DOCSLIB.ORG

Memorialistică Diplomatică Alexandru Em. Lahovary

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Memorialistică Diplomatică Alexandru Em. Lahovary Amintiri diplomatice MEMORIALISTICĂ DIPLOMATICĂ Volumul 1 ALEXANDRU EM. LAHOVARY AMINTIRI DIPLOMATICE CONSTANTINOPOL (1902-1906). VIENA (1906-1908) ALEXANDRU EM. LAHOVARY DIPLOMATIC MEMOIRS Volume 1 ALEXANDRU EM. LAHOVARY DIPLOMATIC MEMOIRS CONSTANTINOPLE (1902-1906). VIENNA (1906-1908) Amintiri diplomatice MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN MEMORIALISTICĂ DIPLOMATICĂ Volumul 1 ALEXANDRU EM. LAHOVARY AMINTIRI DIPLOMATICE CONSTANTINOPOL (1902-1906). VIENA (1906-1908) Ediţie îngrijită de Adrian STĂNESCU şi Laurenţiu VLAD Studiu introductiv, selecţia documentelor, note, comentarii şi indice de Laurenţiu VLAD INSTITUTUL EUROPEAN 2009 ALEXANDRU EM. LAHOVARY © Institutul Diplomatic Român Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. Toader NICOARĂ (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca) Prof. univ. dr. Cornel SIGMIREAN (Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale LAHOVARY, ALEXANDRU EM. Amintiri diplomatice: Constantinopol (1902-1906).Viena (1906-1908) / Alexandru Em. Lahovary; ed. îngrijită de Adrian Stănescu şi Laurenţiu Vlad; pref.: Laurenţiu Vlad – Iaşi: Institutul European, 2009 Index ISBN 978-973-611-615-5 I. Stănescu, Adrian (ed.) II. Vlad, Laurenţiu (ed.) III. Vlad, Laurenţiu (pref.) 821.135.1-94 Amintiri diplomatice ALEXANDRU EM. LAHOVARY Foto: ALEXANDRU EM. LAHOVARY (sfârşitul secolului al XIX-lea) Arhiva digitală: Laurenţiu VLAD (prelucrare după un original executat la Franz Mándy, Fotograful Curţii Regale) Consiliere de specialitate: Emanuel BĂDESCU Amintiri diplomatice CUPRINS INTRODUCERE Alexandru Em. Lahovary şi misiunile sale diplomatice la Constantinopol (1902-1906) şi Viena (1906-1908) / XI INTRODUCTION Alexandru Em. Lahovary and His Diplomatic Missions to Constantinople (1902-1906) and Vienna (1906-1908) (Summary) / LIII NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI A doua ediţie a Amintirilor diplomatice ale lui Alexandru Em. Lahovary / LXI NOTE ON THE EDITION Second Edition of Alexandru Em. Lahovary’s Diplomatic Memoirs / LXV AMINTIRI DIPLOMATICE Constantinopol (1902-1906) / 1 Viena (1906-1908) / 63 Anexe / 103 DIPLOMATIC MEMOIRS Constantinople (1902-1906). Vienna (1906-1908) ADDENDA Regele Carol I şi politica externă / 129 ADDENDA King Carol I and Foreign Policy INDICE / 139 INDEX ALEXANDRU EM. LAHOVARY Amintiri diplomatice INTRODUCERE IX ALEXANDRU EM. LAHOVARY X Amintiri diplomatice Alexandru Em. Lahovary şi misiunile sale diplomatice de la Constantinopol (1902-1906) şi Viena (1906-1908) Preambul Despre autorul Amintirilor diplomatice, Alexandru Emanoil Lahovary există mai nou o extrem de documentată şi cuprinzătoare biografie inserată într-un volum pe care Costel Iordăchiţă l-a dedicat ilustrei familii a diplomatului (Familia Lahovary. Ascendenţă şi destin politic, Editura Carminis, Piteşti, 2004). Capitolul respectiv1 a fost redactat după atente cercetări în fondurile Arhivelor Naţionale Istorice Centrale („Creţulescu”, „Morţun”, „Papiniu” ori „Ministerul Agriculturii şi Domeniilor”), în cele ale Ministerului Afacerilor Externe („dosare personale”, „Italia”) sau ale Bibliotecii Academiei Române („Corespondenţa Palatului”, res- pectiv personale: „Grigore Antipa”, „Ion Bălăceanu”, „George Bengescu”, „Ion I.C., Vintilă şi Constantin Brătianu”, „George Enescu”, „Ioan C. Filitti”, „Spiru Haret”, „Constantin I. Istrati”, „Mihail Kogălniceanu”, „Alexandru Em. Lahovary”, „Titu Maiorescu”, „Constantin I. Nottara”). În cuprinsul său am găsit detalii referitoare la copilăria viitorului diplomat, la familia sa, la misiunile avute de-a lungul timpului, precum şi la averea, respectiv la proprietăţile pe care le-a deţinut. În afara textului evocat de noi mai sus, precizăm că mai există şi alte scurte biografii ale diplomatului, nereţinute de Costel Iordăchiţă în capitolul la care am făcut referire. Este vorba de detaliile din Anuarul diplomatic şi consular pe 1894, din articolele publicate în Enciclopedia României. Cugetarea ori în jurnalul Dreptatea (1990), din notele unor îndrumătoare arhivistice etc.2 ____ 1 Costel IORDĂCHIŢĂ, Alexandru Emanoil (1856-1950), în Id., Familia Lahovari. Ascendenţă şi destin politic, Editura Carminis, Piteşti, 2004, pp. 191-231. 