Magazin al Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea furtunilor

Cadran militar buzoian Anul V, nr. 11, iulie 2012

Mărăști - o promisiune onorată !

www.fundatia-averescu.ro Străjer în calea furtunilor

SUMAR

- EDITORIAL -

- General de brigadă dr. Nicolae Ciucă, Mărăşti - o victorie ofensivă (1)

- AGENDA FUNDAŢIEI -

- La a treia ediție a concursului de istorie „1 Decembrie – Ziua Naţională a României”- Fundația Mareșal Averescu a premiat pe cei mai buni elevi (2) - Bucuriile Crăciunului (6) Adresa: - Onor veteranilor de război ! (7) Buzău, str. Unirii nr. 140 Tel. 0735233264 - EVENIMENT - www.fundatia-averescu.ro - Aniversare 95. Victoria de la Mărăşti (11) - Doctorand Valeria Bălescu: Mărăști, o promisiune onorată (13) Director: gl. bg. dr. Nicolae Ciucă - Comandor dr. Marius-Adrian Nicoară: O sută de ani de învățământ militar COLECTIVUL DE REDACŢIE aeronautic (19) Redactor-şef: - TEATRELE DE OPERAŢII - lt. col. Romeo Feraru Redactor-şef adjunct: - Armata României, zece ani de misiuni în Afganistan (23) Emil Niculescu - Preot maior Alexandru Tudose: Biserica, lăcaș al comuniunii și comunicării Secretar de redacţie: prin rugăciune (26) col. (r) Constantin Dinu - Căpitan psiholog Adriana Alecu: Un altfel de misiune ... Încursiuni într-o Redactori: spiritualitate insolită (28) - lt. col. Liviu Corciu - ISTORIE, CULTURĂ - - Viorel Frîncu Departament economie: - Locotenent colonel Liviu Corciu, Regimentul 48 Infanterie Buzău, momente de glorie în Războiul pentru Întregirea României - (29) lt. col. (r) Gherghina Oprişan - Alexandru Cristian: Alexandru Averescu - Ion I. C. Brătianu, o rivalitate Difuzare: fertilă (33) Plt. maj. Daniel Galavan - Viorel Frîncu: Ion Voiculescu, un Icar cu obârșii buzoiene (35) Corectură: - Interviu: Soldatul Nicolae Ispas la ceasul rememorării (41) plt. adj. Sandu Popa - Emil Niculescu: Anul Caragiale - 160. Caragiale și armata (47) - Emil Niculescu: Alexandru Averescu, omul politic, în memoria unor oameni Tipar: EditGraph, Buzău de carte (57) - Raftul cu cărţi (61) ISSN: 1843-4045 - TEORIE MILITARĂ -

Responsabilitatea pentru conţinutul - General de brigadă dr. Nicolae Ciucă: Rolul alianţelor şi coaliţiilor în războiul materialelor publicate aparţine împotriva terorismului (65) exclusiv autorilor, conform art. 205- - Locotenent colonel Mihai Popa: Operaţiile bazate pe efecte - trecut, prezent 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi viitor (71) şi fotografiilor este permisă numai - Colonel dr. Vasile Cerbu: Turcia - putere regională pe axa ponto-caspică (77) - Colonel dr. Vasile Cerbu: Federaţia Rusă, un actor internaţional în cursa în condiţiile prevăzute de lege. pentru recâştigarea statutului de putere globală (81) Manuscrisele nu se înapoiază. - AREALUL BUZOIAN - Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. - Locotenent colonel Romeo Feraru - Vulcani şi mânăstiri (89) - MOZAIC BUZOIAN - Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. - Colonel Cristian Serescu: Batalionul 47 Comunicaţii şi Informatică „General Nicolae Petrescu”. 80 de ani de istorie și tradiţie (93) Coperta 1 - Cercul Militar Buzău. Pe scena unor festivaluri. (94) Mausoleul Eroilor de la Mărăşti. - Cei de la „Traian Vuia”, din nou, la înălţime (95) Coperta 4 - Miting aviatic la Boboc (96) Desen al unui reporter de front, de la - Asociaţia Soţiilor de Cadre Militare, filiala Buzău (98) - Ministrul apărării naţionale, în vizită la Buzău (99) ziarul ,,România” (17 iulie 1917) - Omagiu camarazilor de la Boboc (100)

Revista se difuzează -structurilor 2 - militare din Buzău, asociaţiilor partenere și instituţiilor publice interesate. LIDERUL

Mărăşti - o victorie ofensivă Sunt 95 de ani de la memorabilele sacrificii şi pilde noiembrie şi decembrie, se dau ultimele mari bătălii, de eroism de care au dat dovadă soldaţii români în de pe Neajlov-Argeş („bătălia Bucureştilor”) şi cea de acţiunile Armatei a 2-a, la Mărăşti. la Râmnicu Sărat („bătălia Crăciunului”). Într-o situaţie Izbucnirea Marelui Război, în 1914, ne găsea strategică disperată, s-a decis retragerea generală nepregătiţi şi urma să ne surprindă total. Regele Carol spre est. Armata Română s-a repliat, stabilizând fron- I îi spunea generalului Averescu, în 1913, înainte de a tul, la sfârşitul anului, pe aliniamentul general: fi predat funcţia de șef al Marelui Cartier General Carpaţii Orientali-Siretul inferior-Dunărea maritimă. „...de altfel este şi bine să profiţi de acest răstimp să După dificultăţile cauzate de o iarnă grea, oboseala reiei contactul cu trupa, căci să ştii că pentru vre-o şi demoralizarea acumulate în urma luptelor şi eşe- cinci ani, VOM AVEA LINIŞTE ÎN EUROPA.” În acel curilor, militarii au fost nevoiţi să lupte şi cu tifosul an, în mai, generalul von Plessen, adjutant şi prieten exantematic, un inamic mai greu de invins decât al Kaiserului, îl însoţea pe Prinţul Frideric Eitel, pentru glonţul duşmanului. a-i aduce lui Carol I bastonul de mareşal; la o întâlnire Numirea generalului Constantin Prezan în funcţia cu Averescu, pe care îl cunoscuse ca ataşat militar la de şef al Marelui Cartier General al Armatei a pus Berlin, i-a vorbit foarte lămurit: „Să faceţi ce veti şti, capăt provizoratului în exercitarea Înaltului Comandament. dar să localizaţi lucrurile, să evitaţi cu orice preţ com- Prin ordine succesive, acesta, împreună cu Misiunea plicaţiunile. Sunt însărcinat din partea împăratului să Militară Franceză, a condus şi coordonat reorganiza- vă spun aceste lucruri, căci El nu vrea cu nici un preţ rea Armatei Române. războiu”. În condiţiile unui război de poziţii, începe, la 9/21 Declanşarea conflagraţiei, în iulie 1914, a produs, la iulie 1917, ofensiva Armatei a 2-a, bătălia de la cel mai înalt nivel politico-militar, stupoare totală; cu Mărăşti, moment despre care Averescu însemna: cât proporţiile dramei ce avea să urmeze începeau să „  ziua mult aşteptată începe. Zi mare, căci este în se întrevadă, cu atât deveneau mai îngrijorătoare joc reputaţiunea armatei, sau cel puţin a valoarei dimensiunile incapacităţii ţării şi armatei de a face faţă soldatului nostru”. Deşi ofensiva a fost stopată, din unei provocări devastatoare. Dar aceasta trebuia, ordinele Marelui Cartier General, înainte de a-şi fi urmând aspitaţiile de unitate naţională, înfruntată. epuizat avântul şi perspectivele (inclusiv aceea de a În luna august 1916, România intra în război, împo- atinge, în Transilvania, Târgu Secuiesc), generalul triva Puterilor Centrale, pentru dobândirea Transilvaniei; Gheorghe Dabija, istoric al Războiului Întregirii, nota în Ordinul de Zi nr.1 al Armatei a 2-a, Averescu asupra importanţei victoriei de la Mărăşti: „Moralul însemna: „... cauza pentru care ţara îşi duce fiii ei în ofiţerilor şi trupei Arm. A II-a rom. s-a ridicat foarte luptă, este dreaptă, este sfântă; în ea vom găsi tăria ca mult. Căci pentru întâia oară, după 11 luni de la intra- să ieşim biruitori ..., cu mintea deci la imaginea sfântă rea României în război, ei au văzut că inamicul atacat a ROMÂNIEI MARI, ce va răsări mâine de pe urma fuge în faţa lor, că el le cedează terenul, că-i iau vitejiei noastre ..., îmboldiţi de pilde măreţe ale prizonieri, că-i capturează material (arme, mitraliere, strămoşilor noştri ..., să nu existe decât un gând, dacât tunuri)”. Dincolo de rezultatele strategice şi tactice, un strigăt: Înainte cu Dumnezeu pentru dreptul la punctul „c” al judicioasei analize, a acestei izbânzi Neamului”. decisive, se stipulează: „Din punctul de vedere Dacă începutul a fost promiţător, armata română naţional: S-au eliberat 30 sate; S-au câştigat 500 km. p.” reuşind să cucerească cu uşurinţă teritoriile de la nord La Mărăşti, moralul Armatei Române, a renăscut, ca şi vest de Carpaţi, şi entuziasmul se putea observa la pasărea Phoenix, din propria-i cenuşă; bătăliile ulte- tot pasul, urmează dezastrul de la Turtucaia, ce intră rioare, de la Mărăşeşti şi Oituz, au fost beneficiarele în simbolistica eşecului, o probă a lipsei viziunii stra- acestei stări de spirit, ce „contaminase” întreaga tegice şi incoerenţei lanţului de comandă. Averescu oştire: speranţa în victorie. Mărăştii s-au impus observa, în „Notiţe zilnice din război. 1916-1918”: memoriei naţionale drept prima dintre treptele de „ ... cauzele organice: unitaţi improvizate, încadrare marmoră, ce s-au aşternut suişului către realizarea slabă, ofiţeri de rezervă improvizaţi, () puţina rezis- Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. tenţă la foc intens şi condiţiuni extrem de favorabile Faptele de arme şi sacrificiul eroilor pe care s-a pentru propagarea panicei, produsă de elementele sprijinit înfăptuirea României Mari, noi, legatarii lor de slabe ..., ce aveam de apărat la Turtucaia?! Un faimos peste timp, le omagiem cu pioasă recunoștință. cap de pod, fără pod?! Mi se frânge inima de durere ” În consecinţă, s-a schimbat planul de campanie, General de brigadă dr. Nicolae Ciucă, s-a oprit ofensiva din Transilvania, a avut loc „bătălia preşedintele Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu” trecătorilor”, începând cu luna septembrie, iar, în

- 1 - AGENDA FUNDAŢIEI

La a treia ediție a concursului de istorie Fundația Mareșal Averescu a

Cu ocazia Zilei Naționale, zece instituții de învățământ preuniversitar din județul Buzău au participat la concursul de istorie, organizat de Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Buzău. Câte trei elevi şi un profesor îndrumător au format echipele care au reprezentat colegii naţionale, licee şi grupuri şcolare din Beceni, Buzău, Pătârlagele şi Râmnicu Sărat.

- 2 - AGENDA FUNDAŢIEI

„1 Decembrie – Ziua Naţională a României” premiat pe cei mai buni elevi

Compeţia, desfăşurată în sala de conferinţe sinceră a poporului român”. Juriul, compus din: „General Ştefan Guşă” a Diviziei 2 Infanterie „Getica”, locotenent colonel doctor Florin Şperlea - redactor şef a avut două probe: chestionar şi eseu. Subiectele au la Observatorul Militar, comandor doctor Marius fost stabilite din istoria românilor, având ca bibliografie, Nicoară - comandantul Centrului de Instruire pentru lucrarea profesorului Florin Constantiniu „O istorie Forţele Aeriene - Boboc şi profesor Sorin Turturică -

- 3 - 88

AGENDA FUNDAŢIEI

muzeograf la Muzeul Aviaţiei Militare, a stabilit în urma evaluării lucrărilor, următorul clasament:

Locul I: Colegiul Naţional „B.P. HASDEU” - Buzău. Locul II: Liceul Teoretic „RADU VLĂDESCU” - Pătârlagele Locul III: Colegiul Naţional „ALEXANDRU VLAHUŢĂ” - Râmnicu Sărat Locul IV: Colegiul Naţional „MIHAI EMINESCU” - Buzău Locul V: Grupul Şcolar „DIMITRIE FILIPESCU” - Buzău Locul VI: Seminarul Teologic Ortodox „CHESARIE EPISCOPUL” - Buzău Locul VII: Grupul Şcolar „COSTIN NENIȚESCU” - Buzău Locul VIII: Liceul Teoretic - Beceni Locul IX: Liceul Pedagogic „SPIRU HARET” - Buzău Locul X: Liceul cu Program Sportiv „IOLANDA BALAŞ SŐTER” - Buzău. la 95 de ani de la „Atacul de noapte”, din Bătălia Sibiului. Locotenent-colonelul Romeo Feraru a prezentat activitățile desfășurate cu ocazia implinirii, la 18 august 2011, a 95 de ani de la înfiinţarea Armatei a 2-a. Participanţii la concurs, au vizionat filmul docu- mentar „Calea Învingătorilor”, dedicat zilei Diviziei 2 Infanterie „Getica”, continuatoarea tradiţiilor de luptă a eroilor ofensivei de la Mărăşti din vara anului 1917, şi au vizitat muzeul unităţii. Prin organizarea acestui concurs, fundaţia şi-a propus să menţină treaz interesul adolescenţilor pentru cunoaşterea istoriei naţionale, a semnificaţiei măreţului act de la 1 Decembrie 1918 şi să dezvoltare spiritul de echipă şi de competiţie între instituţiile de învăţământ.

Toţi participanţii au primit diplome, numărul 10 al revistei fundaţiei - „Străjer în calea furtunilor” - şi cărţi de specialitate oferite de Fundaţia „General Ştefan Guşă”. Câştigătorii au fost premiaţi cu bani, în cadru festiv, la ceremonia care s-a desfăşurat, cu ocazia sărbă- toririi Zilei Naţionale a României, la 1 Decembrie, pe platoul din faţa Prefecturii Buzău.

*** Concursul a prilejuit organizatorilor, prin locotenent- colonelul Liviu Corciu, să prezinte liceenilor un scurt istoric al participării Regimentului 48 Infanterie Buzău în Primul Război Mondial, în contextul organizării de către Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu”, în sep- tembrie, anul trecut, a Taberei de îngrijire a mormintelor din cimitirul militar Roşia - judeţul Sibiu,

- 4 - AGENDA FUNDAŢIEI

PREMIUL I Colegiul Național „B.P. HASDEU” Buzău - Ciurea Cristina - Dumitru Ondina - Ion Daniela-Elena Profesori: Chiriac Cristina Năstăsoiu Elena-Viorica Preda-Tudor Ana

PREMIUL II Liceul Teoretic „RADU VLĂDESCU” Pătârlagele - Drăghici Alexandru Daniel - Drăghiciu Monica - Ilie Andy Gabriel Profesor: Miricioiu Viorica

PREMIUL III Colegiul Național „ALEXANDRU VLAHUȚĂ” Rîmnicu Sărat - Carp Diana - Banu Marilena - Antonescu Raluca Profesor: Tatu Emilena

- 5 - 88

AGENDA FUNDAŢIEI

Bucuriile Crăciunului

Fundaţia „Mareşal Alexan- dru Averescu” a organizat , la sediul Divizia a 2-a Infanterie „Getica”, la sfârşitul anului trecut, un spectacol dedicat copiilor militarilor din garni- zoana Buzău. Au contribuit la atmosfera de voie bună, specifică sărbători- lor de iarnă, muzica militară a Diviziei 2 Infanterie „Getica”, grupul „Nemuricii”, Corala bi- zantină a Catedralei „Sfântul Sava” şi un grup de copii de la Complexul de Servicii Comu- nitare nr. 2 „Sfântul Stelian” din Buzău. În final, Moş Crăciun a împărţit daruri tuturor copii- lor prezenţi la eveniment, spre bucuria şi mulţumirea aces- tora. Şi de această dată, societăţile comerciale BETA S.A. şi BETA HEURTEY S.A. au contribuit la buna organi- zare a spectacolului.

- 6 - AGENDA FUNDAŢIEI

Onor veteranilor de război!

iua veteranilor de război a fost Naţionale a Veteranilor de Război, ranii celui de-Al Doilea Război sărbătorită la Buzău, vineri, filiala Buzău şi, în numele tinerei Mondial. Z27 aprilie, prin organizarea generaţii de ofiţeri, sublocotenen- Aceştia au fost invitaţi la sediul unei ceremonii militare şi a unui tul Cătălin Nedea din Batalionul 47 comandamentului Diviziei 2 Infan- simpozion. Comunicaţii şi Informatică „General terie „Getica”, unde au fost În Cimitirul Eroilor Neamului Nicolae Petrescu”. După depunerea întâmpinaţi cu flori de un grup de s-a desfăşurat un ceremonial mili- coroanelor şi jerbelor de flori, ca elevi de la Şcoala nr. 15 „George tar şi religios, cu depuneri de un pios omagiu adus înaintaşilor Emil Palade” şi de militari din coroane şi jerbe de flori, la care au care s-au jertfit pentru ţară, garnizoană. După vizitarea participat, veterani de război din veteranii de război şi audienţa au muzeului unităţii, ce cuprinde judeţul Buzău, oficialităţi locale, primit onorul gărzii şi muzicii aspecte din istoria marii unităţi, reprezentanţi ai instituţiilor publice, militare ale garnizoanei Buzău. începând cu Armata a 2-a, contin- militari activi, în rezervă şi Fundaţia „Mareşal Alexandru uând cu Comandamentul 2 Ope- retragere, mass-media locală, Averescu” a continuat seria de raţional Întrunit „Mareşal Alexandru elevi şi cetăţeni buzoieni. manifestări, începută la iniţiativa Averescu", până azi, a avut loc sim- Au luat cuvântul generalul de generalului de brigadă dr. Nicolae pozionul „Onor la veterani!”, des- brigadă în retragere ing. Dumitru Ciucă, în anul 2011, dedicate fășurat în sala de conferinţe Radu, preşedintele Asociaţiei „eroilor în viaţa” ai României, vete- „General Ştefan Guşă”, - 7 - 88

AGENDA FUNDAŢIEI

În deschidere, generalul de Întreaga asistenţă a fost impre- prospeţimea, empatia şi respectul brigadă Nicolae Ciucă a subliniat sionată de dramatismul bătăliilor simţămintelor dedicate foştilor importanţa morală şi afectivă din Primul Război Mondial, care luptători, dând o semnificaţie a acestei sărbători, evidenţiind pentru noi, a reprezentat Războiul faptul că, pentru militarii de astăzi, Întregirii Naţionale, faptele de deosebită momentului festiv. faptele de arme ale celor omagiaţi arme ale combatanţilor din Armata Din partea celor omagiaţi au reprezintă un imbold în pregătirea a 2-a stând, şi ele, la temelia de răspuns colonelul Petre Costea şi de zi cu zi în poligoane, terenuri de jertfe a Marii Uniri de la 1 Decem- instrucţie sau în misiunile inter- brie 1918. colonelul Nicolae Enache, care au naţionale încredinţate Armatei Elevi meritorii, olimpici la diferite evocat faptele de arme la care au Sublocotenentul Dan Georgescu materii, sub indrumarea profeso- participat în cel de-Al Doilea a prezentat veteranilor de război rilor Doina Balaban şi Alina Panait, Război Mondial, reliefând faptul onorul generaţiei sale. şi-au exprimat gândurile despre În continuare s-a prezentat filmul eroi, patriotism, istorie şi, între ca avem nevoie şi astăzi de patri- documentar „Calea Învingătorilor”, făuritorii acestora, veteranii de otism, de iubirea de ţară ştafete realizat de Trustul de Presă al război. Astfel, Cristian Ciocan, ce au trecut de la o generaţie la M.Ap.N., cu ocazia împlinirii, la Alina Secuiu, Elena Moise, Dan 18 august 2011, a 95 de ani de la Şaramet şi Andrei Iordache au alta întru dăinuirea liberă şi demnă înfiinţarea Armatei a 2-a. surprins audienţa cu sensibilitatea, a României. - 8 - AGENDA FUNDAŢIEI

Chipul drag al unui veteran

Dragă veteranule! Eşti bunicul sau chiar străbunicul meu, aşa eşti de apropiat inimii mele. Te privesc, acum, şi te văd gârbovit, cu trupul împuţinat în uniforma de paradă plină de decoraţii, primite pentru faptele de arme. Oare cum vei fi arătat, atunci, în bătălii? Un om voinic, puternic, cura- jos, cu sentimentul camaraderiei, priceput în mânuirea armelor . Ca orice om ai avut şi bucurii şi necazuri; victoriile te-au făcut fericit dar te-au măcinat dorul şi grijile pentru cei rămaşi acasă, pentru prieteni, durerea că ai pierdut în luptă pe unii dintre ei. Mi te imaginez cu câtă hotărâre şi dorinţă de a învinge porneai asaltul împotriva duşmanilor, iar iubirea ta de ţară s-a măsurat prin absența, la apelul de după atac, a multora din cei plecați la luptă. Astăzi, sunt mulțumit a fi printre cei care te-au cunoscut, eu însumi dorind să fi avut unul dintre bunici în această sală. Îmi plec fruntea, în semn de respect şi îţi doresc să te bucuri de flori, de primăvară, de prieteni şi nepoţi.

Cristian Ciocan, clasa a V-a C, Şcoala Generală „George Emil Palade'', Buzău - 9 - 88

AGENDA FUNDAŢIEI

devotament şi integritate - toate acestea fiind calităţi Domnilor veterani de război, necesare pentru a servi o cauza dreaptă, ridicată deasupra propriilor nevoi. Astăzi, după cum Dumneavoastră, dragi veterani de război, aţi fost ştim, este o zi chemaţi pentru a servi țara, aţi răspuns demn în vre- importantă pentru muri grele. Sute de mii de militari au luptat şi s-au jert- români. fit pe câmpurile de luptă pentru idealurile naționale. Ea are o însem- Şi noi, tinerii militari, suntem pregătiţi pentru a face nătate aparte, da- acest pas. Stă dovadă faptul că o parte dintre colegii torită faptului că mei, care, la nici un an după terminarea academiei, avem printre noi pe sunt deja în teatrele de operaţii, apărând interesele combatanții care României. au scris o pagină De aceea, fac un apel către tineri, să nu uite de de istorie în cartea trecutul glorios al ţării, de jertfa străbunilor şi să patriei: veteranii de păstreze viu în suflet sentimentul de patriotism război. şi mândrie naţională. Dumnealor îşi Majoritatea veteranilor de război asimilează portul aduc aminte locuri şi timpuri îndepărtate, vechi ca- ţinutei militare cu viaţa lor. Viața militară a scos la marazi de arme, întâmplări şi momente care le-au iveală tot ce era mai bun în ei, inducându-le un înalt marcat viata. simţ al disciplinei, loialităţii şi responsabilităţii. Aceasta Mesajul meu este adresat atât veteranilor de război este legătura care îi uneşte pe toţi. Au depus un cât şi elevilor care ne sunt alături. jurământ militar fiind pregătiţi să-şi dea viaţa pentru Este o onoare pentru mine să vă pot vorbi în patrie. numele generaţiei tinere de militari, care acum îşi Sunteţi străbunicii tinerilor aflaţi aici, reprezentaţi incep timid cariera, lasând în urmă sălile de studiu, adevărate modele de urmat în viaţă şi în carieră. pentru a păşi pe câmpurile de instrucţie. Cred că nu greşesc când spun că, mulţi visăm Eseistul Michel de Montaigne spunea că „valoarea la momentul în care locul treselor subţiri de pe umerii este regăsită în stabilitate, obţinută nu prin braţe şi noştri va fi luat de o stea mare şi aurie. arme, ci prin curaj şi suflet”, tocmai de aceea, astăzi În încheiere aş vrea să aduc mulţumirile noastre, aducem un omagiu pentru cei care au pus mai presus acelora care au aşteptat acasă întoarcerea taţilor, de propriile interese, sentimentul de patriotism şi soţilor sau fraţilor de pe câmpurile de bătălie îndepăr- responsabilitate. tate, care i-au susţinut şi încurajat, au suferit şi îndurat Suntem aici pentru a ne cinsti eroii, pentru a ne pierderi irecuperabile. De aceea, tuturor membrilor aminti de faptele lor, de curajul şi devotamentul aces- familiilor veteranilor de război, aduc un omagiu pentru tora şi pentru a le mulţumi pentru sacrificiul făcut. Cei tot efortul pe care l-au depus de-a lungul timpului. pe care astăzi îi omagiem sunt din rândul tuturor Sublocotenentul Dan Georgescu vă prezintă claselor sociale. Au avut în comun o serie de calităţi onorul! fundamentale. Au dat dovadă de curaj, mândrie, La mulţi ani, dragi veterani de război!

- 10 - EVENIMENT

Aniversare 95 Victoria de la Mărăşti

Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu”, organizaţie Războiul Întregirii, şi al cărei prim comandant a fost independentă şi neguvernamentală, înfiinţată în 2005, generalul Alexandru Averescu, strategul bătăliei de la din iniţiativa cadrelor militare din Comandamentul 2 Mărăşti, continuând cu istoria marilor unităţi subordo- Operaţional Întrunit „Mareşal Alexandru Averescu”, nate acesteia, angrenate în cel de-Al Doilea Război îşi propune, prin revista ce o editează, valorificarea şi Mondial, atât pe Frontul din Est cât şi cel din Vest, perpetuarea spiritului şi tradiţiilor de luptă ale unităţilor revenirea în garnizoana Buzău, în 1980, a Armatei a militare din Buzău, preluate, într-o ştafetă ce se 2-a, ca structură de continuitate, peste timp, care a apropie de centenar, de structurile antecesoare ale fiinţat timp de trei decenii, până în anul 2000. Coman- căror idealuri şi misiuni le continuă. damentul 2 Operaţional Întrunit, descins din trunchiul Începutul îl constituie Armata a 2-a, înfiinţată la militar al acestor succesive organizări, a gestionat, 18 august 1916, când România se avântase în până în 2010, misiunile militarilor români în afara

- 11 - EVENIMENT

Desen al unui reporter de front, de la ziarul „România” (12 iulie 1917), Dealul Carpen. teritorului național, când procesul de restructurare al al cărei arhitect a fost generalul Alexandru Averescu, forţelor armate a impus crearea unei noi mari unităţi, l-a avut asupra soldaţilor noştri: „Voi n-aţi văzut – vă Divizia 2 Infanterie „Getica”, având o arie de respon- plâng, sărmanii -/ P’ai noştri’n lupta din Mărăşti:/ sabilitate similară, ca spaţiu, aceleia de acum treizeci Ne-au răzbunat de Bucureşti,/ de tot ce ne-au furat şi doi de ani. Aceste remodelări nu au afectat, în Germanii.” Mărăştii au fost proba că inamicul poate, esenţa lui, spiritul de corp al militarilor ce au slujit sub în pofida tehnicii sale superioare, numărului şi vastei drapelul de luptă, moştenitor al devizei înscrise de experienţe de război, cu vitejie şi sacrificii, categoric colonelul Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Princi- şi fără dubii, înfrânt. patelor Unite, şi reformator al armatei, creator de noi Era o revanşă a oştirii şi demnităţii naţionale, care genuri de armă, pe flamurile oştirii: „Onoare şi Patrie”. ar fi devenit şi mai strălucitoare, dacă, din raţiuni, În această vară fierbinte, aniversăm 95 de ani de la şi atunci, controversate, nu s-ar fi contramandat bătălia de la Mărăşti, prima din cele desfăşurate în continuarea ofensivei. triunghiul de foc de la porţile Moldovei, celelalte fiind În memoria acestui moment astral al faptelor de Mărăşeşti şi Oituz. În contextul unor lupte de tranşee, arme ale românilor, Fundaţia „Mareşal Alexandru statice, cum se statutaseră în multe din confruntările Averescu” organizează simpozionul „Mărăşti – o de pe liniile fortificate din Occident, cu atât mai promisiune onorată”, la care vor prelege col. (r.) dr. deosebită, a fost aceasta: ofensivă, cu răsturnare de Petre Otu, lt. col. dr. Florin Şperlea, muzeograf drd. demarcaţii pe hărţile armatelor beligerante, cu elibe- Valeria Bălescu şi Emil Niculescu. rare, pe un larg şi adânc front, de teritorii cotropite, La Mausoleul de la Mărăşti, se va organiza o capturi de prizonieri şi tehnică de luptă. excursie, la care va participa şi un grup de elevi din Reporter la ziarul destinat luptătorilor, „România”, municipiul Buzău, ce vor face un pelerinaj la vetrele scriitorul George Ranetti, în volumul apărut mai târziu, de jertfă, incluzând Mărăşeştii şi Soveja, pietre de „D’atunci şi d’acolo” (Editura „Casa Şcoalelor”, 1921), temelie pentru Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, consemna, ca martor ocular, marele impact psiho- care a marcat realizarea României Mari. logic, moral, pe care această operaţiune armată,

- 12 - EVENIMENT

Mărăști, o promisiune onorată!

------Drd. Valeria Bălescu, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I“

Bătălia de la Mărăşti Centrale, în urma Hotărârii Consiliului de Coroană şi în baza Tratatului de alianţă politico-militară cu Antanta. a 9/22 iulie 1917, pe un „timp urât, posomorât, După victoria remarcabilă a Armatei române în cu ploaie fină...“, la „Porţile Moldovei“, în zona prima fază a războiului, fără însă o susţinere serioasă de front a Armatei a 2-a române, începea ofen- din partea aliaţilor, aceasta a suferit înfrângeri repe- siva din vara anului 1917, printr-un puternic atac tate, astfel că, la sfârşitul anului 1916 frontul se stabi- Lde artilerie care pregătea ruperea frontului în lizase la „Porţile Moldovei“, pe aliniamentul Carpaţilor „sectorul ofensiv“ – cuprins între punctele Încărcătoa- Orientali, Siretului Inferior şi Dunării Maritime, terito- rea şi Răcoasa, sector în al cărui centru tactic se afla riul ţării fiind ocupat mai mult de 2/3 de către trupele satul Mărăşti, cel care a şi dat numele bătăliei. Puterilor Centrale. Înscrisă ansamblului marii conflagraţii mondiale de Încrezătoare în menirea lor istorică, îndurând priva- la înce putul secolului al XX-lea, Bătălia de la Mărăşti ţiuni de tot felul, forţele militare române au intrat apoi avea să constituie pentru România un moment decisiv în refacere, rămâ nând pe front doar Armata a 2-a în lungul şir al luptelor pentru înfăptuirea unităţii sta- română, a cărei reorganizare s-a făcut din mers, con- tale, deziderat pentru care generaţii de-a rândul au comitent cu îndeplinirea misiunii de menţinere a fron- luptat şi au nădăjduit. tului în zona sa de responsabilitate. Acest fapt a avut Din asemenea considerente, după doi ani de – în afară de importanta semnificaţie militară – şi o neutralitate, ţara noastră se aliase – la 14/27 august dimensiune politică aparte, „echivalând cu prezenţa 1916 – coaliţiei de forţe ce luptau împotriva Puterilor fizică şi morală a unei armate a statului independent român“. - 13 - EVENIMENT

Iarna şi primăvara anului 1917 au adus mari prefa- (ianuarie 1917) şi Petrograd (februarie 1917). Potrivit ceri în sistemul militar românesc care, beneficiind şi acestora, se stabilea ca în prima parte a anului 1917 de sprijinul misiunii militare franceze conduse de să se declanşeze o acţiune „sincronă şi coordonată a generalul H.M. Berthelot, se poate spune cu adevărat unor mari ofensive pe frontul de vest, est şi italian, pre- că a renăscut din propria-i cenuşă. figurându-se în acest context şi revigorarea frontului Alături de restructurarea şi modernizarea armatei, la de la Salonic“. Dar, situaţia politico-militară de pe con- ridicarea moralului soldaţilor români determinantă a tinent, precum şi unele divergenţe între comanda- fost şi promisiunea regelui Ferdinand I, din 23 martie/5 mentele: francez, englez şi italian a făcut ca planul aprilie 1917. Aflându-şi apărarea pe frontul Armatei a iniţial să fie amânat prin mai multe ordine, din lunile 2-a române, într-un moment când monarhia era ame- februarie-mai. ninţată de intenţiile anarhice ale politicii bolşevice, la După alte prefigurări operaţionale, la începutul lunii Răcăciuni, regele adresându-se soldaţilor, fiilor de ţă- iulie 1917, Înaltul Comandament anunţa ca definitivă rani care luptau pentru apărarea brazdei strămoşeşti, data de 22 iulie pentru începerea ofensivei pe frontul pe lângă nădăjduita răsplată a izbânzii care „va asi- românesc. gura fiecăruia recunoştinţa neamului întreg“, regele În ajunul declanşării marilor bătălii din est, de-o parte le insufla şi credinţa în asigurarea dreptului „de a stă- şi de alta a frontului de pe teritoriul României, care pâni într-o măsură mai mare pământul pentru care avea o întindere aproximativă de 465 km, între limi- s-au luptat“. A fost un fapt de mare înţelepciune poli- tele: Muntele Botoran (nord) şi Marea Neagră (sud), tică, pentru că dorinţa de împroprietărire de după răz- se afla o mare concentrare de forţe. În dispo zitiv se boi avea să constituie – în mare parte – pavăza aflau nouă armate, dintre care cinci ale Antantei (două împotriva aisbergului revoluţionar bolşevic, care a române şi trei ruse) şi trei ale Puterilor Centrale (una cutremurat tranşeele începând cu februarie 1917 şi, germană, una austro-ungară şi una bulgară), cărora li care, a îngreunat considerabil soarta României în timpul se adăuga o parte din Armata 7 austro-ungară şi un războiului mondial. grup de forţe de valoarea unei armate. În total era un Planul de operaţiuni pentru campania din 1917 efectiv de aproximativ „800 000 de combatanţi în pri- fusese întocmit în cadrul unor repetate conferinţe mele poziţii şi un milion de rezerve în zonele de etape, interaliate de la: Chantilly (noiembrie 1916), Roma la unităţile de pază sau aflate în curs de reorganizare“. Tabloul distribuirii pe front a acestor forţe, de la nord a sud, se prezenta astfel: I. Spre sud-est, pe o distanţă de 150 km, începând cu muntele Botoran până la dealul Arşiţa Mocanului, era dispusă Armata 9 rusă (comandant P.A. Letcişki), având în continuare, pe o distanţă de 35 km, până la Răcoasa, Armata 2 română (comandant generalul Ale- xandru Averescu). Urma Armata 4 rusă (comandant generalul A. I. Ragoza), care ocupa un front de 50 km, de la Răcoasa la Movilenii de Jos, iar de aici până la Crângeni, pe o distanţă de asemenea de 50 km, era dispusă Armata 1-a română (comandant generalul Constantin Cristescu - înlocuit ulterior cu generalul Eremia Grigorescu). Continuarea flancului stâng era asigurată de Armata 6 rusă (comandant generalul Ţurikov), desfăşurată pe un front de 180 km, până la mare. Toate aceste forţe româno-ruse erau subordo- nate Comandamentului de căpetenie condus de regele României, Ferdinand I şi avea drept locţiitor pe generalul rus D.G. Scerbacev. II. De cealaltă parte a baricadei erau dispuse: Armata 7 austro-ungară (comandant generalul Kövess) de la Vatra Dornei la Glodu, pe o întindere de 20 km, având în continuare până la Şandru Mare, pe o distanţă de 130 km, Armata 1 austro-ungară (comandant gene ralul von Rohr). Acesteia îi urma în flancul drept, cu un front de 50 km - până la Ireşti, Operația ofensivă de la Mărăști Grupul de armate Gerok (comandant Friedrich von 09 (22) iulie - 19 iulie (1 august) 1917 Gerok). Continuarea o asigura, apoi, Armata 9 - 14 - EVENIMENT

germană (comandant Joakim von Eben), pe o lungime În sectorul defensiv, bombardamentul poziţiilor de 120 km, până la confluenţa Siretului cu Dunărea; inamice va începe la ora 10. Scopul bombardamentu- urma Armata 3 bulgară (comandant generalul lui în acest sector va fi nu de a dezorganiza poziţia Nerezov) care ocupa un front de 130 km. duşmană, mijloacele nefiind suficiente pentru aceasta, Primele trei formaţiuni ale Puterilor Centrale alcătu- ci de a fixa pe duşman şi a-l ţine continuu sub ame- iau Grupul de armate arhiducele Iosif, iar ultimele două ninţare. La început, i se va da o oareşcare intensitate. – Grupul de armate feldmareşal Mackensen. Toate Pe timpul acţiunii artileriei vor avea loc 3 întreruperi acestea erau subordonate, la rândul lor, Marelui a focului de către o jumătate de oră fiecare: Prima în- Cartier General german, asupra căruia îşi exercita trerupere va începe Duminică 9 iulie ora 19; a doua autoritatea Kaiserul Wilhelm al II-lea. Luni 10 iulie ora 10; şi a treia în aceeaşi zi ora 17. În conformitate cu directivele transmise pentru cam- Încetarea şi redeschiderea focului la aceste întreru- pania din vara anului 1917, forţelor aliate româno-ruse peri se va face de către comandanţii de baterii, fără le revenea misiunea înfăptuirii unor misiuni bine sta- alte ordine anume. bilite. Armata 9 rusă trebuia să desfăşoare acţiuni ofensive locale, pentru împiedicarea deplasării rezer- velor austro-ungare spre sud, unde era prevăzută acţiunea principală care revenea Armatei 1 române. Aceasta urma să străpungă frontul inamic de pe Siret în zona Nămoloasa şi să continue înaintarea spre Râmnicu-Sărat, în spatele forţelor germane din Focşani. Pentru reuşita operaţiunilor, era necesară coordo- narea cu alte două importante ofensive, care presu- puneau: la sud, acoperirea stângii Armatei 1 române prin înaintarea flancului drept al Armatei 6 rusă; iar spre nord, dreapta Armatei 4 ruse şi stânga Armatei 2 române trebuiau să-şi coordoneze eforturile de atac spre râul Putna-Odobeşti-Focşani. Linia de demarca- ţie dintre Armata 2 română şi Armata 4 rusă era jalo- nată de localităţile: Valea Sării - Găurile - Răcoasa. Astfel, potrivit instrucţiunilor, Armata 2 română urma să atace inamicul din faţa sa, „operând în strânsă legătură cu flancul drept al Armatei 4 ruse, mai exact, prin Corpul 8 Armată rus, până ajungea la aliniamen- tul Putna“. Ziua mult aşteptată se apropia. Aşa că, pentru declanşarea ofensivei la data planificată, la 8. VII. 1917, Comandamentul Armatei a II-a dădea Ordinul Operativ nr. 1867, cu următorul conţinut: „Mâine, 9 iulie, va începe acţiunea ofensivă hotărâtă cu ordinul de operaţii nr. 1638 din 20.VI.1917, după După fiecare întrerupere focul va fi reluat cu o cum urmează: violenţă mai accentuată, pentru câtva timp. Artileria destinată a bombarda întăririle duşmanului Duminică 9 iulie ora 10, se vor regla ceasornicele în sectorul de atac va deschide focul la ora 12 şi-l va prin telefon şi ierarhic până la comandanţii de batalion continua în aşa mod, ca până poimâine 10 iulie, ora şi baterie. 20, completa dezorganizare a întăririlor primei linii 6. Alocuţiunea de muniţii [...]. duşmane să fie terminată. 7. În cursul nopţilor de 9-10 şi de 10-11 iulie, servi- Contra-bateriile vor deschide focul intensiv pe tim- ciul artileriei va trebui reglat aşa, ca oamenii să se pul bombardării poziţiei duşmanului, numai contra poată repauza, fără ca focul să fie cu desăvârşire acelor baterii duşmane a căror poziţie va fi exact cu- întrerupt, pentru ca inamicul să nu poată readuce noscută şi al căror foc ar fi dăunător trupelor noastre. întăririle sale în bună stare. În afară de aceste cazuri, contra-bateriile se vor ab- Când în dumi nica de 9/22 iulie 1917 a început a bate ţine de la orice intervenire fără necesitate vădită în artile ria română cu cele 228 guri de foc poziţiile duş- luptă, spre a nu descoperi poziţiunile şi, mai cu seamă, mane, aflat în mij locul trupei generalul Alexandru spre a-şi păstra muniţiile pentru faza intrării infanteriei Averescu nota plin de optimism: „În fine, ziua mult aş- în acţiune“. teptată începe... Sunt convins că acţiunea care începe - 15 - EVENIMENT

azi va fi pentru soldatul nostru un titlu de glorie şi pen- Al. Averescu a dat Ordinul Operativ nr. 18 908, ce tru ţară, de mândrie. Ne măsurăm, în condiţii egale, cuprindea: cu cei mai buni soldaţi din lume. Sunt convins că vom „1. Mâine 11 iulie, trupele sectorului de atac vor învinge“. ataca poziţiile inamicului şi vor înainta pe linia: Încăr- Deşi a început dis-de-dimineaţă, datorită timpului cătoarea – D. Fântâna Puturoasă – D. Mare- nefavorabil, bombardamentul a trebuit să fie întrerupt Răcoasa ... între orele 1500-1700. De asemenea, Armata a 4-a rusă Trupele vor fi apropiate în cursul nopţii de prima linie l-a întrerupt. a inamicului şi vor porni la atac la ora 400. După ora 1700 cerul s-a înseninat, iar bombarda- Divizia 8-a şi Brigada din dreapta Diviziei a 6-a vor mentul a fost reluat, prelungindu-se până la căderea continua acţiunea lor de fixare, proporţionând intensi- nopţii. Şi cu toate că tragerile de artilerie au fost în- tatea focului artileriei cu caracterul acţiunei în acest greunate de ceaţa groasă ce acoperea văile, rezulta- sector. tele la sfârşitul zilei erau „cât se poate de bune“. Regimentul Mehedinţi nr. 17 [...] se pune la dispozi- În special în sectorul ofensiv, pe frontul Diviziei 6 şi ţia Comandantului trupelor atacului principal [...]“. Diviziei 3, tragerile de artilerie au început la ora 12, apoi, din cauza ploii şi a ceţei de la ora 14-16 până la ora 24, cu o jumătate de oră întrerupere, între 19-1930. În acest timp, infanteria sectorului a tras focuri de armă şi mitraliere, aruncând şi grenade spre a face pe in- amic să creadă în iminenţa unui atac şi a-l sili astfel să iasă din adăposturi. Concomitent, bateriile ruse de 152,4 mm au bătut punctele satelor Roşculeşti şi Câmpuri. Ca răspuns al acestor atacuri, artileria Diviziei 218 inf. germană a răspuns cu focuri rare, doar spre seară intensificând tragerile, de pe D. Teiuşului. Datorită condiţiilor atmosferice nefavorabile, rezul- tatul trage rilor artileriei româneşti au fost mulţumitoare: începuseră a se deschide breşe în reţelele de sârmă inamice; erau distruse mult lucrările acestuia, îndeo- sebi în zona de atac; se aruncase în aer un depozit de muniţie de la sudul satului Mărăşti; fusese bombardată fabrica de cherestea „Union“ din Valea Caşinului şi satul Roşculeşti. În seara aceleeaşi zile, în urma unei întruniri de Coman dament, datorită moralului „şovăitor“ al trupelor ruse se discuta posibila amânare cu 24 de ore a ata- cului. În final, prin decizia luată cele două Armate (a 2-a română şi 4 rusă) puteau să continue lupta, iar numai Armata I-a amâna operaţiunile cu încă o zi, în scopul unei mai bune pregătiri de artilerie. Pentru acea seară, Averescu rămânea la Bâlca, iar pentru a doua zi, 10 iulie, îşi planificase să meargă sus la observator. Liniştea şi încrederea se citeau în ochii lui şi a celor ce-l înconjurau. În sectorul Corpului 8 Armată rusă, care şi-a sincro- Bombardamentul a continuat şi în noaptea de 9/10 nizat focul de artilerie cu cel al Armatei a 2-a, spre iulie, crescând în intensitate în zorii zilei de 10/23 iulie, dimineaţa zilei de 11 iulie a reluat tragerea de artilerie astfel că, în sectorul de atac, la ora 1000, satul Mărăşti „cu mare vioiciune“, iar la ora 355 a dat atacul. Astfel, era incendiat datorită focului de artilerie. Regimentul 58 Infanterie a cucerit cota 632, de pe Vf. Spre seară, trupele de recunoaştere constataseră Momâia. În seara aceleiaşi zile, Corpul 8 Armată rus efectul pro priei artilerii. În faţa Diviziei a 3-a, coman- reuşise a ocupa aliniamentul unor cote, de la 487 până dant generalul Alexandru Mărgineanu, se făcuseră la liziera sud a satului Voloşcani. mai multe breşe în reţelele inamice (în adâncime şi lă- În dimineaţa zilei de 11/24 iulie 1917, la ora 400, ţime), se distruseseră adăposturi, cuiburi de mitraliere, potrivit Ordinului Operativ nr. 1908 din 10/23 iulie observatoare, iar satul Mărăşti era în flăcări. 1917, trupele române din sectorul ofensiv profitând de În aceeaşi zi, pentru 11/24 iulie, generalul camuflajul nopţii, de cu seară, se îndreptaseră spre - 16 - EVENIMENT

poziţiile duşmane, aşa încât, la ora stabilită ostaşii ei ora aceasta – relata şi un reporter al timpului. români se aflau deja în faţa inamicului (Divizia 218 Gătiţi ca de paradă, bărbieriţi şi lustruiţi, făcuseră germană) şi aşteptau semnalul de atac. legământ cu inimile lor şi se duceau veseli şi O descriere impresionantă a acestor momente ne-a demni la jertfă!“ lăsat isto ricul Constantin Kiriţescu. El nota: „Pe la cea- sul unu după miezul nopţii, şiruri de umbre ieşeau din Când se dăduse semnalul de atac, coloanele de lup- tranşeele româneşti din faţa dea lului Mărăştiului. tători înaintau hotărât. Zadarnice fură cele din urmă si- Niciun zgomot, nicio şoaptă; numai, din când în când, linţe ale inamicului. Ai noştri „săreau ca tigrii“ asupra strălucirea unei baionete ... Rând pe rând, şirurile de şanţurilor inamice, iar acolo unde panta abruptă le era soldaţi au coborât dealurile din faţă, au trecut prin apa zălog, făceau scări din lopeţile lor şi se căţărau dând cristalină a Limpejoarei şi au început să urce povârni- piept cu duşmanii care, atunci când nu puteau opune şurile repezi ale dealului Mărăştilor, agăţându-se de rezistenţă, cu răcnete „nebune, unii fugeau... spre dru- tufe, de rădăcini, ascunzându-se pe după toate nărui- murile de scăpare cu capetele goale, aruncând ar- turile de pământ, târându-se prin toate văgăunile şi mele ... alţii înălţau braţele şi se constituiau prizonieri viroagele. în masă, palizi şi tremurând de groază“. Curând, sunt la o sută de metri dedesubtul liniei duş- Tranşee germane cu banchetă la cota 506 mane. Aici, rămân pe loc pitulaţi, una cu pământul, Satul Mărăşti, puternic fortificat, era transformat într- printre tufe, pădurici, pe după cute de teren. o adevărată „redută inexpugnabilă“, formând un Trece un ceas, trec două ... Pe deasupra capetelor „uvragiu complet închis“, înconjurat fiind cu câte lor, vâjâie fără încetare obuzele şi şrapnelele, încruci- două rânduri de reţele de sârmă ghimpată şi cu două şându-şi traiectoriile în toate direcţiile, pironind în rânduri de tranşee adânci. Erau consolidate cu grinzi fundul tranşeelor pe păzitorii şi observa torii frontului de lemn, de fier ori de beton ar mat. Casele din margi- duşman, neştiutori de ce se întâmplă afară; feeria nea satului erau şi ele „puse în stare de apărare“, iar rachetelor urmează, luminând valea şi pentru cei ce numeroase şanţuri de comunicare străbăteau satul, în nu puteau vedea şi pentru cei ce n-aveau interes să toate direcţiile, „legând lucră rile de apărare, cu profu- vadă. Iar la câteva aruncături de piatră înaintea liniei siune, răspândite prin toate colţurile“. Apărat astfel şi duşmane, stau lipiţi de pământ, cu ochiul sfredelind în- aşezat deasupra unui mal râpos al unei creste domi- tunericul din jur şi cu braţul încordat pe armă, soldaţii nante, satul Mărăşti era greu de a fi cucerit printr-un batalioanelor de atac române, în aşteptarea momen- atac de front, de aceea, în timp ce Regimentul 22 tului suprem. Dâmboviţa simula un atac de front, s-a produs atacul Ceasornicele, bine potrivite din ajun, arată ceasul decisiv, pe la nordul satului. patru dimi neaţa. Deasupra pădurii din spate, de la Marele asalt al vânătorilor, elanul combativ şi neîn- postul comandantului român, o rachetă se înalţă, sfre- fricarea ce îi însufleţea aveau să fie evocate în relata- delind cerul. Atunci, deodată, ca împinse de un resort rea unui participant la această bătălie, aflat în primele care a scăpat din strânsoare, şirurile se ridică de la linii de atac. Potrivit acestuia: „pe la 4 ceasuri spre pământ şi se reped înainte, într-un iureş sălbatec, în ziuă, gorniştii sunară înaintarea! Luptătorii se repăd ca sărituri şi chiote“. vântul într-un elan de nedescris, ajung la reţelele de „Nu-i mai putea opri nimeni. De mult aşteptaseră sârmă, în mare parte distruse de artileria noastră şi trec prin spărturi, ocupând tranşeea ger- mană complet desfundată de bombarda- ment [...] De la flancul stâng, mitralierele nemţeşti începură a ţăcăni, rănind câţiva oameni. Vânătorii dau iureş înainte, baio- neta devine regina bătăliei şi, într-un sfert de ceas, soldaţii erau în şanţurile betonate ale vrăjmaşului [...]. Atacul continuă cu furie. Nemţii fug, lăsând în mâna vânăto- rilor mormane de cartuşe, benzi de mitra- lieră, grenade etc., ba şi-au lăsat în adăposturi şi mantăile“. După două ore de luptă înverşunată, în jurul orei 630 „centrul“ era cucerit, iar „curăţitorii de tranşee“ sar în şanţurile inamice şi „dau moarte duşmanilor“, D. Mărăştilor fiind cucerit. Arhiducele Iosif, la sfârşitul zilei, trans- - 17 - EVENIMENT

cria această stare de fapt în raportul său: „Artileria Totodată, co mandantul Armatei a 2-a române obţinea noastră e decimată – consemna el – iar infanteria a şi acordul M.C.G. pentru continuarea ofensivei până suferit pierderi“. la atingerea unui aliniament strategic care să-i permită Pentru a evita un eşec total al trupelor sale, încă din „organizarea unei puternice apărări“. noaptea de 11/24-12/25 iulie 1917, ordonă o nouă Continuând luptele, poziţiile vrăjmaşe erau rupte pe repliere, astfel că elemente ale celor două Corpuri de un sector larg de 30 km, silindu-l pe duşman să pără- Armată română – 4 şi 2, aflate în urmărire, abia spre sească în mare grabă Depresiunea Vrancei şi să se sfârşitul zilei de 12/25 iulie intrară în contact cu forţele refugieze în munţi. În acest fel, ostaşii Armatei a 2-a vrăjmaşe. În seara zilei amintite, forţele române îşi sta- române, în cooperare cu forţele ruse, au reuşit până la biliseră un aliniament – de la dreapta la stânga: Gura 19 iulie/1 august 1917 să atingă obiectivul planificat, Văii – Găurile – Călimanul, la 4-6 km de inamic. mai puţin Măgura Caşin. De la această dată, Armata În seara aceleeaşi zile, de la Scerbacev, ajutorul În- română şi-a regrupat forţele pentru a trece la apărare altului Comandament al frontului românesc, sosea o şi la extinderea fâşiei de acţiune până la Valea telegramă, prin care se exprima: „Mulţumesc călduros Doftanei. vitezelor voastre trupe şi dumnea voastră înşivă pentru În final, bilanţul celei care avea să rămână în istorie strălucitul succes. Sunt convins că sub co manda dum- drept Bătălia de la Mărăşti era: Armata a 2-a română neavoastră înţeleaptă şi experimentată, glorioasa Ar- eliberase un teritoriu aproximativ de 500 kmp cu 30 de mată 2 va dezvolta mai departe succesul cu acelaşi localităţi, iar alături de multe pierderi umane provocate eroism“. inamicului a capturat aproximativ 2793 de prizonieri şi În ceea ce-l privea pe generalul Averescu, în mult material de război. aceeaşi noapte de 11/12 iulie dădea Ordinul de Zi nr. Pentru o asemenea victorie şi pierderile Armatei 2 1923, cu următorul cuprins: române au fost însemnate, potrivit unor surse, numă- „Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi! rul celor morţi şi răniţi ajungând la 4.521 de ostaşi Astăzi v-aţi purtat cu toţii ca nişte adevăraţi bravi. Aţi (1.469 morţi şi 3.052 răniţi), iar alături de alte pierderi izgonit pe duşman din poziţiile lui atât de puternic în- şi distrugeri materiale se distingea satul Mărăşti, care tărite, aţi făcut numeroşi prizonieri şi le-aţi luat tunuri, devenise „o adevărată ruină“, aşa după cum afirma arme, şi muniţii. generalul Alexandru Mărgineanu, comandantul Vă mulţumesc şi fiţi încredinţaţi că Ţara este mândră Diviziei a 3-a Infanterie, cel care ordonase distrugerea de voi“. Mărăştiului cu propria-i artilerie, pentru alungarea Dar, în plină ofensivă victorioasă, în aceeaşi zi, la cotropitorilor. ora 1840, de la M.C.G. era primit ordinul de „oprire a operaţiilor din cauza situaţiei de pe frontul oriental“. Înfrângerea ruşilor la Tornopol se răsfrângea, astfel, şi asupra trupelor de pe frontul moldav. Uimit, Averescu exclama: „Ce concepţie! Nu ar fi trebuit oare ca aceasta să fie un motiv mai mult pentru a îm- pinge viguros înainte şi, deoarece se făcuse spărtura pe la mine, să fiu întărit pentru a exploata până la ultima posibilitate succesul deja ob- ţinut?“ În continuare Averescu a dat ordin „ca mişcarea să se con tinue neîntrerupt până la Putna“. Contac- tând telefonic pe generalul Mărgineanu, i-a comunicat că „este de toată importanţa ca trupele noastre să ajungă pe Putna chiar în noaptea aceasta (adică 12/13)“. Neîmpăcându-se cu ideea opririi ofensivei, generalul Alexandru Averescu hotăra continuarea luptei, aşa că, în ziua de 13/26 iulie 1917 obţinea noi şi importante succese. Bătălia de la Mărăști, 1917 - 18 - EVENIMENT

