DOCSLIB.ORG

Macedonski-Bacovia. Simbolismul Romanesc

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Macedonski-Bacovia. Simbolismul Romanesc j\,iACED0'[$KI - BACo\/tA dunloil/brrul Inrninpto Antologie comentatl Alcltuit[ de Florea Firan ScrisuN-Remdnesc lFunlatin -Efitura CUPzuNS 267 268 269 )70 27r ,,IN ARcANE DE PADURE.. SAU SrnucruRILE srMBoLrsMULUr RovrANBsc Jn incitanta sa carte dedicat[ poeirci franceze moderne, De Ia Baudelaire Lla suprarealism,Marcel Raymond amintegte c[ migcarea simbolistl a fost comparatd. cu dragonul din Alca, despre care niciunul dintre cei ce pretindeau a-lfivdzutmtputea spune cum ard.ta. Cunoscutul saurian din Insula Pinguinilor, romanul lui Anatole France, capdtd.astfelvaloarea unei parabole a dificultilii definirii unei realitili sensibile, neomogene, uneori chiar divergente. Este 9i cazul Sirnbolismului, curent literar european, apdrut mai intdi in Franga, ca reaclie impotriva parnasianismului intrat in impas datoriti sterilit[tii exerciliilor de virtuozitate formald 9i cultivirii unei poezii impersonale, reci, golite de emolie, a romantismului retoric si a naturalismului pozitivist, promovind conceptul de poezie moderni. Numele noii orientdri, avdndu-l ca precursor pe Baudelaire, va fi inventat de citre Jean Mor6as, in 1886, in articolul-manifest Le Symbolisme. Sub aceasti denumire se manifesti insi direclii gi tendinle destul de diferite, rcprczentate de versul ermetic 9i de armoniile imitative ale lui Ma11arm6, de culoarea vocalelor lui Rimbaud, de primatul muzicii lui Verlaine (,,De la musique avant toute chose"), de consoanele lui Ren6 Ghil evocind cdte un instrument (simbolismulinstrumentalist), de versul liber al lui Kahn, misticismul lui Maeterlinck, magia lui P6ladan, de versul dinamic al lui Verhaeren, galbenul lui Corbidre sau de atmosfera cegoas[ din poezia lui Rodenbach, de macabrul lui Rollinat sau fluiditatea lui Samain. Pe toli ii unegte convingerea cd, aldturi de realitatea obiectivi, existd gi una transcendentd, suprasensibili, depisind posibilitdlile cunoagterii exacte. Este zona intuiqiei vagi,confwze, ce poate fi numai simbolizatd 9i sugerati. Estetica simbolistd igi are originea in aceasti intuigie a misterului. Ideea analogiilor, a corespondengelor, pornind de la celebrul poem ai lui Baudelaire, (Les parfums, les couleurs et les sons se r€pondent), conduce la un nou raport dintre eul poetic gi lume. DacI romanticii i9i proiecteazi eul in afari pentru a contempla universul, iar parnasienli refuzd, si-gi dezvdluie subiectivitatea, poefii simbolisti stabilesc o comuniune simpatetici intre eu 9i lumea exterioari tocmai prin relalii analogice, prin ,,corespondenqe". Poezia este scoasi din domeniul descriptivului discursivitl\i, 9i ^l imagismului exterior, pentru a fi mutati in zonele emotivititii. Se impune acum un nou criteriu al poeticului: sugestia, reg[sindu-se, totodatl, esenfa lirismului. Receptivitatea analogici presupune cultivarea stirilor difuze obginute prin mijloace de mare subtilitate: efecte muzicale, contururi estompate, clarobscur, sinestezii. Cititorul devine un colaborator aI poetului, clruia i se oferi sugestii prin care, spontan, accede la surprinderea binuitelor esenfe, chei 9i cifruri ale universului, la trdirea unor transpozilii fundamentale, la intuirea inefabilului. ir rr"-. ce idealul clasicismului fusese