2 Anuarul diplomatic şi consular pe 1894, Imprimeria Statului, Bucureşti, 1894, p. 50 (vezi şi Anuarul Ministerului Afacerilor Străine, Imprimeria Statului, Bucureşti, 1897, p. 56); Lucian PREDESCU, Enciclopedia României. Cugetarea, ediţie anastatică, Editura Saeculum I.O. – Editura Vestala, Bucureşti, 1999, p. 473; Andrei REZEANU, „Oameni care au fost: Lahovari”, în Dreptatea, XXII (seria IV), 206, 11 octombrie 1990, p. 2; Filofteia RÎNZIŞ (au mai colaborat Florica BUCUR, Nataşa POPOVICI, Anuţa BICHIR), Arhive personale şi familiale, I, Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti, 2001, p. 66. XI ALEXANDRU EM. LAHOVARY De asemenea, mai sunt şi o seamă de fonduri arhivistice, care întregesc biografia lui Alexandru Em. Lahovary şi nu au fost evocate de Costel Iordăchiţă. Este vorba, pe de o parte, de documentele din fondurile „Constantinopol” sau „Dosare speciale” de la Arhivele Ministerului Afacerilor Externe (nu sunt valorifi- cate nici cele din colecţiile „Arhiva Istorică”, „21”, „Roma” etc., iar cele din „dosare personale” sunt utilizate destul de puţin), pe de altă parte, de cele din fondul „Casa Regală”, păstrat la Arhivele Naţionale Istorice Centrale. Ca să nu mai vorbim de corespondenţa cu Dimitrie A. Sturdza (1898, 1903, 1904, 1907, 1908), Veniamin Pocitan (1917) ori Alexandru Constantinescu (1924), ce se găseşte la secţia de ma- nuscrise a Bibliotecii Academiei Române. Căutăm, în cele ce urmează, să ne raportăm, pe cât ne va sta în putere, la aceste surse şi repere bibliografice, încercând astfel, fără să avem pretenţia că epuizăm subiectul, să ne individualizăm prin studiul nostru de cercetarea lui Costel Iordăchiţă. Desigur, preluăm o seamă de detalii din autorul evocat mai devreme, le semnalăm în note, dar ne străduim să nu insistăm prea mult asupra datelor deja cunoscute din respectivul text. Aşadar, în continuare, stăruim asupra profilului bio- grafic al diplomatului şi asupra câtorva repere ale activităţii sale de la Constantinopol şi de la Viena (precizăm că doar despre cea dintâi misiune am găsit câteva referinţe mai însemnate în istoriografie, pe care le datorăm lui Sterie Diamandi, Raoul Bossy, Nicolae Ciachir, Max Demeter Peyfuss, Gheorghe Zbuchea etc.3) Cum ____ 3 Spre exemplu, Sterie DIAMANDI, Oameni şi aspecte din istoria aromânilor, Editura Cugetarea, Bucureşti, 1940, p. 19; Raoul BOSSY, „Un succes diplomatic românesc. Iradeaua din 1905”, în Noul Album Macedo-Român (Freiburg), 1, 1959, pp. 167-169; Nicolae CIACHIR, Istoria popoarelor din sud-estul Europei în epoca modernă (1789- 1923), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, pp. 293-294; Max Demeter PEYFUSS, Chestiunea aromânească. Evoluţia ei de la origini până la Pacea de la Bucureşti (1913) şi poziţia Austro-Ungariei, traducere autorizată de Nicolae Şerban TANAŞOCA, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, pp. 81-90; Gheorghe ZBUCHEA, O istorie a românilor din Peninsula Balcanică, secolele XVIII-XX, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 1999, pp. 72-76, 139-140 (fragmentele semnalate de noi în cazul ultimului autor se regăsesc în linii mari şi în alte volume ale sale, cum ar fi, Relaţiile României cu Sud-Estul Europei la începutul secolului al XX-lea, Editura Paco, Bucureşti, 1999 ori în Românii şi Balcanii în epoca modernă (1804-1918), Scrisul Românesc, Craiova, 2003) etc. Există şi câteva ediţii de documente ce conţin date referitoare la perioada 1904-1906: Documente diplomatice. Afacerile