REVIST~ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÅNIA SERIE NOU~, 32 PAGINI 29 MARTIE 2011 NR. 3 (1542), ANUL XXIII 1 LEU Editat` \n colaborare cu333 Centrul pentru Dialog Multicultural "Orizont"
www.revistaorizont.ro
LA UMBRA LA UMBRA DOAMNELOR DOAMNELOR |N FLOARE |N FLOARE
LA UMBRA DOAMNELOR |N FLOARE
LA UMBRA LA UMBRA DOAMNELOR DOAMNELOR |N FLOARE |N FLOARE
SOLDAT UNIVERSAL M~ CONSIDER O LITERAR N-AM S~ FIU SCRIITOARE "META-ETNIC~" RUXANDRA CESEREANU 5 GISH JEN Soldat literar universal nu am cum s` fiu, Am crescut în genera]ia care se îndoia de orice, sfida autoritatea [i se întreba dac` formele decât dac` s-ar considera c` ies la scen` deschis` PROIECT REALIZAT cu o baionet` sau cu o arbalet` ori m`car cu unsociale mo[tenite erau într-adev`r generatoare pistol de buzunar sau cu un briceag, ceea ce nu de via]`. În genera]ia anterioar`, mai mul]i – nu CU SPRIJINUL PRIM~RIEI s-a prea întâmplat. to]i – se mul]umeau cu ce li se d`dea. Din cauza MUNICIPIULUI Vietnamului, a mi[c`rii pentru drepturile omului, TIMI{OARA {I AL EUROPA - O FAMILIE DE atitudinea noastr` a fost una de respingere a status CONSILIULUI LOCAL ASEM~N~RI quo-ului. Personal, am prins doar ultima parte a M~D~LINA DIACONU 4 marii Revolu]ii a anilor '60. Apogeul a fost prin TIMI{OARA, |N CADRUL O perspectiv` istoric` mai larg` sau, dac` 1968, iar eu am terminat liceul în 1973. Fra]ii [i CONCEPTULUI vrem, o în]elepciune heraclitic` ne pot vindeca surorile noastre au fost cei care au ie[it în strad` TIMI{OARA de teroarea sfîr[itului: un declin poate fi un nou [i au organizat ac]iuni de protest în cl`dirile OPEN ART CITY universit`]ilor. Noi am venit dup`. început. Iar acesta se afl` deja în mijlocul nostru, (TIMI{OARA - ORA{ înc` impur, hibrid, c`utîndu-se pe sine. 32 DESCHIS AL ARTELOR)
cyan magenta yellow black orizont www.revistaorizont.ro 2 DOCUMENTARdocumentar
CORNEL UNGUREANUMAI MUL}I B~N~}ENI 1. Gheorghe Azap1. Gheorghe Azap a debutat cu mare doilea roman pe care ni-l propune acest de vreo trei decenii în Oravi]aOravi]a [i, fiindc` a laolalt`, cele trei volume....certific` un solid succes în anii [aptezeci, cu o poezie careLampedusa al Timi[oarei ({tefan Ehling a publicat multe c`r]i inegale, monografii în istoric [i o contribu]ie important` la istoria se sustr`gea discursurilor ermetice, debutat în apropierea vârstei de 70 de ani) care grila teoreticianului permitea avalan[a culturii române[ti [i central-europene", scrie superintelectuale, onirice, savante. Era se nume[te Profesor HübnerHübner [i afl`m c` face unor superlative [ocante pentru cititorul Gheorghe Jurma în prefa]a volumului al altceva: poetul care î[i tr`ie[te ne[ansa erotic` parte dintr-o trilogie. Profesor HübnerHübner este lini[tit, s-a trecut prea u[or peste volumele treilea. {i aceste volume sunt, îns`, greu e un exclus, e un paria. Vorbe[te în limbacartea inaugural`, MarthaMartha ar fi a doua, a sale de poezie: vii, cu partituri expresioniste de procurat. poezeasc` – limb` care apar]ine acestui loc, treia, despre rea[ezarea germanilor în citabile, cu viziuni deloc comune autorilor C`rturar remarcabil, poet bine a[ezat acestei ginte, acestui Banat. Localismele dau România dup` întoarcerea din lag`r, ar fi de serie din preajm`. Foarte importante sunt într-o genera]ie literar` de succes, Ionel Bota un farmec aparte acestei c`l`torii prin "satul" gata în curând. Profesorul HübnerProfesorul Hübner este o cercet`rile lui Ionel Bota asupra spa]iului trebuie s`-[i adune cercet`rile într-un singur poetului – acestor mesaje din ]inutul poetului. sociografie temeinic`, preocupat` mai întâi or`vi]ean. Seria Oravi]a.Oravi]a. Studii [i documente volum – într-o carte a bibliotecilor, mai Le folose[te cu încredere: el apar]ine acestui de rinocerizarea "grupului etnic german" sau Caietele MitteleuropaMitteleuropa (I: O contribu]ie scriam. Monografia ora[ului Oravi]a. II m` spa]iu lingvistic [i îi este dator. Scrie elegii, din România în anii 40: cum profesorii dela istoria comunit`]ii ebraice din Banatul oblig` s` reiau aceast` pagin` de alt`dat`: roman]e, "roman]uri", parafrazeaz` autori la Liceul german din Timi[oara sunt Montan 1650- 1950) etc. sunt ale unui istoric Ionel Bota iese dintre fascicule cu o cercetare ai locului, dar [i mari scriitori. E într-un fanatiza]i de ascensiunea nazist`. Procentele remarcabil care descoper` personaje, locuri, fundamental`, cu observa]ii esen]iale asupra dialog perpetuu cu ai s`i dar [i cu cei mairinoceriz`rii nu sunt egale: unii, precum evenimente uitate. Ionel Bota st`ruie în istoriei, dar [i asupra tipologiei locale, cu mari. Dac` este poet, tr`ie[te sub semnul profesorul Hübner refuz` pactul cu diavolul. arhive [i a r`mas între arhivele institu]iilor solidariz`ri sentimentale deconspirate în regalit`]ii poeziei [i trebuie s` ofere supu[ilor Eruditul, admirabilul profesor Hübner trebuie din Oravi]a, abandonate de c`rturarii primele pagini, toate desenate cu orgoliu: s`i textele necesare: poeziile dialogului fericit s` plece pe front, unde moare. Timi[oara preocupa]i doar de Centru. Bibliografiile "Valea Cara[ului [i ora[ul Oravi]a sunt o cu iubita, cu prietena, cu mama, cu satul.[i satul din preajm`, Giarmata, ar ilustra (impresionante prin cuprinderea lor) reu[esc realitate istoric-geografic` din spa]iul Cu urbea. Nu mai [tiu câte volume de poezie felul în care "miracolul german" fascineaz`, uneori s` dep`[easc` paginile bro[urilor pe civiliza]iei române[ti, habitat situat în col]ul a scris/publicat Gheorghe Azap. Multe au cum emisari din Germania lui Hitler î[i care autorul ni le propune. sud-vestic al actualului jude] Cara[-Severin. ap`rut în edituri minuscule [i n-au circulat. descoper`, în Banat, admiratori, fani, Pe o pagin` descoperim liste de institu]ii Valea Cara[ului [i localit`]ile ei au fost Ultimul, lansat de editura Dacia, atrage propagandi[ti. Simetric romanului lui Andrei [i de publica]ii patronate de Ionel Bota. creuzetul miracolelor dintr-o evolu]ie istoric` aten]ia asupra unui discurs poetic prin care A.Lillin, realizat într-o formul` pamfletar` MitteleuropaMitteleuropa face parte din grupul de a provinciei b`n`]ene, argumentul de baz` istoria personal` se implic` mai bine în acut` (Jetzt, da Korn ist gemahlen /Acum, publica]ii "Cara[ul". Iar din Grupul de pentru înfiin]area, organizarea [i existen]a definirea poetului. Retras în satul s`u, el când grâul e m`cinat când grâul e m`cinat p`streaz` poncifele publica]ii "Cara[ul" mai face parte Foaia unui jude], dup` 1925 [i pân` la 1951, cu nume[te nu doar umilitatea retragerii, ci [i vremilor apari]iei: anii 50) cartea/c`r]ile lui Oravi]ei, Cara[ul, Opinia noastr`, Accente, re[edin]a la Oravi]a, acel "Cara[ al eroismul ei. E într-o a[teptare f`r` speran]e, Stefan Ehling ar merita o versiune în limba Accente rebusiste, Accente muzicale, contrastelor", cum îl definea Enciclopedia într-un loc care configureaz` un pustiu. Ogerman`. Ne rezerv`m un comentariu mai Actualitatea c`r`[ean`, Ethos, Genera]ii, României din 1938, în vremea în care lume care nu mai are nevoie de literatur`.amplu dup` încheierea trilogiei. Teiul, Studii de muzeologie [i muzeografie Banatul interbelic mai includea...". Ionel 2. Alexandru Deal – 652. Alexandru Deal – 65. Dac` spa]iul 4. Biblioteca Slavomir Gvozdenovici. local`, Mitteleuropa, Oravi]a, Studii [i Bota adun` m`rturii de pretutindeni despre insular în care tr`ie[te, scrie, rezist` O serie de o valoare excep]ional` mi se pare documente muzicale. Udocumente muzicale. Ultimele [apte sunt locurile [i oamenii acestor locuri. A citit Gheorghe Azap se nume[te Ticvaniul Mic, cea consacrat` Edi]iilor speciale realizate înfiin]ate dup` 1989, probabil de Ionel Bota mai mult decât al]ii [i bibliografiile în limba Alexandru Deal s-a retras într-un cotlon al de Uniunea sârbilor din România, prin grija sau cu participarea lui Ionel Bota. Pe altegerman`, maghiar`, c`r]i de demult (care B`ilor Herculane de unde trimite rar mesaje. lui Slavomir Gvozdenovici. Nu am toate pagini descoperim numeroase dedica]ii care se ocup` de "Evenimente politice în zon` {i mai rar particip` la întâlnirile aniversare volumele (m-a[ fi bucurat dac` prietenii mei omagiaz` c`rturarii preocupa]i de Oravi]a, pân` la cucerirea roman`" [i c`r]ile care ale scriitorilor, arti[tilor din aceast` sta]iune. sârbi mi le-ar fi trimis), dar cele consacrate de la Sim.Sam.Moldovan la colegii de b`t`lii fixeaz` locul "în marele proiect A debutat cu Nisip Nisip (1968), carte care s-a lui Ivo Andrici, Danilo Ki[, Miodrag culturale ai autorului. Sub semn`tura lui Ionel mitteleuropean"). Ne afl`m, deocamdat`, bucurat de succes: în centrul ei e un tân`rPavlovici, Liubomir Simovici atrag aten]ia Bota au mai ap`rut primele trei volume din cu acest op masiv, la primul volum al inadaptat care î[i tr`ie[te inadecvarea cu asupra unor scriitori fundamentali ai Istoria teatrului vechi din Oravi]a. O institu]ie cercet`rii. S` le a[tept`m cu încredere pe lumea conformist` din preajm`. culturilor sud-est europene. {i central- cultural` româneasc` din MitteleuropaMitteleuropa. "Puse celelalte. Banatul le merit`. Autenticitate, "furie", discurs suav, în europene. Dac` Adunarea câinilor la Cnossos maniera Sorin Titel. De altfel, romanul lui recupereaz` un volum mai vechi, tradus prin Alexandru Deal este prima ie[ire în lume anii optzeci de Anghel Dumbr`veanu, cu a "[colii Sorin Titel". La[iiLa[ii (1971) duce mai o postfa]` de Dumitru Radu Popescu, CÅR}ILE LUNII MARTIE departe r`zboiul cu lumea al tân`rului "marca (actualizat de Slavomir Gvozdenovici [i Alexandru Deal". Scriitorul [i-a construit Lucian Alexiu), alte volume din aceast` serie, personaje care pot s`-[i afirme, într-o lume ajuns` la volumul al zecelea ilustreaz` asfixiant`, spiritul rebel. Înstr`inarea se eficacitatea cuplului Gvozdenovici/Alexiu, tr`ie[te mai clar în Anotimpul f`g`duin]ei scriitori care îngrijesc unele edi]ii, precum (1975). A mai publicat prin reviste segmente cea a lui Liubomir Simovici. "Peisaje [i locuri dintr-un roman care, probabil, n-a mai ajuns sunt plasate pe un fundal mitic, poezia lui la final. Liubomir Simovici, dac` nu propune Alexandru Deal apar]ine momentului întocmai un voiaj filozofic, angajeaz` în rebel al prozei de la sfâr[itul anilor [aizeci. mod cert unul ini]iatic. Iar din acest amestec Dac` retragerea lui Gheorghe Azap la inextricabil de fantasmatic [i real, din Ticvaniul Mic s-a dovedit roditor mitogra- montajul insidios al fotogramelor existen]ei fic`, fixarea t`cut` a prozatorului în cotlonul de zi cu zi [i al celor pe care autorul le atribuie din B`ile Herculane pare a marca un reveriei culturale, cititorul român va putea abandon. A[tept`m ca Alexandru Deal s` distinge, nu ne îndoim, sunetul deplin al ne contrazic` – s` ne propun` ultima sa carte, poeziei unui autor de prim` m`rime al definitorie pentru acest timp al literaturii. literaturii sârbe actuale", scriu, în postfa]`, La mul]i ani, Alexandru Deal, îi zicem acum, cei doi. când împline[te 65 de ani. Am ad`uga c` Liubomir Simovici se 3.3. Romanul Martha Martha de {tefan Ehling înscrie într-o fericit` continuitate. Ne ajut` ar fi putut fi discutat mai mult dup` Leag`nul s` în]elegem mai bine rela]ia celor mari ai respira]ieirespira]iei: e un bun documentar asupra scrisului sârb, de la Ivo Andrici, Vasko Popa, lag`rului în care germani din România auMiodrag Pavlovici cu scriitori de azi. fost interna]i de sovietici dup` 1945. Al 55. Scriam alt`dat` c` Ionel Bota s-a fixat orizont 3 www.revistaorizont.ro COPYRIGHTcopyright
FOTOTECA ORIZONT UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ANAVI ÁDÁM FILIALAFILIALA 4 martie.4 martie. A fost lansat amplul roman al lui {tefan Ehling, Profesor Hübner. Despre (1909 - 2009) situa]ia germanilor din Timi[oara în timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, dar [i despre amplul documentar, despre bogata tipologie a prozei lui {tefan Ehling au vorbit Edith Kobilanschi, Eugen Bunaru, Aurel Turcu[, Maria Pongrácz Popescu, Viorel Marineasa, Gheorghe Seche[an, Cornel Ungureanu [i al]ii.
11 martie. 11 martie. A avut loc lansarea antologiilor revistei SingurSingur [i a volumului Imperiul m`runt de Ion Scorobete. Volumele au fost prezentate de Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu, {tefan Doru D`ncu[, Marcel Turcu [i Cornel Ungureanu.
16 martie.16 martie. Când medicina e neputincioas` e titlul volumului de povestiri satirice semnat de Dan Poenaru, lansat în Sala de cenaclu a Filialei USR. Despre crea]ia eminentului medic [i profesor timi[orean au vorbit Robert {erban, Ion Marin Alm`jan, Ion Barbu (ilustratorul volumului) [i al]ii. Întâlnirea a fost moderat` de Cornel Ungureanu.
18 martie. Un bun prilej de întâlnire cu publicul amator de literatur` în grai l-a oferit lansarea masivelor antologii de literatur` dialectal` Gura satului, realizate de Ion Viorel Boldureanu, cu colaborarea lui Simion D`nil` [i a lui Cornel Ungureanu. Despre crea]ia dialectal` din Banat, dar [i despre crea]ia dialectal` în general au vorbit Ion Viorel Boldureanu, Aurel Turcu[, Nicolae Danciu Petniceanu, Ion Jurca Rovina, Simion D`nil`, Cornel Ungureanu.
18-19 martie.martie. Aniversarea a trei decenii de la apari]ia revistei Helion [i edi]ia a XXV- a a sesiunii Helion s-au bucurat de prezen]a unor oaspe]i de seam`. Cornel Secu, organizatorul evenimentului, Lucian Ionic`, Silviu Genescu, Lucian-Vasile Szabo, Lauren]iu Nistorescu din Timi[oara, dar [i Mircea Opri]`, D`nu] Ungureanu, Michael H`ulic` au ]inut conferin]e privitoare la istoria s.f.-ului românesc, la felul în care revista Helion,, distins` cu numeroase premii na]ionale [i interna]ionale, a contribuit la vitalitatea genului. Ion Hobana – un maestru al anticipa]iei române[ti a fost titlul mesei rotunde la care au participat C`t`lin Badea Gheracostea, Michael H`ulic`, Cornel Secu [i Cornel Ungureanu. Volumele H. G. Wells – Utopia modern` de Mircea Opri]`, Alternative critice de C`t`lin Badea Gheracostea [i Steampunk,, realizat de Adrian Cr`ciun au fost prezentate de Radu Pavel Gheo, Michael H`ulic` [i Horia Nicola Ursu.
21 martie: Ziua mondial` a poeziei21 martie: Ziua mondial` a poeziei. Au fost lansate la Jimbolia volumele Polifonia nop]ii, de Petre Stoica [i Petre Stoica [i reg`sirea Europei Centrale,, de Cornel Ungureanu, cu participarea lui Marcel Tolcea, a lui Gabriel Kaba, primarul ora[ului Jimbolia [i a lui Cornel Ungureanu. Participan]ii au comemorat doi ani de la dispari]ia lui Petre Stoica. ● În cadrul festivit`]ilor consacrate Zilei Mondiale a Poeziei, Funda]ia cultural` Orient LA TOLCE VITA latin a decernat premiile sale anuale. Premiul "Horia Ionescu" acordat unui actor implicat în poezia timi[orean` a fost acordat lui Vladimir Jur`scu. Premii pentru "excelen]` literar`" CASA ORAVITZAN au fost acordate tinerilor Lucian Adam [i Adelina Dozescu. ● Ziua mondial` a poeziei MARCEL TOLCEA a fost marcat` prin conferin]e, recitaluri, lans`ri de c`r]i la Universitatea de Vest din Timi[oara, la Lugoj [i la F`get. Mai în glum` mai în serios, cum treci de linia de tramvai de la sta]ia Cluj c`tre Spitalul Jude]ean, intri într-o Timi[oara cultural` aparte. E Timi[oara-caselor-muzeu- 25 martie.martie. A fost lansat volumul de povestiri De pe front mai vin ve[ti triste. Despre atelier. A[a e Casa Triade (Casa Jecza) [i a[a e Casa Herczeg a arhitectului Radu Mih`ilescu. literatura celui de-al Doilea R`zboi Mondial, a[a cum este ea prezent` în aceast` carte, Din 19 martie a.c. lor li s-a al`turat o alta, a pictorului Silviu Oravitzan; de fapt e undar [i despre poeziile, reportajele, prozele lui Dumitru Opri[or au vorbit Robert {erban, proiect care a venit din partea so]ilor Adriana [i Sorin Poparad, cei care i-au pus la Ion Arie[anu, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, {tefan Vartiade, directorul ziarului dipozi]ie lui Silviu Oravitzan aceast` cas` pentru a deveni o funda]ie Silviu Oravitzan, Rena[terea b`n`]ean`,, Ion Jurca Rovina, Ion Marin Alm`jan, Titus Suciu, Ana Pop Sârbu, un loc de întâlnire al oamenilor de cultur`. Ceea ce s-a [i întâmplat, de fapt, sâmb`t`, 19 Cornel Ungureanu [i al]ii. martie a,c., când spa]iul a fost deschis publicului larg. Artistul a fost înso]it de numero[i prieteni, iar importan]a evenimentului a fost diferit subliniat` de profesorul Cornel Ungureanu [i p`rintele Ioan Petra[. Evident c` profesorul CALENDARUL ANIVERS~RILOR 2011 Ungureanu a ]inut s` sublinieze importan]a unui asemenea demers într-o cheie ce faceMARTIE referiri la o lung` cronologie cultural` b`n`]ean` din care artistul e cea mai recent` verig`. - 1 martie 1955 s-a n`scut Du[an Baiski Evident c` p`rintele Ioan P`tra[ a insistat pe dimensiunea spiritual`, religioas` a crea]iei - 8 martie 1935 s-a n`scut Radu Ciobanu lui Silviu Oravitzan [i a[ezarea ei într-o hermeneutic` despre care cuvântul "lumin`" d` - 10 martie 1940 s-a n`scut Slavco Alm`jan cel mai bine seama. - 10 martie 1953 s-a n`scut Slavomir Gvozdenovici Dincolo de surpriza descoperirii unei case expozitive (observa]i c` evit folosirea - 15 martie 1942 s-a n`scut Ildico Achimescu cuvântului expozi]ie), cei prezen]i au avut bucuria de a asculta un mini-recital cu adev`rat - 15 martie 1971 s-a n`scut Marius Gabriel Lazurca remarcabil: Sanda Gu]u [i Florin Paul au cucerit publicul ce a umplut atelierul artistului. - 16 martie 1946 s-a n`scut Sabin Opreanu Ca de fiecare dat` când trebuie s` enum`r, m` simt încorsetat în rigorile unor criterii - 17 martie 1946 s-a n`scut Alexandru Deal mai mult sau mai pu]in fire[ti, a[a c` o s` încerc o enumerare ce face abstrac]ie de ordinea - 17 martie 1960 s-a n`scut Miladin Simonovici distan]ei (proximit`]ii afective). Al`turi de cei doi vorbitori deja men]iona]i au ]inut s` - 17 martie 1950 s-a n`scut Smaranda Vultur fie al`turi la acest eveniment Constantin Flondor, Ana Maria Altmann, p`rintele Ionel - 18 martie 1942 s-a n`scut Eugen Dorcescu Popescu, Ioan Cre]u, Remus Georgescu, Sorina Ianovici-Jecza, Pia Br\nzeu, Margareta - 19 martie 1941 s-a n`scut Esztero Istvan M`rculescu, Smaranda Vultur, Adriana Babe]i, Robert {erban, Dacian Andoni, p`rintele - 22 martie 1983 s-a n`scut Petra Curescu Constantin Târziu. - 24 martie 1932 s-a n`scut Beatrice Stanciu Sigur c` aceast` sear` minunat` nu face altceva decât s` presimt` alte, viitoare, întâlniri - 28 martie 1952 s-a n`scut Lucian Ionic` admirabile. - 28 martie 1940 s-a n`scut Iulia Schiff Pentru mine, singura umbr` a fost o absen]`-mai-mult-decât-prezent`: cea a lui Paul - 29 martie 1948 s-a n`scut Ion C`liman Barb`neagr`. Dar cei care [tiu l-au întrev`zut.I.Q.I.Q.I.Q. - 31 martie 1948 s-a n`scut Iosif Caraiman orizont www.revistaorizont.ro 4 INTERVIUinterviu
EUROPA — O FAMILIE DE ASEM~N~RI M~D~LINA DIACONU Ciprian V`lcan:V`lcan: De unde vine interesul Iar în aceast` privin]` avem multe de t`u pentru olfac]ie, interes care te-a condusînv`]at tocmai de la culturile care au fost la scrierea uneia dintre cele mai frumoase considerate "necivilizate" sau chiar "primitive" c`r]i ap`rute în România dup` 1989, Despre de chiar aceia[i gînditori care au introdus miresme [i duhori? conceptul restrictiv [i discriminatoriu de M`d`lina DiaconuDiaconu: Povestea este destul civiliza]ie în secolul al XVIII-lea. Studii de de complicat`: Preg`tindu-mi lucrarea de doc- antropologie cultural` au pus în eviden]` torat despre Heidegger la Viena, am dat peste existen]a unor mitologii extra-europene în un studiu al lui Ute Guzzoni despre percep]ia care, neîndoielnic [i datorit` condi]iilor diferit` a peisajului atunci cînd îl prive[ti dintr- climatice, olfac]ia sau temperatura joac` un un punct sau cînd înaintezi prin el [i la fiecare rol central: altfel spus, fundamentele unei pas ]i se descoper` aspecte noi din unghiuri culturi nu trebuie s` fie neap`rat vizuale, diferite. Deplasarea prin obiectul care ne în- precum cea greceasc`, sau auditive, ca în cazul conjoar` mi s-a p`rut atunci a reclama un celei iudaice. Am men]ionat astfel de exemple tip de cunoa[tere pe care l-am numit "tactil" [i în cartea Despre miresme [i duhori. Inclusiv [i care ar fi prin excelen]` o cunoa[tere dinami- istoria cultural` a spa]iului euro-mediteranean c`, in progress, cum se spune ast`zi, esen]ial- pune în eviden]` cazuri, ce-i drept izolate, mente incomplet` [i rela]ional`. De aici am în care mirosurile urc`, a[a-zicînd, în ajuns la tema tactilit`]ii [i a posibilit`]ii funda- clasamentul sim]urilor. Îns`, înc` o dat`, cel ment`rii unei "estetici tactile" pe o fenomeno- mai important este s` nu consider`m logie a percep]iei. Ulterior am fost atît de modalit`]ile senzoriale ca existînd complet prins` de acest proiect, încît l-am extins asupra autarhic, drept lumi separate, ignorînd olfac]iei [i a sim]ului gustului, toate trei fiind interac]iunea, complementaritatea [i alian]ele practic neglijate în estetica filosofic` modern`, lor naturale. Sunetele [i parfumurile la care va fi nevoie de filosofie ca variant` deosebit` negustor de coloniale, care spre sfîr[itul vie]ii pe linie kantian` [i hegelian`, care este extrem faci aluzie sînt aici, trebuie numai s` le în principiu de cunoa[terea [tiin]ific`, de cea a ajuns chiar s` includ` olfac]ia într-un sistem de restrictiv` în ce prive[te domeniul esteticii descoperim, altfel spus, s` le acord`m aten]ie. religioas` ori artistic`. Pe termen scurt depinde cosmologic. Prefer s` las astfel de specula]ii în compara]ie cu Alexander Baumgarten [i — Este filosofia tot mai mult o form`totu[i [i de filosofi s`-[i poat` argumenta în pe seama arti[tilor sau a altor amatori de utopii cu tradi]ia senzualist` francez` [i britanic` de autism ce va sfîr[i prin închiderea absolut` mod elocvent necesitatea [i relevan]a pentru (de care avem nevoie, chiar dac` nu trebuie din secolul al XVIII-lea. în sine? Sau mersul istoriei spiritului continu`, societate, înainte ca pîn` [i etica s` fie preluat` neap`rat s` încerc`m a le pune în practic`). În ce prive[te estetica olfactiv`, am con- impunînd acompaniamentul unei forme de de geneticieni. Cert este c` o via]` împlinit` presupune [i o statat curînd c` exist` o bibliografie abundent` reflec]ie filosofic` ? — Împ`rt`[e[ti opinia acelor gînditori aprehendare a realit`]ii cu toate facult`]ile în domeniul studiilor culturale, la care se —— În locul unei alternative radicale decare vorbesc despre declinul fatal al civiliza]iei de care dispunem, altfel spus, este nevoie adaug` o revenire în for]` a fascina]iei pentru tipul ori-ori a[ prefera dialectica unui [i-[i.occidentale sau prive[ti viitorul cu optimism? s` percepem lumea cu toate sim]urile noastre, mirosuri pe valul postmodern, paralel cu o Pe de o parte, "autismul" sau extrema — Ar fi interesant de [tiut la cine te referi dar [i f`cînd apel la fantezie, gust estetic ori serie de descoperiri importante în domeniul specializare, avînd drept corolar sectarismul, aici. În anii de forma]ie filosofic` l-am citit la ceea ce Pascal numea logica inimii. Ceea fiziologiei olfac]iei. {i totu[i estetica filosofic` caracterizeaz` nu numai filosofia, ci [i altecu încîntare pe Spengler, faimosul promotor ce mi se pare problematic în cazul primatului a r`mas anosmic`, dac` nu chiar mefient` discipline [tiin]ifice. Pe de alt` parte, se al ideii despre declinul Occidentului, chiar vizualit`]ii, care a suscitat repetate critici, fa]` de mirosuri. Aici intervin, desigur, preju- înregistreaz` tendin]a c`tre deschiderea unui dac`, s` fiu sincer`, mai interesant` mi s-aeste reduc]ionismul s`u, s`r`cirea poten]ialului dec`]i culturale [i cli[ee de gen, care blocheaz` dialog între discipline, nu numai pentru a p`rut tipologia culturilor decît diagnosticul nostru senzorial [i indirect experien]ial. Cînd acceptarea olfac]iei drept o tem` "serioas`" coloniza spa]ii intermediare, la grani]a dintre s`u. Viziunea apocaliptic` a lui Cioran despre o artist` de la un muzeu al copiilor (ZOOM- de studiu, cu atît mai mult în filosofie. Excep- forma]iuni disciplinare deja stabilite, ci [i sfîr[itul iminent al civiliza]iei vine tot în Kindermuseum, Viena) îmi spune c` întîmpin` ]iile de la regula insensibilit`]ii filosofice fa]` pentru a înv`]a unii de la al]ii. Evident, este aceast` descenden]` [i este înt`rit` de dificult`]i în cadrul atelierelor de modelare de mirosuri – Charles Fourier, Etienne Souriau o chestiune de op]iune dac` pled`m pentru convingerile sale politice, nu tocmai favorabile tocmai cu acei copii de care p`rin]ii nu s-au [i, evident, în primul rînd Nietzsche – sau retragerea filosofiei în propriul teritoriu – atît imigran]ilor ce s-au rev`rsat asupra Fran]ei ocupat [i care î[i petrec toat` ziua jucîndu- nu au f`cut [coal` sau s-au aflat în rela]ii cît n-a fost deja preluat de [tiin]ele particulare în ultimele decenii. Am întîlnit români care se pe calculator, nu pot s` nu înregistrez polemice cu filosofia de [coal`. Nu în ultimul –, eventual prin dezvoltarea filonului s-au declarat dezam`gi]i în cursul unor vizite un semnal de alarm`. Pedagogii, sus]inu]i rînd, tema m-a incitat datorit` quasi-absen]ei hermeneutic în domeniul istoriei filosofiei, la Viena c` nici aceasta nu mai este cum de arti[ti [i chiar de oameni de [tiin]`, au sale în chiar interiorul mi[c`rii fenomeno- sau pentru comunicarea mai pu]in despre probabil [i-o imaginaser` pe baza unor surse sesizat acest pericol [i au ini]iat o serie de logice, unde percep]ia vizual`, tactil` sau chiar autori [i mai mult pe anumite teme. În ce livre[ti de mult învechite. Altfel spus, proiecte de sensibilizare (la propriu) a acustic` sînt discutate pe larg. Altfel spus, m` prive[te, urmez de mai mul]i ani a doua Occidentul a devenit impur [i ar fi sortit pieirii. copiilor, respectiv, de dezvoltare a am descoperit olfac]ia pe linie teoretic`, în variant`, f`r` a contesta necesitatea exegezei. Acest r`spuns nu este filosofic, ci în primul poten]ialului discriminativ pentru diverse principal estetic`, dup` care tema s-a dovedit Consider îns` c` transform`rile profunde [i rînd politic. Mai întîi existen]a îns`[i a unui sim]uri. Spre exemplu, în Fran]a exist` o a fi extrem de fertil` [i, în ultim` instan]`,rapide din toate sferele realit`]ii sociale ne "spirit european" este o nebuloas` pe care redutabil` tradi]ie în acest domeniu. Un fascinant` prin amplele sale implica]ii în sfera ofer` o mul]ime de probleme genuin filosofice unii o resping drept o form` de esen]ialism: proiect recent, de data aceasta britanic, a social` sau a [tiin]elor naturii. Evident, intere- sau care au nevoie de o în]elegere a sensului Europa nu are un nucleu comun, ci const` fost descris [i în cartea Senses and the City. sul teoretic mi-a modificat ulterior [i percep]ia lor pentru existen]a uman`, iar aceasta mai degrab` dintr-o familie de asem`n`ri. An interdisciplinary approach to urban propriu-zis`. reprezint` o sarcin` care dep`[e[te atribu]iile {i mai ales spiritul european nu bîntuie prin sensescapes, care a ap`rut acum o lun` în — E posibil` o civiliza]ie bazat` pe alte [tiin]elor. Evident, datele empirice ce urmeaz` Europa c`utîndu-[i pacea sufletului prin Lit Verlag. Cuvîntul-cheie ar fi diversitatea fundamente decît acelea ale vizibilului, e a fi interpretate nu pot fi puse la dispozi]ier`zbunarea pe pe cei ce i-au luat locul, precum [i, odat` cu el, complexitatea. La ora actual` posibil` o civiliza]ie de sunete [i parfumuri? decît, din nou, de [tiin]ele particulare. Aceea[i spiritul regelui Hamlet. Orice cultur`, inclusiv se vorbe[te despre imperativul moral al — Dac` facem abstrac]ie de discu]ia spe- discu]ie s-a purtat [i în estetic` în anii optzeci- cea european` (prefer acest termen în loculdiversit`]ii bioculturale [i despre pericolul cioas` despre sensul conceptului de civiliza]ie nou`zeci, cînd se constata criza acestei culturii "occidentale") se face în continuu – reducerii variet`]ii speciilor ori al dispari]iei [i despre distinc]ia dintre cultur` [i civiliza]ie, discipline [i s-au formulat dou` op]iuni: Unii inclusiv de noi, "metecii". Mai mult, Europa unor limbi – or, multitudinea sim]urilor sau atunci întrebarea nu are sens, întrucît oricum au pledat pentru extinderea obiectului esteticii, – în varianta mai mult sau mai pu]in restrîns` sinestezia natural` a percep]iei comune lumea în care tr`im [i care este un produspentru a cuprinde, în afara artei, [i designul, a civiliza]iei greco-romane sau a Occidentului reprezint`, la urma urmei, tot o form` de cultural este perceput` sinestezic în sens larg, respectiv toate artele considerate de Kant medieval – a fost împrosp`tat` în mod periodic diversitate deopotriv` natural-biologic` [i altfel spus, cu toate sim]urile. Într-adev`r, "aplicate", ambientul natural sau construit, de aporturi în primul rînd orientale. O social-istoric`, respectiv cultural`. dac` ne sprijinim pe datele puse la dispozi]ie via]a cotidian`, sportul etc. Al]ii au considerat perspectiv` istoric` mai larg` sau, dac` vrem, de fiziologi (de altfel [i aceasta ar fi o întrebare, c` estetica poate r`spunde la criz` numai o în]elepciune heraclitic` ne pot vindeca de Interviu realizat de dac` nu cumva "fundamentele" civiliza]iei refugiindu-se în teoretizarea nucleului s`u teroarea sfîr[itului: un declin poate fi un nou noastre nu sînt mai degrab` matematice, artistic. Lucr`rile mele despre sim]urile început. Iar acesta se afl` deja în mijlocul CIPRIAN V~LCAN pornind de la imperativul categoric al secundare se încadreaz`, evident, în prima nostru, înc` impur, hibrid, c`utîndu-se pe sine. ______cuantific`rii), atunci cele mai multe informa]ii categorie de r`spunsuri. Pe scurt, în loc s` fiu cuprins` de panic` sau M`d`lina Diaconu este docent în receptate de om ar fi de natur` vizual`, urmate În ce prive[te "mersul istoriei spiritului", s` elogiez necritic evolu]iile actuale, a[ spune filosofie la Universitatea din Viena [i autoare de sunete. Lucr`rile mele despre sim]urile deschiderea global` [i accelerarea transfor- mai degrab` c` avem privilegiul de a tr`i oa [ase monografii: despre Kierkegaard denumite în mod polemic "secundare" m`rilor în diverse domenii fac practic imposi- epoc` interesant`, care ne d` nu numai mult (Bucure[ti, 1996), Heidegger (Frankfurt am (tactilitate, olfac]ie, gust) nu-[i propun în nici bil` reluarea gestului hegelian de a avea o de gîndit, dar [i de furc`, inclusiv la nivelMain, 2000), ontologia operei de art` un fel s` pun` la îndoial` aceste date, niciprivire de ansamblu asupra actualit`]ii [i de identitar sau în planul convingerilor de via]`. (Bucure[ti, 2001), imagologie aplicat` la s` r`stoarne ierarhia tacit` a sim]urilor, ci a face predic]ii (iar cei ce pretind c` sînt în — Cultura noastr` pare configurat` rela]iile dintre Bucure[ti [i Viena (Berlin, doar s` reaminteasc` faptul c`, printre altele, stare de acest lucru cad într-un hybris specific exclusiv în func]ie de interesele omului- 2007), o estetic` a tactilit`]ii, olfac]iei [i avem [i alte sim]uri decît cele adresate de filosofic [i care î[i are partea sa de vin` învoyeur. Ce antidot ar putea fi imaginat pentru gustului (Würzburg, 2005) [i Despre mijloacele audio-vizuale [i c`, studiind atitudinea de multe ori prea pu]in favorabil` o asemenea cultur` ? miresme [i duhori (Bucure[ti, 2007). Cea structurile acestor sim]uri, ne putem îmbog`]i a opiniei publice fa]` de filosofi). Ca atare, — — Poate nu este întîmpl`tor faptul c` mai recent` publica]ie a sa este Senses and nu numai percep]ia vie]ii cotidiene, ci [i aici nu pot opera decît opinii, convingeri sau unul din pu]inii filosofi care au fost deschi[i the City. An Interdisciplinary Approach To în]elegerea artei, a naturii, a peisajelor urbane credin]e, iar nu o cunoa[tere bazat` pe argu- fa]` de importan]a mirosurilor a fost un Urban Sensescapes, editat` împreun` cu [i, în ultim` instan]`, modul de gîndire. mente. Îmi permit totu[i s` cred c` [i în viitor gînditor utopic, Charles Fourier, fiul unui Lukas M. Vosicky [.a. (Berlin, 2011). orizont 5 www.revistaorizont.ro INTERVIUinterviu
SOLDAT UNIVERSAL LITERAR RUXANDRA CESEREANUN-AM S~ FIU Robert {erban: Cât de mult a contat, în — Cine [tie, poate c` sunt un soi de subiect copil`rie, în adolescen]`, c` tat`l t`u e scriitor? multiplu. Totu[i, dac` ar trebui s` aleg, a[ spune Te-a inspirat în ceea ce ai devenit mai târziu? c` sunt mai ales poet`, apoi prozatoare. A[a Ruxandra Cesereanu: Fire[te c` a contat simt din interior. Pe eseist` o las pe ultimul enorm felul în care tat`l meu m-a înv`]at s`loc, întrucât aceasta a fost cea mai mediatizat` citesc poezie (el mi i-a pus în bra]e pe optze- ([i m` cam irit` ascendentul ei). Soldat literar ci[ti, dar [i pe Trakl, Rilke, Rimbaud, T. S.universal nu am cum s` fiu, decât dac` s-ar Eliot, Saint-John Perse) ori felul în care tat`l considera c` ies la scen` deschis` cu o baionet` meu a primit cele dintâi mostre de poezie scrise sau cu o arbalet` ori m`car cu un pistol de de c`tre mine, masacrându-le [i spunându-mi buzunar sau cu un briceag, ceea ce nu s-a prea c` scriu mimetic (aveam 17 ani) [i provo- întâmplat. Iar cruciat`, ehei, ]inând cont de cându-m` s` îmi g`sesc o cale personal`, pân` faptul c` nu a existat o femeie-cruciat, nu v`d la cap`t (cam a[a mi-a spus: Caut`-]i drumul de ce, metaforic [i simbolic, nu a[ putea fi t`u individual, dincolo de influen]e ori chiareu a[a ceva, desigur, exclusiv în poezie [i proz`! împotriva acestora, fii tu îns`]i, g`se[te-te, afl` — E adev`rat c` ai spus despre scriitorul cine e[ti!) român c` e vanitos, egolatru [i oportunist? – B`nuiesc c` ai fost la cenaclu. Î]i mai — Ca portret general, da, sunt termeni aminte[ti prima ta lectur`? Cum a fost, cumcare i se potrivesc scriitorului român, mai ales te-au primit? primii doi. Oportuni[ti nu sunt to]i scriitorii ——Am citit, la intervale scurte, în cenaclul români, dar destui dintre ei, da. Defectele revistei Tribuna [i în cenaclul de la Becleanacestea nu sunt, îns`, specific române[ti, neap`- (era faimos prin 1982, când am citit eu). Am rat, ci func]ioneaz` [i în alte literaturi. La noi fost primit` cu tachinarea (societ`]ii patriarhale) mi s-a p`rut doar c` e mai pregnant fenomenul gurme]i) s-a n`scut exclusiv din pl`cerea mea de origine român` [i, în plus, este [i prieten c` sunt fat`/femeie [i vreau s` fiu poet`. Cum dup` c`derea comunismului. Exist`, ca s` zic de cititor de proz` str`in`. Fire[te c` [i în al meu; de altfel, mai exist` în Biblioteca stranie poeziile mele aveau pe vremea aceea [i un a[a, un "capitalism primitiv agresiv" în literatura român` exist` c`r]i bizare (câteva), înc` un prieten aparte despre care am scris, e soi de grotesc, nu se potriveau (la nivel de func]ionalitatea [i auto-managementul la sfâr[it de secol 20 [i început de secol 21,vorba despre romancierul britanic Lawrence tabu de percep]ie) cu chipul meu pa[nic [i scriitorului român actual. dar, din start, nu literatura român` m-a inte-Norfolk [i romanul s`u Dic]ionarul lui agreabil. Dac` a[ fi fost leproas`, ciumat` ori — ÊAi întocmit o "Bibliotec` stranie", carte resat (de[i am citit foarte mult, în ultimii 20Lemprière. Românii sunt bizari, totu[i, în chip cu vreo alt` hib` vizibil` fizic, probabil c` a[ în care ai topit zeci de c`r]i bizare ap`rute înde ani, din literatura autohton`). Sunt d`sc`li]` minoritar deocamdat`, la nivel de scriitur` [i fi fost acceptat` mai u[or... Dar de-atunci aultimii 30-40 de ani [i care ]i-au f`cut pl`cere/ la Facultatea de Litere din Cluj, sec]ia Literatur` inven]ionit` fantasmagoric`! Atunci când se trecut mult timp, a[a încât cred c` acum îmipl`ceri la lectur`. N-am g`sit printre ele nici universal` [i comparat`, drept care aceast` va strânge un num`r sporit de autori de c`r]i am loc[orul meu acolo unde trebuie. un op al vreunui autor român (Andrei Codrescu bibliotec` stranie a mea ar putea deveni, în stranii în spa]iul b`[tina[, poate voi scrie [i — Le-ai scris poezii b`ie]ilor de care-ai nu se pune, c`ci Mesi@, despre care scrii, atimp, un prilej de a discuta cu studen]ii meidespre ei... În mod aparte a[tept s` apar`, de fost îndr`gostit`? Cum reac]ioneaz` un b`iat ap`rut în traducere din englez`). S` nu fie scriito- modific`rile, anamorfozele [i invarian]ii din pild`, cartea lui Mircea Mih`ie[ despre Corto când prime[te poezii de la o fat`? rul român în stare nici m`car de-o… bizarerie? proza str`in` actual`. Ciudatul roman Mesi@ Maltese, eroul meu favorit ([i al lui Corin) — Nu am scris poezii despre b`ie]i (hiha! — Biblioteca stranie (care propune 53 de Andrei Codrescu este analizat în cartea mea de benzi desenate! – am fost o adolescent` care a refuzat s` scrie de romane ingurgitabile de c`tre gurmanzi [i ca roman american, chiar dac` autorul este — Eu am citit cu pl`cere "Angelus", despre iubire, îndr`gosteal`, pasiune!), ci am romanul t`u cu… îngeri. E o carte – te citez scris doar poezii despre b`rba]i, la tinere]e [i ni]el – stranie. Poate [i de asta m-a ]inut în maturitate: despre Corin (b`rbatul meu) ori priz`. Cum ]i s-a p`rut c` a fost receptat de despre tat`l meu (Domi]ian Teodoziu). Sau c`tre cititori (aici îi includ [i pe critici)? despre al]i prieteni (mai tineri ori mai b`trâni) REAL WOMAN — Angelus e un roman-pariu, scris cu care m-au bântuit [i provocat, când [i când, voluptatea de a nara: am pariat (în gând) cu cu idei, senza]ii, amintiri, dialoguri (Andrei RUXANDRA CESEREANU maestrul meu, Mihail Afanasievici Bulgakov Codrescu, Emilian Galaicu-P`un, Marius (1) el crede c` ea este suprafemeie. i-a cump`rat o rochie ro[ie în america– a[a cum în Maestrul [i Margarita coboar` Oprea sunt câ]iva dintre ei). În cartea [i pantofi din piele de aligator. el crede c` ea este suprafemeie. un corp cu tinichele un în Moscova comunist` o suit` de diavoli hâtri experimental` de proz` Na[terea dorin]elor gât cu panglici p`rul vopsit negru. juliette binoche made in romania. ea traverseaz`care fac tot soiul de ispr`vi, în Angelus coboar` lichide exist`, îns`, în partea a doua, portretele atlanticul pe band` rulant` bea campari [i m`nânc` salat` de crudit`]i. ea nu este suprafemeie într-o metropol` nenumit` (dar postcomunist`) a 108 b`rba]i (post-b`rba]i, îi numesc eu), unde just a real woman. a[a i-a spus chelnerul de la chelsea hotel. sufer` ca orice alt` jivin`trei îngeri care nu sunt recunoscu]i drept am folosit [i destule tipare masculine din via]a iube[te [i ur`[te ca orice alt` jivin`. se rimeleaz` fix un minut. are în po[et` chewingmesageri divini decât de popula]ia (iluminat`) real`! de la periferie. Romanul meu e un pariu [i cu gum [i sticlu]a de givenchy. ea scrie poezie. ea plânge ea râde ea danseaz`. ea vr`je[te. Ê— Cum reac]ioneaz` Corin Braga, so]ul celebra icoan` a lui Andrei Rubliov, aflat` la b`rba]ii au a[teptat-o cu o limuzin` [i cu flori de câmp. apoi i-au povestit un vis cu o t`u, când î]i cite[te textele, c`r]ile? Discuta]i Galeriile Tretiakov din Moscova: personajele despre ele înainte de a le face publice? Le carte de ap`. ea le-a ghicit în palmele de cowboy. vreau acas`. nu mai mânca insectecelor trei îngeri sunt luate din icoana lui verifici pe Corin impactul? pr`jite. de ce nu vrei s`-l s`ru]i pe cel care te alint`? nu vreau nicicum. nu sunt suprafemeie. Rubliov, dar, fire[te, sunt prelucrate [i — Corin este b`rbatul meu, a[a doresc nu [tiu s` fac de mâncare. nu calc rufe. stric tot. dar sunt vie. din]ii mei mu[c`. mâinile postmodernizate. Romanul a fost primit bine s` îl numesc [i definesc (întrucât SO} sun`mele mângâie pân` la os. îmi pun genele false [i dansez. just a real woman. noaptede cititori (din reac]iile pe care le-am prea oficial, dogmatic [i exterior): când spui bun` copii. recep]ionat eu, direct), dar nu am decât câteva despre cineva c` e b`rbatul t`u e cu totul (2) come on baby a real woman te a[teapt` la r`spântie. ea st` sprijinit` decronici la activ, chiar dac` toate favorabile: altceva, e o defini]ie deja l`untric` [i con]in`- un felinar. nu fumeaz` pentru c` îi curge sânge din nas. dar are alte vicii cu luciu. eacriticii literari s-au ferit, de fapt, s` scrie despre toare... Corin îmi cite[te mai ales poezia (toc- romanul meu, întrucât, probabil, nu g`seau scrie poezie [i nu se mai satur`. danseaz` [i nu se mai satur`. m`nânc` ciocolat` [i nu mai întrucât, nefiind poet, este apt s` îmi nicicum aici cel mai obsesiv ingredient de perceap` eventualele sc`p`ri, gre[eli în chip se mai satur`. come on baby s`rut-o ca s` se sature. s` nu mai cread` c` este viceregin`. impact actual – sexualitatea (a[a cred, dar nu obiectiv, a[a încât ascult, de obicei, obser- ea scrie mult` poezie. are acas` [apte pixuri împ`iate. ea [tie c` este obiect psihic deam de unde s` garantez sut` la sut`...)! va]iile lui [i le aplic imediat): este unul dinlux. [i de-abia apoi obiect sexual de lux. vino cu motocicleta [i du-o departe pe viceregina – Sunt sigur c` pe noptier` ai mai multe cititorii de odaie, ca s` zic a[a, ai poeziei cu buzele rujate. noaptea s-a dus cu ziua laolalt`. light my fire. c`r]i deschise, pentru lectur`. Intuiesc c` [i mele. {i e [i un fan al poeziei mele, ceea ce (3) ea are insomnie patul e limba ei de femeie bolind. ea nu mai [tie s` sescrii la mai multe c`r]i deodat`. M` în[el? se întâmpl` mai rar într-un cuplu. Îmi cite[te machieze dar se parfumeaz` cu l`comie. ve[mintele [i le presar` pe ea ca pe ni[te ziare – În perioada aceasta de iarn` am citit tot [i proza [i, în acest caz, sunt ceva mai tem`toa- t`iate. ea bea ap` chioar` [i sughi]`. m`nânc` pâine goal` [i se crede c`lug`ri]`. dar efelul: de la Cronicile din Narnia (nu trebuie s` re, întrucât, fiind el însu[i prozator, ob- ratat`. cite[te rug`ciuni la lumânare apoi se gânde[te la lucruri interzise. îi vine poft`se mire nimeni, este o carte care exalt` zodia serva]iile lui sunt mai acute [i aspre. De obicei, mea, a leului!) la Rushdie [i mult Amos Oz; s` locuiasc` sub p`mânt. ea mestec` frunze de ment` [i nu sufer` tatuajele. ea are unsprezece verific prin Corin impactul poeziilor mele; am recitit poezie str`in` (Anne Sexton [i Allen proza mi-o cite[te doar dup` ce o public, a[a perechi de cercei. poate c` ar fi fost mai potrivit ca ea s` fie b`rbat [i s` nu-i pese. darGinsberg). Iar de scris, scriu la mai multe c`r]i încât de-abia atunci aflu [i eu reac]ia lui e femeie. see me feel me touch me heel me. o voi spune de câte ori va fi nevoie. vayade proz`, care cine [tie când vor fi gata: un exact`! con dios. roman-parabol` despre chiar arta nara]iunii, apoi Ê— Este evident c` nu crezi în ceea ce just a real woman just a real woman nu m` aflu aici ca s` îngenunchez. nu iubescun roman-fantezie de tip Narnia, Peter Pan, s-ar chemat "scriitor specializat": poet, prozator, Peripe]iile Alisei în ...; [i preg`tesc pentru toamna eseist, dramaturg. Scrii poezii, poeme, proze, ca s` fiu iubit`. miros a carne de om. ploaia îmi umple pielea cu [ofran ca o b`trân`lui 2011 o carte experimental` (de poezie) de romane, eseuri, studii, texte critice, recenzii, regin` la ora de chirurgie estetic`. [oldurile mele se lichefiaz` în creier. macii bruni îitain` (care e scris` deja de 2 ani de zile)... cronici. E[ti soldatul literar universal! Pardon, atârn la glezne apoi delirez despre lehuzia inimii. eram fiar` voiam s` fiu fiar` s` nimicesc cruciata literar`... Nu sunt deschise prea multe [i s` fiu nimicit`. ca purpura. [irag de m`t`nii lucioase pe care le-nghit ca bomboanele Interviu realizat de fronturi? fiindc` în mine sunt mai multe trupuri decât de obicei. unul din ele are cercei la subsuori. ROBERT {ERBAN orizont www.revistaorizont.ro 6 CONTURcontur
