DOCSLIB.ORG

„Nu M-Am G`Ndit S\ R\M`N `N America, Pentru C\ Am Cap Românesc“

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
„Nu M-Am G`Ndit S\ R\M`N `N America, Pentru C\ Am Cap Românesc“ ACTUALITATE: Familia Minovici, descoperit\ prin „metoda Majuru“, pag. 2 LECTURI ~NTRERUPTE: „«P\catele tinere]ilor» lui Nicolae Manolescu“ de Doris Mironescu, pag. 7 CRONIC| DE FILM: „Familia Zorro, arivistul [i alte animale“ de Iulia Blaga, pag. 14 Citi]i-ne online la 1.50 lei www.polirom.ro/supliment.html Nr. 70 • 1-77 aprilie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MMAIL: [email protected] Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la ICR De ce are South Park „C`inele cu ochi de om un locuitor `n minus `nfrunt\ zilnic omul cu Ultima „isprav\“ a produc\torilor Trey Parker [i Matt Stone a f\cut `nconjurul lumii, aduc`nd z`mbete ochi de c`ine“ chiar [i pe fe]ele celor care nu erau fani South Park. PAGINA 2 „Coolturisme“ de M\d\lina Cocea `n PAGINA 4 Artistul vizual Matei Bejenaru: „Nu m-am g`ndit s\ r\m`n `n America, pentru c\ am cap românesc“ {coala ne inoculeaz\ ideea c\ artistul trebuie s\ fie un ne`n]eles, un retras, even- tual u[or suferind de paranoia, c\ se r\zboie[te cu prezentul [i doar viitorul `i va recunoa[te urmele pe care le las\ prin cetate. Matei Bejenaru contrazice, prin tot ceea ce `ntreprinde, canonul de mai sus. A f\cut, `n ultima decad\, un festival de art\ contemporan\ [i unul de film, a `nceput reabilitarea unui cartier istoric al ora[ului. Matei Bejenaru este un tip ocupat. At`t de ocupat, `nc`t a uitat s\ fug\ `n str\in\tate, al\turi de colegii lui de genera]ie. Semnatarul celei mai longevive cronici vizuale din spa]iul publicistic românesc (scrie f\r\ `ntrerupere S\ ne r\sf\]\m „ca fetele“! `n pagina 15 a „Suplimentului de cultur\“ `nc\ de la primul num\r, din 2004) se afl\ de ani „Suplimentul de cultur\“ le-a invitat `n acest num\r buni `n fruntea celui mai important pe cele care „fac c\r]ile“ s\ vorbeasc\ despre propriul life proiect cultural ie[ean: Bienala de style – unul motivat, evident, cultural. Art\ Contemporan\ „Periferic“. Texte de: Ruxandra Novac, Ruxandra Cesereanu, Adela Greceanu [i Oana C\t\lina Ninu Un dosar de Elena Vl\d\reanu `n PAGINILE 10-11 Nu se poate decide Eugen Simion s-ar eterniza la Academia Român\ Actualul pre[edinte al Academiei Române, Eugen Simion, ar pu- tea candida din nou pe 4 aprilie la pre[edin]ia acestui for. Astfel, pe lista candida]ilor la func]ia de pre[edinte al Academiei Româ- ne apar [ase nume: Florin Filip, Ionel Haiduc, Mircea S\ndu- lescu, Eugen Simion, Maya Simionescu [i Victor Voicu. Contac- tat telefonic de Mediafax, Simion a declarat c\ nu [tie dac\ va candida pentru un nou mandat `n fruntea forului, dar se va decide „`n ziua alegerilor“. „Nu pot fi indiferent la ce se va `nt`mpla cu Academia Român\ de acum `ncolo“, a ad\ugat Simion. Mandatul lui Eugen Simion a expirat pe 11 februarie, `ns\ membrii Adun\rii Generale au decis prelungirea acestuia, pentru ca actualul pre[edinte s\ organizeze s\rb\torirea a 140 de ani de la `nfiin]area forului. Eugen Simion se afl\ `n conducerea Acade- L’air du temps L’air miei `nc\ din 1994. Cel care a ]inut fr`iele Academiei timp de aproa- pe un deceniu a anun]at `n mai multe r`nduri c\ nu PAGINILE 8-9 inten]ioneaz\ „s\ se eternize- Matei Bejenaru – ze“ la conducerea forului. actualitate ordinea de zi Lucian Dan TEODOROVICI {tirea s\pt\m`nii Citatul s\pt\m`nii Celebrul scriitor polonez Stanislaw CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Lem a murit luni, 27 martie a.c., la „Aceast\ art\ (teatrul – n.r.) complex\ une[te culturi prin diver- Cracovia, la v`rsta de 84 de ani. Lem sitate, dezvolt\ ample re]ele teatrale cu poten]ia- a fost unul dintre cei mai populari lit\]i mirifice pentru nevoia de dialog [i cu- autori de science fiction care a scris noa[tere `ntre oameni, construie[te situa]ii Portavocea `ntr-o alt\ limb\ dec`t engleza. [i genereaz\ st\ri care `i redau omului `n C\r]ile sale s-au v`ndut `n circa 30 vremuri confuze [i disperate demnitatea [i [oaptelor liberale de milioane de exemplare [i au fost speran]a salvatoare pentru suflet [i spirit.“ traduse `n peste 40 de limbi. Cea (din mesajul ministrului Culturii [i Cultelor, Ludovic Orban nu este un personaj atipic pentru lumea politic\ mai cunoscut\ lucrare a sa, Solaris, Adrian Iorgulescu, transmis cu ocazia Zilei din România. Ve[nic pus pe har]\, liberalul nu se distinge prea a fost ecranizat\ de dou\ ori, `n Mondiale a Teatrului, s\rb\torit\ pe 27 martie) mult, nici m\car la nivelul agresivit\]ii declara]iilor, de Traian B\- 1972 [i `n 2002. sescu, spre ilustru exemplu, care a avut uneori interven]ii mult mai „spumoase“, f\r\ a st`rni prea multe reac]ii. C`nd a trimis-o pe Lavinia {andru pe centura politicii, n-am g\sit prea multe arti- cole „oripilate“ `n pres\, n-am auzit declara]iile ofensate ale socie- Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la Institutul Cultural Român t\]ii civile „feminine“. {i dac\ \sta ar fi singurul p\cat verbal al domnului Traian B\sescu... Dar `ncepusem s\ scriu despre altci- neva. „C`inele cu ochi de om `nfrunt\ zilnic Declara]iile lui Ludovic Orban, deseori sim]ite ca ni[te deful\ri `n urma alegerilor interne din Alian]\ `n care a pierdut candidatura “ pentru [efia Capitalei, nu ar trebui s\ aib\ prea mare greutate. omul cu ochi de c`ine Pentru c\ domnia sa, orice s-ar spune [i `n ciuda eforturilor pro- prii, r\m`ne un liberal de rang secund, chiar dac\ este starostele Despre Alexandru Solomon a `nceput s\ se vorbeasc\ odat\ PNL-ului bucure[tean. {i-atunci, pare a se i]i pe undeva o e- nigm\: cum se face c\, `n ciuda lipsei sale de proeminen]\ poli- cu filmul s\u documentar Marele jaf comunist, care a avut tic\, Orban reu[e[te, uneori cu asupra de m\sur\, s\ acapareze premiera `n 2005. Filmul lui Solomon, impecabil ca documen- interesul mass-mediei, s\ st`rneasc\ at`tea reac]ii [i s\ fie, mai tare, a fost difuzat de canalul ARTE, o performan]\ pentru mult dec`t T\riceanu chiar, vedeta zilei? realizatorii români, care continu\ s\ se ]in\ la o distan]\ Scandalul ca politic\ are, bine`n]eles, un efect de afrodisiac pentru pres\. Dar nu doar acum, c`nd s-a apucat s\ fac\ publice prudent\ fa]\ de acest gen. diverse zvonuri, altfel de prost-gust, ap\rute pe la col]uri liberale Cartea Rus\. Celan, proasp\t despre Mioara Mantale, Elena Udrea [i Raluca Turcan, Ludovic Elena Vl\d\reanu Orban s-a sume]it pe la posturile de televiziune. El a fost mereu venit din Bucovina, se angajase nstitutul Cultural Român a aici [i traducea din rus\ sub di- o portavoce a frustr\rilor liberale, fa]\ de alia]ii de la guvernare, prezentat pe 23 martie pri- dar [i fa]\ de propriii membri. {i ajungem, astfel, la chestiune. verse pseudonime. Petre Solo- mele filme realizate de Ale- Pentru c\ plasarea `n lumina reflectoarelor a lui Orban pare a fi I mon revenea `n ]ar\ dup\ un o strategie a unui partid care, altfel, dovede[te elegan]\ pe sce- xandru Solomon: Duo pentru scurt autoexil `n Palestina. Au na public\. O elegan]\ care, s-a crezut la un moment dat, va Paoloncel [i Petronom, Via]\ de cunoscut am`ndoi iluziile supra- reu[i s\ satisfac\ un electorat s\tul de circ. Pentru liberali `ns\, c`ine [i Franzela exilului. Regi- realismului românesc, iar Duo zorul declara `nainte de pro- confrunta]i cu o sc\dere `n sondaje ce nu se poate pune numai pentru Paoloncel [i Petronom Alexandru Solomon `ncearc\ s\ `i conving\ pe români iec]ie c\ nu le-a rev\zut `n ulti- `n c`rca guvern\rii, trebuie s\ fi fost o surpriz\ nepl\cut\ faptul c\ (`n primul cuv`nt citim numele s\ nu se mai ]in\ departe de filmul documentar `n România anului premerg\tor integr\rii nu numai c\ nu se ma vreme [i c\, `ntr-un fel, le lui Paul Celan, iar `n al doilea caut\ elegan]a, dar ea e chiar plictisitoare, neproductiv\. Mai prive[te cu emo]ie. Filmele, rea- pe cel al lui Petre Solomon) este ales `ntr-un moment c`nd PD-ul `[i tr\ie[te gloria tocmai prin ata- lizate la distan]e de patru ani jocul pe care l-au inventat ei: f\r\ apropieri umorale de un su- face `n mic, `n dimensiunea ei curi sub centur\, prin portavocea preziden]ial\ care sufer\ de orice, `ntre ele, nu au mai fost proiec- unul pune o `ntrebare, cel\lalt biect delicat acum, c`nd Prim\- balcanic\, pe meleaguri germa- numai de [tiin]a de a face spectacol nu. tate dec`t `n anumite ocazii, [i r\spunde printr-o metafor\. ~n ria Capitalei amenin]\ cu ordo- ne. La Berlin, Caragiale schimb\ Senza]ia este c\ pornind de-aici s-a sim]it nevoia inven]iei nu- atunci `n cadrul vreunui festival. ’47, Celan pleac\ definitiv din nan]a care adun\ c`inii f\r\ st\- zeci de adrese, `[i cheam\ prie- mite Ludovic Orban. Un om politic nu foarte important, ca s\ nu ~n Duo pentru Paoloncel [i România, iar `n 1970 se sinuci- p`n [i `i eutanasiaz\ dup\ cel tenii români la o bere berlinez\ dea senza]ia c\ tot partidul e a[a.
Load more

Recommended publications
  • Raportul Anual Tnb 2018
    TNB RAPORTUL ANUAL 2018 ION CARAMITRU RAPORTUL ANUAL 2018 Prezentul Raport de activitate a fost elaborat și este prezentat Ministerului Culturii si Identității Naționale pentru evaluarea desfășurării, in cursul anului 2018, a activității mele de manager al Teatrului National „I. L. Caragiale” din București. Activitatea mea de manager, din anul precedent, s-a desfășurat în conformitate cu Contractul de management nr. 66 din 01.08.2016. Raportul este redactat pe baza și cu stricta respectare a prevederilor OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură , cu modificările și completările ulterioare, precum și al Modelului-cadru al Raportului de activitate, astfel cum acesta este prevăzut în Anexa 4 la Ordinul Ministrului Culturii si Identității Naționale nr. 2799 din 10 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului–Cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, al Regulamentului–Cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum și a modelului-cadru al contractului de management. Dedicat Centenarului, în date și cifre, anul 2018 a însemnat, pentru Naționalul bucureștean: o 721 reprezentații proprii la sediu, cu 211.401 spectatori; o 12 evenimente puse sub semnul CENTENARULUI, culminând cu Centenarul BELIGAN și spectacolul PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR o 64 spectacole organizate de alte companii, cu peste 47.000 spectatori ; o 7 premiere, în cadrul Programului minimal; o 3 premiere, în afara Programului minimal; o Deschiderea Amfiteatrului în aer liber, cel de al șaptelea spațiu de joc al TNB; o 51 reprezentații în țară și 6 în străinătate, cu peste 28.000 beneficiari; o 161 tururi ghidate pentru cunoașterea Teatrului, cu peste 6.000 beneficiari; o 259.801 beneficiari; o 210 lei – cheltuieli pe beneficiar.