O sută de ani de învățământ militar aeronautic

------Comandor dr. Marius-Adrian Nicoară1 Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu’’

În fiecare an în ziua de 1 aprilie, personalul din aviaţia Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Ad- ministraţiei şi Internelor şi Ministe- rul Transporturilor şi Infrastructurii, sărbătoreşte înfiinţarea învăţă- mântului militar de aviaţie, ramură de învăţământ creată prin Înaltul Decret Regal 1953 din 27 martie 1912. De atunci şi până în zilele noastre, renumiţi absolvenţi: piloţi, navigatori/controlori de trafic ae- rian, tehnicieni, alături de artilerişti, rachetişti sol-aer, radiolocatorişti, genişti şi transmisionişti aero, s-au pregătit pe băncile instituţiei buzo- iene, trudind ulterior pentru presti- giul şi renumele Aeronauticii Române. Şcoala de Aplicaţie pentru For- ţele Aeriene ,,Aurel Vlaicu” este iduri aeriene interbelice, temerarii Vacas zburând spre Roman, a moştenitoarea şi continuatoarea acrobaţiilor la joasă înălţime, neîn- făcut o aterizare pe terenul de la învăţământului aeronautic iniţiat fricaţii care au combătut cum mult „Drăgaică” aflat în apropierea gării atunci, încă de la început pu- profesionalism şi patriotism în a Buzău, pentru alimentarea avionu- nându-se problema unui aerodrom Doua Conflagraţie Mondială prin- lui, (operaţiune desfăşurată rapid şi a unei locaţii special destinate cipalele aviaţii din lume, precum şi cu sprijinul soldaţilor din această specificului aerian, împlinirea ve- aviatorii civili şi militari ce fac as- garnizoană). Şi-a continuat apoi nind odată cu apariţia aerodromu- tăzi onoare statului român în mi- zborul spre Râmnicu Sărat, dar o lui Ziliştea-Boboc. Aici au prins siunile internaţionale alături de pală de vânt a determinat o cădere aripi eroii văzduhului din cel de-al partenerii din Alianţa Nord-Atlantică bruscă a avionului şi pilotul a reu- Doilea Război Balcanic, din Răz- Buzoienii au luat cunostinta cu şit să aterizeze forţat în apropiere boiul de Întregire a Neamului, aşii aviatia încă din dimineţa zilei de 21 de gara Zoiţa.2 recordurilor de înălţime, viteză, septembrie 1911, când soldatul Doar la 9 mai 1914, când din distanţă şi durată şi ai marilor ra- aviator voluntar Polihroniade ordinul Marelui Stat Major, aviaţia

- 19 - EVENIMENT

militară a executat recunoaşteri ducătoare de aviatori”, constante La începutul anilor 1930 se aeriene în zona Bucureşti – Plo- reşedinţe a acestora, atât în timp punea problema construirii unui ieşti - Buzău şi Bucureşti - Glo- de pace, cât şi în timp de război. aerodrom modern pentru instrui- deanu Siliştea – Urziceni – O altă perspectivă căpăta învă- rea tinerilor aviatori, iar în jurul ani- Făurei,3 două avioane la bordul ţământul militar de aviaţie în anul lor 1935-1937 se conturează cărora se aflau echipajele formate 1927, când se deschid cursurile ideea ca aceasta să fie tot în apro- din căpitanul pilot Constantin Şcolii de Perfecţionare pentru pierea oraşului Buzău, în zona Zi- Beroniade - locotenentul observa- Piloţi de Război de la Buzău.7 liştea-Boboc. În anul 1938 când tor Ştefan Alexandrescu şi locote- Aici îşi desăvârşea pregătirea războiul se apropia, a început con- nentul pilot Sever Pleniceanu - fiecare aviator, la categoria de strucţia cazărmii 329 Ziliştea- locotenentul observator Paul aviaţie la care era recomandat. Boboc, iar la 15 mai 1939 cu Mumuianu, au aterizat la Buzău pe Abia după aceste cursuri se putea utilităţile de zbor minime necesare,

câmpul din apropierea staţiei Căi- dobândi brevetul de pilot de răz- s-a dat în folosinţă terenul de zbor9 lor Ferate Române „Drăgaica,” boi.8 Nu există aviatori români care pe pământurile ce aparţinuseră lui aviatorii au luat in evidenţă acest să nu fi trecut, într-o formă sau Alexandru Marghiloman şi cu care excelent teren de zbor.4 Oficial, în alta, prin şcolile de aviaţie de la Zi- au fost împropietăriţi aviatorii de- anul 1915 s-au realizat primele liştea-Boboc. În cererea sa de înfi- coraţi cu ordinul „Virtutea Aero- amenajări necesare decolării şi inţare a unui aerodrom militar de nautică” în primul război mondial, aterizării avioanelor militare.5 şcoală şi antrenament în apropie- cedate acum în folosul aeronauti- Marele Stat Major a luat ulterior în rea oraşului Buzău, comandorul cii, pentru a se aşeza aici definitiv evidenţă un al doilea teren de Constantin Beromiade arăta că: „cuibul aviatorilor”.10 zbor, aflat în vecinătatea Fabricii „locul este ideal pentru zbor, dato- Intrarea României în Războiul de petrol „Saturn”. Aşadar, dupa rită condiţiilor meteo rezultate din de Reîntregire Naţională la 22 anul 1915, începe la Buzău amen- protecţia Dealurilor Buzăului asu- iunie 1941, aduce aviatorilor de pe jarea primelor două aerodromuri pra terenulu întins şi drept numai aerodromul Ziliştea-Boboc, onoa- care vor fi folosite de Corpul de bun pentru învăţăcei”, dar şi per- rea de a intra primii în luptă, prin Aviaţie Român în Războiul de fect din punct de vedere militar, pregătirea de la ora 03.00 a misiu- Întregire Naţională. Buzăul şi Ziliş- fiind în apropierea Bucureştiului, a nii la „sală”, decolare la 03.30 într- tea-Boboc, au fost din anul 1915 Văii Prahovei, la Curbura Carpaţi- o misiune de bombardament preferatele lecţiilor de zbor pentru lor şi în apropierea veşnicului ali- asupra nordului şi sudului Chişi- tinerii piloţi militari,6 permanente, niament Focşani – Nămoloasa – năului, cu prezenţă la obiectiv la perseverente şi consecvente „pro- Galaţi. ora 04,00.11

- 20 - EVENIMENT

După cel de-al Doilea Război (ENAM), la comanda căreia a fost pentru armele Aviaţie, Artilerie şi Mondial, se construiesc pe aero- numit generalul maior Aurel Nicu- Rachete Sol-Aer şi Radiolocaţie dromul Boboc şi se dau în folo- lescu. Grupul a fost organizat ast- (desfăşoară cursuri de formare pe sinţă pavilioane cu diferite fel încât să acopere toate funcţiile filieră indirectă, de carieră şi de destinaţii: construcţii pentru mo- din organizarea şcolii militare ro- nivel, pentru specializare şi per- dernizarea aerodromului; instalaţii mâne. La încheierea perioadei de fecţionare a pregătirii în armă a necesare efectivelor; bretele şi doi ani, ENAM şi-a continuat acti- ofiţerilor, maiştrilor militari, subofi- platforme betonate; căi de acces vitatea în mod independent după ţerilor, soldaţilor şi gradaţilor pro- către pistă; alte două reţele elec- plecarea personalului român, fesionişti, realizând instruirea în trice; o reţea de alimentare cu apă; având tot personalul necesar pre- armă şi interarme, la nivelul Statu- reţeaua de canalizare, drumuri şi gătit (cadre didactice, piloţi in- lui Major al Forţelor Aeriene, cer- alei, iar institutia ia denumirea de structori, ofiţeri de stat major, cetarea aplicativă şi iniţierea Şcoala Militară de Aviaţie „Aurel navigatori, tehnici, ofiţeri meteo, proiectelor de reglementări în Vlaicu”12 cu sediul oficial la Ziliş- etc.).15 A fost prima misiune mili- armă, precum şi de pregătire a tea-Boboc-Buzău. tară externă a României de după personalului specializat pentru Din 10 iunie 1956, a sosit în cel de-al Doilea Război Mondial. Forţele Navale şi Ministerul Admi- România primul elicopter Mi-4.13 După evenimentele din decem- nistraţiei şi Internelor). Centrul de La 15 iunie 1956 au început cur- brie 1989, şcoala a devenit în Instruire pentru Forţe Aeriene din surile cu piloţii şi tehnicienii în ve- 1991 Institutul Militar de Aviaţie Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele derea începerii zborului, cursuri „Aurel Vlaicu” Boboc-Buzău,16 Aeriene „Aurel Vlaicu” aliniază pro- finalizate la 20 august. Ziua de 25 conform Hotărârii de Guvern 190 cesul de instruire în integralitatea august 1956 a marcat începutul din 1991, având ca principală atri- sa standardelor, procedurilor şi zborului cu elicoptere în România, buţiune formarea ofiţerilor de avia- tehnologiilor de instruire şi eva- pe aerodromurile Pipera şi Clin- ţie bine instruiţi, cu specializare luare ale armatelor statelor mem- ceni. Din septembrie 1965, piloţii tehnico-inginerească, piloţi pentru bre NATO. Se pune în aplicare de elicoptere au început să fie for- aviaţia militară şi civilă, ofiţeri na- dictonul „Instruieşte-te aşa cum vei maţi numai la Şcoala de Ofiţeri de vigatori, de stat major şi meteoro- lupta”, pentru a forma luptători şi la Boboc–Buzău, alături de perso- logi. În 1995, şcoala aripilor specialişti în operaţiile militare mo- nalul aeronavigant al aviaţiei cla- româneşti de la Boboc s-a trans- derne. sice sau supersonice. format în Şcoala de Aplicaţie pen- La centenar, Şcoala de Aplicaţie În 1971 a luat fiinţă la Ziliştea- tru Aviaţie „Aurel Vlaicu”,17 ce pentru Forţele Aeriene „Aurel Boboc, Buzău, Şcoala Superioară desfăşura secvenţial învăţământ Vlaicu,” leagănul aviaţiei româ- de Aeronautică Civilă14 care a postliceal şi parţial postuniversitar, neşti, putem spune că este o ade- funcţionat doi ani şi a fuzionat cu de formare, specializare şi perfec- vărată avere naţională. Logistica Şcoala Militară de Ofiţeri Aviaţie ţionare în armă. La 1 noiembrie sa socială a cristalizat cele trei din care se desprinsese. 2003 o nouă restructurare duce la componente importante ale siste- Din anul şcolar 1979-1980, înfiinţarea Şcolii de Aplicaţie pen- mului de instruire aeronautică ce încep pregătirea în şcoală şi elevi tru Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu” este recunoscut ca fiind cu totul străini: 5 elevi din Zimbabwe la ce formează, specializează şi per- special: un subsistem de gândire specialitatea naviganţi rezervă şi fecţionează militari din cele trei (planuri de învăţământ, discipline 2 elevi la specialitatea nenaviganţi. arme de bază ale Forţelor Aeriene aeronautice permanent racordate Din septembrie 1980 până în au- Române: aviaţie, rachete şi artile- la concepţii, idei, teorii, doctrine gust 1984, şcoala a pregătit 40 pi- rie antiaeriană şi radiolocaţie. etc.); structuri organizatorice şi o loţi şi 57 nenaviganţi (în două serii La 1 septembrie 2008 în Şcoala componentă logistică didactică consecutive pentru fiecare specia- de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene aşa cum este practica la nivel litate în parte) pentru statele afri- „Aurel Vlaicu” s-a reînfiinţat mondial. cane Zimbabwe, Somalia, Centrul de Instruire pentru Forţe În aceste momente personalul Madagascar. Aeriene. Acesta este moştenitorul aeronautic al Forţelor Aeriene O misiune deosebită pentru şi continuatorul Centrului de Române şi elementelor aviatice şcoală a început la 30 ianuarie Instruire al Aeronauticei înfiinţat în specifice din sistemul naţional de 1980, când s-a constituit Grupul anul 1917, fiind astăzi structura apărare, îşi îndreaptă gândurile şi de Aviaţie Român „Sirius”, având specializată, ce pune în practică sentimentele de mulţumire şi recu- ca obiectiv înfiinţarea Şcolii Naţio- conceptul de educaţie perma- noştinţă spre cadrele didactice, in- nale de Aviaţie Militară din Angola nentă, de învăţământ şi instrucţie structori şi profesori, spre toţi aceia

- 21 - EVENIMENT

care, fără a-şi precupeţi sângele şi militară de instruire. Este meritul nească misiunea sacră de apărare viaţa, s-au jertfit pentru apărarea fi- Şcolii Aripilor Româneşti din Ziliş- a Patriei. inţei naţionale, a independenţei, tea-Boboc, Buzău deoarece se Dincolo de tradiţia extraordinară suveranităţii şi integrităţii Româ- prezintă astăzi ca o structură de in- de mândria şi profesionalismul niei, pentru gloria aeronauticii na- struire aeronautică modernă, ca- aviatorilor din această instituţie re- ţionale şi mondiale. pabilă să desfăşoare o întreagă prezentativă de învăţământ militar Profesionalismul personalului gamă de forme de pregătire pen- a Armatei României, cel mai pre- militar şi civil din Şcoala de Aplicaţie tru toţi cei care fac parte din minu- ţuit bun al scolii, este resursa pentru Forţele Aeriene ,,Aurel nata familie a Forţelor Aeriene umană, oamenii sinceri, prietenoşi Vlaicu”, dăruirea în îndeplinirea tu- Române, pe care îi pregăteşte cu şi deschişi, care de 100 de ani sunt turor misiunilor încredinţate, matu- profesionalism ireproşabil, tenaci- permanent gata să facă imposibilul ritatea în abordarea transformării tate, energie, pricepere şi putere pentru a îndeplini visul de aur al ti- învăţământului militar, au atras de muncă pentru formare sau per- nerilor învăţăcei - ZBORUL. aprecierea unanimă şi respectul fecţionarea pregătirii profesionale, tuturor, pentru această instituţie pentru a fi gata oricând să îndepli-

Note ------

1 Comandantul Centrului de Instruire pentru Forţe Aeriene din Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu” 2 Avram, prof univ dr, Valeriu si Nicoara, cdor lector univ. dr, Marius-Adrian, Buzaul si Aeronautica Romana, Editura Editgraph, Buzau, 2012, p. 22. 3 Misiunea a fost îndeplinită de patru escadrile, câte două pentru fiecare şcoală de zbor Cotroceni şi Băneasa, ibidem , p. 23 4 Serviciul Istoric al Armatei (in continuare S.I.A), Direcţia 4 Geniu, dosar .474, f. 850 5 Ibidem, Fond Direcţia Aeronautică, dosar 68, f. 711. 6 Arhivele Naţionale Buzău (în continuare Arh. Naţ. Buzău), Fond Primăria Oraş Buzău, dosar 13/1925, f. 12. 7 Nicoară, locotenent comandor, Marius-Adrian, „Escadrila Dracii Roşii,” în Revista „Aripi Tinere,” numărul 2/2002, pag. 7. Rezultatele alegerii Buzăului s-au văzut imediat, şi numai dacă am aminti aici celebra escadrila “Dracii roşii”, care a în- flăcărat inimile spectatorilor la mitingurile aeriene între anii 1931-1940, prin evoluţii aeriene executate individual sau în formaţie de trei avioane. Se remarcau calităţile piloţilor, titani ai zborului, ce se identificau complet cu aparatele de zbor, dar şi valoarea materialului aviatic românesc, deoarece avioanele pe care le foloseau erau ICAR-uri vopsite complet în roşu, de unde şi denumirea de “Dracii Roşii”. Escadrila atât de sugestiv denumită de contemporanii săi, era alcătuită din trei instructori de zbor din Şcoala de Perfecţionare în Zbor de la Buzău, pe numele lor: Petre Ivanovici (ulterior, din anul 1936 după decesul acestuia în formaţie a intrat Gheorghe Gherasim), Mihail Pantazi şi Max Manolescu. Am consemnat aici, o altă prioritate românească în istoria aeronauticii mondiale: o escadrilă militară de acrobaţie aeriană (constituită cu mult înainte faţă de celebrii “Top Gun” americani, “Blue Angels” englezi sau “Frece Tricolori” italieni) care să încânte prin evoluţiile lor la show-rile aeriene. 8 XXX „Istoria Aviaţiei Române”, Bucureşti, 1984, pag.161. Despre evoluţia aeronauticii militare româneşti în perioada interbelică, vezi şi General-maior de aviaţie doctor inginer Gheorghe Negrescu, „Din amintirile unui vechi aviator”, Bucu- reşti, 1977. Iar pentru evoluţia generală a aeronauticii româneşti în această perioadă vezi şi Valeriu Avram, „Contribuţia aviaţiei la progresul societăţii româneşti, la afirmarea sa pe plan internaţional, între anii 1920-1940”, Teză de doctorat, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti, 1999, pag.166. 9 Pruia, comandor (r), Aurel, Morariu, comandor (r), Ioan, Pruia, inginer, Bogdan, „Un secol de aeronautică,” Editura Sylvi, Bucureşti, 1999, pag. 83. 10 Arh. Naţ. Buzău, Fond Primăria Comunei Boboc, Dosar 1/1937, pag. 7 şi Dosar 78/1944, pag. 312. 11 Scurtu, Ioan, Hlihor, Constantin, „Complot împotriva României. 1939-1947. Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa în vâltoarea celui de-al doilea război mondial”, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1994. 12 S IA, Fond microfilmre, Ordinul Marelui Stat Major nr. C.L., 00892 din 10 02 1956 13 Nota noastră, la acea dată, aveau elicoptere în înzestrare doar Forţele Aeriene ale SUA, URSS, Franţei şi Angliei 14 Decretul pentru înfiinţarea Şcolii Superioare de Aeronautică Civilă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, nr. 148 din 6 decembrie 1971 15 Pruia, comandor (r), Aurel, Morariu, comandor (r), Ioan, Pruia, inginer, Bogdan, „Op. Cit,” Editura Sylvi, Bucureşti, 1999, pag. 174. 16 S IA,Fond microfilmre rola F.II, cd 837 - 838, Ordinul Marelui Stat Major nr. S/B 3/949 din 09 04 1991 17 Ibidem, Fond documentar A 356/2000, Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 12 din 21 02 1997.

- 22 - TEATRELE DE OPERAŢII

Armata României, 10 ani de misiuni în Afganistan

Ca urmare a tragicelor eveni- aprobând dislocarea unui batalion câștige și să mențină statutul de mente din 11 septembrie 2001, de infanterie cu un efectiv de 405 actor credibil și furnizor de securi- România a decis să participe la militari. tate în sistemul internațional. Din Coaliția internațională de comba- Astfel, la 22 iulie se încheia, păcate, nu fără sacrificii: 20 de mi- tere a terorismului, condusă de printr-un efort logistic deosebit, dis- litari români au căzut la datorie în Statele Unite ale Americii. locarea Batalionului 26 Infanterie Afganistan, iar alți 61 au fost răniți La 24 ianuarie 2002, conducerea „Neagoe Basarab” în teatrul de o- în misiuni. Operației Enduring Freedom perații Afganistan. După transportul Primele misiuni în teatrul de op- (OEF), expresia armată a Coaliției tehnicii militare pe mare, cu nava erații din Afganistan ale Batalionului 26 în teatrul de operații din Afganistan, Mangalia, până în Qatar și după Infanterie supranumiți „Scorpionii a solicitat oficial autorităților aceea cu aeronave militare ameri- Roșii” s-au executat începând cu române să contribuie la această cane și a personalului cu aeronave 14 iulie 2002, împreună cu militarii misiune. de transport C-130 Hercules americani. La numai câteva zile de la aparținând forțelor aerine române, Batalionul, comandat de maiorul această solicitare, militarii români la aceeași dată, se semna actul de Nicolae Ciucă, acum general de au debarcat pe Aeroportul Inter- transfer de autoritate asupra Bata- brigadă, comandant al Diviziei 2 național din Kabul. Efectivele au lionului 26 Infanterie „Neagoe Infanterie „Getica”, se subordona constat, inițial, într-un pluton de Basarab” către Comandamentul Task Force PANTHER, comandat poliție militară, o aeronavă C-130 Forțelor Coaliției din Kandahar. de colonelul James L. Huggins, Hercules și personal de stat major, Astfel, România se alătura altor acum general maior, comandant al ulterior un detașament de informații state ale lumii în încercarea de Comandamentului Regional Sud în militare, o echipă de control trafic combatere a terorismului și crearea misiunea ISAF, rămâne în istoria aerian și militari în două echipe de unui mediu de securitate stabil în militară ca fiind primul batalion de reconstrucție a provinciilor. această țară. O perioadă în care infanterie românesc dislocat în După numai câteva luni, armata noastră a demonstrat, prin teatrul de operații din Afganistan. Parlamentul României a hotărât, la misiunile îndeplinite, că este în mă- Misiunile generale ale militarilor 30 aprilie 2002, creșterea nivelului sură să se ridice la nivelul aliaților, români au inclus: consolidarea participării cu trupe la OEF, ceea ce a permis statului român să securității pentru desfășurarea - 23 - TEATRELE DE OPERAŢII

proiectelor de reconstrucție și dez- voltare în zonele de responsabili- tate; securizarea și controlul liniilor de comunicații de-a lungul au- tostrăzii A1 (Kabul - Kandahar) și în vecinătatea rutelor-cheie; instruirea unităților Armatei Naționale Afgane pentru a putea desfășura acțiuni de luptă în mod independent (în ve- derea preluării responsabilităților privind asigurarea stabilității și se- curității, de la forțele Coaliției); par- ticiparea la acțiuni militare de stabilizare și securizare împreună cu partenerii din Coaliție și Forțele de Securitate Afgane; menținerea progreselor obținute prin inter- zicerea contactului forțelor insur- gente cu populația; sprijinirea extinderii autorității guvernului afgan și dezvoltarea capacității in- stituțiilor guvernamentale, în para- curitate (ISAF), sub drapel NATO, menținerii controlului operațional și lel cu coordonarea eforturilor de și a fost redislocat de la Kandahar a libertății de mișcare din zona de reconstrucție. la Qalat, iar datorită cerințelor ope- responsabilitate (provincia Zabul), raționale, în perioada 2006-2008, precum și pentru sprijinirea au- Militarii noștri veneau, în Afgan- efectivele acestuia au fost dublate. torităților afgane în consolidarea istan, în 2002, după un parcurs de Începând cu luna octombrie securității. Lansarea conceptului inițiere în mediul operațiilor multi- 2008, a fost introdus în teatrul de Echipe pentru Reconstrucția naționale. Era dorința noastră, a operații și un element de comandă Provinciilor (PRT) a constituit o militarilor Batalionului 26 Infanterie și control, cu misiunea de a con- nouă provocare pentru Armata „Neagoe Basarab” de a demonstra duce operații în sprijinul păcii sub României, care a contribuit cu că suntem în stare să îndeplinim comandă NATO, în cooperare cu ofițeri CIMIC (cooperare civili-mili- misiunea încredințată și că merităm celelalte forțe aparținând ISAF și tari), ofițeri specialiști în construcții, să fim acolo. Era o adevarată emu- armatei afgane, în aria de respon- poliție militară și medici, care au lație între militari. Apoi erau greutăți sabilitate. În funcție de evoluția avut ca responsabilități acordarea legate de temperatură, de praf, de prezenței militarilor români și de mi- expertizei de specialitate în ved- necunoscut, pentru că era un siunile avute în teatru, acest ele- erea stimulării procesului de recon- teatru de operații necunoscut, nu ment a fost redimensionat și strucție a Afganistanului, numai pentru noi, ci pentru toți, in- transformat. În prezent, acest ele- participarea la realizarea coor- clusiv pentru camarazii americani. ment de comandă și control coor- donării între organizațiile care au Inițiam misiuni în fiecare zonă în donează acțiunile și conduce luat parte la reconstrucție și la ex- scopul cunoașterii terenului, pentru operațiile batalioanelor de manevră tinderea influenței autorităților af- a determina anumite elemente românești din provincia Zabul, pre- gane centrale și în afara capitalei. specifice și, în același timp, ne con- cum și ale echipelor de consiliere România participă, de aseme- struiam tabăra după ce camarazii și legătură și ale detașamentelor nea, la efortul de consiliere a canadieni se retrăseseră. ANA Training. Armatei Naționale Afgane, în- (General de brigadă Nicolae Efectivele românești au fost su- cepând din luna octombrie 2008, CIUCĂ, Comandantul Diviziei 2 In- plimentate în anul 2010 cu aproxi- când a fost introdusă în teatrul de fanterie „Getica”) mativ 600 de militari, prin operații prima Echipa Operațională introducerea a încă unui batalion de Consiliere și Legătură (OMLT) Începând cu luna septembrie de manevră. Batalioanele de de tip garnizoană, care a participat 2006, Batalionul de manevră care Manevră, cu un efectiv de aproxi- la îndrumarea, instruirea și con- executa misiuni în cadrul OEF a mativ 610 militari fiecare, execută silierea militarilor din cadrul unei trecut în subordinea Comanda- misiuni în cooperare cu Forțele brigăzi afgane. mentului Regional de Sud al Forței NATO și ANA/ANSF în scopul eli- Ulterior, au fost dislocate încă trei Internaționale de Asistență de Se- minării influenței insurgenților și echipe operaționale de consiliere și - 24 - TEATRELE DE OPERAŢII

legătură, două tip batalion și una românești din Afganistan a condus contingentului Forțelor Aeriene de sprijin (CS), începând cu iunie și la creșterea nevoilor de sprijin lo- române au îndeplinit misiuni de 2009, aprilie și septembrie 2010. gistic, cu impact asupra respons- conducere a aeroportului, coor- Eforturile depuse de militarii abilităților și structurii Elementului donarea operațiilor aeriene zilnice, români pentru instruirea militarilor Național de Sprijin, care a fost in- controlul decolărilor, aterizărilor și afgani au fost încununate de suc- trodus în teatrul de operații Afga- monitorizarea traficului aerian din ces, iar prima unitate consiliată a nistan începând cu ianuarie 2004, zonă, analiza și prognoza condiții- fost declarată operațională în au- având ca misiuni: asigurarea spri- lor meteorologice. gust 2010. jinului logistic prin aprovizionarea La această dată, contribuția Ar- În contextul actual al eforturilor contingentelor naționale cu materi- matei României la Operația de tranziție și al noului concept ale trimise din țară sau prin con- Enduring Freedom este de un ISAF, echipele de consiliere se vor tractarea acestora pe plan local și ofițer de legătură. În cadrul ISAF transforma în echipe de asistență stabilirea legăturilor cu celelalte acțio-nează, în prezent, aproxima- militară, iar prima echipă de asis- structuri militare sau civile care tiv 1.800 de militari români, dislo- tență va fi dislocată în Afganistan acționează în teatru, în vederea in- cați, în principal, în Provincia Zabul. începând cu luna august a acestui an. tegrării în sistemul de sprijin multi- Elementul de Comandă și România a sprijinit și sprijină național. Control Zabul și cele două batal- eforturile de operaționalizare a ar- Structura de sprijin național din ioane de manevră sunt încadrate, matei afgane, în cadrul programu- teatrul de operații cuprinde un ele- în principal, de militari ai Brigăzii 2 lui de instruire a Armatei Naționale ment național de comandă care are Vânători de Munte Sarmizegetusa, Afgane ANA Training, începând cu în subordine elementele dispuse ai Batalionului 280 Infanterie și ai luna iunie 2003, în cadrul operației pe aeroporturile din Kandahar și Batalionului 21 Vânători de Munte Enduring Freedom, iar din luna mai Kabul. General Leonard Mociulschi. 2010, în cadrul misiunii ISAF. În perioada februarie-mai 2006, Pentru creșterea siguranței mili- Efectivele inițiale de 46 de militari militari ai Forțelor Aeriene Române tarilor români desfășurați în Afgan- au suferit modificări, funcție de cer- au desfășurat o misiune fără prece- istan au fost găsite soluții, cu ințele operaționale ale structurii, în dent, constând în preluarea con- sprijinul partenerului nostru strate- luna ianuarie 2011 acestea fiind de ducerii Aeroportului Internațional gic, Statele Unite ale Americii, care 27 de militari. Începând cu anul Kabul (KAIA), în rolul de națiune ne-au transferat 104 autovehicule 2011, efectivele detașamentului lider. Cei 39 de militari au încadrat de luptă blindate MRAP, care asi- ANA Training au fost suplimentate funcții în structurile de comandă și gură cel mai înalt nivel de protecția cu 20 de instructori, prin introduce- administrative ale aeroportului. minelor și ambuscadelor. rea în statul de organizare pentru În luna aprilie 2011, un alt contin- În cei 10 ani în Afganistan, misiune a unor echipe de instruc- gent al Forțelor Aeriene române, cu Armata României a dislocat 25 de tori pentru Școala de Tancuri, un efectiv de 75 militari, a preluat batalioane de infanterie și alte Școala de Subofițeri și Batalionul din nou, în calitate de națiune lider, structuri, de nivel mai mic, pentru de instruire funcții specializate. conducerea KAIA, de această dată instruirea armatei afgane. Suplimentarea efectivelor pentru o perioadă de un an. Militarii Pentru noi, militarii buzoieni este o mândrie că, în perioada 2003- 2010, aceste structuri au fost con- duse de Comandamentul 2 Operațional Întrunit „Mareșal Alexandru Averescu”, aducându- ne, astfel, contribuția la deosebitul efortul depus de România pentru respectarea angajamentelor asu- mate față Alianța Nord-Atlantică. *** Documentare realizată din vol. Visarion Neagoe, Armata în misiuni internaționale 1990-2009, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010 și Observatorul militar nr. 26 (1162) 4 - 10 iulie 2012

- 25 - TEATRELE DE OPERAŢII

Biserica, lăcaș al comuniunii și comunicării prin rugăciune

------Preot maior Alexandru Tudose, Divizia 2 Infanterie „Getica”

Motto: „Poarta spre Dumnezeu este credinţa, iar forma prin care se intră la Dumnezeu e rugăciunea. Rugăciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gândită creştin, rugăciunea ne arată că umilinţa înalţă, iar nu coboară pe om.” Petre Țuţea

În bisericile din Bazele Operaţionale Înaintate (FOB) aflați în misiuni, pentru bolnavi, pentru răniți, pentru Bullard și FOB Lagman, în duminici și sărbători, în ca- vrăjmași și pentru tot sufletul creștinesc și necăjit. drul cultului public, creăm punți de legătură prin rugă- ciune, cu toți soldații noștri, răspândiți pe o arie de Mărturii creștine lăsate de soldați peste 60 de km. Știu că și ei se roagă pentru că i-am învățat, încă de la intrarea noastă în această țară, să În FOB-urile și Bazele Patrulelor (PB) din aria de creadă, să lupte, să spere și să fie cu inimile Sus. În- responsabilitate a Batalionului 280 Infanterie găsești, demnul vine și din Evanghelie, de la centurionul cel puțin două locuri, cu mărturii despre credința sol- roman, un ofițer cu suflet mare, pomenit în Duminica daților români, care au trecut de-a lungul timpului prin a 4-a după Rusalii, care a stârnit admirația Mântuito- Afganistan. Acestea constau în altare împodobite cu rului. Sutașul roman a devenit de atunci o icoană du- icoane, în cruci, sau în diferite rugăciuni. De pildă, în hovnicească pentru oamenii în haină militară, prin FOB Al Massak există o Troiță, adăpostită într-un fo- bunătatea sufletului său, bunătate izvorâtă din cele trei ișor; a fost ridicată în octombrie 2010, în memoria sol- virtuți personale: milostenia, credința și smerenia. De daților români căzuți în Afganistan. Aici sunt două cruci la el am învățat să mijlocim în rugăciuni pentru cei mari, monumentale, 2 m/1.10 m. Pe una din ele s-a - 26 - TEATRELE DE OPERAŢII

scris numele slt. (p.m.) Marinescu Cătălin Ionel, năs- puterea de a da din puterea lor, moral din moralul lor cut la 13.06.1983; decedat 10.05.2011. „Scorpionii și experiență din experiența lor. Cu prilejul vizitelor Roşii”, cu mențiunea: „Ridicată de către noi, colegii și mele pastorale prin FOB-uri și PB-uri, îmi face plă- prietenii, în memoria lui.” Ctitorii au lăsat în scris și un cere să remarc că pe cei de la logistică îi găsesc la testament pentru viitor: „Crucea aceasta este sfințită și muncă, iar pe cei de la infanterie în acțiune și cu ati- nu trebuie părăsită. Ultimul român (scris cu roșu) care tudine. Călătorim împreună, trăim uneori stări intense va pleca, crucea cu el să o ia, să o pună unde vor, să împreună șI, aceste momente, se cimentează senti- le fie de ajutor, în mijlocul românilor.” mentul comuniunii și încrederii că ne slujim unii pe alții, O altă mărtuie am găsit-o în PB 7 și este o rugăciune că ne completăm unii pe alții. Realizez că Biserica are către Hristos și Crucea Sa: „Crucea lui Iisus să mă mulți fii formați în spiritul învățăturii ei, care trec prin apere împotriva răutăților și dușmanilor. Ține-mă, natura profesiei militare și valorile creștine, uneori vi- Iisuse Hristoase, și mă apără cu puterea Ta. Ferește- tale într-un univers afgan, din care, pentru a avea iz- mă de toți dușmanii văzuți și nevăzuți care doresc ni- bândă, îți trebuie soluția mistică a credinței. Revenim micirea mea. Doamne, în mâinile Tale îmi dau sufletul la înţelepciunea lui Petre Ţuţea, care a deprins şcoala meu, Cel ce ești binecuvântat în veci. Amin.” suferinţei şi a ridicării peste aceasta, în temniţele co- muniste, atee, şi care observa despre moralul com- Mereu în acțiune, cu atitudine batanţilor germani din Primul Război Mondial: „Cei mai crânceni și mai străluciți soldați sunt cei ai popoarelor Mandatul încredințat Batalionului 280 Infanterie religioase. Când mori sub drapel, te gîndești că te duci Mecanizată în Afganistan este unul din cele mai grele la strămoși. Dar o armată care face asta, e ca aceea pe care unitatea le-a primit vreodată, în teatrele de a lui Wilhelm al II-lea, în care fiecare soldat avea o operații. Intrarea în acţiune s-a făcut gradual: mai întâi cruce la gât pe care scria: Gott mit uns (Dumnezeu cu intemperiile iernii, apoi acțiunile insurgente și intensi- noi).” ficarea lor din toate părțile. Soldații au realizat la modul foarte serios misiunea lor și au răspuns la cel mai înalt TF 280 nivel chemării încredințate. Printre ei sunt lideri la nivel 6 iulie 2012, FOB Bullard, Afganistan de grupă, pluton, companie și comandament, care au

- 27 - TEATRELE DE OPERAŢII Un altfel de misiune... Incursiuni într-o spiritualitate insolită

------Căpitan psiholog Adriana Alecu, Divizia 2 Infanterie „Getica”

De fiecare dată când mă gândesc a învăţat. Căsătoria aici reprezintă la un grup de femei, îmi amintesc cel mai important eveniment din viaţa după-amiezele de vară când bunica unei femei. Deşi în acea zi ea re- şi prietenele ei puneau lumea la nunţă la absolut orice drepturi şi cale . Surprinzător, dar acelaşi spirit devine un accesoriu al bărbatului, l-am găsit şi la femeile afgane. Le este fericită pentru că îşi îndeplineşte place sa fie împreună şi să datoria. Din acel moment lanţurile in- primească oaspeţi. Iniţial, am avut un vizibile ale sclaviei matrimoniale se Nu este o lume plăcută dar este sentiment de teamă şi de disconfort strâng in jurul ei şi, de multe ori, fără fascinantă prin caracterul ei diferit. la gândul că voi intra în acele com- a avea vreo vină, este victima lor. De multe ori, am descoperit o igno- pounduri care, pentru noi, par ciudat Deşi nu se poate impune social sau ranţă fără limite faţă condiţia lor fem- de înapoiate dar, pentru afgani, familial, femeile afgane reprezintă inină, manifestată în special faţă de înseamnă casă. Primul contact avut 40% din populaţia ţării. Vocea lor nu starea de sănătate şi, de asemenea, de către Female Engagement Team este auzită iar unele tentative de a o cruzime diferită de orice altceva în- (FET) a Batalionului 280 MNV cu fe- ieşi din această stare sunt imediat tâlnit înainte. Totuşi ele îşi trăiesc meile afgane a fost o surpriză nes- sancţionate, în primul rând, de viaţa sub oblăduirea lui Allah şi prin perată. Acestea trăiesc într-o lume semenele lor.. Este mai uşor să grija soţului care, dacă doreşte, le în- de neconceput pentru o femeie occi- trăieşti după reguli vechi de mii de fometează sau le ucide după bunul dentală, dar, în acelaşi timp, sunt, în ani decât să schimbi ceva. Aceste plac. spatele uşilor închise şi departe de cutume nu sunt greşite numai că Recunosc, iniţial am fost revoltată ochii bărbaţilor familiei, la fel ca noi. sunt diferite de tot ceea ce noi ac- de lipsa lor de libertate, care coboară Le plac lucrurile frumoase, pe care, ceptăm a fi o viaţă normală, civilizată. până la obligativitatea de a purta de cele mai multe ori, şi le con- Exoticele haremuri din 1001 de vălul sau burka, dar, apoi, am început fecţionează singure, le place să se nopţi sunt înlocuite de sărăcia dusă să le înţeleg modul diferit de a privi machieze, să bârfească puţin şi să dincolo de orice limită, de pedepse lucrurile şi normalitatea. Tradiţiile şi râdă de o glumă bună. crunte aplicate, de cele mai multe ori, religia sunt aici mult mai importante Scopul activităţii echipei FET este doar pentru că este posibil, de mu- decât nişte concepte interpretabile de a merge în mijlocul lor, a le tilări pentru motive ridicole, de igno- cum ar fi libertatea sau dreptatea. cunoaşte şi a le prezenta o alterna- rarea oricărei posibilităţi de a-şi Diferenţele culturale sunt foarte mari, tivă de viaţă. Nu ne-am propus, nici expune părerea sau de a se apăra, dar nu trebuie intervenit pentru un moment, să le schimbăm modul de mizerie şi frustrări. schimbare, ci pentru toleranţă şi, mai de a trăi şi nici ele nu ar accepta dar Şi totuşi aceste femei fac lumea lor ales, pentru accesul la cunoaştere. trebuie să cunoască şi o altă modal- sa meargă şi asta prin intermediul Este mai simplu să fii într-un anumit itate de existenţă cotidiană.. În mo- copiilor pe care ii cresc şi îi educă în fel cunoscând alternativele. Acesta a mentul în care am fost acceptate de primii ani de viaţă, după care băieţii fost gândul nostru în activitatea de elderul familiei şi/sau al satului şi am sunt educaţi de tată sau de imam, la aici, pe lângă unele informaţii pe care intrat în casele afgane, una dintre moschee, iar fetele, abia trecute de le-am cules cu privire la siguranţă cele mai frecvente întrebări a se ref- vârsta jocului, sunt măritate. Copii sau activitatea insurgentă. De multe erea asupra ceea ce înseamnă să ai cresc alături de ele care la fel ca ală- ori, femeile afgane ne-au oferit mai o slujbă şi dacă, în această situaţie, turi de orice mame, de oriunde, iar mult decât informaţii, în momentul în avem soţ şi copii? Pentru acestea acestea îşi revarsă toată dragostea care au căpătat încredere în noi, şi este de neconceput viaţa fără căsă- de care sunt capabile asupra lor. anume sentimentul de a fi bine primit, torie. Cel mai mult pentru ele con- Mamele sunt respectate şi, cu vârsta, acceptat şi chiar plăcut. Nicăieri unde tează familia şi modul în care ele se impun în mica lor colectivitate dar am mers nu au fost ignorate legile sunt văzute în cadrul acesteia. Pen- niciodată în cea a bărbaţilor. ospitalităţii, indiferent de starea ma- tru fiecare femeie afgană există două Poporul afgan este un popor mân- terială a familiei. Consider că expe- perioade ale vieţii:înainte şi după dru de tradiţiile lui, îşi respectă rienţa afgană m-a schimbat ca om şi căsătorie. Prima este una de oaspeţii şi, în virtutea acestor calităţi, cred că voi valoriza mai mult ceea aşteptare şi pregătire. A doua este am reuşit să ne strecurăm în lumea ce, până acum, ignoram sau consi- cea în care pune în practica ceea ce oarecum secretă a femeilor afgane. deram normal.

- 28 - ISTORIE, CULTURĂ

Regimentul 48 Infanterie Buzău, momente de glorie în Războiul pentru Întregirea României

------Locotenent colonel Liviu Corciu, Divizia 2 Infanterie ,,Getica”

Motto: „De cinci ori au reînoit germanii atacurile, subt protecţia violentului bom- bardament pornit din toate calibrele.Toate atacurile au ajuns la lupta corp la corp, la grenada de mână şi la baionetă.”

Constantin KIRIŢESCU, Istoria războiului pentru întregirea României, 1916–1919

Este absolut remarcabil cum, după campania dezastruoasă din toamna anului 1916, după umilinţa şi amarul retragerii în Moldova, după o iarnă în care singurele lucruri concrete au fost moartea, gerul, lipsurile de tot felul şi molimele pustiitoare, cu un aliat periculos de inconstant, ce, deseori, părăsea lupta fără niciun motiv ori vreo remuş- care, aceşti soldaţi-ţărani, cari luptau cu un adevărat dispreţ de moartei au suferit o asemenea prefacere sufletească, găsind în interior resurse pentru a fi egali cu cei mai buni soldaţi din lume. Poate şi datorită faptului că, în vara lui 1917, calităţile indivi- duale ale soldatului român nu au mai putut fi anihilate din cauza mijloacelor de luptă individuale. La 95 de ani de la cele petrecute atunci, nouă, celor de acum, ce ne zba- tem în marasmul social cotidian, faptele acestor Oameni ne pot părea neverosimile ...

Campania anului 1917 (III). Din arhiva regimentului Bătălia de la Varniţa – Muncelu 16 august 1917, marş de la Călimăneşti până la În ciuda pierderilor suferite la Mărăşeşti, Regimentul colţul de Sud Est de pădurea Şagău, lângă punctul 48/49 Infanteriei Buzău se găsea, la data de 08 august trigonometric Soldeşti. 1917, tot în linia I, La Răzoare, unde fusese trimis să 17 august, marş de la punctul indicat mai sus pe schimbe Regimentul 51/52 infanterie, fiind dispus cu valea Glodului, oprindu-se la Nord de pădurea de la batalioanele I şi III în prima linie, în timp ce batalionul Vest de satul Holbăneşti. II, ce dusese greul contraatacului din data de 06 au- Identificând zona Muncelu ca singura porţiune de gust, se afla în rezervă, în viile Negroponte. front în care mai existau trupe ruseşti, comandamen- Acest dispozitiv a fost păstrat până la data de 14 au- tul german ia decizia unei ultime încearcări ofensive, gust, când, fiind schimbat de Regimentul 73/78 Infan- într-o zonă deluroasă, foarte accidentată şi împădu- terie, Regimentul 48/49 Infanterie Buzău a fost rită3, un platou cu o înălţime medie de 400 m, tăiat de transportat la Călimăneşti. la N-V la S-E de Valea Şuşiţei, zonă în care dezvol-

- 29 - ISTORIE, CULTURĂ

tase, cu relativ succes, ofensiva împotriva ruşilor în Planul era ca Divizia 9 Infanterie şi o brigadă a primele zile ale lunii august. Diviziei 11 să atace frontal, pentru a fixa forţele Frontul era constituit din Corpul VIII rus, încadrat de germane din sector, în timp ce Divizia 13 şi cealaltă Armata a II-a la dreapta şi Armata I-a, la stânga, dis- brigadă a Diviziei 11, urmau să atace satul Muncelu pozitivului, în rezerva căreia se aflau diviziile 9 şi 13, ameninţând flancul poziţiei inamice. retrase de pe frontul Mărăşeştilor, din compunerea La ora 06.30, a început pregătirea de artilerie, iar la acesteia din urmă, făcând parte şi Regimentul 48/49 8, Divizia 13 a început asaltul, însă nu a reuşit să Infanterie Buzău. înainteze. La fel şi în sectorul Diviziei 9. A fost nece- Asupra Corpului VIII rus se îndreaptă lovitura sară încă o violentă pregătire de artilerie, de o oră şi generalului von Wenninger, comandantul Corpului jumatăte, şi, apoi, de lupte corp la corp, pentru ca XVII german, ce avea în compunere un grup de atac Divizia 13 Infanterie să cucerească marginea estică a format din 3 divizii, întărite cu o puternică artilerie de satului Muncelul, pierderile din acea zi ridicându-se la toate calibrele. aproximativ 2700 de oameni.6 Reuşita operaţiei ofensive germane din regiunea O descriere plastică şi impresionantă, în acelaşi timp Muncelu4 ar fi însemnat întoarcerea aripei stângi a a luptei, o face Constantin Kiriţescu7: Armatei a II-a române şi prăbuşirea frontului acesteia. „...Atacul se desfăşoară cu anevoinţă. Terenul urcă Mai însemna şi învăluirea aripei drepte a Armatei I-a în pantă şi e desfundat de obuze; ploaia din zilele tre- române de pe platoul Mărăşeştilor, fiind concepută ca cute a umplut cu apă şi noroiu toate gropile. Înaintarea o operaţie cu dublu efect, practicată în punctul de cea trupelor se face cu mare greutate. Artileria duşmană mai mică resistenţă a frontului advers şi anume în de toate calibrele trage un nimicitor foc de baraj, iar zona de joncţiune a celor două armate române, prin din casele din marginea satului, transformate în cu- sectorul de unire pe care o formau ruşii. iburi de mitraliere, se împânzesc gloanţele peste ata- Unităţile Diviziei 13, incluzând Regimentul 48/49 catorii ce înaintează în terenul descoperit. Infanterie Buzău, au intrat în dispozitivul din zona Val după val cad românii, seceraţi. Rândurile rărite localităţii Varniţa, în noaptea de 29-30 august, când rămân neputincioase în faţa reţelelor, de după care situaţia frontului devenise critică, alături de unităţile duşmanul nevăzut le scuipă mereu moartea în faţă.” diviziilor 9 şi 11, în cadrul unui grup ofensiv a cărui comandă fusese încredinţată generalului Ioan Despre aceeaşi bătălie, în documentele Popescu. Acesta primise misiunea de a ataca pe din arhiva regimentului direcţia Fiţioneşti – Ireşti, spre a recâştiga terenul pier- La 19 august regimentul ia partea cea mai activă în dut şi a restabili vechiul front.5 lupta de la Muncelu, atacând cu batalionul I în linia I-a, al II-lea în linia a II-a, iar batalionul al III-lea în re- zervă de brigadă. Lupta a ţinut 3 zile, fiind mai activă în zilele de 19 şi 21 august; regimentul a suferit grele pierderi în ofiţeri şi trupă. În această bătălie este evidenţiat şi comandantul batalionului II din Regimentul 48/49 Infanterie, care dăduse celebrul contaatac de La Răzoare, maiorul Tomescu Gheorghe, care, prin Înaltul Decret Nr. 939 din 25.IV.1918vi, a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, „Pentru vitejia cu care a condus batalionul în aprigele lupte de la satul Muncelul în zilele de 19-21 august 1917. Trecând prin focul artileriei şi mitralierelor inamice a ajuns până la marginea localităţii unde a căzut grav rănit.” Concluzia acestei bătălii, comparată ca intensitate cu aceea de la Mărăşeşti, o regăsim tot în lucrarea istoricului C.Kitriţescu: Bătălia de la Varniţa şi Muncelu fusese pornită de germani cu speranţa că găsirea şi exploatarea punc- tului slab pe care-l forma sectorul rus din frontul român, va readuce în lagărul lor victoria scăpată din Slt. Ecaterina Teodoroiu mână la Mărăşeşti.

- 30 - ISTORIE, CULTURĂ

Speranţa s-a prăbuşit însă în asalturile zadarnice de 13 septembrie, marş până în comuna Nărteştii de pe Dealul Porcului şi bătălia şi-a schimbat aspectul. jos. Aici, în Nărteşti, Regimentul 48/49 Infanterie în- Germanii au trebuit să se ţină în defensivă pentru a cepe reorganizarea unităţilor, primind oameni de la rezista asalturilor pe cari românii, trecuţi la ofensivă, centrul de instrucţie al Armatei I-a, pentru umplerea le-au dat pe platoul Muncelului. golurilor. Nu putem încheia acest capitol, fără să facem men- Se începe instrucţia şi şcolile în corp şi se trimit ofi- ţiunea că, dincolo de intensitatea şi violenţa cu care a ţeri şi trupă la centrul de instrucţie Huşi, pentru spe- măcinat capacitatea combativă a celor două părţi, cializări. Bătălia de la Varniţa-Muncelu a rămas în istoriografia Se iau măsuri pentru iarnă, amenajându-se locuin- militară şi prin sumbra veste a morţii unuia dintre sim- ţele locuitorilor ce erau destinate a servi trupei şi se bolurile întregii campanii a Războiului de Întregire, a construiesc barăci, grajduri şi silozuri. speranţei în victorie şi a sacrificiului necondiţionat pen- Se înfiinţează o şcoală pentru comandanţii de com- tru cauză: sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. panii pe brigadă, sub conducerea căpitanului francez În seara zilei de 3 septembrie 1917, într-o tranşee Mahieux. de pe Dealul Secului, din sectorul Regimentului 43/59 În încheierea acestei epopei a Regimentului 48 In- Infanterie, trei gloanţe de mitralieră curmau viaţa celei fanterie Buzău, consider cel mai nimerit a fi redate ce era considerată un vulcan de simţire şi avânti, care gândurile voluntarului bucovinean Ion Grămadă, doc- fusese, pe rând, infirmieră, cercetaş voluntar pe front, tor în litere al universităţii din Viena, om de ştiinţă şi în regimentul unde murise unul dintre fraţii ei şi, ulte- scriitor, căzut în atacul Cireşoaiei, la 9 septembrie rior, comandant de pluton în compania a 7-a a 1917, în cadrul Regimentului 8 Vânători. Regimentului 43/59 Infanterie. Într-un fragment dintr-o scrisoare particularăx, publi- Fusese decorată cu „Virtutea Militară”, chiar de către cat în volumul „Bucovina desrobită”, acesta scrie: Regele Ferdinand I, care-i acordase şi gradul onorific ” ... câtă frumuseţe sublimă cuprinde jertfirea de de sublocotenentx, în ciuda legilor şi regulamentelor sine, jertfirea făcută de bună voie. Sunt momente când specifice vremurilor obişnuite. simţi parcă însăşi suflarea Dumnezeirii cum îţi atinge Din cealaltă tabără, însuşi generalul von Wenninger, fruntea ca o adiere binefăcătoare. Şi atunci uiţi tot ce comandantul Corpului XVIII german a fost ucis de un ai iubit în viaţă, tot ce-i călător ca nisipul pustiului şi nu obuz, pe când inspecta o poziţie înaintată, fiind, astfel, regreţi de loc lumea ce ai lăsat-o în urmă. al doilea general german, după von Pecht, căzut în Şi în altă parte:”...Doamne, ajută-mi să fiu tare, să timpul campaniei din România.

Din arhiva regimentului

În seara zilei de 21 august, se primeşte ordin ca re- gimentul să se organizeze în Valea Zăbrăuciorului. La 22 august, regimentul se afla dispus astfel: ba- talioanele I şi II pe poziţiile de la nord de Muncelul, iar batalionul al III-lea în rezervă, în pădurea vest Holbăneşti. Astfel, a staţionat regimentul până în ziua de 25 au- gust, când, fiind schimbat de Regimentul 26 Infante- rie, a mărşăluit până la Poiana Renghei, unde a rămas în repaus până la 29 august. La 29 august regimentul s-a pus în marş de la Poiana Renghei ocupând sectorul dintre cotele 527 şi 571, la Nord de Poienele Popei, unde a stat până în seara zilei de 5 septembrie când, fiind schimbat de Regimentul 50 Infanterie, s-a întors iarăşi la Poiana Reughei. În zilele de 6 şi 7 septembrie, regimentul, găsindu- se la Poiana Renghei, a avut batalioanele I şi III de lucru la drumul de la cota 333. La 11 septembrie 1917, regimentul face marş de la Poienele Reughei, la Dealul Bodeiu.La12 septem- Generalul von Wenninger, brie, marş până în comuna Sihastru. comandantul Corpului XVIII german

- 31 - ISTORIE, CULTURĂ

fiu vrednic şi neînfricat, spre a putea răzbuna lacrimile României, 1916–1919, vol.II, Ed. Casei şcoalelor, Bucureşti, 1927, ce le-au vărsat ai mei vreme de una sută cincizeci de p.353. 2 Centrul de studii şi păstrarea arhivelor militare istorice, Piteşti, ani de robie..” fondul R.48 Infanterie, dosar nr.11, fila 24; Pamfil Șeicaru, comandant al unui pluton de mitra- 3 Constantin KIRIŢESCU, op. cit. p.646. liere, la Cireșoaia, scria: Bătăliile de Panciu, Muncelu 4 Idem, p.647. și Cireșoaia s-au încheiat, în cele din urmă. Forţele 5 Idem, p.652. 6 Bătălia de la Mărăşeşti, preluare de pe www.worldwar2.ro germano-austriece, obosite şi epuizate, datorită mari- 7 Constantin Kiriţescu, op. cit. p.662. lor eforturi (...) aveau ca obiectiv principal accelerarea 8 Col.Eugen Ichim, Ordinul militar de război ”Mihai Viteazul”, procesului de dezmembrare a armatei ruseşti (...). În- Ed. Modelism & Jertfa, Bucureşti, 2000, p.67. altul Comandament german apreciase greşit puterea 9 Constantin Kiriţescu, op. cit., p.666. 10.Idem. combativă a armatei române (...) nemţii au sfârşit prin 11, Idem, p.676. a înţelege că inamicul real era armata română.12 12. Pamfil Şeicaru, România în Marele Război, Ed. Eminescu, Note: 1994, p.319. 1 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea

- 32 - ISTORIE, CULTURĂ

Alexandru Averescu - Ion I. C. Brătianu, o rivalitate fertilă

------Alexandru Cristian, Cercul Militar Naţional

Scena politică a fost şi rămâne un loc în care disputa, Cei doi oameni de stat, Alexandru Averescu şi Ion confruntarea, colaborarea, cooperarea şi, nu de puţine (Ionel) I.C. Brătianu au înţeles că binele național este mai ori, compromisul s-au întâlnit. Încă din timpul democraţiei presus decât interesul imediat, dar „meandrele realităţii”, ateniene, dialectica conflictului în politică a fost prezentă. cum formula un om politic mai recent, i-au pus în situaţia Dezbaterea de opinii trebuie, ca şi în jurământul lui de a fi protagoniştii unor „turniruri”, cu sorţi schimbători Hipocrate, să ducă la un „tratament” care să nu dăuneze dc izbândă. pacientului/poporului, să vizeze progresul, să aibă în Alexandru Averescu a fost acroşat de viaţa politică, în vedere binele public. 1907, când a fost numit ministru de război, în guvernul Clasa politică interbelică a înţeles acest lucru, şi, de Brătianu. Rolul său în pacificarea ţăranilor răsculaţi, în multe ori, până la apariţia mişcărilor extremiste, conflic- acel an, este, până în zilele noastre, controversat, în tele nu vizau antagonisme irecuzabile, ci, moduri diferite ceea ce priveşte numărul de victime şi sangvinitatea dar convergente în scopul lor declarat, acela de a da ţării reprimării (de la câteva mii, în jur de cinci, până la cifra un curs mai bun. „girată” de istoricii comunişti, unsprezece).