POFTI}I LA BIBLIOTEC~!POFTI}I LA BIBLIOTEC~!GRA}IELA BENGA
Pe poeta Ruxandra Cesereanu am bizare, publicate, cu câteva excep]ii, la este acela de a (re)citi romanul aliniat în (re)descoperit-o prin Kore-Persefona (2004), sfâr[itul secolului XX [i începutul secolului Biblioteca stranie. De a-l redescoperi, cu cu senzualitatea oglindit` mitologic [i cu XXI. Grupate pe teme [i stiluri, acolo unde o îmbietoare fr`gezime. o exaltare solar` ce l`sa în umbr` viziunea acest lucru a fost cu putin]`, c`r]ile selectate Eseurile nu se opresc la decelarea unor maladiv`, halucinatorie din precedentele î[i dezv`luie ([i) filonul comun : straniul anomalii psihosomatice, la reliefarea unor volume. M-am întors apoi la mai vechile garantat ca autoritate, nu ca produs al lumi compensatorii ori a unor transform`ri ei poeme iar obsesiile co[mare[ti, hr`nite hazardului. Romane semnate de Amélie r`v`[itoare. În întregul lor, ofer` o diagram` de neputin]a acomod`rii la realitate [i Nothomb, Orhan Pamuk, José Saramago, menit` s` releve descompunerea [i recom- înnodate printr-o tehnic` profund livresc`, Ian McEwan, Mario Vargas Llosa, Ismail punerea unor for]e [i ritmuri interioare - mi-au ap`rut în alt` lumin`. Dar nu numai Kadare, Alejo Carpentier, Haruki Murakami, ale personajelor, ale lumilor fic]ionale, ale poet` se arat` a fi Ruxandra Cesereanu. Jonathan Coe, Leonard Cohen, Péter textului. Surprind dinamica unor imagini, Prezen]` constant` pe scena cultural`, Esterházy, Milan Kundera, Andrei Codrescu, modul lor de grefare, rela]ia dintre axa ideii autoarea clujean` este [i prozatoare, eseist`, Kazuo Ishiguro, Jeffrey Eugenides, Elfriede (a imaginii) [i stil, încercând s` nu separe excelent animator cultural [i cercet`tor. Jelinek [i mul]i, mul]i al]ii se las` lucrurile de expresia lor. Sau s` nu despart` Câteva volume fundamentale pentru împrosp`tate, condimentate, savurate. visul de alt vis. Când se opre[te asupra re- cultivarea memoriei colective, printre care Autoarea nu se satur` de încercat, iar [i iar, marcabilei metafic]iuni a lui Milorad Pavici, Comunism [i represiune în România [i gustul specific al câte unei fic]iuni insolite. Dic]ionarul khazar, autoarea îi subliniaz` Gulagul în con[tiin]a româneasc`, poart` O adev`rat` bulimie romanesc` o face dimensiunea inter-oniric`, oglindire a teoriei amprenta Ruxandrei Cesereanu. pe Ruxandra Cesereanu s` adune în jurul privind spa]iul intermediar dintre vis [i trezie, În 2010 autoarea a revenit cu un volum ei, cu nesa], carte dup` carte, bizarerie dup` "din care se poate înfrupta atât vis`torul, de proz`, Angelus, [i cu o carte de eseuri.bizarerie. De fapt, s` strâng` pl`cere dup` cât [i visatul, ba chiar [i receptorul dinafar` La aceasta din urm` m` voi opri deocamdat`, pl`cere. De[i are un background teoretic al visului (cititorul). Prin intermediul acestei pentru c` Biblioteca stranie* ascunde o care i-ar fi putut eroda bucuria lecturii, cite[te bre[e se poate circula într-o parte sau alta propunere nea[teptat` [i incitant`. Cele pur [i simplu cu o voluptate care-[i reproduce a visului, ca [i cum acesta ar fi un organism câteva zeci de eseuri aduc în fa]a cititorului ea îns`[i, f`r` încetare, mecanismul. C`r]ile de sine st`t`tor [i o zon` independent`. “…‘ nele lui Will Self [i Marie Darrieussecq se tot atâtea c`r]i atipice, neobi[nuite, exotice. stranii îi produc o vibra]ie (ne)fireasc`, o Visa]ii în[i[i ajungeau s` se viseze între apropie prin relevarea abilit`]ilor corporale Într-un cuvânt, stranii – romane care deschide spre punctele extreme ale existen]ei ei, datorit` unor re]ele speciale de comunicare ale min]ii omene[ti sau prin metamorfozele "n`ucesc, [ocheaz`, dar nu oricum, ci printr-o [i o face s` exprime ceea ce îi st`ruie înoniric` – pentru vân`torii de vise aceste revelatorii, Philip Roth insereaz` arcuri oma- form` de înminunare. {i ele pot stârni gând [i afect. Fiecare eseu din Biblioteca cupluri erau benefice, întrucât astfel izbuteau giale [i parodice înspre Kafka [i Gogol. savoarea lecturii, atâta doar c` o fac uimind stranie vorbe[te despre o poveste, dar e, la s` intre în contact cu f`râme dintr-un Adam Mobil`, privirea Ruxandrei Cesereanu caut` în chip extrem, dup` ce [ocheaz` (sau, poate, rândul lui, o poveste în sine, absorbind câte alchimic. “…‘ Dup` cum cititorul b`nuie[te, anterioritatea [i prelungirea fic]iunii, a[a cum în timp ce [ocheaz`). {ocul nu este neap`rat pu]in din identitatea celei care o scrie. {ivân`torii de vise nu sunt doar r`zboinici, fixeaz` f`r` re]ineri (acolo unde simte c` e unul de limbaj (licen]ios ori violent sau din senza]iile ei. ci [i dezleg`tori de tâlcuri [i descifratori. cazul) sl`biciunile epice. experimental), ci de subiect [i de situa]ie, Îns` scrisul nu se transform` într-un Iat` aici un întreg ezoterism oniric care i-ar Concentrate, aproximativ egale ca de construc]ie epic`." (p.5) Biblioteca stranie montaj artificial al gustului, ideii ori face invidio[i, m`car par]ial, pe suprareali[ti întindere, încheiate aproape toate cu câte e omogen`, deoarece criteriul neobi[nuitului transpunerii afective. Fraza p`c`le[te [i pe urma[ii lor, la nivel tehnic [i tactic-un citat din romanul pe care-l a[az` în prim- opereaz` f`r` s`-[i piard` suflul. Îns` e [idilatarea [i evit` ornamentarea. Chiar dac` literar." (p.91-92) Invidios ar putea fi (pe plan, eseurile arhivate în Biblioteca stranie tulbur`toare, pentru c` aproape toate e asaltat de ispite, eseul nu devine obez. bun` dreptate) [i un cititor ai c`rui ochi nu se în[ir` ca aperitivele pe platouri luxuriante. romanele selectate se situeaz` în partea de C`r]ile se degust`, nu se îngurgiteaz` pe au v`zut Dic]ionarul…decât pe rafturile Ademenesc, dilat` pupilele, provoac` sus a ierarhiei estetice. Ca atare, pe rafturile ner`suflate. Iese la iveal` o captivant` Bibliotecii stranii. nedumerire, stârnesc pofta lecturii. Se gust` Bibliotecii… se adun` c`r]i care produc strategie a apropierii, adulmec`rii, privirii, Pornit` din interior [i stimulat` de exte- cu încântare, dar mai cu seam` anun]` delicii confuzie, smulg cititorul din rutin` [i îl oblig` înainte ca gândul [i emo]ia s` p`trund` înrioriz`rile neobi[nuitului, privirea autoarei [i mai mari. s`-[i recalculeze actul lecturii ca dup` o profunzimea unei fic]iuni. Urmând traseul trece dincolo de suprafe]e. Intuie[te un anu- ______coliziune neprev`zut`, ce las` totu[i [ansa protagonistului din Porumbelul lui Patrick me tip de sublimitate a straniului. Interoghea- * Ruxandra Cesereanu, Biblioteca unei noi abord`ri. Nu în ultimul rând, sunt Süskind, autoarea observ` : "Noel nu suport` z`, stabile[te rela]ii, compar` strategii, identi- stranie, Bucure[ti, Editura Curtea Veche, c`r]i care pot aduce mai aproape pl`cereamurd`ria, are alergie la gunoaie [i resturi,fic` influen]e, descoper` substraturi. Roma- 2010 trezit` de fic]iunea romanesc`. Dar [i de de aceea totul trebuie purificat [i igienizat ocolul f`cut prin lectura cu ochii altcuiva,în jurul lui. A face îns` cur`]enie excesiv` cu condi]ia ca aceasta s` fie proasp`t` [i în jur înseamn` a nu avea existen]a limpede, empatic`, nu desc`rnat` [i abstract`. a fi impur în psihic. De ce se simte murdar O elementar` osatur` teoretic` apare Noel? Mai exact, de ce se simte vinovat? în Introducere, unde straniul este repus înAre vreo vin` ne[tiut`? Singura lui culp`, la CURTEA VECHE discu]ie prin intermediul lui Roger Caillois, dac` este s` fie una în sens absurd, id est NOU Tzvetan Todorov [i Marcel Brion. Pentru kafkian, este aceea c` Noel nu tr`ie[te, de Roger Caillois straniul e o versiune a fapt, este un automat, un sfinx, o marionet` fantasticului. E problematizant [i nelini[titor, de sine. El nu tr`ie[te, nu simte, ci exist` for]eaz` ([i el) o ruptur` existen]ial` [i doar prin odaia lui: [i odat` alungat din odaie, cognitiv`. Îns`, chiar dac` produce dezordine este mort sau aproape mort (mortificat). Când în mecanismul cotidian, straniul "nu neag` se apleac` s` ia de jos o cutie goal` de lapte, complet ordinea prestabilit`, ci o insoliteaz` Noel î[i sfâ[ie pantalonul, iar banala ruptur`, [i o deformeaz`", subliniaz` autoarea (p.11). perceput` tot hiperbolic, devine o ™ran`¤ Nici Tzvetan Todorov nu define[te categoric (cum nu este timp s` fie cusut`, i se aplic` straniul, dar face câteva preciz`ri importante. un plasture, exact ca unei r`ni!). “…‘ Pentru c` poate ap`rea pe terenul naturalului Hiperbola este lucrat` de autor asemenea (atipic), straniul nu se confund` cu unei avalan[e care cre[te catalizat` de fantasticul, care poart` pecetea supranatu- percep]ia autostigmatizant` a personajului: ralului. Fantasticul înglobeaz` un [ir de teme lumea este murdar`, pestilent`, stupid`, predilecte, în timp ce straniul se dovede[te otr`vit`." (p.297-298) Miasmele obsedante uimitor de permisiv, l`sând sp`rturi mari î[i au rolul lor în roman, a[a cum mesagerul în orice enumerare tematic`. De altfel, înaripat va fi hot`râtor pentru protagonist. generozitatea aiuritoare a straniului iese u[or În lectura Ruxandrei Cesereanu, c`r]ile la iveal` din opul Ruxandrei Cesereanu, stranii sunt supuse unei decortic`ri empatice. pentru c` fiecare roman are, într-un fel sau Echilibrul dintre t`ietura epic`, analiz` [i altul, insolitul lui. Demareaz` propriul interpretare reu[e[te s` nu altereze identitatea proiect straniu. fic]iunii [i s` nu-i diminueze puterea de A[adar, eseurile au în vedere romane seduc]ie Dup` aproape fiecare eseu, impulsul orizont 7 www.revistaorizont.ro INSERTinsert
GOLANUL MELANCOLICALEXANDRU BUDAC Pe Victor, protagonistul recentului ro- sale nu mai e o meteahn`, ci o bine-venit` tolelor dedicate lui Franzel` & comp. [i man al lui Dan Lungu, îl cunoa[tem chiarop]iune pentru fraza clar`. Dialogurile s- lentoarea celorlalte episoade, unde îi cunoa[- din primul paragraf. Aciuat, în ajunul Cr`ciu- au înviorat, detaliile primesc semnifica]ii tem mai bine pe Veronica [i doamna M`riu- nului, într-un birt destul de sordid dintr-un într-o manier` fireasc`, deloc for]at`, iar ca, dar [i pe Nana [i samariteanul din str`i- ora[ moldav, unde serve[te alcool de calitate povestea se încheag` inteligent, de pe dou` n`tate, nu se armonizeaz` impecabil. îndoielnic`, el fixeaz` printre fulgi u[a verde flancuri. Finalul c`r]ii nu e cu totul lipsit e[i reconfortant, romanul În a imobilului de peste drum. Nu [tim dac`de efect, [i de aceea n-am s`-l divulg, deoare- iad toate becurile sunt arse are inten]iile [i gesturile unui detectiv sau, ce întâmplarea cu Mo[ Cr`ciun din copil`rie mi-a între]inut constant mai degrab`, pe cele ale unui mardeia[, c`ci, î[i va dezv`lui tâlcul abia în prezen]a micu- impresia c` urmeaz` regulile afl`m numaidecât, Victor a[teapt` ca pe u[a ]ilor cu sindrom Down de la centrul de plasa- unui manual de DD creative writing. Fiecare cu pricina s` se iveasc` un anumit b`rbat,ment unde Nana [i str`inul îl duc pe Victor. moment se preg`te[te cu o premeditare b`t`- c`ruia "ar trebui s`-i plombeze un cap între Via]a sordid` surprins` într-un ora[ de pro- toare la ochi, ambiguitatea unor situa]ii e sprîncene". Pânda se prelunge[te chinuitor vincie ("Boto[ina" invocat` la un moment c`utat` [i po]i identifica u[or inten]iile auto- de mult, iar în birt î[i fac apari]ia un str`in dat ne d` un indiciu destul de clar) nu confer` rului pe fiecare pagin`. Desigur, acestea nu ce vorbe[te o limb` de neîn]eles [i înso]itoa- un caracter sordid [i scriiturii, a[a cum seconstituie numaidecât ni[te caren]e, orice rea Nana, traduc`toare deloc lipsit` de far- întâmpl` adesea în literatura noastr`. De scriitor care se respect` î[i [lefuie[te grijuliu mec, îns` nu tocmai u[or de abordat. Printre altfel, paginile unde auzim vocea lui Franzel` universul fic]ional, îns` c`r]ii i se poate repro- schimburi de replici în acea limb` dificil r`mân cele mai reu[ite [i cele mai credibile, [a lipsa de subtilitate. Tehnica se vede. Preo- de recunoscut [i comenzi date unui tân`r gra]ie înzestr`rii urechii autorului pentru cupat de logica leg`turii dintre starea de chelner lipsit de amabilitate, dar [i f`r` me- oralitate [i argoul savuros. Mostrele de spirit a tân`rului Victor [i blazarea lui de niu, începem s` avem acces, treptat, la gân- frenezie postpubertar` sunt memorabile: mai târziu, Dan Lungu neglijeaz` consisten]a durile [i trecutul lui Victor. Astfel, afl`m "Cum la liceul nostru erau pu]intele personajelor. Romanul, me[te[ugit sub as- c` a e[uat în via]a conjugal` (consoarta Vero- p`s`rici pe metrul p`trat, f`ceam expedi]ii pect lingvistic, chiar impresionant pe alocuri nica i se pare o str`in` de fiecare dat` când de admirat bulane la [coala de scame, adic` (mai cu seam` când face cu ochiul scrierilor o reg`se[te în a[ternuturi, diminea]a), c` la Liceul Textil. Era taman în cel`lalt cap`t lui Creang`), nu transmite emo]ie, iar comi- moroc`nos? cum se stabile[te complicitatea munca nu-i place (a fost concediat într-unal ora[ului, dar, când mirosea a prim`var` cul datoreaz` mult argoului [i regionalis- dintre el [i micu]i?). Nu te ata[ezi de pro- mod jenant de patronul unei firme de taxi, [i gagicile î[i etalau bog`]iile naturale, merita melor pitore[ti, [i mai pu]in situa]iilor. Întagoni[ti, dar nici nu ]i se par resping`tori. iar acum îl urm`re[te, pentru sume ridicole, efortul. La sfâr[itul orelor, stoluri de schimb, dramatismul vie]ii într-un ora[ de Cu alte cuvinte, În iad toate becurile pe so]ul unei doamne M`riuca), dar c` trage p`s`ruici, vesele [i ciripitoare, gr`bite sau provincie s`rac nu are nuan]e [i r`mâne sunt arse e un frumos exerci]iu de virtuozitate serios la m`sea, în]elegem de ce-[i aminte[te pref`cut indiferente, tr`gând cu coada superficial. De pild`, întâlnirii lui Victor stilistic`, cu puls slab [i f`r` relief, îns` mereu cu nostalgie de ga[ca de prieteni din ochiului sau frigându-ne la linguric` cu cu copiii centrului de plasament îi lipse[te maturizarea lui Dan Lungu într-un interval liceu, [i afl`m detalii despre o anumit` iarn` privirea lor fâ[nea]`, ne zburau pe sub nas. conturul (în ce const` suferin]a lor? de cerelativ scurt m` face s` cred c` surprize [i din copil`rie, când Victor a descoperit identi- St`team coco]a]i pe g`rdu]ul de fier ca ni[te devin brusc importan]i pentru b`rbatul acela mai pl`cute nu vor întârzia s` apar`. tatea lui Mo[ Cr`ciun. Aceste momente sunt p`s`roi obezi în c`lduri, lustruiam cu fundul considerate de el tot atâtea moduri de a muri. barele pr`fuite [i comentam cârcota[, uneori Obosit [i blazat, fostul taximetrist intr` îndând note, ca un adev`rat juriu de speciali[ti vorb` cu Nana [i b`rbatul str`in, iar cândîn cânt`rit ]â]e, talii [i fese. Pe cinstea mea, aude c` ei urmeaz` s` mearg` cu un camion chiar aveai la ce te benocla ! Pe m`sur` ce de cadouri la copiii unui centru de plasament, ni se perindau prin fa]a felinarelor, dând, renun]` la pând` [i se hot`r`[te s`-i înso]eas- din reflex, zgura la o parte, î]i cl`teai privirea c`. Cam asta ar fi povestea capitolelor impare cu buc`]ele una [i una, f`ceai inunda]ie la din În iad toate becurile sunt arse. plombe, mureai [i înviai de câteva ori într-un n capitolele pare, nara]iunea se face sfert de or`, le felicitai pe mamele care le-au la persoana întâi, iar vocea lui n`scut, întrebându-te dac` [i ele, la rândul Victor preia acum întregul control. lor, sunt la fel de bune. Doamne, câte buci E vocea unui tân`r golan abia ie[it am petrecut cu privirea ! Dac` pentru fiecare din adolescen]`, ÎÎ care-[i aminte[te de peripe]ii dintre ele ar fi zorn`it un b`nu] în pu[culi]`, pline de haz, vân`tori de fete, be]ii crunte, acum a[ fi fost miliardar [i m-a[ fi tol`nit n`zbâtii [col`re[ti de o grosol`nie exuberant` la plaj` pe Coasta de Filde[. Doamne, câte [i, mai ales, experien]e sexuale împ`rt`[ite ]â]u[te am mângâiat din ochi, arzându-mi cu prietenii Fasol`, Bastârc`, V`ru, Paganel sufle]elul, [i câte perechi de bulane mi-au [i Capalb. Anii de liceu s-au consumat înainte forfecat visele, franjuri-franjuri. Câte gâturi de 1989. A[adar, amintirile primesc o patin` lungi [i gra]ioase, împufo[ate, mi-au uscat cu care Dan Lungu ne-a familiarizat deja.cerul gurii de dorin]`, câte liceence fute[e Episoadele adolescentine î]i dau senza]ia am dezghiocat din uniform` cu mintea." c` sunt selectate la întâmplare, doar c` aici nzestrarea lui V`ru pentru box [i ar trebui c`utate sensurile unor decizii [i p`]ania lui cu nimfomana gesturi de mai târziu. Între locvacitatea vulg- Palmolive, corec]ia aplicat` de ar` a lui Franzel` (porecla de licean a lui ga[c` unui pu[ti ro[covan [i obraz- Victor) [i pânda din birt ce deschide romanul nic coco]at ÎÎ într-un tei, competi]iile de m`su- exist` o sincop` (povestea lui Franzel` serare [i apreciere estetic` a organelor genitale, încheie odat` cu spargerea g`[tii, îns` Victor prezen]a profesoarelor de francez` [i fizic`, intr` în scen` gata îmb`trânit, sictirit [i anga- madam Pizdette, respectiv Mâ]a Vectorial`, jat de paranoica doamn` M`riuca s`-i urm`- reprezint` tot atâtea aventuri esen]iale în reasc` so]ul infidel). Prozatorul ne permite consolidarea unei prietenii spulberate amar s` în]elegem func]ia acestei sincope capitol dup` terminarea liceului. Momentele evocate dup` capitol, prin coresponden]ele construite nostalgic de Franzel` func]ioneaz` mai bine odat` cu saltul de la o vârst` la alta. separat, ca o colec]ie de proze scurte, decât Între Sunt o bab` comunist` !, cel de-al în contrapunct cu neîmplinirile lui Victor. doilea roman al lui Dan Lungu, dar primul De pild`, chiar dac` Veronica apare, cu alt pe care eu l-am citit, [i În iad toate becurile nume, înc` din perioada marilor tr`sn`i s`- sunt arse, s-au petrecut f`r` îndoial` câteva vâr[ite în ga[c`, povestea de dragoste dintre miracole. Istoria de familie a Aliciei [i fa- ea [i Victor, [i, mai cu seam`, pr`bu[irea miliei sale era mai degarb` un studiu socio- vie]ii lor conjugale în plictis, r`mân firave. logic despre comunism, cu preten]ii literare. Dan Lungu ar vrea ca noi s` în]elegem invo- Lipsea povestea, lipseau personajele, iar lu]ia rela]iei dintr-o privire. Totu[i, nu ne dialogurile mi s-au p`rut modeste. Cu acest ofer` motive s-o facem. Se mul]ume[te s` ultim roman am descoperit c` autorul [i-ane spun` c` personajul moare pu]in câte rafinat stilul [i c` simplitatea expresivit`]ii pu]in. Drept consecin]`, dinamismul capi- orizont www.revistaorizont.ro 8 DIATEZEdiateze
SUNTEM NI{TE COPII MARI, ÎNSINGURA}IHORIA UNGUREANU Gheorghe Mocu]aGheorghe Mocu]a: Drag` Horia din scrisul t`u. Ai avut de suferit în copil`rie Editurii Eminescu, a ini]iat un concurs pentru Ungureanu, ai publicat în 2009 o antologie [i în tinere]e din cauza profesiei tat`lui (care debutan]i. A[a mi-a ap`rut, în 1976, volumul de povestiri inspirate de mediul rural, a fost preot) sau din cauza "originii"? Cum de proz` Ochiul zilei de ieri. Aveam atunci intitulat` Podul de piatr`. {tiu c` ai în proiect s-a realizat împ`carea cu lumea, cu sistemul? 36 de ani. Ce tân`r! Adev`rul este c` ne [i un volum de povestiri inspirate din Poate fi scriitura o terapie, cum sugereaz`am`gim mereu cu ideea c` scriitorul nu are universul citadin. În fond, exist` o preferin]` o anumit` critic`? vârst`, c` (cic`) e mereu tân`r. Bine ar fi. a autorului pentru mediu, pentru personaje? - E adev`rat, nu-mi place s` vorbesc — Dar în familie, cine a avut o influen]` Sau, dimpotriv`, mediul, obsesia unui despre mine, la modul direct, explicit. Desau o contribu]ie la na[terea celui care scrie? personaj îl influen]eaz` pe autor? (Reamintim altfel, dup` cum [tii, nu sunt prea vorb`re] Ai mo[tenit o parte din talent sau crezi c` volumele publicate de prozatorul ar`dean, de felul meu. Iar cu suferitul din cauza l-ai dobândit printr-o munc` asidu`? n`scut la {iria, în 1939: Ochiul zilei de ieri, "dosarului", iat` cum st` treaba. Prima dram` — Am s` încep cu ultima parte a Editura Eminescu, Bucure[ti, 1976; Vara adev`rat` din via]a mea am tr`it-o în anulîntreb`rii tale. Eu cred c` talentul nu se bunei speran]e, Editura Eminescu, Bucure[ti, în care to]i colegii mei de clas` au fost f`cu]i dobânde[te (nici prin munc` asidu`, nici 1979; R`zbunare ratat`, Editura Eminescu, pionieri, numai eu, nu. Atunci, de ru[ine, altfel). Cu el te na[ti. C`, pentru punerea Bucure[ti, 1982; Firul de iarb`, Editura am refuzat s` ies din cas` câteva zile. Dar, lui în valoare, e nevoie de munc` asidu`, Eminescu, Bucure[ti, 1986; Fântâna. Matei cu timpul, m-am înv`]at, a[a c`, peste câ]iva asta e adev`rat. Iar chestia cu mo[tenirea [i Maria, Editura Mirador, Arad, 1999; Podul ani, absen]a numelui meu din lista talentului, la mine cred c` e adev`rat`. Uite de piatr`, Editura Mirador, Arad, 2009) Editura Mirador, Arad, 2009). proaspe]ilor uteci[ti nu m-a afectat prea tare. cum st` treaba. Bunicul meu patern (Victor Horia Ungureanu: Nu e greu de observat Tat`l meu (p`rintele Constantin Ungurean) Ungurean), comerciant de meserie (a avut c` spa]iul, mediul în care se mi[c` aproape a fost arestat (deoarece a refuzat s` trag` o pr`v`lie în Cov`sân]), fost pictor toate personajele mele este unul rural. Ridi[ul clopotele bisericii la moartea lui Stalin) în autodidact, contaminat de "boala" (toponim imaginar) este locul meu preferat, prim`vara anului în care am intrat eu la liceu, începutului de secol XX, adic` de ideea "casa" comun` a tuturor întâmpl`rilor. Este, a[a c` nici drept de burs` nu am avut. Ciudat construirii unui perpetuum mobile, a avut urma[ al lui Slavici sunt, vreau nu vreau, într-un anumit fel, proiec]ia mental` a este c` niciodat` nu am sim]it nevoia s` scriu un frate, Adrian Ungurean, care scria versuri pentru c` am venit pe lume dup` el, dar Drau]ului copil`riei, localitate de la care despre aceste întâmpl`ri, care mi-au marcat (unele publicate în ziarele vremii). "Într'o (de[i îl respect mult [i-i cunosc rolul de am preluat atât geografia, cât [i nume [i existen]a cu vârf [i-ndesat. Poate c` înc` lini[tit` sar`/ Când crepuscul tremurând/ deschiz`tor de drum în romanul românesc porecle (pe care le-am transformat în nume), fug de ele. Cine [tie? M` întrebi cum m-am Se'ntindea peste hotar`/ E[it-am la câmp modern) în ale scrisului, nu prea. Adic`, obiceiuri [i supersti]ii, evenimente istorice, împ`cat cu sistemul? P`i, nu m-am împ`cat. afar`/ Se ved luna lunecând", scria el la 8cred c` nu, dar, dac` stau bine [i m` gândesc, chiar. Se impune, totu[i, o precizare. De[iNu mi-s dragi nici comuni[tii de-atunci, nici noiembrie 1896! Avea [i preocup`ri poate c` am luat câte ceva [i de la cons`teanul numele multora dintre personajele mele au urma[ii lor de ast`zi. Sigur c` da, mai ales filozofico-morale acest str`unchi (sau cum meu mai mare [i mai valoros decât mine. corespondent în realitatea dr`ucean`, ele în anii aceia (dar [i ast`zi [i oricând [i s`-i spun) al meu: "La popor lipsa de caracter M` gândesc la caracterul cam abrupt al unora nu au nicio leg`tur` cu omul, insul real de oriunde) scrisul (crea]ia de orice fel) nu se calific` de [iretenie; [iretenia la domnidintre personajele mele [i nu la, a[a zisa, la care l-am preluat [i care e posibil s` fienumai c` poate fi, dar chiar este un catharsis îns`, este lips` de caracter". C` bine ziceaanaliz` psihologic`. S`-]i dau un exemplu. înc` în via]`. Spun asta pentru c`, la o (a spus-o Aristotel, înaintea noastr`, nu?). dumnealui, Adrian Ungurean. Îmi pare tare La Drau], hora se ]inea duminica dup`-masa, întâlnire cu cititorii mei din Drau] (cu fo[tii Scriind, intri într-o alt` lume, numai a ta,r`u c` nu l-am cunoscut. Vezi, deci, c` lape dealul bisericii, chiar lâng` sfântul l`ca[. mei colegi de [coal` [i s`teni), mi s-a repro[at pe care (în mare parte) o po]i controla. {imine se cam potrive[te zicala aceea cu Noi, ]âncii, priveam spectacolul coco]a]i pe faptul c` un anumit personaj nu seam`n` copiii fac asta când se joac`, mai ales când trunchiul [i ]and`ra. S`-]i mai spun ceva. gardul de piatr` care împrejmuia curtea deloc cu cel pe care îl [tiu ei [i care poart` sunt singuri. Poate c` asta [i suntem, prietene {tii deja c` tata a fost preot la Drau]. Satul bisericii. În una dintre duminici, doi feciori acela[i nume cu cel din carte. {i înc` o Gheorghe Mocu]a, ni[te copii mari, acesta e a[ezat (pentru cei care nu [tiu) s-au luat la har]`, [i-au împ`r]it câ]iva pumni, precizare: Ridi[ul din c`r]ile mele este satul însingura]i [i care se joac` foarte serios. undeva, la poalele vârfului Highi[, din Mun]ii nu a fost cine [tie ce b`taie. La urm`, unul acela pe care l-am p`r`sit la vârsta de 13, — Ai debutat dup` vârsta de 30 de ani, Apuseni. Tata a f`cut [coala primar` în limba s-a dat învins [i a plecat. Nu peste mult timp, 14 ani [i pe care nu l-am mai v`zut apoidestul de greu. Consideri c` te-ai format maghiar` (ce vrei, a[a erau vremurile) [i de acolo, de sus, de pe gard l-am v`zut venind vreme de mai bine de treizeci de ani, [i nu greu ca prozator? În ce m`sur` au contribuit avea în bibliotec` (bibliotec` "arestat`" de pe tat`l celui plecat. P`[ea rar, boc`nind localitatea de acum, care se nume[te, înc`, lectura [i modelele la formarea scriitorului? comuni[ti odat` cu el [i care zace acum cine pe drum cu piciorul lui de lemn, cu [uba Drau]. Pentru c` Drau]ul de azi nu-i mai — Ai spus dou` vorbe mari: lectura [i [tie pe unde, împreun` cu aparatul de radio pe umeri. Nu-i vedeam mâinile. Boc, boc, are pe Lup (cu birtul s`u), pe Mileaga (cel modelele. Amândou` sunt hot`râtoare pentru marca Philips, cu ochi magic verde, care boc, cu ciotul, [i când a ajuns în fa]a tân`rului ironic [i în]elept), nu are nici uli]ele gloduite, soarta viitorului scriitor. M` gândesc acum func]iona cu un acumulator [i cu o mul]ume cu care se înghiontise fecioru-su, a ridicat ca atunci, nici [coala veche din Vale, nicic`, poate, înainte de a ne întreba cum de baterii, [i la care ai mei ascultau pe t`cute mâna dreapt`, în care ]inea un topor, [i, f`r` cov`cia lui {ir. Po]i s` m` crezi sau nu, dar ajungem s` scriem, ar fi bine s` ne întreb`m mesajul regelui Mihai I, transmis tuturor o vorb`, l-a pocnit pe acela în cap, cu muchia nu mai are nici prim`rie. de ce citim? Ce nevoie îl îndeamn` pe copil românilor cu prilejul Anului Nou), ziceam securii. A[a, scurt, f`r` vorb`, f`r` preaviz, {i acum, despre Podul de piatr`. Cartea (la început), apoi pe adolescent [i pe matur c` tata avea în bibliotec` enciclopedii [i ca s` zic a[a. Apoi s-a întors [i a plecat pe aceasta vrea s` fie o (cum se zice) edi]ies` citeasc`? Eu cred c` la mijloc e tot unlexicoane, plus o mul]ime de reviste, toate unde a venit, nici m`car nu a tras cu coada definitiv` (revizuit` [i ad`ugit`) a volumului fel de "fug`". Nemul]umi]i de lumea în care ungure[ti, printre care una (cred c` se numea ochiului spre cel c`zut la p`mânt. Vezi, cam meu de debut. Un fel de carte a Ridi[uluitr`im, c`ut`m alta, ne refugiem în alta în Elõre) din care ne citea, mie [i surorii mele, astfel de "personaje" erau în satul copil`riei (ini]ial chiar a[a am inten]ionat s` o botez), care afl`m ce nu g`sim în cea real`: dragoste, la lumina l`mpii cu petrol, povestiri poli]iste mele. care s` cuprind` toate obsesiile mele legate justi]ie, echitate, biruin]a binelui asupra cu vestitul detectiv Pogany. Poate c` [i de — Ai lucrat mult` vreme în de Ridi[, de oamenii care îl locuiesc [i der`ului, eroism [i eroi, într-un cuvânt, modele. aici mi se trage felul în care dezvolt intriga. înv`]`mântul special [i ai avut ocazia s` te numele lor care, pentru mine, sunt adev`rate Cite[ti, cite[ti [i, la un moment dat î]i zici: Ca foile de ceap`, spunea domnul Dan inspiri uneori din lumea copiilor neajutora]i etichete. Vreau s` spun c` numele Nu mai pot l`sa cartea din mân`, mi-ar pl`cea R`ducanu, redactorul meu de carte la Editura sau abandona]i. Crezi c` latura psihologic` personajului este foarte important pentru [i mie s` scriu a[a. {i chiar încerci s` scrii Eminescu, cel care mi-a "mo[it" primele a scriiturii [i analiza psihologic` s-au n`scut mine, el trebuie s` spun` [i ce fel de oma[a. Îmi aduc aminte c` ceva asem`n`tor trei c`r]i. Cât despre munc` asidu`, cum din frecventarea acestei lumi? e insul care îl poart`. Pe de alt` parte, prin mi s-a întâmplat când l-am descoperit pe insinuezi, nici vorb`. Eu scriu pe apucate, — Toat` cariera mea didactic` s-a aceste povestiri am vrut s` scot mai pregnant Faulkner. Era pe la sfâr[itul anilor [aizecicând [i cum am chef, câteodat` doar presat petrecut în înv`]`mântul special, în lumea în eviden]`, s` înt`resc o idee mai veche a ai veacului trecut, când îmi sus]ineam de redactorul meu [ef de la "Arca". (cum spui tu) copiilor neajutora]i. Dar, a[a mea legat` de rolul [i rostul elementului examenul de definitivare în înv`]`mânt. — Cu toate c` te-ai n`scut la {iria, nu cum nu am scris niciodat` despre dramele alogen care intr` într-o comunitate uman` Colegii mei de suferin]` citeau [i reciteauaccep]i ascenden]a literar` a lui Ioan Slavici familiei mele, nu am sim]it imboldul de a stabil structurat`. Altfel spus, str`inul care materia examenului, numai eu devoram Casa în scrisul t`u. Cum te raportezi la acest clasic intra, prin scris, în lumea aceasta deosebit`, vine [i schimb`, tulbur` apele, dându-le un cu coloane. A, nu, nu am fost atât de bineal literaturii noastre? a copiilor cu nevoi speciale. Poate [i pentru alt curs (m` gândesc la Lup, la Iopa, la Gavra preg`tit, ci, pur [i simplu, nu puteam l`sa — {irienii au un adev`rat cult pentru c` munca asidu` cu ace[ti copii cere o fântânarul), lucru pe care prea pu]in` lume cartea din mân`. Pe vremea aceea aproape Slavici. Nu degeaba i-au înfiin]at anumit` d`ruire care, odat` consumat`, nu l-a remarcat pân` acum. Dup` ce Podul de c` [i vorbeam în ritmul [i alc`tuirea frazelor prozatorului un muzeu [i i-au dat [colii las` nimic în loc. Iar despre latura psihologic` piatr` a fost gata, am constatat c` mi-au acelui mare prozator. Apoi, încet, încet, numele s`u. M` bucur, totu[i, c` nu au mers a scriiturii (b`nuiesc c` te referi la scrisul r`mas pe dinafar` destule texte, majoritatea "boala" mi-a trecut [i m-am reg`sit pe mine mai departe [i nu au schimbat numele meu) [i despre analiza psihologic`, nu [tiu cu subiect din mediul citadin, [i astfel a însumi. Cel pu]in a[a sper. Despre debut, localit`]ii lor. Nu [tiu cum ar fi sunat s` ce s` spun. Nici nu am [tiut c` sunt posesorul ap`rut oportunitatea alc`tuirii unui alt volum, ce s` spun? Poate c` norocul meu (norocul spui comuna Ioan Slavici. Unii comentatori unei asemenea "bijuterii". Eu doar scriu, la care lucrez acum. nostru, pentru c` tot a[a au debutat [i Carolina ai scrierilor mele, v`zând c` sunt n`scut la nu fac analiz` psihologic`. Vorbesc despre — E[ti un prozator discret autobiografic, Ilica [i Florin B`nescu) s-a numit Valeriu{iria, s-au gr`bit s` m` fac` urma[ al acestui oameni [i despre întâmpl`ri din via]a lor. [i nu afl`m prea multe despre via]a autorului Râpeanu. Dânsul, în calitate de director al mare prozator român. Acuma, cum s` spun, Continuare \n pagina 12 orizont 9 www.revistaorizont.ro CONTURcontur
