Consiliul De Coroană CONSILIUL DE COROANĂ DIN 3 AUGUST 1914
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CONSILIUL TEXTE DE Macrina Oproiu Izabela Török Corina Dumitrache COROANă Laura Avram —100 DE ANI DE la NEUTRALITATE Ionuţ Banu Se împlinește anul acesta un secol de la momentul istoric DOCUMENTE ARHIVă în care România şi-a decis orientarea antebelică, prin vocea Răzvan Radu oamenilor săi politici. Recenta istoriografie de specialitate, mai puţin conformistă decât în anii comunismului, DESIGN GRAFIC nu mai analizează circumstanţele evenimentului din Alexandru Duţă perspectivă strict ideologică şi propagandistică. Eliberată de barierele impuse de vechiul regim, etern sensibil Tipărit în România faţă de susceptibilităţile Moscovei, o parte importantă a istoriografiei ultimelor decenii încadrează Consiliul de AUGUST 2014 Coroană din 3 august 1914 într-un context mai larg, care © 2014 Muzeul Naţional Peleş nu ocoleşte abordarea contrafactuală şi care se sprijină pe o Nicio parte a acestei publicaţii amplă documentare de arhivă. nu poate fi reprodusă fără acordul scris al deţinătorilor drepturilor de autor. Regele Carol I .......................... 28 Vasile G. Morţun .................... 40 Principele Ferdinand .............. 30 Emanoil Porumbaru............... 41 Ion I.C. Brătianu ..................... 32 Alexandru G. Radovici .......... 42 Theodor Rosetti ..................... 33 Dr. Constantin Angelescu ..... 43 Petre P. Carp ............................ 34 Alexandru Marghiloman ....... 44 Mihail Pherekyde .................... 35 Ion Lahovari ............................ 45 Emil Costinescu ...................... 36 I. Grădişteanu .......................... 46 Ion Gheorghe Duca ................ 37 Take Ionescu ............................ 47 Victor Antonescu .................... 38 C. Cantacuzino Paşcanu ........ 48 Alexandru Constantinescu .... 39 Constantin G. Dissescu ......... 49 4 | | Consiliul de Coroană CONSILIUL DE COROANă DIN 3 AUGUST 1914. 100 DE ANI DE LA NEUTRALITATE Macrina Oproiu Muzeograf SE împlinește ANUL ACESTA UN SECOL DE LA din 15/28 iunie 1914 ar fi determinat MOMENTUL ISTORIC ÎN CARE ROMÂNIA şi-a oricum începutul unui conflict armat. DECIS ORIENTAREA ANTEBELICă, PRIN VOCEA Anihilarea moștenitorului uneia dintre cele mai puternice Coroane din Europa, OAMENILOR Săi POLITICI. ar fi condus automat la reacţia imediată a Vienei lezate în interesele sale de o naţiune e împlinește anul acesta un secol mică și recalcitrantă. Însă nu ar fi declanșat de la momentul istoric în care obligatoriu Primul Război Mondial. România și-a decis orientarea Eșecul diplomaţiei de cabinet, pe seama antebelică, prin vocea oamenilor căreia este pusă escaladarea incidentului din săi politici. Recenta istoriografie Bosnia, s-a întâlnit însă undeva la jumătate de specialitate, mai puţin conformistă cu automatismul vechilor structuri militare. Sdecât în anii comunismului, nu mai Când îngrozit de amploarea dezastrului, analizează circumstanţele evenimentului ţarul Nicolae își somează generalii să din perspectivă strict ideologică și ceară demobilizarea, i se răspunde, fără propagandistică. Eliberată de barierele menajamente, că armatele sunt create să impuse de vechiul regim, etern sensibil lupte și că elanul lor belicos este de neoprit2. faţă de susceptibilităţile Moscovei, o parte Acest mecanism anchilozat, mereu pe picior importantă a istoriografiei ultimelor decenii de război, nu a putut fi prea mult controlat, încadrează Consiliul de Coroană din 3 din păcate. august 1914 într-un context mai larg, care nu ocolește abordarea contrafactuală și 2 Lucian Boia, ,,Germanofilii”, Ed. Humanitas, Bucureşti, care se sprijină pe o amplă documentare de 2010 arhivă. Evident, accesul post-revoluţionar la documentele regale, precum și emanciparea Harta României, 1913 gândirii istoriografice (încă tributară pe alocuri vechilor clișee), aduc o lumină nouă asupra politicii externe a Vechiului Regat din perioada 1913-1916. Sarcină ingrată, nevoită să menajeze pe de-o parte stereotipiile deprinse timp de o jumătate de veac, pe de altă parte, intransigenţa patriotică a celor care confundă – voluntar sau nu - sentimentalismul cu iubirea de ţară1. Fără discuţie, asasinatul de la Sarajevo 1 În consecinţă, şcolile şi direcţiile istorice din ultimele decade merită salutate pentru abordarea neangajată ideologic a evenimentelor istoriei noastre contemporane ! Consiliul de Coroană | | 5 politic precum cea comunistă. În lumina ultimelor cercetări, putem conchide pe bună dreptate că România își trăia unul dintre cele mai glorioase momente istorice din epoca Monarhiei. Învinsese, fără drept de apel, în cel de-al doilea Război balcanic și se impusese atât în faţa Bulgariei, cât și a celorlalte state balcanice în calitate de arbitru incontestabil. Deși i s-a reproșat adesea Regelui Carol I lipsa de inspiraţie în legătură