DOCSLIB.ORG

Descarca Supliment

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Descarca Supliment OBSERVATOR CULTURAL SUPLIMENT Funda]ia Ra]iu 30 de ani de lobby în Marea Britanie Ion Ra]iu [i fiii s`i, Indrei (stînga) [i Nicolae (dreapta), la petrecerea dat` cu ocazia celei de-a optzecea anivers`ri (Londra, iunie 1997) „…în beneficiul e la jum`tatea anilor ’70, tat`l meu, Ion neficiul poporului s`u, au fost cu siguran]` Ra]iu, a hot`rît s` se retrag` din lumea exclusiv al românilor“ factorii care l-au convins pe Ion Ra]iu s` în- Pafacerilor [i s`-[i investeasc` toat` fiin]eze Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie. energia în lupta împotriva regimului opresiv Înc` de la înfiin]are, scopurile Funda]iei din România [i pentru promovarea României Nicolae RA}IU sînt promovarea [i sus]inerea programelor [i a culturii române în Occident, mai ales c` educa]ionale [i de cercetare în domeniile stu- atunci nu se întrevedea c`derea dictaturii lui diilor culturale [i istorice, în special, româ- Ceau[escu sau a Cortinei de Fier. ne[ti, precum [i stimularea [i sprijinirea so- Ceea ce a construit tat`l meu în acei ani atunci –, în cazul în care nu sîntem de acord care tr`im“, a[a cum noteaz` în jurnalul s`u ciet`]ii civile în încerc`rile de a în]elege [i s-a dovedit a fi baza pentru ceea ce este cu planurile lui, putem s` ne schimb`m nu- în decembrie 1999, cu pu]in timp înainte s` aplica valorile [i principiile democratice în în- ast`zi Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie, în- mele de familie. Cum pute]i remarca, atît fra- ne p`r`seasc`. Tot atunci [i-a îmbun`t`]it [i treaga lume. fiin]at` în 1979 de p`rin]ii mei, Ion [i Elisa- tele meu, Indrei, cît [i eu, înc` mai purt`m recomand`rile c`tre Board, mai ales în pri- Sper`m c` îndeplinim în continuare beth Ra]iu. numele Ra]iu! vin]a dezvolt`rii Funda]iei: „în beneficiul ex- a[tept`rile foarte exigente ale familiei noastre R`sfoind recent jurnalele nepublicate ale Familia a participat activ înc` de la înce- clusiv al românilor, ca na]iune [i ca indivizi“. [i, mai ales, dorin]a lui Ion Ra]iu. lui Ion Ra]iu, am g`sit o not` din iunie 1978, put la organizarea [i sus]inerea activit`]ii Probabil c` ideea înfiin]`rii unei funda]ii Am încrederea c` materialele publicate cu un an înaintea înfiin]`rii funda]iei, în care Funda]iei. Board-ul organiza]iei este format care s`-i ajute pe românii talenta]i s`-[i rea- aici, eviden]iind proiectele culturale ale tat`l meu scrie despre planul s`u de a pune numai din membri ai familiei Ra]iu – Elisa- lizeze la maximum propriul poten]ial i-a venit Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie, v` vor în- bazele unei organiza]ii care s` „promoveze beth Ra]iu, Indrei Ra]iu, Ioana Ra]iu, Kitty lui Ion Ra]iu din amintirile despre Eforia fa- demna s` descoperi]i o parte important` a educa]ia [i cultura – în sensul mai larg al cu- Willis, Ileana Troiano-Tilea [i dr. Dan Dan –, miliei, prima funda]ie caritabil` deschis` la activit`]ii noastre, menite s` perpetueze vintelor“ [i care s` poat` publica [i finan]a în timp ce mie îmi revine onoarea de a fi Turda de preotul Basiliu Ra]iu în 1867. Pe mo[ternirea lui Ion Ra]iu. Sper c` aceste c`r]i [i studii de cercetare. Pre[edinte. De dou` ori pe an, Board-ul eva- lîng` ajutarea nevoia[ilor, Eforia oferea burse texte vor înlesni descoperirea modului admi- Îmi amintesc foarte bine momentul în lueaz` aplica]iile primite [i decide cî[tig`torii tinerilor români, pentru a-i ajuta s` mearg` rabil în care acest om, care [i-a dedicat