„Nu M-Am G`Ndit S\ R\M`N `N America, Pentru C\ Am Cap Românesc“

$„Nu M-Am G`Ndit S\ R\M`N `N America, Pentru C\ Am Cap Românesc“$

ACTUALITATE: Familia Minovici, descoperit\ prin „metoda Majuru“, pag. 2

LECTURI ~NTRERUPTE: „«P\catele tinere]ilor» lui Nicolae Manolescu“ de Doris Mironescu, pag. 7

CRONIC| DE FILM: „Familia Zorro, arivistul [i alte animale“ de Iulia Blaga, pag. 14

Citi]i-ne online la 1.50 lei www.polirom.ro/supliment.html

Nr. 70 • 1-77 aprilie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MMAIL: [email protected] Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la ICR De ce are South Park „C`inele cu ochi de om un locuitor `n minus `nfrunt\ zilnic omul cu Ultima „isprav\“ a produc\torilor Trey Parker [i Matt Stone a f\cut `nconjurul lumii, aduc`nd z`mbete ochi de c`ine“ chiar [i pe fe]ele celor care nu erau fani South Park.

PAGINA 2 „Coolturisme“ de M\d\lina Cocea `n PAGINA 4

Artistul vizual Matei Bejenaru: „Nu m-am g`ndit s\ r\m`n `n America, pentru c\ am cap românesc“

{coala ne inoculeaz\ ideea c\ artistul trebuie s\ fie un ne`n]eles, un retras, eventual u[or suferind de paranoia, c\ se r\zboie[te cu prezentul [i doar viitorul `i va recunoa[te urmele pe care le las\ prin cetate. Matei Bejenaru contrazice, prin tot ceea ce `ntreprinde, canonul de mai sus. A f\cut, `n ultima decad\, un festival de art\ contemporan\ [i unul de film, a `nceput reabilitarea unui cartier istoric al ora[ului. Matei Bejenaru este un tip ocupat. At`t de ocupat, `nc`t a uitat s\ fug\ `n str\in\tate, al\turi de colegii lui de genera]ie. Semnatarul celei mai longevive cronici vizuale din spa]iul publicistic românesc (scrie f\r\ `ntrerupere S\ ne r\sf\]\m „ca fetele“! `n pagina 15 a „Suplimentului de cultur\“ `nc\ de la primul num\r, din 2004) se afl\ de ani „Suplimentul de cultur\“ le-a invitat `n acest num\r buni `n fruntea celui mai important pe cele care „fac c\r]ile“ s\ vorbeasc\ despre propriul life proiect cultural ie[ean: Bienala de style – unul motivat, evident, cultural. Art\ Contemporan\ „Periferic“. Texte de: Ruxandra Novac, Ruxandra Cesereanu, Adela Greceanu [i Oana C\t\lina Ninu

Un dosar de Elena Vl\d\reanu `n PAGINILE 10-11

Nu se poate decide

Eugen Simion s-ar eterniza la Academia Român\

Actualul pre[edinte al Academiei Române, Eugen Simion, ar putea candida din nou pe 4 aprilie la pre[edin]ia acestui for. Astfel, pe lista candida]ilor la func]ia de pre[edinte al Academiei Româ- ne apar [ase nume: Florin Filip, Ionel Haiduc, Mircea S\ndu- lescu, Eugen Simion, Maya Simionescu [i Victor Voicu. Contac- tat telefonic de Mediafax, Simion a declarat c\ nu [tie dac\ va candida pentru un nou mandat `n fruntea forului, dar se va decide „`n ziua alegerilor“. „Nu pot fi indiferent la ce se va `nt`mpla cu Academia Român\ de acum `ncolo“, a ad\ugat Simion. Mandatul lui Eugen Simion a expirat pe 11 februarie, `ns\ membrii Adun\rii Generale au decis prelungirea acestuia, pentru ca actualul pre[edinte s\ organizeze s\rb\torirea a 140 de ani de la `nfiin]area forului. Eugen Simion se afl\ `n conducerea Acade- L’air du temps L’air miei `nc\ din 1994. Cel care a ]inut fr`iele Academiei timp de aproape un deceniu a anun]at `n mai multe r`nduri c\ nu PAGINILE 8-9 inten]ioneaz\ „s\ se eternize- Matei Bejenaru – ze“ la conducerea forului. actualitate ordinea de zi

Lucian Dan TEODOROVICI {tirea s\pt\m`nii Citatul s\pt\m`nii Celebrul scriitor polonez Stanislaw CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Lem a murit luni, 27 martie a.c., la „Aceast\ art\ (teatrul – n.r.) complex\ une[te culturi prin diver- Cracovia, la v`rsta de 84 de ani. Lem sitate, dezvolt\ ample re]ele teatrale cu poten]ia- a fost unul dintre cei mai populari lit\]i mirifice pentru nevoia de dialog [i cu- autori de science fiction care a scris noa[tere `ntre oameni, construie[te situa]ii Portavocea `ntr-o alt\ limb\ dec`t engleza. [i genereaz\ st\ri care ì redau omului `n C\r]ile sale s-au v`ndut `n circa 30 vremuri confuze [i disperate demnitatea [i [oaptelor liberale de milioane de exemplare [i au fost speran]a salvatoare pentru suflet [i spirit.“ traduse `n peste 40 de limbi. Cea (din mesajul ministrului Culturii [i Cultelor, Ludovic Orban nu este un personaj atipic pentru lumea politic\ mai cunoscut\ lucrare a sa, Solaris, Adrian Iorgulescu, transmis cu ocazia Zilei din România. Ve[nic pus pe har]\, liberalul nu se distinge prea a fost ecranizat\ de dou\ ori, `n Mondiale a Teatrului, s\rb\torit\ pe 27 martie) mult, nici m\car la nivelul agresivit\]ii declara]iilor, de Traian B\- 1972 [i `n 2002. sescu, spre ilustru exemplu, care a avut uneori interven]ii mult mai „spumoase“, f\r\ a st`rni prea multe reac]ii. C`nd a trimis-o pe Lavinia {andru pe centura politicii, n-am g\sit prea multe articole „oripilate“ `n pres\, n-am auzit declara]iile ofensate ale socie- Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la Institutul Cultural Român t\]ii civile „feminine“. {i dac\ \sta ar fi singurul p\cat verbal al domnului Traian B\sescu... Dar `ncepusem s\ scriu despre altci- neva. „Cìnele cu ochi de om `nfrunt\ zilnic Declara]iile lui Ludovic Orban, deseori sim]ite ca ni[te deful\ri `n urma alegerilor interne din Alian]\ `n care a pierdut candidatura “ pentru [efia Capitalei, nu ar trebui s\ aib\ prea mare greutate. omul cu ochi de cìne Pentru c\ domnia sa, orice s-ar spune [i `n ciuda eforturilor proprii, r\m`ne un liberal de rang secund, chiar dac\ este starostele Despre Alexandru Solomon a `nceput s\ se vorbeasc\ odat\ PNL-ului bucure[tean. {i-atunci, pare a se i]i pe undeva o e- nigm\: cum se face c\, `n ciuda lipsei sale de proeminen]\ poli- cu filmul s\u documentar Marele jaf comunist, care a avut tic\, Orban reu[e[te, uneori cu asupra de m\sur\, s\ acapareze premiera `n 2005. Filmul lui Solomon, impecabil ca documen- interesul mass-mediei, s\ st`rneasc\ at`tea reac]ii [i s\ fie, mai tare, a fost difuzat de canalul ARTE, o performan]\ pentru mult dec`t T\riceanu chiar, vedeta zilei? realizatorii români, care continu\ s\ se ]in\ la o distan]\ Scandalul ca politic\ are, bine`n]eles, un efect de afrodisiac pentru pres\. Dar nu doar acum, c`nd s-a apucat s\ fac\ publice prudent\ fa]\ de acest gen. diverse zvonuri, altfel de prost-gust, ap\rute pe la col]uri liberale Cartea Rus\. Celan, proasp\t despre Mioara Mantale, Elena Udrea [i Raluca Turcan, Ludovic Elena Vl\d\reanu Orban s-a sume]it pe la posturile de televiziune. El a fost mereu venit din Bucovina, se angajase nstitutul Cultural Român a aici [i traducea din rus\ sub di- o portavoce a frustr\rilor liberale, fa]\ de alia]ii de la guvernare, prezentat pe 23 martie pri- dar [i fa]\ de propriii membri. {i ajungem, astfel, la chestiune. verse pseudonime. Petre Solo- mele filme realizate de Ale- Pentru c\ plasarea `n lumina reflectoarelor a lui Orban pare a fi I mon revenea `n ]ar\ dup\ un o strategie a unui partid care, altfel, dovede[te elegan]\ pe sce- xandru Solomon: Duo pentru scurt autoexil `n Palestina. Au na public\. O elegan]\ care, s-a crezut la un moment dat, va Paoloncel [i Petronom, Via]\ de cunoscut am`ndoi iluziile supra- reu[i s\ satisfac\ un electorat s\tul de circ. Pentru liberali `ns\, cìne [i Franzela exilului. Regi- realismului românesc, iar Duo zorul declara `nainte de pro- confrunta]i cu o sc\dere `n sondaje ce nu se poate pune numai pentru Paoloncel [i Petronom Alexandru Solomon `ncearc\ s\ ì conving\ pe români iec]ie c\ nu le-a rev\zut `n ulti- `n c`rca guvern\rii, trebuie s\ fi fost o surpriz\ nepl\cut\ faptul c\ (`n primul cuv`nt citim numele s\ nu se mai ]in\ departe de filmul documentar `n România anului premerg\tor integr\rii nu numai c\ nu se ma vreme [i c\, `ntr-un fel, le lui Paul Celan, iar `n al doilea caut\ elegan]a, dar ea e chiar plictisitoare, neproductiv\. Mai prive[te cu emo]ie. Filmele, rea- pe cel al lui Petre Solomon) este ales `ntr-un moment c`nd PD-ul `[i tr\ie[te gloria tocmai prin ata- lizate la distan]e de patru ani jocul pe care l-au inventat ei: f\r\ apropieri umorale de un su- face `n mic, `n dimensiunea ei curi sub centur\, prin portavocea preziden]ial\ care sufer\ de orice, `ntre ele, nu au mai fost proiec- unul pune o `ntrebare, cel\lalt biect delicat acum, c`nd Prim\- balcanic\, pe meleaguri germa- numai de [tiin]a de a face spectacol nu. tate dec`t `n anumite ocazii, [i r\spunde printr-o metafor\. ~n ria Capitalei amenin]\ cu ordo- ne. La Berlin, Caragiale schimb\ Senza]ia este c\ pornind de-aici s-a sim]it nevoia inven]iei nu- atunci `n cadrul vreunui festival. ’47, Celan pleac\ definitiv din nan]a care adun\ cìnii f\r\ st\- zeci de adrese, `[i cheam\ prie- mite Ludovic Orban. Un om politic nu foarte important, ca s\ nu ~n Duo pentru Paoloncel [i România, iar `n 1970 se sinuci- p`n [i ì eutanasiaz\ dup\ cel tenii români la o bere berlinez\ dea senza]ia c\ tot partidul e a[a. Dar suficient de important ca Petronom, primul dintre ele, So- de, arunc`ndu-se `n Sena. mult trei zile de cazare `n ad\- [i se pozeaz\ tol\nit ca un turc s\ poat\ fi impus ca personaj public. Un liberal cu multe frustr\ri lomon folose[te ca pretext car- politice, care puteau fi canalizate `n anumite direc]ii, dar nu `ntr- posturi. Filmul reu[e[te – Doam- pe covoare orientale. Ce ì adu- tea din 1987 a tat\lui s\u, Petre at`t de frustrat `nc`t s\ par\ neghiob. Un tip inteligent [i capabil Un scurtmetraj necesar, ne-ajut\! – f\r\ moral\ s\ ce, profesional, aventura aceas- Solomon, despre poetul Paul ta? Alexandru Solomon a aflat de ironie, dar nu cu o personalitate `ntr-at`t de accentuat\ `n f\cut cu umor spun\ multe despre un ora[ care acest sens `nc`t s\ devin\ un pericol cert din interior. ~n fine, un Celan [i perioada româneasc\ a se preg\te[te s\ devin\ euro- c\ i s-a jucat la Berlin, pe la `n- om care li se poate opune democra]ilor [i lui Traian B\sescu, acestuia (Paul Celan. Dimensiu- Cìnele cu ochi de om `nfrunt\ pean. ceputul anilor 1900, N\pasta (cu contr`ndu-i public, f\r\ s\ pericliteze totu[i Alian]a. Una peste alta, nea româneasc\). Filmul are o zilnic omul cu ochi de cìne `n Pentru a realiza Franzela exi- titlul Anca) [i c\ a avut o serie un tip de care liberalii se vor putea dispensa f\r\ probleme exact miz\ grea: rela]ia de prietenie capitala României, pe care Alexan- lului, Alexandru Solomon a avut de cronici `n presa berlinez\ a `n momentul `n care lui `nsu[i i se va p\rea c\ st\ pe cai mari. Or, dintre cel care a devenit unul dru Solomon ([i Mircea C\rt\- o burs\ de trei luni la Berlin [i a vremii. Acum, un muzician bri- cu inteligen]a, ironia [i autoironia de care are nevoie, Ludovic dintre cei mai mari poe]i de rescu, autorul comentariului din muncit doi ani. Nu a avut sufi- tanic pe care Solomon l-a des- Orban `nsu[i ar putea, `nainte de a se aventura `n b\t\lii care limb\ german\ ai secolului XX film) o prive[te prin cìnii care cien]i bani pentru a face un film coperit `ntr-una din casele `n ca- nu-i prea apar]in de fapt, s\ mediteze la ce-i iese pe gur\. Altfel, [i Petre Solomon, unul dintre ì str\bat str\zile, ì scormonesc mai lung [i s-a oprit la 26 de re a locuit Caragiale exclam\ v\- `n ceva vreme, s-ar putea s\ r\m`n\ un fel de Adrian N\stase. cei mai mari traduc\tori români containerele de gunoi, ì mu[c\ minute. Primind o mo[tenire im- z`ndu-l `ntr-o fotografie: „Mi-ar Dar unul care-[i va tapeta pere]ii nu cu tablouri, ci cu ziare `n cade limb\ german\. Cei doi s-au sau ì `nso]esc locuitorii. Un scurt- portant\, Caragiale p\r\se[te `n fi pl\cut s\ beau o bere cu el, e re pozele lui al\turi de Mioara Mantale, Elena Udrea [i Raluca cunoscut `n 1946, la Editura metraj necesar, f\cut cu umor, 1904 România, pentru a [i-o re- nebun, arat\ ca Ozzy Osbourne“. Turcan ì vor aminti de „gloria“ de alt\dat\. Familia Minovici, descoperit\ prin „metoda Majuru“

Pentru mul]i, Minovici nu `nseamn\ nimic mai mult dec`t Institutul de Medicin\ Legal\. Al]ii, „Mi-am dat seama atunci c\ istoria este mult mai pu]ini, [tiu c\ acest nume ascunde una dintre familiile care au contribuit la fondarea interdisciplinaritatea de la bun `nceput, nu o c`torva dintre institu]iile esen]iale ale statului român. ~n 1905, Nicolae Minovici ridic\ prima cronologie a v`rstelor care se desf\[oar\ `n cl\dire din Bucure[ti cu destina]ie muzeal\ [i tot el este autorul primelor lucr\ri despre perife- exterior, ci o chestiune introvertit\ bazat\ rie [i despre cei care populeaz\ suburbiile Capitalei la sf`r[itul secolului al XIX-lea [i `nceputul foarte mult pe simboluri, pe afecte [i pe na- secolului XX: Moda tatuajelor din România (1898), Studiu asupra sp`nzur\rii (1905), Pericolul tura uman\“, spune Majuru. social al practic\rii ocultismului (1938). Cartea pe care a lansat-o, la fel ca [i expozi]ia vernisat\ anul trecut, s-a n\scut din Robert B\lan Mina, Nicolae [i {tefan Minovici, care au „s\p\turile“ autorului `n mai multe di- pus bazele c`torva institu]ii fundamentale rec]ii: `n etnografie, `n antropologie, `n is- Istoricul Adrian Majuru [i-a lansat pe 23 ale statului [i nu au refuzat s\ se ocupe [i de toria propriu-zis\, dar [i `n istoria mentali- martie a.c., la Centrul Cultural Metropoli- lumea celor voit uita]i de autorit\]i: vaga- t\]ilor. tan pentru Tineret (vila Nicolae Minovici) bonzii, cer[etorii, s\racii. Doctorul Ioan Oprescu nume[te asta din Bucure[ti, noua sa carte, Familia Mino- ~n cazul lui Adrian Majuru, pasiunea vici – Univers Spiritual (ap\rut\ la Editura pentru aceast\ familie s-a n\scut treptat. „metoda Majuru“, adic\ un mod de a pre- Institutului Cultural Român). Dup\ ce a preluat vila doctorului Nicolae zenta faptele `ncerc`nd totodat\ reconstrui- Volumul nu se ocup\ de tratarea strict is- Minovici, `n care func]iona un muzeu de et- rea unei lumi disp\rute, o metod\ dinamic\ toric\ a faptelor. Cu ajutorul fotografiilor, nografie, istoricul a descoperit c\, de[i me- ce „porne[te de la materia prim\ rece de is- Adrian Majuru `i ofer\ academicianului Constantin textelor [i h\r]ilor din epoc\, dar [i al anec- dic legist, acesta se ocupase de fapt de o istorie [i se `ncheie prin prezentarea unor B\l\ceanu-Stolnici un autograf pe cea mai recent\ carte a sa dotelor, autorul recreeaz\ povestea fra]ilor torie a mentalit\]ilor. fragmente autentice de via]\“.

2 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 ordinea de zi actualitate