    [Show full text]
  • Multiple Revolutions. Remediating And
    ACTA UNIV. SAPIENTIAE, FILM AND MEDIA STUDIES, 14 (2017) 95–130 DOI: 10.1515/ausfm-2017-0005 Multiple Revolutions. Remediating and Re-enacting the Romanian Events of 1989 Mónika Dánél Eötvös Loránd University (Budapest, Hungary) E-mail: [email protected] Abstract. This study proposes a twofold analysis: the presumable strategies of the December 1989 events in Romania and their complexity as it appears in later filmic re-enactments. These re-enactments as theatrical “translations” offer a rhetorical reading of past events, and can also be seen as practices of memories inscribed in the body. The events are interpreted in the duality of the archival image and the acoustic/gestural memory, where the latter is understood as an atmospheric (bodily) memory. The disorientation or disinformation caused by the technical conditions, the circulation or lack of images, the alternating silences and chanting on the street make the past events incomprehensible and medially dissonant.1 Keywords: re-enactments of historical events, films about December 1989 in Romania, the experience of space, body and memory. Simulation, Collective Imaginary, Inner Strategies In relation to the Romanian events, there is a consensus regarding three particularities: this was the bloodiest regime change in the Eastern European bloc; the television was a medium that influenced the events – and thus its historicity appears as a media event –, and the events were dispersive. The documents, interviews, hypotheses ever growing in number, the different narrative versions nuance and modify today’s memories. Their contradictory, dissonant nature indirectly also stages the reflexive understanding of the past event. Borrowing Michael Rothberg’s idea, the 1989 Romanian events become comprehensible today as an event that takes shape at the crossing point of the 1 This work was supported by the project entitled Space-ing Otherness.
    [Show full text]
  • Revista Orizont
    REVIST~AUNIUNII SCRIITORILORDIN ROMÅNIA SERIENOU~,32PAGINI 29MARTIE2011 NR.3(1542), ANULXXIII 1LEU Editat`\ncolaborarecu333 CentrulpentruDialog Multicultural"Orizont" www.revistaorizont.ro LAUMBRA LAUMBRA DOAMNELOR DOAMNELOR |NFLOARE |NFLOARE LAUMBRA DOAMNELOR |NFLOARE LAUMBRA LAUMBRA DOAMNELOR DOAMNELOR |NFLOARE |NFLOARE SOLDATUNIVERSAL M~CONSIDERO LITERARN-AMS~FIU SCRIITOARE"META-ETNIC~" RUXANDRACESEREANU 5 GISHJEN Soldatliteraruniversalnuamcums`fiu, Amcrescutîngenera]iacareseîndoiade orice,sfidaautoritatea[iseîntrebadac`formele decâtdac`s-arconsiderac`ieslascen`deschis` PROIECTREALIZAT cuobaionet`saucuoarbalet`orim`carcuunsocialemo[teniteerauîntr-adev`rgeneratoare pistoldebuzunarsaucuunbriceag,ceeacenu devia]`.Îngenera]iaanterioar`,maimul]i–nu CUSPRIJINULPRIM~RIEI s-apreaîntâmplat. to]i–semul]umeaucucelised`dea.Dincauza MUNICIPIULUI Vietnamului,ami[c`riipentrudrepturileomului, TIMI{OARA{IAL EUROPA-OFAMILIEDE atitudineanoastr`afostunaderespingereastatus CONSILIULUILOCAL ASEM~N~RI quo-ului.Personal,amprinsdoarultimapartea M~D~LINADIACONU 4 mariiRevolu]iiaanilor'60.Apogeulafostprin TIMI{OARA,|NCADRUL Operspectiv`istoric`mailarg`sau,dac` 1968,iareuamterminatliceulîn1973.Fra]ii[i CONCEPTULUI vrem,oîn]elepciuneheraclitic`nepotvindeca surorilenoastreaufostceicareauie[itînstrad` TIMI{OARA deteroareasfîr[itului:undeclinpoatefiunnou [iauorganizatac]iunideprotestîncl`dirile OPENARTCITY universit`]ilor.Noiamvenitdup`. început.Iaracestaseafl`dejaînmijloculnostru, (TIMI{OARA-ORA{ înc`impur,hibrid,c`utîndu-sepesine. 32 DESCHISALARTELOR) cyanmagentayellowblack