- 33 - ISTORIE, CULTURĂ

Generalul Averescu a recunoscut că a făcut tot ce i-a stat a declarat că orice încercare a prinţului Carol de a lua pu- în putinţă pentru a stabili ordinea în ţară , dar că, în func- terea va fi oprită prin instaurarea stării de asediu şi insti- ţie de conjuncturi, temperamente, relaţii care au deter- tuirea unui guvern militar. La scurt timp, fostul general, minat excese de zel, represalii, uneori, peste gradul de rău sfătuit, retractează, într-un articol de presă al cărui pericol reprezentat de răzvrătiţi şi că, în ce îl privea, tiraj s-a retras după piaţă, afirmând că are în vedere o ţăranii nu au fost duşmanii săi. Caragiale, în pamfletul posibilă reîntoarcere în ţară a prinţului exilat. Această său, „1907. Din primăvară până-n toamnă”, nu avea nici inconsecvenţă a fost amendată drastic de Ionel Brătianu, un dubiu, luând în calcul şi conjunctura internaţională, adversar convins al revenirii lui Carol, cu atât mai mult ca atenţia şi intenţia imperiilor vecine de a ne acorda prezumat continuator al dinastiei. „ajutor”, că focul, ca în orice gospodărie, trebuia stins. Profesorul Petre Otu, monograf al mareşalului, Înlăturarea generalului din guvern, în anul 1909, a dus notează că, în perioada interbelică, s-a născut mitul la o ruptură cu liberalii şi Ionel Brătianu. Este drept, Averescu. Popularitatea imensă a generalului se baza acesta din urmă, l-a considerat, întotdeauna, un adversar pe reputaţia câştigată în Războiul Întregirii, se născuse în politic, subminându-i reputaţia prin calificativul de „gene- tranşee şi s-a propagat de-a lungul ţării după încheierea ral de pronunciament”. Refuzul obstinant al lui Brătianu păcii, lumea satelor numindu-l „taica Averescu”, dar nu a de a-l numi comandantul suprem al armatei, în 1916, i-a ştiut să profite de fluxul încrederii ce-i fusese acordat. atras imputaţii din partea unor oameni politici ai vremii şi Ca om politic, s-a ghidat după principii clare, remar- a opiniei publice mai avizate. cându-se ca un liberal prudent, cu un profund respect În ianuarie 1918, Alexandru Averescu este numit pentru ordine, şi dorinţa de a prezerva sistemului social prim-ministru, cu sprijinul lui Ionel Brătianu. Decizia era şi politic existent. A fost un liberal cu vederi conserva- ghidată de interesul naţional. Situaţia României era des- toare, de aici şi prietenia strânsă cu Take Ionescu. tul de critică: frontul de est se rupsese prin ieşirea Rusiei Crezul său politic era evoluţionismul, progresul survenind din război, răsturnarea ţarului Nicolae al II-lea de către firesc, nu prin revoluţie. Având experienţa „maximalişti- bolşevici, non-combatul trupelor franceze din Rusia, pa- lor” ruşi de la Socola, care, în 1917, voiau să aresteze ralizate de „generalul iarnă”. Fostul militar, care impusese guvernul şi pe Ferdinand, al „defectării” frontului din respect Puterilor Centrale, pe frontul de la Porţile Moldo- cauza comisarilor bolşevici, al confruntării armatei vei, putea negocia mai dur pacea cu acestea; în caz de române cu bandele roşii, din Basarabia, în 1918, era un eşec, guvernul de la Iaşi ieşea necompromis de o pace ferm adversar al revoluţiei şi al haosului. Alexandru ruşinoasă în faţa Aliaţilor. Ionel Brătianu îl folosea pe Averescu era un partizan al elitelor, a se vedea câţi învingătorul de la Mărăşti ca pe o „manta de vreme rea”. intelectuali de marcă i-au fost miniştri – între ei, diploma- Cum pretenţiile teritoriale ale inamicului erau inaccepta- tul şi scriitorul Duiliu Zamfirescu, primul guvernator al bile şi sub demnitatea şi sacrificiile de sânge ale Basarabiei -, ignorând clientelismul politic, agenţii elec- României, Averescu demisionează, după care, în aprilie torali verificaţi prin „randament” şi lipsă de scrupule. 1918, Brătianu află o altă modalitate de a scoate casta- Averescu, în discursurile sale, precum şi în ciclul de in- nele din foc cu mâna altuia: delegă guvernul Marghilo- tervenţii publicistice postbelice înmănunchiate sub titlul man, al cărui şef era germanofil şi rămăsese în Bucureşti „Răspunderile”, creionează un portret al omului politic pe vremea ocupaţiei, deci se bucura de o slabă popula- demn, responsabil de misiunea cu care l-au mandatat ritate, să semneze pacea de la Buftea, cu vagi îmbună- alegătorii, incapabil de compromisurile ce fac diferenţă tăţiri faţă de clauzele iniţiale. între omul politic şi politician. Omul politic este cel care îşi Guvernarea cea mai importantă a lui Alexandru pune la dispoziţie toate calităţile şi abilităţile în serviciul Averescu a fost cea dintre 1920-1921. În această binele public; politicianul - cel care vizează scopuri per- perioadă, partidul său, Liga Poporului, îşi schimbă nu- sonale, avantaje materiale, escaladarea scării sociale prin mele în Partidul Poporului. Într-un an, programul său de orice mijloace, conform „reţetei” recomandată de Machiavelli. guvernare a fost aproape atins, reuşind implementarea Între cei doi oameni de stat, unul militar, Averescu, reformei financiare, unificarea monetară, măsuri ce au celălalt descendentul unei dinastii politice mai vechi decât dus la realizarea unităţii adminsitrative, având în vedere regalitatea, Brătianu, relaţiile au fost, de cele mai multe teritoriile româneşti nou intrate între hotarele României, și ori, încordate. Brătianu îl suspiciona pe Averescu de ten- începutul reformei agrare. dinţe dictatoriale, Averescu era conştient de faptul că Ultima guvernare Averescu, 1926-1927, a fost una Brătianu, versat, se înconjoară de o camarilă şi îl mani- relativ stabilă, marcată de succese pe plan extern, recu- pulează pe rege. Disputele dintre cei doi au fost ceea ce noaşterea reîntregirii ţării de către marile puteri europene. istoricii epocii de aur ar fi numit „contradicţii neantago- La sfârşitul acesteia, primul ministru a fost acuzat de niste”, întrucât, în resorturile lor cele mai adânci, fiecare Ionel Brătianu că, după moartea regelui Ferdinand ( era viza binele patriei. Rivalitatea lor nu a impietat înfăptuirea grav bolnav), doreşte instaurarea unei dictaturi militare, României Mari, reforme progresiste, modernizarea şi în- după modelul mareşalului polonez Pilsudski. tărirea statului. Ionel Brătianu a murit prea devreme pen- O altă controversă, între Brătianu şi Averescu, a fost tru a-şi desăvârşi opera, iar Averescu era prea în vărstă „chestiunea închisă” - succesiunea la tronul României, şi, după restauraţie, Carol al II-lea I-a acordat gradul de în calcul fiind iminentul deces al lui Ferdinand. Averescu mareșal, dar l-a eliminat de pe scena politică.

- 34 - ISTORIE, CULTURĂ

Ion Voiculescu, un Icar cu obârșii buzoiene

------Viorel Frîncu, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

espre viaţa şi opera lui rezultat cinci copii: Marta, căsăto- cu Medalia „Avântul ţării”, primind, Vasile Voiculescu au scris rită Levitte (n. 1 aprilie 1911 – m. 5 astfel, brevetul de veteran – acor- numeroşi exegeţi – istorici aprilie 1994, Paris), licenţiată în dat numai celor care au luat parte literari, biografi, voicules- pictură; Olga-Sultana, căsătorită la această campanie. În 1915, este Dcologi, publicişti – şi, de Pontremoli (n. 13 iulie 1912 – m. mobilizat, cu gradul de locotenent, aceea, în cuprinsul prezentei co- 19 februarie 1983, Paris), licenţiată şi primeşte misiunea de a organiza municări, vom sublinia profilul în arta decorativă (în timpul celui un spital militar la Bucureşti, iar în moral al scriitorului şi influenţa pe de-al Doilea Război Mondial, a lup- 1916, este numit şeful Spitalului care a avut-o în educaţia copiilor tat în Rezistenţa franceză, fapt mobil nr. 6, cu ordin de plecare în săi, în special asupra unuia dintre pentru care a primit gradul de Moldova. În acelaşi an, îi apare cei doi fii, Ionică, aviator, în timpul maior şi decorată cu cele mai mari primul volum - Poezii (Editura celui de-al doilea război mondial. distincţii: „Legiunea de Onoare” şi „Poporului”, 96 p.), dar cea mai Personalitate polivalentă, Vasile „Crucea de Război”); Radu (n. 28 mare parte a tirajului (600 ex.), Voiculescu, poet, prozator, drama- mai 1914 – m. 11 noiembrie 1996), rămas în locuinţa de la Buftea, turg şi jurnalist prolific, s-a născut, Bucureşti, medic cercetător, la va dispărea în timpul ocupaţiei la 13 octombrie 1884, în comuna Institutul Cantacuzino; Ionică germane. Pârscov, judeţul Buzău. A urmat (n. 16 mai 1916 – m. 24 oct. 1973), „O fotografie în uniformă de cursurile primare, la şcoala din licenţiat în drept; Mihaela-Gabriela, medic militar ni-l înfăţişează, pe Pleşcoi şi le încheie la Buzău. Stu- căsătorită Defour (n. 8 noiembrie doctor, sub chipul unui tânăr puţin diile liceale le-a început în Buzău, 1920 – m. 14 iulie 2009), Bucureşti, nedumerit şi, în orice caz, îngrijo- la „Al. Hasdeu”(C.N.„B.P. Hasdeu”, licenţiată în istoria artelor şi franceză1. rat de necunoscutul ce i se aşterne azi), finalizându-le în Bucureşti, la Profesia de medic îi poartă paşii în faţă. Făcută, probabil, înaintea „Gh. Lazăr”. Se înscrie la Faculta- prin diferite circumscripţii sanitare plecării pe front (mâna lui a scris tea de Litere şi Filosofie din din ţară, devotamentul şi altruismul cu cerneală neagră, într-un colţ, Bucureşti (1902-1903), după care cu care îşi practică meseria adu- «mobilizare»), fotografia exprimă, trece la Medicină (1903), în anul cându-i supranumele de „doctorul cum nici nu se putea mai bine, sta- 1910, susţinându-şi doctoratul în fără de arginţi”. rea de spirit a tânărului, stare care medicină şi chirurgie. era, de fapt, a tuturor celor La 6 septembrie 1908, o cu- V. VOICULESCU, 833.601 de mobilizaţi: de derută, noaşte, la Pârscov, pe Maria MEDIC MILITAR ÎN RĂZBOIUL de nelinişte şi îngrijorare şi, nu în Mitescu (1887 - m. 22 noiembrie BALCANIC ŞI ÎN CEL AL ultimul rând, de o mare tristeţe2.” 1946), fostă colegă la Facultatea ÎNTREGIRII NAȚIONALE Drumurile primului război mon- de Medicină, într-un an inferior, cu dial îl poartă pe tânărul Vasile care se căsătoreşte, la 21februarie În 1913, participă la campania Voiculescu, ca medic pentru îngri- 1909. Din această comuniune au din Bulgaria, fiind decorat, în 1914, jirea răniţilor, la Bîrlad, fiind numit - 35 - ISTORIE, CULTURĂ

şeful Spitalului militar nr. 371. pe fron tul din Moldova, la Regi- O altă fotografie, datată 1 august mentul I Moto, Divizia Blin date. Am NONCONFORMISTUL 1917, îl reprezintă pe Vasile vorbit cu tata, care, prin cunoştin- FAMILIEI, IONICĂ – CEL MAI Voiculescu, ca medic căpitan, ţele şi prie tenii săi de la Radio — IUBIT DINTRE COPII „...îmbrăcat într-o haină soldă- Dem. Psata, mi se pare -, a obţi - ţească, de culoare kaki, purta pe nut o întrevedere, la restaurantul Cel de-al patrulea copil al lui Va- umeri trese de tablă albă şi o cruce «Cina», din Piaţa Pala tului, cu o sile Voiculescu, Ionică, făcea notă roşie pe guler Cu bărbuţa lui roş- serie de persoane, prin ale căror discordantă cu fratele şi surorile cată, slab şi molatic, Voiculescu relaţii se spera într-o anulare a or- sale, fiind considerat „nonconfor- venea de pe la spitale, intra în ca- mistul familie”, dar preferatul tată- sele oamenilor şi făcea, mai ales, lui. „Nu semăna deloc cu neamul opera de higienist, decât de medic Voiculeştilor şi era, în toate, opusul curant, fiindcă medicamentele lip- părintelui său. Înalt, cu constituţie seau3.” Deşi război, intelectualii, atletică, plăcându-i femeile (şi el scriitorii şi artiştii plastici refugiaţi la lor), Ionică pusese din copilărie va- Bârlad, se întrunesc în aşa numita lorile vitale mai presus de valorile „Academie Bârlădeană”, o socie- abstracte ale intelectului. În copilă- tate literară, înfiinţată, la 1 mai rie, fusese, odată, foarte bolnav, pe 1915, de poetul George moarte. După ce medicul Voicu- Tutoveanu, preotul Toma Chiricuţă lescu epuizase toate posi bilităţile şi Tudor Pamfile, care atunci ştiinţei, tatăl căzuse în genunchi şi funcţiona acasă la Al. Vlahuţă. se rugase cu fervoare lui Dumne- Din 1917, numele lui îl găsim în zeu să-i dăruiască fiului său viaţa. cotidianul România (Iaşi), publica- Dumnezeu îi împlinse rugăm intea. ţie editată de Marele Cartier Tot Ionică însă, copil fiind, era sin- General al Armatei Române şi con- gurul care reuşea să-l scoată din dusă de Mihail Sadoveanu, prima fire pe taică-său. Într-o seară, poezie apărută fiind „Şase cruci”, Vasile Voiculescu în uniformă mama şi fiicele se pregăteau să scrisă sub influenţa scenelor, cu de medic militar meargă la operă, aceasta fiind una morţi şi răniţi, sosiţi de pe teatrele dintre puţinele bucurii pe care şi le de război, la Bârlad, şi care i se pe- permiteau. Ionică, nemulţumit că rindau, cotidian, prin faţa ochilor. dinului de trimitere pe front. Printre nu e luat şi el, urla: ,,Dau foc casei! După încheierea primului război cei invitaţi, se afla şi Sily Vasiliu — Dau foc casei!” Voiculescu, om mondial, în 1920, Ministerul de cântareţa de operetă -, soţie de ge- foarte calm şi rezervat, avea rare Război îi va acorda un brevet – neral, cu care s-a stabilit să mer- izbuc niri de mânie. Dar, când se prin care „Majestatea Sa Regele a gem, a doua zi, pe la ora 12, la înfuria, era mai prudent să nu-i stai binevoit a conferi Ordinul Ministerul de Război, ca să vorbim prin preajmă. De astă dată, a pus «Coroana României» cu spade în cu un oarecare maior Marin, aghio- mâna pe Ionică şi i-a tras o bătaie gradul de Ofiţer medicului Voicu- tantul Mareşalului Antonescu. La pe care acesta avea s-o ţină minte lescu Vasile, pentru rolul şi devota- miezul nopţii, fiind camu flaj, localul toată viaţa5.” mentul excepţional cu care a dat s-a închis şi am plecat împreună Despre fratele mai mare, Ionică, îngrijiri medicale bolnavilor din spi- cu tata, pe întuneric, prin Cişmigiu, sora sa, Gabriela Defour declara, talul său, în anul 1917”. spre casă. Mergeam amândoi tă- într-un interviu acordat istoricului li- Radu Voiculescu, relata un epi- cuţi. La un moment dat, l-am între- terar Alex. Oproescu: „Adoratul tu- sod, întâmplat în luna iulie 1944, în bat: «Şi atunci, cum facem turor era fratele meu Ionică, cu 4 care tatăl său, i-a oferit o adevă- mâine?». A urmat o lungă tăcere. sau 5 ani mai mare decât mine, pe rată lecţie de patriotism, într-un Tata s-a oprit din mers şi mi-a care tata îl salvase de la moarte, moment critic pentru România, în spus: «Nu mai mergem la minister. stând nopţi în şir la căpătâiul lui. Io- cel de-al doilea război mondial: „În O lăsăm aşa. De ce, de ce să-ţi fac nică rămăsese ca puiul acela mai iulie 1944, eram la Bucureşti, într- eu soarta cu mâna mea? Dacă ţi zărăncit, mai infirm, nu învăţa la o permi sie de la o unitate militară se întâmplă ceva, să te am pe con- şcoală – spre deosebire de Radu, din Oltenia, unde mă găseam mo- ştiinţă toată viaţa!». După câteva eminentul familiei -, însă, trebuie bilizat. Comenduirea militară a zile, când mi-am luat rămas bun ca să recunosc, era simpatic, cu un Bucureştiului a dat din întâmplare să plec pe front, a fost pentru prima magnetism deosebit, direct, natu- peste mine, căutându-mă să plec oară în viaţa mea când m-a sărutat4”. ral şi tata nu-l timora ca pe noi cei-

- 36 - ISTORIE, CULTURĂ

Grupurile de Vânătoare 6, 7 şi 8, înzestrate cu avioane I.A.R 80/81 Bopi. În acest timp, în ţară, în faţa mi- crofonului Societăţii Române de Radiodifuziune, Vasile Voiculescu rostea adesea cuvinte de îmbăr- bătare pentru fii săi, Radu, mobili- zat într-un regiment de blindate, şi Ionică, aflaţi departe, prin locuri ne- sigure, pe front, şi pentru ceilalţi ti- neri soldaţi plecaţi să poarte un război, dincolo de fruntariile isto- rice ale ţării, pe care nu l-au dorit, şi al cărui sfârşit îl aşteaptau ne- răbdători cu toţii. În perioada septembrie-octom- brie 1942, îl găsim pe slt. rez. av. Mitty Voiculescu şi copiii (Ionică, al doilea din stânga). Ion Voiculescu, ca pilot în Esc. 113 Leg., la baza aeriană Morozov- lalţi. Până la sfârşitul vieţii, a fost cunoaştere şi bombardament uşor. skaya, situată la 200 km de Stalin- preferatul lui, ca să nu mai vorbesc În luna septembrie 1940, a fost grad, unde se aflau şi grupurile de de ultimile clipe, când nu accepta repartizat la Escadrila 113 - Legă- bombardament, recunoaştere şi decât pe Ionică - un neprofesionist tură şi Comandament -, la dispozi- aviaţie sanitară. – să-i facă injecţiile cu novocaină ţia Regiunii a 3-a Aeriană, din care De pe acest aerodrom, Ion şi analgezice”.6 mai făcea parte Grupul 6 Voiculescu va participa la câteva Dragostea tatălui pentru fiul cel Vânătoare, staţionate pe aerodro- misiuni dificile, ce impuneau din mic va fi concretizat liric într-un mul militar de la Pipera. La data de partea lui mult curaj, stăpânire de poem, intitulat „Ionică”, apărut, în 10 mai 1941, a primit gradul de su- sine, profesionalism şi, mai ales, anul 1927, în volumul „Destin”. blocotenent aviator (r), promoţia eroism. Unele episoade, bazându- Departe de a fi un elev model, „Regele Mihai”, promoţie care, în se pe amintirile comandorului av. Ionică Voiculescu, deşi urmase urma spiritului de sacrificiu şi a (r) Florian Buchiu, fost coleg de cursurile liceale la Bucureşti, îşi va victoriilor obţinute în luptele ae- promoţie cu Ionică, la la Şcoala de lua bacalaureatul, în anul 1936, la riene, avea să capete renumele de Ofiţeri de Aviaţie (r), sunt relevate un liceu din Craiova, datorită tată- Promoţia „Eroica ‘41”. de George Georgescu, membru al lui, care intervenise pe lângă bunul Asociaţei Scriitorilor Români din său prieten, prof. univ. I. N. DE LA BOTEZUL FOCULUI, Canada, în paginile revistei lunare Herescu. În acelaşi an, se înscrie LA MISIUNI DE SACRIFICIU de cultură „Conexiuni”, editată la la Facultatea de Drept şi Filosofie New York. din Bucureşti, avându-l drept coleg La 21 iunie 1941, când armatele „Deşi nu figurează în nicio enci- de promoţie pe viitorul avocat române au trecut Prutul, subloco- clopedie – subliniază scriitorul Constantin Vişinescu, cel care va tenentul Ion Voiculescu a primit bo- George Georgescu -, locotenentul fi apărătorul lui Vasile Voiculescu, tezul focului, participand la misiuni Ion Voiculescu face parte din mul- în procesul intentat de autorităţile aeriene, până în ultima zi a războ- ţimea de eroi uitaţi ai celui de al comuniste. iului din Răsărit. La începutul lunii Doilea Razboi Mondial, eroi ale După absolvirea facultăţii, în anul septembrie 1941, Esc. 113 Leg., caror fapte de arme au umplut de 1939, urmează cursurile Şcolii din cadrul Corpului aerian, staţio- glorie Aviaţia Română. El şi-a pus Civile de Pilotaj, obţinând brevetul nată pe aerodromul Pipera, dispu- viaţa în pericol, pentru eliberarea de pilot gradul I şi II. În anul 1940, nând de 12 aparate Fleet F-10G, dramatică a unor ostaşi români, este încorporat, pentru satisface- fabricate sub licenţă de I.C.A.R. prinşi în încercuire la Stalingrad, rea stagiului militar, trimis să dea Bucureşti7, primeşte ordinul să se acolo unde nu mai erau speranţe examen la Şcoala de Ofiţeri de deplaseze pe frontul de la Stalin- de salvare, iar moartea le părea tu- Aviaţie (r) şi repartizat la Flotila 3 grad, aviatorii urmând itinerarul: turor un prieten care le întindea o Informaţie Buzău, unde a fost bre- Galaţi -Nikolaev - Melitopol - Ros- mână de ajutor pentru a-i salva din vetat pilot pe avion IAR 38 de re- tov-Tuzov, aici mai găsindu-se infern8.” - 37 - ISTORIE, CULTURĂ

La 19 noiembrie 1942, pe frontul În această situaţie, comanda- răsturnate, numărul lor împuţi- de la Cotul Donului-Stalingrad, mentul român a decis ca, un avia- nându-se din zi in zi. «Trebuie să-i Armata Roşie, sub comanda ge- tor, să transmită un plic, ce ajut», a zis el îmbracându-şi cos- neralului Vatutin, declanşează conţinea ordinul expres de elibe- tumul de zbor. În acel moment, toţi operaţiunea „Uranus”, ce va con- rare a militarilor reţinuţi, comanda- camarazii lui i-au îmbrăţişat, atât duce, inevitabil, la decimarea mentului german, din sectorul pe el cât şi pe sergentul Cazan, iar Armatei a 3-a, anihilarea Armatei a Morowskaia-Tacinskaia, care refu- slt. Ionică Voiculescu le-a zâmbit 4-a române şi, în final, a Armatei a zase să execute ordinul primit, prin tuturor şi, fluturând mâna, în semn 6-a germane, comandată de gene- telefon, din partea Statului Major de prietenie, s-a pierdut în ceaţa ralul Friedrich Paulus, precum şi a German, şi ceruse ca acest lucru care se lăsase. altor unităţi militare aliate, care au să-i fie adus la cunoştinţă în scris. Misiunea s-a dovedit a fi dificilă, fost încercuite şi lichidate, în con- Misiunea implica riscuri deosebite, chiar de la început, întrucât ceaţa diţile în care „podul aerian”, pentru iar cel ce urma să o îndeplinească era deosebit de densă, fiind obligat aprovizionarea trupelor cu muniţie trebuia să fie un voluntar. să zboare la joasă altitudine, în aş- şi hrană, s-a dovedit ineficient. „Singurul dintre toţi, care şi-a teptarea risipirii ei. Începuse de Aproximativ 250.000 de militari asumat fără şovăire toate riscurile, acum să se întunece şi nu se germani, români şi italieni, ca şi câ- a fost slt. Ionică Voiculescu, însoţit zărea nici urma de Tacinskaia sau teva unităţi croate şi o serie de de sergentul Cazan, care vorbea Morozowskaya. După puţin timp, unităţi auxiliare de voluntari au fost perfect atât limba germană, cât şi au zărit nişte lumini şi s-au îndrep- prinşi în acestă încercuire. Alături rusa. tat spre ele, dar acolo erau lupte în de ei s-au aflat şi civili sovietici şi În acel moment deosebit de ten- toi şi, în curând, au auzit explozia câteva mii de soldaţi sovietici sionat, când toate privirile expri- obuzelor. Au fost întâmpinaţi cu o căzuţi prizonieri în luptele cu germanii. mau îngrijorare, lt. Florian Buchiu ploaie de trasoare, iar avionul lor a „Într-una din misiunile de infor- s-a simţit obligat să atragă atenţia fost atins de câteva gloanţe, care mare în liniile inamice, slt. aviator camaradului şi prietenului său asu- au perforat rezervorul de benzină, Gh. Balş a zărit prin ceaţa rarefiată pra dificultăţii misiunii pe care se din fericire, însă avionul nu a luat convoaie de trupe motorizate so- oferise să o îndeplinească. El i-a foc. «Trebuie să aterizez cu orice vietice care înaintau spre linia fron- adus la cunoştinţă faptul că nu se preţ», şi-a spus el, îndreptând tului. Raportând acest lucru cunoştea nicio coordonată şi nu avionul spre o pistă, acoperită de Statului Major al Corpului Aerian exista niciun reper care să fie luat zăpadă, care se zărea, crezând că Român, Divizia Blindată a primit in calcul, iar teritoriul dintre au căzut în mâna ruşilor. Din feri- ordin să pornească în ajutorul Ar- Tacinskaia şi Morozowskaya era cire, însă, era un depozit de ali- matelor a 4-a română şi a 6-a ger- destul de vast, nu se ştia locul mente german care se evacua, mană care fuseseră încercuite. unde acţionau trupele germane, în unde li s-a promis că, a doua zi, ( ) În această situaţie deosebit de mijlocul cărora trebuia să aterizeze vor fi transportaţi cu o motocicleta dramatică pentru ostaşii români – şi nici la ce distanţă se aflau tru- la comandantul Armatei germane îşi continuă naraţiunea scriitorul pele sovietice şi linia frontului. În pentru a preda documentul primit George Georgescu -, avioanele plus, avionul lui nu avea instru- din partea Statului Major German. grele de transport au primit misiu- mente moderne de zbor, nu avea În zorii zilei următoare, au mers nea să salveze cât mai mulţi dintre mitralior la bord şi nici radio-tele- până la Comandament, cu motoci- militarii prinşi în încercuire. Apara- grafist, vizibilitatea era aproape cleta, ( ) unde au predat plicul şi tele de zbor care reuşiseră să inexistentă, iar peste două ore au primit răspunsul comandantului. spargă cercul de foc şi să ateri- urma să se lase întunericul. După ce au astupat găurile re- zeze în mijlocul lor erau luate cu Slt. Ionică Voiculescu l-a asigu- zervorului de benzină al avionului asalt de toţi cei care doreau să rat că ştie toate aceste lucruri dar lor, cu coceni de porumb şi bandă scape din cercul care se micşora că trebuie să-i ajute pe ostaşii ro- adezivă, precum şi găurile din din zi în zi9.” mâni, pe care îi văzuseră toţi avia- aripi, fuselaj şi ampenaj, au căutat O parte din unităţile române, de- torii din zborul avioanelor cum benzina, dar nu au găsit, în depo- cimate, au încercat să scape din mărşăluiau sau se târau izolaţi sau zitul geman, nici măcar un singur încercuire, îndreptându-se spre în grupuri mici, prin viscolul care litru. Au găsit, în schimb, petrol, cu spatele frontului, pentru refacere şi spulbera zăpada, fără îmbrăcă- care au încărcat rezervorul, deoa- completare, prin liniile în care erau minte de iarnă vătuită, fără hrană, rece motorul avionului funcţiona poziţionate trupele germane, dar fără armament, printre cadavrele şi cu petrol. După un timp, au de- aliaţii i-au arestat şi obligat să lupte de cai şi soldaţi degeraţi, printre colat, sburând la joasă altitudine, alături de ei. căruţe şi care de asalt distruse sau zărind o coloană de circa 500-600

- 38 - ISTORIE, CULTURĂ

de ostaşi români, care mărşăluiau După divorţul de prima soţie, După moartea mamei sale, în spre sud, trupe care fuseseră eli- rămas singur, cu un copil, Andrei12, 1946, Ionică a fost singurul copil berate din prizonieratul german şi Ionică Voiculescu va schimba mai care a asigurat legătura materială se îndreptau acum spre centrele multe slujbe: între anii 1947-1949, a tatălui său cu lumea. „Tatăl avea de regrupare şi refacere a unităţilor a deschis o sală de licitaţie pentru o încredere deplină în capacitatea combatante. Au micşorat înălţimea opere de artă, a fost contabil la acestuia de a gestiona relaţiile pu- şi le-au făcut semne prieteneşti cu Ministerul Agriculturii, şef de blice şi, cu trecerea timpului, mai mâna, iar ei, recunoscând avionul echipă la defrişări şi, după aresta- ales după ce Ionică, a doua oară românesc, le-au trimis urale de bu- rea tatălui său, achizitor la Consignaţia. căsătorit, se mutase în aceeaşi curie, neştiind că ei erau cei care Deşi niciunul dintre copiii mare- casă, devenise foarte dependent contribuiseră decisiv la eliberarea lui poet Vasile Voiculescu nu i-au de fiu. Până şi injecţiile necesare lor din infenul de la Tacinskaia. moştenit talentul scriitoricesc, (de care avea oroare) nu admitea După trecerea câtorva zile de la Ionică a avut unele încercări, se să-i fie făcute decât de Ionică, pe plecarea lor, camarazii care îşi pare, cu destul succes, după cum care îl învăţase şi cum să proce- pierduseră speranţa că îi vor mai îşi aminteşte fratele său, Radu, deze. După moartea scriitorului, revedea vreodată, au auzit, în într-o scrisoare, datată 2 octombrie Ion Voiculescu s-a ocupat cu fer- seara celei de a treia zile, zumze- 1990, expediată istoricului literar voare şi devotament de publicarea tul unui motor de avion cunoscut Alex. Oproescu: „Pe atunci se operei acestuia. După elibe rarea şi, în mijlocul întregului personal al ţinea Congresul Mondial al Păcii la tatălui său din inchisoare, a reuşit escadrilei, care au ieşit curioşi Moscova şi revista «Glasul Patriei» să recupereze de la Secu ritate ma- afară, avionul lui Ionică Voiculescu a intervenit, prin Ionică, la tata, ca nuscrisul ultim al acestuia, fără a aterizat, din el coborând teferi şi să scrie o poezie dedicată «Păcii». însă a reuşi să-l publice14. În anul nevătămaţi amândoi, nedormiţi şi Tata a refuzat, i-a spus lui Ionică să 1969, Ion Voiculescu va veni, pen- nebărbieriţi, de trei zile. Au fost o scrie şi el o semnează. Într-ade- tru prima dată, la casa tatălui său luaţi pe sus şi duşi în baracă, unde văr, Ionică şi-a pus capul la contri- din Pârscov şi, de atunci, va fi oas- slt. Ionică Voiculescu i-a întins co- mandantului un plic sigilat, rapor- tând sec: «Să trăiţi, d-le căpitan, misiunea a fost îndeplinită»10. Aceasta a fost una dintre misiu- nile dificile pe care slt. av. Ionică Voiculescu le-a îndeplinit cu abne- gaţie şi eroism, dar au urmat şi al- tele,11 la fel de grele, motiv pentru care a fost distins cu medalia „Virtutea Aeronautică” cu spade.

DUPĂ RĂZBOI, MARGINALIZAT, ALĂTURI DE TATĂL SĂU, POETUL V. VOICULESCU

Întoarcerea armelor împotriva fostului aliat german, prin actul de la 23 august 1944, îl găseşte pe lt. Ionică şi Radu Voiculescu la casa părintească din Pârscov. av. Ion Voiculescu la baza aeriană de la Pipera, moment în care în- buţie şi a compus o poezie destul petele frecvent al Buzăului, la toate aintează un raport prin care cere de bună: «Odă Păcii». Eram de manifestările dedicate lui V. Voicu- să fie demobilizat. Alături de alţi ca- faţă când i-a citit-o tatii, la care el a lescu. Ultima vizită a acestuia la marazi, este decis să nu mai parti- fost încântat şi i-a spus: «Vezi, mă Pârscov a avut loc în aprilie 1973, cipe şi în campania de Vest, ceea Ioane, că ai talent şi ai făcut o cu câteva luni înainte de trecerea ce îi va aduce, mai târziu, de la au- pozie mai bună ca mine!». Poezia sa în nefiinţă, cu prilejul unui sim- torităţile comuniste, destule neca- a fost publicată în «Glasul Patriei» pozion, la care au luat parte per- zuri şi mai ales marginalizarea. sub numele lui V. Voiculescu”13. sonalităţi importante ale literaturii - 39 - ISTORIE, CULTURĂ

române, printre care criticul literar Zoe Dumitrescu Buşulenga. În seara zilei de 23 octombrie 1973, Ion Voiculescu a trecut la cele veşnice. „A murit subit, de congestie cerebrală, vorbind la te- lefon. Cu câteva ore înainte, fu- sese într-o audienţă la o autoritate publică (unde băuse o cafea), pen- tru recuperarea camerei în care lo- cuise Voiculescu, ocupată de un chiriaş introdus abuziv în casă de autorităţi. Manuscrisul obţinut de la Securitate a dispărut din casă, în dimineaţa zilei următoare, şi nu a mai fost recuperat, în original, nici astăzi. Alături de criticul literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Fiul din prima căsătorie al lui Ion, Andrei Voiculescu, fost redactor muzical la Radio Europa Liberă, Note continuă opera tatălui său, de ge------stio nare a moştenirii literare a bu- 1 Alex Oproescu, V. Voiculescu. Mărturii şi documente. La semicentena- nicului. A locuit, o parte din rul morţii marelui scriitor – 2013, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” & copilărie, în aceeaşi casă, cu Editura Editgraph, Buzău, 2012, pp. 19-20. 2 V. Voiculescu, care îi educa inteli- Florentin Popescu, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, ediţia a II-a, Biblio- teca Judeţeană „V. Voiculescu”, Buzău, 1994, p. 119. genţa, scriindu-i şarade şi îi forma 3 Marius Pop, V. Voiculescu şi Academia Bârlădeană, în: Bârladul odi- gustul arătându-i ediţia din «Divina nioară şi azi. File de istorie, Academia Bârlădeană”, Miscelaneu, sub re- Comedie», ilustrată de Gustave dacţia lui Romulus Boteanu, Vol. 3, f.e., p. 557. Doré. A rămas singurul martor al 4 Nicolae Florescu, V. Voiculescu în amintiri de intimitate. De vorbă cu nopţii în care a fost arestat bunicul Radu Voiculescu, în: V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente, vol. IV, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu”, Buzău, 1994, p. 10. său, pe care a relatat-o în mai 5 V. Voiculescu, În grădina Ghetsemani, Antologie de poezie mistică, ediţie 15 multe interviuri” . îngrijită de Roxana Sorescu, Editura ART, Bucureşti, 2009, pp. 43-44. Temperamentul de luptător al lui 6 Vasile Voiculescu, contribuţii buzoiene, op. cit., p. 129. Ionică Voiculescu a favorizat rea- 7 Aviaţia românească în bătălia de la Stalingrad (iulie 1942-ianuarie 1943), şezarea în scara valorilor spirituale în: „Aèriennes batailles”, nr. 21/2002. 8 naţionale a operei voiculesciene, George Georgescu, Misiune de sacrificiu, în: „Conexiuni”, nr. 82, ia- nuarie 2012. într-o vreme în care recuperarea 9 Idem. marilor scriitori interbelici se rea- 10 Ibidem. liza cu mari crispări şi avizul unei 11 George Georgescu, In memoriam Comandor Av.(r) Florian Buchiu, în: acerbe cenzuri. „Conexiuni”, nr. 36, martie 2008. 12 Andrei Christian Voiculescu s-a născut, în Bucureşti, la 10 iulie 1945. A (Material susţinut în cadrul Pro- fost jurnalist şi realizator de emisiuni muzicale la postul de radio „Europa li- beră”. Este moştenitorul legatar al operei literare a bunicului său, scriitorul gramului sesiunii de comunicări Vasile Voiculescu; vezi Viorel Frîncu, Univers spiritual buzoian. Calendar ştiinţifice: „O sută de ani de învă- cultural, vol. 1, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu & Editura ALDIN, Buzău, ţământ militar aeronautic. Tradiţie 2011, p. 134. şi continuitate. Doctrină, instruire, 13 Alex. Oproescu, Despre V. Voiculescu în scrisori, Editura Omega, înzestrare, personalităţi”, organizat Buzău, 2008, p. 58. 14 de Şcoala de Aplicaţie pentru V. Voiculescu, În grădina Ghetsemani , p. 44. 15 Idem, pp. 45-46. Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu”, Ziliştea-Boboc, 14-15.06.2012) - 40 - ISTORIE, CULTURĂ

MEMORIA VETERANILOR

Povestesc veteranii Soldatul Nicolae Ispas la ceasul rememorării

------Interviu

Domnul Nicolae Ispas, un nume cunoscut buzoienilor, un reper chiar în topografia oraşului - „ne întâlnim pe colţ, la Ispas” – adică în centru, lângă cea mai vestită ceasor- nicărie buzoiană, un brand cunoscut multor locuitori ai judeţului, care, veniţi cu diferite angarale, că aveau treabă la autorităţi, la magazine sau piaţă, înainte de a porni-o spre gară, se „regrupau” după acest azimut. De trei ani, maestrul nu mai lucrează, a ieşit din „câmpul muncii”, cu o vechime, întreruptă de război şi prizonierat, de aproape şaptezeci de ani.

- Livretul dumneavoastră militar, ucenicia, începută în 1935, la un - Ştiu eu, ritmul mai domol al vie- domnule Ispas, datează din 1959, cumnat al lui, Ion Gheorghe, care ţii patriarhale a oraşului şi locuito- dar sunteţi născut la 19 decembrie avea magazin şi atelier de ceasor- rilor, care de vreun secol ştiau că 1921. Ce aţi „executat”, pentru a nicărie, la Mizil. „nu mai dau turcii”, pe de altă parte ne menţine în sfera limbajului - Prin Mizil s-a plimbat, în buzu- o anume prejudecată faţă de şuru- cazon, în perioada premilitară? narul tunicii căpitanului Matei bării, de tehnică, deşi, aveam ve- - În ordinea cronologică, prima Eminovici, pe la 1890, când cini ceferişti, faptul că expresia dată am fost copil, crescut în fa- Regimentul 32 „Mircea” a avut, americană „timpul înseamnă milia lui Gheorghe, meşter cismar, provizoriu, garnizoana acolo, cea- bani”, nu circula cu viteza de azi şi, şi a Elenei, casnică, care au avut sornicul de aur al poetului. Fratele poate,şi din cauză că, la vremea patru copii, doi băieţi şi două fete. cel mic, îndată ce a aflat de îmbol- aia, aici şi nu numai, breasla cea- Eram cam la a treia generaţie de năvirea poetului, în 1883, s-a dus sornicarilor era ocupată, în ge- târgoveţi, bunicul meu venise de la la Maiorescu şi a „recuperat” ca- nere, de evrei şi armeni. Cilibia. Locuiam pe strada doul căminarului Gheorghe - Au urmat anii de ucenicie „Verneşteanu”, fostă „Principele Eminovici către fiul său Mihai, - Meseriile aveau schepsisul lor, Nicolae”, în zona cartierului „Mihai după care nu l-au mai interesat cu mai mute site; trei ani era uce- Viteazul” şi am absolvit şapte decât drepturile de autor ale ediţii- nicia propriu zisă, după care, calfă, clase primare la Şcoala nr. 4 (as- lor eminesciene.1 Revenind, de trebuia să te polizezi, de cele mai tăzi, 8), unde învăţător mi-a fost unde această rezistenţă a tatălui la multe ori, la un alt patron, încă un Ion Bran. A urmat, împotriva voin- opţiunea d-voastră pentru această an şi jumătate pentru a obţine ca- ţei tatălui, care s-a dus la cei meserie care, pe atunci, mai mult litatea de lucrător; această pe- drepţi, la vârsta de 90 de ani, fără decât altele, îndreptăţea denumi- rioadă de „aspiratură” am făcut-o să fi putat vreodată ceas la mână, rea de „brăţară de aur”? la Ploieşti, la atelierul lui Jean - 41 - ISTORIE, CULTURĂ

- Războiul nostru începuse de o de lucru”, până în 1989, şi, se vân- jumătate de an când, la 2 februarie tură ideea, prin înalta tehnică de 1942, am fost încorporat în supravegere a comunicaţiilor, şi Regimentul 8 Dorobanţi Buzău, al după. cărui comandant era colonelul - La noi era floare la ureche, ce Gheorghiu; ţineam de Divizia 5 secrete militare să divulge cama- Infanterie, comandată de genera- razii? Mulţi fiind oameni de la ţară: lul Mazarini. ca în „Scrisoare de la Muselim - Un regiment glorios, participant Selo”, de Coşbuc, din războiul de la campania Independenţei şi răz- la ’77, întrebau şi ei de copii, de boiul întregirii naţionale, al cărui părinţi, de rude şi prieteni plecaţi drapel de luptă a fost decorat cu pe front, de vite, de gospodărie Ordinul „Mihai Viteazul”, de către Cât despre ascultat, eu, întreaga Ferdinand I, la 1 noiembrie 1918, viaţă, am ascultat de bunul simţ Ucenicul ceasornicar în garnizoana Iaşi, pentru faptele ce-l învăţasem în casa părinţilor, (carnet de asigurare, 20 mai 1938) de arme din Dobrogea (1916), tic-tacul ceasurilor şi propria mea Vrancea (1917) şi Tansilvania experienţă. Susănescu. Brevetul venea după (1918)2. În noiembrie a început o iarnă alţi trei ani, când puteai să dai, - Am fost repartizat la o grupă de straşnică, cu adevărat rusească şi dacă te ţineau curelele şi exame- brandt-uri, ochitor; piesele noastre marea ofensivă a armatei roşii; ce nul de maistru. Din 1938, am venit erau de 82 mm şi, ţeava, îm- a urmat se cunoaşte, spărtura, mai în Buzău, lucrător angajat la cea- preună cu placa de fixare, cântă- ales pe sectorul vecinilor noştri ita- sornicarul Nicu Muşătescu, pe reau, împreună, vreo 60 kg. lieni, crearea unor pungi de încer- strada Ostrovului nr. 3, lângă bise- A urmat o perioadă susţinută de cuire, capitularea. Cine a putut, rica „Sfinţii Îngeri”. Ţin minte că instrucţie, de „muştru”, cu ieşiri în dar nu prea mulţi, s-au salvat cu proba de lucru am dat-o, pe 24 ia- teren, marşuri de până la 40 km şi caii, cu vehiculele, a fost vorba şi nuarie, zi nelucrătoare, fiindcă se trageri pe la Costeşti, Mierea şi, de voinţă şi de noroc. Din sărbătorea Unirea Principatelor, undeva dincolo de Zărneşti, la Regimentul 8 Dorobanţi, cred că dar domnul Jean, om cu oarecare Clociţi. De pază la corturi, în ta- au căzut prizonieri în jur de 1200 aplecare spre şpriţ, care o lăsa bără, rămâneau flăcăii consideraţi de suflete. Am fost duşi în lagărul mai mult pe patroană să supervi- mai pămpălăi, mai slabi cu duhul, 58 din regiunea Mardovska. Ruşii zeze atelierul, el trecând, când şi ceea ce nu era totdeauna adevă- nu erau pregătiţi din punct de ve- când, să ne mai zeflemisească rat; cât noi eram pe acolo, prin po- dere logistic, pentru „pleaşca” de subţire, nu s-a formalizat, a făcut ligoane, vânau, uneori, câte o la Cotul Donului, de la Stalingrad. o derogare; tocmeala n-a fost nici oaie, cum s-ar zice acum „victimă În lunile decembrie ’42 – februarie ea lungă: trei mii de lei pe lună, colaterală” a procesului de in- ’43, din 1800 de prizonieri care echivalentul a patru costume. struire, pe care ne-o prepara câte- eram, au mai rămas cam 600. După program, mai aveam nişte un cârciumar, unde mergeam cu - Vasili Grossman, viitor disident înţelegeri cu vreo patru ceasorni- superiorii , ce nu ştiau sau nu se rus, el însuşi participant la bătălia cari evrei, i-am vizitat, decenii mai cramponau cu anchete minore, să Stalingradului ca reporter de front, târziu, în Israel, care îmi aduceau, bem o cană de vin. face, în romanul „Viaţă şi destin”, pe săptâmână, cam cât salariul La 16 august am părăsit garni- tipărit după căderea U.R.S.S, tra- negociat cu jupânul. În 1939, şi la zoana, cu trenul, şi la 15 septem- dus la noi, o cartare dramatică a îndemnul lor, am deschis atelier şi brie am ajuns pe Doneţ, în prizonierilor de război. Deose- magazin propriu, pe undeva pe localitatea Verginez Fominski. beau, de departe, convoaiele de lângă fosta „Casă a cărţii” , pe Acolo s-a prăpădit, pe vreo 10-12 captivi români, faţă de cei ger- centru, lângă drogheria Livovschi. octombrie, căpitanul Ion Jipescu, mani, italieni sau unguri, după că- Asta până în ’42 comandantul buzoian al batalionu- ciulile de oaie, ţuguiate.3 A fost - Pentru dumneavoastră şi „lea- lui, în urma unui bombardament echipamentul românesc un atu în tul” din care făceaţi parte, atunci a de aviaţie. Am fost trecut într-un fel plus pentru supravieţuirea în început să funcţioeze expesia ex- de rezervă, repartizat la cenzura captivitate? presia din „Moromeţii ” lui Marin corespondenţei. - La început, poate. Dar, la intra- Preda: „timpul nu mai avea răb- - S-ar zice că aţi ratat o calificare rea în lagăr, predai echipamentul dare”. Adică istoria. ce a oferit unora, după 1947, „front şi obiectele personale, după care

- 42 - ISTORIE, CULTURĂ

îţi dădeau cu un soi de praf dezin- cadre a lor, figuram cu meseria din comuniste din lagăr, elevul. T.r. fectant, dezinsectizant, mergeai la Buzău şi s-au gândit că, poate, Nicolae Haralambie din Ţinteşti. baie şi primeai „uniforma de prizo- cine ştie, mă voi pricepe să repar El a plecat, entzuziast, cu volun- nier”, deşi fiecare dintre naţiuni un aparat de fotografiat. Am întâr- tarii. La întoarcerea de pe frontul avea comanda ei, aleasă dintre ziat cât am putut rezolvarea „ca- de vest, a fost unul dintre delega- proprii ofiţeri, care erau banda de zului”, în casa gazdei era cald, ţii care s-au ocupat, în 1948, cu transmisie dintre conducerea so- amorţisem, şi voiam să prelungesc naţionalizarea şi mai târziu, se vietică şi internaţi. Translatorii puţin nesperata ocazie. La ple- pare că a confundat bunurile între- erau, majoritatea, basarabeni. care, proprietarul mi-a dat drept gului popor cu ale sale, însuşindu- Hrana era, în start, la limita de jos recompensă câteva mâini de ma- şi câte ceva, motiv pentru care a a supravieţuirii. Spre a-şi amăgi horcă, într-un cornet, o pungă im- fost tras pe linie moartă, dacă nu foamea, am văzut oameni care îşi provizată din ziarul „Izvestia”; cum cumva a făcut şi puşcărie. Cei din frigeau cureaua. La preluarea de nu eram fumător, am oprit un divizie, care au scăpat teferi de către conducerea lagărului erai pumn de tutun să-l dau cuiva din- război , au devenit, în majoritate, supus unui interogatoriu, ce cre- tre prizonieri, restul l-am dat celui ofiţeri în aparatul politic al armatei. iona un fel de autobiografie, pe ce mă escortase. - Nu chiar toţi. Fostul comisar de care, lunar, trebuia să o reconfirmi, - Se pare că meseria, care se poliţie buzoian, Teodor Duţu, con- repovestindu-te, astfel ca, în cazul spunea că e „brăţară de aur”, a în- damnat pentru uneltire împotriva în care existau inadvertenţe, să ţi ceput să vă facă, în captivitate, că- regimului democrat-popular, în se suspende cota de încredere, şi tuşe de argint, sau, oricum, lotul „Pajura neagră”, (1948) din de aici mai departe altele, până la dintr-un metal mai uşor decât care făcea parte şi generalul suspiciunea de a fi executat parti- plumbul. Nicolici, l-a întâlnit pe unul din „co- zani, jaf al populaţiei civile aflată - Da, am primit, chiar în prima rifeii” Anei Pauker, la Zarca din sub ocupaţie, violenţe de altă na- mea seară de depanator, am pri- Aiud, colonelul Captaru Dumitru, tură, mă rog. S-a întâmplat, ca pe mit permisiunea să nu mai dorm deţinut politic şi încă din tagma măsură ce frontul inainta spre Ber- „la comun”, în baracă, ci am fost cea mai joasă, a „turnătorilor”2. lin, când ruşii s-au făcut că elibe- cazat acolo unde locuia coman- - Tărăşenia acestor unităţi de vo- rează şi România, să fiu tratat ca dantul prizonierilor români. Am în- luntari (mai apoi a fost înfiinţată şi mincinos, de o tovarăşă comisar ceput să meşteresc la repararea „Horia, Cloşca şi Crişan”) a fost de la, să-i zicem, serviciul de unor ceasuri ale gărzilor, de la ma- mai lungă. Au fost duşi în ţinutul cadre, pentru motivul că n-am de- gazia unde erau depuse obiectele Riazanului, pentru instrucţie, cam- clarat că am făcut politică în ora- personale ale lagărului. Atunci a paţi în bordeie, motiv pentru care, şul natal; exista un omonim, Nicu început să bântuie prin lagărele o parte din ei s-au răzgândit sau Ispas, un avocat din Clondiru care, unde erau români, Ana Pauker, cu au dezertat şi au fost prinşi şi în toamna şi în timpul rebeliunii le- câţiva ofiţeri convertiţi, care for- aduşi din nou în lagăr, dar li s-a re- gionare din 1941, făcuse ceva va- mau „statul ei major”, şi să propo- partizat un alt „ţarc”, un perimetru luri în Buzău. Că veni vorba, am văduiască înscrierea în divizia de separat, delimitat cu sârmă ghim- observat mai târziu, comandanţilor voluntari „Tudor Vladimirescu”, ce pată, pentru a nu ne contamina cu lagărelor, ca şi personalului mai va lupta, sub comanda sovietică, impresii nefavorabile propagandei important al pazei şi administraţiei, pentru eliberarea României „de comuniste. nu ni se pemitea să ne adresăm, sub jugul fascist”. Discursurile to- În noiembrie 1943 am fost mutat după moda sovietică uzuală, cu varăşei Ana, ce va deveni, fidelă mai către nord, spre Siberia, la „tovarăşe”, era prea mult pentru lui Stalin, figură de primă mărime Sverdlovsk, un lagăr cu o capaci- nişte agresori capitalişti, cum eram în Republica Populară Română, tate de cam 10.000 de prizonieri, noi pentru ei, ci cu „grajdanin”, începeau de obicei cu un senti- folosiţi ca mână de lucru în econo- adică „cetăţene”. La un moment ment de compasiune faţă de mia sovietică, în condiţii de tem- dat aşa a trebuit să mă aderesez „amărâtul, necăjitul popor român”, peratură deprimante, dacă nu comandantului de lagăr, Blinder, oprimat de capitalişti, moşieri şi purtai căciulă rusească, cu clape, un evreu din Odessa, care a trimis hitlerişti. Unii, în speranţa de a la temperaturi de minus 22 de după mine, pe un subordonat mă- scăpa de o captivitate al cărui grade, urechile deveneau casante, runţel Uşakov moscovit, ce m-a capăt nu se vedea încă, s-au în- se puteu rupe dacă le atingeai din condus, cu pistolul în spate, la lo- scris. Atunci am asistat la o scenă imprudenţă. Mi-au degerat şi mie, cuinţa şefului, care era în afara pe- uimitoare: Ana Pauker l-a recu- o dată, urechile şi le-am tămăduit rimetrului lagărului. După fişa de noscut pe un ucenic de convingeri cu ajutorul băştinaşilor, ce mi-au