Macedoniei. Conflictul greco- român - 1905, Ministerul Afacerilor Străine, Bucureşti, 1905; Românii de la sud de Dunăre. Documente, coord.: Stelian BREZEANU, Gheorghe ZBUCHEA, Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti, 1997, pp. 184-206; Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1864-1948), adunarea şi selecţionarea documentelor, introducerea, bibliografia şi indicii de Adina BERCIU-DRĂGHICESCU, Maria PETRE, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2004, pp. 183-215 etc. Despre ambele misiuni, Costel IORDĂCHIŢĂ, op. cit., pp. 204-210. Pentru Viena, vezi şi Virgil XII Amintiri diplomatice Amintirile nu aveau o succesiune cronologică evidentă, am încercat să recom- punem această perspectivă sprijinindu-ne pe o serie de izvoare inedite sau mai puţin cunoscute, astfel că am alternat detaliile memorialistice cu cele obţinute din arhive. Acest lucru ne-a permis şi o reconstituire mai amplă a evocărilor bătrânului diplomat; detaliile s-au multiplicat, ceea ce ne-a întregit demersul, făcând posibilă restituirea unei imagini consistente, spunem noi, a unei personalităţi, nedrept împinsă de vremuri într-un ungher întunecat. O biografie a lui Alexandru Em. Lahovary Alexandru Emanoil Lahovary s-a născut la Paris în ziua de 21 a lunii de- cembrie 1855 sau 1856 (9 pe stil vechi)4. Era fiul lui Manolache (Emanoil) Lahovary (1810-1892) şi al Olimpiei (1824-1898), a doua fiică a doctorului Apostol Arsache, un important lider conservator al primilor ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Prim Ministru al Principatelor Unite după asasinarea lui Barbu Catargiu în iunie 1862. Manolache mai avea un frate, pe Nicolae Lahovary (1812-1853). Bunicul personajului nostru, născut prin 1750, poate la Constantinopol, se numea tot Manolache. El venea dintr-o filiaţie care-l avea ca întemeietor pe un anume Petraki, căruia i se mai spunea „Celebi”, ceea ce însemna că avea o educaţie urbană. Bunicul Manolache era din aceeaşi familie cu o anume Eufrosina,
Load more

Recommended publications
  • Romanian Foreign Policy (1878-1914)
    World Wide Journal of Multidisciplinary Research and Development WWJMRD 2017; 3(11): 69-74 www.wwjmrd.com International Journal Peer Reviewed Journal Romanian foreign policy (1878-1914) Refereed Journal Indexed Journal UGC Approved Journal Dragos Ionut ONESCU Impact Factor MJIF: 4.25 e-ISSN: 2454-6615 Abstract Prior to independence, Romania has conducted foreign policy actions aimed at achieving this Dragos Ionut ONESCU objective (see trade convention with Austria-Hungary in 1875) and after 1878 was sought to ensure Strasbourg University/Babes- Bolyai University Cluj- security through political alliances with neighboring countries and powers. One of the main foreign Napoca, Romania policy issues, with important consequences and the territorial integrity of the Romanian Principalities and then was the status of the Danube. In the present paper I analyzed the Romanian foreign policy between 1878 and 1914. Keywords: Romanian Foreign Policy, International Relations, Security, Foreign Policy Introduction The first time the issue is considered Danube is the Treaty of Bucharest between Russia and Turkey, signed on May 28, 1812, which ended the Russo-Turkish war took place between 1806 and 1812. The Clashes of interest between the major European powers were put on the agenda the need to solve the problem of freedom of navigation on international rivers and its consecration in an international act. Used the occasion to ensuring this was the Peace Congress in Vienna, met after the first abdication of Napoleon. The Final Act 1815 states in Articles 108-118, fundamental principles of river. Under Article 109, navigation on international rivers was free for all states without distinction between riparian and non-riparian states; is accurate but that freedom of navigation applies only to commercial navigation, not for the war.
