Calendarul Tradiţiilor Militare 2012

Serviciul Istoric al Armatei CALENDARUL TRADIŢIILOR MILITARE 2012

Anul III/ 2011

CALENDARUL TRADIŢIILOR MILITARE 2012

Periodic de istorie şi cultură militară editat de Serviciul Istoric al Armatei, iinţarea Statului Major General lansat cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înf

Editura Centrului tehnic-editorial al armatei Bucureşti, 2012 Editor: Serviciul Istoric al Armatei Documentarişti: Dr. Veronica BONDAR CONSILIUL EDITORIAL: Luminiţa GAVRA General-locotenent dr. Valeriu NICUŢ General-maior dr. Avram CĂTĂNICI Procesare texte: Colonel (r) dr. Petre OTU Comandor dr. Marian MOŞNEAGU Mihaela CĂLIN Colonel dr. Petrişor FLOREA Nicoleta CHIRIACESCU Dr. Cornel ŢUCĂ Mirela CONSTANDA Eleonora DIMA DIRECTOR FONDATOR: Comandor dr. Marian MOŞNEAGU DTP: Tudora NECOARĂ COLEGIUL DE REDACŢIE: Redactor-şef: Corectori: Dr. Luminiţa GIURGIU Irina GLIGAN Jenica NICOLAE Redactori: Elena COŢOFANĂ Dr. Iulian BOŢOGHINĂ Lucian DRĂGHICI Drd. Teodora GIURGIU Dr. Manuel STĂNESCU Dr. Leontin STOICA

Coperta 1: Monumentul Eroilor Militari români căzuţi la datorie, din Bucureşti. Autor – Valentin Tănase, Studioul de Arte Plastice al Armatei Coperta 2: Palatul Cercului Militar Naţional din Bucureşti. Acuarelă de epocă, autor necunoscut, 1932

Fotografiile provin din colecţiile Serviciului Istoric al Armatei, Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare, Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I“ şi Bibliotecii Naţionale a României

ISSN 2066-9402

Editură recunoscută de către C.N.C.S.I.S. Orice reproducere din „Calendarul Tradiţiilor Militare 2012“ este interzisă fără aprobarea prealabilă.

Operaţiile tehnice, editoriale şi tiparul au fost executate la Centrul tehnic-editorial al armatei sub comanda nr. 54/2012 SUMAR

Capitolul I – SOLDATUL-STATUIE ...... 7 SOLDATUL-STATUIE – comandor dr. Marian MOŞNEAGU ...... 8 Capitolul II – MILITARUL ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ...... 9 MILITARI ÎN ELITA ACADEMIEI ROMÂNE ...... 10 DR. GEORG VON GRÜNAU – Alin DIMĂNCESCU, stră-stră-strănepotul doctorului Georg von Grünau ...... 19 Capitolul III – ISTORICI ÎN UNIFORMĂ ...... 26 PROF. UNIV. DR. IOAN CIUPERCĂ – colonel drd. Dan PRISĂCARU ...... 27 Capitolul IV – NIHIL SINE DEO ...... 34 RUGĂ PENTRU ARMATA ROMÂNĂ – Luminiţa GAVRA ...... 35 BISERICA MILITARĂ A REGIMENTULUI 30 GARDĂ „MIHAI VITEAZUL“ – Elisabeta PREDA ...... 36 Capitolul V – EROICA ...... 38 SUBLOCOTENENTUL POST MORTEM ECATERINA TEODOROIU – dr. Veronica BONDAR ...... 39 SMARANDA BRĂESCU – UN SIMBOL AL ÎNDRĂZNELII OMENEŞTI – colonel dr. Mircea TĂNASE .... 45 IN MEMORIAM ...... 51 Capitolul VI – CULTURĂ MILITARĂ ...... 55 INSTITUŢIA CERCURILOR MILITARE ÎN ARMATA ROMÂNĂ – dr. Petre OTU ...... 56 FILE DIN ISTORIA PRESEI. UN „CĂLINDAR” MILITAR DE ACUM UN VEAC – colonel Dan GÎJU ..... 71 TRECEA FANFARA MILITARĂ... – Temistocle POPA ...... 74 ARMATA ROMÂNĂ ÎN FILATELIE – Doru DEVAL...... 78 Capitolul VII – ALMA MATER ...... 81 ŞCOALA MILITARĂ DE INFANTERIE ŞI CAVALERIE – Eleonora DIMA...... 82 ŞCOALA MILITARĂ DE ARTILERIE – 130 DE ANI DE EXISTENŢĂ – colonel dr. Adrian STROEA, colonel (r) Marin GHINOIU ...... 86 Capitolul VIII – CAMARAZI DE ELITĂ ...... 102 UN BUN ŞI PREŢIOS ROMÂN. LOCOTENENT-COLONELUL IOAN ILIESCU – drd. Teodora GIURGIU ...... 103 UN SUBMARINIST DE NĂDEJDE. MAISTRUL MILITAR TRAIAN I. MOLDOVEANU – comandor dr. Marian MOŞNEAGU ...... 106 UN RADIOTELEGRAFIST DESĂVÂRŞIT. MAISTRUL MILITAR TRAIAN P. MOLDOVEANU – comandor dr. Marian MOŞNEAGU ...... 109 TRADIŢIE DE FAMILIE. MILITARI DIN TATĂ-N FIU – dr. Luminiţa GIURGIU ...... 112 Capitolul IX – ANIVERSĂRI ...... 116 2012 – AN ANIVERSAR PENTRU COMANDAMENTUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII ŞI UNITĂŢILE MILITARE SUBORDONATE – general de brigadă dr. Ion CERĂCEANU ...... 117 SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ MILITAR CENTRAL „DR. CAROL DAVILA”. 181 DE ANI ÎN SLUJBA VIEŢII ŞI A SĂNĂTĂŢII – locotenent-colonel Vasile DINU ...... 147 Capitolul X – TRADIŢII ...... 154 CÂNTECE DE CĂTĂNIE – Valeriu MĂGUREANU ...... 155 Capitolul XI – MILITARIA ...... 159 PRIMA TABĂRĂ DE INSTRUCŢIE A ARMATEI ROMÂNE – FURCENI, 1869 – dr. Luminiţa GIURGIU ...... 160 COLONELUL ŞTEFAN FĂLCOIANU ŞI REINTEGRAREA DOBROGEI ÎN CADRUL STATAL ROMÂNESC – drd. Gelu DAE ...... 168 LOCURI EVOCATOARE. ARSENALUL ARMATEI DIN BUCUREŞTI – MENIRI ÎN TIMP – prof. Virgiliu Z. TEODORESCU ...... 171 Capitolul XII – EFEMERIDE ...... 185 CRONOLOGIA ISTORIEI ARTILERIEI ŞI RACHETELOR ANTIAERIENE ROMÂNE – general-maior (r) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE, colonel drd. Nicuşor MOLDOVAN ...... 186 Capitolul XIII – SĂRBĂTORI MILITARE ...... 209 Capitolul XIV – MINIŞTRII APĂRĂRII NAŢIONALE ...... 215 Capitolul XV – ŞEFII STATULUI MAJOR GENERAL ...... 229

5 SUMMARY Chapter I ...... 7 THE STATUE SOLDIER – captain (N.) Marian MOŞNEAGU, Ph.D...... 8 Chapter II – MILITARY MEN IN THE ROMANIAN SOCIETY ...... 9 MILITARY MEN IN THE ELITE OF THE ROMANIAN ACADEMY ...... 10 DOCTOR GEORG VON GRÜNAU – Alin DIMĂNCESCU, great great great grandson of Doctor Georg von Grünau...... 19 Chapter III – HISTORIANS IN UNIFORM ...... 26 PROF. UNIV. IOAN CIUPERCĂ, PH.D. – colonel Dan PRISĂCARU, Ph.D. candidate ...... 27 Chapter IV – NIHIL SINE DEO ...... 34 PRAYER FOR THE ROMANIAN ARMY – Luminiţa GAVRA ...... 35 THE MILITARY CHURCH OF REGIMENT 30 GUARD “MIHAI VITEAZUL“ – Elisabeta PREDA ...... 36 Chapter V – EROICA...... 38 SECOND LIEUTENANT POST MORTEM ECATERINA TEODOROIU – Veronica BONDAR, Ph.D...... 39 SMARANDA BRĂESCU – A SYMBOL OF HUMAN BOLDNESS – colonel Mircea TĂNASE, Ph.D. ... 45 IN MEMORIAM ...... 51 Chapter VI – MILITARY CULTURE ...... 55 THE INSTITUTION OF MILITARY CLUBS IN THE ROMANIAN ARMY – Petre OTU, Ph.D...... 56 PAGES FROM THE PRESS HISTORY. A MILITARY CALENDAR FROM A CENTURY AGO – colonel Dan GÎJU ...... 71 THE MILITARY FANFARE PASSED – Temistocle POPA ...... 74 THE ROMANIAN ARMY IN PHILATELY – Doru DEVAL ...... 78 Chapter VII – ALMA MATER ...... 81 INFANTRY AND CAVALRY MILITARY SCHOOL – Eleonora DIMA ...... 82 ARTILLERY MILITARY SCHOOL – 130 YEARS OF EXISTENCE – colonel Adrian STROEA, Ph.D., colonel (r) Marin GHINOIU...... 86 Chapter VIII – ELITE COMRADES ...... 102 A GOOD AND PRECIOUS ROMANIAN. LIEUTENANT COLONEL IOAN ILIESCU – Teodora GIURGIU, Ph. D. candidate ...... 103 A TRUSTFUL MAN WHO WORKED ON A SUBMARINE. ARMY APPRENTICE TRAIAN I. MOLDOVEANU – captain (N.) Marian MOŞNEAGU, Ph.D...... 106 A PERFECT RADIOMAN. ARMY APPRENTICE TRAIAN P. MOLDOVEANU – captain (N.) Marian MOŞNEAGU, Ph.D...... 109 FAMILY TRADITION. MILITARY MEN FROM FATHER TO SON – Luminiţa GIURGIU, Ph.D...... 112 Chapter IX – ANNIVERSARIES ...... 116 2012 – ANNIVERSARY YEAR FOR COMMUNICATION AND INFORMATICS HEADQUARTERS AND ITS SUBORDINATE MILITARY UNITS – brigade general Ion CERĂCEANU, Ph.D...... 117 CENTRAL UNIVERSITY EMERGENCY MILITARY HOSPITAL „DOCTOR CAROL DAVILA”. 181 YEARS DEDICATED TO LIFE AND HEALTH – lieutenant colonel Vasile DINU ...... 147 Chapter X – TRADITIONS ...... 154 CONSCRIPTION SONGS – Valeriu MĂGUREANU ...... 155 Chapter XI – MILITARIA ...... 159 THE FIRST INSTRUCTION CAMP OF THE ROMANIAN ARMY – FURCENI, 1869 – Luminiţa GIURGIU, Ph.D...... 160 COLONEL ŞTEFAN FĂLCOIANU AND THE REINTEGRATION OF DOBROGEA IN THE ROMANIAN STATE FRAME – Gelu DAE, Ph.D. candidate ...... 168 REMINISCENT PLACES. BUCHAREST ARMY ARSENAL IN TIME – prof. Virgiliu Z. TEODORESCU ... 171 Chapter XII – EPHEMERA ...... 185 THE CHRONOLOGY OF THE ARTILLERY AND THE ROMANIAN ANTI-AIRCRAFT RACKETS HISTORY – major general (r) prof. univ. Visarion NEAGOE, Ph.D., colonel Nicuşor MOLDOVAN, Ph.D. candidate ...... 186 Chapter XIII – MILITARY HOLIDAYS ...... 209 Chapter XIV – MINISTERS OF NATIONAL DEFENSE ...... 215 Chapter XV – CHIEFS OF GENERAL STAFF ...... 229

6 1

Soldatul-statuie SOLDATUL-STATUIE

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU

Oriunde în comunele şi oraşele ţării, ca de alminteri şi în lume, soldatul-statuie tronează în mijlocul cetăţii, scrutând viitorul dinspre trecutul veghei sale. Şi la orice sărbătoare a spiritului şi vibraţiei noastre naţionale, lângă soclul său se reaprind candelele recunoştinţei eterne, flancate de jerbele florale ale atâtor anotimpuri petrecute deasupra-i. Nume de străzi, erou de roman, personaj de film sau figură legendară a baladelor şi hrisoavelor povăţuitoare, soldatul-statuie este reper al identităţii şi independenţei naţionale şi etalon al virtuţilor fiinţei neamului. Solitar şi adesea anonim, soldatul-statuie este Eroul Necunoscut al tuturor câmpurilor de onoare; din jertfa sa s-au făurit simboluri şi pilda sa de eroism este lecţie de virtute, civism şi patriotism la fundamentul posterităţii. Înmărmurit în piatra îndârjirii rezistenţei sale, soldatul-statuie respiră semeţia clipei triumfului său suprem, susţinut de vulturul cruciat, de leul bravurii şi miniarsenalul armiei sale. Onorul său este onoarea combatantului român; alura sa impozantă inspiră, simbolic, verticalitatea coloanei brâncuşiene a sacrificiului suprem. Soldat sau mareşal, opera statuară a sculptorului român este chintesenţa valorilor supreme care caracterizează Armata Română: onoare, vitejie, sacrificiu. De aceea, oriunde şi oricând, soldatul-statuie este asociat, întru dăinuirea cetăţii, cu credinţa în biruinţă şi statornicie. El este ctitorie, emblemă şi mit. O ţară fără soldaţi şi o lume fără statuile sale sunt de neimaginat. În logica acestei realităţi, imaginea soldatului-statuie devine privilegiul eternităţii noastre identitare. Identitate pentru care soldatul-statuie este însăşi santinela Istoriei.

8 2 Militarul în societatea românească MILITARI ÎN ELITA ACADEMIEI ROMÂNE

Din rândul membrilor de onoare ai Academiei de general inclusiv, a făcut parte din Corpurile Române1, au făcut parte, în ordinea datei alegerii Legiuitoare ale statului şi i s-a încredinţat, un lor, generalii George Adrian şi Constantin timp, funcţia de ministru de Război (24 mai- Barozzi, mareşalii Alexandru Averescu şi 4 august 1867, 17 august 1867-29 aprilie 1868, Constantin Prezan – ambii aleşi la aceeaşi 1 mai-12 august 1868). dată – şi generalul Nicolae Condeescu. În şedinţa Societăţii Academice din 13 sep- Cinstea de a se număra printre reprezentanţii tembrie 1875, Anastasie Fătu, reputat medic de frunte ai culturii şi ştiinţei naţionale, pe care şi naturalist român, a propus primirea ge ne- Academia Română i-a primit ca membri activi, au ralului George Adrian în rândul membrilor de avut-o locotenent-colonelul (ulterior generalul) onoa re. Susţinând această pro punere, omul de Ştefan Fălcoianu, generalul Grigore Crăiniceanu ştiinţă Nicolae Ionescu argumenta că generalul şi generalul Radu R. Rosetti. George Adrian era deja cunoscut şi apre- În rândul membrilor corespondenţi ai ciat pentru lucrările sale. Într-adevăr, el avea Academiei Române au fost aleşi colonelul serioase preocupări cultural-ştiinţifice, fiind Theodor Şerbănescu, generalul Constantin autorul mai multor lucrări tipărite, din care Brătianu, generalul Constantin Hîrjeu, generalul cele mai valoroase erau Idee răpide despre Scarlat Panaitescu, generalul Paul Teodorescu resbelul de partizani, urmată de Instrucţiuni şi generalul dr. Scarlat Longhin. asupra serviţiului de campanie şi de un Manual de fortificaţiune pasageră (1853) şi Mémoire GENERALUL GEORGE ADRIAN sur l’organisation de la force armée des deux Născut în anul 1820, Principautés roumaines réunies (1858). În plus, generalul George Adrian animat de sentimente patriotice, contribuise în a fost unul din par- anii anteriori la îmbogăţirea fondului bibliotecii ticipanţii activi la instituţiei la care era propus a deveni membru revoluţia română din de onoare prin importante donaţii de cărţi. 1848. Ulterior, rein- Aflat în străinătate, el îi scria, printre altele, la tegrat în armată, 11 aprilie 1873, preşedintelui Societăţii a urcat pe treptele Academice Române: „Găsindu-mă provizoriu în cele mai înalte ale străinătate, aflai din ziarele române ce vin pe aici ierarhiei militare şi despre formarea prin contribuţie a unei biblioteci administrative; a fost pentru Societatea Academică Română. Această înălţat până la gradul frumoasă şi patriotică noutate mă încântă foarte 1Informaţii preluate selectiv din studiul colonelului mult (...). Dorind dar a ţine şi eu parte la această Dumitru Matei, „Ofiţeri şi generali membri ai Aca- mult utilă contribuţie, vă rog domnule preşedinte demiei Române”, publicat în „Armata şi societatea a primi cărţile ce vi le trimit deocamdată pentru românească”, coordonator ştiinţific colonel dr. Ale- xandru Gh. Savu, Editura Militară, Bucureşti, 1980, susnumita bibliotecă în număr de cincizeci pp. 367-383. volume”. Printre lucrările donate erau şapte

10 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2011 dicţionare filologice şi ştiinţifice şi o serie de luase parte încă din anul 1855, când era elev scrieri ale unor autori clasici latini, traduse în în şcoala militară, alături de ofiţeri români şi limba franceză. În anii care au urmat, generalul austrieci, la întocmirea hărţii Munteniei. Ulterior, George Adrian a făcut şi alte donaţii bibliotecii cu gradul de sublocotenent, a fost trimis să-şi Societăţii Academice Române. desăvârşească cunoştinţele de cartografie la Potrivit articolului XI din Statutul Societăţii Institutul geografic austriac. În 1870, când avea Academice Române, membrii onorifici se gradul de colonel, a fost numit şef al „Depozitului alegeau de către cei activi, la propunerea unuia de război”, a cărui principală misiune era „de a dintre aceştia. Supunându-se la vot propunerea strânge sau reproduce hărţi pentru trebuinţele doctorului Anastasie Fătu, membrii prezenţi au armatei”. Secondat de alte cadre valoroase – proclamat în unanimitate alegerea ca membru multe formate de el însuşi – a început, în de onoare a generalului George Adrian, titlu pe iarna anului 1873-1874, să efectueze lucrările care l-a cinstit, prin opera lui ştiinţifică, politică pregătitoare pentru întocmirea hărţii Moldovei. Pe şi militară, până la sfârşitul vieţii (15 octombrie un raport întocmit de către colonelul Constantin 1889). Barozzi în anul 1874 referitor la aceste lucrări, ministrul de Război din vremea aceea, generalul GENERALUL DE DIVIZIE ADJUTANT Ion Emanoil Florescu a pus următoarea rezoluţie: CONSTANTIN BAROZZI „Mulţumesc Depozitului nostru de Război pentru După moartea gene ra- inteligenţa ce a arătat în debutul lucrărilor lului George Ad rian, geodezice în Moldova. Conţinutul acestui raport un alt membru de este de ajuns spre a se putea aprecia de Cameră onoare al Aca- şi de guvern importanţa lucrărilor executate şi demiei Române spre a da mijloacele de a le putea continua în provenit din rân- anul viitor. Se va tipări dar acest raport în 3000 de durile mi li tarilor a exemplare în Monitorul Oastei şi se va împărţi mai fost ales doar la toţi ofiţerii care urmează a se familiariza cu tot în anul 1905, ce se atinge de lucrările geodezice şi topografice în şedinţa din atât de importante în operaţiile militare”. 8 aprilie, în per- Devenind membru al Consiliului geodezic soana gene ralului internaţional, colonelul Constantin Barozzi a luat de divizie Constantin parte activă la şedinţele acestuia ţinute la Viena, Barozzi. El a fost Berlin, Paris, Roma, Hamburg şi Dresda. propus, în scris, de mai În timpul Războiului de Independenţă a mulţi membri activi ai academiei, printre care devenit subşef şi apoi şef al Marelui Stat Major, figurau distinşi exponenţi ai ştiinţei şi culturii funcţie pe care a deţinut-o între 18 august- româneşti ca Petru Poni, Spiru Haret, Anghel 20 octombrie 1877. Saligny, Nicolae Teclu, Ştefan Hepites şi dr. Membrii activi ai Academiei Române l-au Victor Babeş. Susţinând, în şedinţă plenară, ales, în şedinţa din 9 aprilie 1905, în rândul alegerea generalului, savantul Ştefan Hepites membrilor de onoare cu unanimitate de voturi. spunea: „Prin modestia sa, generalul de divizie S-a stins din viaţă la 15 aprilie 1921. Constantin Barozzi este poate omul cel mai puţin Doi ani mai târziu, în şedinţa plenară din cunoscut din cei care să merite o reală stimă 7 iunie 1923, Academia Română i-a primit în pentru cunoştinţele sale tehnice şi pentru ideile rândul membrilor săi de onoare pe generalii sale scânteietoare”. Alexandru Averescu şi Constantin Prezan, Aprecierea aceasta era întru totul justificată. care aveau să devină mareşali ai României Născut la 14 octombrie 1833, Constantin Barozzi în anul 1933.

11 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militarul în societatea românească

Timp îndelun gat a ţinut MAREŞALUL ALEXANDRU AVERESCU cursuri şi prelegeri în Mareşalul Alexandru învăţământul mili tar, Averescu s-a născut inclusiv la Şcoala la 9 martie 1859. A superioară de război. participat la Războiul Spre deo sebire de de Independenţă Averescu, a scris din 1877-1878 ca foarte puţin, biblio- voluntar. Avansat grafiile de speci- sublocotenent, şi-a alitate reţinând doar continuat ulterior două din lucrările pregătirea militară, sale: Descripţiunea atât în ţară, cât şi în cupolei obuzierului străinătate, obţinând de 120 mm, Md. 1888, rezultate remarcabile. sistem Grüson (1891), Paralel cu activi ta- elaborată în colaborare cu tea la comanda unor unităţi sau ca profesor căpitanul Ion Basarabescu şi „Curs în învăţământul militar, Alexandru Averescu s-a de fortificaţii” (1900), tipărit pe timpul când era remarcat şi ca un fecund autor în domeniul teoriei profesor la Şcoala specială de artilerie şi geniu. instruirii trupelor şi al ducerii războiului. Din lunga În motivarea susţinută de Andrei Rădu- listă bibliografică semnată de Alexandru Averescu lescu în şedinţa academiei din 7 iunie 1923, la vom nota doar lucrările mai valoroase: Tactica. primirea celor doi generali ca membri de onoare, Teorii şi aplicaţiuni (3 volume, apărute în anii se spunea: „Prin răspunderea grea ce au luat 1888-1890), Teatrul de operaţii Austro-Român. asupră-le, la priceperea lor, prin munca depusă, Consideraţiuni generale asupra teatrului de prin patriotismul lor au contribuit într-o largă război Austro-Român (1891), Curs de geografie măsură la înfăptuirea idealului nostru naţional. militară (1892), Jocul de război (1903), Călăuza Pentru această activitate socotim că Academia ofiţerului (1904). În preajma Primului Război Română trebuie să-i cinstească primindu-i în Mondial a devenit general de divizie, iar în timpul sânul ei ca membri de onoare (...)”. Generalul războiului s-a distins în mod deosebit la comanda Alexandru Averescu a întrunit 20 de voturi pentru Armatei 2, fiind unul din artizanii victoriilor şi 1 contra. româneşti din vara anului 1917. A decedat la 30 august 1944. Ca om politic, a fost în perioada postbelică preşedinte al Partidului Poporului, deputat şi, în GENERALUL NICOLAE CONDEESCU mai multe rânduri, preşedinte al Consiliului de Miniştri. Ultimul membru de S-a stins din viaţă la 3 octombrie 1938. onoare al Academiei Române provenit din MAREŞALUL CONSTANTIN PREZAN rândurile militarilor a fost generalul Mareşalul Constantin Prezan s-a născut la 27 ianuarie 1861. Devenit, în anul 1880, ofiţer Nicolae Condeescu. de geniu, a parcurs o carieră strălucită ca Fiul căpitanului urmare a unei temeinice pregătiri profe si o nale. Matei Condeescu şi Cu gradul de general de divizie, începutul al Mariei Panu, s-a Pri mului Război Mondial l-a găsit coman dant născut la 2 octombrie al Corpului (ulterior al Armatei 4). În calitate 1880, în Craiova. A de şef al Marelui Cartier General fost atras de timpuriu de (5 decembrie 1916-1 aprilie 1918, 8 octombrie meseria armelor, pe care 1918-20 martie 1920), a condus operaţiile însă a împletit-o permanent cu literatura. După armatei române din vara anului 1917. absolvirea Şcolii primare la „Regele Ioaniţiu” şi

12 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2011 trei clase la Liceul „Carol I” din Craiova, a urmat LOCOTENENT-COLONELUL Şcoala militară de infanterie Bucureşti. A debutat ŞTEFAN FĂLCOIANU în 1895 într-un ziar din Craiova. Între 1895- La un an după 1897, cu nume propriu şi pseudonimul „Nicolae alegerea generalului Corbu”, a publicat versuri şi proză în revistele George Adrian ca „Foaia pentru toţi”, „Foaia populară” şi „Revista membru de onoare idealistă”. După o întrerupere de 15 ani a colaborat al Societăţii Aca- la revistele „Năzuinţa”, „Cugetul românesc”, demice Române, „Ramuri”, „Ramura”, „Scrisul românesc”, „Viaţa locotenent- literară”, „Ţara noastră” şi „Gândirea”. Ca elev, a colonelul Ştefan publicat un volum de versuri intitulat Din lacrimi Fălcoianu parti- (1899). Mai târziu a publicat Peste mări şi ţări. cipa la festivitatea Impresii din călătoria în jurul pământului (două de primire a sa în volume, 1922 şi 1923), Conu Enake (nuvele), rândul membrilor Craiova, 1928, Însemnările lui Serafim (roman), activi ai aceluiaşi Bucureşti, 1936 şi Schiţe, Biblioteca pentru toţi. forum. În legătură cu În anul 1937 reia şirul impresiilor de călătorie, alegerea membrilor activi, publicând un nou volum intitulat „Peste mări şi articolul XI din Statutul Societăţii Academice ţări. Egiptul, Indiile”. A ocupat şi demnităţile de Române făcea următoarele precizări: „Spre a secretar general al Fundaţiei Culturale Regale, putea fi membru activ al Societăţii Academice Române se cere a fi prezentat de cel puţin preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români şi doi dintre membrii alegători şi a da în scris că membru al Societăţii Regale de Geografie. primeşte a face parte dintr-o secţiune anume Propunerea de a fi primit în Academia şi a se supune statutelor Societăţii. Alesul Română, ca membru de onoare, a fost făcut de trebuie să întrunească două treimi din voturile un grup de personalităţi proeminente, printre alegătorilor prezenţi”. Membrii activi aveau drept care Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, Mihail de vot deliberativ, spre deosebire de membrii de Sadoveanu, Ion Petrovici, Dumitru Caracostea, onoare care aşa cum prevedea statutul, aveau Ştefan Ciobanu, Simion Mehedinţi şi Grigore numai drept de vot consultativ. Antipa, în şedinţa din 1 iunie 1938. Cu acest În şedinţa din 13 septembrie 1876, întrunind prilej, scriitorul Ion Al. Brătescu-Voineşti declară: 10 voturi din totalul de 12, locotenent-colonelul „Subsemnaţii propunem alegerea ca membru Ştefan Fălcoianu a fost proclamat membru activ de onoare al Academiei Române pe dl. general al Societăţii, în cadrul Secţiei ştiinţifice. Nicolae Condeescu, ale cărui merite, ca scriitor, Născut la 6 iunie 1835, într-o familie care sunt îndeobşte cunoscute. Calitatea sa de avea să dea mai multe cadre armatei române, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români îi Ştefan Fălcoianu s-a simţit şi el atras spre cariera conferă o situaţie proeminentă în lumea literală, militară. În anul 1856 a absolvit Şcoala militară cu adăugându-i un nou titlu la cele care şi le-a gradul de sublocotenent, făcând parte din aceeaşi câştigat prin operele sale”. Din totalul de 23 de promoţie cu Constantin Barozzi. Dovedind reale voturi, 20 i-au fost favorabile. aptitudini, o inteligenţă remarcabilă şi o mare După alegere, generalul Nicolae Condeescu putere de muncă, Ştefan Fălcoianu a urcat pe a adresat preşedintelui Academiei o scrisoare în treptele ierarhiei gradelor şi funcţiilor militare care se angaja să-şi aducă întreaga contribuţie cu destulă repeziciune. În ajunul Războiului de la activitatea înaltului forum. Din nefericire, Independenţă a fost avansat colonel şi a luat aspiraţiile şi gândurile lui bune au fost curmate parte la luptele desfăşurate la sud de Dunăre, înainte de vreme, întrucât la 15 iunie 1939 a devenind şef al statului major al armatei române trecut în nefiinţă. de operaţii. În 1883 a fost avansat la gradul

13 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militarul în societatea românească de general de brigadă, iar un an mai târziu a întors în ajunul Războiului de Independenţă, la fost numit ministru de Război (23 iunie 1884- care a participat până la încetarea operaţiilor de 13 ianuarie 1886). A demisionat din această la sud de Dunăre. În 1909 a fost avansat general funcţie, preluând postul de şef al Marelui Stat de divizie. A deţinut funcţia de şef al Marelui Major (7 decembrie 1877-23 februarie 1878, Stat Major (1 aprilie 1907-1 noiembrie 1909) 15 aprilie-28 iunie 1883, 16 octombrie 1883- şi de ministru de Război (1 noiembrie 1909- 23 iunie 1884, 16 ianuarie 1886-8 iunie 1894). 28 decembrie 1910). De-a lungul mai multor ani a activat ca Posesor al unei culturi bogate şi variate, profesor la diverse şcoli militare, inclusiv la Şcoala energic şi cu mare putere de muncă, Grigore de Război, fiind brevetat ofiţer de stat major. Ca Crăiniceanu s-a remarcat şi ca profesor de autor de lucrări cu tematică militară s-a remarcat fortificaţii la diferite şcoli şi cursuri militare, inclusiv îndeosebi prin Istoria războiului din 1877-1878 la Şcoala Superioară de Război. Totodată, a fost (ruso-româno-turc), apărut în anul 1895. un foarte fecund scriitor militar. Lucrarea intitulată În cadrul Academiei Române a îndeplinit Curs de fortificaţie pasageră (7 volume, scrise în numeroase sarcini administrative şi ştiinţifice. anii 1881-1887), din care o parte prezentată în Începând din 1882 şi până către sfârşitul vieţii manuscris Academiei Române, a fost distinsă a fost ales, în repetate rânduri, vicepreşedinte al cu premiul „Năsturel” pe anul 1883. În raportul Secţiei ştiinţifice a Academiei. În anii 1886-1888 întocmit de generalul Ştefan Fălcoianu pe şi 1898-1899 i s-a oferit fotoliul de vicepreşedinte marginea acestei lucrări se spunea: „Opera al Academiei Române. De-a lungul multor ani căpitanului Crăiniceanu are marele merit de a fi a fost, de asemenea, ales în comisia pentru prima lucrare completă de felul acesta în limba acordarea premiilor Academiei. A întocmit şi română (...) Concentrând în opera sa nu numai prezentat, în şedinţele plenare, un însemnat principiile artei fortificaţiilor stabilite de oameni număr de referate pe marginea unor tipărituri de geniu reputaţi, dar încă exprimând în mod sau manuscrise. clar ştiinţific aplicările fortificaţiilor făcute de A încetat din viaţă la 22 ianuarie 1905. armata română în timpul campaniei din Bulgaria 1877-1878”. În 1894 Grigore Crăiniceanu a GENERALUL GRIGORE CRĂINICEANU tipărit Geografia militară. Frontiera Carpaţilor. În şedinţa Academiei Idei de apărare, lucrare de referinţă, rod al Române din 18 mai unui „studiu pe teren în anii 1888-1890”, după 1911 s-a votat pri- cum însuşi autorul mărturiseşte. Împreună cu mirea în rândurile căpitanul G. Dabija, în anul 1909 a încredinţat membrilor activi tiparului Note asupra exerciţiilor de manevră a generalului şi de luptă de infanterie. După Primul Război Gri gore Mondial au apărut Instrucţiuni administrative Cră i niceanu, pentru comandanţii de subunităţi (1929) şi O membru cores- luptă pentru întregirea neamului (două volume, pondent al insti- apărute în 1928 şi 1933). tuţiei, făcând par te În şedinţa din 18 mai 1911, generalul din Secţia ştiinţifică. Grigore Crăiniceanu a fost ales membru activ al Născut la 17 Academiei; era suprema consacrare ştiinţifică, iulie 1852, a urmat în ce venea să răsplătească o muncă fără preget anii 1871-1873 Şcoala dusă de-a lungul a patru decenii de către unul militară de ofiţeri, pe care a absolvit-o, ca din reprezentanţii cei mai valoroşi ai cadrelor şef de promoţie, cu gradul de sublocotenent. militare din epoca premergătoare Primului Şi-a completat studiile la Şcoala de aplicaţii Război Mondial. Discursul său de recepţie – a de artilerie şi geniu din Bruxelles, de unde s-a cărui temă a fost Despre istoria armatei române,

14 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2011 a impresionat auditoriul prin caracterul său printre care Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, ştiinţific, impregnat de la un capăt la altul de Alexandru Lapedatu, Simion Mehedinţi şi Ion sentimente patriotice. Nistor – ca generalul Radu R. Rosetti să fie S-a stins din viaţă la 1 octombrie 1935. ales membru corespondent; propunerea s-a bucurat de adeziunea unanimă a celor prezenţi. GENERALUL RADU R. ROSETTI În anii următori, generalul Radu R. Rosetti a Generalul Radu R. dat publicităţii un număr impresionant de studii Rosetti s-a născut la şi articole ştiinţifice, cele mai multe consacrate 30 martie 1877, fiind istoriei militare. fiul unui reputat istoric În şedinţa din 19 mai 1934, Secţiunea istorică al claselor sociale a Academiei Române, „luând în dezbatere, şi al raporturilor de potrivit statutului şi regulamentului, chestiunea proprietate la români. alegerii unui nou membru al său (...) cu majoritate După terminarea de voturi a decis să recomande plenului cursului liceal a intrat alegerea domnului general Radu Rosetti (...)”. elev la Şcoala militară Susţinând propunerea Secţiei istorice, în şedinţa de artilerie şi geniu, plenară din 24 mai 1934, a Academiei Române, pe care a absolvit-o la Alexandru Lapedatu a făcut o amplă analiză a 1 iulie 1899, cu gradul de operei generalului Radu R. Rosetti, conchizând: sublocotenent. A fost, ani de-a „Alegându-l, instituţia noastră va primi în sânul rândul, profesor de tactică la Şcoala militară de său un bărbat care, sub toate raporturile, numai artilerie şi geniu, la Şcoala specială de infanterie onoare îi poate face şi care-i va fi la toate lucrările şi la Şcoala superioară de război. un colaborator valoros şi preţios (...) căci de ani Moştenind de la părintele său pasiunea de zile generalul Radu Rosetti ne-a fost, dintre pentru stadiul istoriei, în general, şi pentru cel toţi membrii corespondenţi, cel mai apropiat, ca al istoriei militare a poporului român, în special, unuia ce i-am încredinţat regulat spre cercetare Radu R. Rosetti a fost un neobosit cercetător. scrierile şi publicaţiile cu caracter militar înaintate Timp de trei decenii şi jumătate, a publicat un Academiei noastre spre premiere”. În urma număr impresionant de lucrări care l-au consacrat votului, preşedintele Ludovic Mrazec l-a proclamat printre istoricii români cei mai reprezentativi. pe generalul Radu R. Rosetti ca membru activ al Primele sale studii au fost Încercări critice Academiei Române, în Secţia istorică. asupra războiului din 1653 dintre Matei Basarab În 1935, în urma decesului filologului Ion şi Vasile Lupu (1912) şi Încercări critice asupra Bianu, Academia Română l-a însărcinat pe războaielor din anii 1475 şi 1476 dintre Ştefan generalul Radu R. Rosetti să preia postul de cel Mare şi turci (1914). conservator al Bibliotecii şi al colecţiilor aflate în Primul Război Mondial i-a curmat, pentru inventarul Academiei Române. În această nouă un timp, preocupările ştiinţifice. A comandat calitate, el a desfăşurat o activitate neobosită Regimentul 6 Mihai Viteazul în bătălia de la Mărăşeşti, fiind grav rănit în ziua de 6 august pentru îmbogăţirea, conservarea şi buna 1917. După război a fost trimis, un timp, ataşat evidenţă a fondului de cărţi şi a altor colecţii militar la Londra. Reîntors în ţară, generalul deţinute de Academie. În timpul celui de-Al Radu R. Rosetti a depus o acţiune stăruitoare Doilea Război Mondial a organizat evacuarea pentru organizarea Muzeului militar naţional şi, din capitală a celui mai preţios fond de cărţi şi a concomitent, şi-a reluat cercetările personale în celor mai valoroase colecţii, pentru a fi ferite de domeniul istoriei. o eventuală distrugere sau înstrăinare. În şedinţa Academiei Române din 3 iunie Apreciindu-i meritele ştiinţifice şi orga- 1927, academicianul Andrei Rădulescu a citit nizatorice, Secţia istorică a Academiei l-a ales propunerea semnată de mai mulţi savanţi – în anul 1938 în funcţia de secretar, pentru

15 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militarul în societatea românească o durată de şapte ani. Şi în această calitate el a spirituale. Postum, i-au apărut o parte din scrieri dat dovadă de o înaltă competenţă. în volumul Poezia lui Şerbănescu. Cu scrieri şi Atât înainte de a deveni membru al Academiei poezii inedite (1902). Române, cât – şi mai ales – după aceea, generalul În urma propunerii făcute de Iosif Vulcan, Radu R. Rosetti s-a impus printr-o fecundă şi în şedinţa Academiei Române din 12 aprilie valoroasă creaţie istoriografică. În anul 1927, una 1894, colonelul Theodor Şerbănescu a fost din lucrările sale, intitulată Partea luată de armata ales membru corespondent, în Secţia literară. A română în războiul de la 1877-1878 a fost distinsă decedat la 2 iulie 1901. cu premiul „Gheorghe Asachi” al Academiei Române; autorul a renunţat la suma de bani ce-i GENERALUL CONSTANTIN BRĂTIANU fusese atribuită cu acest prilej, cerând ca ea să Generalul Constantin fie afectată „unei scrieri despre cei ce au fost la Brătianu s-a născut la războiul pentru independenţă”. Acestei lucrări 17 septembrie 1844. A i-au urmat Începuturile artei militare în cuprinsul absolvit Şcoala militară României de azi (1932), Problema militară în anul 1864, cu gradul românească, Alaltăieri – azi (1934), Essais sur de sublocotenent de l’art militaire des Roumains (1935), Călăraşii din geniu. Şi-a continuat valea Siretului în războiul de neatârnare (1939), studiile militare şi Participarea populaţiei civile la războiul din 1877- tehnico-civile în străi- 1878 (1941), Care au fost adevăratele efective nătate, absolvind Şcoala ale unor armate din trecut etc. de mine şi Şcoala de stat Generalul Radu R. Rosetti şi-a încheiat major din Paris. Ulterior s-a prestigioasa carieră ştiinţifică în anul 1947, cu specializat în tehnică de cartografie, lucrând Istoria artei militare a românilor până la mijlocul pe rând la Observatorul naţional din Paris, veacului al XVII-lea, lucrare de referinţă care, la Serviciul cadastral al Franţei, la Serviciul în peste şase sute de pagini, sintetizează geografic al armatei franceze şi la cel al armatei cunoştinţele şi experienţa acumulate o viaţă belgiene, precum şi la Institutul geografic militar întreagă în studiul istoriei militare a poporului din Viena. român. La 5 iunie 1949, corpul neînsufleţit al Întors în ţară, a devenit unul din colaboratorii apropiaţi ai generalului Constantin Barozzi. generalului Radu R. Rosetti a fost depus într-o A deţinut, succesiv, funcţiile de director al criptă din cimitirul Bellu din Bucureşti. Institutului geografic al armatei şi de subşef la Statul Major General. COLONELUL THEODOR ŞERBĂNESCU A desfăşurat o remarcabilă activitate în Născut la 29 decembrie 1839, colonelul domeniul ştiinţei şi publicisticii, printre scrierile Theodor Şerbănescu a absolvit în 1861 Şcoala sale numărându-se Călătorii de stat major. militară de ofiţeri, ca şef de promoţie, cu gradul Studii făcute în 1888 cu prilejul călătoriei de stat de sublocotenent. A luat parte la Războiul de major, întreprinsă în acel an de către Marele stat Independenţă. În 1880 a fost avansat locotenent- major (1895), Educaţie profesională şi morală a colonel şi numit comandant al Regimentului 32 ofiţerului (1900) şi Însemnătatea istoriei naţionale Dorobanţi. Avansat colonel, în 1884, a fost numit pentru instrucţiunea militară. comandant al Brigăzii 9 Infanterie. În şedinţa din 10 aprilie 1899 a fost ales În paralel cu cariera militară, colonelul membru corespondent al Academiei Române, Theodor Şerbănescu a publicat poezii în diferite Secţia ştiinţifică. În această calitate a prezentat, reviste, inclusiv „Convorbiri literare” şi a tradus în cadrul şedinţelor publice ale Academiei, mai versuri din opera poetului francez Alfred de multe comunicări, printre care Însemnătatea Musset (1810-1857), cu care avea multe afinităţi istoriei naţionale din punct de vedere militar,

16 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2011

Însemnătatea hărţii ţării pentru istoria patriei şi războaiele din 1913 şi 1916-1918, efectuează în neamului etc. fapt o sinteză a concepţiilor autorului cu privire la A murit la 6 ianuarie 1910. instituţia armată şi la fenomenul război. S-a stins din viaţă la 24 mai 1928. GENERALUL CONSTANTIN HÎRJEU GENERALUL SCARLAT PANAITESCU Generalul Constantin Hîrjeu s-a născut la Născut la 24 aprilie 10 decembrie 1856. 1865, a absolvit Liceul După terminarea lice- Naţional din Iaşi şi, în ului a urmat Şcoala anul 1885, Şcoala mili tară, pe care a militară din Bucureşti, absolvit-o cu gradul cu gradul de sublo- de sublocotenent cotenent. Ulterior a de geniu în anul fost trimis la studii în 1876. Şi-a desăvârşit Franţa, unde a urmat cursurile Facultăţii de pregătirea profesională Ştiinţe din cadrul Şcolii la Şcoala politehnică din Politehnice din Paris şi Paris şi Şcoala de aplicaţii de artilerie şi geniu apoi pe cele ale Şcolii de Aplicaţii de Artilerie de la Fontainebleau. şi Geniu de la Fontainebleau. Începuturile afirmării sale ştiinţifice şi După reîntoarcerea în ţară, în anii 1892- publicistice datează din anul 1884, când, ca 1913 a funcţionat ca profesor de matematică, profesor ajutor la catedra pe care o conducea fortificaţii şi topografie în învăţământul militar, Grigore Crăiniceanu la Şcoala specială de inclusiv la Şcoala Superioară de Război. În artilerie şi geniu, a redactat împreună cu acesta ierarhia militară a urcat până la gradul de general Cursul de fortificaţii. În anul 1903, fiind profesor de divizie şi inspector general al geniului. la Şcoala Superioară de Război, a întocmit Bun comandant şi pedagog, s-a afirmat şi şi tipărit Cursul de fortificaţiune permanentă. ca un distins om de ştiinţă, opera sa cuprinzând Ulterior a publicat Istoria armei geniului, tipărită peste patruzeci de titluri. După primele scrieri în 1902 şi distinsă de către Academia Română tipărite – îndeobşte cursuri de topografie în anul următor, cu premiul Năsturel-Herescu. şi fortificaţii sau articole în presa periodică I-au urmat Pregătirea armatei pentru război militară – i-au apărut numeroase studii şi (două volume ce însumează peste 800 de pagini monografii pe teme variate: Rolul României apărute în 1905) şi Rostul cuvintelor: disciplina, în războiul mondial (1919), Rezerva morală a doctrina, iniţiativa (1907). naţiunii şi războiului. Înaltul nostru comandament Valoarea ştiinţifică a acestei opere întinse (1918), Din industria lemnului (1919), Aspecte şi prestigiul de care autorul ei se bucura în militare. Efemeride de război (1916-1918) ţară şi peste hotare au determinat Secţia (1926), Aspecte politice (1937). istorică a Academiei Române să-l propună la În urma propunerii Secţiei ştiinţifice, susţinută 27 mai 1909 pe generalul Constantin Hîrjeu ca de către generalul Grigore Crăiniceanu, la 7 iunie membru corespondent. Votul exprimat cu acest 1919 plenul Academiei Române, în majoritate, prilej i-a fost favorabil şi i-a adus o consacrare a votat pentru primirea generalului Scarlat binemeritată. Panaitescu în rândul membrilor corespondenţi. În anii 1915-1916 a tipărit, în trei volume, În acest forum a prezentat comunicări valoroasa lucrare intitulată Din învăţămintele valoroase, un interes deosebit prezentând războiului de azi. În 1921 i-au apărut două Ştiinţa fortificaţiei în România de la 1868 până în volume de Studii şi critice militare care, analizând zilele noastre.

17 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militarul în societatea românească

La 25 martie 1938 Academia Română, În şedinţa din 27 mai 1938, la propunerea în şedinţa solemnă, a adus ultimul omagiu dr. Emil Racoviţă, Academia Română l-a ales generalului Scarlat Panaitescu, decedat cu trei membru corespondent în Secţia ştiinţifică. zile mai înainte. S-a stins din viaţă la 17 ianuarie 1981 la Mănăstirea Dintr-un Lemn, fiind înmormântat în GENERALUL DE CORP DE ARMATĂ cimitirul acestui sfânt lăcaş de cult, devenit loc DR. PAUL TEODORESCU de închinăciune şi pomenire pentru marinari şi aviatori. Generalul Paul Teodo- rescu s-a născut la 28 iunie GENERALUL-LOCOTENENT 1888 la Bacău. După DR. SCARLAT LONGHIN absolvirea Liceului Mili- tar din Iaşi, a urmat Printre membrii cores - cursurile Şcolii militare pon denţi aleşi după reor- de ofiţeri de infanterie, ganizarea Academiei, în pe care le-a încheiat anul 1948, s-a numărat în 1908, cu gradul de şi generalul-locotenent sublocotenent. doctor Scarlat Longhin. În anii 1919-1921, Născut la 12 august a urmat cursurile Şcolii 1899, după terminarea Superioare de Război din ţară şi liceului a fost admis din Franţa, făcându-şi stagiatura la statul major în Şcoala Militară, ur- al Corpului 14 armată din Lyon (1921-1922). mând în paralel cursurile Desfăşurând o prodigioasă activitate Facultăţii de Medicină, absol- didactică şi publicistică, a fost promovat vită în anul 1924, când avea gradul de căpitan. în funcţii de răspundere militare şi politice: Încă din tinereţe s-a afirmat ca un exponent comandant al Regimentului de gardă Mihai de seamă al şcolii de medicină româneşti. Pentru Viteazul, ataşat militar la Paris, acreditat şi în cunoştinţele şi competenţa sa ştiinţifică, medicul Belgia şi Spania, director al Şcolii Superioare de militar Scarlat Longhin a fost promovat în cadrul Război, subsecretar de stat la Ministerul Apărării corpului didactic al Facultăţii de Medicină din Naţionale şi apoi ministru al Aerului şi Marinei. Bucureşti. A desfăşurat şi o intensă activitate Pentru poziţia lui antinazistă, la scurt ştiinţifică, publicând singur sau în colaborare timp după instaurarea regimului dictatorial al numeroase lucrări, în special în domeniul generalului Ion Antonescu (6 septembrie 1940), dermatologiei, precum Contribuţii experimentale la 8 septembrie 1940 a demisionat din cadrele româneşti la studiul maladiei Nicolas-Favre active ale armatei. A fost repus în drepturi după (1939), Bolile venerice în armată (1940), Curs 23 august 1944. de dermatologie şi venerologie (în două volume), În afara unor studii şi articole publicate Dermatozele copilului, Biologia treponemiei în diverse periodice militare, generalul Paul pallidum, Medicaţia afecţiunilor dermatologice, Teodorescu a elaborat şi câteva lucrări mai ample, Dermatologia, Fotodermatoze etc. printre care: Divizia în războiul de mişcare. Teme Specialist de renume mondial, generalul şi soluţiuni, scrisă în colaborare cu locotenent- doctor Scarlat Longhin a fost primit în rândurile colonelul Romulus Ţupa, Ce trebuie să ştie orice membrilor corespondenţi ai Academiei Române, ofiţer din tactica generală (1929), lucrare distinsă în sesiunea din 18-21 martie 1963. Ulterior a de Academia Română cu premiul Lazăr pe anul fost ales secretar ştiinţific al Secţiei medicale a 1932, Instrucţia într-un regiment de infanterie Academiei, funcţie pe care a deţinut-o până la 1932 şi Întrebuinţarea jandarmeriei teritoriale şi sfârşitul vieţii. operative în război (1932). A decedat în ziua de 13 martie 1979.

18 DR. GEORG VON GRÜNAU

Alin DIMĂNCESCU, stră-stră-strănepotul doctorului Georg von Grünau

Familia În anul 1809 Georg Grünau îşi termină şi studiile studiile de medicină la Universitatea din Göttingen. (1, 3, 4) Johann Georg Diploma de doctor în me dicină şi chi rur gie Andreas Grünau s-a născut la s-a aflat în arhiva Bibliotecii Muzeului Militar Göttin gen (Hano- Central (1), de unde a fost pre luată de către vra) pe data de Muzeul Naţional de Istorie a Ro mâniei, la scurt 17 ianuarie 1784, timp de la înfiinţarea aces tuia (1970). într-o familie pro- În arhiva fa miliei se află certi ficatul de stu- tes tantă. Părinţii dii semnat de că tre profesorul Bloomenbach – Portret în ulei săi erau Johann decanul facultăţii, cel care semnează şi diploma dr. Georg von Grünau, Christoph şi Anna de studii. original, colecţia Grünau (născută Nolten) Între anii 1807-1813, Götingen face parte din Grünau. (1) regatul Westfaliei, condus de Jérôme Bonaparte, Într-un extras eliberat de biserica din oraşul fratele împăratului Napoleon Bonaparte. natal către familia sa, în anul 1881, la data Relaţiile de subordonare faţă de politica naşterii este menţionat 25 ianuarie 1784. Franţei, cenzura şi libertăţile civile îngrădite

Diploma de doctor în medicină şi chirurgie, Universitatea din Göttingen, fotocopie, G. Barbu, Certificatul de studii semnat „File dintr-o istorie necunoscută de către profesorul Bloomenbach – (din istoricul serviciului sanitar Certificat de stare civilă, biserica al oştirii în Ţara Românească)“, decanul facultăţii din Göttingen, din Göttingen, 1881, original, colecţia Grünau Editura Militară, Bucureşti, 1969 1809, original, colecţia Grünau

19 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militarul în societatea românească determină apariţia unei mişcări de eliberare, din Doctorul Grünau se va căsători cu Aloisia rândul căreia face parte şi tânărul doctor, silit (Luisia) Mecsitz pe 16 februarie 1819. Aloisia, de către poliţia regatului să-şi părăsească născută pe 16 decembrie 1798 la Sibiu, era meleagurile natale. (1) fata doctorului Mecsitz. Vor avea împreună Aflat în exil, Grünau îşi completează şapte copii, cel mai cunoscut fiind Adolf Grünau studiile de medicină la Universitatea din Viena (1821-1892), care va studia medicina la Jena, (1810-1812). (1) Göttingen şi Paris. În contextul revoluţiei de la 1848, Adolf Grünau va lega o prietenie strânsă Un neamţ în Walahia cu C.A. Rosetti, I.C. Brătianu şi cu pictorul Rosenthal. Ca medic avea să profeseze la În anul 1812, doctorul Georg Grünau se Spitalele Colţea şi Colentina. Se va căsători cu stabileşte în Ţara Românească, la Bucureşti (1), Pauline Juliane Klousch (1829-1860), fiica unui într-un context în care la început de secol XIX cunoscut farmacist, Paul Klousch. intervin schimbări în componenţa personalului Georg Grünau locuia împreună cu familia medical al capitalei. Activitatea medicilor în „mahalaua Colţii” (1), în apropiere de Piaţa veniţi din străinătate, îndeobşte absolvenţi ai Sfântul Gheorghe. Îl găsim menţionat într-un universităţilor germane, a adus o contribuţie articol apărut în anul 1897, în care se prezintă însemnată la progresul sănătaţii publice. (2) un incendiu izbucnit în capitală, pe 24 aprilie Se va angaja (1814) ca medic secundar 1847 (cel mai mare dezastru de acest fel din la Spitalul Filantropia (Spitalul Iubirei de istoria oraşului, eveniment în urma căuia se va oameni), făcându-şi specializarea în echipa înfiinţa serviciul de pompieri). Autorul articolului doctorului Constantin Caracaş (1773-1828), este Rudolf Neumeister, soţul Albertinei (Berta) ctitorul aşezământului medical. (1, 3) Grünau, una din fiicele doctorului Grünau. (6) În toamna anului 1822, apreciindu-i activitatea, domnitorul Grigore Ghica hotărăşte „pentru slujbele şi cea cinstită purtare a dumnealui dohtorului Grünau i se hărăzeşte a avea 10 posluşnici”. (1) După moartea doctorului Caracaş (1928), Georg Grünau devine medic pri mar al Spitalului Filantropia (3). Pe perioada în care va conduce aşez ă mântul, va contribui la ex tinderea spitalului, la dubla rea numărului de paturi (între anii Ferparul de căsătorie al fiului - Adolf Grünau, semnat 1834-1835) şi la primirea de către spital a unor de Georg Grünau, 1 octombrie 1849, colecţia Grünau ajutoare băneşti anuale, din „excedentele

Porunca vistierului către Costache Bellu prin care i se hărăzesc doctorului Grünau, pentru merite speciale, 12 posluşnici, 1 noiembrie 1822, original, colecţia Grünau şi copie Arhivele Statului 483/ 15 martie 1943

20 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2011 spitalelor Colţea şi Pantelimon“ (3), celelalte două După terminarea războiului ruso-turc, nou fundaţii spitaliceşti ale „Eforiei Spitalelor” (for creatul Spital al Oştirii a funcţionat pentru început constituit la 2 aprilie 1832 de către guvernatorul la Filantropia, acolo unde suferinzii armatei Ţării Kiseleff, în timpul Regulementelor Organice). Româneşti au fost trataţi între septembrie 1831 şi În urma reformelor sanitare din anul 1824, ianuarie 1832 într-un lazaret ostăşesc temporar. doctorul Grünau devine medic al capitalei. Urmează un periplu legat de mutarea Este cooptat în comisia pentru sistematizare spitalului la Mănăstirea Mărcuţa, mai apoi în (1829-1830), în vederea elaborării unui „Regu- încăperile de la Beilic (podul Şerban Vodă sau lament pentru îmbunătăţirea şi paza bunei podul Beilicului), iar din septembrie 1834 spitalul orânduieli în Poliţia Bucureştilor“. (1, 2) ostăşesc se evacuează în clădirile Mănăstirii Grünau este şi redactor al proiectului Mihai Vodă. Abia din anul 1859, spitalul se va primului colegiu medical din Bucureşti. (1, 3) muta în noile construcţii din actuala stradă După ce participase ca medic în operaţiunile Ştirbei Vodă. (1) de combatere a epidemiei de ciumă din vremea Stabdoctorul Grünau este considerat unul lui Caragea, în timpul războiului ruso-turc din din primii organizatori ai serviciului sanitar 1828-1829, ia parte din nou la lupta împotriva ostăşesc, sub conducerea sa fiind instruiţi cei unei epidemii de ciumă care izbucnise printre dintâi felceri pământeni, într-un sistem care poate trupele ruseşti şi populaţia Ţării Româneşti. fi considerat drept începuturile învăţământului Pe lângă slujba de la spitalul Filantropia, medical românesc. (1, 4) doctorul Grünau avea în grija sa bolnavii evacuaţi Tot lui i se datorează introducerea unui din lazarete şi luarea de măsuri profilactice în regulament interior în spitalul ostăşesc de la focarele contaminate. (3) Mihai Vodă, punându-se astfel capăt dezordinilor Pentru meritele sale în ajutorarea soldaţilor din spital. (1) Doctorul Grünau efec tuează prima inter- ruşi pe timpul războiului, primeşte în anul venţie urologică pe pământ românesc în anul 1833 medalia Sf. Stansilav din partea ţarului 1834 (operaţie de talie perineală pentru un Nicolae I al Rusiei. calcul uretral). (5) Un atestat din anul 1841 al Dejurstvei Primul comandant al Spitalului Oştirii (coman damentului militar) confir mă că pe Între septembrie 1831 şi 20 martie 1837, tot parcursul serviciului său „a jertfit cele mai Georg Grünau ocupă funcţia de stabdoctor al nepregetate oste neli, sârguinţă şi activitate la Regimentului 1 şi şef al lazaretului. (1, 2, 3). căutarea bolnavilor ostaşi.

Brevetul decoraţiei „Sf. Stanislav“, 18 februarie 1833, original, colecţia Grünau

21 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militarul în societatea românească

Actul prin care se atestă că domnul Stabdoctor şi Cavaler Grünau a intrat în slujba oştirii la 1831 luna septembrie şi la 1837 martie 20, după a sa cerere s’a slobozit din slujbă, 28 ianuarie 1841, original, colecţia Grünau şi copie Arhivele Statului 493/15 martie 1943

Adresa Dejurstvei Oştirilor româneşti prin care înaintează doctorului Grünau atestatul pentru vremea care s’a aflat în slujba oştirii ca stabdoctor al polcului Nr. 1, 12 martie 1841, original, colecţia Grünau şi copie Arhivele Statului 478/15 martie 1943

Împământenirea „subscris de un număr de treisprezece persoane Demersurile doctorului Georg Grünau de consideraţie pământeni, doveditor de a sa pentru a obţine „împământenirea“ (cetăţeania bună conduită într’un curs de 39 de ani”, doctorul de astăzi) au fost începute în martie 1841 şi Grünau „este primit a se împărtăşi de toate aprobate în luna iunie a aceluiaşi an, dar sub drepturile civile şi politice de care se bucură rezerva unui termen de graţie de 10 ani, prevăzut cetăţenii acestui Principat”. Documentul este de art. 1 din Legea Organică. La 7 decembrie semnat de Principele Alexandru Dimitrie Ghica 1857, considerându-se toate condiţiile împlinite, şi poartă sigiliul acestuia.

22 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2011

Diploma de împământenire a doctorului în medicină Georg Grünau, 17 decembrie 1857, original, colecţia Grünau şi copie Arhivele Statului 2570/28 noiembrie 1943

Ultimii ani Doctorul Grünau mai este menţionat ca lucrând la Vornicia Temniţilor (1844). Între anii 1849 şi 1852 este medic şef al Spitalului Colţea, de unde va ieşi la pensie. (1, 3) S-a stins din viaţă în noaptea de 26-27 noiembrie 1858, la vârsta de 73 de ani, fiind înmormântat la cimitirul evanghelic din Bucureşti, aşa cum reiese din ferparul semnat de fiul său, doctorul Adolf Grünau. Ferpar înmormântare, 16 noiembrie 1858, original, colecţia Grünau

23 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militarul în societatea românească

Recunoaşterea Poate că cea mai bună dovadă a recunoaşterii valorii sale stă în cariera exemplară de peste patruzeci de ani, trecută în revistă, foarte succint, în rândurile de mai sus şi mult mai pe larg în lucrările disciplinei create în anii interbelici de aca- demi cianul dr. Victor Gomoiu - „Istoria Medicinei Româneşti“. La mulţi ani după ce doctorul Grünau îşi dăduse obştescul sfârşit ca cetăţean „împămăntenit” şi după ce predase o ştafetă profesională către fiul său, doctorul Adolf Grünau, sfârşit şi el la 1892, familia Grünau a fost contactată Adrese de la Ministerul Apărării Naţionale, Inspectoratul General Sanitar de către reprezentanţii Minis- privind solicitare/confirmare primire documente arhivă Georg Grünau, 14099/ 5 septembrie 1940, 19 septembrie 1940 terului Apărării Naţionale. Pe 5 septembrie 1940, înfăţişându-l pe doctorul Grünau şi a oricăror medicul general, Dr. Suhateanu, Inspectorul documente despre activitatea acestuia, în ideea General al Serviciului Sanitar al Armatei, cerea de „a nu distruge urmele valorosului predecesor”, sprijin pentru a intra în posesia unui tablou „fost şef al Serviciului sanitar în Valachia”.

Galeria comandanţilor Spitalului Clinic Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“

24 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2011

Pe 19 septembrie 1940, la doar două Mulţumiri: săptămâni, şeful Serviciului Sanitar al Armatei - doamnei Maria Alexandra Nicolau (Grünau) mulţumea familiei, care, la modul cel mai prompt, pentru documentele puse la dispoziţie dăduse curs solicitării. (foto 17) - domnului Vlad-Andreas Grünau (biograful Nu în ultimul rând, la comandamentul familiei Grünau) pentru fotografia după portretul Spitalului Universitar Clinic de Urgenţă Militar doctorului Georg Grünau, lucrare aflată în colecţia Central „Dr. Carol Davila”, galeria foştilor personală, cât şi pentru arborele genealogic al familiei Grünau (ambii stră-strănepoţi ai coman danţi ai unităţii (foto 18) îşi începe doctorului Georg Grünau). evocarea cu numele colonelului dr. Georg von - domnului locotenent-colonel Constantin Grünau, primul din istoria plină de realizări a Lupu, directorul Muzeului Militar Naţional acestei unităţi de elită a medicinei şi deopotrivă „Ferdinand I” Bucureşti (pentru consultarea a armatei române. parţială a bibliografiei).

Arborele genealogic al familiei Grünau

Bibliografie 1. G. Barbu, File dintr-o istorie necunoscută (din istoricul serviciului sanitar al oştirii în Ţara Românească), Editura Militară, Bucureşti 1969. 2. G. Barbu, Arta vindecării în Bucureştii de odinioară, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1967. 3. Dr. G. Brătescu, Spitale vechi şi noi, Editura Medicală, Bucureşti 1976. 4. Col. (r) dr. Gheorghe Sanda, Istoria medicinei militare româneşti, Fundaţia „Gral Mr. Dr. C. Zamfir”, Bucureşti 1996. 5. Conf. dr. Dan Mischianu, Cum se pot întrepătrunde lucrurile sau scurte date istorice privind urologia în mediul medico-militar românesc, Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, www.scumc.ro6. R. Neumeister, Bătrânul Koch, Bucureştii de altădată, Biblioteca Bucurestilor, nr.9, www.bibliotecametropolitana.ro, Bucureşti 2001.

25 3

Istorici în uniformă PROF. UNIV. DR. IOAN CIUPERCĂ

Colonel drd. Dan PRISĂCARU

Povestea mea „militară” a rămas în fundal... şi în gestul reflex de a schimba pasul atunci când merg pe lângă o unitate în marş, însoţită de fanfară... Am scris aici varianta cea mai scurtă a scoaterii mele din armată pe care am receptat-o ca o fractură a destinului. Nu ştiam că vor urma şi alte fracturi şi dacă mai exist, faptul se explică şi prin experienţa dobândită în instituţii militare de învăţământ.

Prof. univ. dr. Ioan CIUPERCĂ

Născut la 19 mai 1940, în comuna Odobeşti, judeţul Bacău, profesorul univ. dr. Ioan Ciupercă a absolvit Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” Predeal-Breaza (1957), Şcoala de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu” Sibiu (2 iunie 1960) şi Facultatea de Istorie-Filosofie, specializarea Istorie Universală din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1967). În 1996 a obţinut titlul de doctor, cu teza „Opoziţie şi putere în perioada 1922-1928”, Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, teză publicată şi onorată cu premiul Academiei 1994, 300 p., „Ascensiunea nazismului (1919- Române. 1936)”, Editura Junimea, Iaşi, 1995, coautor, Are o bogată experienţă de cercetare şi „Totalitarismul – fenomen al seco lului XX”, (I), predare în Statele Unite ale Americii, ca bursier Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, IREX la Washington D.C. (1978-1979) şi bursier 1995, 286 p., „România în faţa recunoaşterii Fulbright la Universitatea Nebraska, Omaha unităţii naţionale. Repere”, Editura Universităţii (UNO) (1984-1986). „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1996, 223 p., De-a lungul carierei a fost cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” „Europa în derivă (1918-1940). Din istoria din Iaşi (1967-1976), titular al cursului de Istorie rela ţiilor internaţionale”, Iaşi, 2001, „Totalita- Universală Contemporană (din 1978), şef al rismul – fenomen al secolului XX. Repere”, Catedrei de Istorie Universală a Facultăţii de Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2006, „România Istorie în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan şi sistemele de securitate (1919-1975)”, Cuza” din Iaşi (1992-1996, 2003-2005), decan Ioan Ciupercă, Bogdan-Alexandru Schipor, al Facultăţii de Istorie din cadrul aceleiaşi Dan-Constantin Mâţă (coordonatori), Editura prestigioase universităţi ieşene (1996-2003) Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009, şi conducător ştiinţific de doctorat în istorie 407 p., „Opoziţie şi putere în România anilor universală contemporană. 1922-1928”, ediţia a II-a, Editura Universităţii A publicat numeroase articole în reviste „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010, 300 p., de specialitate, precum şi lucrările „Opoziţie şi „România în faţa recunoaşterii unităţii naţionale. putere în România anilor 1922-1928”, Editura Repere”, ediţia a II-a, Editura Universităţii

27 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Istorici în uniformă

„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010, 223 p., „Cantemirist” promoţia 1957 şi am visat să ajung „Europa în derivă (1918-1940). Din istoria pilot de încercare în Aviaţia României. relaţiilor internaţionale”, ediţia a II-a, Casa Altă constelaţie de împrejurări, de tot interesul Editorială Demiurg, 2010, 305 p. şi „Studii de pentru istoricul secolului al XX-lea, m-a făcut să istorie a românilor şi a relaţiilor internaţionale. ajung la Infanterie, cu intenţia comandanţilor In honorem Ioan Ciupercă”, Lucian Leuştean, noştri de a ne scoate ofiţeri de Arme Întrunite. Petronel Zahariuc, Dan-Constantin Mâţă, editori, Reţinusem din literatura experienţei sovietice din Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, Al Doilea Război Mondial, amplu tradusă la noi 2007, 758 p. şi în... Lagărul/ Blocul Socialist după 1945, că Facem o datorie de onoare din a inaugura un bun pilot trebuie să fie un sportiv performant această rubrică cu amintirile Domniei Sale din şi eu am ales gimnastica. Antrenamentele, în anii în care a purtat cu demnitate şi speranţă bună parte individuale, asistate cu înţelegere uniforma Armatei Române. şi competenţă de profesorii noştri de Educaţie Fizică, mi-au fost bune şi la Infanterie. Am fost UN DESTIN... FRACTURAT admis în lotul de gimnastică al Şcolii de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu” şi am dobândit, cu echipa din O constelaţie de factori, începând cu care făceam parte, locul I la Olimpiada Şcolilor posibilităţile materiale/ Militare din 1959-1960. Noi, câştigătorii, pe lângă băneşti modeste ale onoare, am primit echipament sportiv. părinţilor mei harnici, Instruirea noastră s-a făcut cu atenţie şi m-a făcut să râvnesc efort; trebuia să fim capabili să aducem rezultate la o carieră militară. bune în câmpul tactic şi, normal, să facem faţă Ca urmare, am făcut cât mai bine în caz de război. Din entuziasmul şase ani de armată: meu scăzut, ca urmare a năruirii visului de... a trei ani Liceul Militar zbura..., a rămas hotărârea de a-mi face datoria „Dimitrie Cantemir” cât pot mai bine şi de o manieră care să-mi (Predeal-Breaza) şi trei permită accesul la studii militare superioare ani Şcoala Militară de (Academia Militară). Elevul Ioan Ciupercă, Infanterie „Nicolae Băl- O precizare se impune: noi, elevii liceelor clasa a IX-a cescu” Sibiu. Am fost militare, eram sensibili la instabilitatea Armatei,

Elevul Ioan Ciupercă (primul din dreapta, jos), împreună cu clasa a IX-a. În mijloc, tânărul locotenent David

28 Istorici în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2011

ca instituţie; te puteai pe acest aliniament, am înaintat cu greu până la trezi trecut în rezervă din foarte bine. multiple motive. Şi din La 2 iunie 1960, un lot de elevi din anul această pricină căutam al III-lea, între care şi eu, a trebuit să părăsim armele tehnice cu scopul, Şcoala în nouă ore măsurate de la 6 dimineaţa implicit şi adeseori (ora convocării adunării extraordinare a ofiţerilor explicit, de a avea planul şi elevilor în sala festivă). Înainte de reunirea unor B în caz de scoatere în detalii relevante a deciziei care, într-un fel, casa rezervă: ştiu o meserie şase ani de muncă şi de vis şi bloca o carieră Elevul Ioan Ciupercă, întrebată şi în viaţa civilă. militară, care ar fi putut fi şi una reuşită, merită clasa a X-a, Liceul Militar Copii fiind, ne venea formulate precizări în legătură cu instituţiile „Dimitrie Cantemir” mai uşor să anticipăm militare de învăţământ în care am intrat la 14 ani astfel pericolele. Evident, şi am ieşit la vârsta de 20 de ani. s-au găsit locuri şi pentru infanterişti capabili şi Am avut noroc de un liceu de calitate, cu destoinici debarcaţi conjunctural. profesori civili şi militari performanţi, cu harul de a Totuşi, eu m-am gândit şi ca infanterist la forma şi informa elevii. Mulţi dintre noi, promoţia acest plan B care lua forma concretă a accesului 1957 a Liceului „Cantemir”, am remarcat de la studii superioare civile. Unde? Poate la mai multe ori faptul că s-au obţinut rezultate Engleză, limba învăţată în şcolile militare, foarte bune în cariera militară şi n-am reuşit să alături de limba rusă. Ca urmare, am pornit, cu identificăm un caz din cei... „debarcaţi” care să mijloacele de atunci, la exersarea limbii Marelui nu fi reuşit să facă studii superioare remarcabile. Will cu o voinţă comparabilă cu aceea cheltuită Apoi, la vremea aceea, Liceul dispunea de o pentru antrenamentele necesare pilotajului de bază materială de invidiat ajutată, poate, şi de performanţă... Nici aici n-a fost să fie, povestea notabilităţi ale vremii interesate uneori de un loc este interesantă, dar acum prea lungă; din ea de pregătire serioasă şi de disciplinare pentru va rămâne ideea de a face studii superioare şi, odrasle cu „personalitatea ieşită în afară”, după

Elevul Ioan Ciupercă, clasa a X-a Colegi, elevi ai Liceului Militar, clasa a X-a. În mijloc, jos, elevul Ioan Ciupercă

29 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Istorici în uniformă o observaţie a lui Nicolae Iorga. Atunci, Liceul nu pregătitoare pentru înfruntarea împrejurărilor era mixt şi existau şi dezavantaje ale situaţiei. potrivnice. Noi, cantemiriştii, ne-am ales cu un volum Examene teoretice, trageri de tot felul (ofiţer apreciabil de cunoştinţe, cu disponibilitatea de a de arme întrunite...), teste, inclusiv şi mai ales prelua pregătirea pe cont propriu şi cu un simţ teste de răbdare, pe care Şcoala de Ofiţeri al ordinii şi al responsabilităţii util pentru anii ce atunci le impunea, se încheiau cu un examen aveau să vină... Am învăţat în faza când era de stat care, odată luat, te abilita să participi vizibil şi obiectivul regimului de a forma oameni la ceremonia înălţării la gradul de locotenent, apreciaţi drept utili păstrării puterii. la 23 august, la Bucureşti. Dacă în liceu era preponderentă activitatea La 2 iunie 1960, promoţia noastră – probabil sunt acte – se prezenta cu examenul de stat de pregătire pentru dobândirea unor acte luat şi ne pregăteam pentru defilarea prilejuită recunoscute de Ministerul Învăţământului, prin de înălţarea în grad. Pericolele corelative convenţie cu Ministerul Forţelor Armate, la Şcoala Războiului Rece au determinat conducerea de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu” a trebuit să tindem Armatei să decidă eliminarea celor care ar putea a deveni pricepuţi în această meserie, a armelor; fi nesiguri în caz de primejdie. Eu, copilul de ţară, evident, a fost mai greu. Din nou trebuie spus că crescut de Armată, am ajuns etichetat „duşman Şcoala era încadrată cu... „meseriaşi”, de cele al poporului” în virtutea unor „fapte” presupuse a mai multe ori atenţi şi la parametrii dimensiunii se fi întâmplat înaintea căsătoriei părinţilor mei. umane. În unul din cântecele fredonate atunci, un O cercetare propriu-zisă n-am avut puterea şi vers exprima şi adevăr: „Ofiţerul ştie multe şi ne- posibilitatea să întreprind. „Dosarul” s-a bazat pe nvaţă şi pe noi...”. Aşa cum se întâmplă, fiecare anonime neverificate. Mai important este fondul/ dintre noi „a prins” cât l-au ajutat datele proprii şi contextul care a favorizat cultivarea turnătoriei voinţa de a se împlini. La o privire retrospectivă, în scopul apreciat atunci ca nobil, al răpunerii din miliadele de fapte care compun o secvenţă duşmanului de clasă. din viaţa unui om, rezultă un bilanţ pozitiv, mai De şase ani, prezenţa mea în uniformele alea sub raportul, acceptabil atunci, al călirii instituţiilor militare române de învăţământ

Elevi ai Liceului Militar „Dimitrie Cantemir”. Primul din dreapta, jos, elevul Ioan Ciupercă

30 Istorici în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2011

performant, după cum am înţeles mai târziu. Se acuza, de asemenea, tendinţa de îmbogăţire, ridicolă, dar atent monitorizată în epoca ce năzuia la egalizarea tuturor în sărăcie, de altfel cu reuşite parţiale. „Duşman al poporului”, eram periculos pentru Armată şi aceasta explică, poate, graba uriaşă cu care am fost ejectaţi spre... viaţa civilă. Am crezut că mor de şocul acestor capete de acuzare complet necunoscute mie; de durerea aferentă năruirii celui de-al doilea vis, acela de a deveni ofiţer respectat de arme întrunite al Armatei, „braţ înarmat al poporului”, în limbajul de lemn al perioadei. Cred că am şi murit un pic şi, de mai exist, miracolul s-a datorat vârstei şi antrenamentului în evaluarea realistă a noii situaţii din câmpul tactic... deprins în Liceul Militar şi în Şcoala de Ofiţeri. Se obişnuia să se acorde celui „ejectat” şi o sancţiune pe linie UTC, ca să fie şi... pătat politic; am primit Vot de blam cu avertisment pentru nesinceritate faţă de organizaţia UTC. Detaliul îl precizez cu rost şi nu ca să mă aflu în alimenta speranţa oamenilor satului că din mine treabă. Cititorul, inclusiv colegii mei, respectaţi va ieşi un adevărat ofiţer de carieră, categorie şi respectabili, acum, probabil, toţi prinşi din respectată în satul românesc şi opusă celeia urmă de vârstă, trebuie să înţeleagă proporţia a „ofiţerilor de paie”, improvizată de regim sub reală a loviturii primite de noi, cei trimişi în viaţa presiunea necesităţilor şi formată din oameni civilă. De şase ani, se articulase ca deprindere care erau sau se pretindeau „pe linie”, dar a în mintea noastră şi ideea că adevărata împlinire căror pregătire de specialitate prezenta carenţe profesională este posibilă doar „în castă”, în fundamentale; desigur, se opera şi cu generalizări Armată. Scoaterea în lumea civilă a însemnat pripite, uitându-se expresia că omul poate şi iniţial – redau reacţii subiective şi mă feresc sfinţi locul. Pe invidiile crescute şi încurajate în să le generalizez şi pentru cei al căror sprijin satul românesc, în proces de sacrificare pentru al familiei pe mai multe paliere era diferit – o biruinţa noului regim politic, cu proiectul său, se profundă derută şi un sentiment de părăsire şi adăuga şi aceasta a reuşitei unui ţăran harnic şi neajutorare, cu statut politic „pătat”. gospodar, reuşită care putea pune sub semnul Înainte de toate trebuia supravieţuit şi de întrebării ierarhii recunoscute de stare materială unde eram poate aşteptat şi ca un sprijin al şi de niveluri de pregătire intelectuală; părinţii familiei, acum trebuia să evit a mă trasforma mei au fost ţărani cu şapte clase bine făcute. în povară. Băiat cu liceu (atunci însemna Victima a trebuit să fiu eu; prin mine s-a dorit – ceva...), cu armata făcută, semn de maturizare obiceiul s-a practicat amplu în epocă – lovirea bărbătească, aş fi putut fi o partidă de n-aş fi indirectă a familiei cu cinci copii, care se îndârjea fost aşa de mâhnit. În căutare de loc de muncă, să trăiască din munca pământului. Acuzaţia era mă confruntam cu întrebarea firească, dar tot de simpatii de dreapta avute de părinţi şi bunici, derutantă, în legătură cu ce experienţă am. într-o zonă în care niciun partid politic n-a fost Aceea pe care o agonisisem nu era întrebată...

