j\,iACED0'[$KI - BACo\/tA dunloil/brrul Inrninpto

Antologie comentatl Alcltuit[ de Florea Firan

ScrisuN-Remdnesc lFunlatin -Efitura CUPzuNS

267 268 269 )70 27r

,,IN ARcANE DE PADURE.. SAU SrnucruRILE srMBoLrsMULUr RovrANBsc

Jn incitanta sa carte dedicat[ poeirci franceze moderne, De Ia Baudelaire Lla suprarealism,Marcel Raymond amintegte c[ migcarea simbolistl a fost comparatd. cu dragonul din Alca, despre care niciunul dintre cei ce pretindeau a-lfivdzutmtputea spune cum ard.ta. Cunoscutul saurian din Insula Pinguinilor, romanul lui Anatole France, capdtd.astfelvaloarea unei parabole a dificultilii definirii unei realitili sensibile, neomogene, uneori chiar divergente. Este 9i cazul Sirnbolismului, curent literar european, apdrut mai intdi in Franga, ca reaclie impotriva parnasianismului intrat in impas datoriti sterilit[tii exerciliilor de virtuozitate formald 9i cultivirii unei poezii impersonale, reci, golite de emolie, a romantismului retoric si a naturalismului pozitivist, promovind conceptul de poezie moderni. Numele noii orientdri, avdndu-l ca precursor pe Baudelaire, va fi inventat de citre Jean Mor6as, in 1886, in articolul-manifest Le Symbolisme. Sub aceasti denumire se manifesti insi direclii gi tendinle destul de diferite, rcprczentate de versul ermetic 9i de armoniile imitative ale lui Ma11arm6, de culoarea vocalelor lui Rimbaud, de primatul muzicii lui Verlaine (,,De la musique avant toute chose"), de consoanele lui Ren6 Ghil evocind cdte un instrument (simbolismulinstrumentalist), de versul liber al lui Kahn, misticismul lui Maeterlinck, magia lui P6ladan, de versul dinamic al lui Verhaeren, galbenul lui Corbidre sau de atmosfera cegoas[ din poezia lui Rodenbach, de macabrul lui Rollinat sau fluiditatea lui Samain. Pe toli ii unegte convingerea cd, aldturi de realitatea obiectivi, existd gi una transcendentd, suprasensibili, depisind posibilitdlile cunoagterii exacte. Este zona intuiqiei vagi,confwze, ce poate fi numai simbolizatd 9i sugerati. Estetica simbolistd igi are originea in aceasti intuigie a misterului. Ideea analogiilor, a corespondengelor, pornind de la celebrul poem ai lui Baudelaire, (Les parfums, les couleurs et les sons se r€pondent), conduce la un nou raport dintre eul poetic gi lume. DacI romanticii i9i proiecteazi eul in afari pentru a contempla universul, iar parnasienli refuzd, si-gi dezvdluie subiectivitatea, poefii simbolisti stabilesc o comuniune simpatetici intre eu 9i lumea exterioari tocmai prin relalii analogice, prin ,,corespondenqe". Poezia este scoasi din domeniul descriptivului discursivitl\i, 9i ^l imagismului exterior, pentru a fi mutati in zonele emotivititii. Se impune acum un nou criteriu al poeticului: sugestia, reg[sindu-se, totodatl, esenfa lirismului. Receptivitatea analogici presupune cultivarea stirilor difuze obginute prin mijloace de mare subtilitate: efecte muzicale, contururi estompate, clarobscur, sinestezii. Cititorul devine un colaborator aI poetului, clruia i se oferi sugestii prin care, spontan, accede la surprinderea binuitelor esenfe, chei 9i cifruri ale universului, la trdirea unor transpozilii fundamentale, la intuirea inefabilului. ir rr"-. ce idealul clasicismului fusese arhitectura, cel al romantismului pictura, iar al parnasianismuiui sculptura, idealul simboligtilor este plasat in sfera muzicii, observa Verdun - L. Saulnier. Acelagi lucru il sesizase 9i G. Cllinescu in Compendiulsilt,ardtdnd ci specific simbolismului este inlocuireapicturalului cu inefabilul muzicaJ. gi olfactiv,,,conduct al metafizicului". Acorddnd imaginilor poetice o funcgie implicit simbolici, simbolismul isi constituie o convenfie care,fXri indoiali, descinde din romantism dar exprimi, in acelagi timp, voinfa de innoire a lirismului. Marile teme (natura, iubirea, socialul) sunt modulate la nivelul motivelor caracteristice: toamna, ploaia, t|tziul, pustiul, universul floral, instrumentele muzicale, nevroza) spleen-ul,marile pleciri,linuturile exotice, oragul tentacular, cifrele fatidice etc. Prin A1. Macedonski, simbolismul rominesc este, cel pufin in ceea ce privegte faza de pionierat, ateorcttzdrTlor 9i a experimentelor, sincron cu intreaga migcare europeani. Poetul romdn a fost iniliatorul versului liber inainte de Kahn gi Laforgue, ctt poezia Hinov (1.879), gi teoreticianul muzicii versului inainte de Ren6 Ghil, in articolul Despre logica poeziei (1880). intre revistele Literatorut 9i La Wallonie,Macedonski igi afirmI vocalia de ptrruttor, in arcane de pddure fiind ,,intdia cercare simbolisti in romdneste", cum scrie in comentariul ce insolegte poezia publicatl in 1-890. Moment de innoire efectivi a liricii noastre, simbolismul romdnesc se nagte impotriva epigonismului eminescian gi a sim[ndtorismului, impotriva sentimentalismului dulceag, lacrimogen 9i desuet. Urmdrind evolulia ,,istoricizatd" a acestui curent, trebuie remarcat efortul liricizdrii poeziei, continuarea acliunii eminesciene de :afinarc a sensibilitegii 9i de improspdtare a limbajului poetic. Agadar, putem distinge in cadrele periodizlrli propuse de Lidia Bote (I. Perioada teoretizdrilor $ experimentelor: 1BB0 - 1908;II. Periosda de a?08eu: 1908 - 1914;IIL Perioada declinului: 1914 - 1920), existenla urmitoarelor structuri simboliste: Sim b o lis mul do c trin ar (A1. Macedonski) ; Simbolismulautohtonizat(Traian Demetrescu,Dimiffie Anghel, $tefan Peticn); Simbolismul academic (Ovid Densusianu); Simbolismul ostentatizt (Ion Minulescu);