    [Show full text]
  • Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie
    Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei.
    [Show full text]
  • Analele Universităţii Din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014
    Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Anișoara Băbălău, THE FISCAL ORGANISATION OF WALLACHIA IN BRANCOVAN ERA .................................................................................................................................. 5 Elena Steluţa Dinu, HEALTH LAWS IN THE PERIOD 1874-1910 .............................. 15 Adi Schwarz, THE STRUGGLE OF THE JEWS FOR THEIR POLITICAL RIGHTS IN THE VIEW OF WESTERN JOURNALISTS (1876-1914) ............................................. 23 Cosmin-Ştefan Dogaru, LE PORTRAIT DE CHARLES DE HOHENZOLLERN- SIGMARINGEN. UN REPERE DANS L’HISTOIRE DE L’ETAT ROUMAIN ............. 31 Stoica Lascu, THE SITUATION OF THE BALKAN ROMANIANS REFLECTED IN “REVISTA MACEDONIEI” MAGAZINE (BUCHAREST; 1905-1906) ...................... 43 Gheorghe Onişoru, MAY 15, 1943: DISSOLUTION OF THE KOMINTERN AND ITS EFFECTS ON THE COMMUNIST PARTY OF ROMANIA .......................................... 75 Cezar Stanciu, CHALLENGES TO PROLETARIAN INTERNATIONALISM: THE COMMUNIST PARTIES’ CONFERENCE IN MOSCOW, 1969 .................................. 85 Lucian Dindirică, ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANIZATION OF ROMANIA UNDER THE LEADERSHIP OF NICOLAE CEAUŞESCU ........................................... 101 Virginie Wanyaka Bonguen Oyongmen, ARMÉE CAMEROUNAISE ET DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE ET SOCIAL DE LA NATION: LE CAS DU GÉNIE MILITAIRE (1962-2012) ................................................................................ 109 Nicolae Melinescu, THE MARITIME
    [Show full text]
  • The Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19Th Century
    Silvana Rachieru ISSN 0353-295X (Tisak) 1849-0344 (Online) UDK 94(560.118=135.1)“18“(091) Radovi - Zavod za hrvatsku povijest Izvorni znanstveni rad Vol. 51, br. 1, Zagreb 2019 Primljeno: 20. 11. 2019. Prihvaćeno: 21. 12. 2019. DOI: 10.17234/RadoviZHP.51.4 Between the King and the Sultan: the Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19th Century The article focuses on certain results of a long-term research project which addresses a very specific aspect concerning Romanian-Ottoman relations after 1878: Romanian subjects, residents of the Ottoman Empire, perceived as a community under the pro- tection of the diplomatic and consular missions of Romania. The present contribution accords particular attention to the definition of this community and the legal status of the members of the colony registered with Romanian consulates in the imperial capital. A brief discussion of their ethno-religious profile and socio-economic char- acteristics is also included in the analysis. This is the first attempt to analyse several aspects concerning the Romanian multiethnic colony in Constantinople from different perspectives, such as occupations, nationality papers or the major problems which in- fluenced their status as foreign residents in the Ottoman Empire. The primary sources of data are the consular registers and correspondence between representatives of the Romanian state and the Ministry of the Foreign Affairs, with a special focus on the analysis of an unpublished volume of documents, no. 422, “Registration,” and dated 1867-1916, from the Romanian Diplomatic Archives, Constantinople fonds. Other alternative sources were also used, such as censuses, newspapers and memoirs, in order to reconstruct an image of the Romanian colony in Constantinople up to 1900.