31 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Istorici în uniformă

uitîndu-se pe acte, ce grad să- mi pună. Dârz şi supărat, am spus soldat, că aspiraţia de a ajunge ofiţer am ratat-o. Îl văd rămas pe gânduri după care a decis că, având prea multă şcoală pentru gradul de soldat, îmi dă pe cel de sergent şi am rămas aşa. Nici „ei” nu s-au interesat de mine, nici eu de „ei”. Aş fi putut participa la convocări ca student şi după aceea, dar nu m-a mai entuziasmat perspectiva. Glumeam amar, între colegi cu simţul umorului, spunându-le că sunt între cei mai instruiţi sergenţi din Armata Română. Cum viaţa are mai totdeauna multiple faţete, schimbarea percepută de mine ca o Grup de colegi, împreună cu locotenentul major Chiriacescu. tragedie are şi un aspect hilar de Ioan Ciupercă, primul din stânga, jos care am auzit „la mâna a doua...”. Ofiţerii mei instructori au rămas Mai trebuie adăugat că această „debarcare” şi ei surprinşi de decizia în legătură cu mine şi – un veritabil şoc/cutremur în viaţa personală – au încercat timid, cum cereau împrejurările, să a fost agravată de decizii ale unor oameni cu argumenteze că eu eram un elev sârguincios, ample repercusiuni asupra stării mele sufleteşti. bun gimnast, cu note bune şi foarte bune... Nu De sunt vii, sau au trecut la cele veşnice, eu i-am s-au lăsat dezamăgiţi nici când un locţiitor politic înţeles treptat şi i-am iertat. Şi acum îmi este le-a spus că aşa se ascund „duşmanii de clasă”, greu să înţeleg de ce nu mi s-a permis să plec obţinând rezultate bune (sic!). Mi s-a povestit acasă în hainele de elev. Mi s-a oferit o uniformă că cei doi au pornit, oarecum pe cont propriu de soldat imposibil de ajustat în nouă ore. Am şi cu aprobare, să verifice faptele în comuna refuzat-o şi am plecat acasă în echipamentul Odobeşti-Bacău, de unde veneam eu. Nu ştiu sportiv obţinut cu foarte multă muncă. De unde ce concurs de împrejurări i-a dus la Odobeşti- satul mă aştepta... general, am ajuns îmbrăcat Panciu, vestit şi cu produse medaliate intern într-un trening şi răvăşit sufleteşte. şi internaţional. N-au mai ajuns la Odobeştii Am respins varianta de a mă lăsa ajutat să Bacăului şi nu au mai fost verificate faptele pe găsesc de lucru „pe văile mele”. Nu m-am simţit în teren. Detaliile acestei istorioare nu le-am putut stare să explic oamenilor că nu nevrednicia mea verifica integral. mă adusese în această situaţie. În ţară, era la Am plecat „de pe văile mele” să nu fiu nevoit modă un şlagăr al cărui prim vers mă urmăreşte să explic şi, poate, şi din dorinţa de a nu se mai şi acum: „Am douăzeci de primăveri, Cine-i ca auzi de mine. Am reuşit să fiu angajat la Poşta mine...”. Într-adevăr, erau puţini ca mine... Română, în Regiunea Banat. Timp de doi ani, Am primit ordin să mă prezint cu actele la am reuşit să străbat ierarhia de jos, de la postura Comisariatul Bacău pentru a mi se întocmi livretul de oficiant de ghişeu, până nu prea sus, totuşi, militar. Plutonierul de serviciu m-a întrebat, până la calitatea de şef Secţie Telefon, Telegraf

32 Istorici în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2011

Radio în Oficiul Raional Deta-Timişoara. S-a la cel de „bandit...”. Că şi-a revenit şi a reevaluat observat că eram cel mai tânăr şef de secţie din mai realist şi omenesc situaţia se vede din sistem. Am muncit onest, am fost apreciat şi am aceea că a semnat deciziile de numire a mea legat prietenii, de care şi acum sunt mândru cu ca „diriginte înlocuitor” pe durata concediilor; ceea ce a mai rămas. că eu vara am muncit să mă pot întreţine. Şi-a Gândul de a face studii superioare a rămas amintit şi faptul că ordonase să fie ferite de mine constant şi m-a făcut să refuz alte variante solicitări de calificare superioară a tinerilor cu tentante. Lipsit de mijloace materiale (salariile perspectivă, deoarece ar rămâne Poşta fără şef pe care am lucrat abia se zăreau...) nu puteam de secţie. să mă gândesc decât la obţinerea unei burse. Am reuşit, cu greu, l-am pierdut pe tata în Gata să accept şi o calificare superioară în 1963 şi situaţia celor rămaşi a devenit din grea, Poştă, au apărut două obstacole redutabile: cumplită..., să termin Facultatea de Istorie- nevoia de mine la locul de muncă (1) şi (2), Filosofie din Iaşi (promoţia 1967) şi rezultatele faptul că părinţii mei au rezistat argumentat bune mi-au permis accesul la poziţia de colectivizării până în martie 1962. În martie s-au cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie înscris şi ai mei, presaţi de rude şi prieteni să „A.D. Xenopol” al Academiei Române (numit prin nu blocheze calificarea celor cinci copii (băieţi). ordin ministerial de repartiţie). După zece ani, Păstrez scrisoarea îndurerată în care sunt în 1976, am intrat ca asistent la Facultatea de anunţat de eveniment şi sunt şi urme de lacrimi Istorie-Filosofie a Universităţii „Alexandru Ioan pe constatarea lor că au devenit mai săraci Cuza” din Iaşi, unde activez şi acum în condiţii decât atunci când s-au căsătorit. Vulnerabilitatea stabilite de lege. era mare: familia trebuia întreţinută numai din Povestea mea „militară” a rămas în fundal... munca tatălui meu, deoarece mama era bolnavă şi în gestul reflex de a schimba pasul atunci şi copiii, cu excepţia mea, erau mici. când merg pe lângă o unitate în marş, însoţită de Din perspectiva mea, durerea prezenta fanfară... Am scris aici varianta cea mai scurtă a şi faţeta utilizabilă pentru urmărirea scopului scoaterii mele din armată pe care am receptat-o calificării superioare ajutat de bursă, acum ca o fractură a destinului. Nu ştiam că vor urma accesibilă ca fiu de colectivist, dacă luam note şi alte fracturi şi dacă mai exist, faptul se explică bune. Pentru îndepărtarea celuilalt obstacol, şi prin experienţa dobândită în instituţii militare am fost nevoit să mint; m-am pregătit „în de învăţământ. clandestinitate”, mi-am luat concediul legal, Intenţionat, am trecut peste ceea ce aş n-am spus şefilor, m-am prezentat la admitere la numi dimensiunea financiară – una reală şi Istorie şi am reuşit. chiar impresionantă, persistentă pînă astăzi Oarecum mândru de adeverinţa pe care am a ... „fracturării” destinului meu. M-a marcat primit-o, am reuşit să produc aproape o criză de destul cealaltă dimensiune, cea morală, asupra nervi dirigintelui raional, şeful meu, un oltean de căreia am făcut referiri şi cu simţământul că mă treabă, altfel gata să-şi facă adăpost individual... aflu pe un aliniament comun cu acela al istoriei în asfalt, dacă-i cereau „organele”. La supărare, României în războiului rămas de pomină, ca m-a ridicat de la nivelul de „duşman al poporului”, Războiul Rece.

33 4

Nihil sine deo rugă pentru armata română

Luminiţa GAVRA

Formular pentru pomenirea Familiei Regale, cu armata română şi a ţărilor ce sunt în unire cu noi, cu armatele lor, rostită de Î.P.S. Mitropolitul Pimen, la slujba Sfintei Liturghii, în noaptea de Paşti din 1917, în Catedrala Metropolitană din Iaşi, în prezenţa M.M.L.L. Regele şi Regina şi a reprezentanţilor tuturor statelor aliate, ofiţeri superiori şi diplomaţi. * * * „Pe Prea Înălţatul şi Iubitorul de Hristos Domnul nostru Ferdinand I, Regele României; pe soţia Sa Doamna şi Regina Maria; pe Alteţa sa Regală Principele Carol, Moştenitorul Tronului; pe Principesa Elisaveta, Maria, Principele Nicolae şi Principesa Ileana, cu toată Augusta Lor Familie, să-L pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia sa. Pre poporul şi armata noastră română şi pre toate ţările şi armatele care sunt în unire cu noi: Rusia, Franţa, Anglia, Italia, Belgia, Serbia, Munte-Negru, Statele Unite ale Americii de Nord, Portugalia şi Japonia, pentru desăvârşita Lor biruinţă asupra vrăjmaşilor, să le pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Rugăciune pentru războiu, rostită de Î.P.S. Amin“. Mitropolit Pimen, la slujba Sfintei Liturghii, * * * în noaptea de Paşti din 1917, în Catedrala Metropolitană din Iaşi, în prezenţa M.M.L.L. Regele şi Regina României şi a reprezentanţilor tuturor statelor aliate, ofiţeri şi diplomaţi.

„Domnului să ne rugăm! Doamne Dumnezeul nostru, păzitorul şi păstrătorul de veacuri al neamului nostru, la Tine alergăm şi căzând în genunchi ne rugăm: Întăreşte cu puterea Ta pe Prea Înălţatul nostru Rege Ferdinand I şi pe toate statele ce sunt în unire cu noi. Binecuvântează Doamne Armatele Ruso- Române, care luptă împreună pe Pământul

35 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Nihil sine deo

României şi dă-le lor şi aliaţilor lor biruinţă desăvârşită asupra vrăjmaşilor. Şi precum pe sfinţii Tăi Apostoli şi Mucenici i-ai umplut de duhul vitejiei, ca să lupte până la jertfa de sânge cu prigonitorii şi împilătorii bisericei întemeiate de Tine, aşa şi acum întovărăşeşte cu îngerii Tăi păzitori pe ostaşii noştri şi pe cei ce sunt în unire cu noi şi-i umple de duhul vitejiei, ca să pună pe fugă şi să zdrobească taberile vrăjmaşilor noştri. Întăreşte-i, ca să întâmpine cu răbdare neajunsurile războiului şi-i păzeşte cu Puterea Ta de boale şi de dureri, păstrându-i în deplină sănătate şi putere. Ajută-le, ca din războiu să se întoarcă biruitori asupra vrăjmaşilor. Pe ostaşii răniţi, degrab îi vindecă de ranele lor şi-i ridică din patul durerii, iar celor ce şi-au jertfit viaţa lor în războiu, le iartă greşalele şi le dă fericirea cerească şi pe noi pe toţi ne miluieşte şi ne păzeşte de primejdii, acum şi în veci, Amin“.

BISERICA MILITARĂ A REGIMENTULUI 30 GARDĂ „MIHAI VITEAZUL” Elisabeta PREDA

În ziua de 20 aprilie 2003 (Duminica Floriilor), eforturi deosebite şi încercări cunoscute doar la Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” au avut de Bunul Dumnezeu, cu rugăciune şi strădanii loc două evenimente importante pentru militarii duhovniceşti, la data de 1 aprilie 2007 (Duminica acestei structuri: sfinţirea locului unde, prin Floriilor) s-a primit binecuvântare pentru a putea contribuţia cadrelor militare şi a personalului civil fi oficiate sfintele slujbe ale cultului divin public din regiment, prin contribuţii ale unor sponsori ortodox, biserica fiind „Muntele Taborului” unde civili, va fi ridicată biserica cu hramul Sfântul Mare Cerul coboară pe pământ dar şi locul unde se Mucenic Mina şi dezvelirea bustului domnitorului regăsesc laolaltă, în rugăciune, comuniune şi Mihai Viteazul. Slujba de sfinţire a fost oficiată dragoste creştinească militari activi, în rezervă şi în de către Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul din retragere, familiile acestora şi alţi credincioşi civili. încredinţarea vrednicului de pomenire Părintele În perioada postului mare din anul 2007 nostru Teoctist, Patriarhul României, împreună cu s-a montat catapeteasma sculptată în lemn de P.C. pr. Cristian Niculescu, preotul regimentului şi tei la atelierul de tâmplărie al penitenciarului din un sobor de preoţi militari. Biserica va funcţiona cu paraclis militar; sfântul locaş va fi zidit din Focşani. beton şi cărămidă cu dimensiuni generoase în stil În vara anului 2007, cu binecuvântarea clasic bizantin treflat, cu elemente arhitectonice Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au în brâncoveneşti. început cu osârdie creştinească şi binecuvântare În ziua de 26 iunie 2003, prin lucrarea de cerească, lucrările de pictură murală într-un sinergie Mântuitorul Hristos – Sfântul Mare stil de inspiraţie bizantină, realizată în tehnica Mucenic Mina – „Asociaţia Sfântul Mare Mucenic „secco” – tempera cu ou, finalizată în vara anului Mina”, s-a pus „piatra cea din capul unghiului”, 2008. În luna iunie a anului 2007 s-a realizat, din turnarea primilor 73 m3 de beton ai fundaţiei plăci de granit gri, pardoseala şi au fost donate bisericii din partea altarului şi a naosului. După candelabrele şi aplicele. Au mai fost donate

36 Nihil sine deo Calendarul tradiţiilor militare 2011 chivotul, sfeşnice pentru Sfânta Masă, sfintele vase liturgice şi tetrapodul. S-a realizat mozaicul exterior pentru icoana-hram a Sfântului Mare Mucenic Mina. Ca semn de recunoştinţă adusă Bunului Dumnezeu şi alesului Său – Sf. Mare Mucenic Mina pentru încununarea străduinţelor tuturor ostenitorilor pentru înălţarea sfântului locaş, în data de 20 septembrie 2009 am trăit un moment unic, de înaltă spiritualitate – sfinţirea bisericii militare de către Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Î.P.S. Nifon Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei, împreună cu toţi preoţii militari din garnizoana Bucureşti au sfinţit acest locaş. Cu acest prilej, biserica a primit şi hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – Purtătorul de Biruinţă. La propunerea ministrului apărării naţionale, domnul Gabriel Oprea, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a acordat Înalta binecuvântare ca biserica militară a Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul” din Comandamentul Logistic Întrunit să primească rangul de „Lăcaş de cult reprezentativ cu utilitate de protocol al Ministerului Apărării Naţionale”.

37 5 Eroica SUBLOCOTENENTUL P.M. ECATERINA TEODOROIU

Dr. Veronica BONDAR

Ecaterina Teodoroiu s-a născut la 14 ianuarie 1894 în comuna Vădeni, aflată astăzi în componenţa municipiului Târgu- Jiu, fiind cel de-al treilea copil din cei opt ai familiei Vasile şi Elena Toderoiu. A început şcoala primară în satul natal şi a terminat-o la Târgu-Jiu. Ecaterina a fost elevă, probabil între anii 1905-1909, la Şcoala româno-germană din Târgu-Jiu (situată pe strada Popa Şapcă), unde era director Ştefan Bobancu. Etapa finală a studiilor urmate de Ecaterina a constituit-o perioada de şapte ani în care a frecventat cursurile liceale la Bucureşti, până în vara anului 1916. În 1909 În dimineaţa zilei de 15/28 august 1916, Ecaterina se afla la Bucureşti unde a urmat Cătălina este chemată la sediul Crucii Roşii iniţial cursurile unui gimnaziu-pension de lângă din Târgu-Jiu, împreună cu toţi cercetaşii. Cişmigiu, dorind să devină învăţătoare. Ulterior Referindu-se la acele zile, Ecaterina avea să şi-a continuat studiile la o şcoală de infirmiere. consemneze ulterior: „La decretarea mobilizării În condiţiile declanşării Primului Război în august 1916 am fost întrebuinţată ca cercetaşă Mondial, elevă fiind, Ecaterina s-a înrolat într-una din primele unităţi de cercetaşi din la îngrijirea răniţilor în Târgu-Jiu”. Bucureşti, cohorta „Păstorul Bucur”, condusă După declanşarea războiului, ca urmare a de către Arethia Piteşteanu. În vara anului 1914, deselor vizite făcute fratelui său pe linia frontului, Ecaterina revenea la Târgu-Jiu, activând în Ecaterina a luat hotărârea de a participa activ la cadrul cohortei de cercetaşi „Domnul Tudor”. luptele purtate de către armata română împotriva Din iunie până în august 1916, Ecaterina invadatorilor germani. s-a aflat din nou la Târgu-Jiu, unde activează în La 5/18 septembrie 1916, trupele române se cadrul cohortei „Domnul Tudor” sub conducerea aflau pe vechea frontieră la vama Buliga, fiind în lui Liviu Teiuşanu, instructor al cohortei din retragere. În aceste condiţii, Cătălina merge la septembrie 1914. Bumbeşti-Jiu pentru a-l vizita pe fratele său care La frontiera cu Austro-Ungaria se afla, în se afla pe front. momentul declanşării ofensivei armatei române În ziua de 6/19 octombrie 1916, germanii la 15 august 1916, Regimentul 18 „Gorj”, în care se întăriseră prin aducerea Diviziei a XI-a cadrul acestuia activând şi fratele Ecaterinei, Bavareză şi a artileriei grele, declanşează Nicolae, care urma instrucţia pentru caporali. ofensiva pentru străpungerea frontului românesc

39 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Eroica ce se întindea pe o lungime de 50 de km pe este rănit la umărul drept de gloanţele inamice. crestele Carpaţilor. Tratat iniţial la un spital din Târgu-Jiu, generalul În perioada cuprinsă între 27 septembrie/ Ion Dragalina este evacuat spre Craiova. 10 octombrie şi 5/18 octombrie 1916, Ecaterina La 14/27 octombrie 1916, armata română Teodoroiu a făcut dese călătorii la Bumbeşti-Jiu declanşează un contraatac împotriva ocupanţilor pentru a se interesa de fratele ei Nicolae. germani, grupul de Divizii von Kneussl fiind Ca urmare a înaintării germane spre sud, respins spre nord şi vest. Cu acest prilej au în ziua de 10/23 octombrie 1916, la Marele fost capturate cartierul Diviziei a XI-a Bavareză, Cartier General s-a organizat un consiliu militar, peste 200 de chesoane, 36 de tunuri, 2 baterii în cadrul căruia generalul Culcer punea în de obuziere, 14 ofiţeri şi peste 1600 de prizonieri dezbatere necesitatea evacuării Olteniei şi a germani. unei părţi din Muntenia. În dimineaţa zilei de 14/27 octombrie 1916, În condiţiile în care situaţia frontului era în oraşul Târgu-Jiu rămăsese doar o companie îngrijorătoare, comanda Armatei I care lupta în de miliţie pentru paza podului peste Jiu, o munţii Olteniei este preluată de către generalul patrulă a acesteia ce fusese trimisă spre vest, la Ion Dragalina. Slobozia, fiind surprinsă de către inamic. A doua zi, la 11/24 octombrie 1916, generalul Bătălia de la Podul Jiului s-a declanşat la Dragalina a plecat în inspecţie la Rugi, Vălari şi orele 11.30, aici luptând alături de soldaţi şi o Bumbeşti-Jiu. Cu acest prilej, Ecaterina, care parte a populaţiei civile, precum şi cercetaşii se afla într-o ambulanţă cu răniţi pe şoseaua din rândul cărora s-a remarcat prin curajul său către postul de comandă din Horezu-Schela, l-a Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu”. întâlnit pe generalul Ion Dragalina. În ciuda victoriei de la Jiu, Marele Cartier La 12/25 octombrie 1916, dorind să vadă General decide retragerea Diviziei a XI-a la poziţia unor trupe germane aflate în defileul Jiului, Piteşti în timp ce la Petroşani, Divizia a XI-a generalul Dragalina a plecat spre Lainici, unde Bavareză se reface pentru o nouă ofensivă.

Casa memorială Ecaterina Teodoroiu

40 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2011

Din 23 octombrie/5 noiembrie 1916 şi până la sfârşitul lunii, Ecaterina s-a aflat la Bucureşti unde a fost felicitată pentru eroismul său de către familia regală. Revenind pe front a participat la luptele de la 31 octombrie, de la Sâmbotin. La 1/14 noiembrie 1916 fratele Ecaterinei, Nicolae, a pierit în luptele de la Porceni. Din acea zi, Ecaterina va lupta sub comanda locotenentului Gheorghiţoiu, fostul comandant de pluton al fratelui său. În noaptea de 1-2 noiembrie 1916, Ecaterina se afla la Dăneşti. Armata română se retrăsese spre Dăneşti şi Brătuia, în condiţiile în care Tg-Jiu este ocupat de către germani la 3 noiembrie 1916. În noaptea de 3-4 noiembrie 1916, trupele române părăsesc Brătuia şi rezistă o vreme la sud de localitatea Floreşti. În aceeaşi noapte Ecaterina cade prizonieră în luptele de pe înălţimile Răşina-Peşteana-Tunşi, dar reuşeşte să fugă de sub escortă şi este rănită la piciorul drept. După luptele de la Bărbăteşti, de la 5-6 noiembrie, Ecaterina participă la luptele de la Ţânţăreni şi la contraofensiva de la Filiaşi unde este rănită de un obuz care îi fracturează tibia şi coapsa stângă. Regimentul 18 se retrage spre Răcari, în timp ce Ecaterina, rănită la ambele Sărat, la sud de Siret. Astfel, la sfârşitul anului picioare şi la umărul stâng, este evacuată la 1916 frontul se stabileşte definitiv pe râurile Filiaşi, iar de acolo la Craiova şi ulterior la Şuşiţa-Putna-Siret şi pe fluviul Dunărea. Bucureşti. În perioada petrecută în spitalul ieşean, După ocuparea capitalei de către armata Ecaterina l-a întâlnit pe tânărul ofiţer Gheorghe germană, în perioada 13-20 noiembrie 1916 are Mănoiu, între cei doi creându-se „o legătură loc evacuarea armatei şi administraţiei româneşti prietenească”. Acesta a revenit la unitatea sa, în Moldova. Cu acest prilej, Ecaterina, fiind rănită, Regimentul 43/59 la începutul lunii ianuarie este evacuată la Iaşi, în timp ce regimentul său 1917, iar la 23 ianuarie, când părăseşte spitalul, se retrage fără luptă pe direcţia Filiaşi-Craiova- Slatina-Ploieşti-Buzău-Târgovişte-Râmnicu- Ecaterina se va îndrepta spre aceeaşi unitate Sărat-Varniţa pe Siret. militară care era cantonată în comuna Dumitreşti- La Iaşi, Ecaterina este internată la Spitalul Gălăţei. Liceului Naţional nr. 266. Aici avea să primească La începutul lunii februarie 1917, Ecaterina gradul de sublocotenent cu ocazia unei vizite a este prezentată elevilor Şcolii Militare de reginei Maria. Infanterie de către Liviu Teiuşanu, cel care o Între 9/22 şi 14/27 decembrie 1916, în numea într-un raport către principele Nicolae, timpul desfăşurării bătăliei de la Râmnicu-Sărat, „Jeana D’Arc a noastră”. Ecaterina îşi aşterne pe paginile carnetului de Pe baza acestui raport, în martie front amintirile din perioada luptelor de pe Valea 1917, Ecaterina primeşte Ordinul „Virtutea Jiului la care participase. cercetăşească în aur de război”, iar pentru faptele Ofensiva germană este oprită la 24 decembrie de arme pe front, i se acordă „Virtutea Militară” 1916, după ocuparea Brăilei şi a Rîmnicului- de război clasa a II-a şi gradul de sublocotenent

41 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Eroica

Jiu din anul precedent. La 18 august Regimentul 43/59 se îndrepta spre front, iar la 20 august este trimis în linia I în locul Regimentului 35 Infanterie, pe Valea Zăbrăuciorului, spre Dealul Secului. Ecaterina şi-a însoţit regimentul pe front pe o ploaie torenţială. În ziua de 21 august 1917 au căzut în luptele de la Muncelu 35 de ofiţeri şi aproape 2.700 de soldaţi români. A doua zi, la 22 august 1917, Batalionul II din care făcea parte plutonul comandat de către Ecaterina a trecut din rezervă în linia I. În seara zilei de 22 august, după lupte grele, Ecaterina se află cu plutonul său prin Decretul nr. 191 din 10 martie 1917, publicat în tranşee, pe Dealul Secului, deasupra pârăului Zăbrăuciorul, în zona Muncelului. în „Monitorul Oficial” nr. 292 din 16 martie 1917. În acele clipe, observând că inamicul pregăteşte Festivitatea de conferire a avut loc la 19 un contraatac, Ecaterina a părăsit poziţia din martie 1917, Ecaterina primind decoraţia din tranşee dorind să-i determine pe soldaţii români mâinile regelui Ferdinand I. să pornească la atac cu îndemnul : „Înainte Ulterior, primeşte la cerere, comanda unui băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!”. Imediat a pluton din Compania a 7-a a Regimentului 43/59 fost lovită în zona inimii de două gloanţe venite Infanterie cantonat la Codăeşti-Vaslui din data dinspre poziţiile ocupate de Regimentul 40 de 25 aprilie/8 mai 1917 unde şi-a continuat de rezervă german, ultimele sale cuvinte fiind: instrucţia pe baze moderne până la începutul „Înainte! Răzbunaţi-mă!”. lunii august, când este trimis pe front. Trupul eroinei a fost transportat de În perioada în care Ecaterina s-a aflat la către brancardieri la postul de comandă al Codăeşti, în presă apar numeroase articole regimentului, unde a rămas până a doua zi, elogioase la adresa sa, prezentând faptele de când a fost înmormântată cu paradă militară arme ale „eroinei de la Jiu”. într-o poiană din Zăbrăuţi, pe valea pârâului Ofensiva armatei române din vara anului Glod, comuna Fiţioneşti, lângă căpitanul Morjan 1917 a fost pregătită de Marele Cartier General, Dumitru, gorjean şi el, mort cu o zi înainte în iar planurile de operaţiuni au fost comunicate fruntea Companiei a 6-a. trupelor în cursul lunilor mai şi iunie 1917. După Ziarul „România” din 27 august 1917 a făcut aproape opt luni de pregătiri, la începutul lui cunoscută tuturor românilor din Moldova, şi august 1917 avea să se declanşeze ofensiva pe celor refugiaţi aici, jertfa supremă a „eroinei de baza planului generalului Eremia Grigorescu. la Jiu”. Din 4/17 august 1917, Regimentul 43/59, După încheierea războiului pentru întregirea aflat în rezerva Armatei I, s-a pregătit pentru neamului, la 17 iulie 1921 s-a decis realizarea intrarea în prima linie. Astfel, la 5 august pleacă la Târgu-Jiu a unei statui în cinstea Ecaterinei din gara Vaslui spre Tecuci. Ulterior va trece Teodoroiu. Siretul şi staţionează o vreme în pădurea Malta Referindu-se la ideea ridicării unui monument Seacă, în apropierea frontului. în cinstea Ecaterinei la Târgu-Jiu, generalul Henri La 17 august 1917, dorind să o ferească pe Mathias Berthelot spunea: „Găsesc înălţătoare Ecaterina de moarte în luptele de la Muncelu, ideea de a comemora printr-un monument generalul Broşteanu a rugat-o să treacă la înaltele fapte ale Ecaterinei Teodoroiu. Va fi din spitalul mobil aflat în spatele frontului, dar eroina partea celor vii o dovadă de recunoştinţă şi de a refuzat. admiraţie; dar va fi, de asemenea, cel mai frumos Luptele de la Muncelu, declanşate la 15/28 exemplu de virtuţi ale neamului pentru generaţiile august au fost la fel de grele precum cele de la ce vor veni”. De altfel, la 9 iunie 1921, cu ocazia

42 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2011 sărbătoririi centenarului „Tudor Vladimirescu” au * * * fost aduse la Târgu-Jiu rămăşiţele pământeşti ORDIN DE ZI NR. 1 DIN 23 AUGUST 1917 ale Ecaterinei. La festivitatea de la Târgu-Jiu a participat şi Octavian Goga, poet şi om politic, În timpul ciocnirii de ieri noapte pe Dealul care a însoţit cortegiul funerar de la gară până la Secului a căzut în fruntea plutonului său, lovită în primărie, unde a rostit un emoţionant discurs. inima-i generoasă de două gloanţe de mitralieră, Un monument dedicat Ecaterinei Teodoroiu voluntara Ecaterina Teodoroiu din Compania a fost ridicat la Târgu-Jiu în 1935-1936, sub forma a 7-a. unui sarcofag din piatră sculptat în basorelief Pildă rară a unui cald entuziasm unit cu cea de către Miliţa Petraşcu şi amplasat în centrul mai stăruitoare energie, aceea pe care unii au municipiului Târgu-Jiu între clădirea Primăriei numit-o cu drept cuvânt Eroina de la Jiu, şi-a dat şi Catedrala ortodoxă cu hramul „Sf. Voievozi jertfa supremă, lipsită de orice trufie, de orice Mihail şi Gavriil”. În anul 1976 a fost amplasată deşartă ambiţie, numai din dragostea de a apăra în municipiul Târgu-Jiu o statuie a Ecaterinei pământul ţării acesteia cotropită de duşmani. realizată de către Iulia Oniţă. Monumente în Ecaterina Teodoroiu a fost la înălţimea celor cinstea Ecaterinei au fost ridicate şi la Brăila şi mai viteji apărători ai ţării sale şi i-a întrecut Slatina. prin puterea cu care înfrângând slăbiciunea Pentru cinstirea eroismului şi patriotismului femeiască a ştiut să dovedească vigoarea său exemplar, numele eroinei de la Jiu este purtat bărbăţiei de trup şi de suflet şi calităţile întregi cu mândrie de una dintre cele mai prestigioase ale unui ostaş îndrăzneţ, neobosit şi plin de instituţii de învăţământ din municipiul Târgu-Jiu, entuziasmul de a se face folositoare cu orice Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”. preţ. Din dorinţa de a păstra vie în conştiinţa Aceea care a luptat ca un viteaz din noilor generaţii amintirea eroinei de la Jiu, din alte vremuri la Târgu-Jiu, aceea care şi-a anul 1938, casa familiei Toderoiu, construită în desfăşurat energia-i rară împotriva „morţii albe” 1884, a fost amenajată ca şi casă memorială care a secerat pe camarazii ei bolnavi de tifos „Ecaterina Teodoroiu”. exantematic, pornise din nou în luptă cu un

43 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Eroica avânt renăscut, cu nădejdea că va contribui şi ea să fie viteji şi tocmai când trebuie să le dea şi la opera cea mare a revanşei la a cărei pregătire exemplul de vitejie, ea să dispară din mijlocul lor, a luat parte foarte activă, conducând instrucţia. trecând la un serviciu înapoia frontului. După ce A căzut înainte de a ajunge la ţelul acestei va obţine o biruinţă cu plutonul ei, va trece la revanşe. Şi-a dat viaţa cu simplitatea eroismului Crucea Roşie. adevărat, nu pentru a obţine apoteoze de vorbe Comandantul Brigăzii 21 ci pentru că aşa cerea inima ei, pentru că aşa Colonel Anastasiu credea sufletul ei că se împlineşte datoria vieţii. Nr. 14551 din 25 august 1917 Aceea care în vitejia-i comunicativă a murit în clipa când se descoperea spre a-şi îndemna * * * ostaşii cu vorbele: „Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, DIVIZIA XI-A CĂTRE ARMATA I sunteţi cu mine!”, are drept din clipa aceasta la cinstirea veşnică a unui nume neuitat de Am onoarea a vă înainta alăturat raportul camarazi. nr. 108 al Brigăzii 21 Infanterie prin care se Pentru dragostea-i de ţară, pentru simţu-i relatează moartea eroică a Ecaterinei Teodoroiu, rar al datoriei, pentru energia şi avântul cu voluntară în Regimentul 43/59 Infanterie, omorâtă care şi-a împlinit ceea ce socotea misiunea ei, de două gloanţe vrăşmaşe în fruntea plutonului până la jertfa supremă, o citez la ordin de zi pe ei, în atacul din noaptea de 22/23 august. Regiment, dând-o ca pildă tuturor ostaşilor. Cu această ocazie am onoarea a aduce la cunoştinţă că în ziua de 17 august am chemat-o Comandant Lupeni la Cartierul Diviziei la Pufeşti, unde i-am mulţumit Colonel s/s indescifrabil pentru serviciile aduse în Regiment, pe zona de refacere, rugând-o a primi să treacă la spitalul * * * mobil, unde avea ocazia să dea noi dovezi de Nr. 108 din 24 august 1917 devotament şi dragoste, pentru gorjenii ei şi pentru armată. BRIGADA 21 INFANTERIE CĂTRE DIVIZIA XI Dânsa m-a rugat însă în modul cel mai energic de a-i permite să ia parte 3-4 zile la Am onoarea a înainta alăturatul concept de lupte, spre a da noi dovezi de vitejie, în mijlocul ordin de zi, privitor la eroina voluntară Ecaterina soldaţilor, pe care ea i-a îmbărbătat şi condus pe Teodoroiu. zona de reorganizare. Părerea mea este că această regretabilă Apoi, dacă Dumnezeu o va apăra şi va trăi, va pierdere şi faptele ei viteze la care face referire executa ordinul ce i-am dat, dar până atunci nu. Comandantul Regimentului, să se citeze prin M-am văzut atunci obligat a-i îndeplini Înalt Ordin pe armată. voinţa. Am întâlnit pe voluntara Teodoroiu, în ziua Fatalitatea a urmărit-o însă. Cu moartea ei se dă cea mai nobilă şi când am venit la Poienile Popei cu brigada, extraordinară pildă de iubire de soldaţi, armată făcând un drum extraordinar de greu pe o ploaie şi ţară, de Maiestatea Sa Regele şi Maiestatea torenţială care a durat de cu noapte până la Sa Regina, în numele cărora se închina zilnic. ajungerea la destinaţie. Avea cu ea arma pe un Pentru toate aceste fapte merită a fi citată sac de pesmeţi atârnat de gât. Întrebând-o ce printr-un ordin de zi pe Armata I-a sau chiar pe face, mi-a răspuns cu veselia ei obişnuită, că întreaga armată. luptă cu „greul” şi nu se simte biruită, arătându-mi Cu onoare vă rog dar a interveni locului în sacul. Era plin cu cartuşe. Mi-a spus apoi că „ţine drept în acest sens. cu orice preţ a lua parte la aceste prime lupte, ca Comandantul Diviziei a XI-a să nu zică soldaţii că până acum i-a îndemnat General Broşteanu

44 SMARANDA BRĂESCU – UN SIMBOL AL ÎNDRĂZNELII OMENEŞTI

Colonel dr. Mircea TĂNASE

Smaranda Brăescu s-a 60.000 lei şi a plecat în Germania născut la 21 mai 1897, în la 1 iulie 1928. La Berlin şi-a apropiere de Tecuci, în satul cumpărat o paraşută cu 40.000 Hânţeşti, comuna Buciumeni, lei de la firma Schröder et Co. şi, judeţul Covurlui (actualmente peste numai patru zile, la 5 iulie judeţul Galaţi). După terminarea 1928, a executat primul salt. Iată şcolii primare, a urmat o şcoală cum descrie acest eveniment: profesională de fete la Bârlad, „Mă urc în avion. Mai erau unde, conform propriilor înăuntru dl. Heinecke, un director mărturisiri, la vârsta de 15 ani din Serviciul aeronautic ger man, a văzut pentru prima dată un dl. Peter şi doi piloţi. Pasărea de avion, pilotat de locotenentul metal se desprinde şi începe să (viitorul general) aviator urce. Jos, mulţimea agita batiste, Gheorghe Negrescu. A fost pălării. În avion, dl. Heinecke apoi trimisă la Bucureşti, unde a şi-a pierdut liniştea, e agitat. Nu locuit la internatul azilului „Elena cred să fi fost emoţie, ci grija ca Doamna” şi a studiat la Şcoala încercarea să fie executată în Normală „Principesa Elisabeta”. cele mai bune condiţiuni. Consulta După terminarea Primului aparate, consulta piloţii şi în cele Război Mondial a fost o perioadă din urmă mă consulta şi pe mine... de timp învăţătoare în satul natal. La Tecuci a cu privirea. Un singur gând mă stăpânea: să vizitat, în 1923, aerodromul Şcolii de pilotaj, unde execut cu stricteţe mişcările care-mi fuseseră sublocotenentul Dumitru Naidinescu a invitat-o recomandate... Eram la 600 m înălţime, când dl. să zboare, lucru care i-a marcat implacabil Heinecke îmi făcu semn să fiu gata. Îmi cerceta destinul şi avea să-i lege definitiv viaţa de zbor. aranjamentul paraşutei, pe care singură mi-o Între anii 1924-1929 tânăra Smaranda aşezasem înaintea urcării în avion. Am ieşit pe Brăescu a urmat cursurile Academiei de Belle- uşa aparatului. Era un curent puternic şi a trebuit Arte din Bucureşti, secţia de artă decorativă si să mă ţin zdravăn de uşă şi să îndoi picioarele, ceramică. care îmi erau sprijinite de bară. Eram în plin În 1928, a avut loc un mare miting aviatic aer şi curentul sporea. Mă usturau ochii de nu-i la Bucureşti, la care au participat şi câţiva puteam ţine deschişi. Simţii cele două bătăi paraşutişti germani, printre care şi cunoscutul inventator de paraşute inginerul Otto Heinecke. pe umăr. Dl. Heinecke îmi dă semnalul să mă Acesta a invitat-o în Germania, pentru a obţine arunc. Am tras picioarele de pe bară şi mi-am brevetul de paraşutist. A împrumutat suma de dat drumul. Un fâlfâit ca de aripi uriaşe. Cădeam,

45 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Eroica

Aviaţiei (ARPA), Smaranda Brăescu a mai executat 11 salturi cu paraşuta, la Bucureşti, Braşov, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea, Satu Mare, la unul dintre acestea rănindu-se grav (trei coaste rupte şi dublă fractură la un picior) şi fiind nevoită să stea la pat timp de şase luni. După această convalescenţă, şi-a reluat pregătirea în vederea doborârii recordului feminin european şi, la 2 octombrie 1931, a decolat de pe aerodromul Pipera cu un avion Potez XIII, pilotat de un as al aviaţiei româneşti, locotenentul Alexandru Papană, şi escortată de alte două avioane, unul medical şi celălalt cu un oficial al Aeroclubului, a sărit de la 6.000 metri (înălţime confirmată de barografe, în timp ce altimetrul avionului a indicat 6.200 m). Papană avea să relateze: „Ajunşi la 6.000 de metri, domnişoara Smaranda Brăescu se ridică în picioare, se urcă pe scaunul pe care şezuse în carlingă şi trece, scurt şi cu multă stăpânire de sine, cu unul din picioare peste marginea carlingii. Mă uit un moment înainte şi apoi mă întorc din nou către «navigatoarea mea» pentru a-i face semn să sară. Constat însă că a dispărut. Totul s-a consumat atât de repede... Am făcut un viraj vertical şi am avut una din marile surprize si bucurii depline trăite până atunci. În îngrijorarea, care mă săgetase o clipă, în faţa ochilor mi-a cădeam cu toată greutatea corpului, cu toată venit cel mai sigur şi ferm răspuns al faptelor senzaţia căderii vertiginoase. O clipă nesfârşită domnişoarei Smaranda Brăescu: paraşuta se şi deodată o smucitură, care curmă fâlfâitul deschidea în acel moment şi începea să scrie paraşutei în desfăşurare. Se deschisese şi eram acolo, pe cerul Bărăganului, ceea ce avea să salvată. Făcui ochii mari şi privii în jur. Avionul devină o realitate...”. era aproape, dl. Heinecke mă saluta cu şapca. După 21 minute şi 25 secunde, conform Îi răspunsei, dând din mâini şi din picioare. Apoi cronometrării comisarului sportiv al Aeroclubului mă pornii pe râs, aşa singură în cer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie... Am căzut pe spate, fără măcar să mă zgârii. Cei ce au pornit spre locul unde căzusem m-au găsit strângându-mi liniştită paraşuta. Dl. Heinecke m-a îmbrăţişat şi a strigat: Bravo România!”. Astfel, prin saltul Sma randei Brăescu, România devenea, după Franţa, Cehos lovacia şi Elveţia, a patra ţară din Europa care avea o paraşutistă brevetată. În următorii doi ani, în cadrul unor mitinguri aviatice organizate de Asociaţia Română pentru Propaganda

46 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2011

Regal al României, Smaranda Brăescu a aterizat lângă gara Sărăţinca, la 28 km de Slobozia, saltul său fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională (FAI) ca record mondial (recordul american era de 5.384 m). Regele Carol al II- lea avea să o decoreze cu Ordinul „Virtutea Aeronautică”, clasa Crucea de Aur, iar drumul sportivei românce spre consacrarea definitivă fiind astfel deschis. Cu sprijinul autorităţilor aeronautice române, dar mai ales susţinută financiar de ziarul „Universul” (care a organizat o colectă în acest sens), de Aeroclubul Albastru şi de comandorul aviator să se balanseze înfricoşător învelişul, ceea ce Dumitru Bădulescu, Smaranda Brăescu a plecat îmi cauză mari suferinţe din cauza smuciturilor la sfârşitul anului 1931 în SUA, unde, după ce violente pe care trebuia să le îndur. Coboram cu a participat la mai multe mitinguri aviatice, a o iuţeală de patru metri pe secundă, care uneori obţinut aprobarea Departamentului Apărării să creştea până la 12 m/secundă... Coborârea a se antreneze într-o unitate de aviaţie din Miami durat 25 minute şi s-a făcut la 20 mile distanţă şi să execute un salt de record. de platoul Sacramento. Atinsei pământul lângă o La 19 mai 1932 a executat un salt de la cârciumă şi acela care mă ajută să mă eliberez 7.233 metri, record mondial care a rezistat 20 de de paraşută a fost un ţăran. Uimit că se găseşte ani, până când, la 8 mai 1951, un alt paraşutist în faţa unei femei, el mă duse cu automobilul român, Traian Dumitrescu-Popa, avea să-l până la cel mai apropiat câmp de aviaţie, unde doboare, cu un salt de la 7.250 metri. Iată cum cu ajutorul unui aeroplan al aviaţiei americane avea să consemneze Smaranda această reuşită am ajuns la San Francisco ... Când sosi vestea de excepţie: „Marea încercare se petrecea pe fericitei mele aterizări, miile de persoane care se platoul Sacramento, în vecinătatea Munţilor aflau pe platoul din Sacramento au izbucnit într-o Sierra Nevada. Înzestrată cu o paraşută construită explozie de aplauze. Recordul meu a fost imediat în ţara mea şi cu aceea obligatorie furnizată de omologat de Aeroclubul din Washington”. armata americană, mă urcai în avionul pilotat La întoarcerea în ţară, a făcut o escală la de un aviator curajos. Urcarea, împiedicată la Roma, unde a fost primită de ministrul italian al început de un vânt puternic, fiindcă ziua de 19 Aerului, mareşalul Italo Balbo. mai era foarte rea, nu se putea face mai repede. Autorităţile române au răsplătit-o acordându-i La 24.200 picioare engleze [7.400 m], pilotul îmi o baretă la „Crucea de aur” a Virtuţii Aeronautice făcu semn să mă lansez. Frigul era intens, însă deja obţinută după saltul din octombrie 1931. respiraţia îmi era uşurată de masca de oxigen În cuvântul său, regele Carol al II-lea avea să pe care o ţineam aplicată pe gură. Răspunsei spună: „Ştiu cât te-ai zbătut şi tot ce ai suferit. pilotului să mai urce. Dar acela îmi strigă: «Nu Meritul îţi este cu atât mai mare, cu cât mai mai avem oxigen; lansaţi-vă sau cobor!». Am însemnate au fost obstacolele care ţi-au stat aspirat atunci cât am putut mai mult oxigen, apoi, în cale”. Renumitul publicist Stelian Popescu, smulgându-mi masca de pe faţă, o aruncai în directorul ziarului „Universul”, cel care a susţinut aparat, zvârlindu-mă în gol. Mă precipitai nu ştiu o parte din efortul financiar al acestei expediţii câţi metri fără să-mi pierd cunoştinţa. Apoi simţii spre consacrarea mondială definitivă, va rosti, o smucitură şi paraşuta, aceea construită în ţara de asemenea, cuvinte memorabile la festivitatea mea, se deschise [cea de fabricaţie americană organizată la revenirea campioanei mondiale nu a funcţionat]. Vântul, foarte puternic, făcea din America: „Domnişoara Smaranda Brăescu,

47 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Eroica româncă în toată accepţiunea cuvântului, pe primejduindu-şi viaţa de atâtea ori, a stabilit care o vedeţi astăzi în mijlocul dumneavoastră, recorduri în aviaţie, purtând faima numelui nostru este pentru noi una din acele rare călăuzitoare peste hotare. Sunt convins că prin recunoaşterea care ne mai dă speranţa unor vremuri mai bune. ce-i va acorda Academia, se răsplăteşte Fapta ei a verificat credinţa că în neamul nostru se vrednicia cea mai de seamă şi că opinia publică găsesc energii latente, de o potenţialitate foarte de la noi va sublinia gestul nostru de a pune mare, cu ajutorul cărora putem să sperăm în zile în fruntea virtuţilor cetăţeneşti curajul, într-o mai bune. Cu fapta sa se poate mândri omenirea vreme când ţara simte de la un capăt la altul întreagă, se poate mândri îndeosebi tot genul că va mai avea nevoie de el”. femeiesc, căci ea deţine azi recordul îndrăznelii Presa vremii avea să consemneze, la omeneşti. Ziarul Universul se simte mândru că rândul său, succesele de răsunet ale, de acum a putut descoperi un asemenea mărgăritar”. celebrei, Smaranda Brăescu. Astfel, marele Nu mai puţin plin de elogii este discursul rostit, savant Nicolae Iorga spunea, printre altele: „Dra la Academia Română, la 28 mai 1932, de Brăescu merită, fără îndoială, pentru fapta sa poetul academician Octavian Goga: „Propun de extraordinară cutezanţă, şi o recunoaştere ca Academia Română, în sesiunea ei actuală, oficială, şi un dar naţional, care ar putea fi o să acorde premiul de Virtute «Mavrogheni» casă supt care, când nu va mai fi voinica de domnişoarei Smaranda Brăescu, cunoscută astăzi, să-şi poată găsi liniştea”. La rândul său, paraşutistă. Când fac această propunere, îmi poetul Adrian Maniu consemna: „O fată cuminte dau seama că nu mă îndepărtez cât de puţin de şi săracă, de care nu s-ar vorbi – fiindcă binele spiritul literelor fundamentale, care interpretează e de obicei tăcut – care îşi seamănă numele cu virtutea în sensul abnegaţiei şi al jertfei şi vrea vitejie, bătând o întrecere într-o îndeletnicire ce să recompenseze aceste calităţi sufleteşti. a făcut din jocul cu moartea o profesiune rară, În adevăr, nu cunosc un adevăr pentru o într-o vreme în care barierele se închid”. idee, manifestat cu o pornire de sacrificiu mai În 1934 Smaranda Brăescu a plecat la curată, mai îndrăzneaţă şi mai nobilă, decât New York, unde a urmat cursurile de pilotaj la actele eroice ale acestei fiinţe plăpânde, care, aeroportul Curtiss Weight din Valley Stream, unde

48 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2011

a obţinut brevetul de pilot civil, fiind prima femeie instructorilor (profesorii Şcolii de Paraşutism) din Europa care a reuşit acest lucru. În 1936 şi-a al primului Batalion de Paraşutişti din Armata împlinit un mai vechi şi statornic vis, acela de a României, înfiinţat, din ordinul generalului Ion avea propriul ei avion, reuşind să-şi cumpere, cu Antonescu, la 10 iunie 1941. Nu avem mărturii ajutorul donaţiilor şi al unor subvenţii, un avion de că în această scurtă perioadă marea performeră tip Hawk, pe care l-a botezat „Aurel Vlaicu”. Cu ar fi executat salturi cu paraşuta alături de elevii acest avion, la 27 aprilie 1936, a traversat Munţii săi, cum a făcut Traian Dumitrescu-Popa, dar Iugoslaviei, recunoscuţi ca fiind printre cei cu cele nu putem pune la îndoială că experienţa sa în mai mari turbulenţe atmosferice din Europa, iar domeniu nu a contribuit decisiv la pregătirea la 19 mai 1937, a făcut un raid de 1.100 kilometri, acestei prime subunităţi de paraşutişti militari. deasupra Mediteranei, de la Roma la Tripoli. Veteranul paraşutist Laurenţiu Mărgineanu După un zbor de şase ore şi zece minute a ajuns afirmă că, la un moment dat, Smaranda Brăescu până aproape de Tripoli, unde a fost nevoită să a propus pregătirea unui echipaj de paraşutişti aterizeze forţat. La întoarcere, s-a îndreptat spre pentru lansarea acestuia de la înălţimea de Atena şi, pe deasupra Bulgariei, la Bucureşti. La peste 10.000 m şi chiar a început pregătirea 25 martie 1935 a obţinut certificatul de aviator acestora, ajungând să fie lansaţi de la 4.000 m, emis de Aeroclubul Regal al Angliei, iar zborul de dar programul a fost sistat, datorită neobţinerii la Londra la Bucureşti, cu escală pe aeroportul avizelor eşaloanelor superioare, care considerau Le Bourget din Paris, a fost la fel de greu. De această întreprindere deosebit de periculoasă. fapt, de la Londra a fugit cu avionul, pentru că Pentru afecţiunea pe care a arătat-o tinerilor englezii au tergiversat foarte mult repararea militari dornici să deprindă tainele saltului cu avionului şi formalităţile de rutină. paraşuta, a fost răsplătită de aceştia cu apelativul O etapă deosebit de importantă în viaţa Duduca, care avea să dăinuie peste ani. Smarandei Brăescu a fost cooptarea sa, În 1942, Smaranda Brăescu a fost încadrată alături de Traian Dumitrescu-Popa, în corpul în Escadrila Grupului Aerotransport Militar de la

49 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Eroica

Băneasa şi în Escadrila 108 Transport Uşor, După încheierea războiului şi intrarea cunoscută mai ales ca Escadrila Albă, unitatea României în sfera de influenţă sovietică, de avioane sanitare (tip RWD-13, de fabricaţie Smaranda Brăescu s-a alăturat celor care nu au poloneză) pilotate de femei, care a activat fost de acord cu noul regim politic, iar apropierea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ei de unii dintre cei implicaţi activ în aşa-numita România fiind, la timpul respectiv, singura ţară Mişcare Naţională de Rezistenţă, printre care şi din lume ce dispunea de o astfel de unitate. un grup de paraşutişti coordonaţi de căpitanul Ideea înfiinţării ei a aparţinut prinţesei Marina Mihai Ţanţu, au determinat autorităţile comuniste Ştirbey şi a fost creată după modelul organizaţiei să o includă pe lista celor care au complotat la finlandeze Lotta Sward. Numele escadrilei îşi distrugerea unităţii statului, fiind judecată şi are originea în faptul că avioanele sanitare erau condamnată în contumacie, pentru omisiunea vopsite în totalitate în alb şi aveau aplicate cruci denunţării complotului, la 2 ani închisoare. roşii pe fuzelaj şi aripi, deşi mai târziu, deoarece În una din declaraţiile sale, date organelor de sovieticii nu au ţinut cont de acest aspect şi anchetă în anul 1946, căpitanul Mihai Ţanţu le-au atacat ca pe orice alt tip de avion militar, arăta: „După despărţirea mea de domnul avocat avioanele au fost vopsite în culori de camuflaj. Calleya, aveam în vedere să întreprind o nouă Din această escadrilă au făcut parte la acţiune în ceea ce priveşte găsirea factorului început Mariana Drăgescu, Virginia Dutescu, politico-moral pe care să mă sprijin. Aveam Nadia Russo, Marina Stirbey şi Irina Burnaia, în sprijinul întreprinderii acestei acţiuni, două iar din august 1948, când a fost redenumită elemente: vechea mea camaradă de aerodrom, Escadrila 108 Transport Uşor şi dislocată la Smaranda Brăescu, şi dl. Ion Groşanu, ziarist, Stalingrad, pe aerodromul de la Kotelnikovo cu care făcusem cunoştinţă tot prin aviatoarea şi apoi la Plodovitoje, li s-au alăturat Victoria Smaranda Brăescu”. Pokol, Maria Nicolae, Stela Huţan şi Smaranda A reuşit să se sustragă urmăririi autorităţilor Brăescu. şi, sub un nume fals, s-a ascuns în diverse Escadrila Albă a participat la evacuarea, locuri din ţară, probabil şi într-o mănăstire, pe calea aerului, a răniţilor de pe front. Mariana sub numele de Maria Popescu. O boală gravă Drăgescu avea să-şi amintească mult mai târziu: avea să-i grăbească sfârşitul. A fost internată „Prin 1935, mi-aduc aminte, a venit în ţară şi pe ascuns la Clinica Universitară din Cluj, Smaranda Brăescu, pe care eu am primit-o la unde, sub supravegherea profesorului doctor aeroport – nu venise nimeni să o întâmpine. Iuliu Haţeganu şi a conferenţiarului Macovei, a Sosise din America, aterizase în Anglia, acolo îşi fost operată de cancer mamar. A decedat la 2 făcuse o avionetă şi a venit în ţară. Atunci am februarie 1948 şi, se pare, a fost înmormântată cunoscut-o, când s-a întors – lipsise mult timp. sub numele de Maria Popescu în Cimitirul Şi de atunci s-a legat o prietenie mare între noi Central din Cluj. până la sfârşit”. Ca o recunoaştere a meritelor sale, dar şi ca Pentru activitatea sa în cadrul Escadrilei expresie a preţuirii de care s-a bucurat din partea Albe, Smaranda Brăescu a fost decorată, în militarilor paraşutişti, în anul 1995 Batalionul 1943, cu Crucea „Regina Maria” clasa a III-a. 498 Paraşutişti din Bacău a primit denumirea Şi-a continuat activitatea în cadrul aviaţiei, onorifică „Smaranda Brăescu”. În localitatea executând misiuni de transportare a răniţilor, sa natală, prin strădania neobositului profesor medicamentelor, utilajelor şi personalului Neculai Staicu, cel care a întreprins numeroase sanitar. cercetări pentru a-i găsi ultimele urme, a fost Încheierea războiului a găsit-o pe frontul din deschisă o expoziţie permanentă „Smaranda Cehoslovacia, la Trencin, la dispoziţia Escadrilei Brăescu”, iar şcoala generală a primit acelaşi 113 Legătură. nume al celebrei aviatoare şi paraşutiste.

50 IN MEMORIAM

În cadrul misiunilor desfăşurate sub TAB-ul în care se afla a egida NATO, ONU, UE şi al misiunilor tip trecut peste un dispozitiv coaliţie au căzut la datorie în teatrele de explozibil improvizat, operaţii următorii militarii români participanţi la ceea ce a declanşat îndeplinirea obligaţiilor asumate de România: detonarea muniţiei din interiorul transportorului. BOSNIA-HERŢEGOVINA Militarul a fost decorat cu 17 septembrie 1996 – Sublocotenentul Ordinul „Virtutea Militară” (p.m.) Remus Brânzan a căzut la datorie în grad de Cavaler, cu în timpul unei misiuni de lărgire a coridorului însemn de război. Gorazde în timp ce conducea excavatorul pe o 20 iunie 2006 – pantă abruptă din Bosnia-Herţegovina. Sublocotenentul (p.m.) Ionel Gheorghiţă Misiunile „Enduring Freedom” şi ISAF – Drăguşanu şi-a pierdut AFGANISTAN viaţa în timpul unei misiuni de patrulare. 11 noiembrie 2003 – Sublocotenen ţii Transportorul în care (p.m.) Iosif-Silviu Fogoraşi şi Mihail-Anton se afla a trecut peste Samuilă au fost împuşcaţi, în urma unui atac un dispozitiv explozibil improvizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn de război. 6 septembrie 2007 – Sublocotenentul (p.m.) Aurel Marcu a căzut la datorie pe când executa o misiune de asupra transportorului amfibiu blindat în care se patrulare, TAB-ul în care aflau. Au fost decoraţi cu Ordinul „Virtutea Militară” se afla trecând peste în grad de Cavaler, cu însemn de război. un dispozitiv explozibil 24 aprilie 2005 – Sublocotenentul improvizat. A fost decorat (p.m.) Narcis Şonei a decedat pe timpul cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de desfăşurării unei misiuni de patrulare, când Cavaler pentru militari, cu însemn de război.

51 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Eroica

20 martie 2008 – Kabul). Autovehiculul de Sublocotenentul tip HUMVEE, în care se (p.m.) Ionuţ Cosmin afla, a trecut peste un Sandu a căzut la datorie dispozitiv improvizat. A pe când executa o misiune fost decorat cu Ordinul de patrulare, HUMVEE- Naţional „Steaua ul în care se afla a trecut României” în grad de peste un dispozitiv Cavaler, pentru militari, cu însemn de război. explozibil improvizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua Româ niei” în grad de Cavaler 3 aprilie 2009 – pentru militari, cu însemn de război. 13 iunie 2008 – Maiorul (p.m.) Tiberius- Sublocotenentul Mar cel Petre şi-a pierdut (p.m.) Claudiu Marius viaţa în timpul unei Covrig şi-a pierdut viaţa misiuni de intervenţie în timpul unei misiuni de rapidă în sprijinul unei patrulare pe Autostrada subunităţi aliate atacate A1 (Qalat-Kabul). Trans - de insurgenţi. A fost por torul amfibiu blindat, în decorat cu Ordinul care se afla, a fost atacat Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, de forţele insurgente. A cu însemn de război. fost decorat cu Ordinul 7 aprilie 2009 – Naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler Maiorul (p.m.) Iuliu- pentru militari, cu însemn de război. Vasile Unguraş a căzut 31 august 2008 – la datorie în timpul unei Sublocotenentul misiuni de patrulare pe (p.m.) Dragoş Traian autostrada Kandahar- Alexandrescu şi-a pier- Kabul. Autovehiculul în dut viaţa în timpul unei care se afla a trecut peste misiuni de patrulare pe un dispozitiv exploziv Autostrada A1 (Qalat- Kabul). Transportorul amfi- improvizat. A fost decorat biu blindat, în care se afla, cu Ordinul Naţional a trecut peste un dispozitiv „Steaua României” în improvizat. A fost decorat grad de Cavaler, cu cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de însemn de război. Cavaler, cu însemn de război. 23 februarie 2010 – 26 februarie 2009 – Sublocotenentul Sublocotenentul (p.m.) (p.m.) Claudiu Chira a căzut la datorie într-o misiune de patrulare pe Autostrada A1 (Qalat- Florin Bădiceanu a căzut

52 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2011

la datorie în timpul unei misiuni de patrulare pe autostrada Kandahar-Kabul. Autovehiculul în care se afla a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de război. 12 mai 2010 – Sublo- cotenentul (p.m.) Valerică Leu a căzut la datorie în timpul unei misiuni la datorie, în timpul executării unei misiuni în de intervenţie pentru Afganistan, în urma unui atac cu un dispozitiv securizarea unei căi exploziv improvizat asupra vehiculului HUMVEE de acces pe autostrada în care se aflau. Au fost decoraţi cu Ordinul A1 (Qalat-Kabul). A fost Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, decorat cu Ordinul Naţional cu însemn de război, pentru militari. „Steaua Româ niei” în grad 5 mai 2011 – Sublo- de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război. co tenentul (p.m.) Constantin-Laurenţiu 23 iunie 2010 – Sublo cotenentul (p.m). Dan Lixandru a căzut la da- Ciobotaru şi sublocotenentul (p.m.) Paul torie, în provincia Zabul Caracudă şi-au pierdut viaţa în timpul unei misiuni din Afganistan, în urma de luptă pe autostrada A1 Kabul-Kandahar. unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executa o misiune de cercetare terestră a unui obiectiv. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de război, pentru militari. 10 mai 2011 – Sublo- co tenentul (p.m.) Cătălin- Ionel Marinescu a căzut la datorie, în provincia Zabul din Afganistan, Autovehiculul de tip HUMVEE în care se aflau a în urma unui atac cu fost atacat cu un dispozitiv exploziv improvizat, un dispozitiv exploziv acţionat de la distanţă. Au fost decoraţi cu Ordinul improvizat, în timp ce Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, executa o misiune de cu însemn de război, pentru militari. cercetare terestră a unui 1 octombrie 2010 – Sublocotenentul obiectiv. A fost decorat cu (p.m.) Marius Florin Sfecheş şi subloco- Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de tenentul (p.m.) Cristian-Petru Filip au căzut Cavaler, cu însemn de război, pentru militari.

53 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Eroica

Misiunile „Iraqi Freedom” Cavaler pentru militari, cu şi „Antica Babilonia” – IRAK însemn de război. 27 aprilie 2006 – 21 septembrie 2007 – Sublocotenentul În timp ce se afla într-o (p.m.) Bogdan Valerian misiune de patrulare, Hâncu a căzut la datorie TAB-ul a trecut peste în timpul executării unei un dispozitiv explozibil misiuni de monitorizare improvizat, sub loco- şi antrenare a poliţiei tenentul (p.m.) Ioan irakiene. În urma exploziei Grosaru pierzându-şi dispozitivului explozibil viaţa. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua improvizat, autovehiculul în care se afla a fost incendiat. A fost decorat cu României“ în grad de Cavaler pentru militari, cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de însemn de război.

DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE!

54 6

Cultură militară INSTITUŢIA CERCURILOR MILITARE ÎN ARMATA ROMÂNĂ

Dr. Petre OTU

Raporturile dintre armată şi societate Tratatul de la Adrianopol a reprezentat un moment de cotitură şi în ceea ce priveşte Refacerea structurilor militare la români, organizarea militară internă, stipulând crearea după cezura secolului fanariot, a reprezentat unei „straje pământeşti” sau a „miliţiei naţionale”. un proces dificil, determinat, în esenţă, pe de Rolul ei era limitat la paza graniţelor, asigurarea o parte de statutul internaţional al celor două carantinelor şi a ordinii interne. Ulterior, aceste principate româneşti extracarpatice şi de nivelul prevederi au fost dezvoltate în Regulamentele precar de dezvoltare al societăţii româneşti sub Organice, primele constituţii moderne ale aspect instituţional, economic, cultural şi social Moldovei şi Ţării Româneşti. pe de altă parte. Clasa politică autohtonă, reprezentată de Crearea primelor unităţi militare la Iaşi şi boierime, parte din ea fanariotizată, a reacţionat la Bucureşti a generat emoţie şi bucurie, presa împotriva acestei stări de lucruri, printr-o lungă consemnând aceste stări de spirit concomitent serie de petiţii şi programe de reformă adresate cu angajarea în noua meserie a armelor a unei curţilor de la Petersburg, Viena sau Istanbul. părţi din elita societăţii româneşti din cele două Ele vizau, implicit sau explicit, refacerea forţelor principate. Maiorul Pappasoglu îşi amintea: „ca militare ale ţării, obiectiv ce era considerat prin farmec, năvăli toată nobilimea ţărei a se o condiţie de bază a modernizării societăţii pune sub drapele şi, după exemplul lor, şi toată româneşti. cealaltă tinerime, din toate unghiurile ţărei, căci Primii domni pământeni numiţi de Poarta le plăcea tuturor să îmbrăţişeze această nobilă Otomană, Ioniţă Sandu Sturdza (Moldova) şi carieră a armelor”. Grigore Dimitrie Ghica (Muntenia), în pofida Şi în Moldova se constată aceeaşi stare de bunelor intenţii nu au putut face prea mult spirit, evidenţiată de o serie de manifestări publice în această direcţie, marja lor de manevră şi ale forţelor militare moldovene. Prima dintre posibilităţile materiale fiind reduse. ele a avut loc de Sfântul Nicolae (6 decembrie În perioada 1828-1829 a avut loc un nou 1830), ziua ţarului, când la parada trupelor ruse război ruso-otoman, desfăşurat în mare parte pe din Iaşi a participat, alături de ulani, o companie teritoriul românesc, victoria aparţinând Imperiului de infanterie şi un escadron de cavalerie. Peste Rus. Pacea încheiată la Adrianopol (2/14 o lună, de Boboteaza anului 1831, ieşenii au septembrie 1829) conţinea prevederi importante putut vedea, din nou, pe proaspeţii ostaşi la şi pentru cele două principate, aflate de la lucru. În faţa hatmanului Constantin Palade începutul ostilităţilor sub administraţie militară şi a comisarului rus au defilat o companie de rusă. Protectoratul rus era oficializat, autonomia pedestrime şi un pluton de cavalerie, cei doi administrativă le era recunoscută, raialele Turnu, fiind mulţumiţi de ţinuta ostaşilor. „Privind în ziua Giurgiu şi Brăila erau desfiinţate, iar teritoriul lor serbării botezului Domnului nostru Isus Hristos, intra în componenţa Ţării Româneşti, domnii la şase a curgătoarei luni, parada făcută de erau numiţi pe viaţă, monopolul economic compania a III-a pedestrime şi de plutonul de otoman era eliminat, comerţul devenind liber, cavaleria miliţiei Moldovei, se spunea într-un fapt care a înlesnit integrarea principatelor în document de epocă, cu deosebită plăcere a fluxul economic mondial etc. Excelenţei sale, au găsit pe oameni în vioaie şi

56 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011 sănătoasă vedere, în bună deprindere şi curată corpului ofiţeresc, al armatei în general, care îmbrăcăminte, cum şi a cailor bună stare”. şi-au păstrat, în mare parte, orientarea filo- Dar era doar o faţetă a problemei, pentru că franceză. Trebuie spus că după Războiul de după entuziasmul primelor momente, dificultăţile Independenţă, încercările în această privinţă au fost foarte mari, atât pe planul selecţionării au continuat, ele fiind înlesnite şi uşurate de cadrelor, cât şi al dezvoltării instituţionale şi aderarea României, în 1883, la Puterile Centrale, organizatorice a celor două structuri militare. alianţă formată din Germania, Austro-Ungaria Datorită restricţiilor impuse de puterile protectoare şi Italia. Analizând retrospectiv problematica şi suzerane, structurile permanente s-au se poate aprecia că domnitorul şi apoi regele dezvoltat mai încet, astfel că până la începutul Carol I a eşuat în implementarea „modelului secolului al XX-lea, armata română a avut o german”, în august 1916, România aderând la structură mixtă, în care elementele teritoriale au Antanta şi luptând împotriva foştilor aliaţi. avut o pondere destul de însemnată. Însă, dincolo de disputele privind Oştirile celor două principate au evoluat preeminenţa franceză şi germană în construcţia în primele două – trei decenii după momentul militară, armata română a evoluat, până la 1830, sub o puternică influenţă rusească, sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, sub materializată în structura organizatorică, ierarhia auspiciile „modelului occidental”, ceea ce i-a militară, selecţionarea şi pregătirea cadrelor, imprimat anumite trăsături specifice. Se mai regulamentele şi instruirea trupei, dotarea etc. Ca impune şi sublinierea că situaţia armatei se plia reacţie la atotputernicia rusească s-a dezvoltat relativ exact pe cea a societăţii româneşti, cultura o mişcare naţională tot mai puternică, care a şi civilizaţia autohtonă evoluând tot în orbitele irumpt în timpul revoluţiei de la 1848. Gestul celor două centre de influenţă europene. simbolic al revoluţionarilor de la Bucureşti, din Un aspect important al evoluţiei armatei 6/18 septembrie 1848, de a arde Regulamentul române îl constituie raporturile cu societatea Organic şi Arhondologia este ilustrativ pentru românească. Reprezintă, fără îndoială, un sentimentul general existent în rândul românilor truism afirmaţia că instituţia militară nu are de la sud şi est de Carpaţi. cum să evolueze în afara cadrului general al Cu toată presiunea influenţei ruseşti, „miliţia societăţii româneşti, între cele două fiind o relaţie pământeană” s-a transformat treptat în „armată biunivocă. Cu toate acestea, raporturile dintre naţională”, graţie unor reforme întreprinse de armată şi societate au reprezentat şi reprezintă domnitorii acelor perioade – Mihail Sturdza, un subiect de intensă dezbatere deopotrivă în Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbey şi, mai ales, rândul specialiştilor (politologi, sociologi, istorici, Alexandru Ioan Cuza. Ultimul are meritul de etc.) şi al practicienilor implicaţi în această dublă a trece la un model occidental de organizare relaţie. Există o consistentă literatură referitoare militară, punând capăt influenţei ruseşti, la acest subiect, foarte important pentru precumpănitoare până atunci. El a beneficiat societăţile moderne, în condiţiile în care în cursul de asistenţa unei Misiuni Militare Franceze, secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, au avut loc condusă de fraţii Lamy, care în pofida unor câteva „revoluţii” care au schimbat paradigmele controverse şi greutăţi întâmpinate, a avut o în domeniul organizării militare, al pregătirii şi contribuţie importantă la modernizarea armatei ducerii războiului. române. De regulă, armata ca instituţie a avut şi Venirea lui Carol de Hohenzollern pe are ca principală atribuţie exercitarea funcţiei tronul României a însemnat intrarea societăţii militare a statului, prin care acesta gestionează, româneşti şi, implicit, a armatei într-o nouă fază alături de alte structuri, violenţa în societate. de evoluţie, procesul de reformă legislativă, Ea este îndreptată, de obicei, împotriva instituţional-organizatorică, de înzestrare şi „duşmanilor” externi, care atentează la valori instruire, devenind mult mai alert. supreme ale comunităţii şi statului - integritate Programul lui Carol I urmărea, însă, teritorială; suveranitate; resurse naturale, bunuri introducerea modelului german în construcţia economice etc. Armata poate îndeplini această militară, ceea ce a generat tensiuni în rândul funcţie singură sau în cadrul unor alianţe pe care

57 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară conducerea politică le-a încheiat în timp de pace regimuri militare etc. În genere, armata s-a sau de conflict. păstrat de-a lungul existenţei sale, în limitele În acelaşi timp, ca instrument al violenţei constituţionale; ea nu a fost o castă, ci mai mult legitime a statului, armata poate fi folosită o elită, înţeleasă în sens tehnic. şi împotriva „inamicilor” interni sau pentru Desigur că militarii s-au implicat în politică, rezolvarea unor crize majore determinate fie de dar prezenţa lor în opera de guvernare s-a convulsii economice şi sociale, fie de dezastre realizat pe termen scurt şi fără să genereze naturale (cutremure, inundaţii, incendii etc.) schimbări majore în viaţa societăţii. Literatura de specialitate, în special În plus, armata a fost şi un factor sociologică, a analizat pe larg natura raporturilor semnificativ, în ceea ce astăzi se numeşte, dintre armată şi societate şi mai ales cele dintre „nation building”. Cel puţin două elemente factorul politic şi cel militar. Este foarte bine converg spre o asemenea concluzie. Primul cunoscută aprecierea lui Carl von Clausevitz dintre ele a fost modul de selecţie şi promovare a potrivit căreia războiul este „un adevărat corpului de cadre. În pofida entuziasmului iniţial, instrument politic, o continuare a relaţiilor pomenit mai sus, clasele politice suprapuse au politice, o realizare a acestora cu alte mijloace”. manifestat, cu excepţiile de rigoare, un interes Această sintagmă celebră a fost înţeleasă, cel relativ scăzut pentru cariera ostăşească. Lipsa mai adesea, în sensul că armata este exclusiv unei tradiţii militare, relativa izolare a celor un instrument al factorului politic, deşi relaţia două principate româneşti, conservatorismul dintre armată şi societate este mai complexă. unei părţi a boierimii autohtone, atractivitatea Oricum, în regimurile democratice militarul este scăzută a statutului de militar au determinat subordonat politicului, iar acesta din urmă şi-a ca puţini exponenţi ai înaltei societăţi să se construit pârghiile şi mijloacele necesare pentru îndrepte spre cariera armelor. un control adecvat al armatei, al forţelor militare Prin urmare, selecţia corpului ofiţeresc s-a în general. făcut, în mare măsură, din clasa de mijloc şi În regimurile nedemocratice (totalitare), din rândul ţărănimii. Aceste categorii au văzut organismul militar a reprezentat, nu de puţine în armată atât un mijloc de întreţinere, cât şi ori, suportul puterii politice, garantul structurilor o posibilitate de îmbunătăţire a statutului lor de extremă dreaptă sau stângă. După cum au social, astfel că mulţi tineri au îmbrăţişat cariera existat şi există cazuri, când armata s-a substituit armelor. factorului politic, devenind principala forţă de În altă ordine de idei, prin cuprinderea în guvernare. Morris Janowitz, după o analiză rândurile sale a unui segment foarte important temeinică, a apreciat că există patru modele de cetăţeni, în special tineri (în toată această istorice de relaţii civili – militari: aristocratic-feudal; perioadă a funcţionat serviciul militar obligatoriu), statul garnizoană; totalitarist şi democratic. armata a fost un factor de întărire a conştiinţei Luând în considerare această ierarhizare naţionale. Cultul drapelului, al jurământului şi aplicându-o la evoluţia societăţii româneşti militar, promovarea unor virtuţi ostăşeşti şi ajungem la concluzia că până în anul 1938, când fapte de arme din trecut, a unor valori cum sunt se instalează primul regim autoritar în România, onoarea, demnitatea, curajul etc., au contribuit la cel al lui Carol al II-lea, nu se poate vorbi decât educarea patriotică a locuitorilor, la cimentarea de modelul democratic, deşi există controverse mândriei naţionale. Tot pe această linie, nu privind natura regimului politic românesc în a trebuie neglijată nici contribuţia instituţiei militare doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în prima la îmbunătăţirea stării sociale prin dezvoltarea jumătate a celui următor. programelor de alfabetizare a unor importante Potrivit Constituţiei din 1866, în vigoare până contingente rurale. în 1923, armata era o instituţie apolitică, ea fiind Pentru a respecta adevărul istoric, se impune subordonată suveranului, care era comandantul precizarea că n-au lipsit fenomenele negative din ei suprem. Acest statut a fost respectat, iar rândul corpului ofiţeresc şi ale trupei. A existat un România nu a avut o tradiţie militaristă, nu a curent de opinie ostil armatei, aşa cum a fost cel cunoscut lovituri de stat, pronunciamente, socialist, precum şi un sindrom, „moş Teacă”, nu

58 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011 o dată conştientizat dramatic de tineri şi destul cavalerie, geniu, artilerie, marină), şcolile de mediatizat în epocă, mai ales prin scrierile lui speciale pentru perfecţionarea în armă, cursuri Anton Bacalbaşa. de perfecţionare etc. Un moment deosebit Cu plusurile şi minusurile societăţii din care l-a reprezentat înfiinţarea, în 1889, a Şcolii provenea, armata română a fost una dintre Superioare de Război, care avea scopul de a instituţiile fundamentale ale statului român. Ea pregăti, în ţară, ofiţerii de comandă şi stat major. a consacrat, prin acţiunile sale din anii 1877- Un anumit procent din necesarul de ofiţeri, mai 1878, Independenţa ţării, proclamată la 9-10 mare la început, mai mic apoi, erau formaţi prin mai 1877, a participat la un conflict regional (al filieră indirectă, după terminologia de astăzi, Doilea Război Balcanic din 1913) şi la cele două prin trecerea subofiţerilor în rândul corpului conflagraţii mondiale din anii 1914-1918 şi 1939- ofiţeresc. 1945. Performanţele pe câmpurile de luptă au Formarea ofiţerilor în străinătate era o fost contradictorii, experienţa căpătată cu acest practică destul de uzitată, mai ales până la prilej fiind, uneori, sintetizată sub formula „prea Primul Război Mondial, când România a fost mici, pentru un război aşa de mare”. În fond, membră a Triplei Alianţe (Puterile Centrale). ea exprima o realitate ce depăşea cadrul strict Destinaţiile cele mai importante au fost Franţa militar. România, stat agrar prin excelenţă, a fost (Saint Cyr, Saumur, Fontainebleau, Brest, nevoită să se implice în războaiele totale ale erei etc.), Italia (Torino, Livorno, Genova, Veneţia), industriale, mijloacele fiind modeste în raport Germania (Berlin, Hanovra, Spandau, Brück ), cu marii beligeranţi. Până la un punct această Belgia (Ypres, Liege), Austro-Ungaria. Ofiţerii discrepanţă tehnică a fost suplinită prin eforturi care se pregăteau în străinătate intrau în contact umane, sau cum se mai spune, prin „sânge”. cu diverse sisteme militare şi şcoli de gândire în domeniul strategic, şi, prin aceasta, contribuiau Consideraţii privind statutul la perfecţionarea procesului instructiv – educativ corpului de cadre al Armatei Române din armata română. Dar, izvoarele consemnează şi destule cazuri de inadaptare la realităţile Pentru orice armată, valoarea şi competenţa militare româneşti, astfel că unii fie treceau în corpului de cadre sunt hotărâtoare în conturarea rezervă, fie rămâneau la eşaloane intermediare, profilului ei. Am arătat mai sus că armata a fost, fără a-şi putea valorifica integral potenţialul de în mod paradoxal, o instituţie „democratică”, care dispuneau. deoarece a asigurat accesul tuturor claselor şi Dar, dacă accesul era relativ lesnicios, categoriilor sociale, statutul de ofiţer fiind, după exigenţele puse în faţa omului în uniformă opinia multor tineri, nu foarte greu de obţinut. erau foarte mari, meseria armelor fiind una de Se cereau mai puţini ani de studiu decât în „vocaţie”, care cerea dăruire, abnegaţie, eforturi alte profesii, întreţinerea în timpul şcolarizării permanente de perfecţionare, tact pedagogic, era gratuită, iar locul de muncă era asigurat. onoare, comportament ireproşabil în societate Pătrunderea în rândurile corpului ofiţeresc etc. Iată, de pildă, o fişă de notare anuală pentru se făcea, cel mai adesea, prin intermediul un ofiţer cuprindea mai multe grupe de notare învăţământului militar. De aceea, se aprecia în astfel: aptitudini fizice (înfăţişare, conformaţie, epocă, „şcoalele militare sunt nădejdea tuturor starea sănătăţii, ţinută, călărie, rezistenţă în familiilor cu venituri modeste, a acelora care vor campanie, scrimă şi trageri cu armele de foc, să iasă din obscuritate şi ce e mai rău, a tuturor prezentarea în faţa trupei); aptitudini militare celor care au pierdut speranţa de a se înscrie la (energie, sânge rece, voinţă, putere de muncă, vreo facultate”. perseverenţă, caracter etc.); capacitate Mare parte din ofiţeri se pregăteau în ţară, (inteligenţă, judecată, bun simţ, spirit metodic, în cadrul instituţiilor de învăţământ, care s-au spirit practic, memorie, cultură generală, cultură diversificat continuu, mai ales după Războiul militară, înclinaţie spre studiu, rezultate obţinute de Independenţă. Sistemul învăţământului la diferite cursuri, pregătire de specialitate); militar cuprindea şcolile fiilor de militari (licee educaţie militară (disciplină, autoritate, prestigiu, militare), şcolile pregătitoare de ofiţeri (infanterie, simţământul camaraderiei, curaj, devotament,

59 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară patriotism, lealitate, moralitate etc.); îndeplinirea acesteia, concretizată în dotă. Ea reprezenta un serviciului (rezultate obţinute în muncă, prezenţă venit anual obligatoriu, al cărui cuantum a variat la serviciu, servicii speciale în unitate şi în afara de-a lungul timpului, constituit dintr-un capital acestuia, valoarea unităţii sau a subunităţii din în numerar sau efecte ale statului, producând subordine etc.); relaţii diferite (vârstă, vechime, venitul anual cerut şi depus la Casa de Depuneri în grad, pedepse, misiuni îndeplinite, defecte, şi Consemnaţiuni, ca fond dotal inalienabil, pasiuni, ocupaţii extraprofesionale, acte de recipisa urmând a fi depusă la tribunal, soţul bravură, decoraţii etc.). Pe această bază, fiecare având dreptul de a primi doar venitul acestui ofiţer era apreciat ca foarte bun, bun, mediocru, capital. O altă modalitate de asigurare a dotei slab, rău, de nădejde, cult, prea bine educat şi era existenţa unui imobil, rural sau urban, invers, ofiţer necesar armatei sau dimpotrivă liber de orice sarcină, care producea venitul etc. Funcţie de aceste calificative se făceau şi anual cerut. Acest lucru trebuia dovedit prin propunerile de avansare în grad şi funcţie şi contractele de închiriere sau arendare din ultimii ofiţerii evoluau în carieră. trei ani, documente autentificate la tribunal. De Cu timpul s-a creat un sistem complicat de reţinut că pentru femeile care erau educatoare avansare a ofiţerilor în carieră, operându-se cu şi profesoare nu se cerea dotă, venitul lor fiind două mari principii – la alegere şi la vechime – considerat suficient. între care exista un raport fixat prin lege. De Cât priveşte moralitatea viitoarei soţii exemplu, de la sublocotenent la locotenent aceasta urma să fie dovedită de un certificat se avansa numai la vechime, de la locotenent eliberat de primăria din localitate, confirmat de la locotenent colonel la alegere şi vechime, la prefectul poliţiei (pentru oraşele Bucureşti şi Iaşi) colonel numai la alegere. Pentru fiecare grad sau prefectul judeţului. Existenţa unor prevederi şi funcţie se stabileau şi criterii de pregătire şi stricte nu a eliminat disfuncţionalităţile din acest stagiu, iar trecerea dintr-o categorie în alta se domeniu confirmate din plin de mărturiile vremii. făcea, de obicei, prin examen şi călătorie de Un alt aspect al statului particular al corpului studiu. Prin legea bugetului se stabileau, funcţie ofiţeresc era cel al ordonanţelor, foarte criticat de efectivul armatei, numărul necesar de ofiţeri de presă, în special cea de stânga. Soldatul pe grade. În raport de locurile rămase libere, aşa desemnat ordonanţă nu era un servitor al numitele „vacanţe” (mutări, pensionări, decese ofiţerului sau familiei sale, ci avea menirea de etc.) se elabora tabloul înaintărilor, funcţie de cele două criterii mai sus amintite – vechime şi a-l ajuta la treburile administrative, pentru ca alegere. Nu de puţine ori, întocmirea acestor liste ofiţerul să se poată concentra asupra îndeplinirii genera nemulţumiri în rândul ofiţerilor, motivele ireproşabile a serviciului. Numărul ordonanţelor fiind eliminarea unora şi favorizarea altora. varia funcţie de grad, ofiţerii inferiori (subalterni) Standardele impuse erau, prin urmare, înalte, având, de regulă, o ordonanţă, cei superiori iar autorităţile au conferit apoi, prin legislaţie, două, iar generalii trei. statutul distinct de elită pentru corpul ofiţeresc. O problemă majoră pentru corpul ofiţeresc Un aspect important al statutului cadrelor al Armatei Române, ca de altfel, pentru toate militare din a doua jumătate a secolului al XIX- armatele din lume, a fost aceea a relaţiilor cu lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea era societatea civilă. Ofiţerii erau educaţi şi trăiau cel privind căsătoriile acestora. Un cadru militar potrivit unui cod rigid, plin de norme şi restricţii, nu-şi putea întemeia o familie decât în anumite care se aplica în cazarmă, în poligonul de condiţii, consacrate într-o lege organică – instrucţie, la exerciţii şi manevre. Dar, dincolo „Legea căsătoriilor militare”, care a cunoscut de orizontul acesta, relativ limitat şi închis, era mai multe revizuiri şi variante. În esenţă, actul societatea civilă, cu alte norme şi legi, în care normativ stabilea o serie de criterii, care veneau ei trebuiau să se integreze, timpul petrecut în în contradicţie cu prevederile codului civil. Ele cazarmă fiind limitat. În plus, după efectuarea se refereau la aspecte cum sunt: vârsta la care serviciului militar, care putea să aibă o durată mai ofiţerul sau subofiţerul se puteau căsători; vârsta lungă sau mai scurtă, ofiţerii treceau în rezervă, şi moralitatea viitoarei soţii; starea materială a reintrând, să spunem aşa, în viaţa civilă.