Sirn bo lis mul hi era ti c (George B acovia) ; Sirnbolismul canonic (D. Iacobescu);

S irn bo lis mul m ani eris t (Eugeniu $ tefhnescu-Est). Dragonul din Alca ia,la noi,infrgigarea Balaurului cu gapte capete 9i cu mult mai multe limbi. El sti la pindd in locurile tainice ale pidurii (,,in arcane", ar spune Macedonski),pdzind comoara inefabilului. Cei dispugi s[-l infrunte, nu ca sauroctoni, ci prin imbldnzirea Textului, vor trebui sd stribat[ ,p[durea de simboluri" ce urmeazl'La capdtal ei, poate, vor trdi senzafia aproxim[rii adev[rului 9i vor depune mirturie.

Dati fiind mareadiversitate a formulelor poetice generate de migcarea simbolist[, am renunfat, in antologia de fagl',la dezideratul cuprinderii cdt mai multor nume, preferdnd selectarea autorilor gi operelor care, structurdnd un curent, configtneazddirecjii inedite in dezvoltarea liricii romdnegti moderne. Cum era 9i firesc, am acordat un spafiu mai larg celor doui rePere fundamentale ale simbolismului rominesc Alexandru Macedonski, inigiator 9i gef de gcoald gi George Bacovia, cel mai original poet simbolist al nostru gi, in acelagi timp, unul din marii creatori de poezie romineasc[ din toate timpurile. Comentariile, opiniile critice gi analizele ce insofesc textele antologate (corespunzitor exigenqelor didactice) vor inlesni, sperdm, infelegerea liniilor de fo4d ale unui program estetic atat de important pentru destinul liricii secolului al)O(-lea, dezv[luind, totodat[, coneiunile multiple prin care, in ciuda caractemlui ei neomogen, poezia simbolistl se reveleazi ca intreg coerent. ALEXANDRUMACEDONSKI (1854 -1e20)