toat` care tata ne-a invitat la mas`, pe fratele meu celor 100 de burse destinate tinerilor veni]i la studii. Mai tîrziu, la începutul secolului al via]a sus]inerii poporului s`u, a preg`tit în Indrei [i pe mine, s` ne anun]e ce a hot`rît. în Marea Britanie pentru studii postuniver- XX-lea, Eforia a contribuit la înfiin]area {colii detaliu, înainte de moarte, continuarea pe Ne-a spus – [i jurnalele îmi confirm` aminti- sitare [i pentru realizarea unor proiecte cul- de Arte [i Meserii din Turda. Primul pre[edin- termen lung a lucrurilor în care credea. rile – c` nu i-ar pl`cea ca organiza]ia s` se turale, [tiin]ifice sau destinate societ`]ii civi- te al Eforiei a fost dr. Ioan Ra]iu, ini]iator al numeasc` Funda]ia „Ion Ra]iu“, ci Funda]ia le. Memorandumului adresat împ`ratului Franz Ra]iu, accentuînd faptul c` toat` familia Ion Ra]iu a gîndit Funda]ia ca pe o orga- Iosef, prin care se cereau drepturi egale pen- Nicolae Ra]iu este pre[edintele Funda]iei urma s` participe [i s` contribuie la dezvol- niza]ie menit` „s` creasc` [i s` se înt`- tru românii din Transilvania [i Ungaria. Ra]iu din Marea Britanie. tarea ei. Glumind, ne-a spus [i c` noi – cei reasc`... în perpetuitate – în m`sura în care Istoria familiei, împreun` cu propria do- doi fii ai s`i, avînd pu]in peste 30 de ani perpetuitatea poate fi asigurat` în lumea în rin]` a tat`lui meu de a construi ceva în be- OBSERVATOR I nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT CULTURAL În data de 26 septembrie 1991, minerii adu[i de Miron Cozma în Bucure[ti (în timpul a ceea ce a r`mas în istoria re- cent` a României ca Cea de-a patra Mineriad`) p`trund în sala de [edin]e a Camerei De- puta]ilor. În mijlocul haosului, deputatul Ion Ra]iu ia cuvîn- tul, calmînd spiritele. SUPLIMENT Ion Ra]iu Cotidianul – de la on Ra]iu a fost o personalitate poliva- (6 iunie 1917 – 17 ianuarie 2000) lent`, bine cunoscut ca politician, om prima edi]ie pîn` ast`zi I de afaceri, avocat, jurnalist, scriitor [i filantrop. Ion Ra]iu a fost un constant [i nie liber`, democratic`. A jucat un rol de- fost un personaj întru totul aparte pe e[i- Ion Ra]iu s-a întors în România, în ia- acerb opozant al dictaturii comuniste din cisiv în înfiin]area Uniunii Mondiale a Ro- chierul politic românesc. Mul]i oameni l-au nuarie 1990, cu dorin]a de a fonda un co- România [i al lui Nicolae Ceau[escu. Ca mânilor Liberi. A fost ales pre[edintele simpatizat [i datorit` obiceiului s`u de a tidian na]ional independent – primul de la pre[edinte al Uniunii Mondiale a Români- acestei organiza]ii în cadrul primului purta întotdeauna papion. Dragostea sa c`derea comunismului. Pîn` pe 10 martie lor Liberi, vocea lui s-a ridicat de nenu- congres, ]inut la Geneva, în 1984. Imediat pentru acest obiect vestimentar l-a f`cut 1990, o instala]ie tipografic` a fost montat` m`rate ori împotriva abuzurilor puterii de dup` aceea, a început s` publice Românul s` fie cunoscut în toat` ]ara ca „Domnul în subsolul Teatrului Na]ional din Bucu- la Bucure[ti. Liber/ The Free Romanian, un ziar lunar Papion“. Dar „Domnul Papion“ a fost privit re[ti – singurul spa]iu suficient de mare Jurnalist de pres` [i radio, autor al mul- cu edi]ii în român` [i englez`. Acest ziar a nu numai cu simpatie, ci [i cu admira]ie g`sit, astfel încît s` fie îndeplinite toate nor- tor volume politice, precum [i al unor piese fost, în cuvintele lui Ion Ra]iu, „locul unde pentru calmul s`u perfect [i pentru pute- mele legale. Guvernarea Iliescu a emis ime- de teatru, Ion Ra]iu a fost [i un om de afa- am putut prezenta