este  Bursele Funda]iei Ra]iu sînt acor- realizat cu sprijinul Visiting Arts, ProFusion date anual tinerilor români afla]i la studii în International Creative Consultancy, precum Marea Britanie, indiferent de domeniul lor [i al Centrului Cultural Românesc de la de interes. Bursele ofer` [ansa tinerilor Londra. Participan]ii la edi]ia 2010 a pro- proasp`t licen]ia]i sau profesioni[tilor la în- gramului sînt: Bogdan Georgescu (Bucu- ceputul carierei s` dobîndeasc` noi compe- re[ti, regizor [i dramaturg, ini]iator al pro- ten]e [i aptitudini. Pentru acordarea aces- gramului de teatru comunitar [i art` impli- tor burse au loc dou` sesiuni de selec]ie pe cat` – Tanga Project, precum [i membru an, termenele-limit` pentru înscriere fiind: fondator al Ofensivei Generozit`]ii), Irina- 15 ianuarie [i 15 august. Rezultatele sesiu- Andreea Malcea (Bucure[ti, Institutul Cul- nilor de selec]ie sînt anun]ate în maximum tural Român, Direc]ia Arte Vizuale), Mirela 90 de zile lucr`toare de la data termenului N`st`sache (Bucure[ti, teatrolog, secretar limit`. Bursele sînt acordate pentru studii literar la Teatrul Mic, coordonator Pres` [i postuniversitare, doctorale sau de speciali- Rela]ii Publice la Festivalul Na]ional de Tea- zare, pentru proiecte de cercetare acade- tru, ini]iator al www.textextract.ro, website mic`, particip`ri la conferin]e sau mobilita- dedicat tinerilor dramaturgi români), Andra- te profesional`. Profilul candidatului ideal da Vaida (Timi[oara, manager cultural liber este definit de excelen]` academic` sau pro- profesionist, specializat` în politici cultura- fesional`; dorin]a de a reveni în ]ar` [i de a le europene [i arte vizuale), Monica Zårna contribui la dezvoltarea socio-economic` a (Arad, specializat` în afaceri culturale euro- României, prin implementarea cuno[tin- pene, unul dintre produc`torii festivalurilor ]elor dobîndite în Marea Britanie; calit`]i de de Teatru Underground [i Euromarionete). lider. Aplican]ii trebuie s` urmeze indepen- dent procesul de înscriere în cadrul unei  institu]ii de înv`]`mînt britanice, Funda]ia Bursa Ra]iu Ra]iu neputînd oferi sprijin sau asisten]` în la Universitatea Kent alegerea programelor de înv`]`mînt sau în comunicarea cu reprezentan]ii oficiali ai Nicolae Ra]iu primind Premiul UNITER de la , ca recunoa[tere a sprijinului Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie [i acestor institu]ii. Bursele sînt acordate ul- acordat de Funda]ia Ra]iu programului „Arti[tii pentru arti[ti“ (aprilie 2004) Universitatea Kent ofer` anual, în partene-

IV OBSERVATOR CULTURAL SUPLIMENT nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 diat-o cu diferite ocazii. Arhiva este catalo-

gat` [i depozitat` în sediul de la Londra al SUPLIMENT Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie.

