OBSERVATOR CULTURAL SUPLIMENT Funda]ia Ra]iu 30 de ani de lobby în Marea Britanie Ion Ra]iu [i fiii s`i, Indrei (stînga) [i Nicolae (dreapta), la petrecerea dat` cu ocazia celei de-a optzecea anivers`ri (Londra, iunie 1997) „…în beneficiul e la jum`tatea anilor ’70, tat`l meu, Ion neficiul poporului s`u, au fost cu siguran]` Ra]iu, a hot`rît s` se retrag` din lumea exclusiv al românilor“ factorii care l-au convins pe Ion Ra]iu s` în- Pafacerilor [i s`-[i investeasc` toat` fiin]eze Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie. energia în lupta împotriva regimului opresiv Înc` de la înfiin]are, scopurile Funda]iei din România [i pentru promovarea României Nicolae RA}IU sînt promovarea [i sus]inerea programelor [i a culturii române în Occident, mai ales c` educa]ionale [i de cercetare în domeniile stu- atunci nu se întrevedea c`derea dictaturii lui diilor culturale [i istorice, în special, româ- Ceau[escu sau a Cortinei de Fier. ne[ti, precum [i stimularea [i sprijinirea so- Ceea ce a construit tat`l meu în acei ani atunci –, în cazul în care nu sîntem de acord care tr`im“, a[a cum noteaz` în jurnalul s`u ciet`]ii civile în încerc`rile de a în]elege [i s-a dovedit a fi baza pentru ceea ce este cu planurile lui, putem s` ne schimb`m nu- în decembrie 1999, cu pu]in timp înainte s` aplica valorile [i principiile democratice în în- ast`zi Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie, în- mele de familie. Cum pute]i remarca, atît fra- ne p`r`seasc`. Tot atunci [i-a îmbun`t`]it [i treaga lume. fiin]at` în 1979 de p`rin]ii mei, Ion [i Elisa- tele meu, Indrei, cît [i eu, înc` mai purt`m recomand`rile c`tre Board, mai ales în pri- Sper`m c` îndeplinim în continuare beth Ra]iu. numele Ra]iu! vin]a dezvolt`rii Funda]iei: „în beneficiul ex- a[tept`rile foarte exigente ale familiei noastre R`sfoind recent jurnalele nepublicate ale Familia a participat activ înc` de la înce- clusiv al românilor, ca na]iune [i ca indivizi“. [i, mai ales, dorin]a lui Ion Ra]iu. lui Ion Ra]iu, am g`sit o not` din iunie 1978, put la organizarea [i sus]inerea activit`]ii Probabil c` ideea înfiin]`rii unei funda]ii Am încrederea c` materialele publicate cu un an înaintea înfiin]`rii funda]iei, în care Funda]iei. Board-ul organiza]iei este format care s`-i ajute pe românii talenta]i s`-[i rea- aici, eviden]iind proiectele culturale ale tat`l meu scrie despre planul s`u de a pune numai din membri ai familiei Ra]iu – Elisa- lizeze la maximum propriul poten]ial i-a venit Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie, v` vor în- bazele unei organiza]ii care s` „promoveze beth Ra]iu, Indrei Ra]iu, Ioana Ra]iu, Kitty lui Ion Ra]iu din amintirile despre Eforia fa- demna s` descoperi]i o parte important` a educa]ia [i cultura – în sensul mai larg al cu- Willis, Ileana Troiano-Tilea [i dr. Dan Dan –, miliei, prima funda]ie caritabil` deschis` la activit`]ii noastre, menite s` perpetueze vintelor“ [i care s` poat` publica [i finan]a în timp ce mie îmi revine onoarea de a fi Turda de preotul Basiliu Ra]iu în 1867. Pe mo[ternirea lui Ion Ra]iu. Sper c` aceste c`r]i [i studii de cercetare. Pre[edinte. De dou` ori pe an, Board-ul eva- lîng` ajutarea nevoia[ilor, Eforia oferea burse texte vor înlesni descoperirea modului admi- Îmi amintesc foarte bine momentul în lueaz` aplica]iile primite [i decide cî[tig`torii tinerilor români, pentru a-i ajuta s` mearg` rabil în care acest om, care [i-a dedicat toat` care tata ne-a invitat la mas`, pe fratele meu celor 100 de burse destinate tinerilor veni]i la studii. Mai tîrziu, la începutul secolului al via]a sus]inerii poporului s`u, a preg`tit în Indrei [i pe mine, s` ne anun]e ce a hot`rît. în Marea Britanie pentru studii postuniver- XX-lea, Eforia a contribuit la înfiin]area {colii detaliu, înainte de moarte, continuarea pe Ne-a spus – [i jurnalele îmi confirm` aminti- sitare [i pentru realizarea unor proiecte cul- de Arte [i Meserii din Turda. Primul pre[edin- termen lung a lucrurilor în care credea. rile – c` nu i-ar pl`cea ca organiza]ia s` se turale, [tiin]ifice sau destinate societ`]ii civi- te al Eforiei a fost dr. Ioan Ra]iu, ini]iator al numeasc` Funda]ia „Ion Ra]iu“, ci Funda]ia le. Memorandumului adresat împ`ratului Franz Ra]iu, accentuînd faptul c` toat` familia Ion Ra]iu a gîndit Funda]ia ca pe o orga- Iosef, prin care