problemele României; rea de a impune lini[te [i respect – dup` diat un ordin de evacuare [i a întrerupt ceri de succes, în domeniul transporturilor aici am antamat [i discutat toate proble- cum a dovedit [i în timpul mineriadei din func]ionarea utilit`]ilor, împiedicînd, ast- maritime [i al imobiliarelor. Imediat dup` mele majore [i le-am prezentat întregii septembrie 1991, cînd minerii au ocupat fel, apari]ia ziarului înainte de alegerile din Revolu]ia din 1989, s-a întors în România lumi libere. Românul Liber a fost primit, [i Camera Deputa]ilor în mar[ul lor spre 10 mai. În 13-14 iunie 1990, minerii au pentru a continua lupta împotriva r`m`- este primit în continuare [în 1990], de Pia]a Victoriei. distrus tot echipamentul existent. Insta- [i]elor elitei comuniste. A fost ales deputat toate cancelariile occidentale, de toate ma- Dup` o scurt` suferin]`, Ion Ra]iu a la]ia tipografic` a fost apoi mutat` în în Parlamentul României, reprezentînd Mu- rile ziare, [i am avut nenum`rate articole murit la Londra, pe 17 ianuarie 2000, în- cl`direa din Calea Plevnei [i prima edi]ie a nicipiul Cluj [i, apoi, Arad, devenind dup` preluate“. conjurat de familie. Conform dorin]elor ziarului a ap`rut pe 10 mai 1991. Cotidia- aceea vicepre[edinte al Camerei Deputa]ilor. Dup` întoarcerea în România, în 1990, sale, a fost înmormîntat în ora[ul natal, nul s-a impus, apoi, foarte repede drept un Ion Ra]iu a candidat, de asemenea, la Ion Ra]iu a fost nominalizat candidatul la Turda. Cortegiul funerar a num`rat mai ziar obiectiv, nepartizan, con]inînd [tiri pre[edin]ia României [i a fost un ambasa- pre[edin]ie al Partidului Na]ional }`r`- mult de zece mii de persoane.
Load more

Recommended publications
  • Raportul Anual Tnb 2018
    TNB RAPORTUL ANUAL 2018 ION CARAMITRU RAPORTUL ANUAL 2018 Prezentul Raport de activitate a fost elaborat și este prezentat Ministerului Culturii si Identității Naționale pentru evaluarea desfășurării, in cursul anului 2018, a activității mele de manager al Teatrului National „I. L. Caragiale” din București. Activitatea mea de manager, din anul precedent, s-a desfășurat în conformitate cu Contractul de management nr. 66 din 01.08.2016. Raportul este redactat pe baza și cu stricta respectare a prevederilor OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură , cu modificările și completările ulterioare, precum și al Modelului-cadru al Raportului de activitate, astfel cum acesta este prevăzut în Anexa 4 la Ordinul Ministrului Culturii si Identității Naționale nr. 2799 din 10 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului–Cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, al Regulamentului–Cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum și a modelului-cadru al contractului de management. Dedicat Centenarului, în date și cifre, anul 2018 a însemnat, pentru Naționalul bucureștean: o 721 reprezentații proprii la sediu, cu 211.401 spectatori; o 12 evenimente puse sub semnul CENTENARULUI, culminând cu Centenarul BELIGAN și spectacolul PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR o 64 spectacole organizate de alte companii, cu peste 47.000 spectatori ; o 7 premiere, în cadrul Programului minimal; o 3 premiere, în afara Programului minimal; o Deschiderea Amfiteatrului în aer liber, cel de al șaptelea spațiu de joc al TNB; o 51 reprezentații în țară și 6 în străinătate, cu peste 28.000 beneficiari; o 161 tururi ghidate pentru cunoașterea Teatrului, cu peste 6.000 beneficiari; o 259.801 beneficiari; o 210 lei – cheltuieli pe beneficiar.