 Arhiva Viorel Tilea

Viorel Tilea CBE (1896-1972) a fost di- plomat român, cunoscut îndeosebi pentru de]inerea mandatului de ambasador în Marea Britanie în timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial (din 1938 pîn` în 1940). A fost trimis la Londra dup` o carier` diploma- tic` de succes, care l-a purtat de la Confe- rin]a de Pace de la Paris din 1919, la postul de secretar al prim-ministrului Alexandru Vaida-Voevod [i diverse func]ii în guverne succesive. Cînd România s-a aliat cu Ger- mania în 1940, Viorel Tilea a demisionat [i a cerut azil politic în Anglia. A murit în An- glia, în 1972. Viorel Tilea a fost unchiul lui Ion Ra]iu [i, fiind la Londra, [i-a invitat ne- potul s` lucreze pentru Ministerul Afacerilor Externe al României. Aceast` [ans` l-a adus pe tîn`rul Ion Ra]iu la Londra ca secretar de lega]ie, în aprilie 1940. Documentele [i co- responden]a lui Viorel Tilea se afl` în pose- Scriitorul [i istoricul Mike Phillips [i actorul Constantin Chiriac, directorul Teatrului Na]ional „Radu Stanca“ din Sibiu, la Liverpool sia Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie. Do- (noiembrie 2008). Funda]ia Ra]iu a fost unul dintre coorganizatorii acestui proiect (împreun` cu ProFusion International Creative Consul- cumentele sînt datate începînd cu anul tancy, condus de Mike Phillips), care a adus pentru prima dat` un teatru din România la Liverpool, în cadrul manifest`rilor din progra- 1918, de[i exist` [i acte oficiale mai vechi, mul de schimburi culturale dintre cele dou` Capitale Culturale Europene – Sibiu 2007 [i Liverpool 2008. legate în special de activitatea dr. Ioan Ra]iu (unul dintre str`mo[ii s`i) [i a lui Iuliu Maniu. Arhiva con]ine [i documente din pe- riat, dou` burse postuniversitare în imagis- peri începînd cu 1940, ca tîn`r diplomat [i dentali, cu membri [i lideri ai diasporei ro- rioada în care Tilea f`cea parte din Cabine- tic` biomedical` [i securitatea informa]iilor, apoi, la scurt timp, drept azilant politic, spi- mâne[ti din Marea Britanie, Vestul Euro- tul prim-ministrului Alexandru Vaida-Voe- biometric` (MSc in Biomedical Imaging [i ritul democra]iei [i al culturii britanice, pei, S.U.A. [i Australia. Dat fiind c` Ion vod sau de]inea alte func]ii guvernamenta- MSc in Information Security and Biometrics). Funda]ia Ra]iu a dezvoltat un program de Ra]iu a fost pre[edinte al Uniunii Interna- le, pîn` la numirea sa ca ambasador la Lon- Bursa acoper` taxele de [colarizare [i suma reziden]e care ofer` tinerilor români [ansa ]ionale a Românilor Liberi, multe documen- dra. Arhiva Viorel Tilea, depozitat` la sediul de 3.000 de lire sterline pentru cheltuieli de unor vizite profesionale la Londra. Progra- te [i scrisori se refer` la activitatea [i la Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie, se afl` între]inere pe durata studiilor postuniversi- mul este destinat cercet`torilor, scriitorilor, congresele Uniunii. Alte documente reflect` în plin proces de catalogare. tare. Universitatea Kent este recunoscut` arti[tilor [i tuturor profesioni[tilor ([tiin]e activitatea organiza]iilor pe care le-a fondat În vara anului 2011, Funda]ia Ra]iu pe plan interna]ional pentru calitatea umaniste [i sociale/ politice, management) sau reprezentat: Uniunea Interna]ional` a inten]ioneaz` s` deschid` arhivele Ra]iu [i proiectelor de cercetare pe care le realizeaz`, care doresc s` dezvolte proiecte de coopera- Românilor Liberi, ziarul Românul Liber [i Tilea pentru cercetare, în cadrul unui pro- fiind cotat` printre cele mai bune 20 de ins- re româno-britanice. Printre primii benefi- cel care l-a precedat, Presa Român` Liber`. gram de reziden]` la Londra de maximum o titu]ii academice britanice. Pentru Bursa ciari ai programului de reziden]e s-au Exist`, de asemenea, scrisori despre pro- lun`. Cercet`torii (masteranzi, doctoranzi, Ra]iu sînt eligibili studen]i români (cu do- num`rat istoricul Stej`rel Olaru, curatorul blemele exilului românesc [i despre lupta universitari, afilia]i sau neafilia]i unei in- miciliul în România, la data aplica]iei) cu Mihnea Mircan, teatrologul Octavian Saiu [i lobby-ul f`cut pentru respectarea drep- stitu]ii de înv`]`mînt superior) sînt invita]i parcursuri academice reprezentative. Au [.a. turilor omului [i a democra]iei în România s` trimit` propuneri de studiu la adresa prioritate tinerii licen]ia]i în România. Pen- [i în Europa de Est, al`turi de documente [email protected], în aten]ia tru mai multe informa]ii, University of Kent  despre probleme punctuale, specifice ale Ramonei Mitric`, Director. Data limit` de Scholarships Unit: [email protected]. Premiul pentru exila]ilor [i refugia]ilor din spatele Cortinei primire a propunerilor este 1 mai 2011. Traducere de Fier, în special din România. Multe scri-  din Poezia European` sori con]in [i anexe: t`ieturi din pres`, arti- Reziden]ele [i cole, poezii [i texte trimise spre tipar, chiar Pentru toate bursele, reziden]ele [i gran- invita]ii Funda]iei Ra]iu „Corneliu M. Popescu“ bro[uri sau c`r]i. Arhiva Ion Ra]iu a fost turile de mobilitate acordate de Funda]ia din Marea Britanie catalogat`, dar înc` nu a fost investigat` în Ra]iu din Marea Britanie, vizita]i periodic Premiul a fost instituit de Ion Ra]iu la detaliu, de[i cercet`tori de la Muzeul Holo- site-ul www.ratiufamilyfoundation.com. Din dorin]a de a perpetua experien]a for- începutul anilor ’80, pentru a celebra cele caustului din Washington [i istorici pre- mativ` a lui Ion Ra]iu, care a putut desco- mai bune colec]ii de poezie traduse din cum Stej`rel Olaru [i Marius Oprea au stu-  limbi europene în limba englez`. Premiul poart` numele traduc`torului care a f`cut accesibile publicului de limb` englez` ver- surile lui Mihai Eminescu. Corneliu M. Po- pescu s-a stins din via]` la vîrsta de 19 ani, în cutremurul din 4 martie 1977. Premiul este acordat, o dat` la doi ani, de c`tre Poe- try Society [i Funda]ia Ra]iu din Marea Bri- tanie. Printre cî[tig`torii edi]iilor anterioare s-au num`rat David Constantine (2003) pentru traducerile din limba german` ale poeziilor lui Hans Magnus Enzensberger; Adam J. Sorkin [i Lidia Vianu (2005), pen- tru traducerea versurilor lui Marin Sorescu; Ilmar Lethpere (2007), pentru traduceri din poeziile în limba estonian` ale Kristiinei Ehin, [i Randall Couch, pentru traducerile versurilor din limba spaniol` ale Gabrielei Mistral. Valoarea premiului este de 1.500 de lire sterline.