Ministrul Culturii acuz\: Radu Pavel GHEO

„Biblioteca Na]ional\, o gaur\ ROMÂNII E DE{TEP}I neagr\ pentru banii publici“ Criticul de dup\ col] Cum critica literar\ e f\cut\ de oameni, a fost dintotdeauna nor- din raportul preliminar `ntocmit R. Chiru]\ Subsolul celei mai importante mal ca `n fiecare comentariu critic s\ recuno[ti afinit\]ile cultura- de inspectorii s\i reies deja mai biblioteci din România – martie 2006 le ale comentatorului, pasiunile lui lecturale, aderen]a la un anu- „Biblioteca Na]ional\ este o ga- multe nereguli. „~ntre 2003 [i mit tip de scriitur\ – adic\ o mul]ime de elemente pe care le ur\ neagr\, un teren minat, `n 2005, s-au `ncheiat contracte de adun\m printr-o sintagm\ simpl\: subiectivitatea critic\. care s-au b\gat mul]i bani, dar 113 miliarde de lei, f\r\ respec- Numai c\ una e subiectivitatea critic\ [i alta e subiectivitatea nu [tiu unde s-au dus. Practic, tarea procedurilor legale de atri- omului din spatele criticului. Sub mantaua permisiv\ a subiecti- sediul nou al Bibliotecii este `n buire a lucr\rilor publice. S-au vit\]ii se pot pl\ti cu u[urin]\ poli]e, mai abitir ca ratele la credi- acela[i stadiu ca acum 20 de `ncheiat contracte f\r\ a se pre- tele pentru consum personal. ani“, a atras pentru a treia oar\ ciza obiectul lucr\rilor [i f\r\ a Nu vreau s\ spun c\ fenomenul ar fi generalizat. E `ns\ des- aten]ia `n ultima perioad\ minis- se stabili cantitatea [i calitatea tul de r\sp`ndit ca s\ nu-l po]i trece cu vederea. A[a cum exist\ trul Culturii, Adrian Iorgulescu, lucr\rilor. De aceea, noi, acum, un teanc gros de critici specializa]i pe texte laudative (majoritatea mar]i, 28 martie a.c., `n cadrul nu putem evalua dac\ construc- buni prefa]atori la oricine [i orice), exist\ [i destui critici literari unei conferin]e de pres\. Iorgu- torul [i-a respectat sau nu obli- din falanga „Atac la persoan\“. Uneori, c`nd v\d o „radere“ inten]ionat\ f\cut\ cu profesiona- lescu a cerut un triplu control la ga]iile. Mai mult, s-a majorat Biblioteca Na]ional\ a României lism ([i [tiu c\ e „radere“), de[i m\ `nfurie `nc\lcarea eticii profe- valoarea contractelor ini]iale sionale, pe undeva m\ `ncearc\ [i o oarecare admira]ie pentru (BNR), dup\ ce inspectorii din f\r\ a se respecta legea, prin ac- arta cu care s-a f\cut execu]ia. ~n egal\ m\sur\, c`nd v\d una subordinea sa au descoperit ne- te adi]ionale, [i s-au pl\tit lu- f\cut\ jalnic, prost `ns\ilat\ peste umorile personale, cu lovituri reguli grave privind modul `n cr\ri f\r\ a se efectua recep]ia“, tr`ntite cu b`ta la col] de revist\, m\ apuc\ [i furia, [i jalea, fiindc\ care au fost cheltui]i banii pentru a precizat ministrul Adrian Ior- d\ prost la imaginea unei bresle care, umoral\ sau nu, are construirea noului sediu al insti- gulescu. Totu[i, acesta a ad\u- m\car reputa]ia c\ e inteligent\ [i creatoare. tu]iei. gat c\ nu a luat `nc\ o decizie `n {i, cum prea mult\ teorie stric\, o s\ dau c`teva mostre de ra- Adrian Iorgulescu a sesizat plan administrativ `n privin]a con- dere prost f\cut\. Undeva, `ntr-un roman, personajul principal Curtea de Conturi, Corpul de ducerii BNR, pentru c\ a[teapt\ spune c\, s\tul de România, vrea s\ emigreze. ~n cronica „Atac Control al Guvernului [i Inspec- rezultatele triplului control co- (MCC) a alocat 21 de miliarde fel `nc`t c\r]ile s\ fie depozitate la persoan\“, criticul `l `ndeamn\ satisf\cut pe autor s\ plece toratul de Stat `n Construc]ii. mandat. de lei. `n bune condi]ii, chiar dac\ si- odat\, c\ oricum nu-i mare lucru de capul lui. E gre[eala cea mai „Noi vrem s\ aloc\m 80-100 de Ministrul a anun]at c\ p`n\ la „Cl\direa este revendicat\, tua]ia juridic\ a imobilului este frecvent\ a criticilor care p`ndesc, a criticilor de dup\ col]. Iat-o milioane de euro, dar nu putem sf`r[itul anului se va finaliza re- dar actele prezentate nu s`nt acum incert\“, a men]ionat [i `n alt\ cronic\: „M\ `ntreb de ce oare avea nevoie autorul s\ da ace[ti bani p`n\ nu facem cu- novarea vechiului sediu al Bi- `nc\ concludente. Am decis c\ e Adrian Iorgulescu, care nu a ne implice [i pe noi, cititorii, `n reglarea de conturi cu fosta iu- r\]enie total\ acolo“, a precizat bliotecii Na]ionale, pentru care mai bine pentru cultura român\ vrut s\ spun\ cine revendic\ ac- bit\“. Cronicarul ne explic\ astfel c\ `l [tie pe autor, c\ omul se ministrul. Acesta a mai spus c\ Ministerul Culturii [i Cultelor s\ termin\m lucr\rile acolo, ast- tualul sediu al BNR. certase cu iubita [i c\ se r\zbunase `ntr-un pasaj din cartea lui – fiindc\ nu autorul, ci personajul are probleme cu iubita. ~n]e- lege]i? Autorul... personajul... Biografie... fic]iune... Una... alta. Dou\ chestii diferite. ~ntoarcerea lui Cernat Aproape 100 de proiecte artistice Anul acesta vor avea loc `nc\ trei sesiuni de finan]are: `n aprilie, pentru editorii de c\r]i [i Tot ne`ndem`nare [i lips\ de profesionalism arat\ criticul de Ministrul Adrian Iorgulescu finan]ate de la buget reviste, c\rora li se vor pune la dispozi]ie 20 de dup\ col] c`nd comenteaz\ emo]ional, `ncerc`nd s\ induc\ – a anun]at c\ dirijorul R\s- miliarde de lei, `n iunie pentru ONG-uri, tot cu complet neargumentat – o atitudine fa]\ de carte. „Autorul trece MCC [i Administra]ia Fondului Cultural Na- brusc de la o fraz\ la alta, de la persoana `nt`i la persoana a tre- van Cernat a ajuns la o ]ional (AFCN) au anun]at `n cadrul aceleia[i 20 de miliarde la dispozi]ie, [i `n septembrie, `n]elegere cu directorul ia... Personal, n-am reu[it s\ g\sesc nici o justificare valid\ conferin]e de pres\ finalizarea sesiunii de fi- pentru proiecte artistice, c\rora li se vor aloca Operei Na]ionale Române, acestei dedubl\ri auctoriale (nu c\ asta ar conta – subl. mea).“ nan]\ri deschise `n noiembrie anul trecut. Dup\ 30-40 de miliarde de lei. „Am constatat `ns\ c\ C\t\lin Ionescu Arbore, multe proiecte au fost slab realizate. Practic, Sau r\utatea absolut gratuit\ despre „pove[tile celor care au evaluarea celor 340 de proiecte depuse, au fost `ncheiat\ [i `n scris vineri, mul]i dintre cei care ne-au trimis dosare nu au avut nefericirea s\-[i intersecteze drumurile cu cele ale perso- 25 martie a.c. Dirijorul ur- selectate 93, care vor primi sume de p`n\ la 20.000 [tiut s\ le completeze. Au muncit zece oameni najului principal“. Cum adic\? Prost – pentru criticul de dup\ col] – dau fraze de tipul „se pa- meaz\ a fi reevaluat, pen- de euro. de la noi ca s\ fac\ acest lucru. De asemenea, re c\ autorul a preluat involuntar sloganul publicitar al postului tru a se stabili postul pe „Am ales anul acesta de trei ori mai multe am avut o slab\ colaborare cu cei care au depus OTV: «Pentru c\ nici nu [ti]i ce pierde]i!»“. Adic\ de acum `ncolo care s\ fie `ncadrat, [i, proiecte dec`t `n anii preceden]i. Dorim s\ evi- proiectele. De[i am cerut p\reri asupra proce- orice autor care scrie „nu [tiam ce pierd“ preia involuntar sloga- conform ministrului, de la den]iem faptul c\ pentru prima dat\ arti[tii inde- durilor de evaluare [i selec]ie de la 300 dintre nul OTV. Mda, iar cel care scrie: „Ai fost la mare?“ preia sloga- penden]i au avut acces la acest fond“, a preci- 1 aprilie `[i va `ncepe acti- ei, am primit doar 12 r\spunsuri“, a men]ionat nul reclamei nu [tiu c\rei b\uturi. vitatea `n cadrul Operei. zat directorul AFCN, Adriana Grecu. Adriana Grecu. Iat\ `nc\ o mostr\ de asalt inabil la persoan\, ce vorbe[te mai mult despre raporturile autor-critic dec`t despre biata carte: „Ro- manul este plin de locuri comune, de varia]iuni pe teme practic epuizate: moartea, sexul v\zut prin ochi de copil, infantilismul PE SCURT perpetuu al b\rbatului...“. A[a-i, a[a-i, s\ m\ bat\ Dumnezeu Livia Ro[ca [i Valentin Ur[ianu vor debuta dac\ nu! Nu trebuie s\ mai scriem despre moarte sau despre sexul v\zut cu ochi de copil, c\ nu mai impresion\m pe nimeni. cu volume la Cartea Româneasc\ Dan Perjovschi expune la Tate Modern Museum Moartea e, desigur, o tem\ epuizat\ de mult. Ca [i via]a, zic eu. O expozi]ie a artistului român Dan Perjovschi, intitu- Nu-i cunosc personal nici pe autorii, nici pe criticii pomeni]i lat\ The Room Drawing, este g\zduit\, `n perioada aici. Nu s`nt legat de nici unul. Ca simplu cititor, cu mii de scu- La sec]iunile teatru [i critic\/ eseu [i teorie literar\, juriul concursului de ze, `mi permit s\ dau un sfat. {tiu c\ fenomenul criticii de dup\ 25 martie – 23 iunie, de Muzeul Tate Modern din debut al editurii nu a desemnat nici un c`[tig\tor. col] n-are cum s\ dispar\. Dar, spre satisfac]ia mea [i-a altora, Londra. Trat`nd pere]ii de la Tate Modern ca pe o m\car s\ p\str\m [i aici un grad de profesionalism. Sau... mai Editura Cartea Româneasc\ a desemnat c`[tig\torii la concursul de debut pen- p`nz\ goal\, Dan Perjovschi creeaz\ desene ce se r\sfira]i, b\ie]i, mai r\sfira]i! tru anul 2005: premiul pentru proz\ i-a revenit lui Valentin Ur[ianu pentru constituie `n comentarii asupra problemelor rele- romanul Tavanul ipotetic, iar cel pentru poezie, Liviei Ro[ca pentru Ruj pe vante ale societ\]ii. Desenele lui Perjovschi s`nt PS: ~n schimb, ca scriitor, v\ rog s\ nu lovi]i prea tare `n mine. icoane. Pacea de la Cozia. Concursul a cuprins peste 150 de manuscrise tri- `ntotdeauna o reac]ie la un context social sau poli- Mi-am dat [i eu cu p\rerea, da’ poate gre[esc. Am scris [i eu ni[te c\r]i, s\ru’ m`na... mise de autori p`n\ la sf`r[itul anului trecut, iar cele dou\ volume premiate vor tic. Cercet\rile sale pentru expozi]ia The Room Dra- ap\rea `n perioada urm\toare. wing au inclus interviuri cu membrii staff-ului [i ai Juriul a fost alc\tuit din Al. Cistelecan, consiliului muzeului. ~n vara anului 2004, Collective Bogdan-Alexandru St\nescu (poezie); Do- Gallery l-a invitat pe Perjovschi s\ fie artistul rezi- ris Mironescu, M\d\lina Ghiu (proz\); dent neoficial al Edinburgh Festival. El va fi prezent Mihaela Michailov, Iulia Popovici (teatru); [i la Bienala de Art\ Contemporan\ Periferic de la Nicolae Manolescu, Mircea Mih\ie[ (eseu, Ia[i (ce are loc `n luna mai a acestui an), `n cadrul critic\ literar\). sec]iunii „Procese sociale“, curat\ de Marius Babias Valentin Ur[ianu este un prozator `n [i Angelika Nollert. v`rst\ de 50 de ani. A absolvit Facultatea de Zootehnie [i pe cea de Litere din Ia[i [i este George Banu – premiul criticilor de teatru profesor de limba [i literatura român\. Livia Ro[ca are 25 de ani [i este stu- George Banu [i Ada Milea vor primi pe 3 aprilie dent\ la Facultatea de Jurnalism [i {ti- Premiul de Onoare, respectiv Premiul Criticii din in]ele Comunic\rii de la Universitatea Bu- partea Asocia]iei Interna]ionale a Criticilor de Teatru cure[ti. Joi, 30 martie, a citit din volumul (AICT) – Sec]ia Român\, `n cadrul Galei UNITER. premiat `n Club A, fiind invitata lui R\z- Anul trecut, c`[tig\torii premiilor acordate de criticii van }upa `n cea mai recent\ edi]ie a „Poe- de teatru români au fost actorul Ion Caramitru, ticilor cotidianului“. pre[edintele UNITER, [i regizorul Mihai M\niu]iu. ) SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 3 pop-cultura ) pop-cultura teorie [i practic\

Adriana BABE}I

ARS COQUINARIA ~nfierb`nt\ri pe Sena

F\r\ s\ ne vin\ a crede c\, iat\, se s\v`r[i minunata noastr\ [edere `n Cartierul Latin, d\m cel din urm\ glas `n „Supliment“ `nfocatelor noastre tr\iri fran]uze[ti, `ntruc`t sosi vremea `ntoar- cerii acas\. De-aceea o s\ v\ servim ceva fierbinte, un bouillon, spre a `nnoda firul cu prima noastr\ transmisie `n direct de acum trei s\pt\m`ni, c`nd v-am povestit cum alunec\ pe trahee `ntìul, dar [i ultimul [odou la Paris. Dac-ar fi fost s\ l\s\m fierb\tura pre limba lui Racine, urechile daco-romane s-ar fi ciulit a mirare. S\ se fi a]`]at r\zmeri]a parizian\ `ntr-at`t `nc`t deja curge s`nge pe Sena? C\ci bouillon, adic\ clocotitura, care la noi se pref\cu doar `n bulion (prin sticloan]e sau pe nas), deci storco[eal\ de ro[ii, `n- seamn\ la mama lor acas\ puzderie de chestii. Ia b\ga]i de seam\ c`te se pot stoarce din el: sup\ clar\, fiertur\, clocot, ploaie n\prasnic\, b\[icu]\, b\[ic\tur\ (de nervi), dar [i restau- De ce are South Park rant de categoria a doua sau (la plural) exemplare nev`ndute dintr-o carte ori revist\. Nu degeaba Bernard Pivot `[i botez\ pe vremuri Bouillon de culture vestita sa emisiune. C`nd fu s\ strecur\m `ns\ sim]irile ce ne fr\m`nt\ de c`nd ne un locuitor `n minus tot foim prin buc\t\rii, pie]e, bistrouri, dar [i prin s\li de curs, biblioteci ori libr\rii, pe bulevarde, prin cinematografe [i metrou, cut `nconjurul lumii, aduc`nd ne plesni din senin un fel de le[iere peste hard. Ba chiar o am\- B\ie]ii din South Park au promis c\ [i-l vor aminti pe Chef M\d\lina COCEA z`mbete chiar [i pe fe]ele celor real\. Ce ne st\tea ca o piatr\ la fiere? Am `ntors chestiunea a[a cum era el `nainte... precum o cl\tit\ c`nd pe-o parte, c`nd pe alta. {i `ntr-un t`rziu am care nu erau fani South Park. dibuit c\ ceea ce ne t\ia ca pe-o maionez\ pofta de povestit [i ~n cel mai recent episod, difuzat `n debutul celui de-al zeci- cl\mp\nit pe tastatur\ era ceva personal. Legat, adic\, de per- COOLTURISME lea sezon South Park, persona- soan\. ~nfoierea pedant\ [i cam chinuit b\[c\litoare a lui a-ntìa jul Chef a fost lovit de fulger, plural sub care credeam c\ ne putem ascunde la nesf`r[it ne Am impresia c\ e la mare mod\ tras `n ]eap\, `mpu[cat, sf`[iat f\cea r\u `n prag de plecare, c`nd pathosul d\dea `n noi peste s\ te sim]i ofensat, mai ales pe de un leu, m`ncat de un grizzly margini. Ca s\ ne fie mai u[or, ne-am g`ndit s\ bucl\m bucla cu probleme religioase. Trend- [i, nu chiar imprevizibil, acuzat Ultimul [odou la Paris de acum trei numere [i o s-o re`nc\lzim setter-ii zilei s`nt Tom Cruise, de pedofilie. Cu ce a gre[it gr\- `n pagin\ pe Adriana, devenit\ acum 21 de zile, printr-o schizo- John Travolta, R. Kelly, Isaac sunul buc\tar de la cantina [colii frenisitur\ ca la carte, personaj `n `nsemn\rile noastre. Mai ales Hayes, Trey Parker, Matt Stone pentru a merita asemenea umili- c\ atunci prietenul arhitect ne trimisese grabnic un e-mail `m- [i Biserica Scientologic\. Com- re `n fa]a unei audien]e record b\rb\t\tor de pe Bega, din care tran[\m 11 propozi]ii: „Ma grande, bina]ie destul de ciudat\, al de 3,5 milioane? Simplu, [i-a te-ai scos! Bine c-ai bagat-o in fatza pe tipa aia ca sa ai shi tu c\rei cel mai mic numitor dat demisia, spun`nd c\ nu mai un defulament pina la capat. Dar ma-ntreb ca-n hit, who the fuck comun, determinat matematic, poate fi implicat `ntr-un show is A.? Tu stii cine-i gagica? […] Hai, olivoar si vezi sa nu iei un nu poate fi dec`t unul singur: care `[i bate joc de religie `ntr-o bulan pe cocoasha cu miscarile de masse din cartier“. South Park. ~ntr-un singur epi- asemenea m\sur\. Mai ales de A[adar ce ra]iuni & sim]iri fierbeau clocotind `n Adriana pe sod au reu[it performan]a s\-l religia lui, scientologia. c`nd, `n chilioara ei studen]easc\, privea cu alean zambila din jigneasc\ pe Tom Cruise at`t de Episodul care a st`rnit m`nia care r\m\sese numai bulbul [i trandafira[ul japonez chelit de tare `nc`t acesta s\ trag\ sfori lui Isaac Hayes, posesorul vocii flori? Mai presus de orice, o melanholie caramelizat\, anevoie pentru ca episodul s\ nu mai fie baritonale a lui Chef, fusese difuzat `n luna noiembrie, relua- fel c\ problemele fizice sau psi- schimbul unei sume modice de stins\ cu 19 lacrimi mici [i s\rate, despre cum trec toate cele pre difuzat, s\ determine demisia rea acestuia fiind eliminat\ a- hice ale vie]ii actuale nu pot fi 200 de dolari. Spre surpriza lui, lumea aiasta. C\ci numai ce poposi `n rue des Carmes, numai actorului care-l interpreta pe brupt din program la `nceputul vindecate dec`t prin scientolo- `n urma unor m\sur\tori ener- ce `[i f\cu culcu[ fie din lucruri c\rate de-acas\ (prelungitorul, simpaticul Chef [i s\ st`rneasc\ lunii martie, dup\ presiuni din gie. {i dac\ nu at`t de mul]i oa- getice, Cartman se treze[te ve- radiode[tept\torul, perna de dormit, c\nu]a de cafea cu iepura[i, protestele adep]ilor religiei cu partea lui Tom Cruise, un alt meni ì critic\ principiile [i va- nerat de miile de credincio[i ca- trusa de [urubelni]e, vraful de dosare [i c\r]i, fa]a de mas\), fie una dintre cele mai rapide adept al scientologiei. Episodul lorile, s-au auzit foarte multe re credeau c\ este re`ncarnarea greblate la fa]a locului (CIF, Persil, ultra-Palmolive de vase, saci cre[teri din istorie. men]ionat nu f\cea dec`t s\ r`- voci `mpotriva „afacerii“ numit\ fondatorului religiei [i care `l de gunoi, imprimant\, bure]i, lamp\ cu halogen [`c`l`), numai ce d\, `n buna tradi]ie South Park, scientologie: dona]ii exorbitante someaz\ pe „maestru“ s\-[i se dezmetici prin cartier, `nc`t ajunsese s\ se salute pe-o raz\ Chef a murit o mie de mor]i de tot ceea ce ne pare uneori din partea membrilor, atragerea scrie mai departe `nv\]\turile. de 350 m cu madam Paulette de la papet\rie, cu Salem de la stupid. ~n cazul de fa]\, ]inta ho- aspiran]ilor prin metode „ino- Tom Cruise, jignit c\ Mesia lui Realizez c\ a vorbi despre South aprozar, cu Yves de la flor\rie, cu Ludivine [i Roger, tinerii pe ca- hotelor de r`s au reprezentat-o cente“ precum diverse cursuri, i-a spus c\ „n-o fi el chiar at`t Park ca despre o revela]ie a zi- re-i v\zuse `n prima sear\ m`nc`nd salat\ verde cu morcovi `n practicile, de multe ori discu- intermedierea unor tranzac]ii de bun ca tipul \la, Leonardo di lelor noastre este ca [i cum ai camera luminat\ de la etajul 5 de peste drum, pe Mo de la co- tabile, ale Bisericii Scientologi- imobiliare sau oferirea unor tra- Caprio, dar «merge»“, se ascun- `ncerca s\ prezin]i Internetul piatoare, pe Murielle de la farmacie, pe Luciano de la pi]erie, nu- ce, ce are la baz\ religia fondat\ tamente. de `n dulapul lui Cartman, mai drept o [tire de ultim\ or\. Nu- la jum\tatea secolului XX de t`rziu al\tur`ndu-i-se [i al]i a- mai ce se sim]i ca `n familie c`nd cina la Xavier [i Georges sau mai simplul fapt c\ reu[e[te s\ la Delphine sau la Frédérique [i Thierry, la Anca [i Charlie, la Gina scriitorul L. Ron Hubbard. ~n Umor cu [anse egale dep]i celebri ai scientologiei: st`rneasc\ reac]ii at`t de puterni- miezul ei se reg\se[te ideea c\ [i Irina, numai ce `[i intr\ `n piele parizian\ de parc\ s-ar fi n\s- ce cu doar 20-25 de minute de pentru to]i John Travolta [i R. Kelly. ~n fi- cut pe Sena, nu pe Cri[, numai ce prinse gustul pìnii cu cafea omul este o `ncarnare a unei final, Cartman este renegat de cei desene animate este m\sura in]e spirituale nemuritoare, nu- Toate acestea avea s\ le afle [i f\cute `n cas\ de Xavier [i al cuscusului bibilit de Georges, nu- clar\ a celebrit\]ii [i impactului din conducerea Bisericii, deoare- mit\ „tetan“, ce a tr\it mai mul- Cartman, ademenit `n Biserica ce `n `nv\]\turile sale a men]io- mai ce `ncepu s\ se dea `n v`nt dup\ antreurile cu fructe de ma- s\u. Ultima „isprav\“ a produ- te vie]i ale c\ror Scientologic\ printr-un test psi- re [i dup\ ceviche de poisson, numai ce birui de c`teva ori s\ c\torilor Trey Parker [i Matt nat c\ membrii acesteia n-ar experien]e dure- hologic individualizat care-i a- mai trebui s\ pl\teasc\ at`t de graseieze gata s\-[i `nghit\ limba, numai ce atinse `ndr\zneala Stone a f\- roase ì distor- rat\ c`t de nefericit este [i c\ru- mul]i bani. de a face pe ghidul cu un mic grup de italieni pe l`ng\ Panteon, sioneaz\ binele ia i se propune `n acela[i timp Ca o ironie, actorul care `l numai ce pricepu c\ a[a cum nu exist\ o singur\ Fran]\, ci doar intrinsec. Ast- salvarea de la tot ce este r\u `n Fran]e, nici buc\t\ria fran]uzeasc\ nu-i una [i bun\, ci multe [i interpreteaz\ pe Chef declara la bune, numai ce ajunse s\ rup\ [i ea gura Hexagonului cu o sa- `nceputul anului pentru „New lat\ de vinete [i c-un fel de bulz, numai ce `[i v\di for]a vin- „~n cei 10 ani [i cele peste 150 de episoade York Daily News“ c\ ador\ „u- dec\toare `mp\r]ind dup\ copioasele cine mezimuri [i colebiluri de South Park, am r`s de cre[tini, musulmani, morul [i `ndr\zneala lui Matt [i Trey. Nimeni nu poate fi ferit de `n st`nga [i-n dreapta, numai ce `nv\]\ s\ fac\ cochilii St. Jacques mormoni [i evrei, iar Isaac nu a avut niciodat\ umorul lor. S\ge]ile lor ofer\ [i terrine de ratatouille, numai ce v\zu [i deslu[i cum se-nv`r- o problem\ cu asta“, a subliniat copro- [anse egale pentru to]i. Nu tre- teje[te bezmetic istoria pe Rive Gauche, numai ce se obi[nui s\ duc\torul Matt Stone. Nu mai devre- buie s\ te sim]i ofensat; dac\ ì scrie noaptea `n fa]a geamului cu toate luminile aprinse f\r\ s\ me de decembrie trecut, un episod despre o statuie s`n- iei prea `n serios, `nseamn\ c\ trag\ draperia, numai ce i se `nfirip\ g`ndul c\ `n c\m\ru]a ei de ger`nd\ a Fecioarei Maria, ai probleme“. Nu degeaba `n la etajul V, a[a cum `l respirase liber [i senin, aerul avea o mi- care s-a dovedit a fi ajuns\ ultimul episod din South Park reasm\ de loc vr\jit, numai ce sim]i c\ i se pune un nod `n g`t [i la menstrua]ie, a st`rnit produc\torii au ales s\ arate c\ c\ se sufoc\ de pl`ns, numai ce se `ncredin]\ à jamais c\ tr\ise proteste puternice din lui Chef i s-a sp\lat creierul [i o lun\ `ntr-un fel de rai cu gust de miere + lapte [i trebui s\ plece. c\ ar fi bine s\ ni-l amintim cu Trey Parker [i Matt Stone partea Bisericii Catolice. to]ii a[a cum era el p`n\ acum.