60 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011

Prin urmare, găsirea acelor modalităţi şi unor forme şi modalităţi care să concretizeze metode de inserţie socială, de petrecere utilă prevederile legislaţiei şi cerinţele înalte statuate şi plăcută a timpului liber, de perfecţionare a prin regulamente. În acest domeniu nu au pregătirii generale şi de specialitate, de existat reţete sau metode prefabricate, aşa încât valorificare a unor disponibilităţi culturale, măsurile luate de autorităţi s-au conjugat cu artistice, ştiinţifice etc., a reprezentat, atât pentru iniţiativele venite din partea ofiţerilor înşişi. autorităţile militare şi civile, cât şi pentru masa Încă de la crearea „miliţiei pământene” au mare a ofiţerilor, o preocupare însemnată. Cu existat astfel de preocupări menite, pe de o parte atât mai mult, cu cât tentaţiile vieţii civile nu să fortifice spiritul de corp, iar pe de altă parte să erau de neglijat pentru corpul ofiţeresc obligat contribuie la perfecţionarea pregătirii ofiţerilor, la să trăiască, uneori perioade de timp mai petrecerea utilă a timpului liber. Iată, de exemplu, îndelungate, în universul specific militar. în garnizoana Iaşi, în anul 1845, prin porunca Încă de pe băncile şcolii, ofiţerul era educat să nr. 122 generalul inspector (hatman) al Miliţiei, se integreze în societate şi să-şi apere prestigiul, prinţul Dimitrie Sturdza (1817-1908), fiul cel conferit de actele normative, printr-o comportare mai mare al domnitorului Mihail Sturdza (1834- ireproşabilă. El era învăţat să danseze corect, 1849), a creat prima bibliotecă militară, în care să cunoască scrima, să practice echitaţia, să se erau incluse „uvrajurile cele mai trebuincioase şi îmbrace elegant, să fie manierat şi politicos, să de cei mai vestiţi autori francezi nemţi şi alţii în ţină la onoarea sa, să nu fie insultat de nimeni localul Dejurstvei militare”. Prin porunca (ordinul etc. De altfel, nimeni nu avea dreptul de a de zi) dată cu ocazia publicării „Regulamentului legitima pe un ofiţer sau de a-i cere socoteală, militar pentru slujba în garnizoană”, hatmanul decât prin şefii ierarhici şi vârfurile organelor de oştirii moldovene sublinia: „Eu am socotit de stat (primar, prefect, preşedinte de tribunal etc.), neapărat a înzăstra corpul militar cu toate scrierile iar acestea din urmă numai în anumite situaţii militare trebuitoare spre a putea duce învăţătura bine precizate. ofiţerilor şi a rangurilor de jos la rezultatul dorit Dacă un ofiţer, era insultat sau îi era afectată unei oştiri bine organizate”. Se cunoaşte chiar onoarea într-un fel, el trebuia să apeleze la duel, catalogul Bibliotecii Miliţiei din Iaşi. Majoritatea care era strict reglementat de altfel. Având în cărţilor erau în limba franceză, iar o mică parte în vedere, amploarea şi consecinţele generate de germană şi rusă. Lucrările în limba română erau o asemenea practică, el a fost interzis în anul puţine, ele fiind traduceri din limba rusă. 1911. Cu toată această interdicţie formală, Iniţiativele au continuat şi după revoluţia instituţia duelului a continuat să funcţioneze şi în din 1848. Generalul inspector (hatman) Nicolae perioada interbelică, deşi numărul ofiţerilor care Mavrocordat a emis, la 10 decembrie 1849, au recurs la acest gest s-a redus considerabil. o „poruncă de zi pentru miliţia prinţipatului O caracteristică a statutului corpului de Moldovei” în care dispunea deschiderea sălii de ofiţeri în perioada de până la Primul Război arme pentru ca ofiţerii, subofiţerii şi cadeţii din Mondial a fost dezvoltarea deosebită a spiritului cele trei arme, infanterie, cavalerie şi artilerie, de corp. Ofiţerii provenind din aceeaşi promoţie să poată urma lecţii de scrimă. Ele urmau să şi din aceeaşi armă se întâlneau destul de des se desfăşoare după următorul program: luni şi şi se susţineau între ei în carieră. Este prea joi, ofiţerii şi cadeţii de infanterie; marţi şi vineri, bine cunoscută solidaritatea deosebită care ofiţerii şi cadeţii de artilerie şi cavalerie; miercuri s-a creat între cavalerişti, astfel că s-a ajuns ca şi duminică subofiţerii şi cadeţii de la comenzile multe funcţii înalte să fie ocupate de ofiţeri din de învăţătură ale celor trei arme. Profesorul de această armă. Acelaşi lucru se poate spune şi scrimă era plătit cu opt sorocoveţi (monedă veche despre genişti şi artilerişti. Nu de puţine ori au de argint) „pi lună din iconomiile dejurtsvii”. existat dispute între ofiţeri pe această temă, ei Două luni mai târziu, la 13 februarie 1850, acuzându-se reciproc de „favoritisme”. era aprobat un „Reglement pentru sala de arme Menţinerea şi dezvoltarea statutului de militară din Iaşi”. Ea se găsea sub conducerea elită a corpului ofiţeresc în cadrul societăţii unui director, numit de hatmanul oştirii, care era româneşti presupunea, în chip necesar, găsirea informat periodic de profesorul de scrimă asupra

61 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară desfăşurării şedinţelor de pregătire. Pentru de imitaţie, mimetică. Şi cum pattern-ul rusesc participanţi erau instituite reguli stricte, fiind fusese repudiat, inclusiv în construcţia militară interzise, de pildă, „toate vorbele necuviincioase aşa cum arătat, de majoritatea românilor, atenţia de obijduire, strigările, precum chiar şi s-a îndreptat spre modelele german şi francez. cânticile”. Întrucât în perioada domniei lui Al.I. Cuza, ultimul În Tara Românească, la începutul anului fusese precumpănitor, s-a adoptat formula 1852, cu prilejul înfiinţării „Şcolii militare de cercurilor (cluburilor) militare, ce funcţionau în ofiţeri din Bucureşti”, coloneii Ioan Em. Florescu şi armata franceză. Un model relativ asemănător D. Costaforu au donat primele cărţi pentru exista şi în armata austro-ungară, respectiv biblioteca acestei şcoli. După Unirea Princi- cazinoul, dar el a fost considerat nepotrivit patelor, prin Ordinul nr. 93 din 25 mai 1860 al pentru armata română, deoarece nu conţinea ministrului de Război, colonelul Ioan Emanoil explicit ideea de educaţie, ci doar pe aceea a Florescu, s-au contopit cele două biblioteci mili- unei caste. tare într-una singură, cu sediul în Bucureşti, Ideea înfiinţării cercurilor militare în care s-a numit, ulterior, „Biblioteca Ministerului garnizoanele de dislocare ale armatei române de Resboi”. a apărut în deceniul al optulea al secolului al Tot în timpul domniei lui A.I. Cuza, s-au XIX-lea, înainte de Războiul de Independenţă. constituit şi primele biblioteci ale unor unităţi Prin Decizia Ministerială nr. 15 din 7 martie 1875, militare, aşa-numitele biblioteci regimentare. ministerul de resort anunţa că un club militar Astfel, în anul 1865, prin grija maiorului Ioan nu putea să ia fiinţă decât după aprobarea sa Logadi, la Craiova, Regimentul 2 Infanterie a prealabilă. Cluburile se administrau de către o organizat o primă bibliotecă de acest tip. În comisie compusă din 3-7 membri, aleşi de toţi perioada ulterioară numărul bibliotecilor a sporit ofiţerii din garnizoană, iar trimestrial activitatea foarte mult, astfel că, spre sfârşitul secolului lor financiară era controlată de şeful intendenţei al XIX-lea, mai toate garnizoanele şi unităţile divizionare. militare aveau asemenea instituţii de cultură. Prima instituţie de acest gen a fost Cercul În acelaşi timp, unii ofiţeri au făcut parte militar al ofiţerilor din garnizoana Bucureşti, din asociaţii şi societăţi civile culturale, artistice, ale cărei statute au fost aprobate în adunarea ştiinţifice, sportive, patriotice etc., prezenţa lor generală din 15 decembrie 1876. După Războiul fiind, nu de puţine ori, remarcabilă şi remarcată. de Independenţă, care a prilejuit armatei Dintre ele am menţiona societatea literară române o primă afirmare europeană, înfiinţarea „Junimea” din Iaşi, care a avut un rol fundamental cercurilor militare se intensifică, astfel că, în anul în cultura română şi Academia Română, cea mai 1908, existau 21 asemenea instituţii. înaltă instituţie ştiinţifică din România. Cercul militar a fost considerat drept cadrul optim pentru întâlnirile şi activităţile ofiţerilor în Apariţia şi evoluţia cercurilor militare afara cazărmii, unde se discutau probleme de teoria războiului, chestiuni de strategie şi doctrină, Apariţia cercurilor militare se plasează pentru ca ei să-şi diversifice cunoştinţele de în acest context al diversificărilor raporturilor cultură generală prin frecventarea bibliotecii şi dintre armată şi viaţa civilă, al sporirii participării unde găseau prilej pentru a învăţa limbi străine, ofiţerilor la viaţa socială, culturală, artistică, pentru a-şi pune în valoare anumite disponibilităţi sportivă a garnizoanelor în care erau dislocate artistice sau recreativ-distractive. Nu era de unităţile, a întăririi spiritului de corp, a necesităţii neglijat nici latura social-mondenă, cercurile din ce în ce mai puternic resimţite a perfecţionării militare fiind considerate o interfaţă a armatei, a pregătirii corpului ofiţeresc. corpului ofiţeresc în special, cu societatea civilă. Ca în multe alte domenii şi în privinţa Ca expresie a iniţiativei private a ofiţerilor, asocierii voluntare a cadrelor militare s-a recurs cercurile militare dispuneau de documente la împrumutarea unor modele şi forme din cadru, cunoscute îndeobşte sub denumirea de străinătate, societatea românească, fiind după statute, care le reglementau activitatea, discutate expresia celebră a lui Eugen Lovinescu, una şi aprobate de comunitatea tuturor membrilor din

62 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011 garnizoana respectivă. Ele stipulau scopurile pe Calitatea activităţilor desfăşurate era care le urmărea cercul, modalităţile concrete dependentă de o multitudine de factori cum de atingere a acestora, structura organelor ar fi: mărimea garnizoanei şi deci, implicit, a de conducere, localul în care îşi desfăşura numărului de ofiţeri; calitatea acestora; existenţa activitatea, asigurarea mijloacelor financiare, unui local corespunzător; resursele financiare patrimoniul disponibil, colaborarea cu autorităţile aflate la dispoziţie etc. locale şi cele militare din garnizoană sau ierarhic Organizarea internă a cercurilor militare superioare etc. diferea destul de mult de la o garnizoană la alta. Generic, scopurile urmărite de cercurile La unele participau doar ofiţerii activi, la altele militare erau cele precizate mai sus şi care ar membri puteau fi şi rezerviştii sau cei aflaţi în retragere, după cum existau cazuri în care ofiţerii putea fi sintetizate în dezvoltarea spiritului de corp, în rezervă aveau propria lor organizare. Iată, de a solidarităţii între ofiţeri, activi sau de rezervă, pildă, în Bucureşti s-a constituit Clubul ofiţerilor menţinerea şi dezvoltarea legăturilor corpului de rezervă, care, în 1911, prin legea promulgată ofiţeresc cu societatea locală, perfecţionarea cu Înaltul Decret nr. 2277 a primit statutul de pregătirii de specialitate (jocuri de război, persoană juridică. Corpurile legiuitoare au conferinţe, convocări de specialitate şi metodice aprobat concomitent şi statutul clubului. etc.), îmbogăţirea culturii generale, valorificarea Procesul de asociere a cuprins nu numai unor disponibilităţi artistice, petrecerea plăcută a ofiţerii (activi şi de rezervă), ci şi subofiţerii, timpului liber prin organizarea de serate dansante în diferite garnizoane constituindu-se cercuri (baluri), serate muzicale, concerte, spectacole militare ale acestora. Prin Decizia Ministerială de teatru, şezători, matineuri, întreceri sportive, nr. 449/1911, modificată în ianuarie 1912, s-a scrima bucurându-se de o atenţie specială, stabilit cadrul de funcţionare a acestora. Ele erau jocuri de cameră etc. organizate pe aceleaşi principii ca ale asociaţiilor Nu era de neglijat nici aspectul economic, ofiţerilor. Fiecare cerc de subofiţeri era pus unele cercuri militare încercând să amelioreze sub preşedinţia de onoare a comandantului viaţa ofiţerilor prin organizarea unor popote de garnizoană respectivă şi sub preşedinţia şi restaurante, acestea practicând, de regulă, de ordine a comandantului pieţei locale sau a preţuri mai reduse. unui ofiţer superior, ori a unui căpitan, numit, în

63 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară ambele cazuri de către comandantul corpului de preşedinte, numit de comandantul garnizoanei şi armată, pe baza recomandărilor comandanţilor mai mulţi ofiţeri în activitate de diferite grade, aleşi de garnizoană avizate de comandantul diviziei de adunarea generală. Componenţa comitetelor pe raza căreia îşi desfăşura activitatea. de administraţie a variat de la o garnizoană la În anul 1912, ca şi în cazul ofiţerilor, alta şi de la o epocă la alta. De reţinut că funcţiile Parlamentul a votat legea prin care cercurilor în cadrul comitetului erau onorifice, membrii lor militare ale subofiţerilor li se acorda personalitate nefiind scutiţi de atribuţiile curente din unităţile juridică prin decizii ale ministerului de resort. respective, situaţie care a generat, uneori, Pe această bază, Ministerul de Război a emis dificultăţi în îndeplinirea obiectivelor propuse de la 12 mai 1912, Decizia Ministerială nr. 297, către cercurile militare. semnată de generalul Ion Argetoianu, titularul Comitetele erau organe executive, care departamentului la acea dată, prin care se urmăreau materializarea scopurilor stabilite recunoştea calitatea de persoană morală prin organizarea şi desfăşurarea activităţilor Cercului militar al subofiţerilor reangajaţi din specifice, alcătuiau bugetul, luau măsuri pentru garnizoana Bucureşti, acesta având un număr încasarea cotizaţiilor aferente şi supravegheau mare de membri şi venituri îndestulătoare. efectuarea cheltuielilor. Fiecare cerc avea un Potrivit normelor de funcţionare regăsite în contabil şi un casier, care proveneau tot din ofiţerii statute membrii cercurilor militare ale ofiţerilor în activitate. Hotărârile din cadrul comitetului erau de mai multe categorii: de onoare, de drept, se luau cu majoritate de voturi, exprimarea fondatori şi voluntari. Erau consideraţi membri de opţiunilor începând cu gradul cel mai mic. În onoare persoanele din familia regală, în frunte cu caz de paritate, votul preşedintelui era decisiv. suveranul, ministrul de Război în funcţiune şi foştii Comitetele prezentau dări de seamă anuale în miniştri de resort, comandanţii şi foştii comandanţi faţa adunării generale ale membrilor cercului. ai corpurilor de armată sau diviziilor, după caz, Adunările generale erau organele supreme din garnizoanele respective. Membrii de drept de conducere ale cercurilor militare, ele fiind erau toţi ofiţerii din garnizoana respectivă. Iar acei formate din totalitatea membrilor cercului membrii de drept care donau cercurilor militare respectiv. Ele erau legal constituite dacă erau anumite sume de bani sau alte valori deveneau prezenţi cel puţin jumătate din aceştia. În fondatori. În categoria membrilor voluntari intrau cadrul adunărilor generale hotărârile se luau ofiţerii de rezervă şi în retragere proveniţi din cu majoritate de voturi. De regulă, adunările cadrele active din garnizoana respectivă, care generale aveau loc la începutul fiecărui an şi solicitau în scris acest lucru. Membrii de drept ele aveau ca principale sarcini ascultarea dărilor şi membrii voluntari erau obligaţi să plătească o de seamă ale comitetelor, descărcarea gestiunii cotizaţie lunară ce se cifra, de regulă, la circa 1% acestuia, votarea noului buget, alegerea din solda gradului respectiv. noului comitet de conducere sau, după caz, Cotizaţia se fixa de către adunarea generală completarea acestuia. Adunarea generală se a membrilor cercului militar. Pentru membrii de putea convoca şi în mod extraordinar, ori de câte drept ea se reţinea de caseriile unităţilor din ori necesităţile impuneau acest lucru. care aceştia făceau parte şi se vărsa cercului Una dintre cele mai spinoase probleme militar. Cotizaţia membrilor voluntari se achita a fost cea a localurilor în care îşi desfăşurau personal la casieria cercului. Ofiţerii de rezervă activitatea. Mai toate cercurile militare au care întârziau mai mult de trei luni plata cotizaţiei funcţionat în perioadele de început în clădiri pierdeau calitatea de membru. Aceeaşi situaţie închiriate, care nu ofereau cele mai bune condiţii, se întâlnea şi în cazul ofiţerilor activi care erau iar, în plus, chiria era scumpă. De exemplu, îndepărtaţi din cadrele armatei pentru abateri Cercul Militar din Galaţi plătea în anul 1899, o grave de la disciplina militară sau contra chirie de 12.000 de lei, ceea ce reprezenta 3/4 onoarei. din veniturile instituţiei. Ministerul de Război Conducerea cercurilor militare a fost a încercat să se implice în rezolvarea acestei încredinţată unor comitete de direcţie şi/sau probleme, punând la dispoziţie clădiri, acolo unde administraţie compuse, de regulă, dintr-un avea disponibilităţi sau ajutând la construirea

64 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011 altora, aşa cum a fost cazul la Constanţa. Dar mai mici. Ca urmare a acestor dificultăţi, cele posibilităţile departamentului de resort erau mai multe dintre cercurile militare au continuat limitate, cercurile militare reprezentând iniţiativa să funcţioneze în localuri închiriate, chiar dacă privată a ofiţerilor. Au fost cazuri în care instituţiile acestea nu dispuneau de toate condiţiile. în cauză au trecut la construirea unor localuri prin Această stare de lucruri şi-a pus amprenta forţe proprii, cum ar fi cel din Câmpulung Muscel. asupra activităţilor pe care le organizau pentru Cel mai cunoscut exemplu este cel al Cercului atingerea scopurilor prevăzute în statute. Una militar al ofiţerilor din garnizoana Bucureşti, care dintre cele mai utilizate metode era constituirea a reuşit să-şi construiască Palatul său, devenit de biblioteci proprii, ceea ce avea darul de a după inaugurare (4 februarie 1923) una dintre atrage ofiţerii care putea consulta cărţi şi reviste bijuteriile arhitectonice al Bucureştiului. româneşti şi străine. Fondul de carte, variabil de Construcţia unor clădiri funcţionale, de la un cerc la altul, provenea, cel mai adesea, din preferinţă în zona centrală a garnizoanelor era donaţii făcute de ofiţeri sau de diferite societăţi, una dintre cele complexe probleme. O primă mare private sau de stat. Funcţie de posibilităţi, dificultate era lipsa resurselor financiare, veniturile cercurile puteau să facă abonamente la reviste cercurilor militare provenind în mare măsură şi să cumpere cărţi. De obicei, ofiţerii căutau din cotizaţiile membrilor săi. Ele se dovedeau acele cărţi şi reviste, româneşti şi străine, care insuficiente pentru cumpărarea terenului, plata veneau în întâmpinarea cerinţelor profesiei proiectului, construcţia şi dotarea localurilor. lor, îmbogăţindu-le cultura de specialitate. Or, Un al doilea mare handicap se datora lipsei donaţiile nu aveau cum să ţină seama de toate terenurilor adecvate, autorităţile locale fiind puţin criteriile necesare unei biblioteci militare. Un alt dispuse să asigure o asemenea facilitate pentru impediment important era acela al personalului cercurile militare. Chiar în cazul în care comuna ce deservea biblioteca care presta o muncă dovedea deschidere pentru o asemenea cerinţă, benevolă. Ofiţerul responsabil venea la cerc în adeseori ea nu avea posibilitatea să ofere un afara orelor de serviciu, aşa că nu totdeauna teren în zona centrală. Construcţia unui local putea răspunde solicitărilor. Soluţia ideală ar fi propriu la periferia localităţilor respective era fost angajarea unei persoane cu statut de angajat considerată în epocă drept una dintre cele mai permanent care să deservească biblioteca, dar neinspirate soluţii, chiar dacă toate costurile erau puţine cercuri îşi permiteau o asemenea soluţie.

65 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară

Un alt gen de activităţi specific cercurilor cum, s-a instituit şi tradiţia ca la unele serate militare erau conferinţele de cultură militară sau baluri dansante să fie invitate şi notabilităţile şi generală, susţinute atât de ofiţeri, cât şi de localităţii, precum şi persoane din viaţa civilă, personalităţi civile din diverse domenii. Dar şi în mai ales cele de sex feminin. acest domeniu, situaţia se prezenta diferit de la Balurile, seratele dansante, mesele tovără- un cerc militar la altul, cel mai important aspect şeşti se organizau cu diferite prilejuri, fără a fiind mărimea garnizoanei. În marile centre ale exista reglementări stricte în această privinţă. ţării – Bucureşti, Iaşi, Craiova, Galaţi, Constanţa – Iată, de exemplu, se constituise o tradiţie din posibilităţile erau mult mai mari decât în altele organizarea lor odată cu sosirea în garnizoană a mai mici. De regulă numărul unor asemenea unei noi promoţii de ofiţeri. El era cunoscut sub activităţi nu depăşea patru-cinci pe an. numele de „balul bobocilor”. Ofiţerii tineri erau Un anumit interes a generat în rândul luaţi în primire de cei mai în vârstă şi se organiza corpului ofiţeresc, cursurile de limbi străine un eveniment monden pentru cunoaşterea (franceză, engleză germană, italiană, rusă, realităţilor din garnizoană, pentru apropierea lor. ungară, bulgară). De regulă, ele se organizau Garnizoanele şi unităţile staţionate aici dacă numărul celor doritori era mai mare de zece. aveau libertatea de a-şi alege zilele de bal şi Şi aici a funcţionat criteriul mărimii garnizoanei, de întrunire, ele fiind ocazionate de o serie de cele mari fiind avantajate. evenimente cu semnificaţie istorică, mondenă, Jocurile de război reprezentau o altă religioasă etc. De pildă, fiecare unitate avea un dimensiune promovată de unele cercuri militare. patron spiritual – sfânt religios; personalitate De obicei asemenea activităţi aveau loc în politică sau militară, o bătălie celebră etc. Anual cazarmă şi în cadrul armelor, dar cercul militar patronul era sărbătorit prin organizarea, în era un cadru optim pentru aplicaţiile întrunite, localul cercului militar, a unor mese tovărăşeşti la care participau ofiţeri din toate armele. Dar, sau baluri la care participau toţi ofiţerii unităţii, ca şi în cazul conferinţelor, numărul jocurilor precum şi alţi invitaţi. Asemenea întruniri festive de război organizate de cercurile militare sau şi comemorative aveau loc şi când o unitate desfăşurate în localurile acestora era destul de din garnizoană împlinea un număr de ani de la redus, comandanţii de unităţi preferând ca ele să înfiinţare – 25, 50, 100 de ani, cercul militar fiind, aibă loc în cazarmă. de regulă, locul preferat. Cea mai însemnată pondere au avut-o Participarea la Războiul pentru Inde- activităţile distractive, respectiv jocurile de şah, pendenţă, eveniment de referinţă pentru Armata table, domino, remy, biliard şi câteodată, şi jocul Română, era omagiat în acelaşi mod de către de cărţi, deşi acest lucru era interzis prin statutele fiecare unitate care participase la acţiunile de funcţionare. Ca urmare, sala de distracţii era militare din sudul Dunării. La cercurile militare se cea mai animată dintre toate încăperile cercului mai organizau serate, baluri, mese tovărăşeşti militar. şi cu prilejul principalelor sărbători religioase – Pentru strângerea legăturilor dintre ofiţerii Crăciun, Anul Nou, Paşti etc. Existau, de diferitelor unităţi şi formaţiuni din garnizoană, asemenea, şi iniţiative ale autorităţilor locale în ca şi între familiile acestora se organizau, mai care cercurile militare erau gazda unor activităţi ales în perioadele de iarnă, matineuri şi serate de acest gen: aniversarea unui nunăr de ani de la dansante sau baluri. În principiu, ele aveau loc o atestarea documentară a localităţii; inaugurarea dată pe săptămână, de regulă, sâmbăta seara. unor edificii; sărbătorirea patronului urbei etc. Acestea erau frecventate cu plăcere de ofiţeri Ofiţerii veneau de obicei în uniformă, dar şi familiile lor mai ales în garnizoanele mai mici nu totdeauna ea era obligatorie. Organizatorii unde posibilităţile de distracţie şi de petrecere rugau, de obicei, persoanele respective să vină a timpului liber erau mai reduse. În unele într-o anumită ţinută. Uneori, când era vorba de garnizoane pentru a se evita aglomeraţia prea elemente care ţineau de simbolistica militară, mare la asemenea gen de activităţi organizate de cum ar fi ziua unităţii, atunci era obligatoriu ca cerc, se tipăreau un număr de invitaţii în funcţie ofiţerii să poarte uniforma. de capacitatea de primire a sălii şi se repartizau Asemenea activităţi erau cele mai aşteptate proporţional diferitelor unităţi şi formaţiuni. După şi gustate evenimente mondene atât de corpul

66 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011 ofiţeresc din garnizoana respectivă, cât şi de contracteze împrumuturi, să aibă, într-un cuvânt, o parte a publicului civil. Trebuie spus, ca un răspundere legală. În perioada ulterioară şi alte element de culoare, că multe căsnicii ale ofiţerilor cercuri militare au obţinut statutul de persoană s-au întemeiat prin frecventarea lor, după cum juridică şi morală. Astfel, la 8 februarie 1912, multe din ele s-au destrămat tot ca urmare a prin Decizia Ministerială nr. 58, cercurile militare acestora. din Botoşani, Roman, Bacău, Brăila şi Turnul Activităţile sportive figurau şi ele printre Severin au fost investite cu răspunderea legală activităţile iniţiate de cercurile militare, deşi cuvenită persoanelor juridice. Ele aveau un infrastructura şi mijloacele pentru desfăşurarea număr suficient de membri şi o situaţie materială acestora erau insuficiente. O pondere mai mare îndestulătoare care le permiteau să funcţioneze a avut scrima precum şi jocul de tenis (de câmp ca instituţii de sine stătătoare. şi de masă). După cum se observă acordarea perso- În afară de serate şi baluri, unele cercuri nalităţii juridice s-a făcut prin decizie ministerială militare, cu deosebire cele mai mari, serveau şi nu printr-un act normativ aprobat de Parlament ca loc de primire a unor personalităţi şi delegaţii ca până atunci, întrucât prin Legea nr. 376 se străine sau de desfăşurare a unor evenimente crea o asemenea posibilitate. Condiţia era ca importante din garnizoanele respective. documentul să fie publicat în „Monitorul Oficial” Popotele şi căminele organizate în şi în „Monitorul Oastei”. cadrul cercurilor militare au constituit mijloace Deşi cercurile militare se impuseseră ca importante pentru a veni în ajutorul ofiţerilor instituţii utile, recunoscute şi de societatea şi familiilor acestora. Ele erau, de regulă, civilă activitatea lor prezenta destule aspecte frecventate de ofiţerii necăsătoriţi, dar şi de cei neconvingătoare. Cercul militar rămânea puţin familişti care nu reuşiseră să-şi construiască sau frecventat, ofiţerii români fiind destul de reticenţi să-şi închirieze o locuinţă corespunzătoare. în a-i călca prea des pragul; prin urmare ele Prezentarea succintă a profilului cercurilor nu ajunseseră să „exercite atracţii naturale”. militare evidenţiază faptul că aceste instituţii Cauzele au fost obiect de dezbateri în epocă, deveniseră o prezenţă necesară şi utilă în viaţa fără a se putea ajunge la concluzii unanime. corpului ofiţeresc român. Rolul lor a fost întărit Una dintre ele, des invocată, dar odată cu promulgarea, la 18 martie 1896, prin insuficient de acoperitoare, a constat în Înaltul Decret nr. 1612, a legii prin care li se acorda subţirimea disponibilităţilor financiare aflate la cercurilor militare din garnizoanele Bucureşti, dispoziţie. Trăind, aşa cum am prezentat mai Iaşi, Craiova şi Galaţi statutul de persoană sus, cvasiexclusiv din cotizaţiile membrilor, juridică. Prin aceasta, ele erau recunoscute ca funcţionând, uneori, în localuri improvizate, instituţii de interes general al armatei. Trebuie fără o susţinere adecvată, ele nu reuşeau să spus că în garnizoanele respective funcţionau împlinească, în totalitate, necesităţile corpului cele patru comandamente de corp de armată, ofiţeresc român. existente în Armata Română la acea dată. Mai este de luat în discuţie şi lipsa unui cadru În Expunerea de motive prezentată de normativ suficient de adecvat, care să le permită Comitetul delegaţilor secţiunilor din Adunarea să atragă fonduri, să organizeze activităţi, să Deputaţilor, prezentată de A. Stolojan, se se implice în viaţa comunităţilor locale şi să fie releva rolul şi utilitatea cercurilor militare. „Este sprijinite de acestea. De la crearea primul cerc recunoscut d-lor Deputaţi, se arăta în document, militar, cel al ofiţerilor din garnizoana Bucureşti, că asociaţiile ofiţereşti, când au fost bine în 1876 şi până la consacrarea juridică a situaţiei conduse, au dat cele mai frumoase rezultate, lor, realizată prin legea din 1896, au trecut două pentru că, pentru o mică cotizaţie lunară, ofiţerii decenii, timp în care cercurile militare au fost găsesc mijlocul nu numai de a se distra, dar chiar instituţii ale „nimănui” ca să ne exprimăm aşa. acela de a se instrui şi chiar a-şi mai ameliora Funcţionarea lor a depins, într-o însemnată traiul prin creare de diferite aşezăminte unde se măsură de voinţa şi disponibilităţile şefilor de pot găsi necesarele existenţei bune şi ieftine”. corpuri, de preocupările ofiţerilor din garnizoană, Acordarea acestui statut a permis ca ele să de dorinţa lor de a se întruni sub egida acestei poată face tranzacţii, să primească donaţii, să noi instituţii.

67 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară

A mai fost invocată şi lipsa unor directive în viaţa corpului ofiţeresc român, acceptate şi clare venite din partea Ministerului de Război, receptate ca atare de societatea românească. forul tutelar care trebuia să le ghideze activitatea. În fapt, apariţia şi funcţionarea lor a reprezentat Or, departamentul de resort a căutat să nu o dimensiune a procesului de modernizare şi îngrădească prea mult iniţiativa privată a ofiţerilor, reformă pe care l-a parcurs, în această perioadă, reglementând strict şi acest domeniu, aşa cum o armata română. făcea în toate celelalte. Existau, de altfel, critici destul de severe şi în bună măsură îndreptăţite, Părăsirea şi reînvierea unei tradiţii din partea unor ofiţeri privind abuzul de legi, de ordine, de instrucţiuni, de norme care încorsetau Cadrul fixat prin legislaţia adoptată la viaţa militarilor în cazarmă şi afara ei. Pe de altă sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului parte, cercurile militare considerau că Ministerul al XX-lea a fost în vigoare până la mijlocul celui poate şi este dator să le sprijine, întrucât ele de-Al Doilea Război Mondial. În februarie 1942, suplineau până la un punct, sarcinile acestuia. regimul mareşalului Ion Antonescu a iniţiat o O altă cauză importantă a neajunsurilor din reformă radicală a instituţiei cercurilor militare. evoluţia cercurilor militare a constituit-o, după La 27 februarie 1942, generalul Constantin cum se exprima, în epocă un bun cunoscător al Pantazi, ministrul Apărării Naţionale, a adresat situaţiei acestora, „lipsa spiritului de asociaţiune conducătorului statului un raport în care la români”. Ori de câte ori, românii se adunau propunea că „educaţia spirituală, fizică şi socială într-o asociaţie, formală sau informală, ea nu a ofiţerilor, după ce au părăsit şcolile, să nu avea mari şanse de a rezista prea mult, deoarece mai fie lăsată mai departe la discreţia iniţiativei predomina spiritul individualist, lipsa cooperării şi particulare”. a solidarităţii. Fenomene deosebit de complexe, Ea trebuia să fie asigurată în mod unitar şi în fapt o rezultantă a mai multor factori, ce s-au uniform, lucru ce nu se putea obţine decât printr-o manifestat şi intersectat, în acelaşi timp, o lungă instituţie comună. Cercurile militare, după opinia perioadă de timp, ele au făcut obiectul unor lui Constantin Pantazi, nu mai corespundeau analize dintre cele laborioase. menirii lor, deoarece fie nu mai aveau fonduri Pe acest fond genetic, ce urca mult în istorie, suficiente, fie că localurile erau utilizate în mod cercurile militare, ca formă nouă, importată din necorespunzător. Pentru a asigura venituri Franţa, n-au generat de la început un entuziasm egale pentru toate cercurile militare şi a realiza o prea mare în rândul ofiţerilor români. Uneori îndrumare unitară a activităţii culturale, educative mersul la activităţile cercului, era mai mult şi sportive se propunea un act normativ, ce stipula materializarea unei dispoziţii a şefilor ierarhici crearea unei instituţii unice. A doua zi, 28 februarie decât o dorinţă intim resimţită de fiecare ofiţer. 1942, mareşalul Ion Antonescu a promulgat Legea În mod paradoxal, această situaţie se întâlneşte nr. 158 pentru organizarea „Casei Cercurilor şi astăzi, în nu puţine cazuri, deşi cauzele sunt Militare ale Ofiţerilor din România”. relativ diferite faţă de cele existente acum mai bine de un veac. Această instituţie, o noutate în peisajul Nu lipsit de importanţă s-a dovedit în epocă organizării militare, avea calitatea de persoană şi concurenţa pe care făcea „viaţa civilă”, care juridică şi funcţiona sub controlul Ministerului oferea o mult mai mare varietate de posibilităţi Apărării Naţionale, sediul său fiind în Bucureşti. de petrecere a timpului liber, de recreere, de Scopul Casei, detaliat în articolul 2 al legii, era deconectare de la sistemul cazon, nu lipsit de de a organiza şi întreţine în toate garnizoanele rigidităţi congenitale, ca peste tot în lume. Ofiţerii permanente cercuri militare, cămine ofiţereşti căutau „altceva” faţă de cotidianul care le marca şi case de odihnă pentru ofiţeri. Membrii Casei existenţa. Ori, cercul militar reproducea, desigur, Cercurilor Militare erau de două categorii: de într-o altă proporţie şi sub altă formă, mai blândă, drept şi admişi. Toţi ofiţerii activi din România acelaşi mediu militar constrângător. aveau calitatea de membru de drept, iar cei Cu timpul, însă, cu toate greutăţile şi admişi puteau fi ofiţerii de rezervă, proveniţi imperfecţiunile semnalate, cercurile militare au din activitate, care consimţeau să plătească devenit instituţii credibile, integrate sine qua non cotizaţia lunară.

68 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011

Casa era condusă de un comitet de aceste organe şi a câte unui comandant-secund direcţie compus din secretarul general al pentru educaţie, cultură şi propagandă, în fond Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat un activist al Partidului Comunist. Concomitent, (preşedinte) şi secretarii generali ai celorlalte cercurile militare au fost subordonate din toate subsecretariate: aer, marină şi aprovizionarea punctele de vedere regiunilor militare, instituţii armatei (membri). Secretar al casei era nou create după modelul sovietic. numit un ofiţer din secretariatul general al Evenimentele din anii 1947-1948 au Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat. reprezentat începutul declanşării unui atac Fondurile proveneau din cotizaţiile membrilor masiv al comuniştilor asupra societăţii de drept (0,03% din solda brută) şi admişi româneşti. Măsurile s-au succedat într-un ritm (0,06% din pensia brută), subvenţii acordate de rapid, afectând toate segmentele vieţii sociale. Ministerul Apărării Naţionale şi alte instituţii de Ele au fost însoţite de represiuni deosebit stat şi din administrarea patrimoniului. de dure, zeci şi sute de mii de oameni, de la Personalitatea juridică acordată cercurilor politicieni şi intelectuali până la simpli muncitori militare în temeiul Legii din 28 ianuarie 1912 şi ţărani, căzându-i victime. Totul a fost demolat a încetat odată cu promulgarea noului act şi s-a instituit, prin forţă şi teroare, un sistem normativ, iar bunurile lor au trecut în proprietatea de împrumut care nu ţinea cont de tradiţiile noii instituţii care le administra. Cercurile militare româneşti. erau practic dizolvate, drepturile şi obligaţiile lor În mod evident, instituţia cercurilor militare trecând asupra Casei. Organele de conducere nu avea cum să scape de acest tăvălug al ale cercurilor militare locale erau stabilite de istoriei. În primăvara anului 1949, pe baza Comitetul de direcţie şi aprobate de minister. Deciziei Ministeriale nr. 161, cercurile militare au Legislaţia adoptată în februarie 1942 era fost desfiinţate şi s-au creat casele armatei de emanaţia unui regim autoritar, care dorea garnizoană, instituţii care erau destinate ofiţerilor, să exercite un control sever asupra tuturor subofiţerilor, salariaţilor civili şi familiilor acestora. segmentelor societăţii româneşti. Ea a însemnat Casele armatei erau subordonate comandanţilor practic desfiinţarea cercurilor militare, instituţii secunzi politici de garnizoană. În decizia respectivă private care dispuneau de organe de conducere se preciza că instituţia de acest gen din Capitala alese şi fonduri proprii. ţării va purta denumirea de Casa Centrală a În primii doi ani după 23 august 1944 a Armatei. Ulterior, s-a adoptat denumirea de „casă rămas în funcţiune Casa Cercurilor Militare. a ofiţerilor” pentru ca, după o perioadă de timp, La 1 octombrie 1946, această instituţie a fost să se revină iarăşi la denumirea de case ale desfiinţată, cercurile militare recăpătându-şi armatei. În 1953, s-a emis „Regulamentul de personalitatea juridică acordată în conformitate funcţionare a caselor ofiţerilor din Forţele Armate cu prevederile Legii din 29 ianuarie 1912. A fost ale Republicii Populare Române” în care se doar un scurt intermezzo pentru că evoluţiile din arată că „întreaga activitate a caselor ofiţerilor se societatea românească nu lăsau dubii asupra desfăşoară în conformitate cu hotărârile C.C. al direcţiei şi a scopului final. P.M.R. în problemele ideologice, în conformitate La 22 octombrie 1947, prin Ordinul cu regulamentele militare, ordinele ministrului nr. 586.602, Ministerul Apărării Naţionale a forţelor armate şi directivele D.S.P.A (Direcţia emis „Normele generale pentru organizarea, Superioară Politică a Armatei)”. conducerea, administrarea şi exploatarea Printre formele de activităţi preconizate cercurilor militare ale armatei”. Documentul, erau cercuri ştiinţifice, tehnice, cursuri, cercuri neutru ca formă, conţinea, însă, modificări de de cultură generală, spectacole şi concerte, substanţă. Cercurile militare ale ofiţerilor şi conferinţe pe teme politice, expoziţii de artă subofiţerilor, care au funcţionat separat fiind plastică etc. De asemenea, pe lângă casele instituţii distincte, s-au contopit. În consecinţă, în armatei au funcţionat universităţile serale de garnizoane s-au convocat adunări generale ale marxism-leninism şi şcolile serale de partid, ofiţerilor şi subofiţerilor şi s-a procedat la alegerea forme de îndoctrinare politică a cadrelor armatei. comitetelor de conducere. De remarcat că Potrivit documentului, casele armatei erau normele prevedeau obligativitatea introducerii în subordonate organelor politice ale regiunilor

69 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară militare şi comandamentelor de armă, iar Cercurile militare se subordonau activitatea cotidiană era condusă de şeful comandantului de garnizoană, care numea garnizoanei şi locţiitorul său politic. Casele şi un comitet de coordonare din care făcea armatei, chiar dacă aveau unele similitudini cu parte obligatoriu şi şeful instituţiei. Acesta din „fostele cercuri militare”, erau instituţii diferite. urmă se numea de către comandantul armatei, Cercurile militare erau instituţii de drept privat comandamentului, inspectoratului general ale ofiţerilor, fiind, cu alte cuvinte, o expresie a de armă, cu avizul Departamentului pentru iniţiativei acestora. Ele erau conduse de comitete Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură. alese de adunările generale ale ofiţerilor din Localul unui cerc militar trebuia să dispună fiecare garnizoană, iar fondurile proveneau, în de o sală de spectacole, săli de dans, de protocol, cea mai mare parte, din cotizaţiile membrilor. spaţii pentru activitatea cursurilor, cenaclurilor Casele armatei erau instituţii ale regimului şi formaţiilor artistice, jocuri individuale, sală comunist servind nemijlocit intereselor acestuia. de lectură, bibliotecă etc. În spaţiile cercurilor Ele au fost şi aşa au rămas, în toată perioada militare, puteau funcţiona librăria militară postbelică – instrumente de propagandă ale (punct de desfacere a cărţii şi presei), popota partidului comunist. Desigur, că în timpul acestor garnizoanei, restaurantul militar, camere de decenii activitatea lor a îmbrăcat şi unele aspecte oaspeţi etc. pozitive, care satisfăceau anumite nevoi sociale Potrivit documentului, cercurile militare ale corpului de cadre ale armatei. realizau o suită de activităţi culturale, artistice, După 1989, Casele Armatei şi-au păstrat recreative, mondene, sportive, de pregătire profilul de instituţii cultural-educative pentru a cadrelor militare şi a membrilor de familie a corpul de cadre: ofiţeri, subofiţeri, salariaţi civili acestora, de turism şi de agrement etc. şi membri de familie. Conţinutul activităţilor a După cum se observă, s-a încercat fost modificat, eliminându-se aspectele de ordin reînnodarea unei tradiţii, prin revenirea la politic şi ideologic care au predominat în ultimii denumirea de cercuri militare. Aceasta s-a ani ai regimului comunist. Concomitent, s-au realizat numai parţial, deoarece ele nu mai elaborat o serie de documente cu caracter de erau expresia iniţiativei corpului ofiţeresc dintr-o directivă, care au contribuit la aşezarea activităţii anumită garnizoană, ce era obligat să găsească acestor instituţii pe baze noi. Unul dintre acestea fonduri pentru desfăşurarea activităţilor. Cu alte este Ordinul General nr. 3 din 13 ianuarie 1992, prin care s-au aprobat „Normativele privind cuvinte, cercurile militare de după 1992 nu se organizarea şi funcţionarea cercurilor militare”. constituiau ca instituţii de drept privat ale ofiţerilor, Documentul, semnat de generalul-locotenent ci ele făceau parte din organica departamentului Niculae Spiroiu, ministrul departamentului de de resort. De asemenea, ele se adresau nu resort, şi intrat în vigoare la 1 martie 1992, stipula numai ofiţerilor şi subofiţerilor, aşa cum era până transformarea caselor armatei în cercuri militare. la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Acestea erau instituţii de cultură, destinate ci şi salariaţilor civili, membrilor de familie, desfăşurării de activităţi cultural-artistice, studenţilor militari şi mai nou, militarilor angajaţi recreative, de turism şi agrement pentru cadrele pe bază de contract, după renunţarea la serviciul militare şi salariaţii civili din unităţile militare şi militar obligatoriu. Din această perspectivă ele membrii familiilor acestora, studenţi şi elevi se apropie mai mult de casele armatei care au militari, militarii în termen, cadrele militare în funcţionat timp de peste patru decenii. Tradiţia a rezervă şi în retragere, veteranii de război. fost, prin urmare, parţial restaurată. Cercurile militare se înfiinţau cu aprobarea Cu toate greutăţile anilor care au trecut ministrului Apărării Naţionale, în garnizoanele în după evenimentele din 1989, cercurile militare care era dislocat cel puţin un regiment şi exista au subzistat, ele fiind instituţii integrate organic asigurat un local corespunzător din proprietatea vieţii militarilor români, cu un rol semnificativ Ministerului Apărării Naţionale. Acolo unde nu în menţinerea şi dezvoltarea solidarităţii de erau îndeplinite condiţiile de mai sus, se puteau corp, a raporturilor acestora cu societatea înfiinţa cluburi de garnizoană. românească.

70 File din istoria presei UN „CĂLINDAR“ MILITAR DE ACUM UN VEAC

Colonel Dan GÎJU

Întreprindere extrem de complexă, asigu - De altminteri, se subînţelege că soldaţii rarea coeziunii unui imperiu multietnic de fiecărei naţii înglobate în respectivul imperiu anvergura celui Austro-Ungar impunea de la aveau prin preajmă un astfel de ... amic, cel sine un lanţ de măsuri din care mijloacele de al soldatului de origine română difuzându-se comunicare în masă ale timpului nu aveau cum inclusiv la Viena, Wittemberg şi până la New să fie neglijate decât, eventual, în detrimentul York. stăpânirii bicefale. Mai ales după Primul Război Este foarte profesionist redactat, în formatul Balcanic, un fel de preludiu al celui mai mare 16/23 cm, 144 de pagini, tipărit pe hârtie obişnuită, dintre războaiele lumii care, după cum se ştie cu o copertă atrăgătoare, luxoasă, chiar, în foarte bine acum, nu se va lăsa prea mult aşteptat. policromie, interiorul fiind împănat cu multe Ca atare, nu trebuie să ne mai mire că în reproduceri grafice, de regulă în peniţă, lucrate acest spaţiu, la Budapesta, pe finalul anului 1912, avea să apară, alături de multe altele şi în completarea uneia anume, una din cele mai interesante publicaţii militare imposibil de evitat de orice istorie a presei româneşti – Amicul soldatului – subtitrată călindar pentru toate persoanele cari aparţin armatei: soldaţi activi, reservişti, honvezi, glotaşi veterani şi prietini ai armatei. De fapt, aveau să apară două astfel de „călindare”, pentru anii 1913 şi, respectiv, 1914, alcătuite şi publicate de Lucian Bolcaş, cu colaborarea lui I. Galli, Paul Nikel (fost marinar militar, cooptat într-o expediţie prin zona insulelor Solomon, locuite de canibali, şi care la revenirea în ţară îşi va povesti păţaniile), Iuliu Beranek (despre luptele soldaţilor austrieci contra lui Napoleon Bonaparte), P. Livancici (Păţaniile lui Petru Livancici povestite de el însuşi; practic, o încăierare cu turcii de la 1878, în Bosnia natală) ş.a. Concret, Amicul soldatului este mijlocul clasic de propagandă la acea oră pentru soldaţii de origine română, nevoiţi să lupte pentru o patrie de care nu-i lega nimic.

71 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară

încă din 8 septembrie 1905, când „s-a îndurat prea graţios a cerceta institutul editurei acestui calendar”. De unde rezultă că pentru armata austo-ungară, în genere, acest gen de publicaţie a apărut cel puţin din acel moment. Tot de pe fila unu, în partea de jos, cu litere corp foarte mic, lângă imaginea foto a unui haubiţ (tun de câmp, n.n.) înainte de descărcarea puşcăturei, se face un patetic şi, totodată, de bun simţ, apel: Mai multe mii de exemplare din calendarul de faţă s-au cumpărat pe seama recruţilor înainte de a se înrola, ori li s-au trimis în cazarmă din partea rudeniilor lor; ei fără deosebire au dat de ştire în toate părţile ţării, pe unde se aflau ai lor, că acest calendar în multe ceasuri ale anului le-a făcut slujbe bune şi le-a fost un camarad credincios. Surori, mame, părinţi şi fraţi ai soldaţilor noştri! Vă rog, faceţi şi voi asemenea, şi cumpăraţi şi voi câte un calendar de acesta iubiţilor voştri din casarme! Credeţi-mă, nu numai le faceţi bucurie, ba are să le fie şi de mare folos!. Pe pagina doi este reprodus poemul Stăm „gata!”, întru amintirea tuturor, [cei] cari în zilele în detaliu, majoritatea axate pe scene de luptă, primejdiei de războiu dela anul 1912-1913 au dar există şi câteva planşe cu reproduceri din făcut slujbă credincioasă la hotarele ţării: Şi iar au picturile cu subiect militar ale vremii, imprimate stat soldaţii l’a ţării frontieră,/ De marş şi de bătae alb-negru sau color, pe hârtie cretată (întâlnite cu toţi „gata” erau,/ Să plece’n ori-ce clipă, după în majoritatea revistelor militare austriece), plus vechea deviză/ Pentru ‘mpărat şi ţară!” De frică nu alte 24 de pagini la final, cu reclamă. Coperta ştiau/…/. În rest, articole specifice calendarului, doi conţine un interesant calendar al statelor adică pe faţă o ilustraţie – sus, pe orizontală, europene, în stilul Anuarului românesc din 1842 cu scene militare – iar partea de jos împărţită în editat de Blaremberg, dar mai complet, în care două, pe verticală: pentru însemnări, în stânga statele continentului, inclusiv România, sunt (loc liber), în dreapta fiind imprimat un text scurt consemnate cu şeful în frunte, precizându-se pe teme morale, mai exact: Pilde de vitejie şi suprafaţa, numărul de locuitori (România avea bravură din viaţa soldaţilor noştri (relatări). atunci 7.087.000), datoria statului în milioane Pe versoul filei, adică în pagina cu soţ, coroane (1.499 în dreptul României), efectivele este imprimat calendarul lunii respective, în trei armatei la pace, dar şi război, flota de război (cu variante: în pricipiu calendarul vechi, calendarul numărul de vase canoniere şi tunuri), inclusiv nou (devansat cu 13 zile faţă de cel vechi) valoarea monedei ţării (raportată la coroană). şi calendarul israelit. De la pagina 30 încolo, Editorul acestui calendar era tipograful Ioan începe partea literară, cu povestiri din viaţa Steinbrener care, oferindu-i un astfel de calendar soldaţilor, informaţii de cultură generală ş.a. În împăratului Francisc Iosif I, comandantul suprem sfârşit, începând cu pagina 61, apare un prim al oştirii austro-ungare, a primit în schimb articol tipic pentru conglomeratul de naţiuni din „Crucea de Cavaler a ordinului Francisc Iosif”. imperiu, dar care în cazul de faţă anunţă, de fapt, De pe pagina întâi a revistei reiese că ultima fază a dezagregării lui. Materialul poartă monahul cunoştea tipografia lui Steinbrener titlul-anunţ: Ofiţerimea din armata noastră învaţă

72 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011 limba soldaţilor şi, în mare, se referă la ultima tocmai atrăsese „iarăşi atenţia lumei întregi prin poruncă a Ministerului de răsboiu/.../ ca tinerii mişcarea sa împotriva Bulgariei”. Între altele, sublocoteneţi, cari vor fi aplicaţi la regimente, a reiese că în regatul lui Carol I, instrucţia este căror limbă nu e cea nemţească, să înveţe limba tipică unei armate moderne şi, îndeosebi, că regimentului. Pe timp de trei sau patru luni vor „duhul armatei e foarte bun”. Se va observa cât fi încvartiruiţi la ofiţerii în retragere, sau în lipsa de modernă era peste fix doi ani! acestora la preoţii de ori-care confesiune, cu cari Ultima parte, numită Şematismul armatei împreună vor învăţa limba respectivă. Tinerii cesaro-crăieşti este, de fapt, un anuar tipic, cu sublocotenenţi la singuraticele corpuri de armată ordinea de bătaie a respectivei armate începând vor învăţa următoarele limbi: La corpul de armată 3 de la împărat în jos, până la „gendarmerii”. limba slovacă şi italiană. La corpul de armată 4 În fine, sunt trecute datele de desfăşurare a (din Budapesta) ungureşte. La corpul de armată 5 târgurilor de ţară din Ardeal, Bănat şi Ungaria, slovăceşte. La corpul de armată 6, ungureşte şi „după consemnările cele mai noi”, un subiect slovăceşte. La corpul de armată 7 din Temesvar aproape obligatoriu pentru o publicaţie tip (Timişoara), româneşte, sârbeşte, croăţeşte. La corpul de armată 8 şi 9, limba cehă. La corpul calendar adresată în primul rând soldaţilor, în de armată 10 şi 11, limba polonă şi ruteană. La marea lor majoritate recrutaţi dintre ţărani. corpul de armată 12 – româneşte. La corpul de Până la urmă, se pare că războiul nu a mai armată 13 – sârbeşte şi croăţeşte. La corpul de avut … răbdare ca ofiţerimea din armata cesaro- armată 14 – italieneşte. crăiască să înveţe limba soldaţilor, rămânând tot Interesante, de asemenea, şi bine alese, în grija gazetelor de front să compenseze cât de paginile de umor, ilustrate cu caricaturi. La cât ruptura care se crea între aceştia şi trupă cu pagina 125, vezi articolul Armata română, care fiecare zi de foc şi de moarte.

73 trecea fanfara militară...

Temistocle POPA

Timp de peste 40 de ani, numea pe atunci. Pe Dan cântecele noastre au intrat Spătaru îl auzisem întâia cu prietenie şi dragoste în oară într-un program de inimile ascultătorilor… iar bar. Blond, cu ochi căprui, noi am mulţumit cerului cu chip inocent, detaşându- pentru tot ce ne-a oferit se pregnant în ambianţa viaţa mai frumos: Muzica! localului de noapte, cu Dan Spătaru, cu vocea ţinuta degajată a unui fermecătoare ce cucerea sportiv, cu o voce adâncă publicul, spunea: „Consider şi penetrantă, de tenor cu muzica cel mai curat şi unde baritonale, îmi lăsase luminos component al o bună impresie! vieţii. Ea menţine echilibru Imediat am trecut la între dezmăţ şi tandreţe, în treabă împreună cu po etul această lume!... O lume mai Eugen Marea să compun bună, mai plină de prietenie pentru Dan Spătaru cân- în jurul nostru!”. tecul „Măicuţa mea”. După Noi, compozitorii de câ teva zile, când i-am muzică uşoară de ieri şi prezentat cântecul lui Dan, de azi, care ne bucurăm acesta s-a codit. Ideea, de avantajele discului, ale mi-a spus, îi plăcea … îi radioului şi televiziunii, plăceau şi titlul şi cuvintele, n-avem niciun motiv să dar melodia … i se părea ne împăunăm cu ampla lui prea încărcată. Nu era, difuziune a melodiilor mi-a mărturisit, „genul” noastre. Câte din ele sunt lui … Totuşi, după câteva meritul nostru … şi câte ale zile a învăţat cântecul tehnicii pe care o slujeşte? şi la concertul din Sala Şi, ca să fim sinceri până Radiodifuziunii a repurtat la capăt, câte din cântecele un succes peste orice noastre – în absenţa acestei tehnici – n-ar fi aşteptare. A fost un succes fulminant! Aplauzele murit înainte chiar de a se naşte? nu mai conteneau. A fost bisat, chemat şi Oare s-ar fi ivit pe lume „Măicuţa mea” dacă rechemat la rampă, publicul stăruind să-l mai n-ar fi fost televiziunea? ... S-a întâmplat într-una cânte iar şi iar… Cum concertul era televizat, din zilele anului 1966, când regretatul regizor „Măicuţa mea ” şi-a luat zborul spre lume … Din şi realizator al televiziunii Sorin Grigorescu şi clipa aceea s-a schimbat şi viaţa mea şi a lui, Simona Patraulea mi-au cerut să compun pentru pentru că ne-a unit dragostea pentru muzică. Dan Spătaru, un cântec pe care acesta urma Din seara aceea oriunde apărea Dan să-l prezinte într-un concert-spectacol, în Sala Spătaru se ivea, lângă el şi „măicuţa”. După Radioteleviziunii de pe strada Nuferilor, cum se câtva timp mi-a mulţumit pentru succesul pe

74 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011 care îl prilejuisem cu cântecul meu, mi-a oferit o erau şi fanfarele militare care cântau duminica fotografie a sa a cărei dedicaţie suna: „Domnului prin parcurile şi grădinile publice, încântând compozitor Temistocle Popa, sunt pentru respect lumea cu valsuri şi marşuri melodioase, cu şi-mi iubesc părinţii!! Mulţumiri sincere pentru uverturi celebre, cu muzică de promenadă, cu «Măicuţa mea». Dan Spătaru 18.06.1966”. partituri din opere şi imaginea fanfarei militare I-am încredinţat, curând, o altă piesă din oraşul meu natal care duminica dimineaţa „Olimpiada Tinereţii” cu care a luat un frumos trecea în drum cântând spre grădina publică. premiu la Festivalul şi Concursul de la M-am sfătuit cu Mircea Bloc un colaborator de-al Mamaia… meu, şi ne-am apucat să pritocim un text despre Şi uite aşa, cântec după cântec şi succes fanfară, despre mustăcioara unui tambur major după succes m-am pomenit, într-o bună zi, înarmat cu un strălucitor buzdugan – şi ce-a compozitorul preferat al lui Dan Spătaru. Nu mai putut să iasă din toate astea decât un marş! puteam face o mişcare fără el, să nu sosească N-a fost nevoie de prea mult efort. Cântecul s-a lângă mine şi apucându-mă de braţ, să mă revărsat în mine ca un puhoi! întrebe, fără să ascundă nerăbdarea: „Ai ceva Comisia de creaţie a Radiodifuziunii, căreia nou pentru mine, Domnu’ Compozitor?”. i-am prezentat compoziţia mi-a pus notă bună, Am avut mereu … şi multe rarităţi pentru convenind că marşul e vioi şi melodios, sortit să el „În rândul patru”, „Ce e cu tine”, „Noapte placă ascultătorilor … doar atât, că de la comisie bună Bucureşti”, „Mi-a spus inima aseară”, până la emisie … e o cale atât de lungă! „Mi-a plăcut sărutul tău” al regizorului Francisc Cântecul a zăcut mai bine de un an pe Munteanu, „Spune unde, spune cine?”, „Cu cine fundul unui sertar … Numai eu ştiu cât m-am semeni dumneata?”. zbătut şi cât m-am rugat să fie programat pentru Am o nouă întâmplare de povestit, (pentru că imprimare. merită) şi este tot cu Dan Spătaru! Era primăvara În sfârşit, când i-am prezentat compoziţia anului 1968, măceşul înflorise pe garduri. Am lui Dan Spătaru acesta a sărit în sus, convins cumpărat ziarul de dimineaţă, l-am deschis şi din primul moment, la fel ca mine, de inevitabilul am simţit cum ceva din zâmbetul anotimpului succes. N-am mai avut nevoie de alt îndemn… îmi umple sufletul. Un articol care chema la şi, radiind de fericire, am aşezat compoziţia pe relansarea tradiţiilor „populare”, printre altele pupitrul dirijoral al lui Sile Dinicu, dar parcă era

Festivitatea de deschidere a Festivalului Muzicilor militare Muzica Reprezentativă a MApN. Foto: plt. maj. Lucian Irimia

75 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară

Iar eu îmi amintesc de o altă întâmplare din perioada de rapidă ascensiune a lui Dan, devenită proverbială în lumea artistică a capitalei! Într-o dimineaţă, când conducea maşina personală spre operă, Dan Iordăchescu, cunoscutul prim-bariton a fost oprit de un sergent de circulaţie pentru nu ştiu ce greşeală de conducere săvârşită la o intersecţie din centrul oraşului. Cântăreţul s-a străduit să-l convingă pe miliţian că nu comisese nicio abatere, că e un bun, un vechi şi priceput „automobilist” şi că în sfârşit e foarte grăbit, trebuie să ajungă la repetiţie, el fiind cunoscutul cântăreţ Dan Iordăchescu. Miliţianul i-a retezat-o scurt… „Poţi dumneata să fii şi Dan Spătaru, că eu tot îşi fac proces- verbal!”. În 1970, în filmul muzical „Cântecele mării”, o coproducţie româno-sovietică regizată de Francisc Munteanu, Dan Spătaru a jucat rolul principal, cu care prilej mi-a lansat câteva melodii, între care „Să cântăm, chitara mea”. Cântecul a ajuns curând în Uniunea Sovietică, un fel de imn al tineretului. Ruşii sunt foarte muzicali. Cele mai frumoase amintiri comune sunt din Rusia. L-am un făcut, rezistenţa la marşul meu nu se sfârşise. iubit pe Dan foarte mult. Am filmat acolo mai Sile Dinicu a aruncat o scurtă privire pe partitură, mult de şase luni. Când ajungeam la Moscova, apoi mi-a înapoiat-o spunându-mi cu reproş: ne întâmpina fanfara militară, pe aeroport. Era Ce-ai vrea, Temi, să-mi transform orchestra în primit de fanfara militară cu melodia „Să cântăm, fanfară?!? chitara mea”, melodia care se cânta şi în film. Dar n-a scăpat de mine! Atât de mult l-am Dan le era simpatic, era drăguţ, se îmbrăca rugat, încât a acceptat. De la primele măsuri, frumos, îi cucerise! instrumentiştii au prins avânt! După mambe, Mulţi ani la rând, când era în turneu prin sambe, twisturi şi cha-cha-uri, aveam ocazia, U.R.S.S., Dan nu scăpa de ascultători până nu le acum, de-a cânta ceva de-al nostru, care suna cânta „Chitara mea”. Am fost eu însumi uimit de familiar şi în urechi şi în inimă. Când ultimul acord succesul, net detaşat, al acestei piese, dintr-un s-a stins, întreaga orchestră a sărit în picioare şi film în care, dacă stau să judec, toate cântecele a început să strige: Urrra!!! Răpit de entuziasmul au fost de aceeaşi factură. Ceea ce m-a făcut general, Sile a aprobat înregistrarea piesei mele să revin, iar şi iar, la vechea mea întrebare: de „Trecea fanfara militară”. Când negativul a fost ce publicul preferă o anumită piesă? Pentru gata, Dan Spătaru a cântat într-o interpretare de Dan Spătaru am compus peste 60 de cântece, zile mari … Iar Tudor Vornicu a programat cântecul dintre care aproape jumătate au fost şlagăre! De într-o emisiune de sâmbătă seara la Televiziune. ce?... Când încerci să dezlegi secretul succesului A doua zi, fiecare oraş din ţară care avea unei compoziţii, ca şi cel al insuccesului alteia, „grădină publică”, o „stradă mare” sau un „mare te cuprinde buimăceala. Cred însă, cu toată bulevard” central, a fost convins că lui i se tăria că în succesul unui cântec un rol decisiv îl dedicase cântecul! Dan a luat în braţe „Trecea joacă interpretul, cu talentul şi personalitatea sa, fanfara militară” şi a plecat cu ea în lume aşa cu simpatia de care se bucură în publicul larg. cum făcuse şi cu celelalte cântece. Ştiu… ştiu că Dan Spătaru a fost un tălmăcitor de

76 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011 real talent al muzicii uşoare… şi mai ştiu că i-au Dan a avut o deosebită căldură în glas, iar plăcut cântecele mele şi le-a îndrăgit! Cântecele vocea lui a fost plină de tandreţe. A purtat povara le-am făcut pentru el, le-am scris special pentru succesului cât a trăit… şi a plimbat cu el cântecul el. Fiecare cântec are povestea lui. Unele melodii peste tot în lume. A călcat pe-acest pământ pe le gândeam împreună, altele veneau de la sine, unde a umblat şi Hristos. Până la urmă ne-a simţeam că o să i se potrivească. lăsat amintire un mănunchi de cântece, să ne însoţească ploile de toamnă, nopţile lungi şi Păstrez din colaborarea mea cu el un visele frumoase. autograf, pe care l-am aşezat lângă acelea al Am avut noroc de mulţi interpreţi de excepţie, cântăreţilor celebri!.. Şi mai păstrez amintirea lui valoroşi, care mi-au pus cântecele în valoare, dar Dan ca pe o nestemată. cu Dan Spătaru s-a întâmplat ceva deosebit de Călătoria mea împreună cu a lui Dan Spătaru la primul cântec, „Măicuţa mea”, care a deschis în lumea cântecului a fost plină de glume şi drumul unei colaborări de peste 40 de ani. tristeţi de viaţă. Am împărţit multe şi mari succese Amintirea lăsată de el este a unui îndrăgostit împreună. de melodie şi frumos. Cântecele pe care le-a Desaga mea cu amintiri păstrează tot ce a oferit oamenilor au fost gândurile lui bune şi însemnat el pentru mine. nebune pline de prietenie şi dragoste. Dan a fost Dan Spătaru a fost blagoslovit de Dumnezeu iubit de oameni, dar şi el avea mare drag pentru să aibă o voce caldă şi să placă publicului. A ştiut cei cărora le cânta. Cel mai frumos lucru e să-ţi să-şi respecte publicul, care l-a iubit tare de tot. Eu am luat nişte discuri de aur cu el. 40 de ani cânţi prietenii, să cânţi strada, să cânţi pietrele ne-au unit viaţa şi muzica. Gică Petrescu a fost pe care calci. Îmi era drag, ne respectam. Nu era cel mai longeviv artist, însă cel mai iubit cred că vulgar, era un tip care ştia să respecte, căruia a fost Dan Spătaru. îi plăcea să fie drept, să fie corect. Respecta oamenii prin ţinută, nu intra niciodată pe scenă * Text preluat din volumul „Dan Spătaru – regele aplau- cu praf pe pantofi. zelor”, apărut la Editura Militară în anul 2011

77 ARMATA ROMÂNĂ ÎN FILATELIE

Doru DEVAL

Definită ca studiul şi colecţionarea produselor popularitatea sa este determinată de faptul că filatelice, în special a timbrelor, filatelia înseamnă este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. mai mult decât o simplă preocupare pentru Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. amuzament sunt doar câteva din caracteristicile Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat unuia dintre cele mai populare hobby-uri din serviciile poştale deoarece funcţia de bază lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui timbrelor este una din preocupările familiilor serviciu poştal. De-a lungul timpului, această regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi sportului şi a altor persoane din viaţa publică. principiu. Filatelia este un hobby foarte personal, iar Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece forma şi funcţia sa îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii.

78 Cultură militară Calendarul tradiţiilor militare 2011

Timbrul capătă valoare în ochii privitorului, fiind totodată o plăcere pentru cel care îl contemplă, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black. Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti, intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima marcă poştală din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact în ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi

79 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Cultură militară

filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă, unul dintre simbolurile noastre naţionale. Filatelia, această cronică în imagini a numeroase evenimente memorabile ale trecutului, dar şi ale contemporaneităţii, constituie o sursă neîncetată de informare, de îmbogăţire a cunoştinţelor şi a culturii generale. Promotor activ al acestor virtuţi ale filateliei, Romfilatelia a avut încă de la început ca obiectiv prioritar dezvoltarea prestigiului mărcilor poştale româneşti, menite să conştientizeze valorile autohtone, atât pe plan intern cât şi internaţional. Veritabili ambasadori ai României la nivel mondial, produsele filatelice româneşti includ şi numeroase emisiuni cu tematică militară, pe care le prezentăm selectiv, în paginile următoare.

80 7

Alma mater ŞCOALA MILITARĂ DE INFANTERIE ŞI CAVALERIE

Eleonora DIMA

Creată în Muntenia în anul 1847, de Constantin şi Elena – 21 mai), similară celei domnitorul Gheorghe Bibescu, cu 15 cadeţi din din Iaşi. Aceasta a început să funcţioneze la cadrele oştirii, Şcoala Militară de Infanterie şi 1 septembrie 1881, cu două clase şi un efectiv Cavalerie a fost desfiinţată în 1848 şi reînfiinţată de 46 elevi. în anul 1849, de domnitorul Barbu Dimitrie În 1885, şcoala şi-a schimbat numele în Ştirbei, cu un efectiv de 30 elevi. Durata Şcoala de Ofiţeri, iar în 1886 s-a hotărât ca cursurilor era de 4 ani, iar din 1854 de 5 ani. instituţia să fie împărţită în trei secţiuni: pentru Tinerii absolvenţi erau înaintaţi la gradul de Infanterie, pentru Cavalerie şi pentru Arme sublocotenent. speciale. În Moldova, Şcoala Militară de Infanterie şi În urma reorganizării din anul 1900, instituţia Cavalerie a fost creată în 1857 şi a dat o singură includea şi Şcoala de Administraţie, reluându-şi promoţie de 17 ofiţeri, la 10 august 1861. vechiul nume de Şcoala Militară de Infanterie şi În 1862, la iniţiativa domnitorului Alexandru Cavalerie. Ioan Cuza, ambele şcoli s-au întrunit la Bucureşti, La 28 noiembrie 1886, Regele Carol I i-a numărul cursanţilor fiind iniţial de 70 de elevi. acordat şcolii Drapelul de luptă. În perioada 1866-1872, şcoala a funcţionat Patronul spiritual al instituţiei era Sfânta la Iaşi. Varvara (4 decembrie). În 1872, s-a divizat în două şcoli, din care una În primii 46 de ani de activitate, Şcoala pregătitoare, sub numele de Şcoala Fiilor de Militară de Infanterie şi Cavalerie a dat Armatei Militari (patron Sfânta Maria – 8 septembrie), cu Române 2307 de ofiţeri. durata de studiu de 4 ani, rămasă la Iaşi, şi cealaltă, Instantaneele extrase din albumul sub denumirea de Şcoala Militară de Infanterie «Promoţia a 65-a „Mărăşeşti” a Şcolii Militare şi Cavalerie, cu durata de 2 ani, a fost mutată de Infanterie nr. 1» sunt reprezentative pentru în Bucureşti, cu menirea de a pregăti ofiţeri. rigorile, standardele şi calitatea învăţământului În 1881, a fost creată la Craiova a doua militar românesc din prima jumătate a secolului Şcoală a Fiilor de Militari (patron Sfinţii Împăraţi al XX-lea.

82 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011

83 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Alma mater

84 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011

85 ŞCOALA MILITARĂ DE ARTILERIE – 130 DE ANI DE EXISTENŢĂ

Colonel dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU

Şcoala de Artilerie, acest creuzet care a pregătirea ofiţerilor de infanterie şi cavalerie şi plămădit la temperaturi înalte valorile Artileriei, a doua pentru ofiţerii de artilerie şi geniu, iar în aniversează 130 de ani de existenţă. Ce poate anul 1862, şcolile militare din Bucureşti şi Iaşi au fi mai înălţător decât un gând de recunoştinţă fost unificate, pe baza regulamentului aprobat de Farului strălucitor care ne-a orientat viaţa dom nitorul Alexandru Ioan Cuza, funcţi onând în noastră şi pe care îl exprimăm printr-o serie localul din Calea Griviţei nr. 28. Durata cursurilor de articole despre istoricul şi frumoasele sale era de cinci ani, primii trei fiind destinaţi pregătirii tradiţii. Şcoala de Artilerie a fost pentru noi, ca de de cultură generală şi militară, iar ultimii doi altfel pentru aproape toţi absolvenţii ei, părinţii pregătirii de specialitate în armă. care ne-au adoptat şi ne-au îndrumat paşii ca În anul 1872, în Şcoala Militară de Infanterie să reuşim în viaţă. În prima parte vom prezenta şi Cavalerie, revenită de la Iaşi în localul din istoricul Şcolii din perioada bucureşteană (1881- Calea Griviţei, refăcut după un incendiu, s-a 1921), urmând apoi perioadele din garnizoanele înfiinţat o „secţie specială pentru pregătirea Timişoara, Piteşti, Sibiu. ofiţerilor de artilerie şi geniu”, cu durata cursurilor de un an, în care erau admişi, prin concurs, Începuturile învăţământului de artilerie absolvenţi ai Şcolii Militare de Infanterie şi Cavalerie. Totodată, mai mulţi ofiţeri au urmat Dezvoltarea oştirii române moderne la cursuri de pregătire în străinătate (Şcolile de începutul secolului al XIX-lea, prin organizarea Aplicaţie de Artilerie şi Geniu de la Metz-Franţa, unităţilor permanente de infanterie şi cavalerie, Belgia, Berlin-Germania, Italia). şi începând cu anul 1843 şi de artilerie, a Experienţa Războiului pentru Independenţă, atras după sine şi organizarea temeinică a dezvoltarea tot mai accelerată a artileriei române, învăţământului militar naţional, primul pas fiind atât sub aspectul înfiinţării de noi unităţi, cât făcut în septembrie 1847, prin înfiinţarea, în şi al dotării cu armament modern, impunea cu cazarma Sfântul Gheorghe (Malmaison), a şcolii necesitate şi un sistem propriu de pregătire al destinate pregătirii de ofiţeri şi iuncări. ofiţerilor şi trupei. Formarea de ofiţeri de artilerie, care pe lângă un anumit nivel de cultură generală şi militară

Necesitatea înf iinţării Şcolii de Artilerie trebuia să posede şi o pregătire de specialitate, a constituit o preocupare majoră a conducerii armatei După înfiinţarea artileriei române moderne, la române încă de la crearea primei instituţii militare 10 noiembrie 1843, de fapt „reînfiinţarea artileriei de învăţământ, şcoala ostăşească înfiinţată în române şi nu înfiinţarea ei”, când „generalul anul 1847 de domnitorul Gheorghe Bibescu. Florescu aduse el însuşi din Constantinopol, în În anul 1860, Şcoala militară din Bucureşti timpul Domnitorului Bibescu, cele dintâi patru a fost reorganizată pe două secţii: una pentru tunuri şi formă astfel sâburile artileriei”, iar

86 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011 domnitorul Gheorghe Bibescu a legiferat, În aceste condiţii a devenit tot mai prin Porunca Domnească nr. 198, necesară pregătirea ofiţerilor de artilerie, înfiinţarea primei baterii de artilerie a care să aibă studii de specialitate în Ţării Româneşti, artileria română va armă, în pas cu dezvoltarea artileriei cunoaşte o dezvoltare accelerată, ca armă de sine stătătoare. mai ales după Unirea Principatelor Prima încercare de înfiinţare Române din anul 1859. a unei şcoli de artilerie a avut loc Astfel, la 21 decembrie 1860, în anul 1872. „Prin Regulamentul pe baza raportului generalului Şcoalelor decretat la 18 iulie 1872, Ion Emanoil Florescu, ministru bazat pe Legea organică a armatei de război: „Artileria până acum din acelaşi an, şcoalelele se se află încă despărţită. Rog clasează în oştire în modul următor: pe Măria Voastră să binevoiţi ... e) Şcoala Specială de Artilerie şi a da Înalt Ordin ca bateriile ce Geniu, stabilită în Bucureşti”. sunt astăzi pe conta Moldaviei şi Conform acestui regulament, în cele ce se află pe conta Valahiei să Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu se unească împreună şi să formeze „Cursurile sunt de 1 an şi se ţin de la 1 1-iul Regiment de Artilerie împărţit în octombrie la 1 iunie. Pentru a fi admis în 2 divizioane”, domnitorul Alexandru Ioan I-iu şcoală trebuie a avea gradul de sub-locotenent Cuza aprobă înfiinţarea primului regiment de şi a satisface unui examen de admisie asupra programului Şcolii de Infanterie şi Cavalerie, sau artilerie din armata României. a fi elev al acestei şcoli cu media minimum de La 1 august 1868, din Regimentul 1 Artilerie 14, la examenul de eşire. se formează, prin trecerea bateriilor cu soţ, al doilea regiment de artilerie, iar la 1 martie Cursurile Şcoalei: Calculul infinitesimal 1877, prin Înaltul Decret nr. 489, regimentele cu aplicaţie la mecanică. Mecanica aplicată de artilerie se dedublară, Regimentul 1 Artilerie raţională. Fortificaţia permanentă şi pasageră. formând Regimentul 3 Artilerie şi Regimentul Artileria şi construcţiile militare. Arta militară. 4 Artilerie, iar Regimentul 2 Artilerie îşi păstră Geologia. Studii şi aplicaţii pe teren. Exerciţii denumirea şi formă Regimentul 1 Artilerie. R. 2 militare de artilerie. Art. „păstră arhiva şi Drapelul”, iar R. 1 Art. „trecu Şcoala este sub aceeaşi direcţie ca Şcoala Drapelul Regimentului 1 creat din al 2-lea; arhiva de Infanterie şi Cavalerie şi în acelaşi local. vechiului Regiment I-iu rămase la al 3-lea”. Elevii sunt externi dar scutiţi de orice alt După Războiul de Independenţă continuă serviciu. Maximum de elevi să fie de 20. dezvoltarea cantitativă şi calitativă a artileriei După terminarea cursurilor elevii trec un române în pas cu cerinţele vremii şi a examen şi acei ce au reuşit a avea minimum învăţămintelor desprinse din război. Astfel, la media 14, sunt trecuţi în arma artilerie sau geniu şi 07 aprilie 1881, prin Înaltul Decret nr. 1000 numai dacă nota de aplicaţie este satisfăcătoare se înfiinţează Regimentul 5 Artilerie pentru şi dovedesc aptitudini pentru arma la care se Divizia activă din Dobrogea, la 1 aprilie 1883, destină. Cei ce n-au reuşit la examen sunt trecuţi prin Înaltul Decret nr. 829 se înfiinţează încă în arma infanterie sau cavalerie. 3 regimente de artilerie: Regimentul 6 Artilerie Ofiţerii ce au terminat şcoala cu succes la Bucureşti, comandant colonel Dimitrie dobândesc un brevet şi dreptul de a înainta la Dumitrescu Maican, Regimentul 7 Artilerie alegere după ordinea clasificaţiei la examen”. la Focşani, comandant locotenent-colonel Din păcate Şcoala Specială de Artilerie şi Alexandru Fălcoianu, Regi mentul 8 Artilerie Geniu nu se va înfiinţa. „În ce privesc recrutarea la Botoşani, comandant locotenent-colonel ofiţerilor de artilerie şi geniu ei trebuiau a eşi tot Şerban Pascu, iar la 01 aprilie 1888, se constituie din Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie, Batalionul de Arti le rie de Asediu subordonat luându-se primele numere de la clasificarea Regimentului 2 Artilerie. resultată la absolvirea anului al 2-le de studi”.

