Înaintea Fortunei. Sabil Decât Guvernul
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Anul XI. Arad, Mercuri 21 Februarie (6 Martie) 1907. Nr. 41. ABONAMENTUL REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA Pe im an 24 Cor. Deák Ferenc-utca nr. 20. Pe jumătate an .... 12 « Pe 1 lună 2 « Nrul de Duminecă pe un an 4 Cor. INSERŢIUNILE se primesc la admi Pentru România şi America 10 Cor. nistraţie. Pentru România şi străinătate nrii de Manuscripte nu se înapoiază. zi pe an 40 franci. TRIBUNA Telefon pentru oraş şi comitat 502. rului nostru, nimeni altul nu este respon Aceste proteste să se trimită şi parla înaintea fortunei. sabil decât guvernul. Guvernul care ne dis mentului. Iar despre fiecare acţiune să se truge ticna vieţii prin continuele şicane ale trimită informaţi' pressei ca să fie luminat Împotriva proiectului de lege a contelui maghiarizării, şi pentru cuvântul acesta, publicul de ceea-ce se petrece. Apponyi nu mai trebuiesc acum aşa multe pentru ori ce nenorociri ce ar putea să ur vorbe ci — fapte. Starea noastră sufletea Ar fi de dorit apoi ca însuşi preoţii şi meze, îl facem numai pe dânsul în faţa lui scă se aseamănă cu cea a omului, care izbit învăţătorii să se întrunească în adunări, să Dumnezeu şi a lumii, responsabil. de o nedreptate brutală este cuprins de o protesteze împotriva acuzei de nepatriotism mâhnire fără margini şi nu află cuvinte, dar Dar pentru ca să ne avem conştiinţa de şi să spue cu fruntea înălţată, că deşi din cu atât mai hotărît este la fapte. plin liniştită, trebue să ne epuisăm toate graţia guvernului este destul de amară Am perdut deja ori-ce încredere în dom mijloacele apărării constituţionale, să facem soarta lor, nu sunt dispuşi pentru câteva nia legilor. Delà acest guvern reacţionar şi totul, ce ne este cu putinţă. Să facem, dar fărmituri să-şi pună în vânzare conştiinţa şi tiran cine s'ar mai putea aştepta la vre-un imediat, căci vreme de perdut nu este. Gu onoarea naţională. Pe lângă condiţiuni cin respect de legi? Cine ar mai putea aştepta vernul se grăbeşte pentru a pune ţara în stite sunt gata să primească ajutor delà stat, respectul drepturilor noastre autonome ga faţa unui fait acomplit. dar altfel nu reflectează la mila lui Ap rantate în legile fundamentale ale ţării? După ce dreptul garantat bisericii noastre ponyi, dată sub preţul de a fi puşi sub su Autonomia noastră, de care eram aşa de în capitolul I a Statutului organic, ca bise praveghere poliţială. geloşi şi totodată aşa de mult mândri, a rica noastră să-şi poată, pe lângă suprema Dacă toate acestea le-am făcut şi epis ajuns într'o primejdie încât dacă va face acum inspecţiune a Majestăţii Sale, administra in copatul împreună cu deputaţii, reprezentanţi guvernul o spărtură într'ânsa nici odată nu dependent afacerile sale şcolare, sunt ame legali ai poporului român au făcut demer ne vom mai putea reculege. Pentrucă acum, ninţate, pentrucă guvernul vrea să fixeze el, suri şi la guvern şi la Maj. Sa, atunci am sprijinindu-se pe forţă, guvernul vrea să ne în chip volnic saîarele învăţătorilor — ceeace făcut tot ce ne-a stat în putinţă. Fiecare răstoarne întreaga noastră autonomie. Şi nu s'a întâmplat pân'acum niciodată, — nu trebue să se simtă angajat Ia aceasta luptă. cine ne poate garanta, că ce drept ne va mai pentrucă să fim puşi în necesitatea de Dragostea proverbială faţă de limba noastră mai rămâne, azi-mâne nu va fi tot în chi a solicita, în condiţiuni umilitoare şi impo trebue să ne contopească pe toţi într'una ! pul acesta distrus? In chipul acesta liberta sibile pentru noi, ajutor de stat, dupăce mai Nu mai avem ce perde, să ne încordăm tea unei părţi întregi a poporaţiunii ţării se departe ni-se fac ilusorii toate drepturile deci toate puterile. poate fără nici o genă dripî în picioare, nu noastre autonome, privitoare Ia libertatea Trebuie să avem încredere într'o în mai pentru cuvântul că ea a îndrăznit să învăţământului, în primul rând este de da toarcere a oamenilor conducători la o ju se nască de altă naţionalitate. toria Consistorului mitropolitan a intra în decată dreaptă. Pentrucă o astfel de bar Articolii de lege 38 şi 44 din 1868 ne luptă, care în sensul p. 6 a § 174 din Sta barie nu poate fi trecută cu vederea nici garantează dreptul instrucţiunii în limba tutul organic este dator a veghia asupra de diplomaţia europeană. O aşa tendinţă noastră maternă. D'aceea am avut şcoli ro autonomiei noastre bisericeşti şi a o apără reacţionară a unui guvern, care răstoarnă mâneşti, am avut dreptul de a stabili ma împotriva ori cărei încercări, care ar peri liniştea a mai bine de jumătate a popora nualele în aceste şcoli, de a susţine şi în clita-o. ţiunii ţării, provoacă asupra-şi toată critica fiinţa, de a hotărî limba de propunere, de Acest Statut organic este iscălit de Ma osânditoare. a disciplina