10 Mai, Ziua Regalităţii în România din partea tânărului principe, a familiei sale şi a regelui Prusiei Wilhelm I. La 10 mai 1866 Între timp, la Bucureşti, în ziua de 30 martie, intra Locotenenţa Domnească publică o proclamaţie către popor, recomandând alegerea prin ple - în Bucureşti, biscit a prinţului Carol de Hohenzollern ca domnitor al românilor, cu drept de moştenire, aclamat de peste care va domni sub numele de Carol I. Plebi s - citul începe la 2 aprilie şi se închide la 8 aprilie, 30.000 de locuitori , rezultatul fiind de 685.869 voturi pentru, 224 voturi contra şi 12.837 abţineri. Totodată, în un tânăr urma dezbaterilor Adunării Constituante, 109 deputaţi s-au pronunţat pentru alegerea ofiţer german. principelui Carol, în vreme ce numai 6 s-au abţinut. Venea aici, Regele Prusiei este primul care îşi dă acor- dul, într-un mod tacit însă, căci tocmai în acea într-un moment perioadă izbucnise un grav conflict între Prusia şi Imperiul Habsburgic. Wilhelm îi recomandă de mare restrişte lui Carol să fie prudent. Pe 7 aprilie, Carol a avut o întrevedere cu Otto von Bismarck, can- celarul prusac, care l-a sfătuit „să ia hotărârea îndrăzneaţă de a pleca direct spre România”. În cele din urmă, după îndelungi sfaturi cu tatăl MOMET ISTORIC DE al doilea Război din Schleswig, purtat între său, guvernatorul Renaniei, Carol acceptă să RĂSCRUCE Austria şi Prusia pe de o parte şi Danemarca. vină în Principate pentru a deveni domnitorul Disciplinat, călit în arta războiului, abil diplo- românilor. Intruziunea unor politicieni de la Răsărit mat, ofiţer apreciat ân rândul propriilor soldaţi, Pe 29 aprilie 1866, principele Carol a plecat dusese la înlăturarea intempestivă lui Alexan- Carol acceptase preluarea Tronului Princi- în Elveţia, la Zürich, ţară cunoscută pentru neu- dru Ioan Cuza de pe tronul reunit al Moldovei patelor, menţionând că supunerea faţă de sul- tralitatea sa în orice conflict european. Aici, el şi Munteniei. Clasa politică românească, în tan nu reprezenta un impediment real, iar că obţine un paşaport fals pe numele Karl Hettin- frunte cu guvernul provizoriu condus de prim- acesta va fi înlăturat la momentul oportun. gen, „călătorind la Odessa pentru afaceri”. ministrul Ion Ghica, se vedea nevoită să în- Venirea lui Carol s-a datorat abilităţii politi- Aşadar, cetăţenia eleveţiană era o bună frunte acţiunile în forţă ale Mişcării Separatiste cianului I.C. Brătianu. acoperire pe drumul spre Principate, când tre- din Moldova şi nemulţumirile ţăranilor, care Iniţial se apelase la Napoleon al III-lea, iar în buia să treacă prin Austria, care se afla în război credeau că prin exilarea lui Cuza, Legea Rurală urma întrevederii dintre monarhul francez şi cu ţara sa. Călătoria nu a fost lipsită de din 14/26 august 1864 (prin care peste 400.000 delegaţia din România, primul rege care ar fi peripeţii, căci tânărul principe risca în orice de familii de ţărani fuseseră împroprietărite cu urmat să urce pe tronul de la Bucureşti trebuia moment să fie prins de autorităţile austriece. terenuri agricole) avea să fie anulată. Situaţia să fie Filip al Belgiei, conte de Flandra. Mem- Carol ajunge la Baziaş pe 6 mai, iar aici se în- părea să fi scăpat complet de sub control. Pre- bru al impozantei familii regale de Orleans, tâlneşte cu Ion C. Brătianu care venea direct de textând că Unirea Principatelor Române nu era Filip ar fi reprezentat apropierea de Franţa, sora la Paris. După două zile de aşteptare, cei doi se recunoscută decât sub Alexandru Ioan Cuza, mai mare a României - aşa cum era văzută în urcă pe un vapor, la clasa a II-a, iar în timpul imperiul otoman instalase importante efective acea perioadă - şi ar fi putut aduce, în viziunea călătoriei nu şi-au schimbat niciun cuvânt pen- militare la sudul Dunării, ameninţând cu o in- oamenilor politici ai vremii, influenţa celei mai tru a nu trezi suspiciuni. În cele din urmă, Carol tervenţie în forţă. liberale Constituţii din lume, cea belgiană. şi Brătianu ajung la Turnu-Severin, pe pământ Proiectul „Filip I de România” s-a dovedit însă românesc. De aici, se îmbarcă din nou pe un A fost un adevărat miracol că acel moment is- un eşec, contele de Flandra refuzând politicos vapor care să-i ducă pe Dunăre la Giurgiu, iar toric nu s-a transformat într-un dezastru. Sal- oferta delegaţiei româneşti. În fond, suveranul de aici să se îndrepte spre Capitala ţării al cărei varea părea - cum chiar Cuza propusese, în micului stat de la nordul Dunării era încă supus domnitor urma să fie. aducerea unui principe străin în fruntea ţării, Imperiului Otoman şi era nevoit să plătească un care, prin originile şi prin sferele proprii de in- greu tribut anual Înaltei Porţi. Pentru un cap în- Românii au domnitor fluenţă, să aducă România sub protecţia mar- coronat din Europa Occidentală o supunere ilor naţiuni europene. făţişă în faţa sultanului ar fi echivalat cu o Carol ajunge la Bucureşti pe 10 mai 1866. Intră Miracolul s-a numit Carol Eitel Friedrich dez onoare adusă întregii sale familii regale. în