Q criitor cu o operi prodigioasi, Alexandru LJ Macedonski reprezinti person alitatea cea mai puternici a literaturii secolului aI XIX-lea, dupn Mihai Eminescu. Spirit antijunimist, format sub influenla ideologiei pagoptiste, deschis innoirilor, poet de geniu, de patos gi de exaltare tipic romanticd, de fibr[ byroniani, cu ecouri mussetiene, prczator original, de talent, dramaturg interesant, estetician de o fineqe greu egalabili, cu idei indriznefe, novatoare, Macedonski reprezintd mare congtiinfi "prima moderni romineasci" gi, din orice unghi l-am privi, un punct de rdscruce in literatura noastrd. S-a ndscut la 1,4 matie 1854,in Bucuregti, unde tatdl slu igi avea garnizoana. Este al treilea fiu al maiorului Alexandru D. Macedonski, cel dintii romdn inallat la gradul de general de citre domnitorul Alexandru IoanCuza,gi a manifestat o ambiqie remarcabili de a da ogtirii romine posibilitatea devenirii ei, prin organizare, disciplind 9i instruclie. Cu toate cd aintrat in conflict cu A.I. Cuzain ultimii ani, nu e de acord cu detronarea acestuia 9i aducerea unui Domn striin. La 27 septembrie 1.869 moare subit, familia susgindnd c[ ar fi fost otrivit. Dup[ moartea generalului,viduva rdmd.ne cu patru copii - Caterina, Dimitrie, Alexandru gi Vladimir -, 9i o stare financiari precar5. Clsitorit cu Marra, fircapitarului Dimitrie Pirdianu, din cunoscuta boierime olteneascd, inrudit[ cu Briiloii gi Urd5renii. A1. D. Macedonski 9i-a confecfonat 9i un arbore genealogic fantast, ca descendent al casei princiare Biberstein, una dintre cele mai puternice de pe Rin, cum men{ioneazd.poetulin Cartea de Aur (1902). Bunicul poetului, Dumitru Macedonski, este cunoscut pentru participarea deosebit de activl la migcarea revolugionari condusi de Tudor Vladimirescu. De la mama sa, Maria Piriianu, a mogtenit elanul romantic. Dinspre Pirdieni, familie veche boiereascd, originari din Vdlcea, Macedonski parc cd. a mogtenit un anumit lirism specific olteanului, acel sentiment conservat in doin5, amestec de nostalgie, duiogie si tristele, care l-a legat afectiv de locurile copihriei cu un alean neistovit. $i nu o dati. apar in operd evociri de oameni si locuri: Floarea si Verigi-qiganul, Valea Amaradiei, Simnicul, Balta Craioviqei, Valea Vleicii sau Fdntdna cu !eapd,. Multe din schigele si povestirile sale au gi un caracter autobiografic. Cea mai mare parte a copihriei a petrecut-o in casele pirintesti din Addncata-Pometegti (Dolj), pe valea Amaradiei, pe care o cdnti in Mdngdierea dezrno;tenirii, orila Craiova, in casa bunicului din mahalaua ,,Sf. Ioan Sebastian" - pe locul actualei Gr[dini botanice universitare, unde se afli 9i Fdntdna,Jianu" - moment evocat in poema Copildriein Rondelul trecutului, dar si in unele proze. Ca orice odrasli de familie boiereasci, Alexandru a primit educalie mai intdi in familie, apoi la Craiova, absolvind Scoala primard de biieli nr. 1 (1869) 9i un pension de limba francezl. (probabil al profesorului L. Ch. Raymond).Imediat dupi moartea tatdlui, manifestdnd stdri de nevrozl., sdndtatea sa fiind tot mai gubredS, mama poetului consideri oportun5. trimiterea tinirului in striindtate.LaT6 ani, singur, colind[ Austria,Italia gi Elvelia. Se opregte mai intdi 1a Viena, de unde trimite ,,Telegrafului romdn" din Sibiu prima sa poezie: Dorin/a poetului, datatd 3 decembrie 7870,apdruti in nr.94,din 8 decembrie 7870 alpublicaliei amintite, gi carc repreitnti debutul sdu publicistic. In 1871 este la Geneva, unde compune poezii incluse in volumul Printa verba, apoi in Italia, frecventind, o perioadi, cursuri universitare la Pisa 9i Venegia. Formal, era inscris la Institutul Schewitz 9i la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti. Dupd o scurti gedere la Venelia, revine in Bucuresti, intri. in viaqa publici 9i ziaristic[, incepe si colaboreze la ,,tansacliuni, literarie si scientifice", ,,Revista Contimporani" sau ,,Telegraful" si debuteazi editorial cu volumul Poesii. Prima verba (7872), aparilie grdbitd., fhri ecouri.