arhitectura, cel al romantismului pictura, iar al parnasianismuiui sculptura, idealul simboligtilor este plasat in sfera muzicii, observa Verdun - L. Saulnier. Acelagi lucru il sesizase 9i G. Cllinescu in Compendiulsilt,ardtdnd ci specific simbolismului este inlocuireapicturalului cu inefabilul muzicaJ. gi olfactiv,,,conduct al metafizicului". Acorddnd imaginilor poetice o funcgie implicit simbolici, simbolismul isi constituie o convenfie care,fXri indoiali, descinde din romantism dar exprimi, in acelagi timp, voinfa de innoire a lirismului. Marile teme (natura, iubirea, socialul) sunt modulate la nivelul motivelor caracteristice: toamna, ploaia, t|tziul, pustiul, universul floral, instrumentele muzicale, nevroza) spleen-ul,marile pleciri,linuturile exotice, oragul tentacular, cifrele fatidice etc. Prin A1. Macedonski, simbolismul rominesc este, cel pufin in ceea ce privegte faza de pionierat, ateorcttzdrTlor 9i a experimentelor, sincron cu intreaga migcare europeani. Poetul romdn a fost iniliatorul versului liber inainte de Kahn gi Laforgue, ctt poezia Hinov (1.879), gi teoreticianul muzicii versului inainte de Ren6 Ghil, in articolul Despre logica poeziei (1880). intre revistele Literatorut 9i La Wallonie,Macedonski igi afirmI vocalia de ptrruttor, in arcane de pddure fiind ,,intdia cercare simbolisti in romdneste", cum scrie in comentariul ce insolegte poezia publicatl in 1-890. Moment de innoire efectivi a liricii noastre, simbolismul romdnesc se nagte impotriva epigonismului eminescian gi a sim[ndtorismului, impotriva sentimentalismului dulceag, lacrimogen 9i desuet. Urmdrind evolulia ,,istoricizatd" a acestui curent, trebuie remarcat efortul liricizdrii poeziei, continuarea acliunii eminesciene de :afinarc a sensibilitegii 9i de improspdtare a limbajului poetic. Agadar, putem distinge in cadrele periodizlrli propuse de Lidia Bote (I. Perioada teoretizdrilor $ experimentelor: 1BB0 - 1908;II. Periosda de a?08eu: 1908 - 1914;IIL Perioada declinului: 1914 - 1920), existenla urmitoarelor structuri simboliste: Sim b o lis mul do c trin ar (A1. Macedonski) ; Simbolismulautohtonizat(Traian Demetrescu,Dimiffie Anghel, $tefan Peticn); Simbolismul academic (Ovid Densusianu); Simbolismul ostentatizt (Ion Minulescu); Sirn bo lis mul hi era ti c (George B acovia) ; Sirnbolismul canonic (D. Iacobescu); S irn bo lis mul m ani eris t (Eugeniu $ tefhnescu-Est). Dragonul din Alca ia,la noi,infrgigarea Balaurului cu gapte capete 9i cu mult mai multe limbi. El sti la pindd in locurile tainice ale pidurii (,,in arcane", ar spune Macedonski),pdzind comoara inefabilului. Cei dispugi s[-l infrunte, nu ca sauroctoni, ci prin imbldnzirea Textului, vor trebui sd stribat[ ,p[durea de simboluri" ce urmeazl'La capdtal ei, poate, vor trdi senzafia aproxim[rii adev[rului 9i vor depune mirturie. Dati fiind mareadiversitate a formulelor poetice generate de migcarea simbolist[, am renunfat, in antologia de fagl',la dezideratul cuprinderii cdt mai multor nume, preferdnd selectarea autorilor gi operelor care, structurdnd un curent, configtneazddirecjii inedite in dezvoltarea liricii romdnegti moderne. Cum era 9i firesc, am acordat un spafiu mai larg celor doui rePere fundamentale ale simbolismului rominesc Alexandru Macedonski, inigiator 9i gef de gcoald gi George Bacovia, cel mai original poet simbolist al nostru gi, in acelagi timp, unul