87 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Alma mater

Înf iinţarea Şcolii Speciale clasei preparatore, elevii cari au obţinut media de Artilerie şi Geniu reglementară, vor fi înaintaţi la gradul de sublocotenent la aceiaşi epocă cu camarazii lor Experienţa nereuşită a Secţiei pentru din şcoala de infanterie şi cavalerie. Armele Speciale-Artilerie şi Geniu, creată ... Elevii sunt interni şi în aceleaşi în anul 1872 în cadrul Şcolii Militare de condiţii ca elevii Şcoalei Militare Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti, de Infanterie şi Cavalerie. Acestă a urgentat înfiinţarea unei şcoli clasă preparatore, va face parte speciale pentru pregă tirea cadrelor din Şcoala Specială de Artilerie specializate în artilerie. şi Geniu, şi va fi pusă direct sub Astfel, generalul Gheorghe autoritatea personalului acestei Slăniceanu, ministru de război, şcoli”. În clasa preparatoare urma prin Raportul nr. 2967, solicita să se predea următoarele materii: înfiinţarea „…chiar în anul acesta, „cursul de matematică, algebra o şcoală specială de artilerie şi geniu superioră, geometria, analitica în spa- în care ofiţerii să poată primi instrucţia ţiu, calcul integral şi diferenţial-85 lecţii; teoretică şi practică în raport cu adevăratele geometria descriptivă, aplicaţii, perspectiva, cerinţe ale acestor arme speciale. ...Această umbrele, tăerea petrilor, plane cotale, ordine şcoală va avea cursurile de 3 ani, din care un de arhitectură-50 lecţii; mecanica raţionată-40 an preparator, compus din elevii anului al 2-lea lecţii; fisica generală-40 lecţii; chimia generală- din şcoala de infanterie şi cavalerie ce se vor 40 lecţii; limba francesă-40 lecţii; limba germană- destina armei artileriei şi geniului; iar ceilalţi doi 40 lecţii; scrimă”. ani, se vor compune din toţi oficerii eşiţi din clasa În Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu preparatore, şi din oficerii veniţi din corpurile de ofiţerii-elevi de artilerie aveau următoarele artilerie şi geniu”. La 7 aprilie 1881 Domnitorul cursuri: „artileria-100 lecţii; fortificaţia-70 lecţii; Carol I, prin Înaltul Decret nr. 996, aprobă construcţii-45 lecţii; topografia-25 lecţii; sciinţele înfiinţarea unei „şcoli de aplicaţie pentru artilerie aplicate-40 lecţii; arta militară, drept internaţional- şi geniu sub denumirea de: Şcoala Specială de 40 lecţii; mecanica aplicată-30 lecţii; hipologia- Artilerie şi Geniu. Cursurile acestei şcoale, vor fi 6 lecţii; limba francesă-40 lecţii; limba germană- de trei ani, din care unul de preparaţie, compus 40 lecţii; scrima-40 lecţii;” precum şi „lucrări din elevii veniţi din şcola de infanterie şi cavalerie, exteriore: topografia şi geodesia-18 dile; sciinţele conform regulamentului special al acestei clase aplicate-4 dile; mecanica-2 dile; construcţii- preparatore, iar cei-lalţi duoi ani din toţi elevii 4 dile; fortificaţia-4 dile”. clasei preparatore cari, la examenele generale Prin Regulamentul Şcolii se prevedea ale acelei clase, obţinând media reglementară, ca personalul acesteia să fie format din: „un au fost avansaţi la gradul de sub-locotenent”. director, colonel; un sub-director, maior sau De asemenea, în Şcoala Specială de Artilerie locotenent-colonel; patru oficeri inferiori, căpitani şi Geniu vor fi admişi şi „sub-locotenenţi sau ajutori de profesori şi oficeri locotenenţi aflaţi în regimentele de artilerie sau de serviciu; un arhivar; geniu cari ar dori să-şi desvolte cunoşcinţele un sergent, 15 soldaţi armei lor, dacă vor satisface unui examen, pentru serviciul şco lei asupra cursurilor şcoalei preparatore”. şi pentru ordonanţe”, Prin Înaltul Decret nr. 997/7 aprilie 1881 „Se iar corpul profesoral creează pe lângă Şcoala Specială de Artilerie era format din şi Geniu două clasă preparatore, cu cursurile „ofi ceri superiori de un an. În acestă clasă, nu pot intra de cât sau căpitani în elevii din anul al 2-lea al Şcoalei Militare de activitate” astfel: Infanterie şi Cavalerie, cari se vor destina „1 pentru artilerie, armelor speciale, conform regulelor prevedute 1 pentru fortificaţie, în regulamentul şcolei militare. După terminarea 1 pentru arta mili-

88 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011 tară, 1 pentru topo grafie şi geodesie, localul din Calea Griviţei nr. 28, împreună cu 1 pentru sciinţele aplicate, 1 pentru mecanica Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie, care aplicată, 1 pentru construcţii militare, 1 pentru în anul 1895 se va muta în noul local din Dealul limba francesă, 1 pentru limba germană, 1 pentru Spirii. În perioada 1883-1892, pe lângă Şcoala scrimă”, profesorii civili fiind numiţi în fiecare an Specială de Artilerie şi Geniu a funcţionat şi prin Decizie Ministerială, dintre cei mai buni Şcoala Specială de Cavalerie, care în 1892 aflaţi în Bucureşti, pentru cursurile de a fost mutată la Târgovişte. În acest specialitate. local Şcoala de Artilerie va funcţiona Atât elevii clasei preparatoare, (cu întreruperea cauzată de Primul cât şi ofiţerii-elevi al Şcolii Speciale Război Mondial) până în anul 1921, de Artilerie şi Geniu erau interni, iar când se mută la Timişoara. ofiţerii-elevi nu puteau fi însuraţi, Prima promoţie a Şcolii Spe- primeau solda gradului lor, din care ciale de Artilerie şi Geniu (1883) plăteau costul lunar al popotei. va număra 13 sublocotenenţi de Profesorii militari primeau un adaos artilerie şi 10 de geniu. de soldă de 100-250 de lei pe lună,

iar ajutorii acestora de 80 de lei. Căutări pentru ef icientizarea Primul comandant al Şcolii Speciale învăţământului artileristic de Artilerie şi Geniu a fost colonelul Eracle Arion, distins ofiţer de artilerie, fost şef al Secţiei În anul 1884, la propunerea ministrului de Artilerie din Marele Cartier General în timpul război, generalul Ştefan Fălcoianu, cu raportul Războiului de Independenţă, viitor Inspector nr. 16318/18 septembrie, prin care se solicită General al Artileriei (1883-1892) şi comandant al „suprimarea bifurcaţiei ce se făcea după un Corpului 1 Armată din Bucureşti (1892-1903). În an de studiu între elevii Şcoalei de Infanterie perioada 1882- 1887 comandanţii Şcolii Militare şi Cavalerie, rămânând ca după terminarea de Infanterie şi Cavalerie erau şi comandanţi ai studiilor complecte ale acestei şcoali, elevii care Şcolii Speciale de Artilerie şi Geniu. vor fi dovedit o aplicare şi aptitudine specială, Şcoala şi-a început cursurile în toamna să treacă cu gradul de sub-locotenent în şcola aceluiaşi an şi a funcţionat în Bucureşti, în de aplicaţiune de artilerie şi geniu, unde vor

89 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Alma mater fi pregătiţi şi instruiţi pentru aceste arme”, „Studiile ce se predau prin Înaltul Decret nr. 2509/22 septembrie, în acestă şcoală sunt „Bifurcaţiunea existentă în şcola de infanterie şi urmetoarele: calculul cavalerie, după primul an de studiu, pentru artilerie diferenţial şi integral, şi geniu, se suprimă. ... Pentru formarea oficerilor mecanica ra ţi o na tă, de artilerie şi geniu, cursurile necesare se vor chimia, fisi ca, geo- preda în şcola destinată a-i pregăti şi instrui pentru metria des crip tivă, aceste arme”. Prin această reglementare, clasa arti le ria, fortificaţia, pregătitoare a Şcolii Speciale de Artilerie şi Geniu cons trucţii, topo- se desfiinţează, urmând ca în cadrul Şcolii Militare grafia, sciinţele apli- de Infanterie şi Cavalerie, anul II să se desfăşoare cate, arta mili tară, diferenţiat, pe trei categorii specifice armelor: mecanica apli cată, artilerie şi geniu, infanterie, cavalerie. Şcoala de hipo logia, limba francesă, Artilerie şi Geniu (noua denumire, la care se va limba germană, scrima”. renunţa după numai un an, când se revine la „Examenele, interoga ţiunile, lucrările gra- vechea titulatură: Şcoala Specială de Artilerie şi fice, lucrările exte riore, instrucşia teo retică şi Geniu) va avea ca scop, în principal, pregătirea şi practică militară, călăria, scrima, condu ita, ţinuta specializarea în arma artileriei a sublocotenenţilor şi aptitudinea militară, toate acestea sunt cotate absolvenţi ai anului II arma artilerie şi geniu din cu cifre de la 0 la 20, dise cote de merit. Aceste Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie, cifre au semnificarea următore: 0 – zero; durata cursurilor fiind de doi ani. 1, 2, 3, 4 – foarte reu; 5, 6, 7, 8 – reu; În anul 1885, după mutarea Şcolii 9, 10, 11 – binişor; 12, 13, 14, Militare de Infanterie şi Cavalerie, 15 –bine; 16, 17, 18 – prea bine; devenită Şcoala militară de ofiţeri, 19 şi 20 – foarte bine”. „Se vor da în noul local din Dealul Spirii, coeficienţi de importanţă”. ministrul de război, generalul În anul 1886, ministrul de război, Ştefan Fălcoianu, prin raportul generalul Alexandru Angelescu, la nr 11063/16 noiembrie, propune propunerea comisiei condusă de aprobarea regulamentului Şcolii generalul Eracle Arion, prin raportul Speciale de Artilerie şi Geniu având nr. 13994/1 septembrie, solicită „ca în vedere că „şcoala fiind fostă până alegerea specialităţii pe arme să nu mai fie marcată de luarea gradului de sub- acum alipită la Şcoala de Infanterie şi locotenent, şi nici a ordinului de clasificare Cavalerie, regulamentul acesteia era aplicat generală; căci se întâmplă ca un elev, deşi sus şi şcoalei speciale. Acum însă Şcoala Specială la clasificaţia, însă să nu aibă gustul cursurilor fiind cu totul separată şi prin natura ei reclamând care cer un raţionament susţinut, şi vice-versa; o organisare specială, era de neapărat elaborarea basată pe consideraţiuni de asemenea natură, unui regulament apropiat comisiunea a credut că cea mai bună soluţiune acestei instituţiuni”. ce s-ar pute da în mod provisoriu, unei chestiuni Prin Înaltul Decret nr. atât de capitală pentru armată, este împărţirea 2730/23 noiembrie, elevilor şcolei de oficeri, în trei secţii: 1) Secţia regele Carol I aprobă preparatorie pentru artileria şi geniu; 2) Secţia „Regulamentul pentru cavaleria; 3) Secţia pentru infanteria; ale Şcoalei Speciale căror efective vor fi proporţinale cu necesităţile de Artilerie şi fiecărei arme; Secţia 1 va fi separată chiar Geniu”, structurat în la intrarea elevilor în şcola de oficeri; ... ”. Pe doă părţi: „Serviciul baza acestui raport, Regele Carol I, prin Înaltul oficerilor elevi” şi Decret nr. 2430/1 septembrie, aprobă ca „Elevii „Serviciul oficerilor şi şcoalei de oficeri se vor împărţi în trei secţii, şi al profesorilor şcolei”. anume: 1) Secţia preparatorie pentru Artileria

90 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011

şi Geniu; 2) Secţia pentru Cavaleria; 3) Secţia 10 sedinţe; fortificaţie-50 sedinţe; artileria- pentru Infanteria; Secţia 1 va fi separată chiar la 50 sedinţe; arta militară-10 sedinţe; construcţii- intrarea elevilor în Şcola de Oficeri; Secţiile 2 şi 40 sedinţe; mecanica aplicată-20 sedinţe;”, iar 3 nu se vor separa de cât în al doilea an, urmând în anul II: „topografia-25 lecţiuni; fortificaţia- anul I, cursurile în comun”. 55 lecţiuni; artileria-70 lecţiuni; arta militară- Prin această măsură se înlătură vechiul 35 lecţiuni; construcţii-35 lecţiuni; sciinţe sistem de admitere în Şcoala Specială de Artilerie aplicate-30 lecţiuni; mecanica aplicată- şi Geniu, pe baza opţiunilor şi a clasificaţiei 30 lecţiuni; hipologia-20 lecţiuni; limba în promoţie, cînd cei mai buni ofiţeri ai Şcolii francesă-45 lecţiuni; limba germană-45 lecţiuni; Militare de Infanterie şi Cavalerie alegeau armele regulamente militare-30 lecţiuni;” precum speciale-artileria şi geniul-, spre nemulţumirea şi lucrări grafice la: „topografie-10 sedinţe; infanteriştilor şi cavaleriştilor. Acum, încă de la fortificaţie-50 sedinţe; artileria-50 sedinţe; arta examenul de admitere în şcoală, se va şti cine militară-10 sedinţe; construcţii-40 sedinţe; va deveni ofiţer de artilerie. mecanica aplicată-35 sedinţe”; de asemenea, Prin noile reglementări, elevii Secţiei în ambii ani de învăţământ se executau lucrări Preparatorii pentru Artilerie şi Geniu aveau practice la: „topografie, fortificaţie, artileria, arta în programul de studiu următoarele materii, militară, construcţii, sciinţe aplicate şi mecanica astfel, în anul I: „arta militară şi legislaţia- aplicată”, precum şi „ecserciţii militare de 30 lecţiuni; fortificaţia pasageră-20 lecţiuni; infanteria şi artiletia”. artileria-20 lecţiuni; topografia-30 lecţiuni; În anul 1889, generalul Gheorghe Manu, limba franceză-30 lecţiuni; limba germană-30 ministrul de război, cu Raportul nr. 7499/22 lecţiuni; regulamente de artileria şi infanteria- aprilie propune „a revedea regulamentul Şcoalei 25 lecţiuni; algebra superiora-20 lecţiuni; de Oficeri, şi a introduce orecari modificări geometria analitică cu 2 şi 3 dimensiuni- neapărate în organizarea, instrucţia şi serviciul 75 lecţiuni; geometria descriptivă şi stereotomia- şcoalei”, prin Înaltul Decret nr. 1343/3 mai fiind 40 lecţiuni; calculul diferenţial-40 lecţiuni; aprobat „Regulamentul Şcoalei de Oficeri”, chimia aplicată-35 lecţiuni;” precum şi lucrări care avea impact asupra secţiunii de artilerie grafice la : „arta militară-20 şedinţe; fortificaţie- şi geniu ce funcţiona în şcoală. Astfel în anul 50 şedinţe; artileria-20 şedinţe; topografie- I se parcurgeau următoarele: „cursuri: Arta 30 şedinţe; geometria descriptivă-80 şedinţe;”, iar militară, Topografia (ridicări regulate), Fortificaţia în anul II: „calculul integral-50 lecţiuni; mecanica pasageră, Artileria, Legislaţia militară, Limba raţională-75 lecţiuni; fisica-50 lecţiuni; geodesia- germană, Limba francesă, Higiena militară, 40 lecţiuni; higiena militară-20 lecţiuni; conferinţa Regulamente de infanterie, Algebră superioară, la calcul şi mecanică-30 lecţiuni; regulamentul de Geometrie analitică cu două şi trei dimensiuni, artileria şi infanteria-30 lecţiuni; limba francesă- Geometria descriptivă şi stereotomia, Chimia 40 lecţiuni; limba germană-40 lecţiuni”. aplicată; lucrări grafice de: topografie, Geometrie Ofiţerii-elevi din Şcoala Specială de descriptivă; exerciţiuri de: Infanterie, Călărie, Artilerie şi Geniu, arma artilerie, aveau Scrimă, Gimnastică, Danţ şi Nataţiunea”, în programul de studiu următoarele iar în anul II: „cursuri: Calculul materii: în anul I: „geografia militară- infinitisimal, Fisica, Geodezia şi 50 lecţiuni; topografia-25 lecţiuni; astronomia, Mecanica raţională, fortificaţia-60 lecţiuni; artileria-60 Hippologia, Conferinţe de calcul lecţiuni; arta militară-35 lecţiuni; şi mecanică, limba francesă, construcţii-40 lecţiuni; sciinţe Limba germană, Regulamente de aplicate-30 lecţiuni; mecanica artilerie; exerciţiuri practice de: aplicată-30 lecţiuni; limba francesă- Artilerie, Călărie, Scrimă, Danţul 45 lecţiuni; limba germană- şi Nataţiunea (Anexe)”. 45 lecţiuni; regulamente militare- Anul 1892 aduce modificări 20 lecţiuni;” precum şi lucrări grafice de substanţă în activitatea şi viitorul la: „geografie-15 sedinţe; topografie- Şcolii Speciale de Artilerie şi Geniu. Prin

91 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Alma mater raportul nr. 5680/16 noiembrie, generalul Iacob În capitolele III-V sunt reglementate probleme Lahovari, ministrul de război, propune „proiectul ale procesului de învăţământ: cursurile care se de reorganisare al şcolei speciale de artilerie şi predau, examene, sistem de notare, clasamente. geniu, care se întinde asupra cursurilor ce se vor Astfel, cursurile sunt cele stabilite în anul 1886, preda, precum şi asupra modului de recrutare la care se adaugă „călăria, danţul”, iar cursurile şi pregătire al elevilor. Acestă reorganisare se de matematici din diviziunea pregătitoare se impune neaperat prin aceea că nu vom mai desfăşurau „la facultatea de sciinţe Bucuresci şi fi nevoiţi a cere de la şcolele din străinetate la şcola naţională de poduri şi şosele. Ele se vor instrucţia trebuincioasă oficierilor noţtri, care se completa de completa de profesorii şi repetitorii pote dobendi la noi în ţeră, unde astădiavem şcolei”. „Interogaţiunile sunt parţiale. Examenele oficieri în deajuns cu cunoscinţe şi instrucţiunea sunt anuale”. Sistemul de note este „de la 1 la necesară pentru a putea fi profesori.” Prin 20, acelea până la 9 inclusiv fiind considerate Decretul nr. 3640/16 noiembrie se aprobă ca rele”, iar cursurile erau ierarhizate prin „Regulamentul Şcoalei Speciale de Artilerie coeficienţi: „2 pentru limbi şi scrimă; 3 pentru şi Geniu”, prin care se defineşte scopul şcolii, cursurile orale, lucrări grafice, aplicaţiuni pe se reglementează admiterea şi desfăşurarea teren, instrucţia militară, călăria şi conduita; 4 procesului de învăţământ şi se stabileşte pentru aptitudinea militară”. La sfârşitul fiecărui personalul şcolii şi îndatoririle acestuia. an de studiu se întocmea clasamentul elevilor În capitolul I se reglementează foarte clar şi al ofiţerilor-elevi (la aceştia pe arme) pe baza scopul şi organizarea şcolii, astfel: „Şcola specială notelor obţinute, media de promovare dintr-un de artilerie şi geniu, stabilită în Bucuresci, este an în altul fiind de 12, fără a avea nicio notă mai mică de 10 la vreun curs sau la conduită. destinată a forma ofiţeri de artilerie şi geniu. Şcola În capitolele VI-IX sunt reglementate se împarte în două divisiuni: una preparatore şi sistemul de recompense şi pedepse disciplinare, alta de aplicaţiune. Durata studiilor în fiecare datoriile religioase şi igiena. divisiune este de duoi ani. Divisiunea preparatore Capitolul X stabileşte personalul şcolii, are de scop a completa cunoscinţele matematice astfel: „un oficier superior de artilerie sau geniu, şi militare indispensabile elevilor destinaţi a deveni comandant; un oficier superior de artilerie sau oficieri-elevi de artilerie şi geniu. ... Divisiunea de geniu, ajutorul comandantului şi director de studii; aplicaţiune va completa cunoscinţele oficierilor- un căpitan inspector de studii; ... patru căpitani elevi în specialitatea de oficieri de artilerie sau instructori, duoi din artilerie şi duoi din geniu; geniu ”. un căpitan comandant al elevilor; un locotenent În capitolul II este reglementată modalitatea ajutor şi bibliotecar al şcolei; duoi căpitani sau de admitere în şcoală, astfel: „Nimeni nu se locotenenţi, repetitori-conferenţiari la divisiunea admite în divisiunea preparatore a şcolei de cât preparatore; un medic; un veterinar; profesorii în urma unui concurs ... Sunt admişi a concura: necesari civili şi militari în raport cu cursurile; ...”, a) elevii cari au terminat cursurile şcolelor de precum şi 2 guarzi, contabili în bani şi materiale, fii de militari; b) tinerii bacalaureanţi, precum civili, personal militar de serviciu. şi absolvenţii a cel puţin 6 clase liceale, avend În capitolele XI-XIII se stabilesc îndatoririle versta de la 17 la 21 ani, la data concursului personalului de comandament, de învăţământ şi de admitere în şcolă.” Concurenţii care nu de serviciu. proveneau din şcolile de fii de militari trebuiau să Prin această nouă organizare a fost satisfăcut prezinte, printre altele, „un certificat al primăriei vechiul deziderat al artileriştilor, de a avea de la comunei unde locuesce, prin care să se constate început competenţa pregătirii tinerilor destinaţi că este născut din părinţi români sau naturalisaţi, a deveni ofiţeri de artilerie, putându-se astfel arătând ţi profesiunea lor; un certificat al aceleaşi realiza continuitate în pregătirea lor atât înainte autorităţi prin care să se constate că concurentul de a deveni ofiţeri cât şi după obţinerea gradului are o bună conduită”. Elevii admişi în „divisiunea de ofiţer. Cu modificările care se vor face trei ani preparatore contracteză printr-aceasta un mai târziu, Şcoala va funcţiona până la sfârşitul angagiament voluntar de a servi în armată ca primului război mondial. Promoţiile de ofiţeri de oficier în activitate până la versta de 30 ani”. artilerie se vor număra începând cu promoţia

92 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011 tinerilor care au intrat în anul I al Diviziunii Prin Înaltul Decret nr. 4249/2 preparatoare în toamna anului 1892. noiembrie 1895, dat la castelul Peleş, se aprobă „Regulamentul Anul 1895 – începutul provisoriu al Şcolelor de Artilerie unui drum nou şi Geniu”. Astfel, „Şcolele militare Anul 1895 reprezintă o cotitură de artilerie şi geniu, stabilite în organizarea şi funcţionarea Şcolii în Bucuresci, se compun din: de Artilerie, în acest an realizându- a) Şcola militară de artilerie şi se o reorganizare structurală a geniu; b) Şcopla de aplicaţie Şcolii Speciale de Artilerie şi Geniu, de artilerie şi geniu; c) Şcola devenind distinctă de Şcoala Militară superioră de artilerie şi geniu; d) de Ofiţeri. Şcola militară de guardi de artilerie Prin raportul nr. 482/2 noiembrie şi geniu”. 1895, ministrul de război, generalul Regulamentul este structurat pe trei Constantin Budiş teanu, prezintă regelui Carol I părţi, astfel: partea I reglementează „organisarea expunerea de motive şi proiectul noului şcolelor”, partea II – „mersul înveţământului, regulament al Şcolilor de Artilerie şi Geniu: disciplina şi serviciul în şcolă”, iar partea III – „Sire, „personalul şcolelor”. Organizarea şcolelor existente pentru artilerie şi geniu avend trebuinţă de modificări în sensul: Şcoala Militară de Artilerie şi Geniu 1) De a se scote oficeri din şcola pregătitoare, Capitolul I reglementează scopul şi durata nu numai cu cunoscinţe matematice, ci şi cu şcolii, astfel; „Şcola militară de artilerie şi geniu cunoscinţele militare necesare; este destinată a produce oficeri de artilerie şi 2) De a se trămite aceşti oficeri un an la geniu. Durata studiilor în acestă şcolă este de duoi trupă înainte de a se trece în şcola specială ani (art.1). Dupe terminarea cu succes a celor duoi superioră; ani de studiu ai şcolei militare de artilerie şi geniu, 3) De a se produce în acestă şcolă în prima elevii vor fi înaintaţi la gradul de sub-locotenent în linie oficeri de câmp şi apoi un numer orecare arma artileriei sau a geniului şi trămişi a face un de oficeri technici pentru serviciile speciale ale an de stagiu efectiv la trupă în regimentele în cari armelor; compteză, înainte de a începe cursurile şcolei de 4) De a se da şi unora şi altora un solid aplicaţie de artilerie şi geniu (art.2)”. înveţăment practic şi aplicativ, deosebit de cel În capitolul II este reglementat modul de teoretic. admitere în şcoală: „Admiterea în şcoala militară Am onore a supune Majestăţei Vostre de artilerie şi geniu se face prin concurs trecut alăturatul proiect de regulament, prin care se înaintea unui juriu compus din: comandantul realizează aceste cerinţe. şcolei, ca preşedinte; directorul de studiu şi Dacă Majestatea Vostră aprobă acestă trei profesori ai şcolei, ca membri (art.4). Sunt propunere, O rog prea plecat să bine-voiască a admişi a concura: a) Elevii cari au terminat semna alăturatul proiect de decret. cu succes şcolele de fii de militari şi cari au Sunt, cu cel mai profund respect, avut la matematici, în cursul celor patru ani Sire, de studiu, o medie generală de cel puţin 13; Al Majestăţei Vostre prea plecat şi supus b) Sub-oficerii din ori-ce armă, cu o purtare bună, servitor, cari au cel puţin duoi ani de serviciu la trupă în gradul de sub-oficer la 1 Septembre al anului; Ministru de resboiu, c) Bacalaureanţii, chiar dacă ar fi grad inferior General de divizie, C. BUDIŞTEANU în armată, şi absolvenţii a 7 sau 6 clase în Secretar general, liceele Statului, avend versta de 18 la 21 de ani Colonel, Crăiniceanu”. împliniţi la 1 Septembre al anului; d) Absolvenţii

93 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Alma mater cu diplomă ai secţiunei conductorilor de la şcola naţională de poduri şi şosele, avend aceeaşi verstă ca şi cei de la lit. c. (art. 5)”. Articolul 6 stabileşte actele necesare ce se depun la dosarul special de candidat, pentru fiecare categorie de candidaţi: actul de naştere, actele de studii, documente privind conduita candidatului, cerere de înscriere şi „un certificat al primăriei unde locuesce candidatul, prin care să se constate că este născut din părinţi români sau naturalisaţi români, şi profesiunea lor”. „Înaintea începerii concursului toţi concurenţii geografia militară-18, legislaţia şi administraţia-5, vor fi constataţi de un medic de divisie sau limba francesă-75, limba germană-75, hipologia- de corp de armată, numit de minister, care va 20, desemnul-40, regulamente şi instrucţia respinge pe toţi concurenţii a căror constituţie militară-100, călăria-90, scrima-90”. fisică i-ar face improprii serviciului militar ... şi nu vor fi admişi de cât aceia cari vor avea Şcoala de Aplicaţie de Artilerie şi Geniu minim de înălţime 1 m. 540. Hotărîrile medicului Capitolul IV al regulamentului preciza scopul sunt fără apel (art. 9)”. „Toţi concurenţii vor fi şi durata şcolii, şi anume: „Şcola de aplicaţie de examinaţi asupra următorelor materii: aritmetica, artilerie şi geniu, are de scop de a completa algebra, geometria, trigonometria, cosmografia, instrucţiunea teoretică şi practică a oficerilor de geometria descriptivă, fisica şi chimia (art. 10), artilerie şi geniu de câmp. Efectivul oficerilor elevi concurenţii vor fi clasaţi prin rendul lor de merit se fixeză prin budget (art. 22). Durata studiilor (art. 12), ministerul de resboiu numesce ca în acestă şcolă, este de duoi ani (art.23)”. După elevi ai şcolei militare de artilerie şi geniu până absolvirea şcolii ofiţerii erau trecuţi, „potrivit la completul efectivului budgetar, pe aceia care clasificaţiei şi vacanţelor, în diferitele regimente îndeplinesc condiţiunile de admitere, luaţi dupe de artilerie şi geniu ..., şi nu putea fi chemaţi clasament şi cari vor fi avut cel puţin media 10 şi la alte serviciuri de cât dupe doi ani de stagiu la nici o materie o notă mai mică ca 8 (art. 14)”. efectiv la trupă”. În capitolul III se stabileşte că „Anul şcolar „În şcola de aplicaţie de artilerie şi geniu începe la 1 Septembre. Înveţământul în acestă se admit numai oficerii acestor arme, cari au şcolă cuprinde : matematicile strict necesare, plus terminat cu succes cursurile şcolei militare de cunoscinţele militare cuvenite oficerului”. Astfel artilerie şi geniu şi cari au un an de stagiu efectiv în anul I de studiu se parcurgeau 880 prelegeri la trupă (art. 25)”. şi aplicaţiuni: „aplicaţiuni asupra matematicelor În capitolul VI este reglementat modul de desfăşurare a învăţământului care cuprindea elementare-90, algebră complimentară-70, „cunoscinţele militare şi aplicaţiunile cuvenite noţiuni de calcul diferenţial-30, geometrie oficerilor de artilerie şi geniu de câmp (art. 27)”. analitică-80, geometrie descriptivă-60, artă Astfel, în anul I de studiu ofiţerii de artilerie militară-30, artilerie-60, limba francesă-75, limba aveau 455 de prelegeri, desfăşurate în 132 de germană-75, higiena militară-10, desemnul-20, zile, în primele 6 luni ale anului şcolar şi 88 de regulamente şi instrucţia militară-100, călăria- zile de şedinţe practice şi aplicaţii, desfăşurate 90, scrima-90”, iar în anul II 870 prelegeri în lunile aprilie-mai. În anul II de studiu ofiţerii de şi aplicaţiuni: „noţiuni de calcul integral-40, artilerie aveau 228 de luni prelegeri, desfăşurate geometrie descriptivă-55, mecanica raţională-70, în 75 de zile în lunile noiembrie, decembrie, fisica-35, chimia-50, fortificaţia-42, topografia-65, ianuarie şi 145 de zile pentru aplicaţii şi lucrări

94 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011 practice, desfăşurate în lunile septembrie- numerului de lecţiuni ce are cursul, precum şi octombrie, februarie-mai. Materiile parcurse în diua în care examenul începe (art. 61)”, când şcoala de aplicaţie erau: artileria, arta militară, elevii sunt obligaţi să prezinte „profesorului tote comunicaţiunile, construcţiunile, fortificaţiunea, lucrările grafice, memoriile şi ori-ce altă lucrare geografia, legislaţia şi administraţia, mecanica de aplicaţiune relativă la acest curs (art. 63)”. aplicată, ştiinţe aplicate, topografia, călăria, Examenul general de absolvire a şcolii avea loc scrima, regulamente militare. „în luna Iunie a anului al II-lea de studiu” şi „se va trece asupra tuturor cursurilor de matematici şi Şcoala Superioară de Artilerie şi Geniu militare predate în şcolă (art. 64)”. Sistemul de Această şcoală avea ca scop „de a forma cotare se baza pe note de la 0-20 şi un sistem de oficeri technici ai acestor arme (art.29)”, durata coeficienţi de erarhizare a cursurilor de la 2-10 în studiilor fiind de un an, urmate de stagii în ateliere Şcoala militară de artilerie şi geniu şi de la 2-15 şi fabrici din străinătate pe timp de 6 luni la un în Şcoala de Aplicaţie. Astfel în Şcoala militară an. În şcoală urmau a fi admişi numai ofiţeri care de artilerie şi geniu coeficientul cel mai mare, 10, doreau acest lucru şi îndeplineau următoarele îl aveau cursurile: matematicile, fie-care în parte; condiţii: „a) să aibă la cursurile de matematici, la artileria; arta militară; mecanica; fortificaţia; nota terminarea şcolei militare de artilerie şi geniu, o de aptitudine dată de comandantul şcolei, iar cel medie generală de cel puţin 15, şi la nici o materie mai mic, 2, îl aveau: limbele; higiena; hipologia; o notă mai mică ca 12; b) să aibă, la terminarea scrima şi gimnastica. În Şcoala de aplicaţie şcolei de aplicaţie de artilerie şi geniu, o medie coeficientul cel mai mare, 15, revenea artileriei, generală de 15, şi la nici o materie o notă mai iar cel mai mic era pentru scrimă şi gimnastică. mică ca 12; c) să fie recomandat, în special, „Pentru ca un elev să fie promovat dintr-un pentru acesta de comandantul şcolei, care va lua, an de studiu în altul, el trebue să aibă o medie în această privinţă avizul consiliului de profesori anuală de promovare de cel puţin 12 la cursurile şi aprobarea juriului examinator (examenul de principale şi la regulamente şi instrucţia militară; absolvire a şcolii - n.n.)”. Din păcate această iar de 10 la limbi, higienă, hipologie, desemn, şcoală nu va funcţiona niciodată. călărie, conduită, scrimă şi gimnastică (art. 79). ... Aceleaşi medii se cer şi pentru absolvirea Şcoala militară de guarzi şcolei (art. 80)”. de Artilerie şi Geniu 1910 – anul unor noi reforme Înfiinţată în anul 1892, această şcoală a învăţământului militar era „destinată sa forma oficeri guardi necesari armelor artileriei şi geniului (art. 35)”, având În anul 1910, ministrul durata studiilor de doi ani. Iniţial a funcţionat în de război, generalul cadrul Şcolii Militare de Ofiţeri, în anul 1894 a fost de divi zie Grigore pusă sub conducerea Şcolii Speciale de Artilerie Crăi niceanu, cu ra- şi Geniu. Din păcate, după reorganizarea din portul nr. 6316/15 1895 şcoala a mai dat trei promoţii de guarzi, ianuarie propune după care s-a desfiinţat. regelui aprobarea Aprecierea pregătirii elevilor se realiza unui regulament prin interogaţiuni şi examene. Interogaţiunile unic pentru toate „se vor face pe părţi pentru fiecare curs ... la şcolile militare, sfârşitul fiecărei părţi a cursului, în dilele fixate care va fi aprobat prin programele întrebuinşărei timpului (art. prin Înaltul Decret 57)” precum „şi pe timpul conferinţelor dilnice nr. 284, relativ l a asupra celor trei lecţiuni precedente (art. 58)”. regulamentul şcoalelor „Examenul pe cursuri se face îndată ce un militare din 26 ianuarie 1910. curs s-a terminat. În acest scop se hotărăsc În partea I se stabileşte scopul şcolilor: în programul întrebuinţătei timpului, numărul „Şcoalele militare au de scop de a da tinerilor dilelor de preparaţie trebuincioase, potrivit doritori, educaţiunea şi instrucţiunea militară

95 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Alma mater de bază, necesară ofiţerului. Aceste şcoale se fi înaintaţi caporali ... Cei admişi vor continua deosibesc în: a) Şcoale pregătitoare, în cari se instrucţiunea teoretică şi practică în şcoală pâna învaţă mai întâi cunoştinţele şi serviciul militar la la 1 Iulie, când cei promovaţi în anul al doilea trupă, în gradele inferioare, şi apoi cunoştinţele vor fi înaintaţi subofiţeri. În luna Iulie elevii vor generale necesare gradului de sublocotenent; b) fi în concediu. Anul II. Dela 1 August elevii vor Şcoalele speciale, în cari se învaţă cunoştinţele reîncepe instrucţiunea la trupă, în timp de 2 sau speciale necesare ofiţerilor în fiecare armă. 3 luni, îndeplinind funcţiunea de subofiţeri. În Pregătirea viitorilor ofiţeri trebuie să fie morală, restul anului vor continua instrucţiunea teoretică fizică şi militară”. şi practică în şcoală. Examenul de absolvire va Partea II – Şcoalele pregătitoare aduc unele avea loc în ultimile zile ale lunei Iunie”. modificări şi noutăţi faţă de vechiul regulament. Pentru artilerie, materiile care se predau în Astfel, după examenul de admitere elevii Şcoala pregătitoare erau: „educaţiunea militară sunt admişi provizoriu, urmând ca admiterea (morală şi profesională); tactica; regulamentele definitivă să se facă după parcurgerea serviciului şi manualele armei; artilerie şi arme portative; soldatului şi a caporalului, desfăşurat la trupă. De fortificaţiune; topografie; limba română (gra- asemenea, taxa de instalare în şcoală creşte de matică, stil şi compunere); limbile: franceză, la 100 lei la 200 lei şi se introduce taxa de cărţi germană şi slave; desen de toate genurile şi de 300 lei. „Durata învăţământului în Şcoalele scriitura; călărie şi agerimi diverse; exerciţii pregătitoare va fi de doi ani, din care o parte la militare şi trageri în ţintă; noţiuni de matematici corpuri, pentru cunoaşterea trupei şi învăţarea superioare; noţiuni de mecanică raţională”. serviciului militar la trupă. Învăţământul se va Şi Partea III – Şcoalele speciale aduc unele urma astfel: Anul I. Dela 1 Octomvrie, elevii vor modificări şi noutăţi faţă de vechiul regulament. fi trimeşi respectiv la corpurile din Bucureşti sau „În Şcoalele speciale sunt admişi prin concurs Târgovişte ... Ei vor învăţa timp de 3 sau 4 luni ofiţerii armei respective, cari au doi ani de instrucţiunea soldatului şi a caporalului, sub serviciu efectiv la trupă şi sunt propuşi de către privigherea comandanţilor de corpuri şi a şcoalei comandanţii ierarhici, în urma unui bun serviciu respective. După acest termen, comandanţii la corp. ... Învăţământul în şcoalele speciale va de corpuri, ascultând corpul ofiţeresc, se va dura un an întreg. El se va urma astfel: 9 luni pronunţa pentru fiecare elev, dacăîn timpul (1 Octomvrie la 1 Iulie): învăţământul aplicativ în serviciului a arătat că posedă educaţiunea, şcoală; 3 luni (1 Iulie la 1 Octomvrie). Concediu, caracterul şi aptitudinile militare cerute aplicaţiuni practice pe teren, trageri sau şcoală ofiţerului. În caz afirmativ, elevii vor fi admişi de echitaţie, examen de absolvire”. definitiv în şcoală şi pe ziua de 1 Fevruarie vor Pentru artilerie, materiile care se predau în Şcoala specială erau: „tactică şi regulamente; istoria militară (cu istoria armei); geografia militară a ţării; fortificaţiune; curs de trageri şi trageri la ţintă; ridicări topografice; mecanica aplicată; ştiinţe aplicate la armată; artilerie; ipologie; călărie; exerciţii militare”. În Partea IV sunt prevăzute dispoziţiuni comune de învăţământ. Astfel, săptămânal se desfîşoară 33 de sedinţe, „durata unei şedinşe va fi de 1 oră şi 13 minute, iar între şedinţe se va

96 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011 lăsa un repauz de 10 minute. ... Elevii şi militare. Faţă de vechiul regulament ofiţerii-elevi se notează la toate materiile principalele modificări sunt: „Concursul ce se predau în şcoală pe părţi de de admitere va ăncepe în ziua de materii ţi materii. Ei se mai notează 16 august, la ora 8 dimineaţa la: Purtare; Rânduială şi curăţenie; (art. 12)”, astfel încât să nu fie Aptitudini militare pe teren. ... Se perturbate manevrele şi concen- dau 5 categorii de note, şi anume: trările din luna septembrie, iar anul Foarte bine (10); prea bine (8-9); de învăţământ să poată începe la Bine (6-7); Binişor (4-5); Rău (1-3). 1 octombrie; „Pe lângă şcoalele ... Nu se întrebuinţează coeficienţi pregătitoare ale celor trei arme, se la întocmirea mediilor. ... Pentru ca alipeşte câte o şcoală pregătitoare un elev sau ofiţer-elev să poată fi pentru tinerii cu termen redus, cari promovat,sau pentru a avea dreptul de sunt ţinuţi a deveni ofiţeri de rezervă (art. a se prezinta la examenul de absolvire, 30) ”; „În şcoalele speciale sunt admişi, în trebuie să aibă media generală de promovare şi mod obligatoriu, ofiţerii armei respective cari au pe cea de urmare a şcoalei, de cel puţin 6, iar doi ani de serviciu efectiv la trupă (pe promoţii) ca medii anuale: 6 sau 7 la aptitudini militare pe teren, şi 5 la celelalte materii”. (art. 32)”; „Învăţământul la şcoalele speciale va Partea V reglementează serviciul în şcolile dura un an pentru toate armele (art. 36)”. militare: disciplina şi igiena. În Partea VI – administraţiunea şi personalul Şcoala de artilerie şcoalelor se prevede: „Personalul şcoalelor în timpul Războiului de Reîntregire se compune din: un locot.-colonel din arma Dacă la terminarea Războiului de corespunzătoare şcoalei, comandant şi pro- Neatârnare, în 1878, artileria română dispunea fesor; un maior din arma corespunzătoare de patru regimente de artilerie, la începutul şcoalei,ajutor, director de studii şi profesor; doi primei conflagraţii mondiale ea va ajunge la 20 administratori sau guarzi de artilerie sau geniu de regimente de artilerie de câmp, 2 regimente cls. I, contabili în bani şi materii şi profesori de de artilerie cetate şi 1 divizion de artilerie legislaţie şi administraţie; um medic maior sau călăreaţă, pentru ca în anii neutralităţii noastre căpitan, medicul şcoalei şi profesor de igienă; să se mai organizeze 5 regimente de artilerie un căpitan veterinar, veterinarul şcoalei şi de câmp, 5 regimente de obuziere uşoare, 4 profesor de ipologie; ... un căpitan comandant al regimente de artilerie grea (prin transformarea unităţii elevilor şi profesor de regulamente; patru regimentelor de artilerie cetate), 1 regiment şi 1 locotenenţi ca ofiţeri subalteri ai unităţii; ...câte divizion artilerie de munte, 1 regiment de artilerie un profesor de călărie, scrimă şi gimnastică; călăreaţă (prin transformarea divizionului de câte unul sau mai mulţi profesori pentru aceiaş materie (Un profesor poate preda la nevoie şi artilerie călăreaţă). două materii. Dintre aceştia se va numi câte un Această dezvoltare numerică a unităţilor inspector de studii la fiecare promoţiune); un de artilerie va determina şi o serie de măsuri locotenent din arma respectivă, comandantul pe linia învăţământului militar artileristic. Astfel, trupei şi ofiţer cu cazarmarea ...”. începând cu anul de învăţământ 1914-1915, Cu raportul nr. 8693/16 noiembrie 1911, cursurile Şcolii speciale de artilerie se suspendă, ministrul de război, Nicolae Filipescu, constatând ofiţerii-elevi fiind trimişi la unităţi. Şcoala militară mai multe neajunsuri în pregătirea elevilor de artilerie a continuat să funcţioneze dar şi-a şcoalelor pregătitoare cauzate de regulamentul redus practic durata cursurilor la un an (un an aprobat prin Înaltul Decret nr. 284/1910, propune se desfăşura stagiu în unităţi), şi chiar la 6 luni un Regulament provizoriu care să devină definitiv în primul an de război, pentru ca în anii 1917- „numai dacă aplicarea lui va da rezultate bune.” 1918 să-şi înceteze cursurile; a crescut numărul Prin Înaltul Decret nr. 4158/31 decembrie 1911 ofiţerilor în promoţiile din această perioadă: 75 în se aprobă Regulamentul provizoriu al Şcoalelor 1914, 107 în 1915, 331 în 1916 (în două promoţii,

97 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Alma mater

1916 A, cursuri complete, 2 ani – 167, 1916 B, divizion pe căpitanul Paraschiv Dobre (ajuns cursuri reduse la jumătate - 164), 214 în 1917. general al artileriei, comandant al A. 1 în 1941) La 5 octombrie 1916 Şcoala militară şi comandanţi de baterii pe căpitanul Ţupa de artilerie s-a instalat la Iaşi, în cazărmile Romulus şi locotenentul Stavrescu Gheorghe Regimentelor 7 roşiori „Cuza Vodă” şi 4 (ajuns general al artileriei, comandant al A. a vânători (în Copou, în zona unde astăzi se află 4-a în 1945), înlocuit de locotenentul Nasta „Monumentul Eroilor Diviziei 2-a Cavalerie” sau Alexandru (viitor general al artileriei). “Şarja de la Prunaru”), iar în luna mai 1917 s-a Condiţiile de viaţă ale elevilor au fost dintre cele mai grele. „Cazarea elevilor a fost din cele mutat la Botoşani, în cazărmile Regimentelor mai rele: Dormitoare de trupă cu un rând de 8 vânători şi 77 infanterie; şcoala va reveni la ferestre rău încheiate şi cu uşi care puteau fi Bucureşti, în localul din Calea Griviţei nr. 28 în denumite mari orificii de ventilare; câte 1-2 sobe ianuarie 1919. de zid de dormitor de 70-100 elevi nu puteau Chiar dacă „în registrul istoric al Şcoalei nu decât să dea iluzia încălzirei; Săli de curs – una este scris nimic dela data de 15 August 1916 de baterie – cu ciment pe jos şi având numai până la 1 Aprilie 1918, deşi Şcoala Militară de o sobă; Lemne nu existau începând „chiar din Artilerie, Geniu şi Marină a funcţionat în acest luna Noiemvrie; Iarna grea cunoscută de către timp” date despre această perioadă găsim în toţi cei ce trăiau pe acea vreme. Hrana elevilor articolul căpitanului Constantin Gh. Ştefănescu concura cu cazarea: Ceaiul fără zahăr, mâncare ,,Desfăşurarea adunărei de la 20 Iunie 1932 a cu mazăre cu gărgăriţe, cartofi degeraţi şi promoţiei XXV de ofiţeri activi de artilerie, geniu şi pâine neagră; fasolea era foarte căutată; Menu marină din 1917”, publicat în Revista Artileriei. exasperant de monoton: la prânz ciorbă de După concursul de admitere din luna august cartofi şi iahnie de fasole, seara ciorbă de fasole 1916 au fost înscrişi în şcoală 195 elevi pentru şi iahnie de cartofi sau mazăre. Îmbrăcămintea artilerie, 9 pentru geniu, 18 pentru marină, era în unison cu cazarea şi hrana: Lipsă de acestora alăturându-li-se ulterior alţii 3 la artilerie, cisme şi de cismari care să facă reparaţiile; Lipsă iar cei de la marină au fost înglobaţi la artilerie. de flanele şi ciorapi de lână absolut necesari pe La 10 octombrie 1916 elevii anului I sunt primiţi acea iarnă cumplită; iar flanelele existente au fost în şcoala mutată la Iaşi, având comandant de aruncate de elevi din cauza păduchilor purtători

Localul de la Iaşi, unde funcţiona Şcoala de Artilerie

98 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011 ai tifosului exantematic. ... Iată motive care au Colonel (I.) Constantin Brătianu – determinat acte nemaiauzite în analele şcoalei 1883-1884; şi anume: Elevii plecând noaptea câte unul de Colonel (Ge.) Constantin Poenaru – tun spre a lua lemne din curtea cazărmei; Elevii 1884-1887; plecând apoi pe tunuri complecte pentru a lua Locotenent-colonel (A.) Vasile Cremi- garduri întregi; nu voi uita noaptea de Decemvrie neanu – 1887-1888; când la comanda lui Popp ridicam gărduleţele Locotenent-colonel (A.) Alexandru Tell – din faţa manejului şi răposatul Colonel Botez – 1888-1889; comandant al Şcoalei – trecu pe lângă noi fără Locotenent-colonel (A.) Constantin Crătu- a spune un cuvânt; Elevi umblând cu piciorul gol nescu – 1889; prin zăpadă din cauza cismelor şi ciorapilor rupţi Locotenent-colonel (A.) George Grămă- complect; Elevi cari au umplut sălile de clasă cu ticescu – 1889-1892; pae aşa ca stând în clasă să aibă picioarele în Locotenent-colonel (A.) Petre Vasiliu- pae, spre a se încălzi”. Năsturel – 1892-1893; În ceea ce priveşte învăţământul, acesta Locotenent-colonel (A.) Mareş Gheorghe – „a fost orientat mai mult spre practică şi strictul 1893-1895. necesar pentru a putea trimite la corpuri cât mai În această perioadă viitorii ofiţeri artilerişti repede noui ofiţeri. Nimic din matematici, foarte au avut posibilitatea să audieze cursurile unor sumare cunoştiinţi de tactică şi organizare, eminenţi profesori civili: Spiru Haret – mecanica suficientă desvoltare la guri de foc, muniţiuni raţională, Ştefan Hepites – fizica, David (pulberi, explozivi, proiectile şi focoase), Emmanuel – calculul diferenţial şi integral, educaţie şi călărie şi mare desvoltare la Constantin Istrati – chimia, şi alţii. De asemenea, instrucţia la tunuri, topografie şi trageri (evident în această perioadă au profesat şi destoinici atât cât era de desvoltată ştiinţa tragerilor în ofiţeri de artilerie: Colonel Dimitrie Dimitrescu acea vreme); exerciţiile în teren şi profitabilele Maican, maior George Grămăticescu, căpitan trageri reale au complectat cunoştiinţele strict Petre Vasiliu Năsturel – artileria, maior Virgiliu necesare ale acestor tineri. Este de la sine Hepites, căpitan George Mareş – ştiinţele înţeles că învăţământul s-a resimţit conside rabil aplicate, maior Georgescu Bereşteanu Ion, din cauza cazărei, echipamentului şi hranei, dar căpitan Constantin Coandă – mecanica aplicată, a tras avantaje reale de din muniţia ce era din căpitan Eremia Grigorescu – algebra, căpitan belşug şi experienţa ce era în curs de desfă- Toma Ghenea – mecanica, şi alţii. şurare pe front. Cursurile au durat 6 luni Între anii 1881-1884 au absolvit clasa (10 octombrie 1916 – 31 martie 1917) cu foarte preparatoare trei promoţii; în promoţia 1882 mică întrerupere la Crăciun; nouii aspiranţi nici au fost printre alţii: Volvoreanu Constantin, nu au avut ocazia să poarte galonul de caporal şi Papadat Dimitrie, Rujinschi Dimitrie, Petrescu sergent fiindcă s-au pomenit deodată plotonieri. Teodor; în promoţia 1883: Teodor Râmniceanu, Toţi elevii au absolvit şcoala; ... la artilerie 215 Toma Ghenea, Zamfirescu Alexandru, Spirescu (inclusiv 18 de la marină)”. George, Lupan Grigore; în promoţia 1884: În anul 1916 Şcoala pregătitoare de ofiţeri Eremia Grigorescu, Traian Găiseanu, Exarcu de rezervă de artilerie a fost evacuată la Iaşi, George, Hepites Constantin; de remarcat că contopindu-se cu Şcoala pregătitoare de ofiţeri o parte dintre aceştia nu au urmat şi Şcoala de artilerie; în anul şcolar 1917-1918 au fost Specială de Artilerie (Teodor Râmniceanu, Toma pregătiţi 668 ofiţeri de rezervă de artilerie. Ghenea). În perioada 1881-1892 Şcoala Specială de Comandanţi, profesori, absolvenţi Artilerie şi Geniu a instruit 135 ofiţeri de artilerie, a) În perioada 1881-1895 comandanţii astfel: 1883 - 13; 1884 – 14; 1885 – 7; 1886 – 9; Şcolii Speciale de Artilerie şi Geniu au fost: 1887 – 13; 1888 – 12; 1889 – 18; 1890 – 19; Colonel (A.) Eracle Arion – 1881-1882; 1891 – 22; 1892 – 8. Colonel (A.) Dimitrie Dimitrescu Maican – Dintre absolvenţii Şcolii Speciale de Artilerie 1882-1883; s-au remarcat o mulţime de absolvenţi, care

99 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Alma mater au dat faimă artileriei, dar şi armatei. Promoţia b) În perioada 1895-1921 comandanţii Şcolii 1883: Nicolae Popovici – viitor general al Speciale de Artilerie şi Geniu au fost: Locotenent- artileriei, comandant al Şcolii de Artilerie şi Geniu colonel (A.) Mihail Stroiescu - 1895-1896; (1901-1904); Basarabescu Ion - viitor general al Locotenent-colonel (Ge.) Ion Aronovici – artileriei, comandantul D. 9 I. (1916); 1896-1901; Promoţia 1884: Constantin Volvoreanu – Locotenent-colonel (A.) Nicolae Popovici – viitor general al artileriei, comandant al Bg. 3 1901-1904; Art., comandant al artileriei C.2 A. Bucureşti; Locotenent-colonel (colonel) Dumitru Teodor Petrescu – colonel, comandantul Bg. 7 Rujinski – 1904-1907 Art. în războiul de reîntregire; Locotenent-colonel (colonel) Eremia Promoţia 1885: Spirescu George - viitor Grigorescu – 1907-1910 general al artileriei, comandantul Bg. 5 Art. Locotenent-colonel Dumitru Ştefănescu – în războiul de reîntregire; Gorgos Andrei - 1910-1911 colonel, comandantul R. 16 Art. în războiul de Locotenent-colonel Alexandru Referen- reîntregire; daru – 1911-1912 Promoţia 1886: Eremia Grigorescu – viitor Locotenent-colonel (colonel) Ion general al artileriei, comandant al Şcolii de Artilerie Vernescu – 1912-1915 şi Geniu (1907-1910), eroul de la Mărăşeşti; Colonel Teodor Georgescu – 1915-1916 Traian Găiseanu - viitor general al artileriei, Colonel adjutant Paul Angelescu – 1916 comandantul D. 12 I. în războiul de reîntregire; Locotenent-colonel (r.) Gheorghe Romulus Vivescu - colonel, comandantul Bg. Văsescu – 1916-1917 2 Art. Grea în războiul de reîntregire; Prassa Colonel (general) Mircea Botez – George - colonel, comandantul R. 7 Art. în 1917-1918 războiul de reîntregire; Sachelaride Emil - General Ion Răşcanu – 1918 colonel, comandantul R. 24 Art. în războiul de Colonel Vasile Henţescu – 1918-1921. reîntregire; În această perioadă s-au pregătit în Şcoala Promoţia 1887: Nicolae Rovinaru - viitor de Artilerie aproape 1500 ofiţeri de artilerie, general al artileriei, comandantul Bg. 10 Art. astfel: 1894-24, 1895-30, 1896-23, 1897-19, în războiul de reîntregire; Grecescu Alexandru 1898-27, 1899-40, 1900-21, 1901-15, 1902-16, - colonel, comandantul Bg. 3 Art. în războiul de 1903-12, 1904-17, 1905-17, 1906-25, 1907-26, reîntregire; 1908-28, 1909-39, 1910-47, 1911-42, 1912-49, Promoţia 1888: Radu Toroceanu - viitor 1913-52, 1914-75, 1915-107, 1916-331, 1917- general al artileriei, şeful serviciului artilerie din 214, 1919-80, 1920-67, 1921-52. M.C.G. în anul 1916, şeful Serviciului Geografic Dintre absolvenţii Şcolii din această perioadă al Armatei; s-au remarcat viitorii generali ai artileriei, Promoţia 1889: Alexandru Referendaru - îndeosebi: viitor general al artileriei, comandantul Şcolii de Promoţia 1894: Batâr Nicolae, subşef de Artilerie, Geniu şi Marină (1911-1912), inspector stat major la A. Nord (1916) şi A. 1 (1916-1917), general (tehnic) al artileriei (1918-1928); Ion comandantul artileriei Comandamentului Militar Jitianu - viitor general al artileriei,; Gârleşteanu al Basarabiei (1919-1923); Florescu Mihail; Josef - colonel, comandantul Bg. 11 Art. în Dumitrescu Constantin, comandantul R. Art. războiul de reîntregire; Ioan Popovici - viitor Munte T. 75 mm (1916), comandantul artileriei general al artileriei, comandantul C. 1 A. (1916); C.2 A. (1923); Popescu Nicolae, comandantul Promoţia 1890: Teodor Georgescu - viitor R. 10 Art./D. 4 I. (1916), comandantul Bg. 2 Art. general al artileriei, comandant al Şcolii de (1923); Artilerie şi Geniu (1915-1916); Petcuş Leonida Promoţia 1895: Jitianu Gheorghe, - colonel, comandantul Bg. 9 Art. în războiul de comandant al Artileriei Grele (1923); Micioară reîntregire; Paul, Alimănescu Aurel,comandant Bg. 12 Art. Promoţia 1891: Mironescu Demostene, (1923); Petrescu Gheorghe, inspector general al Promoţia 1892: Paşalega Dimitrie artileriei (1931-1935);

100 Alma mater Calendarul tradiţiilor militare 2011

Promoţia 1896: Brătuianu Romulus, Promoţia 1912: Andrei Nasta, Costin Ştefănescu Alexandru, Vera Teodor, Eliade Ionaşcu, Mihai Voicu, Mihail Lăcătuşu; Constantin, Tănăsescu Constantin; Promoţia 1913: Alexandru Nasta; Promoţia 1897: Palade Dumitru, Sârbu Promoţia 1914: Gheorghe Cosma, Gheorghe Grigore, Paplica Pompiliu Săndulescu Nicolae; Mosiu; Promoţia 1898: Oreşcovici Ştefan, Marţian Promoţia 1915: Titu Gârbea, Platon Dumitru, Iacob Constantin, Serghiescu Chirnoagă.. Theodor; Şi Şcoala Specială (de Aplicaţie) de Artilerie Promoţia 1899: Sichitiu Ioan, Motaşi Dimitrie, a continuat să pregătească absolvenţi ai Şcolii de Rizeanu Alexandru, Păltineanu Anastasie, Ofiţeri, din promoţiile mai vechi, care vor accede Dragomir Dimitrie, Gabrielescu Emil, Linaru la gradul de general şi vor avea o frumoasă Nicolae, Paladi Silvestru, Boboc (Bubac) George, carieră în artilerie şi în armată, aşa cum au fost: Strătilescu George, Rădulescu I. Lazăr; Promoţia 1893: Condeescu Nicolae, Promoţia 1900: Florescu I. George, comandantul R. 3 Art./D. 10 I. (1916), Negoescu St. Ion; comandantul artileriei C. 3 A. (1923); Butunoiu Promoţia 1901: Linteş Gheorghe, Costescu Andrei, comandantul artileriei C. 5 A. (1923); G. Constantin, Vasiliu Z. Nicolae; Promoţia 1895: Alevra Nicolae, Anghelescu Promoţia 1902: Oprescu Gheorghe, Cica Paul, Barca Constantin, Tomoroveanu George, Partenie Ilie, Scheleti Mihail, Cartianu Alexandru, comandantul R. 6 Art./D. 3 I. (1916), Grigore, Grigorovici Emil; comandantul artileriei C. 4 A. (1923); Papană Promoţia 1903: Petre Dumitrescu, Alexandru Ioan, comandantul Şcolilor de Artilerie (1923); Glatz, Crassu Grigore; Promoţia 1904: Tănăsescu Aristide, Macarovitsch Vasile, comandantul artileriei C. 7 Bădescu Ilie, Pârcălăbescu R. Ioan, Dumitriu Sotir; A. (1923); Promoţia 1905: Spiroiu Mihail, Bunescu Promoţia 1896: Dejoianu Ion, comandantul Alexandru, Popescu Gheorghe, Alexandrescu R. 5 Art./ D. 1 I. (1916), comandantul D. 7 I. Gheorghe, Leventi Gheorghe, Constantinescu (1923); Botez Mircea, comandantul Dn. 1 Art. Constantin, Apostolescu Constantin; Călăreaţă/D. 1 Cav. (1916), şeful serviciului Promoţia 1906: Buicliu Gheorghe, Traian remontă din Ministerul de Război (1923); Grigorescu, Paraschiv Dobre, Popescu I. Promoţia 1897: Răşcanu Ioan. Gheorghe, Georgescu P. Ion, Carlaonţ Ion, După terminarea războiului, şcolile militare Gheorghiaşi Alexandru; evacuate în Moldova au revenit în garnizoanele Promoţia 1907: Dragalina Corneliu, Atanasiu de reşedinţă, în anul 1919 Şcoala militară de Vasile, Ionescu Teodor, Marinescu Radu, Iliescu artilerie a reocupat localul din Calea Griviţei nr. Traian; 28. În anul 1920 Şcoala Specială de Artilerie Promoţia 1908: Mitrea Vasile, Nicolae s-a mutat la Timişoara în localul fostei Şcoli de Dăscălescu, Emil Leoveanu, Costescu Ştefan, Cadeţi din Str. Sf. Ioan nr. 10, K.u.K Infanterie Bellea Constantin, Vrăjitoru Dumitru; Kadettenschule, cladirea impunătoare construită Promoţia 1909: Florin Georgescu, Gheorghe în anul 1902, astăzi Spitalul Municipal (Clinicile Stavrescu, Ion Boiţeanu, Ion Glogojanu, Popescu noi). În anul 1921 şi Şcoala militară (pregătitoare) Cosma Marin, Vlădescu Petre, Radovan de artilerie a fost mutată la Timişoara, în Gheorghe Liteanu Gheorghe; clădirea cea veche (construită în anul 1871) Promoţia 1910: Alexandru Ioaniţiu, Nicolae de pe strada Fortăreţei (azi Gh. Dima) unde a Stoenescu, Carol Schmidt, Nicolae Ghineraru, funcţionat Şcoala de Cadeţi (K.u.K Infanterie Mazarini Nicolae, Constantin S. Constantin, Kadettenschule), în vecinătatea Şcoalii Speciale Vasilescu I Petre, Nicolaescu Aurel, Ionescu L. de Artilerie, în scopul asigurării apropierii de Dumitru, Petroianu Ioan, Marinescu I. Alexandru, aceasta şi a unităţii de comandament. Astfel se Georgescu L. Octavian; încheie perioada bucureşteană a Şcolii Militare Promoţia 1911: Constantin Trestioreanu, de Artilerie, o perioadă prodigioasă pentru Savu Nedelea, Ion Sion; şcoală, dar şi pentru artilerie şi armată.

101 8 Camarazi de elită Un bun şi preţios român Locotenent-colonelul IOAN ILIESCU Drd. Teodora GIURGIU

Fiul Chiracăi şi al lui Ion 14 zile. În urmă, această Iliescu, viitorul locotenent- poziţie am dat-o Regimentului colonel Ioan Iliescu s-a născut 62 Infanterie şi 60 iar noi am la 18 iunie 1884, în oraşul trecut pe Muntele Pietrosul Tecuci. nord Nămăieşti. Aici, timp de A absolvit secţia reală a 24 zile, locotenentul Iliescu Liceului „Codreanu” din Bârlad a fost cu trupa sa veşnic în în 1906, Şcoala Militară de linia întâia de luptă. A dat Infanterie (1910), Şcoala dovadă de mult sânge rece Special ă de Infanterie (1913) şi abnegaţie în înverşunatele şi Şcoala de Mitraliere. atacuri pe care inamicul le În perioada 1 noiembrie dădea pentru a rupe frontul 1907–1 decembrie 1909 a în direcţia V. Mari. Niciodată activat ca soldat, caporal nu a reuşit a ne scoate din şi respectiv sergent în poziţie, din contră, inamicul a Regimentul VI Tecuci nr. 24. fost scos din poziţiile înaintate După absolvirea Şcolii ce le luase până la venirea Mili tare de Infanterie, cu noastră. Locotenentul Iliescu I. gradul de sublocotenent, a a căzut prizonier în lupta de fost repartizat în efectivele la Şuştăneşti pe când eram Regimentului Bacău nr. 27. A făcut campania în ariergarda Corpului 2 Armată. Ofiţerul şi-a din Bulgaria de la 23 iunie la 31 august 1913 la făcut datoria până în ultimul moment. Pentru comanda unui pluton din Compania a 4-a. Ulterior modul cum s-a condus în luptă îl propun a fi a comandat o secţie de biciclişti a corpului. În avansat în grad la rândul promoţiei lui şi a fi continuarea carierei sale a activat în Batalionul 8 decorat cu Ordinul «Coroana României» în grad Vânători (1 octombrie 1913–1 octombrie 1915) de ofiţer.” Într-o declaraţie aflată în memoriul şi Regimentul 64 Infanterie (1 octombrie 1915– calificativ al ofiţerului, acesta menţionează: 1 aprilie 1920). „De la 1 noiembrie la 17 noiembrie 1916 am La declararea mobilizării în anul 1916 se fost însărcinat cu comanda Batalionului 2 şi afla la comanda Companiei a 7-a din Regimentul am avut de la 16 octombrie la 17 noiembrie 64 Infanterie, comandat de locotenent-colonelul comandant de regiment pe dl. maior Stănescu Ioan Costăchescu. În Foaia calificativă pe Nicolai, comandant de brigadă pe colonelul anul 1916, maiorul Stănescu, comandantul Foişoreanu N. Ceilalţi comandanţi superiori Regimentului 64 Infanterie îl elogiază: „Atât în aceeaşi. În timpul luptei de retragere din Măton luptele din Transilvania, cât şi mai cu seamă şi Şuştăneşti la 17 noiembrie 1916 am fost în sectorul Dragoslavelor a luat parte la toate capturaţi cu întregul regiment. Internat în lagărul atacurile date pe Muntele Prisaca, poziţie care Stralsund-Germania până la 30 decembrie 1916, am apărat-o fără ca inamicul să o poată lua când am fost strămutaţi în lagărul de represalii

103 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Camarazi de elită

Lt.-col. I. Iliescu cu toată familia,1937 Lt.-col. I. Iliescu cu soţia

Schwarmstedt, unde am stat până la 1 mai 1917 porniţi pentru repatriere şi predaţi la Mărăşeşti când, despărţindu-ne de adepţii ideii colonelului la 13 iunie 1918”. Sturza A., am fost mutaţi în al doilea lagăr de Ulterior şi-a continuat activitatea ca şef represalii Breeseu Miclemburg, unde am rămas al Biroului Recrutare la Cercul de Recrutare până la 1 iunie stil vechi 1918, când am fost Cantemir Bârlad (1 aprilie 1920–1 aprilie 1922), comandant al Batalionului III, şef al Biroului Mobilizare, respectiv comandant al Ba ta lionului II din cadrul Regimentului 24 Infanterie Tecuci (1 aprilie 1922 – 1 octombrie 1927, 1 aprilie 1928 – 1 octombrie 1932, 1 octombrie 1933 – 1 octom brie 1935), ajutor al comandantului la Regimentul 6 Vânători (1 noiembrie 1927 – 1 aprilie 1928), Re- gi mentul 12 Dorobanţi (1 oc tombrie 1932 – 1 octombrie 1933) şi subinspector la Pregătirea Premilitară Tecuci (1 octombrie 1935–1 octombrie 1936) şi Cercul de Recrutare Tecuci (1 octombrie 1935 – 31 octombrie 1937). În perioada de la 25 mai la 1 octombrie 1940 a fost concentrat la Cercul de Recrutare Tecuci ca Lt.-col. Ion Iliescu, cu fiicele Geta şi Anna,1939 Ion Iliescu, semn de carte şef al Biroului 3 Ins trucţie

104 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2011

Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler (1922), Ordinul „Steaua României” în grad de cavaler (1928) şi Semnul onorific de aur pentru 25 de ani serviţi în armată (1929). La 20 aprilie 1914 s-a căsătorit cu domnişoara Ghiniţa Brăilescu, cu care a avut şase copii: Maria, Sevasta, Gheorghe, Elena, Anna şi Georgeta. S-a stins din viaţă la 27 noiembrie 1961, fiind înmormântat în cimitirul din Tecuci. Fotografiile de familie ne-au fost puse la dispoziţie cu amabilitate de strănepoata acestuia, doamna Dana-Irina Stănculea, căreia îi mulţumim pentru şansa oferită de a readucere în actualitate o memorabilă pildă de bravură şi servire fără preget a patriei în timp de pace şi de război.

Lt.-col. Ion Iliescu, Vatra-Dornei, 1935

I. Iliescu, soţia, socrii, mama şi copiii săi, 1927 preregimentară, activitate extra militară şi contrainformativă şi ajutor al comandantului, colonelul Petru Zamfirescu, care l-a apreciat „cu tot respectul la adresa executării ordinelor şi de mare credinţă. Această calitate face un punct de onoare dlui locotenent-colonel Iliescu, ofiţer bătrân. [...] Un prea bun camarad şi un bun sfătuitor celor mai tineri în diferite ocazii de serviciu şi în afară de serviciu. Un bun şi preţios român. Toate cele de mai sus arătate duc la concluzia că dl. locotenent-colonel Iliescu merită cu prisosinţă a purta gradul de colonel în rezervă, la care avansare îl propun cu toată încrederea”. În vârstă de 58 de ani, de la 1 martie la 31 octombrie 1942 a fost concentrat în funcţia de comandant al Detaşamentului Forestier pe lângă Prefectura judeţului Tecuci, însărcinare pe care a îndeplinit-o cu multă râvnă şi conştiinciozitate. De la 13 septembrie până la 31 octombrie1945 a îndeplinit funcţia de ajutor şef de corp şi şef al Biroului 1 Mobilizare-Organizare la Cercul de Recrutare Tecuci, unde a continuat să lucreze cu aceeaşi dragoste şi putere de muncă. Pentru merite deosebite a fost distins cu Medalia „Avântul Ţării” (1913), Medalia „Crucea Comemorativă” (1918), Medalia „Victoria” (1921),

105 Un submarinist de nădejde Maistrul militar TRAIAN I. MOLDOVEANU

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU

Fiul Mariei şi al lui Ioan Moldoveanu, Constantin Cos tăchescu remarca: „A Traian Moldoveanu s-a născut la luat parte la lucrările de clasare la 13 februarie 1912 în comuna motoarele termice, dând dovadă Însurăţei, judeţul Brăila. de cunoştinţe temeinice în A absolvit Şcoala de arte şi specialitatea sa. Foarte meserii, obţinând calificarea mun citor şi conştiincios. de tinichigiu. Bun meseriaş. Complet Pe 4 martie 1930 s-a format ca submarinist. Îl înrolat voluntar la Şcoala caracterizez ca pe un foarte de Specialităţi, la 12 apri- bun submaistru, necesar lie 1933 fiind avansat armei submarine”. sergent instructor brevetat. De la 1 iulie 1940 s-a Între 1 noiembrie 1934 – ambarcat pe nava port- 1 decembrie 1937, a activat mine „Durostor” pentru ca ajutor la Atelierul de completarea echipajului, ca Motoare din cadrul Arsenalului şef al compartimentului de Marinei Regale Galaţi. maşini alternative, locotenent- La 1 noiembrie 1938, a absolvit comandorul Matei Toma apreciind Şcoala de Specialităţi cu gradul de că s-a comportat „în mod lăudabil. submaistru clasa a II-a, remarcându-se prin Muncitor, conştiincios, înzestrat cu spirit „frumoase cunoştinţe practice de specialitate”. de iniţiativă. Bun camarad. Este un foarte bun La începutul carierei militare a fost numit ajutor submaistru mecanic”. Un an mai târziu, acelaşi al şefului Atelierului de Reparaţii „Locotenent comandant aprecia: „Bun marinar, bun militar. Stoicescu”, unde a activat în perioada 1 noiembrie Excelent camarad. Este un foarte bun meseriaş 1938-24 aprilie 1939. În Foaia calificativă pe şi lucrează cu multă tragere de inimă. Are anul 1939, căpitanul Hristu, comandantul Secţiei multă putere de muncă şi se poate avea toată Port din cadrul Depozitelor Echipaje şi Materiale încrederea în executarea însărcinărilor ordonate. Maritime aprecia că „Aici a căutat să se pună Întreţine foarte bine materialul”. la curent cu funcţionarea maşinilor-unelte De la 20 mai – 19 decembrie 1942 a fost din atelier şi a luat parte la toate lucrările de încadrat la Centrul de Instrucţie Submarine, reparaţii executate în atelier, dovedind pricepere comandantul acestuia, căpitan-comandorul şi bunăvoinţă. Este un bun meseriaş. Posedă Corneliu Lungu apreciind în Foaia calificativă pe frumoase cunoştinţe practice de specialitate. Este anul 1942: „A fost însărcinat cu supravegherea un bun submaistru mecanic”. construcţiei submarinului nr. 1, dând dovadă de De la 25 aprilie la 1 iulie 1940 a făcut mult tact şi pricepere. Punctual şi energic. Face parte din echipajul de rezervă al submarinului parte din echipajului submarinului nr. 1, fiind „Delfinul”. În Foaia calificativă pe anul 1940, instruit ca şef al motorului termic babord. Este comandantul submarinului „Delfinul”, că pitanul complet format pentru gradul şi specialitatea sa”.