In 7873 , c6.nd nu avea nici 20 de ani, intri in Partidul Liberal gi editeazlt prima sa revistI,,,Oltul", unde publici articole politice antidinastice ce atrag atenlia 9i pentru care va avea de suferit. Revista servegte 9i campaniei de rdsturnare a guvernului conservator al lui Lascir Catargiu. Pentru editorialul din29 iunie 1874 este arestat la Craiova si incarcerat trei luni la Vdcdregti. Tribunalul il achitd, fapt ce d5 nagtere unor manifestalii de simpatie in favoarcz poetului, care nu vzintdrzia sd-gi reia atacul prin pamflete si mai puternice.In acela;i timp public[ versuri si traduceri din Lamartine, B6ranger etc.In 1878 flne la Ateneul Romdn o conferingd despre Mi;carea Iiterard din cei din urma zece ani, cu mari ecouri, schildnd un nou program cultural de perspectivi. Pentru scurt timp, impreuni cuPantazi Ghica, Bonifaciu Florescu 9i George Filcoianu scoate ziarul,,Stindardul", iar in 7877 ,,Yremea",lrmat de alte periodice, cu o aparilie efemeri: ,,Trisnetul", ,,Fulgerul",,,Plevna". O perioadi conduce Prefectura judegului Bolgrad, este administrator al Gurilor Dunirii,la Sulina, cadru ce ii va servi in elaborarea romanului Thalassa.Editeazd.ziarul satiric antidinastic ,,Tarara" (1880), unde publici articole prin care ataci regele;i Partidul Liberal giironizeazd. veleitilile literare ale lui Carmen Sylva. In acelagi an, impreuni cu Th. N. Stoenescu gi Bonifaciu Florescu, scoate revisJa,,Literatorul" prin care ,fintegte gloria literard dupn ce esuase in politici".In istoria presei romdnegti, ,,Literatorul", prima revisti simbolistd romineasci, are o contribufle remarcabih. Intemeiatd Ia 20 ianuarie 1 8 80, la Bucure sti, publicagia ap are, cu unele intermitenle, pdni in martie 191.9.Pin,,Literatoru1", Macedonski urmiregte sd. creeze,,o gcoali de poezie noui". O dovedegte 9i spagiul generos rezervat poeziei in comparalie cu celelalte compartimente. Programul revistei este in tradilia pagoptisti, cu timpul conturdndu-se perspectiva polemici, in special cu,,Convorbirile literare". Relagiile cordiale de la inceput cu,Junimea" gi Maiorescu se vor deteriora repede, degi Macedonski citegte in cenaclul lui Maiorescu poema Nza?tea de noiembrie (1881), Alecsandri colabor eazd la,,Literutorul", dar autorul Nop li lor i9i schimbi atitudinea fagd, de Alecsandri, Caragiale, Eminescu 9i publicn poezia antijunimisti Dialogul mor/i/or.,,Noua direcgie" a,,Literatorului" pleda pentru o ,,poeire sociali", despre ,,arta versurilor", deosebirea dintre poezie giptozd.ridei care atrdgear aten\n generafiei de scriitori tineri. Scriitorul intemeiazd.9i colaboreazdlaun mare numir de periodice dovedindu- se tn g zetar redutabil. Anii 1880-'82 sunt deosebit de productivi pentru scriitor: Teatrul Nagional din Bucuregti ii joaci pies ele Uncbiayl Sardcie ;i lade; (75 nov. 1880) cu distribufli de exceplie; pe 14 iulie 1881, are loc premiera piesei 3 Decembrie; ii apare volumul Poezii (1881), cu o Prefali-manifest in sprijinul ,poeziei sociale" care il impune ca gef de gcoali sociali. Public[ in ,,Literatorul" Nza?tea de ianuarie, Noaptea de februarie, Noaptea de rnartie gi Noaptea de noiembrie,dar gi articolul O analizd critica a crealiei luiAlecsandri,carc duce la ruptura cu bardul de la Mircegti.infiingeazi Societatea revistei,,Literatorul", sub pregedinfla lui V. A. Urechia; gi este numit inspector aI Monumentelor Istorice. Acum, ins[, poetul se manifestd. neincrezdtor fagd. de premiul acordat de Academia Romdni lui Alecsandri pentru Sdnziana;i Pepelea, intrdnd intr-o polemici acerbi cu acesta. Nemulgumirea venea de la fapnrl ci gi el concurase la premiul respectiv cu Parisina - o traducere din Byron.