    [Show full text]
  • Transpunerea Stilului Neoromânesc În Arta Funerară -Arhitectul Ion Mincu
    156 MUZEUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - XXIX TRANSPUNEREA STILULUI NEOROMÂNESC ÎN ARTA FUNERARĂ -ARHITECTUL ION MINCU Dr. Camelia Maria Ene I. Ion Mincu, corifeul stilului naţional Arhitectul Ion Mincu poate fi situat în categoria eclecticilor de substanţă, dar partizani ai stilului naţional. Personalitatea lui se va contura în cadrul perioadei de formare a arhitecturii modeme româneşti. De obicei, atunci când se face referire asupra operei sale se insistă asupra caracterului ei novator, valoarea fiindu-i recunoscută prin faptul că a recuperat şi a 1 interpretat în forme moderne tradiţiile arhitecturii româneşti populare şi culte • El va fi părintele arhitecturii naţionale. Pentru a răspunde dezideratului naţional, la iniţiativa lui Al. Odobescu, arhitectul Ion Mincu a creat alfabetul cu litere româneşti, scrisul românesc, pe care l-a folosit deseori ca decoraţie pe frontispiciul operelor sale, îmbinând cele două scrieri, alfabetul latin cu formele provenite din chirilică. Aşa s-a ajuns la acel alfabet decorativ, intrat astăzi în circuitul public şi care este întrebuinţat ca simbol al culturii româneşti. De la Mincu, arhitectura românească se străduieşte, cu concursul oficial al Şcolii de arhitectură, să creeze un stil naţional, expresie a vieţii şi concepţiei româneşti de viaţă. Mincu însuşi a dat şi formula pe care imitatori şi rivali au adoptat-o şi transformat-o în doctrină necontestată, înţelegând uneori greşit principiile maestrului, 2 dar silindu-se totuşi să le aplice cu consecvenţă • Pe la 1884, când Mincu s-a întors de la Paris absolvent al Academiei de Belle Arte cu titlul de arhitect diplomat al guvernului francez, profesiunea în care se formase era conturată, statutul social îl integra pe deplin în rândurile intelectualităţii şi-i oferea şi independenţa meseriilor liberale.
    [Show full text]
  • Rim Nr.5-6-26-NOV.2007.Pmd
    PERCEP}IA ROMÂNIEI ASUPRA DESCURAJ~RII NUCLEARE general-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN R:JNOVEANU I. Politica nucleară a Pactului de la Varşovia unde necesităţile operaţionale o reclamau planifica- şi poziţia României torilor militari sovietici. Această realitate făcea ca opţiunile României Planificarea nucleară în cadrul Pactului de la să fie extrem de limitate. Evoluţiile internaţionale, Varşovia, a fost apanajul strict şi exclusiv al URSS. în special criza rachetelor din 1962, au transformat Liderii de la Bucureşti, ca şi omologii lor din celelalte problematica armelor nucleare într-o preocupare state comuniste, nu au avut acces la discutarea, şi, majoră pentru liderii de la Bucureşti şi au avut o cu atât mai puţin, la elaborarea strategiilor sovie- influenţă semnificativă asupra atitudinii Bucureş- tice în acest domeniu. În consecinţă, orice analiză tilor în cadrul Pactului. Conştientizând că pot fi asupra acestui subiect suferă de un deficit semni- atraşi, împotriva voinţei lor şi fără nici o consultare ficativ datorat lipsei evidenţelor documentare sau prealabilă, într-o confruntare nucleară sovieto- a caracterului lacunar şi fragmentar al celor americană, liderii români au fost preocupaţi de existente. Documentele declasificate până acum obţinerea unor garanţii directe sau indirecte că, în fostele state comuniste nu conţin, cu mici într-o asemenea eventualitate, teritoriul românesc excepţii, decât referiri vagi sau incomplete la nu se va afla în aria de acţiune a armelor nucleare această problematică. Planurile de război ale ale adversarilor Pactului. Pactului conţin încă multe necunoscute. Printre puţinele evidenţe documentare relative la această Mesajul transmis guvernului american în problematică sunt Planul de război al Tratatului de contextul crizei cubaneze este relevant în acest sens.
    [Show full text]
  • Lista Cercetătorilor Acreditaţi
    Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud.