106 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2011

În perioada 19 decembrie 1942-31 octombrie 1944 a fost ambarcat pe submarinul „Rechinul”, luând parte la toate lucrările de asamblare a acestuia. În Foaia calificativă pe anul 1944, comandantul submarinului, căpitanul Ţurcanu consemna: «A executat prima crucieră de război cu submarinul „Rechinul” de 25 de zile în funcţia de şef al motorului termic babord dovedind multă pricepere, bunăvoinţă, conştiinciozitate în executarea serviciului şi calm. Rezistent, suportă bine viaţa la bordul submarinelor. Foarte bun maistru a submaistrului Moldoveanu Traian s-a putut mecanic motorist». Între 15 iunie – 31 iulie a face faţă cerinţelor autovehiculelor. Element luat parte şi la a doua crucieră a submarinului, disciplinat, bun camarad, punctual la serviciu, „achitându-se în mod lăudabil de serviciul pe modest, cinstit. Îl caracterizez ca pe un foarte care-l avea în primire, contribuind la reuşita bun maistru mecanic mult folositor Marinei”. crucierei”. Între 7 octombrie-12 noiembrie 1945 a fost Între 1 noiembrie – 27 decembrie 1944 ambarcat pe submarinul „Delfinul”. În calitate a fost ambarcat la Şantierul Naval Mobil nr. 1, de şef al motorului babord şi serviciul auxiliar ca ajutor al şefului Atelierului de turnătorie iar „a depus multă muncă la instruirea oamenilor şi între 27 decembrie 1944-1 mai 1945 a fost şeful buna conservare a motorului”. Atelierului mecanic al Secţiei Auto din cadrul De la 12 noiembrie 1945 la 24 februarie Comandamentului Litoralului Maritim şi Fluvial. 1946 a fost ambarcat pe distrugătorul „Mărăşti” „Deşi atelierul a fost descompletat de majoritatea ca şef al compartimentului căldări centru, ţinând pieselor şi sculelor necesare reparaţiei maşinilor, locul şi la serviciul auxiliar, de care s-a achitat în totuşi datorită priceperii şi puterii de muncă mod lăudabil. Mecanicul şef al navei, locotenent-

107 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Camarazi de elită

frumoase faţă de superiori şi cu demnitate faţă de inferiori. Foarte bun maistru mo torist, ocupându-se atât de partea practică cât şi de cea teoretică, având cultură profesională şi generală completă, supe rioare gradului. Îl caracterizez ca pe un foarte bun maistru mecanic, util Marinei care merită a fi propus la gradul de ofiţer mecanic”. Şi în anul următor aprecierile sunt la fel de elogioase: „Şi-a îndeplinit serviciul în mod cu totul lăudabil, lucrând zi şi noapte pentru a menţine în stare de funcţionare comandorul Zeamă l-a apreciat ca fiind un cel puţin una din maşini, în timp „maistru mecanic foarte bun şi de nădejde, atât ce nu se dispune nici de materiale şi nici de la navă cât şi atelier”. utilajele strict necesare”. În perioada 1 mai - 27 februarie 1946 a făcut Între 24 octombrie-5 decembrie 1947 a parte din Comisia Militară de Supraveghere fost detaşat la Batalionul de Infanterie Marină Constanţa. A luat parte la lucrările de la Călăraşi ca instructor pentru recruţi. La 26 submarinele foste germane, la dispoziţia martie 1948 a fost detaşat la Comenduirea Pieţii comandamentului sovietic, fiindu-i remarcate şi Constanţa. apreciate frumoasele aptitudini marinăreşti. De la 1 noiembrie 1948 la 15 aprilie 1950 a Între 1 aprilie-24 octombrie 1947 a îndeplinit fost şeful Biroului Foi de drum la Comandamentul funcţia de şef al atelierului şi garajului Secţiei Auto Militar Constanţa, comandantul acestuia la Comandamentul Litoralului Maritim şi Fluvial apre ciind că „S-a evidenţiat printr-o muncă Constanţa 27 februarie 1946. Şeful Serviciului perseverentă la Biroul foi de drum, unde volumul Tehnic al Comandamentului Apărării Litoralului lucrărilor este în continuă creştere. Deşi fără Maritim evidenţiază în Foaia calificativă pe anul niciun ajutor, neprecupeţind timpul a satisfăcut 1946 faptul că „Şi-a îndeplinit serviciul în mod foarte bine cerinţele unităţilor care întotdeauna lăudabil. Cu toată lipsa de utilaje şi materiale a cereau urgenţă. La toate controalele a ieşit reuşit să întreţină maşinile în bună stare. Purtări foarte bine”.

108 Un radiotelegrafist desăvârşit Maistrul militar TRAIAN P. MOLDOVEANU

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU

Fiul Paraschivei şi al lăcătuşului Petre de zi nr. 7/1941 al Comandamentului Aviaţiei Moldoveanu, maistrul militar Traian Moldoveanu Dobrogea pentru un număr mai mare de s-a născut la 21 iunie 1921 la Constanţa. 30 de misiuni de front executate. Comandantul A absolvit Şcoala Tehnică Aeronautică Bazei Flotilei 2 Bombardament aprecia că „Aurel Vlaicu” din Mediaş, specialitatea Aparate „Merită să fie admis la examenul de admitere de bord, la 5 mai 1941, fiind avansat submaistru în Şcoala de Ofiţeri mecanici”. clasa I. La 10 februarie 1942 a fost mutat la Flotila La 10 mai 1941 a fost repartizat de la Şcoala II Bombardament, ca maistru şef radio şi radio Tehnică Aeronautică la Flotila de Hidroaviaţie, TFF, având în primire tot materialul de radio şi ca radiotelegrafist de bord al echipajului nr. 6 pe gonio de pe avioane. La 1 aprilie 1942 a fost hidroavionul Savoia 55. brevetat radiotelegrafist de bord. La 22 iunie 1941 a fost mobilizat în Flotila de În Foaia calificată pentru perioada 1 noiembrie Hidroaviaţie în Armata de operaţiuni. 1942 – 31 octombrie 1943, comandantul În Foaia calificativă pe anul 1941, Escadrilei 83 Bombardament, căpitanul aviator comandantul Escadrilei I Hidro-Savoia, căpitanul aviator Nicodonescu îl caracteriza: „Inteligent. Judecată şi memorie bună. Asimilează cu uşurinţă cunoştinţele de specialitate, încât în timp record s-a familiarizat şi cunoaşte perfect materialul radio aflat în serviciu. Cultură generală şi profesională bună, superioară gradului său. Disciplinat, bun camarad. Modest. Foarte muncitor. Are simţul datoriei şi al onoarei. Duce o viaţă demnă şi corectă. Temperament vioi, energic şi cu voinţă fermă de a se afirma, muncind cu râvnă şi convingere pentru îndeplinirea promptă a misiunilor primite. Conştiincios, devotat şi foarte punctual. În Escadrilă a fost întrebuinţat ca radiotelegrafist de bord al echipajului nr. 6 pe hidroavionul Savoia 55. Bun operator şi tehnician radiotelegrafist”. Ca radiotelegrafist de bord a executat 40 misiuni de război cu peste 100 de ore de zbor, dintre care 22 misiuni de explorare, 2 misiuni de căutare de submarine, 2 de supraveghere, 2 de escortă antisubmarină, 2 de ecleraj şi 4 diverse. A fost citat prin Ordinul

109 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Camarazi de elită

Constantin Perju aprecia că este „disciplinat, modest şi punctual la serviciu. Cultura generală şi profesională bine îndru- mată. Specialitatea de radio telegrafist TFF de bord o practică cu competenţă şi zel. Spiritul de sacrificiu bine dezvoltat”. În perioada 20 aprilie – 1 septembrie 1944, 14 octombrie 1944 – 12 mai 1945 a activat în Armata de operaţiuni. La 20 august 1945 a fost înscris în efectivele Gheorghe Antonescu îl aprecia ca fiind „Sănătos Flotilei 5 Bombardament Greu. În Foaia calificativă pe perioada şi rezistent. Practică mult sporturile. Ţinută foarte 1 noiembrie 1944 – 31 octombrie 1945, coman- îngrijită. Muncitor şi cu multă voinţă. Inteligent dantul Grupului I Bombardament Operaţii cu judecată bună şi o memorie bună. Cultura aprecia: „Maistrul clasa a III-a Moldoveanu T. profesională foarte bine pusă la punct. Cultura este un radiotelegrafist de bord care îşi cunoaşte generală bine formată pentru gradul şi vârsta în foarte bune condiţiuni meseria. A luat parte la pe care o are. Disciplinat, bun camarad, pătruns 97 misiuni de bombardament ca radiotelegrafist de spiritul de sacrificiu şi bun patriot. Duce o de bord, unde s-a comportat în mod lăudabil. viaţă liniştită şi demnă cu o purtare frumoasă în Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu cazarmă şi în afara cazărmii. Îndeplineşte funcţia Virtutea Aeronautică cu spade clasa Crucea de maistru şef radio TFF de bord, având în primire de aur. Fiind un element ce a arătat multă tot materialul de radio şi gonio de pe avioane, pe dragoste de meserie, disciplinat şi dotat cu mult care l-a ţinut în tot timpul disponibil şi în perfectă spirit de sacrificiu, maistrul militar clasa a III-a stare de curăţenie. A căutat să remedieze cât mai Moldoveanu T. îndeplineşte condiţiile Ordinului urgent incidentele inerente instalaţiei. A depus General nr. 3486 din 18 august 1945 pentru a multă grijă pentru material. Este un maistru radio înainta la gradul de maistru militar clasa a II-a TFF de bord de nădejde”. la alegere. Excelent radiotelegrafist, se clasează La 1 noiembrie 1943 a fost avansat la gradul printre primii pe Aeronautică”. de maistru militar clasa a III-a. Comandantul Escadrilei, căpitanul aviator În Foaia calificativă pentru perioada Gheorghiu îl aprecia astfel: „Energic, cu mult 1 noiembrie 1943 – 31 octombrie 1944, temperament, a arătat iniţiativă în toate situaţiile comandantul Escadrilei 82 Bombardament grele. Hotărât, perseverent în a duce întotdeauna aprecia: „Disciplinat şi autoritar în faţa frontului. totul la bun sfârşit. Are un caracter ales. Inteligent, Bun camarad. Are curajul răspunderii. Spiritul de cu foarte mult bun simţ, spirit de observaţie, sacrificiu format şi verificat cu ocazia misiunilor posedă o suficientă cultură generală şi o foarte de război executate. Modest şi manierat. Duce bună cultură profesională de specialitate care-l o viaţă liniştită şi cumpătată. Bun executant cotează printre cei mai buni radiotelegrafişti de de ordine.”. În această perioadă a executat bord, deşi nu a făcut şcoli de specialitate. 143,5 ore de zbor, dintre care 37,10 în misiuni A solicitat să ia parte la operaţiuni, deşi putea de război, în 14 misiuni ca radiotelegrafist TFF rămâne la bază, având o frumoasă activitate de bord. La rândul său, comandantul Grupului anterioară. A cerut să ia parte întotdeauna la 2 Bombardament, locotenent-comandorul av. operaţiuni, fiind de un real folos echipajului prin

110 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2011 prezenţa la post şi intervenirea la nevoie. A luat a fost ajutor la popota Centrului de Instrucţie al parte la misiuni importante şi grele, din cauza Aviaţiei iar între 1 decembrie 1947 – 20 ianuarie reacţiei inamice şi timpului rău”. A executat 1948 a fost numit ajutor la detaşamentul forestier 81 de misiuni, dintre care 9 în Ardeal, cu 22 ore Slănic. La 29 februarie 1948, comandantul de zbor. Centrului de Instrucţie al Aviaţiei, comandorul av. Ca urmare, la 27 iunie 1946 a fost avansat Mihail Călinescu aprecia că „În ultima perioadă la gradul de maistru militar clasa a II-a. a dovedit că s-a axat pe linia democratică şi Din aprecierile făcute de şefii ierarhici pentru că este pe calea cea bună. Credem că poate perioada 1 noiembrie 1945 – 31 octombrie deveni un element de încredere, devotat 1946 reies aceleaşi frumoase trăsături de regimului şi poporului”, iar în concluzie, „Un caracter şi un profesionalism remarcabil. Astfel, element profesional bun, capabil de a duce la comandantul Escadrilei 1 Bombardament bune rezultate orice misiune, care merge pe constata: „Energic şi cu voinţă. A dat dovadă de calea cea bună” (sic!). iniţiativă în toate ocaziile. Hotărât şi cu putere de Între 1 martie – 4 iunie 1948 a fost ajutor muncă, duce întotdeauna la bun sfârşit ceea ce la Serviciul Cazarmării în cadrul Centrului de i s-a încredinţat. Posedă un caracter cu cele mai Instrucţie al Aviaţiei. Comandantul acestuia frumoase însuşiri. E un element foarte disciplinat, constata în Foaia calificativă pe anii 1948/1949: cu prestigiu şi autoritate în faţa frontului şi „Element cu o foarte bună pregătire profesională. inferiorilor. Are simţul datoriei şi al onoarei, de Capabil, muncitor, cu simţul datoriei. Corect în asemenea, curajul răspunderii. Activ, prezent relaţiile cu şefii şi subordonaţii. Bun camarad, şi foarte punctual la serviciu”. Fiind un element cinstit şi conştiincios. Ponderat în toate acţiunile cinstit, serios şi corect, între 1 noiembrie 1946 – sale, pe care le tratează cu toată seriozitatea. 15 martie 1947 a fost detaşat la Economatul Este orientat bine pe linia ideologiei democratice. Militar al garnizoanei Tecuci, comandorul av. R. Se poate avea încredere”. Malinovschi fiind încântat de serviciile sale. La 2 iunie 1948 a fost înscris în efectivele În perioada 10 iulie 1946 – 20 august 1947 a Escadrilei 2 din Flotila 4 Aerotransport. activat la Flotila 4 Bombardament Greu. Pentru Între 14 iunie-15 iulie 1948 a fost detaşat această perioadă, comandantul Escadrilei la Şcoala de Radiotelegrafişti Turnu Severin, 1 Pilotaj îşi menţine aprecierile elogioase la unde s-a dovedit „Disciplinat şi autoritar. Cinstit, adresa sa: „Temperament liniştit, cu multă bun camarad. A dovedit curaj al răspunderii. Are voinţă şi putere de muncă. Concepe logic şi clar. precise aptitudini de instructor. Cu sânge rece şi Caracter cu cele mai frumoase însuşiri. E un simţul răspunderii”. element devotat armei şi instituţiei. Leal moral şi La 6 iulie 1948 a fost avansat maistru militar integru, duce o viaţă corectă şi modestă. Sincer clasa I. şi respectuos cu superiorii.” A executat trageri În perioada 1 mai – 1 octombrie 1949 a fost terestre cu arma ZB, pistolul Walter şi arma de detaşat la Poligonul de Trageri aeriene Mamaia, vânătoare cu rezultate frumoase. unde a fost încadrat ca radiotelegrafist al staţiei Deşi împărtăşeşte aprecierile anterioare de radio din reţeaua comandamentului. ale maistrului militar Moldoveanu, comandantul La 15 septembrie 1948 a fost demobilizat. Centrului de Instrucţie al Aviaţiei, căpitan- La 4 ianuarie 1949 a fost mutat în comandorul av. M. Călinescu conchidea: „Din comandamentul Aeronauticii pentru a deservi punct de vedere profesional este apt şi util armei. staţia radio. Din punct de vedere politic şi democratic are Fiind un maistru militar de excepţie, pentru lipsuri grave”. Ca urmare, generalul M. Ştefănescu, faptele sale de armă a fost distins cu decoraţii comandantul Aeronauticii a fost radical: „Propun rezervate personalului navigant, precum a i se aplica art. 37 din Legea Maştrilor şi „Serviciul Credincios” clasa a II-a, Crucea submaiştrilor şi a fi eliminat din cadrele active”. „Serviciului Credincios”, „Bărbăţie şi Credinţă” Între 15 martie – 15 mai 1947 a fost detaşat clasa a II-a şi „Virtutea Aeronautică” cu spade la C.T. Tecuci, între 15 mai – 1 decembrie 1947 clasa Crucea de aur.

111 Tradiţie de familie MILITARI DIN TATĂ-N FIU

Dr. Luminiţa GIURGIU

Fost ofiţer activ materialelor de artilerie A.A. din dotarea Armatei de intendenţă în Române (1942). perioada 1910-1938, În perioada 1941 – 1945 a participat, cu locotenent-colonelul gradul de sublocotenent şi locotenent, la cel Hristodor Temelcu s-a de-al Doilea Război Mondial, în calitate de născut la 24 octom- comandant de secţie a Bateriei tunuri 88 mm brie 1888. A participat, din cadrul Regimentului 7 Artilerie A.A., în ca ofiţer, la primul dispozitivul de apărare A.A. a zonei petroliere război balcanic şi Ploieşti, împotriva masivelor bombardamente ale la campania Pri- aviaţiei americane din 1 august 1943 şi 4 aprilie mului Război Mondial – 18 august 1944. În anul 1944 a fost rănit, fiind (1916-1918). declarat invalid de război. După război a fost În 1924 a ab solvit comandant de baterie, comandant de divizion Şcoala Superioară de elevi la Şcoala Militară de Ofiţeri Activi Artilerie Război, cu gradul de A.A., locţiitor al comandantului Centrului de căpitan. Instrucţie Artilerie A.A. Capul Midia, şeful Şcolii Fiul său, generalul- Militare de Ofiţeri Activi Artilerie A.A. Braşov maior (rtr) Dumitru Theodor Temelcu s-a născut (8 ani) şi locţiitor al comandantului Diviziei de la 28 octombrie 1920. A absolvit Liceul Militar Artilerie A.A. Bucureşti. Craiova (1939), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi Artilerie A.A. (1939 – 1941), în prima promoţie din arma artilerie A.A. şi cursul de specializare în Germania de cunoaştere a armamentului şi

Slt.Temelcu în mijlocul bateriei în apărarea zonei petroliere Ploieşti Slt.Temelcu, primul din stânga, în mijlocul bateriei

112 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2011

Neamul Bălăneştilor Colonelul de inten- denţă Ioan Bălănescu, promoţia 1916 A, a fost ofiţer activ în perioada 1916-1945. În anii 1916-1918 a participat, cu gradul de sublocotenent, la Primul Război Mondial. În anul 1928 a Col. Ioan Bălănescu absolvit Şcoala Supe- Slt.Temelcu rioară de Război, cu gradul de căpitan. A participat în cel de-Al Doilea Război A fost distins cu Medalia „Eliberarea patriei Mondial cu gradul de colonel. de sub jugul fascist”, Ordinul „Me ritul Militar” A îndeplinit funcţiile de şef Serviciu Inten- clasa a III-a, Crucea Comemo rativă a celui denţă în Comandamentele Diviziei 1 Infanterie şi de-al Doilea Război Mondial (1941-1945), Corpului 6 Armată de sub comanda generalului Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de corp de armată Corneliu Dragalina, în de ofiţer şi Emblema de Onoare a Statului Major campania din Est, între 1941 – 1944, participând al Forţelor Aeriene (2011). la acţiunile ofensive din Basarabia, Transnistria, La 31 martie 1960 a fost trecut abuziv în Stepa Calmucă – Stalino – Dniepropetrovsc – rezervă, pe considerente politice, cu gradul de Krivoi Rog – Cotul Donului, Kotelnicovo – colonel. Stalingrad. După revoluţia din 1989 a fost membru În anul 1944 a asigurat aplicarea măsurilor fondator şi preşedinte al Uniunii Foştilor Ofiţeri Activi Oprimaţi Politic din România. pentru retragerea trupelor Corpului 6 Armată în A fost avansat în retragere la gradul de ţară, după bătălia de la Stalingrad. Ulterior a fost general-maior. şeful Serviciului Intendenţă al Comandamentului Corpului 2 Teritorial, de sub comanda generalului Gheorghe Ionescu-Sinaia. Slt.Temelcu, la baterie A fost distins cu Ordinul „Coroana României” cu spadă în grad de ofiţer, Ordinul „Coroana României” cu spade şi panglică de Virtute Militară în grad de ofiţer şi Ordinul „Steaua României”

Colonelul Ioan Bălănescu, primul din stânga, pe frontul de Est

113 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Camarazi de elită cu spade şi panglică de Virtute Militară în grad Militară şi profesor şef la Centrul de Instrucţie de ofiţer. Artilerie Antiaeriană Braşov. A fost trecut în cadrul disponibil în anul 1945, A fost trecut în rezervă prematur, pe cu gradul de colonel, pe considerente politice şi considerente politice, în anul 1958, cu gradul de pensionat în 1946, la vârsta de 51 ani. locotenent-colonel. A decedat în anul 1955, la vârsta de 60 ani, După revoluţia din 1989 a fost avansat în fiind înmormântat în cimitirul militar Ghencea retragere la gradul de colonel. din Bucureşti. A decedat în anul 1993, la vârstă de 72 ani, Fiul său cel fiind înmormântat în mare, colonelul Dorin cimitirul militar Ghencea Bălănescu, născut la 15 din Bucureşti. iunie 1921 în Bucureşti, a Al doilea fiu, fost ofiţer activ al armatei generalul-maior rtg) române în perioada Traian Mircea Bălă- 1943-1958. nescu, s-a născut A absolvit Şcoala la 29 aprilie 1925 în Militară de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană, Bucureşti. A absolvit pro moţia 1943. În cursul Liceul „Mihai Eminescu” anul 1943 a urmat Slt. Dorin Bălănescu din Bucureşti cursul de specializare (1944) şi Şcoala de în Germania pentru cunoaşterea aparaturii Ofiţeri de Artilerie de artilerie antiaeriană şi radiolocaţie din Antiaeriană Bucureşti, promoţia 1946. După Generalul-maior (rtr) dotarea Armatei Române. Traian Mircea Bălănescu A participat în cel de-al Doilea Război absolvirea liceului, a Mondial cu gradul de sublocotenent, ca şi făcut parte din formaţiunile de apărare comandant de Baterie tragere tunuri 88 mm pasivă a Capitalei, în perioada 4 aprilie – FLACK în Regimentul 7 A.A., Regimentul 1 A.A., 1 august 1944 participând la acţiunile de limitare în dispozitivul de luptă de apărare antiaeriană şi lichidare a urmărilor masivelor bombar- a zonei petroliere Ploieşti şi capitala ţării, în damente aeriene. perioada 1943-1945. A participat în cel de-al Doilea Război După război a fost comandant de Baterie, Mondial ca elev-ofiţer în acţiunile operative duse de comandant de Baterie Şcoală Regimentară, Şcoala Militară Ofiţeri Activi Artilerie Antiaeriană, comandant de Divizion Artilerie Antiaeriană după 23 august 1944, în zona Făgăraş. Independent, şef Şcoală Divizionară, profesor A fost adjutantul Regimentului 1 Artilerie la Catedra Artilerie Antiaeriană din Academia A.A. Bucureşti (1947), comandant de Baterie

Slt. Mircea Bălănescu, comandant baterie tragere tun 88 mm din Reg. 4 Art. A.A. Braşov

Iarna pe front

114 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2011

Locotenentul Popescu Eugen, în fruntea plutonului său

GGeneralul-maioreneralul-maior dr.dr. CârnuCârnu Fănnicică, şeefulful StatuluiStatului MajorMajor aall ForForţelorelor Aeriene,Aeriene, înmânândînmânând ElmblemaElmblema dede OnoareOnoare a ForForţeelorlor Aeriene,Aeriene, generalului-maiorgeneralului-maior (rtg)(rtg) MirceaMircea Bălănnescuescu

A.A. şi ulterior comandant de Baterie Şcoală Fratele său, maiorul Eugen Popescu s-a Regimentară din Regimentul 1 Artilerie A.A. născut la 10 august 1905. A absolvit Şcoala (1947-1950), şef birou Operaţii la Divizia 48 Militară de Ofiţeri de Infanterie, promoţia 1928. Artilerie Antiaeriană Constanţa (1952), şef Secţie A participat în cel de-al Doilea Război Mondial Operativă în Comandamentul Artileriei din CAAT pe frontul de Est în perioada 1941-1944 (unde (1955-1956) şi şef Secţie Operaţii la Corpul 81 a fost rănit) şi pe frontul de Vest, în perioada Artilerie Antiaeriană Bucureşti (1956-1958). august 1944 – 18 martie 1945, cu gradul de În anul 1959 a fost trecut abuziv în rezervă, maior, comandant de Batalion de Infanterie pe considerente politice, cu gradul de maior. în Regimentul 26 Dorobanţi. S-a remarcat în A fost distins cu Medalia „Eliberarea patriei luptele de la Uj Kocski şi cele de pe şoseaua de sub jugul fascist”, Ordinul „Meritul Militar” Zsambok şi Valko. A participat la străpungerea clasa I, „Crucea Comemorativă a celui de-al liniilor de fortificaţii de la Budapesta şi în zona Doilea Război Mondial (1941-1945), „Virtutea Poştei Centrale, unde a capturat prizonieri şi o Militară” clasa a III-a şi Emblema de Onoare a mare cantitate de materiale de război. Statului Major al Forţelor Aeriene. În cea de-a doua decadă a lunii februarie Din 1990 este vicepreşedinte al ANVR – 1945 a acţionat în zonele Kamen – Mackov- filiala Sector 5 Bucureşti, precum şi membru Lest din Cehoslovacia, iar la 11 martie 1945 fondator şi vicepreşedinte al Uniunii Foştilor a contribuit la înfrângerea inamicului în zona Ofiţeri Activi Oprimaţi Politic. Dobra Niva. În timpul luptelor pentru eliberarea A fost avansat în retragere până la localităţii Gunda, la 18 martie 1945, a căzut lovit gradul de general-maior 1 decembrie 2009. de schija unui proiectil de artilerie. Unchiul său matern, A fost înhumat în Cimitirul Eroilor din colonelul Constantin localitatea Zvolen - Republica Slovacă, fiind Popescu, a absolvit decorat post mortem cu Ordinul „Mihai Viteazul” Şcoala Militară de Ofiţeri clasa a III-a cu spade şi citat prin Ordinul de Zi de Artilerie în anul 1914. pe Armată. A participat în Primul Război Mondial cu gradul de locotenent de artilerie. În perioada interbelică a fost comandantul Regimentului 5 Artilerie A.A. Sibiu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a Colonelul de artilerie A.A. Constantin Popescu, făcut parte din coman- unchi matern damentul Arti leriei A.A. Aplicaţie cu ofiţeri elevi

115 9

Aniversări 2012 – AN ANIVERSAR PENTRU COMANDAMENTUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII ŞI UNITĂŢILE MILITARE SUBORDONATE

General de brigadă dr. Ion CERĂCEANU

Devansând cu un an împlinirea a 140 de ani subordonate au parcurs etapele procesului de de la înfiinţarea armei transmisiuni, la 14 iulie transformare şi modernizare necesare asigurării 1873, anul 2012 se constituie într-un veritabil an unei depline compatibilităţi şi interoperabilităţi cu aniversar pentru Comandamentul Comunicaţiilor structurile similare în cadrul NATO, concomitent şi Informaticii şi unităţile militare subordonate. cu participarea, alături de aliaţi, la îndeplinirea Structurile de comandament şi unităţile misiunilor comune pe cele trei teatre de operaţii subordonate acestuia au parcurs un lung proces din Balcani, Irak şi Afganistan. istoric de transformare, adaptare şi modernizare Mai mult chiar, începând cu anul 2012, prin în raport cu cerinţele operativ-strategice ale finalizarea procesului de operaţionalizare şi conducerii forţelor armatei, s-au dezvoltat şi au introducerea în teatrul de operaţii din Afganistan evoluat permanent în funcţie de apariţia unor a Modulului de comunicaţii dislocabil NATO DCM noi mijloace tehnice, de la cele analogice la cele „E”, Armata Română dispune de o componentă digitizate, de la telegraful electric şi telefonul cu naţională în cadrul unei structuri NATO dislocabilă manivelă de ieri, la satelitul şi internetul de azi. de nivel batalion. În cei aproape 140 de ani, transmisioniştii Având în vedere misiunile extrem de armatei române au participat la Războiul de Independenţă, la Primul şi al Doilea Război importante şi complexe ce revin Comandamentului Mondial, aducându-şi o contribuţie importantă la Comunicaţiilor şi Informaticii şi unităţilor militare îndeplinirea misiunilor şi contribuind, prin spiritul subordonate pentru realizarea, managementul de luptă şi chiar sacrificiul suprem, la acoperirea de şi mentenanţa sistemului de comunicaţii şi glorie a drapelelor de luptă ale unităţilor şi marilor informatic la nivel strategic, pe teritoriul naţional, unităţi române, sub faldurile cărora au luptat pe în teatrele de operaţii şi reprezentanţele NATO şi toate fronturile. În ultimele decenii, structurile de UE ale armatei noastre, apreciem că o succintă comu nicaţii şi informatică ale Comandamentului prezentare a principalelor repere istorice ale Comunicaţiilor şi Informaticii şi unităţilor militare acestora este şi oportună, şi pe deplin meritată.

COMANDAMENTUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII –

70 de ani de la înf iinţare

1 iulie 1942 – se înfiinţează Comandamentul în toate domeniile” (s.n.), transmisiunilor. cu Ordinul nr. 20652 În scopul realizării unui „Organ de din 20.02.1942, Marele coordonare şi conducere a transmisiunilor tuturor Stat Major comunică forţelor armatei, care să centralizeze, să studieze Subsecretariatului de şi să propună soluţii pentru toate problemele de Stat al Armatei de Uscat – Direcţia Superioară şi transmisiuni ale Armatei de Uscat, Aer şi Marină, Comandamentul Geniului aprobarea constituirii,

117 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

începând cu 2 martie 1942 a „Comisiei Trans- misiunilor” cu următoarea compunere: - Comandantul Brigăzii de Transmisiuni - preşedinte; - Subşefi de Stat Major de la Aer şi Marină; - Şeful sau reprezentantul său de la Serviciul Cifru al Marelui Stat Major; - Un reprezentant al Subsecretariatului de Stat al Înzestrării; - Un reprezentant al Direcţiei Superioare şi Comandamentului Geniului (şeful de stat major); - Comisia putea fi completată pentru „lămuriri tehnice” cu orice specialist în acest domeniu (cu vot consultativ). Cu Raportul nr. 40020 din 27.04.1942 directorul superior şi comandantul geniului, generalul Gheorghe Zaharia, înaintează Marelui Stat Major, Secţia I, un amplu Studiu cu propunerea de înfiinţare a Comandamentului Transmisiunilor. La solicitarea şefului Marelui Stat Major, Misiunea Militară Generală în România avizează studiile întocmite cu privire la înfiinţarea unui Comandament al Transmisiunilor şi prin Şcolilor de ofiţeri, de subofiţeri şi a Centrului de ADRESA nr. 1200/1942, colonelul Graf von Instrucţie de Transmisiuni. Büdingen, şeful transmisiunilor acestei misiuni, Prin Nota nr. 6090 din 30.05.1942 a înaintează Marelui Stat Major Român un amplu Cabinetului Militar al Conducătorului Statului referat şi o serie de propuneri concrete privind se comunică Marelui Stat Major aprobarea organizarea şi misiunile unităţilor de transmisiuni, mareşalului Ion Antonescu, în rezoluţie, preconizând separarea totală de arma geniu, pe raportul cu propunerea de înfiinţare a modul de întrebuinţare în luptă, împărtăşind Comandamentului Transmisiunilor. experienţa germană şi propunând chiar accesorii Cu Ordinul nr. 85959 din 02.06.1942 (petliţe) de uniformă de culori diferite de celelalte Marele Stat Major comunică Subsecretariatului specialităţi ale geniului. Din păcate, şefii Secţiilor de Stat al Armatei de Uscat - Direcţia Superioară I şi III ale Marelui Stat Major nu şi-au însuşit şi Comandamentul Geniului aprobarea decât parţial aceste puncte de vedere, apreciind conducătorului statului şi solicită propuneri că mărimea şi organizarea armatei noastre nu pentru organizarea şi încadrarea noilor structuri impun în acest moment asemenea modificări, ele urmând să fie reanalizate după război şi, în ce se vor înfiinţa la 1 iulie 1942 (Comandamentul concluzie avizează o variantă de separare doar Transmisiunilor, Centrul de Instrucţie şi Şcolile parţială de arma geniu. de Transmisiuni, Centrul de Instrucţie şi Şcolile Prin Nota nr. 82575 din 08.05.1942, Marele de Pionieri). Stat Major propune înfiinţarea Comandamentului Cu Raportul nr. 87223 din 23.06.1942, Transmisiunilor „ca organ unic de conducere Marele Stat Major comunică Ministerului Apărării superioară a transmisiunilor Armatei de Uscat, Naţionale - Direcţia Personalului, aprobarea de Aer şi Marină„ prin separarea transmisiunilor de înfiinţare a Comandamentului Transmisiunilor, pionieri şi funcţionarea, separată de Geniu, a Centrului de Instrucţie al Transmisiunilor

118 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

(cu Şcoala de Subofiţeri de Transmisiuni) şi a 30 iulie 1943 – Comandamentul trans mi- Şcolii de Ofiţeri de Transmisiuni. siunilor trece în subordinea Marelui Stat Major Prin Decretul nr. 3818 din 31.12.1942 se din punct de vedere operativ. consfinţeşte data de 1 iulie 1942 ca dată de Prin Decizia ministerială nr. 2067 înfiinţare a Comandamentului transmisiunilor. În din 30.07.1943 Comandamentul Transmisiunilor acelaşi timp, Decretul nr. 3818 din 31.12.1942 trece, din punct de vedere operativ (organizare, stabileşte locul şi rolul Comandamentului mobilizare, instrucţie), în subordinea directă a Transmisiunilor: Marelui Stat Major, depinzând în continuare, din - este organ de direcţie, supraveghere şi celelalte puncte de vedere (administrativ), de control pentru pregătirea de război a unităţilor Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, prin de transmisiuni ale Armatei de Uscat, Aer şi Direcţia Superioară şi Comandamentul Geniului.

Marină; Prin Decizia ministerială nr. 2067 din - este direct subordonat Direcţiei Supe- 30.07.1943 Comandamentul Transmisiunilor: rioare şi Comandamentului Geniului; - are în subordine, din toate punctele de - are în subordine, din toate punctele de vedere, „Centrul de Instrucţie, Şcolile de Ofiţeri vedere, Centrul de Instrucţie, Şcolile de ofiţeri şi Subofiţeri şi toate unităţile de transmisiuni ale Armatei de Uscat”, iar , din punct de vedere al şi subofiţeri şi toate unităţile de transmisiuni ale pregătirii tehnice „Comandamentele şi unităţile de Armatei de Uscat, iar din punct de vedere al transmisiuni din Aeronautică şi Marină, precum pregătirii tehnice, şi unităţile de transmisiuni ale şi subunităţile de transmisiuni din compunerea Aeronauticii şi Marinei. unităţilor de celelalte arme (infanterie, cavalerie, La puţin timp de la înfiinţare, Comandamentul artilerie, trupe motorizate şi blindate)”; Transmisiunilor primeşte ordin să organizeze - se compune din: Stat Major, Serviciul Centrul de Transmisiuni al Marelui Cartier General Radio-Gonio, Serviciul Lucrări şi Materiale la Rostow/Don. Colonelul Constantinescu de Transmisiuni şi Serviciul Intendenţă şi Nicolae, comandantul Regimentului 4 Trans- Administrativ; misiuni, recent înfiinţat (10 ianuarie 1942 prin - în scopul echipării şi coordonării Decretul 199/1942), este detaşat pentru stagiu mijloacelor de transmisiuni de pe teritoriu sau pe front şi numit comandantul Comandamentului pe teatrele de operaţiuni, va colabora cu toate Transmisiunilor Marelui Cartier General – Eşalonul autorităţile civile şi militare „care activează în I (Înaintat). În perioada august – noiembrie, materie de transmisiuni”, după dispoziţiunile concomitent cu intrarea în dispozitiv a Marilor Marelui Stat Major; Unităţi care constituiau Grupul de Armate „Ma- reşal Antonescu”, Coman- damentul Trans misiunilor a reuşit să organizeze sistemul de transmisiuni al Marelui Cartier General. Bătălia de la Stalingrad (19.11.1942 – 03.02.1943) şi mai ales consecinţele ei dramatice, au făcut ca Punctul de Comandă al Ma relui Cartier General – Eşalonul I (Înaintat) să nu funcţioneze decât pe timpul realizării dispo- Clădirea din strada General Constantin Cristescu, nr. 5, sector 1, fost sediu zitivului strategic. al Comandamentului Transmisiunilor după război, până în anul 1950

119 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

La data de 16 septembrie 1943 Regimente de Transmisiuni rămase în fiinţă Comandamentul Transmisiunilor avea în (Regimentele 1, 2 şi 3 Transmisiuni)”. subordine nemijlocită următoarele unităţi Prin Ordinul ministrului de război – dislocate în garnizoanele de mai jos: Secretariatul de Stat – Secretariatul general nr. - Centrul de Instrucţie al Transmisiunilor 12655 din 11.07.1946 „Direcţia Transmisiunilor - Bucureşti; încetează funcţi onarea începând cu ziua de - Şcoala de Ofiţeri de Transmisiuni - 16 iulie 1946”. Bucureşti; Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 700378 - Şcoala de Subofiţeri de Transmisiuni - din 27.07.1946 Secţia a 3-a din Marele Stat Bucureşti; Major preia de la Şeful Direcţiei Transmisiunilor - Regimentul 1 Transmisiuni - Bucureşti; unele atribuţii care nu mai puteau fi îndeplinite - Regimentul 2 Transmisiuni - Iaşi; de nou înfiinţata Brigadă de Transmisiuni, cum - Regimentul 3 Transmisiuni - Deva; sunt: - Regimentul 4 Transmisiuni - Alexan dria; - studiile în legătură cu întrebuinţarea - Batalionul de Transmisiuni Moto - Odobeşti; unităţilor de transmisiuni pentru satisfacerea - Batalionul 2 Transmisiuni Munte - Braşov. nevoilor de legătură ale armatei; Prin RAPORTUL nr. 21395 din 16.09.1943 - evidenţa mijloacelor de transmisiuni comandantul Comandamentului Transmisiunilor, necesare asigurării legăturilor între comanda- colonel Constantin Eftimiu propune Secţiei I din mentele aflate pe teritoriu; Marele Stat Major o serie de modificări cu privire - studiile privind dezvoltarea şi perfec- la organizarea comandamentului pe două Brigăzi ţionarea reţelelor de transmisiuni de pe teritoriu de Transmisiuni, compunerea şi atribuţiile unor în acord cu proiectele operative; structuri de transmisiuni, la pace şi la război (la - acordarea avizelor, la propunerile Bri gă- divizie şi corp de armată). zii de Transmisiuni, în legătură cu: organizarea Prin adresa nr. 65252 din 25.10.1943 unităţilor de transmisiuni, dotarea acestora Marele Stat Major precizează că „Nu este şi echiparea teritoriului cu mijloace de neapărat nevoie de aceste noi organe care transmisiuni. vor mări şi mai mult numărul şi volumul 1 februarie 1949 – Brigada de transmisiuni comandamentelor în detrimentul trupelor”. se transformă în Comandamentul transmi - Prin adresa nr. 134721 din 14.11 1943 siunilor armatei. Marele Stat Major echivalează Comandamentul Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 45107 Transmisiunilor cu un comandament de din 02.02.1949, cu începere de la 1 februarie brigadă. 1949 Brigada de Transmisiuni se transformă în 1 septembrie 1945 – se desfiinţează Comandamentul transmisiunilor armatei: Comandamentul transmisiunilor şi se înfiinţează - şeful acestui comandament se va Direcţia transmisiunilor. numi Şeful Transmisiunilor Armatei; acesta va Prin Instrucţiunile speciale ale Marelui Stat avea atribuţiuni de comandant de armă pentru Major nr. 56500 din 24.07.1945 se desfiinţează transmisiuni; Comandamentul Transmisiunilor şi se înfiinţează - va conduce instrucţia şi învăţământul de Direcţia transmisiunilor, în cadrul Inspectoratului transmisiuni în toate unităţile Armatei de Uscat; Geniului. - va executa înzestrarea cu materiale de 15 iulie 1946 – se desfiinţează Direcţia transmisiuni a tuturor unităţilor armatei; transmisiunilor şi se înfiinţează Brigada de - Şeful Transmisiunilor Armatei va avea transmisiuni. în subordine directă: Prin Ordinul Marelui Stat Major, Secţia I - Batalionul de Transmisiuni şi elementele nr. 51900 din 08.07.1946 , începând cu data de de conducere de transmisiuni din Centrul de 15 iulie 1946 ia fiinţă Brigada de transmisiuni Instrucţie Geniu; „direct subordonată Inspectoratului General - Batalionul Elevi Transmisiuni, Poli- al Geniului şi are în subordine directă cele trei goanele de Transmisiuni şi elementele conducere

120 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011 transmisiuni din Şcoala de Ofiţeri Pionieri şi - Şcoala Ofiţeri Transmisiuni; Transmisiuni; - Şcoala Ofiţeri Tehnici Transmisiuni; - Batalionul Transmisiuni al Ministerului - Atelierul de Reparat Materiale Trans- Apărării Naţionale; misiuni; - Arsenalul Geniului (Transmisiuni); - Batalionul 53 Transmisiuni; - Şcoala de Ofiţeri, Subofiţeri şi Maiştri - Regimentul 3 Radio; Electromecanici. - Regimentul 4 Transmisiuni; Un an mai târziu, la 1 februarie 1950 - Depozitul Central Materiale Trans mi siuni. Comandamentul Transmisiunilor Armatei avea în Situaţia de efective a Comandamentului subordine: Transmisiunilor Armatei în anul 1949 era - Centrul Instrucţie Transmisiuni; următoarea:

În concluzie, se poate aprecia că Ordinul Marelui Stat Major nr. 45107 din 02.02.1949 consfinţeşte separarea definitivă a transmisiunilor de arma Geniu, ca armă independentă, de sine stătătoare, cu un comandament separat, cu structuri şi efective proprii, cu atribuţii şi responsabilităţi distincte, la nivelul întregii armate. 15 iunie 1951 – Coman- damentul transmisiunilor armatei îşi schimbă denumirea în Comandamentul trupelor de transmisiuni. Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 317168 din 15.06.1951 se schimbă denu - mirea Comandamentului Trans misiunilor Armatei în Comandamentul trupelor de transmisiuni: - Comandantul coman damentului va fi „Şef al Transmisiunilor Armatei”; peste câţiva ani se va adopta denumirea de „Comandant al Trupelor de Transmisiuni”. 24 septembrie 1990– Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. B. 3/2395 din Fostul sediu al Comandamentului Transmisiunilor din Bd. Ştirbei Vodă în perioada 24.09.1990 se schimbă 1955-1970; 1975-1977; 1978-1991. (În prezent, sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie)

121 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

Monumentala clădire din str. Ilfov nr. 6, în care a funcţionat Comandamentul Transmisiunilor între anii 1970-1975 (În prezent, sediul Judecătoriei sectorului 6) denumirea Comandamentului Trupelor de denumirea Inspectoratului transmisiunilor în Transmisiuni în Inspectoratul transmisiunilor. Inspectoratul General al Transmisiunilor. 1 februarie 1991 - Prin Ordinul Marelui Stat 30 octombrie 1993 - Prin Ordinul ministrului Major nr. S/B 3/253 din 29.01.1991 se schimbă apărării naţionale nr. O.G. 19 din 21.07.1993 se constituie Comandamentul transmisiunilor, informaticii şi electronicii, prin contopirea Inspectoratului General al Transmisiunilor cu Direcţia Informatică şi Automatizarea Conducerii Trupelor şi Secţia Luptă Radioelectronică, ambele din structura Marelui Stat Major. 1 mai 1997 - Prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 30 din 02.05.1997 se constituie Comandamentul transmisiunilor prin reorganizarea Comandamentului Transmi siunilor, Informaticii şi Electronicii şi înfiinţarea, la 30.04.1997, a Direcţiei Comunicaţii şi Infor- matică din Statul Major General (J 6), conform H.G. nr. 110 din 14.04 1997. 1 mai 2006 - Prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 28 din 20.02.2006 se schimbă denumirea Comandamentului Transmisiunilor în Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii în cadrul procesului de transformare şi operaţionalizare a armatei. 14 iulie 2011 - În baza Decretului Prezidenţial nr. 526 din 03.06.2011, Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii i-a fost acordat Drapelul de Luptă.

122 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

Pavilionul X (fost sediu al Direcţiei Informatică şi Automatizarea Conducerii Trupelor şi Centrului de Calcul al Armatei) din Bd. Drumul Taberei nr. 7-9, sector 6, sediu al Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii din anul 1997. Pentru perioade scurte de timp (1977-1978 şi 1991-1992), sediul comandamentului a fost stabilit în pavilioane din cazărmile D.T.-2 şi, respectiv, D.T.-1 din Drumul Taberei

123 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

Garda Drapelului de Luptă al Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii, defilând pentru prima dată pe sub bolta Arcului de Triumf din Bucureşti, cu ocazia Paradei Militare din 1 Decembrie 2011 – Ziua Naţională a României

124 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

CENTRUL 48 COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ STRATEGICE –

70 de ani de la înf iinţare

10.01.1942 – înfiinţarea Regimentului 4 Prahova. În cei trei ani şi Transmisiuni prin Decretul nr.199 din 21.01.1942 jumătate de campanie, pe în garnizoana Alexandria. ambele fronturi, din est şi 1942-1945 - În timpul celui de-Al Doilea din vest, transmisioniştii Război Mondial, Regimentului 4 Transmisiuni Regimentului 4 au în- i-au revenit în principal sarcini de mobilizare; a scris fapte nepieritoare de eroism şi sacrificii, concentrat, a instruit şi trimis pe front 16 unităţi au fost distinşi cu numeroase ordine şi medalii şi subunităţi de transmisiuni care au asigurat româneşti şi străine, au fost citaţi prin ordine legăturile în centrele de transmisiuni ale M.C.G., de zi de către comandanţii armatelor, corpurilor Armatelor 3 şi 4, Corpurilor 1, 6, 7 şi 11 Armată, şi diviziilor din care au făcut parte şi, nu puţini, Diviziilor 2, 3, 4 şi 11 Infanterie, Brigăzii 2 au rămas pentru totdeauna pe câmpurile de Mixtă Gardă, Comandamentului Etapelor de luptă, departe de patrie, dându-şi jertfa supremă Est, Comandametului Ge neral al Etapelor şi pentru îndeplinirea misiunilor. Cel mai scurt Comandamentului Militar al Regiunii Petrolifere bilanţ al participării regimentului la efortul de război al României în cele două campanii se poate rezuma în câteva cifre şi date simple, dar deosebit de semnificative: cu un efectiv de 1000 militari în ţară, la partea sedentară şi peste 2500 de militari pe front a asigurat legăturile de transmisiuni necesare marilor unităţi şi unităţi româneşti în campania din est pe o adâncime de peste 1500 km până la Cotul Donului şi Stepa Kalmucă la sud de Stalingrad. După retragerea în Moldova şi trecerea României de partea Coaliţiei Naţiunilor Unite la 23 august 1944, s-au parcurs în interior peste 1000 km şi aproximativ 700 km pe teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei până dincolo de Brno, în Moravia, regimentul

125 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

însumând efective ceva mai mici, sub 1500 Ardeal, la trecerea Tisei în Cehoslovacia” militari pe front şi 500-700 la partea sedentară, (D.R. nr. 2463/1945). până la demobilizarea din luna octombrie 1945. - Slt. de rz. Olteanu P. Rizea – „Pentru Prin pregătirea lor militară şi profesională, prin destoinicia şi curajul excepţional de care a dat spiritul de jertfă şi sacrificiu, transmisioniştii dovadă în realizarea în întreţinerea legăturilor unităţii - ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, telefonice la trecerea Mureşului şi Tisei” sergenţi, caporali, soldaţi şi civili - au contribuit (D.R. Nr. 3230/1946). la acoperirea de glorie a drapelelor de luptă ale 11.09.1945 – dislocarea Regimentului 4 marilor unităţi române de la trecerea Prutului şi Transmisiuni în garnizoana Cluj prin ordinul Nistrului, până la Odessa şi Stalingrad, de la Marelui Stat Major – Direcţia Transmisiuni nr. 200266 din 11.09.1945. eliberarea Capitalei, a sudului ţării şi Ardealului, la 11.07.1946 – desfiinţarea Regimentului 4 forţarea Mureşului, a Tisei, Hernadului, Hornului, Transmisiuni prin contopire cu Regimentul 3 Vahului şi Moraviei, la eliberarea Reghinului, Transmisiuni - Deva, pe baza Decretului Lege Clujului, Oradei şi Careiului, a Budapestei, nr.1909 din 15.06.1946. Zvolenului şi Banska Bistriţei, până la cucerirea 01.09.1948 – reînfiinţarea Regimentului munţilor Biikk, Hegyalja, Fatra Mare, Fatra Mică 4 Transmisiuni în garnizoana Vaslui dintr-un şi masivului Javorina. nucleu al Regimentului 2 Transmisiuni - Câmpina Doi ofiţeri au fost decoraţi (p.m.) cu cea (1/4 din efective şi 1/3 din materiale), conform mai înaltă distincţie militară de război – Ordinul Ordinului Marelui Stat Major nr. 45120 din militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a, cu spade: 24.08.1948. - Slt. Milea I. Mihai – „Pentru 07.05.1951 – prin Decizia nr. M.162 din curajul şi spiritul de sacrificiu în luptele din 07.05.1951, Regimentului 4 Transmisiuni i-a fost

126 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011 acordat un nou Drapel de luptă după reînfiinţare (se găseşte expus la Muzeul unităţii). 01.12.1951 – schimbarea denumirii unităţii din Regimentul 4 Transmisiuni în Regimentul 249 Transmisiuni prin ordinele Marelui Stat Major nr. 00319530 şi nr. 00319531 din 27.11 1951. 18.08.1954 – cu Decretul nr. 350 din 18.08.1954 Regimentului 249 Transmisiuni i-a fost conferit Ordinul „Steaua României” clasa a IV-a; 30.09.1954 – prin Ordinul M.St.M. nr. C.L.006203 din 30.09.1954 Regimentul 249 Transmisiuni este mutat din garnizoana Vaslui în garnizoana Bucureşti, Şoseaua Măgurele nr. 33. Mutarea a început la 22 octombrie şi s-a încheiat Transmisiuni i-a fost conferit Ordinul „Apărarea la 11 noiembrie 1954. Patriei” clasa a III-a. 23.02.1959 – schimbarea denumirii 27.05.1996 – prin Decretul Prezidenţial Regimentului 249 Transmisiuni în Regimentul nr.141 din 27.05.1996 s-a acordat Drapel de 48 Transmisiuni, conform ordinului Marelui Stat luptă Regimentului 48 Transmisiuni cu Brevetul Major nr. CL.008 din 26.01.1959. nr.19/966 din 17.05.1996. 06.04.1964 – redislocarea unităţii în 10.01.2002 – prin Decretul nr. 2 din garnizoana Bucureşti, cazarma 1147, Şoseaua 08.01.2002, unităţii i s-a conferit Ordinul Naţional Bucureşti-Ploieşti, km.12,5 (ocupând până în „Pentru Merit” în grad de Cavaler, de către prezent cazarma istorică – Fortul 3 Otopeni – Preşedintele României. a Regimentului 2 Pionieri Gardă); Mutarea s-a 01.07.2005 – prin Ordinul nr. B.5/S/1024/ executat în cursul lunii aprilie 1964. Din luna 2005 al Statului Major General, regimentul a fost decembrie 1995 regimentului i-a fost alocată cazarma 3270-Poligonul de tragere „Mogoşoaia” (Fortificaţiile Bateriei 1-2 Mogoşoaia). 07.05.1977 – cu Decretul Prezidenţial nr. 126 din 07.05.1977 Regimentului 48

Această sfântă Troiţă din cazarma Centrului 48 comunicaţii şi informatică strategice a fost înălţată şi sfinţită cu ocazia celei de-a 65-a aniversare a unităţii - 10 ianuarie 2007 de către Preotul Paroh al Bisericii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Sfântul Spiridon din Parohia Parcul Ghencea Bucureşti, Ştefan STANCIU

127 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări operaţionalizat şi a primit denumirea de Centrul al unităţii a fost decorat cu Emblema de Onoare 48 Comunicaţii şi Informatică Strategice. a comunicaţiilor şi informaticii; 10.01.2007 – Centrul 48 Comunicaţii şi 01.08 2010 – prin Ordinul şefului Statului Major General nr. G/(S) 1011 din 09.07.2010, a Informatică Strategice a aniversat 65 de ani intrat în vigoare statul de organizare al Modulului de la înfiinţare. NATO de comunicaţii şi informatică dislocabil – 14.07.2007 – conform Ordinului şefului DCM „E”, subordonat Batalionului 2 transmisiuni SMG nr. SMG-58/18.06.2007, Drapelul de Luptă NATO (2nd NSB).

CENTRUL 115 COMUNICAŢII R.M.N.C. –

30 de ani de la înf iinţare

28.02.1982 – în baza Ordinului ministrului 23.02.2007 – cu apărării naţionale nr. O.G. 45 / 1982 se înfiinţează ocazia celei de-a 25-a Batalionul 115 Transmisiuni, subordonat ani versari a înfiinţării, Comandamentului Trupelor de Transmisiuni, unitatea a fost distinsă dislocat în garnizoana Bacău. de şeful Statului Major 03.05.1983 – înmânarea Drapelului General cu „Emblema de de luptă şi a Brevetului Drapelului de luptă, onoare a comunicaţiilor şi informaticii”. Batalionului 115 Transmisiuni. 01.07.1995 – prin Ordinul comandantului Comandamentului Transmisiunilor, Informaticii şi Electronicii nr. S.B./AS-1271/30.03.2007 intră în vigoare un nou stat de organizare. 14.07.1996 – înmânarea unui nou Drapel de luptă Batalionului 115 Transmisiuni de către locţiitorul comandantului Comandamentului Transmisiunilor, Informaticii şi Electronicii. 01.07.2002 – schimbarea denumirii Batalionului 115 Transmisiuni în Centrul 115 Transmisiuni de Sprijin şi intrarea în vigoare a unui nou stat de organizare. 01.04.2006 – schimbarea denumirii în Centrul 115 Comunicaţii R.M.N.C. şi intrarea în vigoare a unui nou stat de organizare, ca urmare a operaţionalizării unităţii.

128 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

Biserica Militară „Sf. Gheorghe şi Eroii Neamului” din cazarma Centrului 115 comunicaţii RMNC a primit Sfântul şi Marele Mir în data de 6 septembrie 2007, sfinţirea bisericii fiind săvârşită de Preasfinţitul Episcop Vicar Ioachim Băcăuanul înconjurat de un impresionant sobor de preoţi şi diaconi alături de oficialităţi militare, reprezentanţi ai autorităţilor locale, invitaţi speciali şi mulţi credincioşi

129 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ „DECEBAL” –

70 de ani de la înf iinţare

1 iulie 1942 - prin Ordinul Marelui Stat Gura Barza, Tărăţei şi Major nr. 85959 din 02.06.1942 şi Decretul Crişcior, aflate la 5 km est nr. 3818 din 31.12.1942, se înfiinţează de Brad; Comandamentul Transmisiunilor Centrul de 28 noiembrie 1944 - Instrucţie al Transmisiunilor cu Şcoala de înapoiată la Bucureşti, Subofiţeri de Transmisiuni şi Şcoala de Ofiţeri Şcoala şi-a reînceput de Transmisiuni; activitatea în vechiul local situat pe Bulevardul 31 decembrie 1942 - prin Decretul Regele Alexandru I al Iugoslaviei, nr. 3; nr. 3818/31.12.1942 s-a legiferat separarea 22 ianuarie 1945 - prin instrucţiunile nr. 75500 ale Marelui Stat Major s-a ordonat armei transmisiuni şi a învăţământului militar contopirea cu Şcoala de Ofiţeri de Geniu; de transmisiuni de arma geniu; aceeaşi soartă a avut-o şi Şcoala de Subofiţeri 15 aprilie 1944 - Şcoala de Ofiţeri de de Transmisiuni „Grădiştea”; Transmisiuni a fost complet evacuată şi instalată 1 martie 1945 - în urma contopirilor a în comuna Mihai Vodă, la 30 km depărtare de început să funcţioneze „Şcoala de ofiţeri şi Bucureşti; subofiţeri de geniu şi transmisiuni”; 27 mai 1944 - Şcoala a fost evacuată în 1948 - Şcoala de Ofiţeri de Transmisiuni a localitatea Gura Barza din judeţul Hunedoara, fost mutată în garnizoana Sibiu; instalarea ei realizându-se de fapt, în comunele 1948 - 1961 - Învăţământul militar de transmisiuni a fost marcat de reorganizări succesive; 1 iunie 1961 - Şcoala de Ofiţeri de Transmisiuni a intrat în organica Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu” - astăzi Academia Forţelor Terestre; 1 ianuarie 1972 - S-a reînfiinţat Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Transmisiuni cu sediul în actualul local; 15 septembrie 1987 - Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Transmisiuni a primit misiunea să formeze şi maiştri militari şi subofiţeri de transmisiuni;

130 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

01.08.1990 - s-a schimbat denumirea şcolii în Şcoala Militară de Transmisiuni „Decebal”; 22.03.1991 - s-a stabilit înfiinţarea Institutului Militar de Transmisiuni „Decebal” ca instituţie militară de învăţământ superior, prin transformarea Şcolii Militare de Transmisiuni „Decebal”; 01 iunie 1999 - în cadrul măsurilor de reformă a învăţământului militar, institutul Militar de Transmisiuni „Decebal” a fost transformat în Şcoala de Aplicaţie pentru Transmisiuni, Informatică şi Război Electronic; 01 august 2005 - şcoala s-a transformat în „Centrul de Pregătire pentru Comunicaţii şi Informatică” subordonat Şcolii de Aplicaţie a fost decorat cu Emblema de Onoare a pentru Unităţi Sprijin de Luptă „General Eremia Grigorescu”; comunicaţiilor şi informaticii; Aprilie 2006 - Comisia de Heraldică şi 01 iulie 2008 - Centrul de Pregătire pentru Denumiri a Ministerului Apărării a aprobat Comunicaţii şi Informatică „Decebal” a trecut în denumirea onorifică „DECEBAL”; subordinea Comandamentului comunicaţiilor şi 05 iulie 2007 – Prin Decretul informaticii; nr. 697/05.07.2007, unităţii i s-a conferit Ordinul 31 iulie 2008 - Centrul de Pregătire naţional „Virtutea Militară” în grad de Cavaler; pentru Comunicaţii şi Informatică „Decebal” 14 iulie 2008 – Prin Ordinul şefului SMG se transformă în Centrul de Instruire pentru nr. 1/11.07.2008, Drapelul de Luptă al unităţii Comunicaţii şi Informatică „Decebal”.

131 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

Capela a fost sfinţită, la 12 decembrie 2002, de un sobor de preoţi format din PS Visarion Răşinăreanu, pe atunci episcop vicar al Sibiului, actual episcop al Tulcei, alături de preoţii Şpan Gheorghe şi Şpan Mirel. De-a lungul anilor, au slujit Sfânta Liturghie în capela instituţiei, PS Siluan, actualul episcop al Italiei şi alţi preoţi, la loc de cinste în inimile credincioşilor rămânând amintirea preotului Şpan Gheorghe. Troiţa din cazarma Centrului a fost sfinţită la data de 01.07.2011 de către ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, cu ocazia celei de-a 69-a aniversări a unităţii.

CENTRUL 42 COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ DE SPRIJIN –

40 de ani de la înf iinţare

01.10.1972 – Înfiinţarea Batalionului 01.10.2002 – deco- 241 Radioreleu prin Ordinul ministrului forţelor rarea Drapelului de luptă armate nr. 00268/1972. al unităţii cu Ordinul 02.11.1972 – înmânarea Drapelului de Naţional „Pentru Merit” în Luptă, Batalionului 241 Radioreleu conform grad de Cavaler conform Decretului Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 126 Decretului Prezidenţial din 18.04.1972. nr. 765 din 25.09.2002. 05.04.1980 – Batalionul 241 Radioreleu 14.12.2004 – schimbarea denumirii îşi schimbă denumirea în Batalionul 241 Regimentului 42 Transmisiuni în Centrul 42 Transmisiuni conform Ordinului ministrului Comunicaţii şi Informatică de Sprijin şi intrarea apărării naţionale nr. 008/1980. în vigoare a unui nou stat de organizare, ca 01.02.1982 – Înfiinţarea Regimentului urmare a operaţionalizării unităţii; 42 Transmisiuni subordonat Comandamentului 01.07.2005 – unitatea trece din subordinea Trupelor de Transmisiuni prin transformarea Comandamentului Transmisiunilor în subordinea Batalionului 241 Transmisiuni. Centrului 48 comunicaţii şi informatică 16.07.1996 – înmâ narea unui nou Drapel strategice; de luptă Regimentului 42 Transmisiuni, conform 01.05.2006 - unitatea trece din subordinea Decretului Prezidenţial nr. 142 din 27.05.1996. Centrului 48 comunicaţii şi informatică strategice

132 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

în subordinea Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii; 30.08.2007 – conform Ordinului şefului SMG nr. 93/30.08.2007, Drapelul de Luptă al unităţii a fost decorat cu Emblema de Onoare a comunicaţiilor şi informaticii; 01.10.2008 – a intrat în vigoare un nou stat de organizare al unităţii, cu o structură mai modernă, flexibilă şi adaptată noilor misiuni ce-i revin.

133 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

CENTRUL 54 COMUNICAŢII R.M.N.C. –

60 de ani de la înf iinţare 01.10.1952 – înfiinţarea Batalionului 17.06.1996 – înmâ- 377 Transmisiuni conform Ordinului ministrului narea unui nou Drapel de forţelor armate nr. 0159806/52 prin transformarea luptă în baza Decretului Companiei 377 Transmisiuni din Divizia 95 Prezidenţial nr. 108 din Infanterie. 27.05 1996. 21.08.2000 – prin 23.02.1959 – schimbarea denumirii unităţii Ordinului şefului Statului din Batalionul 377 Transmisiuni în Batalionul 54 Major General nr. G.2/0008 din 03.08.2000, Transmisiuni în baza ordinelor nr. 001930 şi Batalionul 54 Transmisiuni a trecut din subordinea nr. 001932/1959 ale Diviziei 95 Infanterie.

134 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

Statului Major al Forţelor Terestre, în subordinea 01.01.2007 – Centrul 54 Transmisiuni de Comandamentului Transmisiunilor. Sprijin şi-a schimbat denumirea în Centrul 54 01.07.2002 – unitatea şi-a schimbat Comunicaţii R.M.N.C.; denumirea în Centrul 54 Transmisiuni de Sprijin, 30.08.2007 - conform Ordinului şefului conform Ordinului Statului Major General SMG nr. 93/30.08.2007, Drapelul de Luptă al nr. S/B.5/2168/2002. unităţii a fost decorat cu Emblema de Onoare a comunicaţiilor şi informaticii.

135 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

Biserica militară din garnizoana Oradea, cu Hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Purtătorul de biruinţă, a fost construită de firma S.C. RUSTIC S.R.L. – Baia Mare. La data de 23 aprilie 2001, de Ziua Ocrotitorului Trupelor de Uscat „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, PS Sa dr. Ioan Mihălţan şi PS Sa dr. Petroniu Sălăjanul au târnosit Sfântul lăcaş al militarilor orădeni, de faţă fiind un număr mare de cadre militare şi credincioşi, preoţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale

CENTRUL 346 COMUNICAŢII R.M.N.C. –

40 de ani de la înf iinţare

01.10.1972 – înfiinţarea Batalionului conform Decretului Con- 346 Construcţii Linii Permanente, prin Ordinul siliului de Stat al R.S.R. ministrului forţelor armate transmis de Marele nr.126 din 18.04.1972. Stat Major cu nr. 00268 din 03.06.1972. 08.08.1979 - deco- 01.11.1972 - înmânarea Drapelului de luptă rarea Drapelului de luptă Batalionului 346 Construcţii Linii Permanente de al unităţii cu Ordinul către Comandantul Trupelor de Transmisiuni, „Apărarea Patriei” clasa a III-a, conform Decretului Prezidenţial nr. 248 din 08.08.1979. 01.11.1991 – Batalionul 346 Construcţii Linii Permanante s-a transformat în Batalionul 346 Transmisiuni, conform Ordinului S/B.3/2173 din 23.09.1991 al Marelui Stat Major. 30.05.1996 – înmâ narea unui nou Drapel de luptă Batalionului 346 Transmisiuni conform Ordinului ministrului apărării naţionale nr. S/M 2497 din 30.05.1996. 01.07.2002 – Batalionul 346 Transmisiuni s-a transformat în Centrul 346 Transmisiuni de Sprijin, în baza Ordinului S/B.5/2168/2002 al Statului Major General.

136 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

30.01.2006 - schimbarea denumirii în 30.08.2007 - conform Ordinului şefului Centrul 346 Comunicaţii R.M.N.C. şi intrarea în SMG nr. 93/30.08.2007, Drapelul de Luptă al vigoare a unui nou stat de organizare, ca urmare unităţii a fost decorat cu Emblema de Onoare a a operaţionalizării unităţii; comunicaţiilor şi informaticii.

137 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

Pentru desfăşurarea asistenţei religioase în Centrul 346 comunicaţii RMNC, începând cu data de 01.07.2006, s-a amenajat un spaţiu spiritual duhovnicesc, dotat cu toate cele necesare săvârşirii Sfintelor Taine şi liturghii, Sf. Evanghelie, Sf. Antimis, Sf. Vase (Potir şi Disc), Cruce cu picior şi alte obiecte liturgice care fac parte din altarul de campanie preotului militar

BAZA 191 LOGISTICĂ PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ –

91 de ani de la înf iinţare

14.07.1921 – înfiinţarea Arsenalului Trupelor 1930 – denumirea Tehnice cu 25 ateliere, prin Ordinul de rezoluţie unităţii se schimbă în Ar- al ministerului de război nr. 519 din 01.06.1921. senalul Trupelor de Geniu. 10.08.1922 – înfiinţarea în cadrul 1948 – denumirea Arsenalului Trupelor Tehnice a 8 ateliere unităţii se schimbă în de fabricaţie, printre care atelierul de elec- Arsenalul Transmisiunilor. tricitate şi atelierul de pile electrice. 1950 – denumirea unităţii se schimbă în Atelierul de Reparat Materiale de Transmisiuni. 01.04.1952 – Trans formarea Atelierului de Reparat Materiale de Transmisiuni din atelier bugetar în întreprindere economică socialistă. 31.12.1962 – Transformarea Atelierului de Reparat Tehnică de Transmisiuni ca unitate economică în Atelierul de Reparat Materiale de Transmisiuni, unitate bugetară, subordonată Comandamentului Trupelor de Transmisiuni. 01.07.1969 – schimbarea denumirii unităţii în Baza 191 pentru Reparat Teh- nică de Transmisiuni, conform Ordinului Comandamentului Trupelor de Transmisiuni numărul 002990/1969. 1997 – schimbarea denumirii unităţii în Centrul 191 Principal Construcţii Reţele de Transmisiuni şi Mentenanţă. 01.04.2006 – schimbarea denumirii unităţii în Centrul 191 Mentenanţă şi Depozitare şi intrarea în vigoare a unui nou stat de organizare, ca urmare a operaţionalizării unităţii. 14.07.2008 – Prin Ordinul şefului SMG nr. 1/11.07.2008, unităţii i-a fost conferită Emblema de Onoare a comunicaţiilor şi informaticii.

138 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

01.09.2010 - schimbarea denumirii unităţii în Baza 191 Logistică pentru comunicaţii şi informatică. 14.07.2011 – prin Decretul Prezidenţial nr. 603/20.06.2011, s-a acordat Drapel de Luptă Bazei 191 Logistică pentru comunicaţii şi informatică. 14.07.2011 – conform aprobării ministrului apărării naţionale pe raportul şefului SMG nr. CP3/19.05.2011, unităţii i s-a acordat Steag de identificare. 14.07.2011 – conform Ordinului şefului SMG nr. SPD 26/20.06.2011, Drapelul de Luptă al unităţii a fost decorat cu Emblema de Onoare a Statului Major General.

139 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

CENTRUL 89 PRINCIPAL PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ –

64 de ani de la înf iinţare

01.10.1948 – s-a înfiinţat Batalionul şoseaua Bucureşti-Mă- Transmisiuni conform Ordinului ministrului gurele, nr. 33. forţelor armate nr. 45.27 din 25.09.1948. 22.12.1972 – 20.06.1949 – Batalionul Transmisiuni decorarea Drapelului de se desfiinţează şi se constituie Compania de luptă al unităţii cu Ordinul Transmisiuni, din compunerea Batalionului 320 „Apărarea Patriei” clasa a II-a. Gardă. 01.10.1990 – Batalionul 89 Transmisiuni 01.10.1952 – înfiinţarea Batalionului 923 se transformă în Centrul 89 Principal de Transmisiuni prin transformarea Companiei de Transmisiuni, cu o nouă organizare la pace, corespunzător noilor cerinţe de asigurare a legăturilor. 14.07.1996 – înmânarea unui nou Drapel de luptă de către şeful de stat major al Comandamentului Transmisiunilor, Informaticii şi Electronicii. 01.10.2004 - unităţii i se conferă Ordinul naţional „Virtutea Militară” în grad de Cavaler. 01.04.2006 – schimbarea denumirii unităţii în Centrul 89 Principal pentru Comunicaţii şi

Transmisiuni din compunerea Batalionului 320 Gardă. 23.02.1959 – schimbarea denumirii Batalionului 923 Transmisiuni în Batalionul 89 Transmisiuni al ministerului forţelor armate. 25.10.1962 – înmânarea Drapelului de luptă de către Comandantul Trupelor de Transmisiuni. 15.04.1969 – dis locarea unităţii din localul de pe strada Drumul Taberei în localul de pe

Informatică şi intrarea în vigoare a unui nou stat de organizare, ca urmare a operaţionalizării unităţii. 14.07.2007 - conform Ordinului şefului SMG nr. 58/18.06.2007, Drapelul de Luptă al unităţii a fost decorat cu Emblema de Onoare a comunicaţiilor şi informaticii. 01.10.2008 – a intrat în vigoare un nou stat de organizare al unităţii, cu o structură mai modernă, flexibilă şi adaptată noilor misiuni ce-i revin.

140 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

141 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

Această sfântă Troiţă din cazarma Centrului 89 principal pentru comunicaţii şi informatică a fost înălţată şi sfinţită cu ocazia celei de-a 55-a aniversări a unităţii - 01 octombrie 2003 de către Preotul Paroh al Bisericii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Sfântul Spiridon din Parohia Parcul Ghencea Bucureşti, Ştefan STANCIU, figură importantă ce reprezintă clerul în relaţia cu Armata Română şi cu deosebire cu Comandamentul comunicaţiilor şi informaticii

CENTRUL 105 COMUNICAŢII R.M.N.C. –

43 de ani de la înf iinţare

20.07.1969 – a luat fiinţă Batalionul 105 operaţionalizării unităţii Transmisiuni în baza Ordinului ministrului forţelor în baza Ordinului şefului Statului Major General armate, transmis de către Comandantul Trupelor nr. B.5/207 din 30.01.2006 de Transmisiuni cu nr. 003180 din 21.07.1969. şi a Ordinului co man- 03.10.1970 – înmânarea Drapelului de dantului Comanda mentului luptă Batalionului 105 Transmisiuni, în baza Transmisiunilor, Infor maticii şi Electronicii Ordinului ministrului forţelor armate nr. M-42 din nr. BS-63/RU B-01521/2006. 03.08.1970. 14.07.2008 - conform Ordinului şefului 14.07.1996 - înmânarea unui nou Drapel SMG nr. 1/11.07.2008, Drapelul de Luptă al de luptă Batalionului 105 Transmisiuni. unităţii a fost decorat cu Emblema de Onoare a 01.04.2006 – schimbarea denumirii comunicaţiilor şi informaticii. Batalionului 105 Transmisiuni în Centrul 105 20.07.2009 – Prin Decretul nr. 899 din Comunicaţii R.M.N.C. şi intrarea în vigoare 31.05.2009, unităţii i s-a conferit Ordinul Naţional a unui nou stat de organizare, ca urmare a „Virtutea Militară” în grad de Cavaler.

142 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

Biserica Militară cu hramul „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” din garnizoana Târgu Jiu, la a cărei construcţie o contribuţie însemnată, atât financiar, cât şi material, a avut-o colectivul de militari din Centrul 105 comunicaţii RMNC Târgu Cărbuneşti, dar şi unităţile militare subordonate Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii. În data de 23.08.2009 a avut loc sfinţirea bisericii militare, eveniment la care au participat personalităţi de prim rang al vieţii politice româneşti şi Ministerului Apărării Naţionale

143 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

BATALIONUL DE INSTRUCŢIE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ „FRAŢII BUZEŞTI” –

32 de ani de la înf iinţare

01.06.1980 - A luat fiinţă Regimentul misiuni, subordonat Cen- 46 Transmisiuni în baza Ordinului General trului de Pregătire pentru al ministrului apărării naţionale nr. 008 din Comunicaţii şi Informatică 02.04.1980 dislocat în garnizoana Craiova al Şcolii de Aplicaţie (cazarma nr. 878), având indicativul numeric pentru Unităţi Sprijin U.M. nr. 01662 şi misiunea de a asigura nevoile de Luptă a Statului Major al Forţelor Terestre, de legătură ale comandamentului Armatei a 3-a. în baza Ordinului B5/S/1187/2005. 20.08.1981 - Regimentului 46 Transmisiuni 29.03.2006 - Ministrul apărării naţionale i-a fost înmânat Drapelul de luptă prin Decretul a aprobat, cu nr. DR 1210, ca unităţii să i se Prezidenţial nr. 132, în baza Ordinului ministrului atribuie în continuare denumirea onorifică „Fraţii apărării naţionale consemnat în Ordinul General Buzeşti”, în acelaşi timp Batalionul Instrucţie nr. 10 din 21.07 1981. Transmisiuni devenind continuatorul tradiţiilor de 14.07.1995 - Regi mentul 46 Transmisiuni luptă ale Regimentului 46 Transmisiuni şi Bazei primeşte un nou Drapel de luptă şi i se atribuie 14 Instrucţie Transmisiuni. denumirea onorifică „Fraţii Buzeşti”. 01.07.2008 - Batalionul Instrucţie Trans- 01.06.2001 - Se înfiinţează Baza 14 Instrucţie misiuni „Fraţii Buzeşti” trece în subordinea Transmisiuni prin transformarea Regimentului Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii. 46 Transmisuni, subordonată Şcolii de Aplicaţie 14.07.2008 - conform Ordinului şefului pentru Transmisiuni, Informatică şi Război SMG nr. 1/11.07.2008, Drapelul de Luptă al Electronic a Comandamentului transmisiunilor, unităţii a fost decorat cu Emblema de Onoare a în baza Ordinului ministrului apărării naţionale comunicaţiilor şi informaticii; nr. M.S. 34 din 29.03.2001. Începând cu această 01.09.2008 - Batalionul Instrucţie Trans- dată unitatea instruieşte în sistem centralizat misiuni „Fraţii Buzeşti” se transformă în militarii în termen şi militarii cu termen redus Batalionul Instrucţie Comunicaţii şi Informatică transmisionişti din Armata României. „Fraţii Buzeşti”, în baza ordinului G2/S/ 05.05.2005 - Prin Decretul nr. 372/ 1302/31.08.2008. 05.05.2005, unităţii i s-a conferit Ordinul naţional 01.06.2010 - Conform Ordinului ministrului „Virtutea Militară” în grad de cavaler. apărării naţionale nr. MP 2/20.04.2010, Drapelul 01.08.2005 - Baza 14 Instrucţie Transmi- de Luptă al unităţii a fost decorat cu Emblema siuni se transformă în Batalionul Instrucţie Trans- de Onoare a Armatei României.