- 43 - ISTORIE, CULTURĂ

procurat nişte alifie pentru reni. vor muşamaliza. de această dată, Grajdanin comandir m-a trimis, Mulţi din prizonieri erau nemţi, şi nu a mai putut fi vorba de nici un pentru meditaţie, zece zile (maxi- îmi amintesc, între ei erau şi o fel de îngăduinţă; datorită regimu- mum cât se putea acorda într-o sută de femei germane gravide, lui de suspiciune care domnea în tranşă) la arest; care nu era atât care au născut acolo; ce s-o fi U.R.S.S., acolo unde delaţiunea de strict în privinţa regimului ali- ales de cei născuţi în astfel de os- putea curma repede o carieră; mentar, dacă aveai ceva prieteni tile împrejurări, Dumnezeu ştie. gazdele noastre din oraş l-ar fi pe afară. La o nouă întâlnire, ră- Contabilul lagărului era un de- putut „avea la mână” fie prin di- masă la aceeaşi soluţie, a mai portat din Basarabia, iar comisa- vulgarea lipsei lui de vigilenţă, fie, adăugat cinci zile de izolare. Pier- rul un N.K.V.D.-ist coţcar, amator poate şi mai grav, pentru sabota- zându-şi cumpătul, m-a lovit, m-a de vodcă şi, la nevoie, consuma- rea economiei naţionale prin ma- ameninţat, a plecat. În lipsa lui din tor şi de spirt alb, care mi se trapazlâcuri, şi exploatarea în birou, un adjunct a crezut că este dădea, pentru lucru, la atelierul folos privat a prizonierilor. Trebuia cazul să dea dovadă de umanism, unde reparam ceasuri şi bijuterii. să-şi cunoască potenţialii turnători propunându-mi ca, în schimbul in- O sticlă de vodcă făcea, atunci şi dintre orăşeni pentru a şti care e formaţiilor ce mi s-au cerut, să ac- acolo, 40 de ruble. Cu oarecarele modalitatea să-i facă să nu vor- celereze formalităţile, ba chiar să „artificii” pe care, cu ştiinţa şi la or- bească niciodată: prin mutare, in- facă ei demersuri pentru repa- dinul directorului lagărului, le fă- timidare, cumpărare sau alte triere. Le-am spus că, în cazul ceam, puteam trăi bine, aveam mijloace din trusa de scule a unei cercetări, dacă se va pro- „paşaport” cu care, zilnic, puteam N.K.V.D-ului. Mi-a zis că poate duce, mă voi apăra negând şi voi părăsi lagărul spre a merge, cu trece cu buretele peste grava căl- aminti de prestaţiile personale tramvaiul, 3-4 km. până în oraş care de disciplină, cu o singură pentru binele dumnealor. Până la unde aveam, în cadrul unui com- condiţie: să-i dau numele şi adre- urmă, învăţasem să mă descurc plex, un colţ unde lucram până sele civililor la care am adăstat. în limba rusă, eram un martor in- seara, când, musai, urma să mă Pericolul la care îi expuneam era comod, nu ştiau cine dintre cetă- întorc după sârma ghimpată. Mi- prea mare, în fond fuseseră nişte ţenii sovietici s-ar putea interesa tuind santinelele, cele mai multe oameni cumsecade care, e drept, ce am păţit, în eventualitatea că sensibile la ger şi, ca urmare, la nu degeaba, în criza de după răz- nu mai mai apăream la vedere. vodcă, reuşeam să rămân, eu şi boi, când toate ori lipseau, ori Cea mai bună soluţie rămânea re- un camarad, în oraş peste noapte. erau scumpe, oferiseră mici raţii patrierea urgentă, dar fără com- Numai că, dintr-un capriciu al co- de libertate unui ostatec de răz- promisul de a-mi trăda „tovarăşii”, mandantului, am fost căutat într-o boi, aflat la mii de kilometri de chiar dacă nu aveam să-i mai noapte; fiind de negăsit, l-au cău- casă. Nu era nici omeneşte, nici revăd vreodată. tat şi pe prietenul meu şi lipsea şi creştineşte, nu se putea. Şi aşa s-a întâmplat, am fost in- acesta. Preveniţi, totuşi, am în- cercat o diversiune: am dus sol- datului care păzea atelierul o sticlă de tărie, cu rugămintea de a livra o poveste din care reieşea că am fost, din greşeală, din neaten- ţie, încuiaţi, la evacuarea munci- torilor şi prizonierilor, în atelier. Pe jumătate convenţia a funcţionat: santinela a băut vodca dar a ra- portat aranjamentul pe care i-l propusesem, devenise, din punct de vedere al moralei proletare, „om nou”, dar nu pe de-a-ntregul, mai avea de lichidat unele lipsuri. Deşi credeam că, în urma fap- tului că eram unul dintre cei ce aduceau ruble frumoase în buzu- narul comandantului, lucrurile se Carte de meșter, 1947

- 44 - ISTORIE, CULTURĂ

clus într-un lot de repatriaţi, reparat un ceas, o să te întrebe: - În timpul celui de al Doilea îmbarcaţi sub pază militară da’ di ci aşa scump? Or’ a avut Război Mondial, în Buzău era un rusească, care a ajuns, după ale- vr’un tramvai în el şi te-ai canonit profesor, Nicolae I. Simache, iubi- gerile falsificate din 1946, la Iaşi. sî-l dai afarî?” Dar, tot ei, aveau tor de istorie, a editat la tipografiile De acolo ne-au preluat „ai noştri” pentru cazuri ca al lui Iacob, şi ju- din oraş câţiva din cronicari. El a şi am mai avut un popas de etapă stificarea: „-Iţic, Şloim ăsta al vo- înfiinţat, mai târziu, la Ploieşti, în la Focşani, unde fusese un lagăr stru e prost tare. – Lasă, că aşa e afară de alte muzeee, Muzeul de prizonieri germani; acolo am bine! Ce, aţi vrea să vă cumpărăm Ceasului. L-aţi cunoscut? mai făcut un popas de trei zile, proştii voştri?” Mai târziu au plecat - Personal, nu. Dar am vizitat unde am fost prelucraţi să fim cât şi Almer şi doctorul Elias, m-au muzeul pe care l-a înfiinţat în fosta mai discreţi asupra condiţiilor în chemat pe acolo prin ’68, ‘72. regiune Ploieşti, pe vremea când care ne-am făcut prizonieratul, să Cum lucram singur, nu eram în- Buzăul era raion. Ultima dată, mai nu aruncăm cu noroi în imaginea cadrat ca „exploatator”, dar, prin încoace, după ’89. O doamnă poporului eliberator şi prieten şi al- 1952, au început să ne piseze să care făcea oficiul de ghid, văzând tele de aceeaşi natură. Nici aici nu ne înscriem în cooperativă; n-a că mă opream la piese care le mai era ca înainte, în Vrancea, fost chip altfel şi, cam opt ani, am consideram mai deosebite, m-a ţara viei, un kilogram de vin costa fost prin mai multe astfel de „col- întrebat dacă sunt colecţionar. Nu, 100.000 de lei. Inflaţia era în creştere. hozuri” meşteşugăreşti, între care i-am spus, dar i-aş putea procura, - Cum arăta Buzăul, după patru „30 Decembrie”, „Drum Nou”, câte ceva, de o anume valoare şi ani ani de absenţă? Mai aveaţi „Muncitorul”, „Sporul”; eram plătiţi raritate. Nu mai sunt bani, m-a în- clientelă, după ce Krasnaia Armia cu un procentaj, în acord, dar, în credinţat, ce a mai intrat în patri- făcuse prăpăd peste tot prin pa- ce mă priveşte, nici aşa nu era moniul instituţiei provine aproape siunea ei pentru tehnică şi mai bine: un şef mi-a reproşat că aş exclusiv din donaţii. ales pentru ceasuri; chiar în 1946 câştiga cam prea mult. Până la - De semnalat că, la Centrul de făcea furori cupletul lui Constantin urmă, mi-a făcut un referat de „ex- Instrucţie de la Ziliştea-Boboc, se Tănase, patronul teatrului de re- matriculare”, lucru pentru care, află o piesă istorică: pendula la vistă „Cărăbuş”, care observa că dacă ar fi ştiut, eram în stare să-i care germanii, prin intermediul vremurile se schimbaseră, şi nu în fac cinste. unei reţele electrice, părăsind ae- bine: „Ieri era cu der, die, das,/ As- - Ceasurile au fost, mult timp, rodromul, în noaptea de 23-24 au- tăzi e cu davai ceas;/ De la Elba foarte la modă, am văzut fotografii gust 1944, urmau să detoneze pân’ la Don,/ Davai ceas, davai din anii ‘50-’60, în care prietenii se bombe de avion care urmau să palton,/ Davai orice-o fi să fie/ Ha- ţineau pe după umeri, să se vadă distrugă hangarele, halele, uzina raşo tovărăşie”. ceasurile, sau se pozau cu braţele electrică, pavilioanele, rezervoa- - Era după secetă, circulaseră încrucişate, cu încheietura stân- rele de benzină, aparatele de zbor „trenurile foamei”, vremurile erau gă, pe care se purta de obicei avariate. Maistrul de aviaţie Petre tulburi, oamenii încercau să se ceasul, uşor dezvelită; dacă Cătineanu şi sergentul major teh- descurce care cum puteau. Mi-am aveai, în buzunarul de sus al nic de aerodrom Gheorghe redeschis atelierul. Eram, pe hainei, şi un capac de stilou, era Scutiaru, au întrerupt sursa de cu- atunci, vreo trei ceasornicari ro- perfect; în Drăgaică se găseau rent. Reîntorcându-ne la învingă- mâni şi vreo şase evrei, emigra- ceasuri de jucărie, din tinichea. tori, aţi făcut vreo călătorie în rea a început după ‘52-’53. Aveam Era epoca lodenului „pe puncte” şi U.R.S.S., în C.S.I., v-aţi mai exer- un prieten, Herman Almer, în al a balozaidelor de „fâş-fâş”. sat vreodată cunoştinţele de rusă cărui atelier lucra un român şi un - A fost, într-adevăr o epocă în dobândite în prizonierat? conaţional, Iacob. Când acesta care ceasul era una dintre „legiti- - N-a prea fost nevoie, că venise din urmă îşi cam făcea bagajele, maţiile” celor veniţi la oraş, ca Rusia pe-aici. Până în 1958, când şi nu prea îi mai stătea gândul la urmare a industrializării, a nave- Gheorghiu-Dej i-a convins să-şi muncă, dădea, cum se spune, tiştilor, care trebuiau să prindă retragă trupele de ocupaţie, pe rasol, patronul îi zice: „Iacobe, mai rata, în fine, ca să vă faceţi o idee, aerodromul de lângă câmpul gândeşte-te! Eu nu plec. Aici vine înainte de 1989, erau, în Buzău, Drăgăicii erau aviatori ruşi. Cu omul de la ţară, îţi aduce o găină, 28 de ceasornicării, azi, numai 3. unul din ei, un căpitan, mă împrie- o sticlă de vin, ba, îşi scoate că- Urmare a consumismului, au apă- tenisem, investea în bijuterii, care ciula şi, ca să nu ocupe un loc pe rut ceasurile electronice, de folo- uneori proveneau de la colegii lui, canapea, o pune pe podea; acolo, sinţă limitată, telefoanele mobile dar ,de teama politrucilor, nu şi le când o să ceri plata pentru că ai etc. vindeau între ei, aveau nevoie de

- 45 - ISTORIE, CULTURĂ

un evaluator şi un intermediar. La nu era compusă numai din tovarăşi. ca să o trag la temă şi la breaslă, noi, ruşii au dus-o bine, încompa- - La capătul a peste nouă dece- precizie de ceasornicar; tot din rabil cu cei care erau între grani- nii de viaţă şi „în marş” către zona profesiei mele, în care am ţele sovietice. Începuseră să mai centenar, ca urmare a experienţe- lucrat şi pe mult şi pe puţin, aş mai rupă şi ei româneşte. Căpitanul de lor dumneavoastră de viaţă, dom- adăuga o vorbă veche: „de puţin, care ziceam, Grigorovici, şi căruia nule Nicolae Ispas, ce aţi semnala nu moare nimeni”. Ar fi un îndemn îi plăcea mult lichiorul de trandafiri, tinerilor militari că ar fi important să la cumpătare, sobrietate şi demnă pentru păstrarea conspirativităţii, ştie? înfruntare a vicisitudinilor pe care mă rugase, când sunt necunoscuţi - Cariera militară, astăzi, cred că la traversează societatea. de faţă, să-l apelez „domnul Ne- cere cunoştinţe din multe domenii grescu”, semn că Armata Roşie şi, pe multe paliere, o precizie, zic,

Note:

1. Când Gh. Eminovici a plecat (de la Brăila, unde fusese prezent la prima căsătorie a lui Matei n.m.) la Bucu- reşti (începutul lui iulie 1881) a cumpărat din Bucureşti şi a dăruit lui Mihai un ceas de aur cu lanţ de 40 de galbeni, ceas pe care l-a păstrat, deşi a dus de multe ori lipsă. (Aug. Z.N. Pop, „Întregiri documentare la biografia lui Eminescu”, Edi- tura „Eminescu”, 1983, p. 178). 2. Înalt Decret Nr. 910 din 10.IV 1918. Regimentului Buzău Nr. 8. Pentru vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, sub- ofiţerii şi soldaţii regimentului în aprigele lupte, din 1916-1917. S-au distins în mod strălucit la atacul poziţiunilor de pe dealul Beldiei şi al satului Bodza-Vam (Transilvania), în care au capturat 4 ofiţeri, 550 trupă şi un bogat material de război, precum şi în luptele din Dobrogea, din Octombrie 1916. În 1917, în noaptea de 24-25 august, batalioanele acestui eroic regiment, au atacat cu furie pădurea de pe malul drept al Siretului, satele Doaga şi Străjescu, cucerindu-le şi producând pierderi extraordinar de mari. Pe 26 Iulie – 1 August – reg- imentul a rezistat cu tărie pe poziţia Sud de pădurea Prisaca respingând toate atacurile date de numeroase forţe inam- ice şi rămânând neclintit în grozăvia bombardamentului artileriei vrăjmaşe. (Colonel Eugen Ichim, „Ordinul militar de război ”, Editura „Modelism & Jertfa”, 2000, p. 106). 3. Prin zăpadă, pe câmp, de-a lungul şoselelor se zăreau tancuri nemţeşti incendiate şi zdrobite, piese de artilerie, ca- mioane boante, italieneşti, zăceau pe trupurile nemţilor şi ale românilor ucişi. Moartea a păstrat la vedere tabloul înfrângerilor duşmane. Haosul, zăpăceala, suferinţa, totul era imprimat în zăpadă conservându-şi în imobilitatea gheţoasă ultima disperare, convulsiile oamenilor şi ale maşinilor, care o luaseră care înco- tro pe drumurile de stepă. () Românii erau echipaţi în mantale verzi , cu căciuli înalte de oaie. Ei, pe cât se vedea, sufereau de frig mai puţin decât nemţii. Uitându-se la ei, Darevski nu-i vedea ca pe soldaţii unei armate înfrânte – vedea mergând şiruri de mii de ţărani obosiţi, flămânzi, gătiţi cu căciuli ca de operă. De români se râdea din când în când, dar nu erau priviţi cu mânie, ci cu un dispreţ compătimitor. A văzut apoi că italienii erau trataţi cu mai multă îngăduinţă. Cu totul alt sentiment stârneau însă ungurii, finlandezii, mai cu seamă nemţii. Dar prizonierii nemţi arătau groaznic. Erau înfofoliţi peste capete şi umeri cu bucăţi de pătură. În picioare , pe deasupra cizmelor, aveau înfăşurate bucăţi de pânză de sac şi zdrenţe prinse cu sârmă şi sfori. Petele negre pricinuite de ger acopereau urechile, nasurile, obrajii multora dintre ei. Zgomotul stins al gamelelor atâr- nate de centură amintea de procesiunile ocnaşilor în lanţuri (Vasili Grossman, „Viaţă şi destin”, Editura „Poli- rom”, 2010, p. 738). 4..  colonelul Captaru Dumitru – fost prefect al unui judeţ din Moldova, apoi comandantul unei unităţi din Rusia, unde s-a predat la prima defecţiune în Cotul Donului. A revenit în ţară cu divizia Tudor Vlaimirescu, şi, după arestare, a fost una din cele mai mari canalii. (Teodor Duţu, „După 50 de ani. Amintiri despre cei care nu mai sunt”, Vol.1, Buzău, Editura „Alpha MDN”, 1999, p. 257). 5.. Pentru iniţiativa şi curajul de care au dat dovadă cei doi subofiţeri care au salvat aerodromul (valoare 650 milioane la cursul anilor 1944-1945) au fost recompensaţi fiecare cu câte 50.000 lei, fiind citaţi prin ordin de zi pe întreaga armată şi li s-a decernat „Medalia aeronautică cu spade clasa a II-a” Pendula care trebuia să declanşeze urgia şi de la care a fost stopat dezastrul, este şi astăzi în stare de funcţiune şi se găseşte în biroul comandantului( Valeriu Avram şi Marius-Adrian Nicoară, „Buzăul şi aeronautica română”, Buzău, Edi- tura „Editgraph”, 2012, p.197). Consemnare şi note, E.N.

- 46 - ISTORIE, CULTURĂ

Anul Caragiale - 160 Caragiale și armata

- fragmente -

Motto: „În război necurmat trăim: cu duşmanii în luptă, cu prietenii în armistiţiu” I.L. Caragiale

------Emil Niculescu, Cercul Militar Buzău

Arbitraj la generalul Manu Dintre Caragialeşti, numai unchiul său, Iorgu, a încer- cat un timid început de carieră militară, cum pomeneşte Impetuosul, ironicul, mordantul, incomodul, de multe nepotul, în „Însemnările unui vechi sufleor” („Convorbiri ori şi pentru prieteni sau sprijinitori, I.L.Caragiale, cu vo- literare”, 1881), care ieşise din şcoala de muzică a caţia sa de luptător pe baricadele publicisticii, ale politicii, cadeţilor – adică jumătate ieşise şi trei sferturi fusese dat de partea „opiniei publice” şi împotriva ei, ca un veritabil afară, pentru că nu-nvăţa nimica şi se ţinea de farse franctiror, va debuta ca autor de aforisme, aşa cum sem- toată vremea. Ceva sentiment trebuie să fi fost, câtă nalează primul sau biograf, Şerban Cioculescu, în vreme, G. Călinescu consemna că, la 1855, Iorgu, în paginile „Convorbirilor literare (1880-1881), între pro- şansoneta unionistă „Surdul”, făcea elogiul serviciului ductele prezentate fiind şi cel care l-am sus citat. În militar: Nu-i român adevărat/ Cine nu intră soldat.3 1912, într-un articol, „Pentru Caragiale”, Tudor Arghezi îl Mai aproape de militari s-a aflat una dintre surorile scri- înfăţişa tocmai în postura aceasta de guerrier: acum itorului care, după moartea tatălui, 1870, vin împreună vreo cincisprezece ani, Caragiale, impetuos şi iureş, tre- cu mama lor, la Bucureşti, în curtea caimacamului Iancu cea printre aspiranţii la gloria condeiului, ca un îm- Manu, tatăl generalului George Manu, viitor primar al blânzitor de fiare, cu arma întinsă. Era un revolver capitalei şi preşedinte al unui guvern conservator4. vecinic încărcat1 Anastasia, ar fi stat 60 de ani ca femeie de încredere a Descendent din „idrioţi”/ greci (la Berlin se fotografi- familiei Ion Manu, ţinând cheltuielile şi crescând nepoţii ază, în bibliotecă, într-un mândru costum arnăuţesc) fostului caimacam5, motiv pentru care, şi datorită pro- scriitorul, fără herb nobiliar, nu putea afla între înaintaşii tecţiei generalului, în ianuarie 1879, chelăreasa/doica va săi luptători consemnaţi de izvoare istorice, ci, dim- primi „Crucea Elisabeta”, distincţie acordată doamnelor potrivă reprezentanţi ai unor ocupaţii mult mai prozaice; care, în timpul campaniei Independenţei, prin spitale, bunicul sau ar fi venit din Fanar, în suita lui Caragea lazareturi, ambulanţe, ostoiseră suferinţele soldaţilor Vodă, fiind un vajnic bucătar. In casa generalului George răniţi şi bolnavi sau contribuiseră prin ofrande la dotarea Manu, cu care scriitorul avea legături încă de pe vremea aşezămintelor spitaliceşti. colaborării la oficialul partidului conservator, „Timpul”, dar Relaţiile cu generalul Manu, fost, în câteva rânduri, şi prin surorile sale, , prin 1905, Arghezi depune mărturie ministru de război, nu fuseseră permanent cele mai cor- că s-ar fi întâmplat o scene relevantă. La un prânz oferit diale câtă vreme, acessta fusese iniţiatorul unui proiect de militar, la care se afla Caragiale şi fiul său natural, cel puţin bizar: Pentru a se evita în viitor orice conflict Mateiu, se întâmplă ca acesta din urmă, luat de un subit dintre guvern şi majoritate, generalul Manu vine în elan istoric, s-a simţit obligat, din senin, să-şi „Ingeniozitate parlamentară („Moftul român”, 1893) cu povestească genealogia, dezvăluindu-i generalului ori- următoarea propunere de o logică foarte „caţavenciană”: ginea imperială adevărată a familiei Caragiale, bizantină. Guvernul de aici încolo nu va mai veni cu nici un proiect Stupefiat, Caragiale cel mare îl aduse pe fiul său, pro- de lege în faţa deputaţilor până ce întâi aceştia nu vor fi fund jignit, la realitate: „Bine, mă, i-a răspuns, tocmai aici votat acele proiecte6. te-ai găsit să te lauzi? Domnul general ştie că moş’tu a În 1899, la intervenţia lui T. Maiorescu, generalul Manu fost bucătar”.2 îi va acorda scriitorului postul de registrator clasa I în - 47 - ISTORIE, CULTURĂ

administraţia centrală a regiei monopolurilor statului. aristrocratică. În 1904, când Caragiale pleacă la Berlin, Caragiale va trata cu o totală lejeritate „hatârul făcut de îl ia şi pe Mateiu, în ideea de a-l capacita să studieze militar, iar acesta, sesizându-se, va chema chiulangiul dreptul - avocatura fiind, de multe ori, prima treaptă în „la ordine”, fază povestită de însuşi scriitorul , la 1908, ascensiunea politică, ori scriitorul notase că numai două ziaristului Emil Nicolau: -Ce slujbă ai d-ta d-le lucruri serioase se pot face în ţară: agricultură sau poli- Caragiale? Întreabă generalul ministru pe subalternul tică. Mateiu nu consimte şi părintele îl „expulzează”, la său. – La drept vorbind niciuna replică maestrul. – Cum începutul anului următor, la Bucureşti; pasionat de niciuna, se răsti marele om de stat, care pe cât era de cursele de cai, de uniformele fastuoase brandemburguri, aspru, tot pe atât era de bun. – Spun adevărul. Eu sunt ledunci aurite, pantaloni albi cu paspoal şi găitane, fiul scriitor şi mi s-a dat acest post ca să îmi pot duce traiul. intenţionează să se înscrie la şcoala de ofiţeri de cava- Şi tot ciocnindu-se ministrul cu regizorul, Caragiale îi lerie. trânti ferm fraza: - Dacă credeţi că, prin procedura mea, Existau antecedente, cum rezultă din corespondenţa Statul suferă mari pagube, , vă rog domnule ministru, să- cu „restauratorul” din gara Ploieşti, oblăduitorul ana- mi primiţi demisiunea Generalul zâmbi şi îi replică: - rhiştilor şi narodnicilor ruşi, criticul literar şi socialistul Pune hârtia asta în buzunar. Şi în loc să scrii cifre în re- Dobrogeanu-Gherea, care tocmai devenise bunic ; într- gistre, scrie mai bine încă o piesă frumoasă7. „Cadoul” o epistolă, datată 3 aprilie 1905, expediată din „Lipsca”, generalului, sinecura de la Regia Monopolului Tu- oraş de veche şi mare înflorire comercială, care-şi tri- tunurilor, va fi retras, la 1 aprilie 1901, de către ministrul metea , încă din evul medu, produsele şi negustorii pe finanţelor, George D. Palade, eliberându-i-se concedia- piaţa ţărilor române, după o vizită la Zarifopol, îl firitiseşte tului, în martie, 199,55 lei, întrucât împrumutase în avans pentru verdictul/ pronosticul pus de doctor, care tocmai 225. consultase micuţul: savantul om a declarat solemn că Caragiale, o fire nu foarte ordonată, avea mai degrabă numitul tânăr este, din toate punctele de vedere, apt să porniri anarhice după modul în care se implică în presteze patriei braţul său şi anume în Găvălărie, mă Republica de la Ploieşti, care, deşi a durat numai vreo rog ! Atunci, mai sus menţionatul june a început să chiuie cinci-sprezece ore, a marcat desigur o pagină celebră în de bucurie, reclamându-şi foarte imperios , ca orice istoria contemporană. Detaliile sunt acestea, după cum bravă cătană, raţiunea lui de băuturică. Satisfăcut la mo- mărturiseşte în „Boborul!”: Am asistat la mărirea şi de- ment de cătră devotata-i vivandieră, s-a culcat sub um- cadenţa ei, şi nu în calitate de gură-cască, ci în calitate brqa drapelului şi acuma doqarme mândru de laurii lui. oficială. Când poporul a călcat poliţia, eu m-am repezit şi Trăiască apărătorul Patriei Sale ! Vivat, crescat, floreat am dezarmat pe un subcomisar de serviciu, luându-i daco romanul ! 8 sabia din cui. M-am încins cu ea, şi am avut norocul să Decizia lui Mateiu nu era, iniţial, în măsură să-l încânte treacă atunci pe lângă mine Prezidentul Republicii. Eram pe Caragiale senior; sora sa Lenci îi scria (9 mai 1905) de şaptesprezece ani; înfăţişarea mea hotărâtă atrase să nu fie, din raţiuni practice, nemulţumit de proiectul as- privirile prezidentului - mă numi subcomisar în locul zbi- pirantului la carieră militară: În fine eu aşa sunt de idee rului pe care-l dezarmasem. că tu să-l laşi cu toată voia să intre în şcoala militară, de După ce se sleieşte cheful republican din grădina se va putea, şi să fii chiar bucuros să scapi mai curând Lipănescului, cumva cu remuşcarea de a-i fi expirat “bile- de grija lui, căci odată ieşit ofiţer nu mai are nevoie de tul de voie”, se întoarce acasă încins cu sabia peste ajutorul bănesc al nimănui, şi scapi de a cheltui cu el, şi jiletcă. Mama sa îi va face o „scenă grozavă”: că de ce eşti afară de orice răspundere9. m-am amestecat cu derbedeii, că doresc s-o fac de râs Argumentul final al epistolei pare să fi găsit ecou în în mahala, că vreau să grăbesc, poate, sfârşitul lui tata, cugetul risipitorului părinte; la 15 mai 1905 îi scria, oare- care era bolnav; pe urmă mi-a poruncit aspru să rămân cum împăcat cu situaţia, cu ironie acrie, lui Paul acasă. În zadar am protestat; în zadar i-am spus, Zarifopol: Era să merg la Hamburg, dar trebuie să expe- arătându-i arma, că am o funcţie publică de îndeplinit: diez întâi pe Mateiu, ca să nu-şi piardă vechimea la gra- mi-a luat sabia, pe care a aruncat-o, unde? nu ştiu, şi dul de general de brigadă. Glumeşti cu cariera armelor!10 mi-a încuiat ghetele şi pălăria în scrin. O săptămână Ghinion, tânărul heraldist nu va ajunge niciodată ca- m-a ţinut astfel captiv, până s-a potolit primejdia valerist: este respins medical la examenul de admitere şi Lipsit de echipament şi de armament, avea să afle, se înscrie la Facultatea Drept. după ce şi-a plâns condiţia, că nici Republica n-o ducea Dacă, în realul gregar, Mateiu nu urcă în şaua mili- prea bine. tară, va răscumpăra acest „accident” în planul ficţiunii, Mateiu I. Caragiale, primul fiu, nelegitim, al scriitorului procurându-şi, pe linia bunicii paterne, o Karaboa, prin (n. 1885), urmează cursurile colegiului „Sf. Gheorghe” diferite operaţiuni de ordin onomastic, descendenţa (1892 - 1902), unde face o adevărată pasiune pentru is- dintr-un Karabetz de Nagy-Buny (Boiul Mare), conte de torie şi heraldică; în plus, contractează slăbiciune Szathmar, înnobilat, pentru fapte de arme, de Mihail (documentată cu „Almanahul Gotha” şi lucrări de ge- Apaffy, la 13 februarie 1633; figura din herb înfăţişa un nealogie) faţă de nobilime, căreia se iluzionează a crede călăreţ ţinând în dreapta puşca tirseniană de argint cu că, printr-o destul de complicată descendenţă, i-ar apar- patul negru şi în stânga dârlogii11. Adaugă, plin de scru- ţine. Impenitent, Mateiu va cultiva până la moarte morga pul, că străbunul se afla printre puşcaşii călări - terse- - 48 - ISTORIE, CULTURĂ

nieni, muşchetari, dragoni - care au fost de partea lui Mi- chail I Apaffy la izbânda acestuia asupra lui Kemeny, la Nagy Svelesz (Soloşiul Mare) – 23 ianuarie 1662 . Drept care se simţea îndriduit să semneze o scrisoare (26 ianuarie 1907) către prietenul său, genealogistul N.A. Boicescu, cu un nume mai de Doamne ajută: „Matheiu - Jean Caragiale, conte de Karabey ”. La senectute, este evocat de Barbu Cioculescu, răsco- lindu-şi notele şi schiţele heraldice ,amăgindu-se încă : Evenimentul capital al înobilării se petrecuse la 13 februarie, probabil într-o vuneri. Strănepot de dragoni, de muşchetari. Mişchetar el însuşi, duduind podinele uliţelor bucureştene ori sorbind licorile dulci olandeze în crâşma berlineză cu oaspeţi pecetluiţi, un sfert de veac în urmă, pe când mai alerga după tinere contese pe sub arborii seculari12. Ce ar fi fost, faţă de aceasta, un biet locotenent de roşiori ?

Ofiţerii- castă militară sau „blajini impegaţi în uniforme”?

O energică intervenţie a lui Caragiale viza felul înde- obşte de a fi al ofiţerilor români, imagine ce contrazicea flagrant tipul prezentat de Anton Bacalbaşa sub generi- cul „Moş Teacă”: Ofiţerii noştri aspri?! Ofiţerii noştri castă Ştefan Iulian în rolul lui Nae Ipingescu. militară?! Pentru Dumnezeu! Dar tocmai ce le lipseşte Dacă ar fi fost vorba de ceva „serios”, cum era politica, unora din ofiţerii noştri este, cum să zic? Asprimea, rigi- direcţie în care partidul Moftului Român declara că n-are ditatea aceea neîncovoiată , într-un cuvânt soldatescul, nici un principiu, atunci lucrurile puteau lua turnuri mai ce cade atât de bine unui bărbat, căruia societatea, pa- puţin destinse: Să ne apucăm să exasperăm pe un brav tria i-a dat un jurământ şi-o armă-n mâna sa ca să le ofiţer sau mai mulţi, ca să ne încărcăm de Doamne ajută apere, mai înainte de orice, onoarea. şi să ajungem martori? („Moftul şi politica”, 1893). Dar unii din ofiţerii noştri sunt mai dulci decât nişte fete Ceremonialul pe care îl „evitase“ ofiţerul, de dragul mari, nişte blajini impegaţi în uniforme. În genere, chibiţării unei partide de table, care, din exces pasional aproape fără excepţie, sunt afabili cu civilii, cu care şi de onoare era să se lase cu duel, era înfăţişat şi în se-amestecă bucuros; sunt politicoşi în localurile publice, schiţa „Poetul Vlahuţă“ („Epoca literară“, 1896) destul unde intră sans façon şi îngăduitori cu inferiorii slabi sau de pitoresc dar, ca întreg textul, în cheie parodică : zgo- îndărătnici („Notiţe critice”, în: „Universul”, 25 ianuarie 1900). motul uriaş al Capitalei, pestriţătura înfinită de culori, Ion Suchianu, profesor, coleg ( la Liceul „Matei mişcarea de veselie a unui întreg popor liber, jocul fan- Basarab”) şi prieten al lui Caragiale, i-a povestit fiului săi, tastic al pădurii de steaguri tricolore fluturate în vânt, fi- D.I. Suchianu, eseist şi istoriograf al filmului (lanţul slăbi- gura reginii, trandafirul alb pe care încântătoarea ciunilor!), următoarea scenă, petrecută , în jur de 1900, suverană-poetă l-a prins în treacăt cu mâinile ei auguste de un 10 Mai, ziua regelui şi a paradei militare, la cafe- în părul Veturiei, înfăţişarea severă şi măreaţă a regelui, neaua „Cazes”, în Pasajul Român; un ofiţer, în uniformă şi defilarea armatei, „artilăria aceea“, şi marşurile trium- de ceremonie, „chiulea“ de la „paradie” şi chibiţa, stân- fale şi retragerea cu torţe ( ). Popularitatea acestui eve- jenitor de autoritar şi sâcâitor, o partidă de table. Unul niment anual este probată şi de aceea că primele din jucători, cu replică şi spirit, iritat, întoarce capul şi de- documentare cinematografice de la noi îl ţineau la loc de clară: „Galeria să nu mănânce rahat!” sau aşa ceva. Bra- cinste, bucureştenii putând vedea, astfel, cu un explica- vul ostaş a sărit ca ars: „Domnule, ai insultat armata bil orgoliu naţional, începând din 8 iunie 1897, tot în sala română! Chestia asta se va lichida pe terenul de onoare. de la „Independence Roumaine”, o serie de reportaje Mâine te voi”, dar văzând că, poate, mersese cam ca: Defilarea de 10 mai, Cursele de cai de la hipodro- prea departe, adaugă: „dacă imediat, dar imediat, nu mul Băneasa, Târgul Moşilor, O plimbare la Şosea14. retrageţi cele ce aţi spus, veţi primi martorii mei!!! Atunci Revenind la notiţele critice ale scriitorului, acesta tata, pacifist, se hotărâ să se retragă. Întorcându-se din adăuga, cu toată buna credinţă: Din toată inima aş dori nou către cel ofensat, zise: „ -Bine, dom’le. Retrag. Să să prinză această observaţie, asupra căreia poate voi mănânce!” (căci prima propunere fusese: „galeria să nu reveni, fiindcă, spirit învechit şi puţin accesibil la ideile mănânce etc.”). Fireşte toată cafeneaua, până atunci umanitariste moderne, declar că pe cât mi-este mulţimea alarmată, a izbucnit într-un râs sonor. Însuşi Miles Glo- de urâtă când se prezintă haotic ca turma de vite sau ca riossus a zâmbit”13. - 49 - ISTORIE, CULTURĂ

haita de fiare – ruşinea ori necinstea neamului omenesc! Niculescu-Buzeşti a amintit de conu Leonida – mai po- – pe atât mi-este de simpatică mulţimea când se pre- trivit cu entuziasmul oratorului , iar eu am exprimat într- zintă ca şir poruncit, cu pieptul înainte, cu fruntea sus, o epigramă aluzia: S-a păstrat la gheaţă/ Tare ca cu urechea la trâmbiţă şi cu ochii la drapel – virtutea, betonul/ A fost Leonida-n viaţă/ LeonidaConul17.. demnitatea şi onoarea patriei! Această „poziţie” fusese anunţată de câteva articole, „Situaţiunea” între care şi recenzia volumului „Amintiri militare” („Epoca”, 7 decembrie 1896) al căpitanului veteran Intrarea redacţia gazetei „Timpul”, unde era coleg cu Mihail Dumitrescu; fostului combatant al războiului Eminescu, va „ameliora” conduita scriitorului faţă de pro- neatârnării i se recunosc câteva rare calităţi: În vinele blemele grave ale situaţiei de după campania de la sudul oricărui povestitor de isprăvi eroice circulă mai multe sau Dunării; parea de după, considera a fi „negociată”, chiar mai puţine picături din sângele faimosului baron de dacă liberalii nu ceruseră garanţii înaintrea intrării Münchausen. Ei bine, sângele autorului acestor României în luptă, conform unor realităţi fără putinţă de “Amintiri militare” a rămas curat moldovenesc. ( ) tăgadă, care cereau „Oarecare moderaţie ” (25 fe- De câte ori vorbeşte de patria şi oastea românească, de bruarie 1878): Fără armata noastră, Turcia în descom- marele lor căpitan, de mândrul drapel, atunci acest poziţiune ar fi izbutit oare să înfrângă nenumăratele veteran care-şi târăşte picioarele, schilodit în războu, batalioane ale ţarului? Se poate cineva îndoi. Însă nu capătă aripile inspiraţiei. mai puţin este exact, că fără armata noastră Rusia ar fi Aversiunile îndreptate către Caragiale de Hasdeu, suferit poate vîndoite pierderi şi cheltuieli şi pascea glo- Dimitrie A, Sturdza, Caion, Macedonski, Pompiliu Eliade, rioasă din 1878 risca foarte mult a se numi pacea din E. Lovinescu, Constantin Banu, N. Davidescu, detaliate 1879, tot aşa de glorioasă, dar mai scump plătită 18. de Şerban Cioculescu, conduceau la concluzia că aces- În revista „Bobîrnacul” (13 martie 1878), Florin tea izvorăsc din motive politice: atacurile lui Caragiale la Manolescu identifica textul „Situaţie”, un articol ce purta adresa liberalilor ar fi avut un asemenea ecou încât până amprenta lui Caragiale, un timorat de revigorarea ideilor şi urmaşii liberalilor şi-au strâns rândurile pentru se republicane şi de diminuarea armatei permanente, în fa- opune denigratorului15.. Nu rămâne, totuşi, lipsită de voarea gărzii civice, renumita „baionetă inteligentă”: stupefacţie târzia şi nedreapta ieşire a bătrânului liberal, Situaţia se clarifică din zi în zi. Sorţii de izbândă ai nu demult răposat, Dan A. Lăzărescu: Republicei se-nmulţesc pe fiecare minută şi ziua în care Ion Luca Caragiale, toată viaţa lui adversar de moarte, nu va mai fi nici o primejdie petru libertăţile publice se concomitent – lucru cât se poate de semnificativ - Şi al apropie. ( ) Armata permanentă se va desfiinţa şi în Partidului Naţional Liberal şi al poporului român, „Mă, îi locul ei se va institui în fiecare mahala câte-o nouă com- urăsc, mă!” obişnuia Caragiale să spună despre români, panie de gardă naţională , care va primi de la Stat şi de cam în genul catrenului bunului meu prieten,. regetatul la comună diurna de 10 franci pe zi pentru fiecare gardist Nicu Carandino: „Aici zace un zevzec/ Răstignit naţional, bez demâncarea, tutunul şi băutura câtă i-o şi sub peceţi,/ A voit să fie grec/ Printre Traci şi printre cere lui inima19. După douăzeci de ani, în „Repor- Geţi”16. taj”(1899), între informaţiile fabricate de Caracudi, la Nu par nici foarte „europene”, nici măcar luminate de punctul 3, se stipula: Intenţia guvernului de a spori efec- principiile masonice, al căror mare grad a fost istoricul, tivul armatei şi anii de serviciu. Era o teamă justificată, delaţiunea amintindu-ne de rapoartele de colaborator al cum stăteam, pe atunci, din punct de vedere militar? Ra- fostei poliţii politice, cum, cu chiu cu vai, a recunos- portul din 19 februarie 1899, prezentat de Al. Marghiloman cut că a fost. Memoriile lui Nicolae Carandino, eseist, în faţa Camerei arăta că România cheltuie pentru oştire cronicar dramatic, gazetar (director al ziarului ţărănist 22,5% din buget, câtă vreme Bulgaria aloca aceluiaşi ca- „Dreptatea”), inculpat în lotul Maniu, deţinut politic, el în- pitol 27%, Austro-Ungaria 27% iar Germania 42% ; efec- suşi de viţă grecească, aveau cu totul altă conotaţie tivul armatei permanente era de 59.067 oameni şi, dacă decât cea „divulgată”. Ins cu un fin simţ al umorului, în se însumau militarii cu schimbul, se ajungea la 118.222. trena caragialescă, va nota, în amintiri, o epigramă, tot Preţul de întreţinere a unui soldat – se calcula în mo- din recluziunea politică, ce poartă „pecetea” marelui în- nedă convertibilă– era de 850 lei (pentru armata perma- aintaş, implicit admiraţia manifestă. nentă) şi 420 de lei pentru ceilalţi, adică sensibil mai A cunoscut în închisoarea de la Sighet, între alţii, şi pe puţin decât în Germania (1570 lei) Franţa (1540 lei), do- un anume colonel Stoica, pe care, cu „pritocirile”/bal- tarea fiind mai slabă 20. botările practicate de administraţia închisorilor, la în- Articolul „Cum stăm” („Universul”, 8 septembrie 1900), demnul politrucilor caralii, îl piere din vedere, regăsindu-l, din aceeaşi serie cu „Ultima oră” şi „Boris Sarafoff”, în- tot după gratii, la Galaţi, unde începuse să dea uşoare registra ştiri panicarde vânturate de gazete privind semne de scleroză. Aşa bunăoară, într-o zi a ieşit la vi- iminentul conflict româno-bulgar; astfel: bande bulgăreşti zetă şi a ţinut un speech de „îmbărbătare”, foarte militar au trecut graniţa şi s-ar fi încăierat cu anteposturile ro- ca ton, dar total deplasat în climatul nostru. Colonelul mânilor sau se intercalau/ contracarau cu dezminţiri: câ- constata că am rămas ultimul careu, că nu ne mai teva cete de bulgari cu paşapoarte în regulă s-au rămâne decât să murim: „Ca Leonida la Termopile.” prezentat la pichetul Ostrov pentru a trece graniţa. Tema, - 50 - ISTORIE, CULTURĂ

odată stabilită, variaţiunile continuau: La Silistra e fier- română?). Picioarele-i mici susţineau cu greu o burtă bere militară neînchipuită. Acolo colonelul Dzicdaneski imensă – nu va fi şters respectul lui Caragiale faţă de şi cu Safaroff ţin discursuri nebuneşti trupelor regulate Marea Britanie, numai astfel fiind explicabil şocul major şi bandelor de revoluţionari, cari numără peste 50.000 prilejuit scriitorului de războiul anglo-bur. Uneori de oameni, pentru ca, din alte surse, să de citeze: Noi nu Caragiale – nota Virgil Ierunca – apără valorile tradiţio- vrem război, a zis ministrul Ivancioff. Schimbările bruşte nale cu patimă neaşteptată şi chiar greu de bănuit. Mili- ale temperaturii informaţiilor îl conduc pe Caragiale la o tarist, într-o epocă în care tendinţele antimilitariste şi concluzie de o îndoielnică claritate: Aşa că până acum iluziile pacifiste erau la modă, Caragiale se descoperea nu stăm nici bine, nici rău, şi nici altminteri; dar, când nu ca imperialist înrăit, speriat de prăbuşirea eventuală a ştii cum stai, insecuritatea naşte fandaxii. Amicul Nae, Marii Britanii hăituită de populaţia revoltată a burilor. din „Situaţiunea” („Universul”, 23 iunie 1900), la berărie, Scăparea e pentru el în armată căreia îi aduce cinstiri stresat de sarcina soţiei, care tocmai trebuia, în aceste pe portative ca acestea: „Armata! Iată vorba care nu se momente de insecuritate, să-i aducă un moştenitor, iz- va şterge din graiul omenesc, câtă vreme va fi omenire bucneşte: o să se-nfunde-o dată cu cheltuielile nebuneşti cu interese materiale şi morale”. Iar mai deperte aceste , care pot pentru ca să zic că nici o ţară nu s-a mai în- adeziuni pro-războinice: „Omul cuminte dă din umeri ori tâmplat, pentru ca să vie şi să zică la moment: nu mai de câte ori i se cântă ode la pacea universală, şi se uită am drept ca să mă împrumut fără voia dumitale! care întotdrauna cu grijă la mâine; e atât de şubredă pacea şi atunci înseamnă că nu mai eşti independentă nici la tine atât de inevitabil războiul”24. În altă parte, notează, în acasă, după ce ţi-ai vărsat sângele ca să ajungem pen- aceeaşi manieră , trimiţând la un fel de „Dicţionar de idei tru ca să aibă fortificaţii şi să poţi zice la un moment dat: primite” asemănător aceluia al lui Flaubert25. FATALI- până aici! nu permit! TATE – Un război, oricât de improbabil ar părea, poate Mircea Tomuş remarca în unda de înfiorată nelinişte a fi întotdeauna posibil. discursului lui Nae expresia unei obstinaţii în zona „Notiţele critice” din „Universul” (29 ianuarie 1900), sumbră, chestiune care îl domina cu o forţă extraordi- avertizează profetic: Secolul ce vine va vedea multe, te- nară21. „Profet al dezastrului implacabil”, vede în armată, meiul aflându-se în acea suspiciune prudentă bătrâ- aşa cum e ea, o garanţie, chiar dacă nu de fier: - Dacă nească ce i-a fost proprie, neamăgită de mirajele unei e vorba de economii, - zic eu – pentru ce să nu se sa- perioade istorice numite – cu destulă superficialitate – la crifice armata, oare? belle epoque26. Noul secol, privit fie şi de pe Dâmboviţa, - Ce vorbeşti domnule? Se poate să spui astfel de ab- debura sub auspicii destul de sumbre: Războiul sud – surdităţiTocmai acum să desfiinţăm armata? african! Chestia nenorocitului Dreyfus! Remanierea gu- – De ce nu? vernului din iunie! uciderea lui Mihăileanu! uciderea lui - Dumneata nu vezi cum se încurcă lucrurile în poli- Umberto! Şi mai presus de toate, conflictul româno-bul- tică, care nu poţi pentru ca să ştii de azi pe mâine cum gar: Sarafoff, Dimitroff, Trifanoff! Ciciu-Penciu ş.c.l. („Ori- poate pentru ca să devie o complicaţiuneDumneata bila stagnaţiune”, în „Moftul român”, 1 iulie 1901). nu vezi ce se petrece în China cu boxerii şi toată Europa Tarsiţa Popeasca („Articolul 214”, 1901) aflase şi ea nu poate pentru ca să înţeleagă; asta e o chestie mare, de conflictul din Transvaal şi, asemeni lui Caragiale, nu vorbi aşa. Îmi pare rău. Sunt lucruri, sugerează Nae, miza pe britanici: acolo unde tot spune la „Universul” pe contul cărora nu se poate glumi, fără a cădea într-o că se bate zice cu englezii, boierii ăia (râzând) ce fel de gravă frivolitate, sau ce denotă o dezertare de la ele- boieri, ai dracului or fi ăia! Încinşi cu tei ca la Fefelei. In- mentarele îndatoriri civice; luarea în deşert a acestora tens mediatizat, războiul anglo-bur intrase şi în paginile nu poate constitui, nici măcar cu gândul, o ieşire din „si- revistelor de specialitate; în 1900, „România militară” a tuaţiune”. acordat premii în valoare de 1000 lei unor materiale pu- blicate în propriile pagini, între care şi „Descrierea războ- „E atât de şubredă pacea iului între Anglia şi Transvaal” de locotenent şi atât de inevitabil războiul” Chiriţescu.27.Războiul anglo-bur trebuie să le fi fost des- tul de familiar bucureştenilor, dacă, din simpatie pentru În 1883, după cum îşi amintea D. Teleor, Caragiale a condiţia de David înfruntând pe Goliath, primul repre- fost vreo lună de zile directorul teatrului regal de la cas- zentându-i pe coloniştii din Africa de Sud, anterprenorii telul Peleş, în care timp avea locuinţa chiar în castel şi dâmboviţeni îşi botezaseră localurile cu nume rezona- mânca cu regele la masă22. Era, poate, mai curând, un toare, aşa cum îşi amintea gazetarul C. Cosco: pe vre- consilier al reginei, Carmen Sylva, pe pseudonimul lite- mea aceea, St. O. Iosif, de pildă, care era corector la rar, ce se îndatorase a organiza, câteva tablouri vieţui- „Epoca”, mânca la „Transvaal” pe Brezoianu cu 15 bani toare/ vivante, după Shakespeare, pentru a le prezenta porţia şi 5 bani pâine, primind uneori în plus un gândac oaspetelui prinţul de Wales, „viitorul pacificator al Buri- din aceia cenuşii, evadaţi din umezeală spre căldura to- lor”, şi viitorul rege Eduard al VII-lea, cum preciza biblio- canei naţionale28. tecarul suveranei23. Burlesca înfăţişare a prinţului , la Catastrofa năruirii celui mai mare imperiu colonial I-a spectacolul de gală – Moştenitorul coroanei Angliei îm- lăsat scriitorului, decorat, în 1883, când cu vizita prinţului brăcase un superb costum de amiral (ca să onoreze flota de Wales, cu Ordinul „Steaua României” în gradul de ca- - 51 - ISTORIE, CULTURĂ

valer, impresii negative de neşters; în 1911, dejunând cu voluntari) şi a văzut cu emoţie renaşterea armatei ro- Delavrancea la restaurantul „Iordache”, va veni vorba de mâne şi a spiritului vitejesc. El însuşi a fost un admirator politica internaţională, autorul „Viforului” opinând că într- al acestei instituţii, pe care n-a ridiculizat-o decât în efec- un viitor război, Anglia va sta alături de Franţa, dar Ca- tele-i palide, îndepărtate33. Printre aceste efecte ar putea ragiale –notează memorialistul Constantin Bacalbaşa – figura şi foiletonul „Scrisorile anonime“ („Universul“, care avea o admiraţie superstiţioasă faţă de germani, iz- 1900), într-una din exemplificările acestui fenomen care bucni: -Englezii?!Armata engleză?! Să debarce en- era denunţat drept unul din semnele caracteristice so- glezii în Germania?! Cu poliţia îi dau prusacii afară. N-au cietăţii româneşti : Când află generalul de brigadă, de la nevoie să trimită armata; numai cu poliţia îi iau la un „admirator al bravei armate române“, că d. căpitan goană!29 Mai târziu, cum remarca Dan C. Mihăilescu, cutare a omorât un sergent major, fiindcă acesta a refu- tot la fel se vor exprima Emil Cioran şi Petre Ţuţea refe- zat să împuşte pe un soldat bacalaureat, pe care-l ridu-se la nemţi şi la armata franceză.30. Caragiale, bănuia că-i curtează şcl., şcl. ; un lanţ al slăbiciunilor şi „başbileargiu”, cum se recomanda, şi care refuza, când delaţiunilor într-o chestiune de amor. După mai vechile era la Peleş, invitaţia lui Carol I la o partidă, spre a nu-l ordine şi cutume, o „partidă” convenabilă unei căsătorii umili, nu a mai apucat să vadă cum se încrucişau tacu- nu se găsea cu lesniciune, între restricţiile impuse vieţii rile în primul război mondial, scutit fiind de o nouă de- private a militarilor, cum aminteşte Adrian Silvan zamăgire. Ionescu, înscriindu-se şi aceea privind căsătoriile, ce nu În 1905, când cu revoluţia rusă şi cu „mustrarea” ade- se puteau contracta decât în anumite condiţiuni şi cu sată lui Gherea, fost prigonit de Ohrana ţaristă şi fost de- acordul superiorilor. În luna noiembrie 1862 a fost dat un portat politic în Siberia, pentru recentele imprudenţe, îi ordin de zi prin care erau stipulate aceste condiţii. Mi- va scrie, de la Berlin (27 iulie 1905) şi amicului Alceu reasa trebuia să aibă o dotă substanţială pentru că Urechia, amintind, într-o notă parodică şi fără implicaţii „poziţia oficerului îl obligă la cheltuieli considerabile la emoţionale despre războiul ruso-japonez, transplantat în care solda lui nu prea ajunge, trebuie dar ca însurătoa- metropola de adopţie: Vinerea şi Sâmbăta dimineaţa rea să nu-i impuie o nouă sarcină şi ca viitoarea con- până la ora 1 d.a. se bat şi se scutură covoarele tuturor soartă să-i aducă o zestre sigură, constituită după lege locuitorilor. Este în curte la noi , ca în toate curţile de şi în proporţie cu poziţia ce o are”. Numai ofiţerii care Herşafti (domni „mari”, n.m.), o fuziliadă şi o canonadă ajunseseră la gradul de căpitan şi aveau 30 de ani îm- ceasuri întregi ca la Port-Artur: paca- paca! 31 pliniţi puteau să se gândească la însurătoare34. Cuantu- Elogiul armatei îşi află confirmarea sincerităţii în operă, mul averii convenabile „sfintei taine a căsătoriei” era observă Valeriu Cristea, şi prin aceea că Satira caragia- foarte la vedere: 3000 de galbeni în proprietăţi funciare liană n-a avut niciodată în vedere armata – mărginindu- sau un venit de 300 de galbeni pe an dacă acesta era se exclusiv la formele care încercau, pe atunci, încă numerar, foaia de zestre urmând să fie legalizată la tri- stângaci, să o mimeze – sau pe reprezentanţii ei. Între bunal; pe cale ierarhică, permisiunea de a îmtreprinde instituţiile vremii, atmata putea constitui, în ochii lui acest „pas” urca până la Ministerul de Război iar „de- Caragiale, o excepţie. Ea avea un conţinut, o tradiţie, zertorul” de la aceste obligaţii procedurale risca a fi con- răspundea unei necesităţi. În contrast cu formele goale siderat demisionat şi şters din controalele nominale ale (sau,mai exact, care doar păreau astfel, cum am arătat armatei. Ca o altă consecinţă derivă disponibilitatea des- în altă parte) ale societăţii de atunci, armata era singura tul de volubilă a ofiţerilor înferiori de a „trata amor” pa- instituţie a cărei formă îmbrăca armonios un fond auten- sager, escapade şi cavalcade galante. tic, robust32. Chiar când, fie din spirit polemic, fie din o Cu o astfel de rece evaluare se va confrunta şi mai atentă privire a istoriei, este combătută ideea spiri- Caragiale, prin anul 1883, la Iaşi, când „asalta” cu amo- tului militar, cultul uniformei şi a mentalului de acest tip, rul său pe Fridolina (Leopoldina Reinecke), vară primară a statului poliţienesc, cum pledează Mircea Iorgulescu cu Eduard Caudella, autorul aranjamentului muzical pen- în „Marea trăncăneală”, Alexandru George are o altă per- tru „Hatmanul Baltag”, piesă scrisă de Caragiale în co- spectivă a interferenţelor, se recunoaşte o afecţiune a labotare cu Iacob Negruzzi; cea curtată era rece la scriitorului faţă de organismul militar: cultul uniformei avansurile noului curtenitor, fiindcă inima ei era dată unui este un permanent moft în opera lui Caragiale, un ele- maior, Costică B, foarte bine, în toate privinţele ment de décor, prezent mai ales prin ofiţeri de „itidenţă”, adevăratul cavaler de salon; acesta îi ceruse mâna şi o adică nişte oameni fără virtuţi marţiale, dar care com- obţinuse (dar) se purtase necavalereşte, părăsind tere- pletează cu fireturile şi chipiile lor tabloul funcţionărimii nul şi Iaşii când aflase că zestrea era necorespunzătoare vremii. Ei sunt doar evocaţi, nici un ofiţer nu apare în pri- aşteptărilor lui35. Poate că gestul nu fusese „necavale- mul plan al lumii lui Caragiale. Şi pentru bune motive, resc”, ci numai regulamentar. deoarece nici omul nici scriitorul nu au avut de a face cu armata, necum să se răfuiască cu ea. Să nu se uite că „O sută de ani” nenea Iancu a trăit într-o vreme când serviciul militar nu se generalizase, nu devenise obligatoriu, inspirând satira În „Gazeta săteanului” (an XVI, no. 1(312), 5 feb. 1899, anticazonă. Omul care trăise marea euforie a războiului p. 5), în articolul „Spiru Haret”, semnat de redacţie, în Independenţei ( care s-a făcut însă în bună măsură cu legătură cu legea Casei Şcoalelor, se făcea anunţul că, - 52 - ISTORIE, CULTURĂ