10 In paginile,,Literatorului", Macedonski i9i va publica primele poezii in vers liber, o parte din rondeluri, fragmente din romanul Thalassa gi o serie de articole considerate manifeste ale simbolismului romdnesc, care il impun ca teoretician al curenfului la noi.,,Literatorul" devine o tribuni de la care poetul dX glas 9i poeziei sociale, cu caracter protestatar, o poezie cu accente noi, care nu s-au mai atzitin literatura romdni. Revista,,Literatorul" rimdne importantd in primul rdnd prin faptul cl.promoveazi conceptul de poezie modern[ s,i teoretizeazi simbolismul. Publicagi a intrd in polemici cu ,Junimea" gi,,Convorbirile literare" care dominauvialaliterard in epoci. Ea gdzduiegte incep[tori in ale scrisului, ajungi apoi piscuri ale literaturii noastre, precum Arghezi;i Galaction.In coloanele ei se reg[sesc la conducere sau colaboratori: Cincinat Pavelescu, $tefan Petic[,Traian Demetrescu, George Bacovia, Tudor Vianu, Ion Barbu (debuteazl, cu poezia Fiinfa), G. M. Zam.frrescr, Anton Bacalbaga, Victor Eftimiu g.a. in faimosul cenaclu al,,Literatorului" au fost reunite generafii de poegi, cu deosebire tineri, mulgi ajungi scriitori de valoare. Galaction avea s[*si aminteasci deviagaboemei literare pe cdnd frecventa cenaclul ,,neuitatului artist". Prima generafie simbolistl, din care au fhcut parte $t. Petici, AJ. Obedenaru, E. Sperantia, M. Cruceanu,I. C. Sivescu, D. Karnabatt etc. se formeazd la,,scoala" lui Macedonski. Cei care au frecventat cenaclul evoci figura Maestrului prezent la intrunirile literare in redingotl de catifea neagrl,,pantaloni cenugii, cravatd. albi, vrdnd cu acestea ,,si reinvie eleganqele defuncte ale saloanelor de la 1830". In perioada 1,896-7898 gedinlele cenaclului se fineau in salonul plin cu flori gi lucriri de artd, cum i1 descrie simbolistul $tefan Petici, ori,,Maison d'un artiste", dupd insemnirile lui A1. Marino. Poetul y^ avea de suferit pentru nefericita epigrami publicat[ in iulie 1883 contra lui Eminescu, in care vedea ,,un exponent tipic al Junimii" (Un X..., pretins poet, acum/ S-a dus pe cel mai jalnic drum./ L-ag plinge, dacd-n balamuc/ Destinul sdu n-ar fi mai bun;/ Ceci pine ieri a fost nduc/ Si nu e azi decdt nebun!). Mai tdrziu avea sd" afirme c[ ,,doar intdmplarea {Xcuse ca publicarea ei si coincidi cu boala poetului" (Cestiunea Eminescu, ,,Literatorul", 15 dec. 1892). Cincinat Pavelescu in Arnintiri literare scrie: ,,Epigrama aceasta care i s-a atribuit lui Macedonski, dar care a apirut neiscdlitd 9i a cirei paternitate maestrul nu gi-a insugit-o niciodati, nu era nici prea riutdcioasi, nici prea spirituale [...] Chiar daci epigrama ar fi aparginut maestrului degi e1 a tigiduit-o necontenit inci suferinla gi pedeapsa indurate de el gi de familia lui au fost in disproporgie cu imprudenga sau chiar cu vinov[fia autorului." Se pare ci si Eminescu l-a