4 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 ) teorie [i practic\ pop-cultura

Florin L|Z|RESCU ([email protected]) Alex SAVITESCU

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL LA LOC teleCOMANDA O campanie la „locul crimei“, v\ rog! Ori la fotbal, ori la spital V`ntul bate din sector vest-nord-vestic, cu intensific\ri de lung\ De fiecare dat\ luam p\c\leala asta, iar mama r`dea. Dup\ Cine cite[te de obicei oricum transform\ri sociale. Au inven- durat\. Local, se semnaleaz\ grindin\. ~n Bucure[ti, mercurul o vreme, am `nceput s\ apar [i eu cu un ziar sau cu o carte `[i cump\r\ c\r]i. tat un sistem na]ional prin care termopanelor de la tribuna oficial\ dep\[e[te temperatura de Cu sau f\r\ campanie s\ formeze o comunitate a „[co- fierbere. Pentru urm\toarele ore, meteorologii prognozeaz\ des- la mas\, spre ciuda tatei, care avea mereu chef de vorb\ [i lilor care citesc“, implic`nd de c\rc\ri electrice `n instala]ia de nocturn\ [i averse de saliv\ din- m\ mustra: „Da’ mai las\ cititul, c\ doar n-ai s\ te faci po- M\ g`ndesc acum la campaniile la elevi [i p\rin]i p`n\ la profe- spre depoul CFR. E vremea marilor confrunt\ri. A marilor desc\r- et!“. Evident, nu de pu]ine ori, `[i lua [i el ceva de citit, `nc`t pentru lectur\ din România. sori [i personalul auxiliar al c\ri, crampon\ri, tampon\ri. Nu e vreme de taton\ri! Rapid-Steaua, Mai toate se adreseaz\ celor ca- meciul din sferturile Cupei UEFA, `nfruntarea intergalactic\, a pr`nzul sau cina noastr\ p\reau c\ au loc `ntr-o sal\ de lec- [colii. Au pus la b\taie nu doar pus st\p`nire „pe orizontal\ [i pe vertical\“. Fra]i români, e un re oricum citesc [i nu par s\-[i ni[te idei, ci [i instruc]iuni [i tur\. N-a[ vrea s\ sar peste importan]a rubricii de decese propun\ transformarea lecturii moment senzorial de mare profunzime, n-ave]i cum s\ sc\pa]i! mijloace de realizare. Au inven- din „Flac\ra Ia[ului“ pentru formarea mea ca cititor. Cum `n `ntr-un fenomen, ci doar s\ bi- ~mbr\ca]i-o pe Romica Jurc\ `n steagul Stelei [i-al Rapidului, tat jocuri [i concursuri spectacu- da]i-i o hart\ colorat\ `n vi[iniu, alb, ro[u [i albastru, aduce]i-o pe feze o activitate „cultural\“, ziar nu prea g\seai nimic interesant, lecturam [i comentam loase. Nu s-au rezumat doar la Malvina vopsit\ cu num\rul lui B\nel Nicoli]\ pe spate, pe Alber- masc`nd ni[te simple ra]iuni de necrologuri `mpreun\ cu mama. {tiu, pare macabru, dar `ndemnul heirupist „Cite[te o tina „scris\“ dorsal cu tricoul lui Daniel Niculae, reloada]i-o pe marketing. carte!“, ci au oferit [i motiva]ii Gianina Corondan la ProTV [i da]i-i o minge `n locul celebrului pentru noi era comic. Nu ne legam de vie]ile, mai bine zis O campanie cu sloganul „Ci- reale pentru a face asta. Au a- meteo-ghiozd\nel. E p\cat s\ nu exploat\m [i ultima p\rticic\ inde mor]ile oamenilor, ci de modul `n care erau anun]ate. te[te o carte!“ are, cred eu, formativ-duioas\ din programele televiziunilor patriei `n care n-a F\ceam comentarii stilistice, nu filosofice. acela[i impact asupra publicului ten]ionat c\ lectura nu e doar apucat fotbalul s\-[i strecoare vintilul de la minge. Rubrica meteo, ca [i una care s-ar intitula treaba profei de englez\, ci c\ iat\, ultima fort\rea]\ `n calea sportului na]ional… fotbalul? poi, odat\ st`rnit intere- La [coal\ am avut norocul „Cump\ra]i ciorapii no[tri“, vi- fiecare profesor poate contribui ntzzzz!, „r\zboiul“ Rapid-Steaua. sul, mama s-a folosit unei diriginte extraordinare – z`nd cre[terea v`nz\rilor la cio- fie [i prin simplul fapt c\ intr\ de Zilele dumitale, Jurco, s`nt num\rate! Colegii de la sport or s\ A din plin, cu subtilitate, prof\ de mate! –, navetist\ de rapi. Adic\ zero. Cine cite[te de fiecare dat\ la ore cu o carte `n fug\ dup\ domnia ta prin toat\ hala de produc]ie a Antenei 1, Cosmin B\leanu te a[teapt\ la cotitur\ cu c`teva bidinele pline de de psihologia mea invers\. ~n la ora[ `n col]ul nostru de lume, obicei oricum `[i cump\r\ c\r]i. m`n\, ar\t`nd c\ [i el cite[te. C`]i vopsele rapidisto-steliste… Ha, ha, ha, parc\ v\d cum ai s\-]i sensul c\, ori de c`te ori m\ ve- care `mi aducea c\r]i cu geanta. Cine are nevoie de ciorapi ori- profesori din România intr\ la ore cu alte c\r]i dec`t manualele? scrii, sup\rat\, demisia, dup\ ce B\leanu [i P\truleasa `]i vor fi dea citind, `mi spunea: „Mai Nu doar mie. Eram mul]i abo- cum `[i cump\r\. Cu sau f\r\ vopsit, pe harta României, depresiunile muntoase `n ro[-albastru! las\, mam\, cartea aia, c\ n-a- na]i pe listele ei de lectur\. Nu campanie. ~n fine, ideea e c\ degeaba se Iat\, pe sobrul Andrei Vochin l-au racolat deja. Apare, `ntr-o rubric\ vem timp de asta. O s\ citim du- ne `ndemna s\ citim `n clasa a Am v\zut recent pe Internet bat editorii, mini[trii [i oamenii din {tirile Sportive, pe post de agentul Cooper din Twin Peaks. minic\“. Astfel `nc`t n-a trecut V-a critica lui George C\linescu cum arat\ o campanie na]ional\ de cultur\ `n sloganuri de[tepte ~ntr-o lumin\ de film horror, Vochin se chinuie s\ scoat\ informa]ii mult p`n\ s\ percep lectura ca (a[a cum se `nt`mpl\ azi prin pentru lectur\, profesionist\, de campanii pentru lectur\, `n secrete de la ni[te indivizi neidentifica]i, cum le-ar zice mili]i[tii de pe o distrac]ie interzis\. Citeam unele [coli). din Marea Britanie. ~n primul `ndemnuri moralizatoare [i `n proximitate. Informa]ii secrete din cele dou\ tabere, `naintea Po- pe ascuns, `n ilegalitate, f\r\ Ne aducea c\r]i „u[urele“, r`nd, fundamentat\ pe un studiu afi[e frumos colorate, adresate sadei, Waterloo-ului, `naintea Zilei Z, a debarc\rii `n Giule[ti. Cum s\-mi dau seama de trucul ma- cu mu[chetari, cu indieni, cu sociologic, pornind de la obser- neantului, at`t timp c`t nu merg or s\ joace rapidi[tii, pe cine bag\ Ol\roiu `n locul lui Victora[ Ia- cob… woo-ha!, cum ar zice domnul Al Pacino, `n Parfum de femei. ~n sinea ei, se bucura de aventurieri. Citea c`te un frag- va]ia c\ descoperirea unor moda- direct la „locul crimei“, adic\ meie… Woo-ha `nc-o dat\, c\ este, sus]in „anteni[tii“, „meciul reu[it\, ba chiar ea era cea care ment `n clas\, apoi ie[ea cu lit\]i de a atrage elevii spre lec- tocmai acolo unde este ucis\ mileniului“, de[i, se [tie, fotbalul a ap\rut acum vreo sut\ [i ceva `mi l\sa c\r]i la `ndem`n\, ca b\taie cine ia primul cartea la tur\ poate fi una dintre cele mai pl\cerea lecturii – `n familie [i de ani. Dar cine st\ s\ mai numere acum cu abacul o mie de ani, din `nt`mplare. citit. eficiente metode de a determina `n [coal\. trei sute [aizeci [i cinci de mii de zile una dup\ alta, c`nd cad informa]ii cu g\leata din toate p\r]ile? Pe Tatulici l-au r\pus deja. L-am v\zut, zilele trecute, `ntr-o e- Suplimentul lui JUP misiune, „11 pentru România“, pe Realitatea, `n care `i avea invita]i pe antrenorii Ol\roiu [i Lucescu. Era ceva profund, de ad`n- cime metafizic\, marca inconfundabil\ a realizatorului. N-am habar dac\ era vorba despre geneza succesului, ubicuitatea „fotba- lului, acest fenomen social“ sau despre dialectica tribunelor `n raport cu gestica antrenorului – o perspectiv\ semiotic\ asupra dinamicii de grup [i de hait\. Am constatat, `nc\ o dat\, c\ po]i s\ treci expert `n orice domeniu, dac\ ai foarte dezvoltat organul de reproducere a teoriei chibritului. Oricum, fitilul a fost aprins, iar focul a `nceput s\ se `ntind\. Fotbal mai joac\ cineva?

Bobo [i Bobi

VOI N-AA}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE

Salut\ri de la Petrila Gheorghe Acr`[m\ri]ei pot [i bunic. Eu a[a mi-l amintesc. Bl`nd, dar serios. Cu pal- de ION BARBU Nu avea barb\ alb\ de bunic. mele mari [i str`nsura ca o men- Doar o musta]\ din c`nd `n c`nd. ghin\, centr`ndu-mi scaunul la Din acelea aspre `n care firele biciclet\ sau ascu]ind un cu]it la albe se bat cu cele galben-gri polizor, culeg`nd strugurii din pentru un petic de piele din care gr\dina mic\ de la poalele blo- s\-[i trag\ via]a. Era bl`nd [i se- cului sau pedal`nd la ma[ina de rios. Bl`nde]ea a venit cu v`rsta, cusut. Oarecum lipsit de sim]ul detron`nd `ncet-`ncet, ca-ntr-o o- umorului. Ap\sat din ce `n ce tr\vire lent\ cu arsenic, duritatea mai tare de ani [i de boli. De [i t\ria care au r\mas `n final durerile b\tr`ne]ii. Resemnat, doar `n roluri secundare, de r\bd\tor, sceptic, ra]ional. Sim- m\[ti, dup\ o domnie lung\ a- plu. A[tept`nd. A plecat repede. proape c`t o via]\. Au dec\zut la A plecat la o lun\ distan]\ de 76 statutul de bufoni ai regelui. Eu de ani [i ne-a l\sat pe restul s\ nu le-am cunoscut niciodat\ c`t a[tept\m `n locul lui, s\ ]inem timp au purtat coroana. Nu r`ndul. Trist, din ce `n ce mai le-am v\zut dec`t ca pe ni[te m\[ti [i nu le-am luat niciodat\ trist, pesemne c\ am ratat `nce- `n serios. N-aveam cum. Eram putul de prim\var\ de anul \sta. doar un copil. {i cred c\ am Nu-i nimic. Pentru mine mai a- avut [i eu c`teva replici de spus duce marf\ [i anul viitor. Odih- `n lovitura aceea de stat. V`rsta neasc\-se `n pace. Tataia. mea `mpreun\ cu v`rsta lui. Ne- Bobo

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 5 carte carte printre r`nduri

[email protected]: Emil BRUMARU [email protected]: Ada MILEA Carte de c\l\torie cu don Quijote HOBBITUL & ABBSURDICA ~nainte de plecarea `n Germania – urm`nd sf\tui `n sensul \sta [i nici faptul c\ te colegi de c\l\torie sau timpului gol [i 19 decembrie deci cel pu]in zece zile de c\l\torie, de ocupi cu c\r]ile [i deci ar trebui s\ [tii ca nesf`r[it. ~mi amintesc `ns\ limpede [i o abbsurdica (15:32:08): Am descoperit niste chestii pt Quijote... mutat dintr-un hotel `n altul, de auto- nimeni altul ce carte se potrive[te pentru situa]ie contrar\, o carte care mi-a f\cut strad\ nesf`r[it\ [i, de ce nu, de momen- fiecare situa]ie `n parte nu te ajut\ prea de fapt vacan]a respectiv\, despre care hobbitul (15:32:28): Ce? te de plictiseal\ sau chiar de enervare, mult. De cele mai multe ori mi-am luat `n am scris apoi `n ziarul la care lucram [i hobbitul (15:32:59): Sint mii de chestii acolo... a[a cum orice c\l\torie de pl\cere presu- diverse c\l\torii c\r]i foarte plicticoase am pus chiar o fotografie `n care ap\- abbsurdica (15:33:15): Am reusit sa reduc prima parte numa’ la pune, Caragiale o [tia foarte bine – pri- sau foarte alambicate, care mai mult ream eu citind-o pe plaj\, dar nimeni nu Quijote si Sancho, iar in a doua parte mai apare un singur per- mul meu g`nd a fost, ca de obicei: s\-mi m-au enervat dec`t m-au binedispus, ca- [i-a dat seama c\ eram chiar eu `n foto- sonaj: cititorul iau o carte bun\ de citit... Nimeni nu te re nu m-au prins `n mrejele lor [i care grafia blurat\. E vorba despre Marea, hobbitul (15:33:31): Fianalul e groaznic... poate m-au l\sat marea... de Iris Murdoch. Dar c\r]i ca as- abbsurdica (15:33:34): A, nu, ma refer la varianta de concert prad\ oca- ta nu se g\sesc de fiecare dat\ c`nd ai hobbitul (15:33:38): Bine, ba, da gagica? zionalilor nevoie de ele, am `n]eles `ntre timp... abbsurdica (15:33:53): aia nu apare hobbitul (15:34:04): Cum adik, sa nu apara Dulcinea? abbsurdica (15:34:15): nu apare fizic Lumini]a Marcu la puzzle-ul spaniol la care lu- abbsurdica (15:34:31): da’ totu-i pt ea crez de vreun an [i ceva. Asta hobbitul (15:35:10): Normal! Ea e doar in capul lui Quijote...in A[adar, `nainte de ple- mi-ar da [i senza]ia foarte re- carea `n Germania am realitate e nasoala rau... confortant\ c\ „lucrez“ chiar [i intrat `ntr-o libr\rie bu- `n c\l\torie... S\ mai adaug abbsurdica (15:35:24): m-am gindit la un fel de carte-n carte-n cure[tean\, cu g`ndul carte-n carte, de poveste-n poveste-n poveste.. am\nuntul meschin c\ ar fi tre- la bagajul nef\cut, la buit s\ fie [i o carte cu un pre] hobbitul (15:35:54): Pai shi acolo sint f multe nuvele in cursul un text pe care trebuia c`t de c`t rezonabil, pentru c\ povestirii principale... s\-l termin `nainte de a `nainte de o plecare cheltuielile abbsurdica (15:36:14): cititoru’nsceneaza tot ce la Cervantes in- pleca, la o bluz\ pe ca- mari s`nt exact ce n-ai nevoie. {i scenau totzi re trebuia s\ mi-o cum- `nc\ unul, meschin-estetic, la hobbitul (15:36:46): Dar e un cititor sadic! p\r [i la o mie de alte care unii poate vor str`mba din lucruri m\runte care hobbitul (15:37:28): Tu asha vezi cititorul? nas, dar pe care mie nu mi-e te cople[esc de obicei abbsurdica (15:37:38): e unu’ care-a citit prima parte si intra-n fric\ s\-l recunosc: s\ fie o car- `nainte de orice pleca- te cu o copert\ frumoas\, s\ fie poveste re. Dar am `ncercat to- abbsurdica (15:37:55): Quijotele meu asa si incepe un obiect pl\cut, la care s\ m\ tu[i, `n fa]a at`tor co- uit cu bucurie, c\ci cine [tie ce abbsurdica (15:37:56): cu per]i colorate, s\-mi lucruri nepl\cute am s\ v\d de-a sistematizez c`t de c`t, abbsurdica (15:38:04): „citea cel ce citea lungul drumului... abbsurdica (15:38:11): despre tot ce citea ca un profesionist, do- abbsurdica (15:38:15): cel ce citea rin]ele [i nevoile legate de cea care urma O poveste cu don Quijote, abbsurdica (15:38:23): citea ca el insusi citea s\ fie cartea mea de hobbitul (15:38:24): ba da filosoafa maaaaaare eshti tu! subintitulat\ comercial c\l\torie `n Germa- „roman“ abbsurdica (15:38:36): nia. {i mi-am f\cut abbsurdica (15:38:48): nu mai zic nimic calculul care urmeaz\. Odat\ aceste calcule f\cute – cal- abbsurdica (15:38:57): tot rideti de mine Categoric, s\ fie cule care acum `mi dau seama abbsurdica (15:39:06): un roman, o poveste, c\ au ceva `n comun cu re]eta, hobbitul (15:39:17): NU fi caraghioasa...nu rid... cu personaje [i `n- cu estetica normativ\ cinic\ a hobbitul (15:43:46): Ai citit varianta asta noua la Quijote? t`mpl\ri, cu un ritm unui don juan... livresc! –, am narativ suficient de g\sit [i c`[tig\toarea, cartea ca- abbsurdica (15:43:54): fragmente puternic `nc`t s\ co- re `ndeplinea tot acest caiet de hobbitul (15:44:44): Cartea se poate citi permanent...lua de ori- v`r[easc\ oboseala sarcini: C`nd a murit don Qui- unde...daca o shtii...dar cum faci finalul? drumului [i s\ m\ jote de Andrés Trapiello. O co- abbsurdica (15:45:16): io lucrez cu un regizor taremare cheme `n fiecare zi pert\ simpl\, nu foarte original\ hobbitul (15:45:27): cine e taremare? la ea. S\ fie legat\, (Sancho Panza [i don Quijote `n abbsurdica (15:45:35): Victor Ioan Frunza eventual, de obsesia amors\, dup\ o gravur\ de hobbitul (15:45:53): A! Bun...deci shi el are de spus multe... mea actual\, Spa- epoc\, probabil), dar cu o splen- abbsurdica (15:45:56): si cu Adriana Grand, scenografa nia. Implicit, s\ poat\ did\ culoare de fond (un verde fi [i util\, nu doar hobbitul (15:46:21): Shi tu ce faci bre? crud [i curajos care mie de obi- pl\cut\, adic\ even- cei `mi face poft\ de m`ncare), abbsurdica (15:46:56): va fi concert vizual tualul text pe care un pre] nu foarte mic, dar nici abbsurdica (15:47:02): cu instalatzii l-a[ scrie despre ea enorm (280.000 de lei), un corp hobbitul (15:47:03): Scenariul...taietura scenariului? s\ se poat\ ad\uga de liter\ care s\-mi permit\ s\ abbsurdica (15:47:20): concert... hobbitul (15:47:27): da sint variante pe bune la Quijote...adik scrise pe undeva? Andrés Trapiello, C`nd a murit don Quijote abbsurdica (15:47:38): tre’ sa fac io cintecele abbsurdica (15:47:57): este teatru, da’ astea tre’ sa fie cintece roman, traducere [i note de Sorin M\rculescu, abbsurdica (15:48:02): cap-coada Editura Humanitas, 2005 hobbitul (15:48:05): Aici o sa o feshteleshti! abbsurdica (15:48:07): tot hobbitul (15:48:28): E greu...te pui tu cu Cervnates? SEMNAL abbsurdica (15:48:35): de-o juma’ de an lucru’ si-am reusit numa 4 cintece „Dorin Tudoran este unul din cei mai `ndr\zne]i [i str\luci]i anali[ti ai perioadei de criz\ a comunismu- hobbitul (15:48:35): Cervantes lui, prelungit\, `n bun\ m\sur\, [i dup\ 1989.“ (Gheorghe Grigurcu) abbsurdica (15:48:48): nu ma pun...Ma joc hobbitul (15:48:50): Dorin Tudoran a reunit `n volum articole ap\rute `ntre 2002 [i 2005 `n „Adev\rul“, „Adev\rul literar [i hobbitul (15:49:08): da Rushinanta apare? artistic“, „Cotidianul“, „Cuv`ntul libert\]ii“, „Evenimentul zilei“ [i „Jurnalul Na]ional“. Volumul este pre- abbsurdica (15:49:19): nu stiu fa]at de o „spovedanie“ („Spovedania unui pamfletar“), `n care Tudoran `[i explic\ demersul publicis- abbsurdica (15:49:26): deocamdata numa’n vis tic: „Dac\, a[a cum s-a scris, s`nt cumva un moralist dublat de un fizionomist, trebuie s\ adaug c\ e hobbitul (15:49:42): Pai io zic...cu numele asta...sa apara... vorba de unul nefericit. ~mi pas\ infinit mai mult de ce mi se pare a nu fi bine `n ce fac oamenii pe ca- abbsurdica (15:50:55): da-i cal (Rushinante) re `i pre]uiesc dec`t m\ s`c`ie derbedel`cul din care tr\iesc ipochimene de la care nu ne putem a[tepta hobbitul (15:50:58): Shtii, ma gindesc, serios, ca ar trebui sa ci- la nimic bun. De aici [i impresia fals\ c\ a[ fi mai nedrept cu cei de bine dec`t cu cei de r\u.“ teshti cam tot ce a scris Cervantes...sa ai o viziune de ansam- Din cuprins: Spovedania unui pamfletar • {ah la orgoliu • Baobabul românesc • Alegeri, catinda]i, blu...dar ar trebui sa mai treaca citziva ani...vro 10! urm\ri • Vrai[te Vod\ • Pacientul na]ional • Presa vs presa • Cvasiportrete • Orbirea • Curcubeul hui- hobbitul (15:51:37): ba, tu o potzi face ba cal, ba iapa, e mai mo- duielilor dern!!! Cum e ocazia... Va urma Dorin Tudoran, Absurdistan. O tragedie cu ie[ire la mare, colec]ia „Ego. Publicistic\“, Editura Polirom, 416 pagini, 22.90 RON