    [Show full text]
  • \JIC10R Reeengtlic - P�� � �
    \JIC10R REEENGtliC- P�� � � Oricât de puţin credibil ar putea părea acest lucru, mai cu seamă pentru obiş­ nuiţii sălilor de spectacol, la 10 februarie 2008, marele actor Victor Rebengiuc a împlinit 75 de ani. Drept pentru care două tinere comentatoare ale fenomenului teatral - le-am numit pe Simona Chiţan şi pe Mihaela Michailov - s-au gândit să-i ofere în dar Maestrului, omului căruia nu cred că există român care să nu-i cunoască numele, ori să nu-l fi văzut vreodată pe vreo scenă de teatru, în film,la televizor ori să nu-i fi auzit inconfundabilul glas la radio (de altfel, de ceva vreme Victor Rebengiuc e .. vocea" de identificare a canalului Radio România Cultural) o carte despre el însuşi. Ea se intitulează Vi ctor Rebengiuc - omul şi actorul şi a apărut în colecţia Convorbiri - Corespondenţe - Portrete a Editurii bucureştene Humanitas. Titlul volumului e simplu, aş zice, firesc şi, mai cu seamă, cinstit, aşa cum este şi protagonistul său, iar conţinutul cărţii nu dezminte cu niciun rând substanţa respectivului titlu. Calitate ce se cuvine evidenţiată ca atare. Coloana vertebrală a cărţii e reprezentată de un lung, consistent şi - ce e foarte important - deloc convenţional ori obositor interviupe care Victor Rebengiuc îl acordă celor două semnatare principale ale cărţii (spun semnatare principale, fiindcă, aşa cum se va vedea mai încolo, e de fapt vorba despre un volum mai degrabă colectiv). Interviuîn care Victor Rebengiuc îşi povesteşte viaţa cu o sim­ plitate şi o decenţă exemplare. E confesiunea unui om căruia nu i-au plăcut nicio­ dată nici minciuna, şi nici răsfăţul.
    [Show full text]
  • Scrisoare Deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU*
    *Scrisoare deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU* 10 decembrie 2008 Domnule Preşedinte, În urmă cu exact patru ani România beneficia de cel mai important moment pentru memoria şi conştiinţa sa colectivă de la evenimentele din 1989 încoace. Atunci, o alianţă în care puţini crezuseră că poate câştiga alegerile parlamentare, reuşea să redea românilor sentimentul libertăţii şi al demnităţii. Timp de patru ani, 2000 - 2004, în care cuvintele cele mai rostite fuseseră „corupţie" „frică", „şantaj", „izolare", românii s-au simţit înşelaţi şi persecutaţi. Intelectualii incomozi erau ridicaţi de pe stradă, justiţia era înfăptuită în sufrageriile baronilor roşii, membrii cabinetului făceau deliciul presei internaţionale prin delapidările de fonduri europene iar programul de la televizor era făcut îndeaproape după agenda lui Adrian Năstase. Domnule Preşedinte, Onoarea unei naţiuni stă şi în liderii pe care îi are. Atât în dezbatreile publice cât şi în discuţii particulare, mulţi dintre noi, cei care semnează acest apel, v-au arătat sprijinul. Condamnarea comunismului din decembrie 2006 a fost o confirmare reală a faptului că aşteptările noastre n-au fost înşelate. Milioanele de victime ale totalitarismului şi ale unei ideologii barbare au fost răzbunate într-unul din cele mai solide documente din istoria Europei cu privire la trecutul recent. Prima ţară de pe glob care a condamnat comunismul nu are voie să se mai abată de la principiile libertăţii, stabilităţii şi prosperităţii! Domnule Preşedinte, *Vă solicităm în mod expres să nu giraţi