 Arhiva Ion Ra]iu

Fiind o persoan` foarte organizat`, Ion Ra]iu a arhivat un num`r foarte mare de documente, începînd cu 1940 [i pîn` la Viorel Virgil Tilea (1896 –1972), om de stat [i diplomat. Ministru plenipoten]iar al României În 1938, dup` terminarea studiilor de moartea sa, în 2000. Arhiva de la Londra în Marea Britanie din 1938, Tilea l-a încurajat pe tîn`rul Ion Ra]iu s` intre în serviciul di- drept în Cluj, Ion Ra]iu a intrat ca avocat con]ine peste 2.000 de dosare, printre care plomatic. Cînd România s-a aliat cu Germania în 1940, Viorel Tilea, împreun` cu o bun` stagiar în baroul Turda. Aceast` fotografie poate fi reg`sit` coresponden]` cu impor- parte a func]ionarilor Lega]iei, a demisionat [i a cerut azil politic în Marea Britanie, lucrînd provine din legitima]ia sa de avocat. tan]i oameni politici [i jurnali[ti occi- pentru crearea unei Mi[c`ri a românilor liberi. A murit în Anglia în 1972.

OBSERVATOR V nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT CULTURAL Nicolae Ra]iu înmînîndu-i lui Adam Michnik Premiul Ion Ra]iu pentru Democra]ie, la Centrul Woodrow Wilson din Washington DC (decembrie 2009) SUPLIMENT