drept o consecinţă a acesteia, se va marşa la alcătuirea sforţare şi cad în genunchi. Jocul se repetă ad-libitum. de cărţi populare scrise de escelenţii scriitori ai noştri: Enciclopedică şi ilustrată, revista lui C.C. Datculescu, Vlahuţ, Caragiale, Coşbuc, însărcinaţi de Ministru cu apărută la Râmnicu Sărat, până la 1898, apoi la scrierea geografiei pitoresci a ţerei, a istoriei populare a Bucureşti, se bucura de stimă, avea un public cititor României şi a Istoriei rĕsboiului din 1877 sub formă de care, apreciindu-i utilitatea, o propunea între recom- poemă în versuri. Un proiect dus la capăt numai de pensele şcolare; la Buzău, după examenele de final ale Vlahuţă şi Coşbuc, Caragiale mulţumindu-se numai cu o anului şcolar 1892-1893, la serbare, cetăţeanul Ion M. „arvună”/avans ce nu va fi onorată sau returnat. Georgescu din Râmnicu Sărat oferă premianţilor În acelaşi număr al gazetei liberale, se publicau pri- „Gazeta sîteanului”, o revistă ilustrată „de agricultură şi mele cinci tablouri din „ 100 de ani. Revistă istorică naţio- cunoştinţe trebuincioase pentru toţi36. nală a secolului XIX, în 10 ilustraţiuni. Mare spectacol. – „Înseilarea”, cum era denumită această intreprindere Tablouri vii, evoluţiuni dansuri şi cântece. – Proză şi ver- de Şerban Cioculescu, era făcută astfel încât, cum ar suri din literatura diverselor epoce. Alcătuită de D. I.L. spune meşterul cismar, să nu facă „mai mult aţa decât Caragiale”. Premiera avusese loc, la 1 februarie 1899, faţa”. Într-o scrisoare către Paul Zarifopol, cu un la Teatrul Naţional din Bucureşti, piesa fiind „comandată sentiment, observă Şerban Cioculescu, de prefăcută au- şi premiată”, Şerban Cioculescu divulgându-i reţeta : todepreciere: „devotat cârpaci literar practicant daco- „autorul nu aduce nici o contribuţie personală, înseilând român”37. texte literare străine” (între alţii, Ienache Văcărescu., Târziu, în martie 1909, Caragiale va primi, la Berlin, V. Alecsandri, Iancu Văcărescu, D.G. Teodorescu, scrisoarea unei doamne institutoare, Mancaş, din I. Eliade-Rădulescu, C. Facca, întreaga piesă „Franţuzi- Târgovişte, care se interesa, de procurarea revistei „100 tele” ş.a.m.d.). Cele zece „ilustraţiuni” /tablouri conţin, de ani” ; autorul indica apariţia în „Gazeta săteanului”, mai ales ultimele cinci, o importantă figuraţie militară. oferind şi o variantă de rezervă, domnul Gustty, subdi- Nu se poate remarca faptul că tabloul cinci, în două rectorul Teatrului Naţional din Bucureşti, în arhiva căruia „perdele”, nu-l include, nici măcar între revoluţionarii de trebuie să se afle textul după însemnarea originală38. la 1848, pe Cuza, deşi acţiunea se termină pe Milcov, Semn că, prin „colecţiunea ” de clasici, cu teme patriotice cel golit „dintr-o sorbire”, la 1859 ; urmează un salt spec- utilizabile la serbări şcolare, intrase în „portofoliul” celor taculos (de cangur), la 10 mai 1866, ziua cănd soseşte lucrători pe ogorul educaţiei şcolare. în România principele Carol (tabloul 6). Următorul ta- Gîndindu-ne ce ar fi rezultat din o istorie palpitant ro- blou, al şaptelea are ca „legendă următoarele” : În vre- manţată a românilor, pe care promisese că o va comite, mea războiului Independenţei - „La Turnu-Măgurele”, aproape că îi suntem îndatoraţi a fi lăsat-o în stadiul de scenă patriotică în versuri de V. Alecsandri ; următorul proiect ; faţă de responsabilitatea angajată de scriitor în se triumfalizează: Intrarea vitejilor, - Steagul şi mai fru- anumite situaţii, Valeriu Cristea nota : De lucrările pe mos. – Dorobanţul. – Către mama răniţilor. – Tuciû şi fan- care se întâmplă să le execute la o presantă comandă fare. – O serbare sfântă. – În inima munţilor. –Ca în socială sau dintr-un conformism de moment, Caragiale vremea basmelor.- Făurăria Regală. – Făurarii veseli la se achită printr-o seriozitate caricaturală. Revista „seco- tucru. – Din gura unui tun. –Lucrul e gata !. – Coroana de lului XIX în 10 ilustaţiuni”, „100 de ani”, plină de alegorii oţel. Cinci „detalii” ale acestei „ilustraţiuni” redau mo- prăfuite şi locuri comune tocite ( ) este un exemplu în mentul proclamării regatului, cu migăloase şi, de presu- acest sens39. pus, multe talgere şi cinele sugerând travaliul forjeriei. Patriotul Caragiale este de căutat în altă parte ; Şerban Penultima „panoramă”, părând un târg al moşilor miciu- Cioculescu indică faptul că, la 28 septembrie 1897, în rinizat/ altoit, cu inaugurarea podului de la Cernavodă, cadrul unei manifestaţii studenţeşti, scriitorul a rostit o montaignes russes, emoţii şi adrenalină anunţînd noul formulare memorabilă: Românii subjugaţi ne sunt indis- veac : Lume din toată lumea. – Sborul pe d’asupra pensabili ca aerul ! ; într-o „reparaţie” morală, la zece ani Dunării. - „Expres-Orient”. – Mare chindie accelerată, după revuistica „100 de ani”, într-o recuperare a aminti- pregăteşte tabloul final, „APOTEOZA”. rilor şcolare, „După 50 de ani ” („Universul”, 18 mai Scenariul este clamoros, cu indicaţii de regie în spiri- 1909), evocă vizita domitorului Cuza la Scoala primară tul unui romantism cavernos (Scena e întunecată. În mij- din Ploieşti, unde a asistat la o lecţie a învăţătorului ar- locul scenei un demon înalt şi mândru, cu aripile enorme delean Basile Drăgoşescu, urmată de o manifestaţie de negre vrăjeşte întinzând ghearele şi aripile în stânga şi mare patos, în marginea căreia scriitorul glosa, în spiri- în dreapta. Lumină vînêtă.) construit, ai zice, pe o replică tul formulei „brevetate” de Take Ionescu, politica instinc- a unui personnaj din „O scrisoare pierdută”: „ieri obscu- tului naţional : Aşa entuziasm n-am văzut altul de-atunci rantismul, azi lumina”(eventual, cu derivatul liberal: „lu- şi cred că numai o dată s-ar mai putea vedea : dar acea minează-te şi vei fi !” Alte indicaţii ale aranjorului par a o dată sunt prea bătrân ca s-o mai sper apucaÎmi pare veni tot din teatrul păpuşeresc al farselor şi „păţaniilor” destul de rău de asta, dar nu atât de rău cât dacă n-aş naïve, ce lucrau cu materialul afectiv, capacitatea de em- crede că alţii, mai târziu ori mai curând, tot vor apuca ; patie a „clientului”: Un plug e tras din greu numai de doi fiincă, desigur, cine gândeşte că are să scape de asta, inşi. Arnăuţii fac semn slujitorului care mână plugul, să se amăgeşte : căci de asta n-are să scape, decât poate oprească. Înjugă pe noii prinşi şi le dă bice. Aceştia fac o atunci când Oltul şi Mureşul or să pornească a curge - 53 - ISTORIE, CULTURĂ

de-a-ndăratele de la vale la deal către munţii Ciucului, Caragiale ; după un recital deochiat, Gore amuţi, holbă de unde izvorăsc din acelaşi sân adânc, şi nici atunci. sperioşi ochii şi, ridicând mâna dreaptă cu arătătorul sus Este forţa unei credinţe nestrămutate, la fel de adevărată la ureche, rămase împietrit. Pantazi îi ceru să spună ce ca legile firii şi care sugerează faptul că, în perioada era. auto-exilului berlinez, şi-a dedicat o parte din activitate şi - Cum, nu auziţi ? zice„trâmbiţa răsună, tricolorul s- energie tocmai pentru înfăptuirea acestui ideal ce nu i a-nălţat” . Şi, cu deznădejde, urlând : „Daţi-mi, daţi-mi se părea a fi realizabil într-o strictă proximitate. arma mie, vreau să mor în bătălie, nu ca sclavul în scla- Formula va reveni în scrisorile către Vlahuţă, „Morală vie, daţi-mi, daţi-mi calul meu !”, îşi încălecă scaunul şi şi educaţie, III” (1910) : Să se prăpădească neamul dete să se avânte, dar se împiedică de covor şi căzu românesc ? peste o răcitoare, fără a-şi face însă vreun rău Dar întoarcă-se Oltul şi Mureşul d-a-ndăratelea cătră La comemorarea unui veac de posteritate, poetul obârşia lor în creierii Munţilor Ciucului, neamul românesc eseistul şi traducătorul Şerban Foarţă (autor a două vo- tot el, neam românesc va fi, lucrând cu minte, aşteptând lume, „Caragialiete”), scrie o „Baladă ” , purtând drept cu răbdare vremea când să dea şi el culturii şi civilizaţiei motto sceptica observaţie „Începem o altă istorie mai europene concursului specific, pe cât va fi fost de în- puţin veselă decât cea de până ieri” : Ca mâine, vai, zestrat pentru asta de Pronia cerească – fiindcă, oricum sacaua cade-n şanţul / grădinii ofiţerului – nici gând/ să ne-om învârti şi ne-om răsuci noi, oamenii, legile care bage, el, de seamă, prins în lanţul/ atâtor slăbiciuni (le stăpânesc mersul omenirii tot în mâna Proniei cereşti iau pe rând:/ ceaprazuri, pinteni, , cozoroc, egretă -/ pe sunt şi trebuie să rămână ; căci a puterii acesteia fiecare-n grija lui apese-l):/ eu scot o trufanda din vine- nepătrunse de noi este şi omenirea o arătare. gretă/ şi-atâta-ţi spun : fii sănătos şi vesel !// Se-ntoarce Fie dată în omenire parte cât mai frumoasă neamu- foaiia,-ncepem o istorie/ mai puţin veselă ca cea de ieri ;/ lui românesc. Dumnezeu să ne ţină în sfânta lui pază !40 râsul şi gluma trec în preistorie,/ nemaislujindu-ne drept mângâieri./ Copiii noştri (domnilor de lângă/ această Frontul din umbră masă, celorlalte mese/ le spuneţi) vor avea de ce să plângă/ în noul ev, de-a binelea nevesel43 .Milităria de Există ipoteza înrolării lui Caragiale, în perioada berli- paradă îşi făcuse, într-adevăr, veacul, Caragiale profe- neză, pe „frontul din umbră” prounionist ; foarte nume- tiza, şi, de această dată, nu s-a înşelat cu o iotă, carna- roasele sale călătorii includeau şi întâlniri cu tineretul giile celor două conflagraţii mondiale. universitar din Budapesta, Viena, Műnchen, Lepzig, Cluj La 18 aprilie 1907, scriitorul îi trimitea lui Zarifopol ştiri şi Blaj unde , în afară de literatură, se abordau probleme despre declanşarea „terorii în Muntenia” şi efectul extern politice şi, mai ales, tema dezrobirii românilor de peste pe care l-a generat : În România evenimentele se preci- munţi şi întoarcerea lor la patria-mamă revenea obse- pită cu destulă aiureală. dant în dicuţiile cu lobby-ul universitar care se compu- S-a descoperit că armata a comis atrocităţi nespuse nea, cel mai adesea, chiar din tinerii proveniţi din (oameni nevinovaţi ucişi sumar, sate nevinovate ţinuturile subjugate : Banat, Ardeal, Bucovina şi prefăcute în cenuşă) precis cu dovezi netăgăduite. Se Basarabia. De aceea, întâlnirile dintre studenţi şi marele pretinde că făptuitorii vor fi urmăriţi şi daţi judecăţii : altă scriitor român se încheiau, invariabil, cu intonarea imnu- serie de procese criminale. ( ) M.S. a dat un ordin de zi lui „Deşteaptă-te, Române: Unire !41 Această atitudine pe armată, în care se felicită că, la extremă primejdie, a transpare şi din corespondenţa adresată lui Mateiu, fiul putut dispune de , nici mai mul, nici mai puţin, 140.000 său cel dintâi, care nu prea punea preţ pe „învăţămin- de oameni. –Din ziarele austriece şi ungureşti, tele” genitorului, considerându-le drept „plachie „Adevărul” aduce chestiunea revendicărilor bulgare în nesărată” : Împrejurările prin cari a trecut şi trece ţara privinţa Dobrogei cu pronosticuri foarte nefavorabile noastră şi care-mi întristează aşa de adânc bătrâneţile nouă şi cu afirmaţiuni că armqata bulgară ar fi superioară mie să-ţi fie îndemn de dragoste pentru patrie. celei române şi ca număr şi ca armament şi ca avânt Dumnezeu să-ţi facă ţie parte de vremuri mai bune la etc, ; iar „Universul” publică nişte depeşi de la Viena în bătrâneţe. Noi am început cu veselie şi sfârşim cu mâh- care se spune că, de teama unor nouă progromuri în nire. Să vă dea vouă, tinerilor Domnul, să nu mai vedeţi Basarabia (unde epidemia ameninţă să treacă din nici un rău abătându-se pe biata noastră ţară. ( ) Fii Moldova) s-ar fi concentrat acolo 40.000 de Cazaci. sănătos şi cuminte : nu intra în sfatul păcătoşilor, ca să Numai atâta ne-ar mai trebu44. fii la vremea ta un fericit bărbat42. Scrisoarea este data- Ene Georgeta întrevede în activitatea „politică” a scrii- bilă la sfârşitul primăverii lui 1907, după ce răscoalele torului expatriat legături cu Liga culturală şi Partidul fuseseră brutal înăbuşite. Naţional Român din Transilvania, vizite incognito, ambi- Despre intenţia părintelui său de a-l îndruma spre o guităţi în corespondenţă care, toate conduc la ideea par- carieră militară, ba, poate, chiar mai mult, faţă cu filoar- ticipării lui Caragiale la „frontul din umbră pro-unionist”. mia, de atâtea ori probată, a scriitorului, Mateiu va rea- () Ar trebui poate mai întâi invocat interesu său liza o cumplită imagine şarjată, în „Craii de Curtea constant şi ataşamentul său declarat pentru „cauza cea Veche”, unde Gore Pirgu, şi mulţi dintre exegeţi au re- mare”, una dintre puţinele – dacă nu singura ! – idee „pa- marcat-o, pare a fi împrumutat ceva trăsături ale insului triotică” asupra căreia nu operează sarcasmul şi ironia - 54 - ISTORIE, CULTURĂ

sa atot-nimicitoare45. Aventura sa takistă, campania pen- G. Caliga scrie, în „Seara” (III, nr. 1028, 23 nioembrie tru şeful Partidului Canservator-Democrat, capătă, în 1912) că la ora 1 soseşte o companie din regimentul aceste condiţii, valenţe mai adânci ; celui care urma Mihai Virteazul cu muzica şi drapelul sub comanda d-lui „politica instinctului naţional” şi îl felicitase la împlinirea a căpitan Vucănescu. Toate acestea concură la o întrebare 60 de ani, îi răspunde iscălind: „Nestrămutat soldat, firească, pe care Georgeta Ene nu ezită să o formuleze : Caragiale”. Suma mare acordată de guvern pentru funeralii dar mai Scriitorul, decedat la 9/22 iunie 1912, la Berlin, va fi ales aprobarea unei pensii viagere pentru vaduva înhumat provizoriu, acolo, prezenţi fiind Mateiu Caragiale, transmisibilă după moartea acesteia, fiicei, Caragiale, Vlahuţă, Delavrancea, Dobrogeanu-Gherea, era un lucru de asemenea inedit. Chiar dacă familia ma- Panait Cerna, D. Gusti, depunându-se o coroană din or- relui scriitor merita cu prisosinţă această răsplată, lucrul dinul Majestăţii Sale Regina României şi una din partea venea în contradicţie cu legile ţării, conform cărora, după Teatrului Naţional din Bucureşti. A fost repatriat, după cum arăta un parlamentar ce s-a opus votării pensiei, rătăciri europene ale vagonului roşu ce îi conţinea racla, numai funcţionarii de stat puteau beneficia de acest ca pe un obiect „fără valoare declarată”, vagon împins drept. Poate totuşi că parlamentul nu a încălcat legile pe linia de garaj, până s-a dat de urma hârtiilor statului de drept ! Poate că undeva exista totuşi un do- Era greu de imaginat ca scriitorul cu sucelile sale de cument care atesta calitatea de „slujbaş al statului” pen- confort burghez şi exactitate să nu o păţească tocmai tru Caragiale, dar care, din raţiuni superioare, nu putea din partea Europei, pe care o admira, între altele, cum fi făcut public ! 48 observă Ion Vartic, după mărturia Cellei Delavrancea: Pentru aceasta ar pleda şi relaţia specială avută de „Programul cotidian era scrupulos orânduit de el, me- Caragiale cu Ştefan Perieţeanu-Buzău, fruntaş liberal ra- sele regulate, pendulul şi ceasornicele sunau simultan dical şi francmason, această ultimă calitate fiind, în în casă. Consulta des orarul căilor ferate şi aprecia exac- viziunea obişnuită a scriitorului, un moft. Buzoianul titatea trenurilor germane”. Pe biroul său stăteau, orân- ,.dintr-o familie de boiernaşi de pe valea Slănicului, cu duite, colile de hârtie, creioanele, agenda, mersul proprietăţi în Beceni, era în 1892-1894, vicepreşedinte al trenurilor şi calendarul (mai ales ultimele două nu pot comitetului P.N.L. Buzău (). A candidat, în 1894, din lipsi, cum singur spune, de pe masa „unui bun bur- partea Colegiului I, la alegerile pentru consilierii judeţeni, ghez”.46 Ori poate e vorba de un blestem remanent, cel iar în 1895 pentru senat (Colegiul II)49 ; de amintit că, al primarului mizilean Leonida Condeescu, militantul între noiembrie 1894-noiembrie 1895, Caragiale însuşi opririi „berlinezului” în urbea sa, reşedinţă a plasei era rezident în urbe, având luat în antrepriză, înmpreună Tohani din (pe atunci) judeţul Buzău, cel care s-a sinucis cu un cumnat, Duţescu-Duţu, restaurantul gării din aruncându-se înaintea maşinii de fier. Buzău, afacere ce s-a dovedit falimentară. Omul politic La 19 noiembrie 1912, ora 5 după amiaza, e întâmpi- avea state mai vechi în lupta politică, fiind deputat în nat , la Gara de Nord de Mateiu, Emil Gârleanu, Iancu Colegiul II Buzău încă din 1879, iar, pe partea „farmazo- Brezeanu (înterpretul Cetăţeanului turmentat), neriei”. Poseda gradul de maestru, fiind membru al Al. Bogdan-Piteşti, colecţionar de artă, viitor „mecena” lojei„Armonia” din Bucureşti, aflată sub obedienţă ita- al unor pictori şi scriitori, între care şi fiul dramaturgu- liană50. Garibaldist, va să zică, dar discipolii lui lui.Gârleanu , fost ofiţer, în articolul „Cum au foat aduse „Galibardi” erau regalişti, numai mazzinienii erau repu- în ţară rămăşiţele pământeşti ale lui Caragiale” blicani rabiaţi. Marele Orient Italian instalase, în 1875, la („Flacăra”, 1 decembrie 1912), povesteşte că noiembrie Bucureşti, loja „Armonia”, până cânsd, în 1879 se crează fiind, începuse să se întunece şi se lăsase o perdea de Marele Orient al României, ca urmare a unificării a şapte ceaţă când un soldat îşi întreabă camaradul: „- Cine-i?” loji. () La sfârşitul anului 1890 există şi la Buzău loja Celălalt răspunse: „- Caragiale, scriitor român”.47 Sicriul „Lumina” sub obedienţa Marelui Orient Lusitan Unit51 a fost depus la biserica Sf. Gheorghe. Buzăul era, cum se vede, nu numai nod ce cale ferată, Georgeta Ene remarcă „oficializarea” omagierii scrii- ci, graţie circulaţiei ideilor , un depozitar al unor obe- torului, prin câteva măsuri cu totul excepţionale, între dienţe, cum spunea istoricul antic, „ex toto orbe romano”. care : ziua înmormântării era zi de doliu naţional, când Modul în care se interferează Caragiale cu Pe- toate autorităţile publice erau închise, iar defunctului i se rieţeanu-Buzău poate fi aflat în priorităţile politice ale vor da onoruri militare în conformitate cu decoraţiile pe celui de pe urmă, a faptului că un obiectiv al liberal-radi- care le-a posedat. calilor il reprezenta afirmarea caracterului românesc al Funeraliile au avut loc în 22 noiembrie, la ele partici- Transilvaniei,Banatului şi Bucovinei. Se încercau chiar pând, în afară de personalităţi din lumea literară şi artis- aprecieri statistice cu privire la structura lor etnică. S. tică, politică şi deţinători de funcţii militare : D. Moruzzi, Perieţeanu-Buzău, în articolul „Transilvania şi unirea sa prefectul Capitalei, C. Solomonescu, directorul poliţiei, silnică cu Ungaria”, arăta că numericeşte românii repre- între coroanele depuse se consemnează alături de cea zentau aproape un milion şi patru sute de mii, în timp ce a Liceului „Unirea” din Focşani, şi aceea a Şcolii pregăti- maghiarii, secuii şi saşii nu depăşeau şapte sute de mii52. toare a ofiţerilor în rezervă. În asistenţă, presa a remar- Una dintre chei este sesizată şi de monografa perioadei cat prezenţa căpitanului C. Holban, a coloneilor Parfeni berlineze, Georgeta Ene, ce releva, într-o corespon- şi Lambru, viitor general. denţă Caragiale-Vlahuţă, preocuparea pentru stabilirea - 55 - ISTORIE, CULTURĂ

unui cod de corespondenţă necesar mai ales pentru te- nescu”, 1984, p. 124. legrame, care puteau fi interceptate. O indicaţie în acest 21. Mircea Tomuş, „Opera lui I.L. Caragiale”, Editura „Minerva”, sens, fiind vorba de cenzorii serviciilor de poştă (sau sec- 1877, p. 303. tete) maghiare am întâlnit-o şi în corespondenţa dintre 22. D. Teleor, „Sonete patriarhale. Scene şi portrete”, Editura Şt. Perieţeabu-Buzău, cenzor al Ligii Culturale, şi G. „Minerva”, 1981, p. 351, 23. Robert Scheffer, „Orient regal. Cinci ani la Curtea Româ- Moroianu, preşedintele filialei din Paris al aceleiaşi so- niei”, Editura „SaeculumI.O”. şi „Vestala”, 1997, p. 68. cietăţi, ambii implicaţi puternic în lupta pentru afirmarea 24. Virgil Ierunca, „Româneşte”, Editura „Humanitas”, 1991, p. naţională a românilor transilvăneni. () În ce priveşte 143. relaţia cu Şt. Perieţeanu, aceasta se va stabili încă din 25. Al. Călinescu, „Caragiale sau vârsta modernă a literaturii”, 1891, când ambii locuiau pe aceeaşi stradă, Manea Editura „Albatros”, 1972, p. 170. Brutarul, primul la numărul 18, iar dramaturgul la 26. Valeriu Cristea, Op. cit., p. 64. numărul 3. Ori tocmai aceasta este perioada când scrii- 27. Constantin Antip, „Publicistica militară în serviciul apărării torul „sondează” bunăvoinţa şi sprijinul ardelenilor de a naţionale”, Editura Militară, 1983, p. 62. se stabili între ei, dând ulterior dovezi concrete şi irefu- 28 C. Cosco, „Când era bunica fată”, ediţia a 2-a, Editura „Uni- tabile despre implicarea sa împotriva politicii de versul”, 1941, p. 247. 29. „Caragiale în conştiinţa contemporanilor”, Editura „Mi- deznaţionalizare, practicată de guvernanţii maghiari53. nerva”, 1990, p. 494. Sunt testimonii care îndreptăţesc calitatea de „soldat 30. I.L. Caragiale. „Publicistică şi corespondenţă”, Editura „Grai credincios”, pe care Caragiale o utiliza în scrisorile către şi Suflet – Cultura Naţională”, 1999, p. XXX. Take Ionescu, cel care n-a reuşit să-şi înalţe fidelul com- 31. I.L. Caragiale, Idem, p. 469. batant la demnitatea de deputat, în zona obscură dar efi- 32. Valeriu Cristea, Op. cit., p.64. cientă a izbândirii idealului naţional. 33. Alexandru George, „Caragiale”, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996, p. 167. Note : 34. Adrian Silvan Ionescu, „Uniforme şi favoriţi”, în: „Magazin is- toric, nr. 4 (397), aprilie 2000. p. 79. 1. Tudor Arghezi, „Tablete de cronicar”, Editura de Stat pentru 35. Şerban Cioculescu, „Viaţa lui Caragiale. Caragialiana”, Edi- Literatură şi Artă, 1950, p. 24 tura „Eminescu”, 1977, p. 92-93. 2. T. Arghezi, „Scrieri”, Vol.33, Editura „Minerva”, 1962, p.416. 36. Ovidiu Ionescu, „Şcoala unu. Şcoala cu clasele I-VIII ”, Buzău, Editura „Omega”, 2009, Tineretului, 1966, p. 33. p. 52. 4. Şerban Cioculescu, „I.L. Caragiale”, Editura Tineretului, 37. Şerban Cioculescu, „Caragialiana”, Editura „Eminescu”, 1967, p. 18. 1987, p. 268. 5. Şerban Cioculescu, „Viaţa lui I.L.Caragiale. Caragialiana”, 38. I.L : Caragiale, „Opere. Corespondenţă”, Editura pentru Li- Editura „Eminescu”, 1977, p. 17. teratura Naţională, 2004, p. 915. 6. Valeriu Cristea, „Alianţe literare”, Editura „Cartea 39. Valeriu Cristea, „Alianţe literare”, Editura „Cartea româ- românească”,1977, p.48. 7. Marin Bucur, „Opera vieţii. O biografie a lui I.L.Caragiale”, nească”, 1977, p. 67. Vol.2, Editura „Cartea românească”, 1994, p. 100. 40. I.L. Caragiale, „Publicistică şi corespondenţă”, Editura „Grai 8. ..L. Caragiale, „Opere. Corespondenţa” ,Editura pentru Lite- şi Suflet – Cultura Naţională”, 1999, p. 308. ratură Română, 2004, p. 356.) 41. Georgeta Ene, „Caragiale la Berlin”, Editura „Edinter”, 1992, Marin Bucur, „Opera Vieţii. O biografie a lui I.L. Caragiale”, p. 74. Vol. 2, Editura „Cartea românescă”, 1994, p. 240.. 42. Ion Luca Caragiale, „Opere. Corespondenţă”, Editura pentru 10. „Paul Zarifopol în corespondenţă”, Editura „Minerva”, 1987, Literatura Naţională, 2004, p. 273. p. 24. 43. Şerban Foarţă, „Baladă”, în : „România literară”, nr.18, 4 11. Al. Oprea. „ Mateiu I. Caragiale - un personaj. Dosar al mai 2012, p. 3. existenţei”, Muzeul Literaturii Române, 1979, p. 135. 44. Ion Luca Caragiale, Opere. Corespondenţă”, Editura pentru 12. Barbu Cioculescu, „Seara ultimului Bassaraba”, în : „Viaţa Literatura Naţională, 2004, p.87. românească”, nr, 7, iunie 1982, p. 44. 13. D.I. Suchianu, „Amintiri despre Caragiale”, în: „Viaţa româ- 45. Georgeta Ene, Op. cit, p. 125-126. nească”, nr.1-2, 1987, p. 81. 46. Ion Vartic, „Clanul Caragiale”, Editura „Biblioteca Apostrof”, 14. Constantin Popescu, „Pe urmele cinematografului sau dia- 2002, p. 166. log imaginar cu cronicarul Claymoor”, în: Almanahul literar, 47. Ion Roman, „”„Caragiale”, Editura tineretului, 1964, p. 347. 1984, p. 245. 48. Georgeta Ene, Op. cit., p. 158-163. 15. Constantin Pricop, „Marginea şi centrul“, Editura „Cartea 49. Valeriu Nicolescu şi Gheorghe Petcu, „Buzău-Râmnicu românească“, 1990. P. 169. Sărat. Oameni de ieri. Ioameni de azi”, Vol.1, Buzău, Editura 16. Dan A. Lăzărescu, „Introducere la istoria liberalismului euro- „Alpha MDN”, 1999, p. 365. pean şi în istoria Partidului Liberal Naţional”, Editura „Viitorul Ro- 50. Mihai Sorin Rădulescu, „Elita liberală românească. 1866- mânesc”, 1996, p. 82. 1900”, Editura „All”, 1998, p.144.) 17.. Nicolae Carandino, „Nopţi albe şi zile negre. Memorii”, Edi- 51. Paul Ştefănescu, „Franc Masoneria. Mit şi realitate”, Editura tura „Eminescu”, 1992, p. 329. 18.. I.L.Caragiale, „Politică şi delicatese”, Editura Fundaţiei „All”, 1996, p. 225-226. Culturale Române, 2003, p. 13. 52. Apostol Stan, „Grupări şi curente politice în România între 19.. Florin Manolescu, „Caragiale şi Caragiale. Jocuri cu mai Unire şi Independenţă”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979, multe strategii”, Editura „Cartea românească”, 1983, p. 377. p. 346.) 20. Ion Bulei, „Lumea românească la 1900”, Editura „Emi- 53. Georgeta Ene, Op. cit., p.123. - 56 - ISTORIE, CULTURĂ

Alexandru Averescu, omul politic, în memoria unor oameni de carte

------Emil Niculescu

Între cei care au luptat sub comanda generalului fost coborâţi într-o vale care despărţea linia frontului Alexandru Averescu, în bătălia de la Mărăşti s-a nostru de dealul pe care germanii îşi construiseră pu- numărat şi buzoianul Pamfil Şeicaru (1894-1980), ternice cazemate. directorul ziarului „Curentul“, în perioada interbelică, is- Am aşteptat câteva ore până ce neîntreruptul bom- toric, eseist, autorul unei micromonografii a lui N. Iorga, bardament al artileriei noastre făcea prăpăd şi, când unul dintre cei mai activi reprezentanţi ai exilului româ- s-a prelungit lungimea tragerii, ne-am căţărat şi am in- nesc (condamnat la moarte în contumacie la „procesul trat în mijlocul dealului de la Mărăşti. Eu comandam o gazetarilor“, un simulacru menit a induce frica şi culpa- companie de mitraliere. Am suferit mai puţine pierderi bilitatea printre cei care comentaseră evoluţia armatei decât la Câmpuri, unde un cuib de două mitraliere, lăsat române pe Frontul de Est). Ofiţer de rezervă, viitorul de germani să le acopere retragerea ne-a surprins se- cavaler al Ordinului „Mihai Viteazu“, îşi aminteşte de cerându-ne. Mi-amintesc cum a căzut un tânăr ofiţer, unul din momentele acestei încleştări pline de drama- Onuţ, care intra pentru prima oară în luptă. tism. Eu am făcut parte din Armata a II-a Averescu, dar Retrăiesc scena când am pus două mitraliere să-şi Regimentul 17 Mehedinţi s-a găsit la un moment dat la concentreze focul asupra cuibului german. Era pe extrema dreaptă a Armatei I – notează, într-o epistolă, înserate şi am tras continuu până au amuţit mitralierele către un tânăr din ţară, expediată în 1974 . M-ai făcut să germane care erau la o distanţă de 80-100 m. Căutam retrăiesc noaptea de 23 spre 24 iulie (1917, n.m.). Am să surprindem în tăcerea desăvârşită a nopţii dacă mai - 57 - ISTORIE, CULTURĂ

mişcă ceva. Nu se auzea nimic. Doi soldaţi cu grenade tarii care devoalează gestul fără acoperire onorabilă la s-au apropiat ca şopârlele şi au zvârlit două grenade. care se dedase „boierul de la Breasta“ şi medicul (ipo- Nici o mişcare. ( ) Încurajaţi au înaintat şi, spre marea hondru) însănătoşirii vieţii publice naţionale. Tudor noastră surprindere, au găsit cadavrele servanţilor, dar Teodorescu-Branişte, şi el unul din ziariştii de stânga ai mitralierele nu mai erau.1 Sărindarului, mai târziu şi prozator, în articolul dedicat Intrarea în politică, după demisia din armată, a avut demisionardului („Aurora“, 22 decembrie 1923), vedea un mare ecou, mai ales în rândul foştilor combatanţi, o altă distribuţie de roluri, mai vizibilă şi pertinentă: pentru care rămânea „tata Averescu“ – un apărător Argetoianu ia poziţia romantică şi inestetică a răzvrăti- moral căruia i-au dat votul, sprijinindu-l să ajungă tului din ipocrizie: „Plec fiindcă generalul a trădat ţara“ prim ministru. Iată-l pe cel care - în naivitatea multora – reprezintă „Armătura“ guvernului averescan a fost una de ex- abilitatea prin excelenţă, săvârşind un act de sinucidere cepţie, între cei care au remarcat-o fiind şi Petre politică. Într-adevăr, când dl. Argetoianu impută gene- Pandrea, eseist şi memorialist de largă şi profundă ralului delicte politice, generalul impută d-lui Argetoianu oglindire a perioadei interbelice şi, după aceea, a anilor delicte de drept comun. Şi dacă asupra trădării gene- de prigoană comunistă, când el însuşi, deşi cu vederi ralului trebuie să se producă dovezi, asupra faimoasei de stânga, a suferit recluziune politică. Acest militar – escrocherii cunoscute sub numele „bonul de tezaur“ nu observa autorul volumului „Portrete şi controverse“ – a mai este nevoie de nici o dovadă.4 Nu a fost , atunci, ştiut să se înconjoare şi să guverneze numai cu int- vorba de nici un suicid politic, cetăţenesc, politicienii electuali străluciţi şi strălucitori. Când privesc lista, ţineau la tăvăleală; abia când se va întoarce din Occi- rămân înmărmurit. P.P. Negulescu şi Ion Petrovici, pro- dent, unde putea foarte bine să rămână, câtă vreme fesori de filosofie, Anibal Teodorescu (universitar şi ac- umbra Moscovei se instalase deja în ţară, sperând într- ademician judicios), Mihail Manolescu (economist de o ultimă manevră, care să-i încoroneze abilităţile de rang şi faimă europeană), C. Garoflid (expert agrar), cartofor în distribuirea ministerelor, îndelung exersate, Take Ionescu (expert la – j’en passe et des mèilleurs.2 şi va sfârşi ca deţinut politic la Sighet, îşi va încheia, în Un argument în plus al distincţiei celor care erau ală- zeghe, dar nu de drept comun, rolul. turi de general, îl întâlnim în memoriile lui Ion Petrovici Dacă Alexandru Averescu nu se cobora sub demni- privitoare la Duiliu Zamfirescu, preşedinte al deputaţilor tatea unui om politic, nu angaja „panamale“, nu îşi în- averescani , în 1920, funcţie din care, scriitorul şi diplo- demna protejaţii la manopere scorburoase, aducătoare matul năzuind să menţie ordinea într-o cameră nedis- de profituri nemeritate, nu se poate spune că respectul ciplinată, nu se mărginea să frâneze vociferările faţă de oamenii de carte şi o anume nativă încredere opoziţiei, ci uneori şi gălăgia majoritarilor. Această în caracterul, de presupus inoxidabil, al unor impozante ţinută a d-lui Duiliu , manifestată, când şi când şi prin nume ale culturii/literaturii nu i-a fost, uneori, păgubitor. unele gesturi nervoase care însoţeau Mihail Sadoveanu, căruia istoria îi loviturile de ciocan, indispusese pe unii va mai da prilejul de a-şi manifesta fruntaşi ai majorităţii, şi de aici concili- conjuncturalismul, era prin anii abile secrete, cu scopul ca la viitoarea 1924-1925, „venerabil de gradul 33 sesiune Duiliu Zamfirescu să nu mai fie în loja masonică de la Iaşi“, unde Al. reales în demnitatea de preşedinte. O. (Păstorel) Teodoreanu în- Lucrarea nu a putut fi finalizată, în- deplinea demnitatea de Gardian al trucât primul ministru, informat – şi Sublimului Secret. Grigore Ghica, asigur că nu de mine – despre aceste descendent din spiţă voievodală, a uneltiri, a chemat pe răzvrătiţi şi le-a fost fondatorul ligii ieşene a ma- cerut să se astâmpere.3 soneriei de rit scoţian, a Roza-Cru- Numai că, deşi „străluciţi şi străluci- cienilor, pe vremea când avea 18 tori“, unii din cei care alcătuiau „statul ani, cum notează într-un volum de major“ avea întunecoase priorităţi faţă memorii: M-am dus la Mihail cu răspunderile pe care le reclama gu- Sadoveanu, eram prieteni, aveam vernarea, şi combustia lor morală nu le încredere, îl admiram; I-am propus., îngăduia o cursă mai lungă decât le-o m-a întrebat textual: - Ce dictau propriile interese şi orgolii, do blestemăţie e asta, dragul meu? rinţa de a manevra astfel încât să fie, I-am expus principiile, I-am ex- ca surfiştii, călare pe coama valului. plicat ce proporţii ar putea lua într- Unul dintre primii care „defectează“ a un oraş cu atâţia oameni de fost Constantin Argetoianu, destul de valoare, serioşi, cinstiţi. I-a surâs; egolatru, cinic şi cabotin încât să nu deştept, şiret, mi-a spus: - Sunt de pună în scenă o piesetă care să-i camu- Locotenentul Mihail Sadoveanu, 1917 acord, însă nu am timp să alerg; fleze liber-schimbismul politic. Între gaze- ocupă-te, poţi vorbi în numele meu. - 58 - ISTORIE, CULTURĂ

Întrevedea posibilităţile, avantajele; nu se compro- Artileria a dovedit o precizie înspăimântătoare. Ofiţerii mitea; nici nu risca prea mult. germani prinşi au mărturisit aceasta, cu mirare şi Am alergat - îmi trebuiau şapte -, discret vorbeam de laudă.( ) Pace morţilor necunoscuţi, trecuţi în veşni- conu Mihai. Am reuşit să înjgheb loja cu: poetul Mihail cia împăcării! Codreanu, avocatul Petre Pogonat, actorul Vlad O rezervă faţă de ofertant ar fi putut avea, încă de pe Cuzinski, Păstorel Teodoreanu, profesorul Costică atunci, însuşi tribunul liric ardelean, întrucât prozatorul Botez Basile Chefreux şi Mihail Sadoveanu. Venerabil. în mare vogă avea oarecari antecedente care, în per- ( ) Sadoveanu a dat forma definitivă a ritualului, într- spectiva vremii puteau fi luate în considerare; Lucian o românească sublimă; a devenit textul oficial pentru Boia relevă o anumită incompatibilitate tradusă prin toată ţara.5 aceeea că locotenent suspect de „germanofilie“ n-avea Octavian Goga era ministru de interne. Ceahlăul li- cum să ceară să fie eliberat de la ziar. Ar fi ajuns în teraturii româneşti va utiliza bunele raporturi ale lui faţa Curţii Marţiale. 7 Demobilizat, revine la poziţia de a Păstorel cu ministrul pentru a-i solicita câteva milioane se ralia poziţiei lui C. Stere, luând atitudine împotriva pentru editarea revistei „Comoara“, pe care o reco- Rusiei şi reclamând revenirea Basarabiei la matcă. manda a se dori o revistă de mare prestigiu, în pas cu Goga, peste ani, nu va decide singur, ci zice că tre- România Mare etc. , cheltuieli pe care le contrapoda cu buie să-şi consulte şeful, pe Averescu, pe atunci fondurile secrete destinate plăţii agenţilor informatori. preşedintele Consiliului de Miniştri. Poetul „pătimirii noastre“, care fusese, în timpul războ- - Nici Goga, nici Averescu nu se pricepeau la chestii iului întregirii naţionale, coleg de redacţie cu băneşti, povestea Păstorel, unul poet, celălalt militar. Sadoveanu, ca locotenent rezervist, mobilizat la ziarul - Dacă maestrul Sadoveanu răspunde de bani – a „România – organ al apărării naţionale“, apărut, în urma conchis generalul – cred că o revistă bună merită mai unui raport al său, aprobat de generalul Prezan, în pe- mult decât atâtea lepre care mănâncă din fonduri. rioada 2 februarie 1917-23 martie 1918. Era destinat în Buna credinţă a lui Averescu este mai presus de primul rând ostaşilor, numărul se vindea acestora cu 4 orice bănuială, renunţă, ca strateg militar ce fusese, la bani, iar civililor cu 10 bani. Preţul era foarte mic şi nici „cercetaşii“ din lupta politică, la, cum s-ar zice astăzi, un alt ziar, nici măcar pe timp de pace , nu fusese mai „servicii“, pentru ceea ce punea mai presus, cultura. ieftin. Între scriitorii colaboratori din acea vreme, Goga „Comoara“ a apărut în excelente condiţii grafice era prim-redactor, iar dintre buzoieni colaborau medi- („pe hârtie scumpă“), ornată de semnături prestigioase, cul militar V. Voiculescu şi mizileanul G. Ranetti, care dar numai de câteva ori. Apoi Sadoveanu solicită o în- era redactorul unui supliment „civil“, şi, pe cât se putea, trevedere lui Goga, la care înfăţişare este prezent şi cel umoristc, „Greierele“ (într-un tiraj de 16.000 de exem- care a scria „Hronicul măscăriciului Vălătuc“. Memoria- plare săptămânal). Cum exista- listul, Gh. Jurgea Negrileşti, seră ceva calomnii asupra prieten al lui Păstorel, repro- cheltuielilor ziarului, la 7 martie duce scena: Punctual a sosit 1918, colonelul intendent Marin Io- Sadoveanu, încliftat, „s-a nescu înaintează către Serviciul apropiat de Tavi, care stătea Intendenţei Marelui Cartier Gene- în picioare, i-a strâns mâna şi ral un raport cu numărul 45 ( ). a depus pe birou o cheie, Reiese că Mihail Sadoveanu s-a calm, stăpân pe sine, ca la o achitat de sarcina încredinţată de şedinţă de lojă, Marele Cartier General în mod ire- “Asta ce reprezintă?“, proşabil, conducând publicaţia în a întrebat Goga, spiritul unei perfecte ordini finan- „E cheia redacţiei. A Comoarei“ ciare şi administrative6 ; în 1919 Faţa lui Goga s-a împietrit. ziarul îşi reia apariţia, sub altă di- „Îmi închipui, sper, domnule recţiune. În paginile „României“, Sadoveanu, că această cheie directorul a publicat, în iulie 1917, apără milioanele avansate de reportajul „Mărăşti“, unde Averescu, Ministerul de Interne.“ deşi nenominalizat, primea elogiile „Ştiţi, domnule ministru, noi cuvenite: Bătălia de la Mărăşti va oamenii condeiului, nu prea trece în istoria noastră ca o operă ne pricepem la socoteli. Acea- serioasă şi solidă de artă militară. sta fiind situaţia, a încheiat Toată dezvoltarea ei a fost conu Mihai – vorbea de obicei prevăzută şi s-a executat potrivit rar şi foarte bine articulat – nu- planului iniţial. Cel din urmă soldat a mi rămâne decât să mă retrag.“ Al. O. Teodoreanu și Mihail Sadoveanu ştiut unde merge şi şi-a făcut datoria. ( ) Iași 1930

- 59 - ISTORIE, CULTURĂ

„Ce zici?“, l-am întrebat pe Goga. Averescu. După Octavian Goga, al doilea bărbat politic „Ce să zic? O comoară!“8 pe care l-am simpatizat se stinge anul acesta. Amândoi În deceniul al patrulea al veacului trecut, lui au decedat în acelaşi an. Pentru Averescu am avut o Sadoveanu i-a reuşit un mare tur de forţă: masoneria l- simpatie deosebită încă din fragedă copilărie, când nu a „ars între stâlpi“, cea mai gravă sancţiune aplicabilă ştiam nimic din frământările lumii acesteia. Odată tata unui „frate“, echivalentul morţii civile a celui vinovat, iar a venit de la Constanţa, unde se ţinuse o întrunire a legionarii, duşmanii francmasoneriei, i-au ars cărţile în Partidului Poporului, cu fotografia generalului – pe pieţe publice. De fiecare dată, nu calitatea scriiturii sa- atunci nu era mareşal – împreună cu Joffre (gene- doveniene atrăgea represaliile, ci laxa moralitate a autorului. ral , fost preşedinte al Franţei, n.m.), cel cu braţul am- După ce lumina (lux-lucis) a încetat să vină, pentru putat. Fotografia avea semnătura lui Averescu şi tata o Sadoveanu, din triunghiul masonic, i s-a părut că „vine primise în semn de mare cinste. Mai târziu în casă la de la răsărit“, călăuzită de Vîşinski şi Ana Pauker. Aşa noi a apărut o carte despre „Generalul Averescu“, a devenit preşedintele Marii Adunări Naţionale şi a ocu- publicată când era el la guvern. ( ) Acum doi sau trei pat vila de la Ciorogârla, fosta proprietate a lui Pamfil ani l-am văzut o singură dată în Bucureşti. Într-o du- Şeicaru, costruită pe lotul de zece hectare de pământ, minică în sala de conferinţe de la Fundaţie, era sărbăto- primite de la stat în calitate de cavaler al Ordinului rit profesorul P.P. Negulescu, şi el averescan „Mihai Viteazu“. Maiestuos şi senin, proaspăt autor al credincios.( ) Era înalt, uscat, îmbrăcat într-un palton irecognoscibilului roman „Mitrea Cocor“, Sadoveanu va lung, cu o pălărie neagră peste urechile mari, clăpăuge. rămâne necorodat de umbra vreunor bilanţiere remuşcări. Atât de slab, încât mă aşteptam să-l văd clătinându- Prins de sforăriile politicii dâmboviţene, de câteva se.10 ori, Averescu a avut tentaţia de a „fi pe fază“, de a se La senectute, omul politic Averescu, pe care îl aban- sluji de o anume situaţie, cu o anume perspectivă, in- donaseră, pe rând mulţi dintre coechipierii politici, certă, dar care, pe moment, ar fi dat senzaţia că „s-a Goga, printre cei din urmă, în 1932, pare a nu fi reuşit maturizat“ şi a intrat în jocul politic uzual şi, de multe să intre în „cadenţă“ cu tot mai contorsionata lume ce ori, pentru profesionişti, profitabil. Astfel s-a întâmplat ţinea scena politică, peste care se adunau norii celei de în 1926, când ziaristul Emanoil Socor, de la „Adevărul“, a doua conflagraţii mondiale. a primit un comunicat, de la P.N.Ţ., cum că Maniu ar fi revenit asupra unei hotărâri şi va cere „revizuirea ac- Note: tului de la 4 ianuarie“. Naţional- ţărăniştii nu erau atunci pentru revenirea lui Carol în ţară, dar voiau să-l exa- 1. Pamfil Şeicaru, „Scrisori din emigraţie“, Editura „Euro- spereze pe Ionel Brătianu. Mareşalul Averescu, în acel pres“, 1992, p. 13. moment preşedinte al consiliului de miniştri, s-a gândit 2. Petre Pandrea, „Memoriile mandarinului valah“, Edi- să înlesnească acest joc pentru eventuale avantaje ul- tura „Albatros“, 2001, p. 239. terioare şi a aprobat apariţia comunicatului. În toiul 3. Ion Petrovici, „Prin meandrele trecutului. Evocări ine- dite. Pagini memorialistice“, Editura „Cartea românească“, nopţii însă el şi-a dat seama că această atitudine de in- 1979, p. 82-92. dependenţă faţă de Ionel Brătianu ar putea însemna o 4. Tudor Teodorescu-Branişte, „Între presă şi literatură“, sinucidere. Ia decizia să-l anunţe pe Brătianu de co- Vol. 1, Editura „Minerva“, 1989, p. 57. municat, şi, în consecinţă, un comisar regal seches- 5. Grigore Ghica, „Grigri“, prefaţă de Constantin trază întreaga ediţie a „Adevărului“, paguba Bălăceanu-Stolnici, Editura Fundaţiei Culturale Române, reprezentând 250.000 de lei , cun a calculat Socor, 1998, p. 230. care-l acţionează în justiţie pe Averescu, ( ) 6. Virginia Muşat, „Mihail Sadoveanu povestitor şi core- Mareşalul Averescu, chemat în instanţă a recunoscut spondent de război“, Editura Militară, 1976, p. 44-47; 99. prin intermediul reprezentantului său, că a dat două dis- 7. Lucian Boia, „. Elita intelectuală poziţii contrare în aceeaşi noapte. El nu mai era demult românească în anii primului război mondial“, Editura „Hu- prim-ministru când Socor a câştigat procesul, dar manitas“, 2010, p. 301. 8. Gh. Jurgea-Negrileşti, „Troica amintirilor. Sub trei regi“, „Adevărul“ a încasat banii cu care s-a cumpărat, pentru 9 Editura „Cartea românească“, 2002, p.75. instituţie, primul automobil. Această decizie pripită, pe 9. A.P. Samson, „Memoriile unui gazetar ( 1927-1937“, deplin asumată ca răspundere materială, nu a rămas Editura „Cartea românească“, 1979, p. 79. fără urmări. Carol al II-lea, deşi i-a acordat rangul de 10. Pericle Martinescu, „Confesiune politică. Pagini de ju- mareşal, pentru a induce ideea unei concordii cu bătrâ- rnal intim. 1936-1939. Vulcanul iubirii“, Editura „Ex Ponto“, nul comandant, învingătorul de la Mărăşti, va păstra îm- 2004, p. 236. potriva omului politic un dinte, exhibat, uneori printr-o cinică bagatelizare, vizând ramolismentul celui mai po- pular om politic de după război. Scriitorul Pericle Martinescu, unul dintre cei mai per- severenţi cultivatori ai jurnalului, în literatura noastră, însemna, la 3 octombrie 1938: Astăzi a murit mareşalul - 60 - ISTORIE, CULTURĂ

RAFTUL CU CĂRŢI

„Pătimiri şi iluminări“

„Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică“ (Editura „Humanitas“, 2010, 666 p.) este un volum de memorii „comis“ de Radu Mărculescu (n. 1915. Bucureşti), licenţiat în Litere şi Filozofie, autor de studii literare şi traduceri din lirica franceză, ia parte ca ofiţer al Armatei Regale Române, încadrat în o baterie a Regimentul 9 Dorobanţi Rîmnicu Sărat, din Divizia a 5- a, la războiul antisovietic. Căzut prizonier la Cotul Donului, în 1942, va fi eliberat abia în 1951, după un dure perindări prin lagărele sovietice. Calvarul va con- tinua, în apaţiul autohton, câns suferă o a doua întemniţare (1959-1964), în lagărul de muncă de la Periprava, Sighet şi Bragadiru După 1964, margina- lizat, nu mai poate publica nimic.Memoriile, scrise după 1990, au o primă ediţie în anul 2000, distinsă cu premiul „Magazin istoric“ pentru cea mai bună carte de istorie, despre care Monica Lovinescu nota că: „reprezintă primul document de o atare amploare asupra soldaţilor şi ofiţerilor români prizonieri de război în Uniunea Sovietică... Pe lângă talent (deoarece are şi talent literar, ţinută, demnitate, curaj Radu Mărculescu are şi o memorie stăpână pe timp. Graţie ei, zeci şi zeci de nume pierdute în anonimat redevin acum ceea ce au fost: personaje istorice“. Cartea este o mărturie a muceniciei militarilor români în lagărele de la Tambov, Oranki (şi anexa lui, Schitul), Monastîrka, Uscioara (zisă şi Gura Dracului), damnată în ţară pentru activitate subversivă şi schim- Morşansk, Mihailovo, Odessa şi Nikolaevo, trepte ale bată la graniţa sovietică contra unui ostatic român, unei martirologii din care „toţi câţi au crezut şi au răb- colonelul Cambrea ( şeful Statului Major al Diviziei a dat până la capăt (şi n-au fost puţini) s-au putut în- 5-a), coloneii Captaru, Maltopol şi Teclu, maiorul toarce la vetrele lor cu fruntea nemânjită de semnul Haupt, tot din Divizia a 5-a şi alţi figuranţi secundari. Fiarei. Aceasta e marea mândrie, marea satisfacţie şi După un discurs al „comisăresei“ Ana, care, cu marea compensaţie pentru vieţile strivite acolo ale o faţă„osoasă şi dură încadrată de laţe groase de păr celor mai mulţi şi modeşti care au putut străbate bol- cărunt, aidoma şerpilor ce întregeu faţa gorgonei din giile infernului fără ca întinarea să se fi lipit de ei“, cum mitologie“, făcea apologia , în limbajul politic sovietic, ne confiază, într-un „Capitol pilot“, autorul. salvării ţării noastre de sub ocupantul fascist, luptând Un adevărat capitol de istorie militară îşi derulează alături de Armata Roşie eliberatoare. Riposta va fi dată episoadele în lagărul de la Oranki, unde, între de căpitanul Nicolae Popescu-Tudor, ofiţer de stat reprezentanţii ofiţerimii române înghiţiţi de „giganticul major, care va „demasca în mod public trădarea care naufragiu al bătăliei Donului“, se aflau şi „colonelul se dădea drept patriotism, cum şi eliberarea de ocu- Cojan, comandantul lui 8 Buzău“, preotul Beşchia (din pantul fascist care, în realitate, nu era decât eliberarea Mărăcineni, n.m.), căpitanul Gică Moisescu, sulocote- României de români şi înrobirea ţării noastre pe ter- nenţi Alexandru Sâmbotin şi Haralambie Papadopol men nelimitat sub sovietici“. etc. Aici, într-un regim de muncă şi hrănire compatibil Divizia „Tudor Vladimirescu“, mai apoi şi „Horia, aceluia unor „sclavi în plin secol XX“, are loc activi- Cloşca şi Crişan“, formate din prizonieri români tatea de racolare intreprinsă, la ideea generalissimu- (amăgiţi sau oportunişti), dealtfel iniţialele T. V. căpă- lui Stalin, ca să se înfiinţeze pe teritoriul Uniunii tau, în contextul amintit, traducerea de „Trădare“ şi Sovietice „unităţi din voluntari care să lupte împotriva „Vânzare“, va fi dizlocată la Riazan, provincia de baş- ocupantului fascist“. Scenariul moscovit realizat în tină a lui Serghei Esenin, iar, după război va asigura 1943 şi destinat prizonierilor români era orchestrat de lotul de aproape o mie de „cadre“ ce, ca ofiţeri sau o trupă Ana Pauker, evreică din Basarabia, con-