11 Gloanlele ciuruie-n piepturi 9i sabia Zboatd pnn* -insele. - Stdnga wismagilor $uier[. - Piepturi de piepturi Fuge-n dezordine. - Steagul pe Griviga se s{Xr6"mi, Fnfdie. - Tunetul tunului duduie... Coifuri de coifuri se landirl. - Inima Bun drum, obuzelor!... Bate pe inimi, si-mbrlligirile Drum bun victoriei! Nu se dezlinfuie pdn[ ce sufletul Tirnetu-obuzelor este: Renasterea!

Psernm MoDERNI I OhlDoamne

Oh! Doamne, riu m-ai urgisit, Rimdn ca marmura de rece... In soarta mea m-am impietrit: IJscat e tot ce-a inflorit, Rlmin ca marmura de rece... Entuziasmul a murit, Si pling, s[ sufhr, am uitat. $i a mea iniml a-nghe1at... Am fost un cdntec care trece, Am fost un cdntec care trece $i sunt un cd.ntec incetat: $i sunt un cantec incetat.

II ![renn

! enne - suntem tof\ gtu dnl,, Despogi, cu frunli incoronate, E de prisos orice trufie... Poegi, cu harpe coronate, Ce-a fost, in veci are si fie... Filosofi, oameni de stiingi, Din noi nimic n-o sI riminl. PXgdni, vestifi prin necredingi, Zadar nic fal n ice p alate Nicio pieire nu s-amdnl... Sunt in pimdnt rid[cinate: Nicio pieire nu s-amdni. ldrend,,suntem toli qdrini.

III Iertare

Iertare! Sunt ca orice om: Sunt ticllosul peste care M-am indoit de-a ta putere, DacL se lasl-o-ntristare Am rAs de sfintele mistere De toli se crede prigonit, Ce sunt in fiecare-atom... Dar, Doamne, nu m-ai pdrisit... Iertare! Sunt ca orice om. Sunt om ca orice om - iertare.

-t-1 ry Dusmanii

Dusmanii mei se inmulgesc De cine n-am lisat s5. moarl, $i nedreptatea m5.-nfXsoari... Aleargi toli si mi-nnegresc, Abia mai pot sI mai triiesc Ah! Via;a nu este usoard..

V Zburam

Zburam pe aripi strilucite... Oh! Dumnezeule preasfhnt, Copilul cel de altidati Auzi-mi glasul pociinqei, Nevinovat ca si o fatl Redi-mi puterea biruingei, Nevestejiti de ispite, Refh-mi omul care-am fost E azi mo cirla- noroioas i Sau di-mi obstescul adipost. Cu adincime-ntunecoasi. Si cu miasme otrivite. Zburam pe aripi strllucite. Sunt eu de vini, sau nu sunt,

VI $i-au zis...

$i-au zis: - e singur - e pierdut! Un singur colj nes{hgiat. Asupra mea se nipustir[... Fragi, rude, togi ma dusminir5., Onoarea mea o nimiciri, Pe cdt plingeam, pe-atdt rdnjird,, Am s6.ngerat, dar am ticut. O gari-ntreagl s-a-ntrecut Mi injosiri, mi loviri., Si-mi dea venin - si l-am bitut. Cu mici, cu mari mi rlstignirl; Din iniml nu mi-au li.sat Dar, Doamne, nu te biruiri.

VII Citamtrudit...

Cit am trudit, cit am muncit, Pe fruntea mea n-am nicio pati - pi cum nimic n-am folosit, Zadarnic! - sunt un os6.ndit, In lume nu este risplati... in lume nu este risplatd. Dreptatea este blestematL, Si omul bun nesocotit. Cit am trudit, cdt am muncit.