IOAN VULTURUN ITINERAR IMAGOLOGIC De la Est spre Vest. Priveli[ti literare nesc, inclusiv cel avangardist. Dou` sunt mo- a lipsi unele accente critice, mai ales atunci europene*, unul dintre volumele recente ale mentele cheie - a[a cum demonstreaz` Mircea când e vorba de asem`n`ri cu st`ri de lucruri istoricului [i criticului literar Mircea Popa Popa - care vor marca rela]ia dintre scriitorul din patria vizitatorilor. este în opinia autorului ei o carte de literatur` italian [i literatura noastr` : publicarea în Pe lâng` aspectele care ]in de român` [i str`in`, ce mizeaz` pe "punerea român` în ziarul "Democra]ia" din Craiova descoperirea, receptarea [i asimilarea în în eviden]` a unor rela]ii, similitudini [i din 20 februarie 1909 (cu titlul Manifestul literatura român` a unor opere [i experien]e reciprocit`]i literare [i culturale, altfel spus, viitorimii [i cu o prezentare) a actului fondator literare europene, Mircea Popa se ocup` cu pe o abordare comparatist`. al acestei mi[c`ri de avangard`, Manifestul aceea[i aplicare [i competen]` de mai multe `r` a se raporta explicit la teorii futurist, ce ap`rea în aceea[i zi în ziarul Le crea]ii literare române[ti care au fost traduse de acest fel, putem observa c` Figaro din Paris [i vizita lui Marinetti în Ro- în diverse limbi . "Miori]a" în ladin` investiga]iile pe care le mânia la invita]ia Asocia]iei Cultura italo - semnaleaz` versiunea în aceast` limb` parcurgem fac apel la un alt mod român` [i a Societ`]ii Scriitorilor Români. neolatin` a celebrei balade, fapt necunoscut de a Fgândi Fcomparatismul literar sau cultural, Ecourile Manifestului în presa literar` [i apoi de speciali[tii în folclor, în timp ce, un alt eliberat de obsesia influen]elor care a dominat în programele revistelor de avangard` de la articol, "P`durea spânzura]ilor" în limba turc`, mult` vreme în acest domeniu. Mircea Popa noi, de[i sunt analizate succint, ofer` cititorului prezint` apari]ia la o editur` important` din pune accentul pe reconstituirea contextelor o imagine concludent` asupra programului Istanbul – în 1942 – a romanului lui Rebreanu, în care opere, scriitori, apar]inând unor futurist [i a implica]iilor sale. Vizita din mai în traducerea lui Ziya Yamac, un tân`r literaturi europene ajung s` suscite interesul 1930, când Marinetti ]ine trei conferin]e (Futu- profesor originar din Silistra. Hugo von în spa]iul literar [i cultural românesc sau, în rismul mondial, Arta plastic` italian` [i Litera- Hofmannsthal [i Vitor Eftimiu reconstituie sens invers, crea]ii din literatura noastr` intr` tura italian` modern`), când se organizeaz` ceea ce autorul nume[te "o adev`rat` prietenie în aten]ia unor reprezentan]i ori institu]ii un banchet în onoarea sa, se scrie despre el, literar`", evocând momente semnificative care culturale str`ine. Receptarea în spa]iul e intervievat reprezint` "apogeul gloriei" lui au contribuit la închegarea ei. E vorba de Teatrului din Berlin în leg`tur` cu montarea autohton a unor scriitori de vârf din câtevaMarinetti [i a futurismului în România. montarea impresionant` a piesei Elektra de piesei N`pasta, tradus` de ea în german`, literaturi europene – Petöfi la români, Lenau Receptarea unor personalit`]i precum cele Hofmannsthal, realizat` de Victor Eftimiu pentru a fi reprezentat` pe scena acestui teatru. în receptarea literaturii române, Giuseppe amintite are ca pandant studierea rela]iilor la Bucure[ti (în stagiunea 1920/21) [i de Citând o m`rturie a Mitei Kremnitz – proasp`t Ungaretti în spa]iul literar românesc, F.T cu câteva literaturi din proximitatea noastr` prefa]a scris` de poetul [i dramaturgul austriac expatriat` dup` moartea în 1897 a so]ului Marinetti [i avangarda româneasc`, Emile - bulgar`, slovac` [i ceh` sau cea din spa]iul le piesa Prometeu a scriitorului român, ap`rut` s`u, doctorul Wilhelm Kremnitz, medicul Verhaeren – poetul ora[elor "tentaculare" etc., ex-Iugoslaviei. Dintre acestea, Contacte în traducere german` la editura Insel Verlag curant al regelui Carol I - în care aceasta – îi dau prilejul autorului s` identifice culturale româno-slovace e un studiu (1927). Pe acest fundal, Mircea Popa ne ofer` spunea c` "a devenit prea românc` pentru a momentul apari]iei la noi a interesului fa]` documentat [i dens, care retraseaz` pluralitatea un remarcabil breviar al inter-rela]iilor putea s` tr`iasc` în str`in`tate", sim]indu-se de opera acestora, traducerile care s-au f`cut de forme de rela]ionare [i transfer cultural teatrului de la noi cu cel austriac [i cel german în propria-i ]ar` "o exilat`", Mircea Popa în reviste [i volume, comentariile critice (vizite, asocia]ii, stagii de cercetare, lectorate, în perioada interbelic`. noteaz`: "Iat` cuvinte care o fac pe Mite generate. Foarte solide documentar, cu studii lingvistice, folclorice, traduceri literare ` mai amintim din aceast` Kremnitz a noastr`, o scriitoare [i o informa]ii provenind dintr-o mare diversitate etc.), insistând asupra rolului pe care l-au categorie de abord`ri privitoare traduc`toare care apar]ine în aceea[i m`sur` de surse, multe uitate sau ne[tiute, studiile avut câteva personalit`]i culturale de la noi la destinul extern al unor opere culturii germane [i culturii române." E o amintite reu[esc s` configureze cu acurate]e sau din Slovacia [i Cehia, printre care Horia apar]inând literaturii române [i aser]iune la care nu se poate decât subscrie. [i pertinen]` etapele recept`rii, valen]ele operei Petra – Petrescu, Ovid Densu[ianu, Silviu medalionul consacrat scriitoarei [iSS rivite în ansamblul lor, studiile sau ale contextului care au influen]at op]iunea Dragomir, Traian Ionescu – Ni[cov, Jan Urban traduc`toarei Mite Kremnitz (Date noi despre [i articolele din volum, v`desc pentru un autor sau altul, calitatea diverselor Jarnik, abatele Zavoral, Jindra Huœková, Mite Kremnitz ). Portretul creionat pe baza o economie cu numeroase traduceri, efectul lor asupra literaturii române. Libu[a Vajdová [.a. amintirilor sale, a articoleleor ce i-au fost simetrii între aspectele recept`rii În cazul lui Petöfi, de exemplu, ni se ocalizarea pe aspectele privitoare dedicate (de Slavici [i al]i autori), a unor [i cele PPale comunic`rii, punând astfel în lumin` restituie "istoria" traducerilor [i comentariilor la receptarea unor scriitori sau documente donate de un str`nepot, aflate acum dimensiuni esen]iale ale unui amplu proces, stârnite de opera sa, începând cu numeroasele literaturi gliseaz` în direc]ia unei la Biblioteca Central` Universitar` "Lucian datorit` c`ruia literatura român` a ajuns s` t`lm`ciri ap`rute în diverse reviste, continuând abord`ri imagologice, devenind Blaga" din Cluj-Napoca, este nuan]at, intre în dialog cu alte literaturi [i culturi cu cele semnate de {t. O. Iosif, Octavian Goga, dominant` în cercet`ri ca: FF Italia v`zut` de comprehensiv, [i, pe bun` dreptate, elogios. europene. Mircea Popa întreprinde o veritabil` Emil Giurgiuca, Eugen Jebeleanu etc. c`l`tori români din Transilvania sau Încerc`rile sale literare, monografiile dedicate "arheologie" literar` [i cultural` pentru a Referitor la aceste traduceri [i mai ales la Descoperirea Spaniei . Prima dintre ele regelui Carol I [i reginei Elisabeta, identifica cele dintâi întâlniri cu anumite opere cea a lui {t. O. Iosif - autorul primei culegeri reconstituie pe baza însemn`rilor publicate, numeroasele traduceri în german` din poezia sau autori, tentativele de traducere sau din opera poetului maghiar (Apostolul [i alte c`l`toriile întreprinse de mai mul]i intelectuali lui Eminescu ( prima transpozi]ie într-o limb` exegez`, restituind cu pasiune [i rigurozitate poezii, 1896), care s-a epuizat foarte repede, ardeleni în Italia. Referindu-se la str`in` a unora din poemele acestuia), din situa]ii, contexte care au creat tot atâtea pun]i ceea ce l-a determinat s` editeze o nou` circumstan]ele [i datele acestor c`l`torii, proza lui Slavici, Odobescu, Iacob Negruzzi, de leg`tur`, confluen]e semnificative între culegere cu titlul Poezii alese (1897) - Mircea locurile vizitate, mobilul lor, autorul subliniaz` Nicu Gane etc., fac din Mite Kremnitz o literatura român` [i alte literaturi. Popa noteaz`: "Cu toate c` ulterior Goga ape bun` dreptate ceea ce s-ar putea numi ambasadoare a literaturii [i lumii noastre, ______realizat echivalen]e cu valoare de unicat, iar func]ia lor identitar`. În esen]`, c`l`toriile competent`, devotat` [i extrem de eficace. * Mircea Popa, De la Est spre Vest. Eugen Jebeleanu a oferit variante interesante, în aceste locuri ale str`mo[ilor latini, într-un St` m`rturie în acest sens [i coresponden]aPriveli[ti literare europene, Cluj-Napoca, traducerile lui {t. O. Iosif r`mân incomparabile spa]iu originar care impune prin trecutul s`u, sa din 1901 cu Paul Lindau, directorul Editura Eikon, 2010. ca muzicalitate [i fior romantic, de neegalat." prin magnificien]a sa reprezint` o form` de Lenau în receptarea literaturii române, cult cu multiple valen]e (militant-na]ionale, o comunicare prezentat` la simpozionul de culturale, cathartice etc.). Modelul menit s` la Viena ( 2002) prilejuit de bicentenarul comunice experien]ele încercate în acest spa]iu na[terii, este o demonstra]ie sintetic`, îns` perceput ca edenic de mai to]i cei care îl str`bat conving`toare, bazat` pe receptarea de care e configurat de celebra lucrare Peregrinul s-a bucurat în critica de la noi (Ilarie Chendi, transilvan a lui Ion Codru Dr`gu[anu. E vorba Traian H. Pop, Adam Müller Guttenbrunn, de recursul la o formul` epistolar` care Annemarie Podlipny [.a.) poetul austriac. reu[e[te s` transmit` ceva din unicitatea Printre factorii care au stimulat traducerea efectelor produse de întâlnirea cu excelen]a [i interpretarea operei sale e amintit` na[terea naturii, civiliza]iei [i artei din locurile vizitate. poetului pe meleaguri b`n`]ene, punerea în Descoperirea Spaniei este un încânt`tor paralel a poeziei sale cu cea a lui Eminescu, eseu al întâlnirii indirecte, mai întâi, apoi o anumit` consubstan]ialitate între poezia sa directe cu spa]iul [i lumea iberic`. Mihail [i tectonica de adâncime a spiritului vremii. Kog`lniceanu,Vasile Alecsandri, V.A. e[i este un studiu mai vechi, Urechia, O. Goga, Liviu Rebreanu, Mihai iar între timp au ap`rut pe Tican-Rumano, Adrian Marino sunt câ]iva aceea[i tem` numeroase alte dintre românii care ajung s` viziteze sau s` cercet`ri, F.T. Marinetti [i tr`iasc` un timp în Spania, oferindu-ne o avangarda DDromâneasc` î[i p`streaz` tot intere- viziune plural` asupra acestei ]`ri, viziune sul, datorit` atentei analize a dialogului dintre în care prevaleaz` aprecierile superlative ini]iatorul futurismului [i mediul literar româ- privind cultura [i specificul lumii iberice, f`r` orizont www.revistaorizont.ro 10 CONTURcontur
AEROGABRIELA GL~VANAERODREAMSDREAMS Aerobiciclete, cel mai recent volum al anatomiei unui sentiment încep ramifica]iile ca dintr-un vechi film, etern acela[i. "Aceast` lui Bogdan O. Popescu, ap`rut la editura complexe ale rela]iilor de profunzime dintre biat` dragoste a noastr`" revine ciclic, ca Brumar în 2010, sus]ine frumuse]ea tandr` eu [i realitate. F`r` a l`sa istoriile trecuteo poveste mereu rescris`, irizat` uneori de a elegiei prin imagini (inspirat realizate de sau inocen]a pierdut` s` devin` factori luminozitatea spectral` a nostalgiei. Mihai Zgondoiu) [i rolul inegalabil al poeziei subversivi în procesul amoros, poetul pare Con[tiin]a destr`m`rii [i a perisabilit`]ii în art` cu un entuziasm rar întâlnit. Având sedus, în acest volum mai mult decât în cele sentimentelor poate fi atât semnul unei un debut aflat sub influen]a optzecismului, precedente ([i aici se disting Leul de dup` lucidit`]i salvatoare, cât [i al unei neputin]e Bogdan O. Popescu [i-a conturat în timp extravagan]e (2002) [i Ma[in`ria de uitare a r`mâne în echilibru cu banalul inevitabil un spa]iu de crea]ie propriu, un limbaj poetic (2004)) de o triste]e aristocratic`, expus` al existen]ei în doi: "]i-aduci aminte de remarcabil [i cu totul aparte, ritmuri, în detalii atent conturate, ca de filigran: cuvintele atât de frumoase/ pe care ni le-am sonorit`]i [i asocieri semantice originale [i "avionul acesta, cu care zbor, nu va ateriza spus la restaurantul de stridii [i [ampanie/acest joc al disimul`rii cedeaz` în fa]a mizei surprinz`toare. Primul s`u volum, "La niciodat`./ [i nici norii nimbus v`l`tuci]i din barcelona, de pe str`du]a/ pe care numai ultime, aceea de a surprinde pe retina revedere, prin]es`" (Editura Vinea, 1995), prin privirea mea nu vor mai disp`rea./ nu tu [tiai s` ajungi?/ ei bine, se pare c` nulimbajului poetic inexprimabilul, inefabilul publicat dup` dou` colabor`ri la antologiile va ploua [i nu va fi nici vreme frumoas`./am avut nevoie de ele."(nostalghia) [i memoria clipei. Ea era frumoas`, un poem "Cântecele arca[ului" (Albatros, 1987) [i iar tu vei a[tepta la aeroport un timp, apoi Ironia, mereu ascu]it` spre interior, poate impecabil estetic [i stilistic, este, în acest "{apte stele în c`utarea unui cer" (Litera, vei plânge pu]in/ dup` care î]i vei drege da iluzia unei nobile indiferen]e, acronimul sens, o re]ea de semne [i revela]ii în care 1988), semnaleaz` o eliberare treptat` de vocea [i te vei m`rita." (a[teptare) Când "bop" revine, jovial sau meditativ, ca semn se reg`sesc Nichita St`nescu [i poe]ii inerenta anxietate a influen]ei, conturând are consisten]` real`, apropierea presupune al unei identit`]i ambigue, mai u[or de optzeci[ti, dar [i starea, plin` de mister [i un veritabil aerodrom de pe care scriitorul simetrie [i armonizare, o contopire atât înasumat – "în mod nea[teptat, chiar pe mine, gra]ie, ce transform` poezia într-un sim] unic, î[i va lansa, în diferite etape, "ma[in`riilesim]uri, cât [i în reprezent`ri abstracte: "eu pe irezistibilul bop/ m` cucerise[i cu pozi]iile perfect [i suficient: "ea era nemilos de de uitare", de iubire [i de zbor. sunt îndr`gostit de ce spui, sunt lipit de tale de zei]` kali"(aerobiciclete) – îns` tot frumoas`, cel pu]in cu noi, poe]ii". Medic neurolog de prestigiu, Bogdan cuvintele tale/ destr`mat de aromele tale/ O. Popescu face parte din categoria, nu noaptea v`d tinere]ea ta f`r` de leac/ în care tocmai numeroas`, a oamenilor de [tiin]` se scutur` ur[ii [i se retrage mareea/ unde implica]i în cultur`, cu o carier` literar` nimeni nu poate dormi." ( o prostie) TIMI{OARA CITE{TE coerent`, atent cultivat`. Prin asumarea Autenticitatea viziunii se verific` îns` în Libr`ria Cartea de nisip a fost, \n 18 martie, gazda lans`rii volumului de poezie acestui dublu rol, autorul nu atrage un pariu intensitate, iar tensiunea erotic` subjug`, Aerobiciclete, de Bogdan O Popescu. Despre volum [i autor au vorbit criticii literari riscant. Dimpotriv`, având avantajul unei cu o voluptate aproape violent`, continente Florina P\rjol [i Marius Chivu. Moderatorul \ntålnirii a fost poetul Robert {erban. naturi fundamental solare, Bogdan O. întregi din lumea perceptibil`: "erai o fiar`, Bogdan O. Popescu este doctor \n [tiin]e medicale (Universitatea de Medicin` [i Popescu oscileaz` între dou` lumi autonome, moraki mu/ erai o fiar` cu gheare [i col]i Farmacie "Carol Davila", Institutul Karolinska, Stockholm, Suedia) [i [ef de lucr`ri la în care g`se[te, în propor]ii variabile, îns`când te-am întâlnit./ când te înfuriai, mârâitul Catedra de Neurologie a Universit`]ii de Medicin` [i Farmacie "Carol Davila" Bucure[ti. cu aceea[i efervescen]`, doze echilibrate de t`u înfiora universul/ [i dresa to]i b`rba]ii/ Este purt`torul de cuvånt al Spitalului Municipal Universitar din Bucure[ti. satisfac]ie [i libertate. pân` [i stelele închideau, de fric` ochii." A mai publicat urm`toarele volume: La revedere, prin]es`, editura Vinea, 1995, Biografia se impune, înc` de la primul (vignette(erai o fiar`...)) carte distins` cu Marele Premiu "Ion Vinea" pentru debut literar; Marf` (antologie text al volumului de fa]`, ca un reper esen]ial În caligrafia elegant` [i temperat` a colectiv`, \mpreun` cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Ghergu] [i Dan – "scot tot ce am în neseserul existen]ei mele: vignettei (stil, manier` de expresie poetic` Ple[a), editura Salut, 1996; Poemul de gard`, editura Celsius, 1999; Pisica neagr`, amintirile, obiectele, oamenii - care încep original`, specific` autorului) se suprapun, pisica moart` (\mpreun` cu Traian T. Co[ovei), editura Crater, 2001; Leul de dup` s` pluteasc` în imponderabilitate/ atingându- polifonic, voci [i aluzii din trecut [i prezent, extravagan]e, editura Cartea Romåneasc`, 2002; Ma[in`ria de uitare, editura Na]ional, se/ ca într-o navet` spa]ial` cu pere]i albi / "detonând" senza]ii [i developând imagini, 2004; Poeme \n loc de tutun, editura Brumar, 2007. unde apa ia forma unei sfere" (preg`tirea pentru scris) - f`r` a limita îns` perspectiva crea]iei la dinamica unei vie]i spectaculoase prin contactul direct cu limita – poemul Simplu exprim` limpede [i tulbur`tor firescul SEMN DE CARTE de neaccepat al mor]ii: "moartea vine simplu, cu lucrurile pe care le avem noi la îndemân`". FLAVIA TEOC Poezia devine expresia unei tr`iri depline Într-un interviu din 1979, Mircea Eliade vorbea despre vidul de spaim` [i cutremurare. Datorit` ei, Yerutonga îl vede pe în momentul în care sublimeaz` plonjarea creat de desacralizarea raporturilor umane, pe care fiecare dintre Dumnezeu în vis ("avea pielea alb` [i p`rul de culoarea p`rului curajos` în apele mereu nelini[tite ale noi încearc` s`-l umple cu diverse solu]ii, evitând îns`, în modt`u de foc, era înalt de nu înc`pea în colib`"), datorit` ei Yerutonga, dragostei. Aici, Bogdan O. Popescu paradoxal, izvoarele propriei religii. Solu]iile erau diverse, de marele st`pân al insulei, devine din ce în ce mai nesigur, dezarmat dovede[te abilit`]i de crea]ie impresionante la mi[c`rile yoga, la moda hippie [i de la obiceiurile nordului[i însp`imântat ("Yerutonga se încurc` în explica]ii pentru prima [i un imaginar poetic pe m`sura nuan]elor p`gân, la c`ut`rile civiliza]iilor primitive. În "Poemele pentrudat`/[i pove[tile spuse de fluierul b`trânului vraci nu/mai aveau intempestive a metaforelor ce-l definesc. Yerutonga", Hanna Bota acceseaz` limbajul lumilor trecute, nicio putere de a dezlega misterele de alb [i negru [i alb/acum Prins într-o perpetu` c`utare a "sensului plonjând, cum ea îns`[i m`rturise[te, în copil`ria umanit`]ii, îns` insula str`bunilor lui p`rea neînsemnat`/.../ p`rea c` în curând c`l`toria poetei în Vanuatu - "]ara de dincolo de cuibul soarelui" iubirii", poetul î[i rezerv` privilegiul de a va fi înghi]it` de spiritul cel r`u al rechinului"), iar spre finalul nu este rezultatul unei crize spirituale, nu are toate ingredientele nu alege definitiv, ezitând între distan]` c`r]ii descoperim un Yerutonga care î[i recunoa[te starea de creatur`, unei experien]e religioase, ci, la prima vedere, se aseam`n` cuumbra unui alt sentiment, al celui de mysterium tremendum, al contemplativ` [i participare. Uneori o plutire epopeile asiro-babiloniene în care episoadele dedicate iubirii se tainei înfrico[`toare. Satul alearg` pe urmele lor, cu toat` istoria calm` printre forme [i spa]ii, alteori un ofer` cititorului cu virtu]ile unei desc`tu[`ri instantanee [i [i to]i zeii, pentru c` "Yerutonga f`cuse sacrificiul cel mare/furase maraton nebun al senza]iei corozive, ritualul tulbur`toare. "Vanuatu e visul cu care am crescut prin[i împreun` pietrele pentru îngropare/ca nici vraciul nici preotul cel pl`pând iubirii e mereu provocator: "a[a ai [tiut tu de placenta mamei", iar Yerutonga este "omul descoperit în insulele nici el [i nimeni de-aici înainte/s` nu se mai închine pietrelor de s` vii, dintr-o dat`/ ca [i cînd un gol din Hebride din Pacificul de Sud", b`rbatul ancestral pentru care banan` de yum de taro sau pe[te c` dumnezeu a creat omul dup` via]a mea te-a absorbit/ e deja prim`var` toate au o inexplicabil` inocen]`. chipul [i propria-i asem`nare (...) îi ar`tasem citind împreun`/ oricum, nu mai putem face altceva/ suntem Poemele pentru Yerutonga spun o poveste veche, urmânddin biblia bilingv` scris` în limba bislama [i englez`...". bucuro[i, râdem [i ne s`rut`m, nu mai putem etapele unui fir narativ în care femeia alb` devine element Citite în aceast` cheie, poemele pentru Yerutonga spun povestea fugi/din propria noastr` întâmplare, din civilizator. Ea gust` din fructele pomului cunoa[terii (arboreleomului natural smuls prin iubire [i cunoa[tere din calmul suveran glezna aceasta frumoas`/ a existen]ei, pe de cocos devine pentru Hanna - femeia-arhetip "un fruct al [i pacea certitudinilor sale primare. Extrase parc` din limbajul tocuri înalte/ la care privim extazia]i ca pu[tii, cunoa[terii" din care bea seva lipicioas`: "s`rutam [arpele ancestral, cuvintele Hannei Bota contureaz` imagini în tu[e dense pentru prima oar`/ de[i [tim pe dinafar` lipindu-mi gura de gura lui"), ea cucere[te insula pas cu pas punând în care for]a teluric` alimenteaz` vigoarea fluxului poetic. oasele, tendoanele [i pielea/ sentimentelor st`pânire nu doar pe universul cunoscut, ci [i pe inima lui Yerutonga. ______care ne sfâ[ie" (de dragoste). În cele din urm` femeia alb` devine cutia de rezonan]` prin care Hanna Bota, Poeme pentru Yerutonga, epistole exotice din În aceast` "cunoa[tere" pe dinafar` a Yerutonga îl cunoa[te pe Dumnezeul Vechiului Testament, n`sc`tor Vanuatu, Editura Brumar, 2010 orizont 11 www.revistaorizont.ro CONTURcontur
DOCLINIANA GHEORGHE JURMALUI DOCLIN Cînd Mihail Sadoveanu împlinea 50 de suprimarea sentimentalismului romantic sau ani, el publica a 49-a [i a 50-a carte. Cezarroman]ios (care, totu[i, alc`tuie[te unul din Petrescu spunea atunci c` un scriitor nu poate straturile de profunzime ale crea]iei fi s`rb`torit mai frumos decît publicînd o carte. docliniene). Astfel c` de la baladescul de Poetul Octavian Doclin (n. 17 februarie 1950) rezonan]` folcloric` (tip DagmàrDagmàr), el evolueaz` a înv`]at bine aceast` lec]ie, reu[ind, voluntar, spre poemele de medita]ie despre via]`, s` comunice publicului momentele importante dragoste [i moarte (gen Întîlnire nocturn` cu ale biografiei personale prin editarea unor Gassenheimer, arhivarul [ef, memoria lumiilumii), c`r]i. Recent a tip`rit volumul Doclinian` adesea preluînd sau ocultînd mesaje religioase, (55+5 poeme) –(55+5 poeme) – Editura Dacia XXI, Cluj- personaje [i simboluri biblice. Spre deosebire Napoca, 2010, cu care atrage aten]ia c` a trecut de confra]ii s`i acapara]i de experien]ele pragul celor 60 de ani. Este a 34-a carte aexclusiv formale, Doclin caut` profunzimile, poetului re[i]ean. într-o rela]ie transcendental`, angajînd un Volumul la care ne referim reia de fapt dialog mai mult ori mai pu]in vizibil cu o culegere ap`rut` cu un lustru înainte – 55 divinitatea. Or, fie [i numai din acest unghi de poemede poeme (Modus PH, Re[i]a, 2005), de vedere, sesiz`m un permanent joc cu amîndou` fiind antologii, dup` o practic` amoarteamoartea – obsedant în poezia lui O.D. –, dar autorului ca dup` un anumit interval s` angajat în dubletul s`u ini]iatic, adic` o recapituleze drumurile parcurse. De altfel, permanent` [ans` de rena[tererena[tere, de înnoire, rostul antologiilor este [i acesta, de recitire, de înviere, de mîntuire. Sacralitatea ilumineaz` de odihn`, de privire sintetic` asupra unei brusc, de[i nu e vizibil` oricînd. Poezia nu teme, a unui autor [i a direc]iilor sale. A[aare, în consecin]`, numai un nivel al ochiului de pild`, volumul Locomotiva [i vrabia exterior (ar trebui mult analizat` obsesia (Palimpsest, Bucure[ti, 2006) este o antologie ochiului/privirii în versurile lui O.D.), ci [i sentimental` realizat` de poetul Ion Cocora, al ochiului l`untric sau al celui de-al treilea cu prefa]a lui Mircea Martin. Materialul este ochi. Exist`, adic`, un nivel vizibilvizibil [i unul împ`r]it tematic, dup` preferin]a editorului. ascunsascuns în jocul de-a Poemul, Poema, Cortul Mai încoace, S`la[e în iarn`S`la[e în iarn` (antologie Poemei, Cuvîntul, Punctul etc.: "Poetul gîndi alc`tuit` de Lucian Alexiu, la Editura c` e bine s` mai/ ridice o Cas` din acela[i Anthropos, 2010) este o interesant` restituire, material/ dar mult mai ascuns vederiimaterial/ dar mult mai ascuns vederii" à rebours, în ordine invers`, o întoarcere (Pseudo–fabul`Pseudo–fabul`). Sau cum zice în alt` parte: înapoi, dinspre poemele de azi spre începuturi, "am ]inut ascuns`ascuns`/ imaginea real` lucrat` în în 30 de trepte, dinspre AquariusAquarius - 2009 spre filigranfiligran,/ a mor]ii, pe care voi n-a]i ajuns s-o Nelini[tea purpureiNelini[tea purpurei - 1979. {i acest volum cunoa[te]i." (Praf [i pulberepulbere). De altfel, destul este blindat de o prefa]` semnat` de Gheorghe de frecvent este invocat` "fa]a nev`zut` a VIVISEC}II ÎNTR-UN Grigurcu, unul din cei care au vegheat cuvîntului", alteori "cuvintele de prisos începuturile (or`dene) ale poetului re[i]ean. ascunse/ abil ca un lucru furat/ în poem". SUFLET (În logica proiectului, totu[i prefa]a ar fi trebuit Poetul însu[i se dedubleaz` v`zut-nev`zut: s` fie postfa]`.) "Fiindc`, iat`, de-acum/ fiin]a mea va sta tot LAVINIA IONOAIA Noua carte, la care ne oprim – Doclinian` mai întreag`/ sub semnul stelelor c`z`toare./ Am strigat dup` mine, volumul de poezii al ar`dencei Sanda Maria Deme, propune (55+5 poeme)poeme) – înmul]ind cu înc` 55 antologia Voi l`sa pe cerul amintirii voastre/ doar o cititorului obligat s` pozeze în degust`tor al noului val de experien]e poetice anti- orice anterioar` de 55 de poemepoeme, selecteaz` texte singur` dîr` de lumin`./ M` ve]i c`uta, unii[i aproape oricum, o incursiune în zona unui lirism recuperator al unor formule [i st`ri din toate etapele de crea]ie, începînd cu ner`bd`tori, al]ii nep`s`tori,/ chiar printre apropiate de firescul din fiecare dintre noi. Cartea începe ca un traseu ratat al cunoa[terii, debutul din revista [colar` Vîrste c`r`[eneVîrste c`r`[ene, aceste litere, agresîndu-v`./ Eu voi sta lîng` din perspectiva unui eu feminin dedublat: "Am strigat dup` mine / dar nu m-am auzit". apoi Ritmuri din ]ara lui Iovan IorgovanIorgovan – o ele, ascuns ca-ntr-un nor./ De-acum nev`zut. De altfel, feminitatea este supus` în majoritatea textelor poetei unor fr`mânt`ri intense, culegere local` reprezentativ` pentru poezia Voi, auzindu-m`./ {i uite-a[a începem o via]` de multe ori cu efecte surprinz`toare în planul expresivit`]ii: "cineva alearg` pe câmpia Banatului de munte în 1970, iar dup` aceea nou`./ Tot împreun`." (F`r` titluF`r` titlu). Astfel memoriei mele, / pân` la ziu` mai sunt o mie de ani / [i pân` la mine mai sunt o mie de culegerea de 7 poe]i Uneori zborul, Uneori zborul, care a analizat`, înnoirea trece din planul formei nop]i, / b`rba]ii mei î[i pierd min]ile, adorm mereu pe [olduri sp`late de apele lunii". dat [ans` zborului unor tineri din vestul ]`rii literare în plan spiritual, ca înviere, ca na[tere (Rusalca, p.5). precum Gheorghe Azap, Olga Neagu, Vasile din noudin nou, aceasta fiind menirea Poetului [i a Eul traumatizat de fric` inventariaz` de-a valma experien]e la îndemân`, în încercarea Versavia etc. Selec]ia din celelalte plachete Poeziei. disperat` de refacere a unui sens, a unei posibilit`]i, a unei promisiuni [i este nevoit s` personale urmeaz` aceea[i curgere Evolu]ia poetului nu este liniar`, dar se constate cu oarecare deta[are (singur` compensare la finalul unei aventuri a sinelui) "cât` cronologic` a apari]iilor pîn` în momentul observ` un fel de eminescian` dialectic` a foame de Soare se ascunde în sângele meu". Ambiguitatea de gen, particularitate a poeziei de fa]`. Un bogat aparat biobibliografic amintiriiamintirii [i visului amintiriiamintirii, dintre trecut [i Sandei Maria Deme, permite o accentuare a lirismului pe de-o parte, dar [i o coagulare completeaz` util nu doar spa]iul tipografic proiec]ia viitoare, precum chiar în titlul unuia a confesiunilor pe o singur` ax`, a interiorit`]ii problematice, specific umane. Gustul singur`t`]ii ci [i cunoa[terea autorului. din volumele poetului: Metafore gîndite-n declan[eaz` Un r`zboi [optit între eu [i "toate mor]ile pe care nu le-ai visat" (p.7). Tumultul Avem imaginea evolu]iei lui Octavian stil pentru cînd voi fi copilcopil. Se sugereaz` aici interior se descompune în factori primi: "Azi m` prefac în lacrim`". (p.8), iar tandre]ea Doclin dinspre un romantism naturist, cu nu numai amintirea copil`rieiamintirea copil`riei (din trecut), sugerat feminin` ofer` protec]ie, într-o nevoie intens`, dar re]inut` în expresie, a reciprocit`]ii. flori [i fluturi, specific genera]iei 70, spre o ci [i proiectarea unui viitorviitor în care paradisul Poezia Sandei Maria Deme reu[e[te atunci când expresia este stilizat`, tr`irile sunt sugerate poezie autoreferen]ial`, cu puncte comune copil`riei este în fond capacitatea artistului subtil, prin analogii, abstractizate prin asocia]ii lingvistice aproape suprarealiste. În astfel optzeci[tilor [i cu delimit`ri clare fa]` de de a tr`i în orizontul mitic al copilului, de a de texte, tensiunea liric` se îmbin` cu luciditatea [i o împ`care a contrariilor, o atenuare curentele ag`]ate de ultimele mode. se sus]ine, precum Anteu, pe p`mîntul natal. a spasmelor este garantat` de atitudinea demn` a omului care asimileaz` mereu, dintr-o Descoperim teme [i formule cu care autorul Din acest punct de vedere, titlul volumului dragoste disperat` de viu: "În aer se sinucid privighetori. / La miezul nop]ii totul e lini[tit vrea s`-[i impun` profilul bine individualizat de fa]` – Doclinian`Doclinian` – se refer` atît la autor în casa noastr`. / Dou` fiin]e f`g`duindu-[i îmbr`]i[area". (Lini[tea nop]iiLini[tea nop]ii, p.23). în poezia de azi. Ca etape ar trebui s` cit`m (Octavian Doclin), cît [i la satulsatul na[terii [i Poeta opteaz` pentru discursivitate în textele sale, nu î[i fractureaz` gândurile, nu se întîi Sfîr[itul de poem,Sfîr[itul de poem, o formul` din care copil`riei lui (Doclin, jud. Cara[-Severin), teme de retoric`, singurul scop deductibil din substan]a poeziilor sale fiind acela de a se deducem un mod de lucru [i anume t`iereaspa]iul real [i imaginar la care în mod repetat diseca suflete[te, cu o îndr`zneal` crud`, specific feminin`. Dac` nu poate cunoa[te de ce "pove[tii", reducerea inventarului retoric spre [i simbolic se întoarce, în cerc, poetul. (de[i face uz de aceast` întrebare), eul trebuie s` ob]in` o desf`[urare a tuturor diagnosticelor a re]ine doar cîteva versuri expresive [i Antologia îns`[i este un astfel de cerc. De referitoare la sine. Confesiunea alunec` uneori spre un dialog simulat cu un cel`lalt, pe concluzive. O etap` imediat` este Poemul aici toate iau dimensiune mitologic`, iar unul un ton care oscileaz` între tandre]e [i ironie dureroas`, urm`rind o dinamic` proprie cuplului. scurtscurt (un volum poart` chiar titlul ÎnÎn ap`rarea din poemele finale ale c`r]ii face jonc]iunea Un alt nivel al poeziei Sandei Maria Deme, este cel al intertextualit`]ii. Motivele poemului scurtpoemului scurt) care propune aceea[i cu textul debutului, evocîndu-l pe dasc`lul mitologice (Rusalca, Ariadna), literare (Orlando, Laertios), trimiterile ca stil la poezia reflexivitate, concizie, pledoarie pentru Petru Oallde, cel care i-a vegheat începuturile a[ezat` în rim` [i m`sur` a clasicilor, la retorica romantic`, dar [i la procedeele lingvistice metafora pregnant` izbucnind din imagini poetice. În mod inevitabil, peste mitologia ale postmoderni[tilor, citatele de inspira]ie religioas` sunt plasate inteligent în spa]iul percutante. "Idealul concentr`rii" a fost pe care o construie[te în multiplele textului, autoarea nerespingând nicio surs` de poezie pe care o poate exploata. Aceast` observat de-a lungul anilor de recenzen]i, de metamorfoze ale Cuvintelor/Poemului/ alternan]` a tradi]ionalului [i a modernului în ceea ce prive[te formula poetic` denot` la Gheorghe Grigurcu la Mircea Martin. Dar Poetului, se str`vede o mitologie a spa]iului entuziasmul de început al unei poete, care asimileaz` din iubire stiluri lirice consacrate, poemele retorice nu lipsesc, ba chiar revin natal. Doclinian`Doclinian` – [i una, [i cealalt`. dar care va trebui s`-[i închege o modalitate proprie de a se exprima artistic. Mijloacele periodic (retorica, la urma urmei, este inerent` ______poetico-poietice exist`. artei cuvîntului), îns` în formule ample din Octavian Doclin, Doclinian`, Editura ______ce în ce mai atent elaborate, încercînd Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010 * Sanda Maria Deme, Am strigat dup` mine, Arad, Editura Mirador, 2009, 92 p. orizont www.revistaorizont.ro 12 REDIVIVArediviva
IPOSTAZE DUBLATE SUNTEM NI{TE COPII CLAUDIU T. ARIE{AN MARI, ÎNSINGURA}I (I) (I) Dou` importante sinteze de speciali[tilor de azi, reprezint` un foileton specialitate au reap`rut aproape concomitent, publicat ini]ial în ziarul lugojan "Drapelul", Urmare din pagina 8 s` am unele îndoieli fa]` de onestitatea [i Oare nu asta înseamn` povestire/ probitatea profesional` a autorilor acestora. la aniversarea a opt decenii de la na[tereace c`uta s` descrie un document lingvistic poveste? A povesti. A relata despre. A spune Cum s` nu pomene[ti, de exemplu, numele lui, sub semn`tura regretatului universitar pe lemn, pe care autorul (distins politician, povestea cuiva. unor scriitori ca Vasile Dan sau Gheorghe [i savant Pr. Prof. Dr. Ion Bria: Tratat de jurnalist [i memorialist) îl dorea a fi cel mai — Ce p`rere ai despre modul în care Schwartz, într-o astfel de istorie? Dar eu teologie dogmatic` [i ecumenic` (vol. I, vechi redactat în limba român`, [i anume se promoveaz` azi literatura, mai ales ceaspun s` nu facem o dram` din asta, ci s` Editura Andreiana, Sibiu, 2009, 427 p.) [ide prin 1450. Dincolo de relativitatea oric`rei tân`r`? ne vedem de ale noastre scrieri. C`ci doar Hermeneutica teologic`. Dinamica ei în demonstra]ii de acest fel, componenta — Ca s` fiu sincer, nu prea [tiu cumele conteaz`, la urma urmei. structurarea tradi]iei (postfa]` N. Mo[oiu, senza]ional` a redact`rii, bog`]ia se promoveaz` azi literatura. Adic` dup` — Înainte de a-]i mul]umi pentru acest C.-I. Toroczkai, Editura Andreiana, Sibiu, informa]iilor vehiculate [i pasiunea filologic` ce criterii. Nici cea b`trân` [i nici cea tân`r`. interviu, o ultim` întrebare. Dup` experien]a 2009, 230 p.). Discipol [i continuator al contribuie la a[ezarea unei "robuste temelii Tare mi-ar pl`cea s` [tiu de ce un autor are pe care o ai, cum ai califica psihologia P`rintelui D. St`niloae, Ion Bria (1929-2002) la constituirea stilului foiletonistic cultural parte de publicitate, de lans`ri cu confeti,românului în evolu]ia/involu]ia sa? Dar a predat teologie dogmatic` [i simbolic` în presa din Banat". Cea de-a doua apari]ie iar altul, de valoare apropiat` [i, poate, dederapajul politicii contemporane? vârst` apropiat`, r`mâne undeva într-o — Înainte de a-]i r`spunde, d`-mi voie ca [i acesta la Facultatea sibian` "Andrei semnalat` aici reînvie personalitatea statuar` penumbr` din care nu [tie cum [i când va[i mie s`-]i mul]umesc pentru c` m-ai b`gat {aguna", dar în anii '90, prelegerile de atunci a memorandistului cu studii teologice, ie[i. S` fie vorba de întâmplare, de noroc? în seam`. E reconfortant s` vezi c` cineva fiind rezumate în primul dintre volumele etnografului, agronomului [i publicistului Poate de marketing? Cred c` doar atunci are nevoie de ideile, de p`rerile tale, de tine, evocate de noi, ap`rut ini]ial în 1999. Este Dimitrie Com[a (1846-1931), denumit cu când în ]`ri[oara asta a noastr` (pe care to]i la urma urmei. Nu te sim]i singur. {i acum: vorba, cu siguran]`, de o temerar` [i reveren]` de presa vremii "apostolul o iubim, nu?) institu]ia agentului literar va C` bine zici, coane, psihologia românului competent` încercare de fixare a unor jaloane p`mântului". Men]ionat de M. Eminescu, func]iona cu adev`rat, ]i-a[ putea r`spunde în evolu]ia/involu]ia sa. Eu am avut [ansa coerente într-o materie imens`, complex`, Slavici, Goga sau N. Iorga, prezentat mai precis la întrebare. Pân` atunci... Sper s` m` nasc [i s` tr`iesc primii 6, 7 ani din îmbog`]it` mereu de noi [i noi contribu]iimonografic de teologul sibian Mircea c` nu va trebui s` ne mut`m cu to]ii la via]` într-o Românie monarhic`, apoi a venit mondiale. Cea de-a doua lucrare, înc` [i P`curariu în 1981, acest membru de onoare Bucure[ti (mai ales c` mie nu-mi place ora[ul peste noi t`v`lugul comunist, sub care am mai insolit`, reprezint` cursul ]inut pentru al Academiei Române î[i g`se[te acum un `sta) ca s` fim "v`zu]i" mai des [i mai bine. stat 50 de ani, dup` care mi-a dat Domnul ciclul masteral de la aceea[i prestigioas` potrivit omagiu pentru anvergura operei [i — Cu toate acestea cred c` ai încredere zile [i în "noua democra]ie" româneasc`. în fenomenul prozei din aceast` zon` [i aiGrea povar` pe umerii bietului popor român institu]ie de înv`]`mânt superior. Cum arat` activit`]ii sale. De fapt, un documentat [i realizat o antologie fundamental` în 2007, cei 50 de ani de comunism, din care a ie[it postfa]atorii (ei în[i[i ini]ia]i în domeniu excelent album de familie girat de câ]iva Puzzle – o panoram` a prozatorilor ar`deni cu creierele bine sp`late. Lec]ia supravie]uirii de ilustrul dasc`l), marca "harismatic`" a distin[i descenden]i, care d` m`sura eroilor de azi. Care este, în continuare, [ansa prozei a înv`]at-o atât de bine, încât mul]i (prea dogmaticianului român constituie sublinierea culturali [i civilizatori ai neamului nostru, ar`dene [i care sunt prozatorii din imediata mul]i) o practic` [i ast`zi. M` gândesc la caracterului doctrinar dar nu confesionalist printre care se prenum`r`, ca rudenie din apropiere pe care mizezi? duplicitate, la admira]ia pentru cei care "se al teologiei ortodoxe moderne, precum [i partea so]iei, [i Emil Cioran. — — În Arad sunt destui prozatori buni.descurc`", la preferin]a pentru un stat social aspectul s`u profund ecumenic dar, iar`[i, Unii mai "vizibili", adic` mai publica]i prin (cel care "ne d`"), la munca f`cut` de nicidecum arbitrar sau relativist. Varianta reviste [i mai comenta]i (Florin B`nescu, mântuial`, la scara cel pu]in ciudat` a credin]ei autohtone modernizate [i Dorel Sibii – care, din p`cate, nu mai sunt valorilor, pe care o târ`[te dup` el ca pe o "agiornate" "împlete[te spiritul chinoviei printre noi - , Gheorghe Schwartz, Ion ghiulea legat` de picior. De ce se întâmpl` (m`n`stirea), liturghiei (parohia) [i Corlan, Micota, Iuliana Petrian, Dagmar Maria Anoca), al]ii, nu prea b`ga]i în seam` apostolatului (comunitatea social`), fiind de critica literar` (nici m`car de cea de astfel în stare s` ofere un aport propriu la întâmpinare). Vrând s` v`d care e starea învigorarea [i regenerarea culturii cre[tine prozei ar`dene, la un moment dat, pe ce în Europa, unde Ortodoxia a acumulat o "cai" mizeaz` ea [i încotro se îndreapt`, am întârziere de manifestare nejustificat`". O alc`tuit acea (cum îi spui tu, cam bombastic) recuperare a[adar necesar` [i bine primit`. antologie fundamental`, adic` o panoram`, (II) Tot dou` apari]ii dar din 2010, la o trecere în revist` a prozatorilor din partea fel de elegante, ne-au parvenit dinspre editura asta de ]ar`, care au cel pu]in un volum timi[orean` David Press Print: reeditarea publicat. Cred c` [ansa prozei ar`dene merge în cadrul colec]iei "Bibliotheca Banatica" în paralel (mân` în mân`) cu [ansa fiec`rui a c`r]ii din 1903 a lui Valeriu Brani[te,Brani[te, Tabla prozator din Arad de a se afirma în ]ar` [i în lume. Vreau s` spun c` în m`sura în care de la Lugoj (pref. Cri[u Dasc`lu, edi]ie [i unul, doi sau mai mul]i prozatori care tr`iesc studiu introd., Ioan David, 96 p.) [i în Arad devin "vizibili" în concertul prozei monografia semnat` de Vali Corduneanu, române[ti actuale, în aceea[i m`sur` se poate Pe an un ban, pe lun` o prun`. Dimitrie vorbi [i despre [ansa [i soarta prozei ar`dene. Com[a [i apropia]ii s`i (202 p.). Primul (III) În fine, tot o pereche de volumeCe a[tept de la prozatorii din Arad? P`i, îl text, foarte pu]in cunoscut cititorilor [i chiar recuperatorii sunt cele extrase din opera lui a[tept pe Gheorghe Schwartz s`-[i vad` dus Nichifor Crainic, Cursurile de mistic`: I. la bun sfâr[it ambi]iosul s`u proiect numit Teologie mistic` II. Mistic` german`, introd. Cei o sut` (unic în literatur`), îi a[tept pe [i edi]ie de Ioan I. Ic` jr, Editura Deisis, C`t`lin Lazurca, pe Andrei Mocu]a, pe Sibiu, 2010, 736 p. respectiv Poezia noastr` H.{.Simon, chiar pe poetul V. Leac cu noi religioas`, edi]ie, pref., note Adrian volume, pentru c` sunt autori interesan]i, care au ceva de spus în literatura român`.toate acestea, de ce nu putem ie[i din "cea]`"? Michidu]`, introd. {tefan Cârstoiu, Editura {i, s` nu uit, îl a[tept pe Florin M`du]a cuPoate pentru c` noi nu avem politicieni Episcopiei Giurgiului, 2010, 303 p. Dac` primul s`u volum de proz`. adev`ra]i, ci doar profitori. Pentru c` la noi a doua carte reproduce [apte studii pe aceast` — Ce p`rere ai despre slaba vizibilitate promovarea nu ]ine de competen]`, ci de tem` din revista "Gândirea" [i o seam` dea literaturii ar`dene în ultimele istorii literare? carnetul de partid [i de rela]ii. Or asta se aprecieri critice ale clasicilor domeniului Ne dau aceste istorii sentimentul încrederii vede c` e o boal` veche, dac` se manifesta din veacul trecut, primul tom de propor]iiîn actul critic [i în valoarea estetic`? În cea [i în parlamentul britanic, în urm` cu mai impresionante realizat de harnicul polihistor moral`? bine de 100 de ani. Zicea Mark Twain: sibian adun` pe lâng` un studiu despre — — Nu [tiu cum se face dar azi mereu"Imagineaz`-]i c` e[ti un idiot. Apoi "redescoperirea misticii în Ortodoxie în ai dreptate. Da, scriitorii din Arad nu preaimagineaz`-]i c` e[ti membru al prima jum`tate a secolului XX" [i un veritabil sunt v`zu]i prin ultimele istorii literare. Nici parlamentului. Dar asta înseamn` c` deja dosar al dezbaterilor autohtone dedicate în a lui N. Manolescu, nici în cea a lui Alex m` repet". A zis-o Mark Twain, nu am spus {tef`nescu. De ce se întâmpl` asta? Habar eu. Tr`im într-o societate bolnav`, prietene spiritualit`]ii în epoc`. Cele dou` cursuri n-am. Sigur c` scriitorul, orgolios cum e, Gheorghe Mocu]a, iar îns`n`to[irea ei noi sus]inute în anii 1935-1937 sunt apoi ar vrea s`-[i vad` numele într-o astfel de nu o vom apuca. Poate copiii, poate nepo]ii completate de teza în domniul misticii întreprindere. Care, de ce s` nu recunoa[tem, no[tri. comparate a inspiratului s`u discipol Nicolae îi poate face ni]ic` publicitate, indiferent Maldin [i de numeroase evoc`ri dac` acolo se scrie de bine sau de r`u despre Interviu realizat de semicentenare, din 1940, ale importantului el. Întâmplarea asta, cu absen]a scriitorilor GHEORGHE MOCU}A mentor gândirist. din Arad din unele istorii literare, m` face orizont 13 www.revistaorizont.ro EDI}IIedi]ii