din marii creatori de poezie romineasc[ din toate timpurile. Comentariile, opiniile critice gi analizele ce insofesc textele antologate (corespunzitor exigenqelor didactice) vor inlesni, sperdm, infelegerea liniilor de fo4d ale unui program estetic atat de important pentru destinul liricii secolului al)O(-lea, dezv[luind, totodat[, coneiunile multiple prin care, in ciuda caractemlui ei neomogen, poezia simbolistl se reveleazi ca intreg coerent. ALEXANDRUMACEDONSKI (1854 -1e20) Q criitor cu o operi prodigioasi, Alexandru LJ Macedonski reprezinti person alitatea cea mai puternici a literaturii secolului aI XIX-lea, dupn Mihai Eminescu. Spirit antijunimist, format sub influenla ideologiei pagoptiste, deschis innoirilor, poet de geniu, de patos gi de exaltare tipic romanticd, de fibr[ byroniani, cu ecouri mussetiene, prczator original, de talent, dramaturg interesant, estetician de o fineqe greu egalabili, cu idei indriznefe, novatoare, Macedonski reprezintd mare congtiinfi "prima moderni romineasci" gi, din orice unghi l-am privi, un punct de rdscruce in literatura noastrd. S-a ndscut la 1,4 matie 1854,in Bucuregti, unde tatdl slu igi avea garnizoana. Este al treilea fiu al maiorului Alexandru D. Macedonski, cel dintii romdn inallat la gradul de general de citre domnitorul Alexandru IoanCuza,gi a manifestat o ambiqie remarcabili de a da ogtirii romine posibilitatea devenirii ei, prin organizare, disciplind 9i instruclie. Cu toate cd aintrat in conflict cu A.I. Cuzain ultimii ani, nu e de acord cu detronarea acestuia 9i aducerea unui Domn striin. La 27 septembrie 1.869 moare subit, familia susgindnd c[ ar fi fost otrivit. Dup[ moartea generalului,viduva rdmd.ne cu patru copii - Caterina, Dimitrie, Alexandru gi Vladimir -, 9i o stare financiari precar5. Clsitorit cu Marra, fircapitarului Dimitrie Pirdianu, din cunoscuta boierime olteneascd, inrudit[ cu Briiloii gi Urd5renii. A1. D. Macedonski 9i-a confecfonat 9i un arbore genealogic fantast, ca descendent al casei princiare Biberstein, una dintre cele mai puternice de pe Rin, cum men{ioneazd.poetulin Cartea de Aur (1902). Bunicul poetului, Dumitru Macedonski, este cunoscut pentru participarea deosebit de activl la migcarea revolugionari condusi de Tudor Vladimirescu. De la mama sa, Maria Piriianu, a mogtenit elanul romantic. Dinspre Pirdieni, familie veche boiereascd, originari din Vdlcea, Macedonski parc cd. a mogtenit un anumit lirism specific olteanului, acel sentiment conservat in doin5, amestec de nostalgie, duiogie si tristele, care l-a legat afectiv de locurile copihriei cu un alean neistovit. $i nu o dati. apar in operd evociri de oameni si locuri: Floarea si Verigi-qiganul, Valea Amaradiei, Simnicul, Balta Craioviqei, Valea Vleicii sau Fdntdna cu !eapd,. Multe din schigele si povestirile sale au gi un caracter autobiografic. Cea mai mare parte a copihriei a petrecut-o in casele pirintesti din Addncata-Pometegti (Dolj), pe valea Amaradiei, pe care o cdnti in Mdngdierea dezrno;tenirii, orila Craiova, in casa bunicului din
Load more

Recommended publications
  • Revista Istorica Fondator N
