215.654 Mijlocaşi Şi Constructive, Parlamentare

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

215.654 Mijlocaşi Şi Constructive, Parlamentare Ziua Culturii Naţionale 2020 Ziua Culturii Naţionale 2020 Proiectul Cărţi fără frontiere continuă în 2020 cu donaţie de carte pentru şcolile şi liceele din Republica Moldova. Un proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Galaţi prin Centrul Cultural Dunărea de Jos în parteneriat cu Consulatul General al României la Cahul. Galaţi, oraşul scrie, oraşul citeşte Bicentenar Al. I. Cuza Proclamaţia către naţiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza 11 decembrie 1861 Românilor, Naţionalitatea Română este întemeiată. Unirea este îndeplinită. Acest fapt măreţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 şi 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!” Iaşii în 11 Dechemvrie 1861. Alecsandru Ioan „Articolul 13 din Convenţie (Paris 1858) prescrie hotărât fără echivocitate că domnul României, 1. Trebuie să fie român 2. Trebuie să fie născut muntean sau moldovean 3. Trebuie să fie din părinţi români, născuţi moldoveni sau munteni 4. Trebuie să fie de 35 ani împliniţi 5. Trebuie să aibă venit în pământ de 3000 de galbeni pe an 6. Trebuie să fi servit în funcţiuni înalte ale ţării timp de 10 ani sau să fi făcut parte din vreo adunare.” „Cei şapte ani de domnie ai lui Cuza sunt echivalentul a şaptezeci de ani de istorie naţională”. N. Iorga „D-lui Ion Brătianu Primire splendidă; eşind de la Domn, introducere în Adunare cu cea mai românească majestate; cuvinte din ambe părţi la tribună. Ieri, Adunarea a votat în unanimitate adresă şi deputăţie către Adunarea munteană. Domnul notificând Puterilor alegerea, a zis că numirea sa este realisarea ideei măreţe de Unire, şi că este gata a depune coroanele de vor voi să dea Prinţul strein. Domnul este întru toate sublim. El pleacă Luni. Pregătiţi primirea” C. A. Rosetti 4 Bicentenar Al. I. Cuza „Cuza-Vodă nu era un om solemn, pompos, formalist. Nu învăţase nicăieri eticheta Habsburgilor şi ceremonialul lui Carol Quintul sau al lui Filip Tenebrosul; nu ştia şi nu voia să ştie cum se orânduiesc la un jubileu faitoanele, de la cel mai măreţ oaspete străin până la cel din urmă lingău de curte şi de ogradă. Eticheta a suferit continu de pe urma unui Domn care se cufunda bucuros în rândurile mulţimii, ca să afle, ca să îndrepte, ca să pedepsească şi să mângâie, ca să miluiască pe ascuns de ochii lumii, – cum a făcut apoi păstrându-şi moştenirea, buna şi miloasa lui soţie, cu un cuvânt ca să răspundă nevoii sufleteşti a neamului acestuia, de a fi iubit de suveranul său şi de a-l iubi în schimb, călduros, fără rezerve, din toată inima.” N. Iorga „Cuza a făcut mari greşeli, dar [proclamaţia Către locuitorii săteşti din 1864] nu va dispărea niciodată din inimile ţăranilor şi nici din istoria României” „Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adivăr, şi închisă la minciună şi linguşire.” „Porţi un frumos şi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăieşti dar mulţi ani, ca şi dănsul; să domneşti ca şi dănsul” „Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi.” M. Kogălniceanu 5 Bicentenar Al. I. Cuza COCUŢA CONACHI VOGORIDE Sunt momente în istoria unui popor