6 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 printre r`nduri carte citesc [i f\r\ ochelari, un scrii- pe care l-am v\zut zilele trecute tor spaniol contemporan care a [i `n care Woody Allen rescrie {erban FOAR}| ([email protected]) venit de cur`nd la Bucure[ti, un cinematografic [i `n cheie con- traduc\tor de n\dejde (Sorin temporan\ Crim\ [i pedeaps\. M\rculescu), o poveste cu don ~nt`mpl\tor, o coleg\ de c\l\to- TELENOVELA NOVA Quijote, subintitulat\ comercial rie citea cartea lui John Updike [i lini[titor „roman“ (am ezitat din 2000, Gertrude and Clau- `ntre ea [i cealalt\ carte a lui dius, o rescriere original\ a ce- Un mire f\r\ c\p\t`i Trapiello, Vie]ile lui Miguel de lebrei piese shakespeariene. Tra- Cervantes, dar am ales-o totu[i piello e a[adar `ntr-un trend pe cea care promitea mai mult\ contemporan important [i, ca (cap. XVIII) poveste!), `n sf`r[it o carte care orice scriitor de limb\ spaniol\, `ncepe cu urm\torul paragraf: beneficiaz\ de enormul avantaj V\ amintesc c\ „exul“, Carlo, „Jup`neasa, de la buc\t\rie, unde a putea rescrie nimic mai pu- `n loc s\ zboare-n Monte-Carlo, de se dusese ca s\ preg\teasc\ ]in dec`t opera compatriotului plecase cu mireasa-n mun]i ni[te fierturi, auzi oftatul acela Cervantes. M\ g`ndesc cu me- la o caban\, f\r\ pun]i smuls din str\fundul r\runchi- lancolie [i cu invidie la asta... lor, l\s\ tig\ile [i, alarmat\, d\- cu lumea din afar\,-n Rodna, Ideea romanului s\u e sim- du fuga unde se str`nseser\ cu unde rupseser\ logodna pl\: ce se `nt`mpl\ cu perso- to]ii. O cuprinse-n bra]e pe ne- de plictiseal\ [i ur`t, najele din Don Quijote... dup\ poat\ [i izbucni `ntr-un pl`ns sf`- Andrés Trapiello a scris un roman despre personajele `ntr-un octombrie mohor`t [ietor“. Nu trebuie s\ fii teore- moartea hidalgului. A[adar un din Don Quijote c`nd Marie-Jeanne o cunoscuse tician al literaturii specialist `n fel de r\zbunare a personajului conduc\tor [i zona de rezisten]\ lumea [tia acum c\ cele ce pe Arabella ce crescuse, secundar. {i nu e vorba doar de incipit-uri romane[ti [i nici m\- [i de farmec a romanului. aveau s\ se petreac\ `n seara ca fiic\ de ambasador, Sancho Panza – care devine to- car cititor profesionist ca s\ [tii, aceea la cimitir urmau s\ fie `n Mexic sau Equador. tu[i personajul principal al ro- ca s\ sim]i c\ un asemenea `n- consemnate `n cele mai mici manului s\u, datorit\ statutului ~nceputul care Or, ea avea un chip serafic ceput te face s\ cumperi car- am\nunte de grefieri exac]i [i s\u de principal personaj secun- promitea doar o poveste [i practica amorul safic. tea... Cine era jup`neasa, de ce pedan]i [i c\ aveau s\ fie date la dar `n opera-mam\ –, ci [i de Era prin 8 octombrie,-acum izbucne[te `ntr-un pl`ns sf`[ie- cu jup`nese... lumin\ `ntr-o carte, a[a c\, unii nepoata cavalerului, Antonia, trei luni; iar Jeana (care, cum tor, a cui e nepoata despre care de dragul r\posatului [i al]ii de de jup`neasa `ndr\gostit\ pe via- Cel pu]in alte dou\ paliere com- se instalase-n locu-acela, nu [tim `nc\ nimic, dar vom afla dragul posterit\]ii, nimeni nu cu siguran]\ [i a[a mai depar- ]\ de st\p`nul ei, Quiteria, de pleteaz\ edificiul: pe de o par- o remarcase pe-Arabella vru s\ piard\ acel eveniment, te... Primele cuvinte conteaz\, bacalaureatul Sansón Carrasco, te, parvenirea intelectual\ a lui cu buclele-i de `nger blond p`n\ acolo `nc`t cei mai mul]i se ca prima impresie, ca primul de notarul tic\los Alonso de Sancho Panza care `nva]\ s\ ci- [i-un ce de yuppie vagabond, – `mbr\car\ `n cele mai bune hai- gest... Mal, de preotul somnoros don teasc\ pentru a se putea delecta pe c`nd rula un film cu Marlon ne, totul aduc`nd mai degrab\ a Pedro, de argatul n\b\d\ios [i cu povestea propriei vie]i [i dru- Brando pe DVD, iar Carlo,-n nunt\ dec`t a `nmorm`ntare“. lubric Cebadón. ~n jurul lor Tra- mul lui de la statutul de slug\ absen]a a ceva mai bun, Ce se `nt`mpl\ Cartea este a[adar un pic piello ]ese mai multe pove[ti, ne[tiutoare la `n]elepciune [i a- dormea de dou\ ceasuri tun, cu personajele ventur\ proprie; pe de alt\ par- prea mult pentru o carte de fiecare pe c`te un palier, fiecare dup\ e-mailul din Italia), din Don Quijote... te, povestea savant\ [i plin\ de c\l\torie, iar `nceputul care pro- pentru c`te un tip de cititor, s-ar sim]indu-[i str`ns\ tandru talia, t`lc postmodern a c\r]ilor de- mitea doar o poveste cu jup`ne- ~ntrebarea legitim\, acum, dup\ putea spune. Cel mai reu[it [i o lu\ [i ea, numaidec`t, mai captivant mi s-a p\rut ro- spre don Quijote care apar `nc\ se [i nepoate `nl\crimate e mai ce m-am `ntors din c\l\torie [i pe dup\ `ngerescul g`t manul de moravuri rurale con- din timpul vie]ii lui [i care para- degrab\ `n[el\tor. Nu spun am terminat de citit cartea a- pe Arabella, [i urcar\, struit `n jurul nepoatei frumoase ziteaz\ apoi vie]ile reale ale per- neap\rat c\ acest „prea mult“ e leas\ dup\ criterii at`t de [tiin]ifi- ca `ntr-un zbor, abrupta scar\. ce, este, fire[te: s-a dovedit o [i m`ndre Antonia, care cade `n sonajelor supravie]uitoare cu neap\rat o calitate, ba chiar a[ bun\ alegere? R\spunsul e: mrejele argatului arivist, f\r\ vie]ile paralele [i livre[ti `nchi- avea argumente `mpotriv\, de a[a [i a[a. s\-l iubeasc\. Povestea de dra- puite de Cide Hamete Benengeli dragul purit\]ii narative. Dar e Ideea lui Trapiello e ingeni- goste dintre ea [i Carrasco – cu [i de domnul Cervantes. Un pa- cu siguran]\ o carte despre care oas\, de[i nu e primul care pa- toate poticnelile [i jum\t\]ile de saj e revelator pentru toat\ ne- a[ mai scrie [i alte lucruri [i, raziteaz\ literar un text clasic. cuvinte specifice –, povestea bunia creat\ de obsesia nemuri- cum aici nu mai am spa]iu, o s\ T`rgul de Carte „Librex“ 2006 – Ia[i Genul e r\sp`ndit [i teoretizat Quiteriei celei ur`te [i credin- rii prin scriere, prin `nregis- continuu `n alt\ parte. (A]i `n]e- mai ales `n ultimii cincizeci de cioase, p\rin]ii bacalaureatului trare, o nebunie de altfel c`t se les, profit de bun\voin]a „Supli- Editura Cartea Româneasc\ v\ invit\ la lansarea romanului ani, de la biografiile jucate ale care-l vor preot [i toate ezit\rile poate de mediatic-contempo- mentului“ [i `mi fac un fel de Supunerea de Eugen Uricaru miercuri, 5 aprilie, ora lui Shakespeare despre care am lui de t`n\r r\sf\]at [i `ndr\gos- ran\. La moartea lui don Qui- teasing la puzzle-ul spaniol de- 13.00, `n spa]iul de lans\ri al t`rgului. Prezint\: Ioan mai scris c`ndva p`n\ la filmul tit f\r\ s-o [tie... Acesta e firul jote: „Umblase vorba [i toat\ spre care vorbeam la `nceput!!!) Holban [i Lucian Vasiliu Editura Polirom v\ invit\ la lansarea volumului Porunca Doris MIRONESCU lui rabbi Akiba de Valeriu Gherghel vineri, 7 aprilie, ora „P\catele tinere]ilor“ 12.00. Prezint\: Alexandru C\linescu, Doris Mironescu Editura Polirom v\ invit\ la lansarea volumului Clio sub LECTURI ~NTRERUPTE semnul interoga]iei. Idei, sugestii, figuri de Alexandru Zub lui Nicolae Manolescu s`mb\t\, 8 aprilie, ora 12.00 Prezint\: Alexandru-Florin Platon, decanul Facult\]ii de Istorie de la Universitatea ~n ciuda a ceea ce titlul de mai sus las\ s\ se fantastici din genera]ia ’60: {tefan B\nu- Nu e sigur `ns\ dac\ actul lecturii este unul „Al.I. Cuza“ din Ia[i. cread\, nu voi vorbi aici despre articolele care lescu, F\nu[ Neagu, D.R. Popescu. Nu e fericit, un r\sf\] semiotic (num\rul camere- reprezint\ nesemnificative concesii f\cute de nici m\car livresc\, a[a cum ne-am putea lor pare nesf`r[it), sau dac\, mai degrab\, c\tre criticul Nicolae Manolescu unui regim a[tepta de la un om care lucreaz\ cu c\r]ile. autorul se `ndoie[te de validitatea interpre- politic arbitrar [i violent la `nceputul anilor Talentul autorului este unul discret. Prozele t\rii (u[a care d\ spre acele camere se zi- ’60. „P\catele tinere]ilor“ lui N. Manolescu amintesc, prin ton, de nuvelele interbelice de[te c`nd ]i-e lumea mai drag\). Avem de-a s`nt pur literare: criticul `n a c\rui epoc\ [i-a ale lui Mircea Eliade, `n care toate persona- face cu un co[mar hermeneutic. Ce fel de f\cut veacul `nsu[i Eugen Simion a gre[it [i jele, indiferent de gradul de instruc]ie, se g`nduri se pot lega de un geamantan vechi el, c`ndva, scriind proz\. Autorul confirma, `n exprim\ `n aceea[i limb\ plin\ de neologis- este o „juc\rie“ `n marginea posibilei iden- felul acesta, bovarismul criticii literare pe me, politicoas\ [i f\r\ personalitate. tit\]i a unei femei frumoase din tramvai, cu care tot el `l va condamna, cu argumente con- un geamantan ur`t al\turi. Dar femeia pleac\ ving\toare, `n celebrul eseu „De ce nu scriu Co[marurile criticului f\r\ geamantan, care nu-i al ei, ceea ce do- roman“ din O u[\ abia `ntredeschis\. vede[te c`t de u[or este s\ te `n[eli `ncerc`nd Care ar fi leg\tura dintre cele opt-nou\ po- s\ descifrezi necunoscutul. ~n fine, R\s- e-i drept, cele c`teva texte `n proz\, vestiri publicate `ntre 1975 [i 1988, de la crucea [i Ruleta aduc `n discu]ie tema ha- publicate sporadic printre eseurile Teme 2 la Desenul din covor? Toate rela- zardului [i a u[urin]ei cu care poate fi r\s- C din volumele de Teme [i reluate, mai teaz\ c`te un eveniment scurt [i bizar, apa- t\lm\cit sensul unei `nt`mpl\ri. nou, `n Cititul [i scrisul, nu prea s`nt `n m\- rent ne`nsemnat. {i toate s`nt varia]iuni pe Prozele lui N. Manolescu vorbesc pro sur\ s\ `ncurajeze cine [tie ce fervori exege- tema major\ a erorii `n interpretare. ~ntr-un domo `ntr-un mod, altfel, inaccesibil celui tice. S`nt povestiri scurte, cele mai multe ora[ necunoscut descrie r\t\cirea unui pie- care comenteaz\ doar c\r]ile altora. „P\cate fantastice, sau mai bine zis miz`nd pe o um- ton neatent `ntr-o eliadesc\ bre[\ temporal\. ale tinere]ilor“, prozele sale s`nt instrumente br\ de incertitudine a lectorului `n fa]a `n- Dar `nt`mplarea nu provoac\ incertitudini prin care criticul ni se face simpatic. El se t`mpl\rilor povestite. Oricum, nu intersec- ontologice, ci mai degrab\ `ndoieli cu privi- declar\ ap\sat de grele r\spunderi morale, t\rile sacrului cu profanul `l mi[c\ pe Ma- re la posibilitatea justei `n]elegeri a unei si- nesigur pe gusturile [i pe competen]a sa, re- nolescu. Coinciden]ele fantastice s`nt mai tua]ii confuze. U[a zidit\ vorbe[te despre o sim]ind, `n orice caz, o nebuloas\ vinov\]ie degrab\ timide, provoc`nd `n primul r`nd ui- cas\ care `[i spore[te num\rul de `nc\peri `n fa]a operei interpretate. Criticul de mare mirea naratorului lor, nu [i a cititorului. cu fiecare nou vizitator. Casa este, probabil, autoritate apare fragil, timid `n fa]a operei Proza manolescian\ este mult prea „cumin- o reprezentare alegoric\ a operei literare, literare, pe care o prive[te cu `nsp\im`ntat\ te“ fa]\ de `ndr\znelile autorilor realisto- `mbog\]it\ cu fiecare interpretare critic\. reveren]\. Oare s\-l credem?

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 7 interviu interviu `ntrebarea moarte n-are „Nu m-am g`ndit s\ r\m`n `n America, pentru c\ am cap românesc“

{coala ne inoculeaz\ ideea c\ artis- Strawberry Fields Forever se petrece `n Spania. ~n 2002, artistul face o vizit\ la ferma agricol\ tul trebuie s\ fie un ne`n]eles, un re- Lleida, unde se aflau muncitoare din România la cules de c\p[une. Din c\p[une face gem, pe care `l ofer\ publicului din Barcelona, pe gratis. Pe tras, eventual u[or suferind de para- fiecare borcan inscrip]ioneaz\ salariul româncelor – noia, c\ se r\zboie[te cu prezentul [i 2,9 euro/ or\. S\ asist\m la ceea ce curatorul expozi- ]iei (Aurora Kiraly) nume[te „analiza circula]iei in- doar viitorul `i va recunoa[te urmele terna]ionale a for]ei de munc\ drept urmare a pe care le las\ prin cetate. liberaliz\rii regimului vizelor“? S\ fie un manifest despre globalizare, despre condi]ia muncitorului Matei Bejenaru contrazice, cam român `n Europa sau o „inocent\“ mutare de accent prin tot ceea ce `ntreprinde, canonul de pe fapt\ pe reprezentare, cu finalizare `n fapt\ (ge- de mai sus. A f\cut, `n ultima decad\, mul ca potlatch, adic\ esen]a româneasc\ e d\ruit\ Europei)? un festival de art\ contemporan\ [i Constantin Vic\ („Suplimentul de cultur\“, unul de film, a `nceput reabilitarea edi]ie special\, 26 martie – 1 aprilie 2005) unui cartier istoric al ora[ului. Matei Bejenaru este un tip ocupat. At`t de ocupat, `nc`t a uitat s\ fug\ `n str\in\tate, al\turi de colegii lui de genera]ie.

Interviu realizat de Alex Savitescu

Ce `nseamn\ s\ fii artist vizual? ~nseamn\ un artist care face lucruri ce se v\d. Dac\ e s\ dau o explica]ie mai serioas\, `nainte, teritoriul artelor plastice cuprindea pictura, sculptura [i grafica, iar acum, prin extensia fotografiei [i a diferitelor tipuri de film, putem s\ spunem c\ vorbim despre arte vizuale.

Iar dumneavoastr\ face]i c`te pu]in din toate… Cum a]i reu[it s\ porni]i proiectul unei asocia]ii culturale, `ntr-un ora[ ca Ia[ul, „mort“, cum este cata- logat nu de pu]in\ lume? am pornit noi cu asocia]ia asta este rezulta- din ziua de ast\zi are mai multe componen- preg\tit, dar se va dezvolta, prin partea sa Eu nu s`nt tul unei cre[teri organice. Ca tineri arti[ti, de acord c\ te: are arti[ti, are spa]ii de expozi]ie, are cri- cea mai dinamic\, prin ini]iativele unor absolven]i ai Facult\]ii de Arte Plastice din Ia[ul este un tici proprii, are media. {i, f\r\ acest angre- arti[ti cum s`ntem [i noi, care am `n]eles c\, Ia[i, am `nceput s\ facem anumite eveni- ora[ mort. naj, nu pot s\ existe arti[ti la Ia[i, pentru c\ dac\ am hot\r`t s\ r\m`nem `n România – mente alternative, underground. Asta se `n- Cred c\ are nu pot s\ fie promova]i, nu pot s\ fie expu[i. de[i vorbim englez\, [i engleza artelor vi- t`mpla prin anii ’93-’95. Apoi ne-am organi- anumite acti- zuale – atunci trebuie s\ construim ceva aici. zat [i am reu[it s\ facem o prim\ edi]ie a vit\]i, proiec- {i pentru c\ nu exista un sistem… Festivalului de art\ contemporan\ Periferic – te culturale Apropo de acest lucru: [tiu c\ a]i avut, asta se `nt`mpla prin ’97 –, iar dup\ vreo trei Nu exista un sistem deoarece noi mo[tenim, mai pu]in vizi- `n urm\ cu c`]iva ani, o burs\ la Chica- edi]ii, ne-am dat seama c\ nu mai putem s\ `n zona artelor plastice [i vizuale, situa]ia de go. De ce nu a]i r\mas acolo? bile. Modul continu\m un festival care devenise inter- dinainte de 1989, c`nd crea]ia artistic\ plas- cum tic\ era f\cut\ `n cadrul acelor uniuni de cre- De ce s\ r\m`n acolo? Nu `n]eleg! S`nt un MATEI BEJENARU na]ional f\r\ a avea un organizator. Organi- artist român, tr\iesc `n Ia[i, c\l\toresc foar- zatori erau c`teva persoane fizice, care nu a]ie, ap\rute `n anii ’50, cu scopul clar de a te des, expun `n str\in\tate… Nu mi-am pus prea pot primi fonduri importante. Asta a avea un control asupra ei. Sigur c\, ulterior, fost presiunea care ne-a dus la ideea c\ lucrurile astea s-au mai schimbat: `n cadrul problema s\ r\m`n `n America, pentru c\ am trebuie s\ ne organiz\m ca o funda]ie uniunilor de crea]ie au ap\rut profesioni[ti, cap românesc. Astea s`nt ni[te construc]ii, cultural\. Funda]iile culturale, acum care au devenit, cu timpul, majoritari. Dup\ c\ `n America totul este lapte [i miere. Eu vreo cinci-[ase ani, c`nd ne-am or- revolu]ie, lucrurile s-au schimbat [i mai mult, am o identitate cultural\ `n România, aici am `nceput un proiect acum zece, unsprezece ganizat, trebuiau s\ aib\ un patri- dar `n continuare uniunile au o influen]\ foar- ani. Nu pot s\ dau comanda „Delete“ la moniu financiar cu fonduri des- te mare. Iar `n zona artelor plastice, aceast\ via]a mea recent\ [i s\ o iau de la cap\t. Lu- tul de mari. Noi eram c`]iva ti- influen]\ este cov`r[itoare. Ne-am dat seama crul acesta s-ar `nt`mpla dac\ România ar fi neri arti[ti, f\r\ bani, [i nu ne c\ trebuie s\ apar\ variante. Lucrul acesta o catastrof\, dar, se pare, o predic]ie pe ur- puteam permite s\ facem un nu este u[or, pentru c\ lipsa resurselor limi- m\toarele decenii spune c\ nu vor fi catas- patrimoniu foarte mare. ~n teaz\ ini]iativele. schimb, asocia]ia cultural\ trofe la noi, [i nici seisme care s\ aib\ rever- bera]ii pentru via]a noastr\ personal\ [i pro- avea acelea[i drepturi juri- Lipsa sus]inerii? dice, dar presupunea c\ tre- fesional\… buie s\ aib\ un patrimoniu Sus]inerea este iar\[i o problem\ complex\! echivalent cu dou\ salarii me- Spune]i de catastrofe… Criticii de art\ dii pe economie. Asta era foar- Adic\, v-a]i f\cut `n]ele[i de oficialit\]i, noteaz\ c\, `n expozi]iile dvs., s`nte]i te u[or de f\cut… de oamenii cu bani? urm\rit de teme precum migra]ia for]ei de munc\. Chiar una dintre aceste ex- ~ntrebarea asta cred c\ nici nu ne-o puneam pozi]ii se cheam\ „Gem de c\p[une fo- A fost pasiune [i ulterior v-a]i lo- acum [ase, [apte ani. ~n momentul de fa]\ ne rever“. S`nte]i un pesimist? Este a- vit de partea financiar\… g`ndim mai mult la aceste lucruri [i avem ceasta soarta noastr\ pe termen lung – Nu, nu, nu! Asta a fost o glu- altfel de r\spunsuri la ceea ce m-a]i `ntre- „gem de c\p[une“? m\! Ne-am dat seama c\ nu pu- bat. ~n primul r`nd, pentru a avea un public, A, nu! Aici pot s\ spun c`teva cuvinte de- tem s\ continu\m. Noi am vrut, o comunicare, ne trebuie un sistem edu- spre aceste proiecte. Pe mine m\ intereseaz\ pe m\sur\ ce am c`[tigat experi- ca]ional care s\ pun\ `n discu]ie [i s\ anali- ce se `nt`mpl\ cu „oamenii muncii“, pentru en]\, s\ devenim c`t mai profesio- zeze noile dezvolt\ri ale artelor – [i ale arte- c\ [i eu provin dintr-o familie de muncitori. ni[ti. La Ia[i, ne-am zis, trebuie lor vizuale `n particular – astfel `nc`t lumea M\ intereseaz\ lucrurile astea! Mai ales c\ s\ apar\ [i s\ existe o produc]ie [i s\ poat\ percepe, s\ poat\ „citi“. Altfel, nu prea se mai vorbe[te, `n pres\, despre cei o scen\ artistic\ contemporane. apar ni[te implanturi artificiale. Eu cred c\ care muncesc. O societate poate s\ existe `n Asta s-ar traduce prin existen]a unor societatea noastr\ este preg\tit\ pentru art\ momentul `n care oamenii muncesc. Ur- institu]ii, fiindc\ sistemul artelor contemporan\. Sistemul artei `nc\ nu este m\resc cu foarte mare aten]ie ceea ce se

