“Gîndirea”. Nationalism and Orthodoxism in Interwar Romania (I)
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Network Map of Knowledge And
Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W. -
ANUL III No. 11 a APĂRUT: a APĂRUT IONEL TEODOREANU ULIŢA COPILĂRIEI UN VOLUM Is4 PAGINI CARTONAT 30 LEI EDITURA CVLTVRA NAŢIONALĂ
ANUL III No. 11 A APĂRUT: A APĂRUT IONEL TEODOREANU ULIŢA COPILĂRIEI UN VOLUM iS4 PAGINI CARTONAT 30 LEI EDITURA CVLTVRA NAŢIONALĂ A APĂRUT: A APĂRUT: ION PILLAT PE ARGEŞ IN SUS UN VOLUM 118 PAGINI CARTONAT 33 LEI EDITURA CVLTVRA NAŢIONALĂ RIVISTA MENSILE DELTA RIVISTA MENSILE Redattori : Arturo Marpicati, Bruno Neri e Antonio Widmar Redazione e Amministrazione : Via Giosuè Carducci 11, Fiume Abonamento per l'estero : Un anno Lire 25.— GÂNDIREA STATUL CA ÎNDREPTAR DE TUDOR VIANU DUPĂ terminarea răsboiului european şi socotind drept soluţionate prin unirea pro vinciilor, împroprietărirea ţăranilor şi votul universal, suma problemelor care alimentase literatura română din ultimele două sau trei decenii, d-1 G. Ibrăileanu o decreta anulată în motivele ei: «întregirea neamului şi desrobirea ţărănimii, scrie d-sa., vor face să dispară din literatură acele accente de protestare, de revendicări, acel caracter de propagandă, care dădeau tonul unei părţi din operele noastre cele mai preţuite». Şi în altă parte: «Avem cre dinţa că cele două mari acte... care au înlăturat toate abstacolele desvoltării normale şi de pline ale întregului neam şi a tuturor forţelor lui vor da şi literaturii noastre, ca şi celorlalte manifestări ale energiei româneşti, un avânt nebănuit, care ne va aşeza definitiv în rândul popoarelor producătoare de cultură universală». (După Răsboiu, pg. io şi n). Literatura adusese contribuţia ei la rezolvirea marilor probleme ale naţiunei. Aceste probleme se gă seau acum soluţionate; producţiunii din ultimele decenii i se închidea orice viitor. Având de aci înainte să se adapteze condiţiunilor unui Stat în care elementul românesc primează printre minorităţi orgolioase de tradiţiunea lor şi în care importanţei noui îi corespund res ponsabilităţi incalculabile, scrisului romanesc în Statul românesc i se puneau alte probleme. -
Biobibliografie ION BRAD
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “OCTAVIAN GOGA” CLUJ Biobibliografie ION BRAD Caiet biobliografic aniversar realizat în cadrul Compartimentului de Referinţe şi Informaţii bibliografice de Anca Docolin VIAŢA 3 ACTIVITATE SOCIO-PROFESIONALĂ 3 PREMII SI DISTINCTII 4 COLABORĂRI LA ZIARE ŞI REVISTE 5 OPERA 5 POEZIA 5 PROZĂ 6 MEMORIALISTICĂ 7 DRAMATURGIE 7 ALBUME 7 EDITOR 8 TRADUCERI 8 POEZII PUBLICATE ÎN ANTOLOGII APĂRUTE ÎN STRĂINĂTATE 8 STUDII DE CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ 9 TRADUCERI ALE VOLUMELOR SALE ÎN ALTE LIMBI 10 PUBLICISTICĂ (ARTICOLE SEMNATE DE ION BRAD) 10 REFERINŢE CRITICE 21 REFERINŢE CRITICE ÎN VOLUME 21 REFERINŢE CRITICE ÎN PRESĂ 22 REFERINŢE CRITICE GENERALE 22 RECEPTĂRI CRITICE LA POEZIE 24 RECEPTĂRI CRITICE LA PROZĂ 35 RECEPTĂRI CRITICE LA MEMORIALISTICĂ 41 RECEPTĂRI CRITICE LA DRAMATURGIE 45 Ultimul bal 45 Audienţă la consul 45 Nu pot să dorm 46 Arheologia dragostei 46 CRITICA CRITICII 47 INTERVIURI 48 INDICE DE NUME 50 2 VIAŢA Scriitorul Ion Brad se naşte în 1929 în satul Pănade (satul lui Timotei Cipariu), primul din cei nouă copii ai ţăranilor Cornelia şi Traian Brad. După susţinerea