- 61 - ISTORIE, CULTURĂ

locţiitori politici ai comandanţilor, vor asigura comu- nistizarea armatei române. Tot la Oranki se va declanşa, de către „rezistenţii“ la cântecul de sirenă al Anei Pauker, o grevă a foamei pricinuită de obligativitatea ieşirii la muncă a ofiţerilor români promovată de către conducerea lagătului, împotriva Convenţiei de la Haga, pe care Uniunea Sovietică îşi pusese semnătura. Represaliile adminis- traţiei împotriva sublocotenentului de rezervă Ciuntea Ion, zece zile de carceră, gol-puşcă, la o temperatură de minus 10 grade, în condiţii de refuz al alimentării, nu i-au înmuiat cerbicia; au încercat să-l hrănească ar- tificial şi forţat, alţi prizonieri s-au solidarizat cu cama- radul lor şi a învins. Memorialistul observă: „Parametrii posibilităţilor omului de a rezista - în condiţii de nor- malitate – la presiunile foamei, frigului, epuizării şi altor factori nocivi au fost daţi peste cap de cazul Ciuntea; am descoperit că fiinţa umană îşi dezvăluie doar în situaţii-limită adevărata ei natură, ca şi gama posibil- ităţilor ei primordiale, dar latente, infinit superioară celei omologate în situaţii de viaţă obişnuită“. Partici- pant la trei mari greve ale foamei, presărate pe „colanul“ lagărelor prin care a trecut. Repatriaţi în 1951, o parte din ofiţerii prizonieri din Rusia au fost „repatriaţi“ cu „referinţe“ atât de favorabile la dosar încât au fost trimişi direct la Canalul Dunăre-Marea Neagră, tot de inspiraţie stalinistă, de unde au fost elibaraţi abia după moartea „tătucului popoarelor“, în 1954. Doi dintre ei, sublocotenenţii Ştefan Tumurtug treptat, la 10 mai 1914 Constant „terenul din jurul şi Ştefan Cioponea, autorii unei „Balade de prizonier“ staţiei C.F.R. a fost luat în evidenţa avi- (în U.R.S.S.), ucişi la Canal, scriseseră: „Strigă-n aţiei militare pentru amenajarea unui aerodrom în caz urmă-ne morminte fără cruci:/ Du-te cântecule de război“, un al doilea teren fiind localizat lângă înainte!/ Noi rămânemTu s-aduci aminte/ Şi de noi Fabrica de petrol „Saturn“; aici se va înstala,în toamna pe unde-ai să apuci!“ anului 1916, Grupul 2 Aeronautic condus de căpitanul Lucide, fidele adevărului, într-o măsură în care Gheorghe Negrescu, de unde aviatorii români au în- acesta greu poate fi imaginat că a fi fost atât de dra- deplinit numeroase misiuni (recunoaşteri şi bombar- matic, convingătoare prin detalii, patetice (sărbătorirea damente) în timpul celor şase zile ale „bătăliei pentru centenarului Eminescu în lagărul de la Odessa) me- Bucureşti“. După retragerea frontului, la 10/23 de- moriile lui Radu Mărculescu constituie un relief mar- cembrie 1916, un grup de aviatori din Misiunea Mili- cant despre prizonieratul la sovietici, zonă în care tară Franceză , survolând Buzăul, „descoperă, la sud există, deja câteva repere importante, între care am de oraş, un superb teren de zbor inamic, cu 13 corturi aminti „Drumul crucii“, (două volume) de Aurel State. (hangare)“. În ce priveşte unele priorităţi buzoiene, se Aeronautica buzoiană la centenar înregistrează generalul Constantin C. Găvănescu (născut la 1871 în comuna Găvăneşti) a fost primul comandant al Corpului de Aviaţie Român, înfiinţat la O istorie a aripilor româneşti include, fără îndoială, şi 15 septembrie 1915, maiorul aviator Ioan Peneş, par- file consistente din volumul „Buzăul şi aeronautica ticipant de la campania din Bulgaria (1913) până la română“(Buzău, Editura „Editgraph“, 2012, 364 p.) cea din Ungaria (1919), împotriva armatei roşii a lui semnnat de prof. univ. dr. Valeriu Avram şi cdor. lect. Bela Kun, sublocotenentul observatpt Iulius Tertrat, univ. dr. Marius Adrian Nicoară, formaţi în parte la erou râmnicean al Războiului întregirii, doborât în „Cuibul aviatorilor români“, cum se poate numi Școala noiembrie 1916, primul aviator român căzut la datorie, de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu“ de maiorul observator Ghorghe Marinescu, între 1923- la Ziliştea-Boboc-Buzău, instituţie ajunsă la centenar, 1925, comandantul Şcolii de meseriaşi militari ai Aero- întrucât, prin Înaltul Decret Regal nr. 1953 din 27 mar- nauticii, la Mediaş, maiştrii militari Vasile Someşan, tie 1912 se înfiinţa prima Şcoală Miltară de Pilotaj. Giuseppe I. Gioni şi Andrei Sava. Apropierea acesteia de zona Buzăului s-a realizat - 62 - ISTORIE, CULTURĂ

Şcoala de Perfecţionare pentru Piloţi de Război de că au luptat pe Frontul de Est, uneori în cadrul Flotei la Buzău se deschide în 1927, printre absolvenţii ei de aeriene germane de vânătoare Udet, cum a fost excepţie numărându-se locotenenţii: Alexandru Grupul 7 vânătoare, sau pentru că se urmărea de- Papană, Gheorghe Bănciulescu, Alexandru Şerbă- capitarea Armatei Regale Române, au fost obligaţi să- nescu, Constantin (Bâzu) Cantacuzino, Mihail Pantazi, şi câştige existenţa (a lor şi a familiilor) Horia Agarici, Carol Anastasescu, Alexandru „recalificându-se“, îndeplinind diverse munci anoste şi Popişteanu, Mihail Romanescu (aşi ai aviaţiei); în anul prost plătite, ca decont al bravurii probate în 1938 începe construcţia cazărmii Boboc, pe fostele nenumărate rânduri. Mulţi aviatori din această cate- terenuri ale lui Alexandru Marghiloman, „cu care fus- gorie nu au mai avut parte nici de consolarea unor eseră împropietăriţi aviatorr decoraţi cu ordinul târzii reparaţii morale; între longevivi semnalăm cazul în Primul Război Mondial, regretatului cdr. av. (rtr.) Mihai N. Baetanu (1917- cedate acum în folosul aeronauticii.“ După sosirea 2012), veteran de război, trecut în rezervă cu drept de Misiunii Militare Aeriene Germane, aerodromul i-a fost pensie în 1958, după 21 de ani de serviciu, energic pus la dispoziţie. sprijinitor al A.R.P.I.A., vreme de 54 de ani, câţi i-au În cuprinsul lucrării sunt relatate aspecte privind rămas, după ieşirea de sub arme. propaganda aeronautică la Buzău, o sumă de aviatori Volumul este, certamente, o contribuţie meritorie la şi tennicieni isterbelici („de pămân“ din judeţ), istoria aeronauticii militare şi, prin extindere, la istoria „Cruciaţii Cerului“ în cel de Al Doilea Război Mondial militară naţională. (capitol vast investigând de la escadrilele buzoiene de pe cerul Basarabiei, duelurile aeriene locale şi „Cetăţian-pompiar“ şi viceversa ripostele date raidurilor aeriene ale Aliaţilor, până la Şcoala de Subofiţeri Naviganţi de la Boboc, 1941- Anul Caragiale primeşte un nesperat omagiu: cu o 1945). copertă roşie ca para focului se înfăţişează lectorului Între aviatorii buzoieni participanţi la cea de a doua „contribuţia“ lui Costică Drîstaru, pompier, în rezervă, conflagraţie mondială se numără comandorii Carol din Râmnicu Sărat, asupra unui unui celebru Anastasescu, Iuliu Blaga, Mircea Băetanu, Nicolae conorăşean şi cobreslaş : „Pavel Zăgănescu – Pro- Ciocan, Dumitru A. Pasăre, Alexandru A, Păun motorul evenimentelor de la 13 septembrie 1848“ (fiul),căpitanii Mircea T. Bădulescu (aproape o mini- (Buzău, Editura „Editgraph“, 2012, 135 p.); ar fi cam al monografie, p.217-236), Ion Tecşa, căpitanii coman- treilea titlu ce-l înscrie, după „Monografia dori Liviu Ioan Comşa, Nicolae D. Stan, locotenentul Andreiaşu“ (2005) şi „Pompierii râmniceni. Ion Simionescu, adjutantul Aurel I. Caloianu şi lista continuă. Ultimul capitol e dedicat dezvoltării învăţământului militar de aviaţie în perioada postbelică şi persona- lităţilor buzoiene afirmate în aviaţia reactivă, contem- porani, în activirate şi retragere, membri, în majoritate, ai A.R.P.I.A., filiala Buzău.Trebuie amintit că, în 2010, Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu” a primit onoarea de a prelua tradiţiile militare ale primei Şcoli Militare de Pilotaj, înfiinţată la 1 aprilie 1912 iar drapelul de luptă al acesteia a fost distins cu Ordinul „Virtutea Aeronautică” în grad de ofiţer. Autorii, deşi nu au vizat exhaustivitatea (dintre foştii absolvenţi la Ziliştea-Boboc, de exemplu, am remar- cat absenţa comandorului Tudor Greceanu, unul din- tre aşii aviaţiei române, condamnat politic sub regimul comunist, care, după ce îşi făcuse ucenicia de pilot la Pipera şi Iaşi, vine, în februarie 1940, la Buzău, pen- tru a se perfecţiona în pilotajul de vânătoare), au real- izat un cadru generos al abordării subiectului, investigând documente de arhivă, multe inedite; lu- crarea reevaluează dimensiunea reală a unor aviatori militari „deblocaţi“, după încetarea războiului. După ce s-au distins prin vitejie, măiestrie şi spirit de sacrificiu (dovadă multele decoraţii, medalii şi ordine obţinute: româneşti, germane şi chiar sovietice), numai pentru

- 63 - ISTORIE, CULTURĂ

De la sacale la autospeciale“ (2009), semn că, ob- (consulul rus), care s-a numit, toată viaţa şi în poster- servă, în prefaţă, prof. dr. Carmen-Gabriela Bostan, itate Duhamel; un paşă turc apare când Fuand Efendi „Spiritul de patriot nu îi permite odihnă“ şi „ne insuflă (p. 50, ) când Fuad, cum e corect, mai apoi un mi- indirect faptul că aşa cum ştim să ne preţuim istoria şi nistru, M. Thereyde era, toruşi Pherekyde etc. Lupta locurile natale, aşa ne va fi viitorul!“, Autorul marjează din Dealul Spirii e prezentată haotic, roata de 150 de pe funcţia de simbol al revoluţiei paşoptiste şi actant în pompieri ai lui Zăgănescu mergea, de fapt, la „botezul de foc“ al armatei române moderne, prin lupta cazarmă, să dea onorul, împreună cu infanteriştii din Dealul Spirii (13 septembrie 1848) a râmniceanu- lui Pavel Zăgănescu (1815-1897); în particular, mai colonelului Golescu, otomanilor conduşi de Kerim există, ne confiază autorul, o miză: ridicarea unui bust paşa, ce urmau să fie încartiruiţi acolo; numai că, într- din bronz în Parcul Central şi, de nu, chiar în faţa o altă versiune, pompierii pornesc în pas alergător din cazărmii Detaşamentului de pompieri Rm. Sărat, idee clădirea Agiei spre cazarma din Dealul Spirii, pentru ce mă frământă de zeci de ani şi sper să fie material- a-I ajuta pe cei care erau înconjuraţi de trupele izată cât mai curând, odată ce am depus documen- otomane (p. 93); nereuşind să opteze pentru vreuna taţia către autorităţile locale şi a (sic!) Inspectoratului din versiuni sau, probabil, contând pe armonia con- General. Monografia prezentă se doreşte, deci, o trariilor, autorul le reproduce pe ambele. piesă în dosarul bustului şi se pliază, în general, pe o Patetismul gongoric, toboşăresc îşi află un mediu contribuţie mai veche, citată cu fel de fel de aproxi- maţii: Jean Gheliuc, Căpitanul Pavel Zăgănescu, propice în paginile acestei monografii plină de eşan- Editura militară, 1968 (dar şi, două pagini mai apoi, tioane ale limbajului de lemn: Aici la Carpaţi, la Dunăre Muzeul Militar Piteşti, Jean Gheliuc, căpitanul Pavel şi la Marea cea Mare, se spune, Dragostea faţă de Zăgănescu, editura militară, 1968) ; bibliografia şi pământul nostru natal cu care s-au contopit într-o per- notele sunt probe crase ale lipsei de obişnuinţă cu ac- fectă osmoză şi pe care l-au stropit cu sânge şi cu tivitatea, oricât de modestă, de cercetare, precum: sudoare a dat fiilor străbune vetre româneşti acea Revista I.S.U. „Dealul Spirii“ al (sic!) municipiului extraordinară voinţă de neclintit de a se opune şi de a Bucureşti sau Revista pentru Patrie respinge pe cotropitori, cu preţul unor incalculabile Traiectul carierei militare a ofiţerului ridică autorului jertfe umane şi materiale, acea superbă voinţă şi pu- alte probleme fără soluţie: Între anii 1864 – 1870, tere de a refuza cu demnitate şi cu hotărâre orice do- Pavel Zăgănescu este Prefectul Poliţiei Capitalei. Iar în anul 1870 devine inspector al Gărzii Naţionale minaţie străină. (gradelor Civile –sic!), din toată ţara, ceea ce însemna O profesiune de credinţă a autorului, pe coperta a că nu mai făcea paerte din cadrele armatei. Concluzie patra, ne pune în gardă: Pentru mine nu a existat cu- nefondată, era vorba de Garda naţională, numită, în vântul: „Nu pot“sau „Nu ştiu“. Dacă nu am putut , am epocă şi Garda civică sau, cum consemnează şi trudit şi am făcut. Dacă nu am ştiut, am învăţat şi am Caragiale, „baioneta inteligentă“, era încadrată pe reuşit. Ca meserie, da, se prea poate, aici, însă, fiind funcţiile înalte, comandanţi de legiuni, etc, cu ofiţeri vorba de lucruri mai subţiri, înflăcărarea imaginaţiei, activi, iar nu cu negustori precum Titircă Inimă Rea. O oricât de „patriotică“ s-ar revendica, se stinge în faţa, oarece nedreptate i se face şi lui Anton Pann, care a agnosticei, formulări caragialiene: „nu pot pentru ca scris „Memorabilul focului mare“, un reportaj liric să ştiu“ sau, poate cu aceeaşi îndreptăţire, viceversa: asupra sinistrului din Bucureştii anului 1847, din care citează, rezumă (Prin versurile sale, autorul evidenţi- „nu ştiu pentru ca să pot“. Într-o vreme a scandalurilor ază grija gospodinelor de-a curăţa coşurile, neglijenţa generate de doctorate şi plagiate, d-l Costică Drîstaru la bucătărie etc.), ba chiar reproduce coperta originală, este mai presus de orice suspiciune: nu poate, datorită din păcate, scrisă în alfabetul de tranziţie (un mişmaş formulărilor de o dezarmantă plasticitate involuntară, de litere chirilice şi latine), pe care nu-l găseşte tra- scâlcierilor onomastice, repetiţiilor până la saţietate, ductibil, astfel că nu figurează nici la note, nici în interpretărilor eronate, tonului avântat cu efect deloc bibliografie. Fel de fel de copy paste pe care şi le garantat, pus pe două coloane numai cu sine însuşi. administrează singur caută să fixeze importanţa co- Memoria lui Pavel Zăgănescu, a filei pe care a înscris- mandantului de pompieri; astfel, la p. 37 aflăm că P.Z. o în istoria noastră modernă, merita o abordare de- este cel care a primit pentru meritele sale Tricolorul centă, calificată; faptul că scopul nu scuză totdeauna () şi, de asemenea, numeroase însărcinări din partea guvernului şi statului de atunci, informaţie reit- mijloacele, l-a rezumat şi Anton Pann, în „Povestea erată similar la p-48, cu o laconizare a finalului: de vorbei“:„Dacă ne mai putirinţa, ce mai chichirez asemenea numeroase alte însărcinări. Nici alte per- gâlceava?“ sonalităţi ale epocii nu se bucură de tratamente mai Bibliotecar bune, ca de exemplu: generalul Dumahel - 64 - TEORIE MILITARĂ

Rolul alianţelor şi coaliţiilor în războiul împotriva terorismului

------General de brigadă dr. Nicolae Ciucă, Divizia 2 Infanterie ,,Getica”

Atacurile de la 11 septembrie reinstaureze pacea în mai multe paratist naţionaliste organizate la 2001 au fost interpretate în moduri zone din lume1. Din această pri- nivel transnaţional, care au adoptat diferite de către ţări şi/sau organi- vinţă, puterea militară, ca parte a în totalitate strategii de teroare şi zaţii internaţionale şi regionale. Mai componentelor principale ale pute- violenţă7. La începutul secolului multe state şi-au manifestat dispo- rii naţionale, asigură efectivele ne- XXI, actele teroriste şi bombarda- nibilitatea de a participa în lupta cesare pe meterezele libertăţii din mentele dramatice şi neprevăzute pentru contracararea terorismului. lumea întreagă.2 Aşadar, lumea în din Statele Unite, Spania, Rusia şi NATO a invocat pentru prima dată care trăim nu este caracterizată de Regatul Unit au indus ideea general în istoria sa Articolul V, clauza pen- o stabilitate paşnică; vorbim mai acceptată că nicio organizaţie mâ- tru apărarea colectivă şi alte orga- degrabă de o stabilitate relativă, im- nată de interese politice sau ideolo- nizaţii internaţionale şi-au exprimat previzibilă şi susceptibilă la noi con- gice nu poate supravieţui şi decizia de a participa la efortul flicte: evoluţia războiului prospera fără o reţea de sprijin8. comun în sprijinul campaniei împo- non-trinitarian.3 În cei 16 ani care Scopul acestei lucrări nu este de a triva terorismului. Începând cu anul au urmat sfârşitului războiului rece4, analiza istoria şi caracteristicile tero- 2002, de exemplu, primele trupe ro- conflictele au proliferat şi nu par să rismului; totuşi, este demn de menţionat mâne dislocate alături de Forţele fie ţinute sub control, au apărut noi că terorismul a evoluat pe parcursul Coaliţiei în operaţiunea Enduring tipuri de putere ce reprezintă state istoriei moderne9. Freedom în Afganistan au repre- sau entităţi şi actori non-statali5. Actele de terorism, idiferent de zentat un pas crucial în calea ţări- Aceşti actori şi-au dezvoltat capaci- organizaţia care le-a produs, de lor est europene spre aderarea la tăţi proprii într-un domeniu relativ moment sau de locaţie10 au avut un NATO. Începând cu acel an, ţările restrâns, care totuşi le oferă posibi- impact emoţional asupra populaţiei mici şi mijlocii au adoptat un nou litatea de a iniţia şi sprijini ”puncte şi asupra deciziilor politice. După sistem de valori din dorinţa lor de a se fierbinţi” de criză şi conflicte, având cum s-a întîmplat în multe situaţii alătura lumii democratice şi libere. ca rezultat o influenţare a mediului prezentate de media11, atrocităţile Dimensiunea conflictului s-a mo- de securitate. Deşi toate acestea teroriste au avut un impact semnifi- dificat radical în ultimii ani datorită sunt reflectate în ştirile de presă, cativ asupra unor actori foarte im- caracteristicilor asimetrice ale con- publicaţii specifice, cărţi şi studii gu- portanţi în ecuaţiile puterii globale. fruntărilor. În funcţie de dinamica vernamentale, trebuie, totuşi, să Ca rezultat, prin utilizarea procedu- geopolitică şi geostrategică, inten- adăugăm cele mai spectaculoase rilor şi mijloacelor neconvenţionale ţionez să revăd şi să stabilesc rolu- acţiuni şi cele mai periculoase or- şi asimetrice, organizaţiile teroriste rile alianţelor şi coaliţiilor în acest ganizaţii: cele teroriste. şi statele care le-au sprijinit au sur- mediu. În plus, din perspectiva noi- prins12 structurile guvernamentale lor provocări impuse de cadrul in- Terorismul ca reţea transnaţio- responsabile cu securitatea statală. ternaţional, a numărului crescând nală în noul mediu global În consecinţă, un nou concept de organizaţii internaţionale şi acor- La finele secolului XIX se părea a fost acceptat în rândul jucătorilor duri regionale, analizez necesitatea că nimeni nu este sigur în faţa ata- internaţionali pentru a le permite unor valori, norme şi reguli comune pen- curilor teroriste6. La începutul seco- angajarea în lupta cu acest flagel: tru acest tip de organizaţii. lului XX, pe lângă reţelele anarhiste intervenţia militară - cu sau fără În contextul internaţional, securi- şi socialiste, unele mişcări naţiona- mandatul Naţiunilor Unite –pentru tatea unui stat nu mai este consi- liste pot fi considerate ca fiind orga- prevenirea şi combaterea teroris- derată a fi ameninţată de conflicte nizate la nivel transnaţional. Acest mului. Totuşi, deşi gândit neconven- militare majore. După cel de-al doi- model a continuat de-a lungul se- ţional, acest aspect nu trebuie lea război mondial, comunitatea in- colului XX sub forma mişcărilor considerat o problemă exclusiv ternaţională a trebuit să anti-imperiale, anti-coloniale şi se- militară.

- 65 - TEORIE MILITARĂ

Trebuie să luptăm împotriva re- pact asupra tuturor nivelurilor de transportul public pentru a ucide la ţelelor teroriste şi a celor care le securitate şi stabilitate internaţio- întâmplare oameni nevinovaţi. Au sprijină eforturile de a răspândi nală. În consecinţă, societăţile des- făcut bombe din materiale folosite teama în lume, prin utilizarea orică- chise şi pluraliste sunt confruntate în bucătărie, în ferme, în mine, şi rui instrument al puterii naţionale – în mod fundamental, la fel cum s-au multe alte lucruri care par aduse de diplomaţia, economia, poliţia, finan- confruntat şi cu ideologia comu- la Wal-Mart. Mai mult decât atât, au ţele, informatica, informaţiile şi ar- nistă17. Din acest punct de vedere făcut experimente cu arme chimice mata. Progresul se va face printr-un este destul de uşor de presupus că şi bilogice, iar aceşti terorişti sunt li- lung şir de succese – unele vizibile, teroriştii urmăresc subminarea se- mitaţi numai de imaginaţie şi de altele nevăzute. Şi vom rămâne curităţii şi prosperităţii naţiunilor şi ocaziile apărute. permanent vigilenţi împotriva noilor că ei se simt ameninţaţi de valorile Fără îndoială, comunitatea glo- ameninţări teroriste13. şi aspiraţiile ce conferă acestor ţări bală trebuie să facă faţă unei noi or- Noua schemă a terorismului, ţin- caracterul deschis, tolerant şi le de- dini internaţionale. După cum tind forţele implicate în modernizare finesc ca societăţi creative, încre- consideră Thomas Barnett “conflic- şi globalizare, reprezentate în mod zătoare în viitor. tul global între forţele conexiunilor special de Statele Unite şi de alia- Presupunând că această analiză şi ale disconexiunilor este prezent ţii acestora, a fost caracterizată de nu este prea departe de realitate, şi nu va dispărea prea curând”19. violenţe fără precedent. Membrii săi trebuie să presupunem că eforturile Din acest punct de vedere, lumea trebuie eradicaţi. Totuşi, istoria te- globale sunt necesare pentru a se trebuie să se adapteze acestor rea- rorismului şi contraterorismului a in- adapta la o ameninţare care nu lităţi noi dure într-un mediu strate- dicat faptul că acele mişcări este doar neobişnuită, ci şi necon- gic în permanentă schimbare. Unii suspecte nu sunt asociate cu etapa venţională şi imprevizibilă. Mai mult specialişti consideră că toate curentă a înverşunării radical-reli- decât atât, prezenţa sa este în aceste schimbări au început odată gioase împotriva Americii şi a ves- mare măsura nevăzută şi necunos- cu sfârşitul Războiului rece şi cu tului şi merită o analiză mai atentă cută. Încercarea de a proteja şi noile incertitudini strategice care au şi un răspuns distinctiv. apăra ţările lumii, ştiind că nu sunt urmat. În Europa de exemplu, si- Astăzi, lumea se confruntă cu te- garanţii pentru a preveni atacurile tuaţia alterată din regiunea Balcani- rorismul mai mult ca oricând. De- reuşite în societăţile democratice, lor a creat mediul propice pentru oarece se consideră că terorismul este într-adevăr o provocare. crima organizată, traficul de fiinţe joacă un rol mai important în arena Aceasta este o ameninţare asime- umane şi alte infracţiuni asociate internaţională, puterile mondiale trică cu avantaje disproporţionate terorismului, în vechea Europă. În trebuie să ţină cont de faptul că te- pentru agresorii mai mici dar hotă- plus, continua degradare a securi- rorismul rămâne un element extrem râţi care acţionează dincolo de orice tăţii şi stabilităţii din Orientul Mijlo- de controversat al afacerilor inter- regulă acceptată de comportament. ciu si Asia Centrală, şi nivele sporite naţionale. Naţiunile lumii încă nu s- O lume interdependentă şi glo- de sărăcie au contribuit pe cât po- au pus de acord asupra definiţiei balizată facilitează transmiterea sibil la un cadru favorabil pentru a terorismului14. În plus, terorismul terorii la victimele îndepărtate. Gra- conduce acte teroriste letale. Dacă îmbracă mai multe forme15. Prin niţele şi distanţa nu oferă prea ne uităm la ce s-a întâmplat pe 11 analiza terorismului transnaţional în multă protecţie faţă de o organizaţie septembrie 2011, este obligatoriu contextul general al unui mediu glo- teroristă care este experimentată în să recunoaştem că oamenii care au bal, puterile lumii trebuie să reflec- a folosi tehnologia pentru a recruta, planificat, organizat şi condus acele teze asupra ceea ce ar putea comunica şi acţiona transnaţional. acte îngrozitoare, au avut un punct constitui răspunsul politic potrivit pe Având şi mai multe interese inter- de vedere şi o viziune (dacă poate termen lung la acest fenomen mai naţionale decât până acum, este fi numită viziune) total diferită cu pri- amplu, ceea ce nu este uşor de necesar să se sporească eforturile vire la viitor. Această problemă nu făcut16. Complexitatea terorismului comune între partenerii internaţio- ar trebui să fie considerată ca fiind transnaţional reprezentă o provo- nali, pentru a proteja valorile împăr- o problemă pe care doar SUA ar care conceptuală pentru strategia tăşite nu numai de către ţările trebui să o rezolve. Prin urmare, militară, care până acum a fost vestice, dar şi de ţările în curs de trebuie să luăm în considerare afir- preocupată mai degrabă de înţele- dezvoltare. Din moment ce econo- marea Statelor Unite ca putere mi- gerea conflictelor dintre actorii sta- miile sunt în strânsă legătură cu sis- litară şi economică remarcabilă, din tali, decât de rolul pe care actorii temul global care este expus moment ce aceasta, împreună cu non-statali îl joacă în mediul de se- sabotajului terorist18, trebuie să ne aliaţii şi partenerii săi, ramâne fac- curitate internaţional. Totuşi, tero- adaptăm pentru a trăi într-o lume torul dominant în echilibrul strategic rismul internaţional este în mod clar mai periculoasă. Aceşti noi terorişti global din zilele noastre. După cum un fenomen internaţional cu un im- folosesc aviaţia ca arme. Folosesc se menţionează în ,,Strategia

- 66 - TEORIE MILITARĂ

Statelor Unite pentru combaterea te- Ştiinţa politică contemporană în respect pentru drepturile omului; rorismului”: mare măsură nu încurajează parti- respectarea legii; regulile războiului De asemenea, vom fi întreprin- ciparea în organizaţii non-statale în- pentru protecţia civililor; toleranţa zători. Această strategie se ba- trucât ţin de domeniului societăţii între popoare şi naţiuni; rezolvarea zează pe ingeniozitatea, inovaţia şi civile; dar aceasta pierde din ve- paşnică a conflictului.24 puterea poporului american. Vom dere faptul că mişcările organizate Pasajul de mai sus face parte copta şi alte popoare în această transnaţionale pot avea un plan in- dintr-un raport al Naţiunilor Unite cauză comună. Nu numai că vom ternaţional şi nu un simplu plan al care sugerează cum pot conlucra construi o coaliţie diversă şi puter- organizaţiei, şi/sau să se considere naţiunile pentru a face faţă noilor nică pentru a combate terorismul ei înşişi ca provocând în mod direct provocări ale secolului XXI. De ase- din zilele noastre, dar vom lucra interesele şi identităţile statelor menea raportul estimează amenin- alături de partenerii noştri interna- existente.21 ţările actuale asupra păcii şi ţionali pentru a construi mecanisme Răspunsul anti-terorism al co- securităţii internaţionale şi eva- rezistente de combatere a teroris- munităţii internaţionale este menit luează cât de bine fac faţă acelor mului, de coordonare şi cooperare.20 să provoace schimbări în mediul în ameninţări instituţiile şi politicile Echilibrul creat între Statele care oamenii obişnuiţi îşi petrec existente. Este evident că raportul Unite şi alte puteri mondiale domi- viaţa zi de zi. Protecţia împotriva te- dovedeşte că Naţiunile Unite, fiind nante a acordat avantaje şi oportu- rorismului este esenţială în păstra- cea mai mare organizaţie interna- nităţi ţărilor mai mici şi mai puţin rea dreptului la securitate al fiecărei ţională, nu îşi mai poate permite să dominante, cum ar fi România, de ţări, al fiecărui om. Aceasta permite privească izolat probleme cum ar fi a profita de beneficiile cooperării in- oamenilor să ia parte în mod liber terorismul, războaiele civile, sau să- ternaţionale într-o lume în continuă într-o societate ce se bazează pe răcia extremă. Raportul ONU suge- globalizare. Pe de altă parte, con- valori comune de libertate şi res- rează de asemenea că strategiile ducătorii mondiali trebuie să ţină pect al demnităţii umane. Este ne- organizaţiei trebuie să fie cuprinză- cont de faptul că aceşti terorişti cesar să recunoaştem aceasta şi toare şi că toate instituţiile trebuie transnaţionali pot dobândi şi folosi să ne asigurăm că preţul inevitabil să-şi depăşească preocupările şi capabilităţi chimice, biologice, ra- al pregătirii nu afectează valorile să înveţe să lucreze cu întreaga dioligice sau chiar nucleare. culturale, toleranţa şi modul funda- gamă de probleme într-un mod Această perspectivă prezintă peri- mental de viaţă. 22 concertat. cole de proporţii serioase şi rămâne În orice caz, Statele Unite nu tre- Naţiunile Unite şi-a concentrat şi un factor cheie atât în politica stra- buie să fie singura putere mondială angajat toate mijloacele disponibile, tegică americană, pentru membrii implicată în distrugerea, respinge- chiar dacă nu sunt prea numeroase NATO şi membri ai coaliţiei care rea, diminuarea şi apărarea şi nici foarte eficiente, pentru a sus- luptă în Afganistan şi/sau Irak, cât împotriva terorismului.23 Statele ţine şi adopta măsurile comunităţii şi pentru alţi parteneri cheie. organizaţiile non-guveranmentale şi internaţionale de a combate flage- Capacitatea teroristă transnaţio- orice alte structuri şi/sau entităţi ar lul terorismului. Între 1963 şi 1999, nală de a provoca rău fără restricţii trebui sa-şi unească toate eforturile comunitatea internaţională a elabo- sau avertismente, înseamnă că şi capabilităţile pentru a face faţă rat doisprezece instrumente legale răspunsul comunităţii internaţionale provocării foarte complexe a tero- universale de prevenire şi repri- trebuie să fie în mare măsură în rismului. Evident, este clar şi susţi- mare a terorismului. Din 1999, conformitate cu provocările exis- nut de multe strategii, politici, Biroul ONU al drogurilor şi infracţiu- tente şi previzibile. A fost necesară ideologii şi aşa mai departe că nilor (UNODC) îşi îndreaptă atenţia adaptarea la provocările noilor poli- numai un program internaţional de de mulţi ani asupra problemelor pri- tici de securitate, inclusiv prin antiterorism integrat va permite vitoare la terorismul intrenaţional şi modul de abordare a altor probleme guvernelor ţintă să identifice şi să cooperarea internaţională. În 2002 transnaţionale cum ar fi contra- neutralizeze sistematic strategiile Adunarea Generală a aprobat un banda, spălarea de bani şi crima or- organizaţiilor teroriste. În conti- program extins al activităţilor pentru ganizată. Nu sunt implicaţi numai în nuare, voi prezenta măsurile care Organizaţia de prevenire a teroris- probleme legate de violenţă, dar şi au fost luate de Naţiunile Unite pen- mului (TPB) în cadrul Departamen- oferă circumscripţiilor electorale tru a dovedi nevoia de a fi coordo- tului pe probleme legate de tratat al care sunt marginalizate în cadrul nate de către această organizaţie. UNODC.25 TPB se concentrează pe ordinii politice date şi asistenţă so- oferirea de asistenţă, la cerere, cială pe probleme de ajutor social, Nevoia Naţiunilor Unite ţărilor în vederea ratificării şi supravegherea ordinii, educaţie, lo- de a combate terorismul implementării celor doisprezece in- curi de muncă, apartenenţă, identi- Terorismul ataca valorile care strumente legale universale împo- tate şi semnificaţii existenţiale. stau la baza Cartei Naţiunilor Unite: triva terorismului.26 Este clar că

- 67 - TEORIE MILITARĂ

TPB pare să ofere un proces nale, regionale şi sub-regionale.27 nomice din acele ţări considerate prompt şi eficient pentru a răs- Este evident că ameninţările tero- a fi leagănul noilor generaţii de punde cererilor venite din partea ţă- riste au determinat Carta ONU să terorişti. rilor, de a li se oferi asistenţă în răspundă activ şi eficient noilor pro- Totuşi, în cadrul ONU este foarte anihilarea terorismului, în conformi- vocări prezente şi viitoare. Nici important să se realizeze impor- tate cu mandatul său. Acest pro- acum organizaţia nu este capabilă tanţa susţinerii măsurilor de com- gram prezintă ţărilor sfaturi juridice să se implice în lupta împotriva te- batere a terorismului, menite a despre cum să devină utile în com- rorismului; oricum ONU ar trebui să contribui la dezvoltarea economică baterea terorismului, asistându-le abordeze aceste ameninţări noi di- şi socială, dar şi la întărirea siste- să îşi integreze aceste prevederi în rect, prin implicarea întregii comu- melor democratice. De asemenea, codurile lor penale, oferind demni- nităţi internaţionale şi demonstrând este vital ca ONU să se implice tarilor pe probleme de drept penal angajamentul tuturor membrilor săi mult mai mult în adoptarea măsuri- instruire cu privire la noile legi, şi de a lupta împotriva terorismului. lor de stabilizare a dezastrelor şi si- oferind asistenţă în vederea conso- Aceste eforturi acţionează ca un tuaţiilor de urgenţă urmare a actelor lidării instituţiilor naţionale ce tra- catalizator important pentru a faci- de terorism, prin coordonarea tutu- tează probleme legate de terorism. lita rolul ONU în aceste acţiuni ca ror eforturilor depuse de comunita- Examinând şi investigând în pro- de exemplu un plan sau proiect tea internaţională. funzime programul TPB, influenţa operaţional în desfăşurare, cu com- După cum am mai menţionat, sa în managementul noilor provo- ponente şi activităţi globale, subre- ONU nu dispune de mijloacele ne- cări nu ar putea atinge niciodată gionale şi naţionale. Obiectivele, cesare pentru a susţine și legitimiza competenţa intenţionată. Pe a- motivaţiile şi modelele de interac- măsurile comunităţii internaţionale ceastă scenă globală foarte com- ţiune cu ONU şi aceşti actori sunt de combatere a proliferării teroris- plexă, vulnerabilă, nesigură şi într-adevăr distinctive. ONU va tre- mului sau pentru a implementa şi ambiguă, ONU trebuie să-şi de- bui să ia în consideraţie în ce con- controla măsurile descrise în para- monstreze maturitatea pentru a ex- diţii este posibil sau dezirabil să graful anterior. Prin urmare, aşa prima clar şi evident politica de înmâneze mandatul de acţiune cum o demonstrează şi multe stu- globalizare. Cu alte cuvinte, ONU unuia din parteneri. Până în pre- dii, puterea unilaterală nu este sufi- trebuie să-şi adune toţi membrii zent, cei mai buni parteneri dispo- cientă pentru a combate nu numai pentru a lucra împreună în vederea nibili în cadrul acestei organizaţii terorismul, ci şi toate dezastrele evitării consecinţelor izolării şi, ca o uriaşe sunt consideraţi a fi organi- sau orice alte activităţi ilegale. Prin cerere obligatorie, să reunească zaţiile regionale şi sub-regionale, urmare, folosirea alianţelor şi în- eforturile tuturor naţiunilor de a sus- dar în conformitate cu globalizarea, fiinţarea de coaliţii29 sunt princi- ţine neproliferarea armelor de dis- trebuie să fie luaţi în consideraţie palele instrumente pentru trugere în masă (WMD). Pentru a alţi actori intrernaţionali cum ar fi or- controlarea, depăşirea şi stabiliza- clarifica acest ultim aspect, ONU ganizaţii, corporaţii şi fundaţii non- rea tuturor situaţiilor dificile. Ca o trebuie să îşi ia în serios rolul în ca- guvernamentale şi internaţionale. concluzie, deşi eforturile actorilor drul luptei globale împotriva teroris- Dat fiind faptul că există multe statali individuale sau colective mului, oferind şi dovedindu-şi organizaţii şi entităţi implicate în şi/sau ale organizaţiilor internaţio- valoarea ca instrument care este prevenirea şi combaterea teroris- nale pentru menţinerea stabilităţii capabil să îndeplinească dorinţa mului, trebuie să existe un răspuns globale sau regionale sunt bazate oamenilor liberi şi nevinovaţi. Prin integrat şi coordonat împotriva te- pe puterea de convingere morală, urmare, ONU trebuie să ofere cel rorismului, evitându-se astfel du- 30 care se pare că dă rezultate din mai bun şi cel mai puternic exem- blarea efortului, reducându-se ce în ce mai bune, instrumentele plu – atât pentru actorii statali sau costurile şi care care va conduce la militare (sub forma lor extremă de non-statali de pe scena internaţio- lărgirea audienţei fiecărei entităţi. manifestare) rămân adesea ultima nală – cu privire la modul în care Prin urmare, TPB este angajat în soluţie. Prin urmare, în următoarea trebuie abordat războiul împotriva construirea de parteneriate cu enti- adunare NATO vor fi analizate rolul organizaţiilor teroriste şi a actelor tăţile relevante la diferite niveluri.28 şi eficienţa sa în războiul împotriva lor abominabile. Dincolo de toate aceste premise, terorismului. Se fac multe eforturi în vederea această organizaţie trebuie să maximizării impactului prin partene- joace un rol important în cadrul riate operaţionale şi în vederea evi- abordării globale şi să aplice măsu- tării duplicării eforturilor. În plus, rile de combatere a terorismului cu activităţile de asistenţă tehnică sunt o rază mai largă de acţiune. Trebuie întreprinse în strâns parteneriat şi de asemenea să ia în considerare cooperare cu organizaţii internaţio- schimbările sociale, politice şi eco-

- 68 - TEORIE MILITARĂ

NOTE

1 Ne referim aici la: războiul din Coreea, războiul din Vietnam, conflictele permanente dintre Israel şi Ţările Arabe, apoi la conflictul dintre Argentina şi Regatul Unit, războiul dintre Iran şi Irak, invazia Rusiei în Afganistan, primul război din Golful Persic (prima intervenţie a coaliţiei după căderea Zidului Berlinului), şi nu în ultimul rând dorim să menţionăm conflictele interetnice şi religioase din Balcani. 2 De exmplu: în Balcani, Sinai, Kuweit, Coreea de Sud, Angola, Mozambic, Georgia, Congo, Afganistan, Irak etc. 3 Martin Van Creveld, “The Transformation of War Revisited,” în Non-State Threats and Future Wars, Robert J. Bunker (ed. London: frank Cass & Co., 2003), 3-14. 4 „Atunci când Războiul Rece s-a sfârşit, am crezut că lumea s-a schimbat. Şi aşa s-a întâmplat – dar nu aşa cum credeam noi. Când s-a încheiat Războiul Rece a început provocarea noastră reală. Statele Unite au depus atât de multă energie în acei ani în încercarea de a preveni ororile războiului global, încât au uitat visul păcii glo- bale.” Thomas P. M. Barnett, The Pentagon’s New Map: War and Peace in the Twenty-First Century (New York, Berkley Books, 2004), 1. 5 De exemplu în Afganistan, Cecenia, Columbia, în Congo, Caşmir, Liberia, Macedonia, Filipine, Sierra Leone, Spania, Sri Lanka şi Sudan. 6 În 1894 un anarhist italian l-a asasinat pe preşedintele francez Sadi Carnot. În 1897 anarhiştii au înjunghiat-o mortal pe împărăteasa Elizabeth a Austriei şi l-au ucis pe Antonio Cnovas, primul ministru al Spaniei. În 1900 Um- berto I, regele italian, a căzut pradă altui atac anarhist; în 1901 un anarhist american l-a ucis pe William McKinley, preşedinte al Statelor Unite. Terorismul a devenit preocuparea principală a politicienilor, şefilor poliţiei, jurnaliştilor, şi a scriitorilor de la Dostoievski până la Henry James, http://www.boston.com/news/globe/ideas/articles/2003/09/07/the_president_and_the_assassin?mode=PF 7 Pentru mai multe detalii vezi Fiona Adamson, International terrorism, Non-State Actors and the Logic of Trans- national Mobilization: A Perspective from International Relations (Stanford University, Center for International Se- curity and Cooperation – CISAC), http://www.ssrc.org/programs/gsg/gsg_activities/adamson.page 8 „Ameninţarea teroristă este o reţea flexibilă transaţională susţinută de tehnologia modernă şi caracterizată de o slabă interconectivitate, atât în interiorul cât şi între grupuri. În acest cadru, teroriştii lucrează împreună pentru fi- nanţarea, schimbul de informaţii, instrucţia, logistica, planificarea şi executarea atacurilor. George W. Bush, Natio- nal Strategy for Combating terrorism (Washington, D.C.: The White House, February 2003), 8 9 Pentru mai multe detalii vezi Audrey Kurth Cronin, The Historical and Political Conceptualization of the Con- cept of Terrorism (November, 2002), disponibil la adresa http://www.ssrc.org 10 Nu mi-am limitat documentarea strict la al-Qaeda, la acţiunile sale oribile din 11 septembrie 2001 şi la eveni- mentele ce au urmat. Din nefericire, terorismul are o lungă istorie foarte bine cunoscută atât de guverne, cât şi de populaţie. 11 Aşa cum s-a întâmplat la 11 septembrie 2001 în Washington, şi în special în New York, cand priveam acele oribile evenimente în direct pe mai multe canale TV de ştiri. 12 Pentru mai multe detalii vezi cum au răspuns autorităţile locale la evenimente ca: Madrid – 11 martie 2004; Londra – 7 iulie 2005; Aman – 9 noiembrie 2005. 13 Bush, 1 14 Nu există o definiţie a terorismului acceptată în plan internaţional. Nici măcar Naţiunile Unite nu au putut ajunge la un consens în privinţa acestei probleme controversate. Vechea zicală „Lupta pentru libertate a unui indi- vid înseamnă terorism pentru altul” stă la baza dezbaterii actuale. Astfel statele individuale au fost forţate să-şi for- muleze propriile definiţii în scopul promulgării legilor ce le permit să contracareze ameninţarea. 15 „ Încercările de a înţelege terorismul în termeni strategici evidenţiază unitatea tuturor experienţelor strategice. Terorismul diferă prin acţiunile sale şi prin ameninţări, de la cucerirea militară convenţională sau uzura puterii mili- tare a inamicului, până la războiul de gherilă şi respingerea nucleară care diferă. Dar toate aceste tipuri de con- duită militară generează un efect strategic. Poate afecta inamicul la nivel mental sau/şi fizic, dar în orice caz trebuie să fie o tranziţie de la utilizarea forţelor, de la actele violente şi implicit de la ameninţare, la consecinţele politice.” Colin S. Gray, Modern Strategy (New York: Oxford University Press, 1999), 296. 16 „Există un conflict susţinut între cei care vor să vadă societăţi disparate ca Irak-ul lui Saddam, alăturându-se comunităţii globale definite de Centrul Funcţional al globalizării şi cei care nu se vor da în lături de la acţiuni vio- lente menite să împiedice aceste societăţi să devină – în mintea lor – asimilate de un „imperiu economic global profanator” condus de Statele Unite. Cea mai înspăimântătoare formă pe care o îmbracă violenţa din zilele noas- tre este terorismul transnaţional de inspiraţie religioasă, sau ceea ce Daniel Benjamin şi Steven Simon numesc „epoca terorii sacre”. Pe termen lung, pericolul real cu care ne confruntăm în această epocă nu este reprezentat numai de încercările teroriştilor să scoată Statele Unite din Orientul Mijlociu; mai degrabă este vorba de încercările lor din ce în ce mai disperate de a scoate Orientul Mijlociu din lume.” Barnett, 43 17 De la originile sale de la sfârşitul anilor 1960, grupurile teroriste inspirate politic sau ideologic au trecut la ata- - 69 - TEORIE MILITARĂ

curi în întreaga lume. Nu în mică măsură datorită sprijinului constant din partea blocului sovietic. Când sprijinul a dispărut, la sfârşitul anilor 1980, terorismul global a cunoscut o decădere facând mulţi experţi (inclusiv pe mine) să presupună că nu vom mai constitui o ameninţare importantă la adresa securităţii comunităţii internaţionale. Ceea ce s-a întâmplat în anii 1990 a fost că multe dintre acele grupuri teroriste, lăsate fără sprijin sovietic material şi ideologic, s-au reinventat în mod fundamental ca mişcări teroriste motivate religios. Ibid., 44 18 „Integrarea economică globală înseamnă că un atac terorist important oriunde în lumea dezvoltată ar avea consecinţe devastatoare pentru bunăstarea milioanelor de oameni din ţările în curs de dezvoltare. Banca Mondială apreciază că numai atacurile de la 11 septembrie 2001 au dus la creşterea numărului oamenilor săraci cu 10 mi- lioane. Costul total pentru economia globală a depăşit probabil 80 de miliarde de dolari. Aceste cifre ar fi mult mai mari în cazul unui incident care ar implica terorismul nuclear.” Raportul Înaltului Consiliu despre ameninţări, provo- cări şi oportunităţi, O lume mai sigură: responsabilitatea noastră comună (Naţiunile Unite 2004), 14. 19 Barnett, 46. 20 Bush, 29. 21 „Grupuri cum ar fi PKK, FLN, IRA, Hamas, al Qaeda şi alţi actori politici non-statali transnaţionali organizaţi îşi au locul în lungul şir de mişcări sociale transnaţionale, proto-state de-teritorializate şi reţele organizate de te- roare şi crimă.” Fiona Adams. 22 „Considerăm că o lume în care aceste valori sunt adoptate ca valori standard şi nu doar ca axcepţii, va fi cel mai bun antidot de împotriva răspândirii terorismului. O astfel de lume trebuie să construim în prezent.” Bush, 30. 23 Primul principiu al strategiei 4D (Defeat, Deny, Diminish and Defend – Înfrângere, Contestare, Diminuare şi Apărare) cere înfrângerea organizaţiei teroriste globale prin folosirea directă sau indirectă a instrumentelor diplo- matice, economice, a datelor, de promulgare a legilor, militare, financiare, a informaţiilor şi a altor intrumente ale puterii”. Ibid., 15. 24 Raport, 48 25 Organizaţia de Prevenire a Terorismului, Oferind asistenţă în lupta împotriva terorismului (Departamentul Na- ţiunilor Unite pe probleme de droguri şi infracţionalitate), disponibil la http://www.unodc.org/pdf/crime/terrorism/Bro- chure_GPT_April2005.pdf 26 Începând cu 2002, Adunarea Generală, Consiliul Economic şi Social şi Comisia de prevenire a crimelor şi de Drept Penal au reiterat mandatul Departamentului de Prevenire a Terorismului oferind asistenţă tehnică în lupta împotriva terorismului. La recomandarea Comisiei de prevenire a crimelor şi de Drept Penal şi a Consiliului Econo- mic şi Social, Adunarea Generală a adoptat în decembrie 2004 rezoluţia 59/153 cu titlul „Consolidarea cooperării internaţionale şi a asistenţei tehnice în promovarea şi implementarea convenţiilor şi protocoalelor universale cu privire la terorism în cadrul activităţilor Departamentul Naţiunilor Unite pe probleme de droguri şi infracţionalitate.” În acea hotărâre, Adunarea solicita Departamentului de prevenire a terorismului „să îşi intensifice eforturile pentru a oferi asistenţă tehnică în prevenirea şi combaterea terorismului, inclusiv instruirea magistraţilor şi procurorilor, acolo unde este cazul, cu privire la implementarea corespunzătoare a instrumentelor universale anti-terorism.” Se- cretarul General, în discursul său de la Summit-ul Internaţional pe probleme de democraţie, terorism şi securitate din Madrid a declarat că Departamentul Naţiunilor Unite pe probleme de droguri şi infracţionalitate are experienţă în a oferi asistenţă tehnică statelor, pentru a dezvolta şi menţine un sistem eficient de drept penal capabil să lupte împotriva terorismului.” Ibid., 2. 27 Aici includ următoarele organizaţii: „Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Organizaţia Statelor Americane (OAS), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Secretariatul Common- wealth-ului, Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Africană (AU), Organizaţia Internaţională a Francofoniei, Orga- nizaţia Tratatului Nord Atlantic (NATO), Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane (ECOWAS), Comunitatea Economică a Statelor Central Africane (ECCAS), Liga Statelor Arabe, Interpolul, Organizaţia Internaţională a Avia- ţiei civile (ICAO), Grupul de Lucru Împotriva Terorismului din cadrul Uniunii Europene(COTER), Gruparea Opera- tivă de Acţiune Financiară (FATF) şi Grupul de Acţiune Împotriva Terorismului (CTAG) al G-8.” Rezumatul Naţiunilor Unite, Agenţiile Specializate, disponibil la www.un.org/Overview/brief6.htlm. 28 “Se subliniază schimbul de experienţă şi informaţii cu alte organizaţii internaţionale şi regionale şi instituţii naţionale. În plus, acolo unde este cazul, TPB lucrează cu alte organizaţii internaţionale, dar şi cu organizaţii re- gionale şi subregionale.” Terorism, disponibil la http://www.unodc.org/unodc/en/terrorism.html 29 “Una din sarcinile cheie ale diplomaţiei este de a rândui coaliţiile astfel încât puterea şi reputaţia uneia să fie preluate şi multiplicate şi de celelalte.” Colin L. Powell, The craft of Diplomacy,” Wilson Quarterly, vol. 38, no. 3, (vara 2004), 64. 30 „Folosirea „puterii de intensitate redusă” (convingerea morală) va influenţa din ce în ce mai mult arenele di- plomatice şi militare, chiar în momentul în care „puterea de mare intensitate” (arme şi tehnologie militară) de- vine mai importantă în bugetul american federal.” Pe ter Schwartz, Inevitable Surprise (New York: Gotham Books, 2003), 3

- 70 - TEORIE MILITARĂ

Operaţiile bazate pe efecte - trecut, prezent şi viitor

------Locotenent colonel Mihai Popa, Divizia 2 Infanterie „Getica”

Planificarea şi desfăşurarea operaţiilor pornind de la efecte a apărut ca o necesitate de adaptare a secu- rităţii naţionale la noile provocări ale mediului oper- aţional actual, în care ameninţările şi acţiunile asimetrice solicită o altă abordare, nouă, mai com- plexă şi mai profundă, de identificare a soluţiilor de soluţionare a conflictelor. Prin implementarea concep- tului de Operaţii Bazate pe Efecte (EBO) s-a urmărit o refocalizare a procesului planificare - execuţie - eva luare a operaţiilor, cu implicaţii la toate nivelurile, asig- urând îmbunătăţirea răspunsului la ameninţarea asi- metrică. Avansul în precizia armamentelor şi dezvoltarea sistemelor informaţionale în reţea a dus la ideea că „ceaţa şi fricţiunile” războiului vor fi de- păşite şi vor permite dislocarea unor forţe mici dar extrem de eficiente pentru a obţine rezultatul dorit. EBO este procesul prin care se obţine efectul strate- gic dorit sau efectul asupra inamicului prin intermediul aplicării sinergice şi cumulative a întregii game de capabilităţi militare şi non-militare, la toate nivelurile conflictului. Un efect este un rezultat, eveniment sau consecinţă fizică, funcţională sau psihologică, care rezultă din acţiuni specifice militare sau non-militare. Conceptul diferă de cel anterior (bazat pe obiective) prin aceea că pune un accent deosebit pe Fig. 1 Abordarea bazată pe obiective cu-noaşterea inamicului şi determinarea legăturilor dintre cauză şi efect, iar în relaţionarea obiectivelor definite de acţiunile propuse, ia în considerare influ- atins iar efectul fiind un produs ca rezultat al unor acţi- enţa me-diului operaţional şi consecinţele acesteia. uni, cât şi din scopul rezultatelor, pentru obiectiv fiind reprezentare grafică a relaţiei dintre acţiune şi obiec- incluse doar rezultatele dorite iar pentru efect fiind in- tiv în cele două abordări este reprezentată în fig. 1 şi 2. cluse şi rezultatele nedorite sau neaşteptate. Obiectivul cuprinde acţiunile militare care trebuie ex- Din perspectivă istorică, desfăşurarea operaţi- ecutate şi defineşte rezultatul care trebuie atins de ilor/acţiunilor urmărind efectele nu reprezintă o nou- forţe, pe baza acestor obiectivele fiind elaborate tate, istoria oferind multe exemple de teoreticieni şi sarcinile comandantului militar. Efectul reprezintă o comandanţi care au planificat şi executat operaţii finalitate, un produs al acţiunilor la toate nivelurile, focalizate pe finalităţi, în esenţă operaţii bazate pe rezultate în urma acţiunilor desfăşurate pentru în- efecte. deplinirea obiectivelor pe baza îndrumărilor comandantului. De-a lungul istoriei, prin desfăşurarea de acţiuni de Diferenţa dintre obiectiv şi efect apare atât din uzură, prin utilizara manevrelor, a loviturilor precise cu definire, obiectivul militar fiind un rezultat care trebuie tehnica şi armamentul din dotare, iar în ultimele