cu anexarea Cadrilaterului, Tratatul de la București din 10 august 1913 consolida politic și diplomatic România și o aducea mai aproape de Europa. Printr-o politică abilă, România a izolat Bulgaria și a determinat-o să-și recunoască înfrângerea. Observator atent al situaţiei balcanice, Regele Carol I intuise încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea avantajele uriașe ale orientării către sud a politicii sale externe. Datorită ieșirii la Marea Neagră și la Dunăre, România desfășura o viaţă comercială activă, al cărei echilibru fragil putea fi perturbat de schimbarea raporturilor de forţă din Peninsulă. Totodată, legăturile Curtea interioară a Castelului Peleş, 3/16 mai 1914 culturale cu aromânii din Balcani sunt extrem de active3. ,,Societatea de cultură Fără îndoială, nu trebuie neglijate nici macedo-română” constituită la București mutaţiile istorice de la mijlocul secolului în anul 1879 scandează lozinci de adeziune al XIX-lea, în care, practic, mocnea faţă de fraţii sud-dunăreni, iar ajutoarele focul războiului și care au luat forma financiare ale României către Balcani sunt naţionalismelor. Mișcarea pașoptistă a deopotrivă votate de conservatori și liberali. zgâlţâit fără milă tronurile: în Franţa, Iritarea Austro-Ungariei la adresa Philippe d΄Orléans abdică în faţa lui Tratatului de la București nu descurajează Charles al X-lea, la Viena, Ferdinand I România hotărâtă să ocupe un loc privilegiat cedează compromisului revoluţinar în în cadrul Comisiei Dunărene. Creată ca favoarea tânărului Franz Josef. Statele mici urmare a Tratatului de la Berlin din 1878, din Balcani își agită ameninţător stindardul era dominată fără drept de apel de Monarhia independenţei. ,,Butoiul cu pulbere al bicefală. Austria controla întreaga navigație Europei”, sintagmă consacrată despre între Porțile de Fier și Galați și desfășura o Balcani, a explodat la 1914 măturând vechea politică vamală de tip protecționist. La 1883, ordine a lumii moderne: Primul Război România este invitată să asiste la Conferința Mondial a desfiinţat imperiile, dând câștig de la Londra, care consolida însă poziția de cauză micilor naţiuni și ideologiilor Austro-Ungariei. Pus în fața unei situații radicale. stresante, Regele Carol I trebuia să acționeze Care era, date fiind circumstanţele, prompt și să transforme marele adversar de situaţia României Mici? O întrebare firească, cu răspunsuri simple, însă greu 3 Ion Bulei, Viaţa în timpul lui Carol I, Ed. Tritonic, de formulat într-o societate controlată Bucureşti, 2005, p. 190 -196 6 | | Consiliul de Coroană dezordine.”5 la apus într-un aliat dispus la concesii4. Stăpânit de ideea unei alianțe cu Date fiind împrejurările, în iulie Viena, Regele Carol I i se destăinuia surorii 1883, Regele Carol I se întâlnește la Gastein, sale, Maria de Flandra într-o scrisoare, la 29 în Austria, cu cancelarul Germaniei, Otto octombrie/10 noiembrie 1883, la mai bine von Bismarck, cu care discută termenii unei de o săptămână de la semnarea tratatului alianțe.Versatul om politic, veșnic preocupat secret, deconspirându-și astfel adevăratele de susceptibilitatea Austro-Ungariei îi intenții politice: propune suveranului de la București să supună chestiunea atenției Împăratului ,,[...]aici totul merge bine [și]relațiile Franz Josef. Negocieri îndelungate sunt noastre cu străinătatea și mai ales cele cu purtate la Viena de către liberalul Ion C. Austria sunt dintre cele mai bune. Poziția Brătianu și finalizate cu ceea ce s-a numit proeminentă pe care România a ocupat-o în ,,tratatul secret”. Încântat de rezultatul concertul european este cu atât mai însemnată asocierii României la alianța Puterilor cu cât Serbia și Bulgaria se îndreaptă spre cele Centrale, la 18/30 octombrie 1883, Regele mai grave complicații care îi pot costa tronul Carol I le destăinuia tatălui său, Principele pe ambii principi. Rusia și-a ales aceste două Carl-Anton și fratelui său, Principele țări ca arenă de luptă pentru intrigile ei, Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen în vreme ce aici s-au luat măsuri energice rolul esențial jucat de Bismarck în semnarea pentru a tăia orice speranță de răsturnare și alianței militare defensive cu Germania și Austro-Ungaria: 4 Idem, Ion Bulei, O istorie a românilor, Ed. Meronia, București, 2006 ,,Bismarck a intervenit în modul Cancelarul Otto von Bismarck, 1871-1890 cel mai binevoitor și lui trebuie să i se atribuie meritul că România va ocupa un loc în concertul european pentru a putea supraveghea alte regate [...]Brătianu l-a văzut de trei ori pe cancelarul german care a manifestat cel mai călduros interes și s-a exprimat foarte laudativ despre progresele țării”6. Cu toate că Regele pune pe seama lui Bismarck nevoia de discreție absolută și-i cere lui Brătianu să se conformeze, Carol I se dovedește extrem de scrupulos în păstrarea secretului. Practic, tratatul