când evoluţia unor evenimente social politice relevante au fost influienţate benefic de unii actanţi, uneori femei (!), care au pus mai presus de interesele lor imediate destinul naţional schimbând cursul istoriei. Un astfel de episod, mai puţin cunoscut din păcate este cel legat de Cocuţa-Vogoride-Conachi,soţia caimacamului Moldovei Nicolae Vogoride (n.n- cel care falsificase rezultatele alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei) care a pus la dispoziţia reprezentanţilor partidei unioniste din Moldova documente compromiţătoare ce demonstrau un furt electoral. Publicate în presa vremii din ţară şi din străinătate, acestea vor conduce la un scandal internaţional ca va avea ca final anularea alegerilor falsificate şi va da câştig de cauză Partidei unioniste din principatul moldav. Despre rolul acestei femei în procesul Unirii Principatelor Române, redăm în rândurile care urmează opinia unor personalităţi remarcabile ale intelectualităţii româneşti despre personajul în cauză! “În altă ţară cu sentimentul recunoştinţei, cultivat „Cocuţa Vogoride, soţia caimacamului potrivnic prin tradiţie, fapta Cocuţei ar fi fost eternizată, dacă Unirii în 1857, a fost una din cele mai frumoase icoane nu printr-un monument, cel puţin printr-o placă de vrednică româncă, pe care a avut-o Istoria tării.” comemorativă. Si cu ea s-ar fi mândrit femeia româncă.” N.Iorga, Revista de Istorie, VII, p.99 (f.a.) Gh.N.Munteanu,1927,istoric gălăţean “Alegând,ceea ce trebuie să recunoaştem că n-a fost uşor,între Patrie şi Familie, Cocuţa a ales prima alternativă,sustrăgând corespondenţa secretă primită “Cocuţa Vogoride-Conachi trebuie să figureze în de soţul său,pe care a înmânat-o lui Mihail Panteonul neamului şi pe toate monumentele Kogălniceanu, pentru a fi cunoscută de către marile comemorative cu atât mai mult cu cât a fost singura Puteri.” femeie şi, în acelaşi timp, cea mai proeminentă Ioan Brezeanu-Galaţi,biografie spirituală,2008 personalitate a evenimentelor ce au dus la triumful Unirii.” “Din fericire pentru poporul şi naţiunea română,în Maria Vartic, scriitoare, traducătoare punctul de bifurcaţie istorică de la 1859,a apărut (1887-1955) Doamna Ecaterina Cocuţa Vogoride care a avut înălţimea de spirit,imperativul moral şi curajul civic de a ne orienta destinul spre ceea ce suntem astăzi.” “Prin violarea corespondenţei dintre trimisul Porţii şi demnitarii constantinopolitani, COCUŢA Prof. univ. Ioan-Aurel Pop, preşedintele CONACHI a reuşit să descopere şi să invalideze ACADEMIEI ROMÂNE, cuvânt la inaugurarea complotul pregătit cu sprijinul Imperiului Habsburgic, bustului Cocuţei, 5 oct.2018, Tecuci prin care partida unionistă trebuia să piardă alegerile (divanurile ad-hoc) din Moldova.” “Nu vigilenţa unioniştilor,ci curajul soţiei Enciclopedia României caimacamului a permis descoperirea modului în care au fost falsificate rezultatele consultării (divanului “Să ne amintim mereu cu pioşenie că fiica lui ad-hoc) din Moldova. Ceea ce a urmat ştim, dar fără Conachi a fost una dintre cele mai strălucitoare contribuţia COCUTEI CONACHI, ar mai fi existat personalităţi din istoria României.” vreo Unire?” C. Gane, scriitor interbelic prof. univ. C-tin Pârvulescu, decan al Facultăţii de Stiinţe Politice, Bucureşti 6 