Washington, Bucure[ti, Turda

 Premiul Ion Ra]iu pentru Demo- [i-a f`cut studiile), prof. Andrei Marga, cra]ie î[i propune s` confere vizibilitate [i Cluj pre[edintelui Funda]iei Ra]iu din Marea sporit` [i recunoa[tere interna]ional` idei- Britanie, Nicolae Ra]iu, [i lui Indrei Ra]iu, lor [i muncii acelor persoane care, prin cel care conduce [i ast`zi activitatea CRD. eforturile lor, propag` ideile democratice mice, politice [i nonguvernamentale din  Funda]ia Ra]iu România (FRR). Acordul de înfiin]are a fost semnat în luna pretutindeni în lume. Premiul exprim` cre- Washington DC. Înfiin]at` la Bucure[ti, în 1993, de Elisabeth septembrie a anului 2003. Misiunea Cen- din]a în democra]ie profesat` de Ion Ra]iu Ra]iu, pentru sprijinirea copiilor bolnavi de trului este promovarea comportamentului în întreaga sa existen]`, prin activitatea sa  Catedra de Studii Române[ti „Ion leucemie, Funda]ia s-a ocupat de-a lungul democratic la nivel local, na]ional [i inter- politic`, prin c`r]ile sale, precum [i prin in- Ra]iu“ de la Universitatea Georgetown din timpului de cei mai vulnerabili membri ai so- na]ional. Conform acestui deziderat, Cen- teresul constant pentru transform`rile de- Washington DC a fost ini]iat` de Ion Ra]iu ciet`]ii. În 2008, a lansat programul „Art` trul organizeaz` proiecte de informare, cer- mocratice din lume. Premiul „Ion Ra]iu“ la finalul anilor ’80, ca un centru de cerce- pentru implicare social`“ dedicat b`trînilor cetare, educa]ie [i implementare a valori- pentru Democra]ie se acord` activi[tilor tare [i excelen]` academic` dedicat Româ- [i tinerilor din zone rurale [i urbane mar- lor democratice. Pentru a implica cît mai exila]i [i oponen]ilor regimurilor opresive, niei sale natale, în ora[ul pe care îl consi- ginalizate. Alte proiecte au atras aten]ia mult comunitatea local` în sus]inerea acti- cît [i reprezentan]ilor noilor democra]ii. dera capitala lumii libere [i democrate. Ca- asupra violen]ei în [coli, printre adoles- vit`]ii pe care o desf`[oar`, Centrul [i-a Premiul î[i propune s` le ofere acestor per- tedra î[i propune s` l`rgeasc` cadrul de cen]ii cu vîrste cuprinse între 15 [i 19 ani, creat o re]ea de peste 130 de voluntari de soane [ansa de a tr`i experien]e care s` le cunoa[tere a culturii, politicii [i istoriei Ro- precum [i asupra obligativit`]ii unei îngriji- toate vîrstele. Func]ionarea CRD este po- poat` schimba via]a. O astfel de experien]` mâniei moderne [i s` ofere administra]iei ri responsabile [i angajate a persoanelor în sibil` gra]ie sprijinului financiar al Fun- a fost tr`it` de Ion Ra]iu în anii 1970-1980 Statelor Unite ale Americii speciali[ti [i re- vîrst`. Zonele de interes ale Funda]iei sînt da]iei Ra]iu din Marea Britanie. Pentru în capitala Statelor Unite. surse atît în domeniile men]ionate, cît [i în activismul social, dezvoltarea comunit`]ilor, mai multe informa]ii: www.ratiudemocra- Oleg Kozlovsky, activist politic [i cofon- privin]a realit`]ilor curente. În momentul accesul la cultur` [i educa]ie, protejarea cycenter.org. dator al Mi[c`rii Solidarnost (Mi[carea De- înfiin]`rii, a fost prima catedr` de studii ro- mediului înconjur`tor. Func]ionarea FRR mocratic` Unit` din Rusia), va primi Pre- mâne[ti din lume. Func]ionarea Catedrei este posibil` gra]ie sprijinului financiar al  Biblioteca „Ra]iu-Tilea“. G`zduit miul Ion Ra]iu pentru Democra]ie joi, 2 de- de Studii Române[ti „Ion Ra]iu“ este posi- Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie. ini]ial de Funda]ia Ra]iu din Marea Brita- cembrie 2010, în cadrul unei conferin]e cu bil` gra]ie