bacalaureatului la liceul de băieţi “Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, în 1940, urmează cursurile Facultăţii de Filologie din Cluj. Debutul absolut are loc în 1947 în revista “Gând tineresc” din Alba-Iulia, cu poezia “Te- am visat”. Debutează editorial cu volumul Cincisutistul în 1952. ACTIVITATE SOCIO-PROFESIONALĂ Este bibliotecar al liceului Sfântul Vasile cel Mare din Blaj, colaborând la catalogarea documentelor din “Biblioteca Centrală Arhiedecezană”. În 1948 este ales preşedinte al “Societăţii de lectură Timotei Cipariu”. Student la Cluj, lucrează la redacţia “Almanahului literar”, sub conducerea lui Miron Radu Paraschivescu pînă în 1954. -
Presa Rom.Pdf
ă ă ă 0 ă ă ă BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI Vestigia Semper Adora P Contributii bibliografice Fascicula 1 Bălţi, 2012 1 ă ă ă CZU 016: [070(498)+027.7(478-21)] P 91 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii în colecţiile bibliotecii Presa românească : ultimele decenii ale sec. XIX şi primele decenii ale sec. XX : Contribuţii bibliogr. Fasc. 1 / alcăt. E. Scurtu, A. Nagherneac, D. Cosu- mov ; red. resp. E. Harconiţa ; red. lit. G. Mostovic ; red. bibliogr. L. Mihaluţa ; design/ cop./machetare S. Ciobanu. – Bălţi, 2012. – 277 p. – (Vestigia semper adora) ISBN 978-9975-931-26-7 Alcătuitori Elena Scurtu Ana Nagherneac Dorina Cosumov Redactor responsabil Elena Harconiţa Redactor literar Galina Mostovic Redactor bibliografic Lina Mihaluţa Culegere, tehnoredactare computerizată Ana Nagherneac Elena Scurtu Dorina Cosumov Design/copertă/machetare Silvia Ciobanu © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, 2012 str. Puşkin, 38, Bălţi, MD 3121 Republica Moldova, tel/fax: (0231)5 24 45, e-mail: [email protected], Web: http://libruniv.usb.md, Blog: http://bsubalti.wordpress.com Open LIBRARY: http://openlibrary.org/people/librunivusb Calameo: http://ru.calameo.com/publish/books/ Issuu: http://issuu.com/bibliotecastiintificauniversitaraba ISBN 978-9975-931-26-7 2 ă ă ă „ ... Preţioase arhive ale regenerării vieţii neamului” Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi tezaurizează o impunătoare colecţie de Carte Rară, inclusiv carte românească, mărturii ale trecutului culturii româneşti de la sfîrşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, ce ilustrează munca laborioasă a bibliotecarilor de-a lungul timpului. Constituirea fondului de carte rară a început odata cu fondarea Institutului Învăţătoresc şi a Bibliotecii Ştiinţifice (1945) şi continuă pînă în prezent, colecţiile spe- ciale avînd rolul de a conserva şi păstra documentele de o deosebită valoare culturală. -
MOMENTE DIN TRECU'ful PRESEI SALAJENE ROMANEŞTI Face
MOMENTE DIN TRECU'fUL PRESEI SALAJENE ROMANEŞTI Deşi presa sălăjeană românească îşi face intrarea în viaţa politică, socială şi culturală a Tra.nsilvaniei ceva mai tîrziu decît a altor regiuni transilvănene, totuşi ea deţine cîteva performanţe greu de egalat. Aşa de pildă, cea clintii gazetă în limba maghiară a populaţiei sălăjene, Szi lrigy-Somly6, apărută la Şimleul Silvaniei în 1883, deţine întîietatea în ceea ce priveşte •traducerea în ungureşte a unora dintre poeziile ma relui poet naţional, Mihai Eminescu. E vorba de traducerile realizate pentru acest ziar, începînd din 1889, de către un inimos intelectual să lăjean, Laurenţiu Bran (= Bran Lorinc), născut în 1866, pe acea vre me, student la