8 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 `ntrebarea moarte n-are interviu

`nt`mpl\ cu vecinii mei de la bloc, care acum cu Ateneul T\t\ra[i, cu Prim\ria [i cu o fun- REPERE: s`nt prin Spania sau prin Italia. Am avut dis- da]ie din Ia[i. Am identificat o esplanad\ `n cu]ii foarte interesante cu ei, c`nd s-au tot T\t\ra[i, esplanada Oancea, care este un Pentru a pune pe orbit\ un festival, trebuie n\scut la `ntors de acolo. Dup\ asta, ca artist, eu spa]iu public neterminat, [i ne-am g`ndit dac\ Suceava, `n mi-am asumat o anumit\ pozi]ie fa]\ de nu putem s\ facem ceva `n spa]iul acela. S`nt s\ consum\m vreo dou\-trei edi]ii 1963 aceast\ perioad\ istoric\ de la noi, `n care c`teva blocuri pe care, ne-am zis, le putem absolvent al avem c`teva milioane de oameni ce muncesc tencui [i picta. Asta am [i f\cut. ~n fiecare Anul acesta a]i reu[it s\ face]i [i primul festival de film documentar la Ia[i. E ce- Institutului `n afara ]\rii [i trimit `ntre trei [i patru mili- an facem una-dou\ fa]ade de bloc. De vreo va absolut inedit `n istoria ora[ului… Politehnic arde de euro acas\. Bun, acum, s\ m\ `ntorc doi ani am reu[it s\ punem `n practic\ lucrul „Gheorghe la povestea cu c\p[unele… Proiectul meu se acesta. Da, festivalul „cARTfilm“ are loc tot `n cadrul proiectului „cARTier“. Am avut un con- chema Strawberry fields forever, dup\ o curs de filme video, precum [i un modul educa]ional, cu dezbateri pe filme f\cute de Asachi“ din Ia[i pies\ de Beatles. A pornit de la faptul c\ avangarda sovietic\ `n anii ’20. Aceasta a fost edi]ia pilot, nu e ceva grandios [i foarte (1988) [i al acum trei ani m-am dus `n Catalonia. Era Cum au primit locuitorii de acolo acest Universit\]ii de proiect? mare. Sper\m s\ fie un copil care s\ creasc\ frumos. Pornind de la experien]a acestei primul an din existen]a c\p[unarilor no[tri. prime edi]ii, vrem s\ dezvolt\m, `n martie 2007, o a doua edi]ie, la un cu totul alt ni- Arte „George Fiind invitat s\ particip la o expozi]ie la Bar- Cred c\ la `nceput au fost surprin[i [i u[or vel, la care vom invita regizori [i creatori de film din ]ar\ [i din str\in\tate. Noi credem Enescu“ (1996) celona, am zis c\ vreau ca proiectul meu s\ circumspec]i. Dar acum lumea s-a obi[nuit c\, pentru a pune pe orbit\ un festival, trebuie s\ consum\m vreo dou\-trei edi]ii. Tre- fie legat de românii care muncesc acolo, `n cu noi [i s`ntem, cred, foarte bine v\zu]i. A- buie s\ `nv\]\m cum s\-l facem, vrem s\ aducem profesioni[ti, pentru c\ trebuie s\ con- PREMII: zona aia, `n agricultur\. Cu ajutorul organi- colo facem [i un festival – „cARTfest“. ~n struim ceva de lung\ durat\. zatorilor spanioli, am reu[it s\ iau leg\tura vara anului trecut i-am avut pe cei de la F\r\ burs\ British cu asocia]iile agricultorilor catalani. Ace[tia Zah\r pe esplanada Oancea. Au fost opt su- ~n sudul ]\rii exist\ festivaluri, `n Transilvania la fel, numai `n acest col] de ]ar\ Council la Bel- m-au privit a[a, ca pe un fel de jurnalist de te de tineri. Am avut dou\ edi]ii ale acestui nu am avut p`n\ acum ceva asem\n\tor. fast (1997) investiga]ie dubios. Asta pentru c\ erau a- festival, iar la var\ urmeaz\ o a treia. premiul Soros tunci ni[te scandaluri `n România – [i cred Moldova e mai s\rac\… Noi, „cu socialul“, [ti]i… pentru art\ c\ trebuie s\ se discute despre situa]ia contemporan\ c\p[unarilor no[tri. ~n Catalonia, la vreo Men]iona]i, `n prezentarea proiectului „cARTier“, faptul c\ vre]i s\ dezvolta]i Matei Bejenaru (1998) sut\ [i ceva de kilometri de Barcelona, exist\ spiritul comunitar. E un pariu de lung\ al\turi de Dan burs\ Artslink, un or\[el Lleida, unde am fost la o `ntre- durat\… Perjovschi la la Chicago – prindere care sorta fructe dintr-astea, desti- Galeria Vector SUA (2000) nate pie]ei Uniunii Europene. Acolo lucrau Sigur c\ da, e un obiectiv dificil. Dar trebu- din Ia[i românce – pentru c\ erau numai femei. Am ie s\ `ncepem cu ceva. Impresia mea este c\ expozi]ii perso- avut o experien]\ foarte interesant\: `n per- oamenii s`nt pu]in mai aten]i cu spa]iul din nale: „Reflex“ – manen]\, am fost `nso]it de un român natu- zon\. Am luat unul dintre cele mai distruse Ia[i, 1996; ralizat spaniol, care m\ urm\rea `n tot ceea spa]ii de joac\ pentru copii din T\t\ra[i [i „Nou\ zile“ – ce f\ceam. Femeile nu prea aveau curajul s\ l-am reabilitat. Nu e nimic spectaculos, dar Ia[i, 1996; spun\ ce se `nt`mpla cu ele. Pot s\ v\ spun copiii au unde s\ se joace. Apropo de felul „Arhive“ – Bu- un singur lucru: nu tr\iau `ntr-un mediu ci- `n care s`nt respectate aceste picturi de pe cure[ti, 1998; vilizat, dar dormeau la locul de munc\. La pere]i: s`nt unele aflate la `n\l]imea unui „Interferen]e“ – parter era hala unde sortau fructele, la etaj, om, deci pe care le-ai putea scrijeli f\r\ nici T`rgu Mure[, dormeau. Pentru a ie[i `n ora[ dup\ orele de un fel de problem\. Ei, am r\mas foarte sur- 1998; „Paralele program, trebuiau s\ ia un bilet de voie. Lu- prins: `n ciuda faptului c\ `n zon\ s`nt foar- inegale“, Ia[i – crul acesta mi-a amintit de armat\… te multe graffiti, picturile s-au p\strat intac- 2000; „Peri- te. Asta `nseamn\ c\ nici adolescen]ii, nici pheral Routes“, …iar mie, c`nd v\ ascult acum, `mi adu- tinerii care ar fi putut s\ fac\ lucrul acesta Chicago – ce aminte de Coliba unchiului Tom… nu l-au f\cut. 2000; „Peri- Posibil… Eu nu s`nt un pesimist. Este o pe- pheral Routes 2“, Bucure[ti – rioad\ istoric\ `n care nu se g\se[te de lucru A]i editat, de cur`nd, revista cultural\ `n ]ar\, oamenii se duc acolo [i se vor mai „Vector“. Din c`te [tiu, numai Clujul se 2000 duce o bucat\ de timp. Mul]i tineri din ge- mai poate l\uda cu o publica]ie de art\ peste 20 de nera]ia mea au emigrat `n Canada [i `n Sta- contemporan\. Ce v\ propune]i s\ po- expozi]ii tele Unite, dup\ 1990, dispera]i c\ aici nu `[i pulariza]i prin intermediul „Vector“-ului? `mpreun\ cu puteau hr\ni copiii. Acum 10-12 ani se st\- al]i arti[ti Revista reflect\ pozi]ia noastr\ `n raport cu tea la r`nd la lapte, pe timpul liberaliz\rii [ase produc]ii contextul artistic regional [i `[i propune s\ pre]urilor f\cute de Stolojan [i apoi de video de scurt- scaneze zona sud-est-european\. S`ntem V\c\roiu, a[a, pu]in… metraj `ntr-o re]ea cu mai multe centre artistice `n organizatorul Novi Sad, Belgrad, Kiev, Sofia, Istanbul, S`nte]i, `n fapt, un artist al prezen- Festivalului de TelAviv. Vrem, `n general, s\ studiem diferi- tului… art\ contempo- te atitudini [i pozi]ii artistice `n contextul a- ran\ „Periferic“ Eu s`nt un artist care dezvolt\ un discurs cri- cesta local. Cred c\ avem multe lucruri `n de la Ia[i tic, care este orientat spre social, [i asta es- comun [i n-am `nv\]at `nc\ s\ privim al\turi te ceea ce m\ intereseaz\. M\ uit cu ochii la colegii no[tri. Ne uit\m de obicei cu frus- pre[edintele holba]i la [tiri, la tot ceea ce se `nt`mpl\. trare c\tre Vest, dar se `nt`mpl\ foarte multe Asocia]iei S`nt [i inginer. ~n anii ’80 am f\cut Faculta- lucruri interesante l`ng\ noi. {tim mult mai „Vector“, pro- tea de Electrotehnic\. Este un lucru firesc, pu]ine lucruri despre colegii no[tri de aler- motorul mai iar `n genera]ia mea au fost mul]i ca mine. multor proiecte: Din ce cauz\? A[a era politica atunci, prin gare. Mo[tenim de la comunism un peisaj cultural f\r\ ini]iative private dezvoltate, dar Festivalul ’78-’79, se desfiin]aser\ majoritatea liceelor „cARTier“, Fes- umaniste `n România, ajunseser\ at`t de rare `n Iugoslavia, de exemplu, lucrurile s`nt mult mai bine puse la punct. Nu mai vorbesc tivalul de film `nc`t to]i copiii care `nv\]au carte mergeau la documentar liceele de matematic\ [i fizic\, iar de aici nu de ]\ri precum Turcia sau Israel. Ucraina, iar\[i, este o ]ar\ cu resurse mult mai mari „cARTfilm“, re- puteau s\ se duc\ mai departe dec`t `nspre vista „Vector“ Politehnic\. Ceau[escu f\cea fabrici [i uzi- dec`t România. Ucrainenii au [i ei un Roman ne, iar eu m\ num\ram printre inginerii Abramovici, Serghei Pinciuk, dar care nu s\i… C`nd am ajuns student aici la Ia[i, `n [i-a luat o echip\ de fotbal, ci [i-a propus s\ anul doi de facultate m-am `nscris la [coala fac\ un muzeu de art\ contemporan\ `n popular\ de arte, pentru c\ mie `mi pl\ceau Kiev. Bag\ nu [tiu c`te sute de milioane de filmul [i pictura. N-aveam `ns\ cale de euro pe an, are ca director artistic un fran- ie[ire. Am terminat facultatea, am lucrat ca cez. Acolo s`nt anumite ini]iative la ni[te ni- inginer stagiar p`n\ la revolu]ie [i `n veluri foarte mari. La noi, cu Gigi Becali, prim\vara lui 1990 mi-am dat demisia, pen- cu al]ii, avem lucruri din astea, de fotbal… tru c\ nu vroiam s\ fiu un pictor de dumi- A[ vrea s\ v\d ni[te oameni decen]i `n Ro- nic\. Aveam senza]ia c\ fac pu[c\rie cu cas- mânia, care fac bani, `[i pl\tesc taxele la stat ca `n cap, `ntr-o fabric\. {i am zis c\, [i mai bag\ [i ni[te bani `n proiecte culturale. dom’le, trebuie s\ am puterea s\ `mi schimb Cultura aduce prestigiu, iar f\r\ prestigiu nu destinul. Eram [i `n euforia de dup\ re- faci nimic `n lume. volu]ie, din primele luni, [i am dat la Facul- tatea de Arte Plastice. Consider c\ am f\cut un lucru bun, pentru c\ fac ceea ce `mi place. S`nte]i unul dintre ideali[tii care vor s\ realizeze ceva? Vreau s\ discut\m pu]in despre proiec- Da, pentru Ia[i [i pentru România. Exist\ tul dumneavoastr\ de reabilitare a car- dou\ op]iuni, dup\ cum a sugerat un artist tierului T\t\ra[i. Asta pentru c\ este, turc, care a realizat un graffiti foarte mare `n cred, un caz unic… Istanbul. A f\cut steagul Turciei, mare, [i a ~n ora[ s`nt sigur c\ este unic. Proiectul se scris, `n englez\, c\ s`nt dou\ direc]ii: `n nume[te „cARTier“. ~l realiz\m `mpreun\ st`nga – „Love it!“, `n dreapta – „Leave cu mai mul]i parteneri, cu „ProHelvetia“, it!“…

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 9 dosar dosar prob\ scris\ S\S\ nene r\sf\]\mr\sf\]\m ““ „„caca fetelefetele !!

„Suplimentul de cultur\“ le-a invitat `n acest num\r pe cele care „fac c\r]ile“ s\ vorbeasc\ despre propriul life style – unul motivat, evident, cultural. „Dac\ a[ avea mul]i bani, cred c\ m-a[ `mbr\ca tot timpul ca tipa de la Queen Adreena, `n rochii angelice [i trashy...“ – Ruxandra Novac „~mi place s\ fiu Ruxandra Cesereanu [i m\ simt bine `n pielea mea, f\r\ s\ fie nevoie de personaje celebre pe care s\ le imit ori s\ le parafrazez.“ „S`nt convins\ c\ am voce [i c\ a[ fi f\cut o carier\ solistic\ frumu[ic\, de[i unii prieteni nu m\ suport\ c`nt`nd.“ – Adela Greceanu „Din r\]u[ca cea ur`t\ (am [i fost strigat\, pe strad\, «ur`to» – [i v\ asigur c\ nu era un eufemism) am devenit aproape narcisist\.“ – Oana C\t\lina Ninu

Un dosar realizat de Elena Vl\d\reanu Woman with Book and Tea Woman © Steven White –

urile ([i nici comportamentul) anilor ’80 (tipi excentrici, au- portate, adic\ ceva dat din m`n\ Haine, arti[ti, mici fascisme, Houellebecq ostentativ sexuale, nici la tipe, ti[ti, dar `n acela[i timp `ntr-un `n m`n\ [i totu[i cumva nociv, nici la tipi – [i nici la gay. Nu fel extrem de responsabili, gen imprevizibil... Pu]in cam artis- suport look-ul ([i nici compor- Bauhaus), nu underground-ul ca tic, `ntr-adev\r. A[ fi vrut s\ `mi Ruxandra Novac cultur\/ whatever, de[i vin cum- care noapte, ca o feti]\, [i a[ fi tamentul) de artist alternativ re- gr\dini]\ a mainstream-ului, fac un radioactiv de o palm\ pe va din chestii apropiate. M\ cea mai fericit\), ca [i rochiile gulamentar cu teni[i toci]i [i cu cum spunea cineva, sau under- spate, `ntre timp mi-am f\cut Lucrurile care `mi plac s`nt des- atrag la fel de mult, de exemplu, gotice sofisticate ale lui Jarboe multe e[arfe. M\ plictise[te la ground-ul ca [coal\ primar\ a ni[te tricouri cu el [i s`nt [i cam tul de diferite `ntre ele. Nu ]in celebrul pulover al lui Cobain sau look-ul dirty al Lydiei maxim tot ce ]ine de glam (mai advertising-ului. mare s\-mi mai fac tatuaje... de un singur stil/ atitudine/ sub- (cu care a[ putea s\ dorm `n fie- Lunch. Dac\ a[ avea mul]i bani, demult nu m\ plictisea a[a), ~mi plac lucrurile uzate. M\ cred c\ m-a[ `mbr\ca tot timpul apoi ochelarii \ia, tricourile cu „Houellebecq e perfect a[a: ca tipa de la Queen Adreena, `n A[ fi vrut s\ `mi tatuez g`ndesc cumva cu sil\ cum o s\ glumi]e, gen]ile cu iarb\, mai ar\t la 35 de ani, `n schimb cu pungi sub ochi [i cu privirea rochii angelice [i trashy... Deo- multe... Nu `mi plac nu pentru un radioactiv de o palm\ stranie de test Szondi“ camdat\ amestec lucruri de n-am absolut nici o problem\ cu ele `n sine, nu `mi plac pentru pe spate modul `n care voi ar\ta la multe ori foarte diferite, nu [tiu c\ nu `i suport pe ei. Pentru c\ 45-50. ~mi plac din cauza asta dac\ e o chestie aiurea sau de `mi sugereaz\ chestii care m\ Probabil c\ am [i eu chestii ar- (trebuia s\ ajung [i aici) foarte maxim rafinament [i nu m\ in- fac s\ m\ crizez: siguran]\ de tistice, chiar dac\ nu le percep mult fotografiile lui Michel tereseaz\ foarte mult, oricum nu sine, con[tiin]a clar\ a statutului pe moment a[a... Acum c`]iva `mi place s\ ar\t `n totalitate a t\u privilegiat de artist, con[ti- ani m-am ras `n cap, `ntr-o pe- Houellebecq, despre care toat\ ceva... M\ `mbrac mai mult `n in]a faptului c\ e[ti condamnat rioad\ c`nd era destul de cool lumea spune c\ arat\ alcoolic [i rochii de c`]iva ani, habar n-am s\ tr\ie[ti `n c\catul \sta de Bu- asta. N-a avut vreo mare semni- terminat. Mie mi se pare perfect de ce, [i `n general mi le iau de cure[ti c`nd tu de fapt apar]ii fica]ie, pur [i simplu `mi pl\- a[a, cu pungi sub ochi, cu privi- la second din Bra[ov, pentru c\ mental marilor metropole pline ceau la nebunie (cum `mi plac [i rea stranie de test Szondi [i s`nt mult mai frumoase. de al]i arti[ti alternativi, con- acum) tipele rase. Alt\ chestie foarte, foarte special. [tiin]a faptului c\ „Omagiu“, oarecum special\ ar fi fost dac\ Iar despre filme, obiecte, Modelul meu ceaiurile mate, flash mob-urile, mi-a[ fi tatuat marele semn feti[ substan]e, design interior, clu- e underground-uul Beigbeder. Ca s\ fiu mai exact\ cu care mi-am `nnebunit to]i bul pe care mi-a[ dori s\ `l des- prietenii, semnul de radioactiv. chid, ma[ini, iribal, sexualit\]i anilor ’80 [i s\ nu-i par\ Elenei foarte r\u c\ m-a `ntrebat, pentru c\ mo- Asta ar fi avut o oarecare sem- alternative, postpunk, obiceiuri La ceea ce nu `mi place s`nt delul meu uman (whatever...) e nifica]ie, ideea era c\ se pune de murdare din adolescen]\, mood pu]in flexibil\. Nu suport look- underground-ul cumva cult al obicei pe obiecte c`nd s`nt trans- disorders, alt\ dat\.