etc. Proiectul de lege al conte iestatea Sa. Punctul acesta prin urmare Acest parlament, ieşit dintr'un sistem lui Apponyi, care se bate în cap cu dispo- oferă o bază legală episcopatului, de a electoral, pe care însuşi mesajul de tron zi\iunile tuturor legilor privitoare Ia aceasta, întră în luptă. Şi trebue să avem încredere 1-a aflat de copt pentru a fi reformat, a- face ilusorie întreaga-ne autonomie. Nu o că Maiestatea Sa, faţă de care poporul cesta, care nu este expresiunea voinţii po şterge, dar o face ilusorie, pentrucă scopul român a fost atât de credincios, nu va lua porului în înţeles politic, cu atât mai puţin lui este să nimicească ori-ce şcoală româ delà noi ceeace ne-a dat în 1868. poate fi chemat să modifice dispoziţiuni nească în această ţară. Şi de ce ? Pentrucă Dar trebue să împiedice ridicarea la va garantate în legi fundamentale privitoare la să ne maghiarizeze ! Dar noi nu vrem să loare de lege a acestui proiect şi deputaţii învăţământ. fim nici români maghiarizaţi, nici maghiari. noştri naţionali. Cu toate, dar absolut cu Dacă cu toţii, cu curaj, fără frică de Ei zic că limba nu ni-o atacă şi o vom toate armele parlamentare. Onoarea popo nimeni, ne vom împlini datoria — a noastră putea cultiva şi d'aici înainte. Unde ? Ve rului român o pretinde delà dânşii, ca şi trebuie să fie isbândă, pentrucă noi stăm dem doar, că în şcoalele de stat nu e pri cu preţul vieţii lor, să apere drepturile sfinte pe baza dreptului, a legii şi a eternei mită nici ca obiect de propunere estraor- ale limbii româneşti. Iar în vreme ce de dreptăţi. dinar. Până şi religia vor ca să se propună putaţii vor lumina în Dietă ţara şi străină Sus deci la luptă pe toată linia — dar în limba maghiară. tatea asupra infs-^iiei ce se pregăteşte, imediat ! Dar, mila ta, Doamne, poate exista oare trebue convocat congresul naţional- La fapte cu toţii, dar fără amânare! un popor de cultură, fără aşezăminte cultu bisericesc, care ca suprema corporaţiune rale şi mai ales fără şcoală şi libertate a a bisericii noastre, să se sfătuiască în acea învăţământului? Apponyi Ie declară răsboi stă oră a primejdiei. In fiecare colţ locuit de Un circular însemnat. In anul trecut de esterminare ambelor acestor condiţiuni. români, să se convoace adunări de popor, ministrul de culte a dat un circular (Nr. Dacă proiectul Iui Apponyi va deveni lege, ca să luminăm poporul despre aceasta hoţie 99205) cu privire Ia secta baptiştilor, care noi vom fi osândiţi la o viaţă de simpli de drepturi. Avem drept la aceasta. Ar nu are comunitate legal recunoscută decât păstori, fără ori-ce cultură proprie. Iar dacă fi de dorit apoi ca toate comunităţile bi în Budapesta. Circulara aceasta fiind ten vrem să ne însuşim o cultură, din graţia lui sericeşti, în comitete şi sinoade parohiale denţios esplicată de comunitatea baptistă din Apponyi, nu ne putem însuşi decât pe cea ma să se ocupe în merit cu proiectul şi să Budapesta (care la 15 Dec. 1906 a trimis ghiară. In chipul acesta am ajuns la epoca aducă resoluţiuni de protestare, ca să dăm o adresă tuturor comitatelor, arătând că fiind tristă a desnaţionalizării. dovezi lumii că voinţa guvernului şi apar legal constituită, administraţia politică a co Pentru toate aceste amărăciuni şi şicane, tamentului nu este în consonanţă cu voinţa mitatelor să-i facă înştiinţare despre toţi câţi ce turbură adânc pacea şi liniştea popo poporului. pe teritoriile diferitelor comitate îmbrăţi- Pentru castele, vile, sanatoare, spitale, hotele, Telefon 561. Telefon 561. Fără acitelin ! Ori ce primejdie eschisăl Cea mai fabrici, laboratoare, gări, casarme, biserici, simplă manuare! Epistole de recunoştinţă din scoale, comune şi oraşe mici, cea mai ieftină Magyar Benoid-jáz patrie şi străinătate. Patente din patrie şi străi iluminare e ceea-ce se poate face cu gazul Ben nătate. Nenumărate premieri. Cei interesaţi pri- őid. Flacăra ce corăspunde la 50 lumini costă Részvénytársaság. mese desluşiri detailate. -^=^zz^= —_-..••£- pe or£ numai 1-6 filleri. Ал íicl, JPëcsltai vit 13J14-. Prospect gratuit, fără nici un contrat. Pag. 2. «TRIBUNA» 21 Febr. (6 Martie) 190f. şează această sectă), ministrul spune că nici Spunând că şi liberalii au retras unele pro Ce a urmărit guvernul prin pasul ce a făcut? un comitat nu e ţinut să înştiinţeze comu iecte, dl Costinescu răspunde că precedentele in A voit să puie în evidenţă că se retrage nu nitatea baptistă despre » pocăiţii « săi şi că vocate de dl Cantacuzino, nu se potrivesc. dinaintea votului Camerei, a cărei încredere o Mai vorbesc dnii Dissescu şi Ionel Brătianu are, ci dinaintea curentelor opiniunei publice? peste tot, ori-ce înştiinţare de a întră într'o şi şedinţa se ridică. confesie legal recipiată are să se facă la * Aprobă guvernul acele curente pentrucă să pretura ori primăria respectivă competentă.