ACTUALITATE: Familia Minovici, descoperit\ prin „metoda Majuru“, pag. 2 LECTURI ~NTRERUPTE: „«P\catele tinere]ilor» lui Nicolae Manolescu“ de Doris Mironescu, pag. 7 CRONIC| DE FILM: „Familia Zorro, arivistul [i alte animale“ de Iulia Blaga, pag. 14 Citi]i-ne online la 1.50 lei www.polirom.ro/supliment.html Nr. 70 • 1-77 aprilie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MMAIL: [email protected] Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la ICR De ce are South Park „C`inele cu ochi de om un locuitor `n minus `nfrunt\ zilnic omul cu Ultima „isprav\“ a produc\torilor Trey Parker [i Matt Stone a f\cut `nconjurul lumii, aduc`nd z`mbete ochi de c`ine“ chiar [i pe fe]ele celor care nu erau fani South Park. PAGINA 2 „Coolturisme“ de M\d\lina Cocea `n PAGINA 4 Artistul vizual Matei Bejenaru: „Nu m-am g`ndit s\ r\m`n `n America, pentru c\ am cap românesc“ {coala ne inoculeaz\ ideea c\ artistul trebuie s\ fie un ne`n]eles, un retras, even- tual u[or suferind de paranoia, c\ se r\zboie[te cu prezentul [i doar viitorul `i va recunoa[te urmele pe care le las\ prin cetate. Matei Bejenaru contrazice, prin tot ceea ce `ntreprinde, canonul de mai sus. A f\cut, `n ultima decad\, un festival de art\ contemporan\ [i unul de film, a `nceput reabilitarea unui cartier istoric al ora[ului. Matei Bejenaru este un tip ocupat. At`t de ocupat, `nc`t a uitat s\ fug\ `n str\in\tate, al\turi de colegii lui de genera]ie. Semnatarul celei mai longevive cronici vizuale din spa]iul publicistic românesc (scrie f\r\ `ntrerupere S\ ne r\sf\]\m „ca fetele“! `n pagina 15 a „Suplimentului de cultur\“ `nc\ de la primul num\r, din 2004) se afl\ de ani „Suplimentul de cultur\“ le-a invitat `n acest num\r buni `n fruntea celui mai important pe cele care „fac c\r]ile“ s\ vorbeasc\ despre propriul life proiect cultural ie[ean: Bienala de style – unul motivat, evident, cultural. Art\ Contemporan\ „Periferic“. Texte de: Ruxandra Novac, Ruxandra Cesereanu, Adela Greceanu [i Oana C\t\lina Ninu Un dosar de Elena Vl\d\reanu `n PAGINILE 10-11 Nu se poate decide Eugen Simion s-ar eterniza la Academia Român\ Actualul pre[edinte al Academiei Române, Eugen Simion, ar pu- tea candida din nou pe 4 aprilie la pre[edin]ia acestui for. Astfel, pe lista candida]ilor la func]ia de pre[edinte al Academiei Româ- ne apar [ase nume: Florin Filip, Ionel Haiduc, Mircea S\ndu- lescu, Eugen Simion, Maya Simionescu [i Victor Voicu. Contac- tat telefonic de Mediafax, Simion a declarat c\ nu [tie dac\ va candida pentru un nou mandat `n fruntea forului, dar se va decide „`n ziua alegerilor“. „Nu pot fi indiferent la ce se va `nt`mpla cu Academia Român\ de acum `ncolo“, a ad\ugat Simion. Mandatul lui Eugen Simion a expirat pe 11 februarie, `ns\ membrii Adun\rii Generale au decis prelungirea acestuia, pentru ca actualul pre[edinte s\ organizeze s\rb\torirea a 140 de ani de la `nfiin]area forului. Eugen Simion se afl\ `n conducerea Acade- L’air du temps L’air miei `nc\ din 1994. Cel care a ]inut fr`iele Academiei timp de aproa- pe un deceniu a anun]at `n mai multe r`nduri c\ nu PAGINILE 8-9 inten]ioneaz\ „s\ se eternize- Matei Bejenaru – ze“ la conducerea forului. actualitate ordinea de zi Lucian Dan TEODOROVICI {tirea s\pt\m`nii Citatul s\pt\m`nii Celebrul scriitor polonez Stanislaw CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Lem a murit luni, 27 martie a.c., la „Aceast\ art\ (teatrul – n.r.) complex\ une[te culturi prin diver- Cracovia, la v`rsta de 84 de ani. Lem sitate, dezvolt\ ample re]ele teatrale cu poten]ia- a fost unul dintre cei mai populari lit\]i mirifice pentru nevoia de dialog [i cu- autori de science fiction care a scris noa[tere `ntre oameni, construie[te situa]ii Portavocea `ntr-o alt\ limb\ dec`t engleza. [i genereaz\ st\ri care `i redau omului `n C\r]ile sale s-au v`ndut `n circa 30 vremuri confuze [i disperate demnitatea [i [oaptelor liberale de milioane de exemplare [i au fost speran]a salvatoare pentru suflet [i spirit.