    279849 INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPEAN REVISTA ISTORICA FONDATOR N. IORGA PUBLICAŢIE SEMESTRIALA VOL. XXVII, N-LE 1—12 IANUAR—DECEMBRE 1941 P-130 REVISTA ISTORICĂ — DĂRI DE SAMĂ, DOCUMENTE ŞI NOTIŢE — FONDATOR N. IORGA DIRECTOR N. BÂNESCU Voi. XXVII, n-le 1—12 Ianuar—Decembre 1941 CĂTRE CETITORI. «Revista istorică» îşi încheia un sfert de veac de existenţă, în mo­ mentul în care ilustrul ei întemeietor era smuls, prin cea mai odioasă crimă, din mijlocul nostru. A fost, în felul ei, cea dintâi în ţara noastră, şi menită a umplea un gol ce se simţea tot mai mult, a îndeplini mari nevoi, pe care atât de bine le lămurea, în cuvântul său introductiv, regretatul Nicolae lorga. Era — cum spunea dânsul — o informaţie istorică de înnoit la profesori, fără biblioteci şi librării, în oraşele de provincie, de sădit în tineretul şcolar, care, către sfârşitul liceului, începe a manifesta aplecări sau vocaţii; erau de stimulat atâtea bunăvoinţe, afirmate, în chip lăudabil, în atâtea părţi ale ţării. De studii întinse, care-şi au locul aiurea, de articole lungi, con­ tinuate în mai multe numere, nu putea fi vorba, fireşte, în această re­ vistă. I se hotăra un program cu mult mai folositor: semnalarea ideii originale, a descoperirii, orientarea şi îndemnul la cercetări. Apoi, ma­ terialul mărunt, care se pierde, informaţia bibliografică, «darea de seamă)), care să urmărească tot ce se publică aici şi ce se publică în străinătate, în legătură cu noi sau având un interes pentru noi, spre a se crea orientarea în domeniul întreg al istoriei, fără de care atâtea cercetări speciale rămân zadarnice.
    [Show full text]
  • Network Map of Knowledge And
    Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W.
    [Show full text]
  • ROMÀNIA ORIENTALE Dipartimento Di Studi Europei, Americani E Interculturali
    31 ROMÀNIA 2018 ORIENTALE DIPARTIMENTO DI STUDI EUROPEI, AMERICANI E INTERCULTURALI University Press ROMÀNIA ORIENTALE Dipartimento di Studi europei, americani e interculturali 31, 2018 2018 L’ERRANCE ÉTERNELLE DU DESTIN JUIF DANS LE MAL DES FANTÔMES BENJAMIN FONDANE: BUCAREST-PARIS-AUSCHWITZ Emilia David Abstract – The individual destiny and the intellectual biography of Benjamin Fon- dane allow us to reconstruct his existential pathway as a sequence of three fundamen- tal stages, marked by three emblematic cities: Bucharest-Paris-Auschwitz. The last one represents an infernal, ominous topos, a place of no return. Bucharest and Paris were the cities that profoundly shaped his cultural identity. In the capital of his first country he assiduously attended to the birth and development of several modernist and avant-garde artistic groups. On the other hand, from the late 1920s on, the City of Lights made it possible for Fundoianu-Fondane to assert himself as a philosopher within the frames of existentialism and to be recognised as an essayist of European stature. His transfer to Drancy (1944), which then led to his being sent to the gas chambers of the Nazi concentration camp from Auschwitz-Birkenau, marked the be- ginning of a personal experience which precipitated into a brutal and atrocious end. This study will present a few documentary texts, published in literary journals of the French Resistance, such as Les Lettres Françaises and Les Cahiers du Sud. We will also include other aspects relating to Benjamin Fondane’s contributions to the periodical publications of the French Resistance, revealing the vocation of some cities and personalities to become entrenched in collective memory as benchmarks of moral revolt and intransigence.