10 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 prob\ scris\ dosar

Tricotez pulovere [i fulare ~mi place s\ fiu Ruxandra Cesereanu pe care le d\ruiesc prietenilor Port de obicei rochii [i fuste foarte lungi, p`n\ la glezne, din catifea ori ca[mir – iarna; vara, port aproape numai Adic\, drag\ Elena, tu ne invi]i s\ ne r\sf\]\m ca fetele `n rochii stil Madame Récamier hibridate cu modelul gre- „Suplimentul de cultur\“. S\ ne pisicim, s\ ne punem rochi]ele cesc, rochii cu mai multe straturi de voal ori p`nz\ ([i preferate, [alurile, pantofii, s\ ne parfum\m [i s\ defil\m a[a, agrementate cu p\l\rii cu bor larg, din pai). Aceasta este g\tite prun\... Minunat! vestimenta]ia mea de poet\ [i prozatoare; [i de femeie. Adela Greceanu Ruxandra Cesereanu f\cut pasiune pentru Europa [i Ziua pentru mine `ncepe greu. Nu s`nt o matinal\, de[i ador Breaking the Waves), David dimine]ile, mai cu seam\ momentul acela c`nd ziua se a simpozioanele [tiin]ifi- Lynch, Wim Wenders (filmul meu `ng`n\ cu noaptea, ora albastr\ a dimine]ii. Primul lucru: `mi ce ori la conferin]e (unde de suflet este Cerul deasupra fac o cafea mare [i concentrat\ la ibric. Momentul cel mai L m\ aflu `n calitate de a- Berlinului), Emir Kusturica ([i dificil este c`nd trebuie s\ m\ hot\r\sc cu ce m\ `mbrac. nalist\ a violen]elor politice, de al]i excentrici), dar [i dup\ Felli- Deschid dulapul [i stau cel pu]in 20 minute `n fa]a lui. Nu c\ pild\), am ]inut\ business, drept ni, Tarkovski, Bergman, Paso- a[ avea foarte multe haine, de altfel niciodat\ nu s`nt prea care port un compleu dintr-o ro- lini sau fra]ii Taviani. La Festi- multe, iar garderoba mea a avut de suferit de pe urma unei chie scurt\ cu sacou lung (cu valul Interna]ional de Film din invazii a moliilor. Am aruncat c`teva haine la care ]ineam aceast\ excep]ie, nu port deloc Transilvania, care are loc la foarte mult. C`nd mi-am v\zut pantalonii de l`n\ de culoarea mini). Ca dasc\l la facultate, fi- Cluj de c`]iva ani `ncoace, am teiului, pantalonii mei prefera]i, f\cu]i ciur, am avut un senti- re[te c\ port taioare, de[i nu vizionat [i c`te cinci filme pe zi, La belle époque ment de gol metafizic. Ador rochiile colorate, c\m\[ile indiene foarte des. Pantaloni port, `n ge- cu o voluptate bulimic\ de cine- din batist, cu m\rgele, [alurile. Am c`teva combina]ii prefe- neral, destul de rar. Am [i o fil patentat. rate: verde cu albastru, albastru cu portocaliu, oliv cu mov... ]inut\ exotic\, dar pe care o uti- Cu Frida Kahlo m-ai prins. {i mie mi s-a n\z\rit c\ sem\n lizez cu parcimonie, este vorba cu ea. Dar chiar aduc pu]in cu Frida, mai ales dac\ `mi fac de un sari indian (adus mie ca- Mi-ar fi pl\cut s\ fiu matur\ coc [i-mi pun o rochie colorat\, nu g\se[ti? Acum c`]iva ani dou de la... Oxford) pe care `l `n perioada Belle Époque © Marcel Perez – `mi f\ceam haine singur\. Port [i acum o beret\ din reiat port doar `ntre prieteni apropia]i verde smarald, ca de pictor renascentist. Am cusut-o cu Ascult `n mod special muzic\ sau `n familie. m`na. {i tot cu m`na am cusut o fust\ dintr-o ]es\tur\ de rock [i psihedelic\, forma]ia mea cas\ foarte veche – un fost cear[af al bunicii – [i am [i bro- preferat\ este Pink Floyd, dar dat-o `n partea de sus `n culori calde. O port foarte rar fiind- S`nt moart\ dup\ Greenaway am o suit\ `ntreag\ de favori]i `n c\ m\ `n]eap\. ~nc\ mai tricotez pulovere [i fulare pe care le Deep Purple, Led Zeppelin, Bijuteriile mele preferate s`nt d\ruiesc prietenilor. din pietre sau scoici, am coliere Doors, Jethro Tull, Manfred le extravagante ale femeilor mis- `n literatura pe care o scriu, de din cuar], agate, ametist, perle Mann, Genesis, Yes, Van Der terioase de `nceput de secol la la „femeia-cruciat“ la curteza- [i coral, am chiar [i dou\ inele Graaf Generator, Gentle Giant, blugii [i tricourile „l\]oaselor“ nele vene]iene (La Malcontenta, Quijote-le [i Apolodor-ul de „vr\jitoare“ luate de la Ve- King Crimson, Emerson, Lake femei hippiote (cu libertinismul preferata mea, `ntre acestea) ori Adei Milea le [tiu deja pe de rost and Palmer, Jimmy Hendrix. ne]ia. Dar cel mai mult port lor cu tot). Kore-Persefona (grecoaica adop- ~n alt\ ordine de idei, `mi place s\ m\n`nc, dar nu singur\. cercei de tot felul, un v\lm\[ag. ~mi place, pentru atmosfer\, [i ~mi place s\ fiu Ruxandra tiv\ din mine), `nc`t nu mai este Pe vremuri f\ceam o pl\cint\ cu praz delicioas\. Acum nu S`nt moart\ dup\ filme, `n Goran Bregovic sau muzica [a- Cesereanu [i m\ simt bine `n nevoie de travestiuri [i fantasme mai am cuptor. ~mi place br`nza albastr\ cu vin ro[u sec, dar [i mod special dup\ Peter Green- manic\ (a indienilor siouc[i, de pielea mea, f\r\ s\ fie nevoie de `n via]a real\. ~mi place pictura toate m`nc\rurile pe care le face mama. ~mi mai place [i away, Lars von Trier (alergic\ la pild\). Mi-ar fi pl\cut s\ fiu ma- personaje celebre pe care s\ le dement\ a Fridei Kahlo, dar nu ]uica pe care o face tata, dar [i ginul tonic [i Campari orange. „capodoperele“ Dogville [i Dan- tur\ `n perioada Belle Époque imit ori s\ le parafrazez. Am mi-ar fi pl\cut deloc (chiar de- S\ zic repede [i despre muzic\. ~mi plac: Jaco Pastorius cer in the Dark, `n schimb am ori `n cea hippie: de la toalete- at`t de multe „m\[ti“ [i ipostaze loc) s\ fiu Frida `n carne [i oase. (basistul care a `nfiin]at trupa Weather Report), suitele pentru violoncel solo de Bach, vocea Ceciliei Bartoli, sound-ul baroc (cred c\ am comis o barbarie cu aceast\ expresie), aproape narcisist\. M-am trezit `ntr-o dimi- anumi]i interpre]i, nu neap\rat un gen de Marin Marais, Simfonia fantastic\ de Berlioz (abia a[tept s\ nea]\ [i, dup\ aproape doi ani de negru ex- muzic\. ~nc\ un lucru – nu pot scrie pe mu- v\d spectacolul lui Gigi C\ciuleanu de la Oper\); Quijote-le [i Apolodor-ul Adei Milea nici nu pot s\ spun c\ `mi plac, le Haine [i c\r]i clusiv, am `mbr\cat un pulov\r portocaliu. zic\, `ns\ citesc aproape `ntotdeauna as- ~nc\ s`nt `n procesul de asimilare a culori- [tiu deja pe de rost. Ador s\ dansez, s\ c`nt, mai ales din re- Am 20 de ani. C`nd eram mic\, mama m\ cult`nd ceva. Nu scriu s\pt\m`nal, uneori pertoriul Ellei Fitzgerald, (Summer time sau Sophisticated lor. Au urmat ro[u, maro, iar acum c`teva fac pauze relativ lungi (de „decantare“, s\ `mbr\ca `n roz. Pe la 14 ani am devenit ro- luni – paradoxal pentru mine – verdele. {i Lady, ca s\ m\ dau mare), dar [i Mociri]\ cu trifoi. S`nt convins\ zicem) [i poate de aceea am nevoie de li- c\ am voce [i c\ a[ fi f\cut o carier\ solistic\ frumu[ic\, de[i ckeritz\. P`n\ atunci nu ascultasem ([i acum nu kakiul, ci verdele acela crud, intens. ni[te. Altfel, absorb muzica [i nu m\ mai unii prieteni nu m\ suport\ c`nt`nd. m\ `ntreb de ce) nici un fel de muzic\. Case- Cred c\ am o problem\. Pentru c\ aproape pot g`ndi la nimic. ~mi imaginez c\ dac\ a[ Despre c\r]i am s\ spun cum a fost azi. Am dat iama `n tofonul z\cea pr\fuit undeva `ntr-o cutie, de fiecare dat\ c`nd fac rost de ni[te bani sta c`teva zile/ s\pt\m`ni ascult`nd muzic\ C\rture[ti [i mi-am luat povestiri de Tolstoi [i Cartea cu E-uri. dup\ [ifonier. Tricourile cu Marilyn Manson, `mi cump\r haine [i c\r]i, haine [i c\r]i. f\r\ `ntrerupere (!), m-a[ [terge de tot, a[ Abia a[teptam s\ ajung acas\, nu s\ le citesc, ci fiindc\ mi lan]urile grele at`rnate de g`t, privirea mereu Probabil apelez la un cli[eu, dar atunci c`nd deveni un fel de legum\, insensibil\ [i indi- se f\cuse un dor nebun de Sabato [i Alejandra din Despre `n p\m`nt (mai mult un semn al timidit\]ii m\ `mbrac bine, m\ simt (mai) bine, efectul ferent\. Cred c\ muzica `n exces, continu\, eroi [i morminte. A[a fac: `mi `n[ir pe pat c`teva c\r]i, chiar dec`t al unei oarecare atitudini life is fucked autosugestiei, desigur. ar putea ucide. dac\ nu citesc un r`nd din unele, chiar dac\ nici nu le des- up) [i unghiile scurte, `ntotdeauna negre, chid pe toate. Simt nevoia s\ am l`ng\ mine anumite c\r]i. m-au ]inut p`n\ aproape de 18 ani. Mergeam Dac\ a[ sta c`teva zile/ s\pt\m`ni {i toat\ ziua mi-a c`ntat `n cap [i nu puteam s\-l opresc, Am o gr\mad\ de accesorii, de prin la olimpiadele de român\, citeam teorie [i ascult`nd muzic\, m-a[ [terge de tot cum se `nt`mpl\ adesea, un tango de Piazzola. Gata. M-am critic\ literar\, scriam poezii. Eram un fel de toate ora[ele `n care am fost pisicit destul. Apropo: pe c`nd un num\r despre pisici? tocilar\ nonconformist\ sau cel pu]in a[a `mi Nu am avut niciodat\ modele. Colegele me- Revin la modele. Ori de c`te ori mi-am cio- pl\cea s\ cred. le din general\ erau `nnebunite dup\ Spice Girls [i dup\ Backstreet Boys. ~n clasa a plit idoli, ace[tia au fost numai persoanele Quijote, un spectacol de Ada Milea, cincea, se uitau la Saylor Moon [i se `m- foarte apropiate la care m-am raportat `ntr-o reprezenta]ie `n Clubul Prometheus din Bucure[ti Oana C\t\lina Ninu br\cau uni, cu fuste scurte [i codi]e. Scriau perioad\ sau alta. De fapt nu i-a[ numi mo- La un moment dat, din r\]u[ca cea ur`t\ (am `n oracole c\ ascult\ Michael Jackson [i dele sau idoli, mai degrab\ obsesii. M-au [i fost strigat\, pe strad\, „ur`to“ – [i v\ AC/DC. Eu nu ascultam nimic, nici nu ie- obsedat persoanele pe care le-am iubit, asigur c\ nu era un eufemism) am devenit [eam `n ora[, citeam la `nceput Jules Verne, c`teva profesoare [i un profesor, dou\ prie- apoi Kafka. Colegele mele din liceu erau tene. ~n orice caz, oamenii foarte concre]i [i `nnebunite dup\ Brad Pitt, Nicole Kidman, foarte reali, foarte aproape de mine [i, `n Jennifer Lopez sau Britney Spears. Eram acela[i timp, foarte diferi]i de mine. Nu am cam rockeritz\ [i nu m\ prea interesa cine nici m\car un scriitor model, dar am poeme c`nt\, ci versurile [i linia melodic\. Posibil sau fragmente de romane care m\ obse- semn de ignoran]\. deaz\. M-au impresionat sau nu mi-au pl\cut o La final, ]in s\ precizez c\ am o gr\mad\ melodie, un film, o pies\ de teatru, o carte. de accesorii, de prin toate ora[ele `n care Acum ascult jazz, muzic\ fran]uzeasc\ (mai am fost. ~n special cercei [i coliere. Printre veche [i mai nou\ deopotriv\), Bregovic, ultimele achizi]ii: o pereche de cercei din Placebo, Pink Floyd, Cohen, The Velvet argint cu forme ciudate – un fel de vreascuri Underground, Nina Simone, Chavela Vargas, legate cu s`rm\ care, nu [tiu de ce, m\ duc The Beatles, Janis Joplin, Urma, Amalia cu g`ndul la `mpletitura de spini de pe frun- Rodriguez, Billie Holiday, La Oreja de Van tea lui Hristos; un inel din argil\, pe nuan]e Gogh, asta ca s\ dau c`teva nume amesteca- de ro[u [i galben, al c\rui model este, evi- te. ~n general `mi plac anumite forma]ii, dent, o mandal\.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 11 fast-food fast-food fe]e-fe]e

Mihaela MICHAILOV

TEATRU LA ROTISOR Masaj nocturn cu teatrul independent Cine spune c\ Tudor Un proiect inteligent – INDE- spectacolelor pentru televiziune, actori din distribu]ie, cu spicuiri PENDENT –, singular `n lumea ci de un concept teatral care din propriile lor experien]e, pe Giurgiu nu face nimic la cultural\ tvr-istic\ mult prea contextualizeaz\ montarea, fi- care Peca le dramatizeaz\ ca la TVR merit\ 25 de casta- scrobit\, este cel ini]iat de Radu ind realizat [i c`te un making-of. carte. Pe acoperi[ul unui club Iord\nescu [i echipa de profesi- A[a c\, `n ultima miercuri bucure[tean (oare care?) s`nt ne `n cap. Cine sus]ine oni[ti cu care a lucrat la punerea din fiecare lun\, la 22.30, beno- suspendate trei pove[ti intersec- c\ TVR 2 nu `ncearc\ lui `n practic\. Teatrul indepen- cla]i-v\ pe TVR 2, pentru c\ tate. Un bulgar marca Varna, cu dent este de mult\ vreme un jur- ve]i vedea un calup de spectaco- un accent englezesc frust pe care s\-[i schimbe nal online al celor mai intime le cum rar ave]i ocazia s\ vi se Cosmin Sele[i `[i substan]ial identitatea [i transform\ri la nivelul recept\rii serveasc\ `n s\lile de teatru cu joac\ persona- neanchilozate. A reu[it s\-[i plu[. ~n s\lile acelea flau[ate ca- jul, in love perspectiva de abordare formateze un public al lui [i s\ re p\streaz\ mereu distan]a. aaawith o merit\ alte 25. ~n total, propun\ o estetic\ a apropierii Apoi, cu siguran]\, o s\ merge]i de care cei mai mul]i dintre re- s\ vede]i aceste spectacole live. 50 de castane pentru gizorii care monteaz\ aici ]in V\ garantez c\ merit\. c`rtitori. Proiecte care seama. Iar Teatrul LUNI este au fost am`nate ani de greul independen]ilor. Are tot Kinky ZoOne – mostra de ce ì trebuie ca s\ fie `n top: re- românc\ nesigur\ (s\ zile `[i g\sesc `n acest gizori fideli spa]iului, actori ca- entertainment theatre se c\s\toreasc\ sau s\ nu se c\- s\toreasc\?), se `nt`lnesc cu un moment locul [i rostul re joac\ aici cu o pl\cere vizi- Proiectul a debutat pe 29 martie bil\ `n implicarea lor, un cìne cu cel mai bun spectacol de la alt român plecat trei ani `n Co- lumbia [i revenit acas\. The `n grila programelor inteligent, care ar putea s\ fac\ Teatrul LUNI din ultima vre- Sunshine Play exceleaz\ `n gra- cele mai pertinente cronici, [i me: The Sunshine Play de Peca TVR. {i le-ar fi g\sit de nularea tensiunii pe replic\ [i `n un Voicu uneori enervant de {tefan, `n regia Anei M\rgi- construc]ia f\r\ fisur\ a situ- mult dac\ ar fi existat deschis la tot ce ì propui. Cu neanu, cu Isabela Neam]u, Cos- a]iilor, la limita dintre comicul- alte cuvinte, nu e deloc `nt`m- min Sele[i [i Daniel Popa. Pie- oameni capabili s\ le bomb\ [i dramaticul minat per- pl\tor c\ Radu Iord\nescu s-a `n]eleag\ importan]a [i sa copilului teribil al dramatur- manent de relaxare. g`ndit s\-[i `nceap\ proiectul cu giei române[ti contemporane, Regia discret\ las\ teren li- s\ mizeze pe ele. S\-[i acest loc unde po]i s\ alternezi young & smart, a ob]inut pre- ber jocului dezinhibat al actori- asume, cu alte cuvinte, un cocktail Virgin Mary cu una miul pentru Best Play – Rela- lor, perfect pliat pe conflicte bucat\ curv\ singer-i]\ de oper\ tionship Drama la London Fringe inerente care alunec\ acrobatic un risc, care, p`n\ la (din Oase pentru Otto, fire[te) Report Awards 2006. de pe acoperi[ [i se termin\ cu o urm\, nici nu este chiar [i cu alte buc\]ele bune de tea- The Sunshine Play este un nunt\ `n zori. The Sunshine tru. Nu e vorba de o preluare a text scris special pentru cei trei at`t de mare. E nevoie Play este unul dintre cele mai simple [i mai pertinent f\cute doar de o minim\ Romulus Chiciuc spectacole pe care le-am v\zut conectare la fermentul `n Kinky ZoOne vreodat\. La sf`r[itul lui aprilie, ve]i cultural din jur ca s\ nu putea vedea cel de-al doilea prelungim fenomenul spectacol al Teatrului LUNI inclus `n proiect, Kinky ZoOne, o at`t de bine cunoscut mostr\ de entertainment thea- nou\, cel al defaz\rii. tre, cu song-uri marca Margare- ta P`slaru [i interactivitate bu- Ei bine, din acest punct cluca[\ cum numai la Afrim `n spectacole g\se[ti. O zon\ pin- de vedere, TVR 2 Isabela Neam]u devine imaginea teatru- ky-kinky, situat\ undeva `ntre [i Daniel Popa copil\rie [i v`rsta a treia. O me- `n The Sunshine Play lui nostru. ga joyful family.

R\zvan }UPA

MUZIC| PE LITERE Kumm: „Bere neagr\ f\cut\ de fluturi `n subsoluri“

~n 2004 au deschis un concert al lui James Brown la Milano. Asta a `nsem- 2001 a fost momentul `n care noul pe care-l privesc/ Z`mbesc, visez nat pentru clujenii de la Kumm un recital `n fa]a a peste 7.000 de spectatori. vocalist, Dan Byron, `mpreun\ cu cu orbite solare/ La fel cu-acel ca- Concerte `n Germania, Italia sau Ungaria, un album `nregistrat live la Praga Eugen Nutescu [i Kovács András re-i altul mereu// Nu pot s\ ating/ dau o imagine aproximativ\ pentru ceea ce `nseamn\ Kumm. Primele lor al- au pus pe picioare un proiect care, Cuvintele ce-ncet se sting/ Nu pot pe l`ng\ piese Kumm, includea [i fi altul dec`t s`nt/ M\ `nsp\im`nt/ bume s`nt distribuite `n afara României de o cas\ de discuri din Fran]a, prelu\ri de la Led Zepp sau Bjork. S`ntem to]i o ap\ [i-un p\m`nt// Pe Muséa Records. Cele mai recente apari]ii discografice pe care le semneaz\ U[urin]a cu care cei de la Kumm tine te-a[tept/ Iar tu nici nu [tii c\ Kumm s`nt lansate de Cramps Records din Italia. trec de la un gen muzical la altul – tr\iesc/ La fel, fidel unui punct de de la „art-fusion- rock“ (cum era r\scruce/ Ce-aduce cu visele noas- Totul a `nceput `n 1997, c`nd o Kumm. Conform site-ului oficial clasificat primul lor album) la so- tre comune/ R\m`ne doar s\ ve- trup\ de rock progresiv (Talitha al trupei, „Kumm“ `nseamn\ „ni- norit\]i britt pop, de exemplu – i-a dem unde-o duce//“ („1000 de chi- Qumi) [i un grup de jazz (Short sip“ `n limba turc\. „Black beer f\cut s\ fie inconfundabili. {i asta puri“) Cuts) care foloseau aceea[i sal\ de brewed in basements by butter- nu doar pentru peisajul muzical de Nu v-am convins? Mai `ncerc repeti]ii `n Cluj s-au desfiin]at. Eu- flies“ („Bere neagr\ f\cut\ de flu- la noi. o dat\: „Ast\zi am s\ merg prin- gen Nutescu (chitar\, chitar\ bas), turi `n subsoluri“) promite un vers tre oameni/ {i-am s\ le desenez Kovács András (claviaturi) [i Me- de pe primul lor album, „Listen to Unde au ajuns `n 2006 chipurile-n g`nd/ Iar disear\ c`nd ier Zsolt (saxofon), fo[ti compo- My Songs, Don’t Listen to My voi ajunge la tine/ ~n chiuvet\ am nen]i ai celor dou\ trupe, au g\sit Words“ („Ascult\-mi muzica, nu La `nceputul anului [i-au schimbat s\ m\ scufund/ Am trecut ieri pe la destul de repede un baterist (Pap vorbele“). vocalistul, iar acum se preg\tesc s\ garderob\/ {i mi-am luat haina de Joco) [i un vocalist (Cilu) care `[i ~n anii care au urmat mai mul]i `nregistreze un nou album pentru om fericit/ Pe strad\ e plin de oa- doreau s\ c`nte `mpreun\. muzicieni au trecut pe la sau au casa de discuri italian\ sus-amin- meni ca mine/ Defil\m to]i c-un Abia anul urm\tor au lansat r\mas la Kumm. Peto Zoltán, tit\. Altfel versurile lor spun des- z`mbet amor]it“ („La la la“). Ori- primele piese [i au `nceput s\ Csergo Dominic, Keresztes Leven- tul: „Spre tine m\-ndrept/ {i cred ce, numai nu o concluzie poate s\ apar\ `n concerte cu numele te au ap\rut `n concertele trupei. c-ai o mie de chipuri/ La fel cu-acel `ncheie prezentarea Kumm. ) 12 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 arta grea ) lovitur\ de teatru arta grea SCRISOARE PENTRU MELOMANI SPECTACOLUL S|PT|M~NII de Oana Stoica Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga „Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) Gala Premiilor UNITER