    [Show full text]
  • Memoria 54.QXD
    Editatã de FUNDAÞIA CULTURALÃ MEMORIA sub egida Uniunii Scriitorilor din România Fondator BANU RÃDULESCU Calea Victoriei 133 – 010071 – Bucureºti – România Tel./ Fax: (40) 21/212.97.72 http://www.revista.memoria.ro; E-mail: [email protected] Constantin Zgâmbãu Sergiu Grossu nãscut la 9 mai 1956 n Vântul cel potrivnic, p. 4-5 Hunedoara In memoriam Absolvent al Casei de Copii Alexandru Paleologu, p. 6-7 Baia de Criº; 19 Procesul comunismului Vasile Boroneanþ, p. 8-13 Florin Alex. Stãnescu Sã nu uitãm!... ºi dacã cineva spune cã nu ºtie... sã afle!, p. 15-22 Zicu Ionescu Lagãrele de exterminare, p. 23-31 Dorin Dobrincu Rezistenþa armatã anticomunistã din Bucovina, p. 33-48 Nicolae Vlad Garda Tineretului Român, p. 50-72 Cosmin Budeancã Procesul Organizaþiei „T“ din 1945, p. 74-90 Graþian Cormos Imaginea opresorului în memorialistica femininã de detenþie, p. 92-98 Cazurile Plãcinþeanu, p. 99-118 Adrian Hamzea Moartea pe îndelete, p. 119-122 Victoria Rãileanu Amintiri captive, uitãri fondatoare, p. 123-134 Lucien Romier Basarabia, mon amour, p. 136-144 Gheorghe Lãcãtuºu Generalul Victor Siminel, p. 145-148 Maria Marian Satul moare, p. 149-154 Mãsuri absurde, p. 155-157 GEOGRAFIA DETENÞIEI, p. 158-159 Mircea Enãchescu Amintiri din viaþa mea, p. 160-169 Eugenia Greceanu In memoriam Tatiana Pogonat, p. 171-175 Mihai Gãdãlean „Sã nu laºi pe nimeni sã gândeascã în locul tãu“, p. 176-179 Ariel Remos Memorial în amintirea sutelor de mii de victime ale tiranului Fidel Castro, p. 180-181 Claudia Dobre Memorie ºi istorie, p. 182-185 Mircea Popescu „Portretul robot“ al securistului, p.
    [Show full text]
  • „Nu M-Am G`Ndit S\ R\M`N `N America, Pentru C\ Am Cap Românesc“
    ACTUALITATE: Familia Minovici, descoperit\ prin „metoda Majuru“, pag. 2 LECTURI ~NTRERUPTE: „«P\catele tinere]ilor» lui Nicolae Manolescu“ de Doris Mironescu, pag. 7 CRONIC| DE FILM: „Familia Zorro, arivistul [i alte animale“ de Iulia Blaga, pag. 14 Citi]i-ne online la 1.50 lei www.polirom.ro/supliment.html Nr. 70 • 1-77 aprilie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MMAIL: [email protected] Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la ICR De ce are South Park „C`inele cu ochi de om un locuitor `n minus `nfrunt\ zilnic omul cu Ultima „isprav\“ a produc\torilor Trey Parker [i Matt Stone a f\cut `nconjurul lumii, aduc`nd z`mbete ochi de c`ine“ chiar [i pe fe]ele celor care nu erau fani South Park. PAGINA 2 „Coolturisme“ de M\d\lina Cocea `n PAGINA 4 Artistul vizual Matei Bejenaru: „Nu m-am g`ndit s\ r\m`n `n America, pentru c\ am cap românesc“ {coala ne inoculeaz\ ideea c\ artistul trebuie s\ fie un ne`n]eles, un retras, even- tual u[or suferind de paranoia, c\ se r\zboie[te cu prezentul [i doar viitorul `i va recunoa[te urmele pe care le las\ prin cetate. Matei Bejenaru contrazice, prin tot ceea ce `ntreprinde, canonul de mai sus. A f\cut, `n ultima decad\, un festival de art\ contemporan\ [i unul de film, a `nceput reabilitarea unui cartier istoric al ora[ului. Matei Bejenaru este un tip ocupat. At`t de ocupat, `nc`t a uitat s\ fug\ `n str\in\tate, al\turi de colegii lui de genera]ie.