    [Show full text]
  • \JIC10R Reeengtlic - P�� � �
    \JIC10R REEENGtliC- P�� � � Oricât de puţin credibil ar putea părea acest lucru, mai cu seamă pentru obiş­ nuiţii sălilor de spectacol, la 10 februarie 2008, marele actor Victor Rebengiuc a împlinit 75 de ani. Drept pentru care două tinere comentatoare ale fenomenului teatral - le-am numit pe Simona Chiţan şi pe Mihaela Michailov - s-au gândit să-i ofere în dar Maestrului, omului căruia nu cred că există român care să nu-i cunoască numele, ori să nu-l fi văzut vreodată pe vreo scenă de teatru, în film,la televizor ori să nu-i fi auzit inconfundabilul glas la radio (de altfel, de ceva vreme Victor Rebengiuc e .. vocea" de identificare a canalului Radio România Cultural) o carte despre el însuşi. Ea se intitulează Vi ctor Rebengiuc - omul şi actorul şi a apărut în colecţia Convorbiri - Corespondenţe - Portrete a Editurii bucureştene Humanitas. Titlul volumului e simplu, aş zice, firesc şi, mai cu seamă, cinstit, aşa cum este şi protagonistul său, iar conţinutul cărţii nu dezminte cu niciun rând substanţa respectivului titlu. Calitate ce se cuvine evidenţiată ca atare. Coloana vertebrală a cărţii e reprezentată de un lung, consistent şi - ce e foarte important - deloc convenţional ori obositor interviupe care Victor Rebengiuc îl acordă celor două semnatare principale ale cărţii (spun semnatare principale, fiindcă, aşa cum se va vedea mai încolo, e de fapt vorba despre un volum mai degrabă colectiv). Interviuîn care Victor Rebengiuc îşi povesteşte viaţa cu o sim­ plitate şi o decenţă exemplare. E confesiunea unui om căruia nu i-au plăcut nicio­ dată nici minciuna, şi nici răsfăţul.
    [Show full text]
  • Catalog Engleza
    Contemporary Romanian Writers MINISTRY OF CULTURE A Mature Literature A few years ago, in Romanian literature there was a clear split – in terms of themes, imagery, and devices – between writing that was firmly grounded in the critical canons, on the one hand, and texts by young writers more in tune with new trends and more receptive to outside influences, on the other. Those who had only recently entered the literary arena had the air of being a group, and this came not only from their shared imagery, disinhibition and rebelliousness, but also from their redefinition of literature and the literary. In time this split has become blurred. Whether young or old, whether esteemed by traditional-minded literary critics or beloved by the online media and literary blogs that nowadays set the publishing trends, active writers, i.e. those who publish a book at least every two to three years, have become more professional. Today's osmosis, the crystallisation of a unitary literature, is undoubtedly a sign of maturity, of the fact that the post-1989 literary transition has been left behind, and (why not?) of intellectual generosity on the part of those literary generations that have already become established. The memoir-dialogue between Paul Cornea and Daniel Cristea-Enache excerpted in this catalogue is a clear illustration of this idea. Therefore, it is pointless to discuss the literature being written in Romania today in terms of different generations. However, the genres currently being tackled might paint a livelier, more dynamic portrait of Romanian letters. The novel, still regarded as the dominant genre and the one with the greatest public impact, wagers on authenticity, parody and irony, and the results could not be more diverse.
