Din Carnetul Unui Medic De Plasă, Însemnări, II
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ANUL XIII Nr.8 SERIE NOUĂ J7\fJj\ AUGUST 1946 FUNDAŢIILOR REGALE Dr. Gh. Ulieru Din Carnetul unui medic de plasă, însemnări, II VICTOR EFTIMIU- Poem (738) ŞTEFAN POPESCU .Dă pinteni lu' Urechiatu' (739) VICTOR PAPILIAN Francise Rainer şi epicul tăcerii (753) K. H. ZAMBACCIAN Alexandru Bogdan-Piteşti (760) «- PUNCTE DE VEDERE AL. ROSETTI, însemnările Doctorului Ulieru, 771 ; PERPES- SICIUS, Jurnal de lector (Nostalgii valutare), 773 ; ŞERB AN CIOCULESCU, Balzac şi Moldova 777 COMENTARII CRITICE Pompiliu Constanlinescu, Poesia personagiilor lui Caragiale, 781 ; Perpessicius, Menţiuni critice (C. Dobrogeanu-Gherea, critic literar), 785 ; Petru Comarnescu, Omul în explicaţia d-lui M. Ralea, 796. CRONICI Anton Cebov, omul şi opera In lumina actualităţii, de Sorana Gurian, 812; Pierre Bayle, de M. Petroveanu, 823; Cezar Boliac, un poet modern de acunr'b sută de ani,' de Ion Caraion, 828 ; André Malraux, combatant, de Camil Baltazar, 834 ; Boris Aronson şi teatrul nou, de -Iordan Chimet, 839 LVMEA_ DE AZI Date cruciale pentru noua concepţie a lumii fizice, de Călin Po- povici, 845 ; «Femei din New-York »—la Teatrul^ « Savoy », de Alice Voinescu, 861. PRESA MONDIALĂ Română — Sovietică — Americană NOTE Exemplul poetului luptător, de Eugen Jebeleanu ; 30 ani delà moartea lui Lucbian, Moartea contelui Keyserling, încurajarea literaturii dramatice originale, de Petru Comarnescu; Thomas Hunt Morgan, de Corin Grosu ; Despre polemică, Eleganţă şi politeţe, de Oscar Lemnarii ; Pretext la André Spire, de Ion Caraion ; Sistemele filosofice şi analogiile intui tive, de Florian Nicolau. CRONOLOGIE 6 Mai — 5 Iunie 9SSDA7IA lEfiALi PEBT8B HTSSATS84 Şî A«WA REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE LITERATURĂ — ARTĂ — CULTURĂ — CRITICĂ GENERALĂ APARE LUNAR Directori AL. ROSETTT Redactor Şefi CAMIL PETRESOU Secretar de Redacţiei CORIN GROSU R E DA CŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA FUNDAŢIA REGALĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ BUCUREŞTI III — BULEVARDUL LASCĂR CATARG I, 39 TELEFON 2.06.40 ABONAMENTUL ANUAL Instituţii publice şi particulare Lei 50.000 Particulari şi abon. rurale » 24.000 Studenţi, profesori, militari » 20.000 ABONAMENTELE SE POT FACE ŞI ACHITA PRIN ORICE OFICIU POŞTAL DIN ŢARĂ REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE ANUL XIII, SERIE NOUA, Nr. 8, AUGUST 1946 DIN CARNETUL UNUI MEDIC DE PLASĂ ÎNSEMNĂRI, II Prima zi de Crăciun. Toată ziua a nins fără de preget fulgi mărunţi şi deşi. Am stat în casă şi am răsfoit dosarele cu toate hârtiile primite şi ieşite în cursul anului, spre a întocmi Ştiinţele Anuale. Aceleaşi dări de seamă, pe care le-am întocmit şi le-am trimis rezultat lunar. Trebuesc acum centralizate şi trimise pe un an întreg. Voiu înainta deci, pe 12 luni, tablouri de numărul tubercu- loşilor, alcoolicilor, canceroşilor, sifiliticilor, pelagroşilor, paludi cilor, guşaţilor, orbilor, surzilor, muţilor, epilepticilor, văduvelor şi orfanilor de războiu, invalizilor... şi de toate mizeriile ome neşti, din această Vale a Plângerii, lăsată în voia Domnului I