    [Show full text]
  • Actmtatea Politică a Lui Ion I.C. Bră Tianu Până În Anul 1914
    ACTMTATEA POLITICĂ A LUI ION I.C. BRĂTIANU PÂNĂ ÎN ANUL 1914 MIHAI VASILIU Atesta� în mod cert în sec. XVI, Brătienii fa c parte din categoria micii boierimi româneşti, fo arte rar men�o� în docwnente, şi atunci numai ca martori în diverse pricini aflate în litigiu, pentru pământ sau întărirea unor posesiuni1• Prin căsătorii, boiernaşii din Brăteni aj ung şi ei la o stare materială mai bună, urcând şi în ierarhia locală2. Tatăl, I.C. Brătianu, s-a născut la Piteşti, la 28 iunie 1821, anul ,,sculării şi căderii năprasnice a Domnului Tudor'', ca al cincilea copil al boierului de ţarăConstantin, numit şi Dincă, şi al so�ei sale Anastasia, zisă Sica, şi născută Tigveanu3. Boierul Dincă Brătianu, suflet ales şi nobil, şi-a dat seama că e o rarăfe ricire săai o fam ilie bună, de aceea s-a îngrijit, în chip cu totul deosebit, de creştereacopiilor săi4. După studii făcute în ţarăşi la Paris, I.C. Brătianu se întoarce la Bucureşti, unde, alături de fratele său Dumitru, cu fra� Goleşti,cu C.A. Rosetti, se află în fumtea luptei pentru binele neamului. Participă la revolu�a de Ia 184S, wmează exilul, revenirea şi situarea la loc de fiunte în lupta pentru Unire, participă la detronarea lui Cuza şi aducerea prinţului străin, toate momente ce i-au marcat personalitatea5• Când s-a întors în ţară,în 1856, I.C. Brătianu s-a decis să-şi stabileascăcăminul la ţară,Ia Florica, şi să se căsătorească6. După căsătoria săvârşită la Ostrov (Călimăneşti), noua fa milie s-a mutat la Piteşti, la Anica Furduiescu, sora lui I.C.
    [Show full text]
  • ISTORIE ŞI SOCIETATE  STUDII ŞI COMUNICĂRI  Sesiune De Comunicări Ştiinţifice Ploieşti, 9 Mai 2012
    SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE DIN ROMÂNIA – FILIALA PRAHOVA SOCIETATEA CULTURALĂ „PLOIEŞTI - MILENIUL III” ISTORIE ŞI SOCIETATE STUDII ŞI COMUNICĂRI Sesiune de comunicări ştiinţifice Ploieşti, 9 mai 2012 Editura PLOIEŞTI - MILENIUL III PLOIEŞTI, 2016 ISTORIE ŞI SOCIETATE STUDII ŞI COMUNICĂRI Sesiune de comunicări ştiinţifice Ploieşti, 9 mai 2012 Ilustraţia copertei: Coperta IV: Matrici sigilare ale Prefecturii Judeţului Prahova, din anii 1861 şi 1862, aflate la Arhivele Naţionale Centrale din Bucureşti, foto dr. Laurenţiu-Ştefan Szemkoviks LUCRARE APĂRUTĂ CU SPRIJINUL PR. PROF. DR. MIHAIL-SORIN SPĂTARU ŞI AL PROF. DR. POLIN ZORILĂ SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE - FILIALA PRAHOVA SOCIETATEA CULTURALĂ PLOIEŞTI - MILENIUL III ISTORIE ŞI SOCIETATE STUDII ŞI COMUNICĂRI Sesiune de comunicări ştiinţifice Ploieşti, 9 mai 2012 Coordonator: prof. dr. Polin ZORILĂ Editura PLOIEŞTI - MILENIUL III PLOIEŞTI, 2016 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ISTORIE ŞI SOCIETATE. Sesiune de comunicări ştiinţifice (2012; Ploieşti) Istorie şi societate: studii şi comunicări: sesiune de comunicări ştiinţifice: Ploieşti, 9 mai 2012/ coord.: prof. dr. Polin Zorilă.- Ploieşti: Ploieşti - Mileniul III, 2016 Conţine bibliografie ISBN 978-973-1797-66-3 94(498+100)(063) Editor: Constantin TRESTIOREANU _____________ Referenţi: prof. dr. Maria-Mariana GHEORGHE prof. gradul I Carmen BĂJENARU pr. prof. dr. Mihail-Sorin SPĂTARU prof. dr. Dorin STĂNESCU ______________ Redactor: prof. dr. Polin ZORILĂ Tehnoredactare computerizată şi coperta: prof. dr. Polin ZORILĂ ______________ Tiparul: DARKO PRINT PLOIEŞTI CUVÂNT ÎNAINTE Lunga şi zbuciumata istorie a umanităţii a fost marcată de fenomene şi evenimente care au influenţat evoluţia ulterioară a acesteia. Cunoaşterea temeinică a faptelor istorice ajută omenirea să depăşească greşelile trecutului şi să înainteze, încet, dar sigur, spre viitor.