144 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

145 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

Paraclisul Batalionului instrucţie comunicaţii şi informatică „Fraţii Buzeşti” din garnizoana Craiova a apărut ca o completare a eforturilor comenzii unităţii de a asigura cele mai bune condiţii de trai, convieţuire şi instruire, atât pentru personalul propriu, dar mai ales pentru tinerii şi tinerele care îşi încep cariera militară prin parcurgerea modulelor de pregătire în unitate. Desăvârşirea paraclisului a fost realizată de un colectiv de pictori condus de prof. Octavian Ciocşan în perioada mai-septembrie 2006, sub arhiereasca păstorire a Î.P.S. Teofan, pe atunci arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei. Sfinţirea lăcaşului s-a săvârşit la data de 11.11.2006, de către un sobor de preoţi conduşi de P.S. Gurie Gorjeanu – episcop vicar al Mitropoliei Olteniei

146 SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ MILITAR CENTRAL ,,DR. CAROL DAVILA” 181 DE ANI ÎN SLUJBA VIEŢII ŞI A sănătăţii

Locotenent-colonel Vasile DINU

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar ca spital, dotarea acestuia, spaţiul şi Central „Dr. Carol Davila”, unitate mai ales posibilităţile de tratament emblematică a Armatei României, oferite erau puţin mai mari decât o a apărut şi s-a dezvoltat firesc ca infirmerie. instituţie medicală în care să fie La începutul existenţei îngrijite nevoile de sănătate ale sale, Spitalul Oştirii avea doar militarilor şi familiile acestora, iar 40 de paturi şi se confrunta în prezent ale tuturor asiguraţilor cu mari greutăţi în dotarea cu la serviciile de sănătate, precum instrumente şi medicamente. şi asigurarea urgenţelor medicale, În anul 1837, când doctorul la nivelul cel mai înalt pe care l-a Johann Mayer a preluat con- putut asigura România de-a lungul ducerea Spitalului Oştirii de vremurilor. la mănăstrirea „Mihai Vodă”, a Istoria Spitalului Universitar de introdus utilizarea medicamentelor pe Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“ bază de reţetă, a modificat substanţial se contopeşte cu începuturile medicinei regulamentul de funcţionare, continuând militare româneşti. pregătirea asistenţilor şi brancardierilor şi pentru Până la înfiinţarea medicinei militare ca prima dată, solicită Ministerului de Război serviciu regulat, în Ţara Românească, ostaşii au înfiinţarea unui serviciu de gardă permanent. fost îngrijiţi o perioadă la Mănăstirea Mărcuţa şi, De numele tânărului doctor Carol Davila, ulterior, în chiliile Mănăstirii din mahalaua Mihai sosit în ţară în anul 1853, se leagă toate Vodă. realizările din domeniul sanitar militar şi civil din Primii paşi în apariţia unui spital al oştirii România. Domnitorul Barbu Ştirbei îi acordă s-au făcut în perioada 1830-1859, timp în care gradul de maior şi odată cu numirea la comanda s-a format şi Armata Română modernă. Spitalului Militar în anul 1855, îi dă o misiune La 13 septembrie 1831, în baza nobilă, care îl va consacra ca doctor şi făuritor al regulamentului miliţiei existent la acea vreme reformei sanitare, pentru care numele său a fost în Ţara Românească, prinţul Barbu Ştirbei înscris la loc de cinste în istoria românilor. stabileşte construirea Lazaretului Regimentului 1 Cu migală, abnegaţie şi tenacitate, Carol din Bucureşti, pe lângă mănăstirea Mihai Vodă. Davila construieşte, din aproape în aproape, Se înfiinţa astfel prima unitate medicală a armatei sistemul medical din România şi organizează din toate ţinuturile româneşti. Lipsa de personal serviciul sanitar militar şi civil. medical autohton a determinat conducerea În anul 1856 înfiinţează pe lângă Spitalul armatei să angajeze medici străini. Primul Oştirii de la „Mihai Vodă”, prima şcoală de felceri comandant al spitalului oştirii a fost medicul şi o şcoală secundară de chirurgie care, peste german Johann Grunau, căruia i se datorează ani, va deveni Institutul Medico-Militar. Având primul regulament de funcţionare şi iniţiativa de în centrul preocupărilor spiritul de disciplină şi a instrui tineri pentru funcţiile de felceri. Lazaretul simţul răspunderii, Carol Davila interzice ca în Regimentului 1 din Bucureşti, deşi era marcat spitalul oştirii române să mai lucreze medici

147 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

diversifica instrumentarul şi materialul sanitar militar. După războiul franco- prusac, colonelul Carol Davila pune bazele Serviciului de Ambulanţă. Primele utilaje specializate în transportul răniţilor intră în dotarea Spitalului Mili- tar în preajma Războiului de Independenţă. Între anii 1877-1878, când ţara lupta pentru Independenţa sa, cu o dotare minimă, medicii militari au dat „proba de foc” pe câmpul de luptă, unde au salvat vieţi omeneşti şi au prevenit epidemiile din tranşee, odată fără diplomă. Aplicând noi metode de tratament, cu asaltul Griviţei şi cucerirea Plevnei. Însuşi Davila a realizat prima transfuzie de sânge din Osman Paşa, comandantul trupelor turceşti, ţară şi pentru evitarea bolilor vremii, a extins când a căzut în prizonierat, rănit şi foarte bolnav, vaccinarea antivariolică şi la ostaşi. a fost tratat la Bucureşti de o echipă de medici În anul 1858, pe strada Ştirbei Vodă începe de la Spitalul Militar, condusă de Carol Davila. construirea Spitalului Militar din Bucureşti, după După obţinerea independenţei de stat, proiectul arhitectului Hartel. Deşi construcţia solicitările de asistenţă medicală au crescut, iar a fost finalizată în anul 1861, Spitalul Oştirii saloanele tip lazaret au devenit neîncăpătoare. „Mihai Vodă” se mută în noul spaţiu în toamna Cu înverşunarea-i cunoscută, în ultimii anului 1859, luând denumirea de Spitalul Militar săi ani de viaţă generalul Carol Davila face Central, organizat pe trei secţii: de boli interne, demersuri repetate la Ministerul de Război pentru mixte şi venerice. dezvoltarea capacităţii spitaliceşti. În cele din La 21 august 1862, domnitorul Principatelor urmă, în anul 1883 Ministerul de Război cumpără Române, Alexandru Ioan Cuza, la propunerea terenul din strada Francmasonă, actuala Mircea tânărului ofiţer medic Carol Davila, prin Înalt Vulcănescu, cuprins între biserica cu hramul Decret Domnesc, înfiinţează primele elemente „Sf. Gheorghe”, cazarma Malmaison, Manutanţa ale medicinei militare, pentru asigurarea sănătăţii Militară şi Gara de Nord. Pe acest teren, în scurt efectivelor armatei. timp încep construcţiile unui spital pavilionar „tip În anul 1864, când spitalul armatei avea 500 Bismark”, după modelul anglo-francez. de paturi, Davila încearcă fără succes o nouă formă de organizare, transformând şi reorga- nizând secţiile pe divizii medicale, fiecare cu câte un medic-sef, şef de clinică, secundar, farmacist şi subchirurgi. Se înfiinţau astfel trei divizii chirurgicale cu domenii şi competenţe diferite şi o divizie de boli venerice. Insuccesul tânărului Davila s-a datorat neputinţei Ministerului de Război de a asigura numărul de medici şi asistenţi, dar mai ales de a

148 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

La 25 septembrie 1889, când Spitalul Militar s-a mutat în actuala locaţie, Carol Davila se stinsese din viaţă în urmă cu o lună de zile, fără a-şi vedea opera finalizată. Pe atunci, Spitalul Militar a fost primul spital european dotat cu lumină electrică şi o spălătorie cu aburi. Iniţial, a functionat cu 324 de paturi în secţii diferite, fiecare cu localul său, după o concepţie originală, la care a contribuit substanţial profesorul medic dr. Zaharia Petrescu. La inaugurare, Spitalul Militar a primit numele doctorului Carol Davila. În semn de recunoştinţă, pentru contribuţia sa hotărâtoare Cu sprijinul Misiunii Militare Franceze la dezvoltarea medicinei militare, în anul 1903 „Berthelot”, Spitalul Militar Central primeşte în incinta Spitalului Militar sanitarii români au instrumente şi echipamente medicale; sunt amplasat bustul generalului de divizie Carol organizate primele trenuri sanitare şi se Davila, operă a marelui sculptor Constantin îmbunătăţeşte serviciul de ambulanţă prin Brâncuşi. înlocuirea trăsurilor, cu automobile rapide şi cu Istoria zbuciumată din timpul Primului multiple posibilităţi de utilare pentru scopurile Război Mondial s-a răsfrânt şi asupra Spitalului medicale. În Moldova, s-au constituit primele Militar Central. După o serie de înfrângeri militare spitale de front, pentru campaniile din anii 1917 în timpul operaţiei de acoperire a Carpaţilor şi a şi 1918. În timpul aprigelor bătălii din triunghiul graniţei dunărene, Armata Română, administraţia de foc de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, Regina şi Familia Regală s-au retras în Moldova. Spitalul Maria a României, supranumită de popor „Mama Militar Central a fost şi el evacuat la Iaşi, unde răniţilor” sau „Regina-soldat”, a lucrat pe front a ocupat mai multe clădiri şi barăci din cadrul în cadrul spitalului militar de campanie, alinând Spitalului Socola. durerea şi suferinţa soldaţilor. În toamna anului 1918, Spitalul Militar Central a revenit la Bucureşti, în localul propriu, în mare parte devastat de ocupaţia germană şi austro-ungară. După reparaţiile care au durat aproape un an, la 2 iunie 1919 Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila” şi-a reluat activitatea, cu un număr de 700 de paturi. În prima parte a celui de-Al Doilea Război Mondial, spitalul s-a confruntat cu mari greutăţi, fără a minimaliza pierderile din rândul personalului căzut la datorie în prima linie a frontului. La 25 iunie 1941, Spitalul Militar Central devine spital mixt de

149 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

În perioada post-revolu- ţionară, Spitalul Militar Central a contribuit substanţial la constituirea spitalelor militare de campanie care, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, au participat la misiuni de menţinere a păcii: în Kuwait în anul 1991, în Somalia în perioada 1993-1994 şi în Angola, între anii 1995-1997. Ulterior, personalul medical din Spitalul Militar Central a participat şi la constituirea echipelor medicale în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, în Bosnia- Herţegovina şi Kosovo şi ulterior în teatrul de operaţii din Irak şi Afganistan. zonă interioară şi, odată cu înfiinţarea aviaţiei La încheierea misiunii din Irak, eforturile sanitare, va prelua răniţii de pe front. de peste un deceniu ale medicilor şi personalului Bombardamentele din primăvara şi vara auxiliar au fost încununate de trecerea glorioasă, anului 1944 au avariat grav Spitalul Militar la 29 iulie 2009, pe sub Arcul de Triumf, aşa Central, dar şi în aceste condiţii personalul cum înaintaşii lor au făcut-o după Războiul medical a mers până la capăt, respectând cu de Independenţă şi cele două conflagraţii sfinţenie jurământul lui Hipocrate. mondiale. La 9 mai 1945, când războiul se încheiase Din anul 2000, prin ordin comun al ministrului pentru puterile învingătoare, ostaşii noştri încă sănătăţii şi al ministrului apărării naţionale, luptau în inima Europei. Acasă, poporul se Spitalul Militar primeşte denumirea de Spitalul bucura, în sfârşit, de victoria Naţiunilor Unite. Clinic de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol După război, în arealul Spitalului Militar Davila”, pentru că aici funcţionează o modernă Central se înfiinţează primul Centru de Boli unitate de primiri urgenţe, care asigură, într-un Cardio-Vasculare din armată, prima secţie flux complet, asistenţa medicală 24 de ore de terapie intensivă din ţară şi, prin înfiinţarea pe zi pentru toţi pacienţii care se prezintă cu Centrului Medical al Aviaţiei, se pun bazele urgenţe medicale sau chirurgicale. Unitatea de medicinei aeronautice. De asemenea, medicii Primire Urgenţe asigură şi serviciul de asistenţă şi-au dezvoltat activitatea didactică, pregătind medicală la domiciliul pacienţilor, prin sistemul studenţi, stagiari şi medici interni, creând premizele obţinerii titlului de spital clinic. La cutremurul din 1977, când Capitala a fost devastată, în numai două ore, Spitalul Militar Central a preluat peste 500 de răniţi, iar medicii s-au adaptat din mers la simptomatologia evenimentului. Calitatea corpului medical dovedită atunci, a însemnat actul de naştere al primului serviciu de chirurgie medicală din Armata Română, cu mult timp înaintea armatelor europene din Anglia, Franţa sau Germania. La fel s-a întâmplat şi în zilele revoluţiei, când personalul militar medical a fost prezent la datorie pentru cauza libertăţii.

150 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011 de ambulanţe dotate cu aparatură medicală de ultimă generaţie. Prin reconfigurarea ambulatorului de specialitate şi instalarea liniei de endoscopie şi de bronhoscopie în veci- nătatea unităţii de primiri urgenţe s-au creat noi circuite medicale moderne şi eficiente pentru toate secţiile medicale ale spitalului. Laboratorul de endoscopie, dotat cu aparatură modernă şi încadrat cu personal cu înalt grad de specializare, se situează printre cele mai performante din ţară, certificat de numărul mare de pacienţi investigaţi. Din luna septembrie 2009, prin ordin al ministrului apărării Din anul 2004, în cadrul Secţiei Clinice naţionale, spitalul armatei primeşte denumirea de Psihiatrie funcţionează Departamentul de de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Psihofarmacologie, având ca obiectiv specific „Dr. Carol Davila“, ca rezultat al recunoaşterii activitatea de cercetare farmacoclinică sub dezvoltării activităţii didactice şi care a condus directa îndrumare a Academiei Române. la creşterea numărului de clinici universitare. În cadrul procesului de modernizare a Clinica universitară de radiologie imagistică şi-a spitalului a fost renovat pavilionul de neurologie îmbunătăţit serviciile, prin achiziţionarea unui şi psihiatrie, au fost îmbunătăţite condiţiile tomograf computerizat şi efectuarea investigaţiilor hoteliere din secţiile medicale şi chirurgicale, a de radiologie cu rezonanţă magnetică. Centrul de fost refăcută staţia de sterilizare şi a fost ridicată diagnostic imagistic este foarte important pentru o biserică. că aici se stabileşte diagnosticul de care depinde Conform hotărârii Consiliului Suprem de tratamentul şi durata de spitalizare a pacientului. Apărare al Ţării, Spitalul Universitar de Urgenţă Modernizarea secţiei de neurochirurgie şi Militar Central „Dr. Carol Davila” asigură asistenţă dotarea cu aparatură de asistenţă computerizată medicală pentru demnitarii români şi străini. asigură cele mai fine şi mai sensibile intervenţii Primul pas în implementarea acestei decizii a chirurgicale neurologice. De altfel, şi celelalte secţii de chirurgie specializată, prin introducerea fost în anul 2008, când s-a asigurat cu succes chirurgiei laparoscopice de ultimă generaţie şi asistenţa medicală pe durata summit-ului NATO a altor proceduri aplicate la nivel mondial, pot de la Bucureşti. aborda toată gama de intervenţii chirurgicale: Din august 2010 s-a înfiinţat Serviciul digestive, toracice, cardio-vasculare, ortopedice Medical Militar de Urgenţă, prin ordin al ministrului şi urologice, oftalmologice sau ginecologice. apărării naţionale, Gabriel Oprea, punând Noua secţie de terapie intensivă, gândită ca în practică o idee necesară şi utilă. Serviciul o secţie specializată pe domenii de maximă funcţionează alături de SMURD care, după competenţă, susţine global întreaga activitate asigurarea tuturor dotărilor necesare, selecţia şi chirurgicală a spitalului. formarea personalului în specializarea medicina Evoluţia de la aparatura rudimentară de de urgenţă, potrivit prevederilor legale, acest recuperare medicală la moderna secţie de serviciu va fi unul de sprijinire reciprocă prin fizioterapie şi recuperare medicală din zilele apelarea numărului comun 112. Este poate cel noastre, s-a realizat printr-un salt uriaş, datorită mai complex serviciu din istoria Spitalului Militar dezvoltării tehnologice în domeniu, dar şi a din Bucureşti, deoarece implică participarea mai investiţiilor inteligente care s-au făcut în ultimii ani. multor arme şi specialităţi militare: medicină,

151 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Aniversări

facultăţile de medicină şi Institutul Medico-Militar din Bucureşti. Pregătirea profesională este completată de o intensă activitate de cercetare ştiinţifică, reflectată în numărul mare de lucrări publicate şi participarea la congresele şi conferinţele de specialitate naţionale şi internaţionale. În anul 2011, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” a sprijinit desfăşurarea celei de-a XVI-a ediţii a Congresului de Medicină Militară Balcanică, eveniment la care au participat medici din România, Grecia, Turcia, Bulgaria, Albania şi Serbia, şi aviaţie şi auto, logistică, comunicaţii şi informatică. care, datorită condiţiilor de organizare, precum Finalizarea acestui proiect ambiţios va asigura şi a numărului mare de lucrări prezentate la un în viitor, alături de alte servicii, actiunea promptă nivel ştiinţific ridicat, a fost un succes recunoscut şi rapidă în situaţii de catastrofă, calamităţi sau în lumea medicală. agresiuni militare. Toate aceste realizări se datorează În cele 29 de secţii şi laboratoare ale personalului care, de-a lungul timpului, cu Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central dragoste, pasiune, pricepere şi multă inteligenţă, se tratează anual peste 55.000 de pacienţi, a asigurat asistenţa medicală primară şi de specialitate tuturor pacienţilor care au păşit în iar în regim ambulatoriu încă 120.000 de acest sanctuar al medicinei militare moderne. pacienţi. Totodată, asigură asistenţa medicală Spitalul Universitar de Urgenţă Militar pentru militarii întorşi din teatrele de operaţii şi Central „Dr. Carol Davila” se înscrie astăzi pe recuperarea medicală a celor care au suferit coordonatele concepţiei privind reorganizarea leziuni traumatice pe timpul aplicaţiilor exerciţiilor şi modernizarea sistemului medical militar, prin sau misiunilor internaţionale. integrarea principiilor doctrinare naţionale şi a La începutul anului 2011, ministrul apărării celor asumate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice naţionale, Gabriel Oprea, a dispus înfiinţarea constituindu-se într-o referinţă generală, unui centru aparte, cu o structură proprie, dotat pentru stabilirea şi asigurarea managementului cu paturi, aparatură medicală de ultimă generaţie capabilităţilor medicale, astfel încât să se asigure şi personal cu înaltă calificare, în care să capacitatea operaţională şi de reacţie imediată funcţioneze un serviciu specializat de asistenţă la nivel strategic, operativ şi tactic. medicală spitalicească pentru militarii care au Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central suferit traume pe timpul participării la misiuni „Dr. Carol Davila”, considerat „nava-amiral” a externe. Colaborând îndeaproape cu Spitalul medicinei militare româneşti, se călăuzeşte în Militar Ramstein de la Landsthul-Germania, care prezent după deviza „Stabilitate, Încredere, asigură intervenţiile medicale pentru militarii Profesionalism”. din NATO răniţi în diverse operaţiuni militare, La împlinirea a 181 de ani de existenţă, noua secţie continuă tratamentul şi recuperarea Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central medicală a militarilor români până la reintegrarea „Dr. Carol Davila” se mândreşte cu îndeplinirea lor în familie, sistem sau societate. în bune condiţii a celor trei funcţii fundamentale Totodată, în cadrul spitalului îşi desfăşoară ale unui spital de talie europeană, asigurând în activitatea specifică de pregătire profesională un paralel activitatea de asistenţă medicală, inclusiv număr de aproximativ 1500 de rezidenţi militari asigurarea urgenţelor medico-chirurgicale, şi civili. În fiecare an, sub îndrumarea medicilor activitatea de învăţământ universitar şi şi cadrelor universitare, în spital îşi desfăşoară postuniversitar şi, nu în ultimul rând, activitatea practica medicală peste 600 de studenţi de la de cercetare ştiinţifică.

152 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2011

153 10

Traditii, CÂNTECE DE CĂTĂNIE

Valeriu MĂGUREANU

Cineva spune că omul are în sufletul lui nişte în care-l cunoşti pe degete, în casa cu maica strune care sună când şi când, în răstimpuri. Nu dragă, în bătătura căreia ai intrat cu caii şi căruţa întotdeauna. Doar când sună atunci bagi seama de la câmp de-atâtea şi-atâtea ori. Şi într-o bună ce taine se ascund în inima omenească, ce zi să le laşi pe toate baltă. Nu mai spun de căruţa doruri o frământă, ce nădejdi o animă. Ciudat tovarăşilor de joacă şi de horă şi o las mai domol amestec de simţăminte pus de Dumnezeu, în cu căsuţa mândrei, fată dragă. boţul acesta de carne, cât un pumn de copil: Şi iată se apropie ziua de plecare la armată, inima. Ea e cu pricina. Ea face şi desface multe la cătănie. Şi cu cât se scurtează numărul zilelor, pe lumea asta. Îţi place cineva: o fată, să zicem. cu atâta inima începe să-şi încordeze strunele Se cheamă că ţi-a căzut cu tronc la inimă. Îţi pare în fel şi chipuri. Mândru eşti că pleci la cătănie, rău după cineva? Iarăşi se cheamă că te doare jale ţi-i că părăseşti satul, cu toate ale lui. Gândul inima. Te bucuri sau te mândreşti? Spui: mi se despărţirii e deseori mai trist, mai mohorât, chiar umple inima. Lucrezi cu drag, se cheamă că ai decât despărţirea însăşi, mai ales la un flăcău tragere de inimă pentru munca aceea. Uneori de ţară care n-a ştiut de lipsa cu săptămânile de îţi faci inimă rea pentru te miri de nimic, de te- acasă... Şi apoi n-aţi băgat de seamă că românul apucă o tristeţe din care nu te mai poate scoate nostru dacă călătoreşte, tot lâncezeşte după decât un cântec de inimă albastră. cei lăsaţi acasă, văitându-se în cântec, scriind Care va să zică, inima e cu beleaua, fie la răvaşe că e rău printre străini: cei tineri, fie la cei mai bătrâni. Mai ales la cei Străior cu mine nu-i tineri. Auzi dumneata: să împlineşti 21 de anişori Decât puiul cucului bătuţi pe muche, 21 de ani de hălăduială în satul sau

155 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Traditii,

Amară străinătate E drept că uneori mândra îl întreabă de ce Mult eşti tu fără dreptate, n-o ia şi pe ea în armată? Întreabă aşa ca să-l Desparţi pe soră de frate. mai audă glăsuind o dată, cu toate că ştie că Uneori ai crede că în cine ştie ce străinătăţi nu se poate. Şi flăcăul îi spune mai pe departe se află un asemenea cântăreţ, când cântă aşa. că ostăşia nu este pentru femei. Vezi, Doamne, Se întâmplă însă deseori că e doar la câteva acolo sunt tunuri grele şi nu oricine se încumetă poşte departe de satul lui. Şi totuşi, i se pare să tragă cu ele. Armata cere braţe de voinic, nu că e străin. E şi aceasta o dovadă a legăturii braţe dalbe la trebile gospodăriei. Flăcăul nu cu pământul, o legătură nevăzută, cu doruri vrea să-şi supere mândra, dar vrea totodată să nepricepute de mintea omenească. Şi dacă arate încă o dată că tot ficiorilor li-i dat să intre la cumva soarta-l aruncă pe românul nostru cine ştie unde, tot acasă vrea să pună capul pe greul greului. Cum spune cântecul: căpătâi, pentru totdeauna... Mă gândesc la Grea-i armata-n infanterie, românii plecaţi în America. Se trudesc ei, se Dar mai grea-i în artilerie, chinuiesc, pun ban pe ban şi se întorc de cele Caii mari şi tunuri grele mai multe ori să-şi petreacă zilele cu bruma ce Nu te poţi sluji cu ele. le-a mai rămas în sătucul lor uitat, nu în oraşul Şi un alt cântec, pe care o să-l auzim acum cel mare care nu s-a lipsit de sufletul lor. Aşa spune la fel: şi flăcăul. Mândru e de cătănie, mândru e că FRUNZĂ ŞI-O ALUTĂ (băieţi şi fete) pleacă la oraş, dar îi e şi de casă, teamă îi e Nu-i vorbă, se găsesc şi alţi flăcăi mai ţanţoşi de locurile necunoscute. Cum să împace toate care socotesc că dacă pleacă ei în cătănie, e acestea în sufletul său? mare prăpăd pe fete. D-aia vorbesc scurt, ca Să-şi ia măicuţa cu el? Nu se poate. Să- să se arate voinicoşi nu lăudăroşi, cum sunt. Ia şi ia mândruţa? Nici vorbă. Să-şi ia calul? ascultaţi: Nici pomeneală. Tot cântecul, tovarăşul care-l Cântă cucu se roteşte însoţeşte pretutindeni, ajutându-l să-şi spună Ghiţă calu-şi pregăteşte, păsul... Dar, până să plece e niţică poveste. Că Se strâng fetele buluc nu se rupe de sat cu una cu două. Numai ce-l Şi mă-ntreabă un’ mă duc. auzi, cântând, seara, pe linie. Cântă să-l audă mândra, cântă să-l audă satul: Eu le spun: la miliţie. Foaie verde nucă seacă Ele plâng şi mă mângâie. Mâine toţi recruţii pleacă Mă-ntreabă: când mai vin iară Mai am astăzi, mai am mâine Eu le spun: la primăvară. Mai am toate două zile Ele plâng de se omoară. Şi-apoi plec în miliţie. Să ne-ntoarcem cu vorba unde rămăsesem. Frunză verde de cicoare, La flăcăul care pleacă de la mândra lui către casă, Plin e cerul de cocoare la maică-sa, buna lui maică, cea care l-a legănat Ochii mei de lăcrămioare. cu piciorul şi din fus a scos fuiorul. O găseşte Sau un alt cântec în care, înainte de plecare, deseori abătută, ştergându-şi înrourarea ochilor la chemarea trâmbiţii, cătana-şi ia ziua bună de cu colţul testemelului, cu capătul năframei sau la mândra cu ochii înlăcrimaţi. Ia să-l ascultăm: cu mâneca largă a cămăşii înflorate. Cum s-o AUZII TRÂMBIŢA SUNÂND (cor băieţi) scoată feciorul din gânduri? Cum să-i dea curaj? Flăcăul pleacă cum pleacă şi fata rămâne Ne spune cântecul: cu ochii umezi la portiţa unde altădată stăteau Eu mă duc mumă de-acasă. amândoi de vorbă. Cum ar vrea să plece şi ea cu Nu plânge, ci fii voioasă el! Ştie însă că nu se poate. Şi atunci o altă dorinţă Că de-o fi ţara pe pace i se naşte în suflet. Ar vrea s-o facă Dumnezeu Vine vremea m-oi întoarce o floare, numai şi numai să fie lângă dragul ei. Şi de ne-o fi a ne bate Dorinţa ei a fost pusă într-un cântec aşa: M-oi trage lâng-o cetate FRUNZĂ VERDE FLORI MUŞCATĂ (fete) Şi-oi scrie frumoasă carte.

156 Traditii, Calendarul tradiţiilor militare 2011

Carte-n patru colţurele Mai ales dacă el o fi plecat departe. Cei rămaşi? Scrisă cu lacrimi de jele. Ăştia-s urâţi, tigorile. Ăştia au cântecul să-l auzim Geaba plângi, geaba oftezi cântat de fete. Că măicuţă nu mă pierzi LA FÂNTÂNĂ CEA DE PIATRĂ (fete) Şi ca mâine iar mă vezi. Tot stând la fântână, în mintea lor răsare Aşa-şi mângâie feciorul măicuţa. La gândul chipul celui drag, dus la miliţie. Îl văd parcă c-o să-l vadă iarăşi, ea surâde mulţumită printre aievea şi vorbesc cu el în cântec. Că doar lacrimi. Aşa cum surâde soarele în bobul de cântecul e farmec care apropie sufletele. Te face rouă. Ştie ea că Dumnezeu din cer are grije şi să vorbeşti cu oamenii ca şi când ar fi de faţă: de firul de iarbă pe pământ. Darămite de flăcăul CÂNTEC DE MILIŢIE (băieţi şi fete) ei voinic. Flăcăul ei care goneşte pe cal, pe Pe de altă parte, flăcăul aflat la miliţie se deşălate, de-a dreptul peste câmp... O Doamne! gândeşte între altele că cel ce l-a dus departe de Cine să mai aibă grijă de cal? Grijă mare. Se casă, uneori la margine de ţară, nu este altcineva întreabă chiar flăcăul şi nu ştie ce să răspundă. decât trenul. Parcă are un necaz pe el că l-a Că spune el: Şi după ce spune el de ce nu-l dus atât de repede, încât abia-şi dă seama pe poate lăsa la taică-su că e bătrân, nici la frati-su unde se află. Să nu fi fost trenul aşa de repede că-i cam plac paharele, arată că nici la soră-sa mai avea timp să se dumirească. Dar aşa, un nu-l poate lăsa: blestem îi vine pe bune. Blestem greu: Soră-mea e fată mare FOAIE VERDE TREI GRANATE (băieţi) Pune furca-n cingătoare Nu tot aşa va spune flăcăul când trenul îl va Şi pleacă la şezătoare, aduce degrabă la întoarcerea către casă. Atunci Murgul meu de foame moare. i se va părea că merge prea încet şi că nu mai Şi-atunci? Atunci zice orice om la mânie: ajunge odată şi-odată. Pe când acum, oftează mor murgule de necaz, că n-am unde să te las. Dacă nu ştie cui să lase calul, cu atât mai mult nu şi zice: ştie pe seama cui să-şi lase mândra. De aceea Străin sunt şi nu ştiu drumul spune el mâhnit, văzând că altceva nu are de Mă duce trenul şi fumul. făcut: să rămâie cui o vrea, numai să vadă de Mă duce din gară-n gară, ea! Dar e mai bine să ascultăm cântecul de de-a Pân’la margine de ţară. întregul: Sus mândro-n deal la cruce FOAIE GALBENĂ DE NUC (băieţi) Să vezi trenul cum mă duce. Deseori, mândra nu-l lasă să plece fără o Biata mândră! Ea a rămas acasă şi se mărturie a dragostei lor, fără un semn răscolitor bucură mult când primeşte o epistolie de la de amintiri: o basma, o batistă, o năframă, un flăcăul drag. Epistolia aceasta, deseori cu scris inel. Că zice fata: greoi la citit, e înflorată cu păsărele şi cu ghivece Ionel când ai pleca cu flori. La rându-i, şi ea scrie. Şi scrisoarea ei e Să dai pe la poarta mea, numai dor şi dor: Să-ţi de-a puica o basma De când te-ai dus băieţele Cusută de Vinerea La grumaz n-am pus mărgele Spălată de Sâmbăta Şi-n cosiţă floricele Să ţi-o dau Duminica, Nici în degete inele. Să-ţi aduci, puiule, aminte Aşa începe scrisoarea, alteori fata are o De-ale noastre dragi cuvinte. dorinţă ciudată: ar vrea să-i scrie căpitanului să-l A trecut şi ziua plecării, s-au dus feciorii. aibă în grijă pe Ion sau pe Gheorghiţă al ei. Ia să Au rămas mândrele. De cine vorbesc ele acum, auzim un cântec de acest fel: când se adună la fântână, decât de cei plecaţi? FRUNZULIŢĂ DE BUJOR (fete) Or fi rămas alţi flăcăi, dar nu sunt aşa cum sunt Aşa e cântecul. De trimis nu trimite scrisoarea cei ce s-au dus în armată. Aşa e iubirea, când că-i e ruşine. Dar atunci cum să mai fie ea odată ţii la cineva ţi se pare că nimeni nu mai e ca el. lângă el, lângă cătana iubită? Iarăşi o apucă

157 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Traditii, gândul să-şi schimbe fiinţa într-o păsărică, într-o de nevastă, de copii, de calul drag, şi nicidecum floricică sau chiar într-un brâu de încins: de cruzimea împotriva duşmanilor. Rareori dacă De ţi-i ruşine de mine întâlnim asemenea cântece de cătănie. Că doar Fă-mă brâu lângă tine. nu degeaba se spune că românul e bun la suflet, Şi cătana săraca îi răspunde scurt ca la bun ca miezul de pâine, că-l mănâncă orişicine, militărie: cum spune cântecul. Cu mine n-ai ce căta Fără îndoială că şi concentrările de acum au Că armata este grea. făcut să se ivească alte cântece de miliţie, au Precum spune şi cântecul: făcut să se cânte din nou cele date uitării. Un IA IEŞI MÂNDRĂ (băieţi şi fete) cântec mai nou, de pildă începe aşa: Poate ar fi vrea flăcăul să se ducă pe acasă, Foaie verde de secară deşi permisiile şi concediile la militărie au rostul S-a iscat o veste-n ţară lor şi nu poţi aşa când vrei şi cum vrei. Pentru C-o să fie războiu iară. asta căpitanul: Foaie verde ruptă-n două Îţi dă bilet iscălit În anul ‘39 Să nu creadă c-ai fugit. Foaie verde ruptă-n zece Pe faţa biletului, Martie-n 16 Marca Regimentului. A venit un ordin mare Şi dacă mai adineaori blestema trenul, acum La cercurile militare îl roagă ca pe-un frate să-l aducă nu prea departe. Cei cu ordin galben Aşa spune o doină de cătănie din Transilvania. Fraţi, pe dată să şi plecaţi... Pentru înţelegerea ei deplină, gândiţi-vă că mai Sau altul: înainte vreme, cătanele române de dincolo de Fă-mă, Doamne, ce mi-i face munţi erau duse te miri unde în ţară străină: Fă-mă, Doamne, mândru brad DOINA DE CĂTĂNIE (feciorii) Cu crengile peste gard Dar toate au un sfârşit. Se apropie şi ziua Peste gard, peste cazarmă liberării. Cu ziua aceasta, altfel de cântare: Să văd pe badea cătană. Foicică mărăcine A fost destul depărtarea câtva vreme de Mai am două luni de zile casă, a fost destul traiul laolaltă cu camarazii ca Şi dau tunul în primire să iasă fel de fel de cântece de cătănie, multe Sabia la magazie după vremea şi după vorbirea de acum. Şi capela la cutie Orişicum, tot zbuciumul sufletesc al ostaşului Şi mă-nsor, te iau pe tine. nostru, tot dorul lui de-acasă, dovedeşte un mare Sau un alt cântec pe care e mai bine să-l adevăr şi anume: ostaşul e legat de locul unde auzim cum sună: a locuit o viaţă. Atâta că dorul ostaşului cât şi FOAIE VERDE DE TRIFOI (feciori şi fete) libertatea lui, cât de mari ar fi ele, trebuiesc jelite Cântecele acestea de miliţie, unele cântate pentru o vreme, până când ţara intră pe făgaşul de fete şi altele de flăcăi, le întâlnim în atâtea ei de pace, pacea mult dorită. Că nu e mai puţin scrisori trimise de acasă şi de la cazarmă sau adevărat că o ţară se apără cu cei ce şi-au pus după cum sunt vremurile de acum, de-acasă îndatoririle faţă de patrie mai presus de orice altă şi de pe zonă. Ele umblă, mai ales când intră îndatorire omenească. la inima ostaşilor şi versul lor, ştiind cum să le Cu bine şi cu sănătate, iubiţi ascultători. cânte. Din toate se bagă de seamă un lucru care nu N.R. Emisiune realizată la Radio Bucureşti, trebuie trecut cu vederea. Mai toate cântecele de în prezentarea autorului. Cântecele invocate în acest fel, chiar cântecele cătanelor care au făcut comperajul emisiunii au fost interpretate de corul războiul, pomenesc de case, de maică, de iubită, şcolilor din Făgăraş şi Poiana-Câmpina.

158 11 Militaria PRIMA TABĂRĂ DE INSTRUCŢIE A ARMATEI ROMÂNE – FURCENI, 1869

Dr. Luminiţa GIURGIU

Reforma instituţiei militare, începută de am aprobat crearea unei tabere permanente de Alexandru Ioan Cuza, a fost continuată de instrucţie pe malul Siretului. domnitorul Carol I (1866-1914, din 1881, rege al Am decretat şi decretăm: României). Obiectivele majore ale politicii sale Art. 1 – Tabăra ce se formează va purta au fost consolidarea unirii, garantarea şi lărgirea numirea de „Tabăra de la Furceni”. autonomiei ţării, asigurarea frontierelor statului Art. 2 – În această tabără va merge în anul şi nu în ultimul rând obţinerea independenţei acesta toată armata permanentă cu excepţie naţionale. Dacă în timpul domniei lui Alexandru de pompieri, de corpul flotilei (naturalmente) Ioan Cuza influenţa franceză a fost dominantă, şi de jandarmerie din care nu va merge decât după 1866 balanţa se va înclina treptat în favoarea un semiescadron luat din toate escadroanele Prusiei. Slăbirea legăturilor cu Franţa s-au datorat acestei arme. şi lui Carol I, dar şi schimbării politicii Parisului de Art. 3 – Va mai merge în tabără şi un batalion susţinere a integrităţii Imperiului Otoman. de grăniceri tare de 420 oameni (trupa) cu Supunem atenţiei cititorilor documente, ofiţerii necesari, format din toate batalioanele de credem noi de interes, privind modul cum a fost grăniceri şi concentrat în virtutea alineatului 2, concepută prima tabără de instrucţie pentru art. 44 din Legea pentru organizarea puterii armata română modernă. Experienţa dobândită armate spre a se instrui în marele exerciţiu din se va reflecta în modul în care, între 1877 anul acesta. şi 1878, România a luat parte la un război de De asemenea, pentru acelaşi scop va coaliţie. Întreaga putere militară naţională a fost merge şi un regiment de dorobanţi tare de 420 subordonată domnitorului Carol, comandantul de oameni (trupă) cu ofiţerii necesari, format din suprem al armatei şi al Marelui Cartier General toate escadroanele acestei arme. Român. Acest război a fost momentul în care Statele majore ale acestor ambe corpuri se armata şi-a dovedit modernitatea, aliaţi şi vor orândui de către Ministerul de Război, în adversari fiind două mari puteri ale timpului – numele nostru. Rusia şi Imperiul Otoman. Art. 4 – Scopul creării taberei fiind instrucţia, * * * comoditatea şi bunul trai al trupelor, ordinea aşezării lor va fi pe arme într-o singură linie, pe Înalt Decret nr. 761 malul apei, la distanţa exijată de trebuinţa aşezării şi a comunicaţiilor, însă infanteria şi geniul în linie Bucureşti, 5 aprilie 1869 de batalioane formate în coloane de divizioane Asupra raportului ministrului nostru secretar din dreapta, iar compania de pontonieri, brigada de stat la Ministerul de Război cu nr. 4667 şi de artilerie, divizia de cavalerie şi trenul în ordine ca urmare a îndeplinirii ordonanţei noastre, cu desfăşurată. În fine, pentru înlesnirea şi unitatea nr. 431 din 26 ale trecutei luni februarie, prin care în administraţiile superioare ale acestor trupe ce

160 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011 formează „un corp de arme” ele vor fi înbrigadate, Trupe indivizionate şi comandate după cum urmează: Batalionul 3 de Vânători. Art. 5 – Comandamentul superior al taberei. Regimentul 5 de Infanterie. Comandament general Macedonschi, titu- Regimentul 6 de Infanterie. larul şef al 1 Diviziei Militară Teritorială conform Brigada 2 decretului nostru cu nr. 68 din 27 martie. Comandantul brigăzii, colonel Racoviţă, Un şef de stat major. titularul şef al Regimentului 8 de Infanterie. Un sub-şef de stat major. Un adjutant. Un mare pretor (şef al poliţiei taberei). Trupe Un comandant al cartierului general. Batalionul 4 de Vânători. Un director al lucrărilor de geniu. Regimentul 7 de Infanterie. Patru adjutanţi. Regimentul 8 de Infanterie. Batalionul de Grăniceri. Toţi acei ofiţeri, precum şi şefii de stat major al diviziilor şi adjutanţii şefilor de divizii şi de brigăzi, se vor numi posterior mai ales din corpul Armele speciale Geniu de stat-major. Batalionul 1 de Geniu Infanteria Batalionul 2 de Geniu Divizia 1 Aceste două corpuri vor fi întrucât priveşte Comandamentul diviziei, colonelul Bacinschi, administraţia şi disciplina sub comanda titularul şef al Diviziei 4 Militară Teritorială. superioară a şefului vecinei lor divizia de Un şef de stat major. infanterie, rămânând ca în timpul manevrelor Doi adjutanţi. numai să se importe ca şi pontonieri, artileria Brigada 1 şi cavaleria pe la marile unităţi tactice, conform Comandantul brigăzii, colonel Lupu, titularul specialităţii acestor arme. şef al Regimentului 1 de Infanterie. Un adjutant. Pontonieri şi Brigada de Artilerie Trupe Comandantul brigăzii şi corpului de ponto- Batalionul 1 de Vânători. nieri, colonel Manu, titularul şef al zisei brigăzi. Regimentul 1 de Infanterie. Un adjutant. Regimentul 2 de Infanterie. Trupe Brigada 2 Compania de Pontonieri. Comandantul brigăzii, colonel Popovici, Regimentul 1 de Artilerie. titularul şef al Regimentul 4 de Infanterie. Regimentul 2 de Artilerie. Un adjutant. Trupe Batalionul 2 de Vânători. Regimentul 3 de Infanterie. Regimentul 4 de Infanterie.

Divizia 2 Comandantul diviziei, colonel Solomon, titularul şef al Diviziei 2 Militară Teritorială. Un şef de stat major. Doi adjutanţi. Brigada 1 Comandantul brigăzii, colonel Cernat, titularul şef al Regimentului 5 de Infanterie. Al 7-lea Regiment Rahova Un adjutant.

161 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria

Batalionul 3 vânători Justiţia Militară Titularul auditor general şi doi auditori titulari ai Comisiilor Criminale din Bucureşti şi Galaţi, cu personalul lor va funcţiona în tabără pe lângă Consiliul de Revizie şi acele două comisii criminale. Art. 6 – Ministrul Nostru de Război prin înţelegere cu colegul de la finanţe, va regla ca să se orânduiască un delegat al Ministerului de Finanţe în tabără spre a efectua plăţile, astfel Cavaleria (una singură divizie) încât ele să fie ţinute în cel mai strict curent, iar Comandantul diviziei, colonel Cornescu, prin înţelegere cu ministrul de Interne va regla titularul şef al Diviziei 3 Militară Teritorială. întocmirea şi instalarea unui serviciu telegrafo- Doi adjutanţi. poştal sub direcţia unui impiegat civil ajutat de Brigada 1 doi ofiţeri care vor învăţa mecanismul telegrafic. Comandantul brigăzii, colonel Radovici, Art. 7 – Datoriile religioase prin corpuri se vor titularul şef al Brigăzii de Cavalerie. îngriji de către preoţii respectivi, iar serviciul divin Un adjutant. al capelei taberei de către toţi preoţii corpurilor Trupe sub direcţia celui mai vechi dintre dânşii. Regimentul de Vânători Călări. Art. 8 – Trupele vor porni în tabără după Regimentul de Călăraşi. ordinele ce va da posterior ministrului Nostru de Brigada 2 Război şi pe măsură ce vor sosi se vor ocupa Comandantul brigăzii, cel mai vechi din şefii cu construcţia barăcilor sub direcţia ofiţerilor următoarelor două regimente. de stat-major de geniu şi a ofiţerului superior Un adjutant. (locotenent-colonelul Slăniceanu) însărcinat prin Trupe Decretul nr. 664 a dirija construcţia taberei. Regimentul de Dorobanţi. Art. 9 – Comandanţii extraordinari numiţi Regimentul de Roşiori (în formaţie). prin art. 5 din prezenta ordonanţă, vor intra în Trenul Comandantul cel mai vechi din căpitanii atribuţiile lor pe măsură ce prin sosirea corpurilor escadroanelor acestui corp. desemnate fiecăruia, se vor forma unităţile Trupa prescrise. Întregul acest corp. Art. 10 – Şi cel din urmă. Ministrul Nostru secretar de stat la Ministerul de Război, este Serviciul Intendenţei şi Administraţiei însărcinat cu executarea ordonanţei de faţă. Carol Şeful acestor ambe servicii, subintendentul Ministru de Război Galiţ; personalul acestor servicii şi împărţirea sa se Colonel Duca va numi şi regla de Ministerul Nostru de Război. * * * Serviciul Sanitar Raportul domnului Ministru de Război către Măria Sa Domnitorul, cu nr. 4670 din 5 aprilie Şeful serviciului, inspector general al Serviciului Sanitar Davila. 1869. Personalul acestui serviciu se va regla de Înalta rezoluţie Domnia sa şi se va numi de ministrul Nostru de „Se aprobă” Război. Carol

162 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011

Înfiinţarea lagărului permanent de la aici în Bucureşti, se vor întruni în toate zilele la Furceni, preocupându-mă prea mult cu grăbirea Ministerul de Război, pentru motivele citate în cu care se cere această lucrare să nu lase raport. nimic de dorit, în ceea ce priveşte economiile Art. 3 – După formarea taberei, acest băneşti pentru construcţia, înfiinţarea spitalelor, comitet se va întruni sub preşedinţia generalului aprovizionarea trupelor cu hrană, furaj, lemne Macedonschi şi prin organul său va supune şi într-un cuvânt toate cele trebuitoare pentru ministrului Nostru toate măsurile ce va crede de bunul trai al trupelor, subsemnatul prea plecat cuviinţă a se lua. roagă pe Măria Voastră să binevoiţi a subscrie Art. 4 – Şi cel din urmă. Ministrul Nostru alăturatul proiect de decret pentru numirea unui secretar de Stat la Ministerul de Război, este comitet consultativ extraordinar compus din însărcinat cu executarea ordonanţei de faţă. comandanţii diviziilor militare teritoriale, general Carol Macedonschi, col. Bacinschi, col. Cornescu, col. Ministru de Război Solomon şi inspectorul general al Serviciului Colonel Duca Sanitar dr. Dănilă. * * * Acest comitet până la adunarea trupelor în „Monitorul Oastei” nr. 32 din 4 iulie 1869 tabără vor fi însărcinaţi a veni la minister în toate zilele spre a-şi da părerile lor subscrisului asupra D. Ministru de Război a adresat, la 24 iunie, măsurilor celor mai nimerite în tot ceea ce din Tabăra de la Furceni, următoarea epistolă primeşte organizarea şi cheltuielile de întreţinere către D. Preşedinte al Consiliului de Miniştri, pe în tabără, iar după adunarea trupelor în tabără care ne grăbim a o da publicităţii. vor exersa asupra veghere superioară asupra tuturor celor relatate mai sus şi vor fi obligaţi ce Domnule preşedinte, raporta ministerului toate măsurile ce vor crede Ajuns în tabără de duminică seara, îmi fac o de cuviinţă a se lua în privinţa economiilor în plăcere a vă da o descripţiune despre situaţia sa, cheltuieli de fonduri şi a modului celui mai practic despre chipul cum trupele s-au instalat, despre pentru efectuarea lucrărilor privitoare la tabără. modul lor de a se îndestula, despre starea Sunt cu cel mai profund respect al Măriei sănătăţii şi a dispoziţiilor lor, despre exerciţiile ce Voastre, prea plecat şi supus serv, ministru au a întreprinde. secretar de stat la Departamentul de Război, Acum că am inspectat toate localurile, acum Colonel Duca că am luat informaţiile necesare, acum că am petrecut două zile cu trupele şi am împărtăşit * * * chipul lor de a trăi, cred că sunt în stare a face Înalt Decret Nr. 76 Al 7-lea Regiment Rahova nr. 25 Bucureşti, 5 aprilie 1869

Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat la Ministerul de Război, nr. 4670. Am decretat şi decretăm: Art. 1 – Se va întocmi de acum şi pentru toată durata taberei un comitet consultativ extraordinar compus din toţi comandanţii diviziilor teritoriale şi de inspectorul general al Serviciului Sanitar. Art. 2 – Deocamdată acei din numiţi membri ce se află

163 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria o descriere bazată pe realitate şi poziţia mea aceleaşi păduri care înconjoară Marele Cartier îmi impune a o face exactă şi veridică. Sunt General şi departe de linia taberei 600 m. încredinţat că veţi lua cu plăcere cunoştinţă Înapoia acestora, mai în pădure şi mai în despre cele ce am a vă scrie, dară fiind că tot apropiere de linia trupelor se afla ambulanţele. românul se interesează la oştirea României şi Începând din flancul drept avem trupele urmăreşte toate faptele sale, spre că împărtăşiţi infanteriei, apoi artileria şi în fine cavaleria. opinia de a da publicităţii prin Monitorul Oficial. În momentul de faţă se află în tabără, Dl. ministru de Finanţe are negreşit toate 6 regimente de infanterie, 4 batalioane de informaţiile despre chipul cum se iau lemnele din vânători, 2 de geniu, 1 regiment de artilerie, pădurea Buciumeni pentru construcţia barăcilor. 1 escadron de teren. Nu aş crede de prisos a se cere o relaţie detaliată Aceste trupe ne dă un efectiv de 12.000 de la silvicultorul respectiv, care dirijează tăierea de oameni. Regimentul de Vânători Călări este sau de la orice altă persoană sau comisie ce în marş. Întâiul de Artilerie şi Regimentul de s-ar numi întru aceasta, spre a se închide gura Călăraşi nu vor întârzia a porni din Bucureşti, cel rău voitorilor şi a se nimici critici nefondate; în de Roşiori cred că se va înfiinţa în tabără, astfel treacăt, vă pot comunica că pădurea cu toate efectivul aflat atunci în tabără va fi de peste poienile sale este de 108 fălci şi peste tot nu 16.000 de oameni. s-au tăiat încă 15. Nu peste mult timp, cele 2 regimente de Tabăra de la Furceni este aşezată pe malul infanterie rămase în Bucureşti, vor veni să stâng al Siretului, la o distanţă de 5-800 metri de înlocuiască alte 2 din tabără şi atunci toate trupele dânsul. Siretul produce taberei toate avantajele armatei permanente vor fi gustat plăcerile unei ce apropierea unei ape curgătoare aduce, fără vieţi la aer curat, cu o îndestulare îmbelşugată şi a pricinui şi relele ce pot decurge din asemenea lipsită de suferinţele monotone ale gărzilor şi de apropieri, platoul taberei fiind 22 m deasupra distracţiile de tot felul şi multe vătămătoare ale apei şi Siretul nefăcând nici o mocirlă pe malul vieţii în oraşe. stâng. Adunaţi împreună la un loc, spiritul de corp Barăcile sunt aşezate într-o linie dreaptă, al ofiţerilor nu va fi mărginit numai în cercul paralelă cu Siretul şi ocupă o întindere de 3½ unui singur corp, ci se va întinde asupra întregii km de la un flanc la altul. Mare Cartier General în armate, exerciţiile vor dobândi o uniformitate, faţa taberei la un km şi perpendicular pe flancul ofiţerii superiori se vor deprinde a comanda trupe drept al taberei, astfel încât de la dânsul se poate mai numeroase şi ostaşii de toate gradele se vedea întreaga linie ocupată de trupe. Cartierul vor perfecţiona în cunoaşterea regulamentelor, General la stânga Marelui Cartier pe liziera a principiilor tactice şi strategice, prin trageri

Al doilea Regiment Romanaţi nr. 19

164 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011

în ţintă repetate, vor învăţa a Batalionul 8 vânători cunoaşte şi iubi armele lor. Orice început e greu. Nu pot pretinde dară că, chiar în anul acesta toate bunurile enumerate mai sus să se dobândească; dar cu stăruinţă, răbdare şi cu concursul tuturor adevăraţilor români, aceste bunuri se vor atinge. Atunci oştirea română va şti a-şi susţine rolul ce îi este încredinţat, România va avea o armată. Instalarea definitivă ne va ocupa încă vreo şase săptămâni. Greutatea de a se transporta tot Până la sosirea regimentelor din Bucureşti, materialul necesar pentru construcţia barăcilor barăcile şi grajdurile vor fi terminate, astfel ca era naturală. Într-un timp unde toţi locuitorii la sosirea lor în tabără, să intre direct în sunt ocupaţi cu munca câmpului, nu putem să-i cartierele lor. distragem de la aceasta, fără a compromite Tabăra fiind situată între două oraşe avuţia naţională, trebuia deci să procedăm cu capitale departe, numai de o jumătate până la prudenţă; deşi materialul întreg este adunat o oră, prezintă înlesniri de tot felul. Drumurile împrejurul taberei, dânsul nu se poate aduce de comunicaţie sunt în starea în care se aflau de o dată la locul destinaţiei sale. Transportul înaintea instalării taberei pe locul ales. Negreşit lui se face continuu, deşi se face fără niciun fel că, comandantul de geniu se va ocupa cu de impunere şi fără niciun fel de stagnare, sunt timpul a dezvolta cu trupele de geniu căile chiar comune care au făcut transporturi gratis de comunicaţie, dar cred că nici comitetele din proprie iniţiativă. Îndată ce mă voi întoarce permanente nu vor pune întârziere, a aplica voi publica mulţumirile ce merită. asupra acestor căi, Legea drumurilor. Avantajele Regimentul al 6-lea şi batalioanele de băneşti ce dobândesc atât or[aşele] Focşani, cât geniu veniţi cel dintâi în tabără sunt instalaţi şi şi Tecuci, prin instalarea taberei, este un îndemn este o plăcere a vedea aspectul ce înfăţişează destul de mare pentru dânsele. Astfel sunt cartierul lor. Fiecare din celelalte corpuri se încredinţat că, chiar la anul, voi vedea împrejurul ocupă a egala pe acestea două. Nu mult timp taberei înflorind un nou oraş. va trece şi cartierele lor vor fi tot atât de comode Ştiţi, domnule preşedinte că îndestularea şi luxoase. trupei era dată de predecesorul meu în Barăcile Regimentelor 3 şi 7, Batalionul al întreprindere. Acest antreprenor nu a executat 2-lea de Vânători sunt mai terminate şi se vor contractul său. Eu am fost fericit de aceasta ocupa îndată, nevoind a lăsa trupele să intre căci îmi permitea a pune în lucrare chipul meu în barăci până nu se va usca cu totul lipitura. de a vedea în privinţa îndestulării trupelor. Sunt Ploi numeroase au întârziat uscarea. Trupele îşi de opinie că trebuie să facem pe consiliile de petrec timpul, când nu sunt ocupate cu lucru, administraţie ale corpurilor mature, ministerul sub corturi individuale. păstrând controlul superior şi înlesnind prin Regimentul al 2-lea de Artilerie şi Compania intendenţa taberei consiliilor de administraţie, de Pontonieri au barăcile şi grajdurile sale izvoarele de unde se pot trage produsele lor, terminate şi le ocupă; numai ofiţerii stau în corturi; este cred mult mai nimerit a le lăsa pe dânsele în curând cartierul lor va fi deplin terminat. cu dreptul şi datoria de a încheia contracte Regimentele nr. 1, 2 şi 4 şi Batalioanele 3 şi separate cu furnizorii de îndestulare şi a îngriji de 4 de Vânători sunt în construcţie. Acum se află trupele lor. Astfel scăpăm de relele monopolului, sub corturi, în opt zile vor fi sub barăci.

165 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria provocăm concurenţa, dăm ocazie a dezvolta Comandanţii tuturor trupelor se află în tabără spiritul administrativ al comandanţilor, deşteptăm şi precum nelipsind trupelor nimic, dânsele nu au o emoţie salutară. putut cerşi, asemenea fiind disciplină în armată Dar de voim a deprinde şi pe intendenţa dânsele nici nu au putut ieşi la drum. şi pe ofiţerii de administraţie a îngriji de hrana Iaca, Domnule preşedinte ce avui a zice trupelor, nimic nu ne împiedică a face marşuri înaintea plecării mele la Iaşi. din tabără pentru una sau mai multe zile cu părţi Binevoiţi vă rog a primi încredinţarea de trupe şi a însărcina atunci pe cei dintâi a deosebitei mele stime şi consideraţii. îngriji pentru depunerea celor trebuincioase pe Ministru de Război la etapele respective. Colonel G. Manu Trupa se îndestulează acum prin consiliile lor * * * de administraţie. Unii iau pâinea de la Focşani, Duminică, la 29 iunie trecut, la 9 ore de alţi în Tecuci, cele mai multe de la brutăria din dimineaţă, a avut loc inaugurarea taberei Ţigăneşti; carnea se ia de la măcelăriile înfiinţate permanente de la Furceni, unde s-a oficiat un în tabără; zarzavatul şi altele se procură prin serviciu divin de către P.S.S. locot. episcop mulţi negustori ce furnică împrejurul taberei. de Roman cu preoţii regimentelor pe un altar Hrana însă este asigurată într-un chip improvizat în mijlocul taberei şi unde Măria Sa solid, căci este bazată pe interesul şi câştigul a pus temelia unei capele a taberei. Această furnizorilor şi pe concurenţă. ceremonie religioasă din cele mai improvizate, De fiecare om se alocă prin minister 65 căci avea loc în prezenţa a 12.000 ostaşi şi a bani pe zi, prin urmare 1 ban mai puţin decât unui public numeros din Tecuci şi Focşani, a ce era contractat; garanta (garanţia) depusă de lăsat suveniri adânci în inimile tuturor pentru antreprenoarele hranei, va servi pentru cazuri scopul patriotic ce fiecare soldat urmăreşte prin grele, când s-ar scumpi poate hrana; la caz de a perfecţionarea instrucţiei sale militare. se ieftini, alocarea zilnică va fi scăzută. Un altar improvizat din frunză şi flori Spre a nu rămâne însă trupa vreodată în lângă care se înălţa o cruce imensă şi la care lipsă, pe deoparte s-au încheiat de consilieri conduceau mai multe trupe, forma, locaşul sfânt contracte, care deşi nu prevăd garanţii materiale, de unde se putea domina toate trupele taberei totuşi prezintă garanţii morale că se vor plăti, iar care erau aşezate pe trei laturi ale unui careu, în pe de alta s-au aprovizionat cu pesmeţi şi se vor modul următor: aproviziona şi cu mălai. Apa de băut se scoate Pe faţa din dreapta a careului, Divizia 1-a din puţuri aşezate în tabără. de Infanterie, în linie de batalioane, în gloată pe Am fost fericit să văd că starea sănătăţii divizioane, la distanţă de 30 paşi între ele, având trupelor este mulţumitoare. Cazuri de boli cele patru batalioane de vânători la dreapta grele nu sunt, dar nici bolile uşoare nu sunt formau 1-a Brigadă; iar celelalte şase batalioane numeroase. Efectivul de astăzi este după cum ale regimentului 1-a şi al 2-lea de linie, formau mai sus am arătat de aproape 12.000, bolnavi Brigada a 2-a. sunt în număr de 108, prin urmare abia unul Pe faţa a doua, cea vis a vis de altor şi la sută. Spitalul s-a aşezat în Tecuci, până ce paralel cu frontul de bandieră, erau aşezate 10 barăcile ambulanţei vor fi terminate. Când omul batalioane din Divizia a 2-a în ordinea seriei este sănătos, dispoziţia sa este voioasă, nu e numerelor lor, adică şase batalioane din dreapta de mirare dar că trupa noastră din tabără este Regimentului al 3-lea şi al 4-lea, formând întâia mulţumită şi că a fost fericită de a vedea pe Brigadă; iar batalioanele Regimentelor al 6-lea şi Măria Sa, încredinţându-se în persoană prin al 7-lea a doua Brigadă. venirea sa în mijlocul ei despre traiul ce are. Pe a treia faţă sau faţa din stânga se Stăruinţele mele se vor purta acum asupra desfăşurau, în aceeaşi formaţiune şi cu aceleaşi îmbrăcămintei trupei spre a satisface şi această distanţe, două batalioane din Regimentul al dorinţă a Măriei Sale. 7-lea şi două batalioane de geniu, Compania Exerciţiile vor începe peste curând. de Pontonieri, Regimentul al 2-lea de Artilerie

166 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011

în coloană deasă de baterie, la flancul căruia se acelaşi zel, bunăvoinţă, devotament, de care aţi aflau un pluton de jandarmi călări şi un escadron dat totdeauna probe. de dorobanţi din Divizia a 3-a Teritorială şi Disciplina să fie pentru voi virtutea cea mai Putna. Aceştia din urmă au venit în tabără chiar scumpă. Familiarizându-vă în tabără cu viaţa în momentul aşezării trupelor, numai pentru a serioasă a soldatului, veţi dovedi tuturor că asista la această ceremonie. armata română, şcoală de progres pentru popor, Acest careu de 360 m pe laturi, prezenta un va fi fala ţării şi va răspunde în orice timp la aspect măreţ. Pentru întâia oară de mai mulţi ani înălţimea misiunii sale”. trupele erau împreunate şi inima fiecăruia bătea cu tăria de emoţia ce deşteaptă de câte ori se După citirea acestui ordin, Măria Sa pronunţă văd desfăşuraţi tinerii noştri vulturi. cu o voce tare următoarele cuvinte: Toate trupele erau sub comanda Domnului general Macedonski; iar ca şefi ai diviziilor „Am fost fericit de tot ce am văzut în tabără, funcţionau colonelul Bacinski şi Lecca; ca şef al vă mulţumesc pentru bunăvoinţa ce mi-aţi arătat statului major locotenent-colonel Bateanu. pretutindeni. În acest chip veţi ajunge marele La 9 ore, o detunătură de tun dădu semnalul scop al taberei care trebuie să fie mândria ţării. sosirii Măriei Sale şi începerea serviciului divin, Trăiască România!” după care drapelele cu escortele lor şi toţi saperii regimentelor de linie se aşază în două plutoane, La aceste cuvinte ale Măriei Sale, trupele faţă în faţă, lângă trupele altarului. răspunse prin strigări frenetice: Măria Sa, însoţit de Domnul ministru de Război şi Domnul inspector al Serviciului Sanitar „Trăiască România! Trăiască Măria Sa!” al Armatei, cu tot stat majorul Înălţimii Sale, descalecă şi asistă, în faţa trupelor, la acest Domnul ministru de Război făcu apoi serviciu, punând temelia capelei taberei chiar în cunoscut trupelor gratificaţia ce Măria Sa a locul unde se înalţă altarul. binevoit a le acorda, la care trupele răspunseră După Te Deum, Măria Sa încalecă trecând pe prin strigări repetate de trăiască Măria Sa şi urări dinaintea frontului în mijlocul urărilor repetate ale prelungite. batalioanelor; apoi acestea, schimbând direcţia Trupele apoi intrară în barăcile lor, iar la dreapta prin stânga, defilară pe dinaintea Măriei Sale pe divizioane. Defilarea ţinu mai mult Măria Sa se întoarse la cartierul său, unde de trei sferturi de oră. După aceasta trupele se primi felicitările notabililor districtelor învecinate aşază pe coloană de regimente în bătaie unele pentru inaugurarea taberei, căci toţi acei ce au lângă altele, apoi întocmiră, prin întoarcere spre văzut trupele pot zice cu siguranţă că soldaţii centru, un fel de dreptunghi în care intră Măria noştri, în privinţa abilităţii şi obişnuinţei cu viaţa Sa cu Domnul ministru de Război, care citi, din bivuacelor, pot concura cu cei mai buni soldaţi ai partea Măriei Sale, următorul Ordin de Zi: armatelor europene. Tabăra permanentă de la Furceni este „Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi menită a perfecţiona instrucţia armatei noastre Am venit în mijlocul nostru ca să mă pot prin concentrări anuale, care vor obişnui trupele încredinţa prin mine însumi, că bunul trai în nu numai cu manoperele, dar va aduce înfrăţirea, tabără vă este asigurat, că greutăţile de toate camaraderia ce trebuie să domnească între ofiţeri zilele de la început le-aţi învins cu râvnă, cu şi mai cu seamă disciplina, care este sufletul perseverenţă, cu acel simţământ înalt al datoriei unei armate şi şcoala marţială a poporului. către patrie care învinge tot obstacolul. La 6 şi jumătate ora, Măria Sa întruni la prânz Puteţi zice cu mândrie că construcţia taberei pe toţi ofiţerii superiori ai armatei din tabără. de la Furceni este opera armatei. La 9 şi jumătate ora, se cântă retragerea Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi, de toate muzicile, toboşarii şi corniştii trupelor, Vă rămâne acum completarea instrucţiei întruniţi, pornind din cartierul general cu facle şi noastre militare; nu mă îndoiesc că veţi face cu dirijându-se spre cartierele trupei.

167 COLONELUL ŞTEFAN FĂLCOIANU ŞI REINTEGRAREA DOBROGEI ÎN CADRUL STATAL ROMÂNESC

Drd. Gelu DAE

Dobrogea – ţinutul dintre cultural şi naţional – dar Dunăre şi Mare – a fost răpită şi amplificarea legăturilor Ţării Româneşti de către Imperiul dobrogenilor cu principatele Otoman la puţin timp după şi Transilvania. Întâlnind moartea lui Mircea cel Bătrân, prin localităţile dobrogene survenită la 1418. De atunci, pe lângă băştinaşi şi pe în ciuda tuturor vicisitudinilor alţi conaţionali din celelalte timpurilor, ţinutul danubiano- provincii româneşti, Ion pontic a continuat să fie locuit în Ionescu de la Brad sublinia, bună parte de români, cu toate că, pe bună dreptate, că aceştia în secolele următoare, Imperiul întruchipau „mai în fieşce sat Otoman a colonizat în această o Dacie în miniatură”. provincie de margine numeroşi De altfel, în timpul turci şi tătari cu îndatoriri militare. războiului de la 1877 românii În legătură cu populaţia provinciei, dobrogeni aveau ochii aţintiţi agronomul Ion Ionescu de la spre Bucureşti şi nutreau Brad – care, după înăbuşirea speranţa că reintegrarea lor revoluţiei paşoptiste, cercetase în statul naţional român se îndeaproape teritoriul dintre apropie. Nu fără temei, în Dunăre şi Marea Neagră – scria din Karasu, la şedinţa Senatului din 26 noiembrie 1877, P.P. 1 iulie 1850, lui Ion Ghica, la Constantinopol, că Carp arăta că „sunt prin Dobrogea subscrieri neamul „cel mai numeros din Dobrogea este cel pentru a se alipi pe lângă România”. La eliberarea al românilor. Acest rezultat statistic şi etnografic de sub jugul otoman a Dobrogei şi la unirea ei deschide un câmp nou la toate gândurile noastre cu România se gândea şi M. Kogălniceanu la şi o importanţă însemnată pentru viitorul lor”. 20 iunie 1877 când – în febra pregătirii ofensivei În pofida stăpânirii străine şi a îndelungatelor armatei româneşti în zona Vidinului – scria lui războaie ruso-turce care i-au frânt dezvoltarea I. Bălăcianu: „Am fi făcut poate mai bine să social-economică, Dobrogea a rămas legată prin alegem gurile Dunării şi Dobrogea pentru mii de fire de restul vetrei strămoşeşti, inclusiv câmpul nostru de luptă. Din nenorocire ne-am prin adăpostul şi hrana ce ofereau în permanenţă gândit prea târziu”. păşunile sale numeroaselor turme ale păstorilor Între timp, la 10 iunie, Corpul al XIV-lea al ardeleni, aduşi aici de imemorabilul fenomen armatei ruse, îmbarcat pe plute şi pontoane, al transhumanţei. În secolul al XIX-lea a fost trecuse Dunărea pe la Măcin şi, după câteva asigurată nu numai permanenţa elementului lupte cu turcii, cucerise în câteva săptămâni românesc – sub aspect numeric, economic, partea şi centrală a Dobrogei, stabilindu-se pe un

168 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011 aliniament între Cernavodă şi Constanţa, unde iar „Steaua României” opina pentru alcătuirea a întâlnit forţe numeroase otomane. Războiul a unei comisii de jurişti, medici, etnografi, geografi, imprimat Dobrogei un aspect dezolant. Numeroşi şi ingineri care să studieze situaţia şi să facă locuitori creştini s-au refugiat temporar în stânga propuneri adecvate în privinţa modului de Dunării spre a scăpa de jafurile şi excesele administrare a acestei provincii. otomane. De asemenea, o bună parte dintre Pe de altă parte şi guvernul, la propunerea musulmani – turci, tătari, cerchezi – au părăsit lui M. Kogălniceanu, a hotărât prin jurnalul din provincia odată cu retragerea armatei otomane 26 iulie 1878, ca miniştrii de Finanţe, Lucrări spre sud. Majoritatea populaţiei româneşti a Publice, Război şi Instrucţiune Publică să rămas însă pe loc şi s-a opus atât distrugerii numească delegaţi pentru formarea unei comisii Tulcei de către otomani, cât şi, mai târziu, arderii menite să examineze şi să raporteze asupra cartierului musulman din Hârşova şi a altor stării materiale a locuitorilor, a formelor de represalii împotriva populaţiei turceşti. administrare, a perceperii veniturilor, a necesităţii Pierderile şi distrugerile cauzate de război au înfiinţării şcolilor şi a altor instituţii publice, cât şi lăsat urme adânci. Numeroase vite şi turme de a situaţiei geografice şi etnografice a provinciei. oi au fost luate de trupele turceşti în retragere. În Prin acelaşi jurnal, s-a decis ca A. Stoianovici, sangeacul Tulcea din 29.097 de case au rămas delegatul român de la Tulcea, să participe la la sfârşitul războiului numai 16.708, deci peste lucrările acestei comisii, ca reprezentant al patruzeci la sută au fost distruse. Ministerului de Externe. În zilele următoare, Înfrângerea forţelor militare otomane în A. Stoianovici a făcut deplasări prin sate şi oraşe, războiul ruso-româno-turc din 1877-1878 a a cules informaţii, a întocmit statistici şi a raportat consfinţit printre altele – independenţa de stat lui M Kogălniceanu că „toată populaţiunea a României şi reintegrarea Dobrogei în vechile Dobrogei, în genere … este pentru România”; hotare ale ţării căreia îi aparţinuse înaintea asemenea „şi cea musulmană, care s-a întors, cotropirii otomane. După ce în iulie 1878, aşteaptă cu nerăbdare” sosirea autorităţilor Congresul de la Berlin a sancţionat aceste româneşti. lucruri, au început pregătirile pentru instalarea Minuţioase investigaţii în privinţa populaţiei administraţiei româneşti în Dobrogea. Dobrogei, a şcolilor şi bisericilor existente prin Presa românească a vremii recomanda sate şi oraşe a făcut – începând cu august 1878 diferite formule pentru organizarea şi – şi Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. administrarea acestei provincii. Dacă ea cerea Rezultatele obţinute sunt consemnate într-un menţinerea vechii organizări a teritoriului, celelalte ziare – şi în primul rând „Românul” şi „România liberă” – recomandau o organizare şi o administrare superioară celei otomane. „România liberă” sugera înfiinţarea de şcoli, introducerea unei legislaţii adecvate necesităţilor locale şi a unei administraţii capabile şi nepărtinitoare. Pe aceeaşi linie, ziarul „Timpul” propunea ca Dobrogea să fie administrată după dorinţele populaţiei locale, consultându-se în prealabil reprezentanţii fiecărei naţionalităţi şi fiecărui cult,

169 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria

„tabel statistic de numele, populaţiunea şi cultura „de la Siliştea şi se termina la sud de Mangalia”, comunelor române din Dobrogea”, tabel ce va fi colonelul Ştefan Fălcoianu răspundea invariabil, înaintat, la 16 noiembrie 1878, Ministerului de cu fermitatea ofiţerului de carieră, „România nu Interne spre a fi verificat şi completat cu alte a luat de la nimeni nimic care să nu fie al său; nu informaţii necesare de către prefecţii ce urmau i s-a făcut har de nimeni mărirea ce a câştigat”. a fi instalaţi în judeţele dobrogene. Din tabel rezultă că în cincizeci şi şapte de comune – Dar cine a fost mai ales în Dobrogea nordică şi centrală – erau Ştefan Fălcoianu? 80.891 locuitori din care 45.502 români şi 35.389 de alte naţionalităţi. Această populaţie avea Născut la Bucureşti, în 6 iunie 1835, ca 32 de şcoli şi 59 de biserici. fiu al lui Ioan Fălcoianu şi al Raliţei Lupoianu, În octombrie Eugeniu Stănescu, ministrul Ştefan Fălcoianu şi-a început studiile civile şi Justiţiei, a adresat o circulară către „preşedinţi militare la Bucureşti, devenind sublocotenent şi procurori de curţi şi tribunale” din ţară prin la 7 aprilie 1856, odată cu absolvirea Şcolii care le-a cerut să recomande jurişti şi magistraţi, Militare de Ofiţeri. După efectuarea stagiului, capabili, oneşti şi de „o moralitate exemplară” conform repartizării la Regimentul 3 Infanterie spre a constitui aparatul judecătoresc din de Linie, cu apro barea domnitorului Alexandru Dobrogea. Spre a-i stimula să plece, ministrul Ioan Cuza este trimis în Franţa, pentru a urma autoriza pe subordonaţii săi să pună în vedere în perioada 1860-1862 cursurile elitiste ale Şcolii magistraţilor că vor avea o salarizare dublă în Imperiale de Stat Major, fiind desemnat apoi să Dobrogea, comparativ cu cea din ţară. urmeze în perioada 1862-1864 şi cursurile Şcolii Ordine şi circulare s-au dat, în luna Politehnice din Paris. Revenit în ţară cu gradul octombrie, şi de către alte ministere în cadrul de căpitan, parcurge toate gradele ierarhiei măsurilor pregătitoare pentru instalarea militare fiind avansat la gradul de maior în anul autorităţilor româneşti în Dobrogea. Tot acum, 1865, locotenent-colonel în anul 1868, colonel în Consiliul de Miniştri a numit comisari civili şi 1877, general de brigadă în anul 1883 şi în cele militari – pe M. Feridiche şi pe coloneii Ştefan din urmă în 1892, general de divizie. Fălcoianu, Grigore Slăniceanu şi Eraclie Arion Nici funcţiile şi nici demnităţile nu au întârziat – care să reprezinte guvernul român pe lângă să apară, Ştefan Fălcoianu – datorită spiritului său comisia europeană de delimitare a graniţei de riguros şi calităţilor deosebite de lider înnăscut, sud a Dobrogei. regăsindu-se atât în funcţia de şef de cabinet al O pagină importantă din prodigioasa carieră ministrului de Război S. Manu, în 1864, dar şi şef militară şi civilă a lui Ştefan Fălcoianu, primul al Marelui Stat Major în mai multe rânduri (între director general al Căilor Ferate Române, viitorul 1883 şi 1894) şi chiar ministru de Război, între şef al Marelui Stat Major, ministru de Război şi 23 iunie 1884 şi 12 ianuarie 1886, în guvernul primul militar român membru activ al Academiei lui Ion C. Brătianu. A condus de asemenea, Române, o reprezintă şi participarea acestuia ca Serviciul Telegrafic şi Poştal al României între delegat militar al Guvernului României pe lângă 5 mai 1876 şi 5 aprilie 1877 şi a fost primul Comisia Europeană, însărcinată prin Tratatul de director general al Căilor Ferate Române între la Berlin, cu delimitarea hotarului între Dobrogea 20 aprilie 1880 şi 15 aprilie 1883. şi Bulgaria. Războiul de Independenţă îl găseşte pe Tratatul de pace de la Berlin consfinţea colonelul Ştefan Fălcoianu atât la asediul înfrângerea forţelor militare otomane în Războiul Plevnei şi al Vidinului, dar mai ales la cucerirea ruso-româno-turc din 1877-1878 şi recunoştea, Smârdanului al cărui atac biruitor l-a comandat potrivit art. 43, independenţa de stat a României personal. şi reintegrarea Dobrogei în vechile hotare, Poate şi de aceea, localitatea dobrogeană conform art. 46. de pe malul drept al Dunării, unde în după amiaza În timpul discuţiilor pe marginea măsurătorilor zilei de 14 noiembrie 1878 au debarcat primele care stabileau linia de frontieră, care începea unităţi româneşti, se numeşte şi azi Smârdan…

170 Locuri evocatoare ARSENALUL ARMATEI DIN BUCUREŞTI – MENIRI ÎN TIMP

Prof. Virgiliu Z. TEODORESCU

Actuala vatră a Palatului Parlamentului panoramă, evidenţiind caracterul preponderent României, incluzând şi zona verde limitrofă, al vegetaţiei care încadra construcţiile. Poziţia aminteşte şi de timpurile veacurilor trecute când dominantă, deschiderea spre cartierele oraşului, în respectivul perimetru se aflau viile mănăstirii aerul, vegetaţia Bucureştilor, în veacul al XVIII-lea Mihai Vodă care, prin înălţimea dominantă a au reţinut atenţia şi a domniei care, nemulţumită platoului asupra oraşului, situat predilect pe de condiţiile din ce în ce mai precare de la malul stâng al râului Dâmboviţa, oferea o largă Curtea Veche, opta pentru un nou amplasament

Piaţeta care reunea artere importante de circulaţie, beneficiind şi de podul peste apa râului Dâmboviţa de la Izvor. Ne referim la Splaiul Independenţei, străzile Izvor, Uranus. Fotografia din anii de la finalul deceniului al treilea din secolul XX a surprins în stânga clădirea cu deschideri atât către splai, piaţetă şi strada Izvor. Urmează latura nordică a Ansamblului Istoric Mihai Vodă, având alături scuarul amenajat în anul 1926, anticipând amplasarea celor două simboluri prin care erau cinstite faptele a doi slujitori ai arhivelor, busturile evocând pe Bogdan Petriceicu Hasdeu şi Dimitre Onciul, lucrări modelate de sculptorul Mihai Onofrei, apoi turnate în bronz şi care au fost dezvelite în noiembrie 1927. În plan mai îndepărtat localul şcolii amplasată la intersecţia străzii Mihai Vodă cu strada Uranus. În fundal pavilioane din cadrul Arsenalului Armatei. Pe partea dreaptă se remarcă clădirea cu faţade atât către splai, cât şi spre strada Izvor. Urcând panta străzii Uranus sunt o serie de case particulare, apoi masiva clădire a firmei tipografice „Marvan”

171 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria

prin edificarea unor construcţii care să situeze corespunzător scaunul domnesc la rangul altor ţări ale epocii. De la idee la faptă misiunea şi-a asumat-o domnul Alexandru Ipsilanti, la 1775. Puţinele însemnări ale celor care ocazional au avut prilejul să cunoască noile construcţii, gradul de confort, protocolul în uzanţă relevă calităţile acestor investiţii, care însă n-au avut decât o existenţă efemeră. O serie de calamităţi i-au curmat existenţa, fie că au fost repetatele incendii, fie modul cum cutremurul din 14 octombrie 1802 s-a manifestat şi resimţit, toate au determinat o elocventă mutaţie în chiar denumirea aşezământului, devenind pentru posteritate Curtea Arsă. Reşedinţa domnească a fost în cele din urmă abandonată, iar ruinele au căpătat în timp denumirea de „Curtea Arsă”. După 1831, la renaşterea Armatei Române, platoul delimitat de străzile Mihai Vodă, Uranus, Cazărmii a devenit loc de antrenament şi găzduire a diverse unităţi militare.

Portret de epocă evocându-l pe principele Alexandru Ipsilanti. Cele două mici medalioane din partea de jos a compoziţiei redau scuturile cu simbolurile heraldice ale Valahiei

172 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011

cealaltă mână sprijină trupul unui militar rănit. Femeia simbolizează „Victoria înaripată”, care anunţă mulţimii idealurile revoluţiei române de la 1848. Pe latura din faţă a monumentului este fixată o placă de bronz cu inscripţia: „Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător, MDCCCC (1900)”. Pe aceeaşi placă sunt înfăţişate o cască de pompier, o compoziţie heraldică, precum şi un vultur cu aripile întinse. Pe latura opusă a piedestalului este fixată o altă placă de bronz, pe care scrie: „În aducerea aminte a luptei susţinută în acest loc de pompierii Bucureştilor, comandaţi de către Secţiune din planul zonei cu amplasamentul căpitanul Zăgănescu, şi de Batalionul II din Reg. Arsenalului Armatei sugerând dispunerea principalelor edificii din compunerea stabilimentului şi a liniei C.F.R. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de În această atmosferă s-au petrecut Cherim Paşa”. evenimentele de la 13 septembrie 1848 când Monumentul este înscris la poziţia nr. 2280, puterea suzerană, pentru a anticipa venirea cu codul B-III-m-B-19951, în Lista monumentelor protectorilor răsăriteni, a acţionat pentru istorice, actualizată prin Ordinul ministrului lichidarea regimului revoluţionar. Oştirea Culturii şi Cultelor, nr. 2314/8 iulie 2004. otomană, numeroasă, bine instruită şi dotată cu tehnică, a ajuns să se confrunte cu firavele unităţi ale pompierilor şi infanteriştilor ce-şi aveau terenurile de instrucţie şi cazărmile în respectivul perimetru. A fost o inegală confruntare, care însă a evidenţiat calităţile acestor români apărători ai demnităţii naţionale. În anul 1898 la semicentenarul Revoluţiei de la 1848 s-a lansat chemarea către întreaga suflare românească pentru a contribui la realizarea unui simbol de for public, cu caracter naţional şi care să fie amplasat în zona bătăliei din 13 septembrie 1848. Operativ fondurile au fost strânse, lucrarea a fost încredinţată spre modelare sculptorului Wladimir C. Hegel, având o permanentă consiliere din partea lui Eugeniu Carada. Lucrările s-au finalizat la 1901 când printr-o amplă manifestare a fost inaugurat cu o impresionantă participare a românilor, inclusiv cei încă în viaţă din rândurile combatanţilor de la 1848. Având un postament hexagonal din piatră, monumentul se compune dintr-un piedestal masiv, cu înălţimea de 5 m, în formă de trunchi de piramidă, cu un brâu spre partea inferioară şi cu un ornament arhitectural, sugerând un capitel, la partea superioară. Compoziţia statuară, are Solemnitate la monumentul Eroilor din faţa intrării înălţimea de 2,5 m, redă pe o demnă femeie, la Arsenalul Armatei. Monumentul este încadrat care ţine în mâna stângă o trompetă, iar cu de reprezentanţi ai infanteriei şi ai pompierilor

173 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria

Câteva imagini relevând evoluţia în timp, culese de pe internet. În anul 1984 monumentul a fost retras din forul public şi depozitat pentru o viitoare reamplasare. Monumentul fost redezvelit la 13 septembrie 1990, când eronat a fost amplasat la intersecţia Căii 13 Septembrie cu Str. Izvor, în fosta piaţă Puişor rebotezată Piaţa Arsenalului, în faţa hotelului preconizat în ansamblul Centrului Civic a fi loc de găzduire al parlamentarilor şi a altor oficiali dar care la finisare a devenit hotelul „J.V. Marriott”. Revenind la evocarea evoluţiei funcţio- nalităţilor spaţiilor în veacul al XIX-lea, au fost deceniile în care, prin cele realizate zi de zi, oraşul cunoştea profunde prefaceri. Terenul amintit a fost atribuit pentru diverse întrebuinţări specifice armatei, care, treptat, au condus la realizarea unui amplu stabiliment pentru obţinerea, întreţinerea, repararea sau îmbunătăţirea armamentului şi muniţiei necesare înzestrării unităţilor constituite. Unirea celor două armate în aprilie 1859 a facilitat luarea unor măsuri pentru asigurarea înzestrării armatei cu cele necesare. Ca prioritate s-a declanşat realizarea viitorului Arsenal al Armatei. A fost o acţiune de operativitate exemplară. Concret constatăm Carte poştală ilustrată care a contribuit la popularizarea că a doua aniversare a Unirii Principatelor a Monumentului Eroilor în primele decenii ale secolului XX fost sărbătorită în incinta deja parţial edificată.