oraş pe la podul Mogoşoaiei, unde este în- Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sig- Mai mult, Muntenia şi Moldova erau ţări cu o tâmpinat de Dimitrie C. Brătianu, primarul Cap- maringen, cel de al doilea fiu al prinţului puternică influenţă balcanică, standardele de italei, care îi înmânează cheile oraşului. prusac Carol Anton. Absolvent al Şcolii de viaţă ale vremii în cele două principate fiind cu Principele este escortat spre Dealul Mitropoliei, Cadeţi din Munster şi al Şcolii de Artilerie din mult sub cele considerate decente într-o naţi- pe drum fiind aclamat frenetic de mulţimile Berlin, Carol era un ofiţer încercat, demn de une occidentală. strânse să-l vadă pe noul suveran. Aici se oficiază originile sale prusace. El se remarcase în cel de După refuzul lui Filip de Flandra al Belgiei de Te Deum-ul, apoi este invitat să depună ju- a ocupa tronul României, pe 19 martie 1866, rământul în noua sa calitate de domnitor al Prin- Ion C. Brătianu este trimis de urgenţă la Düs- cipatelor Unite Române în Palatul Mitropoliei, 6 seldorf pentru a obţine consimţământul venirii care era sediul Adunării Constituante. Are loc o şedinţă extraordinară a celor două cutivă era exercitată de un Consiliu de miniştri, camere reunite, a guvernului, a Locotenenţei puterea legislativă de Reprezentanţa Naţională, Domneşti şi a Înaltului Cler. Carol este în- bicamerală, care printre alte atribuţii avea drept tâmpinat de preşedintele Adunării, Emanoil de interpelare a guvernului, iar puterea judecă- Costache Epureanu, care îl conduce la tronul torească era încredinţată instanţelor de jude- princiar ridicat pe tribună. Mitropolitul Nifon cată. Domnitorul era şeful statului, comandatul pune crucea şi Evanghelia pe masa aşezată în suprem al armatei, având atât prerogative exe- faţa tronului, iar colonelul Nicolae Haralambie cutive, cât şi legislative. El putea convoca şi di- citeşte formula de jurământ românească, care îi zolva Parlamentul, numea şi revoca miniştrii, este tradusă principelui în franceză: „Jur de a fi sancţiona şi promulga legile, având şi drept de credincios legilor ţării, de a păzi religiunea veto absolut, declara război şi încheia pacea. românilor, precum şi integritatea teritoriului ei De asemenea, putea iniţia proiecte legislative şi a domni ca domn consituţional”. Carol pune dacă erau contrasemnate de ministrul de resort. mâna dreaptă pe Evanghelie şi rosteşte cu voce Aşadar, România devenea o monarhie consti- fermă în româneşte: „Jur!”. tuţională. Alte principii erau suveranitatea O naţiune nouă În momentul depunerii jurământului în faţa naţională, guvernarea reprezentativă şi respon- Reprezentanţei Naţionale, tânărul domnitor ros- sabilă în faţa cetăţenilor, monarhia ereditară Aşa cum declarase la Dusseldorf, în cercul re- teşte o frază ce va fi emblematică în dezvoltarea prin drept de primogenitură. strâns al diplomaţilor români, Carol I nu uitase personalităţii sale pe tronul României: „Punând Totodată, legea fundamentală garanta drep- promisiunea de înlăturare a dominaţiei otomane picioarele pe acest pământ, am şi devenit turile şi libertăţile cetăţeneşti, precum egalitatea din Principatele Române şi dobândirea inde- român!”. Într-o scurtă alocuţiune, el şi-a expri- în faţa legii, libertatea învăţământului, a presei, pendenţei acestora. Un astfel de deziderat în- mat „devotamentul fără margini către noua mea a asocierilor şi întrunirilor şi declara propri- drăzneţ nu se putea realiza însă fără mobilizarea patrie şi acel neînvins respect către lege, pe care etatea sacră şi inviolabilă. Noua constituţie in- Marilor Puteri. Iar acest moment vine în 1876, l-am cules în exemplul alor mei. Cetăţean azi, cludea şi un sistem electoral bazat pe votul când, la 11 august, Rusia mobilizează două cor- mâine, de va fi nevoie soldat, eu voi împărtăşi cenzitar. Pentru Adunarea Deputaţilor erau sta- puri de armată şi patru divizii în vederea imi- nentului conflict cu Turcia. În fapt, Imperiul cu dumneavoastră soarta cea bună ca şi cea bilite patru colegii după criteriul averii. Primele Ţarist nu se împăcase niciodată cu influenţa rea”. două colegii cuprindeau pe marii proprietari funciari, iar al treilea burghezia şi liber-profe- Înaltei Porţi în Balcani, iar războiul devenise in- evitabil atâta vreme cât niciuna dintre părţi nu Constituţia din 1866 sioniştii. Dacă cetăţenii aparţinând acestor trei colegii votau direct, colegiul IV, unde votau dorise o soluţionare paşnică a conflictului. În acelaşi timp, în România au loc primele mă- ţăranii, includea votul indirect prin reprezen- Imediat după instalarea sa pe Tron, Carol a suri de întărire a armatei în vederea vii toarelor tanţi. De asemenea, pentru declanşarea ale - numit un nou Consiliu de Miniştri condus de încleştări, iar prin Înaltul Decret 1945 din 9 oc- Lascăr Catargiu şi a convocat Adunarea Consti- gerilor, în timp, s-a statuat o practică tombrie 1876, comanda supremă a armatei era tuantă pentru a-i atribui misiunea redactării şi neobişnuită pentru un regim democratic.