    [Show full text]
  • Mare Ponticum Volume 3/2013
    Catina -Alina Preda (Adjunct lecturer at the Dept. of Languages, Literature & Culture of the Black Sea Countries, Democritus University of Thrace) Literatura română la începutul secolului al XX-lea The Romanian Literature at the beginning of the 20th century Any scientific research upon any writer's work must start by establishing the spatial and temporal 'coordinates' in which the analysed phenomenon appears and de- velops. In this way, we think that a part of the marvelous work of Istratti can be better interpreted within the Romanian literature of the 20th century. This is why we intend to summarise the most significant aspects of the Romanian world of literature, as these are elements indispensable to our study. At the beginning of the 20th century, the debate between Maiorescu and Gherea is well known. It apparently stopped but it was re-ignited by some writers, out of habit, thus making the literary world of that period be dynamic. The need of a new direction for the Romanian literature was best perceived by Mihail Kogalniceanu, who actually succeeded in re-uniting some of the most signifi- cant authors of the time within the “Dacia literara” magazine. This explains the creation of a representative part of the literature, made up of writers who, even though not completely mature, proved themselves capable of un- derstanding their position and role under the new socio-cultural conditions that they had to reflect in one way or another. Not only did they manage to create a synthesis of the period of 1848, but they also achieved the gradual conquest of the socio-political fields and, eventually of the literary one.
    [Show full text]
  • Bacovia, a Poet from the Edges of Existence
    Salonul invitatilor BACOVIA, A POET FROM THE EDGES OF EXISTENCE Mihai CIMPOI Uniunea Scriitorilor din Moldova 1. The Poet - the Person When alive, Bacovia was considered a ‘minor poet’ and for a time after his death was quite forgotten. However today, he has again the scene, and is consid- ered great. Within the Romanian cultural space on both sides of the River Prut, he has become an emblematic figure of the existential sensibility that in our dynam- ic and convulsive present, is consuming modern man with his stressful spiritual states. Bacovia is read and studied by high school and university students who discover themselves in the monotonous, melancholy tonality of his verses. Many books, studies, essays, and PhD theses are being written about his work, and the postmodernists consider him their forerunner due to his fragmentary style and de- constructivism. How can you define a poet who once said that he was neither a traditional- ist, nor a modernist, and could not be caged in any one trend or artistic movement? Nevertheless, in some interviews he did admit to being a ‘poet of decadence’. Above all, Bacovia was an isolate, immersed in a zone of darkness and an underworld of strange shadows, of phantoms in a melange of desperate shrieks, groans and weeping that came from matter itself (‘. .heard all matter weeping ...). Such a solitary, timid figure, set apart by an endless neuroses, and living in a pro- vincial environment so full of misery, he appears to have come straight out of the slums of Dickens, or the gallery of those unstable, lyrical characters of Tennyson.
    [Show full text]
  • Nr. 3-4 Mai- August
    ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA" REVISTA ISTORICA Fondator N. lorga :4.7-AFR .... a --..._ 4.11'g II /13II011IN- 4*741.1046:11 I a. -:.I --J 44. ,,, ;.- 'II:4. -\ rik. st:1 .. I t"'" -e.141'1,1.1.01,1 HYPgjill0140111111111 OW DWI Serienorth",Tomul XV, 2004 Nr. 3-4 mai- august www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE CORNELIA BODEA (redactor ef), IOAN SCURTU (redactor §ef adjunct). NAGY PIENARU (redactor responsabil), VENERA ACHIM (redactor) REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an. La revue REVISTA ISTORICA" parait 6 fois l'an. REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year. REDACTIA: NAGY PIENARU (redactor responsabil) VENERA ACHIM (redactor) IOANA VOIA (traduccitor) Manuscrisele, cdrtilei revistele pentru schimb, precum §i mice corespondentd se vor trimite pe adresa redactiei revistei: REVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor, nr. 1, 011851 - Bucure§ti, Tel. 212.88.90 E-mail: [email protected] www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SERIE NOUA TOMUL XV, NR. 34 Mai August 2004 SUMAR EPOCA LUI STEFAN CEL MARE $TEFAN ANDREESCU, Amintirea lui Stefan cel Mare in Tara Romaneasca 5-10 NICHITA ADANILOAIE, Spiru Haret initiatorul si organizatorul comemorarii lui Stefan cel Mare in 1904. 11-24 OVIDIU CR1STEA, Pacea din 1486 si relatiile lui Stefan cel Mare cu Imperiul otoman in ultima parte a domniei 25-36 EUGEN DENIZE, Moldova lui $tefan cel Mare la intersectia de interese a marilor puteri (1457-1474) 37-54 ION TURCANU, Conexiunile factorilor militari religios in politica externa a lui $tefan cel Mare . 55-66 LIVIU MARIUS ILIE, Stefan cel Mare si asocierea la tronul Moldovei 67-82 JUSTITIA LEGE $1 CUTUMA VIOLETA BARBU.