Bicentenar Al. I. Cuza Am comparat-o pe Cocuţa cu Ioana d’Arc, pentru că fiecare dintre ele şi-a salvat ţara în situaţii extreme. Diferenţa este că tânăra franţuzoaică a intrat imediat în Pantheonul recunoştinţei universale, iar partea de posteritate a Cocuţei se numeşte ingratitudine naţională, deşi, la un sfert de mileniu după Mihai Viteazul, “a înfipt” în istoria noastră al doilea pilon fundamental al Unirii. Ea a răsucit spre bine destinul românilor pentru sute de ani. Fără gestul ei eroic, ar fi lipsit din istoria noastră momentul Cuza. Şi prin alunecare şi: Monarhia, Independenţa, Marea Unire. Au trecut 160 de ani, dar românii tot nu sunt pregătiţi să recepteze, aşa cum merită, această personalitate,în toată complexitatea ei. (V.Ghica, Ecaterina/Cocuţa Conachi-Vogoride, Ed.Studis, Iaşi, 2018) Notă: Am reprodus câteva dintre aprecierile făcute la adresa Cocuţei Conachi, fiinţa care a schimbat destinul poporului român. Când soarta Unirii părea definitiv compromisă, ea şi-a demascat soţul trădător de ţară şi obedient turcilor.Testul electoral (divanul ad-hoc) s-a reluat, sub controlul strict al Puterilor Garante, şi calea Unirii s-a netezit. La 22 februarie 2020, se vor împlini 150 de ani de la moartea eroinei. Ingratitudinea românilor, la adresa ei, continuă. Nu există nicio placă memorială, nicio stradă şi nicio instituţie nu-i poartă numele.Tecuciul are suficiente argumente să fie primit, alături de municipiile Iaşi şi Focşani, în “Hora” oraşelor Unirii Principatelor. Dar nu există preocupări în această chestiune.Urmează să se instituie o comisie locală care să analizeze, cu exigenţă maximă, dacă afirmaţiile lui N. Iorga şi ale celorlalţi, citaţi mai sus, corespund adevărului istoric. Bustul eroinei, coborât de pe soclu, se odihneşte într-o magazie. Cocuţa trebuie să mai aştepte. Cât timp, vom mai vedea. Deocamdată, îi simţim peste ani, surâsul sarcastic şi dispreţuitor. 7 Al. I. Cuza „Prinţul gălăţean al Unirii” veritabil „părinte al naţiunii române”! Editura Centrului Cultural principatul Moldovei, înainta „Dunărea de Jos” şi-a propus să o cerere către Comitetul deschidă apariţia periodicului „cercetător al titlurilor de „Dunărea de Jos” pentru anul 2020 drituri electorale la Divanul printr-un număr omagial consacrat ad-hoc” prin care solicita să personalităţii lui Al.I.Cuza, cel pe fie înscris în listele de alegători care ne-am permis să-l numim ale oraşului Galaţi, fiind „prinţul gălăţean al Unirii” prin declarat „liber” şi „proprietar prisma relaţionării sale şi a familiei din oraşul Galaţi cu casele din sale cu oraşul de la Dunăre şi mai mahalaua Poştei-vechi”. În ales în contextul în care anul acesta faţa falsificării alegerilor se împlinesc 161 de ani de la Unirea pentru Divanul Ad-hoc al Principatelor Române şi 200 de ani Moldovei de către de la naşterea lui Al.I.Cuza. Este caimacamul Nicolae Vogoride, vorba deci în accepţiunea noastră, Cuza îi adresa acestuia la 24 despre un veritabil bicentenar pe iunie/ 6 iulie 1857 o scrisoare care am dori să-l imortalizăm în publică în care afirma că: „Mă memoria gălăţenilor, după modelul văd silit, cu o vie părere de nord-american consacrat „părintelui naţiunii”- preşedintele rău, împotriva dorinţei ce am de a sluji patriei George Washington.