sprijinului financiar al Funda]iei Pentru mai multe informa]ii: www.fun- nie, fondul de carte a fost transferat, la în- titlul Democra]ie: noi instrumente pentru Ra]iu din Marea Britanie. datiaratiuromania.eu. ceputul anului 2009, la Sala „Ra]iu-Tilea“ lupt`, la Centrul Woodrow Wilson din Wa- Pe data de 30 noiembrie 2010, la Biblio- din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare shington DC. În prezent, Oleg Kozlovsky teca Riggs, va avea loc conferin]a inaugural`  Centrul Ra]iu pentru Democra]ie „Lucian Blaga“ din Cluj (Universitatea este directorul executiv al Funda]iei „Viziu- „Ion Ra]iu“ sus]inut` de dr. Cristina Adriana (CRD). Ideea înfiin]`rii unui Centru pentru Babe[-Bolyai). Fondul de carte, preluat de ne pentru Mîine“ [i analist în cadrul Cen- Bejan [i intitulat` Cultur`, modernitate [i ex- Democra]ie în zona Cluj/ Turda în memo- la unchiul s`u, ambasadorul Viorel Tilea, trului de Cercetare pentru Politici Antico- tremism. Asocia]ia Criterion, Bucure[tiul inter- ria lui Ion Ra]iu le-a apar]inut rectorului dar îmbun`t`]it [i l`rgit de Ion Ra]iu, cu- rup]ie la Înalta {coal` de Economie de la belic (1932-1935). Universit`]ii Babe[-Bolyai (unde Ion Ra]iu prinde aproximativ 5.500 de c`r]i de art`, Moscova. A organizat numeroase ac]iuni [i biografii, memorii, literatur`, precum [i vo- mar[uri nonviolente pentru ap`rarea de- lume cu subiecte de specialitate precum di- mocra]iei [i a drepturilor omului în Rusia, ploma]ie, economie, drept, [tiin]e politice, Belarus, Ucraina [i Moldova. A fost arestat religie [i publica]ii academice în limbile [i re]inut de mai multe ori pentru activita- român`, englez`, german`, francez`, ma- tea sa, fiind chiar înrolat în mod ilegal în ghiar` etc. Publica]iile române[ti din exil armat` [i eliberat doar în urma unei cam- sînt, îndeosebi, foarte pre]ioase, ele demons- panii civice interna]ionale. În timpul ulti- trînd [i interesul deosebit al lui Ion Ra]iu mei deten]ii, în mai 2008, Oleg Kozlovsky pentru democra]ie [i filozofii [i sisteme poli- a fost recunoscut de Amnesty Internatio- tice alternative. Fiind atît de divers`, Biblio- nal drept „prizonier al con[tiin]ei“. Dup` teca „Ra]iu-Tilea“ ofer` o imagine corect` [i îndeplinirea sentin]ei, Oleg a fost exonerat. singular` a secolului al XX-lea [i constituie, Premiul „Ion Ra]iu“ pentru Democra]ie totodat`, o resurs` foarte pre]ioas` pentru se afl`, în 2010, la a VI-a edi]ie, laurea]ii cercet`torii istoriei recente [i contemporane. edi]iilor anterioare fiind: Sergio Aguayo Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie a trans- (Mexic, 2005), Saad El-Din Ibrahim (Egipt, ferat, de asemenea, Bibliotecii Centrale Uni- 2006), Anatoli Mikhailov (Belarus, 2007), versitare „Lucian Blaga“ colec]ia unic` a zia- Eleonora Cercavschi (Moldova, 2008) [i rului Românul liber (de la prima apari]ie, în Adam Michnik (Polonia, 2009). Începînd cu mai 1985, pîn` în 1995). Pentru mai multe 2010, Premiul „Ion Ra]iu“ pentru Demo- informa]ii despre Biblioteca „Ra]iu-Tilea“ [i cra]ie const` într-un stagiu de cercetare de Elisabeth Ra]iu (n`scut` Pilkington) este cofondator al Funda]iei Ra]iu, în 1979, împreun` condi]ii de acces: www.bcucluj.ro. o lun` de zile la Centrul Woodrow Wilson, cu Ion Ra]iu, ac]ionînd în continuare ca membru al Consiliului de administra]ie al în Washington DC. Laurea]ii vor avea, ast- Funda]iei. A \nfiin]at Funda]ia Ra]iu România în 1993, la Bucure[ti. S-a c`s`torit în 1945 fel, [ansa de a se conecta la mediile acade- cu Ion Ra]iu, dup` terminarea studiilor la London College of Economics. 