    [Show full text]
  • Populism in Central Europe
    Organiser: Objectives of this book are: The Association for International Affairs (AMO) is a Czech non-govern- ■ To examine the factors that feed the contemporary populist facet of Central European politics. mental organization that conducts research, and hosts educational pro- ■ To critically analyze the concept of populism: Is populism an inherent feature of politics? grams in the fields of international affairs, foreign policy and security ■ To discuss the historical and ideological roots of Central European populism: What has influenced studies. AMO, established in 1995, the formation of populism in Central Europe? is currently one of the leading institu- With kind support of: tions of its kind in the Czech ■ To ask whether the features shared by the Central European states outweigh their differences and Republic. whether there is such phenomenon as "Central European populism". The Research Center of AMO pro- Václav Nekvapil and Maria Staszkiewicz (editors) vides independent expert analyses, supports discussions at various levels and provides solutions for these issues. EMBASSY OF THE REPUBLIC OF POLAND IN PRAGUE MINISTRY OF FOREIGN AFFAIRS OF THE CZECH REPUBLIC POPULISM IN CENTRAL EUROPE Populism in Central Europe Editors: Václav Nekvapil and Maria Staszkiewicz Compiled by: Vendula Peisertová, Jiří Bednář, Lauren Trigero, Adéla Jurečková, Jitka Jurková, Lenka Ryjáčková and Vlaďka Votavová Translations: Gwendolyn Albert (Eva van de Rakt: Opening Remarks; Marie Gailová: Populism in the Context of "the Roma Question"; Jiří Musil: Reflections on Czech Populism; Václav Nekvapil: Populism and the Role of Political Parties in the Czech Republic and Lukáš Benda: Populism in Contemporary Hungarian Politics) Designed by: Tomáš Barčík – design studio Printed by: BCS, s.
    [Show full text]
  • Festivalul Naţional De Teatru
    THE NATIONAL THEATRE FESTIVAL, 27th Edition 20 – 30 OCTOBER 2017 EDITION HELD UNDER THE HIGH PATRONAGE OF THE PRESIDENT OF ROMANIA THE PROGRAM OF ALL THE PERFORMANCES AND EVENTS Friday, 20 October PERFORMANCES 18:00 The Comedy Theatre Studio Hall Don Juan Adapted after Molière Directed by: Andrei şi Andreea Grosu Set Design: Vladimir Turturica Produced by: The Comedy Theatre, Bucharest Length: 1 h 20 min no intermission English surtitles 18:00 The Small Theatre Spring Awakening By Frank Wedekind Translated by: Victor Scoradeţ Adaptation, directing and set design by: Vlad Cristache Produced by: The Small Theatre, Bucharest Length: 3 h 30 min with intermission English surtitles Suitable for ages 16 and older. OFFICIAL OPENING 20:00 “I. L. Caragiale” National Theatre of Bucharest Big Hall Hamlet | Collage After William Shakespeare Translated by: Mikhail Lozinsky şi Boris Pasternak Adapted and directed by: Robert Lepage Set Design: Carl Fillion Costumes: François St-Aubin Produced by: Theatre of Nations, Moscow, Russia Length: 2 h 10 min no intermission 1 Str. George Enescu 2-4, Sector 1, cod 010305 Bucuresti Telefon: 021.315.36.36, 021.313.42.78, 021.311.32.14; Fax: 021.315.00.48 Mail: [email protected], www.fnt.ro BCR Sector 1 – Cod IBAN RO86RNCB0072049712860001 In Russian with Romanian and English surtitles 20:00 ACT Theatre An Intervention by Mike Bartlett Translated by: Ionuţ Grama Directed by: Radu Iacoban Set Design: Cezarina Iulia Popescu Produced by: ACT Theatre, Bucharest Length: 1 h 30 min no intermission English surtitles Suitable
    [Show full text]
  • EU-27 WATCH No.7
    EU-27 WATCH No. 7 ISSN 1610-6458 Issued in September 2008 Edited by the Institute for European Politics (IEP), Berlin in collaboration with the Austrian Institute of International Affairs, Vienna Institute for International Relations, Zagreb Bulgarian European Community Studies Association, Institute for World Economics of the Hungarian Sofia Academy of Sciences, Budapest Center for European Studies / Middle East Technical Institute for Strategic and International Studies, University, Ankara Lisbon Centre européen de Sciences Po, Paris Institute of International and European Affairs, Centre d’étude de la vie politique, Université libre de Dublin Bruxelles Institute of International