Recommended publications
  • Le Colonel Nicolae Haralambie Et Le Detronement D'alexandru Ioan Cuza
    ACTA MARISIENSIS. SERIA HISTORIA Vol. 1 (2019) ISSN (Print) 2668-9545, ISSN (online) 2668-9715 DOI : 10.2478/amsh-2020-0002 LE COLONEL NICOLAE HARALAMBIE ET LE DETRONEMENT D'ALEXANDRU IOAN CUZA Gheorghe Bichicean Associated Professor, PhD, ”Nicolae Bălcescu” Land Forces Academy, Sibiu, Romania, [email protected] Abstract Nicolae Haralambie and the Abdication of Alexandru Ioan Cuza The present study contributes to the knowledge of less known aspects regarding the dethroning of Prince Alexandru Ioan Cuza and of the important role that the army had in the plot. It highlights the personality of a great officer, Nicolae Haralambie, who was attracted to the conspiracy through a woman. Keywords: Haralambie; Cuza; dethronement; conspiracy; lodge; masonry Dans son livre Amintiri politice şi diplomatice (1848-1903)/ Mémoires politiques et diplomatiques (1848-1903), Ion Bălăceanu apprécie que la planification du coup d'État pour la destitution d'Alexandru Ioan Cuza ait commencé en 18651. Les libéraux radicaux, les modérés et les conservateurs formaient un comité dans lequel les trois „partis” devaient être représentés dans des proportions égales. On retrouve également dans les © 2020 Published by University Press. This is an open access article licensed under the Creative Commons Attribution-NonCommercial- NoDerivs License (http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/). 1 Ion Bălăceanu, Amintiri politice şi diplomatice (1848-1903), București, Editura Cavallioti, 2002, p. 101. Gheorghe Bichicean mémoires de Nicu Gane une possible conspiration2. Membre de la cour d'appel de Iasi, il rappelle l'existence d'un journal révolutionnaire – Clopotul / le Bell - rédigé à l'étranger par un comité secret, qui a été introduit de temps à autre dans le pays et secrètement distribué, un journal qui a annoncé le renversement de prince Cuza.
    [Show full text]
  • Brief History of the Romanian Philology Department of the “Eötvös Loránd” University in Budapest
    Dosar: Românistica ––– stare de fapt Brief History of the Romanian Philology Department of the “Eötvös Loránd” University in Budapest ∗ Levente NAGY, Florin CIOBAN Key-words: history , literature , Romanian studies , Hungary , Department of Romanian Philology The Founding Father Usually, a powerful, active personality with good organizational skills is needed to found an institution. In our case, his name was Alexandru Roman (1826– 1897), who was not known as a writer or as a scholar amongst his contemporaries. However, his talent was evinced by being a journalist and also by his organizational spirit. Roman graduated from St. Barbara College – Vienna (1845–1848), then he came back to teach at the Romanian gymnasium in Beiu ş. For the negotiations at the time of the Revolution (1849), he was requested to do a lot of work in translation (Neam ţu 1995: 23–26). The request of founding a Romanian university in the Hungarian Kingdom was laid down by the 8th item of the Declaration of Blaj. Twenty years after the Blaj Assembly, Roman republished the Declaration in his newspaper, Federa ţiunea , which led to his imprisonment for one year (January 18, 1870 – January 18, 1871). When it comes to the ideology of the newspaper, it is recommended to mention that during its eight-year life, its leader endured eight lawsuits against him. Mihai Eminescu’s case is the best known, who, under the penname Varro, published three articles in Roman’s newspaper: Să facem un congres (April 17, 1870); În unire e t ăria (April 22, 1870); Echilibrul (May 4 and 11, 1870), exactly when its leader was imprisoned.