VI OBSERVATOR CULTURAL SUPLIMENT nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 Programele SUPLIMENT Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie

 Actorii [i Hora]iu M`l`ele în timpul unei discu]ii cu publicul, în cadrul  Festivalul de Film Românesc celei de-a [asea edi]ii a Festivalului de Film Românesc de la Londra (mai 2009) „Culture de la Londra Power“

F`r` doar [i poate, cel mai spectacu- Seria de prezent`ri [i seminarii „Cultu- los proiect organizat de Funda]ia Ra]iu, re Power“ a fost ini]at` de Funda]ia Ra]iu prin intermediul Centrului Cultural Româ- în anul 2005, pentru a le oferi bursierilor, nesc, este Festivalul de Film Românesc de partenerilor [i invita]ilor speciali ai Fun- la Londra. Cea mai nou` edi]ie, a [aptea, da]iei o platform` deschis` dialogului a avut loc în iulie 2010, aducînd la Londra constructiv [i disemin`rii informa]iei. Pîn` personalit`]i de marc` precum Dan Pi]a, în momentul de fa]`, prezent`rile au aco- Victor Rebengiuc, Corneliu Porumboiu. perit o gam` foarte larg` de interese, de la Începutul aventurii Funda]iei Ra]iu în politica extern` a României pîn` la transfe- lumea filmului dateaz`, îns`, din toamna ruri interna]ionale de bani, trecînd prin anului 2002, cînd am înfiin]at primul club probleme de art` contemporan` româ- de film românesc din Marea Britanie, cu neasc`, drepturile comunit`]ii rome, teatru proiec]ii lunare, într-un cinematograf din sau democra]ia în Republica Moldova. Eve- centrul Londrei, [i invita]i speciali din Ro- nimentele „Culture Power“ constau într-o mânia pentru discu]ii libere cu publicul. prezentare de maximum 40 de minute, Printre invita]ii clubului de film se num`r` urmat` de o discu]ie cu publicul, de obicei Cristian Mungiu (2003, Occident) [i Ion Regizorul Corneliu Porumboiu discutînd cu criticul de film britanic Ian Haydn Smith cu moderator. Moderatorul seriei este scrii- Caramitru (2004, {tefan Luchian). dup` proiec]ia filmului Poli]ist, adjectiv, în deschiderea celei de-a [aptea edi]ii a torul [i istoricul britanic dr. Mike Phillips, Popularitatea clubului de film a creat Festivalului de film românesc de la Londra (iulie 2010) ofi]er al Ordinului Britanic, un bun prieten necesitatea organiz`rii unui festival, a [i cunosc`tor al României. Printre invita]ii c`rui prim` edi]ie a avut loc în octombrie speciali ai seriei „Culture Power“ se num`r` 2003, prezentînd cele mai noi filme româ- arti[tii plastici Dan Perjovschi, Adrian Ghe- ne[ti ale momentului. Au urmat Retrospec- nie, Matei Bejenaru [i colectivul britanic tiva (octombrie 2004), Tineri FrenchMottershead, regizorul de teatru regizori din România (februarie 2006), Trecut Radu Alexandru Nica, scriitoarele britani- imperfect, prezent continuu (aprilie 2007), ce Jessica Douglas-Home [i Caroline Juler, Acas` [i aiurea (aprilie 2008), All change! arhitec]ii Augustin Ioan [i C`t`lin Berescu, (mai 2009) [i, cel mai recent, Românesc, dramaturgii Saviana St`nescu, Andreea adjectiv (iulie 2010). V`lean [i Gabriel Pintilei, fostul ambasador În fiecare an, programul a inclus atît S.U.A. la Bucure[ti, James Rosapepe, [i produc]ii de ultim` or`, cît [i filme clasice de so]ia sa, jurnalista Sheilah Kast, jurnalis- referin]`. Au fost invita]i, de asemenea, spe- tul britanic Nick Thorpe, universitarii Den- ciali[ti români din lumea filmului – regizori, nis Deletant (University College London) [i actori, scenari[ti, critici de film –, pentru a Alex Drace-Francis (University of Liverpool), putea recrea contextul în care s-a dezvoltat specialista în rezisten]a anticomunist` din fenomenul cinematografic românesc actual. România Ioana Voicu-Arn`u]oiu, teatrolo- Printre personalit`]ile care au vizitat Londra Ioana Voicu-Arn`u]oiu Artistul Dan Perjovschi la Funda]ia Ra]iu gul Octavian Saiu, anali[tii politici Alina în cadrul festivalului se num`r` regizorii Lu- vorbind despre din Londra; ini]iator [i consilier artistic al Mungiu-Pippidi, [i R`zvan cian Pintilie, Dan Pi]a, Stere Gulea, Corne- Toma Arn`u]oiu [i rezisten]a armat` programului de schimb de experien]` Or`[anu [.a. liu Porumboiu, Nae Caranfil [i Radu Mun- anticomunist` din România, în timpul dintre curatorii români [i britanici; invitat Numitorul comun al tuturor prezen- special în cadrul seriei de seminarii [i tean, actorii Victor Rebengiuc, Hora]iu unei prezent`ri din seria t`rilor este dat de interesul publicului lon- „Culture Power“ (iulie 2010) prezent`ri „Culture Power“ (mai 2009) M`l`ele, R`zvan Vasilescu, Anamaria Marin- donez pentru diferite aspecte contempora- ca, Andi Vasluianu [i Ada Condeescu, criticii ne române[ti – fie acestea culturale, socia- Alex. Leo {erban, , Magda Programul festivalului este realizat rela]ii cu importan]i critici [i speciali[ti le, politice sau economice –, precum [i de Mih`ilescu [i Mihai Fulger, produc`torii An- de un curator extern (Verena von Stac- de film britanici. dorin]a Funda]iei Ra]iu de a aduce la drei Boncea [i Dan Burlac [.a. kelberg), specialist în film european, care Dup` [apte edi]ii de succes, Festivalul lumin` [i de a pune în valoare cercet`ri [i Partenerul cel mai fidel al Festivalu- prezint` propunerile de program directo- de Film Românesc de la Londra este deja fenomene române[ti care s` explice proble- lui de Film Românesc de la Londra este rului festivalului (Ramona Mitric`) [i un eveniment de tradi]ie în calendarul cul- me contemporane relevante. Pentru bur- Centrul Na]ional al Cinematografiei, care Board-ului de consilieri ai Centrului Cul- tural londonez, atr`gînd un public mixt sierii Funda]iei Ra]iu, „Culture Power“ re- pune la dispozi]ie, an de an, majoritatea tural Românesc. Toate filmele sînt pre- format atît din români, cît [i din britanici, prezint` atît o platform` prin care s` î[i filmelor din festival. Festivalul lucreaz`, de zentate cu subtitluri în limba englez`, atît speciali[ti, cît [i simpli amatori de ci- promoveze [i s`-[i evalueze munca de cer- asemenea, cu re]eaua de cinematografe într-un cinematograf din centrul Londrei nema de cea mai înalt` calitate. cetare, cît [i un loc în care pot întîlni per- Curzon, gazda evenimentului începînd cu – Curzon Mayfair. Marea majoritate a fil- Mai multe detalii despre Festivalul de soane cu preocup`ri asem`n`toare cu care 2006, precum [i cu diferi]i distribuitori de melor proiectate sînt premiere londone- Film Românesc de la Londra pot fi g`site la s` poat` colabora în viitor. film britanici, precum Artificial Eye, Trini- ze. Festivalul se bucur` de cronici poziti- www.romanianculturalcentre.org.uk/film- ty, Soda Pictures [i Dogwoof. ve în presa britanic` [i de foarte bune festival 