    [Show full text]
  • Scrisoare Deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU*
    *Scrisoare deschisă Preşedintelui României, Traian BĂSESCU* 10 decembrie 2008 Domnule Preşedinte, În urmă cu exact patru ani România beneficia de cel mai important moment pentru memoria şi conştiinţa sa colectivă de la evenimentele din 1989 încoace. Atunci, o alianţă în care puţini crezuseră că poate câştiga alegerile parlamentare, reuşea să redea românilor sentimentul libertăţii şi al demnităţii. Timp de patru ani, 2000 - 2004, în care cuvintele cele mai rostite fuseseră „corupţie" „frică", „şantaj", „izolare", românii s-au simţit înşelaţi şi persecutaţi. Intelectualii incomozi erau ridicaţi de pe stradă, justiţia era înfăptuită în sufrageriile baronilor roşii, membrii cabinetului făceau deliciul presei internaţionale prin delapidările de fonduri europene iar programul de la televizor era făcut îndeaproape după agenda lui Adrian Năstase. Domnule Preşedinte, Onoarea unei naţiuni stă şi în liderii pe care îi are. Atât în dezbatreile publice cât şi în discuţii particulare, mulţi dintre noi, cei care semnează acest apel, v-au arătat sprijinul. Condamnarea comunismului din decembrie 2006 a fost o confirmare reală a faptului că aşteptările noastre n-au fost înşelate. Milioanele de victime ale totalitarismului şi ale unei ideologii barbare au fost răzbunate într-unul din cele mai solide documente din istoria Europei cu privire la trecutul recent. Prima ţară de pe glob care a condamnat comunismul nu are voie să se mai abată de la principiile libertăţii, stabilităţii şi prosperităţii! Domnule Preşedinte, *Vă solicităm în mod expres să nu giraţi
    [Show full text]
  • Memoria 54.QXD
    Editatã de FUNDAÞIA CULTURALÃ MEMORIA sub egida Uniunii Scriitorilor din România Fondator BANU RÃDULESCU Calea Victoriei 133 – 010071 – Bucureºti – România Tel./ Fax: (40) 21/212.97.72 http://www.revista.memoria.ro; E-mail: [email protected] Constantin Zgâmbãu Sergiu Grossu nãscut la 9 mai 1956 n Vântul cel potrivnic, p. 4-5 Hunedoara In memoriam Absolvent al Casei de Copii Alexandru Paleologu, p. 6-7 Baia de Criº; 19 Procesul comunismului Vasile Boroneanþ, p. 8-13 Florin Alex. Stãnescu Sã nu uitãm!... ºi dacã cineva spune cã nu ºtie... sã afle!, p. 15-22 Zicu Ionescu Lagãrele de exterminare, p. 23-31 Dorin Dobrincu Rezistenþa armatã anticomunistã din Bucovina, p. 33-48 Nicolae Vlad Garda Tineretului Român, p. 50-72 Cosmin Budeancã Procesul Organizaþiei „T“ din 1945, p. 74-90 Graþian Cormos Imaginea opresorului în memorialistica femininã de detenþie, p. 92-98 Cazurile Plãcinþeanu, p. 99-118 Adrian Hamzea Moartea pe îndelete, p. 119-122 Victoria Rãileanu Amintiri captive, uitãri fondatoare, p. 123-134 Lucien Romier Basarabia, mon amour, p. 136-144 Gheorghe Lãcãtuºu Generalul Victor Siminel, p. 145-148 Maria Marian Satul moare, p. 149-154 Mãsuri absurde, p. 155-157 GEOGRAFIA DETENÞIEI, p. 158-159 Mircea Enãchescu Amintiri din viaþa mea, p. 160-169 Eugenia Greceanu In memoriam Tatiana Pogonat, p. 171-175 Mihai Gãdãlean „Sã nu laºi pe nimeni sã gândeascã în locul tãu“, p. 176-179 Ariel Remos Memorial în amintirea sutelor de mii de victime ale tiranului Fidel Castro, p. 180-181 Claudia Dobre Memorie ºi istorie, p. 182-185 Mircea Popescu „Portretul robot“ al securistului, p.