3 aprilie, Teatrul Na]ional din Bucure[ti, Mozart [i iar Mozart ora 20.00, TVR 1 [i pe www.uniter.ro Cel mai cel eveniment al lumii teatrale va fi prezentat luni seara de maestrul de ceremonii forever Ion Carami- B\nuiesc c\, asemenea mie, nici unul dintre tru. Cuvinte frumoase, muzic\, rochii de sear\, z`mbete dumneavoastr\ nu a avut timpul [i r\bdarea s\ as- binevoitoare [i un spectacol despre spectacolele anului culte ne`ntrerupt cele peste opt ore de muzic\ trans- 2005, iat\ ce a[tept\m ([i, din experien]\, [tim [i c\ mise la 29 ianuarie de European Broadcast Union [i vom primi) de la Gala Premiilor UNITER. reluate de numeroase posturi de muzic\ clasic\, in- clusiv de România Muzical, `n ceea ce s-a numit „Ziua Dincolo de glamour, ne intereseaz\ `ns\ premiile. Ca orice alegere cu o doz\ semnificativ\ de subiectivitate (c\ arta nu e Mozart“. Programul a `nceput la ora 12, cu un concert exact\, dar nici at`t de inexact\ pe c`t am vrea noi, mi-a zis pro- de la Salzburg, [i a continuat `n spa]iile geografice [i fesorul de literatur\ `n clasa a XI-a), premiile UNITER vor crea nemul]umire, vor (re)deschide r\ni, vor (re)suscita frustr\ri. centrele muzicale ce au fost, `ntr-un fel sau altul, Anul 2005 a fost unul normal din punct de vedere teatral. Am etape `n dezvoltarea [i `mplinirea geniului mozartian: avut premiere destule, f\r\ excese, au fost [i reu[ite, [i e[ecuri. Italia, cu un concert la Palazzo Quirinale din Roma, Nu a str\lucit `ns\ nici un spectacol, nu s-a deta[at nimic `n mod absolut, nu am avut nici o revela]ie. Drept urmare, [i nemul]u- Mannheim, cu un concert `n Castelul Schwetzingen, mirile [i frustr\rile au fost de mai mic\ amploare, p\str`ndu-se `n Londra, cu un recital la Wigmore Hall, Bavaria, cu un marja de eroare. Pe lista de nominaliz\ri s`nt spectacole pe care concert la Augsburg, ora[ul lui Leopold, tat\l compo- le-a[ caracteriza cu un singur cuv`nt, „OK“. E normal `ntr-un an normal. Tocmai de aceea lipsa spectacolului lui Silviu Purc\rete zitorului, Praga [i un concert din Biserica Sfin]ilor A[tept`ndu-l pe Godot, de la Teatrul Na]ional „Radu Stanca“, e Simon [i Juda, totul `ncheindu-se la orele serii, at`t de vizibil\. Cum de nu l-a v\zut juriul r\m`ne un mister. Lip- se[te, de asemenea, la debut regizorul Peter Kerek, cu al s\u fire[te, la Viena, `n complexul Musikverein. foarte bun, rotund, delicat La ]ar\, de la Teatrul Act. {i dac\ tot am remarcat absen]ele, s\ vedem [i prezen]ele scult`nd zilele trecute tur\, unele ad\ugiri lipite poate, nejustificate. E p\cat c\ o actri]\ special\ (prin fizic [i for]\ sce- postul de radio de mu- unde nu s`nt suficiente accente. nic\) cum este Tokay Andrea este „b\gat\ `n seam\“ pentru un A zic\ clasic\ BBC 3, am Nu s`nt deci un computer care rol anost dintr-un spectacol de prost-gust. Nominalizat\ pentru aflat din spusele moderatorului c`nt\ doar ce vede, ci `ncerc s\ Mefisto din Don Juan [i Faust `n regia lui Alexander Hausvater, c\ `ntregul program a fost arhi- `n]eleg [tiin]a scriiturii [i s\ actri]ei i se face, din nefericire, un deserviciu. Stranie, subtil vat [i c\ este pus la dispozi]ia pornesc de aici. ~n lucr\rile de amenin]\toare, puternic\ `n rolul Elevei din Lec]ia `n regia lui Vic- melomanilor, pe Internet, `n do- pian ale lui Mozart totul este ex- tor Ioan Frunz\, spectacol care a adus-o `n centrul aten]iei (unor u\ segmente mari de c`te patru pus, fiecare not\ conteaz\, nu e cronicari), Tokay Andrea nu se remarc\ prin nimic `n Mefisto. Nici ore. {i mi-am pus laptopul s\ le vorba – spunea Brendel r`z`nd – nu ar avea cum, `ntruc`t singurul lucru `n care exceleaz\ specta- `nregistreze. Cei curio[i pot s\ g\se[ti doar cheia corect\, ci colul este kitsch-ul pe care Hausvater spunea acum c`]iva ani c\ arunca o privire la adresa http:// s\-i redai nuan]a [i inflexiunea vrea s\-l exploateze pe scen\. A venit timpul s\ renun]e la o ast- www.mozartforum.com/, unde bun\, pentru ca nota care ur- fel de abordare, dac\ nu pentru a nu mai stresa spectatorii, m\- pot afla tot ce vor s\ [tie [i nu meaz\ [i cea care o preced\ pe Tot ce vre]i s\ [ti]i [i nu `ndr\zni]i s\ `ntreba]i despre Mozart... car pentru a nu mai chinui actorii (`n cazul de fa]\, excelenta `ndr\znesc s\ `ntrebe despre aceea c`ntat\ s\ capete un sens pe site-ul Mozartforum trup\ a Teatrului Maghiar „Csiky Gergely“ din Timi[oara). Mozart. real. Dac\ nu e[ti atent po]i s\ {i dac\ ne-am l\murit cu lucrurile negre, s\ vedem ce e gri. Dincolo de concertele pro- cazi `ntr-o capcan\. Acesta este fiind c\ un instrument nou e mai nezeu. Sau, dac\ te adresezi P\i, nominalizarea a doi actori din acela[i spectacol la aceea[i priu-zise, `n care au excelat [i motivul pentru care sonatele bun dec`t unul vechi. A[a cum cuiva care nu este religios, ai categorie. Victor Rebengiuc [i Marius Manole s`nt nominaliza]i la cvartetele Emerson, Bernini [i s`nt relativ rar c`ntate. Cred c\ un aparat de fotografiat nou e putea spune c\ a fost s\rutat de premiul pentru cel mai bun actor `n rol principal pentru rolurile din Hugo Wolf, clarinetistul Ales- cei mai mul]i interpre]i se feresc mai bun dec`t cel vechi. Dar nu o muz\; care nu i-a mai `m- Inim\ de cìne. Ideea nu e fericit\ [i ar trebui evitat\. De altfel, ju- sandro Carbonare, mezzo-so- de ele, fie c\ nu `n]eleg compli- e adev\rat. Dac\ po]i g\si un br\]i[at pe ceilal]i mari compo- riul UNITER recidiveaz\ cu aceast\ dubl\ nominalizare dup\ ce, prana Elina Garanca, violonista ca]iile [i le consider\ prea faci- aparat din 1870 s\ faci cu el o zitori. Dar cine este atunci mu- `n 2002, Victor Rebengiuc [i Hora]iu M\l\ele au `mp\r]it nomina- Rachel Podger sau pianistul le, fie c\ le v\d [i le consider\ fotografie [i te ui]i apoi la ea, za? Personal, nu pot vedea arta liz\rile la cel mai bun actor pentru Unchiul Vanea. De unde se Gottlieb Wallisch, pasionante prea dificile. Eu am decis ca `n marile portrete `n alb-negru s`nt `n afara religiei“. poate remarca un singur lucru, c\ Yuriy Kordonskiy, regizorul mi s-au p\rut reflec]iile, expli- anii mei t`rzii s\ `ncerc s\ abor- at`t de fantastice! Nu po]i face Mai conving\toare, mai p\- ambelor spectacole, [tie s\ stimuleze actorii. ca]iile [i amintirile unor inter- dez aceste sonate, fiindc\ dac\ ceva asem\n\tor cu un aparat m`nte[ti mi s-au p\rut p\rerile pre]i mozartieni din genera]ia nu o fac acum, va fi prea t`rz- modern. Tot a[a, dac\ folose[ti altui mozartian, dirijorul brita- ajuns\ ast\zi la v`rsta `n]elep- iu“... un flaut din timpul lui Mozart, nic Colin Davis, pentru care Clasica imagine fiecare ton are o culoare dife- ciunii. Pianistul Alfred Brendel, Aflat [i el la v`rsta `n]elep- „[Mozart], `n ciuda creierului a Galei UNITER: rit\. Motivul pentru care am a- de exemplu, c\ruia i se cerea ciunii, dirijorul Nikolaus Har- s\u, a fost un om simplu. Mi se Ion Caramitru, doptat instrumentele din timpul s\-[i explice atitudinea fa]\ de noncourt sus]inea, altfel, c\ „a- pare evident. Altfel, dac\ nu ar maestru de lui Mozart a fost c\ sunau mai Mozart. tunci c`nd c`nt o pies\ de Mo- fi fost a[a, nu ar fi fost capabil ceremonii Brendel r\spundea (spicuiesc zart, nu c`nt una `n v`rst\ de 200 bine, [i nu fiindc\ erau «autentice». ~n ce m\ prive[te, n-am fo- s\ reac]ioneze `n felul `n care a aici c`teva dintre afirma]iile sa- de ani, ci una modern\, care f\cut-o, la oameni [i la sunetele le): „Nu s`nt asemenea unei spune ceva despre timpurile pe losit niciodat\ cuv`ntul «auten- tic», fiindc\ e vorba de o unealt\ muzicale, ca `n oper\... Unii guvernante care trateaz\ com- care le tr\im“. {i tot el lua a- autori spun c\ a fost un geniu. pozitorul ca pe un copil [i ì p\rarea stilului barocizant `n in- [i vreau s\ o folosesc pe aceea Ce nostim s\ fii un geniu, f\r\ spune ce ar trebui s\ compun\. terpretarea muzicii lui Mozart: cu care pot s\ dau muzicii [i ex- nici o alt\ nevoie!... ~ncep`nd ~ncerc s\ `n]eleg ceea ce compo- „Instrumentul este `ntotdeauna presiei ei forma cea mai bun\“. cu opera, dar [i `n alte genuri de zitorul a pus pe h`rtie... m\ uit o unealt\. C`nd am debutat, cu Cum se raporteaz\ Harnon- muzic\, nu este at`t de facil de la text cu pl\cere, 50 de ani `n urm\, nimeni nu court la Mozart? Opinia unui dar critic. Pot fi c`nta pe instrumente vechi, dirijor cu un nume `n interpreta- `n]eles. Dar ceea ce iese `n evi- gre[eli `n scrii- p\rerea comun\aaaa rea muzicii mozartiene: „C`nd den]\ din oper\ este dragostea auzi fie [i cinci m\suri din Mo- pentru [i cunoa[terea fiin]ei zart, nu po]i s\ le explici. Toc- umane, toat\ triste]ea [i incerti- mai `n asta const\ marea art\ tudinile ei; [i exist\ foarte adev\rat\: ea e at`t de ma- mult\ dram\ intern\... Mozart re, iar tu te sim]i at`t de iube[te simetria [i, `n mod evi- mic... M\re]ia, ingenuitatea dent, organizarea, care ì permit nu le po]i explica. Perso- s\ devieze de la norm\, atunci nal, nu pot trimite la o alt\ c`nd o simte... Mozart m\ face referin]\ dec`t cea reli- s\ m\ simt liber [i aceasta a[ gioas\. E ca o pan\ de sublinia-o ori de c`te ori este scris `n m`na lui Dum- posibil!...“.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 13 fast-food fast-food fe]e-fe]e Familia Zorro, arivistul [i alte animale

Iulia BLAGA a Johansson Match Point prime[te ultimele de Woody Allen, cu: Jonathan instruc]iuni CRONIC| DE FILM Rhys-Meyers, Scarlett de la Allen Johansson, Emily Mortimer, Matthew Goode

Epoca de Ghea]\ 2 – Dezghe]ul/ S\pt\m`na Ice Age 2 – The Meltdown aceasta am „servit“ treitrei filme.filme. UnulUnul despredespre de Carlos Saldanha, voci: Ray Romano, John Leguizamo, „drumul [i via]a `n `nalta Denis Leary, Queen Latifah, Jay societate“ – Match Point Leno de Woody Allen, altul despre via]a de dup\ potop, revizuit\ de Carlos Legenda lui Zorro/ The Legend Saldanha `n desenul animat IceIce AgeAge 22,, [i [i altulaltul despredespre via]avia]a dede of Zorro Zorro cu pirostriile bine `nfipte pe cap, `n Legenda lui Zorro.. S\ vedem care ce vrea. de Martin Campbell, cu: Antonio Banderas, Catherine Zeta-Jones, Alberto Reyes Woody Allen s\ fii, `l [tiam, nu pentru c\ e filmat la noroc s\ ai Londra cu echip\ majoritar bri- tanic\, ci pentru c\ povestea ari- Match Point nu mi-a pl\cut a vistului care ajunge relativ u[or doua oar\ mai mult dec`t prima. `n `nalta societate [i se men]ine Nu pentru c\ datorit\ norocului, un film ŕ la nu e un Woo- James Ivory [i Robert Altman clar t\iate, personajele s`nt ju- rodeam unghiile [i num\ram pare de o mie de ori mai puter- pentru fiul s\u. Elena se ocup\ dy Allen a[a converti]i pe drum la Hitch- c\tori profesioni[ti `n sensul c\ AMR-ul p`n\ la Ice Age 2. {i nic dec`t era, de pild\, Titanicul de educa]ia copilului. O familie acum cock, s-a jucat tot timpul la ze- apar]in unor tipologii evidente. dezghe]ul a venit. Filmul `mi la capitolul „Sf`r[itul lumii vi- tipic american\, mai ales c`nd ce metri de mine. Cum s\ m\ Frumuse]ea jocului/filmului ar place mult mai mult dec`t alte ne, dar pentru tine, nu pentru scandalul izbucne[te `n jurul explic, filmul are, e adev\rat, o putea veni din elegan]a asam- desene animate pentru umorul mine“. N-a[ vrea s\ fiu copil azi meseriei prea acaparante a elegan]\ clasic\, de gr\din\ en- bl\rii coerente a acestor elemen- glezeasc\ sp\lat\ de ploaie, dar altfel dec`t linia general\, pen- [i s-o pun pe maic\-mea `n difi- so]ului. te; cadrele [i montajul s`nt cu- tru personajele lui foarte mi[to, cultate `ntreb`nd-o ce s-a `nt`m- Dac\ Masca lui Zorro ]inea pe mine m-a l\sat de ghea]\ (tot rate [i a[a mai departe, dar toa- o s\ vorbim [i de asta). Jonat- precum [i pentru faptul c\ ex- plat pe urm\ cu personajele. Ca s\ se p\streze `n zona clasicului te aceste lucruri le spun ca unul han Rhys-Meyers prea mi s-a ploateaz\ o zon\ temporal\ ne- s\ concluzionez [i s\ trec la al [i avea [i umor, aceast\ conti- c\ruia i-a pl\cut filmul, ca [i p\rut arivistul perfect, Scarlett cunoscut\, umaniz`nd-o cu in- treilea film, felul `n care o ches- nuare actualizeaz\ legenda f\r\ cum a[ `ncerca eu `ns\mi s\ `n- Johansson era chiar pe l`ng\ strumentele realit\]ii noastre. {i tie foarte nasoal\ precum gla- drept de apel, f\c`nd din ea o ]eleg ce le-a pl\cut celor c\rora drum, juc`nd teribil de fals. `mi mai place pentru c\ „vine `n turti]\ indigest\, presat\ `ntre le-a pl\cut filmul. Totu[i, ches- cia]iunea (`n prima parte) sau Mi-au pl\cut `n schimb `nt`mpinarea“ spaimelor noastre topirea ghe]arilor (`n a doua) e f\lcile propagandei na]ionale. Emily Mortimer [i Mat- tiile de mai sus nu mi se par suficiente ca s\-mi plac\ filmul, despre sf`r[itul lumii, oferin- prezentat\ ca o existen]\ `n Sinistru, dar adev\rat, \la r\u thew Goode, de[i, per du-ne pove[ti vesele, tandre [i „euforia dezastrului“ mi se pare din film e un conte francez, un ansamblu, toate perso- cu at`t mai mult cu c`t nu m-a convins de la primul cadru, c`nd optimiste despre personaje afla- cel mai fermec\tor [i mai „u- fel de francmason, dar `n mod najele s`nt la fel de cla- te ele `nsele `n anticamera sigur un terorist avant la lettre, sice ca `ntreg filmul. `[i expunea teza: norocul e ca man“ lucru al filmului. sf`r[itului lumii (lor). Mi se ru- care `n miezul secolului al Lu`ndu-[i ca referin]\ la tenis, c`nd mingea love[te fi- pea inima c\ Manny ar putea fi XIX-lea extrage glicerin\ din jocul de tenis, poves- leul, poate c\dea ori `ntr-o par- Zorro familistul tea de amor [i crim\ te, ori `n alta, dup\ cum ai baft\. realmente ultimul mamut de pe s\pun ca s\ fac\ din ea nitrogli- pe care o spune Ce s\ zic! planeta asta, m\ a[teptam totu[i Zorro s-a `ntors [i el, tot `ntr-o cerin\ pentru a distruge Ameri- Allen `mprumut\ s\ apar\ o „mamut\“ [i aproape nou\ via]\, cea de dup\ ce [i-a ca. N-are rost s\ spun mai mult. caracteristicile jo- Dezghe]ul `n euforia c\ mi s-au umezit ochii c`nd s-a unit destinele cu n\r\va[a Ele- Acest film e de-a dreptul je- ivit la sf`r[it [i ciurda de mamu]i na. Copilul n\scut la sf`r[itul nant, iar Antonio Banderas, nu cului. Pasele/ re- dezastrului plicile-situa]iile puternici, siguri, eficien]i, ca [i primului film e acum la [coal\. [tiu, arat\ de parc\ ar fi bolnav. s`nt precise, setu- ~n schimb, s`nt un mare fan al cum sf`r[itul lumii (lor) ar fi Zorro duce aceea[i existen]\ un- Cred c\ [i-a f\cut opera]ie este- rile/capitolele s`nt lui Ice Age [i de anul trecut `mi fost `nc\ departe. Ice Age mi se dercover, dar e mereu absent tic\.

B-EST, un festival din România f\r\ filme române[ti

Robert B\lan deja foarte controversatul film al lui Lars von Trier, Manderlay, a fost proiectat `n 36 de filme, majoritatea produc]ii 2005, deschiderea festivalului. Bucure[tenii au din care vreo 10 prezente [i premiate la putut, de asemenea, s\ o asculte live `n ipos- festivaluri interna]ionale de mare anver- taza de c`nt\rea]\ pe Victoria Abril luni, gur\, al\turi de performance-ul Victoriei 27 martie, diva spaniol\ propun`nd un pe- Abril (foto) au constituit punctele forte ale celei de-a doua edi]ii a „B-ucharEST In- riplu muzical prin lumile semireale, semi- ternational Film Festival“, ce a avut loc `n onirice ale Americii Latine. De mar]i, perioada 27 martie - 2 aprilie a.c. B-EST s-a mutat la cinematograful Studio Invitat s\ participe ca pre[edinte de [i la cele dou\ s\li ale Cinematecii. onoare al juriului, regizorul Krzysztof Za- Marele neajuns al festivalului r\m`ne nussi a adus la Bucure[ti [i ultima sa pro- totu[i absen]a produc]iilor autohtone. {i duc]ie, Persona non grata, un film despre asta din cauz\ c\ nu au existat filme româ- o lume despre care nu [tim mare lucru, ne[ti `n 2005, sus]in organizatorii, care au dar care influen]eaz\ direct destinele noas- ales `n schimb o produc]ie 2004, Italience- tre, cea a diploma]ilor. Multa[teptatul [i le, a lui Napoleon Helmis.