- 71 - TEORIE MILITARĂ

printre oameni, complexitatea se poate manifesta şi prin numărul şi varietatea participanţilor, a relaţiilor, a diferenţelor culturale, a diversităţii scopurilor politice şi sociale. În con- secinţă, comandanţii au trebuit să abordeze aspectele operaţionale dintr-o perspectivă sistemică şi să se angajeze într-un proces cognitiv interactiv care este numit design, ciclu de adaptare şi de abordare a operaţiilor pe bază de efecte. Operaţiile bazate pe efecte, ca nou concept, a apărut după Războiul din Golf, observaţiile asupra acestuia au generat schim- bări fundamentale în modelul ame- rican şi Aliat de război. Conflictele din Bosnia şi Kosovo au demonstrat maturizarea concep- tului, care, în loc să se bazeze pe vechile metode de abordare - a ani- hilării sau chiar şi a uzurii, se con- centrează pe generarea efectelor Fig. 2 Abordarea bazată pe efecte. dorite. Modelul Operaţiilor bazate pe efecte a fost dezvoltat deoarece mi- decenii prin utilizarea intensivă a informaţiilor şi litarii au recunoscut că procesele de realizarea superiorităţii în acest domeniu, comandanţii planificare a unei campanii clasice, incluzând ordinele nu au urmărit altceva decât utilizarea întregului spec- de operaţie, intenţia comandantului şi intuiţia acestuia tru al puterii pentru obţinerea rezultatelor dorite şi nu dădeau rezultate scontate în conflictele acutuale. obţinerea finalităţii dorite altfel decât prin distrugerea Golul dintre intenţia comandantului strategic şi obiec- fizică a inamicului. tivele tactice nu era doar prea mare dar relaţia Din antichitate, Sun Tzu, sublinia utilizarea forţei ca funcţiona într-o singură direcţie şi era rigidă. o ultimă soluţie, cei talentaţi în arta războiului subjugă EBO a avut o perioadă lungă de dezvoltare şi chiar armata inamică fără luptă şi că cea mai bună politică din fazele iniţiale a fost subiectul a diferite critici. În în război este aceea de a cuceri un stat intact. Sun prima fază, EBO a fost rezultatul eforturilor forţelor Tzu manifesta o preferinţă idealistă pentru a angaja aeriene de a aborda acţiunile dincolo de obiectivul alte mijloace până la război, fie ele politice, diploma- imediat, dat de efectul armamentului de pe platformele tice sau economice, pentru a-l determina pe inamic să aeriene asupra ţintei şi gândirea în termeni de atac se supună. asupra ţintei. Intenţia a fost aceea de a utiliza precizia Mai târziu, Clausewitz, recunoştea importanţa armamentului pentru a lovi elementele specifice com- utilizării tuturor elementelor puterii, nu doar a forţei plexului militar inamic şi astfel de a obţine aceelaş armate, pentru a realiza rezultatele dorite. efect ca un atac asupra fiecărei element al sistemului. Armata americană a încercat, timp de mai bine de Astfel EBO a devenit asociat cu armele de precizie şi un deceniu, să identifice soluţii la cum să planifice şi cu războiul bazat pe reţea. evalueze operaţiile militare în secolul XXI. Punctul de În următoarea fază majoră de dezvoltare, concep- plecare al celor mai multe din discuţiile asupra medi- tual EBO a fost extins pentru a asigura o bază pentru ului de securitate şi planificarea acţiunilor militare îl planificarea operaţională. Gl.lt. Paul Van Riper, USMC reprezintă faptul că războiul este, acum, mult mai complex. (Ret.) a denumit această fază cea mai problematică şi Complexitatea poate fi descrisă ca o reţea de sis- cea care a afectat gândirea operaţională militară 1. teme interconectate şi adaptabile. În aceelaşi timp, Abordarea bazată pe efecte se bazează pe patru prin introducerea termenului de ducere a războiului componente principale: superioritatea informaţională,

- 72 - TEORIE MILITARĂ

Fig. 3 Componentele cunoaşterii adversarului planificarea bazată pe efecte, execuţia dinamică şi şi implică elementele puterii naţionale: diplomatic, evaluarea continuă şi oportună a efectelor 2. Este informaţii, militar şi economic. Evaluarea operaţională procesul prin care se obţine finalitatea strategică în reţea formează baza cunoaşterii pentru planificare. dorită, sau efectul asupra inamicului, prin intermediul În cadrul etapei de planificare a efectelor, intenţia aplicării sinergice şi cumulative a întregii game de ca- comandatului joacă un rol central, critic în deter- pabilităţi militare şi non-militare, la toate nivelurile conflictului. minarea şi legătura explicită, cauzală, a acţiunilor tac- De asemenea, reprezintă identificarea şi angajarea tice cu obiectivele şi rezultatul strategic dorit. vulnerabilităţilor şi capabilităţilor inamicului într-o Focalizându-se pe intenţia stabilită, comandanţii şi modalitate unificată şi focalizată, prin utilizarea tuturor statul major trebuie să gândească într-o manieră mijloacelor disponibile pentru a produce efectele con- bazată pe efecte pe întreg procesul. forme cu intenţia comandantului. Aceştia trebuie să aibă în vedere că operaţiile sunt Superioritatea în cunoştere este asigurată de eva- alcătuite dintr-un complex de probleme operaţionale, luarea operaţională în reţea (Operational Net Asses- fiind imposibil de prevăzut efectele/consecinţele ment - ONA). Aceasta se bazează pe Analiza sistem fiecărei acţiuni în parte. Realităţile din multiplele de sisteme (SoSA), direcţionată către sistemul domenii ale studiilor, începând de la politică la soci- advers/inamic. Analiza ca sistem de sisteme solicită ologie la relaţiile umane nu oferă siguranţa unei anu- înţelegerea sistemelor politic, militar, economic, social mite finalităţi, dar se poate anticipa, pe baza unor şi informaţional ale inamicului şi a infrastructurii aso- evedenţe, de la ce date de intare - ce rezultat obţinem. ciate, având ca scop identificarea punctelor cheie sau Planificatorilor şi comandanţilor li se cere să se gân- personalelor în acele sisteme (noduri) împotriva dească mai mult şi să angajeze ţintele în zona peri- cărora acţiunile pot fi luate pentru a influenţa compor- ferică, la margine decât la mijloc, unde efecte mai tamentul în sistem, pentru a obţine rezultatele dorite multe şi mai mari pot fi obţinute, chiar dacă ele costă (acestea fiind efectele). Acţiunile nu sunt strict militare mai multe vieţi ale militarilor americani. - 73 - TEORIE MILITARĂ

Determinarea efectului dorit trebuie să fie un proces operaţională are nevoie constantă de îndrumări pentru coerent de la nivelul strategic la nivelul tactic. Planifi- elaborarea cursurilor deacţiune legate de finalitatea catorii trebuie să determine care efecte vor conduce la dorită. Un efect diferă de o finalitate doar prin faptul atingerea obiectivelor operative şi la finalitatea strate- că finalitatea trebuie să fie rezultatul acţiunilor directe gică dorită. sau indirecte. Simpla determinare şi anihilare a centrelor de greu- În etapa de executare se urmăreşte realizarea tate ale inamicului nu conduce către obiectivul final, sarcinilor utilizând toate capabilităţile aplicabile sau operaţiiile SUA din Irak, confirmând din nefericire disponibile, inclusiv cele din domeniul diplomatic, această realitate. Planul de campanie din 2004 a iden- cultural, religios, industrial sau economic. Scopul este tificat mai multe centre de greutate, fără să furnizeze de a crea o operaţie coordonată şi sinergică care să vreo legătură despre felul în care aceste centre de producă efectele dorite. greutate vor influenţa starea de final dorită. Concomitent cu execuţia are loc evaluarea, care Pentru procesul de planificare operaţională, intro- este continuă şi trebuie să măsoare impactul efectelor ducerea operaţiilor bazate pe efecte nu au adus mo- dorite. Evaluarea include determinarea rezultatelor dificări semnificative. Etape în cadrul procesului au acţiunilor militare sau non-militare, dacă acestea rea- beneficiat de cunoştinţele furnizate de ONA. Obiec- lizează efectele dorite, produc efecte neintenţionate, tivele campaniei şi scopurile strategice trebuie înţe- impactul general al efortului. O reprezentare grafică a lese ca efecte şi cunoaşterea nodurilor adversarului procesului de evaluare este prezentată în fig. 4. legate de acele efecte indică ce acţiuni sunt necesare. Pe timpul acestei etape de evaluare, două întrebări Îmbunătăţirile aduse procesului de planificare oper- cheie sunt puse, în primul rând “Am făcut cum aţională sunt furnizate de o nouă atenţie dată stabilirii trebuie?” şi în al doilea rând, “Am făcut ceea ce tre- criteriilor pentru succesul misiunii, a măsurii eficienţei buie?”. Pe baza răspunsului la prima întrebare se şi a măsurii performanţei. Procesul de planificare poate concluziona că sarcina este finalizată corect dar,

Fig. 4 Evaluarea

- 74 - TEORIE MILITARĂ

în acelaşi timp se poate să nu se fi obţinut efectul dorit. plexe (leadership, societatea, sistemele politice etc.); Astfel pot să apară efectele nedorite sau cele neaştep- - solicită un nivel de neatins de cunoaştere a ina- tate. micului; Evaluarea/estimarea efectelor este potenţial cea mai - este prea prescriptiv şi tehnicist; dificilă parte a procesului datorită faptului că puţine - diminuează dimensiunea umană a războiului state majore sunt echipate sau organizate pentru (pasiunea, imaginaţia, voinţa poporului şi inpredictibi- această misiune. Un comandant şi statul său major litatea); trebuie să ştie ce să evalueze şi cum să evalueze. - promovează centralizarea şi duce la microma- În determinarea a ce să se evalueze şi cum să se nagement din partea comandamentelor; evalueze, este impertiv ca planificatorii, comandanţii - este condusă de statul major şi nu de comandant; şi liderii naţionali să înţeleagă diferenţa dintre evalu- - nu a reuşit să asigure o direcţionare clară şi la timp area perforamanţei şi a efectelor. Performanţa nu este către subordonaţi; aceeaşi cu efectele. Performanţa spune coman- - utilizează terminologie confuză şi greu de înţeles. danţilor ce ai facut nu cât de bine ai făcut acel lucru În răspunsul său la îndrumările gl. James Mattis, sau dacă ceea ce ai făcut duce la îndeplinirea obiec- colonelul Ruby a observat că abordarea EBO a fost tivelor specifice. dezvoltată deoarece mulţi din Departamentul apărării Urmare a rezultatelor şi a efectelor cauzate de au recunoscut că procesul clasic de planificare a cam- implementarea conceptului de EBO în planificarea şi paniei nu a rezultat într-o operaţie de succes. Aceasta executarea operaţiilor, în anul 2008, comandantul s-a datorat diferenţei dintre intenţia comandantului şi Comandamentului Forţei Întrunite a SUA (USJFCOM), obiectivele tactice, care nu numai că era mare dar era gl. James Mattis a ordonat ca ”imediat, USJFCOM nu într-un singur sens. Aplicarea evaluării strategice către va mai utiliza, susţine sau exporta concepte legate de sarcină a produs planuri de campanie şi obiective care EBO, ONA (Evaluarea operaţională în reţea) şi SoSA erau executate fără o revedere continuă a succesului (Analiza sistemelor de sisteme) în pregătire, doctrină tactic versus efectele strategice6. Pentru a realiza o şi în sprijinul educaţia porfesională militară întrunită” . asemenea revedere este necesară o înţelegere a Cu toate că în prezent acest concept nu mai este cauzalităţii. utilizat de către forţele terestre ale SUA, el este aplicat Acţiunea sau acţiunile trebuie să preceadă rezultatul în continuare de forţele aeriene.Opiniile specialiştilor, sau efectul. Legătura cauzală arată, întâi, prioritatea în special americani, referitoare la oportunitatea temporală. Apoi, legătura dintre ceea ce este cauză şi renunţării la aplicarea acestui concept sunt împărţite. ce este desemnat efect trebuie conectată în spaţiu şi Dezbaterea despre EBO este mai mult filozofică timp; trebuie locate într-o proximitate rezonabilă. De referitoare la natura războiului. Până la apariţia în pu- asemenea, datorită absenţei legilor universale sociale blicaţii a lecţiilor războiului din Vietnam, discuţiile refe- cât şi a complexităţii lumii, erorile de observare a ritoare la strategie şi război în mediul militar erau condiţiei dintr-o cauză şi alta a efectului poate fi o dominate de referinţe la Clausewitz. Rezultatul nega- simplă reminiscenţă a educaţiei anterioare a individu- tiv din Vietnam a generat o renaştere a gândirii mi- lui şi o expresie a culturii politice a observatorului. litare pe timpul căreia militarii au realizat o apreciere Atunci când cauza şi efectul sunt învăţate prin prisma profundă de istoriei şi o înţelegere cuprinzătoare a na- experienţei individuale, este probabil ca observatorul turii războiului. Avocaţii EBO au susţinut că SoSA să aibă în vedere prea puţine variabile şi poate nu va poate identifica nodurile cheie în sistemele politic, avea încredere în acele iterferenţe când sunt aplicate militar, economic, social, informaţional şi de infra- în noi condiţii. Scopul ONA, a creşterii importanţei mă- structură. Nodurile pot să fie atacate fizic sau acţionat surii performanţei şi a eficienţei în EBO este de a ela- împotriva acestora pentru a influenţa obţinerea efec- bora un set mai larg de date din care să poată fi tului dorit. Contraargumentul a fost că activitatea deduse interferenţe şi realizată o mai mare încredere umană este aşa de complexă încât operează în afara în acţiunile luate. domeniului fizic şi de aceea răspunsul uman la atac Dezvoltarea şi menţinerea ONA şi a măsurilor aso- este impredictibil 4. ciate de eficienţă şi performanţă furnizează o bază a Majoritatea opiniilor au ca punct de referinţă decizia cunoaşterii pe baza căreia să fie elaborate potenţiale gl. James Mattis, de a interzice utilizarea conceptelor cursuri de acţiune. Totuşi, până când acţiunile nu sunt legate de EBO, ONA şi SoSA în cadrul USFJCOM, desfăşurate/luate şi rezultatele observate, efectele care s-a bazat pe următoarele concluzii5 : rămân incerte. - aplicarea conceptului asumă un nivel de pre- Ce este diferit în cazul design-ului este că intenţia dictibilitate de neatins; acestuia este de a se adresa problemelor umane şi - nu se poate anticipa corect recţiile sistemelor com- sociale. Design-ul dă formă la un răspuns concret la o - 75 - TEORIE MILITARĂ

problemă, o construcţie (design architectural), un pro- Note dus (design produsului) sau o maşină sau structură7 . ------Conform lui Ernst Alexander, cele mai utilizate 1. Paul K. Van Riper, “EBO: Nu era nici un copil în cadă,” metode de rezolvare a problemei oferă doar Joint Force Quarterly 52 (Ianuarie 2009), pag. 82–83. abordarea sistemică a căutării sau reguli sau salturi 2. JWFC, Implicaţiile doctrinare ale evaluării opeaţionale pentru a simplifica problemele complexe8 . Aici este în reţea (Norfolk, VA: JWFC, Februarie 24, 2004), pag. 9 loc pentru creativitate în procesul de design, dar un 3. James N. Mattis, “Îndrumările comandantului USJF- element critic este accesul şi utilizarea unui mediu COM Commander pentru Operaţiile bazate pe efecte” bogat în informaţii. Parameters 38, nr. 3 (Toamna 2008), pag. 23 Sistemul convenţional de planificare militară a fost 4. 25 Milan N. Vego, “Abordarea sistemică versus creat pe bază de cunoaştere. Criticii conceptului EBO, clasică asupra războiului” Joint Force Quarterly 52 care l-au văzut ca o îndepărtare de abordarea clasică (trimestrul 1, Ianuarie 2009), pag. 42. a războiului, nu au văzut nevoia de a depăşi domeniul 5. Ibd. pag. 20 cunoştinţelor militare pentru a rezolva aplicarea 6. Tomislav Z. Ruby, “Operaţiile bazate pe efecte: Mai actuală a forţei militare. importante ca oricând,” Parameters 38, no. 3 (toamna 2008), Criticile, ca cele ale gl. Van Ripier, concluzionează pag. 30 că EBO, ONA şi SoSA au fost abordări pseudoştiinţi- 7. Ernest R. Alexander, “Design în procesul de luare a fice care au deteriorat profesional gândirea militară deciziei,” Policy Sciences 14 (1982), 280 despre cauză şi efect legate de utilizarea forţei mi- 8. Ibid., 283. litare9. În apărarea abordării clasice a războiului, 9. Paul K. Van Riper, “EBO: Nu era nici un copil în cadă,” aceste critici pun piedică efortului de a colecta infor- Joint Force Quarterly 52 (Ianuarie 2009). maţiile printr-un process ca ONA şi, mai mult, îngre- 10. William J. Gregor, Sistemul militar de planificare şi unând dezvoltarea metodelor necesare de a analiza operaţiile de stabilitate, Joint Force Quarterly 52 (Ianuarie efectele acţiunilor militare în complexitatea contin- 2009) genţelor. 11. Tomislav Z. Ruby, “Operaţiile bazate pe efecte: Mai Relaţia dintre cauză şi efect, acţiune şi răspuns în importante ca oricând,” Parameters 38, no. 3 (Autumn operaţiile de stabilitate nu este de neînţeles. Totuşi, 2008), pag. 30 metodele şi datele necesare pentru lucrul cu contin- genţele complexe diferă mult de cele ale operaţiilor Bibliografie: militare convenţionale. Atenţie trebuie acordată con- textului politic, social, economic şi cultural al operaţiei 1. Ernest R. Alexander, “Design în procesul de luare a deoarece, acele condiţii au un impact serios asupra deciziei,” Policy Sciences 14 (1982) modului de desfăşurare a acţiunilor militare şi cum 2. William J. Gregor, Sistemul militar de planificare şi sunt acele acţiuni percepute. operaţiile de stabilitate, Joint Force Quarterly 52 (Ianuarie Deoarece efectul oricărei acţiuni este condiţionat de mediu, este important să se dezvolte încrederea în 2009) efectul anticipat prin observarea tiparelor într-o canti- 3. James N. Mattis, “Îndrumările comandantului USJF- tate mare de date strânsă într-o perioadă mare de COM Commander pentru Operaţiile bazate pe efecte” timp. În opoziţia acută la EBO, ONA şi SoSA, armata Parameters 38, nr. 3 (Toamna 2008) americană şi în particular forţele terestre au ales să 4. Paul K. Van Riper, “EBO: Nu era nici un copil în cadă,” ignore evaluarea strategiilor şi nevoia de a realiza o Joint Force Quarterly 52 (Ianuarie 2009) înregistrare a acţiunii şi răpunsului într-un mediu com- plex10 . 5. Tomislav Z. Ruby, “Operaţiile bazate pe efecte: Mai În răspunsul său, gl. Mattis, T.Z. Ruby afirma că importante ca oricând,” Parameters 38, no. 3 (toamna 2008) direcţia în acest caz ar trebui să fie crearea unei 6. Wesley C. Salmon, Cazalitatea şi explicare (New York: schimbări în cultura militară şi nu acceptarea inefi- Oxford University Press, 1998) 11 cienţei, atât timp cât există o putere copleşitoare . 7. Sun Tzu – Arta războiului, Antet XX Press, 2000 Cheia nu este abandonarea conceptului EBO. 8. Milan N. Vego, “Abordarea sistemică versus clasică Cheia este de a asigura că operaţiile bazate pe efecte sunt corespunzător planificate şi executate şi că asupra războiului” Joint Force Quarterly 52 (trimestrul 1, efectele sunt măsurate în cadrul ciclului de luare a de- Ianuarie 2009) ciziei a operaţiilor curente. 9. JWFC, Implicaţiile doctrinare ale evaluării opeaţionale în reţea (Norfolk, VA: JWFC, Februarie 24, 2004)

- 76 - TEORIE MILITARĂ

Turcia - putere regională pe axa ponto-caspică

------Colonel dr. Vasile Cerbu, Divizia 2 Infanterie „Getica”

n ceea ce literatura rusă numeşte platforma EURA- active în NATO, are un potenţial militar, economic, SIA, există două state care au o poziţie geografică cultural şi ideologic în ascensiune. De asemenea, Turcia excepţională: Rusia şi Turcia. Prima este cea mai reprezintă un punct nodal deosebit de important sub mare ţară din lume, din punct de vedere teritorial aspect geopolitic. Îdar şi geopolitic, are resurse fabuloase, nebănuite, Rolul său de putere regională a crescut în special misterioase chiar, atât pe continentul european cât şi pe după dezintegrarea fostei URSS, la începutul anilor ”90, cel asiatic. Aceasta este generatoare de putere, are rivalul său istoric. Turcia motivată de noile realităţi mili- resurse şi potenţial. Cealaltă, Turcia, devine din ce în ce tare, geopolitice şi geostrategice şi-a propus, şi în parte mai mult o ţară de sinteză, un pivot geopolitic, un spaţiu a reuşit, să umple acest vid de putere creat de Federa- de o valoare geopolitică şi geostrategică de excepţie. ţia Rusă, ca succesoare a URSS, care se afla în plină Rusia şi Turcia, inamici odinioară, azi au devenit par- degringoladă economică, politică, socială şi ideologică, teneri. Ambele ţări provin din două mari imperii şi pierzându-şi prestigiul de superputere şi diminuându-şi reprezintă două civilizaţii. Rusia reprezintă civilizaţia drastic spaţiul de influenţă. slavă care face parte din complexul de civilizaţii euro- Totodată şi-a proiectat o strategie care să-i permită să pene iar Turcia face parte din civilizaţia musulmană care acceadă la poziţia de lider în procesul de realizare a sta- generează una din cele mai interesante filozofii ale exis- bilităţii în zonă, să facă faţă ameninţărilor şi riscurilor asi- tenţei şi cunoaşterii umane din lume1. Fiecare din aceste metrice, să-i fie recunoscut statutul de port-drapel al state au un rol distinct şi cu totul deosebit în configura- intereselor lumii islamice, să fie deschisă dialogului cu rea cât şi reconfigurarea mediului de securitate euro- Occidentul. pean şi asiatic şi chiar mondial dacă luăm în calcul că Printr-un efort integrat, prin reformarea sistemului eco- platforma euroasiatică şi platforma subcontinentului nomic, mobilizarea resurselor sale interne şi prin ajutor indian deţin supremaţia mondială teritorială, în resurse şi financiar extern (american şi al instituţiilor financiare in- populaţie. ternaţionale, de aproximativ 21 miliarde de dolari), eco- Chiar dacă la ora actuală marile entităţi statale sau nomia Turciei a înregistrat creşteri economice, organizaţionale ale lumii, SUA, UE, Rusia, China, Japo- transformând ţara într-un centru de putere economică, la nia, India, şi NATO, joacă rolul esenţial în arhitectura me- intersecţia dintre Europa şi Asia. diului de securitate internaţional, Turcia rămâne o ţară Relansarea economică i-a permis să-şi diversifice şi pivot într-o zonă deosebit de sensibilă. Ea este situată multiplice relaţiile de schimb şi cooperare cu statele şi între Orientul Mijlociu, Orientul Apropiat, Balcani – buto- organizaţiile din Europa (UE şi OCEMN), din zona iul cu pulbere al Europei, Marea Neagră, Caucaz şi euroasiatică (Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, Marea Caspică, dincolo de care se află fostele teatre de D-8 Bangladesh, Egipt, Indonezia, Iran, Malaysia, operaţii ale fostului Imperiu Otoman. Nigeria, Pakistan, Turcia) sau asiatică (OCE – Afganis- În opinia lui Z. Brzezinschi, cunoscut om politic şi geo- tan, Arzerbaidjan, Iran, Kazakhstan, Kirgistan, Pakistan, politician american, accesul SUA la supremaţia mondială Tadjikistan, Turkmenistan, Turcia şi Uzbekistan). Toate este influenţat numai de reacţia şi măsura implicării ţările implicate în aceste relaţii economice înregistrează jucătorilor strategici (Rusia, China, Japonia, Franţa şi avantaje3. Astfel volumul comerţului extern al Turciei cu Germania) şi a pivoţilor geopolitici (Turcia, Iranul, statele euroasiatice a crescut de la 10 miliarde de do- Ucraina, Azerbaidjanul şi Coreea de Sud)2. lari, în 1997, la 40 miliarde de dolari, în 2008. Turcia este un amestec de cultură islamică şi civiliza- Preocupată de atingerea unui nivel ridicat de dezvol- ţie occidentală, dispusă pe două continente. Are o su- tare economică, şi-a manifestat interesul pentru adera- prafaţă de 774.820 kmp (distribuită neuniform: 1/3 pe rea la UE. Relaţiile de cooperare între UE şi Turcia s-au continentul european şi 2/3 pe continentul asiatic), o po- consolidat de timpuriu dar au evoluat cu sincope. Astfel pulaţie de aproximativ 70 milioane de locuitori (în anul în 1959 Turcia şi-a depus cererea de asociere la CEE. 2025 se preconizează că vor fi 85 milioane) majoritar Patru ani mai târziu, în septembrie 1963, cele două părţi musulmană (peste 99,5%), este al doilea stat cu forţe au încheiat acordul de la Ankara, care stabilea acordul

- 77 - TEORIE MILITARĂ

de asociere dintre ele, obiectivul fiind o uniune vamală republicile autonome din Federaţia Rusă7. Aceste între Comunitatea Europeană şi Turcia. Ulterior au fost aspecte justifică de ce SUA atunci când elaborează stra- semnate şi alte documente de cooperare, dar niciunul tegiile politicii sale externe ţin cont de emergenţa cen- de aderare la UE a Turciei. Începutul negocierilor a fost trelor de putere din aria statelor musulmane şi apariţia programat pentru anul 2000, în perspectiva aderării în- statelor pivot (Turcia, Pakistan, Indonezia, Iran, Egipt, cepând cu 20054. Progresele realizate în Turcia constau Algeria, Arabia Saudită şi Uzbekistan). în reformarea sistemului juridic, diminuarea rolului Din dorinţa de a extinde zona de interes strategic pen- armatei în politica statului, consolidarea dreptului la tru a promova democraţia, pacea, stabilitatea şi geo- libera asociere şi exprimare, conferirea de drepturi mi- strategia americană, SUA a lansat conceptul de Marele norităţilor, în domeniul educaţiei, abolirea pedepsei cu Orient Mijlociu (Greater Middle East) sau de Balcanii moartea şi eliminarea torturii şi reducerea inflaţiei5. Un Euroasiatici – regiune de mari turbulenţe şi multiple aspect negativ al relaţiilor dintre Turcia şi UE este pro posibilităţi de iniţiere şi lansare a haosului în întreaga blema cipriotă (Turcia nu a recunoscut independenţa lume (regiunea include statele din Maroc, nordul Africii, Ciprului) şi problema Kurdă. Orientul Mijlociu clasic, Caucaz, Afganistan şi fostele Comisia Europeană prevede ca în cazul unor frec- state sovietice din Asia Centrală). În acest proiect de vente încălcări a valorilor UE, precum principiile libertă- anvergură mondială, Turciei îi este repartizat un rol de ţii, democraţiei, statului de drept sau nerespectarea maximă importanţă – control al coridorului pe direcţia drepturilor omului, aceasta va recomanda imediata sus- Pakistan, Afganistan, Iran, Turcia8. pendare a negocierilor. De asemenea nu este exclus ca Pentru a tranşa în favoarea sa disputa pentru supre- rezultat şi neaderarea Turciei la UE. maţia în mişcarea panislmică, Turcia este susţinută de Turcia poate constitui o punte între UE şi Orientul Occident. Argumentele acestui demers sunt următoa- Mijlociu, între două culturi şi două religii6, urmare a po- rele: are un radicalism moderat; nu este promotorul for- ziţiei sale geografice. Integrarea Turciei în UE poate con- mării unui stat islamic universal; reprezintă o stitui un model care îmbină democraţia şi modernismul contrapondere la tendinţele creşterii puterii Rusiei şi cu Islamul. Se poate aprecia că astfel Europa transmite SUA în regiune; respinge fundamentalismul şi terorismul islamului că acesta nu este incompatibil cu democraţia. ca mijloace de acţiune; au o putere militară recunoscută; Astfel, modelul acceptat de Turcia poate fi proiectat mai au numeroase atuuri recunoscute în negocierile cu marii des în Orientul Mijlociu iar reformele instituite de către actori internaţionali (poziţie geopolitică avantajoasă; sta- aceasta pot influenţa situaţia din Egipt, Siria, Tunisia, tutul de punte ponto-mediteranenă şi ponto-caspică; are Libia şi alte ţări din Consiliul de Cooperare al Golfului monopolul strâmtorilor conferit prin Convenţia de la (CCG) şi din nordul Africii, care ar putea conduce astfel Montreaux; au în intenţie construirea unui canal între spre modernitate. Marea Neagră şi Marea Marmara ca alternativă la strâm- Poziţia strategică a Turciei poate asigura UE un rol im- toarea Bosfor – Canalul Instanbul); are poziţie de coridor portant în relaţiile cu Orientul Mijlociu prin prezenţa aces- energetic, care asigură controlul şi securitatea transpor- tora în zonele pivot ale lumii. Se asigură astfel stabilitate tului hidrocarburilor în toate direcţiile. în balanţa geopolitică a regiunii. Vecinătatea UE cu Orientul Mijlociu va asigura nu doar probleme ci şi opor- tunităţi. Problemele ţin în special de problema Kurdă şi cea a repartiţiei resurselor de apă ale zonei. Prin adera- rea la UE a Turciei uniunea va deveni cel mai influent actor în zonă, fiind înlăturate astfel intervenţiile SUA. UE şi-ar asigura astfel statutul de actor global în relaţiile internaţionale, în special cu Orientul Mijlociu. Turcia este o punte de legătură pentru transporturile terestre şi aeriene între Europa şi Asia şi pentru trans- porturile maritime în special către Ucraina şi Federaţia Rusă. Astfel acest stat are o poziţie geopolitică şi geo- strategică unică – este cea mai importantă rută de trans- port a resurselor energetice dinspre Asia Centrală către Europa şi întreaga lume în general. Turcia, datorită puterii economice, poziţiei geografice, relaţiilor istorice şi influenţei sale în lumea occidentală şi Turcia este o putere militară semnificativă în regiune. musulmană aspiră la rolul de lider al mişcării islamice De această situaţie trebuie să ţină seama atât aliaţii cât contemporane realizată de nucleele etnice musulmane şi competitorii. Astfel are a doua forţă din NATO (aproxi- din vecinătatea faliilor de civilizaţie, care militează pen- mativ 510.000 militari activi şi 380.000 rezervişti), stra- tru renaşterea şi instaurarea hegemoniei islamice în tegia sa militară vizează: descurajarea, securitatea lume: nucleul turcofon, nucleul iranian, nucleul arab, nu- colectivă, apărarea avansată, participarea militară activă cleul pakistanez, nucleul indonezian la care se adaugă la managementul crizelor în zonă. Are un program de

- 78 - TEORIE MILITARĂ

modernizare a forţelor armate multianual, în valoare de Regiunea Mării Negre a focalizat atenţia atât a actori- 150 miliarde de dolari, până în 2025. De asemenea şi-a lor statali cât şi non-statali implicaţi direct sau indirect dezvoltat o industrie de apărare capabilă să producă (China, UE, NATO şi SUA) datorită importanţei sale în echipament militar major cu grad de complexitate ridicat. transportul hidrocarburilor către Europa şi a apropierii de După destrămarea URSS, importanţa geopolitică şi zone instabile din Orientul Mijlociu şi Caucaz. Este geoeconomică a Turciei a crescut avându-se la bază declarată zonă de interes strategic al SUA şi posibil următoarele considerente: conjugarea crizei energetice situată pe o nouă axă ale transporturilor strategice mondiale cu începutul valorificării potenţialului fabulos (Europa Occidentală, România, Georgia, Asia Centrală, al resurselor de hidrocarburi din zona Mării Caspice; Afganistan) ca alternativă la ruta nordică ce include spaţiul islamic deţine aproximativ 3/4 din resursele mon- Federaţia Rusă sau cea sudică ce include Oceanul In- diale de hidrocarburi distribuit în zona Mării Caspice şi dian, Pakistan şi Afganistan. Orientul Mijlociu; teritoriul turcesc poate asigura trans- Din oponenţii tradiţionali, Federaţia Rusă şi Turcia, portul în condiţii de securitate a acestor resurse, dinspre atunci când interesele le sunt în joc, fac front comun, zonele de exploatare (zona Caspică, Siberia, Golful devin aliaţi, formează aşa numita axă a excluşilor. Persic) spre beneficiari (Europa, Asia, Orientul Îndepăr- Această afirmaţie este argumentată de interesele mili- tat şi SUA). tare, economice şi de securitate (schimburile comerciale între cele două state au crescut constant; Rusia a devenit al doilea partener econo- mic al Turciei; Rusia asigură securitatea energetică a Turciei prin furnizarea de hi- drocarburi 20% petrol şi 60% gaze natu- rale; mărfurile ruseşti sunt tranzitate prin strâmtori; cooperează pentru controlul ex- tremismului islamist din Caucaz şi com- baterea terorismului, traficului cu arme, droguri şi persoane). Pentru a avea o imagine asupra rolului pe care-l poate avea Turcia la Marea Neagră trebuie să luăm în seamă compo- nenta care dimensionează puterea mari- timă a unui stat, flota militară şi cea comercială. Dacă ceea ce priveşte flota comercială situează Turcia pe locul doi în OLEODUCTUL BTC (Baku-Tbilisi-Cezhan) zonă, în ceea ce priveşte flota militară o (Sursa:http://www.bp.com) situează pe primul loc (dacă nu luăm în seamă statutul Rusiei de putere nucleară) Strategia maritimă a Turciei vizează ur- În ultimele decenii Marea Neagră şi-a sporit semnifi- mătoarele obiective: proiectarea puterii pe mare şi asu- cativ rolul în stabilitatea şi securitatea regiunii. Acest pra uscatului, cooperarea în cadrul NATO, capacitatea aspect conferă statelor riverane, îndeosebi Rusiei dar şi de a-şi spori rolul de lider regional10. Turciei, statutul de actori importanţi de care trebuie să Conştientă de poziţia de care dispune, Turcia caută să se ţină seama. Argumentele care susţin această afirma- prevină tendinţele şi factorii care ar putea să-i diminueze ţie sunt de natură geopolitică, geostrategică, geoecono- rolul şi prestigiul de putere regională prin următoarele mică şi crizogenă9 (rezolvare a conflictelor îngheţate). acţiuni: - refuzul diplomatic de extindere a operaţiei NATO „Active Endeavour”, din Marea Mediterană în Marea Neagră sub pretextul că se compromite spiritul Conven- ţiei de la Montreaux şi ar dezechilibra raportul de forţe în Marea Neagră; - satisfacerea nevoilor de securitate reprezentate de ameninţările potenţiale din REMN, prin forţe proprii sau prin recursul la forţele Blackseafor; - iniţierea acţiunii Black Sea Harmony care vizează operaţii în sprijinul păcii, securitatea maritimă, conduce- rea operaţiilor de supraveghere în aria sa de jurisdicţie navală şi aeriană în conformitate cu legislaţia internaţio- nală, conducerea operaţiilor de supraveghere şi control a navelor suspecte, prezenţa forţelor militare navale pe

- 79 - TEORIE MILITARĂ

rutele de trafic ale navelor comerciale etc11; o securitate destul de fluidă. Astfel, Ankara reuşeşte - susţinerea proiectelor proprii de dezvoltare a unei re- într-o zonă minată de conflicte, dezamorsează situaţii ţele instituţionale regionale privind cooperarea şi stabili- critice, întinde punţi de legătură şi deschide noi tatea în zonă conjugată cu descurajarea unor iniţiative perspective atunci când pentru alţii acestea nu mai ale altor state sau instituţii internaţionale. există. Se afirmă ca o mare putere regională, fără a Turcia este o punte între spaţiul euro-atlantic şi state- emite pretenţii hegemonice şi nici principii fundamenta- leturcofone. Astfel începând cu anii „90”, Turcia lansează o strategie geopolitică culturală care are ca obiectiv prin- liste. O dată cu prăbuşirea URSS, pentru Turcia a apă- cipal realizarea unui panturcism „soft” (nu cea a unei rut o şansă unică în ultimii 400 de ani de a se reafirma forţe politice ci a unui spaţiu de cooperare economică şi ca o putere regională12. culturală intensă sub hegemonia statului turc). Astfel îşi Turcia va continua să-şi urmărească propriile sale creează o Agenţie Internaţională pentru Cooperare cu interese care constau în: realizarea rolului de arbitru în scopul de a acorda asistenţă financiară şi tehnică, sub disputa dintre SUA, Rusia şi China pentru Eurasia; tutelă turcă, statelor care au ieşit din componenţa URSS. confirmarea statutului de putere regională şi de interfaţă Se organizează întâlniri comune, inclusiv a unor între civilizaţia islamică şi occidentală; recunoaşterea ne- Summituri turceşti Mondiale. Acţiunile deranjează atât cesităţii prezenţei şi implicării sale active în rezolvarea/ Rusia cât şi Iranul, dar în paralel se desfăşoară alte ac- gestionarea crizelor din Zona Extinsă a Mării Negre ţiuni având drept scop înlăturarea rivalităţilor şi dezvol- tarea unor proiecte comune. (ZEMN). În ultimii ani, Turcia a dezvoltat o politică externă Este greu de crezut că va realiza aceste obiective fără extrem de dinamică, prin care toate atuurile de care a face compromisuri dar putem afirma că eforturile sale această ţară dispune, au fost exploatate într-o manieră se vor înscrie în tendinţa acestor vremuri – evoluţia ingenioasă şi profitabilă, care nu suportă comparaţie, iar internaţională către o lume multipolară. anul 2009 este un „an antologic” în acest sens. Astfel a fost tăiat şi „nodul gordian” al relaţiilor istorice cu Note: Armenia care datează din perioada Primului Război Mondial. S-a declanşat un proces de normalizare a 1. Văduva, Gheorghe, „Turcia – pivot geostrategic eura- acestor relaţii. În relaţiile cu Iranul şi-a asumat un rol de siatic”, în revista „Geopolitica”, nr. 25, Editura TOP FOR (T), mediator între Teheran şi principalele state occidentale pe tema programului nuclear iranian, cu Siria dezvoltă o Bucureşti, 2005, pag. 19; relaţie de cooperare economică şi militară extinsă, fiind 2. Brzezinski, Zbignien, „Marea tablă de şah, supremaţia suprimate şi vizele, dar aceste relaţii au fost întrucâtva americană şi imperativele sale geostrategice”, Bucureşti, umbrite de evenimentele violente interne din această Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000, pag. 53 - 57; ţară. Cu Irakul s-au restabilit relaţiile de încredere. 3. Nazare, Vasile, „Turcia şi jocurile de putere în bazinul Cu Israelul, un aliat strategic al Turciei, relaţiile sunt Mării Negre”, în revista „Geopolitica”, nr. 25, Editura TOP abordate într-o manieră nouă (ca urmare a acuzaţiilor FOR (T), Bucureşti, 2005, pag. 111 - 112; care au fost aduse Israelului că a comis abuzuri umani- 4. Lăutreanu, Cosmin, „UE încotro?”, în revista „Geopo- tare pe teritoriile palestiniene, că dezvoltă un program litica”, nr. 13, Editura TOP FOR (T), Bucureşti, 2003, pag. nuclear militar şi a modului în care a fost oprită acţiunea 21; Flotilei umanitare „Libertatea”). 5. Georgescu, Laura, „Turcia a îndeplinit condiţiile UE”, Cu Rusia relaţiile sunt proiectate a se dezvolta într-un http://www.cotidianul.ro/index.php; trend ascendent. Rusia construieşte prima centrală nu- 6. Busi, Dorel, „Aderarea Turciei la Uniunea Europeană”, cleară din Turcia, sunt schimburi economice în creştere în revista „Geopolitica”, nr. 25, Editura TOP FOR (T), Bu- vertiginoasă şi proiecte comune de cooperare inclusiv în cureşti, 2005, pag. 40 - 42; domeniul hidrocarburilor. 7. Săgeată, Mircea, „Lumea islamică: reţea dinamică de Se poate afirma că relaţiile Turciei devin tot mai com- sisteme”, Editura TOP FOR (T), Bucureşti, 2006, pag. 23- plexe ca urmare a dezvoltării relaţiilor turco – israeliene, 39, 93-98; a împotmolirii dosarului cipriot, al nerezolvării problemei 8. Văduva, Gheorghe, „Marele Orient Mijlociu – entitate Kurde, a reticenţelor europene faţă de aderarea la UE. În această situaţie internaţională complexă se pune în- sau zonă de falie?”, în revista „Impact Strategic”, nr. 1/2005, trebarea dacă Turcia s-a îndepărtat de Occident pentru pag. 24 – 25 şi nr. 2/2005, pag. 70 – 74; a se apropia de Est (lumea islamică şi Rusia). Această 9. „Strategia de securitate a României ”, 2006, pag. 19 – supoziţie trebuie infirmată prompt şi tranşant deoarece 20; NATO rămâne principalul angajament al Turciei iar prin- 10. Nazare, Vasile, „op. cit”, pag. 115 - 119; cipalul partener economic rămâne Occidentul. Ultimele 11. Nazare, Vasile, „op. cit”, pag. 120; iniţiative în plan internaţional nu deranjează nici 12. Vlad, Corneliu, „Turcia – revelaţia unei puteri regio- Occidentul şi nici Federaţia Rusă ci se poate afirma că nale”, în revista „Geopolitica”, nr. 33-34, Editura TOP FOR ridică un coeficient de securitate într-o zonă nesigură cu (T), Bucureşti, 2009, pag. 69 – 70.

- 80 - TEORIE MILITARĂ

Federaţia Rusă, un actor internaţional în cursa pentru recâştigarea statutului de putere globală

------Colonel dr. Vasile Cerbu, Divizia 2 Infanterie „Getica”

Mediul de securitate internaţional în zona euroatlantică şi a Extremului Orient se află într-o rapidă schimbare. Unele schimbări decurg din evoluţia obiectivă a mediului de securitate, sunt rezultatul unor strategii şi programe şi au un caracter previzibil şi liniar. Alte schimbări au o doză de incertitudine, semnificativă ca natură, amploare şi durată şi au un caracter surprinzător, seismic sau de disconti- nuitate strategică1. Noile riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii României şi a comunităţii de state democratice îşi găsesc originea în triada terorism, proliferarea armelor de distrugere în masă şi regimuri nedemocratice sau instabile. Recrudescenţa unor forme de acţiune violentă în cadrul unor dispute interetnice şi interconfesionale, a terorismului internaţional, insuccesul unor încercări de mediere şi soluţionare pe cale diplomatică a acestora, induc noi valenţe în menţinerea interesului statelor pentru păstrarea unor capacităţi de apărare care să asigure prezervarea, inclusiv pentru folosirea forţei militare, a intereselor lor naţionale vitale.

Consideraţii generale schimbările profunde generate de „Primăvara arabă”; schimbarea de optică privind aderarea Ucrainei la În anii 2011 si 2012 dinamica fenomenului militar şi NATO, precum şi sporirea riscurilor şi ameninţărilor, politico-militar a fost şi mai este influenţată de o serie transnaţionale, atât convenţionale cât şi asimetrice importantă de factori. Cei mai importanţi sunt: imple- (terorism, crimă organizată, proliferarea armelor de mentarea noilor direcţii de politică externă a SUA în distrugere în masă, revigorarea unor mişcări separa- abordarea Administraţiei Obama; evoluţia dosarelor tiste, extinderea fundamentalismului islamic, schim- iranian şi nord-coreean privind înarmarea nucleară; bările climatice la nivel global, criza economico - profunzimea recesiunii economiei globale şi modul de financiară etc.). soluţionare de către G 8 şi G 20 a impactului acesteia Şi la adresa României acţionează o serie de riscuri, în toate planurile (politic, social, economic şi militar); ameninţări şi vulnerabilităţi. Cele mai importante dintre evoluţia situaţiei de securitate din teatrele de operaţii acestea sunt: fenomenele negative cu caracter trans- din Afganistan şi Balcani; acţiunile de politică externă, naţional; prelungirea recesiunii economice; dezvolta- energetică, climaterică, militară şi de securitate pro- rea fenomenului migraţionist şi a presiunii acţiunilor de movate de actori internaţionali statali majori (Federa- crimă organizată în Zona Extinsă a Mării Negre ţia Rusă, Brazilia, Republica Populară Chineză, India) (ZEMN); instabilitatea politică şi economică internă şi în relaţiile cu SUA, NATO, UE, ASEAN, precum şi în în unele state vecine; evoluţia imprevizibilă a unor con- cadrul ONU, OSCE, CSI (Comunitatea Statelor Inde- flicte îngheţate; schimbări climatice, acţiunile între- pendente), OTSC (Organizaţia Trataului de Securitate prinse de Federaţia Rusă pentru consolidarea Colectivă), OCS (Organizaţia de Cooperare de la profilului său eurasiatic şi recâştigarea profilului de su- Shanghai); deteriorarea relaţiilor între Turcia şi Israel; perputere globală; acţiunile Ucrainei de repoziţionare

- 81 - TEORIE MILITARĂ

în politica externă; acţiunile Turciei de consolidare a cu o criză la nivelul interacţiunii, datorată limbajului, poziţiei de actor important în regiune. standardelor şi stereotipurilor care datau de pe timpul Două tendinţe au dominat anul 2011 şi continuă să Războiului Rece. Acestea au constituit o povară pen- domine şi anul 2012 în situaţia politică internaţională: tru oficialii militari şi civili ai ambelor ţări, povară care continuarea reviriamentului relaţiilor dintre Federaţia a împiedicat identificarea unui limbaj comun şi a unor Rusă şi SUA şi agravarea conflictelor din Orientul soluţii mutual acceptate. Un exemplu în acest sens Apropiat şi Mijlociu (în special în Siria şi Iran) şi Asia este noul tratat START care a fost iniţial abandonat. Centrală. În urma revizuirii listei de inamici, cele două state au constatat că nu se află una pe lista celeilalte, iar Relaţiile SUA - Rusia evoluează către principala ameninţare comună constă în fenomenul de un parteneriat global destabilizare care se propagă în regiuni vitale pentru propriile interese. Noile riscuri şi ameninţări la adresa În ultimii ani, relaţiile dintre SUA şi Federaţia Rusă securităţii internaţionale (implicit la adresa celor două au fost „resetate” pozitiv în sensul evoluţiei acestora ţări) au determinat cele două părţi să revizuiască către un parteneriat global. Astfel, SUA au relansat structura forţelor armate şi programele de dezvoltare relaţiile cu Federaţia Rusă de la egal la egal, apreci- şi înzestrare cu sisteme de armament şi echipamente ind-o ca o mare putere şi un potenţial partener global majore. pentru menţinerea stabilităţii pe plan mondial. Aceste circumstanţe sunt stimulente puternice, Relansarea relaţiilor între SUA şi Federaţia Rusă se suficiente pentru ca cele două state să coopereze, să bazează pe măsuri majore aplicate în mai multe găsească un limbaj şi abordări comune la probleme direcţii. Acestea includ negocieri privind deja semnatul unde acordul este posibil şi să facă unele compromi- Tratat START-2 în martie 2010, negocieri privind suri în privinţa aspectelor asupra cărora nu s-au rezolvarea dosarului iranian, consultări privind situa- înţeles. ţia de securitate din Afganistan şi procesul de pace din Astfel, Federaţia Rusă, printr-un decret al preşe- Orientul Apropiat şi Mijlociu, negocieri privind asigura- dintelui Dimitri Medvedev, a interzis comercializarea rea unor rute alternative de transport spre teatrul de sistemului de rachete S-300 către Iran (chiar dacă re- operaţii din Afganistan folosind teritoriul Federaţiei cent a declarat că este posibila reluarea tratativelor de Ruse precum şi cooperarea în domeniul apărării între comercializare a acestora, nefiind pe lista produselor cele două state. interzise), precum şi a altor tipuri de armamente/con- Politica de „resetare” a relaţiilor dintre Federaţia tracte în valoare de aproximativ 11-13 miliarde USD. Rusă şi SUA a fost continuată de preşedintele ameri- Acesta este preţul pe care Federaţia Rusă îl consimte can Barack Obama. Iniţierea relansării relaţiilor dintre pentru a face parte din clubul occidental extrem de ex- cele două state este un demers care s-a dovedit opor- clusivist. A acceptat intervenţia militară în Libia dar se tun. Agravarea recesiunii globale coroborată cu o criză opune unei abordări asemănătoare în Siria. Anii ur- politică şi economică extinsă au adus, atât Federaţia mători vor aduce o reorganizare a relaţiilor din punct Rusă cât şi SUA, în faţa perspectivei periculoase de de vedere economic, politic şi militar. Federaţia Rusă revenire la situaţia din timpul Războiului Rece, într-un a devenit membră a Organizaţiei Mondiale a Comer- moment în care ambele state trebuiau să gestioneze ţului şi va colabora mult mai strâns cu NATO. Proba- grave ameninţări la adresa securităţii. Mai presus de bil va accepta crearea scutului antirachetă în ultima toate, cele două state au fost nevoite să se confrunte configuraţie propusă de SUA. Deasemenea s-au des- făşurat negocieri, încununate de succes, de a pune la dispoziţie spaţiul F. Ruse pentru transporturile strate- gice ale SUA şi ale NATO din/spre Afganistan. F. Rusă primeşte în schimb ceva tangibil, retorica SUA în pro- blema Georgiei fiind mai puţin virulentă. Vor fi intensi- ficate investiţiile americane în marile proiecte, de importanţă majoră pentru economia rusă. Pe de altă parte, Federaţia Rusă are o anumită libertate de acţiune în a-şi promova interesele în Caucaz şi în spa- ţiul Europei centrale.