Relations, Prague Centre d’Etudes et de Recherches Européennes Institute of International Relations and Political Robert Schuman, Luxembourg Science, Vilnius University Centre of International Relations, Ljubljana Istituto Affari Internazionali, Rome Cyprus Institute for Mediterranean, European and Latvian Institute of International Affairs, International Studies, Nicosia Riga Danish Institute for International Studies, Mediterranean Academy of Diplomatic Studies, Copenhagen University of Malta Elcano Royal Institute and UNED University, Madrid Netherlands Institute of International Relations European Institute of Romania, Bucharest ‘Clingendael’, The Hague Federal Trust for Education and Research, London Slovak Foreign Policy Association, Bratislava Finnish Institute of International Affairs, Helsinki Stockholm International Peace Research Institute Foundation
    [Show full text]
  • Commitment of Journalistic Discourse in Construction of National Identity Păun, Mihaela Gabriela
    www.ssoar.info Commitment of Journalistic Discourse in Construction of National Identity Păun, Mihaela Gabriela Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Păun, M. G. (2014). Commitment of Journalistic Discourse in Construction of National Identity. International Letters of Social and Humanistic Sciences, 17, 42-48. https://doi.org/10.18052/www.scipress.com/ILSHS.17.42 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de International Letters of Social and Humanistic Sciences Online: 2013-11-20 ISSN: 2300-2697, Vol. 17, pp 42-48 doi:10.18052/www.scipress.com/ILSHS.17.42 © 2014 SciPress Ltd., Switzerland Commitment of Journalistic Discourse in Construction of National Identity Mihaela-Gabriela Păun Secondary School No. 1, 26 Cireșului Street, Balș, Olt County, Romania E-mail address: [email protected] ABSTRACT The study is a focused application on the imagology field. The thesis in whose direction it is argumented is the following: a) the concept of identity retrieved in psychology, sociology, philosophy; b) the vision of the Romanians about themselves sequential exposed in the pages of the magazine „Dilema Veche” (“Old Dilemma”) in the period September-October 2006. Recently appeared on the scientific scene, the concept of identity is an essential component of the social contemporary existence. Romanian masters discover with sadness that in 2006 elements of cultural and identity, tradition are still imported and that’s why, badly understanding democracy and liberty, Romanians allow themselves anything: gregarious spirit, colloquial talking, violence, brutish, arbitrariness.
    [Show full text]
  • Ştefan Ciobotăraşu Ştefan Ciobotăraşu
    BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “NICOLAE MILESCU SPĂTARUL” VASLUI ŞTEFAN CIOBOTĂRAŞU micromicro----monografiemonografie realizată de Liliana Moga Vaslui, 2007 Culegere computerizată : Liliana Moga Tehnoredactare: Luminiţa Şerban Coperta : Ionuţ Tudor Editat şi tipărit la Biblioteca Judeţeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui 2 BALAD Ă PENTRU ACTOR de EMILIAN BELCIN Cineva arunc ă suli ţi albe pe cer Sau parc ă rupe fâ şii de lumin ă Ghilotina ţi ăst fluture v ă mai cer În ascunzi şul lini ştii depline. Înfige ţi-l în vârf de reflector Căci vrea s ă sparg ă sufletului ghea ţa De veacuri vine-ntr-un ciudat décor Să inventeze Moartea sau Via ţa. Cum st ă în lumin ă parc ă e nucleul Tăcerii ca esen ţă sau mijloc Azi împ ărat iar mâine derbedeul Intersectându-se-n ciudatul lumii joc. E noapte? Sau un om care suspin ă? Întins e firul razei şi cedat Tăia ţi cortina chiar la r ădăcin ă Să cad ă peste fluturul ciudat. 3 Ştefan Ciobot ăra şu – Ciungul – tot, despre oameni şi timpuri 4 ARGUMENT “Talent înseamn ă înainte de toate, sinceritate. S ă ai acea facultate înn ăscut ă de a putea fi sincer, atât de sincer încât s ă te prind ă tot ceea ce faci – fiindc ă nu to ţi avem acest har, s ărmanii de noi. Apoi, ca parte intrinsec ă din sinceritate, trebuie s ă vin ă neaparat şi modestia şi numai dup ă aceea me şte şugul şi bineîn ţeles… controversele despre talent.” Ştefan Ciobot ăra şu Se na şte firesc şi revine obsesiv întrebarea “De ce ?” sau în cazul de fa ţă “De ce Ştefan Ciobot ăra şu?”.