UN SPIRIT GARIBALDIANALEXANDRU RUJA Edi]ia, realizat` simetric, cuprinde trei monograful prive[te activitatea literar`. Când înfrunte pe domnitorul Al. I. Cuza, când monografii dedicate lui Eugeniu Carada [i se face o afirma]ie de felul "Carada a fostacesta a venit la Craiova. Apoi, încetinirea trei prefe]e semnate de acad. Mugur considerat de contemporanii s`i ca un neîn- reformelor, vizita lui Cuza la Înalta Poart`, Constantin Is`rescu (Eugeniu Carada: un trecut mânuitor al penei" (p. 120) este absolut dup` dizolvarea Parlamentului, îl determin` om pentru toate anotimpurile), prof. univ. necesar s` nume[ti ace[ti contemporani, pen- pe Carada s` înceap` lupta pentru detronarea dr. Ion Bulei (Eugeniu Carada – o legend` tru a vedea la ce nivel de apreciere se potlui Al. I. Cuza. Pleac` la Paris ca s` g`seasc` vie) [i de prof univ. dr. George Virgil a[eza ace[tia. În alt` parte se afirm` lucruri sprijinitori ai noii cauze. Ajunge [i la Victor Stoenescu (La început a fost Carada). Fiecare de-a dreptul jenante, atunci când se apreciaz` Hugo, are o întrevedere cu marele scriitor, dintre cele trei prefe]e sunt în mare m`sur` c` ar fi cel dintâi critic literar. "Pentru a f`r` a atinge vreun rezultat notabil. Pe la complet`ri ale monografiilor mai ales sub sfâr[i aceste fugare note asupra activit`]ii începutul lui 1865 se reîntoarce în ]ar`. Cum semnul interpret`rlor noi din perspectiva a[a de spornice pe ogorul literelor, voi aminti trebuia gândit` succesiunea la domnie, trecerii timpului. {i, fiecare insist` mai mult c` Eugeniu Carada a fost [i un talentat critic Eugeniu Carada pleac`, din nou, de data pe o direc]ie din activitatea lui Eugeniu literar. Poate cel dintâi pe care l-a avut ]ara aceasta cu Ion Br`tianu, prin Germania, spre Carada. Mugur Constantin Is`rescu se ocup` noastr`. (p. 127; subl. n. Al.R.). Ni-l [i închi- Paris, pentru clarificarea aducerii unui prin] de economistul Carada, de întemeietorul puim pe Eugeniu Carada, dac` aprecierile str`in. Abdicarea lui Cuza îi surprinde, îns`, B`ncii Na]ionale a României, relevându-i monografului ar fi cât de cât adev`rate, înîn Fran]a. Eugeniu Carada se întoarce mai meritele în acest domeniu. Ion Bulei insist` situa]ia de a discuta poeziile lui Eminescu repede în ]ar`, iar Ion Br`tianu r`mâne pentru pe figura politicianului Carada [i pe [efulsau de a face referiri la opera lui Caragiale! continuarea preparativelor. În Adunarea Ocultei, pe schimb`rile radicale de atitudine {i ne gândim pe unde ar fi trebuit a[ezat,Constituant` din mai 1866 se informeaz` pe care le-a avut. A treia prefa]` are [i oatunci, Titu Maiorescu? Via]a lor s-a despre demersurile lui Ion C. Br`tianu [i dimensiune de analiz` cultural`, pentru c` intersectat, dar literatura a r`mas fidel` celor Eugeniu Carada pentru alegerea unui aduce în aten]ie atitudinea lui Eminescu fa]` dou` genii, într-o exemplar` complemen- principe str`in care este "Principele Carol de Carada [i citeaz` mult din articolele- taritate – Eminescu [i Caragiale. Era mai Ludovic de Hohenzollern Sigmaringen, pe pentru a putea ac]iona cum dore[te el, l-a pamflet din "Timpul"; merge pe ideea profitabil pentru monograf, dac` ar fi discutat care Adunarea, la rândul s`u, îl proclam` f`cut pe Eugeniu Carada s` refuze mereu eviden]ierii specificului gândirii economice mai larg activitatea de politician [i de eco- sub numele de Carol I." demnit`]i, pe care i le-a propus Ion C. Br`tia- a lui Carada. nomist, domenii în care, într-adev`r, Eugeniu n vis al lui Carada s-a nu [i chiar de Carol I. A fost ultimul mare rima monografie (Bucure[ti, Carada a contribuit profund. înf`ptuit, numai c` pentru eveniment politic la care a participat direct. 1922) este realizat` de M. Monografia lui Constantin R`utu – un spirit garibaldian, mereu Dar, în mod sigur, avea [i perspectiva altor Theodorian-Carada, nepot de Eugeniu Carada. Omul [i opera (1836 – r`zvr`tit, acesta nu va dura evenimente importante din istoria na]ional`. sor` al lui Eugeniu Carada. 1910), (Craiova, 1944) – are aprecieri mai mult. În mi[carea antidinastic`, din care aUU Revenind la activitatea literar` a lui Este Po Pîmbinare a inten]iei de obiectivitate echilibrate. Multe afirma]ii sunt argumentate r`mas celebra Republic` de la Ploie[ti Eugeniu Carada, trebuie s` repet c` este cu afectivitatea. L-a cunoscut, evident, pe prin citate din coresponden]` [i din articolele (1870), Eugeniu Carada a avut un rol esen]ial mediocr`. {i foarte departe de excelen]a Eugeniu Carada, a stat de vorb` cu el [i, în publicate în "Românul". Monografia are o în concep]ie [i realizare. Doar c` o nesin-economic`, de ctitor [i realizator al B.N.R., lipsa documentului, pune în argumenta]ie structur` logic` pe capitole: I. Copil`ria lui cronizare a ordinelor [i o eroare a lui Can- de talentul cu care concepea texte legislative propria informa]ie. Monografia este Eugeniu Carada; II. Atmosfera politic` [i diano-Popescu au f`cut ca mi[carea nu doar la solicitarea lui Ion C. Br`tianu, de precedat` de o Precuvântare scris` la "Lugoj, social` (Unirea. Detronarea lui Cuza. Sosirea s` e[ueze, dar [i s` intre în ridicol. Oricedevotamentul [i sacrificiul cu care se arunca Palatul episcopal, la 18 august 1921". Gestul domnitorului Carol I etc.); III. Activitatea s-ar putea spune despre acest eveniment din în b`t`lia politic`. Versifica]iile ca [i scrierii monografiei nu este atât recuperator literar` a lui Eugeniu Carada; IV. Activitatea punct de vedere istoric, el a fost aruncat în dramatiz`rile sunt naive, u[or hilare, f`r` istoric, cât unul al datoriei pentru reabilitarea gazet`reasc` a lui Eugeniu Carada. Diferite comic [i derizoriu prin geniul lui Caragiale. substan]` [i f`r` nicio perspectiv` de a r`zbi adev`rului. Cunoscându-l direct, fiind în articole publicate în "Românul". V. Rolul Dup` ie[irea din închisoare, Eugeniu timpul. Este o întâmplare a timpului c` a rela]ii de familie, monografia se bazeaz` lui Eugeniu Carada în Revolu]ia de la Ploie[ti Carada va participa [i la alte evenimente, fost contemporan cu Eminescu [i Caragiale. mult pe ceea ce i-a spus Carada tân`ruluidin 1870; VI. Eugeniu Carada [i R`zboiul între care cel mai important este R`zboiulNimeni [i nimic nu mai poate recupera s`u nepot. Iar acesta cere bun`voin]a de Independen]`; VII. Eugeniu Carada la de Independen]`. La sugestia lui Ion Br`tia- credibil ceea ce au ve[tejit prin geniul lor cititorului de a-l considera credibil. În absen]a Banca Na]ional` a României [i C`ile Ferate nu, vine în Banat [i are discu]ii (la Mehadia) Eminescu [i Caragiale. documentului, mult lucruri r`mân destul de Române; VIII. Doi prieteni: Eugeniu Carada cu generalul Traian Doda, pe care încearc` ______tulburi, de ambigue. Expresii de tipul "îmi [i Ion Br`tianu. IX. Moartea lui Carada. s`-l conving` s` ia comanda armatei române. Eugeniu Carada (1836 – 1910), Editura spunea, odat`" (p. 49), "mi-a vorbit adese" Corect, autorul men]ioneaz` lucr`rile Nu cred c` modestia, ci mai ales dorin]a Institutului Cultural Român, Bucure[ti, 2010, (p. 50), "c`ci le [tiu din gura lui" (p. 50),consultate. de a r`mâne mereu liber, neangajat direct, 435 p. "mai povestea adese" (p. 51), "ne povestea Curios, cum în cele trei monografii data în am`nunte rolul s`u în campania pentruna[terii lui Eugeniu Carada apare diferit în r`sturnarea lui Carol" (p. 61), "de aceste privin]a anului, evident din neglijen]a negocieri mi-a vorbit Carada în mai multe îngrijitorului edi]iei (dac` va fi existat) sau rânduri" (p. 68), "Cu câ]iva ani înainte dea redactorului de carte. În prima monografie: la CARTEA ROMÅNEASC~ moarte, îmi zicea c` el, în istorie, va trece29 noiembrie 1936 (p. 35), în a doua: 29 NOU drept eminen]a cenu[ie a regimului noiembrie 1836 (p. 102), în a treia: 29 Br`tienist" (p. 80) sunt multe în monografie. noiembrie 18351835 (p. 271). Asemenea afirma]ii con]inând informa]ii `scut la Craiova, Eugeniu preluate oral, u[or de distorsionat în timp, Carada face [coala în ora[ul de la momentul recept`rii pân` la cel al natal; [i aici se manifest`, red`rii/scrierii trebuiesc luate cu circum- mai întâi, pasiunea pentru spec]ie. Va fi fost orgolios Eugeniu Carada, viitoarea activitate revolu]ionar`. LaNN dar de aici pân` la a se a[eza singur pe undoisprezece ani era printre cet`]enii Craiovei loc în istorie este cale lung`. Monografistul care au jurat pe Constitu]ia de la 1848. are, îns`, destule atitudini [i aprecieri Carada poate fi considerat un spirit diletante. garibaldian, un lupt`tor din stirpea A doua monografie (scris` de Mihail carbonarilor, mereu în mi[care [i ini]iativ` Gr. Roma[canu [i publicat` la Bucure[ti în pentru revolte [i conspira]ii, un permanent 1937 sub auspiciile B.N.R.) urmeaz` pentru r`zvr`tit, gata s` zdrobeasc` ce doar înainte linia activit`]ii din ]ar` informa]iile din a construit, pentru a pune altceva în loc. I- monografia lui Theodorian. Dar, este mai a cunoscut de aproape pe J. Mazzini [i bogat` prin documenta]ia epistolar`, mai Rieger, cu care a avut mai multe convorbiri ales dup` momentul plec`rii lui Carada lala Paris [i Praga. Pentru Mazzini a trecut Paris (octombrie, 1863). {i aceast` clandestin grani]a, ajungând pân` la Vene]ia monografie, în multe secven]e ale ei, estepentru a duce lupt`torilor de acolo ordinele encomiastic`, exagerat laudativ`, cu afirma]ii acestuia. Monografia lui M. Gr. Roma[canu c`rora nu li se aduc acoperire în argumente reproduce [i o scrisoare a lui Mazzini c`tre [i exemple. Nu m` refer aici la activitateaCarada. de economist a lui Carada, unde meritele Unionist convins, Carada se dedic` sale sunt incontestabile, ci la felul în careacestei cauze. Faptul nu-l împiedic` s`-l orizont www.revistaorizont.ro 14 CONTURcontur
O MEDITA}IE ASUPRA
EUGEN BUNARUISTORIEI
{tefan Ehling, la o frumoas` vârst` se- s` contamineze, cu ideologia urii [i a crimei, omanul lui {tefan Ehling niorial`, confirm` cu brio o zical`: "niciodat` con[tiin]ele a milioane de oameni. propune o lec]ie de etic`, o nu e prea târziu.'' Sau (poate) varianta: "mai Mediile în care se petrec evenimentele pledoarie pentru valorile bine mai târziu decât niciodat`...''Profesor sunt cele ale unui liceu german din Timi[oara adev`rate ale vie]ii: spiritul, Hübner, romanul pe care l-a publicat, în acelor ani, dar [i spa]iul rural al comuneicultura, munca onest`, muzica, dragosteaRR 2010, la Editura Marineasa, vine s` semna- [v`be[ti Giarmata. Cititorul va întâlni sec- care dep`[e[te barierele de orice fel (de leze, o dat` în plus, un talent real de prozator, ven]e de impact afectiv [i pitoresc deopotriv`, limb`, de etnie). Acestor valori, prin chiar în spe]` de romancier. Aceast` carte, a doua, pasaje foarte vii, pregnante, al c`ror personaj personajul care d` titlul c`r]ii, dar [i prin dup` romanul Marta publicat în 2008 la de prim-plan devine îns`[i Timi[oara, cu întreaga substan]` a c`r]ii, li se aduce un aceea[i editur`, face parte dintr-o proiectat` aerul ei interbelic, cu acele tipice reminis- adev`rat elogiu, unele fraze [i chiar pagini trilogie. În ordinea cronologic`, a perioadei cen]e – arhitectonice, dar [i ca mod de via]` vibrând, în acest sens, de o tonalitate imnic`. în care se petrec evenimentele, anii din preaj- - de sorginte imperial`. Sunt frecvente repere Nu pot fi omise [i alte calit`]i: structura ma [i din timpul celui de al doilea r`zboicitadine recognoscibile: Pia]a Crucii, Car- muzical`, compozi]ia contrapunctic`, mondial, noul roman precede ac]iunea [i tierul Elisabetin, Pia]a de Fân, Pia]a Traian, umorul, oralitatea, nota pamfletar` [i faptul tema primei c`r]i - "o contraepopee" (Cornel Opera, Parcul Rozelor, restaurantul Lloyd c` aceast` carte are o actualitate a ei, multe Ungureanu) a dramei [vabilor b`n`]eni care de pe Corso, Parcul Central [i altele. dintre situa]ii [i personaje putând fi au fost deporta]i în anul 1945 în lag`rele ensiunea [i dramatismul recognoscibile în epoci mai apropiate: cea din URSS, pentru a[a zisa "munc` de recon- acestei c`r]i se sus]in [i se a dictaturii comunist-ceau[iste [i cea a epocii struc]ie''.Profesor Hübner repune în eviden]` poten]eaz` tocmai prin [tiin]a de tranzi]ie post-decembrist` (demagogia, o for]` epic` impresionant` [i o viguroas` [i arta grada]iei, prin care {te- obedien]a politic`, compromisurile [i voca]ie a construc]iei romane[ti, pe linia fan Ehling TTsurprinde la modul viu, credibil cameleonismul personajelor, corup]ia la toate unor modele celebre: Thomas Mann, Robert în planul romanesc, procesul de rinocerizare nivelele). Cred totu[i c` romanul are unele Musil. Sigur, nu ne referim, prin aceast` nazist` al multor profesori [i elevi din liceul lungimi, care împov`reaz`, pe alocuri, apreciere, la masivitatea în sine a c`r]ii: 407 respectiv (directorul Gröber, directoarea lectura, iar, alteori, în dialoguri, mai ales, pagini. Formula epic` este una clasic`, tradi- adjunct` Suzi cea Dulce, profesorul de istorie pot da senza]ia de artificios, de ton eseistic, Profesor Hübner este în primul rând un ]ional`, în spa]iul c`reia autorul se manifest` Sturmhahn, elevul Gunesch [i mârlanii lui uneori, cu tent` demonstrativ`. roman, în care harul fic]ional are rolul lui prin omniscien]a [i omniprezen]a sa. Exist`, [.a.). Senza]ia de credibil, de ciné-verité a[ Dincolo de aceste reticen]e [i dincolo bine dirijat de autor. Dar este [i o medita]ie fire[te, [i voci narative secundare, ilustrate spune, se insinueaz` [i prin faptul c` autorul, de cheia unei lecturi (posibile) a c`r]ii caasupra istoriei [i a ravagiilor r`zboiului, un de personajele romanului, toate îns` în trena în virtutea unui bun sim] al perceperii realu- document de importan]` istoric`, sociologic`, posibil avertisment împotriva uit`rii. vocii dominante, vocea auctorial`. lui, al autenticit`]ii pân` la urm`, surprinde, odalitatea narativ` este pe acest fundal tragic al r`zboiului, în aceea a recursului la ambian]a de liceu sau în aceea a satului memorie, scriitorul aver- Giarmata, situa]ii [i momente de tizându-ne înc` din In- "normalitate", care arat` c` via]a î[i continu`, troducereMM c` acest roman nu ar fi altceva totu[i, cursul: au loc baluri, spectacole de decât suma memoriilor scrise la senectute oper`, tinerii se îndr`gostesc (idila Hansi- de c`tre autorul însu[i, Hansi Jung, de profe- Violeta), muncile agricole î[i urmeaz`, în sie muzician, odinioar` instrumentist în or- func]ie de anotimpuri, "ritualul", mersul chestra simfonic` din Graz, Austria. Ni se firesc (vezi capitolul antologic "Seceri[ul"). propune, a[adar, o rememorare a tr`irilor {tefan Ehling este un foarte bun personajului-autor din preajma [i din timpul portretist. R`mâne memorabil, în primul rând r`zboiului. Ac]iunea romanului se deruleaz` prin portretul s`u moral, profesorul de fie în Giarmata (comuna natal` a lui Hansi), literatur` german`, Hübner, unul dintre fie, mai ales, în Timi[oara, ora[ul adoles-pu]inii dasc`li care î[i p`streaz` demnitatea cen]ei sale, al studiilor liceale, al primei sale de om [i de intelectual. Drept "r`splat`" este iubiri (pentru Violeta), dar [i al primelor trimis pe frontul din r`s`rit, unde, în final, traume existen]iale, resim]ite în atmosfera î[i va pierde via]a. Alte personaje viabile vie]ii de liceu tot mai agresat`, mai infestat` sunt cele "negative": directorul Gröber, direc- de morbul ideologiei naziste, fie ca urmare toarea adjunct`, Suzi cea Dulce, profesoara a ve[tilor tragice venind de pe frontul de de biologie, elevul Gunesch cu ga[ca lui, r`s`rit. primarul Schock, profesorul de istorie Sturm- Romanul se constituie într-o fresc` a hahn, cel care perora mereu ditirambi la vie]ii comunit`]ii [v`be[ti, în/la interferarea adresa Führerului [i care – simpl` acesteia cu via]a românilor [i a altor mino- coinciden]`!? - î[i va g`si [i el sfâr[itul, rit`]i – evrei, maghiari, romi - din Timi[oara, împ`rt`[ind soarta lui Hübner, pe acela[i din Banat în genere, în împrejur`rile istorice front din r`s`rit. În contrast cu aceste figuri vitrege amintite. Din acest punct de vedere, exponen]iale ale "r`ului", un fel de se poate vorbi despre Profesor Hübner [i manechine puse în mi[care de un angrenaj ca despre un roman al multiculturalit`]ii, diabolic, se impun, al`turi de profesorul al Banatului plurilingv. Bineîn]eles, el este, Hübner, ca proiec]ii ale binelui, ale rezisten]ei în primul rând, o pledoarie împotriva r`z-morale fa]` de procesul "rinoceriz`rii": boiului, v`zut ca un r`u suprem, nimicitor tân`rul Hansi, cu momentele sale de idealism de vie]i omene[ti [i de civiliza]ie. Nu maierotic, dar [i cu fr`mânt`rile [i reac]iile sale pu]in, pe pagini întregi, dar [i în ansamblul nonconformiste, de dezavuare la adresa s`u, romanul se constituie într-o flagelare inocul`rii, tot mai agresive, în [coal`, a virulent` la adresa xenofobiei [i, cu deose- propagandei naziste, apoi prietenul s`u, Huss, bire, la adresa antisemitismului cultivat de tat`l lui Hansi, rotarul din Giarmata, Tanti propaganda na]ional-socialist` al c`rei lider Hilde [i unchiul Karl, Violeta, m`tu[a absolut în epoc`, Führerul, Hitler, reu[ise M`rioara, profesorul de fizic` Weidenbaum. orizont 15 www.revistaorizont.ro UNIVERSunivers
americanul se dovede[te incapabil s` le în]e- leag` din punct de vedere emo]ional". Unul dintre ele ar fi, bun`oar`, faptul ca "Nimic (III) din ce se întâmpl` în Uniunea Sovietic` nu C~L~TORI scap` ochiului de ghips, de bronz, de ulei RADU CIOBANU sau brodat al lui Stalin". Ceea ce "e un lucru înfrico[`tor [i dezgust`tor." Ca peste tot pe ÎÎn Jurnal rusesc, John Steinbeck nu este, de f`cut, încât nu prea mai au timp de unde sunt purta]i, curiozitatea lui Steinbeck de fapt, un c`l`tor, ci un reporter. C`l`torul distrac]ie. Comentariu: "{i chiar dac` acest e contrariat` de astfel de detalii. Dar buna e propulsat de un geniu al deambul`rii, n-sistem îi face pe tinerii sovietici s` par` pu]in lui inten]ie nu se descurajeaz` [i pretutindeni are ]int`, nici scop explicit [i e animat de oîncorda]i [i lipsi]i de sim]ul umorului, îi face caut` s` g`seasc` explica]ii, justific`ri, un- stranie, irezistibil` chemare a dep`rt`rilor. s` [i munceasc` foarte mult." În general îns`, ghiuri concesive: "Noi nu credem c` în Rusia Reporterul, în schimb, merge în întâmpinarea Moscova nu e prea vesel`. Kremlinul, unde se pune presiune pe pictori. Dar dac` ace[tia unei realit`]i prefigurate, pe care î[i impune au petrecut dou` ore, i-a deprimat într-atât vor ca tablourile lor s` fie expuse în galeriile s-o exploreze [i c`reia nu-i dep`[e[te limitele. prin opulen]a greoaie a unei autocra]ii de stat, singurul tip de galerie care exist` El este, a[a zicând, un c`l`tor cu scop precis, seculare, încât i-au ignorat valorile artistice aici, atunci trebuie s` picteze în stil fotografic". uneori chiar lucrativ. Realitatea prefigurat` [i l-au decretat ca fiind "cel mai sumbru loc (s. R.C.) Sau, în cazul jurnali[tilor care, ca pe care î[i propune s-o exploreze Steinbeck din lume", unde n-ar mai fi revenit cu nici[i el desigur, vin aici bine inten]iona]i, dar este cea a Uniunii Sovietice într-un moment un pre]. Sunt triste [i str`zile, unde "se audse trezesc pe nea[teptate în fa]a a tot felul tulbure, imediat dup` încheierea r`zboiului. foarte pu]ine râsete [i rareori vezi oameni de interdic]ii, ceea ce le stric` starea de spirit Jurnal rusesc a fost conceput, a[adar, în urm` care zâmbesc" {i explica]ia prezumtiv`: ini]ial`, f`cându-i "s` urasc` sistemul, nu ca cu [aizeci de ani, când cortina de fier abia"Poate c` asta se întâmpl` fiindc` muncesc sistem în sine (s. R.C.), ci doar fiindc` nu-i coborâse, iar dinspre ]ara sovietelor veneau prea mult [i fiindc` trebuie s` str`bat` distan]e las` s`-[i fac` treaba." ve[ti contradictorii [i derutante, cele terifiante mari pe jos ca s` ajung` la serviciu." `l`toria n-a decurs fluent, ci nereu[ind s` compromit` aureola, recent do- `rile se lumineaz` în fine, dup` în stilul sovietic al momen- bândit`, de popor eroic, ap`r`tor [i recon- ce primesc aprob`rile a[teptate. tului, cu reveniri dup` fieca- structor al patriei. Acolo, America era deja Viziteaz` Kievul, Stalingradul re etap` la Moscova. Deci: "înfierat`" ca imperialist` [i decadent`, dar [i Tbilisi, inclusiv litoralul Moscova-Kiev-Moscova-Stalingrad-Mos-CC ru[ii înc` se d`deau în vânt dup` jazzul ei.georgian. ZZDrumurile sunt str`b`tute cu ma[ini cova-Tbilisi-Moscova. N-a fost desigur u[or, mai mul]i sunt de calitate". Steinbeck [i-a propus s` vad` la fa]a locului [i avioane delabrate, cu orare imprevizibile, cu avioanele C-47 care f`cuser` r`zboiul, În memorabilul s`u eseu cu care î[i ce se petrece [i a pornit într-acolo împreun` dar cu [oferi [i pilo]i eroici, de încredere, mereu ticsite, cu bagajele tuturor îngr`m`dite prefa]eaz` volumul C`l`torie nesfâr[it`, cu Robert Capa (Friedmann Endre Ernö, n`s- trecu]i prin r`zboi. Peste tot sunt întâmpina]i pe culoar, f`r` aerisire [i f`r` servicii de bord, Claudio Magris mediteaz` asupra condi]iei cut la Budapesta, 1913-1954), celebru fotograf [i purta]i cu debordant` prietenie [i în cinstea dup` îndelungi a[tept`ri prealabile în aero- de status viatoris, care poate defini o existen]`, profesionist, fost corespondent de r`zboi. lor se întind ospe]e pantagruelice, ale c`ror porturi, ora plec`rii nefiind niciodat` cea cu toate tipurile de c`l`torie, cu determin`rile Jurnalul e scris de aceea la persoana întâi feluri sunt inventariate de fiecare dat` cu anun]at`. La fiecare revenire la Moscova, [i specificul lor. Printre ele [i c`l`toria în plural, dar r`mâne totu[i expresia persona- con[tiinciozitate [i încântare. Ceea ce face tr`iau un sentiment de relaxare, reg`sind at- ]`rile totalitare. Aceasta, scrie Magris, "este lit`]ii lui Steinbeck. "Situa]ia – scrie el – ne îns` ca, de la o vreme, s` acuze tulbur`ri mosfera familiar` a m`runtei comunit`]i ame- întotdeauna pu]in vinovat`, o complicitate f`cea s` credem c` existau unele lucruri despre digestive, iar în ultima parte a voiajului s`ricane, unde puteau vorbi f`r` translator "cu sau cel pu]in o neutralitate de facto fa]` de care nu scria nimeni [i tocmai acestea eraunu mai suporte votca. La Kiev, spre deosebire oameni care [tiau cine sunt Superman [i Louis violen]ele [i infamiile ascunse în spatele lucrurile care ne interesau cel mai mult." Dar de Moscova, oamenii i-au entuziasmat: Armstrong". Aventura a durat dou` luni. Iar satelor Potemkin pe care le str`ba]i [i unde lucrurile despre care nu scria nimeni, pe care "…inteligen]i, veseli, cu sim]ul umorului, la revenirea acas`, în încheierea jurnalului, g`se[ti ospitalitate." Îmi vine s` cred c` le avea el în vedere, nu erau cele la care ne energici. Pe ruinele ]`rii începuser` cu Steinbeck are onestitatea de a [i-l aprecia Magris a cunoscut Jurnal rusesc al lui gândim noi – cenzura, teroarea, gulagul – îndârjire s` construiasc` alte case, alte fabrici, corect, scutindu-[i astfel viitorul comentator Steinbeck, care ilustreaz` perfect acest adev`r. ci "via]a de zi cu zi a poporului rus". Cu alte ma[ini [i o alt` via]`." Lucru de care s-o mai fac`: "“…‘ e superficial, dar cum ar ______precizarea prudent`, avansat` imediat: "Vom aveau s` se conving` mai ales la Stalingrad, putea fi altfel ? Nu avem ce concluzii s` John Steinbeck, Jurnal rusesc. Traducere evita controversele mai serioase, nu vom o impresionant` întindere de ruine, unde, într- tragem, doar c` ru[ii sunt la fel cu to]i ceilal]i din limba englez` Petru Iamandi. Fotografii discuta politic`. Ne vom feri de Kremlin, o uzin` care fabricase tancuri, iar acum oameni. Bineîn]eles, sunt [i unii r`i, dar cei de Robert Capa. Bucure[ti. RAO. 2010. de militari [i de planurile militare “…‘ Noiproducea tractoare, au putut surprinde "spiritul vrem doar s` facem un reportaj." Cam bizar ap`r`torilor Rusiei". În Georgia, care n-a avut acest "doar", care induce ideea c` reportajul de suferit din cauza r`zboiului, au g`sit ar fi o specie eminamente descriptiv`, ce n- oameni [i mai optimi[ti. Peste tot li se arat` APROAPE DE ULISE ar presupune [i o atitudine. Or, aceasta pare cre[e, [coli, c`mine culturale, case de odihn`, ION SCOROBETE a fi, în împrejurarea de fa]`, îns`[i viziunea fabrici, muzee, unde se cam plictisesc, toate autorului, de vreme ce anun]` din start: "Ne- fiind la fel. Mai cu seam` colhozurile par Printre bucuriile cele mai mari pe care mi le ofer` momentele, câte sunt, de r`gaz am hot`rât s` scriem exact cum s-a întâmplat, s`-l încânte pe Steinbeck, stârnindu-i între drumurile pe care le parcurg, zilnic, înspre [i dinspre instan]ele de judecat` din zi de zi, fiecare experien]`, scen` cu scen`, observa]ii de o candoare infantil`. La un Banat, a[ plasa întâlnirile fericite cu c`r]ile congenerilor no[tri, cele abia intrate în rafturile f`r` s` le împ`r]im în categorii. Vom scriec`min cultural, asist` la o pies` jucat` de libr`riilor. Cât prive[te anul care tocmai s-a încheiat, întâmplarea a f`cut ca printre volumele tot ce am v`zut [i ce am auzit." {i chiar a[a amatori. Li se rezum` subiectul, care este care m-au entuziasmat s` nu fie, cum se întâmpl` de obicei, unul de poezie sau de proz`, face. Iar rezultatul e o relatare factologic`,de o absolut` stupiditate realist-socialist`. în schimb s` marcheze un eveniment editorial. Este vorba despre piesa Odiseu [i Penelopa lipsit` de orice reflec]ie de adâncime, în Comentariu: "A fost o pies` de propagand`, a lui Mario Vargas Llosa, ap`rut` la editura Curtea Veche, în traducerea Marianei Vartic. schimb nu [i de comentarii deconcertante scurt`, naiv` [i încânt`toare" (s. R.C.) O întâmplare cu totul fericit`, a[ spune, pentru c` a venit în întâmpinarea unui pariu cu prin naivitatea sau ambiguitatea lor. O esigur, li se organizeaz` [i mine însumi. Urmându-l pe eroul homeric, mi-am propus, într-un anume moment, s`-mi ambiguitate greu de în]eles din perspectiva întâlniri cu "oameni ai croiesc un drum al meu spre Ithaka, s` propun propria-mi viziune poetic` a întoarcerii. noastr`, de vreme ce jurnalul a ap`rut în SUA, muncii", unde li se pun A[a cum recunoa[te de]in`torul premiului Nobel pentru literatur` pe anul 2010, teatrul [i nu în URSS, unde tertipurile retorice ar întreb`ri. Sunt împrejur`ri în a fost prima experien]` literar` fericit` care l-a stimulat [i l-a convins c` i se pliaz` de fi fost explicabile. Cât despre naivitate, e care nu se prea se simt la îndemân`, maiD minune dar care, totodat`, i-a atras [i o anume frustrare. Iar apropierea de Ulise s-a dovedit D magnific` [i magnetic` prin for]a pe care o degaj` povestea spus` pe scen`, interpretarea de asemenea greu de stabilit dac` e real` ales când constat` c` "Oriunde mergeam, sau doar o modalitate de disimulare a ironiei întreb`rile erau asem`n`toare [i treptat am ce l-a umplut de uimire în timp ce el a parcurs textul Odiseei tradus în mai multe limbi. în fa]a unor realit`]i tabuizate. descoperit c` proveneau dintr-o singur` sur- Lectura textului din Odiseu [i PenelopaPenelopa este a unei scriituri de mare rafinament, elegan]` jun[i la Moscova, sunt nevoi]i s`." Sursa pare s` fi fost… "Pravda". Cele [i subtilitate, iar limpezimea frazei î]i las` impresia c` te afli sub magia verbului poetului s` a[tepte vreme îndelungat` mai greu suportabile sunt întâlnirile cu scrii- grec chiar dac` scriitura este modern`, cu t`ietur` direct`, ironia fiind unul dintre mijloacele autoriza]iile de a putea c`l`- torii: "Uniunea Scriitorilor din Moscova ne- artistice care confer` calitate teatrului lui Llosa. tori [i fotografia. R`stimpul a invitat la un dineu care ne-a pus pe gânduri, Dar, oare, m-am întrebat citindu-l pe Llosa, ce anume ne vr`je[te din aceast` oper` e stresant A[i, de[i "socializeaz`" în compania fiindc` acolo urmau s` fie prezen]i to]i inte- de canon a lui Homer c`ci, a[a cum sus]ine Llosa, "Odiseu este un personaj ambiguu, nu A se las` închis în vreun sertar, se sustrage oric`rei tentative de a-l îngr`di într-o personalitate diploma]ilor [i coresponden]ilor de pres` occi- lectualii, to]i scriitorii pe care Stalin i-a numit dentali, mai ales americani, au impresia c`"arhitec]ii sufletului rus". Era o perspectiv` univoc`. Aceast` ambiguitate e una dintre seduc]iile sale: s` exi[ti în acela[i timp în sunt ignora]i, uita]i de autorit`]i. În schimb, terifiant`." Sunt invita]i [i acas` la Konstantin lumea realit`]ii [i în fantezie, în istorie [i în mit, în minciun` [i în adev`r, în ceea ce e cum Capa fotografia strada de la fereastra Simonov, vedeta literar` a momentului, auto- tr`it [i în ceea ce e visat"? Parcurgând piesa de teatru a lui Vargas Llosa, descoperi c` hotelului, au observat din întâmplare c` vizavi, rul piesei Chestiunea rus`, cu care Steinbeck nu doar personajul Ulise este cel care fecundeaz` ideile lumii Occidentale – ci chiar exact la acela[i nivel, "era un ins care ]inea polemizeaz` cordial, întâlnirea l`sându-i pân` mitul întoarcerii, al revenirii la matc` dup` ce se împline[te c`l`toria pe calota imprevizibil` un fel de atelier de reparat aparate de fotogra- la urm` o amintire agreabil`. Totu[i percep]ia a aventurilor vie]ii. C`ci, iat` ce-i spune Odiseu Penelopei: "datorit` mor]ii, via]a e bucurie, fiat. Muncea acolo ore întregi la echipamen- unei falii nu poate fi eludat`: "Diferen]a dintre aventur`, intensitate, iluzie. Pentru nemuritori nu înseamn` nicicând nimic din toate astea. te." {i ce s` vezi ?! "Mai târziu am descoperit americani [i sovietici iese cel mai mult în Pentru ei via]a e un lung c`scat de urât. Putin` [i plictis. În eternitatea aceea din care nu c`, în timp ce noi îl fotografiam pe el, el ne eviden]` atunci când vine vorba de atitudine, vor ie[i niciodat`, totul, totul li s-a întâmplat [i iar`[i li se va întâmpla. Asta nu ]i se pare fotografia pe noi" (!). Le este dat`, în sfâr[it, nu numai cea fa]` de scriitori, ci [i cea a ceva searb`d?" o translatoare-ghid. Svetlana e o fat` frumoa- scriitorilor fa]` de sistem “…‘ Cele dou` ]`ri Mario Vargas Llosa nu abordeaz` întoarcerea lui Odiseu în Ithaka, la regina sa, ca s`, elegant` [i sobr`, c`reia ei nu-i mai spun au abord`ri complet opuse în ceea ce prive[te pe o întoarcere spiritual`. Drumul de întoarcere al eroului este bogat în evenimente care altfel decât Sweet Lana. Bine educat`, ea îi literatura". Dar nu numai în ceea ce prive[te implic` lumea material`, nu mai pu]in [i pe cea fantastic` – t`râmul umbrelor Persefonei, convinge [i pe ei c` tinerii sovietici au atâtea literatura. Mai sunt câteva aspecte "pe care lumea Hadesului – ipostazieri ce ofer`, prin arta autorului peruan, alte prilejuri de delectare. orizont www.revistaorizont.ro 16 AVANPREMIER~avanpremier`
IUBIRILE CROITORESEIIUBIRILE CROITORESEI MARIA DUENASÊ Maria DueñasDueñas, doctor în limba [i literatura englez`, este profesoar` la Universitatea din Murcia. Familia mamei sale a locuit în Protectoratul spaniol al Marocului, la Tetuan, locul unde se desf`[oar` cea mai mare parte a evenimentelor descrise în Iubirile croitoresei, romanul s`u de debut, bestsellerul spaniol al anului 2010, cu peste un milion de exemplare vândute.
În lunile premerg`toare insurec]iei franchiste, tân`ra croitoreas` Sira Quiroga p`r`se[te Madridul, împins` de pasiunea pentru un b`rbat aproape necunoscut. Cei doi se stabilesc la Tanger, ora[ monden, exotic [i vibrant, unde începe drama Sirei, care se vede curând p`r`sit`. Singur`, înglodat` în datoriile l`sate de fostul iubit, pleac` la Tetuan, capitala Protectoratului. Prin manevre nu tocmai ortodoxe [i ajutat` de prieteni de o reputa]ie îndoielnic`, Sira î[i f`ure[te o nou` identitate [i deschide un elegant salon de croitorie, pentru cliente venite de departe [i al c`ror prezent e greu de ghicit. La sfâr[itul R`zboiului Civil din Spania, când Europa e în pragul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, destinul Sirei se împlete[te cu cel al unor personaje istorice, printre care Juan Luis Beigbeder (enigmaticul [i prea pu]in cunoscutul ministru de Externe din primii ani ai franchismului), amanta lui, excentrica Rosalinda Fox, [i ata[atul naval Alan Hillgarth, pe atunci [eful spionajului britanic din Spania. Cu to]ii o vor face s` ia o hot`râre riscant`, în care stofele [i tiparele de croitorie vor fi fa]a vizibil` a unei existen]e zbuciumate [i primejdioase. Splendida proz` din romanul Iubirile croitoresei reune[te amintiri din legendarele enclave coloniale situate în nordul Africii pân` în Madridul filogerman, în perioada imediat urm`toare R`zboiului Civil, [i în Lisabona cosmopolit`, plin` de spioni, oportuni[ti [i refugia]i în deriv`. O aventur` pasionant`, tr`it` în saloane haute couture [i hoteluri luxoase, unde conspira]iile politice [i misiunile serviciilor secrete pun sub semnul întreb`rii loialitatea fa]` de cei iubi]i [i puterea iubirii.
Casa Hispano-Olivetti avea dou` vitrine ei de la glezne în sus; mi-am potrivit f`r` mari, unde î[i expunea marfa, cu orgolioas` grab` fusta pe [olduri, talia pe trunchi, reverul splendoare. Între magazin [i trec`tori, u[a pe gât. Mi-am aranjat iar p`rul, m-am privit cu geamuri avea o bar` diagonal` din bronz din fa]` [i din profil, studiind calm copia patinat. Ignacio a împins-o [i am intrat. Un pe care mi-o înapoia oglinda de cristal. Am clopo]el a clinche]it, anun]ându-ne sosirea, încercat diferite postúri, am f`cut doi pa[i dar nimeni nu ne-a ie[it imediat în de dans [i am râs. Când m-am plictisit de întâmpinare. Am stat descump`ni]i dou` chipul meu, am continuat s` hoin`resc prin minute, privind reveren]ios la cele expuse, înc`pere, arzând mangalul, trecându-mi înce- neîndr`znind s` atingem nici m`car mobilele ti[or mâna peste suprafe]e [i [erpuind lene[ din lemn lustruit pe care st`teau acele mi-printre mobile. Abia dac` am dat vreo aten]ie
nuni ale dactilografiei, dintre care urma s-o motivului real pentru care eram acoloÊ; alegem pe cea mai potrivit` pentru planurile pentru mine toate ma[inile de scris difereau noastre. În fundul înc`perii mari, ce servea doar prin dimensiuni. Erau unele mari [i de expozi]ie, se z`rea un birou. De acolo robuste, dar [i altele mai mici; unele p`reau se auzeau voci b`rb`te[ti. u[oare, altele greoaie, dar în ochii mei nu N-a trebuit s` a[tept`m mult, vocile [tiau erau decât o mas` de hârburi închise la c` sosiser` clien]i, iar una dintre ele ne-aculoare, f`r` nici un farmec. M-am oprit ie[it în întâmpinare, închis` într-un trup f`r` chef în fa]a uneia dintre ele, mi-am pântecos, îmbr`cat în negru. Vânz`torul ne-a apropiat ar`t`torul de tastatur` [i m-am f`cut salutat afabil [i ne-a întrebat ce c`utam. c`-mi b`team literele numelui. Un s, un i, Ignacio a început s`-i descrie ceea ce dorea, un r [i un a. Si-ra, am repetat în [oapt`. cerându-i informa]ii [i sugestii. Vânz`torul —ÊMinunat nume. [i-a v`dit cu elegan]` întregul profesionalism, Vocea b`rbatului a r`sunat plin în spatele peste picioare. Refugiat în birou, îmi sorbise impun`toare, atât de b`rb`teasc` [i hot`rât`, începând s` descrie fiecare dintre ma[inile meu, atât de aproape, c` parc` am putut sim]i ml`dierile trupului [i ritmul lent al fiec`rei încât, al`turi de el, bietul meu Ignacio p`rea expuse. Detaliat, cu rigoare [i tehnicisme; suflarea st`pânului ei pe piele. Un soi de mi[c`ri. M` taxase, îmi m`surase silueta s` aib` nevoie de o sut` de ani pentru a atât de precis [i monoton, încât dup` dou`zeci fior mi-a str`b`tut coloana vertebral` [i am [i liniile chipului. M` studiase cu privireadeveni b`rbat. de minute eram pe punctul s` adorm de tres`rit. sigur` a celui care [tie precis ce-i place [i A aflat apoi c` voiam s` cump`r`m plictiseal`. Dar Ignacio sorbea informa]ia —ÊRamiro Arribas, mi-a spus, întinzând e obi[nuit s`-[i ating` scopurile cu graba ma[ina pentru ca eu s` înv`] dactilografia cu toate cele cinci sim]uri, str`in de minemâna. impus` de propria-i dorin]`. {i hot`râse s` [i a l`udat ideea ca [i cum era genial`. Lui [i de tot [i cânt`rind ceea ce i se oferea. N-am reac]ionat pe loc: poate fiindc` mi-o demonstreze. Niciodat` nu mai Ignacio i s-a p`rut un profesionist competent, M-am gândit s` plec de lâng` ei, c`ci nunu eram obi[nuit` s` fiu salutat` atât de v`zusem un asemenea b`rbat, niciodat` nu care prezenta detalii tehnice [i evoca op]iuni m` interesa nici cât negru sub unghie. Ceformal; poate fiindc` nu izbutisem s` m` crezusem în stare s` exercit asupra cuiva avantajoase de plat`. Pentru mine era ceva
urma s` aleag` Ignacio va fi bine ales. Ce-mi asimilez impactul provocat de prezen]a lui o atrac]ie atât de carnal`. Dar a[a cum mai multÊ: un cutremur, un magnet, o p`sa mie de pulsa]ii, de pârghia de întoarcere nea[teptat`. Cine era b`rbatul [i de unde animalele simt mâncarea ori primejdia, cu certitudine. sau de soneria lateral`? ap`ruse? Chiar el m-a l`murit, cu pupilele acela[i instinct primar am [tiut în adâncul A mai durat pân` am încheiat afacerea. M-am dus deci în alte sectoare din înc` înfipte în ale mele. trupului c` Ramiro Arribas hot`râse, aidoma În tot acest timp, semnele lui Ramiro Arribas expozi]ie, c`utând ceva cu care s`-mi omor —ÊSunt directorul casei. Scuza]i-m` lupului, s` vin` dup` mine. n-au încetat. O atingere nea[teptat`, o glum`, plictisul. Am privit reclamele mari de pe c` n-am venit mai repede la dumneavoastr`, —ÊE so]ul dumitale? a întrebat, un zâmbet; vorbe cu dou` în]elesuri [i priviri pere]i, ce anun]au produsele casei, cu desene dar încercam s` stabilesc o leg`tur` ar`tându-l pe Ignacio. ce mi se înfigeau ca suli]ele în str`fundurile în culori [i cuvinte în limbi pe care nu letelefonic`... —ÊLogodnicul meu, am îng`imat. fiin]ei. Absorbit de ale lui [i neobservând în]elegeam, m-am apropiat de vitrine [i m-am "...[i s` v` privesc prin jaluzeaua dintre Poate c` doar mi se p`rea, dar credeam ce se petrecea sub propriii ochi, Ignacio a uitat la trec`torii gr`bi]i de pe strad`. Dup` birou [i sala de expozi]ie", mai lipsea s` c` în col]urile gurii i se i]ise un zâmbet ales în cele din urm` o Lettera 35 portabil`, o vreme, m-am întors f`r` chef în fundul spun`. N-a f`cut-o, dar a l`sat s` se vad`.încântat. o ma[in` cu taste albe [i rotunde, pe care magazinului. Am intuit-o în adâncimea privirii, în vocea —ÊPerfect. Înso]e[te-m`, te rog. literele alfabetului st`teau cu atâta elegan]`, Un dulap mare, cu u[i de cristal, ocupa perfect`; în faptul c` se apropiase de mine M-a l`sat s` i-o iau înainte [i, f`când-o, încât p`reau trasate cu dalta. o parte din pere]i. M-am privit în u[ile lui, [i nu de Ignacio, ca [i în timpul prelungitmi-a pus palma pe talie, ca [i cum asta a[tepta —ÊMagnific` decizie, a conchis directo- am observat c` dou` [uvi]e de p`r mi se în care mi-a ]inut mâna în a lui. Am [tiutde-o via]`. A salutat cu simpatie, [i-a trimis rul, l`udând în]elepciunea lui Ignacio, ca desprinseser` din conci [i le-am aranjat; am c` m` privise, c`-mi contemplase hoin`reala vânz`torul în birou [i a preluat frâiele [i cum acesta [i-ar fi st`pânit propria voin]`, profitat [i mi-am ciupit obrajii, dând chipului la voia întâmpl`rii prin magazin. Urm`rise vânz`rii cu talentul celui ce p`lmuie[te aerul, iar el nu l-ar fi împins cu vicle[uguri de plictisit un fir de culoare. Mi-am studiat apoi cum m` aranjam în fa]a dulapului cu u[i f`când porumbeii s`-[i ia zborul; ca un mare vânz`tor s` opteze pentru acel model. f`r` grab` hainele; la urma urmelor, cum-de cristal: cum îmi ref`ceam piept`n`tura, prestidigitator dat cu briantin`, cu fa]a Cea mai bun` alegere pentru ni[te degete p`r`tura era pentru noi o ocazie special`. îmi netezeam cus`turile costumului din profil br`zdat` de linii ascu]ite, un zâmbet larg, fine ca ale logodnicei dumneavoastr`. V` Mi-am tras ciorapii, trecând cu mâinile peste [i îmi aranjam ciorapii, trecându-mi mâinile un gât puternic [i o ]inut` atât de rog s`-mi permite]i s` le privesc, domni[oar`.