Federaţia Rusă îşi redefineşte zona de responsabilitate În timp ce administraţia de la Washinghton promo- vează puterea diplomatică, Moscova vorbeşte în con- tinuare despre şi pe calea armelor. - 82 - TEORIE MILITARĂ

ultimelor evenimente violente. Federaţia Rusă s-a dovedit singura putere mondială capabilă să-şi asume responsabilitatea rezolvării disputei. Chiar în condiţile în care în Asia Centrală există baze militare care aparţin atât SUA cât şi Federaţiei Ruse, se constată o lipsă a instituţiilor care să impună securitatea. Cu o vechime de câţiva ani, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a rămas mai mult „un club de prieteni ai Federaţiei Ruse”, care a funcţionat ca forţă simbolică de contrabalansare a NATO. Prezentul impune totuşi ca OTSC să funcţioneze ca o alianţă politică şi militară capabilă (aspect confirmat în conflictul Kârgâz) iar pentru asta trebuie supusă unui proces de transformare. Astfel, OTSC va trebui Preşedintele rus, Vladimir PUTIN, a proclamat să aibă o structură politică similară cu cea a NATO. În regiunea Eurasia drept sferă a intereselor exclusive plus ar trebui să-şi creeze un set de instrumente inte- ale Federaţiei Ruse. Autorităţile ruse, prin vocea pre- grate moderne şi o capacitate analitică mult mai bună. şedintelui Vladimir PUTIN, susţin această aserţiune Se va asigura în felul acesta transformarea OTSC prin toate mijloacele de care dispun în politica internă dintr-o organizaţie nefuncţională, copie a Tratatului de şi externă: diplomaţia (care include şi recunoaşterea la Varşovia, într-un mecanism funcţional, adecvat republicilor secesioniste), vânzarea de armament, sta- pentru a răspunde noilor provocări. Reformarea OTSC bilirea de acorduri în domeniul apărării, construcţia de nu va avea nevoie de depăşirea spaţiului fost sovietic. baze militare, schimbarea de regimuri, proiecte de re- Federaţia Rusă are capacitatea de a acţiona multi- formare a sistemului de securitate în Europa, reforma lateral aşa cum a procedat Franţa în Africa în anii ’60 economiei şi a sistemului de securitate internă etc. şi ’80, dar nu are baza legală pentru a acţiona în acest În condiţiile în care până de curând spaţiul fostei sens (acorduri bilaterale cu statele foste sovietice care Uniuni Sovietice a părut a fi un vast câmp de luptă stipulează formele şi condiţiile de intervenţie). geopolitic, unde marile puteri ale lumii au luptat pentru Lumea postsovietică, se poate aprecia, a intrat într- a cuceri „trofee”, problemele de natură economică şi o fază periculoasă, nouă. Fostele republici au fost politică pe care aceasta le înregistrează au determi- lăsate să-şi rezolve singure problemele. Această zonă nat o schimbare spectaculoasă a situaţiei. Astfel, este pentru Federaţia Rusă mai mult o zonă de res- acestea au fost mai mult preocupate de rezolvarea ponsabilitate decât o zonă de interese privilegiate şi propriilor probleme şi au acordat o atenţie mai mică astfel Moscova trebuie să-şi asume un rol principal evoluţiei evenimentelor din fostul teritoriu sovietic. pentru a răspunde provocărilor tip „Kârgâstan”, în caz Această situaţie a creat oportunitatea de conducere şi contrar orice pretenţii ulterioare pentru un rol special de impunere a intereselor proprii Federaţiei Ruse. se va dovedi de neacceptat. Faza în care principalii actori ai lumii internaţionale Totuşi nu se întrevede nici o variantă ca vreo altă (SUA, UE şi R.P.China) îşi elaborau proprile planuri putere mondială să-şi asume rolul de a duce o dificilă care includeau fostele republici sovietice s-a incheiat. povară a responsabilităţii pentru această regiune. SUA şi-a reevaluat priorităţile şi se concentrează pe zona Asiei de sud şi de est şi zona Pacific mai mult Federaţia Rusă şi-a reimpus dominaţia decât pe fostele republici sovietice. UE, în actuala con- în Caucaz figuraţie, nu este un actor care să acţioneze la nivel planetar. R.P.Chineză îşi concentrează eforturile spre S-au împlinit câţiva ani de la războiul ruso-georgian, vecinii săi ca mijloc de atingere a intereselor econo- perioadă în care Federaţia Rusă şi-a reimpus domi- mice. În cadrul acestei ecuaţii, Turcia a apărut ca un naţia în Caucaz. Astfel s-a consolidat prezenţa militară element nou şi ambiţios dar care mai are nevoie de în cele două regiuni georgiene secesioniste, Abhazia mult timp pentru dezvoltarea de strategii indepen- şi Osetia de Sud, unde a dislocat aproximativ 3000 de dente. militari (câte aproximativ 1500 în fiecare dintre aces- În acest context, pentru Federaţia Rusă s-au des- tea). În acelaşi timp a fost consolidată prezenţa mili- chis noi oportunităţi. A obţinut o recunoaştere a ceea tară în Armenia, unde şi-a extins perioada de închiriere ce numeşte zona sa de interese privilegiate în re- a bazei sale militare de la Gyumri2. giune. Astfel, Ucraina s-a apropiat de Federaţia Rusă Deasemenea, Federaţia Rusă şi-a reconfigurat ca urmare a lipsei de alternative. O lipsă şi mai acută dispozitivul militar din Caucazul rus, unde are dislocat de opţiuni a fost constatată şi în Kârgâstan pe timpul 2000 de militari ruşi, 40000 forţe cecene pro-ruse, un - 83 - TEORIE MILITARĂ

sistem suplimentar de rachete S-300 şi cea mai extinse şi demonstrează că strategii ruşi încep să gân- modernă şi precisă rachetă cu rază scurtă de acţiune dească pe termen lung. tip „Iskander”. Se poate aprecia că Federaţia Rusă Federaţia Rusă este ocupată de crearea unui sis- este puterea dominantă în Caucaz, iar ultimele acţiuni tem de securitate în jurul său profitând de pauza pe nu fac decât să-i consolideze poziţia. care o înregistrează procesul de extindere a NATO Regiunea Caucazului este deficil de controlat, spre est şi de problemele majore pe care le au de re- comparabilă cu a Afganistanului, iar dominaţia în zolvat marile puteri în Orientul Apropiat şi Mijlociu şi regiune nu va putea fi menţinută decât prin forţă brută. în Asia Centrală. Dislocarea sistemului de rachete S-300 constituie o reacţie la acţiunile SUA de imixtiune în sfera de influ- Federaţia Rusă îşi consolidează influenţa enţă a Federaţiei Ruse, în acelaşi timp având legătură în Ucraina şi Republica Moldova cu eforturile proprii de a controla regiunea. După „Revoluţia portocalie” din 2004, Federaţia Aspectele legate de balanţa puterii în Eurasia sunt Rusă şi-a făcut o prioritate din a securiza flancul său deosebit de importante pentru ambele puteri. Reviri- sud-vestic din Europa. Dintre toate statele foste mentul rus din ultimii ani a avut ca obiectiv, în parte sovietice, Ucraina are cel mai important rol din punct realizat, respingerea influenţelor americane în zonă de vedere strategic (sectoarele acesteia - industrial şi (manifestate după colapsul Uniuni Sovietice pentru a agricol - sunt integrate în propriul sistem economic iar împedica reimpunerea hegemoniei statului rus). 80% din gazele naturale ce sunt livrate Europei tran- Dislocarea sistemului de rachete S-300 pare să fie zitează spaţiul Ucrainei). Victoria „Revoluţiei portoca- lii” a fost un moment de cotitură pentru Federaţia Rusă, apreciat ca fiind o ameninţare la adresa exis- tenţei acesteia prin obiectivele pe care şi le propunea (accederea la structurile euroatlantice). Moscova a fost determinată să-şi concentreze eforturile pentru a îndepărta influenţa Occidentului de la periferia sa şi să-şi restabilească autoritatea. După aproximativ 5 ani, Federaţia Rusă a schimbat orientarea Ucrainei, cu efecte benefice: a fost prelun- gită cu 25 de ani perioada de staţionare a Flotei Ruse din Marea Neagră în baza navală din Sevastopol (apreciată ca un simbol al protecţiei regiunii asigurată de Moscova); s-a incheiat un nou acord în domeniul informaţiilor; a fost reconfigurat aparatul militar de se- curitate, similar cu cel din perioada sovietică. Deoarece influenţa în Ucraina s-a impus repede, Federaţia Rusă a putut trece la următorul obiectiv, Republica Moldova, stat aflat pe flancul său sud- vestic. Specialiştii ruşi în securitate apreciază Repu- răspunsul rus la dislocarea de rachete „Patriot” în blica Moldova ca fiind ultimul stat care trebuie contro- Polonia şi a elementelor antirachetă din România, ca lat pentru a-şi asigura securitatea dinspre sud-vest. etapă a reconfigurării sistemului de apărare antira- România, deşi nu poate rivaliza cu puterea econo- chetă din Europa. mică şi militară a Federaţiei Ruse, urmare a statutului Un alt aspect, relevant pentru interesul Federaţiei de membru în structurile euroatlantice, constituie o Ruse din Caucaz, este protocolul semnat cu Armenia ameninţare la adresa acesteia prin coridorul moldo- între preşedinţii celor două state în anul 2010. Acest vean. protocol este o prelungire a tratatului bilateral privind Moscova a făcut presiuni asupra elementelor occi- apărarea semnat în anul 1995, care însă include as- dentale de la Chişinău. Este un semnal că abordarea pecte noi. Federaţia Rusă garantează în totalitate in- Federaţiei Ruse funcţionează în acest moment şi Mos- tegralitatea teritorială a Armeniei, nu doar graniţele cu cova are suficientă influenţă pentru a bloca orice orien- Turcia şi Iranul. Este astfel avertizat Azerbaidjanul tare pro-occidentală în zona de responsabilitate. (care are în vedere folosirea tuturor mijloacelor pentru recâştigarea teritoriului Nagorno-Karabah), că opţiu- Federaţia Rusă îşi concentrează efortul nea militară împotriva Armeniei nu este de dorit. Toto- şi către est dată, acest protocol transmite mesajul că Federaţia În condiţile în care Federaţia Rusă a atins un nivel Rusă nu doreşte să se retragă curând, tratatul fiind de securitate suficient înspre vest, îşi permite să-şi extins până în anul 2044. Acest acord are implicaţii îndrepte atenţia şi către statele vecine de la est. - 84 - TEORIE MILITARĂ

Atenţia nu este captată doar de vecini importanţi cum asupra Euroasiei. Federaţia Rusă îşi urmează o sunt R. Chineză şi Japonia, ci şi de o serie de actori agendă a „cuceririlor” conform planificării. dinamici ca Vietnam, Indonezia şi Coreea. S-au stabilit relaţii noi cu Danemarca, care este o Pentru Federaţia Rusă puterea economică dina- ţintă mai puţin vizibilă pentru eforturile diplomaţiei mică, în creştere, a Asiei este o piaţă de exploatat care ruse, dar importanţa pe care această ţară o are con- impune acordarea unei atenţii sporite. Este o oportu- curează, din punct de vedere geopolitic cu toate cele- nitate în a-şi dezvolta sfera exporturilor de gaze natu- lalte ţări din vecinătatea graniţelor ruse. Poziţia rale şi de petrol. Federaţia Rusă a semnat acorduri strategică a Danemarcei îi permite acesteia să semnificative cu R.P. Chineză şi Japonia de furnizare controleze traficul naval din Marea Baltică. a gazelor naturale şi a petrolului. În R. Coreea furni- De asemenea, poziţia acestei ţări de outsider în UE zează gaze lichefiate. Sunt însă oportunităţi cu alte (nu face parte din zona euro, opozant al politicii de state, ca Vietnam şi Indonezia, care au nevoie de teh- nologie în domeniile militar, energetic, nuclear şi spa- ţial, echipamente pe care Federaţia Rusă le deţine în cantităţi semnificative şi pe care le exportă într-o măsură tot mai mare. Intensificarea prezenţei ruse în regiunea Asia de Est generează provocări politice şi de securitate. Fe- deraţia Rusă devine mult mai implicată în regiune, într- un moment în care condiţiile economice şi de securitate din regiune se schimbă cu rapiditate şi ge- nerează o intensificare a competiţiei.

Federaţia Rusă pe eşicherul politic european

Federaţia Rusă se afirmă în continuare ca pol de putere regional şi mondial. Deşi pe plan intern este măcinată de puternice manifestaţii antiguvernamen- tale şi antiprezidenţiale, Rusia a reuşit să se concen- treze asupra conflictelor regionale şi să elimine influenţa externă, direct sau indirect. Federaţia Rusă domină în regiune din punct de vedere al securităţii datorită alianţelor sale militare şi a acordurilor bilate- extindere, nu a aderat la Politica Europeană de rale în acest domeniu, dar şi a prezenţei militare apre- Apărare şi Securitate Comună, aliat fidel al SUA, unul ciabile în această zonă. din cele mai puternice state proatlantice) o transformă În contextul în care SUA sunt mult prea preocupate într-o ţintă deosebit de importantă a intereselor diplo- cu problemele din Orientul Apropiat şi Mijlociu şi Asia matice ale Federaţiei Ruse. Pentru Danemarca este o Centrală iar europenii sunt preocupaţi de criza finan- oportunitate de a limita influenţa Germaniei asupra ciară, Moscova este încrezătoare că are suficient timp procesului de luare a decizilor de a-şi consolida inde- de a-şi continua planurile de reconsolidare a influenţei pendenţa faţă de acest stat. Autorităţile ruse îşi concentrează eforturile diplo- matice asupra României, Poloniei şi cel mai important asupra Germaniei şi într-o mai mică măsură a Franţei. Deşi a fost asigurată că sistemul planificat de apă- rare antirachetă din Europa „nu este o ameninţare la adresa Federaţiei Ruse şi nici nu schimbă balanţa de putere strategică”, Moscova a declarat că răspunsul ei va fi „eficient şi asimetric”, ameninţând cu amplasa- rea de rachete cu rază scurtă de acţiune de tip „Iskander” în Kaliningrad, pe coasta baltică, direct la frontiera UE. Federaţia Rusă nu crede în sinceritatea asigurărilor declarative de la nivelul NATO, iar refuzul SUA de a oferi garanţii juridice pentru amplasarea ele- mentelor scutului antirachetă în Europa ar putea fi interpretată ca o intenţie de a folosi în viitor acest sistem împotriva Federaţiei Ruse. - 85 - TEORIE MILITARĂ

Regional, ruşii şi-au consolidat prezenţa militară în a extinderi NATO. Pentru Republica Moldova şi ART apropiere de Estonia cu un efectiv de ordinul zecilor are pârghii de acţiune pe care le utilizează. Bulgaria de mii de militari, în special în RM Leningrad, cu este deja curtată. În schimb, Moscova este vădit mai comandamentul la Sankt Petersburg; au încheiat un deranjată de poziţia României, care a adoptat un rol acord cu Belarus, aflată în vecinătatea Poloniei, în mai agresiv decât Bulgaria în promovarea intereselor baza căruia pot disloca rapid efective militare pe teri- SUA de a reduce influenţa rusă în zona central şi est toriul belarus în caz de necesitate impusă de un sce- europeană nariu al unei situaţii de război (trebuie menţionat Cu Franţa, Federaţia Rusă are încheiate mai multe totodată că Federaţia Rusă domină R. Belarus şi din acorduri militare şi comerciale esenţiale. Preşedinţii punct de vedere economic); la acestea se adaugă şi celor două state, la întâlnirea de la Paris din luna faptul că ruşii au dislocat sisteme de apărare antiae- martie a anului trecut, au creat impresia, cel puţin la riană tip „S-400” în enclava Kaliningrad şi intenţio- nivel retoric, că se apropie de alianţa ruso-franceză nează să disloce, în cursul următorului an, în acelaşi din 1892, mai mult decât în orice alt moment ulterior loc, noul sistem de rachete tip „Iskander”, care exe- primului război mondial. Aceste succese ale F. Ruse cută misiuni cu caracter ofensiv. sunt însoţite de o serie de reforme ale instituţiilor sta- Referitor la criza Zonei Euro, Federaţia Rusă con- tului. sideră că UE este capabilă să depăşească dificultăţile crizei economice şi îşi exprimă disponibilitatea de a-i Federaţia Rusă – reforme interne profunde acorda ajutor. F.Rusă a achiziţionat şi a urmărit să având ca efect modernizarea achiziţioneze active în cadrul lanţului de furnizare a resurselor energetice din Europa. Aceasta îi oferă un Situaţia de securitate din Federaţia Rusă este în an- grad sporit de influenţă asupra politicilor externe ale samblu stabilă. Acest stat continuă să fie autoritarist, statelor europene individuale. În condiţiile în care UE centrist, în cadrul căruia nucleul decizional şi admi- se confruntă cu o criză, fiind mai puţin capabilă decât nistrativ este ocupat de reprezentanţi ai structurilor de în trecut să asigure sprijin economic statelor vecine forţe, inclusiv ai serviciilor secrete. Sistemul electoral din Europa de Est, în prezent, F.Rusă negociază pre- parlamentar şi prezidenţial nu este unul autentic, liber ţurile la gaze naturale cu Polonia, Cehia, Bulgaria şi şi democratic. Protestele şi demonstraţiile opoziţiei alte state. Avantajul F.Ruse în acest caz este pe ter- sunt de cele mai multe ori interzise ori se încheie prin men scurt, deoarece un influx de gaz natural lichefiat intervenţia brutală a forţelor de ordine. va obliga Federaţia Rusă să scadă preţul practicat la Mass-media este sub controlul discret al instituţiilor energie. În ceea ce priveşte statele baltice, Federaţia Rusă are obiectivul de a crea „zone tampon” consolidate în cel puţin două din cele trei ţări. Letonia este fragilă pe plan intern şi incapabilă să funcţioneze normal, ca urmare a minorităţii numeroase vorbitoare de limbă rusă. Estonia este mai uşor de izolat, fiind situată între Letonia şi Federaţia Rusă. Lituania este cel mai puternic stat cu care Federaţia Rusă se confruntă. Lituania are un număr relativ mic de vorbitori de limbă rusă, are cea mai mare parte a frontierei în comun cu Polonia, stat ce se opune Federaţiei Ruse şi Belarus, având şi diplomaţi foarte capabili. În privinţa Germaniei, Moscova utilizează instru- mente economice şi energetice pentru a-şi consolida statului. Practic nu există mass-medii independente. relaţiile şi încearcă să se dovedească un partener de Canalele de televiziune, posturile de radio, presa încredere în domeniul securităţii. Anul trecut a fost scrisă, sunt cenzurate semnificativ, reflectând inclusiv finalizat proiectul ruso-german „North Stream” de con- propaganda de stat şi într-o oarecare măsură cultul struire a unui gazoduct care tranzitează Marea personalităţii. Se lansează, de regulă la comandă Baltică, în ciuda opoziţiei statelor baltice şi ale politică dar şi din proprie iniţiativă, atacuri la adresa Poloniei, perceput ca un pericol pentru mediu şi un risc opoziţiei şi a occidentului în general. pentru securitatea lor economică. Nemulţumirile au În acest context Federaţia Rusă a avut de ales de fost ignorate şi în Germania (fiind considerate dovezi a menţine stări anacronice în domenile economic, a ostilităţii istorice a acestor state faţă de Federaţia politic sau militar sau de a se reforma, adoptând re- Rusă şi Germania). forme care să-i permită evoluţia spre modernizare. Pentru Ucraina, Moscova a găsit soluţii de stopare A optat pentru varianta reformelor. - 86 - TEORIE MILITARĂ

proliferarea terorismului global şi a altor probleme spe- cifice domeniului securităţii militare. În privinţa direcţiilor de acţiune, în domeniul politicii militare documentul subliniază, ca principal aspect de noutate, posibilitatea întrebuinţării preventive, pentru descurajare, a armamentului nuclear, cu referinţă în subsidiar, la fostele state sovietice aflate în proximi- tate dar şi la state aflate în ascensiune ca R.P. Chineză sau cu care Federaţia Rusă are pro- bleme teritoriale, cum este Japonia. Ca noutăţi din punct de vedere al modului de acţiune, din care rezultă şi riscurile la adresa securităţii României, menţionăm: dreptul de a utiliza armament nuclear ca metodă de răspuns la un atac împotriva propriului teritoriu sau al aliaţilor, executat cu arma- ment nuclear sau alt tip de armament de distrugere în La începutul anului trecut Federaţia Rusă a adoptat masă, precum şi ca răspuns la o agresiune majoră de o nouă doctrină militară. Doctrina a fost adoptată în tip convenţional; utilizarea sistemelor de armament de contextul în care pe plan internaţional, Moscova punea înaltă precizie în scop de intimidare şi descurajare; în aplicare măsuri pentru refacerea sferelor de influ- dislocarea de trupe în afara teritoriului naţional pentru enţă şi completarea cadrul legislativ necesar pentru a a-şi proteja propriile interese sau cetăţenii ruşi din întrebuinţa forţele armate ca principal vector, alături de afara graniţelor, în conformitate cu legislaţia federală şi vectorul energetic, de proiectare şi menţinere a influ- enţei în spaţiul eurasiatic şi în lume. Doctrina defineşte o serie de pericole şi ameninţări care reprezintă nou- tăţi faţă de cele anterioare. Astfel, Federaţia Rusă percepe ca principale ameninţări externe la adresa sa, următoarele: tendinţa NATO de a-şi asuma „funcţii glo- bale” şi de extindere spre frontierele sale vestice; dislocarea/ întărirea contingentelor militare străine pe teritoriile limitrofe Federaţiei Ruse, aliaţilor săi tradiţio- nali şi în proximitatea apelor teritoriale ruseşti; consti- tuirea şi dislocarea de noi sisteme de apărare antirachete strategice care sunt înregistrate ca factor de subminare a stabilităţii globale şi perturbator al raportului de forţe în domeniul nuclear balistic. Docu- mentul subliniază şi aspecte privind militarizarea spa- normele de drept internaţional; principala misiune a ţiului cosmic, revendicările teritoriale la adresa forţelor armate este respingerea oricărei agresiuni Federaţiei Ruse şi aliaţilor acesteia, încălcarea Cartei împotriva Federaţiei Ruse şi a aliaţilor săi. ONU şi a altor norme de legislaţie internaţională, Se poate concluziona că noua doctrină nu identifică NATO ca adversar dar menţionează ca risc tendinţa Alianţei de a se transforma într-o forţă globală care acţionează în afara zonei sale de operaţii. Ca lider al OTSC, Federaţia Rusă acţionează în direcţia creării instrumentelor militare de asigurare a unui rol credibil. Astfel, a fost creată Forţa Colectivă de Reacţie Rapidă (FCRR). Instituirea autorităţii asu- pra Ucrainei a constituit unul din obiectivele Federaţiei Ruse care a produs schimbări la nivel geopolitic, în trei moduri: în spaţiul extins al Mării Negre, în spaţiul European şi în plan militar (forţele armate au fost res- tructurate trecânduse de la un sistem de comandă- control stucturat pe patru eşaloane la unul structurat pe trei eşaloane). La 07.05, la Moscova, s-a desfăşurat ceremonia de învestire a lui Vladimir PUTIN în funcţia de preşedinte - 87 - TEORIE MILITARĂ

al Federaţiei Ruse. La bilanţul activităţii guvernului Premierul D. MEDVEDEV a enumerat priorităţile său, Vladimir Putin a prezentat următoarele concluzii: noului guvern în următoarele şase luni, respectiv: - la începutul anului 2012, economia rusă a depăşit finalizarea şi adoptarea programelor de stat pentru consecinţele declinului din perioada 2008 – 2010, dezvoltarea socială şi economică; îmbunătăţirea PIB-ul Federaţiei Ruse a crescut cu 4,3% în perioada indicatorilor demografici; înaintarea în parlament, ianuarie – februarie a.c. şi cu 4,8% în luna martie a.c., pentru aprobare, a proiectului de buget pe o perioadă comparativ cu perioadele similare ale anului de trei ani (2013 - 2015); creşterea veniturilor salariale precedent; ale funcţionarilor din domeniul social şi implementa- - Federaţia Rusă a depăşit criza iar datoria externă rea măsurilor prevăzute în „foile de parcurs” ale iniţia- este în cuantum mai mic de 10% din PIB, ceea ce tivei antreprenorilor în domeniul administraţiei vamale; reprezintă unul dintre cei mai buni indicatori din lume; adoptarea unor măsuri în vederea îmbunătăţirii - până în anul 2015, nivelul investiţiilor în economia climatului de investiţii şi reorganizarea serviciilor rusă va creşte la 25% (de la 20% din PIB în prezent); administrative de stat. - înfiinţarea Uniunii Vamale si a Spaţiului Economic La 26.05, preşedintele rus, Vladimir PUTIN, Unic Federaţia Rusă - Belarus - Kazahstan reprezintă a aprobat componenţa Consiliului de Securitate al cel mai important eveniment din spaţiul ex-sovietic de Federaţiei Ruse. Acesta va fi condus de preşedinte şi după dezmembrarea Uniuni Sovietice, iar următorul va avea ca membri permanenţi pe premierul Dmitri pas îl va constitui lansarea, în anul 2015, a proiectului MEDVEDEV, directorul Serviciului Federal de „Uniunea Economică Eurasiatică”; Securitate (FSB), şeful Administraţiei Prezidenţiale, - în următorii 10 ani vor fi alocate aprox. 590 mld. ministrul de interne, ministrul de externe, ministrul EUR. pentru modernizarea FA şi a complexului militar apărării, preşedintele Consiliului Federaţiei, preşedin- industrial. tele Dumei de Stat, directorul Serviciului de Informaţii Imediat după învestirea în funcţia de preşedinte, Externe (SVR), secretarul Consiliului de Securitate, şi Vladimir Putin, a semnat o serie de decrete: adjunctul secretarului Consiliului de Securitate, Raşid - privind măsurile de realizare a cursului de politică NURGALIEV. externă, care trasează direcţiile principale de acţiune Revenirea Federaţiei Ruse la statutul de mare pentru MAE, în colaborare cu alte organe federale ale putere, cu capacităţi de proiectare a forţei la nivel autorităţii executive; global, este una din tendinţele majore ale situaţiei - privind realizarea planurilor (programelor) de internaţionale. Progresul pe care l-a realizat în acest construcţie şi dezvoltare a FA ale Federaţiei Ruse, sens constituie punctul culminant al mai multor ani de a altor trupe, organe şi formaţiuni militare şi moderni- eforturi în vederea restabilirii influenţei Moscovei în zarea Complexului Militar Industrial care prevede: fostul spaţiu sovietic. - dotarea FA ale Federaţiei Ruse, a altor trupe, Apreciem că Federaţia Rusă şi-a recâştigat statutul organe şi formaţiuni militare cu tipuri de armamente, de mare putere, cu potenţial de acţiune la nivel plane- tehnică militară şi specială moderne, ajungând la tar. ponderea de 70% din total în anul 2020; - dezvoltarea prioritară a forţelor de descurajare nucleară, mijloacelor de apărare aerocosmică, Note: sistemelor de comunicaţii, de cercetare şi dirijare, de luptă radioelectronică, aparatelor de zbor fără pilot, 1 James N Sosiman, Turbulenţă în politica sistemelor de atac robotizate, aviaţiei de transport, mondială. O teorie a schimbării şi continuităţii, Editura armamentului de înaltă precizie şi a mijloacelor de Academiei Române, 1994, pp. 93-113. luptă împotriva acestora şi a sistemelor de protecţie a 2 În această bază militară Federaţia Rusă a militarilor; redislocat aproximativ 4000 de militari şi două sisteme - dezvoltarea Forţelor Navale, în special a celor de rachete S-300. dislocate în Zona Arctică şi Extremul Orient, în scopul apărării intereselor strategice ale Federaţiei Ruse. - privind perfecţionarea a serviciului militar; - privind măsuri de realizare a politicii demografice, care solicită guvernului să asigure, până în anul 2018, creşterea coeficientului natalităţii până la 1,753 şi a speranţei de viaţă la 74 de ani (faţă de 70,3 în pre- zent). La 21 mai, preşedintele Federaţiei Ruse a semnat decretul privind structura şi componenţa noului guvern condus de premierul Dmitri MEDVEDEV. - 88 - AREAL BUZOIAN

Vulcani şi mănăstiri

------Locotenent colonel Romeo Feraru, Divizia 2 Infanterie „Getica”

Continuăm drumeția noastră Totuși, formele cele mai intere- refăcută în urmă cu 4-5 ani, dar, pe prin județul Buzău, poate spre cea sante, cu dimensiunile cele mai alocuri, cu alunecări de teren; mai spectaculoasă minune natu- mari, pot fi întâlnite în rezervația după aproximativ 15 km., traver- rală a locului - Vulcanii Noroioși de geologică și botanică din județul sând câteva sate dar și o frumoasă la Berca, mai precis din zona Buzău, aceasta având o suprafață zonă colinară cu fânețe întinse, Pîclele Mari și Pîclele Mici. de aproximativ 30 de hectare. ajungem la o intersecție marcată Această arie a fost declarată Trecând peste această scurtă cu indicatoare, de unde facem la monument al naturii încă din anul documentare, care poate fi mai stânga, cam doi km., până la 1924 și este printre puținele locuri cuprinzătoare navigând pe inter- Pîclele Mari. din Europa în care pot fi văzuți net, demarăm călătoria noastră de vulcani noroioși, fenomene simi- o zi. La Vulcanii Noroioși lare aflându-se doar în Siberia, Traseul este cel spre Brașov, pe Australia și în insula Trinidad din Drumul Național 10, până la Sătuc După ce plătim „taxa” de intrare Caraibe. (aproximativ 18 km. de Buzău), - un bilet costă 4 lei - , trecem În România se mai întâlnesc unde, conform indicatoarelor, ne bariera montată de întreprinzătorul astfel de fenomene, mai frecvent, îndreptăm spre Berca, făcând la local şi intrăm în zona protejată, în Subcarpații de Curbură, dar dreapta. După trecerea râului surprinși de o senzație neobișnu- și lângă Ocna Sibiului, la Buzău, ajungem la o intersecție, ită; crezi că ești pe o altă planetă - Homorod, Bazna, pe dealurile continuându-ne călătoria spre platoul arid, cu crapături și torenți Transilvaniei și chiar în anumite Vulcanii Noroioși, prin ocolire spre adânci, imagine ruptă parcă zone colinare din Moldova. stânga. „infrastructura” e bună, dintr-un peisaj selenar, straniu.

- 89 - AREAL BUZOIAN

Dacă soarele este darnic și do- arbuști, măceși și gherghini, dar și Ne întoarcem, pe același gorește din plin, putem crede că două plante, pe care eu personal traseu, dar după 2 km. nu uităm să ne aflăm în plin deșert african. nu le-am identificat, foarte rare: facem la stânga, pentru a merge la Culoarea noroiului, ce curge din Nitraria schoberi (sau gărdurărița) Pîclele Mici. Nu ratați să mergeți și cratare, devine, din gri, un galben și Obione verrucifera, sunt plante acolo, chiar dacă, probabil, din in- deschis, pe măsură ce se usucă. ce cresc doar în mediu sărat, iţiativa întreprinzătorului, care îşi În jur vezi terenuri sterpe, pe care, paradoxal, îl agrează. protejează astfel exclusivitatea, inundate de noroi și acoperite de Se pare că, aici este singurul loc drumul nu este marcat. Peisajul un strat gros de nămol solidificat. din Europa unde cresc aceste este mai abrupt, mai mare și mai Urcând spre vârf, ocolind izvoarele plante, protejate, prin lege, de sălbatic. Dintr-o parcare im- de noroi, ajungem la cratere. statul român. provizată, urcăm vreo 800 de Cel mai palpitant, este când După plimbarea printre munții metri, pe jos, traversând o fru- vedem cum bolborosește noroiul, selenari, locuri care au fost alese moasă fâneață. Intrăm, de data totul datorându-se acțiunii gazelor de trupe drept decor pentru clipuri aceasta, fără taxă, direct în zonă naturale, ce emană din adâncuri, muzicale, ne putem retrage la pen- vulcanilor noroioși. şi antrenează, în drumul lor, apă siunea întreprinzătorului local, să Vă las să-i vizitați și să con- din pânza freatică, sol argilos și mâncăm un cârnat de Pleșcoi și să statați dacă am avut, sau nu, drep- chiar petrol. bem un pahar de apă, sau de ... tate, afirmând că, fără „amenajări” Zona aridă a vulcanilor este bere, iar dacă dorim să înnoptăm, sunt mult mai atractivi, impunându- înconjurată de o vegetație sur- beneficiem de camere decente, se prin naturaleţe. prinzătoare: tufe de liliac, arbori și de două margarete.

- 90 - AREAL BUZOIAN

Mănăstirea Răteşti jenţei urmaşilor celor care l-au cti- 1843-1844, de catre renumitul torit, părăsit. În anul 1760, schitul pictor Nicolae Teodorescu, con- Pe drumul de întoarcere, vă este reînființat, ca urmare a dona- ducătorul Școlii de Zugravi de la propun să vizitați două lăcașe de ției făcute de boierii Scarlat și Episcopia Buzăului, ajutat de nepo- cult, monumente istorice. La intrare Alexandru Hrisoscoleu, devenind o tul său, Gheorghe Tattarescu, elev în Berca, urmăm indicatorul spre obște de maici. al școlii. Din pictura lui Nicolae Rătești, unde se află o mănăstire În 1784, pentru nevoile schitului, Teodorescu se mai păstreaza de maici. Pătrundem într-o curte se va construi o nouă biserică, tot astăzi doar catapeteasma. primitoare, frumos gospodărită de din lemn, închinată Sfântului Mare În anul 1861, în Mănăstirea cele 46 de călugăriţe, unde ron- Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Rătești s-a înființat o Școală pentru durile de flori și mușcatele Mir. Pe temelia acestuia se va maici și pentru fetele sărace din amintesc ambientul de la Văratec. ridica, mai târziu, în anul 1844, comunele învecinate, fondată și Mănăstirea este ctitoria (1593) biserica cea mare din zid, purtând finanțată de episcopul Dionisie lui Dragomir Căpitanul și a soției ambele hramuri ale bisericilor Romano. Tradiția școlii de la sale, jupâneasa Voica; era numai vechi de lemn: "Sfânta Treime" și Rătești a fost reluată aici prin un schit de călugări, având o bise- "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie". Școala de Adulte, în anul 1912, rica mică din lemn, închinată Sfintei Cimitirul mănăstiresc are, din 1784, și prin Școala de Cântări Bise- Treimi. Așezarea monahală va o bisericuță, tot din zid, cu o ricești, din anul 1922; de aseme- apărea mentionată ca "schit" până singură turlă, având drept hram nea, prin actualul Seminar Teologic în anul 1868. Prima menționare "Învierea lui Lazăr". din Buzău, înființat în anul 1996, a Schitului din Rătești se păstrează Cutremurele din anii 1940, 1977 prin grija Preasfințitului Epifanie din data de 6 mai 1634, când și 1986 au provocat degradări ce Norocel. acesta este amintit într-un act de au dus la necesitatea renovării În ansamblul monahal se mai danie al monahului Sofronie de zidurilor și picturii bisericii mari, pot vizita, și vă invit să o faceți, o Gomești. precum și refacerea unora dintre fântână, săpată în 1911 și muzeul, În anul 1752, locașul monahal cladirile cele vechi. care se mândrește cu o valoroasă din Rătești va ajunge, din pricina Interiorul bisericii principale colecție de artă veche bise- vicisitudinilor vremii sau a negli- a fost îmbrăcat în frescă, între anii ricească.

- 91 - AREAL BUZOIAN

Cetăţuia de la Berca către Episcopia Buzăului, în 1741. amintind de așezămintele de cult Fosta stăreţie, fortificată, de ridicate în epoca brâncovenească. Părăsind satul Rătești, ne unde şi vechea denumire, Coloanele portalului sunt spriji- îndreptăm spre Berca, pentru a „Cetăţuia”, mare parte din ea, nite de doi lei, ușa, realizată din vizita fosta „Cetăţuie”, azi schitul acum, ruină, mai păstrează urme lemn de stejar, este, la rândul său, „Sfinţii Arhangheli”. Acesta este si- din corpul de chilii, pe latura măiestrit sculptată. La interior, bise- tuat pe dealul de la marginea de vestică, pivniţele boltite, din care, rica prezintă bolți cu arcuri, spriji- nord-vest a localităţii Berca, unde spune legenda, pornea un tunel ce nite pe console. Pronaosul este se ajunge, din dreptul bisericii noi, trecea pe sub apa Buzăului, un despărțit de naos prin trei arcade, în doar 5 minute de mers cu turn-clopotniţă, precum şi o parte sprijinite pe patru coloane. mașina, pe drumul neasfaltat. din zidul de incintă, din cărămidă Dacă doriţi să zăboviţi la un Biserica așezământului monahal din piatră de râu. În Primul Război pahar de vorbă, puteţi poposi la a funcționat ca lăcaș de cult Mondial a fost bombardată de arti- complexul turistic „Măgura”, aflat începând din 6 iunie 1694, când leria germană, în retragere pe pe DN 10, la 10 km. de Sătuc, lo- a fost terminată şi sfinţită, prin Valea Buzăului. Edificiul se află pe calizat lângă „Fântâna lui Mihai străduinţa marelui boier buzoian lista monumentelor istorice din Viteazul”, ansamblu sculptural Mihalcea vel stolnic Cândescu, aşa județul Buzău. datorat lui Gheorghe Ciobanu, cum scrie în pisania bogat Biserica, cu o singură turlă pe autor și al obeliscului din Parcul împodobită, în stil brâncovenesc, naos, pridvorul pe stâlpi din zidărie, Crâng. până la secularizarea din 1864. cele opt ferestre decorate la exte- De acolo, ne vom continua, în Cea mai veche atestarea docu- rior cu ancadramente sculptate numărul viitor, drumeţia pe Valea mentară este actul de închinare în piatră, are o arhitectură simplă Buzăului.

- 92 - MOZAIC BUZOIAN

Batalionul 47 Comunicaţii şi Informatică „General Nicolae Petrescu”

80 de ani de istorie şi tradiție

80 de ani de existenţă a acestei interbelice, al celui de-al Doilea Specificul armei noastre face ca unităţi se contopesc cu viaţa a Război Mondial, al epocii comu- noi să fim „cei tăcuţi” stau în patru generaţii de militari ce şi-au niste, iar după 1989 a frământărilor spatele decidenţilor şi a căror desfășurat activitatea în cadrul şi căutărilor de a deveni noi înşine, activitate se vede doar atunci când acesteia. mai buni, mai drepţi şi mai curaţi. ceva nu funcţionează. Cu toţii au pus suflet şi pasiune, De-a lungul timpului, această uni- Suntem modeşti dar puternici, s-au identificat cu meseria, cu tate a dovedit prin oamenii ei că lucrăm individual, dar în grup, vor- normele cazone ale conduitei os- cele mai grele misiuni se pot trans- bim româneşte dar în specificul lim- tăşeşti, cu datoria şi misiunile ce forma în unele uşoare, atunci când bii transmisioniştilor, ca un corp le-au avut de îndeplinit. performanţa individuală, coeziunea închegat şi unitar. Se cuvine ca astăzi, noi ce şi camaraderia se întâlnesc la vârf, Toate acestea sunt câteva gân- ducem mai departe tradiţiile de când respectul între oameni este duri aşternute pe hârtie, care la luptă ale acesteia, să nu-i uităm pe reciproc, iar hotărârea acestora ceas aniversar se cuvin a fi spuse. cei ce ne-au fost mentori şi care cu depăşeşte neajunsurile vieţii cotidi- Mulţumesc subordonaţilor mei răbdare şi migală sau asprime şi ene ostăşeşti. pentru modul în care au înteles să severitate, atunci când a fost Ce-am învăţat, ce ne dorim în ducă mai departe cu onoare şi cin- nevoie, ne-au pregătit şi ne-au viitor? În afară de formula clasică ste tradiţiile de luptă ale acestei format, ne-au modelat caracterele, de-a continua tradiţiile de luptă ale unităţi, şi le spun ca în luptă, ca şi ne-au făcut să fim mai buni. înaintaşilor, noi vrem să fim mai în viaţă, numai caracterele tari Poate că, pentru istorie, aceşti 80 buni ca ei, indiferent de situaţiile în izbândesc şi că incertitudinile de ani de existenţă reprezintă un care va trebui să acţionăm. zilelor noastre le depăşim împre- moment în care am fost şi noi Justificarea acestei afirmaţii se ună în familia ce astăzi se prezenţi, însă, pentru această uni- împlineşte zi cu zi prin misiunile numeşte Batalionul 47 Comunicaţii tate ale cărei tradiţii de luptă încep îndeplinite de personalul unităţii şi Informatică „General Nicolae la 1 aprilie 1932 reprezintă curajul atât în ţară, cât şi în teatrele de Petrescu”. şi înţelepciunea trăite de oamenii operaţii din diferite colţuri ale lumii. Colonel Cristian Serescu acesteia în anii grei ai perioadei - 93 - MOZAIC BUZOIAN

Cercul Militar Buzău Pe scena unor festivaluri

Sub girul Secţiei Tradiţii şi Cultură Militară din Coman- damentul Logistic Întrunit, a Cer- cului Militar Braşov şi a Cercului Militar Sibiu s-a desfăşurat, în perioada 23-27 aprilie 2012, cea de a XXII-a ediţie a Festivalului de umor cazon „Podul Minciunilor”. Juriul a fost prezidat de col. dr. Dorel Bejan. S-a vernisat expoziţia de fotografie umoristică şi grafică satirică. În afară de concurs a fost instalată o expoziţie retrospectivă de caricatură „CRIV 33”, selectată din vasta panoplie a şefului Cercului Militar Lugoj; s-au rulat videoclipuri umoristice. Au urmat, succesiv, galele de concurs ale colegiilor militare liceale, academiilor categoriilor de forţe şi cercurilor militare. Au fost supuse aprecierii juriului creaţiile literare (epigramă, poezie şi proză În Cetatea Băniei a avut loc, în Cercul Militar Buzău a obţinut umoristică) precum şi prestaţiile perioada 11-15 iunie, cea de a III- locul I la categoria dans tematic şi interpretative/actoriceşti, de a ediţie a Festivalului concurs „Pe locul II la categoria dans de revistă, grup satiric etc, pe texte, aripile dansului”. caracter, prin grupul „Ambra”, note, dans şi mişcare scenică Juriul, al cărui preşedinte a fost instruit de doamna Mihaela pliate pe umorul cazon. doamna Liliana Hinoveanu, a fost Bălăceanu. Cercul Militar Buzău a par- compus din personalităţi ale vieţii La a treia ediţie a Festivalului ticipat, la secţiunea creaţie, cu culturale militare şi civile. Cântecului şi Jocului Popular „La poezie umoristică şi epigramă. În Paleta genurilor propuse în oglindă”, organizat de Cercul contul Anului Caragiale (aniversar concurs a cuprins varii abordări: Militar Bistriţa, garnizoana Buzău a –160 şi comemorativ –100) un text dans modern (hip-hop, street fost reprezentată de către plt. satiric, glosând pe filele dedicate dance, disco etc.), dans tematic Nicuşor Andrei. Manifestarea a (în operă, publicistică şi cores- (musical, colaj tematic, fantezie găzduit unsprezece formaţii fol- pondenţă) armatei, intitulat colaj etc.) şi folclor (internaţional şi clorice şi solişti, ce au realizat „Caragiale. Chestiuni marţiale”, naţional) stilizat. momente folclorice şi au participat semnat de Emil Niculescu Au participat grupuri coregrafice la cortegiul unei parade a portului („încolonat” sub motto-ul „În război aparţinând unor cercuri şi instituţii popular, diplomă de nobleţe a necurmat trăim: cu duşmanii în militare din Satu Mare, Galaţi, dăinuirii noastre, fiindcă, spunea luptă, cu prietenii în armistiţiu”, Curtea de Argeş, Ploieşti, Râmnicu Lucian Blaga, „veşnicia s-a născut aforism aparţinând marelui clasic) Vâlcea, Piteşti, Braşov şi Craiova. la sat.” a obţinut locul III la genul menţionat.

- 94 - MOZAIC BUZOIAN

Cei de la ,,Traian Vuia”, din nou, la înălţime

În perioada 23 - 27 aprilie 2012, o „delegaţie” a Şcolii ovaţii la scenă deschisă, minute în şir, după ter- de maiştri militari şi subofiţeri a Forţelor Aeriene minarea prestaţiei. „Traian Vuia“ Boboc, a participat la cea de-a XXII-a Elevii de la „Traian Vuia” au demonstrat un spirit de ediţie a Festivalului Naţional de Umor Cazon „Podul echipă extraordinar, iar coeziunea şi maturitatea Minciunilor”, găzduit de Cercul Militar Sibiu. grupului au dus la rezultate meritorii, premiile obţinute Grupul satiric al şcolii a fost format din urmatorii: obligând, într-un mod surprinzător de plăcut, la o maistrul militar Eduard Antochi, coordonator şi in- participare (la fel de consistentă şi ,,competentă” structor cu tradiţiile şi cultura al instituţiei, elevii capo- concurenţial) la ediţiile viitoare ale festivalului, umorul ral: Bianca Stan, Gabriel Andrici, Dan Vlase, Ciprian fiind o constantă a unei activităţi competente, lipsită Bălan, Marius Bolat, Alin Boştină şi elevii fruntaş: de stres, de crispare. Anamaria Silaghi, Emil Nedelcu, Cristina Săftoiu, În perioada 7-12 mai 2012, Şcoala militară de Georgiana Diac, Ionuţ Oprea Ionuţ şi Viorel Anghel. maiştri militari şi subofiţeri a Forţelor Aeriene „Traian Rezultatele obţinute au fost peste aşteptări, fiind, de Vuia” s-a prezentat la competiţia “Spartachiada de departe, cea mai bună participare a instituţiei în cei vară “, la Piteşti, cu un lot format din 26 de sportivi. douăzeci și doi de ani de existenţă ai renumitului festival. Rezultatele au fost bune şi foarte bune, atât la Distincţiile obținute au fost: menţiune la secţiunea echipele feminine cât şi masculine, însumând patru ,,artă fotografică’’, locul III la secţiunea duet satiric, locuri II şi un loc III. unde au concurat elevii fruntaş Anamaria Silaghi şi Suficiente motivaţii ale unei optimiste, plăcute şi Emil Nedelcu, locul II la secţiunea videoclip satirico- meritate, o dată în plus, vacanţe de vară, în care se umoristic, şi, cel mai important, la cea mai titrată secţi- va putea proba compatibilitatea între umorul cazon şi une, locul I la grup satirico-umoristic, unde evoluţia cel civil. grupului „FURAZOLIDON” al şcolii a smuls apauze şi - 95 - MOZAIC BUZOIAN

Miting aviatic

La 16 iunie, Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu”-Boboc a sărbă- torit centenarul. S-au organizat, cu acest prilej, o serie de manifestări dedicate momentului festiv, şi aniversar al Învăţământului Militar Aeronautic Românesc. La sediul prestigioasei instituţii buzoiene de învăţământ militar a avut loc simpozionul „O sută de ani de învăţământ militar aeronau- tic. Tradiţie şi continuitate. Doctrină, instruire, înzestrare, personalităţi”, unde cunoscuţi cercetători, istorici şi publicişti au prezentat comunicări ştiinţifice referitoare la acest capitol de istorie militară. În acest ambient, a fost lansat şi volumul „Buzăul şi aeronautica română” (Buzău, „Editgraph”, 2012, 364 p) de prof.univ. dr. Valeriu Avram şi cdor.lect. univ dr. Marius-Adrian Nicoară. Pe aerodromul Boboc s-a desfăşurat, în pre- zenţa unui public numeros, aproximativ 3000 de buzoieni şi nu numai, un show aviatic de excepţie.

Spectacol aerian şi terestru

Pe cerul senin, publicul a putut vedea „life”, cu emoţiile inerente unui spectacol în care frumuseţea evoluţiilor era egalată de risc, acrobaţii aeriene, salturi cu paraşuta, zboruri la joasă altitudine; în final, asistenţa, de toate vârstele, i-a aplaudat la scenă deschisă pe eroii surprinzătoarelor, prin măiestrie şi armo- nizare, evoluţii aeriene, piloţii care au defilat prin faţa lor la manşa avioanelor. Au fost prezenţi unii dintre cei mai buni piloţi români, care au survolat aerodromul cu aparate de antrenament IAR 99 ŞOIM, standard şi modernizat, elicoptere de tipul IAR 316 B, precum şi avioane de acrobaţie IAK 52 şi Extra 300 L. Un moment apreciat de participanţi a aparţi- nut Batalionului 620 Operaţii Speciale. Militarii acestei unităţi de elită a armatei au prezentat un exerciţiu de căutare-salvare, în cooperare cu elicopterele IAR 316 B. Tirul mitralierelor de pe HUMVEE-urile folo- site în exerciţiu au atras atenţia celor prezenţi, impresionând atât prin „timbrul” specific, cât prin cadenţă şi, pentru cunoscători, precizie.

- 96 - MOZAIC BUZOIAN la Boboc

Expoziţie de avioane şi elicoptere, armament şi tehnică de luptă

Vizitatorii au avut prilejul de a vedea o expo- ziţie statică de avioane şi elicoptere, aflate în dotarea Forţelor Aeriene Române: avioanele MIG 21 Lancer, IAR 99 ŞOIM, IAK 52, AN 2 şi elicopterul IAR 316 B; permisul liber de acces la manşa acestor aparate a asigurat bucuria celor pasionaţi de aviaţie, de instantanee fo- tografice „eroice”, şi, mai ales, a copiilor, care, mai mult decât adulţii, ce s-au resemnat cu profesii mai prozaice, îşi pot imagina o strălu- cită carieră de zburător. Expoziţia a mai inclus standuri cu tehnică de luptă folosită de militarii români aflaţi în teatrul de operaţiuni din Afganistan. Vehiculul blindat Humvee, armamentul individual folosit de militarii forţelor speciale au constituit atracţia principală a vizitatorilor. Instituţia de învăţământ de la Boboc, Buzău, pregăteşte tinerii atraşi de activitatea aero- nautică, ajunsă pe coordonatele supersonicii şi a cuceririlor aerospaţiale, ca piloţi, controlori de trafic aerian, navigatori, stat-majorişti, tehnicieni, radiolocatorişti, rachetişti şi artile- rişti antiaerieni care vor duce mai departe tra- diţiile eroice ale acestei profesii de elită din Armata României. Aripile buzoiene, la atestarea unui veac de înfruntare a văzduhului şi după două războaie mondiale, încep să-şi găsească un loc distinct în conştiinţa publică, atât prin cele câteva mo- numente din municipiu: statuia Aviaţiei, din scuarul aflat în faţa Colegiului „B.P. Hasdeu”, ansamblul statuar „Căpitan aviator Mircea T. Bădulescu”, situat în faţa Şcolii generale nr. 1, cele aflate în incinta Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene sau placa comemorativă „Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu”, de la Vipereşti, Buzău, locul de jertfă, în au- gust 1944, a asului aviaţiei de vânătoare ro- mâne. Lor li se adaugă caldele manifestări, lunare, ale A.R.P.I.A., filiala locală şi, anual, spectacularele demonstraţii, de Ziua Aviaţiei, omagii în coloana recunoştinţei fără de sfârşit ce are un spaţiu simbolic şi în ţinutul Buzăului. - 97 - MOZAIC BUZOIAN

Asociaţia Soţiilor de Cadre Militare, filiala Buzău

În garnizoana Buzău, la nivelul Brigăzii de Informații Militare „Mareşal Alexandru Averescu”, activează filiala locală a Asociaţiei Soţiilor de Cadre Militare din România (ASCMR), organizaţie neguvernamentală înființată în anul 2002, cu caracter independent, mili- tant, democratic, apolitic şi nonprofit, care are ca scop afirmarea condiţiei şi rolului soţiilor în realizarea climatului necesar susţinerii evoluţiei cadrelor militare, în plan profesional şi social. Din multitudinea acțiunilor organizate de asociație în acest an, menționăm sărbătorirea „Zilei Copilului”, la care au participat peste 500 de copii cărora li s-a oferit prilejul de a se distra, la diferite ateliere creative, de radio amatori, pictură pe faţă, paintball, stand de aeromodele, muzică, dans şi clovni, tobogane, saltele, biciclete, balansoare. O altă activitate dedicată copiilor militarilor, a fost Data desfășurării acestei manifestări festive, nu a tabăra de cercetași „Phoenix Adventure 2012”, des- fost aleasă întâmplător. La 14 iunie 1930, cele două fășurată la Râșnov, în perioada 10-18 iulie. Camere ale Parlamentului României votau instituirea La sediul brigăzii, la 14 iunie a avut loc dezvelirea demnităţii de mareşal al României. Ea era onorifică bustului mareşalului Alexandru Averescu, creație a şi se conferea capului oştirii şi generalilor de corp de domnului Valentin Tănase, directorul Studioului de armată care conduseseră cu success operațiunile ar- Arte Plastice al Armatei, al cărui nume îl poartă cu matei române în funcţia de şef al Marelui Cartier mândrie tânăra mare unitate buzoiană. General sau de comandant titular al unei armate. Cu Cu același prilej a avut loc şi sfințirea unei troiţei ocazia desfășurării, la Sighişoara, în luna octombrie a închinate eroilor căzuți la datorie, în timpul Revoluției aceluiaș an, a manevrelor regale de toamnă, au primit din Decembrie 1989 și în teatrul de operații titlul de mareșal, regele Carol al II-lea, generalii Afganistan. Alexandru Averescu şi Constantin Prezan. La ceremonie au participat generalul de brigadă dr. Ciucă Nicolae – comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica” și preşedinte al Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu”, generalul de brigadă dr. Tofan Mihai – locţiitor al comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, artistul plastic Valentin Tănase, personalul comandamentului brigăzii și al structurilor sub- ordonate. Şi în viitor, ASCMR promite să se implice în alte activităţi, iar personalul brigăzii este aştep- tat să preia iniţiative în direcţia organizării de manifestări care să reprezinte unitatea cu brio pe plan local, naţional şi internaţional.

Locotenent Sînziana Iancu

- 98 - MOZAIC BUZOIAN

Ministrul apărării naţionale, în vizită la Buzău

Ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu a efectuat vineri, 25 mai, o vizită de informare la sediul Diviziei 2 Infanterie „Getica" din Buzău, unde s-a întâl- nit cu cadrele de conducere din divizie şi ale unităţilor subordo- nate, precum şi ale marilor unităţi şi unităţi din garnizoană. Comandantul Diviziei 2 Infan- terie „Getica", gl. bg. dr. Nicolae Ciucă, a prezentat ministrului apărării naţionale specificul misiu- nilor aflate în sarcina marii unităţi din Buzău, atât în ţară cât şi în teatrele de operaţii, gradul de îndeplinire a acestora, precum şi aspecte care ţin de planificarea acţiunilor viitoare. în ceea ce priveşte politica de accent pe prestanţa deosebită a Ministrul Dobriţoiu, aflat la prima apărare şi a dorit să felicite celor două batalioane de manevră vizită în teritoriu de la preluarea personalul diviziei pentru rezul- desfăşurate de Brigada 282 Infan- mandatului, a prezentat militarilor tatele obţinute în scurtul timp tre- terie Mecanizată de la Focşani, buzoieni, priorităţile noului cabinet cut de la înfiinţarea marii unităţi, cu subordonată diviziei.

- 99 - MOZAIC BUZOIAN

Omagiu camarazilor de la Boboc

Joi, 5 iulie, în apropiere de Buzău, în jurul orei 12.00, un elicopter militar de tipul IAR 316 B al Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene de la Boboc, a pierdut legătura radio cu baza şi s-a prăbuşit la puţin timp după aceasta, în zona localităţii Poşta Câlnău, la 5 km. de bază. În accidentul aviatic şi-au pierdut viaţa căpitan-comandorul Mitică Docuz, maistrul militar Cătălin Topoliceanu, maistrul militar Viorel Cojocaru şi studentul Ştefan Coropeţchi. Vineri, 6 iulie, a avut loc o ceremonie religioasă, la locul producerii tragediei, la care au participat familiile îndoliate, colegii, primul ministru al României, Victor Ponta, ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu şi şeful Statului Major General, general locotenent Ştefan Dănilă.

Pilotul căpitan co- Mecanicul de bord Mecanicul de bord Fruntașul Ştefan mandor Mitică Docuz, maistrul militar Cătălin maistrul militar Viorel Coropeţchi, student în născut în anul 1967, a Topoliceanu, născut în Cojocaru, născut în anul întâi la Academia obţinut brevetul de pilot anul 1974, a obţinut 1968 a obţinut brevetul Forțelor Aeriene „Henri în 1989. A fost coman- brevetul de mecanic de de mecanic de bord în Coandă”, s-a născut la dant de patrulă în cadrul bord în 2003. Avea peste anul 2003. Ocupă funcţia 22 octombrie 1992, la Escadrilei Instrucţie uni- 1100 de ore de zbor. de mecanic de bord în Mîndra, lângă Făgăraş, tăţi de instrucţie pentru A absolvit Şcoala cadrul Escadrilei copilărind alături de cei luptă la Şcoala de Militară de Maiştri Militari instrucţie şi zbura aero- doi fraţi (mezinul, elev la Aplicaţie pentru Forţele „Traian Vuia” în anul nava IAR-316 B. liceul militar), le-a Aeriene „Aurel Vlaicu”. 1997 şi Facultatea de A absolvit Şcoala împărtăşit dragostea de A absolvit Şcoala Științe Economice a Uni- Militară Maiştri de Aviaţie aviație. Militară de Ofiţeri de versității „George Bariţiu”, „Traian Vuia” în anul Student cu rezultate Aviaţie „Aurel Vlaicu” în în 2009. 1993 şi Facultatea de Ști- foarte bune la învăţătură, anul 1993 şi Academia În pregătirea practică ințe Economice a Univer- aştepta cu nerăbdare Forţelor Aeriene „Henri de zbor a dovedit un ritm sității „George Bariţiu”, în lecţiile de zbor, prima Coanda”, în 2007. constant de formare a 2010. fiindu-i fatală. Posesor al unei foarte deprinderilor necesare, Iubea zborul, era calm, bune pregătiri tehnice şi obţinând rezultate foarte eficient, cu posibilităţi de specialitate, a instruit bune. Pasionat de deosebite de a face faţă studenţii şi cursanţii cu înalturi, era căsătorit şi factorilor fizici şi psihici rezultate bune şi foarte avea un copil. specifici zborului. Avea bune. Avea peste 1700 peste 650 de ore de zbor, de ore de zbor, era căsă- era căsătorit şi tatăl unui torit şi avea doi copii. copil.

Dispariţia în tragicul eveniment a celor patru aviatori, demonstrează încă o dată dimensiunea riscurilor la care se supun, zilnic, militarii români atât în misiuni de luptă cât şi în cele de antrenament. Ne exprimăm întreaga compasiune şi adresăm sincere condoleanţe familiilor îndoliate, tuturor celor care i-au iubit şi le-au fost aproape. Dumnezeu să-i odihnească în pace!

- 100 - Acordați 2% din impozitul anual pe venit Fundației „Mareșal Alexandru Averescu” pentru a reda patrimoniului național o clădire istorică CERCUL MILITAR BUZĂU

CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu” Buzău, Bulevardul Unirii nr. 140 www.fundatia-averescu.ro