teologia din Gherla, care traducea în 1889, sub pseudo nimul SzamosujvWi, De ce nu-mi vii?, urmată în 1890 de altele, pre ct.Un De cite ori iubito, Din valurile vremii, Sonet, poezii pe c<M"e le-a adunat în 1910, în primul volum de traduceri maghiare din opera emi nesciană, Rom.cin koltokb6l, realizat în colaborare cu Revay Karoly, în care figurau nu mai puţin decît 25 de poezii eminesciene dintre cele mai diverse.1 Cea dintîi publicaţie românească apărută în această parte de ţa.ră este Gazeta de duminică 2 , ce iese o dată pe săptămînă, dumineca, la Şimleu! Silvaniei, începînd cu data de 3 ianuarie 1904, dată cu adevărat memorabilă în istoria revuisticii sălăjene. Proprietar editor este unul din ·cei mai laborioşi cărturari sălăjeni, Ioan P. Lazăr, afirmat în gazetărie în paginile Tribunei lui Slavici de la Sibiu, iniţiatorul unei tipografii proprii, cu numele „Victoria", la Şimleul Silvaniei, memorabilă figură locală de patriot naţonal, cunoscută în toate satele sălăjene 3 . -
Hídverők Példamutatása
ENGEL KÁROLY Hídverők példamutatása „Ha már felragyogott a nap első sugára, vajon meddig fog érni..." — köszön tötte Emil Isac a két világháború közötti korszak egyik magyar fordításban megje lent román költői antológiáját, amelyet a románok és magyarok között szövődő kap csolatok jelentős állomásának tekintett. A szónoki kérdés formájában parafrazált Shakespeare-idézet azonban ma sem vesztett időszerűségéből, mikor a Romániai Magyar Irodalmi Lexikon szerkesztésé vel az elmúlt fél évszázad hazai magyar művelődési törekvéseinek minden eddiginél átfogóbb szintézisére készülünk. Az összkép sok jelentős részlete tisztázódott kétség telenül már eddig is, de számtalan érdekes momentum vár még felelevenítésre. Mennyire feledésbe ment például azoknak erőfeszítése, akik „a hajnal emberei" módjára, mihelyt a fegyverbe öltözött Európa előtt felderengett a béke remény sugára, a gyűlöletbe béklyózott lelkek felszabadításán kezdtek munkálkodni. A testvériség, egyetértés szolgálata kudarcokkal dacoló elszántságot követel, főként egy olyan korban, mint a két világháború közötti időszak, a kizsákmányolásra ala pozott társadalmi rendszerek világméretű válságának, az egész emberiséget fenye gető katasztrófáknak az évei. Igyekezzünk nyomon követni tehát ennek az Emil Isac idézte sugárnak az útját, melynek ragyogásából román és magyar értelmiségiek próbáltak ismételten a szenvedélyek örvénye fölé a megértés aranyhídját vonni. Az első kezdeményezés Nagyváradról indult ki, ahol Ady Endre és Iosif Vul can szellemi hagyatéka eleve kedvező légkört teremtett a kultúrák találkozásának, mégpedig George Bacaloglu ezredes részéről, akit a háború forgataga sodort a Kárpátokon túlról a nyugati határszélre. Ő alapítja meg 1919 novemberében a Hár maskörös (Societatea Cele Trei Crişuri) közművelődési egyesületet, amelynek Fehér Körös szakosztálya románok és magyarok egybekapcsolását tűzte ki célul az irodalom, művészet és kultúra eszközeivel. „A háború folyamán csak a rombolás és pusztulás tüneteit láttuk, a fejlődés csak a rombolás technikájának tökéletesítésére szorítko zott. -
Perpessicius-Mentiuni-Critice.Pdf