cyan magenta yellow black orizont 17 www.revistaorizont.ro AVANPREMIER~avanpremier`
Am întins mâna cu sfial`. Înainte îns`, cu dorin]a lui; ca [i cum nicicând nu m-ar am c`utat la iu]eal` privirea lui Ignacio, ca fi mâncat din ochi din spatele jaluzelei. Era s`-i cer consim]`mântul, dar n-am dat de atât de u[or, atât de simplu. {i eu o [tiam. ea: era iar atent la mecanismul ma[inii. În O [tiam, e adev`rat, dar m-am pref`cut fa]a inocentei pasivit`]i a logodnicului meu, c` n-o [tiam. A doua zi am a[teptat ca mama Ramiro Arribas mi-a mângâiat domol [i s` se duc` la treburi, c`ci nu voiam s` vad` neobr`zat deget dup` deget, cu o senzuali- cum m` aranjam: ar fi b`nuit c` mi se tate ce mi-a f`cut pielea ca de g`in` [i mi-a întâmpla ceva ciudat, v`zându-m` g`tit` atât adus în picioare un tremur ca de frunze b`tute de diminea]`. De cum am auzit u[a de zefir vara. Nu mi-a dat drumul decât când închizându-se în urma ei, am început s` m` Ignacio [i-a luat privirile de la Lettera 35preg`tesc în graba mare. Am umplut un [i a întrebat ce demersuri urma s` fac` pentru lighean cu ap`, ca s` m` sp`l, m-am parfumat a o cump`ra. Amândoi s-au în]eles s` l`s`m cu lavand`, am încins drotul la foc, mi-am în acea dup`-amiaz` drept avans jum`tate c`lcat singura bluz` de m`tase [i am luat din pre] [i s` pl`tim restul a doua zi. ciorapii de pe sârma unde-i l`sasem peste —Ê{i când o putem lua? a întrebat noapte s` se usuce la c`ldur`. Erau cei din Ignacio. ziua anterioar`: nu aveam al]ii. Mi-am impus Ramiro Arribas [i-a consultat ceasul. s` m` lini[tesc [i mi i-am pus cu grij`, ca —ÊB`iatul de la magazin face ni[te nu cumva, din grab`, s` le ag`] vreun fir. comisioane [i nu se mai întoarce ast`-sear`. Fiecare dintre mi[c`rile mecanice repetate M` tem c` nu va fi posibil s` aduc` altade mii de ori în trecut a avut în acea zi, pân` mâine. pentru întâia oar`, un destinatar [i un ]el —ÊDar aceasta? O putem lua chiar pe precis: Ramiro Arribas. Pentru el m-am aceasta? a insistat Ignacio, dornic s` termine îmbr`cat [i m-am parfumat, ca s` m` vad`, cât mai repede. s` m` ating` din nou [i s` mi se cufunde Odat` ales modelul, toate celelalte i se iar în ochi. Pentru el am decis s`-mi las p`reau demersuri stânjenitoare, de care voia p`rul liber, astfel încât pletele lucioase s`-mi s` scape cât mai iute cu putin]`. ajung` pân` la mijlocul spatelui. Pentru el —ÊNici vorb`, v` rog. Nu pot accepta mi-am strâns cureaua peste fust` atât de mult, ca domni[oara Sira s` foloseasc` o ma[in` c` aproape nu mai puteam respira. Pentru hârbuit` de al]i clien]i. Mâine-diminea]`, el, totul numai pentru el. la prima or`, voi avea una nou`, cu husa [i Am mers hot`rât pe str`zi, ocolind priviri ambalajul ei. Dac` îmi da]i adresa, a zis, pofticioase [i complimente neobr`zate. adresându-mi-se, m` voi ocupa personal s` M-am obligat s` nu gândesc; nu mi-am v` parvin` înainte de amiaz`. calculat amploarea gesturilor [i n-am vrut —ÊVom veni noi s-o lu`m, i-am t`iat-o. s` ghicesc dac` acel drum m` ducea în pragul Intuiam c` acel b`rbat era în stare deparadisului sau direct la abator. Am parcurs orice [i m-a cuprins un val de spaim` la Costanilla de San Andrés, am traversat pia]a gândul c` ar putea s` se duc` la mama [iCarros [i, pe strada Cava Baja, am luat-o s` întrebe de mine. spre Plaza Mayor. În dou`zeci de minute —ÊNu pot veni pân` dup`-amiaz`, am ajuns în Puerta del Sol; în mai pu]in de lucrez, a spus Ignacio. jum`tate de or` mi-am împlinit destinul. Pe m`sur` ce vorbea, o funie invizibil` Ramiro m` a[tepta. De cum mi-a intuit p`rea s` mi se înnoade lent de gât, gata s`silueta în u[`, a l`sat balt` un vânz`tor [i m` sugrume. Ramiro abia dac` s-a deranjat s-a îndreptat spre ie[ire, luându-[i din zbor —ÊEram. Acum s-a terminat – [i am [i nu alta era matri]a ce mi le configurase s` trag` ni]el de ea. p`l`ria [i pardesiul. Când a ajuns lâng` mine, ridicat în sfâr[it privirea. În ultima vremecândva. A pus degetul mare acolo unde se —Ê{i dumneavoastr`, domni[oar`? am vrut s`-i spun c` aveam banii în buzunar, nu e prea mult de lucru. presupunea c` era pata, lâng` col]ul gurii. —ÊEu nu lucrez, am zis, evitând s`-l c` Ignacio îi trimitea salut`ri, c` poate în —ÊDe aceea vrei s` înve]i s` ba]i la M-a mângâiat delicat, f`r` grab`. Iar eu l-am privesc în ochi. acea diminea]` voi începe s` înv`] s` bat ma[in`. l`sat: un amestec de spaim` [i pl`cere m-a —ÊAtunci face]i dumneavoastr` plata, la ma[in`. Nu m-a l`sat. Nici m`car nu m-a Vorbea complice [i apropiat, ca [i cum împiedicat s` fac vreo mi[care. a sugerat, ca din întâmplare. salutat. Doar a zâmbit, ]inând ]igara între m` cuno[tea, de parc` sufletul lui [i sufletul —Ê{i aici te-ai p`tat, a murmurat r`- N-am g`sit vorbele cu care s` refuz, buze, [i mi-a atins partea de jos a spatelui, meu se a[teptau de la începutul timpurilor. gu[it, schimbând pozi]ia degetului. iar Ignacio n-a intuit unde ne ducea acea spunând "S` mergem". {i m-am dus cu el. —ÊLogodnicul meu s-a gândit s` m` Mi l-a pus într-un punct al buzei infe- propunere, în aparen]` atât de simpl`. Ramiro Locul ales nu putea fi mai nevinovat:preg`tesc pentru un examen de func]ionar`, rioare. A repetat mângâierea. Mai molcom, Arribas ne-a înso]it pân` la u[` [i [i-a luat m-a dus la Café Suizo. Dându-mi seama, ca [i el, am spus, oarecum ru[inat`. mai ginga[. Un fior mi-a str`b`tut spatele, afectuos r`mas-bun de la noi, ca [i cum eram cu u[urare, c` era un loc sigur, am crezut Sosirea consuma]iei a întrerupt mi-am înfipt degetele în catifeaua scaunului. cei mai buni clien]i pe care magazinul îi c` înc` m` mai puteam salva. Mi-am zis conversa]ia. Pentru mine, o cea[c` cu —Ê{i aici, a repetat. avusese în toat` istoria lui. chiar, pe când el c`uta o mas` [i m` invita ciocolat`. Pentru Ramiro, o cafea neagr` Mi-a mângâiat toat` gura, milimetru cu —ÊA]i f`cut o alegere magnific`, fiind s` iau loc, c` poate întâlnirea nu era decâtca noaptea. Am profitat de pauz` [i l-am milimetru, dintr-un col] în altul, ritmic, f`r` vorba de casa Hispano-Olivetti, crede-m`, o simpl` aten]ie fa]` de o client`. Am început privit pe când schimba câteva fraze cu grab`, tot lent. Eram gata s` m` cufund într-o Ignacio. V` asigur c` nu ve]i uita mult` chiar s` b`nuiesc c` toat` galanteria lui chelnerul. Purta un costum diferit de cel fântân` plin` cu ceva moale, nel`murit. vreme aceast` zi. {i dumneata, Sira, vino,neobr`zat` nu era, poate, decât un exces al din ziua anterioar` [i alt` c`ma[` impecabil`. Nu-mi p`sa c` totul era doar o minciun` [i te rog, pe la unsprezece. Te voi a[tepta. fanteziei mele. Nici vorb`. În pofida Avea maniere elegante, conforme cu c` pe buze n-aveam nici urm` de ciocolat`. Toat` noaptea m-am r`sucit în pat, atmosferei inofensive, a doua noastr` rafinamentul atât de str`in b`rba]ilor din Totuna mi-era [i c` la masa vecin` trei b`trâni neputând s` adorm. Totul era o nebunie [iîntâlnire m` împingea pe buza pr`pastiei. lumea mea, [i emana masculinitate prin to]i venerabili [i-au uitat vorba, privindu-ne înc` mai puteam s` scap. Trebuia doar s` —ÊM-am gândit f`r` preget la tine, porii: când fuma, când î[i aranja nodul a]â]a]i, dorind cu furie s` aib` cu treizeci nu revin la magazin. Puteam s` r`mân acas` minut de minut, de când ai plecat ieri, mi-a cravatei, când î[i scotea portofelul din de ani mai pu]in. cu mama, s-o ajut la b`tutul saltelelor [i la [optit la ureche de cum ne-am a[ezat. buzunar sau ducea cana la gur`. Un cârd de studen]i a intrat zgomotos frecatul du[umelei cu ulei de in; s` stau la N-am putut replica, vorbele nu mi-au —Ê{i de ce ar dori o femeie ca tine în cafenea [i, cu h`rm`laia [i hohotele lor, taifas cu vecinele în pia]a public`, s` m` ajuns pe buze; ca zah`rul în ap`, s-au diluat s`-[i petreac` via]a într-un minister, dac` au rupt vraja clipei ca [i cum ar fi spart un duc apoi la pia]a Cebada dup` un sfert deîntr-un loc incert de pe creier. M-a luat iar nu-s indiscret? a întrebat dup` prima balon de s`pun. Brusc, parc` de[teptat` din kilogram de n`ut sau o bucat` de pe[te s`rat. de mân` [i mi-a mângâiat-o ca în sorbitur` de cafea. somn, am observat în prip` mai multe odat`: Puteam s` a[tept întoarcerea lui Ignacio de dup`-amiaza anterioar`, privindu-mi-o Am ridicat din umeri. c` du[umeaua nu se topise, ci-mi st`tea, la minister [i s`-i spun o minciun`: nu m`neîncetat. —ÊCa s` putem tr`i mai bine, îmi tot solid`, sub picioare, c` pe coapsa dreapt` dusesem fiindc` m` duruse capul ori —ÊAi degetele aspre pe alocuri, ia închipui. mi se târa o mân` pofticioas` [i c` eram crezusem c` avea s` plou`. Puteam s` m`spune, ce-au f`cut înainte de-a ajunge la S-a apropiat de mine încet [i mi-a gata s` m` arunc cu capul înainte în abis. întind o vreme dup` mas` [i timp de câteva mine? strecurat din nou glasul cald în ureche. Luciditatea rec`p`tat` m-a f`cut s` m` ridic ore s` m` prefac c` aveam o indispozi]ie. Glasul continua s`-i sune apropiat [i —ÊChiar vrei s` începi s` tr`ie[ti mai dintr-un salt [i, luându-mi precipitat po[eta, Ignacio s-ar fi dus singur, i-ar fi pl`tit, arsenzual, str`in de zgomotele din jur, de bine, Sira? s` r`storn paharul cu ap` adus de chelner fi luat ma[ina de scris [i a[a s-ar fi sfâr[itimpactul sticlei [i faian]ei cu t`bliile de M-am refugiat într-o sorbitur` de odat` cu ciocolata mea. totul. N-aveam s` mai auzim nicicând de marmur` ale meselor, de murmurul ciocolat`, ca s` nu-i r`spund. —ÊAce[tia-s banii pentru ma[ina de Ramiro Arribas, iar el n-avea s` se mai discu]iilor matinale [i de vocile chelnerilor —ÊTe-ai p`tat, las`-m` s` te [terg, a scris. Disear`, înainte de închidere, întâlneasc` niciodat` cu noi. Urma s`-i uit`m care comandau la bar. zis. logodnicul meu are s` vin` s-o ia, am spus, treptat numele [i s` ne vedem mai departe —ÊAm cusut, am [optit, f`r` s`-mi ridic {i-a apropiat mâna de fa]a mea [i a punând teancul de bancnote pe t`blia de de mica noastr` via]` de toate zilele. Ca [i privirile din poal`. întins-o, deschis`, spre conturul obrajilor, marmur`. cum nicicând nu mi-ar fi mângâiat degetele —ÊDeci e[ti croitoreas`. potrivindu-mi-o peste oase de parc` aceea Continuare \n pagina 31
cyan magenta yellow black orizont www.revistaorizont.ro 18 PIC~TUR~ DE CUCUT~pic`tura de cucut`
JURNAL DE FAMILIE PIA BR|NZEU PAUL EUGEN BANCIUKHAIRE! (VI) 18. 02. 1945. Fratele meu plânge în A cincea via]` a început tot în tipografie, a[teptat, o hemoragie intern`. So]ia era plecat` c`rucior. Scutecul e ud [i miroase urât, printre linotipi[ti [i rotativari. Fusese singura la p`rin]i, iar eu singur cu feti]a în cas`. O stomacul e gol [i, totu[i, nimeni nu se ocup` posibilitate de ie[ire din impasul [omajului. opera]ie cumplit`, o refacere destul de rapid`, }in minte c` în anul acela, când c`utam aveam doar 29 de ani [i organismul rezista,de el. Obrajii sunt ro[ii de revolt` [i pumnii slujbe peste tot [i locuiam în gazd` la un apoi începerea drumurilor la munte împreun` încle[ta]i de sup`rare. De ce nu vine nimeni profesor de matematic` care avea doi copii,cu familia, vara. Pân` atunci h`l`duisem pes` îl ia în bra]e? Unde e laptele de diminea]`? îmi petreceam timpul dintre dou` încerc`ri c`r`rile mun]ilor doar singur. Era un sentiment De ce nu apar bona, bunica sau mama? Azi pe la u[ile celor ce nu voiau nici în ruptulnou acela de a avea pe cineva în grij`. împline[te un an [i nimeni nu pare s`-[i capului s` m` aib` ca angajat, am f`cut din În toamna aceluia[i an scriam schi]a aminteasc` de el. cartoanele aduse de so]ie de la liceu macheta Servus Irina ce a fost publicat` în "Orizont". unui monument al eroilor, pe care l-am Câ]iva dintre cei ce au citit-o au zis c` voi fi transformat într-un fel de ora[ ideal, ca al lui un scriitor. Era prima încurajare primit` pentru Bunica e la poart` [i st` de vorb` cu Niermeyer, pe care aveam s`-l descriu mai o fapt` artistic` de-a mea. Destul de mult dup` doi domni uniform`. Încearc` s` le explice apoi în romanul Demonul discret ca fiind ani în care m` sim]isem pretutindeni un c` mama nu-i acas`. C` e plecat` la rude, "Terralba". Începusem s` scriu despre ceea nechemat, un tolerat ce trebuia exploatat pentru undeva la ]ar`. Nu avem rude la ]ar` [i bunica ce tr`iam, despre lumea din jur, despre ceea c` îi pl`cea s` munceasc`. Atunci mi-am pus nu poate indica nicio adres`. Nimic din ce ce voiam s` se întâmple, f`r` s` m` ating oîn gând s` m` dedic cu totul scrisului. spune nu sun` conving`tor, iar mili]ienii clip` de ceea ce tr`isem. Era o pat` de smoal` Constatam c` prin scris pot s`-mi exprim mai care mi-ar fi prins bra]ele [i picioarele [i n-a[ clar [i mai limpede gândurile decât în alt fel. insist`. Unul dintre ei a intrat cu for]a în mai fi putut ie[i din ea. Pe marginea caietelor I-am recitit pe clasici, pe scriitorii în vog` la cas` [i acum se plimb` prin toate camerele. cu scrisul chinuit al firilor economice, ap`reau acea or` în România. Constatam, citindu-le Bunica nu [tie s` mint`. mereu desene ale figurilor pe care le vedeam operele, c` se l`sau fura]i de pl`cerea scrisului cu ochii min]ii, ultimele reminiscen]e ale [i nu construiau, p`rând c` subiectul le iese Bona nu apare nici ea, a fost concediat` altistului de alt` dat`. din inspira]ia de moment, c` personajele sunt ca s` nu-[i dea seama c` mama st` ascuns` Ce m` durea era faptul c` so]ia mea nucalchiate dup` altele doar pentru a pl`cea, ]esea, nu credea în art`, ci doar în meseria doar pentru a crea o atmosfera pitoreasc`. într-o ni[` cu pere]ii dubli. E a[ezat` pe de dasc`l. M` durea pentru c` [tiam c` voi M` apropiam dintr-odat` de ceea ce un sc`unel, la întuneric. De afar` nu se avea de întâmpinat aceea[i rezisten]` fa]` de f`cusem la filosofie. Le-am citit câteva dintre vede nimic. A fost denun]at` de o coleg` puseurile mele artistice, fa]` de credin]a mea c`r]ile colegilor [i mi-am dat seama de de [coal` c` e nem]oaic` [i ar trebui în condi]ia de artist, de scriitor în devenire.diferen]ele dintre ei [i ceea ce era considerat deportat` în Rusia. În ziar scrie: "Din Mediul de la revist` era pe de alt` parte complet la ora aceea a fi vârful literaturii române. La ordinul Comandamentului Sovietic au fost ostil mie, ca persoan`, dar propice crea]iei cealalt` aveam acces doar gra]ie a dou` dintre ridica]i [i vor fi trimi[i la locuri de munc` amenajate special. Am v`zut scene literare. Întâlneam oameni despre care citisem editurile de atunci, care publicau traduceri. sau aflasem din reviste. Se discuta altcevaA suporta ifosele unor oameni despre care to]i cet`]enii de origine etnic` german` [i sfâ[ietoare..." decât în restul lumii, iar pentru un tân`r de[tii deja mult, a suporta orgoliile [i vanitatea anume b`rba]ii între 16-45 de ani [i femeile 29 de ani, înc` în formare, cu deschidere spre lor era mult mai u[or decât s` fii tot timpulîntre 18-30 de ani, cu excep]ia femeilor Dup` dou` s`pt`mâni de întuneric [i lumea artei, totul p`rea ideal. Trebuia doar cu suli]a redactorului [ef [i a cenzurii în coast` gravide sau cari au n`scut maximum acum nemi[care, când mamei i s-a întunecat s`-mi asum condi]ia de om aflat în linia la un cotidian. S`pt`mânalul de atunci era un an. Prin aceasta se desmint orice alteprivirea, bunica a hot`rât s`-i g`seasc` un secund`, de om tolerat, în fond, pentru c` excelent pentru lumea medie a culturii svonuri tenden]ioase." so] cu nume românesc. Contra unui ceas proveneam dintr-un mediu dur, gazet`resc. timi[orene, promovând de-a valma amatori Am aflat cam cum era v`zut` lumea din care [i profesioni[ti, donatori de cârcium` sau fete de aur, domnul Bolchi[, o rud` a familiei veneam abia când am încercat s` m` angajez frumoase, dup` o noapte de a[ternuturi Când a denun]at-o, colega nu [tia c`Domide, s-a oferit s` fac` gestul de a se fie la "Învierea", fie la Muzeul de art` de lamototolite. Era ceva nou, de care trebuia s`fratele meu nu împlinise înc` un an. Ast`zi, c`s`tori formal cu ea, motiv pentru care, Mitropolie. Mi s-a spus limpede c` provenind m` ]in la distan]`, încercând s`-mi inhib îns`, au ap`rut ofi]erii la poart`. noi, copiii, râdeam de mama c` a avut doi dintr-un mediu atât de dur, n-am nicio [ans`. reac]iile violente la toate vorbele umilitoare b`rba]i [i jum`tate. Poate atunci ar fi trebuit s` trec printr-o ce mi se adresau, de pe pozi]iile supralicitate Bunicul Brînzeu comenteaz` în jurnalul perioad` în care, în plin comunism s` fac ale celor din redac]ie. lui: "Zilele acestea am avut grave emo]ii. Acela[i domn Bolchi[, care a salvat- icoane, ori s` m` lipesc pe lâng` vreunul dintre Din nefericire pentru mine, [i ast`zi fo[tii colegi de la arte, care pictau biserici,pozi]iile sunt acelea[i, de[i aproape to]i Alalt`ieri noaptea au început ridicarea o pe mama nem]oaic`, a fost cel care, ajuns ori participau la renovarea ler. Dar [i acoloredactorii de atunci sunt acum universitari, Germanilor, atât în Lugoj, cât [i în sate. ofi]er de securitate, l-a arestat în 1948 pe era un cerc închis, bine trecut prin dârmonul cu preocup`ri [i interese. Doar c` în anul 1982 Lungi convoaie de c`ru]e [i camioane i-au bunicul român. L-a ridicat împreun` cu securit`]ii. Nu oricine absolvea o facultate publicam un prim r`spuns la via]a de ocn` adus de la sate. Lumea a fost adunat` deceilal]i clerici greco-catolici care nu au trecut de arte avea acees la lumea sfânt`. tr`ita undeva prin mijlocul Ardealului, prin pe câmpuri [i de prin s`la[e; în ora[ au fost la ortodoxie. Sentin]a: 5 ani, petrecu]i la P`rin]ii se mutaser` la Arad, la sora mea, romanul Zigguratul, care a [i luat Premiul controlate noaptea casele particulare. Au m`n`stirea C`ld`ru[ani, în temni]a de la [i locuiau într-un apartament de bloc cu copilul pentru proz` al Uniunii Scriitorilor, a[ezân- acesteia la un loc. Nu-mi mai aveau grija [tiind du-m` definitiv peste toat` lucr`tura de culise fost instala]i mai întâi la {coala Normal`,Sighet [i, în cele din urm`, cu domiciliu c` la o revist` literar` se intra foarte greu, ce se ]esea continuu în redac]ie. Era o replic` apoi au fost îmbarca]i în trenuri cu vagoane for]at la C`l`ra[i [i Or`[tie. dar se poate sta toat` via]a, pentru c` mediul plin` de candoare, fa]` de ceea ce dusesem boem permitea o mai mare larghe]e decât în eu în suflet. Dar nici acolo nu ap`rea artistul, alt` parte. Abia atunci, în pivni]a casei soacrei drama lui. mele, unde ne-am mutat dup` un proces, mi-am Abia dup` zece ani, dup` apari]ia KARAOKE deschis, în cele din urm` micul meu atelierS`rb`torilor, a Zigguratului [i a filmului de artist. De fapt o mas` mic` cu câteva rafturi Femeia din Ursa Mare, cu scenariul scris ADRIAN BODNARU în fa]` pe care mi-am pus câteva dintre c`r]ile de mine dup` romanul Casa Ursei Mari, cu Ca oamenii, când se opreau, ma[inile deveneau mai u[oare, [i nu se [tia prea pe care le citeam [i multe caiete de student,care luasem premiul de debut al Uniunii bine de ce, poate fiindc` se aflase demult c` a[a era. Le p`r`sea un gând, despre care format mare, unde-mi puneam gândurile. Scriitorilor, intram în jocul cel mare al se credea c` se afl` în dreptul oglinzii, atât de sub]ire încât p`rea nespus, dar totu[i Aveam timp berechet, evitam întâlnirile cu celorlal]i. Eram preg`tit îns` pentru un alt putea fi [i el cânt`rit. Cel mai adesea, li se întâmpla iernile, înainte de prânz, în colegii de la revist`, ni[te notoriet`]i în ora[, tip de via]`, credeam în altceva, iar dup` râsetele ninsorilor de 13-14 ani, care, în loc s` intre în p`mânt de ru[ine, cum erau cu multe c`r]i publicate [i premii, cu lans`ri cronicile literare ap`rute în revistele din ]ar`, fastuoase, care m` ignorau în mediul lor. Îmi începusem s` am un statut sigur. Voiam s`înv`]ate acas`, fumau pe str`zi în respira]ia lor proasp`t`, de benzin`. Cele mai str`ine tr`iam via]a printre tipografi, ca mai înainte, p`r`sesc redac]ia, s` m` dedic doar scrisului, [i mai educate ma[ini, care [tiau s`-[i poarte capotele încât s` li se vad` numai cât mergând la redac]ie doar cât s` adun ma- s` fiu, în fine, ceea ce-mi dorisem: un scriitor trebuie din u[ile întotdeauna scrobite, s`-[i aleag` cu grij` claxoanele, s`-[i aprind` terialele pentru revist` [i s` particip la [edin]ele profesionist liber de orice tribula]ii, un artist farurile cu mândrie [i s` calce f`r` a-[i murd`ri câtu[i de pu]in cauciucurile sau de cenaclu. Pe vremea aceea sim]eam c` împlinit, un om de la care criticii literari aipragurile nichelate, nu-[i g`seau lini[tea nici m`car în cimitire. Erau smulse, de volanele nu m` pot apropia de nimeni. Devenisem un vremii a[teptau marele roman, marea lor nobile, înso]ite de cele mai scumpe tacâmuri, ca la cinele de alt`dat`, unde uleiuri fel de arici social, gata s` se apere în oricerevela]ie. Doar c` între timp politicul a devenit dintre cele mai rare curgeau din bel[ug pân` în zori, [i ajungeau pe mesele anatomi[tilor. condi]ii, dar pus pe împlinirea destinului lui mai crispat ca mai înainte, iar elogiile pentru de artist, ca scriitor, pentru c` aveam deja Zigguratul mi-au fost nefaste în rela]ia cu Acolo, erau disecate pân` la ultimele piese din mp3 playerele lor de mahon, iar în experien]a scrisului mult mai bine amplificat` cenzura [i cu puterea vremii, care, deja unele nop]i din amfiteatre ie[ea o muzic` trist` [i bolnav`, înso]it` de c`tre un profesor decât aceea a picturii. Au fost, ani de duplicitar`, îmi cerea, din drepturile de autor, b`trân, s` ia aer. De ceva vreme, unora dintre ele li se auzeau b`t`ile blânde în alte stabilitate, dar [i primele mari suferin]e care s`-i dau c`r]ile mele, care nu se mai g`seau ma[ini, ca ni[te vr`bii sim]ind din nou prim`vara în c`m`[i întinse la uscat, înghe]ate. m-ar fi putut costa via]a, dac` sângele de mam` în libr`rii. A fost momentul meu de glorie,De aceea, ma[inile de familii cu adev`rat bune alegeau s` ard` la marginile autostr`zilor, cu presim]irile ei negre nu ar fi adus-o la timp încheiat în anul 1984 printr-o suit` de intern`ri [i ce mai r`mânea din ele s` fie în`l]at pu]in, cât s` se vad` de departe, ca un monument al`turi de mine într-o diminea]` de 2 februarie succesive la cardiologie, la un sanatoriu dup` a lui 1973. F`cusem ceea ce oricum era dece f`cusem trei infarcturi. ridicat din mor]i. orizont 19 www.revistaorizont.ro STEREOTIPURIstereotipuri
ISPRAVA LUI DANIEL VIGHIRUDI RICHNER Revin dup` o incursiune mai lung` prin gotice [i romanice interpretate în maniera lumea muzical` a cet`]ii Timi[oarei [i a 1900." (http://www.timisoara.uvt.ro). împrejurimilor ei, la cutiile de pantofi cu fi[ele doamnei Deleanu de la Biblioteca * * * Academiei, filiala local`, pe marginea presei În documentul Baroti L. Adaltar. 1resz, ora[ului din urm` cu dou` veacuri [i maiTsw. 1893, p. 97 Del Pondio, P.A. din fi[a bine. Ceea ce ne intereseaz` în articolele 246 a Cutiei de pantofi, ni se spune c` care vor urma va fi o lume pu]in cunoscut`: hornarul Del Pondio din cetatea Timi[oarei aceea a meseriilor, a negustorilor, a calfelor, este fericitul beneficiar al rescriptului a breslelor. O civiliza]ie industrial` care aimperial din 14 februarie 1750 în urm` c`ruia interesat mai pu]in în dimensiunea ei i se r`spunde pozitiv cererii de majorare cultural` [i de mentalitate public`, în salarial`. Este de în]eles de ce a[a! Meserie cercet`rile de sociologie cultural`, de murdar`, dificil` uneori, înso]it` de tot felul antropologie urban`, de istorie a ideilor [ide credin]e la marginea credin]ei, a[a ca în dezbaterile despre mo[tenirile aceea cu pisica neagr` care trece strada patrimoniale. Voi încerca s` evoc lumea Schlusselgasse în care se închiriaz` o pr`v`lie me[terilor b`n`]eni [i cu mijloacele prozei [i mai multe locuin]e în casa fost` Nett nr. prin care pot ilustra mai lesnicios felul în21 F. Pisica ar putea s` apar]in` chiar locului care aceast` tradi]ie a m`istoriei [i a de unde se dau informa]ii despre respectiva industriei, a nego]ului [i a organiza]iilor închiriere: pr`v`lia de manufactur` a lui Lobe subsecvente tradi]ionale a l`sat urme în Hirsch din Schlusselgasse C. (În lumea din jur. O lume care piere, cred c` a Tmsw.Hg.1856;251, fi[a 3688). [i pierit deja! A mai r`mas patrimoniul Nu e altfel ast`zi: familia noastr` de industrial. În Timi[oara am luptat s` salv`m pe Cozia 35 a amenajat cu ajutorul câteva din aceste mo[teniri. Împreun` cu maistorului Feri-bácsi un [emineu pe care câ]iva amici scriitori, istorici [i arhitec]i, l-am identificat vizual la firmele de pe net am încercat s` ap`r`m Abatorului or`[enesc precum www.semineeromania.ro. Pute]i s` TEMA INFORMATORULUI l`sat f`r` acoperi[ de noul s`u proprietar trage]i cu ochiul s` vede]i ce frumoase sunt, Ion }iriac. Re]eta este aceea[i ca [i în cazul ce lux, ce modernit`]i [i rafinament, ce pre]uri {I A REVOLU}IONARULUI altor crime patrimoniale similare: distrugerea prohibitive pe care le poate înc`leca doar VIOREL MARINEASA acoperi[ului pentru ruinarea total` a cl`dirii Gigi Becali la Palatul de unde ]ine conferin- prin intemperii. ]ele de pres` când echipa de fotbal Steaua Vorbind despre cartea C`r`rile diversiunii a lui Sergiu Pavel Dan (Dacia, 2009), Datorit` protestelor publice din urm` duduie (chiar acum nu este cazul!). Marmura poposisem (în num`rul trecut) asupra capitolului intitulat "Deturnarea politic` a unei cu doi ani, când am pichetat por]ile din fotografiile promo]ionale [i u[ile, por]ile istorice ceremonii funerare". Ini]ial, Brutus [i Cassius sunt privi]i de autorit`]i drept Abatorului, noii proprietari au binevoit s` baroc sau postmoderne ale c`minelor sunt "binef`c`tori ai patriei", din moment ce au sc`pat-o din mâinile unui tiran precum Caesar. repare acoperi[ul [i s` protejeze cu "hârtie acolo înso]ite de informa]ii comparative cu Într-un "discurs de pomin`" dinaintea co[ciugului, Antonius recurge la conlucrarea unor gudronat`" (sic!) grupurile statuare de la produsele similare din occident. tumultuoase resurse oratorice [i teatrale, ob]inând o "transla]ie a identit`]ilor, de la persoana intrare. Amintesc c` aceast` frumoas` cl`dire Feri-bácsi a sosit la noi cu doamna sa a treia a r`posatului la persoana întâi, a actorului tragic implicat nemijlocit în ac]iune", industrial` este opera lui Székely László, [i cu ginerele [i au lucrat o zi cu un num`r dând astfel impresia c`, în persoan`, Caesar gl`suie[te adun`rii; nu-i neglijeaz` nici pe unul dintre arhitec]ii aprecia]i ai Kakaniei fix de c`r`mizi dublu presate pe care le- comploti[ti, c`ci strecoar` un vers dintr-o tragedie a lui Pacuvius: "De aceea i-am l`sat b`n`]ene de la începutul secolului al XX-lea. am cump`rat din timp, cu un mortar amestec în via]`, ca s` m` omoare". Drept urmare, mul]imea se inflameaz` [i d` foc senatului, Despre valoarea construc]iei exist` o cu zgur` ro[ie întrucât cel clasic, betonul pecetluind înc` o izbând` pentru Caesar, de data asta una postum`. sugestiv` prezentare pe un portal intitulat sau orice altceva, nu face fa]` c`ldurii, mi Tot la teatru recurge Hamlet, dar în mod copios, deoarece avem de-a face cu teatru e-Patrimonium Timisiensis realizat de colegi s-a spus. Am cump`rat u[a cu doi dragoniîn teatru, iar "tagma histrionilor" îi u[ureaz` jocul acceptând s` insereze în piesa Uciderea din Universitate de Vest, de la Catedra de[i o sticl` termorezistent` din dosul c`reia lui Gonzago o tirad` compus` de prin] pentru a-l demasca [i a-l flagela pe regele Claudius. istorie a Facult`]ii de Litere. s` se vad` fl`c`rile în [emineu. A ie[it destul Fergus Kilpatrick, eroul lui Jorge Luis Borges din povestirea "Tema tr`d`torului [i Iat` textul: "Abatorul din Timi[oara aflat de frumos [i la un sfert din pre]ul firmelor a eroului" (v. Moartea [i busola, Univers, 1972, traducere de Darie Nov`ceanu), este, pe Bulevardul Eroilor este un complex de pe internet. Produs me[te[ug`resc local, ini]ial, pentru str`nepotul s`u Ryan, cel care-i cerceteaz` existen]a, o expresie a labirinturilor arhitectonic alc`tuit dintr-un corp central, bun, dar nu cine [tie cât, s` fim corec]i. circulare, a unei "forme secrete de timp": "mai înainte de a fi fost Fergus Kilpatrick, cl`diri joase, dar lungi de-o parte [i de alta În sfâr[it, [emineul are în dotare hornul Fergus Kilpatrick a fost Iulius Caesar". Uimit c` "istoria ar fi copiat istoria", dar [i c`, a corpului central, folosite pentru manevrarea vechi al b`trânei case pe care maistorul Feri fapt de neconceput, s-ar putea "ca istoria s` copieze literatura", deoarece documentele animalelor [i o poart` monumental`, toate l-a verificat, i-a examinat ]ugul, adic` i-l arat` pe Fergus vorbind ca-n Macbeth, Ryan î[i adânce[te cercet`rile, ceea ce "îl acestea împreun` cu terenul aferent fiind aerisirea prin care fumul nu ne n`p`de[te arunc` în abisul altor labirinturi mai de nep`truns [i mai eterogene". În anul 1824, Kilpatrick înconjurate cu un zid.înconjurate cu un zid. Corpul central este înc`perea, ci iese pe horn. Pentru buna luise g`sea în ipostaza de [ef al unei mari conspira]ii irlandeze. Prinzând de veste c`-n dominat de un turn angajat, ce se termin`între]inere m-am întâlnit cu vechea lume a rândurile conjura]ilor se afl` un tr`d`tor, el îl îns`rcineaz` pe Nolan, cel mai apropiat în partea superioar` cu creneluri în rezalitora[ului: aceea a hornarilor a c`ror dintre tovar`[ii s`i, s`-l descopere. Stupoare! Tr`d`torul e chiar Kilpatrick. Nolan, care-l [i ocnite, ini]ial fiind prev`zut [i cu o fle[` administra]ie se g`se[te "la sucursala ADP tradusese în gaelic` "pe du[manul englez William Shakespeare", propune ca tr`d`torul care ast`zi lipse[te. Coloanele din partea de pe strada 3 August 1919 nr. 17 (în zona s` fie asasinat pe un scenariu inspirat de piesele Macbeth [i Iulius Caesar, aceasta dup` superioar` a turnului [i cele cinci ferestre Pie]ei Traian), de luni pân` vineri, între orele ce Kilpatrick î[i semnase propria sentin]` de condamnare la moarte, pentru a nu contraria circulare de pe fa]ada principal` întregesc 8.00 [i 16.00." (vezi www. prim`riatm.ro) a[tept`rile na]iunii [i pentru a face din execu]ie "un instrument pentru emanciparea patriei". aspectul monumental al turnului. Tot aici este [i administra]ia cimitirelor unde L`sându-se ucis de un necunoscut într-o loj` a teatrului din Dublin, tr`d`torul se mântuia În zona central`Ê a corpului principal se pl`te[te locul de veci pre] de [apte ani. definitiv sub masca eroului ("definitiv", adic` pân` la investiga]iile lui Ryan, care [tie, se afl` un cerc înconjurat de un arc treflat. Casa este b`trân`, odaia cu birourile este Ornamenta]ia fa]adei este alc`tuit` din la parter, cu du[umele, cu un expresiv ghi[eu dar p`streaz` mitul, [i pân` la interven]ia livresc` a lui Borges, care, vorba lui Darie c`r`mid` aparent` care se reg`se[te [i la de pe vremea Sfaturilor Populare. Nov`ceanu, poate fi "un fals s`vâr[it de un erudit", "fic]iune cu virtute de realitate"). ancadramentele ferestrelor. Extremit`]ile Un hornar g`sesc într-un fragment al S` fii simultan tr`d`tor [i erou! Comunismul românesc de sorginte sovietic` a pus superioare ale cl`dirilor sunt prev`zute cu romanului Un burghteater provincial al lui la treab` min]ile unor Nicolschi [i Eugen }urcanu pentru a îngem`na victimele [i c`l`ii corni[e lungi din lemn decorativ. Livius Ciocârlie. Prezen]a sa, altfel în experimentul Pite[ti, o "reeducare" predestinat` s` e[ueze în maxim` alienare, în Poarta abatorului este încadrat` de doi meteoric`, este prilejuit` de evocarea monstruozit`]i inimaginabile, în moarte violent`. Mo[tenim cu vârf [i îndesat "diversiunile piloni masivi care sus]in fiecare câte un grup asediului cet`]ii din 1849 de c`tre trupele totalitarismului nepoc`it" (S. Pavel Dan): po]i fi în acela[i timp revolu]ionar [i turn`tor/ statuar ce reprezint` un taur [i un personaj revolu]ionare maghiare. Co[arul este neam], securist; ceau[ist [i europarlamentar; democrat [i Che Guevara de mucava; lider sindical feminin de-o parte, iar de cealalt` parte un se nume[te Richner Rudolf, iar apropia]ii [i v`muitor etc. taur [i un personaj masculin. De asemenea, îi vor fi spus Rudi, a[a cum îl numeam noi În expeditiva lume contemporan`, în care "cei buni" [i "cei r`i" devin lesne inter[anjabili, cei doi piloni mai prezint` [i câte o plac`pe amicul nostru dintr-a zecea de la real`,iar joaca de-a ho]ii [i vardi[tii presupune diversiuni la reciprocitate, care se neutralizeaz`, cu text amplasat` pe fa]a exterioar`. un colec]ionar de elpiuri din vest cu muzic` se anuleaz` una pe alta, scorul r`mâne pentru ve[nicie nedecis. Vezi, paregzamplu, The Arhitectul cl`dirii, Székely László, a country, cu muzicu]` [i ghitar`. Departed al lui Martin Scorsese, unde fiecare tab`r` î[i introduce un ins, î[i cre[te un folosit în tratarea acestui complex elemente Continuare \n pagina 31 informator în fieful celeilalte sub sloganul "Moarte bun`! Moarte bun`!" orizont www.revistaorizont.ro 20 PLAYplay
JURNAL DIN ANII CRIZEILUMEA NOASTR~ ROBERT {ERBAN RADU PAVEL GHEO Mar]i, 1 martie 2011 Sâmb`t` 5 martie 2011 Primesc un m`r]i[or de la un amic. Mi-l Sun` Pavel din tren, e la Severin, pe Au trecut dou`zeci de ani de la r`zboiul Urm`rind evolu]ia personajelor, cititorul pun în piept: "Femeie, dac` ai câ[tiga aleaplaiurile-mi natale, tocmai mi-a citit cartea care a dus la destr`marea Iugoslaviei. descoper` o lume a destr`m`rilor descris` 10 milioane la 6 din 49, m-ai mai iubi? Te-a[ [i i-a pl`cut. I-a pl`cut [i de noi to]i, zice c` iubi, b`rbate, cum s` nu, dar mi-ar fi un dor la Timi[oara e altfel decât la Bucure[ti. Îi Imensul [oc tr`it la vederea acelei izbucniri din acest refugiu tihnit, greu inteligibil, dar de tine…" replic c` el e tonifiant [i c` ne-a activat cude barbarie petrecute în interiorul Europei sigur: Olanda, numit` de un personaj umorul [i vitalitatea lui. C`dem la pace: ar civilizate s-a mai stins. Evenimentele de (olandez) "]ara cea mai plicticoas` [i cea Joi, 3 martie 2011 trebuie s` ne vedem mai des [i mai mult. Expozi]ie Fikl la Sala Baroc. Puhoi de Peste dou`-trei ore sun` [i Miron Manega: atunci au început s` î[i piard` pregnan]a, mai f`]arnic`" (p. 62). E drept, nici unul lume. Pânzele lui Gyuri rimeaz` perfect cu mai vrea la Timi[oara! au trecut în istorie [i, inevitabil, în literatur`. dintre personaje nu a fost în r`zboi, nu a "decorul" s`lii , dar nu se v`d mai deloc Dar, odat` cu trecerea anilor, tocmai literatura tr`it personal realitatea mor]ii, dar chiar asta din cauza celor peste 200 de oameni ce Mar]i, 8 martie 2011 – poate mai mult decît istoria – le p`streaz` accentueaz` tragismul lor [i absurdul lumii. încearc` s` le priveasc`. Sunt puse pe [evalet, Lyotard, în Condi]ia postmodern`, pe nu pe pere]i. Verniseaz` Pavel {u[ar` [i post de Nostradamus: "La fel cum statele- vii prin texte exemplare, nu doar despre acea Personajele Dubravk`i Ugresici – diverse Marcel Tolcea. Amândoi în form`. Marcel na]iune s-au luptat pentru a st`pâni teritorii, izbucnire colectiv` de ur` criminal`, ci [i [i bine individualizate – sînt sfî[iate de apoi pentru a poseda [i a exploata materiile chiar d` pe dinafar`, ca un personaj baroc despre condi]ia uman`. aceast` dram` identitar` f`r` a fi participat ce e. Ne invit`m s` st`m "pup", ca s` vedem prime [i mâna de lucru ieftin`, ne putem lucr`rile. {i pup ne punem, cum zice dom'imagina c` ele se vor lupta în viitor pentru O astfel de scriere este romanul în mod direct la ea. Ei nu sînt vinova]i decît director. Seara, în atelierul lui Fikl, Pavel a controla informa]ii". Dubravk`i Ugresici Ministerul durerii, ap`rut prin ceea ce sînt [i pl`tesc pentru asta. Fo[tii m`rturise[te c` a început s` colec]ioneze Seara, vernisajul unei expozi]ii de art` în 2010 la Editura Polirom [i tradus în iugoslavi caut` s` se reinventeze, s` î[i [i obiecte vechi, ]`r`ne[ti. Mai ales furci de inspira]ie masonic`. Destule lucruri bune. de tors, din a c`ror "lectur`" atent` a ajuns Tic` R`ducan cu dou` lucr`ri ce sar din rame. dou`zeci de limbi. Nu este propriu-zis o reconstruiasc` identitatea, f`r` a se putea la o concluzie formidabil`: furcile – care, carte despre atrocit`]ile r`zboiului [i, poate, desp`r]i cu totul de cea trecut` [i f`r` a se de regul`, erau d`ruite de b`ie]i fetelor de Miercuri, 9 martie 2011 tocmai asta o face mai cutremur`toare. putea fixa ferm pe una viitoare. Pentru ei, m`ritat – con]in în ornamentica lor mai mult Silviu Or`vi]an – expozi]ie la B`de[ti, sau mai pu]in artistic`, în modul de realizare de Sfin]ii Mucenici. Pe hârtii A4, cruci în Personajul narator, Tania Lucici, o croat`, dup` r`zboi, nu doar teritoriul fostei lor ]`ri, mai atent sau mai expeditiv, în robuste]ea timbru sec, iar în`untrul fiec`reia dintre ele, fost` profesoar` universitar` de literatur` ci totul pare nesigur, totul este împînzit de ori în fragilitatea lor, CV-ul celui care le-puncte de aur [i de… ro[u. Unu, dou`, trei, în fosta Iugoslavie, se refugiaz` din caleamine explozive. Fosta limb` comun` e a f`cut. Doar din modul în care era lucrat` patru sau cinci, c`utând s` fac` ele o cruce. furca, fetele [tiau cum le sunt pe]itorii, ceÎn fa]a peretelui aproape plin cu desenele r`zboiului în Amsterdam, împreun` cu so]ul desp`r]it` în dialecte [i limbi, în sîrb`, fel de caractere au [i, dac` nu se gr`beaua[ezate unul lâng` altul, o lucrare, una singur`, ei sîrb, Goran, care în curînd va deveni fostul bosniac` [i croat`, iar "yugo[ii" [tiu foarte cu m`riti[ul, puteau alege în deplin` pe pânz`: o "c`ma[`" de aur din care iese ei so]. De altfel romanul este plin de "fo[ti" bine c` "în spatele acestor limbi ale noastre cuno[tin]` de cauz`. sângele. [i "foste": veni]i dintr-o lume destr`mat`, st`teau realmente armate. În aceste limbi Vineri, 4 martie 2011 Vineri, 11 martie 2011 refugia]ii ex-iugoslavi [i-au pierdut, odat` ale noastre se înjunghia, umilea, ucidea, viola Înregistrez dou` Piperuri, unul cu Adi Cutremur de 9 grade în Japonia, urmat cu domiciliile, slujbele [i cet`]enia, [i expulza" (pp.50-51). Concomitent, aceste Sandu si V. Leac, cel`lalt cu {u[ar` [i Fikl. de un tsunami. Imaginile cu valul care m`tur` F. e cam obosit, s-a culcat la 3. Pavel în mare totul în cale m` gâtuie. Din 11 septembrie identitatea în care se recuno[teau [i în care limbi "ale noastre" sînt/este limba în care verv`, n-a stat la chermez`. Face un crochiu 2001 n-am mai v`zut ceva atât de îngrozitor, îi recuno[teau ceilal]i. Drama dezr`d`cin`rii, se în]eleg cu to]ii [i pe care o numesc cu critic în pictura viguroas` [i exploziv` a lui la propor]iile astea. M` uit cu dezn`dejde [i pe care, într-o form` sau alta, o tr`ie[te orice to]ii "limba noastr`". Nimic nu mai este cum F. Apoi explic` de ce pia]a de art` din cu neputin]`. N-am ce face, sunt mic, foarte România [i-a doborât, în plin` criz`, mic. Mic, mic! refugiat, este analizat` pas cu pas de a fost, dar nici n-a devenit înc` altceva. recordurile de vânz`ri: lichidit`]ile financiare naratoare, atît prin intermediul ei, cît [i al Str`in` în Olanda, Tania se înstr`ineaz` s-au plasat în tablouri. Seara, tot la Baroc, Sâmb`t`, 12 martie 2011 grupei ei de studen]i la servo-kroatisch. C`ci, [i de studen]ii ei dup` o reclama]ie anonim`, lans`m volumul lui Pavel de poezie, Crina e fericit`: a primit de la bunici o "Universul din cu[c`", [i pe cel de publicistic` biciclet`! Chiar vrea s` doarm` cu ea în pat. cu ajutorul unei amice croate, c`s`torit` cu expediat` (probabil) de unul dintre studen]i, al lui Miron Manega, "De ce urâm femeile?". O convingem s-o lase totu[i pe hol. În schimb, un profesor de la Universitatea din în care e acuzat` c` nu respect` nici un fel Ni se al`tur`, ca vorbitori, lui Marcel [i mie, bunu' {erban îi spune pove[ti cu pira]i, Amsterdam, Tania ajunge s` predea de program`. Mai mult, atunci cînd se "preferatele" ei. Bunu a fost comandant de Cornel Ungureanu [i {erban Foar]`. Lume temporar, pentru dou` semestre, tocmai întoarce în Zagreb, într-o vizit` de s`rb`tori nu ca ieri de mult`, dar dispus` s` ascultecorabie [i s-a luptat cu pira]ii, de la c`pitanul aproape dou` ceasuri cuvintele care trec deHook pân` la Barb`-Albastr`, dar [i cu alte aceast` disciplin` (devenit` [i ea "fost`"). la p`rin]ii ei, î[i d` seama c` nici acolo nu la unul la altul, ca un bulg`re ce se viet`]i periculoase ale m`rii: rechini, cara- Grupa ei de studen]i se dovede[te a fi î[i mai g`se[te locul. Fosta ei cas` a devenit rostogole[te. {i cre[te. Toat` lumea se simte cati]e, balene. Crina ascult` cu gura c`scat` format` aproape exclusiv din fo[ti iugoslavi, o lume str`in`: "Mestecam gîndul despre grozav: lansa]i, lansatori, spectatori. Se merge [i nu mai vrea s` plec`m de la Severin. {i, la cârcium`, dar, de oboseal`, pornesc în oricum, noi putem s-o lu`m înainte: ea vine majoritatea refugia]i. Ajun[i pe un teritoriu ™acas`¤ ca pe o gum` de mestecat veche... direc]ia invers`. {i ajung acas`… pe biciclet` pân` la Timi[oara! str`in [i sigur, dar rece [i aseptic, cum apare ™Acas`¤ nu mai era ™acas`¤" (p. 125). Olanda, "yugo[ii" încearc` s` Solu]iile sînt, pîn` la urm`, individuale supravie]uiasc` [i s` î[i refac` via]a. În [i nici una nu este fericit` în mod absolut. LINIA ORIZONTULUI realitatea cotidian` cursul Taniei reprezint` Pentru unii solu]ia este sinuciderea, pentru DE ION BARBU pentru ei un ad`post, o ancor` temporar`al]ii adaptarea, pentru al]ii întoarcerea, în Olanda, dar devine [i un prilej de revenire precum în basmul pomenit în carte. Dar în fosta Iugoslavie, o Iugoslavie imaginar`, nimeni nu scap` nealterat, netransformat. pe care studen]ii o recupereaz` la curs. La O traum` colectiv` e ca o molim`: îi atinge propunerea profesoarei lor, într-un exerci]iu pe to]i [i deformeaz` totul. terapeutic [i, poate, traumatic – fiindc` aici Pe aceast` tem` tragic`, care constituie nimic nu mai este limpede –, ace[tia încep coloana vertebral` a c`r]ii, autoarea croat` s` în[ire tot ceea ce î[i amintesc din lumea brodeaz` pove[ti [i creeaz` scene înc`rcate pe care au p`r`sit-o. Doar c` rememorarea de umor, de triste]e sau de ironie central- lucrurilor l`sate în urm` – [i puse, simbolic, european` tipic`, u[or de recunoscut de într-o plas` de rafie alb` cu ro[u [i albastru, cititorul român. Exist` cîteva pagini de un cunoscuta plas` de rafie a Balcanilor – nu sarcasm savuros, ce analizeaz` istoria ajut`. Exilul nu încurajeaz` memoria, ci literaturii croate din veacul al 19-lea, dar uitarea. O spune la un moment unul dintre care se potrivesc foarte bine oric`rei literaturi studen]i, Igor, interpretînd un basm croatmici din zon`. Ministerul durerii este îns`, care, prin mesaj, aminte[te cumva de înainte de toate, o medita]ie asupra unei lumi basmul românesc Tinere]e f`r` b`trîne]e în care "majoritatea oamenilor regret` mai [i via]` f`r` de moarte: "S` r`mîi în ™exil¤ mult dispari]ia lui Elvis Presley decît cea înseamn` s` fii învins... Întoarcerea acas` a bibliotecii din Sarajevo ori moartea înseamn` revenirea memoriei, dar [i musulmanilor din Srebrenica" (p. 145). moartea" (p. 236). Lumea în care tr`im. orizont 21 www.revistaorizont.ro AUGURaugur