    [Show full text]
  • Cetatea Cultural~
    CETATEA CULTURAL~ SERIA A III-A, AN VIII, NR. 7 (67), IULIE 2007 CLUJ-NAPOCA IMPORTANT: Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã, pagini de internet ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. CUPRINS V. FANACHE Serile cu Bartolomeu 2 T. RÃCHIÞEANU Catrene 6 M. SCOROBETE Tãbliþa de lut (III) 8 I. CRISTOFOR Mircea Popa ºi fascinaþia culturii franceze 15 E. VANCEA Poeme 19 C.CUBLEªAN Dacia edenicã 22 C.M. SPIRIDON Poezii 27 I. BUZAªI Biografia secretã 31 M. BOJAN Îþi mulþumesc pentru Rilke 33 D. CERNA Adevãratul debut 35 G. DORIAN Cincizeci ºi trei 39 H. BOTA Sâmburele 43 A.M. JUCAN Esenþa de nard 47 L. LARI Patul lui Procust 52 V.M. TÃICUÞU Marii ºi Magdalene 53 M.V. STANCIU (Germania) Urme româneºti în Germania 57 T. PUIU Religia în slujba poporului 60 P. SCUTELNICU Poeme 62 N. CATANOY (Germania) Wole Soyinka 63 R. GULICIUC Fascinaþia oraºului Sunne 66 A. UNGUR Poeþi români din diaspora 68 A. PODAR Concursul naþional de poezie ºi prozã scurtã 72 R. CONFIANT (Martinica) Scrisul între limbi 78 E. DURNEZ (Belgia) Mãtrãguna 82 E. LENDVAY Poezii 88 Meridiane lirice: Poeþi afro-americani 91 1 V. FANACHE SERILE CU BARTOLOMEU (Constantin Cubleºan) Neobiºnuit de activ în scrisul nostru literar actual, cu disponibilitãþi estetice relativ egal distribuite în poezie, prozã, teatru, dar mai ales în criticã ºi istorie literarã, Constantin Cubleºan se afirmã în noua sa carte, Serile cu Bartolomeu (Editura Reîntregirea, 2007), printr-o conºtiinþã religioasã puternicã, menitã sã punã sub semnul unei convergenþe spirituale multiplele faþete ale talentului sãu fecund.
    [Show full text]
  • Network Map of Knowledge And
    Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W.
    [Show full text]
  • Vitralii – Lumini Și Umbre” – Prezență Și Ecouri
    VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 42, martie – mai 2020 5 V I T R A L I I L U M I N I Ş I U M B R E Publicaţie editată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii DIRECTOR: Col. (r) Filip Teodorescu Contact: Bucureşti, str. Toamnei nr. 37, sector 2 Tel.: (0040)-21-2119957 [email protected] www.acmrr-sri.ro ©ACMRR-SRI Bucureşti 2020 ISSN 2067-2896 6 VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 42, martie – mai 2020 „VITRALII – LUMINI ŞI UMBRE” Consultanţi ştiinţifici Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Prof. univ. dr. Mihail M. Andreescu Dr. ist. Alex Mihai Stoenescu Conf. univ. dr. Aurel V. David Colegiul de redacţie Redactor şef: Col. (r) Hagop Hairabetian Secretar de redacţie: Gl. bg. (r) Maria Ilie Membri: Gl. mr. (r) Dumitru Bădescu Gl. mr. (r) Marin Ioniţă Gl. bg. (r) Nechifor Ignat Gl. bg. (r) Vasile Mălureanu Col. (r) dr. Tiberiu Tănase Col. (r) Gheorghe Trifu Responsabilitatea juridică pentru conţinutul materialelor publicate revine exclusiv autorilor acestora. Opiniile şi punctele de vedere exprimate de autori în cuprinsul revistei pot să nu corespundă integral cu cele ale ACMRR-SRI. Reproducerea sub orice formă a conţinutului acestei publicaţii este permisă cu menţionarea sursei şi a autorului. Manuscrisele nepublicate nu se restituie. VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 42, martie – mai 2020 7 C U P R I N S Editorial Serviciul Român de Informații împlinește 30 de ani ........................... 9 File de istorie Recunoașterea internațională a României Mari. 100 de ani de la semnarea Tratatului cu Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920 ......................