PERPESSICIUS MEN|IUNI CRITICE CUPRINS Not[ asupra edi\iei .....................................................................2 Tabel cronologic ..........................................................................3 MEN|IUNI DE ISTORIOGRAFIE LITERAR{ +I FOLCLOR LOCUL LUI DIMITRIE CANTEMIR }N LITERATURA ROM~N{ .... 11 LA CENTENARUL LUI ANTON PANN ......................................... 29 EMINESCIANA PROZA LITERAR{ A LUI EMINESCU ......................................... 64 EMINESCU +I TEATRUL .......................................................... 107 POSTUMELE LUI EMINESCU .................................................. 132 EMINESCU +I FOLCLORUL ..................................................... 140 ALECSANDRIANA POEZIA LUI VASILE ALECSANDRI ........................................... 170 ALECSANDRI +I LIMBA LITERAR{ .......................................... 191 VASILE ALECSANDRI, DUP{ 75 DE ANI .................................. 208 MEN|IUNI CRITICE BOGDAN PETRICEICU HASDEU .............................................. 215 CARAGIALE — }NTEMEIETORUL REALISMULUI NOSTRU CRITIC ..................................................................... 244 NOTE DESPRE ARTA PROZEI LA CARAGIALE .......................... 248 GEORGE CO+BUC .................................................................. 262 LIRISM +I NARA|IUNE }N OPERA LUI MIHAIL SADOVEANU 265 CARTEA POEMELOR NE-”OSTENITE” ..................................... 270 ACTUALITATEA LUI BACOVIA ................................................ 274 CAMIL PETRESCU +I -
Steaua Nr. 1 Din 2019
revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale Anul LXX * nr. 1 (843) * ianuarie 2019 EDITORIAL Adrian Popescu DUPĂ 70 DE ANI... 3 Maria Chiorean ILUZIA ROMÂNISMULUI, RECALIBRATĂ 5 GRUPAJ Petru Poantă „REVISTELE AVEAU POLITICA LOR” 7 Steaua 70 Valentin Tașcu STEAUA (fragment) 7 Aurel Rău DINTR-UN JURNAL ANECDOTIC UTOPIC – TREI SECVENȚE 12 Doru Burlacu ALMANAHUL LITERAR (fragment) 12 b „CLUJUL LITERAR AL ANILOR ’60”(interviu cu Vasile Fanache) 15 Mircea Cărtărescu: Ioana Bican LAUDATIO 17 Doctor Honoris Causa Mircea Cărtărescu CÂTEVA GÂNDURI LA DECERNAREA TITLULUI al UBB DE DOCTOR HONORIS CAUSA 21 Emil Brumaru 1938-2019 Adrian Popescu UN ONIRIC DELICAT 24 Ruxandra Cesereanu HOBBITUL ȘI ÎNGERII 24 Emil Brumaru [POEME] (o selecție a redacției) 25 GRUPAJ participă Gabriela Adameșteanu, Doina Jela, Stelian Țurlea, Andra Rotaru, Autorii și cărțile Radu Andriescu, Carmen Firan, Traian Ștef, Liviu Antonesei, Laura T. Ilea, lor din 2018 Robert Șerban, Liliana Corobca, Caius Dobrescu, Andreea Răsuceanu, Radu Vancu, Ionel Ciupureanu, Cosmin Perța, Ioana Pârvulescu, Ovidiu Pecican 26 Autoportret în oglinda convexă (33): Ellen Bass (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 31 Aurelia Luca [POEME] 33 CRONICA LITERARĂ Ion Pop UN OM CARE SCRIE 34 Marius Conkan RECVIEM PENTRU URMUZ 36 Victor Cubleșan BRODERII DE STICLĂ 37 Ovidiu Pecican ÎNTRE ISTORIE ȘI MIT 39 Ruxandra Cesereanu 1 DECEMBRIE ȘI 21 DECEMBRIE 2018 41 Laura T. Ilea CU TINE MOARE LUMEA TA 43 Liviu Cangeopol -
Cluj-Napoca. a Study in Electoral Geography. the Presidential Elections, 2009