Trimise din plasa mea şi din toate plăşile României Mari, ele vor umple coloane nesfârşite şi dosarele Serviciilor Sanitare de judeţe, Inspectoratelor, Ministerului Muncii şi Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale şi Ligii Naţiunilor. Ele vor procura mate riale pentru reviste, discursuri, interpelări şi toasturi, iar din neîncetata lor vânturare va ieşi îmbogăţirea multora şi se vor împăuna ipocrizia şi arivismul ! * A doua zi de Crăciun. Zips da e mare şi scânteiază sub razele soarelui. Oamenii veseli în sănii trase de cai cu clopoţei trec chiuind în sus şi în jos pe şosea. Alţii pe jos, în pas agale, se îndreaptă spre cârciumi. Din când în când, îmi bat în fereastră şi cer să-mi cânte copiii cu steaua. Mi se deşiră în minte viaţa şi sacrificiul Lui pentru noi şi mă gândesc la cei două mii de ani străbătuţi de cuvântul Lui, în luptă cu firea omenească. Aplec fruntea ... Şi mă gândesc la voi, copii, fiinţe nevinovate. In voi gâl gâie fericirea ca un izvor de munte. Umblaţi cu steaua voastră luminată, ca să vestiţi lumii Naşterea Lui. Cu zorile în priviri şi în obraji, cântaţi la geamuri, din casă 'n casă. Răspândiţi pretutindeni scânteile bucuriei. Din locul meu, v'aud purtând până departe solia. Pământul tresare azi de paşii voştri şi aerul vibrează. Cân taţi şi la fereastra mea, dar pe mine să nu mă întrebaţi dece, înaintea fericirii voastre, îmi plec capul şi-mi ascund ochii. Voi nu trebue să priviţi spre apus nicidecum. Cântaţi ! Cântaţi copii ! Şi duceţi mai departe vestea Na şterii Lui ! * * In urma invitaţiei ce mi s'a făcut, m'am dus să iau masa de seară la un proprietar cu vază din comună. In afară de familia proprietarului, am mai găsit acolo pe judecător şi pe administratorul plăşii cu soţiile. La masă s'a discutat multă politică şi despre criza în care se sbate toată lumea. Judecătorul a arătat criza morală ca fiind mult mai accen tuată şi mai rea decât cea materială. Soţia administratorului de plasă, licenţiată în litere şi filosofie, a documentat, la rându-i, că ambele crize sunt deopotrivă de dăunătoare. S'a cântat la pa tefon şi din gură. Apoi gazda a adus cărţile de joc şi s'a jucat poker până noaptea târziu. Fiindcă nu cunoşteam jocul de cărţi, m'am mulţumit să stau de vorbă cu bătrânul V. R., tatăl proprietarului, care mi-a povestit cu amănunte prietenia lui cu Ghenadie Mitropolitul. * ' * A treia zi de Crăciun. Agentul sanitar din S. a venit până 'n ziuă să mă anunţe că e rost de autopsie, căci, la o cârciumă din N., s'a întâmplat o crimă. Mai târziu, aflu că şi în satul M., tot la o cârciumă, un flăcău a înjunghiat pe un altul. După amiază, am avut vizita medicului spitalului din Z. El • mi-a zugrăvit starea de părăsire în care se găseşte spitalul. Ne- mai-primind de doi ani bani pentru spital, medicul şi-a cheltuit toate economiile ca să-1 i'ntreţie şi nu ştie când are să mai vadă banii cheltuiţi. îmi spune că, de curând, s'a pomenit cu mini strul democrat M., însoţit de prefect, care i-au comunicat hotă- rîrea ce s'a luat, ca spitalul să fie transformat într'un spital modern la fel cu cele din Apus. Ministrul a îndemnat pe medic să dea serbări şi să deschidă liste de subscripţii pentru între