    [Show full text]
  • Violence in the Subcultures of Contemporary Romanian Youth
    LINGUACULTURE, 2, 2011 DOI: 10.2478/v10318-012-0014-6 DESCRIPTIONS OF THE BODY: VIOLENCE IN THE SUBCULTURES OF CONTEMPORARY ROMANIAN YOUTH DANIELA DOBOș Alexandru Ioan Cuza University of Iaşi Abstract: For a long time, with few exceptions, Romanian linguistics took no interest in native slang, but after 1990 this has made a dramatic comeback in more than one way. One of the crudest versions of new slang, with touches of violence and licentiousness, turning the unsayable into sayable, is that currently used by young Romanians. It has been justly argued that such linguistic outlet came as a logical consequence, after the demise of communism, of the former censorship and wooden tongue. The paper sets out to put this oft-deplored linguistic phenomenon into perspective and analyse the main linguistic means employed in shaping it up. Keywords: slang; subculture; violence; licentiousness. While in the case of English and other European languages such as Spanish or German research on youth language has been growing steadily ever since William Labov’s epoch-making 1972 study of Black English Vernacular in New York City, in the case of Romanian such research, with few exceptions, is all but absent, despite the fact that youth speech is becoming ever more ‘visible’, thanks to the media and to what Rodica Zafiu (2010) has termed “the democratization of writing: anyone may now write and be read in the public space”. Generally speaking, interest in youth language may be related to the fact that, as Eckert (52) has noted, “adolescents are the linguistic movers and shakers […] and as such a prime source of information about linguistic change”; other researchers too argue that it is in the language of the young that linguistic innovations first appear (Stenström et al.
    [Show full text]
  • Steaua Nr. 1 Din 2019
    revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale Anul LXX * nr. 1 (843) * ianuarie 2019 EDITORIAL Adrian Popescu DUPĂ 70 DE ANI... 3 Maria Chiorean ILUZIA ROMÂNISMULUI, RECALIBRATĂ 5 GRUPAJ Petru Poantă „REVISTELE AVEAU POLITICA LOR” 7 Steaua 70 Valentin Tașcu STEAUA (fragment) 7 Aurel Rău DINTR-UN JURNAL ANECDOTIC UTOPIC – TREI SECVENȚE 12 Doru Burlacu ALMANAHUL LITERAR (fragment) 12 b „CLUJUL LITERAR AL ANILOR ’60”(interviu cu Vasile Fanache) 15 Mircea Cărtărescu: Ioana Bican LAUDATIO 17 Doctor Honoris Causa Mircea Cărtărescu CÂTEVA GÂNDURI LA DECERNAREA TITLULUI al UBB DE DOCTOR HONORIS CAUSA 21 Emil Brumaru 1938-2019 Adrian Popescu UN ONIRIC DELICAT 24 Ruxandra Cesereanu HOBBITUL ȘI ÎNGERII 24 Emil Brumaru [POEME] (o selecție a redacției) 25 GRUPAJ participă Gabriela Adameșteanu, Doina Jela, Stelian Țurlea, Andra Rotaru, Autorii și cărțile Radu Andriescu, Carmen Firan, Traian Ștef, Liviu Antonesei, Laura T. Ilea, lor din 2018 Robert Șerban, Liliana Corobca, Caius Dobrescu, Andreea Răsuceanu, Radu Vancu, Ionel Ciupureanu, Cosmin Perța, Ioana Pârvulescu, Ovidiu Pecican 26 Autoportret în oglinda convexă (33): Ellen Bass (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 31 Aurelia Luca [POEME] 33 CRONICA LITERARĂ Ion Pop UN OM CARE SCRIE 34 Marius Conkan RECVIEM PENTRU URMUZ 36 Victor Cubleșan BRODERII DE STICLĂ 37 Ovidiu Pecican ÎNTRE ISTORIE ȘI MIT 39 Ruxandra Cesereanu 1 DECEMBRIE ȘI 21 DECEMBRIE 2018 41 Laura T. Ilea CU TINE MOARE LUMEA TA 43 Liviu Cangeopol
    [Show full text]
  • Narrating the Communist Prison: an Interpretive Model of Some Romanian Case Studies
    Narrating the Communist Prison: An Interpretive Model of Some Romanian Case Studies Oana Fotache Contents I. Introduction. Critical response to the prison literature in post-communist Romania. II. Brief theoretical remarks. How can one write a prison memoir. III. Case studies. A thematic analysis. IV. Conclusions. Generic status of the prison literature. An ethical and historiographical perspective. Abstract After the fall of the communist regime in Romania (1989) an impressive number of books, diaries, memoirs that recorded the prison experience of the ‘50s and early ‘60s were published. These books were authored by very different individuals, representing almost all the social classes of the time, with a diverse educational background, or intellectual level, not to mention the quality of their writing. Several studies on this literature were published (Ruxandra Cesereanu, Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate/ The Gulag in the Romanian Conscience. Communist Prison Memoirs and Literature. An Essay of Collective Mentality, 2005; Mihai Rădulescu, Istoria literaturii române de detenție. Mărturisirea colaborării/ History of the Romanian Political Detention Literature. The Confessing of Collaboration, 1998; Ion Bălan, Regimul concentraționar din România. 1945-1964/ The Concentrationary Regime in Romania. 1945- 1964, 2000, to mention only the most significant). Their purpose was generally informative and evocative. Though many typologies and groupings were suggested, a poetics of the genre was not yet elaborated. The present paper attempts at proposing an interpretive model of the ‘prison literature’ genre that situates it at the crossroads of history and autobiographical literature. It also tries to adapt Michel Foucault’s analysis of the prison (in Surveiller et punir, 1975/ Discipline and Punish, 1977) to the context of the communist epoch and to study the narrative devices employed by the writers in order to ‘tame’ this unthinkable – yet also very real – life experience.