    [Show full text]
  • Alexandru Ioan Cuza Elena Cuza Unirea Principatelor Romane
    Alexandru Ioan Cuza Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului na ț ional România. Elena Cuza Elena Cuza (n. 17 iunie 1825; d. 2 aprilie 1909), cunoscută și ca Elena Doamna, a fost so ț ia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. S-a născut la Iaș i, în familia Rosetti și a murit la Piatra- Neamț , fiind înmormântată la Sole ș ti, Vaslui. Elena Cuza se înrudea cu neamul Sturdzeș tilor, al Bal ș ilor și al Cantacuzinilor. Judecând după portretul realizat de Szathmary, când avea 38 ani, putea fi socotită o femeie foarte mică și subț ire, cu o expresie severă, cu ochi negri și foarte timidă. Educa ț ia ei urmase calea obi ș nuită în epocă: guvernantă franceză și germană, pensionul Buralat, anturajul social și literar al mătu ș ii sale Agripina Sturdza, din Iaș i. În 1844, ea l-a întâlnit, s-a îndrăgostit și s-a căsătorit cu Alexandru Ioan Cuza. El era o fire extrovertită, impulsivă, care se simț ea bine printre oameni, se purta foarte galant cu femeile. Ea era o introvertită, cu o mulț ime de inhibi ț ii. Slabele șanse ca acest mariaj să meargă au fost anulate de la început de incapacitatea Elenei de a-i oferi un urmaș so ț ului ei și de faptul că a pus datoriile faț ă de mamă înaintea celor fa ț ă de so ț [necesită citare. La 30 aprilie 1844 scria: „Crede- mă, mamă, noile sentimente pe care le am faț ă de so ț ul meu nu mă vor împiedica să te iubesc.” După ce s-au căsătorit, ei s-au stabilit în modesta casă a părinț ilor lui Cuza, Ion și Sultana, din Galaț i.
    [Show full text]
  • The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River
    ŒCONOMICA The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River Anca Gabriela Turtureanu1 Abstract: The port city on the Danube, Braila has a long tradition in travel. This Danubian port appears named “Drinago” in an old Spanish geographical description and travels, “Libro del conocimiento/Book of Knowledge” (1350) and several Catalan maps (Angellino de Dalorto, 1325-1330 and Dulcert Angelino, 1339). Intense commercial transactions carried out in port, the opportunity of achieving high and quick results have attracted many foreign merchants - Bulgarian, Macedonians, Albanians, Greeks, but also French, Belgian, Austrian, Italian, Hebrew, and many Romanians from Transylvania, thus Braila became a multiethnic entity. Future activities, specific to the trade from ports enlist it on the tourist map of Romania. Tourism resources are the most diverse. The natural resources combine the picturesque ponds and lakes with the charm of wild beaches or protected areas such as the “Balta Mica a Brailei/The Small Pond of Braila”. Keywords: tourism; Danube port; economic development Introduction Numerous studies concerning the origin of Braila show that the region was inhabited since ancient times, this is confirmed by the archaeological remains dating from 5000 BC, relics that testify the continuity of life and civilization in this region. Traditions, habits and their beliefs were integrated into the cultural and spiritual life of the city. Panait Istrate, Panait Cerna, Fratii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius are outstanding personalities of science and culture, world-renowned reputation that made the city famous and they are the proud and joy of its inhabitants.