34 VIII Eram

Eram puternic imp[rat: Rddeam de orice dugminie... Prin sufeteascd poezie, Prin sufletea scd poezie, Prin tinerefe, prin mindrie, Domneam de soarti nencercat. Prin chip de inger intrupat. Mi se-mplinea orice dorinfi, Eram puternic implrat. Era o lege-a mea voinl[;

IX N-am in ceruri

N-am in ceruri nicio stea... .bara scop tralesc rn lume: Soarta mea e soarta rea Nu mai sunt decdt un nume, Am pierdut orice credinjl Nu mai pldng, nici nu mai gem, Inecati-n suferinli, Iar cuprins de griji amate, Am pierdut orice putere Nu mai sunt decdt ribdare... Nimicitl de durere; insl viaqa nu-mi blestem N-am in ceruri nicio stea. $i nici moartea nu mi-o chem;

X Doamne, toate...

Doamne, toate sunt prin tine; Cdnd dai marilor putere, $i averea, gi puterea, Nu le dai nicio plicere, Fericirea, mdngdierea: Cind dai riilor cruzime, Ce ne trebuie gtii bine. Dai bldndele la victime. Dai cu dreaptil socotinf[ Egti puterea ingeleapti Mulpmiri gi suferingi: $i justiqia cea dreaptil Lui Isus i-ai dat o cruce -Fa ofrcand ce vrel drn mrne. Cici gtiai c-o poate duce; Cdnd dureri ne dai gi nou[ Doamne, toate sunt prin tine.. Ne dai pldnsul ca o rou[; XI M-am uitat

M-ai uitat la ferici1i... Cei pe carc-ivezi in slflvi I-am vdzut nemulqumigi: Adepaqi sunt cu otrlvi; E orice zdddrnicie. Cei trni$ in sirXcie

35 GtrORGE BACOVTA (1381 -1e57) f, ugen Lovinescu descrie universul celui mai -Cri*p"ttant poet simbolist romAn pornind de la voium:ul Plumb, aplrut in anul 1910, prin grija lui Ion Pillat. Bacovia este apreciat Pentru ioltut"u tonalitelii sale, pentru crearea acelei atmosfere,,de cople git oarc dezolate, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenagi,limitat intr-un peisagiu de mahala de oras P-rovincial, intre cimitir gi abator, cu c[sulele scufundate in noroaie eterne, cu gridina publici rivigitd, cu melancolia caterincilor qi bucuria panoramelor"' o atmosferi de plumb... in care plutegte obsesia morlii gi a neaniului. '. o descomPunere afiinlei organice...". in poez\a bacoviani revin obsesiv, inlr-adev[r, imagini depresive apa4indnd unei arte a stllizdrii voit stingace, primiii'ne, de o austeritate particulatd' IndMdualizur.u rrolii firice vine, in cazgl lui Bacovia, dintr-o totale asumare a convengiei simboliste. La el nu mai existi posibilitatea unei noi opqiuni; mergind pdnd la ultimele limite, e incapabil sd lemai pdriseasci' motive intr-un monolog tragic_9i fbrn pilt -orro.o"rd, Bacovia reia aceleasi sfdrgit.Toam na,ploaia,ninsoarea, piumbvl, amurgul, corbii, moina, claviru' .orrhgrrr.uri o'fume stranie, terifianti. Desigur, asemenea imagini pot h intdlriite gi la alf feprczentanqi ai simbolismului. Dar, raportul de analogie eu-lume devine un Proces cu efecte devastatoare' Ploaia de toumn[, spre exemplu ,zc\ioneazdstihial, ca un diluviu geologic. dezagregdnd odati cu sufletul gi materia, intregul univers. Descompunerea este intuita in caracterul ei frzic prin reacfia precisi a ,,nefvilor". Bacovia i9i exteriori zeazd. spaimele, nevrozele, impre^siile prin tonuri de culoare clracteristic., ,r.gr.r1, uioletul, galbenul, rogul. in universul asediat de near: alpoezieibacoviEne ," .ontnlna drama eului capliv,de un patetic sfigietor' Liiica solitudinii cunoaste cu Bacovia momentul siu cel mai acut. Puterer de seducfe a versurilor sale se explic5. prin totala sa discreqie. A9a cu:: 224 spunea-Mircea Tomug, eroul liric bacovian rimd.ne ,,insingurat Hyperion, cu aripile arse in tragica alternativi dintre ideal si real,,. Poetul trd.ia sentimentul ci s-a ni.scut intr-o vdrst[ titrzie aculturii, cdnd deja totul s-a spus. De aici spaima crizei de identitate si ciutarea obstinati (dar nu programatici) a lriginalitttii, in cadrele daie aIe Liricii inceputului de secol. Structurdnd altfel imaginarul - ca proieclie - Bacovia s e individualizeazd prin natura tr agicd, viiiuni inco eie nte, expresivitate disonanti.' Nostalgia,.reveria, sunt abolite. Referentul -sp.tan1u poeziei sale este Apocalipsa. (Mircea Scarlat). Bacovia credea in puterea ucigd.toare a poeziei. Practica poeticd il conduce spre valorizarea dislocdrilor prozodice. Discontinuitatea a fost apreciat5., de altfel, ca element specific al liricii sale. Deplin asumati, aceastl convenlie a destrimS.rii s-a dovedit mistuitoare. Atdt de mistuitoare, incdt murind, poetul a silabisit ultimu-i strh: ,,Vine in-tu-ne-ri-cu1...,,