ţinerea spitalului, până la transformarea lui, după cum s'a ho- tărît. Ministrul şi prefectul şi-au continuat apoi drumul prin comunele V. şi N., unde urmează să se facă alegeri comunale. * * * Astăzi m'am pomenit cu moaşa cercului S. Mi-a trecut pragul mai veselă ca de obiceiu, urându-mi să-mi meargă toate din plin. O poftii pe scaun. După un schimb de cuvinte fără însemnătate, ea începu să-mi demonstreze că nu e bine să stau singur, că ar trebui să am şi eu un tovarăş de viaţă cu care să pot schimba o vorbă când sunt acasă şi că ar fi timpul să mă căsătoresc. Ea continuă : că mi-a şi găsit o partidă, pe fata a doua a proprietarului N. M., din B..., fratele deputatului I. M. I se dă ca zestre o povarnă şi şase pogoane pământ de iâneţe din Bălării, unde sunt foarte mulţi iepuri. Şi, mai adaogă moaşa, deputatul s'a pronunţat că va stărui să fiu mutat la un oraş dacă se încheie această căsătorie, căci toată familia recunoaşte că fetii îi place societatea şi că ea nu trebue să-şi închidă viaţa la ţară. Şi moaşa, după ce ridjcă în slavă bunul simţ al întregii familii, mă roagă să-i dau răspunsul cât mai curând. Mă întreb şi mă întreabă şi alţii: cum se face că Barbete, care nu s'a afirmat niciodată cu nimic, n'a scris nimic, n'a vorbit, n'a adus nicio îmbunătăţire şi n'a dat nicio directivă în specia- 734 revista fundaţiilor regalb litat.ea în care-1 vedem, cum se face că ocupă astăzi locul cel mai de frunte, ocupat altă dată de somităţi, profesori cu renume, scriitori distinşi, oameni idealişti şi însufleţiţi de marile pro bleme umanitare? Dau din umeri, mă tot gândesc şi-mi vine în minte fabula cu melcul: Un şoim, în vârful unui paltin, vede că ajunse până la el, în vârful paltinului, — un melc. Dar tu ! Cum ai ajuns până aici? îl întreabă şoimul. — Uite, încet, încet, târându-mă mereu, am ajuns şi eu sus — răspunse melcul. * * * Am făcut cunoştinţa unui om care mi-a dat mult de gândit. Am plecat de acasă de dimineaţă şi am luat-o spre pădurea delà marginea satului. Obişnuesc, din când în când, în zilele fru moase, să-mi iau săculeţul şi să mă duc în pădure sau pe câmp, ca să adun plante medicinale, de care mă folosesc în tratarea multor boale, în lipsă de alte medicamente. La marginea pădurii, Hişte tăietori doborau copacii cu se curile. Pe tulpina unui copac răsturnat, sta şi fuma tacticos din ţigaretă un bătrân cu puţină barbă şi ochelari, îmbrăcat în costum de vânător. Puşca sta rezemată alături de el. — Unde te duci, tinere? mă întrebă el când ajunsei aproape. Ii spun că mă duc în pădure, după boabe de ienupere. Mă măsură de sus până jos prin ochelari. — D-ta eşti spiţer? — Nu! — Atunci ce eşti? — Sunt medic de plasă ! — Ah! Eşti dintre aceia care umblă hâţa-scârţa, cu căruţa poştei prin sate şi le place să predice în pustiu ! Spune-mi, câte comune ai? — Paisprezece comune. — Ia puţin loc lângă mine, căci vreau să ne cunoaştem, îmi întinse mâna şi-mi spuse numele. Adaogă că e venit de câteva zile din Bucureşti pe la pădurea pe care o ţine în rendă. Mă prezentai. — Am fost şi eu mai mulţi ani administrator de plasă, reluă el. Am văzut că nu e de mine slujba şi mi-am dat demisia. Acum fac avocatura la Bucureşti şi scot un ziar.