    [Show full text]
  • Presa Rom.Pdf
    ă ă ă 0 ă ă ă BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI Vestigia Semper Adora P Contributii bibliografice Fascicula 1 Bălţi, 2012 1 ă ă ă CZU 016: [070(498)+027.7(478-21)] P 91 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii în colecţiile bibliotecii Presa românească : ultimele decenii ale sec. XIX şi primele decenii ale sec. XX : Contribuţii bibliogr. Fasc. 1 / alcăt. E. Scurtu, A. Nagherneac, D. Cosu- mov ; red. resp. E. Harconiţa ; red. lit. G. Mostovic ; red. bibliogr. L. Mihaluţa ; design/ cop./machetare S. Ciobanu. – Bălţi, 2012. – 277 p. – (Vestigia semper adora) ISBN 978-9975-931-26-7 Alcătuitori Elena Scurtu Ana Nagherneac Dorina Cosumov Redactor responsabil Elena Harconiţa Redactor literar Galina Mostovic Redactor bibliografic Lina Mihaluţa Culegere, tehnoredactare computerizată Ana Nagherneac Elena Scurtu Dorina Cosumov Design/copertă/machetare Silvia Ciobanu © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, 2012 str. Puşkin, 38, Bălţi, MD 3121 Republica Moldova, tel/fax: (0231)5 24 45, e-mail: [email protected], Web: http://libruniv.usb.md, Blog: http://bsubalti.wordpress.com Open LIBRARY: http://openlibrary.org/people/librunivusb Calameo: http://ru.calameo.com/publish/books/ Issuu: http://issuu.com/bibliotecastiintificauniversitaraba ISBN 978-9975-931-26-7 2 ă ă ă „ ... Preţioase arhive ale regenerării vieţii neamului” Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi tezaurizează o impunătoare colecţie de Carte Rară, inclusiv carte românească, mărturii ale trecutului culturii româneşti de la sfîrşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, ce ilustrează munca laborioasă a bibliotecarilor de-a lungul timpului. Constituirea fondului de carte rară a început odata cu fondarea Institutului Învăţătoresc şi a Bibliotecii Ştiinţifice (1945) şi continuă pînă în prezent, colecţiile spe- ciale avînd rolul de a conserva şi păstra documentele de o deosebită valoare culturală.
    [Show full text]
  • Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa
    CÃRTI CU AUTOGRAF GELU CULICEA MANUSCRISE SI CÃRTI CU DEDICATII AUTOGRAFE ÎN COLECTIILE BIBLIOTECII JUDETENE CONSTANTA 1 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 2 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ CONSTANÞA GELU CULICEA MANUSCRISE SI CÃRTI CU DEDICATII AUTOGRAFE ÎN COLECTIILE BIBLIOTECII JUDETENE CONSTANTA - Bibliografie adnotatã - Prefaþã de CONSTANTIN NOVAC CONSTANÞA, 2000 3 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF SERIA DIN COLECÞIILE BIBLIOTECII JUDEÞENE CONSTANÞA 4 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 5 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 6 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF ARGUMENT Biblioteca Judeþeanã Constanþa deþine un valoros fond de carte, de la primele tipãrituri româneºti la opere în ediþii princeps semnate de personalitãþi româneºti ºi ale culturii universale, fiind în cadrul instituþiilor de profil una dintre marile depozitare de culturã. Este demn de remarcat faptul cã în cadrul acestor colecþii existã un bogat fond de manuscrise ºi cãrþi cu dedicaþie ºi autograf. O parte a acestora a fost evidenþiatã cu diverse ocazii: expoziþii de carte, articole în publicaþii de specialitate. Altele, pânã în decembrie 1989, fãcând parte din colecþiile speciale nu erau accesibile publicului. Existã acum ocazia de a fi valorificate. Menþionãm o serie de personalitãþi care au înnobilat cu semnãtura sau dedicaþia proprie paginile unor volume: Tudor Arghezi, Felix Aderca, Cincinat Pavelescu, Regina Maria a României, C.C. Giurãscu, Martha Bibescu, Ion Creangã, Panait Istrati, Victor Eftimiu, George Cãlinescu, Aron Densuºianu, A.C. Cuza, Camil Petrescu, Anton Pann, George Murnu, Radu D. Reosetti, Stendhal, Tudor Vianu, C.