    [Show full text]
  • Şcoala Diplomatică Romană
    ALEXANDRU N. LAHOVARI. DIPLOMATUL ŞI OMUL POLITIC LIVIU BRĂTESCU Provenit dintr-o familie cu o situaţie materială deosebită, Alexandru N. Lahovari avea să beneficieze încă din primii ani de viaţă de o educaţie aparte. El se încadra în felul acesta în tiparul generaţiei sale, pentru care educaţia era, până la intrarea efectivă în arena politică, pe primul loc. Viziunea pe care Lahovari o avea asupra societăţii româneşti contribuia la integrarea lui încă de la primele acţiuni politice la care a luat parte, în familia ideologică conservatoare. Agitaţia, care a cuprins viaţa politică românească după 1866 şi dorinţa multor lideri politici de a recurge la reforme radicale pentru reducerea diferenţei dintre noul stat de la Nordul Dunării şi statele apusene, nu au contribuit la pierderea „cumpătului” celui care avea să se remarce în întreaga sa activitate în primul rând prin diplomaţie. Bun observator al scenei politice româneşti şi jucând nu de puţine ori rolul de arbitru în cadrul grupărilor conservatoare, Lahovari a reuşit, prin luările sale de poziţie, să devină apreciat de oameni politici din tot spectrul politic românesc. Abordările atente, dar şi tranşante, pe care le-a avut cu privire la subiecte ce ţineau de politica externă l-au transformat, treptat, într-o adevărată autoritate a acestui domeniu. Toate aceste elemente au contribuit la conturarea unui portret de om politic conectat la problemele societăţii româneşti, pentru care cuvântul de ordine a fost mai degrabă echilibrul decât partizanatul politic. Pentru el, politica externă a presupus o anumită dăruire în favoarea intereselor reale ale statului român şi din acest motiv nu a ezitat, în condiţiile unui climat internaţional agitat, să facă apel la adversarii săi politici, pentru a nu duce nemulţumirile politice interne în plan extern.
    [Show full text]
  • Glasul Bucovinei Nr. 2
    GLASUL BUCOVINEI * THE VOICE OF BUKOVINA The Romanian Cultural Institute THE VOICE OF BUKOVINA QUARTERLY REVIEW OF HISTORY AND CULTURE CHERNIVTSI – BUCHAREST 2018, No.2 Year XXV. No. 98 Editor-in-chief: ALEXANDRINA CERNOV Honorary Member of the Romanian Academy EDITORIAL COMMITTEE: Univ. Prof. PhD. Mircea Anghelescu (Bucharest), Assist. Prof. PhD. Harieta Mareci (Suceava), PhD. Marian Olaru (Rădăuţi), Assoc. Prof. PhD. Florin Pintescu (Suceava), Univ. Prof. PhD. Ion Popescu-Sireteanu (Jassy), Univ. Prof. PhD. Ştefan Purici (Suceava), Univ. Prof. PhD. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, Honorary Member of the Romanian Academy (Chernivtsi), PhD. Constantin Ungureanu (Chişinău), Dimitrie Vatamaniuc, Honorary Member of the Romanian Academy (Bucharest), PhD. Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava). EDITORIAL OFFICE: PhD. Marin Gherman (Assist. Chief Editor) PhD. Cristina Paladian Institutul Cultural Român GLASUL BUCOVINEI REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ CERNĂUŢI – BUCUREŞTI 2018, Nr. 2 Anul XXV. Nr. 98 Redactor-şef: ALEXANDRINA CERNOV Membru de onoare al Academiei Române COLEGIUL DE REDACŢIE: prof. univ. dr. Mircea Anghelescu (Bucureşti), lector univ. dr. Harieta Mareci (Suceava), dr. Marian Olaru (Rădăuţi), conf. univ. dr. Florin Pintescu (Suceava), prof. univ. dr. Ion Popescu- Sireteanu (Iaşi), prof. univ. dr. Ştefan Purici (Suceava), prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române (Cernăuţi), dr. Constantin
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]