GÂNDURI LA O ANIVERSARE: VASILE BALTACMECIPT 50 ANI Anivers`rile – ca [i comemor`rile – sunt Iosif Kaufmann proiecteaz` un calculator [i întotdeauna prilej de reflec]ie, dar [i uneori ai nevoie de colaboratori. A fost începutul unei de încerc`ri de înfrumuse]are a trecutului. Nu lungi colabor`ri [i prietenii pe care numai este [i cazul MECIPT -1, un calculator de plecarea dintre noi a lui Vili acum doi ani a pionierat care a scris istorie în tehnologia Ro- întrerupt-o. MECIPT-1 era un calculator din mâniei [i chiar a Europei de Est [i c`ruia îiprima genera]ie, cu tuburi electronice, primul s`rb`torim a 50-a aniversare. MECIPT-1 este din mediul universitar în România [i al doilea o abreviere de la Ma[ina Electronic` de Calcul din ]ar` dup` CIFA-1. Este momentul s` spu- a Institutului Politehnic din Timi[oara, calcu- nem c` anii 1950 au marcat o prioritate româ- lator din prima genera]ie, care a fost o realizare neasc` în tehnica de calcul. Au fost create istoric` a Politehnicii timi[orene, a Timi[oarei trei [coli de tehnic` de calcul, prima cronologic [i României. {ansa a f`cut s` fiu parte din la Bucure[ti, la Institutul de Fizic` Atomic`, echipa MECIPT [i din tot ceea ce a urmat a doua la Timi[oara MECIPT, la Institutul dup` aceea. Spun [ansa, deoarece m-am n`scut Politehnic [i a treia la Cluj DACICC, la Institu- în 1940 [i am terminat facultatea exact cândtul de Calcul al Academiei Române. Condi]iile MECIPT-1 a devenit realitate. Puternic influen- de lucru erau cel pu]in dificile, accesul la docu- ]at de prelegerile academicianului Moisil, un mentare era extrem de limitat [i consta în princi- mare precursor al informaticii, am ajuns la pal în traduceri, de altfel prompte în limba Timi[oara la Politehnic`. Visam pe atunci s` rus` a unor articole din reviste occidentale, ajung cibernetician [i constructor de calcula- importurile din ]`rile vestice erau inexistente, toare, dar în afar` de logica binar` nu [tiammulte aparate [i piese erau donate facult`]ii MECIPT-1 [i am avut satisfac]ia s` vedem în anii 1960-1960 un num`r de pionieri au prea multe despre calculatoarele electronice. de întreprinderile din Timi[oara dup` o formul` în 1966 primii absolven]i din România pe diplo- construit calculatoare la Bucure[ti, Timi[oara olitehnica din Timi[oara a fost devenit` atunci celebr` "în numele colabor`rii ma c`rora este scris` specializarea calculatoare [i Cluj, c` am avut deja un înv`]`mânt de pentru mine mult mai mult decât cu facultatea noastr`". Realiz`rile în toate cele electronice. Documentele vremii consemneaz` specialitate din anii 1960, Timi[oara fiind ur- o simpl` universitate pe care am trei centre au fost remarcabile [i în primul primele cadre didactice ale acestei promo]ii: mat` de Bucure[ti, apoi Cluj, Ia[i etc. MECIPT absolvit-o. I-am p`[it pragul în rând au format speciali[ti care ulterior au creat Alexandru Rogojan, Vasile Pop, Vasile Baltac, nu a fost numai un centru academic de cerce- 1957, înainte de a împlini 17 ani, student alPP o industrie de tehnic` de calcul [i o informatic` Cri[an Strugaru, Iosif Kaufmann, Aurel Soce- tare, ci un centru de cercet`ri [i produc]ie [i Facult`]ii de Electrotehnic`. Erau ani grei, de na]ional` de prestigiu. Nu pot s` nu fac o nean]u, Dan Farca[. Preocup`rile pentru dez- o pepinier` de speciali[ti. Institu]ii semnifi- priva]iuni de tot felul; gândi]i-v` c` am venit paralel` cu momentul 1990, când industria voltarea familiei MECIPT au continuat. S-a cative în care au lucrat ulterior [i au avut contri- la Timi[oara la un an dup` evenimentele din s-a pr`bu[it, fiind anacronic` dup` un deceniu realizat MECIPT-2 la DSAPC Timi[oara, pe bu]ii majore oameni forma]i la MECIPT sunt 1956. Timi[oara ar`ta altfel decât azi. Facul- de izolare, dar un sector IT dinamic s-a n`scut baza planurilor MECIPT-1 s-a construit calcu- numeroase. “…‘Mul]i dintre cei care au lucrat tatea era g`zduit` în cl`direa fostului Liceu deoarece aveam enorm de mul]i speciali[ti latorul CENA în cadrul Armatei, considerat sau lucreaz` în industria de calculatoare [i Piarist, cl`dire monumental`, dar trotuarele buni. de unii ca MECIPT-3. Anii 1967/1968 pot fi telecomunica]ii din Timi[oara în frunte cu Dan adiacente cl`dirii nu erau înc` asfaltate, în MECIPT -1, pus în func]iune în anul 1961, considera]i pentru MECIPT sfâr[itul unei etape, Bedros î[i au originea tot din nucleul MECIPT spatele catedralei era un imens teren viran, era un calculator tipic din genera]ia I “…‘. începutul unei industrii. A început atunci con- [i apoi ITC Timi[oara. pe Corso circulau tramvaiele [i seara f`ceam Pentru cei care asist` azi la revolu]ia digital`, struirea unei industrii de tehnic` de calcul în Este un fapt c` evolu]ia rapid` a tehn- ture noi, studen]ii, s` vedem ce mai este nou. la tablete performante [i telefoane inteligente, România. S-a hot`rât înfiin]area unei filiale ologiilor informa]iei produce necunoa[terea Ba chiar odat` am fost surprins s` v`d în toamna este greu de crezut cum putea fi util un calcu- a Institutului de cercetare proiectare pentru evolu]iilor care au condus la schimb`rile în anului 1957 pe Corso la plimbare un general lator electronic cu viteza de 50 opera]ii/secund` utilaje de calcul -ICPUEC - un nume bizar domeniu, apare sindromul "Totul începe azi". sovietic în uniform`, unul dintre ultimele sim- [i programare în cod ma[in`! {i totu[i, înlocuit mai târziu cu Institutul de tehnica de Genera]iile tehnologice IT s-au succedat de boluri ale perioadei nefaste când am avut trupe MECIPT–1 a fost intens folosit pentru calcule calcul - ITC si a Centrului teritorial de calcul mai multe ori pe parcursul unei genera]ii biolo- ruse[ti pe teritoriu nostru. Am stat în anul I[tiin]ifice si de proiectare, beneficiari fiind electronic – CTCE Timi[oara. Cea mai mare gice, "pionierii tehnicii de calcul sunt printre în c`min pe strada Doja, cu al]i 14 colegi înîn primul rând Politehnica, dar [i institute de parte din personalul MECIPT condus` de sub- noi", iar recunoa[terea rolului pionierilor este camer`, apoi în anii urm`tori în c`minele mai prestigiu ca ISCH, ISPH (calcule 1963-1964 semnatul trece la filiala ICPUEC Timi[oara. o component` a civiliza]iei moderne [i în TI. confortabile de la Mecanic` [i apoi am inau- pentru barajul de la Vidraru), Electromotor, Din filiala ICPUEC, ulterior ITC, se dezvolt` Am fost bucuros s` contribui ca IEEE Compu- gurat complexul studen]esc care p`rea un vis DSAPCT, ISPE, centrele de calcul ale Univer- Fabrica de memorii electronice Timi[oara – ter Society s` acorde în 1998 distinc]ia Com- din punct de vedere al confortului. sit`]ii Bucure[ti [i Academiei din Timi[oara FMECTC, devenit` dup` 1989 DATATIM puter Pioneer, o distinc]ie de mare prestigiu La facultate citeam mult [i nu numai c`r]i si Cluj. Tot în acei ani, sub impulsul lui Grigore [i apoi ALCATEL ROMÂNIA. “…‘ ITC Ti- acordat` la cca 60 persoane pân` azi lui Grigore tehnice. Am aflat atunci din Micul dic]ionar C. Moisil, Erika Domokos a f`cut pe MECIPT- mi[oara a marcat începutul industriei IT la C. Moisil, [i s` constat recunoa[terea prin înalte filozofic, desigur tradus din limba rus`, cum 1 primele încerc`ri de traducere automat` Timi[oara, printre primele teme de cercetare ordine na]ionale al României în anul 2004 a cibernetica era de fapt o [tiin]` reac]ionar` din limba englez` în român`. unele fiind continu`ri de la MECIPT. Industria unor pionieri ai calculatoarelor printre care burghez` care urm`rea aservirea clasei munci- Am participat la construc]ia MECIPT- TI în România s-a dezvoltat rapid. Au fost Victor Toma, Armand Segal din echipa IFA, toare de c`tre ma[ini. M-am mirat foarte tare 1, apoi MECIPT-2, am stabilit tema de proiec- create unit`]i de cercetare-proiectare, produc]ie dar [i Vili Löwenfeld, Iosif Kaufmann [i sub- de ce auzisem de la Grigore C. Moisil, dar l- tare MECIPT-3. Apoi a început edificarea unei [i service “…‘. S-a dezvoltat familia de calcu- semnatul din echipa MECIPT. am crezut pe el, mai ales c` l-am [i reîntâlnit industrii na]ionale de tehnic` de calcul [i dru- latoare FELIX, a fost creat` o industrie de unoa[terea trecutului poate ca student. Era pre[edintele Societ`]ii Române murile mele au început o alt` traiectorie, dar software, de la FELIX s-a trecut la minical- u[ura descifrarea viitorului. de Matematici - SSM. Chiar din primul an MECIPT r`mâne un simbol, un început de culatoare, microcalculatoare, calculatoare per- România are înc` pa[i mari de de studen]ie am avut posibilitatea de a repre- drum, o [coal` care face cinste Politehnicii sonale. Primul minicalculator românesc a fost f`cut în domeniul IT. Suntem zenta cu cinste Politehnica timi[orean` la con- noastre. La MECIPT se sudase o echip` entu- numit INDEPENDENT–100 (I-100), fiind înc` Cconfrunta]i C cu decalaje digitale, fiind con- cursurile na]ionale de matematici pentru stu- ziast` de ingineri, matematicieni, tehnicieni omologat în 1977, anul centenarului indepen- stant pe ultimul sau penultimul loc în Uniunea den]i din 1958 [i 1959 organizate de SSM, [i muncitori. S-au ad`ugat numero[i studen]i den]ei de stat. European`. Pentru a reduce decalajul digital ocupând locul 1 pe ]ar` [i Moisil era amfitrionul [i beneficiari, pe care [i acum dup` 50 ani îi e numele Politehnicii din trebuie construi]i [i consolida]i 4 piloni: infra- decern`rii premiilor. Amintesc acest fapt deoa- amintesc cu mult` pl`cere: Vili Löwenfeld, Timi[oara [i MECIPT este structura IT, acces Internet r`spândit [i ieftin, rece atunci, aici la Timi[oara, s-a amplificatIosif Kaufmann, Herbert Hartmann, Dan Far- astfel legat` declan[area abilit`]i generalizate de folosire IT, dispo- în mine dorin]a de autoperfec]ionare care nu ca[, {tefan M`ru[ter, Gavril Gavrilescu, Tiberiu revolu]iei digitale în România. nibilitate de con]inut digital. Progrese sunt, m-a p`r`sit toat` via]a. Profesorii facult`]ii, Ilin, Ioan Weber, Maria Moldovan, Viorel La dezvoltarea DD industriei na]ionale [i-au adus exist` înc` [i unele stimulente, dar cheltuim dintre care cu emo]ie îi amintesc pe Plau]ius Vi]an, Alexandru Cicorta[, Victor Meghe[an, contribu]ia numero[i ingineri absolven]i ai pu]in [i ineficient. Alfabetizarea digital` pene- Andronescu, al c`rui asistent am avut privile- Sergiu Budu, Dan Bedros, Horia Gligor, Ioan Politehnicii timi[orene. Unii au lucrat la treaz` înc` slab. Pentru a r`spunde la întrebarea giul s` fiu ulterior, Emanoil Arghiriade, Toma Mih`escu, atotcalificatul muncitor Negru] sau MECIPT, al]ii au fost studen]i [i apoi absol- ce ne a[teapt` în viitor este bine s` realiz`m Dordea, Gheorghe Sila[, Alexandru Rogojan, omniprezentul maistru Bohn Baci. Unii dintre ven]i, al]ii au fost beneficiari [i au înv`]at c` instruirea IT este o necesitate, mai departe al`turi de mul]i al]ii dintr-un lung [ir de cadre cei enumera]i, în primul rând Vili, nu mai sunt abecedarul profesiei pe aceste prime calcula- de simpla navigare [i e-mail, noi instrumente didactice care au f`urit prestigiul Politehnicii printre noi, ceea ce face ca emo]ia rememor`rii toare. Fiind creat în mediul universitar apar aproape zilnic, poten]ialul platformelor [i al facult`]ii, ne-au transmis nu numai cuno[- s` fie [i mai mare. MECIPT-1 a avut un impact na]ional semni- de colaborare este pu]in exploatat, pericolele tin]e valoroase, dar mi-au însuflat atât mie, ot o premier` caracterizând ficativ mai mare decât colegele din genera]ie cibernetice sunt reale, re]elele sociale sunt utile, cât [i colegilor mei convingerea c` numai prin spiritul inovator al Politehnicii CIFA [i DACICC. Ajuns pân` în vârful mana- dar [i periculoase. Prezen]a pe Internet este munc` [i perseveren]` po]i reu[i în via]`. timi[orene, a fost [i crearea gerial al industriei na]ionale, am constatat cu o necesitate [i lumea cu Internet va fi permanent Politehnica din Timi[oara este pentru mine primei specializ`ri din România satisfac]ie acest impact real al Timi[oarei. alta, a[a cum se demonstreaz` în aceste zile indisolubil legat` de calculatoarele MECIPT. de calculatoare electronice la Facultatea deTT Industria de IT are deci r`d`cini puternice într- în Nordul Africii. {i poate c` este bine s` Prin prim`vara anului 1960 (eram în anul III) Electrotehnic`. Este indiscutabil meritul profe- un trecut nu prea îndep`rtat. La sfâr[itul anului revedem [i ce a fost bine în trecut, mai ales sunt oprit pe coridor de un cadru didactic pe sorului Alexandru Rogojan care a luptat pentru 1989 lucrau în industria de tehnic` de calcul pasiunea [i d`ruirea pionierilor IT. care nu-l cuno[team, Vili Löwenfeld, care îmi crearea specializ`rii [i apoi a sec]iei de calcu- [i în informatic` aproape 100 mii de persoane, ______spune c` a auzit de mine [i vrea s` vin la un latoare electronice. Echipa MECIPT s-a al`turat fa]` de câteva sute în 1960-1966, saltul uria[ Adresa prof. univ. dr. Vasile Baltac: cerc [tiin]ific deoarece dânsul, împreun` cu entuziast`, inclusiv cu lucr`ri de laborator la a fost f`cut f`r` îndoial` [i pentru faptul c`www.vasilebaltac.ro, [email protected] orizont www.revistaorizont.ro 22 NARRENTURMnarrenturm
POLUARE ÎN RELUARE DANA CHETRINESCU Un stat civilizat nu este neap`rat unul mai individul direct în depresie. Orice dizarmonie pu]in poluat, dar este m`car unul care se declar` – dimensional`, formal`, cromatic` sau textural`3 îngrijorat de chestiunea polu`rii, de orice fel ar – e de o triste]e sfâ[ietoare. Cum la urbanism, fi ea. Cam asta în]elegem noi din epopeea anti- ca [i la agricultur`, românii sunt neîntrecu]i, gama poluare a statului Malawi, care, într-un temeinic de dizarmonii din universul citadin dep`[e[te demers de identificare a surselor de poluare cele mai îndr`zne]e prospec]iuni. S` lu`m un existente în sud-estul Africii, a scos în afara legii exemplu la îndemân`, pus la dispozi]ie de flatulen]ele cet`]ene[ti. Nu [tim dac` [tirea aceasta aplecarea spre marketing a asocia]iilor de locatari. este absurd-comic`, a[a cum o doreau cu siguran]` Un banner uria[ acoper` în întregime fa]ada unui cei care au lansat-o pe pia]a mediatic` bloc de zece etaje. Din el zâmbe[te, în dreptul româneasc`1, sau menit` s` stârneasc` invidia etajelor X [i IX, un domn cu aer intelectual [i mai tuturor locuitorilor unor continente mici [i halat alb, care se întreab` apoi, retoric, la nivelul aglomerate, ca, de exemplu, Europa. etajelor V [i IV, "Hemoroizi? Fisuri anale?", Mergând mai departe pe firul logic (sau, pentru a-[i da tot el, la parter, un r`spuns lipsit la fel de bine, ilogic), opinia public` româneasc`, de echivoc: "Clinica, telefon, fax, email". Nu amuzat` de pilda superb` a lui George Chaponda, discut`m c` blocul e cenu[iu, comunist [i ministrul justi]iei din Malawi, care sus]ine cu "nereabilitat", deci nu are, oricum, o fa]ad` de entuziasm aplicarea foarte strict` a sanc]iunilor palat baroc; nici c` hemoroizii constituie un mesaj împotriva polu`rii flatulente, ar putea mai degrab` mai pu]in îmbucur`tor decât "Drink Coca-Cola". s` se simt` invidioas`. Pentru c`, a[a cum i seImport` aici doar faptul c` bannerul polueaz` întâmpl` mai întotdeauna, popula]ia României zona caracterizat` de dimensiunile ferestrei ca nu locuie[te nici într-o lume atât de avansat` element vizual de baz`. Asta dac` vrem doar s` încât s` combat` eficient multiplele efecte ilustr`m dizarmonia dimensional`. Nu cred îns` poluante ale progresului, nici într-o atmosfer` c` vreunul din contemplatorii unui asemenea atât de bucolic` [i de curat` încât s` se preocupe banner nu s-a întrebat cum [i ce respir` cei care, de factori de mediu poate perturbatori, dar m`car locuind în acel bloc, doresc s`-[i aeriseasc` organici. înc`perile, deschizând fereastra înspre pânza Scriam într-un material anterior despre moda tratat`, sau ce v`d ei prin propriul geam. ecologic` în România, de dat` atât de recent` Dizarmonia formal` apare atunci când forme [i – ca tot ce n-a apucat s` se aclimatizeze –artificiale, dure vizual, se insinueaz` într-un peisaj nesigur`, un accesoriu retoric oarecum superfluu. – fie el [i urban – cu forme "moi", cum ar veni, Totu[i, chiar dac` Apocalipsa a fost din nou ca nuca-n perete. Orice timi[orean n`scut sau amânat`, din 2012 pentru 2300, poluarea a devenit aclimatizat de cel pu]in dou`zeci de ani poate un subiect [tiin]ific [i în România, dincolo de reconstitui istoria complexului studen]esc prin emisiunile de televiziune, gazetele locale sau prisma dizarmoniei formale. În peisajul "moale" grup`rile politice cu ideologie incolor`. A[a se al unei zone deschise (care înc` [i-a p`strat aceste face c` a ap`rut [i la noi un limbaj specific, uncaracteristici), primele c`mine, cum mergi dinspre corpus de texte precis orientate, o vast` arie de Liceul de Muzic` spre Complex, a[ezate perpen- investiga]ie. Cu ajutorul lor, oamenii de rând dicular fa]` de strada Cluj, vopsite dintotdeauna pot în]elege c` poluarea este un concept la felîn bej-ocru, chiar [i în urma succesivelor renov`ri, DUHOAREA DIAVOLULUI de amplu ca [i, s` zicem, cultura [i societatea.au purtat, cu mult` obid`, însemnele dizarmoniei Astfel, chiar [i cei mai insensibili la farmeceleformale pre] de mai bine de un deceniu. AcoloCIPRIAN V~LCAN abstracte ale ecologiei înva]` c` poluarea se unde acum se ridic`, func]ional, câte un acoperi[, Malawi, un mic stat din sud-estul Africii, este prima ]ar` din lume care decreteaz` c` insinueaz` în chipurile cele mai diverse [i maiînainte de 1989 scria, patriotic, TR~IASC~ flatulen]ele sunt un inamic al "decen]ei publice", asem`n`toare cu poluarea, a[adar demne nea[teptate. REPUBLICA SOCIALIST~ ROMÂNIA (urare de a fi sanc]ionate. Aceast` sanc]iune ar putea fi aplicat` asemenea legilor care interzic alt Se vorbe[te de zeci de ani de cele trei mari distribuit`, fr`]e[te, pe cele patru cl`diri din an- obicei foarte r`spîndit în multe state africane - urinatul în public. "Pur [i simplu, s` v` grupe de poluare, a aerului, apei [i solului. Sesamblu). În aceste condi]ii, puteai auzi, la înce- duce]i la toalet` cînd v` vine s`..." i-a avertizat ministrul Justi]iei, George Chaponda, pe mai vorbe[te, de câ]iva ani buni, de poluarea putul fiec`rui an universitar, cum studen]ii poli- locuitorii ]`rii, potrivit BBC News. Oficialul a explicat prevederile legii, care intr` în vigoare fonic`. În plus, recent s-au mai conturat [i altetehni[ti î[i declarau domiciliul flotant fie în tipuri de poluare, cu surse [i în contexte noi. România, fie în Tr`iasc`. Nu-mi amintesc de luna aceasta, incluzînd f`r` echivoc [i flatulen]ele în categoria comportamentelor demne de Unul din ele este lumina. Fire[te, este vorba de vreun student care s` se fi l`udat c` locuie[te în o sanc]iune. Între timp speciali[tii în drept din Malawi au viziuni divergente asupra legii. lumina rea, fals` [i nedorit`. Cam ce înseamn`, Socialist`. Imediat dup` 1989 s-au eliminat mijlo- Unii sus]in c` aplicabilitatea legii nu poate s` fie extins` [i în privin]a vînturilor trase pe de pild`, reclama luminoas` a unei pensiuni din ca[ii, dar extremele au mai r`mas un timp, purtând strad`. De pild`, procurorul general, Anthony Kamanga, crede c` ar fi exagerat s` se asimileze Dumbr`vi]a, situat` la un kilometru dep`rtare un mesaj neutru politic. Apoi entuziasmul nu a [i aceste fenomene fiziologice "polu`rii" pe care dore[te s` o sanc]ioneze legea. Concret, de Timi[oara, pe drumul na]ional. Reclama de mai fost la mod` [i Tr`iasc` a devenit, banal, actul normativ stipuleaz` c` "orice persoan` care viciaz` atmosfera în orice loc, pentru a o neon verde [i ro[u, extrem de vizibil` noaptea, C`minul 22. Mai târziu nici patriotismul nu a face d`un`toare publicului [i s`n`t`]ii persoanelor aflate în public, se face vinovat` de o este plasat` la doi metri de semaforul care leag` mai fost la mod` [i a[a s-a ales [i România cucontraven]ie". Kamanga crede c` este absurd s` fie incluse între aceste "pericole" [i flatula]iile. [oseaua principal` de o strad` local`. Fie c` un num`r [i un acoperi[ etan[. În schimb, Chaponda insist` c` legea se refer` la a[a ceva. "A]i fi ferici]i s` vede]i oamenii semaforul e ro[u, fie c` e verde, [oferul este În civiliza]ia Tifelului [i termopanului e u[or tr`gând vânturi?" i-a întrebat el pe locuitorii din capitala statului, Lilongwe, în cadrul unei fascinat de unduirea unor palmieri evergreen pe de exemplificat dizarmonia cromatic` [i textural`. populare emisiuni radiofonice (Gândul, 5 februarie 2011). fundalul sângeriu al apusului de soare tropical. O pild` cromatic` ne ofer` ziarele care vin în Charlotte Elisabeth Zumberg, fiica unui bogat negustor berlinez de la mijlocul secolului Cu alte cuvinte, nu vede bine semaforul de neon, întâmpinarea cititorilor curio[i s` identifice, al XVIII-lea, era celebr` în întreaga Germanie pentru mirosul îngrozitor al trupului ei, care putând, de la caz la caz, s` z`boveasc` minuteprintre sute de catarge, imobilele din proprietatea nu putea fi îndep`rtat în ciuda unei diete riguroase [i a unor prescrip]ii igienice respectate în [ir la intersec]ie, a[teptând o singur` culoare unei personalit`]i a României în acest moment: cu stricte]e. Cu toate c` tat`l Charlottei se dovedise preg`tit s` cheltuiasc` o adev`rat` avere cert`, sau s` continue f`r` griji pe drumul cu Bercea Mondialu, na[, fin [i staroste. Clue-ul, ca s-o scape de aceast` nenorocire, nici un remediu nu fusese g`sit, iar servitoarele aflate prioritate, pentru a se ciocni de camionul care marca distinctiv` o constituie lavabilul la dispozi]ia nefericitei femei trebuiau pl`tite triplu fa]` de celelalte servitoare din ora[ pentru traverseaz` tacticos comuna. Exper]ii în domeniul pompieristic, distribuit nediscriminatoriu atât pe a fi convinse s` r`mîn` în slujba ei. Lipsit` de prieteni, lipsit` complet de afec]iune, supus` polu`rii luminoase au g`sit deja câteva nume re[edin]e personale, cât [i pe sedii de firm`. Cât batjocurii vecinilor, care l`sau adesea la u[a negustorului Zumberg diferite cîntece injurioase posibile pentru fenomenul rutier descris mai sus: despre termopane, ar fi greu s` rezum`m epopeea despre mirosul oribil al trupului s`u, Charlotte Elisabeth se cufundase în lecturi din clasici str`lucire orbitoare, str`lucire ce produce orbire PVC-ului în construc]iile civile, arhitectura [i [i-[i deplîngea soarta nefericit` într-un jurnal început la vîrsta de 14 ani, visînd la un miracol temporar` sau str`lucire deranjant`2. Prima este designul din România. Totu[i putem încerca s` sinonimul eco al proverbului str`vechi "La soare împrumut`m sintagma celor de la Kamikaze, ce-ar fi putut s-o elibereze de blestemul unui astfel de corp. Împlinise 23 de ani cînd s-a te po]i uita, dar la dânsul/dânsa, ba." Înseamn`, care, cu a lor Cashi de lucs, cu multiple sub- gîndit s`-[i pun` cap`t zilelor, pentru a se smulge din temni]a urît mirositoare în care se pe române[te: o lumin` cu efecte asem`n`toare categorii, de la "Vila de la bloc", "More is more", sim]ea închis` de capriciile destinului. Pe cînd î[i preg`tea planul pentru o sinucidere rapid` celor provocate de lumina solar`, care produce "Sus, mai sus, cel mai sus", pân` la "Oops! I [i nedureroas`, a primit o scrisoare din partea marelui Lichtenberg, unul dintre savan]ii cei deficien]e de vedere temporare sau permanente. did it again!", inventariaz` cam tot ce înseamn` mai celebri ai Germaniei, el însu[i batjocorit de natur`, care îi d`ruise un trup oribil de A doua este scurt`, dar n`prasnic`: are efect poluare cras` pe pia]a imobiliar` autohton`. Una coco[at. Acesta îi transmitea c` nenorocirea ei îi era cunoscut` [i o ruga s`-l urmeze la asem`n`tor celui produs de farurile unei ma[ini, din popularele subdiviziuni ale cashilor de lux Londra, unde fusese invitat de regele Angliei. de lumina ce se transmite prin cea]`. Nu în ultimul 100% concepute, ridicate, demolate [i date cu Charlotte Elisabeth îl pre]uia pe marele savant [i l-ar fi urmat cu bucurie, convins` c` rând, avem de-a face cu str`lucirea deranjant`,bidineaua made in Romania, subdiviziune tras` [tia prea bine ce înseamn` povara unui trup nepotrivit, îns` nu ie[ise niciodat` din cas`, care nu creeaz` o situa]ie periculoas` în sine, în portret de prietenii blogului, ne aduce înapoi fiindc` nu aflase cum s`-[i mascheze duhoarea insuportabil`. Dup` cîteva zile de reflec]ie dar, pe scurt, te scoate din min]i. Lumina nu exact de unde am plecat – "Ghicitoare: unde-l [i dup` ce le-a oferit mai multe pungi cu aur servitoarelor, convingîndu-le astfel s` o ajute, este, deci, cu nimic mai pu]in periculoas` decât doare pe dorel de fa]ada ta ventilat`?" Full circle... a decis s` se deghizeze în maimu]`, pentru ca mirosul ei s` par` unul firesc [i s` nu trezeasc` zgomotul, fumul [i mirosul, dat fiind c`, la fel______nici o mirare. A exersat vreme de trei s`pt`mîni comportamentul unei gorile, folosind drept ca [i ele, ea trece peste gardul vecinului, îi 1 Gândul, 5 februarie 2011. ajutor însemn`rile cîtorva mari naturali[ti din imensa-i bibliotec` [i purtînd un costum cusut provoac` acestuia insomnii sau îi taie pofta de 2 Vezi "Ai dreptul la noapte", la http:// de o croitoreas` morav`, pl`tit` rege[te ca s` p`streze secretul. Cînd s-a socotit preg`tit` a mai privi prin propria fereastr`. www.poluareluminoasa.ro/poluare.html pentru acest dificil rol de maimu]`, [i-a anun]at servitoarele [i, într-o noapte cu lun`, a Demn` de luat în seam` este [i poluarea 3 Vezi, de pildã, Andrei Dumitrescu [i pornit la drum. vizual`. Implantul creat de om poate fi atât deDaniel Manolache, "Poluarea vizual`", Revista Continuare \n pagina 31 discordant cu restul peisajului, încât s` împing` de Ecologie Industrialã, 2011. orizont 23 www.revistaorizont.ro NACEL~nacel`
DILEME VERDIENE ÎN TRAMVAIUL 4 DAN NEGRESCU "Hot`rât lucru – zise Petru ca pentru P`rea s`-l în]eleag` doar bunul Petru, sine – nu-i bine s` mori odat` cu `[tia mari". trecut prin atâtea, încât îi r`spundea domol Ca de fiecare dat` nepotul îi re]inu "Putea s` fie [i a[a…". Tocmai de aceea îi cuvintele, de[i, pe moment, parc` nu pl`cea s` mearg` cu el la Oper`. în]elegea despre ce e vorba; iar despre cine, În întunericul s`lii nu îi vedea nimeni, cu atât mai pu]in, pentru c` nu îl interesa.astfel c` gândurile puteau s`-i joace pe fa]`, Îi pl`cea s` intre în strada îngust` de pe aproape r`stit, f`r` a trezi uimirea cuiva. cealalt` parte a Operei, unde nu circulau Dup` ce Petru prezenta biletele la intrare tramvaie, dar puteau fi v`zu]i arti[tii – (pornind apoi c`tre garderob`), el mergea cânt`re]i, balerine, dirijori – mergând la întâi la stânga, la macheta aurit` a s`lii, o repeti]ii. Înso]it de Petru, p`[ea în acea strad` privea – la fel de fascinat ca prima oar` – cu un sentiment al complicit`]ii l`untrice, [i se credea suficient de mic spre a se ascunde pe care ]i-l dau locurile vechi, înguste [i printre fotoliile miniaturale: din acel moment neîn]elese de al]ii. avea siguran]a c` nimeni nu poate râde de Coborând din tramvaiul 4 – de Mehala el, mai ales c` în sal` luminile începeau s` – în cap`tul dinspre ora[, d`deau – la stânga se sting`, iar Petru îi spunea "Acum putem – peste magazinul Gostat [i {coala de Muzic` [edea lini[ti]i". spre care priveau obloanele atelierului unde Prima dat` v`zuse AidaAida; dincolo de repara domnul Pavel instrumente muzicale. muzic`, re]inu îns`, zguduit, adânca durere Ca s` ajungi unde dorea el, o luai la dreapta. a fetei regelui, Amneris (îi suna foarte distins, În strada îngust` era pus un steag negru. chiar m`re]) care nu-l putea avea pe Radames Murise o balerin`. (ce nume t`r`g`nat, î[i zise el). Dup` ce [i Petru îi explic` despre cine era vorba,bunul Petru îi spuse în tramvai, la întoarcere, POEME DE iar el îi spuse încrez`tor: "S` mergem la c` "a[a e… ai v`zut cât s-o str`duit ea s`-l portretul ei s` ne închin`m". Petru în]elegea scape… aria cu sacerdo]ii…", i se înt`ri LAURIAN LODOAB~ aluzia. Într-una din zilele precedente încetase convingerea intim` c` "nu prea [tia * * * sunt merii din via]` unul dintre mai marii statului. comandantul acela ce vrea…". dintr-un ]inut de neuitat Organele locale amenajaser` chiar în cl`direa Urm`, într-o duminic` înz`pezit`, copii ai mla[tinilor unde rodiile de lâng` Oper` – important sediu partinic, Trubadurul. Îl remarc` întru totul pe tristul cu be]e de pescuit sunt m`ce[ele în strada îngust` - o sal` în care cet`]eniiConte de Luna [i, în mirificul întuneric al din trestie din care mama ora[ului, îndurera]i sau elibera]i, s` se perinde s`lii, se întreb`, aproape ciudos, sau cel pu]in [i colaci de cauciuc preg`tea dulcea]a priveam prin fa]a portretului, în semn de condoleant intrigat: "ce vin` are dac` o iube[te pe ro[ie-ar`mie – alunecarea acum le privesc omagiu. Erau scuti]i doar bolnavii. Leonora care viseaz` aiurea la Trubaduri dopului de plut` cu un ochi str`in Tocmai pentru c` era cu Petru, cel nev`zu]i [i misterio[i?". Sobrietatea Contelui prin apa limpede cu ierburi – a[a cum marea atoateîn]eleg`tor, avu o stare contradictorie, i se p`rea covâr[itoare [i dureroas`. Îi zise în golf de adolescent înfuriat: de ce nu s-a f`cut lui Petru în pauz`: "Atât de frumos a gândit ce senza]ie se reculege a[a ceva pentru frumoasa balerin` pe caretotul c` merita s-o fure de la m`n`stire!". am prins o lati]` de Dun`re dup` izbirea atâ]ia au aplaudat-o [i admirat-o, ci pentru R`spunsul bunului veni, ca întotdeauna, cu solzii curcubeu de pietre str`lucitori ca plato[a unul despre care – de[i aplaudat [i el – Petru mul]umitor: "Putea s` fie [i a[a…". cavalerului r`t`citor TOAMN~ afirmase asear` c` "bine c` l-o luat dracu C`tre prim`var` se anun]` un nou în b`taia apusului [i pe `sta". spectacol cu Aida. Se gândea atât de intens din ultima var` se scurge timpul Se oprir` pentru câteva clipe. Din locul la nefericirea fetei regelui [i la confruntarea ca sângele din ran` – în care se aflau ei doi, privind steagul negru, ei cu sacerdo]ii… PLOAIE DE IARN~ se vedeau oamenii stând la coad`, ordona]i Ajun[i în fa]a Operei, aflar` c` tocmai o cea]` albastr` în pia]a Operei, pentru a-[i lua r`mas bun"Amneris" s-a îmboln`vit, a[a c` se d` ploaia se zbate se furi[eaz`-n cetate pe acoperi[ul de tabl` zincat` de la cel disp`rut. Unii l`crimau, ceea ce-l Trubadurul. Trubadurul. {i a[a era perfect. cade ca o ghilotin` ca scrumbiile peste smocuri vestejite determin` pân` [i pe blândul Petru s` Intrar`. Se închin` la macheta aurit`, în plas` – de iarb` gândeasc` cu glas tare spunându-i, discret apoi totul decurse firesc. Stingerea luminilor, fumul din sob` îns`, micului revoltat de lâng` el: "`[tia-sapari]ia unui domn care anun]` cazul de sparge rezerva de nemurire bolnavi…" boal`, venirea dirijorului… prin passe-partout-ul cerului * * * Era o discrepan]` nedreapt` între Scena din fa]a m`n`stirii îi aduse omagiul adus conduc`torului [i singur`tatea revela]ia [i implicit posibila rezolvare a STRIG~T prin pânza de cort focul evadeaz` steagului negru din strada îngust`, în fa]a fr`mânt`rilor sale: de ce oare nu s-ar întâlni plou` cu soare – ca un str`in c`ruia aproape nimeni nu avea timp s` seAmneris cu Contele de Luna??? Auzise el în p`durea de cea]` opreasc`; asta îl intriga la culme. Îl fr`mânta de la o bab` din Mehala c` dou` dureri mari lacrima din ochii mei în asemenea m`sur` încât, în drum c`tre împletite pot da o fericire des`vâr[it`. Dar, se rostogole[te ALANYA cas`, în monotonia vechii remorci de tramvai, toate astea – desigur – nu puteau fi spuse pe-un estuar tocmai la macazul unde într-o noapte de nim`nui, c`ci probabil pân` [i bunul Petru din Marele Canion în golf var` un mili]ian împu[case un c`l`tor rebel ar fi zis c` "NU putea s` fie [i a[a!". vase de pescari * * * î[i întind n`voadele [i anonim, în]elese vorbele lui Petru "nu-i Casiera îi re]inea biletul pân` în ultimul la uscat bine s` mori odat` cu `[tia mari". Bunul moment; "4" nu mai avea remorca de am deschis Petru, ]inându-[i protector nepotul în timp odinioar`; macheta, ca toate lucrurile aurite, cu fulgi de z`pad` în gene – prin ochiurile lor ce [edeau pe bancheta de lemn, a]ipise pentru era demult o amintire. De câte ori asculta soarele pârjole[te câteva clipe; tres`ri când tramvaiul frân` Aida sau Trubadurul, în întunericul complice ]ip` focul din [emineu în colb colbuit la acela[i macaz [i, buimac, parc` auzi doar al s`lii, râdea ascuns, de sine însu[i, iubita î[i num`r` banii. urmele turcilor seldjucizi "nu-i bine s` mori nicicum…". amintindu-[i combina]ia imaginat` odi- ANTALYA * * * De fapt [i cei de vârsta lui, dar mai ales nioar`, dincolo de librete. cei mari râdeau de solu]iile sale. Asta în {i totu[i, nu putea s` nu gândeasc` "ce a[ r`mâne aici la Parto[ sub roata lunii rarele ocazii când îl sc`pa gura de fa]` cuduet perfect [i minunat s-ar fi n`scut între copil s` m` mai nasc [tiuca î[i scoate al]ii. Amneris [i Contele de Luna…". unde portocalii la vân`toare puii orizont www.revistaorizont.ro 24 UNIVERSunivers
M~ CONSIDER O SCRIITOARE "META-ETNIC~" Urmare din pagina 32 în timp ce eu nu [tiu ce s` m` mai fac cu atâta Instinctul matern mi-a stârnit probabil familie. Ziua mea obi[nuit` e interminabil`; interesul, \ndemnåndu-m` s` spun sau s` fac Hattie nu î[i cite[te nici e-mailul! Cineva a ceva. Poate cel mai important lucru legat depresupus chiar c` a[ avea câini, de[i am o originile mele e con[tiin]a întâmpl`rii: pisic`. depindem atât de mult de noroc – o arunc`- C.C.:C.C.: Vorbeai mai devreme despre Hattie; tur` de zaruri [i iat`-ne! -, am fi putut u[orm` gândesc [i la Ralph [i Mona, protagoni[tii avea o alt` via]`. M` simt recunosc`toare pentru primelor dou` romane. Jonglezi mult cu vocile c` am ajuns unde am ajuns, dar [i oarecum[i perspectivele. Naratorii variaz`; folose[ti responsabil` fa]` de cei ce au avut parte de o diferite versiuni, atitudini, puncte de vedere. alt` soart`. O mare parte a segmentului Cum decizi ce poveste s` aduci în prim-plan cambogian din World and Town s-a n`scut la un moment dat? din simpul fapt de a-i vedea pe acei copii [i G.J.: Îmi urmez în mare parte instinctul; a [ti c` despre ei nu scrie nimeni. nu e mereu o hot`râre con[tient`. Caut materia- La o lectur` public` dinaintea lans`rii am lul cel mai puternic, senza]ia c` un pe[te îmi citit un fragment în care o feti]`, Sophy Chhung, trage barca. Nu controlez totul. Structura din vorbe[te despre h`r]uirea copiilor în centrul World and Town include o nara]iune dominant` Lowell-ului. Dup` întâlnire, un copil [i mai multe sub-nara]iuni. Sugerez c` ar putea cambogian a venit la mine cu ochii în lacrimi. exista un num`r infinit de alte sub-nara]iuni, Mi-a spus c` tocmai fusese acas` în iar faptul c` povestea-umbrel` îi apar]ine lui vacan]a de prim`var` [i poli]ia îl bruscase, Hattie Kong e pur` întâmplare. Structura reflec- întrebându-l de ce nu era la [coal`. N-au crezut t` sentimentul meu referitor la arbitrarul c` merge la o [coal` privat`; a trebuit s`-i existen]ei. sar` mama în ajutor. Nu-i venea s` cread` c` C.C.:C.C.: Te bazezi în mare m`sur` pe dialog: doamn`!" Am râs [i eu de absurdul unei situa]ii G.J.:G.J.: Perfect adev`rat, de[i nu toate cineva chiar v`zuse cum sunt h`r]ui]i copiii pe de o parte, unul între personaje, pe de alt` tipice mie. Copiii î]i pot spune: sunt singuracazurile sunt la fel. Cred c` acest lucru se ca el [i pusese acest lucru într-o carte. Nu parte, unul între voci [i pove[ti. Preocuparea persoan` care ar fi ie[it pe râu de[i nu o interesa datoreaz` [i atâtor practican]i de calitate. În [tiu cât ajut` în realitate, dar m-am bucurat pentru limbaj e pus` în valoare de numeroase examenul. Avem o cas` de vacan]` [i o barc` plus, ca na]iune am perceput experien]e de c` pe el l-a ajutat un pic. E ceva ce ar facejocuri de cuvinte care ar putea îngreuna proprii, nu aveam nevoie s` navighez aici, genul Holocaustului drept foarte legate de Hattie Kong, eroina mea, care devine deodat` traducerea. încercam doar s` m` apropiu de fiul meu. Deci, America: s-a întâmplat în Europa, iar noi am interesat` de ni[te vecini. De[i nu sunt Hattie G.J.:G.J.: Faptul c` p`rin]ii mei vorbeau alt` de[i mul]i spun c` umorul e o expresie a furiei, fost implica]i în acel r`zboi. {i în Asia am [i nu am vecini, o parte din mine se reg`se[te limb` m-a sensibilizat în acest sens. Acum cred c` are [i alte cauze. E produsul jucat un rol important, dar nu e asumat în în ea. A[ vrea s` pot spune c` am f`cut m`car câteva nop]i, m-am trezit [i i-am povestit so]ului discrepan]elor – între ce ar trebui [i ce nu aregal` m`sur`. Autorii etnici nu sunt singurii o zecime din tot ce face ea. c` m-am visat într-un loc groaznic, unde ni[te trebui s` spunem, de exemplu. pe care îi urm`resc. Citesc de toate, din varii Scrierile mele implic`, pân` la urm`, o oameni încercau s` îmi smulg` un colier de C.C.:C.C.: Multe dintre personajele tale trec motive. Recent am citit cartea lui Randall viziune a Americii. M` întreb: dac` a[ fi crescut argint de la gât. În vis strigam: "Acesta nu eprin experien]e cu inima u[oar`; face parte Jarrell, Pictures from an Institution. Mi-a în Shanghai, m-a[ fi implicat în via]a cuiva un program, e un pogrom!" Ai dreptate, deci: din farmecul lor. Partea sarcastic-ironic` a pl`cut extrem de mult. M-a influen]at sau care nu e un membru al familiei, asemenea am preocup`ri lingvistice [i în somn! discursului nu poate fi nici ea trecut` cu nu? Nu [tiu. Râdeam în hohote; cât` eroinei mele? Probabil c` nu. Mi se pare o C.C.:C.C.: Poate de aceea romanele sun` atât vederea. Ce cau]i îns` la o persoan`, ce a[tep]i inteligen]`! O pl`cere! tr`s`tur` tipic american`. Un lucru minunat de credibil iar vocile, atât de autentic. de la un personaj? C.C.C.C. Exist` vreo carte pe care ]i-ar fi pl`cut la Cambridge e c`, în anumite p`r]i, po]i vedea G.J.:G.J.: Din p`cate, nu orice voce poate fi G.J.:G.J.: Vreau s` [tiu c` î[i dore[te ceva.s` o scrii? ce are America mai bun. Fac parte dintr-un pus` pe hârtie. Exist` lucruri u[or de redat, Fiul lui Hattie Kong e departe. Cât scriam G.J.:G.J.: Dac` mi-ar fi pl`cut s` scriu R`zboi grup de femei care iau micul dejun împreun`. precum ritmul, [i altele problematice. Dac` la roman, fiul meu locuia înc` acas`. Privind [i Pace? Desigur! Middlemarch? Evident! O dat` pe lun`, reprezentan]i ai comunit`]ii a[ folosi atâtea "p`i"-uri câte folose[te o tân`r` înainte, îns`, [tiam c` în curând nu va maiObservi c` nu am men]ionat niciun roman vin [i vorbesc despre cei de care se ocup`: de vârsta Sophyei Chhung, i-a[ înnebuni pe fi acolo. Imaginându-mi-o pe Hattie, sim]eam experimental. Nu m` intereseaz` foarte mult [omeri, oameni lipsi]i de ad`post, vârstnici to]i. Orice dialog e artificial. Nimeni nu cât de mult î[i dore[te s` i se întoarc` prietenul s` fi scris Ulise, ceea ce nu înseamn` c` nu etc. Eu adun idei despre ce a[ putea face. Ovorbe[te în pagin` ca în via]a real`; intervine cel mai bun, so]ul, fiul. Toate personajele sunt fan. Mai presus de orice, m` atrag abili- dat` am decis s` citesc pentru b`trânii de lamunca de modelare. M` bucur când scriu ceva mele î[i doresc câte ceva. Nu aleg indivizitatea, gra]ia, u[urin]a scrisului. E o bucurie. un azil, alt` dat` s` donez haine unui ad`post. veridic, dar nu sunt convins` c` e chiar a[a.care vor s` fac` milioane de dolari, de[i sunt Am v`zut de curând oratoriul Messiah pus Privind acest grup, î]i dai seama c` ace[tia C.C.:C.C.: Ce înseamn` umorul pentru tine? convins` c` le-a[ putea în]elege motivele. în