    [Show full text]
  • 10 Mai, Ziua Regalităţii
    10 Mai, Ziua Regalităţii în România din partea tânărului principe, a familiei sale şi a regelui Prusiei Wilhelm I. La 10 mai 1866 Între timp, la Bucureşti, în ziua de 30 martie, intra Locotenenţa Domnească publică o proclamaţie către popor, recomandând alegerea prin ple - în Bucureşti, biscit a prinţului Carol de Hohenzollern ca domnitor al românilor, cu drept de moştenire, aclamat de peste care va domni sub numele de Carol I. Plebi s - citul începe la 2 aprilie şi se închide la 8 aprilie, 30.000 de locuitori , rezultatul fiind de 685.869 voturi pentru, 224 voturi contra şi 12.837 abţineri. Totodată, în un tânăr urma dezbaterilor Adunării Constituante, 109 deputaţi s-au pronunţat pentru alegerea ofiţer german. principelui Carol, în vreme ce numai 6 s-au abţinut. Venea aici, Regele Prusiei este primul care îşi dă acor- dul, într-un mod tacit însă, căci tocmai în acea într-un moment perioadă izbucnise un grav conflict între Prusia şi Imperiul Habsburgic. Wilhelm îi recomandă de mare restrişte lui Carol să fie prudent. Pe 7 aprilie, Carol a avut o întrevedere cu Otto von Bismarck, can- celarul prusac, care l-a sfătuit „să ia hotărârea îndrăzneaţă de a pleca direct spre România”. În cele din urmă, după îndelungi sfaturi cu tatăl MOMET ISTORIC DE al doilea Război din Schleswig, purtat între său, guvernatorul Renaniei, Carol acceptă să RĂSCRUCE Austria şi Prusia pe de o parte şi Danemarca. vină în Principate pentru a deveni domnitorul Disciplinat, călit în arta războiului, abil diplo- românilor. Intruziunea unor politicieni de la Răsărit mat, ofiţer apreciat ân rândul propriilor soldaţi, Pe 29 aprilie 1866, principele Carol a plecat dusese la înlăturarea intempestivă lui Alexan- Carol acceptase preluarea Tronului Princi- în Elveţia, la Zürich, ţară cunoscută pentru neu- dru Ioan Cuza de pe tronul reunit al Moldovei patelor, menţionând că supunerea faţă de sul- tralitatea sa în orice conflict european.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • Biobibliografie EMIL ISAC
    Biobibliografie EMIL ISAC Viaţa Emil Isac se naşte la 27 mai 1886 la Cluj. Este fiul lui Aurel Isac, avocat şi om politic, şi al Elisabetei-Eliza Roşescu, învăţătoare. Provenind dintr-o familie de intelectuali transilvăneni (tatăl său a fost unul dintre principalii apărători în procesul Memorandului, senator şi preşedinte de onoare al Uniunii Avocaţilor din România), Emil Isac a participat el însuşi la realizarea actului fundamental al Unirii din 1918. Studiile primare le urmează la Şcoala Evanghelică, în limba germană, apoi studiile secundare la Liceul Piariştilor din Cluj, în limba maghiară, între anii 1895 – 1901 şi la Liceul Grăniceresc din Năsăud (1902-1904). Bacalaureatul îl susţine la Liceul Regal Maghiar din Sibiu în 1907. Este licenţiat al Facultăţii de Drept Universităţii "Francisc Iosif I" din Cluj în 1910. Militează pentru drepturile românilor din Transilvania în presa vremii, iar în 1918 participă la al IX-a Congres al Partidului Social-Democrat şi este ales membru al Marelui Sfat Naţional de la Alba Iulia. Este ataşat la biroul de presă din Berna (1919), inspector al teatrelor pentru Transilvania şi Banat (1920-1940), profesor de estetică la Şcoala de Belle Arte din Cluj (1925-1931). Vechi membru al Societăţii Scriitorilor Români (Uniunea Scriitorilor) contribuie la înfiinţarea Filialei Cluj a acesteia. Din 1948 este membru corespondent al Academiei Române. Debutează în 1902 în revista maghiară “Ellenzék” din Cluj cu articolul Vasile Alecsandri – viaţa şi opera celui mai mare poet român. În 1903, în “Koloszvári Friss Ujság”, publică două Cântece traduse din româneşte şi semnate Emisac. Debutul în limba română are loc în acelaşi an, 1903, în revista “Familia” din Oradea cu poezia La umbra plopilor.
    [Show full text]