:,4:

Agatba ;i George Bacovia 22s Plumb

Dormeau addnc sicriele de plumb, $i flori de plumb 9i funerar vestmdnt - Stam singur in cavou... si era vint... $i scirqAiau coroanele de plumb.

Dormea intors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am inceput s[-1 strig - Stam singur lingi mort... 9i era frig... $i-i atdrnau aripile de plumb.

Cel care semnaleaz5. inceputurile lui Bacovia este, desigur, A1. Macedonski. ,,Venit in literaturl dupi Ion Theo, azi Tudor fughezi, cel care aindrdznit pe aceasti cale mult, pentru cd inseamn5. mult, 9i dupd Alexandru Petrofl al c[rui grai e desprins din al poegilor latini ori descendenlii ciclului alexandrin, Bacovia se in{h1igeazi in toate acestea ca un strS-lucit poet de excepqie in literatura romdni. In Franfa principii poelilor sunt proclamagi de confragii ior. La noi e mai bine.Ii proclami talentul lor, gi principe va rlmdne Bacovia, in toli timpii, prin o insemnatd p^rte a poeziilor lui". (,,Fnclia'i 7 ian:uarie 1,91,6, p. 57)

Serban Cioculescu vede in Bacovia,,prezenlaunui artist lucid, de o mare forfi expresivi, de o putere magistrald in compozilie, de o rard intelectualitate in notarea unor senzalii sau impresii poetice, dar de o intelectualitate asa fel dozat1.ca sd nu cadd in cerebralitate, in filosofhri banale (cel pulin in Plumb). Nenumirate sunt versurile detagabile, care se pot rzola,in suslinerea acestei judecl1i sau caracterizdri.Poetul a linut condeiul in mdni cu siguranla de penel a pictorului sau de arcug a violoncelistului. Nu cunoagtem, nici inainte de 1916, nici dup5, un poet cu mai mare m[iestrie de transpunere in culoare si in sunet, cu o gamd voit redusd, dar de atdta eficienqi ca Bacovia. Plumb e un monument literar ele o concentralie unici, o chinteseng5 artistici de care se vor uimi multe generaqii viitoare". (,,G azetz liter arit", 6 \tnie 19 57 )

Primul contact cu poezia bacoviand iriti. DrNu Fr-i.laANo semnaleazd. obsesia infernali, ambiguitatea unei disperiri fbrl obiect, sentimentul insuportabil al unei mecanice apdsiri, atribuind poeziei Plumbvaloarea unui loc geometric pentru intreaga liric[ a lui Bacovia: ,,Cine deschidea cartea 229