    [Show full text]
  • The Role of National Identity in the Trajectory of Romania's
    The Role of National Identity in the Trajectory of Romania’s Foreign Policy (1990-2007) Loretta Crina Salajan Thesis submitted in fulfilment of the requirements for the degree of PhD in International Politics Aberystwyth University October 2014 DECLARATION This work has not previously been accepted in substance for any degree and is not being concurrently submitted in candidature for any degree. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT I This thesis is the result of my own research, except where otherwise stated. Where correction services have been used, the extent and nature of the correction are clearly marked in footnotes. Other sources are acknowledged by footnotes giving explicit references. A bibliography is appended. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT II I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be available for photocopying and for inter-library loan, and for the title and summary to be made available to outside organisations. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT III I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be deposited in the University’s Institutional Research Repository. Signed Date 22 October 2014 Abstract This thesis explores the significance of national identity in shaping the trajectory of Romania’s foreign policy between 1990 and 2007. It explains why and how Romania’s Euro-Atlantic national identity was subject to re- definitions and discursive dialogue prior to the European Union accession on 1 January 2007, as well as how and why these identity re-definitions influenced the state’s foreign policy decisions. The research employs a multi- dimensional framework of national identity, which draws from four academic literatures related to: constructivism, nationalism studies, collective memory and self-esteem and international recognition.
    [Show full text]
  • Visual Dialogue
    NEWSLETTER no. 1/2011 What’s NEW We invite you to join us at the opening of the exhibition Visual Dialogue by Vasile Moşanu. In the presence of H.E.Mrs. Elena Ştefoi, Ambassador of Romania, and H.E. Mr. Igor Munteanu, Ambassador of the Republic of Moldova Wednesday, February 9, 2011, 6 p.m. at Casino du Lac-Lemy (Gatineau) The exhibition shall remain open until May 5, 2011. Find more about the artist at: Newsletter no. 1/2011 www.vasilemosanu.com Flowers and stones, Vasile Moşanu, 2006 ROMANIAN CULTURAL 20TH EDITION The “George Enescu” Festival is EVENTS IN CANADA INTERNATIONAL also hosting an important FESTIVAL competition for Piano, Violin, Cello “GEORGE ENESCU” and Composition A special evening with a great Romanian SEPTEMBER 1-25, 2011 actor: Mr. Victor Rebengiuc will be the For information about the guest of honor at the screening of the competition (sections, criteria, Romanian classic movie Why Are the Bells application forms, etc.) go to: Ringing, Mitica? (February 26, 2011, 6.00 http://concurs.festivalenescu.ro/ p.m., Japanese Canadian Cultural Center in Toronto). (Attention! Applications are to be submitted by July 1, 2011.) The screening will be preceded by the performance of The Legend of the Grand Inquisitor from The Brothers Karamazov by Fyodor Dostoevsky. PLAN YOUR TRIP TO ROMANIA Tickets for the event can be bought at: www.acasamedia.com Visit www.travel.romania and find out more about going to Romania: how to get WE ALSO RECOMMEND Discover one of the greatest festivals of there, where to stay, what to do, etc.
    [Show full text]