scen` de Societatea Handel [i Haydn. Con- sunt oamenii ce ]in America în via]`, cu Îl folose[ti ca form` de rezisten]`? Îmi plac oamenii care vor lucruri cu care pot tratenorul avea o prezen]` scenic` fabuloas`, implicare [i sim] civic incredibile. Dac` nu G.J.:G.J.: Nu [tiu. Tata e o persoan` extremempatiza. baritonul - un control natural excep]ional. a[ fi fiica unor imigran]i, poate nu m-ar mira de amuzant`. Are un sim] al umorului extra- C.C.:C.C.: Cum arat` ziua ta de munc`? Ai o Soprana avea o voce minunat`, se vedea c` a atât. Sunt uluit` c` oamenii investesc atâta ordinar, îi lipsesc complexele, nu îl intereseaz` rutin`, mici ritualuri? fost înv`]at` s` fie mai emotiv`, se str`duia, timp [i energie în acest mod minunat. "demnitatea". Se poate s`-l fi mo[tenit. Fa]` G.J.:G.J.: Pân` la un punct. Micul dejun e un dar contratenorul reu[ea f`r` pic de efort. E C.C.:C.C.: Ce speri s` realizezi prin scris? Ede colegii de genera]ie, e mult mai probabilmoment extrem de social. Întrucât partea cea pasionant s` vezi a[a ceva! Într-o versiune mesajul cel mai important sau te preocup` s` m` prinzi f`când ceva ce neadecvat vârstei. mai productiv` a zilei mele începe dup`- recent` a Negu]`torului din Vene]ia, Portia mai mult povestea, experimentul? Copiii îmi spun mereu c` sunt foarte tân`r`:amiaza, în jurul orei 4, nu vreau s` se întâmple era incredibil`. Radia inteligen]` prin to]i porii, G.J.:G.J.: Povestea înainte de toate. Pot vorbi înc` stau pe podea, nu am idei preconcepute nimic la prânz care s` o pericliteze. Cineva d`dea via]` fiec`rei fraze. despre felul în care ce scriu devine o viziune despre ce s-ar cuveni sau nu s` fac. Sunt dispus` poate spune la ora 12 ceva ce te preocup`, de C.C.:C.C.: În alt` ordine de idei: o experien]` a Americii, dar scrisul în sine e 90% intuitiv. la ini]iative nerecomandabile, cu rezultate care nu te mai po]i debarasa. Evit frecvent pe care o avem în comun, bursa Fulbright, A[ spune c` 90% din ce fac se concentreaz`adesori catastrofale, lucru comic în sine. Nuprânzul din cauza stimul`rii. {i totu[i, ]i-ai te-a dus în China. Cum a fost? pe personaj, mai ales la început, când m` întreb [tiu, deci, dac` v`d umorul doar ca pe un dat seama c` îmi plac oamenii. De regul`, iau G.J.:G.J.: Am predat la Universitatea Normal` cine e respectiva persoan`. Vreau s` îi dau mecanism de rezisten]`. micul dejun cu cineva, fac o plimbare pe lâng` din Beijing, a fost extraordinar! E[ti implicat suflu propriu. Cel mai mult conteaz` s` simt Înainte s` plece la Universitate fiul meu, Fresh Pond, îmi vizitez prietenii, m` întorc, în societate, vezi tot soiul de lucruri. La un c` am creat ceva plin de via]`. Preocuparea extrem de bun navigator, d`dea lec]ii pe b`rcile uneori fac pu]in` coresponden]`, apoi m` apuc moment dat, o student` a venit [i mi-a dat un social` m` reprezint`, într-adev`r, ca rezultat comunit`]ii, în bazinul râului Charles. Drept de lucru pentru restul zilei. pumn de stafide speciale pe care i le trimisese al originilor mele. O femeie asiatic` nu e cadou de ziua mea, mi-a oferit un permis de C.C.:C.C.: Oamenii [i locurile te inspir` în mod mama. Simplul fapt c` cineva ]i-ar putea d`rui preocupat` doar de sine [i de propriul buric.membru ca s` pot da examenul de naviga]ieevident. Dar literatura? L-ai men]ionat în câteva un pumn de stafide, nu o cutie, e deosebit. Auzim M` orientez spre ceilal]i [i fiecare zi reprezint` pe râu. }ineam s` fac acest lucru pentru a-mi rânduri pe Philip Roth. E o influen]` sau doar atâtea despre noua Chin`, dar eu am v`zut mult o nou` aventur`. De exemplu, nu am idee unde înt`ri leg`tura cu el. Nu am putut îns` programa un autor care î]i place? din cea veche: extraordinara inocen]` a unora îmi vor fi îngropa]i p`rin]ii. Tata are 91 de examenul pân` în ultima lui zi acolo, când G.J.:G.J.: Probabil c` nu l-a[ numi "autor favo- dintre chinezi, care înc` mai sar coarda, oameni ani [i nu avem un loc de înmormântare. În am decis c` trebuia s` m` prezint de[i plouarit" dar influen]`, cu siguran]`. Trebuie s` foarte sinceri, deschi[i, dr`gu]i... timp ce îmi scriam cel mai recent roman, acu g`leata. Nu condusesem niciodat` o men]ionez c` observ în mod deosebit ce fac C.C.: C.C.: Ne po]i dezv`lui vreunul din traversat numeroase crize. Nici el, nici asemenea ambarca]iune dar, cu chutzpah tipic`, [i scriu autorii etnici. Mi se pare interesant proiectele actuale? problemele lui de s`n`tate nu apar, dar se simte m-am gândit s` încerc oricum. Evident, barca c` Saul Bellow, de exemplu, a trebuit s` î[i G.J.:G.J.: Am trei c`r]i pe birou, ceea ce e preocuparea pentru mortalitate [i morminte, era plin` de ap` [i greu de manevrat, vântulatenueze apartenen]a etnic` pentru a avea suc- destul de mult. care nu ar fi atât de prezent` dac` a[ [ti unde sufla ciudat [i, încetul cu încetul, m-am ces. A fost alegerea lui spre deosebire de Philip C.C.:C.C.: Toate romane sau [i povestiri? îmi voi înmormânta tat`l. transformat într-o insul`. Roth, care a atins un nivel extraordinar de G.J.: G.J.: De data aceasta sunt dou` lucr`ri C.C.:C.C.: Scrierea nu î]i spune propria poveste Fiul meu [i prietenii s`i nici m`car nu acceptare literar` fiind foarte, foarte evreu. de non-fic]iune [i un roman. dar aceasta exist`, subtil, în (sub)text. au ie[it din gheret` din cauza potopului; auCred, totu[i, c` aceste cazuri sunt mai pu]in C.C.:C.C.: Te las s` te întorci la scris. Î]i G.J.:G.J.: Da, ce scriu e foarte personal f`r`privit naufragiul din`untru. Mi-a fost atât de "etnice". mul]umesc pentru interviu, cu speran]a c` te a fi întotdeauna autobiografic. Cambridge-ul, ru[ine! Când m-au scos din ap`, îns`, am C.C.:C.C.: Sunt scrieri care par a fi fost atåtvom vedea [i citi curând [i în România. grupul de prietene, majoritatea aspectelor întrebat: "Pot sa mai dau testul o dat`? Fiulde bine integrate \n "mainstream" \ncåt nu mai concrete ale vie]ii mele nu sunt incluse ca atare. meu v` poate spune c` sunt o foarte bun` sunt neap`rat interpretate \n primul rånd prin 13.12.2010 Sunt opusul lui Hattie Kong, care locuia singur` navigatoare". Au râs cu to]ii: "Nu ast`zi, prisma etniei. Cambridge, Massachusetts (SUA) orizont 25 www.revistaorizont.ro SCENAscena
UN SPECTACOL AL MIRELA SANDUADEV~RURILOR PERSONALE Teatrul Bulandra, Sala IzvorIzvor - Îngropa]i- spre acea perioad` din via]`, având deta[area m` pe dup` plint`; Dramatizare de Yuriy celui care a în]eles experien]ele prin care a Kordonskiy dup` romanul omonim de Pavel trecut. Dramatizarea lui Yuriy Kordonskiy Sanaev; traducerea: Ma[a Dinescu extrage din roman povestea lui Sa[a [i a anilor RegiaRegia: Yuriy Kordonskiy ; ScenografiaScenografia: petrecu]i în casa bunicii sale, l`sând deoparte Nina Brumu[il`; Light designLight design: John Carr; analiza pe care Sanaev o face perioadei anilor Muzic` [i sound design: Muzic` [i sound design: George Marcu '80, p`strat` aici doar ca simplu context. Cu:Cu: Marian Râlea, Mariana Mihu], Astfel, tema principal` se concentreaz` în Claudiu St`nescu, Andreea Bibiri, Marius jurul rela]iilor general umane care se dezvolt` Florea Vizante, Valentin Popescu, Profira într-o familie [i a lipsei de comunicare ce Serafim, Taisia Orjehovschi, Sorin Flutur, apare de multe ori între membrii acesteia. Vladimir Purdel, Andrei Hu]uleac. Îl g`sim, deci, pe Sa[a, acum în vârst` unt unele spectacole pe care le de treizeci [i doi de ani, în casa copil`riei ui]i imediat ce ai ie[it din salasale. În timp ce el începe s` se întoarc` în de teatru [i altele care î]i r`mân amintire, scena se umple cu mobile vechi vii în minte, mult` vreme. [i scorojite, dou` frigidere vechi, ziare, Îngropa]i-m` SS pe dup` plint` de Pavel Sanaev, borcane cu mur`turi, o m`su]` cu scaune pus în scen` de Yuriy Kordonskiy la Teatrul ponosite, o canapea rupt`, un pat imens, un "Bulandra" face parte, pentru mine, din cea dulap scrijelit... Elementele de decor sunt de a doua categorie. {i, dac` privesc pu]inaduse în scen` de câte un personaj îmbr`cat în urm`, pot spune c` Teatrul "Bulandra" a în negru, pogorât parc` din mitologia rus`, avut întotdeauna un suflu special dat de mari acel Domovoi, spirit prezent în fiecare cas`. actori precum: Clody Bertola, Ileana {i iat` c`, treptat, pe m`sur` ce povestea se Predescu, Gina Patrichi, Mariana Mihu], Forry deruleaz`, decorul copil`riei lui Sa[a Eterle, Toma Caragiu, Victor Rebengiuc, (scenografia este semnat` de Nina Brumu[il`) dore[te s` aib` al`turi un suflet care s` o devine aproape insuportabil`, în timp ce î[i Petric` Gheorghiu [i de spectacolele care prinde contur. Adunate laolalt`, obiectele în]eleag`, Bunicul vrea s` scape de prive[te nepotul care se joac` fericit cu mama au r`mas în istoria teatrului românesc, cum construiesc imaginea unei case obi[nuite din sentimentul de vinov`]ie, iar Mama s` se sa. Vedem cum fiecare zâmbet al lui, fiecare ar fi: Furtuna de William Shakespeare [i Cum epoc`, ce închide în ea o lume. Acea lumedesprind` din c`tu[ele familiei sale. To]ii întrebare [i fiecare manifestare a bucuriei v` place de William Shakespeare, regizate a copil`riei multora dintre noi populat` de au propria istorie de via]` [i propriul adev`r, îi intr` ca un pumnal în inim`. Pe ea niciodat` de Liviu Ciulei sau Revizorul de Gogol, pus mii de obiecte nefolositoare, o lume v`zut` chiar dac` tr`iesc al`turi. Gre[esc unii fa]`nu o va privi cu acei ochi minuna]i! Totul în scen` de Lucian Pintilie, singurul spectacol prin ochii copilului de nou` ani... Pentru ca, de ceilal]i, dar, în acela[i timp, fiecare areeste pentru Mama, iar Bunica va trebui s` care, dup` trei reprezenta]ii, a fost interzis la final, dup` ce istoria a fost spus`, totul s` justificare pentru faptele sale. Iar, între toate se mul]umeasc` doar cu firimituri. de cenzura comunist`, printr-un comunicat dispar` la fel de miraculos cum a ap`rut. aceste istorii de via]`, personajul cel mai eorge Banu nota undeva c` de pres` în Scânteia. Aici a existat mereu o arian Râlea, interpretul lui complex este Bunica, aflat`, pentru spectator, "marii actori nu joac`, ci sunt. [coal` de teatru, bazat` pe seriozitate [i d`ruire Sa[a, d` tonul pove[tii. De la limita dintre compasiune [i dezaprobare. La ei, ceea ce seduce este fa]` de meserie, aici au montat regizori fapt, Marian Râlea Interpretat` de Mariana Mihu], Bunica ipostaza uman` mai mult preocupa]i de lucrul cu actorul, care s-au interpreteaz` un personaj este o apari]ie puternic`, de[i m`cinat` de decât metamorfozele scenice. Când le-amGG str`duit, pe cât posibil, s` le pun` acestoracu dou` MMvârste, Sa[a, copilul de nou` ani [i complexe [i urm`rit` de neîmpliniri. Asemeni uitat rolurile, de ea ne amintim. Fiin]a întâi, în valoare toate calit`]ile artistice. Sa[a, scriitorul de treizeci [i doi de ani. Un Eumenidelor din tragedia greac`, ea blesteam` apoi arta. Acesta este adev`rul ultim, ecou În acest mediu teatral cu tradi]ie a venit, minunat copil mare [i un adult care a c`p`tat [i iar blesteam`. O face când este vorba denestins." Cu siguran]` ne vom aminti de în anul 2001, [i regizorul ucrainean Yuriy în]elepciunea celui trecut prin via]`, aceast` so]ul s`u, de fiic` [i chiar de "lumina ochilor Mariana Mihu] în Îngropa]i-m` pe dup` plint`, Kordonskiy, pentru a monta Unchiul Vania trecere de la o vârsta la alta f`cându-se linei", Sa[a. Asemeni Hecubei, î[i plânge fiula[a cum ne-o amintim în Furtuna de William de A.P. Cehov. S-a pliat perfect pe atmosfera [i firesc. Pentru c` o vede extrem de rar mort, pe Olea, [i îi învinuie[te pe to]i cei Shakespeare sau în Copilul îngropat de Sam de aici, poate pentru c` provenea de la marea (Bunica a hot`rât c` Sa[a trebuie crescut de din jur pentru ne[ansa vie]ii ei. {i totu[i, actri]a Shepard. [coal` a lui Lev Dodin, bazat` pe acelea[iea, [i nu de Mama), pentru Sa[a venirea face din acest personaj, la prima vedere Pe lâng` Mariana Mihu] [i Marian Râlea, principii: c`utarea adev`rului scenic, lucrul Mamei este o imens` bucurie, la fel cum antipatic, o bunic` cu umor, sup`rat` pe soart`, care sunt pilonii în jurul c`rora se construie[te cu actorul, serozitatea [i d`ruirea fa]` de întoarcerea Bunicului din delega]ie îl bucur` dar care î[i iube[te pân` la disperare nepotul. spectacolul, Claudiu St`nescu, Bunicul, meserie. De atunci, a tot revenit cu pl`cerepentru c` [tie c` va primi cadouri. Pe Bunica Este o iubire boln`vicioas`, este sensul ei realizeaz` un personaj frust [i chinuit de [i a montat C`s`toria de Gogol, Crim` [i o iube[te, dar de reac]iile ei extreme se teme, de a tr`i, ca [i cum toat` nevoia de o via]`remu[c`ri. Este remarcabil` scena în care, pedeaps` de Dostoievski [i Sorry de Alexandr pentru c` [tie c` ea nu se poate controla. se revars` asupra lui Sa[a. de[i el are o criz` de inim`, Bunica nu Galin, spectacole care au via]` lung` fiind Între ace[ti piloni se construie[te universul cest rol îi pune în valoare pridide[te s` îl bombardeze cu repro[uri succese de public. lui Sa[a, unul care, prin ochii s`i de copil, Marianei Mihu] sensibili- culminând cu v`rsarea unui borcan de Dup` patru ani de absen]`, Yuriy are sclipiri de frumuse]e. tatea, for]a, acel subtil mur`turi peste el. Bunicul încaseaz`, pân` Kordonskiy s-a întors din nou la Teatrul De fapt, Bunica [i Mama sunt cele mai joc de-a râsu'-plânsu'. Bles- la auto-anulare, fiecare replic` a ei [i se ridic`, "Bulandra" pentru a pune în scen` piesa importante persoane din via]a lui Sa[a. Pentru temele AArostite sunt mai pu]in ap`s`toare, pen- învins, purtând parc` pe umeri toat` greutatea Îngropa]i-m` pe dup` plint`, o dramatizare a sc`pa, evadeaz` într-o lume imaginar`, unde tru c` pe fiecare îl în`bu[` [i îl anuleaz` cu acestei lumi. Al`turi de cei trei, Andreea pe care a f`cut-o dup` romanul cu acela[i cele dou` femei nu se ceart`, în care se poate o palm` peste gur`, iar scenele de gelozie Bibiri, Marius Florea Vizante, Valentin nume de Pavel Sanaev, dramatizare tradus` juca lini[tit cu toate micile cadouri primitefa]` de fiic` sau momentele de isterie fa]`Popescu [i Profira Serafim întregesc echipa de Ma[a Dinescu. O propunere îndr`znea]` de la Mama, pe când ea este al`turi [i îl ]ine de Bunic vin, de fapt, din nevoia ei imens`spectacolului Îngropa]i-m` pe dup` plint`. gândit`, în mod special, pentru Mariana în bra]e tot timpul. Un singur lucru umbre[te de c`ldur` sufleteasc`, de a primi dragosteCu to]ii formeaz` un întreg care d` culoare Mihu], cu care regizorul are o rela]ie lumea lui feeric`: teama de o iminent` moarte din partea lor, de a se apropia de ei [i de areprezenta]iei. C`ci Îngropa]i-m` pe dup` profesional` aparte. Necunoscut pân` acum care ar putea s` îl ia de lâng` cei dragi [icomunica. St`rile ei sunt fluctuante, între plint` imaginat de Yuriy Kordonskiy intr` în România, Pavel Sanaev a absolvit, în anul s`-l duc` departe, într-un cimitir rece [i umed. nebunie [i duio[ie, astfel încât nu [tii careîn categoria marilor spectacole de echip`. 1992, Institutul Cinematografic de Stat Sa[a, îns`, g`se[te solu]ia salvatoare: o va latur` este mai puternic` sau mai periculoas`. Este o montare în care primeaz` adev`rul, "Serghei Gherasimov", Facultatea de ruga pe Bunica s` îl înmormânteze acas` la Trecerile se fac pe nesim]ite, ceea ce reu[e[te via]a, lucru din ce în ce mai rar pe scenele Scenografie; este actor, regizor de film, Mama, "pe dup` plint`" (o licen]` poetic` s` îi surprind` [i s` îi sperie pe cei din jur.bucure[tene în acest moment. traduc`tor, scenarist [i scriitor. În Rusia a sugestiv` pentru jocul "de-a ascunselea" al F`r` s` vrea, Bunica ajunge s` abuzeze igur c`, asemenea oric`rei devenit celebru dup` publicarea, în anul 2003, copil`riei). A[a ar putea s` o priveasc` mereu în mod repetat de un copil de nou` ani f`r` produc]ii, Îngropa]i-m` pe dup` a romanului Îngropa]i-m` pe dup` plint` la [i nu s-ar mai sim]i singur. Totul se rezum` ap`rare, de un so] care nu are unde s` se plint` are [i unele imperfec]iuni, Editura MK-Periodika. Iar acum, critica îl la aceast` înduio[`toare dorin]` a lui, pe care duc` [i de o fiic` care î[i vrea fiul înapoi. date în special de lungimile plaseaz` între primii zece scriitori o repet` chiar [i în momentul de maxim` Iar noi, înclin`m s` fim de partea ei. O facem nejustificate SS ale dramatiz`rii, dar important contemporani ai Rusiei. fericire, atunci când este, în sfâr[it, al`turi pentru c` Yuriy Kordonskiy [i Mariana Mihu] este c` acela care petrece trei ore al`turi de lasând ac]iunea în anii '80, atunci de Mama. au imaginat un personaj profund uman, o Sa[a, Bunica, Bunicul, Mama..., nu va pleca când Rusia se confrunta cu De[i ac]iunea este aceea[i, povestea femeie cu nevoi, neîmpliniri [i r`zvr`tiri. indiferent, ci plin de emo]ie [i, de ce nu, de marea criz` economic`, romanul fiec`ruia dintre personaje pare complet alta. Durerea rev`rsat` în monologul de final, când întreb`ri legate de propria via]`. Felul de a lui Sanaev este povestea unei Ele î[i tr`iesc dramele sau bucuriile diferit, s`rut` u[a fiicei sale [i o implor` s` o laseface teatru al lui Kordonskiy este unul necesar. familii PPobi[nuite, privit` acum prin ochii unui iar fiecare eveniment sau întâmplare le s` intre în`untru, este atât de puternic` \ncåt Din p`cate, un gen de care regizorii români tân`r scriitor. Revenirea, dup` mul]i ani, în afecteaz` cu totul altfel via]a. Au traume pe imediat empatiz`m definitiv cu ea. Într-un au uitat, pierdu]i în efervescen]a efectelor casa unde [i-a petrecut cei mai importan]i care le duc cu ei în via]`. A[a cum Sa[a are moment de t`cere, magistral din punct de speciale [i a c`ut`rii de noi forme, de multe ani ai copil`riei, îl face pe acesta s` se întoarc` nevoie de apropierea mamei, Bunica î[i vedere actoricesc, sim]im cum durerea îi ori f`r` sens. orizont www.revistaorizont.ro 26 SIMEZEsimeze
TIMI{OARA – ORA{UL
ILEANA PINTILIE"DE CINCI STELE" (III) La începutul anului 1990 un distins ora[ului Debrecen din Ungaria, care, în urm` intelectual timi[orean, considera amenajarea cu câ]iva ani, a candidat pentru a deveni o Muzeului de Art` din ora[ o opera]iune "capital` cultural` a Europei". În acest sens, costisitoare [i f`r` nici o finalitate, iar, înora[ul a început s` se preg`teasc` cu o aceea[i logic`, credea de cuviin]` c` în institu]ie modern`, pe m`sura ambi]iilor [i frumosul Palat baroc ar fi mai profitabil s` aspira]iilor locuitorilor [i astfel a luat na[tere fie amenajat de grab` un hotel de cinci stele MODEM, un impresionant muzeu de art` ! Norocul ora[ului a fost c` "vizionara" modern` [i contemporan`, supradimensionat propunere nu a fost luat` în serios [i iat`,fa]` de scara ora[ului. Chiar dac` Debrecen dup` dou`zeci de ani de restaurare, aceast` nu a mai devenit "capital` cultural`", ora[ul institu]ie str`luce[te azi pe harta cultural` a fost dotat cu acest muzeu unic, care [i turistic` a localit`]ii. Ce frapeaz` la o prim` func]ioneaz` din 2006 [i atrage public nu vedere este îns` faptul c` cei care decid soarta numai din Budapesta [i din întreaga Ungarie, institu]iilor în cauz` nu sunt speciali[tii, dar [i din România [i din Serbia. Acest aduna]i într-un consiliu [tiin]ific consultativ, muzeu, plasat într-o arhitectur` ci "puternicii" zilei, schimb`tori, ca orice contemporan`, corespunzând standardelor este putere lumeasc`. F`r` a ]ine cont de de expunere, este un r`spuns al momentului fondul de patrimoniu al muzeului sau al actual, completând Muzeul Déri (de istorie colec]iilor sale, de poten]ialul cultural al [i de art` veche), în sediul unei cl`diri acestuia, deciziile se iau adesea f`r` a-i construit` într-un stil eclectic. întreba m`car pe cei care lucreaz` [i cunosc Revenind la cazul Timi[oarei, din interior aceste institu]ii. poten]ialul colec]iilor muzeale este deosebit Procesul îndelungat de restaurare al [i ar merita o mai mare aten]ie din partea Palatului baroc din Timi[oara rezum` anii autorit`]ilor locale, mult prea indiferente furtuno[i ai democra]iei noastre: de la fa]` de acest fond patrimonial. Muzeul abandonarea lucr`rilor, la începutul anilor Banatului, concentrând o colec]ie rar` de 1990, când to]i muncitorii î[i luaser` concedii obiecte [i documente, cu valoare regional`, [i plecaser` s` lucreze la vecinii no[tri sârbi, din întreg Banatul istoric, con]inând piese de la spolierea bunurilor de valoare ale de arheologie [i de istorie, inclusiv de istoria cl`dirii, aproape nep`zit` (corpul de iluminat ora[ului Timi[oara, care ar merita s` fie din fier forjat de pe scara de onoare sau ar`tat` cel pu]in locuitorilor s`i, dac` nu port-drapelele din sala "de bal", u[ile de unui public mai larg, se afl` într-o cl`dire stejar [i lambriurile, buc`]i întregi de de patrimoniu arhitectural pe m`sur`. balustrad` etc.) pân` la "al doilea început", Ridicat pe locul fostului "Castel", care care a echivalat cu repornirea restaur`rii, se afl` [i acum la temelia cl`dirii actuale, înso]it` de taton`rile [i modific`rile în "Castelul Huniade", care a trecut prin proiect, inerente unui început anevoios, lipsa diverse etape [i a fost de mai multe ori acut` de materiale [i de tehnologie adecvat`, modificat, este considerat cea mai veche care a dominat aproape în întregime deceniul [i una dintre cele mai importante construc]ii trecut. ale centrului istoric al ora[ului. Restaurat` în propor]ie de aproximativ Consolidarea [i restaurarea monumentului, cu expunere sezonier`. revolta împotriva dictaturii, ci un alt ora[, dou` treimi, cl`direa care ad`poste[te imperios necesare, ar permite punerea în Nu a[ vrea s` închei aceste rânduri f`r` în care probabil nu s-a întâmplat nimic, de Muzeul de Art` r`mâne o fericit` excep]ie valoare atât a colec]iile de arheologie [i a aminti de tragica dislocare, poate chiar vreme ce nu mai are nici m`car memorie în compara]ie cu alte monumente rezervate de istorie din întreg Banatului, dar [i dispari]ie a Muzeului Revolu]iei din 1989. recent`. În felul acesta locuitorii mai tineri, muzeelor (frapant` în acest sens este colec]iile de [tiin]ele naturii [i fondurile Dac` acest muzeu va disp`rea, la 20 de ani al`turi de edilii ora[ului, se vor întreba compara]ia cu Palatul Brukenthal din Sibiu, datând de pe vremea lui Dionisie Lin]ia. de la Revolu]ia din 1989, înseamn` c` dilematic, ca într-un film de Porumboiu: un monument insuficient pus în valoare în A[a cum în cl`direa Palatului baroc ar Timi[oara nu mai este ora[ul în care a pornit A fost sau n-a fost? urma renov`rii). "Sala de bal" reîntrege[te fi fost regretabil s` se amenajeze un hotel, ansamblul (chiar dac` exist` înc` multe la fel cl`direa "Castelului Huniade" nu poate striden]e sau inadverten]e vizuale) [i las` ad`posti un hotel, un han sau vreun local, s` se citeasc` adev`ratele propor]ii ale acestui oricât de excentric ar putea fi el. Aceste excep]ional monument. monumente, de mare valoare pentru ora[, la POLIROM Recuperarea diverselor corpuri de trebuie p`strate ca ni[te spa]ii publice, menite NOU cl`dire [i succesiunea s`lilor de expunere s` ad`posteasc` colec]ii muzeale, istoria permit acum prezentarea coerent` a ora[ului Timi[oara, cu obiecte din perioada colec]iilor, inclusiv a mult a[teptatei expuneri turceasc`, austriac` [i din cele care au urmat.. a colec]iilor de art` româneasc` [i de art` În aceea[i logic` Colec]iile de Etnografie b`n`]ean`, absente decenii de-a rândul de ale Banatului trebuie s` revin` în spa]iul pe simeze. De asemenea, diversificarea rezervat lor ini]ial de la Bastion. Renovate, spa]iilor expozi]iilor temporare ar permite aceste spa]ii ar pune în valoare colec]iile realizarea unor tipuri de expozi]ii de covoare, de costume, de cojoace - toate complementare necesare, de la marile memorabile prin valoarea lor; fragile retrospective colective pân` la prezent`rile materiale organice, aceste pre]ioase obiecte de tip monografic. Dac` ar avea o strategie se vor distruge irecuperabil, supuse clar`, Muzeul de Art` din Timi[oara ar putea fluctua]iilor de umezeal` la Muzeul Satului deveni unul dintre cele mai importante din B`n`]ean de la P`durea Verde, care are de regiunea de vest a ]`rii. De acum încolo s- altfel o structur` expozi]ional` diferit` [i ar putea construi colabor`rile interna]ionale, care nu are locuri de depozitare [i nici de ac]iunile de anvergur`, care s` plaseze expunere pavilionar`. institu]ia pe o hart` interna]ional`, nu doar Spa]iul de la Bastion pare ideal pentru local`. Pentru aceasta, credem - cu un acest gen de obiecte, nu este în concuren]` optimism rezervat -, ar fi nevoie de o voin]` cu Muzeul Satului B`n`]ean de la P`durea a forurilor tutelare, care ar trebui s` în]eleag` Verde, ci complementar, contribuind la poten]ialul cultural al institu]iei [i s` aib`diversificarea spa]iilor de expunere din ora[. de asemenea o strategie cultural` pe m`sura Are [i avantajul de a fi central, astfel încât ambi]iilor metropolitane ale Timi[oarei. vizitatorii ar putea veni cu u[urin]`, spre Ar fi poate interesant de men]ionat cazul deosebire de Muzeul de la P`durea Verde, orizont 27 www.revistaorizont.ro NADIRnadir
DIN DRAGOSTE LUCIAN IONIC~DE FILM Volumul Pseudokinematikos: fals tratat compromisuri ideologice, altele doar de cinema românesc , Editura Theosis, mediocre, au existat [i filme valoroase, Oradea, 2010, semnat de Marian Sorin datorate unor autori ce au avut, pe lâng` R`dulescu, cuprinde o culegere de cronici, talent, abilitatea sau poate [ansa de a reu[i postate în anii din urm` fie pe blog-ul s`-[i duc` la bun sfâr[it proiectul, a[a cum personal, fie pe blog-uri specializate. Prin l-au gândit. Pintilie, Pi]a, Veroiu, Daneliuc, urmare, numele lui nu este necunoscut, S`ucan, Tatos [i al]ii, sunt nume despre care dimpotriv`. De-a lungul timpului, la Marian Sorin R`dulescu scrie cu pl`cere, Timi[oara au existat mul]i cinefili exigen]i. f`când dovada unei bune document`ri. Sunt Dintre ei au ap`rut o serie de animatori readu[i astfel în aten]ie cei care au contribuit providen]iali, care [i-au asumat misiunea la temelia succesului interna]ional de ast`zi de a organiza proiec]ii cu filme de art`, al filmului românesc. înso]ite de prezent`ri alte regizorilor [i de Autorul nu ezit`, atunci când consider` dezbateri asupra produc]iilor respective, fapt necesar, s` ia ap`rarea unor regizori sau s`- remarcabil într-o vreme în care partidul [i exprime rezerva fa]` de al]ii, încercând încerca s` controleze totul. F`r` s` fi fostastfel s` repun` lucrurile în ordinea lor obliga]i de cineva, f`r` vreun avantaj fireasc`. Mircea S`ucan este un mare material, din dragoste de film, au c`utat [i nedrept`]it: "nu diziden]a, ci personalitatea convins diverse institu]ii ale vremii s`-i artistic` l-a pierdut. Practic, frica de g`zduiasc`, s` le ofere patronajul [i sprijinul concuren]` a colegilor întru crea]ie a necesar. S` nu uit`m c` asta presupunea declan[at furia cu care l-au exclus, l-au USZODA destul efort, mai ales atunci când proiec]iile descompus [i l-au distrus." Despre un alt ADRIANA CÂRCU nu se desf`[urau în s`li de cinematograf, regizor este nevoit s` constate cu regret: Se uit` la craterul minuscul dintre dalele lustruite, în care dou` furnici se muncesc fiind vorba de filme pe 35 mm. Pân` la urm`, "A devenit de bon ton acum s` ridiculizezi c`]`rate pe un gr`unte de nisip, [i se gânde[te c`, uite, [i `sta este un lucru care i-ar lua lucrurile se aranjau într-un fel sau altul, în filmele care îi poart` semn`tura pentru c`, zile, ani, pân` s`-i poat` da de rost. De din`untru, zgomotul [trandului s-a dizolvat parc` primul rând datorit` tenacit`]ii celor ce-[i nu-i a[a, Dan Pi]a este un regizor din în clipocitul apei, în mirosul ozonat al aerului [i în pânza multicolor` a stropilor. Dac` a[ asumaser` o asemenea misiune temerar`. ™genera]ia expirat`¤." Dar î[i exprim` sta a[a, ore în [ir, [i m-a[ uita la furnicile astea, cu siguran]` c` în curând mi s-ar deschide o lume care m-ar con]ine [i care ar da sens la tot ce v`d. Doar în cr`p`tura asta! {i câte Fenomenul cinematecilor, ce au fiin]at speran]a c` actuala critic` de film "se va asemenea lumi trebuie s` existe! "Vrei salat` de vinete?", o întreab` tanti Tu]a cu zâmbetul succesiv sau chiar concomitent, a început dezmetici cândva [i va [ti s` arate c` ei frumos [i neadev`rat. "Dac`-mi dai ...", r`spunde jenat`, de parc` ar [ti de pe acum c` la Timi[oara în urm` cu aproape cincizecifilmografia lui Pi]a cuprinde [i titluri de aceast` formul` umil` o va înfuria mereu în amintire. Nu [tie ce caut` cu ele la [trand. De de ani [i a avut ca loc de desf`[urare: referin]` ce merit` toat` aten]ia". Marian obicei vine singur`. M`tu[a [i cele dou` veri[oare mai mari vorbesc despre ea la persoana a doua. De la ele afl` c` toamna trecut`, la Bal[, gestul ei de a se culca sub un butuc de cinematograful Arta (1962-1964), Clubul Sorin R`dulescu intr` într-o discret` vie - ca s` poat` mu[ca direct dintr-un ciorchine ce atârn` pân` aproape de p`mânt - a CFR (1965-1970), Casa de Cultur` a polemic` cu sup`r`rile post-decembriste ale scandalizat toat` familia. Gina îi vorbe[te m`tu[ii cu bucuria ascuns` de a o putea tutui: Studen]ilor (1972– 1981), redac]ia ziarului lui Mircea Daneliuc, de[i apreciaz` crea]iile Ce, crezi c` ai fost mai grozav` dac` te-ai întins a[a pe p`mântul `la gol? Drapelul Ro[u (o scurt` perioad` de timp acestuia din anii '70 - '80: "nu întotdeauna Ori de câte ori o porne[te spre Uszoda, î[i st`pâne[te cu greu impulsul de a o lua la în anii '80), Casa Tineretului (1985-1989), e de vin` publicul atunci când filmul e defug` de îndat` ce trece podul. Vacarmul difuz de voci [i plesc`ituri e str`puns tot mai distins de câte un ]ip`t de încântare, de plesnetul compact al "bombelor" sau de câte un Universitatea de Vest (1987-1993). Dup` fluierat", nici dac` poarta marca Daneliuc, Ero! - semnalul b`ie]ilor din bazinul mare c` [i-au dat prinsa. Trece strada pe la terenul decembrie '89 lucrurile au continuat în f`când aluzie la câteva produc]ii mai recente. de volei, unde [tie c` antrenamentul va începe într-o or`, coboar` în parc pe poteca abrupt`, aceea[i direc]ie, în alte condi]ii, dar nu Marii actori sunt evoca]i cu mult` care d` direct la intrarea în [trand, pl`te[te cei doi lei casieri]ei înghesuite în chio[cul neap`rat mult mai u[oare. c`ldur`, Florin Piersic, Mircea Albulescu, v`ruit [i intr` în lumea albastr` a singur`t`]ii. Dup` ce se dezbrac` febril în cabina mirosind Am f`cut aceast` scurt` retrospectiv`, Tamara Buciuceanu, Jean Constantin [.a. a smoal` încins`, î[i pune hainele într-un s`cule] de pânz`, [i iese iar la soare în costumul cel nou de baie. Apa din bazine arunc` pale de lumin` pe vopseaua co[covit` a cabinelor. nu doar pentru a aminti episoade uitate din Sunt amintite nu doar reu[itele lor, ci [i Se a[az` pe banca din dreptul bazinului mic. Dalele de c`r`mid` îi înc`lzesc pl`cut t`lpile. via]a cultural` a ora[ului, ori spre a dovedi dezam`girea provocat` de goana dup` Intr` în bazin [i se face c` înoat` sus]inându-se cu mâna aflat` sub ap`. Nu-i place apa. aprecierea de care s-a bucurat filmul de art` succesul facil, din ultimii ani, a lui Claudiu S-a speriat odat` – pe când tocmai se mutaser` în apartamentul de la Maria, de du[ul la Timi[oara, ci [i pentru un alt motiv. ÎnBleon]. Actorul Drago[ Pâslaru, care a jucat pornit brusc. Apa a ]â[nit din ]eava înalt` cu un pocnet [i m-a lovit în cre[tet ca ceva greu, 1993, Marian Sorin R`dulescu, aflat pe în câteva filme semnificative, a devenit la care mi-a luat aerul. M-am înghesuit pe pervazul de la geamul b`ii, ca s` nu m` mai ating`, dar adânc în nas m` ardea o durere. Din acela[i motiv nu sare niciodat` bomba. atunci în anul III la Litere, s-a apropiat de începutul mileniului trei monahul Valerian. Iese repede [i se a[az` iar pe banca fierbinte privind în jur. organizatorii Cinematecii Universitas Nu este un rol, ci asumarea unui destin aparte. Minodora, fata cea mare a lui Lic` lustragiul, st` întins` la soare cu p`rul r`sfirat pe Timisiensis, probabil primul ONG, cu acte Asupra semnifica]iilor unei asemenea cear[aful alb. Poart` un dres de baie întreg ]inut doar de un tiv de gum`. În jurul ei, pe în regul`, având un asemenea profil. Era hot`râri, de a renun]a la o lume pentru onisip, cinci sau [ase b`ie]i o privesc avizi [i gata s`-i fac` orice moft. Unul mângâie o ghitar`, un altul zice ceva despre costumul de baie, care-i sugrum` pieptul. Minodora tocmai anul în care aceast` cinematec` a cu totul alt` lume, Marian Sorin R`dulescu apuc` marginea elastic` a dresului [i îl trage în jos, descoperindu-[i sânii lucio[i, care se trebuit, din p`cate, s`-[i înceteze activitatea, ne îndeamn` s` medit`m. Aceast` decizie clatin` elibera]i. B`ie]ii încremenesc o clip`, apoi se fac c` nu le pas`. Unul îi ridic` de[i la proiec]ii veneau destul de mul]i a fost calea aleas` de monahul Valerian dresul înapoi cu gesturile sigure ale unui b`rbat c`ruia i s-au f`cut promisiuni. Minodora studen]i [i profesori. Marian Sorin R`dulescu pentru a putea "s` ierte violen]a, barbaria râde cu râsul ei gros, apoi se ridic` într-un un cot [i prive[te sfid`tor în jur: ce m`, ]i-o fi a "prins" ideea [i a continuat-o. Cu ajutorul [i s`lb`ticia pe care le-a cunoscut pe propria ru[ine? În bazinul copiilor se afl` un singur adult, domnul Untaru, profesorul de acordeon, care ]ine în bra]e o fat`. Nu mai ia ore de acordeon de la el [i privindu-i î[i aminte[te iar celor de la Întreprinderea cinematografic`, piele, în zilele fierbin]i de la mijlocul lui cum nu demult a urm`rit-o prin tot apartamentul, pân` în c`mar`, într-o tentativ` z`d`rnicit` a înfiin]at la cinema Studio o alt` cinematec`, iunie 1990". de a o ini]ia în tainele trupului. Aceea a fost ultima or` de acordeon. De atunci nu-l mai de care s-a ocupat în perioada 1993-1996. Marian Sorin R`dulescu îi cunoa[te pe salut`. Acum îl prive[te încercând s` în]eleag` de ce fata din ap` se las` strâns` de el [i Apoi a continuat s` prezinte filme clasicemul]i dintre cei despre care scrie nu doar de ce nimeni nu-i vede. de referin]` pentru istoria cinematografului din filme, c`r]i sau pres`. I-a întâlnit, a stat La umbra copacilor înal]i un grup de tineri joac` volei. Se apropie de cerc [i intr` pe neobservate în joc. Prime[te [i d` pase cu dexteritatea dobândit` dup` un an de antrenamente. mondial în diferite locuri din Timi[oara: de vorb` cu ei, a corespondat, ceea ce-i Mi[c`rile îi sunt stânjenite de sutienul cu co[uri rigide ce str`pung ireal aerul f`r` s` Centrul Cultural Areopagus (2000-2002), permite nuan]`ri suplimentare. Trece cu sus]in` aproape nimic. Un b`iat din cerc îi strig` cu repro[: "de ce nu e[ti la antrenamentul Libr`ria Joc Secund (2005-2006), Funda]ia u[urin]` de la analiza unui film, la portretul de volei?" Înainte s` imagineze vreun r`spuns, se las` pe vine s` ridice o pas` [i în acela[i Filantropia (2007). În aceast` perioad` cola- unui cineast sau actor [i la recenzia de carte, moment simte cum sutienul i se desprinde de piept cu un pocnet, descoperindu-i golul. În boreaz` cu presa local`, scriind [i vorbind punctând lucruri esen]iale. Textele sale jur e lini[te [i alb. Se pomene[te a[ezat` pe o banc`. Oliver, unul dintre b`ie]ii mari, îi spune vorbe blânde, al c`ror în]eles nu-l pricepe, în timp ce îi coase stângaci dresul la despre filme, regizori, actori [i festivaluri. dovedesc o mare pasiune pentru spate, cu acul [i a]a care fac miracolul acelei întâmpl`ri. Oliver, b`iatul cu ochi alba[tri Printre produc]iile cinematografice de cinematograful românesc de alt`dat` [i de [i voce frumoas`, care seara în parc cânt` cântece engleze[ti acompaniindu-se la ghitar`, dinainte de '89, multe marcate de azi, înso]it` de siguran]a bunului cunosc`tor. va fi primul ei prieten. orizont www.revistaorizont.ro 28 FOTOGRAMEfotograme
CORA MANOLECÂNTECUL LEBEDEI NEGRE "Black Swan" poate sem`na cu un rânjet posesive, care-[i iube[te [i detest` fiica în desc`rnat pentru cei care nu au v`zut gramaje egale. Care o împinge spre faim` "Repulsie" [i "Chiria[ul", ale lui Roman în timp ce o învinov`]e[te c` a v`duvit-o Polanski. Dar pentru cine a tr`it deja aceste de [ansa accederii la ea. Care îi impune o sinistre experien]e cinematografice, ultima perfec]iune aseptic` [i îi anexeaz` corpul, pelicul` a lui Darren Aronofsky e doar unfor]ând-o s` [i-l mutileze pentru a fi în contact déjà-vu care-]i tulbur` mintea, nu [i somnul. cu el. Totul, sub un zâmbet plin de Urm`rind drumul masochist al Ninei c`tre solicitudine matern`. Actri]a merita un Oscar rolul de antieroin`, putem intui o paralel`pentru performan]a sa, dar n-a primit nici între martiriul c`ruia î[i supune trupul [i m`car o nominalizare. {i personajul Winonei modul cum î[i dezgolea regizorul polonez Ryder a avut un arc dramatic interesant ([i personajele de toate apanajele umanit`]ii. analog propriei traiectorii profesionale), cel Cu diferen]a c`, în cazul protagonistei al fostei vedete a baletului care se interpretate de Natalie Portman, supliciul împotrive[te furibund/inutil anonimatului epidermei e pasul necesar atingerii unei la care o condamn` vârsta [i foamea de nou perfec]iuni care presupune asumarea a publicului. Rolul lui Vincent Cassel a fost luminilor [i umbrelor în egal` m`sur`. provocator [i bogat în contraste, dar actorul Într-o prim` faz`, Nina este o balerin` [i l-a interpretat cu o min` scor]oas`. Motivul aspirant` la notorietate, asocial` [i aparent poate fi sentimentul inautenticit`]ii pe care lipsit` de instincte carnale. Locuie[te m`rturise[te c`-l încearc` atunci când se împreun` cu mama sa ambi]ioas`, care o exprim` în englez`. Totu[i, trebuie s` avem manipuleaz` într-o zon` de confort [i îi în vedere faptul c`, în momentele în care reprim` maturizarea sexual`. Îns` via]a ei personajul s`u î[i pune amprenta demiurgic` ia o turnur` brutal` [i suprarealist` atunciasupra protejatei sale, el este totodat` când se vede nevoit` s`-[i exploreze latura antreprenorul versat, care intuie[te manevrele sumbr` pentru a ob]ine dublul rol din "Lacul potrivite pentru a orchestra un spectacol Lebedelor", Odile-Odette. Intr` în competi]ie vandabil. Prin urmare, rolul s`u nu este chiar cu Lily (Mila Kunis), dar, în acela[i timp,atât de mefistofelic încât s` impun` standarde este fascinat` de sexualitatea dezinvolt` a de interpretare prea înalte, iar partitura s`- rivalei. Se revolt` împotriva mamei sale, i fie considerat` dezam`gitoare. î[i flageleaz` corpul [i ajunge s` nu mai {i, tot într-un plan secund, avem lumea poat` delimita realitatea de himere. Iar în show-bizz-ului, devotat` aceluia[i public final, în seara marii premiere, se elibereaz` voyeurist [i devorator din restul filmografiei într-un dans incandescent [i o moarte aronofskiene, care-[i transform` idolii în spectaculoas`. personaje tragice. Darren Aronofsky [i-a mai explorat obsesia pentru automutilare în pelicule ca "Requiem pentru un vis" [i "Lupt`torul". De fapt, Nina a fost perceput` drept varianta PROROOCK PE NET feminin` a lui Randy "The Ram", wrestlerul CÎTEODAT~, REGELE E GOL tragic c`ruia i-a dat via]` Mickey Rourke. E adev`rat, ambele spectacole din final au IOAN PALICI o dimensiune ritual`, dar asem`n`rile se RadioheadRadiohead este trupa emblematic` pentru începutul acestuisup`r`tor al unor repet`ri vecine cu pasti[a. opresc aici. Randy este iresponsabil în modul mileniu. Au captat perfect spiritul, angoasele [i sunetul acestor De la începutul anilor '90, OasisOasis au f`cut g`l`gie cît cuprinde. cum î[i tr`ie[te via]a, iar moartea e singurul ani fr`mînta]i [i albumul Kid A este o capodoper`. Mai tîrziu au O vreme le-a ie[it [i muzica. Primele albume te las` f`r` suflare. lucru pe care [i-l poate asuma. În schimb, p`rut obosi]i [i risipi]i în proiecte alternative. Apoi s-au luat înApoi lucrurile au degenerat într-un zgomot de fond sup`r`tor [i, piept cu greii industriei muzicale cînd au oferit albumul In Rainbows de prin 2009, trupa a devenit istorie. O bun` parte din ei, cumin]i]i Nina este totodat` protagonista [i co- gratuit fanilor. Periodic, declara]ii confuze nu prevesteau nimic poate, au luat-o de la început. Cu Liam Gallagher în frunte se regizorul propriei dezintegr`ri. Ea nu se bun. {i totu[i, dup` patru ani, au încropit un album nou. Se cheam` cheam` Beady EyeEye [i întîiul album Different Gear, StillStill SpeedingSpeeding, distruge, ci se experimenteaz`. Parcurge toate The King of LimbsThe King of Limbs [i prima jum`tate pare a fi cîntat` de ni[teaduce mult cu vechiul Oasis. Au adunat un m`nunchi de cîntece punctele cardinale ale nevrozei sale [i devine robo]ei defec]i, m`r[`luind într-un dezolant cartier cu str`zi pavate scrise parc` dintr-o suflare care sun` surprinz`tor de proasp`t, un om întreg. Iar tenebrele pe care [i le cu piatr`. Melodiile interpretate de Thom Yorke par s` n-aib`a[a c` fanii pot s` nu-l regrete prea mult pe fratele Noel. descoper` autentific` inocen]a care la nici o leg`tur` cu structura ritmic` ce seam`n`, dezolant,cu lucrurile Lucinda WilliamsWilliams nu este o artist` prolific`. În peste treizeci începutul filmului era doar un sinonim al produse de o sumedenie de indivizi tol`ni]i în fotolii, manevrînd de ani de carier` abia a lansat zece albume de studio. Este vestit` frigidit`]ii. butoane. Lucrurile par a se a[eza pe f`ga[ul normal în a douapentru meticulozitatea [i perfec]ionismul ei, al`turi de aten]ia M`rturisesc c` pe Natalie Portman o jum`tate. Mare parte din adev`ratul Radiohead este aici. Dar pentru detalii [i controlul cîteodat` obsesiv asupra propriei crea]ii. g`sesc manierist` la fiecare partitur`, deci albumul e prea scurt s` poat` fi salvat. Lucrurile astea i-au pus destule piedici, dar în cele mai multe nu m-a fascinat nici în rolul acesta. Ceea {i R.E.M.R.E.M. au l`sat s` treac` ni[te ani pîn` la recentul Collapse cazuri albumele mig`lite au sunat irepro[abil. Recentul, BlessedBlessed, ce a pus-o în valoare a fost personajul în Into NowNow. Înregistrat destul de anevoios în loca]ii diferite printre are multe din calit`]ile unei capodopere cum este Car Wheels on sine (chiar dac`, dup` vizionarea lui care [i Berlin – melodia Uberlin e un omagiu discret – cu a Gravel Road, mai pu]in introspec]ia amar` [i cîteodat` disperat` Catherine Deneuve [i a lui Polanski însu[i importante ajutoare din afar`, albumul se vrea unul de rockde acolo. Cînt`rea]a încearc` o tranzi]ie c`tre zone mai luminoase în capodoperele men]ionate mai sus, pare adev`rat, doar c` anii s-au ad`ugat din bel[ug, Bill Berry le-aiar cîntecele transmit un neobi[nuit, pentru ea, sentiment de u[or tezist pe la col]uri), bagajul filosofic spus adio [i chiar dac` exist` momente de energie dezl`n]uit`, mul]umire. Doar c` demonii n-au p`r`sit-o întru totul. Revin al pove[tii [i actorii secundari. Nu m` refer ele imediat sînt urmate de nuan]`ri delicate, pauze spa]ioasecîteodat` brutal [i din balansul în[el`tor ]î[nesc melodii memorabile la Mila Kunis alias Lily, nemesisul eroinei, ori triste lamenta]ii. Atmosfera degajat` e mai aproape de ceaprecum Seeing Black ori Copenhagen, triste medita]ii pe tema a c`rei sexualitate e prea vulgar` pentru a din fastuosul Automatic for the People, asezonat` îns` cu mor]ii [i a rostului nostru în lume. atinge noble]ea mitic` a erosului. M` refer agresivitatea zgomotoas` din precedentul Accelerate. Una peste Din fericire, muzica face multe din ciud`]eniile vremurilor la Barbra Hershey, superb` în rolul mamei alta, albumul e relaxant [i matur, existînd îns` pericolul real [i de azi, suportabile. orizont 29 www.revistaorizont.ro DUPLEXduplex