    [Show full text]
  • George Bacovia 1 George Bacovia
    George Bacovia 1 George Bacovia George Bacovia Naștere 17 septembrie 1881, municipiul Bacău, județul Bacău) Deces 22 mai 1957 (75 ani) București Profesie poet Naționalitate română Activitatea literară Activ ca scriitor literatura română interbelică Mișcare/curent literar Simbolism Operă de debut Plumb [1] modifică George Bacovia (n. 17 septembrie 1881 (S.V. 4 septembrie), Bacău – d. 22 mai 1957, București) a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă. Biografie Copilăria George Andone Vasiliu (numele de naștere al poetului) s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și a Zoei Vasiliu. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe să învețe limba germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un pension din Bacău. În 1891 îl aflăm înscris la Școala Primară Domnească nr. 1 din Bacău. Trei ani mai târziu absolvă cursul primar, în luna iunie. În același an se înscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacău. Toamna rămâne închis o noapte întreagă, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal. Această întâmplare îi va inspira poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din liceu și atmosfera cam rece îi inspiră un alt poem celebru, "Liceu". În 1898 își pune pe note câteva poezii precum și altele de Mihai Eminescu si Ștefan Petică.
    [Show full text]
  • N. 93 Vineri 28 Aprilïe
    ANUL III. -1878 N. 93 VINERI 28 APRILÏE. - '' NTJ-1 OIT__T : ÁBONAMENTLE Se priimesc in strdinatate : La D -nil Haasen- IN TOATn ROMANIA ' - stein & Vogler in Vienna, Walfisehgasse 100, . ; n. 48 Pe an . A- 'Oppelik in Vienna, Stubenbastei 2; Rudolf . ,. - '24 : .. , Pe 6 luni . , 12 Mosse in Vienna , Seilerstä,tte 2: Philipp '1 , Pe 3 lunï LOS in Vienna, Eschenbachgasse 11 : L. Lang IN,STRAINATATE: ié Comp. in Pasta, Havas- Laffte & Comp. Adam 2, Carrefur de, la Croix - ' e an in Paris, C. Orain& Comp. Rue Dronot 2 Pa- I RECLAME Rouge 2, Pari INSERTIIINI ris;'ug.Micóud, 139 -140, Fleet Street London IV, de 30 'Mere petit, pagina '30 bath. Linia pe pag. II, 2 lei fol.- nefrancate nu se primase. pe pagina JII, 80 by,ni, Scrisorï - TOÁTE ZILELE DE- LUCRU. nepublicate se vor arde. Rèclame 2 lei noi linia. ' ESE IN Articolele Un numr In Qistricte 15 banï. Un numär ,tn capitalä 10 bank, 13iiirou'1 Redaetieï si Adminis.tratiei: Palatul ,Dacia de Berlin, 6 Maiü. PLECAREA TRENTJRÌLOR Cursul de, Bucurescï, 25, Aprilie. Cnrsur de Viena, 8 Maiñ Cursul Bncnrésoi-Giargin 93'h 93 ' Renta ungara In aur . 85 Actiunile Oäilor ferate romane. 27 - Bncnresci --Suceava Suceava-Bucarései Rurale . - 0b1ig. 6.46 ` . - . 9.15 6:06 n 60/0 . 72 90 . - . 8.15 n 10.- . Suceava: . 5.11 1 1 Búeurescï. 1 Domeniale . ..- 88')s.881I4, Bonuri de tesaur ung , I emis. 119 50 Obligatiunile romane Bncuresci n 12.00 4 - Roman .. 8.45 12.31 1 Giurgiù, sosire . .- : . [11.15 41 8.27 n . 841/4 84 , II , 108 75 Prioritatile C.