STUDIA UBB GEOGRAPHIA, LVI, 2, 2011 CLUJ-NAPOCA. A STUDY IN ELECTORAL GEOGRAPHY. THE PRESIDENTIAL ELECTIONS, 2009 V. SURD 1, ADINA PU 1CA 1U1, L. BRUCKNER 1 ABSTRACT. – Cluj-Napoca. A Study in Electoral Geography. The Presidential Elections, 2009. The analysis of the population’s electoral behavior has only been a subject of interest in our country after the abolition of the socialist political-social system. This paper describes the differences in and coagulations of electoral preferences in the population of the city of Cluj-Napoca during the 2009 presidential elections. There were 156 permanent and 16 special polling stations set up in Cluj-Napoca, represented in both graphical and tabular form, in a suggestive and sufficiently statistically accurate manner. Keywords: 2009 presidential elections, Cluj-Napoca Romania, polling stations, voter turnout. 1. INTRODUCTION Cluj-Napoca has a residential population of 306,000 inhabitants. A seasonal student population of over 100,000 individuals needs to be added to it. In terms of national urban hierarchy, Cluj-Napoca ranks second after Romania's capital, together with Iasi, Galati, Constanta, Craiova, Brasov and Timisoara. Due to both the high concentration of specialized services and highly qualified individuals (various university degrees, numerous medical, juridical, cultural and mass-media institutions) and its intellectual tradition, Cluj-Napoca draws its resources from the whole of Transylvania. Even today it continues to be figuratively called a "provincial capital" (i. e., the capital city of Transylvania) (Fig. 1). The city also enjoys a great potential due to its geographical position, at the contact between the Apuseni Mountains, the Transylvanian Plain and the Somes Plateau. -
67. Fanel Teodorascu
European Integration - Realities and Perspectives 2010 The Newspaper Editorial Board, the Strength of the Journalistic Success (The Case of Curentul ) Fănel Teodora şcu Danubius University of Galati, Faculty of Communication Sciences, teodorascu.fanel@univ- danubius.ro Abstract: Curentul newspaper and Pamfil Seicaru, its owner and director, practically changed the interwar journalism. The editorial board was made up of well-known journalists, with extensive experience and a special polemic verve. Due to them, Curentul newspaper soon became a distinctive voice in the interwar media, its sources of information being among the most consistent and extensive. As a consequence, Seicaru’s newspaper held a primacy of information during that age, being a paper of wide circulation, moulding the public to like sensational and shocking news, those who read it accidentally. In one way or another, the journalistic method of the editorial staff is similar in many ways to that of a tabloid as it was conceived in the interwar years. At the same time, Curentul was a real newspaper of civic opinion and firm political attitude, despite some ideological and inherent derailments in the interwar years preceding the Second World War. Keywords: audience; editorial; ideology; journalism; blackmail Curentul newspaper is one of the most interesting journalistic achievements of interwar Romania. A few years after its establishment, the newspaper competed with Stelian Popescu’s Universe , “the most influential and wealthy press tycoon in interwar Romania” (Ciachir, 2008, p. 23). The journal founded by Pamfil Seicaru enjoyed a warm welcoming from readers even from its first issues and the success came as a result of the efforts made by the owner to hire experienced journalists and editors popular among the public. -
Biobibliografie EMIL ISAC