DISCURSUL REGELUI: TRONUL CA O SCEN~ DISCURSURI ADINA BAYA "În trecut, tot ce trebuia s` fac` un rege CU SUFLET era s` arate respectabil în uniform` [i s` CRISTINA CHEVERE{AN nu cad` de pe cal. Acum trebuie s` invad`m casele oamenilor pe calea undelor [i s` le La începutul lui 2011, Discursul regelui lua cu asalt s`lile de cinema; premiile nu intr`m în gra]ii. Familia regal` a fost redus` s-au l`sat a[teptate. Cel mai bun film, cel la statutul unei profesii josnice [i ordinare. mai bun regizor, cel mai bun actor în rol Am devenit actori." Un pic cinic, un pic principal, nominaliz`ri la varii alte categorii resemnat, b`trânul rege George al V-lea [i niciun festival ratat: palmaresul e, deja, dinÊDiscursul regelui (The King's de invidiat, intrând în istoria cinematografiei. Speech)Êexplic` în ace[ti termeni fiului s`u Mai important pare a fi impactul asupra unui de ce e crucial s` poat` rosti conving`tor public dezam`git de farsele istoriei recente un discurs în fa]a microfonului radio,Êc`tre [i avid de lideri capabili s`-i inspire respectul urechile întregului imperiu britanic pe care [i încrederea de odinioar`. În plin` criz` îl conduce. Ceea ce observ` el nu este, (de valori, nu doar financiar`), lipsa figurilor desigur, decât debutul timid al unui trend. tutelare, a conduc`torilor exemplari, poate explica într-o oarecare m`sur` apetitul Împachetarea obligatorie a oric`rei declara]ii iubitorilor de pove[ti ecranizate pentru o publice în hârtia lucios colorat` a incursiune în trecut teoretic mai pu]in entertainment-ului î[i tr`ie[te doar începutul spectaculoas` sau "cool" decât proiec]iile în film. La fel [i transformarea obligatorie 3D sau aventurile adolescen]ilor genialoizi. a oamenilor politici în actori, mai degrab` Protagonist e Albert Frederick Arthur carismatici decât competen]i. George, str`nepot al Reginei Victoria [i tat` Dar chiar [i într-un stadiu al actualei regine Elisabeta a II-a a Marii incipient,Êtrendul e devastator pentru Bertie dialog care valseaz` elegant între situa]ii Britanii, aflat mereu în planul secund al aten]iei publice [i în umbra fratelui mai mare. (Colin Firth), unul dintre urma[ii cu [anse inteligente, amuzante [i înduio[`toare. Sigur Dac` la na[tere, în 1895, era al patrulea în mici de succesiune la tron, care – sub masca c` finalul este unul de succes, cu regele neclintit` de "alte]` regal`" – tremur` ordinea accesiunii la tron, "Bertie" urma documente, scrisori [i însemn`ri ale proasp`t uns rostindu-[i legendarul discurs s` aib` o traiectorie pu]in previzibil` [i câtu[i terorizat la ideea de a vorbi c`tre public. terapeutului ce schimbase via]a timidului ce anun]` implicarea Angliei în r`zboiul cu de pu]in dorit`. Dup` bunic [i tat`, prin]ulBertie în cariera ambi]iosului George. Un Bâlbâiala, cuvintele care i se îngr`m`desc Germania. F`r` bâlbâieli, inspirând sobru Edward devenea rege în ianuarie 1936, sfert de veac mai târziu, dup` trecerea în în gât [i nu-i mai permit s` respire, pauzele întreaga autoritate [i încredere de care abdicarea sa înainte de finele respectivului nefiin]` a celei ce-i fusese acestuia so]ie lungi în care auditoriul tu[e[te stânjenit – auditoriul avea nevoie în anii turbulen]i ai an constituind unul dintre cele mai discutate devotat`, Regina Mam` a Elisabetei a II-a, toate transform`Êîntr-un supliciuÊfiecare celui de-al doilea r`zboi mondial. episoade din evolu]ia monarhiei britanice. planul a putut fi pus în aplicare cu acord ie[ire în fa]a microfonului. Discursul Redus la rezumat, filmul ce [i-a câ[tigat Renun]area la coroan` de dragul c`s`toriei oficial. Interesant e faptul c` volumul intens regeluiÊurm`re[te personajul prin încerc`rile titlul de favorit la decernarea premiilor Oscar cu iubita american` (trecut` deja prin dou` mediatizat [i publicat în paralel cu lansarea de a-[i p`stra rolul secundar, undeva în umbra din acest an e destul de u[or de desfiin]atmariaje) avea s`-l transforme în erou al filmului nu con]ine, de fapt, scenariul lui imagina]iei romantice, punându-i îns` într-o actan]ilor vizibili ai casei regale, pe un sub eticheta "re]et` hollywoodian`" (chiar Seidler. El fost conceput de nepotul tera- situa]ie extrem de delicat` succesorul f`r` peutului Lionel Logue împreun` cu un confortabil loc doi în ordinea succesiunii dac` regizorul e britanic). Avem un personaj la tron. Dar [i ulterior, în fa]a inevitabilei voie. cunoscut scriitor [i jurnalist în urma monarhic care se confrunt` cu un handicap Încoronat aproape peste noapte, George obliga]ii de a prelua coroana, for]at de colabor`rii cu Iain Canning [i Tom Hooper absolut incompatibil posturii sale, încearc` al VI-lea se confrunta cu iminen]a r`zboiului pentru ob]inerea unei pelicule cât se poate abdicarea fratelui s`u mai mare, Edward diverse metode pentru a-l dep`[i, îns` [i cu un alt tip de inamic, aproape la fel de de realiste. Descoperirea unui num`r im- (prins scandalos [i f`r` sc`pare în mrejelefinalmente reu[e[te doar când d` de un devastator pe plan personal: deficien]ele de portant de acte originale în arhivele familiei amoroase ale unei colec]ionare americane terapeut mai pu]in conven]ional, care se vorbire care îi puteau [tirbi autoritatea în Logue a condus la completarea fericit` a de mariaje e[uate – dar asta e o alt` poveste). înc`p`]âneaz` s` îl coboare de la "în`l]imea" vremuri tulburi. Comunicarea cu supu[ii scenariului deja existent [i la continuarea statutului princiar. Dup` dispute [i concesii, devenind imperativ`, proasp`tul monarh nu c`ut`rilor. Drept rezultat, Mark Logue [i cei doi ajung s` coopereze eficient, devinputea evita îndatorirea ce avea s`-l ur- Peter Conradi ofer` o lectur` ce dep`[e[te chiar prieteni. Personajul e (în mare parte) m`reasc` asemenea unui co[mar: discursurile cu mult perioada prezentat` pe marile ecrane în public sau radiodifuzate. E punctul de vindecat. Morala de duzin`: "în spatele (1926-1939). pornire al mult-l`udatului film care, neig- Din fotografii de epoc`, ilustrate, oamenilor m`re]i se ascund indivizi cu temeri norând contextul istoric, se apleac` asupra felicit`ri, scrisori, articole de pres`, cei doi la fel de umane ca ale noastre", "ce conteaz` destinului unui om ale c`rui perseveren]`, reconstruiesc întreaga existen]` a prota- în via]` e s` nu te la[i" [.a. Dar înainte ded`ruire [i munc` sus]inut` aveau s`-l goni[tilor reuni]i de soart` într-un mod greu a extinde o astfel de etichet` facil` asupratransforme din individ timorat în simbol al anticipabil. În prim-plan se afl` "omul care filmului, trebuie neap`rat s` l`sa]i din mân` rezisten]ei demne pe durata celui de al Doilea a salvat monarhia britanic`", n`scut [i crescut aceast` pagin` de ziar [i s` v` îndrepta]i R`zboi Mondial. în Australia într-o familie cu origini irlan- spre sala de cinema. Verdictul poate fi dat Mai pu]in promovat dar esen]ial pentru deze, supus al Coroanei [i ajuns apropiat doar observând în timp real cum Colin Firth reu[ita proiectului cinematografic a fost al unui reprezentant de frunte al acesteia. intr` în pielea "regelui bâlbâit", cum îi scenaristul David Seidler, care [i-a tradus Volumul umple spa]iile mai pu]in explorate exprim` cu atât de pu]ine cuvinte frustrarea interesul personal pentru figura lui George de film, consemneaz` istoria în derulare prin al VI-lea într-o poveste bine documentat`, [i dezam`girile, furia [i teama. Bra] la bra] note [i m`rturii personale, surprinde inspirat articulat`, profund emo]ionant` contextul l`rgit al unei pove[ti individuale cu Helena Bonham Carter, la fel de pentru spectatori. Accesibil online în variant` ce a influen]at evolu]ia unei na]iuni. Dac` remarcabil` prin dialoguri minimale [i integral`, textul ce [i-a adjudecat Oscarul filmul se concentreaz` pe triumful personal gesturi abia schi]ate, cu o noble]e citit` printre pentru originalitate are la baz` un notabil al omului ce-[i domin` propriile temeri [i rânduri. efort de cercetare [i o istorie impresionant` frustr`ri, cartea surprinde seria complet` de Aruncat f`r` voie în lumina Discursul regelui r`mâne o poveste în sine: el însu[i bâlbâit în copil`rie, Seidler apari]ii publice ale suveranului ce [i-a reflectoarelor, pe tronul ce func]ioneaz` jucat` impecabil, care ne spune câte ceva l-a avut drept model de voin]` pe regele ce men]inut statutul p`strând leg`tura direct` întocmai ca o scen` în proasp`t n`scuta er` despre transformarea oric`rei apari]ii publice [i-a ]inut poporul aproape prin transmisiuni cu poporul aflat în grija sa, pe când oratori a comunic`rii prin mass-media, prin]ul Bertie în joc actoricesc, dar [i despre bagajul derealizate în vreme de r`zboi, cu emo]ii mult mai înzestra]i î[i foloseau talentul în e silit s` se transforme peste noapte în regele temeri pe care ni-l construim în copil`rie extreme [i satisfac]ii pe m`sur`. Îndemnat scopuri inavuabile. Cititorul atent va fi George al VI-lea. {i reu[e[te s` surmonteze [i apoi îl c`r`m în spate toat` via]a. În plus, de familie s` ia exemplu de la suveranul r`spl`tit cu detalii inedite ale unei epoci de conving`tor în ciuda binecunoscutului defect, valvârtejul acestor schimb`ri ascultând filmul demonstreaz` c`Êrolul memorabil din r`scruce. Fie c` e vorba de "discursul" sau micul David m`rturisea mai târziu: "Mi-a de "discursurile" regelui, cunoa[terea e un sfaturile unui logoped mai pu]in Un om singur (A Single Man)Ênu a fost o conven]ional, care urm`re[te r`bd`tor firul dat speran]`: m` gândeam c` într-o zi, când câ[tig. aventur` singular` pentru Colin Firth, c` e voi deveni scriitor, mi-ar pl`cea s` scriu ce duce spre r`d`cina defectelor de vorbire. ______într-adev`r un actor des`vâr[it, capabil s` ceva despre el"1. 1 http://www.scriptmag.com/2011/02/ Colin Firth [i Geoffrey Rush devin cele dou` intre sub pielea unor personaje pe cât de A[a s-a conturat, la începutul anilor '80, 07/podcast-david-seidler-talks-the-kings- voci importante ale filmului, angajate într-un diverse pe atât de complexe. ideea unui proiect de anvergur` bazat pe speech/ orizont www.revistaorizont.ro 30 DOWNLOADdownload
TUR DE ORIZONT Aproape nimic de s`rit în RamuriRamuri (nr. c` a[a d` de în]eles în debutul volumului: 2/2011), c`ci de la pagini de jurnal, la poezii au mai scris [i al]ii despre autorul de calitate, de la recenzii la c`r]ile nou ap`- "Necuvintelor", dar nu atât de profund [i rute, pân` la eseuri [i proz`, totul merit` aten]ie aplicat ● Surpriza pe care o furnizeaz` Andrei ● Nu cumva s` v` inhibe suprafa]a – dou`Terian în cronica sa la cartea lui Daniel pagini – eseului semnat de Varujan Vosganian, Cristea-Enache e maxim` – fie [i numai dac` "Omagiul celor învin[i sau despre cum istoria ]inem cont de începutul ei. Încet [i pe îndelete, cea autentic` o fac învin[ii", fiindc` e acolo riguros [i argumentat, elegant, îns` extrem o minunat` pledoarie pentru cultur` [i oamenii de ironic, domnul Terian demonteaz` pân` care sunt în`untrul ei ● Nici peste dialogul la anulare eseul domnului Enache. ● Întrucât dintre Mihai {ora [i Bogdan Ghi]` s` nu trece]i cronica e de g`sit [i pe internet, nu mai cit`m – lung [i el – c`ci mai tân`rul interlocutor îl decât finalul ei: "În loc de concluzie, prefer iscode[te cu succes pe venerabilul filozof s` închei cu o imagine care mi s-a închegat (n`scut în 1916!) despre Eugen Ionescu [i în minte pe m`sur` ce parcurgeam, din ce genera]ia sa. ● Spune domnul {ora: "Eram în ce în mai amuzat, Lyrica magna: mi-l îndr`gostit de genera]ie, urm`ream tot ce închipui pe Daniel Cristea-Enache în postura ap`rea în libr`rii, eram la curent. Am avut unui explorator/conquistador renascentist care, un tat` foarte generos, care mi-a deschis cam la cap`tul câtorva luni epuizante petrecute pe la vârsta de 14 ani un cont la o libr`rie.pe mare, ajunge cu caravelele la ]`rm. Dup` M` duceam la acea libr`rie de vreo dou` ori ce debarc` [i încalec` pe bidiviul s`u pe s`pt`mân`, mergând de la [coal`, [i ce credincios, o ia agale pe autostrad`, urmat voiam eu aia cump`ram. Iar tat`l meu trecea de solda]ii s`i c`li]i în lupte crâncene [i la sfâr[itul lunii [i întreba cât avea de reglat. suportând cu un stoicism seniorial claxoanele Urm`ream genera]ia, a[a, cu jind". [oferilor exaspera]i. Nop]ile [i le petrece lâng` focurile de tab`r` pe care le improvizeaz` U{OR CU VIOLONISTUL prin parc`rile mall-urilor. În fine, ajungând PE SC~RI în plin Manhattan, prive[te imperturbabil c`tre zgârie-norii din jurul lui, apoi îi dicteaz` secre- Cine cite[te recenziile sau cronicile lui tarului s`u fidel: Fie ca acest continent s`lbatic Daniel Cristea-Enache va avea o surpriz` s` se numeasc` dup` numele meu!…" mititic`: criticul aproape c` nu rateaz` nici un prilej ca s` nu pun` într-o lumin`… g`l- ORA{UL CU PROCURORI. buie, stins`, unul sau mai mul]i confra]i, mai {I CU POESIS tineri sau mai în etate, dar mai ales de aceea[i vârst`. Dup` ce parcurgi vreo cinci-[ase texte Cu un poem-pamflet, "Ora[ul cu pro- semnate de D. C-Enache, concluzia care-]i curori", se deschide PoesisPoesis (nr. 1-2-3/2011), r`sare e cam asta: nu-i un critic mai dotat ca iar semnatarul s`u e chiar redactorul-[ef al domnul. ● La fel zice [i Andrei Terian, în revistei George Vulturescu. Cine sunt perso- THIS DAY IN ROCK Cultura din 15 martie, în debutul unei cronici najele, care e intriga, unde-i ora[ul, ce vorPETRU UMANSCHI la Lyrica magna. Eseu despre poezia lui procurorii – totul liderul revistei ne l`mure[te Nichita St`nescu, volum publicat recent de ● Despre c`r]i de versuri ap`rute în 2010 Ultima zi a lunii aprilie 1983 ne va aminti invariabil de pierderea suferit` prin Daniel Cristea-Enache: "Fermitatea judec`]ilor scriu Viorel Mure[an, Andrei Zanca, Radu trecerea în amintire la 68 de ani a muzicianului american de culoare McKinley Morganfield, sale de valoare (uneori chestionabile, dar Voinescu, Gheorghe Mocu]a, Crina Borcut, inegalabilul interpret de blues [i R& B. Muddy Waters s-a stins într-un spital din Chicago, niciodat` ambigue), limpezimea discursului, Viorel {tef`nescu, Gligor Ha[a ● Dar nu doar regretat de milioane de admiratori din lumea întreag`. În 1976 semneaz` cu labelul care i-a asigurat o popularitate pe deplin poezia e r`sf`]at` în paginile longevivei Blue Sky Records un contract cu fra]ii "albino[i" Johnny [i Edgar Winter, dând la meritat` în rândurile publicului larg, umorul publica]ii s`tm`rene, ci [i volumele de critic` iveal` dou` dintre cele mai comerciale albume: Hard Again (1977) [i I'm Ready (1978). reconfortant [i relaxat [i, nu în ultimul rând, ori eseu. ● Vasile Spiridon recenzeaz` "{antier S` nu se în]eleag` îns` c` aceste discuri comerciale se refer` la muzic` facil`, ci la ambi]ia de a acoperi un peisaj cåt mai 2", de Cornel Ungureanu, C. Borcut "cite[te" faptul c` au fost foarte bine vândute într-o perioad` în care experimentul interferen]ei diversificat de genuri, formule [i vârste literare op-ul despre Anton Holban al lui Gheorghe bluesului tradi]ional (classic) cu elemente ale "osaturii" White Blues-ului d`dea la iveal` sunt doar câteva dintre tr`s`turile care i-au Glodeanu, iar G. Vulturescu reaminte[te, mostre valoroase asupra c`rora acum n-are rost s` insist`m. De fapt al`turarea termenului conferit lui Daniel Cristea-Enache rolul de parcurgând edi]ia îngrijit` de Echim Vancea "facil" muzicii lui Waters e total neavenit` tocmai pentru substan]a ei. În 1933 se na[te prim violonist în cadrul concertului pe caredespre Lauren]iu Ulici, c` au trecut 10 ani interpretul de country Willie Nelson. Pe 29 aprilie 1968, în New York, pe Broadway, cronicarii ultimei genera]ii critice îl sus]in de posteritate a criticului. ● O secven]` are loc premiera musicalului hippie Hair. Acesta a ]inut afi[ul, peste 1.750 de spectacole, cam de un deceniu încoace". ● Ai crede c` consistent` a revistei este dedicat` traducerilor, lansând piese nemuritoare ca "Aquarius", "Let The Sun Shine In, "Good Morning Starshine". recenta carte a "prim violonistului" schimb` iar o alta, [i mai [i, chiar poeziei. În 1962 Jerry Lee Lewis concerteaz` a doua oar` în Marea Britanie, ca un fel de presta]ie canonul celor care l-au "interpretat" pe Nichita reparatorie a dezastrului primului turneu englez din 1958. În 1980, Black Sabbath purcede St`nescu [i îl a[az` – [i de data asta – în RO{IORII DE VEDE la primul turneu cu solistul Ronnie James Dio în locul lui Ozzie Osbourne. Casa Warner vârful s`u chiar pe autorul eseului. Mai ales Bros scoate la iveal` în 29 aprilie1960 tandemul Everly Brothers (fra]ii Don [i Phil), care eclipseaz` topurile mondiale cu titluri ca "Bye Bye Love" [i "Wake Up Little Susie" (1958). În 1949 se na[te Francis Rossi din grupul Status Quo, dar [i Otis Rush (1934). În 28 aprilie 1990, Axl Rose, leaderul Guns' N' Roses, se c`s`tore[te cu domni[oara Erin, la HUMANITAS fiica lui Don Everly, de care aminteam adineauri. Ceremonia a avut loc la Las Vegas. NOU În 1987 Peter Gabriel prime[te în State pentru clipul inovator Sledgehammer Best Pop Video ,,Best Design and Art Direction". În anul 1981, se [tie, grupul Wings al lui Paul McCartney se desfiin]eaz`. E momentul în care "Macca"continu` s` lucreze de unul singur, dar nu [i f`r` Linda McCartney, pe atunci so]ia artistului. În Durango, Mexic, Ringo Starr, pe 27 aprilie 1981, se c`s`tore[te cu actri]a Barbara Bach, cunoscut` pe atunci gra]ie filmului Caveman, nominalizat la Oscar.Pe 24 aprilie1944 se na[te entertainerul Giorgio Moroder, care în anii '70, la München, avea s` schimbe look-ul muzicii de divertisment, oferindu-i accentele electronice pe care le vom reg`si apoi în lumea sound- ului de divertisment. În 1988, fra]ii Cissy, Whitney Houston, lanseaz` titlul "Be My Baby". M`tu[a acestei stele în devenire era Dionne Warwick. Whitney se lanseaz` plenar pe 25 aprilie 1988. Se na[te pe 25 aprilie 1945, muzicianul suedez Bjorn Ulvaeus din forma]ia ABBA. Pe 23 aprilie 1936 se na[te celebrul solist american Roy Orbison. Pu]ini [tiu c` acesta era cel mai admirat cânt`re] de c`tre... Elvis Presley! Neagr` zi pentru muzic` s-a dovedit a fi 23 aprilie 1986, zi în care a plecat dintre noi Arnold Harlen (cel care a scris piesa "Over The Rainbow", piesa lui Judy Garland. Pe 20 aprilie 199O dispare într-un tragic accident Steve Marriottt, component al celebrei trupe Small Faces, cea cu "Lazy Sunday". El a murit într-un incendiu. N`scut în Mineapolis în 1958, Prince, alias Prince Rogers Nelson, se lanseaz` pe scena muzical` american` pe 14 aprilie 1986, acaparând scenele pop, R&B [i Dance simultan. De fapt, albumul sau de debut, For You (1978), prevestea evenimentul: în 1979 el era onorat cu platin`. Piesele briliante îi apar la Warner Bros în perioada imediat urm`toare. orizont 31 www.revistaorizont.ro ESTUARestuar
IUBIRILE CROITORESEI Urmare din pagina 17 pe h`r]i; putea s` se uneasc` p`mântul cuISPRAVA LUI… Ê M-a prins de încheietura mâinii. cerul [i întregul univers s` mi se pr`bu[easc` Urmare din pagina 19 obligîndu-i pe cei o sut` de refugia]i s` se —ÊNu pleca, Sira, nu te sup`ra pe mine. la picioare, c` eu tot le-a[ fi f`cut fa]` cu Isprava lui Rudi Richner se petrece laretrag` în cript`, la subsol." Sar degrab` M-am eliberat brusc. Nici nu l-am privit, Ramiro al`turi. începutul verii anului 1849, pe 11 iunie, erau la stingerea vâlv`t`ilor din catedral` "actorul nici nu mi-am luat r`mas-bun; doar m-am Ignacio [i mama au început s` pe atunci, ne încredin]eaz` Livius Ciocârlie, Toussaint, hornarul Rudolf Richner [i întors [i m-am îndreptat cu demnitate for]at` suspecteze c` mi se întâmpla ceva anormal, "zile îngrozitoare de bombardament". Tot leg`torul de c`r]i Florian Richner." (L. spre u[`. Abia atunci am sim]it c` apa v`rsat` ceva ce dep`[ea simpla încordare provocat` atunci, desigur, "izbucnesc numeroase Ciocârlie, Un burghteater provincial, p. 87). îmi [iroia pe piciorul stâng. de iminen]a c`s`toriei. N-au putut afla totu[i incendii": unul se întâmpl` dup` ce un Constat acum c` hornarul poart` acela[i N-a venit dup` mine; intuise, probabil, de ce eram agitat` [i ce putea justifica proiectil str`punge acoperi[ul Domului din nume cu leg`torul de c`r]i. S` fi fost fra]i? Pia]a Unirii de ast`zi, unde sute de tineri Se poate! Asta nu mai putem spune. Via]a c` n-ar fi servit la nimic. A continuat s` misterul cu care m` mi[cam la orice or`, î[i pierd vremea molcom pe la barurile cu[i literatura au notat doar atât: incendiul stea jos [i, când s` plec, mi-a aruncat în plec`rile dezordonate [i râsul isteric pe care nu mi-l puteam st`pâni uneori. Am izbutit umbrelu]e, scaune estivale, b`uturi exotice. [i cei trei în lupt` cu el printre b`nci, vitralii, spate ultima s`geat`. Domul vegheaz` mahmur la vremea statui [i fosta r`coare bazilical`, care se s` ]in în echilibru acea via]` dubl` doar câteva —ÊMai vino [i în alt` zi. {tii unde sunt. asediului [i, cum spuneam, "un proiectil str`- umple de fum, de miros de funingine, de M-am pref`cut c` nu-l auzisem, am zile, suficiente pentru a sim]i cum se înclina punge acoperi[ul Domului [i explodeaz`, strig`te [i agita]ie. gr`bit pasul, am trecut prin cârdul de studen]i balan]a minut de minut, cum talerul lui [i m-am topit în tumultul str`zii. Ignacio cobora, iar al lui Ramiro urca. În mai pu]in de o s`pt`mân`, am aflat c` trebuia Opt zile la rând m-am culcat cu speran]a s` rup cu toate [i s` m` arunc în gol. Sosise c` diminea]a urm`toare va fi diferit` [i înclipa s`-mi secer trecutul. S` rad totul. DUHOAREA DIAVOLULUI toate cele opt dimine]i ce au urmat m-am Ignacio a sosit dup`-amiaz` acas`. Urmare din pagina 22 trezit cu aceea[i obsesie în minte: Ramiro —ÊA[teapt`-m` în pia]`, am [optit, Dup` peripe]ii demne de pana unui umorist, maimu]a a fost condus` cu bine la destina]ie Arribas. Amintirea lui m` lua cu asalt oricr`pând u[a abia câ]iva centimetri. [i a b`tut la u[a lui Lichtenberg, care a primit-o cu bucurie, amuzîndu-se teribil de de câte ori se cr`pa de ziu` [i n-am izbutit Mama aflase la prânz; trebuia s` afle ingeniozitatea cu care-[i ascunsese defectul. La început [i Lichtenberg era nevoit s` se nici m`car o clip` s` mi-l scot din cap: îi[i el. Am coborât cinci minute mai târziu,]in` de nas cît` vreme era în apropierea Charlottei, îns` dup` trei s`pt`mîni s-a obi[nuit aveam amintirea întip`rit` pe retin` când cu buzele vopsite, geanta nou` într-o mân` foarte bine cu mirosul ei îngrozitor, a[a c` a putut s`-i arate diversele lui experimente f`ceam patul, când îmi suflam nasul, când [i Lettera 35 în cealalt`. M` a[tepta pe banca [tiin]ifice, dar [i carnetele secrete cu însemn`ri despre natura uman`, pe care nu le mai cur`]am o portocal` ori coboram, una câte noastr` dintotdeauna, pe piatra rece unde ar`tase nim`nui. una, treptele. petrecuser`m atâtea ceasuri f`când planuri Sim]indu-se pentru prima dat` cu adev`rat pre]uit`, Charlotte a început s` devin` tot pentru viitorul ce nu avea s` mai vin`. Incapabili s` m` determine s` le mai frumoas`, iar dup` cîteva luni de [edere al`turi de Lichtenberg, care hot`rîse s` —ÊM` p`r`se[ti pentru altul, nu-i a[a? împ`rt`[esc iluziile, Ignacio [i mama erau, amîne plecarea la Londra, a sc`pat \n mod inexplicabil de mirosul oribil care-i otr`vise a întrebat când m-am a[ezat lâng` el. între timp, ocupa]i cu planurile de nunt`. via]a. Tot mai vesel`, tot mai optimist`, tot mai pu]in atras` de c`r]ile ce o ajutaser` s` Nu m-a privit: a stat cu privirile Nimic nu-mi pl`cea, nimic nu-mi trezea nici treac` peste anii oribili în care nu putuse s` ias` deloc din cas`, Charlotte s-a transformat cel mai mic interes. Poate c` de vin` erauconcentrate în p`mânt, în ]`râna pr`foas` într-o femeie frivol`, jenat` de prietenia cu un b`rbat atît de urît precum Lichtenberg, nervii, î[i spuneau. Între timp eu m` pe care o r`scolea cu vârful pantofului. a[a încît a decis s`-l p`r`seasc` pentru un aristocrat sc`p`tat, care se l`uda c` are cele str`duiam s` mi-l scot pe Ramiro din minte, Am încuviin]at cu o singur` mi[care. mai frumoase m`nu[i din Europa. A c`l`torit al`turi de acesta [i de cele [apte pisici ale ca s` nu-i mai simt degetul mângâindu-mi Un "da" hot`rât, f`r` vorbe. "Cine-i?" a lui de-a lungul [i de-a latul Europei, f`cînd ba pe cocota de lux, ba pe dresoarea de gura [i mâna urcându-mi-se pe coaps` [i întrebat. I-am zis. În jur continuau zgomotele s` nu-i mai aud glasul [i ultimele vorbe pe dintotdeauna: copii, câini [i claxoanele animale, ba pe ghicitoarea în stele. Îns` dup` [apte ani de excese, extenuat` [i umilit` care mi le înfipsese în timpane când îi bicicletelor; clopotele de la Sfântul Andrei de amantul s`u plin de ifose, care o în[ela la tot pasul cu actri]e vulgare [i cameriste întorsesem spatele în cafenea, convins` c` chemau la ultima liturghie a zilei, ro]ile obeze, a sim]it cu groaz` c` trupul ei î[i rec`p`ta vechiul miros. Înnebunit` de spaim`, plecarea mea avea s` pun` cap`t nebuniei. c`ru]elor se topeau pe pavele, catârii obosi]i i-a scris imediat o scrisoare lui Lichtenberg, rugîndu-l s` o ajute. Dup` trei s`pt`mîni a "Mai vino [i în alt` zi, Sira. Mai vino." se îndreptau spre cap`tul zilei. Ignacio n-a primit un foarte spiritual tratat despre pîr]uri, dedicat "celei mai resping`toare femei din M-am str`duit din r`sputeri s` rezist. vorbit imediat. Atâta hot`râre, atâta siguran]` Germania, Charlotte Elisabeth Zumberg". M-am str`duit, dar am pierdut. N-am putut intuise, probabil, în decizia mea, c` nici Urmele nefericitei Charlotte se pierd dup` acest episod, îns` se pare c` ea ar fi sfîr[it s` impun nici m`car un minimum de ra]io- m`car nu m-a l`sat s` v`d cât era de confuz. la un ospiciu de lîng` Bremen, unde ar fi fost ucis` de o nebun` incapabil` s`-i mai nalitate atrac]iei f`r` margini pe care acel N-a dramatizat, nici n-a cerut l`muriri. Nu suporte duhoarea. b`rbat o exercita asupra mea. Oricât am m-a certat, nici nu mi-a cerut s`-mi reanalizez c`utat în jur, n-am izbutit s` g`sesc resurse, sentimentele. A mai pronun]at doar o fraz`, Ilustra]iile din acest num`r reproduc lucr`ri din seria Prin]ese for]` [i sprijin pentru a nu m` l`sa târât`molcom, de parc` o l`sa s` curg`. ale artistei plastice DANA CATONA spre el. Nici b`rbatul cu care voiam s` m` —ÊNu te va iubi nicicând la fel de mult m`rit în mai pu]in de o lun`, nici mama ca mine. integr` ce se str`duise atât de mult s` fac` S-a ridicat în picioare, a luat ma[ina din mine o femeie onest` [i responsabil`. de scris [i a plecat cu ea în neant. L-am Nici m`car nesiguran]a dictat` de faptul v`zut dep`rtându-se, cu spatele la mine, ORI ONT c` abia [tiam cine era acel str`in [i ce-mimergând pe sub lumina înce]o[at` a Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia rezerva destinul al`turi de el. felinarelor, luptând, poate, cu pofta de a da Dup` nou` zile de la prima vizit`, m-am cu ea de p`mânt. Redactor - [ef: Mircea Mih`ie[ întors la casa Hispano-Olivetti. Ca [i în L-am pironit cu privirea, m-am uitat celelalte ocazii, m-a primit clinchetul cum ie[ea din pia]et`, pân` ce trupul i s-a Redactor - [ef adjunct: Cornel Ungureanu clopo]elului de deasupra u[ii. Nici un topit în dep`rtare [i nu l-am mai distins în Secretar general de redac]ie: Adriana Babe]i vânz`tor gras nu mi-a mai ie[it în noaptea timpurie de toamn`. Voiam s` r`mân acolo [i s`-i plâng absen]a, s` regret întâmpinare, nici un b`iat comisionar, nici Colectivul de redac]ie: Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu, Dorian alt angajat. M-a primit doar Ramiro. desp`r]irea noastr` prea scurt` [i prea trist`, M-am apropiat, încercând s` p`[esc învinov`]indu-m` c` distrusesem proiectul Branea, Cristina Chevere[an, {erban Foar]`, Radu Pavel Gheo, Marius ferm, cu vorbele preg`tite. Nu le-am putut unui viitor plin de iluzii. Dar n-am putut. Lazurca, Viorel Marineasa, Alina Radu, Robert {erban, Marcel Tolcea, rosti. Nu m-a l`sat. De cum am ajuns lâng` N-am v`rsat nici o lacrim` [i nu mi-am f`cut Ciprian V`lcan, Daniel Vighi. el, mi-a înconjurat ceafa cu mâna [i mi-a nici cel mai mic repro[. La un minut dup` înfipt pe buze un s`rut atât de intens, c`rnos ce se topise în noapte, m-am ridicat de pe Concep]ie grafic`: Alexandru Jakabházi [i prelungit, c` trupul mi s-a însp`imântat, banc` [i am plecat. Am l`sat în urm` devenind o balt` de melas`. cartierul, oamenii [i mica mea lume. Acolo Paginare [i prezentare grafic`: Sorin Stroe. Ramiro Arribas avea treizeci [i patru mi-a r`mas tot trecutul [i am început un www.revistaorizont.ro e-mail [email protected] de ani, un trecut de plec`ri [i veniri [i o nou segment de via]`: o intuiam luminoas` REDAC}IA: TIMI{OARA, Pia]a Sf. Gheorghe nr. 3, for]` de seduc]ie atât de mare, încât nici [i în prezentul ei imediat nu concepeam alt` telefoane: 0256 29 48 93, 0256 29 48 95 m`car un zid din beton nu-i putea rezista.fericire decât aceea de a fi strâns` în bra]e Marc` \nregistrat`: M/00166 Atrac]ie, îndoial` [i team` mai întâi. Abisde Ramiro. Tiparul executat la S.C. "TIM PRESS" S.A. TIMI{OARA ISSN 0030 560 X [i pasiune mai apoi. Beam aerul pe care îl Traducere de MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE ÎNAPOIAZ~ respira [i pluteam lâng` el la dou` palme ILEANA SCIPIONE mai sus de pavele. Puteau s` se reverse râuri, ABONAMENTELE SE FAC LA PO{TA ROMÅN~, s` se d`râme edificii [i s` dispar` str`zi de (|n curs de aparai]ie la editura POLIROM) POZI}IA 19364 DIN CATALOG orizont www.revistaorizont.ro 32 UNIVERSunivers
M~ CONSIDER O SCRIITOARE GISH JEN"META-ETNIC~" Gish Jen, scriitoare american` de origine chinez` n`scut` [i crescut` în New York, a studiat engleza la Harvard. Ulterior, s-a înscris la Stanford Business School dar a renun]at în favoarea programului de scriere creativ` al Universit`]ii din Iowa, unul dintre cele mai cunoscute în America. Povestirile ei au ap`rut în publica]ii precum The New Yorker, The Atlantic Monthly, The New Republic [i The New York Times, fiind incluse în numeroase manuale [i antologii, printre care Cele mai bune povestiri americane ale secolului (1999). Beneficiar` a unor prestigioase burse de crea]ie, laureat` a premiilor Lannan (1999) [i Mildred and Harold Strauss Living Award (2003) din partea Academiei Americane de Arte [i {tiin]e, a publicat primul roman în 1991. Nominalizat la National Book Critics' Circle Award, Typical American a fost urmat de Mona in the Promised Land (1996), The Love Wife (2004), World and Town (2010) [i colec]ia de povestiri Who's Irish? (1999). Membr` a Academiei Americane de Arte [i {tiin]e, Gish Jen locuie[te în Massachusetts împreun` cu familia.
Cristina Chevere[an: Cristina Chevere[an: Drag` Gish, "Ar trebui s` te ocupi de ceva legat de cititorii no[tri vor avea ocazia s` te cunoasc` cuvinte. De ce te preg`te[ti pentru din prezentarea introductiv`. Masteranzii medicin`?" Am auzit lucruri asem`n`toare în Studii americane ]i-au discutat deja cu diverse ocazii. P`rin]ii mei nu erau îns` romanele la cursurile de literatur` etnic`. de acord; eu îns`mi am acceptat Dac` ar trebui s` te prezin]i cuiva care nuposibilitatea destul de târziu. M-am angajat, [tie foarte multe despre scrierile tale, ce ]i-ai totu[i, în industria editorial` imediat dup` dori s` afle? terminarea studiilor, gra]ie aceluia[i Robert Gish Jen: Gish Jen: E o întrebare dificil`. M` Fitzgerald, care a sunat un director de consider mai degrab` o scriitoare "meta- editur` [i l-a rugat s`-mi ofere o slujb`. etnic`": cineva care scrie despre etnicitate Am început s` iau lec]ii de scris, pl`tite în aceea[i m`sur` în care scrie din postura de angajator. Aveam [i câ]iva prieteni foarte etnic`. Am încercat s` folosesc lentila etniei interesa]i de literatur`. Eram trei, o mic` pentru a supune aten]iei chestiuni precum "trup`" literar`; prietenul meu a ajuns un rela]iile interrasiale din America. scriitor de non-fic]iune destul de cunoscut. C.C.: Copil`ria [i adolescen]a în New C.C.:C.C.: Cum ai ales pân` la urm` s` te York-ul anilor '60-'70 te-au f`cut mai apuci de scris? sensibil` la asemenea subiecte? G.J.:G.J.: La început nu [tiam ce s` fac. G.J.:G.J.: Absolut! Am crescut în genera]ia Lucram deja la o editur` [i nu vroiam s`nimeni!" Î[i f`cea, deci, griji, dar nu mai e calitate vine din subcon[tient. Cred c` îmi care se îndoia de orice, sfida autoritatea [i fiu prins` la mijloc. Sim]eam c` trebuie s` cazul. folosesc [i partea stâng` [i pe cea dreapt` se întreba dac` formele sociale mo[tenite aleg fie o direc]ie practic` [i s` îmi câ[tig M` întreb îns` uneori: s-ar mai insista a creierului. Odat` ce am produs un material, erau într-adev`r generatoare de via]`. În existen]a, fie una mai pu]in practic`, ce mi-ar atât pe elementul autobiografic dac` nu a[ îi pot vedea poten]ialul într-un mod genera]ia anterioar`, mai mul]i – nu to]i –fi permis s` fac ce îmi pl`cea. Neputându-m` fi o scriitoare etnic`? Am prieteni care nuneobi[nuit, poate. Având o fire mai analitic` se mul]umeau cu ce li se d`dea. Din cauza hot`rî, m-am gândit s` încerc întâi varianta provin din grupuri etnice, a c`ror rela]ie cu decât mul]i scriitori, îl pot modela într-un Vietnamului, a mi[c`rii pentru drepturile practic` [i am mers la [coala de afaceri. propria oper` e similar` cu a mea: scrisulmod ce pare inten]ionat. Totu[i, materia omului, atitudinea noastr` a fost una de Imediat ce am ajuns acolo, am [tiut c` nueste, evident, o chestiune foarte personal`. prim` r`mâne neschimbat`; nu o pot controla respingere a status quo-ului. Personal, am era pentru mine. Viziunea te reflect` pe tine [i ceea ce semnificativ. prins doar ultima parte a marii Revolu]ii a C.C.:C.C.: Credeai c` vei putea face carier` gânde[ti. Totu[i, în cazul lor nu se invoc` C.C.:C.C.: {tii dinainte cum va ar`ta povestea anlor '60. Apogeul a fost prin 1968, iar eudin scris? autobiografia. Vorbeam mai devreme despre la care lucrezi? am terminat liceul în 1973. Fra]ii [i surorile G.J.:G.J.: Nu. Sim]eam c` trebuie scriu, de[i studen]ii t`i [i interesul lor pentru literatura G.J.:G.J.: Nu chiar. noastre au fost cei care au ie[it în strad` [i realizam c` voi sfâr[i probabil undeva, într-o etnic` american`, ca posibil rezultat al C.C.:C.C.: Pentru cel mai recent roman ai au organizat ac]iuni de protest în cl`dirilerulot`. Dac` a[ fi privit înainte, sigur m-a[ tendin]ei de a se închipui în America în ajuns în Cambogia. Cum decizi dac` sunt universit`]ilor. Noi am venit dup`. fi îngrozit. Din acest punct de vedere, certu- aceast` postur`, de[i nu le apar]ine cu necesare un studiu de adâncime, o deplasare C.C.:C.C.: Dar p`rin]ii? rile cu ai mei au fost, probabil, benefice. adev`rat. La rându-mi, m` imaginez în varii la fa]a locului? G.J.:G.J.: Ca to]i p`rin]ii epocii, ai mei auM` ]ineau atât de ocupat` încât nu aveamposturi care nu-mi apar]in. M` proiectez în G.J.:G.J.: Mare parte e întâmplare. Întreaga fost [oca]i de anii '60. Mam` la rândul meu, timp s` m` gândesc la implica]iile deciziei indivizi foarte diferi]i de mine. {i totu[i, parte cambogian` a c`r]ii "s-a întâmplat" în]eleg acum c` aveau motive de îngrijorare. mele. fiind o scriitoare etnic`, oamenilor le e greu de Ziua Recuno[tin]ei, când umblam din Faptul c` unei întregi genera]ii îi p`sa doar C.C.:C.C.: Cum au reac]ionat p`rin]ii la suc- s` accepte c` inventez. u[` în u[` cu fiica mea, prietena ei [i mama de sex, droguri [i rock'n'roll era cel pu]incesul romanului de debut, Typical E meseria mea s` fac totul s` par` real. respectivei prietene. Cea din urm` mi-a deconcertant. Mul]i oameni extrem de American? Vorbesc cu o mul]ime de oameni, încerc povestit despre un judec`tor de la tribunalul inteligen]i, care ar fi trebuit s` aib` cariere G.J.:G.J.: Au fost foarte bucuro[i. s` redau mediile cât mai corect [i acest lucru pentru minori din Lowell, Massachusetts, remarcabile, au renun]at la studii. Avem un C.C.:C.C.: Atunci s-au convins c` ai luat contribuie la senza]ia de verosimil. Totu[i, care m-ar fi putut l`sa s` asist la procese. instalator, un om foarte de[tept, interesat decizia corect`? de[i am împreun` cu so]ul o cas` de var`Lowell e la doar dou`zeci de minute de varii lucruri. E mul]umit de ce a devenit G.J.:G.J.: Au acceptat, mai degrab`, c` în Vermont iar peisajul seam`n` cu cel din dep`rtare de unde locuiesc. M` interesa, dar te întrebi: dac` s-ar fi n`scut cu cincimergeam într-o direc]ie care îmi convenea ultima mea carte, World and Town, vecinul avusesem câteva lecturi publice acolo [i ani mai devreme sau mai târziu, ar mai fi[i nu m` puteau opri. Tata înc` îmi mai care o cite[te acum sigur se întreab`: "Care [tiam de numeroasa popula]ie cambogian- ajuns instalator? spune: "Ai fi fost foarte bun` la afaceri. P`cat rulot`? Care familie din Cambogia?" Cei american`, a[a c` m-am dus. Stând în sala C.C.:C.C.: Copiii t`i cresc în lumea de dup` c` nu te-au interesat imobiliarele". Nu cred ce cunosc circumstan]ele originale le vor de judecat`, m` gândeam: "Doamne, uit`-te 9/11: complicat`, dur`, intens`. Tu cum c` a acceptat vreodat` în totalitate faptul g`si transformate radical. la to]i ace[ti copii în c`tu[e!". Aveau cam reac]ionezi? c` am ales aceast` cale. C.C.:C.C.: Ce te îndeamn` s` scrii? Vorbe[ti paisprezece ani, ca [i fiul meu pe atunci, G.J.:G.J.: Îi încurajez, încerc s`-i ajut s` C.C.:C.C.: E[ti întrebat` mereu despre despre condi]ia americanului, identitate, sem`nau mult cu el, dar apucaser` deja pe g`seasc` lucrurile pe care le iubesc cu elementele autobiografice din scrierile tale. etnicitate etc., dar trebuie s` existe multe o cu totul alt` cale. adev`rat dar - fiul meu m` va urî pentru c` Sunt curioas` cum func]ioneaz` ele cu alte lucruri care te inspir`. Continuare \n pagina 24 spun asta - e adev`rat c` nu îi scap din ochi adev`rat, având în vedere c` nu te identifici G.J.:G.J.: Se întâmpl` exact ce s-ar întâmpla ______[i nu le dau libertatea pe care le-a[ da-o complet cu personajele si nici nu î]i transcrii dac` tu ai r`mâne aici înc` cinci ani [i ai * Interviul a fost realizat \n cadrul unui dac` viitorul mi s-ar p`rea mai sigur. experien]ele. Ce p`rere au apropia]ii despre scrie o carte. Ai avea multe alte interese. grant de cercetare Fulbright Senior, la C.C.:C.C.: În]eleg c` p`rin]ii t`i nu au fostinser]iile de ‚via]` real`'? Se tem s` nu fieCa oricui, î]i plac muzica, arhitectura etc.re[edin]a scriitoarei, pu]in dup` lansarea celui extrem de încânta]i de cariera aleas`. Când lua]i drept model? Ele s-ar reflecta cu predilec]ie în ce scrii;mai recent roman al s`u. [i cum ai [tiut c` vrei s` devii scriitoare? G.J.:G.J.: Nu îmi folosesc cunoscu]ii în c`r]i. în egal` m`sur` ar ap`rea propria experien]` G.J.:G.J.: Un profesor de la Harvard, Robert Totu[i, când mama a terminat de citit primul [i sentimentele tale fa]` de America. De ce Interviu [i traducere de Fitzgerald, a fost primul care mi-a spus: meu roman a spus: "E minunat [i nu e despre vis`m ce vis`m? N-avem idee. Scriitura de CRISTINA CHEVERE{AN
cyan magenta yellow black