Monumentul în perioada interbelică. Fotografie din anii următori inaugurării când, pentru a-l proteja, a fost încadrat cu un mic gard din fier forjat

174 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011

susţinerea cursului de chimie şi depozitele de praf; Secţia II activitatea Arsenalului Armatei de construcţii cu un atelier pentru construcţia şi repararea trăsurilor şi afeturilor armatei, un atelier pentru armurieri, pentru reparaţia şi transformarea armelor de foc portative. Acest atelier va forma şi armurieri pentru infanterie, o fonderie (turnătorie) pentru confecţionarea proiectilelor de artilerie, a pieselor mecanice şi a maşinilor stabilimentelor, un atelier mecanic pentru construcţia şi repararea maşinilor şi depozite de arme; Secţia III Pulberăria, care iniţial a funcţionat în arealul fostului paraclis Sf. Ecaterina avea în compunere sectorul cu laboratoarele de analize ale materiilor prime şi de produse finite, sectoarele cu depozitele de materii prime şi sectorul producţie. Era o unitate de mare răspundere privind siguranţa operatorilor în toate etapele. A fost condusă de militari exigenţi cu preocupări permanente de perfecţionare a fiecărui Solemnitate la Monumentul Eroilor participant la lanţul productiv.

La 24 ianuarie 1861, într-o zi de marţi, s-a serbat ziua Unirii Principatelor, prin preocuparea corpului ofiţerilor din garnizoana Bucureşti. A fost prilejul de a oferi un banchet domnului Alecsandru Ioan I Cuza, care a avut loc în sălile arsenalului şi la care au luat parte Nifon, mitropolitul Ungro- Vlahiei, corpul diplomatic etc. A fost începutul. La 23 noiembrie 1861 prin decret domnesc s-a hotărât ca Direcţiunea stabilimentelor militare să fie organizată în trei secţiuni, care cuprindeau: Secţia I activitatea Pirotehnică cu un atelier pentru confecţionarea muniţiei şi O fotografie din iarna anului 1983 care a surprins ultimele luni ale prezenţei monumentului pe amplasamentul iniţial din anul 1901 cu vegetaţia limitrofă. a artificiilor necesare armatei, tot În stânga fotografiei se poate remarca panta străzi Fonteriei. În fundal clădirile odată resortul este însărcinat cu de pe respectiva stradă care cobora în pantă spre strada Izvor. Zidurile fostului instrucţia teoretică şi practică a Arsenal fuseseră demolate. Pe strada Uranus încă era permisă circulaţia oamenilor detaşaţi, spre a forma tramvaielor. Dincolo de monument se pot remarca zidurile clădirii care iniţial a fost prin preocupările sindicatelor de la începutul veacului XX Casa Poporului, locul artificii pentru artilerie, un atelier unde acţiunile de popularizare a ştiinţelor şi culturii erau receptate cu interes de pentru fabricarea şi încărcarea participanţii la manifestările cultural ştiinţifice şi recreative. După cel de-Al Doilea capsulelor de război, un laborator Război Mondial respectivul spaţiu a găzduit manifestările armatei, respectiv ale Ansamblului artistic „Doina” şi chiar ale Teatrului Armatei rebotezat într-o etapă de chimie pentru analizele şi ulterioară şi într-un alt amplasament „Teatrul Nottara”

175 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria

Armatei, pierderile umane şi materiale au impus dispersări în teritoriu pentru a diminua pericolul în caz de explozie. Astfel în anul 1864 clădirile fostei mănăstiri de la Târgşor, jud. Prahova, au fost transformate în Pulberăria Armatei. În apropierea Bucureştilor în satul Dudeşti a fost o asemenea unitate. În anul 1864 a fost organizată Direcţia stabilimentelor militare, având iniţial o singură unitate cu trei secţii: pirotehnie, arsenal şi fabrica de pulbere. În 1873, acestea s-au despărţit şi dezvoltat dând naştere la stabilimentele: Pirotehnia Armatei, Arsenalul Armatei şi 13 septembrie 1991. Solemnitatea redezvelirii monumentului pe noul amplasament în faţa clădirii în curs de finisare Pulberăria Armatei. Arsenalul Armatei şi-a a exteriorului şi a interioarelor. În plan îndepărtat masiva început activitatea la 1/13 februarie 1861, iniţial construcţie a Casei Republicii care, după câţiva ani, a fost având misiunea de a asigura reparaţiile curente rebotezată Palatul Parlamentului. Amplasarea monumentului trebuia făcută pe spaţiul verde de la intersecţia căilor rutiere: la piesele din dotare. Pe parcursul anilor şi-a 13 septembrie şi Izvor extins preocupările şi posibilităţile de realizare prin înzestrarea cu aparatură care i-a permis Este necesar să amintim şi pe unul din chiar realizarea de piese unicat sau de serie conducătorii acestui stabiliment. Alegerea este mică, inclusiv prototipuri care nu odată au relevat aleatorie fiind determinată şi de permanenta capacitatea inventivă a românilor şi în domeniul preocupare a persoanei amintite pentru studierea trecutului neamului românesc, inclusiv a faptelor înzestrării cu tehnică de luptă. Brevetele sunt o de arme şi chiar a componentelor Arsenalului concludentă mărturie a acestor realizări. Armatei. Ne referim la Petre Ştefan Vasiliu- Consemnăm că în anul 1877, când Năsturel, general de artilerie, activ publicist, Armata Română era implicată nemijlocit, istoric şi heraldist român, profesor de artilerie atât în apărarea propriului teritoriu, cât şi în la Şcoala de poduri şi şosele, subdirector asigurarea unor servicii de garnizoană la sudul la Arsenalul Armatei (1885-1890. La 1877 Dunării pentru a facilita armatei ruse acţiunile subdirector al Pulberăriei Armatei a fost căpitanul pe direcţiile principale de atac împotriva oştirii Virgiliu Hepites. Peste ani, căpitanul Eremia otomane, ca apoi la chemarea ducelui Nicolae Grigorescu a răspuns de buna organizare a să se alăture exemplar la atacarea, asedierea activităţii ca subdirector al Pulberăriei Armatei în din zona de operaţiuni de la Plevna, iar după perioada anilor 1896-1899. Ulterior fiind înaintat 28 noiembrie 1877 să i se atribuie lichidarea în gradul de maior a condus acest stabiliment rezistenţei concentrărilor de trupe aflate la vest ca director al Pulberăriei Armatei în perioada de Plevna. Momentul încetării ostilităţilor a anilor 1899-1903, finalizându-şi misiunea găsit-o în acţiunea de cucerire a fortificaţilor de cu gradul de locotenent colonel. Cât era de la Vidin. Presa a informat publicul că în cadrul exigent şi analitic o dovedeşte situaţia când, Arsenalului Armatei se lucra la o armă nouă. ca director al Pulberăriei Armatei, a refuzat în A fost o ştire la care ulterior nu s-au oferit alte mod repetat să recepţioneze o comandă de amănunte. fulmicoton (un tip de exploziv), achiziţionat de Este demn de remarcat că din primele la firma vieneză „Blumau”, pentru că acesta momente ale existenţei s-au asigurat condiţii ca nu corespundea caietului de sarcini. Din acest ideile originale să fie valorificate, multe ajungând motiv a fost schimbat, din ordinul ministrului de să fie invenţii sau îmbunătăţiri substanţiale la război, Dimitrie Sturdza, din funcţia de director brevetele achiziţionate din străinătate. Au existat al Pulberăriei. însă şi bune rezultate care au fost blocate de Prin gradul de mare risc generat de politicianismul timpului, de in te resele eco no- caracteristicile materiilor prime şi a celor mice ale unor per soane, societăţi, preferându-se finite, evenimentele petrecute în Pulberăria importarea unor produse, cât de cât similare, dar

176 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011

dovedite ulterior din drapelele tezaurizate la timpul respectiv la cu eficienţă scă- Arsenalul Armatei. zută. Asemenea Relicvele adunate şi atent conservate urmau cazuri au generat să fie zestrea viitorului Muzeu Militar Naţional. drame personale, Expoziţia Generală Română din anul 1906 expatrieri. a valorificat multe din aceste mărturii La începutul expunându-le la loc de cinste şi a reactualizat deceniului nouă necesitatea unui muzeu naţional, evocator al în concordanţă faptelor de arme întru apărarea fruntariilor ţării. cu statutul Construcţia Arsenalului Armatei a fost dobândit de stat ridicată în anii domniei lui Alecsandru Ioan I Coroana Regelui Carol I independent Cuza pe vatra fostei „Curţi Arse” ocupând o şi hotărârile mare suprafaţă de teren delimitată de străzile adoptate la 14 martie 1881 de Parlamentul ţării, Mihai Vodă, Uranus, Fonteriei, 13 Septembrie, România a fost declarată regat. Pentru 10 mai Cazărmii, Bateriilor, Sfinţii Apostoli, Sapienţei. 1881 zi solemnă de învestire a prinţului regent Acest vast domeniu militar era înconjurat de un Carol I cu titlu de rege, Arsenalului Armatei i-a impunător zid de cărămidă a cărei decoraţiune revenit onoranta misiune de a realiza coroana superioară (neogotică) amintea de sistemele regală. fortificate ale veacurilor apuse. A fost maniera S-a recurs la un material care deosebea folosită de o serie de arhitecţi din anturajul radical noua coroană de cele care în decursul arhitectului restaurator I. Schlatter care a veacurilor au fost făurite din aur şi pietre scumpe folosit-o şi la „restaurarea” mănăstirii Tismana. pentru conducătorii lumii. Regele Carol I a cerut Intrarea principală la Arsenalul Armatei era prin ca respectiva coroană să respecte elementele strada Uranus. constitutive conform normelor heraldice, însă metalul să fie oţelul din compunerea unui tun capturat de la armata otomană la 1877. În decursul deceniilor care au urmat Războiului de Independenţă, Arsenalul Armatei a avut rolul şi de custode temporar al relicvelor capturate, a celor scoase din uz din dotarea armatei române sau donate de diverse instituţii sau persoane. Exemplificăm cu unul

Carte poştală ilustrată folosită la începutul secolului XX redând clădirile Arsenalului Armatei de la limita străzii Uranus pe care circulă un tramvai tras de un cal

O altă intrare secundară era pe strada Mihai Vodă, la curba care conducea traiectul acestei căi rutiere spre strada Uranus. În al şaptelea deceniu al secolului XIX s-a declanşat un mai vechi deziderat al celor preocupaţi de propăşirea economică. S-a trecut în 1864 la construirea pe platoul de la Filaret a gării omonime, ca loc de pornire a liniei ferate Drapelul înmânat de domnul Alexandru Ioan I Cuza unei din Bucureşti spre Giurgiu. Lucrările au fost unităţi militare. Are în zona centrală simbolurile heraldice ale Ţării Româneşti şi Moldovei dominate de coroana princiară finalizate la 19 octombrie 1869 când primul

177 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria

reşedinţei domnului Alexandru Ipsilanti, distrus la incendiul din 1812 împreună cu restul Curţii, a fost transformat în Pulberăria Armatei. Arsenalul Armatei a fost permanent o efectivă şcoală, pepinieră formatoare a valoroşi tehnicieni care au format la rându-le pe cei din generaţiile mai tinere care, treptat, au generat noi stabilimente cu menirea de a asigura înzestrarea Armatei Române. Acestea au fost amplasate în diverse alte localităţi. Exemplificăm cu Arsenalul din Târgovişte care, din 1874, a avut contribuţii bine apreciate la înzestrarea armatei. Buna pregătire profesională, disciplina, competitivitatea, interesul de a studia piesele produse în terţe alte stabilimente, sesizând calităţi, dar şi limite, au generat adeseori îmbunătăţiri radicale pieselor aduse spre a le Poarta secundară de la Arsenalul Armatei care asigura îmbunătăţi parametrii. intrarea/ieşirea prin str. Mihai Vodă a vehiculelor care În primul deceniu al secolului al XX-lea transportau materiile prime sau produsele finite. Fotografie Arsenalul Armatei a găzduit şi lucrările întreprinse realizată în timpul acţiunii de demolare a construcţiilor din curtea fostului arsenal de inginerul Aurel Vlaicu pentru realizarea aparatului de zbor „Vlaicu 1”. tren tractat de locomotiva „Călugăreni”a părăsit Din Arsenalul Armatei s-a desprins în peronul gării Filaret îndreptându-se spre oraşul secolul XX Arsenalul Aeronautic. Giurgiu, port la Dunăre. În condiţiile Primului Război Mondial, Ulterior s-a procedat la realizarea unei legături utilajele şi personalul au cunoscut calea feroviare între gara de la Filaret şi noua gară din retragerii în Moldova, contribuind la întreţinerea, zona nordică a oraşului numită iniţial Târgovişte. repararea tehnicii în dotare, la asamblarea noilor Aceasta a fost inaugurată la 13/25 septembrie piese care au intrat, în anul 1917, în folosinţa 1872. A fost prilejul realizării şi a unei gări inter- trupelor române, reintegrarea prin adaptare mediare şi a unor conexiuni cu unităţi economice, a unora din capturi pentru folosinţa armatei industriale amplasate limitrof acestei linii. O astfel române. După război, condiţiile economice de derivaţie a fost adusă în incinta Arsenalului au marcat şi activitatea Arsenalului Armatei. Armatei venind dinspre Ansamblul Antrepozitelor Momentul de dificultate din anul 1932 a dus Vămii. Din acel moment aprovizionarea cu materii la încetarea temporară a activităţii, impunând prime ca şi expedierea produselor finite s-a ca forul legislativ să ia în dezbate, la 18 iunie, realizat predilect pe calea ferată. această problemă. Anii care au urmat au fost în În contextul metamorfozării terenului fostei concordanţă cu evenimentele premergătoare curţi domneşti vechiul paraclis Sf. Ecaterina al noii conflagraţii în pregătire predilect de către

Târgovişte, clădirile Arsenalului Armatei ajunse după 1989 o ruină

178 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011

de utilaje performante solicitate şi apreciate şi de beneficiarii străini. Vatra Arsenalului şi a cartierelor limitrofe au fost atent cercetate în cadrul unei ample campanii arheologice din deceniul al şaselea a veacului XX. Au fost chiar salvate şi parţial conservate o serie de importante relicve. Amin tim în acest sens Vatra de cult a geţilor din curtea Ansamblului istoric Mihai Vodă, tunelurile din partea vestică ale platoului spre strada Cazărmii. Pe parcursul anilor această zonă colinară, dominând cornişa Dâmboviţei, a fost „uzurpată” de diverse construcţii care s-au infiltrat în imediata apropiere a zidurilor acestui stabiliment. După Inginerul proiectant, constructor Aurel Vlaicu cel de-Al Doilea Război Mondial spaţiile fostului pilotând aparatul de zbor „Vlaicu 1” arsenal au servit mulţi ani ca dură închisoare de toate marile state. Ca măsură preventivă utilajele tranzit prin care noul regim impus de eliberatorii- şi personalul, în timpul celui de-Al Doilea Război ocupanţi a realizat înlăturarea multora din cei Mondial, au fost dispersate în diverse localităţi consideraţi incomozi procesului de stalinizare din zona subcarpatică, multe din acestea şi sovietizare a ţării. Din aprilie 1964 spaţiile au evoluând ulterior ca unităţi industriale creatoare fost folosite de diverse instituţii centrale. După de utilaje pentru refacerea economiei naţionale cutremurul din 1977 s-a trecut aici la atente şi care, treptat, au devenit unităţi producătoare cercetări arheologice cu importante rezultate

Tuneluri şi bifurcări din zona Cazărmii. Cronicarii din vremea lui Caragea Vodă afirmau că acesta se plimba pe sub pământ cu o caleaşcă trasă de patru cai, de la Palatul Cotroceni şi până la Curtea din „Dealul Spirii”

179 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria

celor de specialitate, să participe la salvarea unor componente arhitecturale, decorative. Palatul Parlamentului fotografiat în toamna anului 2010 din elicopter dinspre est. În prim plan spaţiul verde cuprinde arealul fostului ansamblu istoric Mihai Vodă şi clădirile ce erau pe axul străzii Uranus. Sunt prezente, flancând aleea care cade perpendicular pe strada Izvor, cele patru monumente evacuate provizoriu din Piaţa Universităţii pe perioada lucrărilor la realizarea pasajului subteran pentru Demolările, translatările clădirii Sinodului Bisericii Ortodoxe automobile. Pentru monumentul Mihai Viteazul Române din zona Mănăstirii Antim, a cărei incintă a fost este o prezenţă solicitată de opinia publică în diminuată şi văduvită de unele componente momentele premergătoare amplasării în Piaţa ce reliefau prezenţa omului pe acest teritoriu de Academiei devenită ulterior a Universităţii, când aproape 3000 de ani. Din păcate, a intervenit punctul de vedere al domnitorului Carol I a impus soluţia amplasării în zona centrală. În planul doi, blocarea lucrărilor, iar siturile arheologice au spre nord de Palatul Parlamentului se remarcă ajuns sub şenilele buldozerelor şi apoi la gropile vegetaţia limitrofă construcţiei, azi la „subsol” de gunoi ale oraşului. Cu o grabă specifică a fostului stadion A.N.E.F. devenit după 1948 epocii, s-a trecut la o demolare a construcţiilor stadionul Republicii, ca după 1984 să cunoască fără ca discernământul să permită, selectiv, tratamentul realizării platoşei de beton cu menire

Piaţa Arsenalului spre str. Izvor. În stânga, clădirea Ministerului Apărării Naţionale. În dreapta terenul care, până la demolările deceniului al nouălea din secolul XX, a găzduit clădirile unor instituţii militare ca Tipografia, Muzeul Militar Central. Era alături Stadionul A.N.E.F. care a fost ridicat în imediata apropiere a Arsenalului Armatei. A fost inaugurat la 9 mai 1926, ca loc pentru desfăşurarea pregătirii practice a tineretului studios al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică. Cu prilejul inaugurării au avut loc două meciuri de rugbi între o selecţionată a armatei franceze şi reprezentativa României, competiţiile având loc la 9 şi 10 mai. (Constantin Zamfir, în „Magazin Istoric”, Bucureşti, ianuarie 2005, p. 19). După 1948 a devenit Stadionul Republicii ca loc de desfăşurare predilectă a competiţiilor atletice, inclusiv cele internaţionale. Pista era apreciată la superlativ de sportivii competitori, facilitându-le obţinerea de noi recorduri. Prin lucrările de metamorfozare a zonei întreaga lui suprafaţă, inclusiv tribunele au fost acoperite cu un masiv planşeu de beton. După 1990, prin dotarea cu rafturi, a devenit temporar depozit de carte, impropriu pentru un asemenea scop

180 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011

blocuri cu menire de a găzdui o serie de ministere şi alte instituţii departamentale ale guvernului. Pe această „tabula rasa” rezultată a la „Nero” s-a trecut la începerea, în deceniul următor, a construcţiilor pentru realizarea noului Centru Civic cu o suită de blocuri, menite a găzdui instituţiile statului având ca element central Casa Republicii devenită, după înlăturarea regimului Nicolae Ceauşescu, Palatul Parlamentului României. În acest Centru Civic, suita de blocuri avea menirea de a fi într-o concordanţă cu Casa Republicii. Erau viitoare sedii ale ministerelor. Un asemenea minister a fost ridicat pe piemontul cornişei flancat de strada Izvor, cu baza sportivă, având acces dinspre strada dr. Staicovici. N-au dispărut numai construcţiile, ci şi configuraţia reliefului terenului şi vegetaţia. În acest năprasnic iureş demolator au dispărut, unele iraţional mutate, din spaţii consacrate, au de protecţie în caz de bombardament, inclusiv fost înlăturate o serie de simboluri de for public. atomic. Alături este terenul de circa 11 ha. Ne referim la Ansamblul istoric Mihai Vodă, a atribuit edificării Catedralei B.O.R. În planul doi, unor biserici declarate monumente istorice, dar în partea stângă a Palatului Parlamentului Monumentul Eroilor pompieri şi infanterişti, dar cu deschiderea spre axul Bd. Unirii se remarcă şi la busturile care se aflau în faţa Cazărmii din amenajările terasate, Piaţa Constituţiei, suita de strada 13 Septembrie 1848.

Piaţa Arsenalului spre str. Izvor. În stânga, clădirea Ministerului Apărării Naţionale. În dreapta terenul care, până la demolările deceniului al nouălea din secolul XX, au găzduit clădirile unor instituţii militare ca Tipografia, Muzeul Militar Central. Era alături Stadionul A.N.E.F. care a fost ridicat în imediata apropiere a Arsenalului Armatei. A fost inaugurat la 9 mai 1926, ca loc pentru desfăşurarea pregătirii practice a tineretului studios al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică. Cu prilejul inaugurării au avut loc două meciuri de rugbi între o selecţionată a armatei franceze şi reprezentativa României, competiţiile având loc la 9 şi 10 mai. (Constantin Zamfir, în „Magazin Istoric”, Bucureşti, ianuarie 2005, p. 19). După 1948 a devenit Stadionul Republicii ca loc de desfăşurare predilectă a competiţiilor atletice, inclusiv cele internaţionale. Pista era apreciată la superlativ de sportivii competitori, facilitându-le obţinerea de noi recorduri. Prin lucrările de metamorfozare a zonei întreaga lui suprafaţă, inclusiv tribunele au fost acoperite cu un masiv planşeu de beton. După 1990, prin dotarea cu rafturi, a devenit temporar depozit de carte, impropriu pentru un asemenea scop

181 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria

Acuarelă realizată de arhitectul Gheorghe Leahu în momentele premergătoare declanşării acţiunilor distructive ale ansamblului. Pictorul şi arhitectul le-a integrat acuzator în paginile cărţii „Bucureştiul dispărut”

O altă fotografie a surprins un moment M.A.I., a gardului înconjurător cu respectiva din acţiunea demolatoare a vetrei Arsenalului, poartă secundară care asigura accesul dinspre imaginea din prim plan a înregistrat dispariţia strada Mihai Vodă. În planul doi este ceea ce a unuia din pavilioanele ce a servit în ultimii ani rămas după prăbuşirea prin dinamitare a zidurilor de existenţă pentru a găzdui Garnizoana M.A.I. clădirii Muzeului Arhivelor edificată după proiectul şi chiar un restaurant-cantină pentru personalul arhitectului Petre Antonescu. În plan îndepărtat,

Utilajele în acţiune au înlăturat clădirile şi zidul de incintă, inclusiv cea de-a doua poartă. În planul doi, fostul Ansamblu istoric Mihai Vodă după dinamitarea clădirii Muzeului Arhivelor. În plan îndepărtat, coiful palatului „Ligii Culturale”. Fotografia Porţii secundare care asigura accesul la Arsenalul Armatei dinspre strada Mihai Vodă

182 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2011

O interesantă acuarelă realizată la 1855 de un anonim redă curtea interioară a unei din cazărmile din incinta viitorului Arsenal al Armatei. Este o construcţie dispusă pe trei laturi având un subsol, parter cu o verandă cu arcade largi şi un etaj cu geamlâc. Pe latura stângă este parţial surprinsă şi o construcţie joasă numai cu parter. În partea dreaptă a curţii o fântână cu un acoperiş în formă de coif prin înlăturarea construcţiilor patrulaterului incintei, marcarea existenţei acestei unităţi prin refacerea aripa vestică, se remarcă dincolo de albia râului monumentului care ar înnobila colina, terasele Dâmboviţa construcţia Palatului „Ligii Culturale” cu verdeaţă ale Palatului Parlamentului. proiectat de arhitectul Ioan D. Trajanescu. Pe calea 13 septembrie se afla o lungă În centrul curţii ansamblului, Biserica clădire, cu etaj, respectiv cazarma Regimentului încadrată de schela metalică în momentele de Gardă 6 „Mihai Viteazul”. În faţa ei se afla pregătitoare şi premergătoare translatării îm- preună cu turnul clopotniţă, operaţiune „sal- un monument paralelipipedic împodobit cu vatoare” efectuată de echipa de specialişti o sabie metalică, dedicat soldaţilor căzuţi în coordonaţi de inginerul dr. Eugen Iordăchescu. Primul Război Mondial (foto Gh. Leahu), precum Alături de clopotniţă (spre nord) parterul şi etajul şi bustul dedicat cinstirii eroului de la 1877 fostei case domneşti. Pentru cinstirea Eroilor acestei importante întreprinderi naţionale, în deceniul al patrulea al secolului trecut, a fost realizat Monumentul Eroilor Arsenalului. A fost amplasat în faţa principalei porţi. Intrarea în Arsenal se făcea printr-o clădire impunătoare (Cazarma Alexandria), ce a suferit unele modificări la faţadă de-a lungul timpului. În 1863 a fost construită Cazarma Alexandria, costând 343.000 lei, care găzduia Batalionul I de vânători. Cazarma avea intrarea prin str. Uranus în zona înălţimii maxime a terenului platoului, unde a avut loc confruntarea din 13 septembrie 1848 şi unde, la 1901, a fost amplasat monumentul cinstirii Eroilor pompieri şi infanterişti. Monu- mentul era o coloană având în vârf un glob pe care se afla un vultur cu aripile desfăcute. Coloana era încadrată de ţevi de tun. Solemnitatea sfinţirii monumentului a avut loc în iulie 1937. Considerăm necesară acum Monumentul Eroilor din faţa Cazărmii din Calea 13 Septembrie

183 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Militaria

Constantin Ene, modelat de sculptorul Oscar nr. 137. Era un complex care integra diverse Spaethe şi dezvelit în anul 1915. construcţii dar şi un vast teren pe care, de la pinii Continuând imaginara căutare a fostelor cândva plantaţi, s-a ajuns la o extindere naturală construcţii, ne îndreptăm spre actuala Piaţă care coabita în mod fericit cu piesele de artilerie a Arsenalului, fosta piaţă Puişor. La limita de mari proporţii al sectorului în aer liber, clădirii cazărmii Regimentului de Gardă era expunerea degajată a pieselor având avantajul grupul de clădiri ce încadrau o altă fostă mare că permitea o vizionare a tuturor componentelor. cazarmă care, după cel de-Al Doilea Război Clădirea cu parter şi etaj, avea în zona Mondial, după o etapă tranzitorie în clădirea din centrală o supraetajare. La preluarea de către Bd. Nicolae Bălcescu, a ajuns să prezinte muzeu ea fusese adaptată pentru un logic flux publicului patrimoniul Muzeului Militar Central. de vizitare, punând în evidenţă valoarea şi Erau spaţiile ce aveau adresa: strada Izvor varietatea patrimoniului muzeistic.

Faţada clădirii care între anii 1959-1985 a găzduit Muzeul Militar Central. Atât tunurile care flancau treptele scării de acces, cât şi ţevile de tun expuse la verticală aveau o menire premergătoare şi pregătitoare de natură psihică întru mobilizarea atenţiei viitorilor vizitatori în parcurgerea circuitului secţiilor, relevând evoluţia în timp a armatei

184 12

Efemeride CRONOLOGIA ISTORIEI ARTILERIEI ŞI RACHETELOR ANTIAERIENE ROMÂNE

General-maior (r) prof.univ.dr. Visarion NEAGOE Colonel drd. Nicuşor MOLDOVAN

Artileria antiaeriană a apărut din necesităţi 1914 - a fost elaborat „Planul pentru impuse de evoluţia fenomenului război, în completarea armatei cu material de război”, în condiţiile în care lupta armată - componentă care se prevedea şi introducerea în înzestrare a principală a acestuia - şi-a extins sfera de unor tunuri antiaeriene cu muniţia aferentă. desfăşurare în spaţiul aerian prin utilizarea în - a apărut „Regulamentul asupra organizării scopuri militare a mijloacelor de zbor, căpătând şi funcţionării comandamentului şi serviciilor astfel o a treia dimensiune, pe lângă cele Cetăţii Bucureşti în vederea pregătirii mobilizării determinate de uscat şi mare. şi trecerii la stările de război şi asediu”, în care În mod logic, potrivit principiului „armă contra era menţionată şi necesitatea realizării protecţiei armă”, artileria antiaeriană s-a născut, aşadar, împotriva loviturilor din aer. din nevoia resimţită spre sfârşitul secolului 19 şi - 22 decembrie - s-a încheiat un contract cu începutul celui actual de a combate aeronavele firma italiană „Vickersterni Spezia” pentru importul inamice, devenite extrem de primejdioase pentru a 4 tunuri antiaeriene de 75mm „Deport”. securitatea centrelor populate, platformelor 1915 - a fost constituit, în cadrul Direcţiei industriale şi zonelor de operaţii militare. Generale de Armament şi Muniţii de pe lângă Apariţia concretă a mijloacelor de luptă Ministerul de Război, un birou destinat a se specifice artileriei antiaeriene, respectiv, a ocupa de procurarea bazei materiale a apărării tunului, mitralierei şi aparaturii artileristice, a antiaeriene. fost posibilă, însă, datorită desfăşurării revoluţiei - au fost repartizate tunuri şi mitraliere tehnico-ştiinţifice conturată la începutul secolului terestre la unele stabilimente artileristice pentru al XIX - lea şi care a influenţat substanţial atât îndeplinirea unor misiuni antiaeriene. evoluţia mijloacelor de luptă, cât şi arta de a - 15 ianuarie - a fost semnat un contract purta războiul. cu firma italiană „Societatea Perla Fabricazione 1913 - a apărut prima reglementare în de Prietteli – Torino” pentru asigurarea muniţiei domeniul apărării antiaeriene, respectiv, „Legea necesare tunurilor antiaeriene. privind organizarea aeronauticii”. - 18-21 martie - s-a încheiat „Convenţia 1914 - a fost întocmit studiul intitulat „Situaţia româno-franceză pentru import tehnică militară” cu armament în armată”, în care se menţiona că în care erau incluse şi tunuri A.A. cal. 75mm dotarea oştirii române cu armament, tehnică de „Puteaux”. luptă, şi muniţii pe linia apărării antiaeriene era - 15 aprilie - au intrat în vigoare „Instrucţiunile ca şi inexistentă. privitoare la apărarea stabilimentelor, depozitelor 1914 - Marele Stat Major a avut pe agenda de muniţii şi altor obiective”, care cuprindeau de lucru o temă intitulată „Studiul asupra apărării măsuri active/pasive de apărare împotriva antiaeriene a capitalei şi a zonei interioare”. inamicului aerian.

186 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

organizatorică a apărării antiaeriene şi efectivele necesare (a fost înscris şi încadrat „Serviciul Apărării Capitalei Contra Aeroplanelor”, prima structură organizatorică de profil din armata română). - 14 mai - în baza ordinului Marelui Stat Major s-a hotărât ca pregătirea personalului necesar încadrării tunurilor antiaeriene să se realizeze prin concentrări la unităţile şi în dispozitivele în care acestea urmau să acţioneze în caz de necesitate. - 15 aprilie – Marele Stat Major a hotărât Locotenent-colonel Ştefan Burileanu şi tunul adaptat înfiinţarea unei „Şcoli de tragere cu tunul pentru trageri antiaeriene realizat de el antiaerian calibru 75mm”. - 15 septembrie - a fost înfiinţat Corpul de - aprilie-mai - au fost gata primele tunuri şi aviaţie român, prin care s-a pus bazele realizării platforme de trageri antiaeriene, care au fost uneia dintre componentele importante ale apărării întrebuinţate pentru instruirea efectivelor. ţării împotriva atacurilor aeriene. - 23 iunie - Marele Stat Major a hotărât 1916 - a fost adoptată hotărârea Marelui înfiinţarea unei şcoli de tragere în Bucureşti pentru Stat Major, care preciza că pentru acoperirea tunurile de 57mm sistem Burileanu şi Negrei. necesarului de tunuri antiaeriene, parte din - 25 iulie - comandantul Cetăţii Bucureşti, artileria de cetate dispusă în forturi va fi făcută generalul de divizie (r.) Mihail Boteanu, care avea disponibilă, apoi transformată şi adaptată pentru în subordine şi Serviciul Apărării Capitalei Contra trageri contra aeronavelor. Aeroplanelor, a fost investit cu responsabilitatea - pentru executarea modificărilor la tunurile ca, până la 15.08.1916, să organizeze apărarea de 75mm Md. 1880, misiunea a fost încredinţată Capitalei. Arsenalului Armatei, iar pentru cele de 57mm - 09 august - după semnarea „Convenţiei locotenent-coloneilor Ştefan Burileanu şi Gabriel militare dintre România şi Antanta” din Negrei. 04.08.1916, Marele Stat Major a constatat că - Corpul Apărării Antiaeriene figura cu o sunt întrunite condiţiile pentru ca în armata compunere mai dezvoltată decât cea realizată română să ia fiinţă o nouă specialitate, în fapt o în ziua de 15.08.1916, dar care era în curs de nouă armă Corpul Apărării Antiaeriene (acest completare, în raport cu asigurarea tehnică şi a corp era reprezentat de artileria antiaeriană). pregătirii efectivelor. - 14 august, orele 21.00 - prin ordinul de - a fost materializată concepţia generală mobilizare cu nr. l.D. 2784, transmis în toată elaborată de către Marele Stat Major privitoare la armata, a fost transmis ordinul de înfiinţări la întrebuinţarea materialului de artilerie recuperat mobilizare, care cuprindea şi Corpul Apărării din forturi şi destinat, după adaptările necesare, Antiaeriene. pentru misiuni de apărare contra aeronavelor. - 15 august - în jurnalul de operaţii al - planul de mobilizare a armatei pentru Comandamentului Cetăţii Bucureşti se menţiona anii 1916-1917 prevedea o situaţie detaliată a că această structură organizatorică a părării artileriei antiaeriene, inclusiv a mitralierelor şi antiaeriene a fost găsită „funcţionând”, ceea ce proiectoarelor. constituie un fapt cu relevanţă aparte privind - apărarea antiaeriană a ţării se afla în oficializarea existenţei în armata română a armei perioada de organizare, pregătire a efectivelor şi artilerie antiaeriană. intrare succesivă în dispozitiv de luptă, dispunând - unitatea de artilerie antiaeriană, atestată de un minimum necesar de forţe şi mijloace. documentar în ziua de 15.08.1916 ca fiind în - 01 martie - a intrat în vigoare „Planul de funcţiune, consfinţeşte apariţia în structura mobilizare a ar matei pentru perioada 1916-1917”, armatei române a unei noi arme, artileria în care Marele Stat Major a cuprins structura antiaeriană.

187 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

practic, Corpul Apărării Antiaeriene (în unele documente apărea „Direcţiunea pentru apărarea antiaeriană”), comandat de generalul de divizie Mihail Boteanu să treacă în subordinea Marelui Cartier General. - 31 decembrie - potrivit Ordinului nr. 22 al Ministerului de Război, generalul Ion Raşcu a fost numit comandantul Cetăţii Bucureşti, locotenentul Matak Dumitru a fost numit comandant al apărării antiaeriene a punctului sensibil laşi, iar locotenent- colonelul Nicolae Opran a fost numit Comandant al Corpului Apărării Antiaeriene.

Tunul calibru 75 mm, Md. 1880, adaptat 1917 - s-a înfiinţat Şcoala specială de pentru trageri antiaeriene tragere antiaeriană a ofiţerilor al cărui comandant era maiorul Humbert. - 19 septembrie – Bateria de artilerie - creşterea mobilităţii artileriei antiaeriene antiaeriană înzestrată cu tunuri italiene Deport, s-a realizat prin asigurarea unor mijloace de repartizată la 16.08.1916 Armatei a 3-a, pe timpul transport adecvate (organizarea a două trenuri executării manevrei de la Flămânda, a doborât antiaeriene: unul cu tunuri calibru 57mm şi altul un avion german. cu tunuri calibru 75mm). Această primă victorie antiaeriană, - 08-11 februarie - Corpul Apărării Antiaeriene materializată în doborârea unui avion, a rămas a trecut din subordinea Marelui Cartier General un eveniment cu mare rezonanţă în amintirea în cea a Inspectoratului General al Artileriei, în artileriştilor antiaerieni. Comandantul bateriei, structura căruia artileria antiaeriană va rămâne locotenentul Constantin Constantin a fost până în anul 1923. decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul - 01 aprilie-04 noiembrie - s-a executat de cavaler, iar elevul-plutonier Limburg Dumitru pregătirea personalului pentru materialul a primit medalia „Bărbăţie şi Credinţă”. românesc de 57mm în cadrul şcolii de trageri - 14 septembrie - căpitanul Ciurea Gheorghe, antiaeriene care a funcţionat la Stolnici-Paşcani. comandantul Corpului Apărării Antiaeriene a - 20 iunie - în raportul locotenent-colonelului fost chemat la Marele Cartier General pentru a Nicolae Opran, comandantul Corpului Apărării raporta starea apărării contra aeroplanelor. Antiaeriene, erau prezentate, sintetic, principalele - 27 octombrie - comandantul Cetăţii realizări ale peri oadei de reorganizare a artileriei Bucureşti, generalul de divizie Mihail Boteanu a antiaeriene. prezentat ministrului de război un raport amplu asupra apărării contra aeronavelor, în care s-a arătat că „apărarea antiaeriană a Capitalei este insuficientă”. - 16-30 octombrie - potrivit înţelegerii între guvernul român şi cel francez, misiunea militară franceză în România, condusă de generalul Henri-Mathias Berthelot a studiat situaţia apărării antiaeriene a României. - 30 octombrie - Marele Cartier General Român a emis Ordinul nr. 2795 prin care s-au stabilit unele măsuri de îmbunătăţire a apărării contra aeroplanelor, care urmau să fie aplicate în două etape. - octombrie 1916 - s-a hotărât ca Serviciul Primul aeroplan german doborât de artileria antiaeriană de Apărare a Capitalei Contra Aeronavelor, română la 19 seprtembrie 1916 cu un tun Deport

188 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

- iulie-septembrie - acţiunile duse de spaţiului aerian şi înştiinţarea elementelor artileria antiaeriană au cunoscut o arie spaţială luptătoare asupra apariţiei şi evoluţiei ţintelor şi temporală relativ întinsă, victoriile dobândite aeriene, precum şi la cooperarea ce trebuia au consfinţit locul şi rolul artileriei antiaeriene organizată şi executată continuu între toate între celelalte arme active ale armatei române, mijloacele care concurau la apărarea antiaeriană adăugând noi pagini de glorie în istoria militară a a acestui tip de obiective. poporului român. - august - la solicitarea Marelui Stat Major şi - septembrie 1917 -materialul întrebuinţat a Inspectoratului General al Artileriei, colonelul pentru executarea tragerilor consta în 70 de Dimitrie Sturza - comandantul provizoriu al tunuri de 75mm, 76 de 57mm, 23 de mitraliere Regimentului de artilerie antiaeriană a întocmit şi antiaeriene şi 12 proiectoare, toate repartizate înaintat un memoriu cu un conţinut asemănător între cele două armate şi zona interioară. studiului elaborat de locotenent-colonelul - noiembrie 1917 - (odată cu încheierea Gheorghe Popescu. armistiţiului) - Corpul Apărării Antiaeriene a fost 1922 - locotenent-colonelul Gheorghe demobilizat şi a rămas ca structură organizatorică Popescu a prezentat cele mai importante aspecte permanentă sub denumirea „Divizionul de legate de destinaţia, misiunile, principiile de artilerie antiaeriană”. întrebuinţare şi organizare a artileriei antiaeriene 1918, 22 noiembrie - 01 iulie - s-a executat în ampla sa lucrare intitulată sugestiv „Apărarea pregătirea personalului pentru materialul francez antiaeriană”. de 75mm în cadrul şcolii de trageri antiaeriene 1923, martie – Regimentul de artilerie care a funcţionat la Ciornei-laşi. antiaeriană a trecut din subordinea Inspectoratului - toamna 1918 - din materialul capturat de General Tehnic al Artileriei în cea a proaspăt- la armata rusă s-au organizat două baterii de înfiinţatului Inspecto rat General al Aeronauticii. autotunuri de 76,2mm, care au intrat în organica - 01 aprilie - a fost numit comandant de Divizionului de artilerie antiaeriană. regiment colonelul Dimitrie Sturza (funcţie pe - 24 decembrie - Divizionul de artilerie care o va îndeplini până la 01 octombrie 1928). antiaeriană a fost dislocat la Bucureşti şi a - 20 aprilie - în compunerea regimentului au coordonat permanent cele două baterii pe linia fost introduse trenurile blindate nr. 1, 2, 3 şi 4. înzestrării cu tehnică, muniţie şi materiale şi a 1925 - s-a finalizat înzestrarea Regimentului completării cu efective. de artilerie antiaeriană cu tunuri de câmp 1920, 01 septembrie - Divizionul s-a transformate pentru a executa trageri antiaeriene, transformat în „Regimentul de artilerie ajungându-se la 18 baterii. antiaeriană”, comandat în continuare de către colonelul Nicolae Opran. 1921 - locotenent-colonelul Gheorghe Popescu a elaborat un studiu intitulat „Concepţia de apărare antiaeriană a teritoriului şi a trupelor de uscat”. - colonelul Ion St. Negoescu, comandantul Regimentului de artilerie antiaeriană, a întocmit un proiect de organizare a artileriei antiaeriene pentru timp de pace. - apare pentru prima oară menţionată existenţa pe navele militare a tunurilor antiaeriene în fapt, prima atestare documentară a existenţei apărării antiaeriene a marinei militare. - s-au făcut propuneri pertinente privind întrebuinţarea întrunită în apărarea antiaeriană a aviaţiei de vânătoare şi a mijloacelor terestre de Aparatul central de tragere realizat luptă cu inamicul aerian, organizarea cercetării Ion Bungescu în anul 1925

189 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

- ofiţerul inventator Ion Bungescu a realizat primul model de aparat central de tragere, deschizând seria unor strălucite invenţii pe această linie, unele în premieră mondială, care aveau să conducă la o rapidă evoluţie a artileriei antiaeriene sub aspectul conducerii şi preciziei focului. 1926 - la materialul existent s-au adăugat o baterie de tunuri calibru 76,2mm Md. 1925 „Skoda”, importate din Cehoslovacia şi o baterie de tunuri calibru 75mm Md. 1925 (remorcă) importate din Franţa. Prima baterie de artilerie antiaeriană înzestrată cu tun 1926 - aparatul construit în 1925 a fost cal. 76,5 mm, Md. 1925 „Skoda“, comandată de căpitanul Bungescu introdus în serviciu, intrând în dotarea bateriilor de artilerie antiaeriană înzestrate cu tunurile ale corpurilor de armată” din toamna anului calibru 76,2mm. respectiv. 1927 - la ordinul Marelui Stat Major, 1930 - generalul Alevra propunea ca la Inspectoratul General al Aeronauticii a făcut fiecare armată să existe, în afara diferitelor propuneri de îmbunătăţire a propriei înzestrări. categorii de aviaţie necesară, câte un regiment de 1928 - a fost introdus în înzestrarea artileriei artilerie antiaeriană, o companie de proiectoare antiaeriene un al doilea model, perfecţionat, şi o companie de mitraliere. realizat de căpitanul Bungescu. - în unele articole publicate în „Revista - datorită necesităţii statuării prin Artileriei” şi în „Revista Aeronauticii şi Marinei”, reglementări legale a acţiunilor şi activităţilor se demonstra necesitatea existenţei în armata desfăşurate în cadrul artileriei antiaeriene, noastră a unei aviaţii de vânătoare puternice, performante şi a unei artilerii antiaeriene a apărut „Regulamentul provizoriu asupra înzestrate cu tunuri de calibre diferite, astfel încât instrucţiei de manevră şi luptă a aeronauticii” să se realizeze apărarea antiaeriană în întreaga (partea a patra a acestuia, intitulată „Apărarea gamă de înălţimi în care ar putea acţiona aviaţia contra aeronavelor” conţinea prevederi atacatoare. referitoare exclusiv la Art.A.A.). - căpitanul I. Linteş aborda, în articolul - 24 septembrie - pe teritoriul Şcolii de tir „Nevoia dezvoltării apărării antiaeriene”, mai ales, şi bombardament de la Mamaia s-au executat problema cooperării între artilerie antiaeriană şi trageri antiaeriene. aviaţie pentru combaterea atacurilor din aer, dar 1929 - artileria antiaeriană rămânea cu şi un alt subiect sensibil, respectiv cel al priorităţii acelaşi număr (20) de baterii, ca şi în anul genurilor de armă care concură la apărarea 1927. antiaeriană. - aprilie - din cele 20 baterii de artilerie - 08 iulie - prin Decretul nr. 2596, care stabilea antiaeriană existente, s-a organizat încă un noua ordine de bătaie a Inspectoratului General regiment (unitatea existentă se dividea în al Aeronauticii, în componenţa acestuia apărea două, formându-se Regimentul 1 Artilerie Comandamentul Apărării Antiaeriene, la Antiaeriană, sub comanda colonelului Popescu comanda căruia a fost numit colonelul Dimitrie Gheorghe şi Regimentul 2 Artilerie Antiaeriană Sturza. comandat de colonelul lliescu Traian). - august - s-a propus comandarea în - 25 aprilie - pe stadionul Regimentul 1 străinătate a 25 de baterii de tunuri antiaeriene Artilerie Antiaeriană s-a desfăşurat solemnitatea calibru 75mm Skoda, urmând ca, ulterior, alte 24 prezentării noului regiment conducerii de baterii de acelaşi calibru să fie aduse în locul Inspectoratului General al Aeronauticii. aceluiaşi număr de baterii de artilerie antiaeriană - 24 octombrie - Divizionul 1 autotunuri de câmp 75mm (aşadar, un total de 196 tunuri antiaeriene a participat la „marile manevre antiaeriene).

190 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

1931 - în artileria antiaeriană română - organele de specialitate din cadrul existau numai 22 de baterii, cu un total de 88 Subsecretariatului de Stat al Aerului au elaborat tunuri de 3 calibre (76,5mm, 75mm, 57mm) şi un set de documente deosebit de importante, 9 modele diferite, multe dintre ele aflate într-o prin care se viza aplicarea unor măsuri din timp avansată stare de uzură (în afară de 5 baterii de pace pentru prevenirea surprinderii din aer în Skoda calibru 76,5mm hipo şi două baterii de cazul unei eventuale agresiuni. tunuri franceze calibru 75mm semifixe, celelalte - 08 iulie - odată cu înfiinţarea Coman- piese făcuseră Primul Război Mondial). damentului Apărării Aeriene a Teritoriului, în - la puţin timp de la înfiinţarea Coman- armata română s-au pus bazele unei noi arme, damentului Apărării Antiaeriene, a fost elaborat cunoscută ulterior ca apărare locală antiaeriană un memoriu asupra apărării contra aeronavelor, (A.L.A.), apoi ca protecţie civilă cu atribuţii mult care cuprindea situaţia la zi a mijloacelor din mai extinse. înzestrare. - 25 iulie - odată cu înfiinţarea Subse- - 10 mai - apărarea pasivă a fost inclusă cretariatului de Stat al Aerului, denumirea într-o structură distinctă de conducere la un loc Comandamentului Apărării Antiaeriene a fost cu mijloacele active de apărare antiaeriană a schimbată în Comandamentul Apărării Contra obiectivelor din zona interioară. Aeronavelor. - 01 octombrie - la conducerea - 17 octombrie - locotenent-colonelul Victor Comandamentului Apărării Antiaeriene a fost Roată a susţinut la Azuga o expunere cu tema numit colonelul Cartianu Grigore (avansat „Pericolul aerian şi mijloacele de apărare”. general la 15.04.1933). - 01 noiembrie - maiorul Adrian Dimitriu a 1932 - s-a înfiinţat Subsecretariatul de susţinut în sala casei culturale „Octavian Goga” Stat al Aerului - organ central de conducere, din Ţebea o expunere cu tema „Primejdia aeriană informare şi administraţie a tuturor mijloacelor şi mijloacele de apărare”. aeriene, de apărare contra aeronavelor 1933, 27 iulie - la conducerea şi de protecţie a navigaţiei aeriene de pe Comandamentului Apărării Antiaeriene a fost teritoriul naţional (acesta avea în compunere numit colonelul Popescu Gheorghe. Comandamentul Forţelor Aeriene, care avea, la 1934 - au fost elaborate „Instrucţiunile rându-i, în subordine Comandamentul aeronautic asupra tragerilor contra aeronavelor”, lucrare teritorial, 2 comandamente de divizii aeriene, în care erau definite elementele de tragere şi 4 comandamente de escadre aeronautice, caracteristicile traiectoriilor, în care se precizau Comandamentul aerostaţiei, Comandamentul elementele necesare executării tragerilor Apărării Contra Aeronavelor cu Regimentul de contra aeronavelor, enunţându-se ipoteza apărare antiaeriană, şcolile şi centrele de instrucţie fundamentală. ale aeronauticii şi apărării contra aeronavelor). - 07 martie - comandantul Ap.A.A. a teritoriului, generalul loan Negoescu, raporta ministrului Irimescu, la solicitarea Senatului României, un scurt istoric privind misiunile şi responsabilităţile Ap.A.A. Mitralieră antiaeriană Hotchkiss model 1931, cal. 13,2 mm 1935, ianuarie – guvernul român a anunţat programul de înzestrare a armatei în care se prevedea reorganizarea unor uzine şi crearea de noi întreprinderi pentru fabricarea de armament, tehnică de luptă, muniţie şi aparatură optică şi de conducere a focului Art.A.A. - ofiţerul-inventator Ion Bungescu a reuşit construirea unui nou model, denumit, „aparat central simplificat” Md. 1935.

191 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

1936 - în baza prevederilor „Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aerului şi Marinei”, denumirea Comandamentului Apărării Aeriene a Teritoriului s-a modificat, devenind Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului. - la cele două regimentede artilerie antiaeriană existau 20 baterii de tunuri. - februarie - s-a înfiinţat Ministerul Aerului şi Marinei, care avea în organica sa Coman- damentul Forţelor Aeriene, Comandamentul Apărării Contra Aeronavelor şi Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului (în această Schiţa unui tun antiaerian destinat marinei militare organizare, Comandamentul Forţelor Aeriene avea în subordine 3 regiuni aeriene, compuse care a fost omologat în anul 1939. (acesta avea din aviaţie, artilerie antiaeriană şi zone de să fie introdus în dotarea bateriilor de artilerie apărare pasivă a teritoriului). antiaeriană de 75mm Vickers). 1937 - Marele Stat Major (secţia a V-a) A fost înfiinţată Şcoala de subofiţeri de a editat lucrarea „Notă explicativă relativ la artilerie antiaeriană. conduita şi reacţiunea trupelor faţă de acţiunea 1938-1940 - unităţile de artilerie antiaeriană au fost dotate cu tunuri calibru mijlociu de 88mm aviaţiei inamice”, material care se adresa trupelor Krupp de fabricaţie germană, cu materialul de uscat. de 40mm Bofors de provenienţă suedeză, - noiembrie - au fost constituite grupări precum şi cu tunuri de 20mm Oerlikon elveţiene de apărare contra aeronavelor, transformate, (de asemenea, au fost importate mitraliere ulterior, în regimente de artilerie antiaeriană. antiaeriene de calibru 13,2mm, proiectoare de 1938, 28 februarie - în garnizoana Cluj, a 150cm Siemens şi Nedalo, precum şi de 60cm luat fiinţă Reagimentul 3 Artilerie Antiaeriană. uşoare, telemetre şi altimetre stereoscopice cu - 01 aprilie - s-a înfiinţat Centrul de Instrucţie baza 4 şi, respectiv 5m). al Apărării Contra Aeronavelor, dislocat în S-a trecut la fabricarea în ţară a tunurilor cazarma Ghencea din Bucureşti. antiaeriene calibru 75mm Md. Vickers englez, - aprilie-noiembrie - a avut loc instruirea calibru 37mm Rheinmetall, a ţevilor pentru cadrelor proprii, profesori şi instructori, piesele de 88mm Krupp, a muniţiei şi aparaturii concomitent cu organizarea unui grup mixt, de teleindicaţie (tot în ţară au fost produse constituit iniţial din două baterii de tunuri de telemetre, altimetre, lunete, cadrane pentru 75mm Vickers şi una de proiectoare 150cm, ochire, aparate centrale Vickers-Predictor şi adică din materialele sosite în ţară până la data „mr. Bungescu”). respectivă. 1939 - au intrat în înzestrare tunurile de - 05 iunie - prin Î.D. nr. 2095 s-a înfiinţat 37mm Rheinmetall germane şi tunurile de 25mm Brigada 1 apărare contra aeronavelor, al cărei Hotchkiss franceze. comandant a fost numit generalul de brigadă - în cadrul centrului de instrucţie au fost Nicolae Dăscălescu. înfiinţate, Şcoala de ofiţeri de rezervă de artilerie - 17 septembrie - în baza unui ordin al antiaeriană (cu elevi ai Şcolii Politehnice), Şcoala Comandamentului Forţelor Aeriene „La manevrele de Pregătire Militară, precum şi Şcoala de Ofiţeri regale din acest an, comandamentele şi unităţile de rezervă - curs normal. de aeronautică, care vor lua parte, să fie organizate - 03 martie - cu nr. 938, a fost aprobată „Legea cât mai apropiat de efectivele de război pentru pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă a apărarea antiaeriană, se vor concentra premilitari teritoriului”. şi miliţieni din zona manevrelor”. - 13 martie - a fost elaborată concepţia de - toamna - a apărut aparatul central „maior apărare antiaeriană a ţării de către o comisie com- Bungescu, Md.1938”, sub formă de prototip pusă din generalul adjutant Paul Teodorescu -

192 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011 ministrul Aerului şi Marinei, generalul adjutant corespunzătoare situaţiei şi mijloacelor de Ion Stoicescu - coomandantul forţelor aeriene, care se dispunea, toate mijloacele de apărare generalul de brigadă Gheorghe Popescu - antiaeriană a teritoriului au fost subordonate comandantul apărării contra aeronavelor, grupărilor de apărare contra aeronavelor generalul de brigadă Constantin Telemac - operative. comandantul apărării antiaeriene a teritoriului, A fost reorganizat şi Serviciul General de generalul de brigadă Nicolae Dăscălescu, Pândă şi Alarmă al Teritoriului, subordonându-l, comandantul Brigăzii A.CA., colonelul Ion de asemenea, grupărilor de apărare contra Andronescu - comandantul Grupării 1 A.C.A. şi aeronavelor operative. maiorul Ion Bungescu - comandantul Centrului Mijloacele de apărare antiaeriană de Instrucţie al A.C.A. specializate şi ale teritoriului, dislocate pentru - 13 iulie - cu numărul 2806, a fost aprobată apărarea diferitelor puncte şi centre sensibile Concepţia de apărare antiaeriană a ţării. au fost puse sub ordinele armatelor, care aveau - 21 septembrie - s-a înfiinţat Comandamentul atributul să le supravegheze şi să le conducă Militar al Capitalei, cu o componentă de artilerie operativ prin comandamentul aeronauticii antiaeriană de nivel brigadă. armatei respective. - 01 noiembrie - cu Î.D. nr. 3846 au luat fiinţă - 18 august - prin Ordinul nr. 4214, M.St.M. Regimentele 4, 5 şi 6 artilerie antiaeriană în a dispus ca întregul armament automat garnizoanele Braşov, Cluj şi Galaţi. prevăzut la stabilimentele de stat, particulare, - 01 noiembrie - a început o nouă etapă, puncte sensibile de pe comunicaţii, depozite, caracterizată prin: formarea subofiţerilor potrivit aerodromuri etc, aflat în cuprinsul fiecărui judeţ, noilor nevoi de încadrare, ajungându-se la 560 de s-a repartizat pe grupări contra aeronavelor. elevi subofiţeri pregătiţi în Centrul de Instrucţie al - 10 octombrie - au fost desfiinţate Ministerul Apărării Contra Aeronavelor, precum şi pregătirea Aerului şi Marinei şi Ministerul înzestrării ofiţerilor activi şi de rezervă, ceea ce a condus la Armatei, iar Ministerul Apărării Naţionale constituirea unei şcoli militare proprii. a fost reorganizat, în subordinea acestuia - 10 decembrie - a luat fiinţă Şcoala de ofiţeri înfiinţându-se Subsecretariatul de Stat al activi de artilerie antiaeriană, a cărei primă Armatei de Uscat, Subsecretariatul de Stat promoţie îi va absolvi cursurile în anul 1941. al Aerului, Subsecretariatul de Stat al Marinei - 22 decembrie - prima promoţie de elevi şi Subsecretariatul de Stat al înzestrării şi ai şcolii militare de ofiţeri a depus jurământului Administrării Armatei. militar. 1941, 01 februarie - s-a hotărât constituirea 1940, februarie - la Şcoala Politehnică s-a Comandamentului Apărării Antiaeriene prin organizat cursul de „Construcţii de aparate unificarea Comandamentului Apărării Contra antiaeriene” predat de maiorul Ion Bungescu. Aeronavelor cu Comandamentul Apărării - 08 februarie - prin Ordinul I.D. nr. 387, Antiaeriene a Teritoriului. pe lângă fiecare regiune aeriană, au luat fiinţă - la baza întrebuinţării în luptă şi a dislocării câte un comandament de apărare antiaeriană, artileriei antiaeriene pe teritoriu, precum şi a echivalent cu comandamentul de brigadă - repartiţiei la diferite grupări de trupe şi obiective, ca organ de specialitate pentru conducerea Comandamentul Apărării Antiaeriene a avut în unităţilor şi subunităţilor de artilerie antiaeriană. vedere dispozitivul operativ şi manevra marilor - 01 aprilie - au fost emise directive privind unităţi din trupele de uscat pe timpul ducerii pregătirea în aeronautică (în capitolul „Norme operaţiilor, dispunerea şi importanţa obiectivelor complementare pentru instrucţia în unităţile de de pe teritoriu şi a aerodromurilor aviaţiei proprii, apărare contra aeronavelor” se prevedea că precum şi modul de acţiune a inamicului aerian. instrucţia la material va cuprinde 75% din timp). - 22 iunie - Comandamentul Apărării Anti- - 13 iulie - prin Ordinul nr. 327 al aeriene, precum şi toate marile unităţi unităţi Comandamentului Forţelor Aeriene, în scopul luptătoare şi formaţiunile de servicii subordonate organizării unei apărări antiaeriene cât mai erau mobilizate.

193 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

- 03 iulie - au fost emise „Instrucţiunile de - 24 martie - a luat fiinţă Comandamentul organizare şi funcţionare a apărării antiaeriene” artileriei antieriene Ploieşti. nr. 4700, care conţineau reglementări importante - 01 aprilie - din structurile care funcţionaseră privind domeniul Apărării antiaeriene active, cât sub denumirea de comandamente antiaeriene ale şi al celei pasive. Regiunilor 1, 2 şi 3 Aero., s-au constituit Brigăzile - 21 iulie - Comandamentul Apărării 1, 2 şi 3 artilerie antiaeriană. Antiaeriene a fost împărţit în 2 părţi: eşalonul 1 - 02 aprilie - Comandamentul apărării - pentru zona de operaţii militare, în subordinea antiaeriene Bucureşti (înfiinţat la 01.07.1941) Marelui Cartier General şi condus de generalul şi-a schimbat denumirea în Comandamentul de divizie Gheorghe Popescu; eşalonul 2 - artileriei antiaeriene Bucureşti. pentru zona interioară, în subordinea Marelui - 17 iunie - în baza ordinului Statului Major al Stat Major, cu reşedinţa în Bucureşti. Aerului nr. 6020 s-au înfiinţat Regimentele 7, 8 - 22 octombrie – unităţile de artilerie şi 9 artilerie antiaeriană, urmând ca Regimentul antiaeriană de la Armata a 4-a au trecut în 7 Artilerie Antiaeriană să fie creat şi administrativ subordinea Regiunii 2 aeriene. (datele de înfiinţare sunt: R. 7 Art.A.A. la - 08 noiembrie - la solemnitatea de la Arcul de 01.07.1942, R. 8 Art.A.A. la 12.05.1942, iar R. 9 Triumf din Bucureşti, au fost decorate drapelele de Art.A.A. la 15.08.1942). luptă ale grupărilor de artilerie antiaeriană şi cel al - 25 august - a devenit operativă Brigada 4 Centrului de Instrucţie al artileriei antiaeriene, în artilerie antiaeriană subordonată, iniţial, Marelui frunte cu drapelul Grupării 2 Artilerie Antiaeriană, Cartier General, iar, ulterior, Comandamentului Apărării Antiaeriene. personal de către şeful statului, Regele Mihai I, în - 01 octombrie - ca urmare a încălcării prezenţa mareşalului Ion Antonescu, cu Ordinul de către aviaţia maghiară a spaţiului aerian „Virtutea Aeronautică” şi cu Medalia „Virtutea românesc, din ordinul mareşalului Ion Antonescu, Aeronautică” clasa I de aur şi, şi, respectiv, a II-a a luat fiinţă „Gruparea de artilerie antiaeriană cu baretă şi clasa de cavaler. Ardealul” în compunerea Brigăzii 1 Artilerie - 23 decembrie - prin înaltul Decret Regal Antiaeriană cu misiunea „de a executa apărarea nr. 3521 s-a conferit Ordinul „Coroana României” antiaeriană a centrelor şi punctelor sensibile de cu spade, în gradul de ofiţer cu panglică de la Braşov, Tohan, Făgăraş şi Reşiţa”. „Virtute militară” drapelelor unităţilor de artilerie - 01 august - la data producerii atacului antiaeriană, menţionându-se şi numărul de aviaţiei anglo-americane, apărarea antiaeriană a avioane doborâte de către acestea. teritoriului românesc s-a întărit considerabil. 1942 - capacitatea de luptă a U.Art.A.A. a - 25 august - prin decret, generalul Gheorghe fost în creştere prin numărul de baterii de tunuri Popescu - comandantul apărării antiaeriene, intrate în dotare şi devenite operative (din fusese trecut în rezervă (la pensie), fiind urmat la producţia internă şi materialul livrat de germani). comandă de generalul Ramiro Enescu, generalul - în cadrul Regimentelor 7, 8 şi 9 au luat Gheorghe Pârvulescu revenind la comanda fiinţă, devenind operative Divizioanele 21, 22, 24, Brigăzii 5 Artilerie Antiaeriană. 25, 26, 29, 30, 31 şi 33 Artilerie Antiaeriană care - 01 septembrie - Comandamentul Apărării vor acţiona în majoritate în apărarea centrului Antiaeriene a devenit Comandamentul Artileriei sensibil Ploieşti. Antiaeriene. - au devenit operative încă 4 baterii de - septembrie - forţa combativă a artileriei proiectoare, trei companii de baloane protecţie şi antiaeriene române pe teritoriul ţării a crescut la trei baterii Oerlikon. 161 baterii; astfel, în Transilvania au fost dispuse - 30 ianuarie - s-a încheiat protocolul între încă 4 baterii, pe Nipru şi în Crimeea încă 14, de Misiunea Militară Germană şi Comandamentul la armata de operaţii s-au primit cu începere de Apărării Antiaeriene, care prevedea modul la 15 septembrie încă 52 secţii. de predare-primire a materialului de artilerie - decembrie - a intrat în dispozitivul operativ antiaeriană german dispus în apărarea Ploieştiului Şcoala de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană cu şi zonei petrolifere (cu acesta au fost constituite materialul său: două baterii Vickers şi o baterie 2 regimente, organizate pe divizioane). Rhm.

194 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

1944 – forţa combativă a artileriei antiaeriene - 23-31 august - acţiunile de luptă ale române a crescut de la 85 baterii de 75-88mm Artileriei Antiaeriene din zona Ploieşti, Câmpina şi 92 baterii de 20-37mm în ianuarie, la 102 şi, au avut o mare amploare. respectiv, 99 baterii în august, un spor calitativ - 23-31 august - în cursul acţiunilor terestre s-a produs şi prin prezenţa Bt. germane, executate în timpul insurecţiei au fost capturate înzestrate cu tunuri de calibru mare (105 şi peste 220 avioane germane. 128mm), tehnică eficace în tragerile la înălţimi - 23 august – 10 septembrie - reprezintă mari, de 7.000-8.000 metri. pentru artileria antiaeriană română o sumă de - ianuarie - în fruntea Comandamentului eforturi şi acţiuni de luptă care au confirmat o Artileriei Antiaeriene se afla generalul Ramiro contribuţie importantă şi de mare amploare a Enescu. acestei arme în război. - 15 aprilie - s-au desfiinţat bazele Regi- - 23 august 1944 - 12 mai 1945 - pe timpul mentelor 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9 şi a Centrului acţiunilor de luptă, artileria antiaeriană împreună de instrucţie, Regimentele 6 şi 10 Artilerie cu aviaţia de vânătoare au doborât circa Antiaeriană au fost transformate în Regimente 119 avioane inamice. de servicii, iar Divizioanele 1 şi 2 rezervă au fost - 06 septembrie - prin Directiva Operativă desfiinţate. nr. 78 „pentru acţionarea Aeronauticei în opera- - mai - prin ordinul comandantului Corpului ţiunile din Transilvania” dată de Statul Major 2 Aarmată, comandantul Divizionului 12 Artilerie al Aerului, s-au stabilit şi misiunile artileriei Antiaeriană a fost numit comandant al apărării antiaeriene. oraşului Zlin, având ca întărire un batalion de - 09 septembrie - C. 1 Aer. român a acţionat pionieri şi un pluton de tancuri. în cadrul Armatei 5 Aeriene sovietice. - iulie-august - în cursul acestei perioade, - 23 septembrie - generalul Marinescu o măsură importantă, care a sporit eficacitatea Gheorghe a fost numit comandant al artileriei tragerilor, a constat în gruparea Bt. de calibru antiaeriene în locul generalului Ramiro Enescu. 75-88mm pe aceeaşi poziţie, două câte două - 28 decembrie - prin Ordinul nr. 774 al sau chiar trei pe aceeaşi poziţie, creându-se Statului Major al Aerului a luat fiinţă Divizia 1 „cuiburi” de baterii. Artilerie Antiaeriană sub comanda colonelului - 27 iulie - colonelul Bărbieri, comandantul Brigăzii 2 Artilerie Antiaeriană şi comandanţii Horia Roman. Regimentelor 2 şi 15 Artilerie Antiaeriană - 31 decembrie - conform ordinului au participat la o aplicaţie demonstrativă Comandamentului Artileriei Antiaeriene din 24.12. de cooperare în cadrul Diviziei 15 Artilerie 1944, Regimentul 15 Artilerie Antiaeriană a fost Antiaeriană germană comandată de colonelul denumit Regimentul 10 Artilerie Antiaeriană. Simon, în zona Focşani, ceea ce demonstrează 1945 - potrivit tratatului de pace, s-a fixat preocuparea comandamentelor, dar şi folosirea pentru artileria antiaeriană o cifră de circa 5.000 acestor metode în plină luptă. militari şi, ca atare, s-a urmărit încadrarea în - august - din punct de vedere organizatoric, această cifră, astfel încât, la finele anului artileria Artileria Antiaeriană română era compusă din antiaeriană română avea doar 4 regimente. 4 Brigăzi cu 10 Regimente de Artilerie Anti- - 01 ianuarie - s-a înfiinţat un comandament aeriană, totalizând circa 200 de baterii, din care operativ de divizie antiaeriană, care a luat în 50% calibru 75-88mm, iar 50% calibru 20-40mm. subordine directă marile unităţi şi unităţile aflate - august – apărarea antiaeriană a Capitalei pe front. era încredinţată Brigăzii 3 Artilerie Antiaeriană, - 01 martie - Divizia de Artilerie Antiaeriană, comandată de generalul Gh. Pârvulescu. precum şi unităţile şi subunităţile subordonate - 23 august - numărul bateriilor de artilerie au trecut din com punerea Inspectoratului antiaeriană a scăzut mereu: într-o primă etapă, Aeronauticii în cea a Comandamentului Artileriei din cauza pierderilor în luptele din Moldova, apoi Armatei. prin dezarmarea unor sub. de către sovietici, şi - 15 aprilie - a avut loc bilanţul primei etape apoi, în grelele lupte duse în luna septembrie în de reducere a efectivelor şi armamentului din Transilvania. compunerea artileriei antiaeriene.

195 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

- 04 mai - Centrul de Instrucţie al Artileriei Armata de Uscat, Aeronautică şi Marina Militară Antiaeriene a fost desfiinţat, fiind reconstituit însă valabile până la tre cerea armatei române la în toamna aceluiaşi an. starea de pace. - 10 iunie - a început intrarea armatei române 1945, 17 august - în baza Decretul-lege şi implicit a artileriei antiaeriene într-o perioadă nr. 2530 şi a Instrucţiunilor Speciale nr. 56.500 activă de trans formări şi reorganizări. transmise de Marele Stat Major, Subsecretariatul - 10 iunie - reducerile efectuate în compunerea de Stat al Aerului preciza, prin Dispoziţiunea de luptă a artileriei antiaeriene reprezentau o nr. 254/M, că în cursul lunii august 1945, scădere a efectivelor şi armamentului cu 53% Aeronautica va trece la organizarea de pace, iar faţă de exis tentul la 23.08.1944 şi o apropiere în cadrul artileriei antiaeriene se vor înfiinţa regi- de situaţia consemnată la începutul războiului - mente, centre de instrucţie şi şcoală de ofiţeri. 21.06.1941. - septembrie 1945 - iunie1946 - în cadrul - iunie - învăţământul de profil s-a concentrat artileriei antiaeriene au continuat operaţiunile într-o singură instituţie militară: „Centrul de de lichidare a unităţilor desfiinţate, de verificare Instrucţie al Artileriei Antiaeriene” prin a stării tehnice a armamentului antiaerian şi integrarea Centrului de Instrucţie al Apărării de sintetizare a învăţămintelor rezultate din Contra Aeronavelor înfiinţat la 01.04.1938 participarea la război. în Bucureşti şi a Şcolilor militare de ofiţeri şi 1946, 15 iunie - a apărut Legea nr. 452 subofiţeri activi înfiinţate la 10.12.1939. privitoare la organizarea şi funcţionarea - 10 iunie - a început desconcentrarea Ministerului de Război, care, la art. 3 menţiona ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei, pe măsura că în cadrul Subsecretariatului de Stat al Aerului, înapoierii unităţilor de pe front şi reorganizării care este şi Comandamentul Aeronauticii, se celor din ţară. constituie: Direcţiile Aviaţiei, Aviaţiei Civile, educaţiei şi culturii, Direcţia artileriei antiaeriene - 20 iunie – 28 august – artileria antiaeriană care: asigura administrarea şi dotarea cu a fost redusă la: Divizie de Art.A.A., Brigăzi de materiale de artilerie antiaeriană, a artileriei Art.A.A.; 4 Regimente de Art.A.A. antiaeriene după planul general de dotare fixat - 23 august 1944 - 12 mai 1945 - pe timpul de Statul Major al Aerului. Director a fost numit acţiunilor de luptă, artileria antiaeriană împreună colonelul Grigore Zadik, care în fapt îndeplinea cu aviaţia de vânătoare au doborât circa 119 parte din atribuţiile comandantului de armă. avioane inamice. - 18 iunie - în baza Legii cu nr. 452, s-a - 23 august 1944 - 12 mai 1945 - pe timpul publicat în M.O. Nr. 138 bis Decretul-Lege privind acţiunilor de luptă, artileria antiaeriană împreună stabilirea cadrului şi efectivelor armatei, care cu aviaţia de vânătoare au doborât circa 119 la capitolul destinat Aeronauticii, cuprindea avioane inamice. structura sa organizatorică: A) Comandamente: - 13 august - a apărut Decretul-lege nr. 2530 Statul Major al Aeronauticii; Comandamentul prin care au fost stabilite cadrul şi efectivele din Diviziei de Aviaţie; Comandamentul Diviziei de Artilerie Antiaeriană; B) Corpuri de trupă: 3 Regimente de Artilerie Antiaeriană; (R.2, 3 şi 6 Artilerie Antiaeriană); C) Şcoli: un Centru de Instrucţie pentru Artilerie Antiaeriană; o Şcoală de ofiţeri şi subofiţeri de Artilerie Antiaeriană. - 13 decembrie - Subsecretariatul de Stat al Aerului a fost desfiinţat şi, apoi, transformat în Inspectoratul Aeronauticii care a îndeplinit şi atribuţiile Comandamentului Aeronauticii (a fost desfiinţată şi Direcţia Artilerie Antiaeriană, şi ca urmare structura armei a fost redusă la comandamentul Diviziei de Artilerie Antiaeriană cu corpurile Halo de trupe: Regimente, Divizioane, Mitralieră aeriană în apărarea aeriană a litoralului românesc Baterii, secţii etc.).

196 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

1947, 21 iunie - s-a dat Legea nr. 205 care problemelor specifice Art.A.A. a primit denumirea prevedea că Ministerul Apărării Naţionale exercita de „Biroul Studii pentru Apărarea Antiaeriană conducerea întregii armate prin comandamente, Activă a Teritoriului”. printre care şi Comandamentul aeronauticii. 1949 - s-a desfăşurat trecerea temporară a - 21 iunie - s-a dat Legea nr. 205 care Centrului de Instrucţie şi a Şcolii Militare de Artilerie prevedea că în organizarea armatei intra şi Antiaeriană în subordinea Comandamentului aeronautica, în compunerea căreia intrau: Artileriei Forţelor Armate. Comandamente (aeronauticii, Diviziei de Aviaţie A fost consemnată începerea pregătirii unei şi Diviziei de Artilerie Antiaeriană) şi Corpuri de promoţii de artilerişti antiaerieni într-o şcoală de trupă (aviaţie, artilerie antiaeriană, pionieri aero şi ofiţeri din U.R.S.S. (13 ofiţeri). transmisiuni aero). - 02 februarie - în baza Ordinului Marelui - Legea nr. 206 menţiona existenţa în armata Stat Major nr. 45.103, începând cu 01.03.1949, română, în organizarea artileriei antiaeriene, a Divizia de Artilerie Antiaeriană a intrat sub subunităţilor de radiolocaţie, sub denumirea de ordinele Comandamentului Artileriei Forţelor secţie aparate de detecţie electromagnetică. Armate, iar la 04.04.1949, Atelierele de Reparaţii - iunie - în urma reorganizării armatei au fost Armament Antiaerian de la Pipera au trecut în reînfiinţate trei Regimente (R.1, 4 şi 5 Artilerie subordinea aceluiaşi comandament. Antiaeriană), astfel încât compunerea de luptă - 01 martie - odată cu desfiinţarea Inspec- a Diviziei de Artilerie Antiaeriană a ajuns la toratului (Comandamentului) aeronauticii şi trans- for marea acestuia în Comandamentul Aviaţiei 6 regimente (2 brigăzi). Militare, Divizia de Artilerie Aantiaeriană a trecut - 15 septembrie - s-a hotărât menţinerea în subordinea Comandamentului Artileriei până la artileriei antiaeriene cu organizarea realizată 10.04.1949 când a intrat în compunerea C.A.A.T. până la acea dată (un comandament de divizie - 07 aprilie - ministrul forţelor armate, şi corpuri de trupe – regimente, divizioane, generalul-colonel Emil Bodnaraş, a numit prin baterii) în structura trupelor aeronautice ca armă ordin confidenţial în funcţia de comandant al cu profil special. apărării antiaeriene a teritoriului pe generalul- - a fost înfiinţat, în organica Ministerului locotenent Paul Alexiu. Afacerilor Interne, un Comandament al Apărării - 10 aprilie - potrivit ordinului Ministerului Teritoriului ca organ unic pentru pregătirea, Forşelor Armate a fost înfiinţat Comandamentul înzestrarea şi coordonarea acţiunilor de apărare Apărării Antiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T.), a teritoriului a tuturor forţelor cu atribuţii în acest dislocat în Bucureşti şi subordonat direct domeniu: trupele din apărarea antiaeriană ministrului. Nucleul de constituire l-a format activă, formaţiunile de apărare pasivă, grănicerii, Direcţia Apărare Antiaeriană a Teritoriului din pompierii, jandarmii etc. Secretariatul General pentru Trupe din Ministerul 1948 - întrucât Secretariatul General pentru Afacerilor Interne. Trupe din Ministerul Afacerilor Interne a dorit de - 01 mai - a avut loc prima reorganizare a la început să-şi păstreze autoritatea (comanda) artileriei antiaeriene, care a constat în trecerea în asupra forţelor de apărare terestră, acesta a organica Comandamentului Apărării Antiaeriene hotărât ca forţele participante la apărarea a Teritoriului a următoarelor unităţi: Diviziile 1 şi antiaeriană s ă r ămână în structura secretariatului, 2 Artilerie Antiaeriană, Centrul de Instrucţie şi dar ca organ separat sub denumirea de Şcoala de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană. Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teri- - în marile unităţi şi unităţi de artilerie toriului (C.A.A.T.) sub comanda generalului mr. antiaeriană, au fost constituite şi încadrate Mihail Ştefănescu. Ulterior, acest comandament, organe de partid. fără să i se schimbe structura şi misi unile, a - 02 mai - în toate unităţile de artilerie devenit Direcţia Generală a Apărării Anti- antiaeriană din subordinea C.A.A.T. a început aeriene a Teritoriului, pentru ca începând cu ins trucţia de specialitate potrivit noilor 31.12.1948 să rămână ca Direcţie a apărării reglementări. antiaeriene a teritoriului în cadrul aceluiaşi - 16 mai - a fost analizat „Planul apărării secretariat. Compartimentul destinat cu rezolvarea antiaeriene a teritoriului”.