“ traduse `n peste 40 de limbi. Cea (din mesajul ministrului Culturii [i Cultelor, Ludovic Orban nu este un personaj atipic pentru lumea politic\ mai cunoscut\ lucrare a sa, Solaris, Adrian Iorgulescu, transmis cu ocazia Zilei din România. Ve[nic pus pe har]\, liberalul nu se distinge prea a fost ecranizat\ de dou\ ori, `n Mondiale a Teatrului, s\rb\torit\ pe 27 martie) mult, nici m\car la nivelul agresivit\]ii declara]iilor, de Traian B\- 1972 [i `n 2002. sescu, spre ilustru exemplu, care a avut uneori interven]ii mult mai „spumoase“, f\r\ a st`rni prea multe reac]ii. C`nd a trimis-o pe Lavinia {andru pe centura politicii, n-am g\sit prea multe arti- cole „oripilate“ `n pres\, n-am auzit declara]iile ofensate ale socie- Primele filme ale lui Alexandru Solomon, la Institutul Cultural Român t\]ii civile „feminine“. {i dac\ \sta ar fi singurul p\cat verbal al domnului Traian B\sescu... Dar `ncepusem s\ scriu despre altci- neva. „C`inele cu ochi de om `nfrunt\ zilnic Declara]iile lui Ludovic Orban, deseori sim]ite ca ni[te deful\ri `n urma alegerilor interne din Alian]\ `n care a pierdut candidatura “ pentru [efia Capitalei, nu ar trebui s\ aib\ prea mare greutate. omul cu ochi de c`ine Pentru c\ domnia sa, orice s-ar spune [i `n ciuda eforturilor pro- prii, r\m`ne un liberal de rang secund, chiar dac\ este starostele Despre Alexandru Solomon a `nceput s\ se vorbeasc\ odat\ PNL-ului bucure[tean. {i-atunci, pare a se i]i pe undeva o e- nigm\: cum se face c\, `n ciuda lipsei sale de proeminen]\ poli- cu filmul s\u documentar Marele jaf comunist, care a avut tic\, Orban reu[e[te, uneori cu asupra de m\sur\, s\ acapareze premiera `n 2005. Filmul lui Solomon, impecabil ca documen- interesul mass-mediei, s\ st`rneasc\ at`tea reac]ii [i s\ fie, mai tare, a fost difuzat de canalul ARTE, o performan]\ pentru mult dec`t T\riceanu chiar, vedeta zilei? realizatorii români, care continu\ s\ se ]in\ la o distan]\ Scandalul ca politic\ are, bine`n]eles, un efect de afrodisiac pentru pres\. Dar nu doar acum, c`nd s-a apucat s\ fac\ publice prudent\ fa]\ de acest gen. diverse zvonuri, altfel de prost-gust, ap\rute pe la col]uri liberale Cartea Rus\. Celan, proasp\t despre Mioara Mantale, Elena Udrea [i Raluca Turcan, Ludovic Elena Vl\d\reanu Orban s-a sume]it pe la posturile de televiziune. El a fost mereu venit din Bucovina, se angajase nstitutul Cultural Român a aici [i traducea din rus\ sub di- o portavoce a frustr\rilor liberale, fa]\ de alia]ii de la guvernare, prezentat pe 23 martie pri- dar [i fa]\ de propriii membri. {i ajungem, astfel, la chestiune. verse pseudonime. Petre Solo- mele filme realizate de Ale- Pentru c\ plasarea `n lumina reflectoarelor a lui Orban pare a fi I mon revenea `n ]ar\ dup\ un o strategie a unui partid care, altfel, dovede[te elegan]\ pe sce- xandru Solomon: Duo pentru scurt autoexil `n Palestina. Au na public\. O elegan]\ care, s-a crezut la un moment dat, va Paoloncel [i Petronom, Via]\ de cunoscut am`ndoi iluziile supra- reu[i s\ satisfac\ un electorat s\tul de circ. Pentru liberali `ns\, c`ine [i Franzela exilului. Regi- realismului românesc, iar Duo zorul declara `nainte de pro- confrunta]i cu o sc\dere `n sondaje ce nu se poate pune numai pentru Paoloncel [i Petronom Alexandru Solomon `ncearc\ s\ `i conving\ pe români iec]ie c\ nu le-a rev\zut `n ulti- `n c`rca guvern\rii, trebuie s\ fi fost o surpriz\ nepl\cut\ faptul c\ (`n primul cuv`nt citim numele s\ nu se mai ]in\ departe de filmul documentar `n România anului premerg\tor integr\rii nu numai c\ nu se ma vreme [i c\, `ntr-un fel, le lui Paul Celan, iar `n al doilea caut\ elegan]a, dar ea e chiar plictisitoare, neproductiv\. Mai prive[te cu emo]ie. Filmele, rea- pe cel al lui Petre Solomon) este ales `ntr-un moment c`nd PD-ul `[i tr\ie[te gloria tocmai prin ata- lizate la distan]e de patru ani jocul pe care l-au inventat ei: f\r\ apropieri umorale de un su- face `n mic, `n dimensiunea ei curi sub centur\, prin portavocea preziden]ial\ care sufer\ de orice, `ntre ele, nu au mai fost proiec- unul pune o `ntrebare, cel\lalt biect delicat acum, c`nd Prim\- balcanic\, pe meleaguri germa- numai de [tiin]a de a face spectacol nu. tate dec`t `n anumite ocazii, [i r\spunde printr-o metafor\. ~n ria Capitalei amenin]\ cu ordo- ne. La Berlin, Caragiale schimb\ Senza]ia este c\ pornind de-aici s-a sim]it nevoia inven]iei nu- atunci `n cadrul vreunui festival. ’47, Celan pleac\ definitiv din nan]a care adun\ c`inii f\r\ st\- zeci de adrese, `[i cheam\ prie- mite Ludovic Orban. Un om politic nu foarte important, ca s\ nu ~n Duo pentru Paoloncel [i România, iar `n 1970 se sinuci- p`n [i `i eutanasiaz\ dup\ cel tenii români la o bere berlinez\ dea senza]ia c\ tot partidul e a[a.