    [Show full text]
  • Ceausescu's Trial and Execution
    Online international journal of philosophy WWW.METABASIS.IT May 2009 year IV # 7 PHILOSOPHY AND COMMUNICATION CEAUSESCU’S TRIAL AND EXECUTION by Ruxandra Cesereanu (Babes-Bolyai University - Cluj-Napoca, Romania) Nicolae Ceausescu, the Romanian dictator who got shot in December 1989, after popular revolt movements against the communist regime and after the National Salvation Front took the power, was a head of state endowed with a peasant cunning and with an ambition for power on account of which he never had any scruples. He slyly got rid of his rivals and strategically appointed family members in key positions. He promoted a tribal type of communism. Similarly to all communist leaders, Ceausescu got in power as a Moscow subordinate. Towards the half and the end of his regime he played, however, the nationalist card out of tactics reasons: both in the foreign and domestic politics. At the beginning he wanted to seduce the Western World, offering the image of a communist independent from Moscow, then, towards the end, to make the Romanians’ look turn away from the economic disaster and from the extreme poverty in the country, but also to shut out Gorbachev’s influence, which signified a reformed communism the Romanian dictator was allergic to. During the hasty trial he and his wife were brought to, in December 1989, Ceausescu proved to be almost an autistic individual, shut out in his dictator clichés, a dictator who was never interested in the way Romanians lived and in what their needs were. There were two visible obsessions during the trial: his belief that the Romanians’ popular explosion is exclusively due to a double conspiracy (external and domestic) and his desire to be allowed to speak in front of the ‘working class’ that he still credited as his ally.
    [Show full text]
  • Resistance Through Literature in Romania (1945-1989)
    DePaul University Via Sapientiae College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations College of Liberal Arts and Social Sciences 11-2015 Resistance through literature in Romania (1945-1989) Olimpia I. Tudor Depaul University, [email protected] Follow this and additional works at: https://via.library.depaul.edu/etd Recommended Citation Tudor, Olimpia I., "Resistance through literature in Romania (1945-1989)" (2015). College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations. 199. https://via.library.depaul.edu/etd/199 This Thesis is brought to you for free and open access by the College of Liberal Arts and Social Sciences at Via Sapientiae. It has been accepted for inclusion in College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations by an authorized administrator of Via Sapientiae. For more information, please contact [email protected]. Resistance through Literature in Romania (1945-1989) A Thesis Presented in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Master of Arts October, 2015 BY Olimpia I. Tudor Department of International Studies College of Liberal Arts and Social Sciences DePaul University Chicago, Illinois Acknowledgements I am sincerely grateful to my thesis adviser, Dr. Shailja Sharma, PhD, for her endless patience and support during the development of this research. I wish to thank her for kindness and generosity in sharing her immense knowledge with me. Without her unconditional support, this thesis would not have been completed. Besides my adviser, I would like to extend my gratitude to Dr. Nila Ginger Hofman, PhD, and Professor Ted Anton who kindly agreed to be part of this project, encouraged and offered me different perspectives that helped me find my own way.
    [Show full text]