    [Show full text]
  • Bacovia Faţă Cu Tânăra Generaţie De Critici Un HOP Extrem Feminin
    Nr. 10 (506) www.ateneu.info [email protected] • Revistã editatã de Consiliul Judeþean Bacãu • Anul 48 (serie nouã) • octombrie 2011 • 3,50 lei • Anchetã literarã Bacovia faþã cu tânãra generaþie de critici Au rãspuns: Doris Mironescu, Bogdan Creþu, Marius Miheþ, Emanuela Ilie ºi Paul Cernat paginile 3 - 7 Colocviile Revistei Ateneu - 2011 paginile 12 - 13 Gheorghe Iorga Literatura, între canonul teoriei ºi „demonul“ definiþiilor pagina 14 Carmen Mihalache Un HOP extrem feminin • Cristina Ciobanu - Altele uitate pagina 18 breviar Toamna bacovianã a fost Premiului Opera Omnia, poetul manifestarea culturalã de mare ºi publicistul Nicolae amploare organizatã de Bacovia – 130 Prelipceanu, laureat al Consiliul Judeþean ºi Consiliul Premiului Naþional „George Municipal Bacãu, cãrora li s-au un amplu colocviu, moderat de despre literatura contempo- rale bãcãuane. Pe cele deja Bacovia“, profesorul universi- alãturat Filiala Bacãu a Uniunii prof. univ. dr. ªtefan ranã. O masã rotundã cu tema pomenite, amintim Muzeul tar dr. Constantin Cãlin, re- Scriitorilor din România ºi Munteanu, membru al USR, la „Viaþa ºi opera lui Bacovia“ a „Iulian Antonescu“, Galeriile compensat cu Premiul USR Universitatea „George Bacovia“ care au participat scriitori, fost organizatã în grãdina „Frunzetti“ ºi Sala Ateneu, pentru amplele-i cercetãri din Bacãu. Evenimentul a fost ziariºti, profesori ºi studenþi. Casei memoriale Bacovia, unde s-au desfãºurat saloane privind opera bacovianã ºi prilejuit de aniversarea a 130 Momente poetice au avut loc la urmatã de sceneta susþinutã de carte ºi expoziþii de viaþa poetului, ºi scriitorul de ani de la naºterea poetului Teatrul „Bacovia“, susþinut de de elevii Colegiului „ªtefan cel fotografie ºi picturã ºi un recital Sergiu Adam, laureat al George Bacovia ºi a avut loc în actorii teatrului, iar altul la sta- perioada 15-17 septembrie la Mare“ cu titlul „Momente din al Filarmonicii „Mihail Jora“.