197 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

- 01 iunie - în structura C.A.A.T. a fost introdus - 12 octombrie - prin Ordinul Marelui Stat compartimentului locţiitorului comandantului Major nr. 00123246 s-a înfiinţat Brigada 4 Artilerie pentru artilerie antiaeriană. Antiaeriană în subordinea Regiunii a 2-a Militare. - 15 iunie - Centrul de Instrucţie al Artileriei - 20 octombrie - în compunerea Regiunii a Aantiaeriene din Braşov s-a separat de Şcoala 3-a Militare, s-a înfiinţat, în cazarma Someşeni- de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană şi a înfiinţat Cluj, Brigada 5 Artilerie Antiaeriană Operativă. Regimentul 11 Artilerie Antiaeriană, care i-a 1950-1960 - a avut loc o diminuare cu 25 rămas în subordine. până la 30% a numărului de unităţi reprezen tând - 01 iulie - au fost înfiinţate: Regimmentul 13 structura organizatorică. Artilerie Antiaeriană, subordonat Regiunii a 2-a 1951 - comandamentele Diviziei de Artilerie Militare, şi Regimentul 15 Artilerie Antiaeriană, în Antiaeriană au fost transformate în coman- subordinea Regiunii a 3-a Mi litare. damente de Corp de Artilerie Antiaeriană şi a - 25 noiembrie - ministrul forţelor armate a fost înfiinţat coman damentul Diviziei 3 Artilerie aprobat organizarea poligonului de trageri şi a Antiaeriană, subordonat C.A.A.T. ordonat executarea recunoaşterilor în vederea - a avut loc întărirea apărării antiaeriene stabilirii locului de amplasare. a diviziilor şi brigăzilor de arme întrunite din 1950 - tragerile antiaeriene s-au executat pe compunerea trupelor de uscat, prin transformarea baza noilor „Instrucţiuni de apreciere nr. 15.900” bateriilor de artilerie antiaeriană. apro bate de Ministerul Forţelor Armate. - ianuarie - Brigada 5 Artilerie Antiaeriană - a avut loc apropierea structurilor Operativă s-a transformat în Divizia 78 Artilerie organizatorice de nivelul atins în tim pul celui Antiaeriană. de- Al Doilea Război Mondial. Artileria antiaeriană a teritoriului dispunea de: - 01 aprilie - a fost constituit în cadrul Centrului de Instrucţie al Artileriei Antiaeriene, „Poligonul Diviziile 1 şi 2 Artilerie Antiaeriană care aveau în de Trageri Antiaeriene” dislocat la Capu Midia - subordine 8 Regimente de Artilerie Antiaeriană, Constanţa, care şi-a început activitatea practică la 2 Regimente de proiectoare, 3 Regimente de 15.05.1950. Artilerie Antiaeriană independente, 2 Divizioane - 17 mai - a fost înfiinţat cursul de formare de Artilerie Antiaeriană independente, Şcoala şi spe cializare a tehnicienilor pentru aparatele militară de Artilerie Antiaeriană şi Centrul de centrale şi instalaţi ile electrice din compunerea instrucţie al Artileriei Antiaeriană. bateriilor de artilerie antiaeriană. - 06 ianuarie - prin Ordinul Marelui Stat Major - 20 martie - a fost numit comandant al nr. 00316940, Brigada 4 Artilerie Antiaeriană apărării antiaeriene a teritoriului generalul-maior s-a reorganizat, transformându-se în Divizia Constantin Doncea, înlocuindu-l pe generalul- 4 Artilerie Antiaeriană, subordo nată aceleiaşi colonel Paul Alexiu). regiuni militare. - 01 august - la comanda artileriei antiaeriene - 02 mai - Centrul de Instrucţie al Artilerie a fost numit colonelul Constantin Zamfiropol (în Antiaeriană, comandat de locotenent-colonelul locul colonelului Vasile Lascăr). Alfred Alexandrescu, a fost mutat din garnizoana Braşov la Constanţa în cazarma Capu Midia. - 01 decembrie - Divizia 4 a devenit Divizia 45 Artilerie Antiaeriană Operativă. - decembrie - structura organizatorică a Artileriei Antiaeriană cuprindea: 2 Corpuri, 1 Divizie, 18 Regimente din care 2 de proiectoare, 2 Divizioane, o şcoală militară, un centru de instrucţie, unităţi şi formaţiuni de asigurare tehnico-materială. 1952 - la comanda apărării antiaeriene a teritoriului a fost numit generalul-maior Alexandru Paraschiv, înlocuindu-l pe generalul-maior Înaintea tragerilor antitanc. Echipele de tun sunt gata de luptă Constantin Doncea.

198 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

- a fost înfiinţat comandamentul Diviziei armatelor de arme întrunite şi diviziilor, sub forma 48 Artilerie Antiaeriană a Teritoriului dislo cată şefului apărării antiaeriene. provizoriu la Mamaia-Constanţa, subordonată - decembrie - compunerea de luptă a C.A.A.T. artileriei antiaeriene/C.A.A.T. cuprindea: 2 corpuri - a fost înfiinţat, ca unitate independentă, de artilerie antiaeriană, 1 divizie de artilerie „Poligonul de trageri antiaeriene de cate- antiaeriană, 21 regimente de artilerie antiaeriană, goria I” cu dislocare permanentă în cazarma 2 regimente de proiectoare, 6 divizioane de Capu Midia prin separarea acestuia de Centrul artilerie antiaeriană (5 la aerodromuri), 1 divizion de Instrucţie al Artileriei Antiaeriene, s-a schimbat de proiectoare 9 baterii de artilerie antiaeriană denumirea Şcolii de Ofiţeri Artilerie Antiaeriană în (1 baterie pe calea ferată), 1 şcoală militară şi „Şcoala Militară de Artilerie Antiaeriană” şi s-a 1 centru de instrucţie pentru artilerie antiaeriană, schimbat denumirea unităţilor înfiinţate înainte de 1 poligon de trageri ntiaeriene independent, 1952 prin numere formate din 1-2 cifre în numere 1 companie de camuflaj-ceaţă, unităţi şi formaţiuni formate din 3 cifre. de asigurare. - 31 decembrie - compunerea de luptă a 1954 - s-a continuat asigurarea unităţilor de artileriei antiaeriene a teritoriului cuprindea: artilerie antiaeriană cu staţii de radiolocaţie. 2 comandamente de Corp, 2 comandamente - a apărut necesitatea coordonării unitare a de Divizie, 12 Regimente de Artilerie Anti- acţiunilor de luptă duse în comun de către apărarea aeriană calibru mijlociu, 5 Regimente de Artilerie antiaeriană a ţării şi aviaţia de vânătoare. Antiaeriană calibru mic, 6 Regimente de Artilerie - au început demersurile în vederea înfiinţării Antiaeriană mixte (2 independente), 1 Divizion unui organism la nivelul de adjunct sau ajutor al ministrului forţelor armate, care să răspundă de Artilerie Antiaeriană mixt, 2 Regimente de organizarea şi întrebuinţarea în luptă şi operaţii a proiectoare şi 1 Divizion de proiectoare. celor două comandamente: C.A.A.T. şi C.F.A.M. 1953 - s-au desfiinţat: comandamentul - s-au înfiinţat: 1 Divizie de Artilerie antiaeriană Diviziei 48 Artilerie Antiaeriană - Constanţa şi la Feteşti şi 1 Brigadă de Artilerie Antiaeriană la Şcoala Militară de Radiolocaţie - Sibiu (batalionul Hunedoara. de elevi a fost introdus în organica Şcolii Militare 1955 - a avut loc contopirea „Cursului de de Artilerie Antiaeriană - Braşov). Perfecţionare a Ofiţerilor de Art.A.A.” şi a „Cursului - 13 baterii de artilerie antiaeriană din apărarea de Calificare a Ofiţerilor de Art.A.A.” în „Cursul de antiaeriană a aerodromurilor au fost trecute de la perfecţionare a ofiţerilor de Art.A.A.” - Braşov. C.F.A.M. la C.A.A.T., iar 5 dintre acestea au fost - au fost reglementate: regimul de desfăşurare transformate în divizioane. a subunităţilor de artilerie antiaeriană în dispozitiv - „Poligonul de Trageri antiaeriene cate- de luptă, stările (capacitatea) de pregătire goria l” a fost transformat în „Poligon de Trageri pentru luptă şi Concepţia C.A.A.T privitoare la Antiaeriene Independent” şi a fost dislocat conducerea acţiunilor de luptă, cooperarea şi definitiv din Braşov în Capu Midia, iar Centrul creşterea operativităţii. de Instrucţie al Artileriei Antiaeriană a fost - 30 aprilie - a fost înfiinţată, în cadrul transformat în Curs de Perfecţionare a ofiţerilor ministerului, funcţia de „Locţiitor al ministrului din Artileria Antiaeriană. forţelor armate pentru apărarea antiaeriană a ţării - s-a trecut la aplicarea unor măsuri pe linia şi aviaţiei militare” în care a fost numit generalul- asigurării unităţilor de artilerie antiaeriană cu date maior Lupescu Nicolae. primare de radiolocaţie şi prevederea pentru - 31 decembrie - Art.A.A./C.A.A.T. a fost perioada imediat următoare a necesarului de constituită din: 2 comandamente de corp, tehnică de profil. 1 comandament de divizie, 23 regimente de - au fost elaborate „Instrucţiunile pentru artilerie antiaeriană de tipuri diferite, 3 divizioane combaterea bruiajului de radiolocaţie” şi „Planul de proiectoare, 6 divizioane de artilerie de măsuri pentru îmbunătăţirea apărării spaţiului antiaeriană şi 1 baterie de artilerie antiaeriană aerian”. independentă pe platformă de cale ferată. - au fost înfiinţate organe specia lizate de 1956 - s-a trecut la o cooperare mai strânsă conducere a apărării antiaeriene în com punerea între apărarea antiaeriană a teritoriului naţional şi

199 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride eşaloanele similare din armatele statelor vecine, s-a transformat în Brigada 78 Artilerie Antiaeriană partici pante la Tratatul de la Varşovia din care şi Mixtă şi a redevenit, prin ordin al Marelui Stat România, implicit, armata sa, a făcut parte. Major, Brigada 5 Artilerie Antiaeriană. - o delegaţie condusă de generalul Titus 1958-1959 - s-a înfiinţat „Corpul Subofiţerilor” Lupescu, locţiitorul ministrului forţelor armate şi „Şcoala Militară de Subofiţeri Art.A.A.”, subordo- pentru apărare antiaeriană şi aviaţie, a participat la nată CAAT, iar Şcoala Militară Art.A.A. şi Cursul Moscova la o primă „consfătuire a comandanţilor de Perfecţionare a ofiţerilor Art.A.A. s-au contopit apărării antiaeriene din ţările cu democraţie în „Şcoala militară de Art.A.A.”. populară”, condusă de mareşalul U.R.S.S. 1959, 10 ianuarie - prin ordinul Marelui Stat Beriuzov - şeful organului de coordonare a Major nr. 02002 Divizia 45 Artilerie Antiaeriană apărării antiaeriene a teritoriului ţărilor din tratat. Operativă s-a transformat în Brigada 45 Artilerie - în compunerea regimentelor de tancuri au Antiaeriană, pentru ca la 23.02.1959 să se fost introduse plutoane de artilerie antiaeriană numească Brigada 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă. dotate cu tunuri de 25 mm. - 10 ianuarie - s-a înfiinţat Divizionul 57 - 26 iulie - comandantul apărării antiaeriene Artilerie Antiaeriană la Bucureşti, iar din anul a teritoriului - generalul-maior Vasile Cutoiu, a 1963 a fost mutat la Târgovişte (în anul 2002 a prezen tat ministrului forţelor armate propuneri fost desfiinţat). de reorganizare a trupelor din subordine, - 11 mai - a fost primită de la furnizor ţinând seama atât de concluziile rezultate din documentaţia în legătură cu modul de amplasare consfătuirea de la Moscova, cât şi de posibilităţile a complexelor de rachete antiaeriene, construcţiile şi gândirea proprie. necesare şi condiţiile de funcţionare a instalaţiilor 1956-1957 - s-a schimbat denumirea aferente. Comandamentului Apărării Antiaeriane a Ţării - 23 iulie - prin Ordinul nr. C.L. 001914 al în Comandamentul Apărării Antiaeriene Marelui Stat Major s-a înfiinţat Secţia Apărare a Teritoriului, s-a înfiinţat Escadrila 256 Antiaeriană a Trupelor, subordonată nemijlocit Hidroavioane şi tractare manşă la M. Kogălniceanu adjunctului ministrului forţelor armate, s-au şi Mamaia, destinată asigurării tragerilor din reorganizat secţiile de Apărare Antiaeriană a poligon. Trupelor de la regiunile militare şi s-a adăugat C.A.A.T. şi C.F.A.M. au fost unificate un ofiţer la şeful Apărării Antiaeriene de la într-o structură unică sub denumirea de „Comandamentul apărării antiaeriene a ţării”, comandamentele de mari unităţi. în cadrul căruia comandantul artileriei antiaeriene - 06 noiembrie - prin ordinul C.L 002946 al a devenit „Locţiitor al comandantului apărării Ministerului Forţelor Armate a fost înfiinţată Şcoala antiaeriene a teritoriului pentru Art.A.A.”, iar militară de subofiţeri de Artilerie Antiaeriană, care „Poligonului de Trageri Antiaeriene Ind.” a fost urma a funcţiona pe lângă Şcoala militară de ofiţeri transformat în „Tabăra de Instrucţie şi Poligon de Artilerie Antiaeriană subordonată C.A.A.T. de Trageri Antiaeriene”. - 21-27 noiembrie - C.A.A.T. a primit şi a 1957 - a fost dat în exploatare primul sistem recepţionat tehnica necesară pentru constituirea, de conducere centralizată a acţiunilor de luptă într-o primă etapă, a 2 divizioane de rachete pentru eşalonul R. tip „KUZA” (sovietic). antiaeriene şi a fost înfiinţat Regimentul 27 Artilerie - 31 decembrie - situaţia artileriei antiaeriene Antiaeriană Mixt dislocat provizoriu, începând cu se prezenta astfel: 2 corpuri şi 1 divizie de Artilerie 06.01.1960, în garnizoana Mihai Bravu. Antiaeriană, 21 regimente de Artilerie Antiaeriană 1959-1960 - a fost construit un sistem de de tipuri diferite, 3 divizioane de Artilerie supraveghere aeriană, de descoperire şi informare Antiaeriană şi 1 baterie de proiectoare. oportună a organelor interesate în cunoaşterea 1958 – diviziile de artilerie antiaeriană s-au situaţiei existente în spaţiul aerian românesc, transformat, prin reorganizare, în brigăzi, având în de alarmare, conducere şi ducere a acţiunilor de compunere câte 4 divizioane 2 de calibru mijlociu luptă de către armele active pentru combaterea şi 2 de calibru mic. şi nimicirea inamicu lui aerian, sau altfel spus - 31 mai - în baza Ordinului Marelui Stat Major „integrarea” tuturor forţelor şi mijloacelor destinate din 26.05.1958, Divizia 78 Artilerie Antiaeriană îndeplinirii acestei misiuni într-un sis tem unitar.

200 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

Bateriile de artilerie antiaeriană au fost în poligonul ASULUK din U.R.S.S. la care au obţi- transformate în sisteme de tragere semiautomate nut rezultate foarte bune. prin introducerea în com punerea lor de luptă a unor 1960-1963 - baza apărării antiaeriene a mecanisme şi instalaţii care să permită integrarea teritoriului cu mijloace sol-aer a fost preluată de într-un proces unitar a funcţiilor de descoperire şi către unităţile de rachete antiaeriene. însoţire a ţintelor, de calcul şi execuţie a tragerilor 1961 - s-au desfiinţat comandamentele antiaeriene, terestre şi navale şi de readucere a Diviziilor 16 şi 7 Artilerie Antiaeriană. sistemului în stare iniţială. S-au înfiinţat comandamentele Diviziilor 16 Au fost constituite unităţi omogene ca şi 34 Apărare Antiaeriană a Teritoriului, Centrul structură şi înzestrare în raport de calibru, model de Instrucţie al Artileriei Antiaeriene - în garni- şi an de fabricaţie care să fie întrebuinţate pentru zoana Mihai Bravu, subordonat C.A.A.T., prin apărarea obiectivelor importante de pe teritoriu transformarea Cursului de pregătire pentru prin dispunerea lor pe aliniamente succesive complexul de rachete tip S-75 înfiinţat cu un şi de unităţi eterogene (mixte) pentru apărarea an în urmă, Regimentul 50 Artilerie Antiaeriană obiectivelor izolate de dimensiuni reduse; Mixt în garnizoana Bucureşti care suplineşte Au fost introduse în serviciul de luptă de fapt transformarea Regimentului 18 Artilerie permanent din dis pozitive organizate în acest Antiaeriană în uni tate de rachete antiaeriene. scop, care să reducă baremele de trecere dintr-o S-au reorganizat Regimentele 18 şi 19 stare de pregătire în alta şi de reacţie a sistemului Artilerie Antiaeriană, care au devenit Regimentele în caz de necesitate. 18 şi 19 Artilerie Antiaeriană Mixte, subordonate Au fost înlocuite, treptat, armamentul Diviziei 16 Apărare Antiaeriană a Teritoriului şi antiaerian, aparatura şi instalaţiile aferente, au trecut la ocuparea noului dispozitiv de luptă depăşite fizic şi din punct de vedere al începând cu 01.08.1961. performanţelor cu produse noi în măsură a 1962 - structurile de conducere a apărării anula decalajul existent între posibilităţile de atac antiaeriene a trupelor de uscat au fost progresiv ale aviaţiei şi cele de combatere ale artileriei îmbunătăţite. antiaeriene. - 08 decembrie - prin Ordinul ministrului A fost organizată o reţea de învăţământ forţelor armate nr. C.L. 004265 Brigăzile 4 şi 5 şi antrenament cu funcţionare permanentă şi Artilerie Antiaeriană au fost reorgani zate. periodică în raport de nevoi, care să asi gure necesarul de cadre, dar şi un nivel corespunzător 1963 - procesul de reorganizare a artileriei şi de competenţă profesională impus de gradul de rachetelor antiaeriene din C.A.A.T. s-a apropiat complexitate atins pe plan mondial de această de final (comandant al artileriei antiaeriene era formă specifică de apărare a ţării. generalul maior Laurentiu Cupşa). O serie de cadre au urmat cursuri de pregătire 1963-1969 - s-a înfiinţat statul major al în domeniul rachetelor antiaeriene în U.R.S.S. comandamentului trupelor de artilerie şi rachete 1960 - artileria antiaeriană română ora antiaeriene din C.A.A.T. constituit din: Secţia de organizată astfel: Art.A.A. a teritoriului, Art.A.A. a pregătire tactică şi între buinţare în luptă şi Secţia trupelor şi Art.A.A. a marinei (de pe vase). pregătire de luptă. - în dotarea unităţilor din apărarea antiaeriană S-a redislocat Centrul de Instrucţie al Artileriei a trupelor de uscat au intrat primele mitraliere Antiaeriene din C.A.A.T. din gar nizoana Mihai antiaeriene de producţie autohtonă. Bravu în garnizoana Boteni, a avut loc contopirea - 28 iulie - s-a înfiinţat Şcoala Militară de acestuia cu cel al apărării antiaeriene a trupelor subofiţeri de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie de uscat aflat în Bacău şi s-a înfiinţat „Centrul prin contopirea celor două şcoli de profil (după de Instrucţie al Artileriei şi Rachetelor reînfiinţarea corpului maiştrilor militari în anul 1960, Antiaeriene” subordonat C.A.A.T. această şcoală devine Şcoala Militară de Maiştri Au apărut în rândul cadrelor maiştri militari Militari de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie). - corp de elită cu pregătire medie care a dat - 13-21 octombrie - în pre mieră, Regimentul consistenţă activ ităţii de întrebuinţare, întreţinere, 27 Artilerie Antiaeriană Mixt abia înfiinţat a exploatare şi reparare a materialului din artileria executat trageri de luptă cu rachete radiodirijate antiaeriană.

201 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

1968, 01 octombrie - s-a înfiinţat şi a intrat în subordinea Diviziei 6 Tancuri „Horea, Cloşca şi Crişan” Divizionul 216 Artilerie Antiaeriană. 1969-1972 - a fost organizată apărarea antiaeriană a aerodromurilor şi aeroporturilor de pe teritoriu. 1972 - s-a constituit Comandamentul Aviaţiei Civile, subordonat Ministerului Apărării Naţionale prin C.A.A.T. - s-a trecut la scoaterea succe sivă în Tabăra de Instrucţie şi Poligonul de Trageri Antiaeriene şi a unităţilor şi subunităţilor de rachete antiaeriene în scopul antrenării şi verificării nivelului de Complexul de rachete antiaeriene KUB pregătire. 1973, 01 august - a fost înfiinţată prima antiaeriană a trupelor de uscat - Divizionul 48 Brigadă de rachete antiaeriene din armata Rachete Antiaeriene din compunerea Armatei a română prin reorganizarea Regimentelor 18 şi 19 2-a, înzestrată cu complexe de rachete antiaeriene Artilerie Antiaeriană Mixte. cu bătaie mică de tip KUB. Brigada 1 Rachete Antiaeriene a primit 1976-1978 - în cadrul reorganizărilor ce au în înzestrare complexul automatizat pentru avut loc în C.A.A.T. s-au produs schimbări în conducerea tragerilor antiaeriene tip ASURK-1M structura comandantului trupelor de artilerie şi de mare unitate, cu o capacitate de cuprindere rachete antiaeriene. pentru 8 divizioane de rachete antiaeriene cu 1977, 18 martie - a avut loc o reorganizare a bătaie medie. C.A.A.T. care în esenţă a constat în ieşirea aviaţiei 1974 – sursa principală a ofiţerilor de rezervă din compunerea acestui organism şi înfiinţarea pentru armă au constituit-o subunităţile de Comandamentului Aviaţiei Militare. instrucţie formate din militari cu termen redus. 1978 - apărarea antiaeriană a trupelor de 1975-1976 - au fost iniţiate şi apli cate măsuri pentru modernizarea condiţiilor de pregătire a uscat a trecut din compunerea C.A.F.A. în cea a cadrelor active şi de rezervă în Centrul de Instrucţie C.A.A.T. care primise sarcini în acest sens la limita maximă - 01 octombrie - au ieşit din subordinea a capacităţii de cazare şi şcolarizare. C.A.F.A., trecând în subordinea C.A.A.T.: locţiitorul 1976, 25 septembrie - prin Ordinul Marelui C.A.F.A. şi şef al apărării antiaeriene a trupelor Stat Major nr. 0021/15.01.1976, a fost înfiinţată de uscat, care devenea locţiitor al comandantului prima unitate de rachete antiaeriene din apărarea apărării antiaeriene a teritoriului şi şef al apărării antiaeriene a trupelor de uscat. 1979 - Centrul de Instrucţie s-a mutat în Bucu- reşti (mai întâi pe Şos. Olteniţei, apoi, la Cernica). - 01 iunie - Regimentul 47 Artilerie Antia eriană, înfiinţat la Lugoj, s-a mutat la Târgovişte. 1980 - industria românească de apărare a asigurat primele tunuri antiaeriene cu două ţevi, calibru 30 mm. Divizionul 48 Rachete Antiaeriene s-a transformat în Regimentul 48 Rachete Antiaeriene, prin înfiinţarea a încă două baterii de rachete antiaeriene. Acţiunea a continuat cu înfiinţarea Regimentului 51 Rachete Antiaeriene, în subordinea Armatei a 3-a, şi a Regimentului 53 Rachete Antiaeriene, în Staţia de dirijare a rachetelor din cadrul complexului Volhov M3 organica Armatei a 2-a.

202 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

1984 - s-a înfiinţat Regimentul 17 Rachete Antiaeriene înzestrat cu complexe de rachete antiaeriene tip S-75M3, în garnizoana Reşiţa. - 30 iunie - s-a înfiinţat Regimentul 52 Rachete Antiaeriene „Tropaeum Traiani”. 1986 - s-au înfiinţat: Regimentul 19 Rachete Antiaeriene înzestrat cu complexe de rachete antiaeriene tip S-125M1A în garnizoana Bucureşti (Cernica) şi Regimentul 12 Rachete Antiaeriene înzestrat cu complexe de rachete antiaeriene tip S-75M3 în garnizoana Galaţi. 1987 - în urma reorganizării învăţământului militar Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie Braşov a preluat şi Complexul antiaerian OSA-AKM sarcina pregătirii maiştrilor militari şi subofiţerilor. - decembrie - în cazarma unde funcţionau 1989 - s-a înfiinţat 1 Regiment de Artilerie Regimentul 47 şi Divizionul 57 Artilerie Antiaeriană, Antiaeriană Mixt în garni zoana Feteşti. şi de unde colonelul Andrei Kemenici comanda Centrul de Instrucţie şi-a schimbat denu - garnizoana Târgovişte, au fost aduşi Nicolae şi mirea în Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Elena Ceauşescu, unde pe 25 decembrie au fost Cadrelor (C.P.P.C.). judecaţi şi executaţi. - 30 iunie - s-a înfiinţat Regimentul 50 Rachete 1990 - Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie Antiaeriene „Andrei Mureşianu”, subordonat şi Rachete Antiaeriene - „General Bungescu” a comandamentului Armatei a 4-a şi înzestrat cu devenit Institutul Militar de Artilerie şi Rachete complexul de rachete antiaeriene OSA-AKM Antiaeriene - „General Ion Bungescu”. (începând cu 01 decembrie 2002 acesta primeşte - s-a trecut, la nivel strategic, de la structurile de denumirea Regimentul 50 Mixt Rachete Antiaeriene conducere de tip comandament de armă la cele de „Andrei Mureşianu”). tip inspectorat (Comandamentul Trupelor de Uscat - 22 decembrie - urmare a complicării situaţiei avea în compunere şi Inspectoratul General al Apărării Antiaeriene a Trupelor de Uscat). aeriene, din ordinul comandantului apărării - septembrie - cele două profile de antiaeriene a teritoriului, generalul-colonel Mocanu învăţământ, artileria antiaeriană şi radiolocaţia, Mircea, au fost declanşate acţiunile de luptă s-au reorganizat din nou pe două şcoli distincte împotriva ţintelor aeriene care intrau în posibilităţile şi anume: Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de de nimicire (foc) ale mijloacelor de artilerie şi Artilerie şi Rachete Antiaeriane „General rachete antiaeriene. Bungescu” şi Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Radiolocaţie „Avram Iancu”. 1990-2002 - Brigada 6 Artilerie Antiaeriană era dislocată în sud-estul ţării, la Râmnicu Sărat şi avea următoarea organizare: între 1990 - 1995 - regimente de artilerie antiaeriană (calibru 57 şi 100 mm), între 1995 - 2002 - divizioane calibru 2x30 mm, calibru 57 mm şi calibru 100 mm, iar între 2002-2004 - Regimentul 53 Rachete Antiaeriene şi Regimentele 61 şi 149 Artilerie Antiaeriană. 1993 - Comandamentul Trupelor de Uscat s-a transformat în Statul Major al Trupelor de Uscat, în al cărui sistem de conducere a artileriei antiaeriene s-a înfiinţat instituţia „şefului apărării antiaeriene Rampă de lansare din cadrul Complexului de rachete a Trupelor de Uscat”, având în subordine structuri antiaeriene S-125M1A specializate de tip secţie, birou şi compartiment.

203 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

- prin unirea Comandamentului Aviaţiei Militare cu Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului ia fiinţă Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene. - 04 octombrie - în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare s-a constituit Facultatea de Aviaţie şi Apărare Antiaeriană. 1994 - a început omologarea poligonului Capu Midia. 1995 - în subordinea categoriei de forţe se vor afla două corpuri de aviaţie şi apărare antiaeriană, rezultate din comasarea comandamentelor celor Tun antiaerian cal. 57 mm S-60 2 divizii de apărare antiaeriană a teritoriului şi - martie - Divizionul 216 Artilerie Antiaeriană diviziilor de aviaţie. iese din subordinea nemijlocită a Corpului 6 Armată - a luat fiinţă Şcoala Militară de Maiştri “Horea, Cloşca şi Crişan” şi intră în subordinea Militari şi Subofiţeri de Apărare Antiaeriană (transformată în 1997 în Şcoala Militară de Maiştri Brigăzii 5 Tancuri “Potaissa”. Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene). - 03 aprilie - ia fiinţă Divizionul 348 Artilerie - s-a înfiinţat Brigada 14 Artilerie Antiaeriană Antiaeriană, în structura Brigăzii 34 Mecanizată „General Nicolae Zăgănescu” (în anul 2001 a fost a Corpului 9 Armată „Mărăşeşti”, cu locaţia desfiinţată). permanentă în Topraisar. - 28 februarie - ia fiinţă Divizionul 158 Artilerie - 01 mai - Regimentul 51 Rachete Antiaeriene Antiaeriană (cadre) în structura Brigăzii 15 KUB „Pelendava” a trecut din subordinea Armatei Mecanizate „Podu Înalt”, care, la data de 01 iunie a 3-a în subordinea Statului Major al Trupelor de 2005 se desfiinţează. Uscat. - 01 martie - ia fiinţă Divizionul 635 Artilerie - 15 mai - Brigada 1 Rachete Antiaeriene ia Antiaeriană - cadre, subordonat Brigăzii 63 în subordine divizioanele de rachete antiaeriene Tancuri, care, începând cu 08 martie 2005 trece şi divizionul tehnic S-125 NEVA aparţinând în subordinea comandamentului Brigăzii 15 Regimentului 19 Rachete Antiaeriene şi se Mecanizată „Podu Înalt”. transformă în Brigada 1 Rachete Antiaeriene - 01 martie - s-a înfiinţat Divizionul 288 Artilerie Mixtă, care va fi subordonată Corpului 1 Aviaţie şi Antiaeriană în compunerea de pace a Brigăzii 282 Apărare Antiaeriană. Mecanizată Focşani. - 15 iulie - s-a constituit Academia Aviaţiei - martie - Divizionul 216 Artilerie Antiaeriană şi Apărării Antiaeriene, în garnizoana Braşov, iese din subordinea nemijlocită a Corpului 6 Armată subordonată Statului Major al Aviaţiei şi Apărării “Horea, Cloşca şi Crişan” şi intră în subordinea Brigăzii 5 Tancuri “Potaissa”. Antiaeriene. 1996 - Institutul Militar de Artilerie şi Rachete Antiaeriene - „General Ion Bungescu” a devenit Academia Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene „Henri Coandă”. 1997 - Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor a devenit Şcoala de Aplicaţie pentru Artilerie şi Rachete Antiaeriene. 1998, 01 august - Brigada 1 Rachete Antiaeriene Mixtă se transformă în Brigada 1 Rachete Antiaeriene, ca urmare a ieşirii din subordine a subunităţilor NEVA şi a transformării acestora în Centrul 14 Instrucţie şi Mobilizare. 2000 - corpurile de aviaţie şi apărare Simulatorul de ţinte aeriene MTS-2 antiaeriană se transformă în divizii aeriene.

204 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

- s-a desfiinţat Regimentul 60 Artilerie - 01 aprilie - s-a înfiinţat Divizionul 228 Artilerie Antiaeriană. Antiaeriană Mixt, iar la data de 01 aprilie 2006 s-a - 11 aprilie - Statul Major al Aviaţiei şi Apărării transformat în Batalionul 228 Artilerie Antiaeriană. Antiaeriene îşi modifică denumirea în Statul Major - 01 septembrie - Brigada 1 Rachete Anti- al Forţelor Aeriene. aeriene primeşte denumirea de Brigada 1 Rachete - 09 mai - Regimentul 53 Rachete Antiaeriene Sol-Aer „General Nicolae Dăscălescu”. „Trophaeum Traiani” - Medgidia se subordonează - 01 octombrie - cele două şcoli de tradiţie Corpului 10 Armată Teritorial. ale Forţelor Aeriene se comasează într-o singură - 01 august - cele două armate de arme entitate, Şcoala Militară de Maiştri şi Subofiţeri întrunite se reorganizează şi se transformă în a Forţelor Aeriene „Traian Vuia”. corpuri de armată teritoriale organizate pe brigăzi - 01 octombrie - Regimentul 48 Rachete (acestea aveau în compunere, ca şi fostele armate Antiaeriene trece din subordinea nemijlocită a de arme întrunite, câte o brigadă de artilerie Corpului 1 Armată Teritorial în subordinea Brigăzii antiaeriană, cu organizare similară celor din 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă „Gorj”. compunerea armatelor). - 01 octombrie - Regimentul 51 Rachete - 21 - 25 august - Regimentul 51 Rachete Antiaeriene KUB „Pelendava” trece în subordinea Brigăzii 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă Teritorială Antiaeriene KUB „Pelendava” trece din subordinea - dispusă în garnizoana Târgu Jiu, devenind şefului Statului Major al Forţelor Terestre în Regimentul 51 Mixt Rachete Antiaeriene subordinea Corpului 1 Armată Teritorial. „Pelendava”. 2001 - în cadrul Divizionului 216 Artilerie 2002 - s-a înfiinţat instituţia Inspectorului Antiaeriană au fost organizate cursuri de în armă şi s-au constituit, la nivelul şcolilor de cunoaştere a complexului GEPARD cu aproape aplicaţie ale armelor, secţii Cercetare, Dezvoltare toţi militarii unităţii. şi Reglementări în Armă. - s-au desfiinţat: Regimentele 32 şi 40 Artilerie - Brigada 5 Artilerie Antiaeriană se Antiaeriană, Regimentul 4 Rachete Antiaeriene şi reorganizează, avînd în compunere: Regimentul 50 Brigada 14 Artilerie Antiaeriană. Rachete Antiaeriene - OSA-AKM, Regimentul 66 - se finalizează construcţia Centrului de Artilerie Antiaeriană - calibru 100 mm şi Regimentul pregătire prin simulare MTS II în cadrul Taberei de 89 Artilerie Antiaeriană - calibru 57 mm (în anul Instrucţie şi Poligonului de Trageri Sol-Aer „Gl.bg. 2004 aceasta se desfiinţează, iar Regimentul 50 Ion Bungescu” - Capu Midia (TIPTSA). Rachete Antiaeiene KUB se resubordonează la - s-a înfiinţat Baza 11 Instrucţie Artilerie şi Brigada 6 Rachete Antiaeriene). Rachete Antiaeriene, la Târgu Jiu. - Regimentul 47 Artilerie Antiaeriană se - Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri transformă şi se restructurează în Centrul 47 Artilerie a Forţelor Aeriene Braşov se comasează cu Antiaeriană, iar în anul 2003 se desfiinţează. Şcoala Militară de Maiştri de Aviaţie „Traian Vuia” - s-a desfiinţat Brigada 19 Artilerie Anti- din Mediaş. aeriană. - Brigada 1 Rachete Antiaeriene primeşte în organica ei un batalion şi patru companii de radiolocaţie. - Brigada 1 Rachete Sol-Aer desfiinţează Divizioanele 5 şi 7 Rachete Sol-Aer şi ia în subordine Regimentul 4 Rachete Antiaeriene, Centrul 4 Radiolocaţie, Companiile 41 şi 42 Radiolocaţie. - Brigada 1 Rachete Sol-Aer desfiinţează Divizioanele 7, 8 şi 9 Rachete Antiaeriene şi Divizionul 12 Tehnic din fostul Regimentul 4 Rachete Antiaeriene. - Brigada 1 Rachete Sol-Aer intră în subordinea directă a Statului Major al Forţelor Aeriene. Instalaţie de lansare a rachetelor antiaeriene CA-95

205 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

- 07 iunie - Regimentul 53 Rachete Anti aeriene „Trophaeum Traiani” - Medgidia se va subordona Brigăzii 6 Artilerie Antiaeriană Mixtă. - 01 iulie - a fost înfiinţat Divizionul 468 Artilerie Antiaeriană, în subordinea Brigăzii 61 Vânători de Munte, care, la 01 iunie 2006 a fost transformat în Batalionul 468 Artilerie Antiaeriană. - 15 august - Şcoala de Aplicaţie pentru Artilerie Antiaeriană, aflată la Cernica (garnizoana Bucureşti), se restructurează şi învăţământul pe linie de armă, pentru Forţele Terestre, se va desfăşura într-o instituţie nou înfiinţată - Şcoala de Aplicaţie pentru Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană, cu sediul la Sibiu. Instalaţie de lansare a rachetelor antiaeriene A-94 - 15 august - a intrat în vigoare statul de - 01 august - Şcoala de Aplicaţie pentru Aviaţie organizare pentru Şcoala de Aplicaţie pentru îşi schimbă denumirea în Şcoala de Aplicaţie Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană „Ioan pentru Forţele Aeriene. Vodă”, prin contopirea într-o singură instituţie 2003 şi 2004 - se desfiinţează cele două zone militară a învăţământului de artilerie şi artilerie de apărare aeriană, şi, implicit şi cele două divizii antiaeriană. aeriene dispuse în zonele de vest şi de est ale 2002 - 2004 - Brigada 4 Artilerie Antiaeriană se ţării. reorganizează, iar regimentele de artilerie şi rachete 2004 - în urma desfiinţării Brigăzilor 4 şi 5 antiaeriene din compunere se redislocă astfel: Artilerie Antiaeriană, Brigada 6 Artilerie Antiaeriană Regimentul 41 Artilerie Antiaeriană în partea de se reorganizează, având în compunere: Regimentul sud-vest a ţării, Regimentul 48 Rachete Antiaeriene 50 Rachete Antiaeriene - dislocat în sud-vestul KUB în partea de sud a ţării şi Regimentul 51 ţării, Regimentul 51 Rachete Antiaeriene - dislocat Rachete Antiaeriene în partea de sud-vest a ţării (în în nord-vestul ţării şi Regimentul 53 Rachete anul 2004 aceasta se desfiinţează, iar Regimentul Antiaeriene - dislocat în sud-estul ţării. 51 Rachete Antiaeriene KUB se resubordonează - se desfiinţează Divizionul 64 Artilerie la Brigada 6 Rachete Antiaeriene). Antiaeriană. 2003 - Şcoala pentru Aplicaţie a Artileriei - 01 mai - 31 iulie - Regimentul 48 Rachete Antiaeriene şi Rachetelor Sol-Aer se mută de Antiaeriene se desfiinţează, iar complexele de la Cernica la Boboc, unde împreună cu şcolile rachete antiaeriene KUB sunt predate Regimentului de aplicaţie ale armelor aviaţie şi radiolocaţie se 50 Rachete Antiaeriene, în structura căruia ia fiinţă reorganizează în cadrul Şcolii de Aplicaţie pentru Batalionul 2 Rachete Antiaeriene KUB. Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu” (componenta de - 26 - 29 iulie - a avut loc resubordonarea învăţământ specifică trupelor de uscat se separă şi Divizionului 216 Artilerie Antiaeriană al Brigăzii 6 se dislocă la Sibiu). Tancuri la Regimentul 50 Rachete Antiaeriene cu - la nivelul comandamentului Statului Major denumirea de Divizionul 3 Artilerie Antiaeriană (din al Forţelor Terestre, biroul de armă se transformă 10 martie 2006 primeşte denumirea de Batalionul în Biroul inspectorului pentru artilerie antiaeriană, 3 Artilerie Antiaeriană). iar ulterior în Biroul Instrucţie Rachete şi Artilerie - 01 august - Batalionul 3 Artilerie Antiaeriană Antiaeriană. se resubordonează Regimentului 50 Rachete - s-au desfiinţat: Regimentele 12, 15 şi 17 Antiaeriene, fiind înzestrat cu o tehnică unicat în Rachete Antiaeriene. Armata Română, „Complexul Antiaerian calibru - 09-12 iunie - societatea comercială 2x35 mm GEPARD” şi primind o nouă denumire, Divizionul 3 Artilerie Antiaeriană. Electromecanica Ploieşti S.A. din compania - 11 august - Regimentul 51 Rachete naţională Romarm S.A. execută trageri de testare Antiaeriene KUB „Pelendava” a fost trecut din şi evaluare cu rachete A-94 în vederea omologării subordinea Brigăzii 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă oficiale a modificărilor acestora.

206 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2011

în subordinea Regimentului 53 Rachete Anti- aeriene. - 01 aprilie - Regimentul 53 Rachete Antiae- riene trece din subordinea Brigăzii 6 Rachete Antiaeriene în subordinea Corpului 1 Armată Teritorial. - 01 mai - Brigada 1 Rachete Sol-Aer „General Nicolae Dăscălescu” a început procesul de transformare şi dotare cu tehnică compatibilă cu structurile NATO, în compunere intrând un batalion de rachete sol-aer HAWK, prin transformarea Complexul Antiaerian calibru 2x35 mm GEPARD Divizionului 7 Tehnic în Batalionul HAWK. Teritorială „Gorj”, care s-a desfiinţat, în subordinea - august - septembrie - Batalionul 228 Artilerie Brigăzii 6 Rachete Antiaeriene. Antiaeriană a fost dotată cu tehnică nouă de - 01 octombrie - Şcoala Militară de Maiştri apărare antiaeriană - sistemul OERLIKON, calibru si Subofiţeri a Forţelor Aeriene „Traian Vuia” se 2x35 mm. redislocă, într-o nouă concepţie, pentru a funcţiona 2007 - începând cu acest an ziua armei se împreună cu Şcoala de Aplicaţie a Forţelor sărbătoreşte la 19 septembrie, dată la care, în anul Aeriene „Aurel Vlaicu”, în localitatea Boboc, 1916, a fost doborât primul avion inamic pe timpul judeţul Buzău. manevrei de la Flămânda - judeţul Giurgiu. - 22 octombrie - Taberei de instrucţie şi - Batalionul 3 Artilerie Antiaeriană (forţă poligonului de trageri sol-aer i se atribuie denumirea destinată NATO) din organica Regimentului 50 Mixt onorifică „General de brigadă Ion Bungescu”. Artilerie şi Rachete Antiaeriene „Andrei Mureşianu” 2005, 01 august - Şcoala de Aplicaţie pentru se resubordonează la Brigada 282 Mecanizată/ Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă” Corpul 1 Armată Teritorial. s-a transformat în Şcoala de Aplicaţie pentru Unităţi - 04 ianuarie - Batalionul 228 Artilerie Sprijin de Luptă „General Eremia Grigorescu”, Antiaeriană s-a transformat în Batalionul 228 care avea în compunere şi Centrul de Pregătire Apărare Antiaeriană. pentru Artilerie Antiaeriană „General Gheorghe - februarie - Regimentul 53 Rachete Popescu”. Antiaeriene se întăreşte cu Batalionul 348 Apărare - 01 august - Şcoala de Aplicaţie pentru Antiaeriană. Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă” - martie - Batalionul 288 Artilerie Antiaeriană se reorganizează în Şcoala de Aplicaţie pentru se resubordonează Brigăzii 34 Infanterie „Vasile Unităţi Sprijin de Luptă, în organica căreia ia fiinţă Lupu” şi îşi schimbă denumirea în Batalionul 288 Centrul de Pregătire pentru Artileria Antiaeriană Apărare Antiaeriană „Milcov”. „General Gheorghe Popescu”. 2008 - s-a desfiinţat Regimentul 11 Rachete 2006 - Regimentul 50 Mixt Artilerie şi Rachete Antiaeriene. Antiaeriene „Andrei Mureşianu” se resubordonează - componenta de Rachete şi Artilerie la Corpul 4 Armată Teritorial. Antiaeriană din Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele - 01 februarie - Regimentul 51 Rachete Aeriene „Aurel Vlaicu” se află în subordinea Antiaeriene din subordinea Brigăzii 6 Rachete locţiitorului pentru Rachete şi Artilerie Antiaeriană Antiaeriene se transformă în Batalionul 2 Rachete al comandantului Centrului de Instruire din Forţele Antiaeriene, unitate sprijin luptă, subordonată Aeriene. comandamentului Regimentului 53 Rachete - 01 martie - Batalionul 205 Artilerie Antiaeriană Antiaeriene. a devenit Batalionul 205 Apărare Antiaeriană, iar în - 01 aprilie - Divizionul 288 Artilerie Antiaeriană data de 21 aprilie 2008 a primit tehnică de artilerie îşi schimbă denumirea în Batalionul 288 Artilerie calibru 2x35 mm OERLIKON. Antiaeriană. - 01 septembrie - Şcoala de Aplicaţie pentru - 01 aprilie - Batalionul 2 Rachete Antiaeriene Forţele Aeriene s-a reorganizat, înfiinţându-se trece din subordinea Brigăzii 6 Rachete Antiaeriene Centrul de Instruire pentru Forţele Aeriene.

207 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Efemeride

reţină atenţia specialiştilor militari şi a cercetătorilor din industriile de armament de pe mapamond. Redotarea cu tehnică de luptă modernă, regândirea principiilor de întrebuinţare în operaţie (luptă) în consonanţă cu modificările impuse de evoluţia mijloacelor aeriene, pre cum şi creşterea eficienţei acţiunilor ca subsistem de bază în cadrul sistemului integrat al Ap.A.A. vor constitui prin urmare reperele dezvoltării Art. şi R.A.A. române acum, la începutul mileniului III, dar şi în perspectivă. Prin reorganizările ce au avut loc şi prin îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare propuse se va reuşi dorita modernizare a acestui gen Instalaţie de lansare a rachetelor antiaeriene HAWK de armă, necesar şi important, cu o bogată şi îndelungată tradiţie - 95 de ani de existenţă - în - 01 septembrie - Centrele de Pregătire armata română. pentru Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană Creşterea eficienţei acţiunilor artileriei şi au fost comasate sub denumirea Centrul de rachetelor antiaeriene, indiferent de subordonare, Instruire pentru Artilerie Terestră şi Artilerie se va baza fără îndoială într-un viitor nu prea Antiaeriană. îndepărtat pe sisteme automatizate de conducere, - 01 septembrie - instituţia Inspectorului pentru atât pe verticala, cât şi pe orizonta la structurilor armă şi-a încetat existenţa. organizatorice. Introducerea pe scară largă 2010, 01 iunie - 31 iulie - Batalionul 2 a Compiuterelor, ca şi rezolvarea problemei Rachete Antiaeriene „Pelendava” se transformă în mijloacelor de transmisiuni vor înceta să mai Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pelendava”. constituie, în mileniul următor ample deziderate. - 01 august - Regimentul 61 Rachete În prezent, artileriştii şi rachetiştii sol-aer îşi Antiaeriene „Pelendava” trece din subordinea concentrează eforturile pentru creşterea capacităţii Regimentului 53 Rachete Antiaeriene în subordinea combative a tuturor structurilor în situaţii aeriene Diviziei 1 Infanterie „Dacica”. complexe. - 01 octombrie - se înfiinţează Batalionul Zi de zi, ceas de ceas, ei îşi intensifică 184 Apărare Antiaeriană subordonat Brigăzii 18 antrenamentele cu ţinte aeriene marcate şi Infanterie. simulate şi se pregătesc asiduu pentru executarea Gen de armă de bază în compunerea oricărei aplicaţiilor tactice cu trageri de instrucţie şi de luptă armate moderne şi beneficiare ale unor multiple în poligon. posibilităţi de luptă, care le conferă capacitatea de a participa cu foc la susţinerea majorităţii cuplurilor acţionale ce alcătuiesc lupta armată (acţiuni sol- aer, sol-sol, sol-navă, navă-aer, navă-sol, navă- navă), artileria şi rachetele antiaeriene continuă să

Sistemul OERLIKON, calibru 2x35 mm Mitralieră antiaeriană cal. 14,5 mm

208 13 Sărbători militare Calendarul tradiţiilor militare 2011 Sărbători militare

ZILELE CATEGORIILOR DE FORŢE, GENURILOR DE ARMĂ ŞI SPECIALITĂŢILOR MILITARE

1 februarie - Ziua Intendenţei Militare 23 februarie - Ziua Hidrografului Militar 1 martie - Ziua Automobilistului Militar - Ziua Forţelor pentru Operaţii Speciale 17 martie - Ziua Serviciului Istoric al Armatei 25 martie - Ziua Operaţiilor Psihologice 23 aprilie - Ziua Forţelor Terestre 25 aprilie - Ziua Justiţiei Militare 29 aprilie - Ziua Veteranilor de Război 30 aprilie - Ziua Infanteriei Române - Ziua Logisticii Militare 15 mai - Ziua Trupelor de Apărare NBC - Ziua Poliţiei Militare 20 mai - Ziua Financiarului Militar 31 mai - Ziua Geniştilor Militari - Ziua Rezervistului Militar 10 iunie - Ziua Paraşutiştilor Militari 18 iunie - Ziua Constructorilor Militari 1 iulie - Ziua Muzicilor Militare 13 iulie - Ziua Specialităţii Militare „Război electronic” 14 iulie - Ziua Transmisioniştilor Militari 15 iulie - Ziua Submarinistului Militar 20 iulie - Ziua Forţelor Aeriene 23 iulie - Ziua Presei Militare 25 iulie - Ziua Radiolocaţiei 26 iulie - Ziua Arhivelor Militare 1 august - Ziua Tanchiştilor 15 august - Ziua Marinei Române 21 august - Ziua Medicinei Militare 1 septembrie - Ziua Informaticienilor Militari 4 septembrie - Ziua Tipografilor Militari 19 septembrie - Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene 1 octombrie - Ziua Scafandrilor Militari 9 octombrie - Ziua Resurselor Umane 25 octombrie - Ziua Armatei României 30 octombrie - Ziua Relaţiilor Publice Militare 3 noiembrie - Ziua Vânătorilor de Munte 10 noiembrie - Ziua Artileriei 12 noiembrie - Ziua Statului Major General - Ziua Cercetaşilor Militari - Ziua Geodezilor Militari 16 noiembrie - Ziua Transporturilor Militare 29 noiembrie - Ziua Infanteriei Marine 14 decembrie - Ziua Direcţiei Operaţii 27 decembrie - Ziua Centrului de Operaţii Psihologice

210 Sărbători militare Calendarul tradiţiilor militare 2011

PATRONII SPIRITUALI AI ARMATEI ROMÂNIEI

Batalionul 528 Cercetare - Sfinţii Martiri Brâncoveanu: Constantin Vodă cu cei patru fii ai Sfânta Maria, ocrotitoarea săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul marinarilor Ianache (16 august) Batalionul 469 Logistic - Sfinţi Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie) Batalionul 300 Infanterie Mecanizată ,,Sfântul Andrei” - Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie) Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică ,,Colonel Gheorghe Vişata” - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) Centrul de Pregătire pentru Apărare NBC ,,Muscel” - Sfinţii Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena (21 mai) Sfântul Mare Centrul Operaţii Psihologice - Sfântul Mucenic Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan Gheorghe, (27 decembrie) patronul Forţelor Terestre Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare” - Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (2 iulie) Corpul de Control şi Inspecţie - Sfântul Arhanghel Mihail (8 noiembrie) Depozitul Central 138 Materiale Intendenţă „General Ioniţă Botoş” - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă (23 aprilie) Direcţia Topografică Militară - Sfântul Apostol Pavel (29 iunie) Direcţia Informaţii Militare - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) Divizia 2 Infanterie „Getica”- Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie) Regimentul 30 Gardă - Sfântul Mare Mucenic Mina (10 decembrie) Statul Major al Forţelor Terestre - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă (23 aprilie) Statul Major al Forţelor Aeriene - Sfântul Măritul Prorooc Ilie Tesviteanul (20 iulie) Statul Major al Forţelor Navale - Sfânta Maria, Adormirea Maicii Domnului (15 august) Sfântul Ilie Tesviteanul, Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene patronul „Aurel Vlaicu” - Sfântul Măritul Prorooc Ilie Forţelor Tesviteanul (20 iulie) Aeriene

211 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Sărbători militare

DENUMIRI ONORIFICE

Academia Forţelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu” Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” Academia Forţelor Aeriene ,,Henri Coandă” („Vulturii Carpaţilor”) Academia Navală ,,Mircea cel Bătrân” Batalionul 300 Infanterie „Sfântul Andrei” Batalionul 1 Instrucţie „Olt” Batalionul 300 Sprijin „Sarmis” Batalionul 110 Sprijin Logistic Batalionul 313 Cercetare „Burebista” „Mareşal Constantin Prezan” Batalionul 315 Artilerie „Simion Bărnuţiu” Batalionul 114 Tancuri „Petru Cercel” Batalionul 316 Asigurare Date „Guruslău” Batalionul 113 Artilerie „Bărăganul” Batalionul 317 Cercetare „Vlădeasa” Batalionul 116 Sprijin Logistic „Iancu Jianu” Batalionul 317 Sprijin Logistic „Voievodul Gelu” Batalionul 117 Sprijin Logistic Batalionul 32 Infanterie „Mircea” „Colonel Alexandru Polizu” („Scorpionii Galbeni”) Batalionul 136 Geniu „Apulum” Batalionul 325 Artilerie „Alutus” Batalionul 151 Infanterie ,,Războieni” Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” („Lupii Negri”) Batalionul 335 Artilerie „Alexandru Cel Bun” Batalionul 157 Muniţii „Teleajenul” Batalionul 341 Infanterie Batalionul 168 Sprijin Logistic „Pontus Euxinus” „Constanţa” („Rechinii Albi”) Batalionul 17 Vânători de Munte ,,Dragoş Vodă” Batalionul 345 Artilerie „Tomis” Batalionul 183 Artilerie „General Ion Dragalina” Batalionul 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea” Batalionul 184 Apărare Antiaeriană „Timiş” Batalionul 385 Artilerie Batalionul 185 Sprijin Logistic „Mureş” „Iancu de Hunedoara” Batalionul 191 Infanterie Batalionul 405 Sprijin Logistic „Năsăud” „Colonel Radu Golescu” Batalionul 41 Transport „Bobâlna” Batalionul 198 Logistic „Prut” Batalionul 43 Aprovizionare şi Transport Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” „Roman I Muşat” Batalionul 2 Rachete Antiaeriene KUB Batalionul 435 Logistic „Ciuc’’ „Pelendava” Batalionul 45 Comunicaţii şi Informatică Batalionul 20 Infanterie „Dolj” „Căpitan Grigore Giosanu” („Scorpionii Negri”) Batalionul 468 Artilerie Antiaeriană „Trotuş” Batalionul 205 Artilerie Antiaeriană Batalionul 469 Logistic „Putna” „General Gheorghe Pârvulescu” Batalionul 47 Comunicaţii şi Informatică Batalionul 206 Artilerie „General Mihail Lăcătuşu” „General Nicolae Petrescu” Batalionul 21 Vânători Munte „General Leonard Batalionul 49 Apărare Nucleară, Biologică Mociulschi” („Viperele Negre”) şi Chimică „Argeş” Batalionul 22 Transport „Dâmboviţa” Batalionul 495 Infanterie „Căpitan Ştefan Batalionul 22 Vânători de Munte ,,Cireşoaia” Şorveth” („Vânătorii din Cer”) Batalionul 24 Vânători de Munte Batalionul 52 Geniu „Tisa” „General Gheorghe Avramescu” Batalionul 528 Cercetare „Vlad Ţepeş” Batalionul 26 Infanterie ,,Neagoe Basarab” Batalionul 55 Apărare Antiaeriană „Someş” („Scorpionii Roşii”) Batalionul 55 Transmisiuni „Napoca” Batalionul 26 Vânători de Munte „Avram Iancu” Batalionul 610 Operaţii Speciale „Vulturii“ Batalionul 284 Tancuri „Cuza Vodă” Batalionul 612 Artilerie Antitanc „Maramureş” Batalionul 285 Artilerie „Vlaicu Vodă” Batalionul 620 Operaţii Speciale Batalionul 288 Apărare Antiaeriană ,,Milcov” „Băneasa-Otopeni” Batalionul 22 Infanterie „Romanaţi” Batalionul 630 Paraşutişti „Smaranda Brăescu“ Batalionul 3 Apărare Antiaeriană ,,Potaissa” Batalionul 634 Infanterie „Petrodava” Batalionul 3 Rachete Sol-Aer „Codrii Vlăsiei” Batalionul 635 Apărare Antiaeriană „Precista” Batalionul 3 Geniu Batalionul 7 Aruncătoare Proiectile Reactive „General Constantin Poenaru” „General Vasile Danacu”

212 Sărbători militare Calendarul tradiţiilor militare 2011

Batalionul 72 Apărare Nucleară, Biologică Centrul de Instruire pentru Artilerie Terestră şi şi Chimică „Negru Vodă” Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă” Batalionul 72 Geniu „Matei Basarab” Centrul de Pregătire pentru Artilerie Antiaeriană Batalionul 81 LAROM „Maior Gheorghe Şonţu” „General Gheorghe Popescu” Batalionul 811 Infanterie „Dej” Centrul de Instruire pentru Comunicaţii („Dragonii Transilvani”) şi Informatică „Decebal” Batalionul 812 Infanterie „Bistriţa” Centrul de Instruire pentru Luptă („Şoimii Carpaţilor”) al Forţelor Terestre „Getica” Batalionul 814 Tancuri „Mihai Vodă” Centrul de Instruire pentru Tancuri şi Auto Batalionul 817 Artilerie „Petru Rareş” „Colonel Pandele Predescu” Batalionul 83 „Bogdan I” Centrul de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Batalionul 84 Asigurare Date „Mărăşti” „Academician Ştefan Milcu” Batalionul 85 Sprijin Logistic Centrul Clinic de Urgenţă de Boli „General Mihail Cerchez” Cardiovasculare „Dr. Constantin Zamfir” Batalionul 85 Comunicaţii Aero şi Informatică „Sublocotenent Gheorghe Robescu” Centrul 102 Mentenanţă ,,Bucov” Batalionul 912 Tancuri „Scytia Minor” Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică „Colonel Batalionul 96 LAROM „Mircea Voievod” Gheorghe Vişata” Batalionul Instrucţie Comunicaţii şi Informatică Centrul 185 Mentenanţă „Radu cel Mare” „Fraţii Buzeşti” Centrul 2 Supraveghere Aeriană „Nord” Baza 2 Logistică „Valahia” Centrul 21 Cartiruire Trupe şi Administrare Baza 3 Logistică „Zargidava” Cazărmi „ Anghel Saligny” Baza 3 Logistică Teritorială „Marea Neagră” Centrul 243 Radioelectronic şi Observare Baza 95 Aeriană „Erou Căpitan Aviator „Callatis” Alexandru Şerbănescu” Centrul 88 Mentenanţă „Ardealul” Baza de Instruire pentru Apărare Nucleară, Clubul Sportiv al Armatei ,,Steaua” Biologică şi Chimică „Muscel” Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare” Baza de Instruire pentru Vânători de Munte Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” „Bucegi” Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” Baza Transport şi Deservire „Muntenia” Depozitul 101 Carburanţi-Lubrifianţi Brigada de Informaţii Militare „Mareşal „Vrâncioaia” Alexandru Averescu” Depozitul 129 Materiale Tehnice „Chindia” Brigada 1 Mecanizată „Argedava” Depozitul 154 Armament şi Muniţii „Prahova” Brigada 1 Rachete Sol-Aer Depozitul 164 Intendenţă „Moldavia” „General Nicolae Dăscălescu” Depozitul 238 Intendenţă „Jiul” Brigada 10 Geniu „Dunărea de jos” Depozitul 33 Materiale Tehnice „Moldova” Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” Divizia 1 Infanterie „Dacica” Brigada 2 Infanterie „Rovine” Divizia 2 Infanterie „Getica” Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” Divizia 4 Infanterie „Gemina” Brigada 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor” Flotila 71 Aeriană Brigada 4 Logistică „Transilvania” „General Emanoil Ionescu” Brigada 6 Operaţii Speciale „Mihai Viteazul” Flotila 86 Aeriană Brigada 61 Vânători de Munte Teritorială „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” „General Virgil Bădulescu” Flotila 90 Transport Aerian Brigada 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza” „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” Centrul de Instruire pentru Infanterie Fregata „Mărăşeşti” şi Vânători de Munte Fregata „Regele Ferdinand” „Constantin Brâncoveanu” Fregata „Regina Maria” Centrul de Instruire pentru Geniu, E.O.D. Grupul E.O.D. al Forţelor Aeriene şi Apărare C.B.R.N. „Panait Donici” „General Grigore Crăiniceanu”

213 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Sărbători militare

Institutul Naţional de Medicină Aeronautică Spitalul Militar de Urgenţă şi Spaţială „General dr. aviator „Dr. Alexandru Augustin” Victor Atanasiu” Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” Spitalul Militar de Urgenţă Nava hidrografică maritimă „Căpitan-comandor „Dr. Victor Popescu” Alexandru Cătuneanu” Spitalul Militar de Urgenţă Poligonul de Tragere „Smârdan” „Dr. Alexandru Gafencu” Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti” Regimentul 50 Rachete Antiaeriene Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Andrei Mureşianu” „Aurel Vlaicu” Regimentul 51 Artilerie Mixtă Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Navale „General Cornel Paraniac” „Viceamiral Constantin Bălescu” Regimentul 52 Artilerie Mixtă Şcoala de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii „General Alexandru Tell” Speciale „General maior Grigore Baştan” Regimentul 53 Rachete Antiaeriene Şcoala de Aplicaţie a Informaţiilor „Trophaeum Traiani” „General Nicolae Condeescu” Regimentul 61 Rachete Antiaeriene Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică „Pelendava” „General Constantin Zaharia” Regimentul 69 Artilerie Mixtă „Silvania” Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri „Dr. Carol Davila” a Forţelor Terestre „Basarab I” Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Ion Jianu” Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri Spitalul Clinic de Urgenţă Militar a Forţelor Aeriene „Traian Vuia” „Dr. Ştefan Odobleja” Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Spitalul Militar de Urgenţă Navale „Amiral Ioan Murgescu” „Dr. Alexandru Popescu” Tabăra de Instrucţie şi Poligonul de Trageri Spitalul Clinic Militar de Urgenţă Sol-Aer Capu Midia „General de brigadă „Dr. Iacob Czihac” Ion Bungescu” Spitalul Militar de Urgenţă Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” „Dr. Constantin Papilian” Unitatea de Instrucţie şi Asigurare Spitalul Clinic Militar de Urgenţă Topogeodezică „General de divizie „Avram Iancu” Constantin I. Brătianu”

214 14 Miniştrii Apărării Nationale, Calendarul tradiţiilor militare 2011 Miniştrii apărării nationale,

Generalul Barbu Vlădoianu 25 ianuarie- 3 mai 1859 (guvernul de la Bucureşti)

Generalul Gheorghe Adrian 27 mai 1859-13 iulie 1860 Generalul (guvernul de la Iaşi) Alexandru Macedonski 13 iulie-30 august 1860 4 mai-15 august 1859 (guvernul de la Bucureşti) (guvernul de la Bucureşti) 24 mai 1867-11 august 1868 Generalul Ioan Cornescu 16 august-27 noiembrie 1859 (guvernul de la Bucureşti)

Generalul de divizie Ioan Emanoil Florescu 28 noiembrie 1859- 27 mai 1860 Generalul Nicolae Golescu (guvernul de la Bucureşti) 28 mai-13 iulie 1860 14 iulie 1860-17 aprilie 1861 (guvernul de la Bucureşti) (guvernul de la Iaşi) Colonelul 30 august 1860-14 aprilie 1861 Istratie Sămăşescu (guvernul de la Bucureşti) 21 aprilie-22 iulie 1861 30 septembrie 1862- (guvernul de la Iaşi) 11 octombrie 1863, 14 martie 1871-26 aprilie 1876 Ion Ghica 30 aprilie-19 iulie 1861 11-18 iulie 1861 (guvernul de la Bucureşti) (guvernul de la Bucureşti)

216 Miniştrii apărării nationale, Calendarul tradiţiilor militare 2011

Generalul Ioan Grigore Ghica 19 iulie 1861- Generalul 22 ianuarie 1862 Alexandru Iacovache (guvernul de la Bucureşti) 12 octombrie 1863- 22 iulie 1861- 11 aprilie 1864 22 ianuarie 1862 (guvernul de la Iaşi) 22 ianuarie- 30 septem brie 1862, Generalul Savel Manu 11 mai-6 august 1866 12 aprilie 1864- 29 ianuarie 1866 Colonelul Alexandru Solomon 30 ianuarie-11 februarie 1866

Generalul de brigadă Dimitrie Lecca 11 februarie-10 mai 1866, 11 iulie 1879-28 aprilie 1880 Generalul de brigadă Nicolae Haralambie 6 august 1866- 8 februarie 1867 Generalul Tobias Gherghel 8 februarie - 24 mai 1867 Ion C. Brătianu 12 august-15 noiembrie 1868, 20 august 1877- 18 martie 1878, 25 noiembrie 1878-7 ianuarie 1879, 9 iunie 1881-24 ianuarie 1882, 1 august 1882-22 iunie 1884, 13 ianuarie-20 fe bruarie 1886, 5 noiembrie 1887-23 martie 1888

217 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Miniştrii apărării nationale,

Generalul Ioan Alexandru Duca 16 noiembrie 1868- Generalul de brigadă 14 iunie 1869 Gheorghe Manu 14 iulie 1869- 17 decembrie 1870, 12 noiembrie 1888- Generalul de brigadă 4 noiembrie 1889, Eustaţiu Pencovici 22 decembrie 1904- 18 decembrie 1870- 12 martie 1906 10 martie 1871

Generalul Christian Tell 11-13 martie 1871

Generalul de brigadă Gheorghe Slăniceanu 27 aprilie 1876-2 aprilie 1877, Generalul de brigadă 29 aprilie 1880-8 iunie 1881 Alexandru Cernat Generalul de brigadă 2 aprilie-19 august 1877, Nicolae Dabija 17 martie-24 noiembrie 1878 8 ianuarie-10 iulie 1879

Generalul de divizie Gheorghe Anghelescu 25 ianuarie-31 iulie 1882

218 Miniştrii apărării nationale, Calendarul tradiţiilor militare 2011

Generalul de divizie Ştefan Fălcoianu 23 iunie 1884- 12 ianuarie 1886 Generalul Alexandru Anghelescu 21 februarie 1886- 4 noiembrie 1887

Generalul de divizie Constantin Barozzi 23 martie-11 noiembrie 1888

Generalul de divizie Matei Vlădescu 5 noiembrie 1889-20 februarie 1891

Generalul de divizie Iacob Lahovary 21 februarie 1891- Lascăr Catargiu 21 februarie 1894, 22 februarie- 11 aprilie 1899- 11 iunie 1894 13 februarie 1901 Generalul de divizie Constantin Poenaru 12 iunie 1894-3 octombrie 1895 Generalul de divizie Constantin Budişteanu 4 octombrie 1895- 20 noiembrie 1896

219 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Miniştrii apărării nationale,

Constantin I. Stoicescu 21-25 noiembrie 1896

Generalul de divizie Anton Berindei 25 noiembrie 1896- Dimitrie A. Sturdza 10 aprilie 1899 14 februarie 1901- 20 decem brie 1904

Mareşalul Alexandru Averescu 13 martie 1907- 4 martie 1909

Toma Stelian 4 martie-31 octombrie 1909

Generalul de divizie Grigore Crăiniceanu 1 noiembrie 1909- 28 decembrie 1910 Nicolae Filipescu 29 decembrie 1910- 27 martie 1912

Generalul de divizie Ion Argetoianu 28 martie-14 octombrie 1912

220 Miniştrii apărării nationale, Calendarul tradiţiilor militare 2011

Generalul de divizie Constantin Hârjeu 14 octombrie 1912- 3 ianuarie 1914, Ion I.C. Brătianu 6 martie-23 octom brie 1918 4 ianurie 1914- 14 august 1916 19 ianuarie-19 aprilie 1922 Vintilă Brătianu 15 august 1916- 9 iulie 1917, 10-19 iulie 1917

Generalul de corp de armată Constantin Iancovescu 20 iulie 1917-5 martie 1918

Generalul de corp de armată Eremia Grigorescu 24 octombrie - 28 noiembrie 1918 Generalul de corp de armată Arthur Văitoianu 29 noiembrie 1918- 26 septembrie 1919 Generalul de divizie Ion Răşcanu 27 septembrie-28 noiem brie 1919, 5 decembrie 1919-2 martie 1920, Generalul de divizie 13 martie 1920-13 decembrie 1921 Traian Moşoiu 2-12 martie 1920

221 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Miniştrii apărării nationale,

Generalul de corp de armată Ştefan Holban 17 decembrie 1921- 18 ianuarie 1922 Generalul de corp de armată Gheorghe Mărdărescu 24 aprilie 1922- 29 martie 1926

Generalul de divizie Ludovic Mircescu 30 martie 1926-3 iunie 1927

Generalul de corp de armată Paul Angelescu 4 iunie 1927- 9 noiembrie 1928, 27 iulie 1934- 28 august 1937

Generalul de corp de armată Henry Cihoski 10 noiembrie 1928- 4 aprilie 1930 Iuliu Maniu 5-13 aprilie 1930

Generalul de divizie Nicolae Condeescu 14 aprilie 1930-18 aprilie 1931

222 Miniştrii apărării nationale, Calendarul tradiţiilor militare 2011

Generalul de divizie Constantin Ştefănescu-Amza 19 aprilie 1931-11 august 1932

Generalul de corp de armată Nicolae Samsonovici 11 august 1932- 14 noiembrie 1933

Generalul de corp de armată Nicolae Uică 14 noiembrie 1933- 1 iunie 1934

Gheorghe Tătărescu 1 iunie-27 iulie 1934

Comandor Radu Irimescu 28 august-4 septembrie 1937

Generalul de armată Constantin Ilasievici 4 septembrie- Mareşalul Ion Antonescu 27 decembrie 1937 28 decembrie 1937- 30 martie 1938, 6 septembrie 1940- 27 ianuarie 1941, 22 septembrie 1941- 23 ianuarie 1942

223 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Miniştrii apărării nationale,

Generalul de corp de armată Gheorghe Argeşanu 30 martie- 14 octombrie 1938

Generalul de armată Nicolae Ciupercă 13 octombrie 1938- 1 februarie 1939

Armand Călinescu 1 februarie- 21 septembrie 1939

Generalul de armată Ioan Ilcuş 21 septembrie 1939- 4 iulie 1940

Generalul de corp de armată Constantin Niculescu 4 iulie-6 septembrie 1940

Generalul de corp de armată adjutant Iosif Iacobici 27 ianuarie- 22 septembrie 1941

Generalul de corp de armată Constantin Pantazi 23 ianuarie 1942-23 august 1944

224 Miniştrii apărării nationale, Calendarul tradiţiilor militare 2011

Generalul de armată Mihail Racoviţă 23 august-4 noiembrie 1944

Generalul de armată Constantin Sănătescu 4 noiembrie- 5 decembrie 1944

Generalul de corp de armată Ion Negulescu 6 decembrie 1944- 5 martie 1945

Generalul de armată Constantin Vasiliu-Răşcanu 6 martie 1945- 29 noiembrie 1946

Generalul de armată Mihail Lascăr 30 noiembrie 1946- 30 decembrie 1947

Generalul-colonel Emil Bodnăraş 30 decembrie 1947- 3 octombrie 1955

Generalul de armată Leontin Salăjan 4 octombrie 1955-28 august 1966

225 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Miniştrii apărării nationale,

Generalul de armată Ion Ioniţă 1 septembrie 1966- 19 iunie 1976

Generalul-colonel Ion Coman 19 iunie 1976-29 martie 1980

Generalul-colonel Constantin Olteanu 29 martie 1980- 17 decembrie 1985

Generalul de armată Vasile Milea 17 decembrie 1985- 22 decembrie 1989

Generalul de armată Nicolae Militaru 26 decembrie 1989- 16 februarie 1990

Generalul de armată Victor-Atanasie Stănculescu 16 februarie 1990- 30 aprilie 1991

Generalul-locotenent Niculae Spiroiu 30 aprilie 1991-6 martie 1994

226 Miniştrii apărării nationale, Calendarul tradiţiilor militare 2011

Gheorghe Tinca 6 martie 1994- 11 decembrie 1996 Victor Babiuc 12 decembrie 1996- 11 februarie 1998, Constantin Dudu Ionescu 17 aprilie 1998- 12 februarie-16 aprilie 1998 13 martie 2000

Sorin Frunzăverde 13 martie -28 decembrie 2000, 25 octombrie 2006- 10 aprilie 2007

Ioan Mircea Paşcu 28 decembrie 2000- 28 decembrie 2004 Teodor Atanasiu 28 decembrie 2004- 25 octombrie 2006

Teodor Viorel Meleşcanu 10 aprilie 2007- 13 decembrie 2008 Mihai Stănişoară 13 decembrie 2008- 23 decembrie 2009

227 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Miniştrii apărării nationale,

Gabriel Oprea 23 decembrie 2009 – prezent

228 15 Şefii Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2011 Şeﬁ i Statului Major General

Colonelul Grigore Gărdescu 8 ianuarie-29 ianuarie 1860

Maiorul Istratie Sămăşescu 29 ianuarie-30 mai 1860

Generalul Ioan Emanoil Florescu 30 mai-30 august 1860, 21 aprilie 1861- 1 mai 1866 Generalul de brigadă Gheorghe Slăniceanu 27 aprilie-18 august 1877, 1878-1881, 1882-12 aprilie 1883

Generalul de divizie adjutant Constantin Barozzi 18 august- 20 octombrie 1877 Generalul de divizie Ştefan Fălcoianu 20 octombrie 1877-1878, 15 aprilie 1883-23 mai 1884, 13 ianuarie 1866- 18 iunie 1894 Generalul de divizie Alexandru Cernat 1881-1882

Colonelul Nicolae Dona 23 mai 1884-13 ianuarie 1886

230 Şeﬁ i Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2011

Generalul de brigadă Nicolae Tătărescu 1 aprilie 1904-1 aprilie 1907

Generalul de brigadă Alexandru Carcaleţeanu 1 aprilie 1901-1 aprilie 1904 Generalul de divizie Constantin Poenaru 1 octombrie 1898- 1aprilie 1901

Generalul de brigadă Iacob I. Lahovary 1 octombrie 1894- 1 octombrie 1895

Generalul de divizie Alexandru Averescu 18 noiembrie 1911- Generalul de divizie 2 decembrie 1913 Vasile Zottu 31 martie-18 noiembrie 1911, 1 aprilie 1914- Generalul adjutant Ion Istrati 25 octombrie 1916 1 noiembrie 1909- 1 martie 1911

Generalul de brigadă Grigore C. Crăiniceanu 1 aprilie 1907- 1 noiembrie 1909

231 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Şeﬁ i Statului Major General

Generalul de brigadă Alexandru Gorsky 8 mai-1 octombrie 1923

Generalul de brigadă Generalul de corp de armată Dumitru Iliescu adjutant Constantin Prezan 25 octombrie- 5 decembrie 1916- 5 decembrie 1916 1 aprilie 1918, 8 octombrie 1918- Generalul de corp de armată 20 martie 1920 Constantin Christescu 3 decembrie 1913 - 1 aprilie 1914, 1 aprilie 1918- 28 octombrie 1918 1 aprilie 1920-8 mai 1923

Generalul de divizie Alexandru Lupescu 1 octombrie 1923- 21 iunie 1927 Generalul de divizie Nicolae Samsonovici 21 iunie 1927- 11 august 1932, Generalul de divizie 11 decembrie 1934- 1 februarie 1937 Constantin Lăzărescu 11 august 1932- 30 noiembrie 1933 Generalul de brigadă Ion Antonescu 1 decembrie 1933- 11 decembrie 1934

232 Şeﬁ i Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2011

Generalul de divizie Ioan Sichitiu 1 februarie- 1 noiembrie 1937 Generalul de divizie Ştefan Gh. Ionescu 1 noiembrie 1937 - 1 februarie 1939 Generalul de corp de armată adjutant Florea Ţenescu 1 februarie 1939- 23 august 1940 Generalul de corp de armată adjutant Gheorghe Mihail 23 august- 6 septembrie 1940 23 august- 12 octombrie 1944

Generalul de brigadă Alexandru Ioaniţiu 6 septembrie 1940- Generalul de corp 17 septembrie 1941 de armată adjutant Iosif Iacobici 22 septembrie 1941- Generalul de corp de armată 20 ianuarie 1942 Ilie Şteflea Generalul de corp de armată 20 ianuarie 1942- adjutant Nicolae Rădescu 23 august 1944 15 octombrie- 6 decembrie 1944

233 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Şeﬁ i Statului Major General

Generalul-locotenent Leontin Sălăjan 18 martie 1950- 26 aprilie 1954 Generalul-colonel Constantin Gh. Popescu 30 ianuarie 1948- Generalul de divizie 18 martie 1950 Costin V. Ionaşcu 20 iunie 1945- 27 decembrie 1947

Generalul de corp de armată adjutant Constantin Sănătescu 11 decembrie 1944- 20 iunie 1945

Generalul de armată Ion P. Tutoveanu 26 aprilie 1954-15 iunie 1965 Generalul-colonel Ion Gheorghe 15 iunie 1965- 29 noiembrie 1974 Generalul-colonel Ion Coman 29 noiembrie 1974- 16 iunie 1976 Generalul-locotenent Ion Hortopan 1 iulie 1976-31 martie 1980

234 Şeﬁ i Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2011

Generalul-colonel Vasile Milea 31 martie 1980- 16 februarie 1985 Generalul-maior Ştefan Guşă 25 septembrie 1986- 28 decembrie 1989 Generalul-colonel Vasile Ionel 28 decembrie 1989- 2 mai 1991 Generalul de corp de armată Dumitru Cioflină 2 mai 1991-22 ianuarie 1997

Generalul de corp de armată dr. Constantin Degeratu 22 ianuarie 1997- februarie 2000

Amiralul dr. Gheorghe Marin 13 septembrie 2006 - 31 decembrie 2010 Generalul dr. Eugen Bădălan 25 octombrie 2004- 13 septembrie 2006 Generalul de armată dr. Mihail Eugeniu Popescu 31 octombrie 2000- Generalul de corp de armată 25 octombrie 2004 dr. Mircea Chelaru 7 martie- 31 octombrie 2000

235 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Şeﬁ i Statului Major General

General-locotenent dr. Ştefan Dănilă 1 ianuarie 2011 – prezent

236 Fotoalbum „CTM“ – Tehnică militară de altădată Calendarul tradiţiilor militare 2011

237 Calendarul tradiţiilor militare 2011 Fotoalbum „CTM“ – Tehnică militară de altădată

238 22012012

239 Operaţiile tehnice, editoriale şi tiparul au fost executate la Centrul tehnic-editorial al armatei

Bd. Ion Mihalache 124-126, sector 1, Bucureşti

E-mail: [email protected]

Tel.: 021-224.26.34/108;118 Fax: 021-224.26.34/104