OBSERVATOR VII nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT CULTURAL Ion Ra]iu arestat de poli]ia britanic` pentru „deranjarea ordinii publice“ în timpul manifesta]iei împotriva lui Nicolae Ceau[escu, în fa]a Hotelului Claridges din Londra (iunie 1978)

SUPLIMENT Fragmente de jurnal În urm` cu cîteva luni, am primit cu Ion RA}IU nume zgîriate pe pere]i. Mi-aduc aminte de pl`cere propunerea familiei Ra]iu de a edita una în special, „Danny Heyes woz ere on 7 jurnalul nepublicat al omului politic român. armed robary charges“. Mi-au dat drumul Primele rînduri ale jurnalului au fost scrise în C`linescu, la cererea lui, aici, la Arlington mearg` ca s` ajung` cît mai aproape de in- dup` miezul nop]ii. Acela[i Chief Superin- noiembrie 1940, pe atunci Ion Ra]iu avea 23 House. S-a întîmplat duminica trecut`. Tre- trarea „Ballroom“ a hotelului Claridges. Ei tendent Howlett a venit s` m` pun` în liber- de ani [i se afla la Londra. Spre recuno[tin]a buie c` în subcon[tientul meu n-a fost impor- au mers întîi spre Grosvenor Sq, f`cînd un tate, pentru c` el a fost cel care m-a arestat, noastr`, a continuat aceast` munc` pîn` la tant`. Barbu a sosit pe la 3.45 dup`-amiaz`. ocol mai mare. Eu am mai a[teptat vreo numai el putea s-o fac`. Mi-am dat seama sfîr[itul vie]ii sale. De[i a fost una dintre Mi-a vorbit necontenit de importan]a mea în dou` minute [i am plecat în direc]ie opus` c` n-a f`cut-o decît dup` plecarea lui dorin]ele sale, Ra]iu nu a reu[it s`-[i vad` exil [i de faptul c` Ceau[escu recunoa[te c` ca s` ajung la est de intrarea la „Sala de Ceau[escu de la Claridges. jurnalul publicat integral. Aceast` datorie a eu sînt singurul care reprezint` ceva real. Bal“. La ie[ire din sta]ia de poli]ie din Saville revenit so]iei [i celor doi fii ai s`i, Elisabeth, De asemenea, „]ara“ se a[teapt` ca eu s` Îndat` ce am sosit, am desf`[urat pla- Row m` a[teptau ai mei: Elisabeth, Mircea, Nicolae [i Indrei Ra]iu. ap`r drepturile României asupra Transilva- carda mea ]inînd-o cît am putut mai sus. Rodica, Dan [i Yolanda Str`nescu [i Richard Avînd speran]a c` în urm`torii ani se vor niei. S` l`s`m s` treac` trepida]ia vizitei lui Rînd pe rînd au venit [i al]ii. Mircea [i Ro- Davy cu so]ia. Am fost încîntat. Ne-am în- publica volumele care cuprind perioada Ceau[escu [i, apoi, s` începem un dialog dica, un englez care se a[tepta s` participe tors acas`. Am mîncat [i eu ceva, pentru c` 1940-1989, oferim cititorilor Observatorului între ]ar` [i exil care va fi în beneficiul tu- la o manifesta]ie religioas`, preoteasa Gaf- Elisabeth preg`tise un Saumon foarte gus- cultural cîteva pagini din acest material va- turor românilor. Mai în glum`, mai în se- ton, Ingrid [i Stan Clapham, Christine Hall tos pentru cina ce trebuia s` avem cu so]ii loros. Este vorba de 13-16 iunie 1978, zilele rios, i-am spus c` dac` Ceau[escu vrea un [i, bineîn]eles, Dan [i Yolanda Str`nescu Davy. {i am luat un pahar împreun`. Ri- în care Nicolae [i Elena Ceau[escu au vizitat dialog cu mine, s` vin` aici în apartamen- care au preg`tit placardele. chard recunoa[te c` el ar fi scris articolul de Londra la invita]ia Reginei Elisabeta a II-a a tul meu. E foarte aproape de palat. Ar putea Totul a mers bine pîn` pe la orele 8. fond asupra lui Ceau[escu [i asupra Româ- Marii Britanii. În acele zile, o mîn` de româ- s` ajung` la mine, pe jos, în zece minute. Atunci poli]ia a construit un fel de ]arc în niei pe scena mondial`, care va apare mîine. ni stabili]i la Londra urmau s` protesteze în Am rîs amîndoi, bineîn]eles. Altfel, felicit`ri jurul nostru, cu ni[te bariere de fier de tipul strad`, la cî]iva pa[i de cuplul Ceau[escu. c` a sosit Mircea etc. […] care se utilizeaz` pentru a îngr`di circula]ia,  Vineri, 16 iunie 1978 Tot ce doreau era ca lumea s` afle „faptul c` li se spune chiar crowd control barriers. Apoi La judec`torie înso]it de Lionel Bloch. se lupt` exila]ii pentru soarta celor din ]ar`“,  Joi, 15 iunie 1978 au adus un autobuz enorm, verde, [i l-au Vin apoi [i so]ii McDonald [i Str`nescu dup` cum scrie chiar autorul jurnalului. Cel Lucrez toat` ziua la birou s` scoatem oprit în a[a fel ca s` ne ascund` complet s`-mi dea suport moral. Mi-a f`cut mult care îi conducea era Ion Ra]iu... (Stej`rel buletinul FRP cu Ceau[escu [i s` punem din vedere. Am c`utat s` ies din ]arc, dar bine acest gest de solidaritate. Howlett, cînd OLARU) ordine în rîndurile abona]ilor. M` ajut` un poli]ist m-a împins înapoi foarte brutal. a v`zut c` eu am avocat, a cerut amînarea Christine Hall. Pe la 6.30 ne adun`m la noi, Neavînd o alt` modalitate de a-mi exprima procesului. S-a fixat o nou` dat`, 19 sep-  Mar]i, 13 iunie 1978 la Arlington, Marie-Jeanne McDonald [i opinia, am trecut peste bariera de fier [i am tembrie, [i a trebuit s` depun o cau]iune de […] Plec`m cu taxiul de la Arlington. so]ii Str`nescu. Ei aduc patru placarde spe- încercat s` trec pe dup` autobuz. N-a fost £150 – ceea ce am f`cut imediat. G`sim toate str`zile blocate. Evident, ar fi cial preg`tite, cu diverse sloganuri. „Why chip, 3 poli]i[ti m-au luat în bra]e, m-au Ziarele de diminea]`, Times [i Daily Te- trebuit s` mergem cu metroul. În fine, Ceau[escu? Why not Idi Amin, or Pinochet?