se cereau drepturi egale pen- Nicolae Ra]iu este pre[edintele Funda]iei urma s` participe [i s` contribuie la dezvol- niza]ie menit` „s` creasc` [i s` se înt`- tru românii din Transilvania [i Ungaria. Ra]iu din Marea Britanie. tarea ei. Glumind, ne-a spus [i c` noi – cei reasc`... în perpetuitate – în m`sura în care Istoria familiei, împreun` cu propria do- doi fii ai s`i, avînd pu]in peste 30 de ani perpetuitatea poate fi asigurat` în lumea în rin]` a tat`lui meu de a construi ceva în be- OBSERVATOR I nr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT CULTURAL În data de 26 septembrie 1991, minerii adu[i de Miron Cozma în Bucure[ti (în timpul a ceea ce a r`mas în istoria re- cent` a României ca Cea de-a patra Mineriad`) p`trund în sala de [edin]e a Camerei De- puta]ilor. În mijlocul haosului, deputatul Ion Ra]iu ia cuvîn- tul, calmînd spiritele. SUPLIMENT Ion Ra]iu Cotidianul – de la on Ra]iu a fost o personalitate poliva- (6 iunie 1917 – 17 ianuarie 2000) lent`, bine cunoscut ca politician, om prima edi]ie pîn` ast`zi I de afaceri, avocat, jurnalist, scriitor [i filantrop. Ion Ra]iu a fost un constant [i nie liber`, democratic`. A jucat un rol de- fost un personaj întru totul aparte pe e[i- Ion Ra]iu s-a întors în România, în ia- acerb opozant al dictaturii comuniste din cisiv în înfiin]area Uniunii Mondiale a Ro- chierul politic românesc. Mul]i oameni l-au nuarie 1990, cu dorin]a de a fonda un co- România [i al lui Nicolae Ceau[escu. Ca mânilor Liberi. A fost ales pre[edintele simpatizat [i datorit` obiceiului s`u de a tidian na]ional independent – primul de la pre[edinte al Uniunii Mondiale a Români- acestei organiza]ii în cadrul primului purta întotdeauna papion. Dragostea sa c`derea comunismului. Pîn` pe 10 martie lor Liberi, vocea lui s-a ridicat de nenu- congres, ]inut la Geneva, în 1984. Imediat pentru acest obiect vestimentar l-a f`cut 1990, o instala]ie tipografic` a fost montat` m`rate ori împotriva abuzurilor puterii de dup` aceea, a început s` publice Românul s` fie cunoscut în toat` ]ara ca „Domnul în subsolul Teatrului Na]ional din Bucu- la Bucure[ti. Liber/ The Free Romanian, un ziar lunar Papion“. Dar „Domnul Papion“ a fost privit re[ti – singurul spa]iu suficient de mare Jurnalist de pres` [i radio, autor al mul- cu edi]ii în român` [i englez`. Acest ziar a nu numai cu simpatie, ci [i cu admira]ie g`sit, astfel încît s` fie îndeplinite toate nor- tor volume politice, precum [i al unor piese fost, în cuvintele lui Ion Ra]iu, „locul unde pentru calmul s`u perfect [i pentru pute- mele legale. Guvernarea Iliescu a emis ime- de teatru, Ion Ra]iu a fost [i un om de afa- am putut prezenta problemele României; rea de a impune lini[te [i respect – dup` diat un ordin de evacuare [i a întrerupt ceri de succes, în domeniul transporturilor aici am antamat [i discutat toate proble- cum a dovedit [i în timpul mineriadei din func]ionarea utilit`]ilor, împiedicînd, ast- maritime [i al imobiliarelor. Imediat dup` mele majore [i le-am prezentat întregii septembrie 1991, cînd minerii au ocupat fel, apari]ia ziarului înainte de alegerile din Revolu]ia din 1989, s-a întors în România lumi libere. Românul Liber a fost primit, [i Camera Deputa]ilor în mar[ul lor spre 10 mai. În 13-14 iunie 1990, minerii au pentru a continua lupta împotriva r`m`- este primit în continuare [în 1990], de Pia]a Victoriei. distrus tot echipamentul existent. Insta- [i]elor elitei comuniste. A fost ales deputat toate cancelariile occidentale, de toate ma- Dup` o scurt` suferin]`, Ion Ra]iu a la]ia tipografic` a fost apoi mutat` în în Parlamentul României, reprezentînd Mu- rile ziare, [i am avut nenum`rate articole murit la Londra, pe 17 ianuarie 2000, în- cl`direa din Calea Plevnei [i prima edi]ie a nicipiul Cluj [i, apoi, Arad, devenind dup` preluate“. conjurat de familie. Conform dorin]elor ziarului a ap`rut pe 10 mai 1991. Cotidia- aceea vicepre[edinte al Camerei Deputa]ilor. Dup` întoarcerea în România, în 1990, sale, a fost înmormîntat în ora[ul natal, nul s-a impus, apoi, foarte repede drept un Ion Ra]iu a candidat, de asemenea, la Ion Ra]iu a fost nominalizat candidatul la Turda. Cortegiul funerar a num`rat mai ziar obiectiv, nepartizan, con]inînd [tiri pre[edin]ia României [i a fost un ambasa- pre[edin]ie al Partidului Na]ional }`r`- mult de zece mii de persoane.