Victoria Abril Cea de-a doua edi]ie a B-EST a fost inclus\ `ntr-un program mai amplu al Prim\ri- pe scena S\lii ei Capitalei, intitulat Prim\vara Cultural\ Bucure[tean\. Festivalul de film este, de Auditorium a fapt, evenimentul ce d\ startul acestui program care va continua p`n\ `n 15 mai cu Muzeului Na]ional un festival de teatru, unul de jazz, spectacole de dans contemporan [i muzic\ de de Art\ al diferite genuri la EUROPAfest. României

14 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 fe]e-fe]e fast-food

Matei BEJENARU Piticot, varianta CorpulCorpul femininfeminin web made in RO ARTE VIZUALE Constantin Vic\ ~n primele trei decenii ale seco- `n`n fotografiafotografia Las\ rucsacul, nu a- lului XX, noile libert\]i asumate `n lerga dup\ conserve. Poate ni[te ]ig\ri n-ar lumea occidental\ au emancipat strica. Deschide-]i telefonul mobil, trimite-i pe p\- femeia de sub constr`ngerile mo- formalist\formalist\ rin]i la bunici. Scoate enciclopediile, atlasele [i ralit\]ii sexuale din secolul ante- wikipedia din bibliotec\. Acum porne[te calcula- torul, intr\ pe net. A `nceput aventura: TERRA IN- rior. Corpul femeii a c`[tigat o mai COGNITA 4, prima platform\ de explorare real- mare libertate de mi[care [i virtual\ a Europei din .ro, `]i pune la munc\ piticii. expunere, `n special dup\ trau- Mai ales \ia de pe creier. Vineri, 24 martie, la Libr\ria C\rture[ti, s-a lan- matizan]ii ani ai primului r\zboi sat campania interactiv\ „Terra Incognita 4. mondial. Cinematograful holly- Aventura European\“, derulat\ de Funda]ia AltArt woodian a impus noi mode [i sti- [i finan]at\ de UE prin programul Phare. „Terra luri de via]\, imaginile primelor Incognita 4“ e o platform\ de explorare, cu o te- m\ clar\: Europa. Participan]ii la acest joc au de staruri, Lilian Gish [i Rudolph Va- explorat 73 de ora[e europene, cu tot ce „ascund“ lentino, precum [i ale „fetelor `n ele, de la valorile promovate de UE p`n\ la life-style- costum de baie“ din trupa lui ul european. Am zis participan]i, dar nu am zis ce fel de participan]i. Cum unui om `i e cam greu s\ Mack Sennett devenind simboluri se teleporteze `n Internet, dar ID-ul s\u se poate ale emancip\rii. ~n opozi]ie cu manifesta [i virtual, indivizii umani s`nt reprezen- opiniile din perioada victorian\, ta]i, `n joc, de c\tre un avatar, un alter ego virtual. Pe scurt: un pitic. Un pitic de genul celui din A- Freud a recunoscut existen]a se- mélie. Diferen]a? De data aceasta piticul n-o ia xualit\]ii masculine [i feminine, de nebun prin lume, coordonat de m`na invizibil\, consider`nd sexul nu numai ca ci sub atenta supraveghere a posesorului. Care posesor, dac\ nu `[i coordoneaz\ piticul, iese din mijloc de procreare, ci [i ca o joc. Nepot de tamaguchi, piticul te oblig\ la co- surs\ de pl\cere. Tot el a stigma- municare, la aten]ie [i un pic de implicare. Un fel tizat homosexualitatea ca fiind de p\rinte fondator al Europei unite, l`ng\ Jean deviant\. Fiecare individ `n socie- Monet [i Konrad Adenauer. Campania va dura 50 de zile [i va `ncepe pe tate se putea autodefini atunci nu 18 aprilie. E o competi]ie `n care participan]ii numai prin genul s\u, masculin adun\ puncte [i pot c`[tiga premii. Dac\ ]i-ai aju- sau feminin, dar [i prin prefe- André Kertész – Distorted Nude, 1933, fotografie, 20 x 24 cm tat piticul, [i el te ajut\ s\-]i iei premiul cel mare: o excursie `ntr-o capital\ european\. Jocul e g`n- rin]ele sexuale, heterosexual sau dit pro-activ: rela]ie bidirec]ional\ individ – pitic homosexual. Un mijloc de a marca evoc\ ideea filosofic\ c\ experien]a Pe l`ng\ puterea de a manipula (schimbi mesaje cu el, fie prin intermediul inter- ata[amentul moderni[tilor fa]\ [i cunoa[terea uman\ s`nt asimilate corpul feminin, men]ionat\ anteri- fe]ei web, fie prin SMS; `l aju]i pe pitic s\ treac\ n fotografie, dup\ 1910, curen- de spiritul avangardei `ntr-un anumit timp. or, masculinitatea [i corpul b\rbatu- mai departe [i el te plimb\ prin Europa) [i compo- lui au fost caracterizate [i prin capa- tul pictorialist, care a dominat ~n Europa, fotografii moderni[ti, nent\ comunitar\ (nu c`[tig\ cel mai de[tept, ci Alfred Stieglitz [i Edward Weston citatea de a controla obiecte. ~n produc]ia arti[tilor fotografi din influen]a]i de suprarealism, s-au fo- cel care pune la sharing cunoa[terea: d\ sfaturi ~ au fost arti[tii fotografi cei mai im- fotografia Instal`nd o turbin\ mare, pe forumul jocului, ajut\ al]i pitici s\ escaladeze ultimele decenii ale secolului al losit de corpul feminin ca mijloc de portan]i care au definit formalismul americanul Lewis Hine a creat un Europa). Ceva `ntre Wikipedia [i Utopia. XIX-lea, [i-a pierdut influen]a, fiind a marca ata[amentul lor fa]\ de spi- american. Pentru Weston, corpul fe- ritul avangardei. Seriile de fotogra- „dialog“ formal `ntre geometria tur- Termenul e simplu: explorare cultural\. Meca- `nlocuit cu conceptul de fotografie minin nu era mai erotic dec`t naturi- nismele: noile tehnologii de comunicare & noile fii ale lui André Kertész, repre- binei [i arcuirea corpului muncito- direct\, straight photography, ce nu le statice cu legume pe care le reali- medii artistice. Participan]ii: acei români care au zent`nd nuduri de femei distorsio- rului, [i a impus ideea unei armonii se mai baza pe manipularea imaginii za `n aceea[i perioad\. Forma `n si- `ntre om [i ma[in\. De fapt, inten]ia chef de integrare rapid\ [i activ\ `n UE. Care nu-l nate `ntr-o oglind\ curbat\, consti- prin tehnici importate din artele ne, [i nu semnifica]iile ei, era ceea autorului nu era aceea de a persona- a[teapt\ pe Traian B\sescu s\ mai deseneze o tuie o inova]ie formal\ prin distorsio- plastice, ci pe obiectivitate [i priza ce conta pentru el. Imaginile lui liza muncitorul, adic\ reprezentarea ax\ strategic\, ci `[i ]es singuri web-ul politic & nare. Analizate dintr-o perspectiv\ direct\ a realit\]ii. Moderni[tii au Stieglitz, reprezent`nd studii de nud subiectivit\]ii, ci de a sus]ine prin cultural european. Rezultatul: un smartmob de- men]ial `ntr-un joc sexy (a[a cum `i place lui Ist- fotografiat `ndeosebi corpul feminin ale so]iei sale, Georgia O’Keefe, au feminist\, aceste fotografii, precum fotografia sa artistic\ estetica for- van Szakats, inventatorul & programatorul jocu- din perspectiva heterosexual\. Fiind redefinit radical rolul corpului `n [i cele ale lui Stieglitz s`nt rezultatul malismului modernist [i politica li- interesa]i `n special de `mbog\]irea controlului fotografului (de gen lui, s\ spun\). Eu deja mi-am pus piticul la antre- portretistica fotografic\. Identitatea beralismului progresist. namente. Tu ce mai a[tep]i pe www.dormde- gramaticii formale a imaginilor, ei masculin) asupra corpului feminin. personajului a fost creat\ printr-o Cercet\rile formaliste ale foto- geaba.ro? au dat o mai mic\ aten]ie nara]iunii serie de imagini, suger`nd diferite Fotografiile suprarealiste ale lui Man grafilor interbelici asupra corpului [i simbolisticii fotografiilor. Frene- fa]ete ale realit\]ii, prin fragmentare Ray, realizate prin experimente de uman au `mbog\]it vocabularul lim- Jocul se joac\ la www.aventuraeuropeana.ro zia c\ut\rilor formale, `n ideea de a [i repeti]ie, la fel cum procedaser\ solarizare sau iluminare ori prin bajului fotografic, l\s`nd astfel ge- [i www.terraincognita.ro; Se vor folosi 300.000 g\si noi forme de expresie, a carac- Braque [i Picasso `n perioada cubis- asocieri de obiecte [i situa]ii nea[- nera]iilor viitoare de arti[ti un arse- de SMS-uri; 500 de participan]i; Perioada: 18 terizat spiritul acelui timp cultural mului analitic. Portretele repre- teptate, au pus `n valoare un nou tip nal de mijloace de expresie mult aprilie – 3 iunie 2006; Destina]ii: 73 de ora[e din 29 de ]\ri europene; Buget: 29.075 euro; (zeitgeist). zent`nd p\r]i sexuale ale modelului de senzualitate feminin\. mai bogat [i mai nuan]at. Finan]ator: Uniunea European\, Fondul Eu- ropa 2005. Trei autori români `n turneu la Lille Funda]ia AltArt a mai organizat trei „Terra In- cognita“ p`n\ acum. Prima, `n 2000, a fost un Asocia]ia „Printemps Rou- Teodorovici. Ac]iunile din teatru de marionete, mu- „Festival des langues“. roase proiecte culturale. joc de tip quest – o echip\ de exploratori cu main“ din Lille organi- cadrul acestei manifest\ri zic\ clasic\, prezent\ri ale Turneul lor va continua `n Ea dore[te s\ prezinte Ro- scopuri internaute s-a deplasat `ntr-un spa]iu zeaz\ `n perioada 24 mar- vor avea loc `n ora[ele Lille, României, spectacole de zilele de 3 [i 4 aprilie cu mânia, obiceiurile [i cultu- real (Turcia-Iran-Pakistan-India-Nepal) cu tie – 8 aprilie 2006 „Zi- Hellemmes [i Villeneuve dansuri tradi]ionale româ- lecturi `n Café de Foy [i ra acesteia locuitorilor din scopul de a str`nge informa]ii `ntr-o baz\ de lele Culturale Române[ti d’Ascq [i vor propune pune[ti. libr\ria „La Colombe nordul Fran]ei. date despre cultura acelor zone. Primul pro- 2006“, la care vor partici- blicului francez `nt`lniri li- Cei trei autori români d’argent“. ~n octombrie anul tre- iect de mixed reality din România. „Terra In- pa tinerii scriitori Radu terare, proiec]ii de filme, se vor afla pe 1 aprilie `n De[i este o asocia]ie cut, asocia]ia a organizat cognita 3“ a fost o campanie interactiv\ care Pavel Gheo, Florin o expozi]ie de pictur\ pe Sala „Le 2004“ din Lille t`n\r\, „Printemps Rou- „Zilele Culturale Româ- a permis clujenilor s\-[i `mp\rt\[easc\ legen- L\z\rescu [i Lucian Dan sticl\ [i una de fotografie, pentru a participa la main“ a ini]iat deja nume- ne[ti 2005“. dele urbane. Pove[tile au fost transpuse `ntr-o interfa]\ de joc navigabil\ online.

COLEGIUL DE REDAC}IE: Carte: Lumini]a Marcu, ADRES|: Ia[i, B-dul Carol I, abonamente la orice George Onofrei (redactor-[ef), Doris Mironescu, C. Rogozanu, nr. 4, etaj 3, CP 266, oficiu po[tal din ]ar\ „Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata- Emilia Chiscop, Bogdan-Alexandru St\nescu; tel. 0232/214.100, 0232/214111, cititorii din str\in\tate se pot Lucian Dan Teodorovici, Muzic\: Victor Eskenasy, 0724/574355, fax: 0232/214111, abona la adresa logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo- Florin L\z\rescu Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), e-mail: [email protected] [email protected] R\zvan }upa; „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipet SECRETAR GENERAL Film: Iulia Blaga; PUBLICITATE: Oana Asaftei, fluxurile de [tiri MEDIAFAX DE REDAC}IE: Victor Jalb\ tel. 0232/252294 din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Teatru: Mihaela Michailov, REDACTOR: Ana-Maria Onisei Oana Stoica; DISTRIBU}IE / ABONAMENTE: TIPAR: SC PRINT Tarife de abonament: EDITURA POLIROM SA RUBRICI PERMANENTE: Arte plastice: Matei Bejenaru; Mihai S`rbu, tel. 0232/271333 MULTICOLOR SRL, Adriana Babe]i, Emil Brumaru, Ia[i, Strada Bucium Director general: Silviu Lupescu Caricatur\: Lucian Amarii (Jup); `n Ia[i: Media Distribution SRL, {erban Foar]\, Radu Pavel Gheo, tel. 0232/216112 nr. 34, 18 lei (180.000) pentru o perioad\ de 3 luni Colaje foto: Ion Barbu; Florin L\z\rescu, `n ]ar\: Rodipet SA, Bucure[ti, tel. 0232/211225, GRUPUL DE PRES| MEDIANET SRL Lucian Dan Teodorovici; TV: Alex Savitescu; tel. 021/224420, int. 192 0232/236388 36 lei (360.000) pentru o perioad\ de 6 luni Director: Gabriel Rusu 69 lei (690.000) pentru o perioad\ de 12 luni Redactor-[ef: Toni Hri]ac Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului. ) ) SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006 15 vedeta culturala ) ) vedeta culturala mediatiza]i [i de[tep]i Luiza VASILIU “ EN}ICLOPEDIA „ ENCARTA Daniel Pennac – dinamit\ pur\ Daniel Pennac a cucerit genera]ii de cititori cu Explixa]ii saga familiei Malaussène, „saraband\“ n\uci- toare de `nt`mpl\ri derulate cu „dou\ sute de De ce nu cade luna de pe cer? kilometri la or\“. „Este dinamit\ pur\“, spun, Cum a ajuns sarea `n mare? De ce m\n`nc\ japonezii cu de exemplu, cei de la „Le Figaro Magazine“. be]i[oare? De ce trebuie s\ Romanele sale s-au v`ndut `n milioane de mergem la [coal\? De ce e cerul albastru? Poate muzica exemplare [i, cu timpul, Pennac a devenit unul s\ vad\? De ce pun toate dintre cei mai bine cota]i autori ai Editurii Galli- `ntreb\rile astea? La unele dintre `ntreb\rile de mai sus au mard. A debutat cu romanul La c\pc\unii veseli trebuit, m\car o dat\, s\ (1985), primul din seria ce avea s\ devin\ r\spund\ to]i p\rin]ii din lumea asta. Unii [i-au repezit pu[tii [i celebr\, „Malaussène“. i-au trimis s\ se uite la televi- zor, iar al]ii, con[tiincio[i, s-au informat [i au `ncercat s\ sim- plifice totul, pe `n]elesul copi- Ana-Maria Onisei c\s\torie, trei crime, un incen- ilor lor. Exist\ totu[i p\rin]i care diu [i o na[tere. Dinamit\ pu- nu trebuie s\-[i mai fac\ astfel eria de romane care `n- r\“, caracterizeaz\ „Le Figaro de griji [i se pot duce lini[ti]i la f\]i[eaz\ aventurile fami- Magazine“ ultimul roman din treburile lor. ~n Germania au S liei Malaussčne a provo- seria „Malaussčne“, Fructele ap\rut de c`]iva ani „Kinder- cat isterie `n r`ndul publicului pasiunii, relev`nd „`ncurc\tu- Unis“, adic\ universit\]i pentru din toat\ lumea. Creatorul unei rile“ savuroase cu care ne-a o- copii. O dat\ pe lun\, pu[tii [i familii ]icnite, Daniel Pennac bi[nuit francezul. S`ntem invi- pu[toaicele `ntre 6 [i 10 ani se pare c\ nu se plictise[te deloc ta]i aici la c\s\toria ciudatei duc la universit\]ile din ora[ul de personajele sale, dimpotriv\, Thérčse, sora mai mic\ a lui lor, intr\ `n s\lile de curs (f\r\ le adaug\, pe parcurs, exuberan- Benjamin Malaussčne („]apul p\rin]i!), se a[eaz\ `n b\nci [i ]\ [i le a[eaz\ `n contexte ascult\ trei sferturi de or\ o isp\[itor“), cu nesuferitul conte inedite, fascin`ndu-[i cititorii cu Marie Colbert de Roberval, des- conferin]\ g`ndit\ special pen- modul aparent „deta[at“ de a se Pennac este creatorul unei familii ]icnite pe care refuz\ tru ei de profesori universitari cendentul unei familii cu trecut raporta la eroii s\i. Personajul s-o abandoneze `n toat\ regula. Pun `ntreb\ri, dubios. {i, drept dovad\ c\ uni- central al seriei „Malaussčne“, s`nt curio[i, afl\ o mie de lu- unea nu e nici pe placul puteri- precedentele romane din ciclul de situa]ii „neprev\zute“ s`nt cruri [i s`nt m`ndri c\ au aflat „]apul isp\[itor“ Ben, `ntruchi- lor superioare, luna de miere a peaz\ fidel for]a literar\ a scri- „Malaussčne“, volumul se sf`r- romanele Dictatorul [i hama- at`tea. `nsur\]eilor se sf`r[e[te s`nge- [e[te nea[teptat, cu „isp\[irea“ cul (ap\rut recent `n româ- Copiii nem]i s`nt foarte itorului francez: `n afara func- ros: contele moare `mpins `n ]iei de substitut de tat\, acesta le lui Ben [i celebrarea na[terii unui ne[te) [i Z`na carabin\. noroco[i (oul Kinder [i gol de la etaj, iar ghicitoarea nou „personaj“ al familiei. ~ntr-o Brazilie petrificat\ `n Kinder-Unis-urile au fost in- mai `ndepline[te pe cea de la Thérčse `[i pierde puterile, fiind serviciu [i pe cea neoficial\, dar cutume paternaliste, un dic- ventate, la `nceput, special declarat\ din gre[eal\ moart\ `n tator petrec\re] `[i g\se[te o pentru ei). Celorlal]i copii nu c`t se poate de real\, de „etern urma unui incendiu. ~n nebunia Un stil ingenios [i alert vinovat“. De altfel, acest joc de sosie [i pleac\ pe Riviera le r\m`ne dec`t: s\ se uite la general\ declan[at\ `n tot Belle- Cel mai elaborat dintre roma- roluri creeaz\ specificitatea francez\ s\-[i toace banii. teve, s\ intre pe net, s\ fac\ ville-ul de dubla crim\, Ben- nele „Malaussčne“ se dovede[te scriiturii lui Pennac. Cu c`t Sosia `[i tocme[te o alt\ so- filmule]e deocheate `n [coli, jamin Malaussčne, nevinovatul, a fi Micu]a v`nz\toare de proz\. avem mai mult de-a face cu e- sie, urm`nd ca aceasta s\ se s\ mearg\ la stadion [i, dac\ `[i a[teapt\ soarta, cu valiza Povestea este spus\ mai `ntì de volu]ii complicate [i turnuri ne- dovedeasc\, `n fapt, polul s`nt foarte, foarte „diferi]i“, s\ f\cut\, gata s\ `nfunde pu[c\ria protagonist, Benjamin Malaus- a[teptate, cu at`t ne apropiem magnetic al romanului. citeasc\. Literatura are un fel pentru ani buni. Fire[te, poate sčne, `ns\ pe parcurs vocile nara- mai mult de intrigile propuse de Sedus, aproape patolo- foarte prietenos de a explica mai dinamic tive se amestec\, totul fiind pig- Pennac. „Un roman gic, de magia cinematogra- [i de a sugera r\spunsuri aadec`t mentat cu r\sturn\ri de situa]ie `n care se suc- fului, personajul se d\ drept (potrivite sau fanteziste) la care buim\cesc cititorul. Mai ced\ ame- Charlie Chaplin, dar lumea cele mai neb\nuite probleme mult dec`t orice, Micu]a v`nz\- ]itor oaa `l ia drept Rudolph Valenti- ale min]ii [i sufletului. (L\s\m toare de proz\ este un exerci]iu no, a c\rui dublur\ devine, deoparte purtarea copi- de proz\ impecabil\, `n care vir- `n studiourile holywoodi- l\reasc\ a aceleia[i literaturi, tu]ile tehnice s`nt bine camu- ene. De fapt, prin inter- care uneori pune at`tea flate `ntr-o poveste frumoas\ mediul acestui joc de marionete, b\tr`nele `mpu[c\ tinerei, infir- `ntreb\ri `nc`t cititorii s`nt pur [i absurd\. Un rol special ì `n care fiecare personaj ascunde mierele `mpart medicamente in- [i simplu deborda]i, la fel ca este rezervat faimosului scri- un altul [i se ascunde `n altcine- terzise, bunicii se drogheaz\, p\rin]ii.) De exemplu, `n Tes- itor J.L.B., personaj ce are, va, autorul propune o medita]ie golanii de cartier s`nt, la nevoie, tamentul francez al lui `nt`mpl\tor sau nu, leg\tur\ despre identitate [i alteritate, b\ie]i inimo[i, poli]i[tii s`nt Makine, bunica fran]uzoaic\ cu realitatea. ~ntregul ro- despre fascina]ia puterii prin b\ga]i `n afaceri veroase [i un ì spune nepotului rus, man este o succesiune de art\, fie c\ e vorba de cine- criminal misterios umbl\ nestin- ar\t`ndu-i cerul: „P\s\rile `nt`mpl\ri tragicomice, matograf sau de literatur\. gherit pe str\zi. c\l\toare continu\ s\ zboare la grani]a dintre real [i C`t prive[te ultimul roman, ~n fapt, Pennac `[i „irose[te“ undeva, `n t\r`muri `nde- fantastic. Z`na carabin\, de[i se `nscrie `n fiecare pagin\ ironia, sarcas- p\rtate. Numai c\ noi, cu De o cu totul alt\ fac- tot `n seria „Malaussčne“, aces- mul, verva pamfletar\, umorul privirea noastr\ limitat\, nu le tur\, dar la fel de pline ta `[i pierde din accentele fami- [i duio[ia, devenite caracteris- mai putem vedea. A[a se liale, orient`ndu-se mai degrab\ tici ale stilului s\u ingenios, `nt`mpl\ [i cu oamenii care c\tre socialul degradat: `n lu- alert, dens, nu de pu]ine ori ci- mor“. Sau Dumnezeu ì Daniel Pennac (n. mea nebun\ imaginat\ de Pennac, nematografic. spune lui Iisus (cobor`t din 1945) este la ora ac- imagina]ia lui Saramago): Tu tual\ unul dintre scri- trebuie s\ te sacrifici pentru itorii cei mai mediati- c\ astfel „m\ po]i ajuta s\-mi za]i ai Editurii Galli- l\rgesc influen]a, s\ devin mard. La Editura dumnezeul unui num\r mult Polirom au ap\rut: La mai mare de oameni.“ Care c\pc\unii veseli (2002), explica]ie e mai bun\? Cea Z`na carabin\ (2003), de la facultate, cea de pe Micu]a v`nz\toare de net, cea de pe stadion sau proz\ (2004), cea din mintea literaturii?... Fructele pasiunii (2004) [i Dicta- torul [i ha- macul (2005).

16 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 70, 1-7 APRILIE 2006