“, bruftuluit [i împins. Eu le-am spus c` sînt legraph, au publicat [tirea arest`rii mele. La sosim din spatele sta]iei Victoria [i de acolo „Communist at 16, King at 61“ (asta pentru om liber [i c` [tiu care-mi sînt drepturile. fel, ziarul de dup` mas` Evening News a ultimele sute de metri pe jos. Lume foarte c` Ceau[escu spusese odat` c` e comunist Ei n-au dreptul s` suprime exprimarea opi- men]ionat, la „ultimele [tiri“, c` am fost dat mult`, nea[teptat de mult`. Ne îmbulzim [i de la vîrsta de 16 ani, dar c` e român din niei mele, mai ales c` o fac cu for]a. M-au în judecat`. Mircea Vasiliu vine la mine la reu[im s` ajungem la punctul de întîlnire. na[tere), „Human Rights în România“, cu arestat [i m-au dus, apoi, la poli]ie. Dup` birou s`-mi spun` c` Bernard nu vrea s` Cuco[ e acolo, Marie Jeanne McDonald [i vorba „Censored“ în ro[u, suprapus`. {i, al un interogatoriu, m-au b`gat într-o celul` dea [tirea c` am fost arestat. Îi telefonez ime- noi. Dar nu Str`nescu, care trebuia s` vin` patrulea „1984 alive în România since de o murd`rie extraordinar`. M-au ]inut diat la München [i constat c`, într-adev`r, cu placardul. Vorbesc cu cei de pe platfor- 1948!“. acolo pîn` la cinci minute dup` miezul dup` Bernard faptul c` am fost arestat nu e ma ITN. Nici Stevens nu era acolo. Teribil de Eu l-am luat pe cel cu „Human Rights“. nop]ii. Cînd mi-au dat drumul, mi-au spus: interesant!? Îi atrag aten]ia c` asta e ceea ce- dezam`git, accept situa]ia, c`ci n-aveam în- Ne-am dus apoi în dou` ma[ini pîn` la Cla- „Acum po]i s` pleci, pre[edintele dumitale i intereseaz` în România, faptul c` se lupt` cotro. ridges. Am f`cut turul blocului s`-mi dau a plecat de la Claridges“. I-am spus c` exila]ii pentru soarta celor din ]ar`. A rîs; Rînd pe rînd, vine garda de infanterie, seama unde am putea face demonstra]ia [i Ceau[escu nu e pre[edintele meu. „Ce, vrei s` fii erou?“. Nici nu i-am r`spuns apoi cea c`lare, fanfara etc. Totul, foarte ne-am oprit în Davis Street, cam la vreo 50 E un fel de justi]ie poetic`: Ceau[escu m`car, pentru c` n-are nimic de-a face cu spectaculos. În fine, sosesc suveranii cu m. de col]ul cu Brook St. La 7.30 exact, d`dea un banchet Reginei [i eu m` r`co- cine a fost arestat. În definitiv, s` nu dea nu- ma[ina, cu suita lor. Zece minute mai tîr- i-am instruit pe Mircea [i Rodica cum s` ream în închisoare, într-o celul` plin` de mele meu, dar s` spun` c` un român, care ziu, Regina iese din gar` înso]it` de Ceau- a manifestat la Claridges, a fost arestat. Asta [escu [i Elena Ceau[escu, de Prin]ul Phil- e important. Mi-a promis c` va da [tirea. lip. Inspecteaz` garda regal`, se urc` în La BBC, cu Andrew Piper. Mititelu îmi calea[c` [i cortegiul porne[te pe ruta bine ia un interviu. Nu lung, dar în leg`tur` cu stabilit`. N-am v`zut absolut nici o manifes- arestarea mea [i cu manifesta]ia ce am ta]ie. Ai no[tri au strigat „Ce cau]i aici, cri- f`cut în fa]a hotelului Claridges. M` în- minalule?“, dar s-a pierdut în g`l`gia carac- treab`, de asemenea, despre ACARDA.1 teristic` acestor ocazii. Trebuia s` avem pla- carda preg`tit`, cu lozinca: „Why Ceau- [escu? Why not Amin Dada?“, ca s` avem un efect. 1 ACARDA (Asocia]ia Cultural` a Românilor din Lu`m masa cu Steven la micul restau- Anglia) a fost fondat` în 1965, la Londra, de Ion Ra]iu [i Horia Georgescu. ONG independent, ACAR- rant Massimo. Foarte pl`cut. Mircea îmi este DA promova cultura [i tradi]iile române[ti în Marea foarte drag. {i Rodica e o femeie bine. Britanie, fiind deschis` atît românilor, cît [i S`raca, tare e gîndit` de cînd au sosit. Tîr- sus]in`torilor britanici sau de alte na]ionalit`]i care ziu, aud explica]ia de la Str`nescu. Ei sosi- luptau pentru o Românie liber` [i democratic`. Aso- cia]ia a reu[it s` provoace apari]ia în presa brita- ser` la timp, dar a cerut permisiune de la un nic` a numeroase articole despre abuzurile comise poli]ist s` mearg` cu placarda. Bineîn]eles, de autorit`]ile comuniste împotriva cet`]enilor ro- acesta i-a interzis s-o fac`. Era datoria lui, mâni [i a protestat împotriva rela]iilor cordiale ale dar Str`nescu nu trebuia s`-l întrebe. Marii Britanii cu regimul Ceau[escu. Nici nu [tiu cum am uitat s` scriu despre întrevederea ce am avut cu Barbu Ion Ra]iu la lansarea volumului Moscow Challenges the World (1987) 

Coordonator supliment: Irina Ionescu /Editare texte: Ramona Mitric`, Mihai Rî[noveanu /Fotografii: Tudor Pris`cariu, Lauren]iu Garofeanu, Adrian Cherciu, Centrul Woodrow Wilson, UNITER, Arhiva Ra]iu Ratiu Foundation UK/ Romanian Cultural Centre (RCC) in London - Manchester Square, 18 Fitzhardinge Street, London W1H 6EQ [email protected]; [email protected] www.ratiufamilyfoundation.com; www.romanianculturalcentre.org.uk Facebook: Romanian Cultural Centre YouTube: www.youtube.com/user/RoCulturalCentre

VIII OBSERVATOR CULTURAL SUPLIMENT nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010