Biobibliografie EMIL ISAC Viaţa Emil Isac se naşte la 27 mai 1886 la Cluj. Este fiul lui Aurel Isac, avocat şi om politic, şi al Elisabetei-Eliza Roşescu, învăţătoare. Provenind dintr-o familie de intelectuali transilvăneni (tatăl său a fost unul dintre principalii apărători în procesul Memorandului, senator şi preşedinte de onoare al Uniunii Avocaţilor din România), Emil Isac a participat el însuşi la realizarea actului fundamental al Unirii din 1918. Studiile primare le urmează la Şcoala Evanghelică, în limba germană, apoi studiile secundare la Liceul Piariştilor din Cluj, în limba maghiară, între anii 1895 – 1901 şi la Liceul Grăniceresc din Năsăud (1902-1904). Bacalaureatul îl susţine la Liceul Regal Maghiar din Sibiu în 1907. Este licenţiat al Facultăţii de Drept Universităţii "Francisc Iosif I" din Cluj în 1910. Militează pentru drepturile românilor din Transilvania în presa vremii, iar în 1918 participă la al IX-a Congres al Partidului Social-Democrat şi este ales membru al Marelui Sfat Naţional de la Alba Iulia. Este ataşat la biroul de presă din Berna (1919), inspector al teatrelor pentru Transilvania şi Banat (1920-1940), profesor de estetică la Şcoala de Belle Arte din Cluj (1925-1931). Vechi membru al Societăţii Scriitorilor Români (Uniunea Scriitorilor) contribuie la înfiinţarea Filialei Cluj a acesteia. Din 1948 este membru corespondent al Academiei Române. Debutează în 1902 în revista maghiară “Ellenzék” din Cluj cu articolul Vasile Alecsandri – viaţa şi opera celui mai mare poet român. În 1903, în “Koloszvári Friss Ujság”, publică două Cântece traduse din româneşte şi semnate Emisac. Debutul în limba română are loc în acelaşi an, 1903, în revista “Familia” din Oradea cu poezia La umbra plopilor. -
3. Food Chemistry & Biotechnology 3.1. Lectures
Chem. Listy, 102, s265–s1311 (2008) Food Chemistry & Biotechnology 3. FOOD CHEMISTRY been femented for 10 days at 10 °c under semiaerobic condi- & BIOTECHNOLOGY tions or 4–6 weeks at 10 °c under anaerobic conditions. Second cultivation medium: the sterile vinea drinks were inoculated by studied yeast strains and cultuivated at 3.1. Lectures 20 °c for 10 days under semiaerobic conditions. the samples were than sensorially evaluated by a group L01 NONSACCHAROMYCES YEAST IN GRAPE of degustators. the same samples were than analysed by gas MUST – ADVANTAGE OR SPOILAGE? chromatography for the aroma compounds production. each sample was analysed on the Gc MS (Shimadzu QP 2010) JAROSLAVA Kaňuchová PátKováa, EMÍLIA equipment and also on the Gc FiD equipment (Gc 8000 ce Breierováb and INGRID vajcziKová instruments). aInstitute for viticulture and enology of SARC two methods of sample preparation were done: Matuškova 25, 831 01 Bratislava, Slovak republic, the samples (20 ml) were extracted by ether (2 ml), and bInstitute of ChemistrySAS, Dúbravská cesta 9, 845 38 Brati- centrifuged prior to analysis. the etheric extract was used for slava, Slovak republic, analysis (liquid – liquid extraction). this method was used [email protected] for higher alcohols (propanol, isoamylacohol, ethyl ester and higher alcoholos esters) determination Introduction the samples were extracted by tenaq (solid phase mic- the fresh grape must consists of spontaneous microf- roextraction) and than 10 min sampling according to6. this lora formed from 90 to 99 % by yeasts. the most important method was used for monoterpenic compounds determina- genus is without doubt Saccharomyces cerevisiae which is tion.the same column and the same conditions were used by responsible for successive fermentation and good wine qua- both analysis: column: DB WaX 30 m, 0.25 × 0.25, tempe- lity.