    [Show full text]
  • De Ştiinţă Şi Cultură
    STUDII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ VOLUME XII, ISSUE 2, JUNE 2016 VOLUME XII, N° 2, JUIN 2016 VOLUMUL XII, NR. 2, IUNIE 2016 Revistă editată de / revue éditée par / journal published by: UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD, ROMÂNIA în parteneriat cu / en partenariat avec / in partnership with: LE DÉPARTEMENT DE ROUMAIN D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CAER - EA 854 D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CIRRMI DE L'UNIVERSITÉ PARIS 3 - SORBONNE NOUVELLE, FRANCE FACULTATEA DE FILOSOFIE, DEPARTAMENTUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, UNIVERSITATEA NOVI SAD, SERBIA UNIVERSITY OF JENA, INSTITUTE FOR SLAVIC LANGUAGES, JENA, GERMANY „Vasile Goldiş” University Press Arad – România Colegiul editorial / Editorial Board Editor şef / Editor–in–Chief: Prof. univ. dr. Gilles BARDY – Université d’Aix- Marseille AMU, France Director executiv / Executive Director, Redactor şef fondator/ Editor–in–Chief founder: Prof. Vasile MAN – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Coeditori / Co-Editors-in-Chief: Prof. univ. dr. Sophie SAFFI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. Louis BEGIONI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. habil. Emilia PARPALĂ –, Universitatea Craiova; Conf. univ. dr. Laura SPĂRIOSU – Universitatea Novi Sad, Serbia; Acad. Prof. univ. dr. Thede KAHL – University of Jena, Germany; Prof. univ. dr. Rodica BIRIŞ – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Consiliul ştiinţific – Referenţi / Scientific Board Acad. Mihai CIMPOI – Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova Prof. univ. dr. Alvaro ROCCHETTI - Université Paris 3 – Sorbonne Nouvelle, France Conf. univ. dr. Romana TIMOC-BARDY, Université d’Aix-Marseille AMU, France ISSN 1841-1401 (print) Prof. univ. dr. Ştefan OLTEAN – Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca, România ISSN - L 1841-1401 Prof.
    [Show full text]
  • Eminesciana .Perpessicius
    PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Coperta:EugenMATZOTA Redactor:MioaraDUGNEANU Tehnoredactare:EcaterinaHRISTEA DescriereaCIPaBiblioteciiNa]ionaleaRom~niei PERPESSICIUS Studiieminesciene /DumitruPanaitescu Perpessicius,-Bucure[ti:EdituraMuzeulLiteraturii Rom~ne,2001 p.;cm.(Patrimoniu) ISBN973-8031-34-6 821.135.1.09Eminescu,M. Carteaaap`rutcusprijinul MinisteruluiCulturii[iCultelor © MUZEULLITERATURIIROMÅNE Pentruprezentaedi]ie ISBN973-8031-34-6 PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Edi]ie\ngrijit`,prefa]`,notaeditorului[itabelcronologic deIleanaENE EDITURAMUZEULLITERATURIIROMÅNE Bucure[ti2001 PERPESSICIUS–STUDIIEMINESCIENE Prefa]` Printreexegeziideseam`aiopereieminescieneseafl`[iD. PanaitescuPerpessicius. çnc`depeb`ncilefacult`]ii,Perpessiciuss-afamiliarizatcu manuscriseleeminescieneaflatelaBibliotecaAcademiei[is-a legatsuflete[tedeobiectulcercet`riisale,ceeace-itr`dadragostea [ipasiuneapentruEminescu. Istorianoastr`literar`aavutexcep]ionala[ans`deag`si\n Perpessiciuspeeditorulidealalmonumentaleiedi]iia Opereilui Eminescu. çnpersoanaluiPerpessicius,divinitateaa\ntrupatofericit` \mbinarede\nsu[iri,aceeaaerudituluiliterar,cuaceeaacriticului [ipoetuluice-avibratal`turidetoateipostazeleizvoditoareale crea]ieieminesciene. Celemaimultestudiidinvolumul Eminescianasedesf`[oar` \ntr-osuit`decronicidedicatebiografieipoetuluic~t[iacrea]iei acestuia,f`r`\ns`s`treac`cuvederea[ir`spundereacontem- poranilor\nceprive[tevalorificareamo[teniriisaleliterare. ApropiereadeEminescu,la\nceputa\nsemnatadmira]ie,dar [icunoa[tere.Dac`la\nceputulsecoluluialXX-lea,editoriilui
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale
    [Show full text]