j\,iACED0'[$KI - BACo\/tA dunloil/brrul Inrninpto Antologie comentatl Alcltuit[ de Florea Firan ScrisuN-Remdnesc lFunlatin -Efitura CUPzuNS 267 268 269 )70 27r ,,IN ARcANE DE PADURE.. SAU SrnucruRILE srMBoLrsMULUr RovrANBsc Jn incitanta sa carte dedicat[ poeirci franceze moderne, De Ia Baudelaire Lla suprarealism,Marcel Raymond amintegte c[ migcarea simbolistl a fost comparatd. cu dragonul din Alca, despre care niciunul dintre cei ce pretindeau a-lfivdzutmtputea spune cum ard.ta. Cunoscutul saurian din Insula Pinguinilor, romanul lui Anatole France, capdtd.astfelvaloarea unei parabole a dificultilii definirii unei realitili sensibile, neomogene, uneori chiar divergente. Este 9i cazul Sirnbolismului, curent literar european, apdrut mai intdi in Franga, ca reaclie impotriva parnasianismului intrat in impas datoriti sterilit[tii exerciliilor de virtuozitate formald 9i cultivirii unei poezii impersonale, reci, golite de emolie, a romantismului retoric si a naturalismului pozitivist, promovind conceptul de poezie moderni. Numele noii orientdri, avdndu-l ca precursor pe Baudelaire, va fi inventat de citre Jean Mor6as, in 1886, in articolul-manifest Le Symbolisme. Sub aceasti denumire se manifesti insi direclii gi tendinle destul de diferite, rcprczentate de versul ermetic 9i de armoniile imitative ale lui Ma11arm6, de culoarea vocalelor lui Rimbaud, de primatul muzicii lui Verlaine (,,De la musique avant toute chose"), de consoanele lui Ren6 Ghil evocind cdte un instrument (simbolismulinstrumentalist), de versul liber al lui Kahn, misticismul lui Maeterlinck, magia lui P6ladan, de versul dinamic al lui Verhaeren, galbenul lui Corbidre sau de atmosfera cegoas[ din poezia lui Rodenbach, de macabrul lui Rollinat sau fluiditatea lui Samain. Pe toli ii unegte convingerea cd, aldturi de realitatea obiectivi, existd gi una transcendentd, suprasensibili, depisind posibilitdlile cunoagterii exacte. Este zona intuiqiei vagi,confwze, ce poate fi numai simbolizatd 9i sugerati. Estetica simbolistd igi are originea in aceasti intuigie a misterului. Ideea analogiilor, a corespondengelor, pornind de la celebrul poem ai lui Baudelaire, (Les parfums, les couleurs et les sons se r€pondent), conduce la un nou raport dintre eul poetic gi lume. DacI romanticii i9i proiecteazi eul in afari pentru a contempla universul, iar parnasienli refuzd, si-gi dezvdluie subiectivitatea, poefii simbolisti stabilesc o comuniune simpatetici intre eu 9i lumea exterioari tocmai prin relalii analogice, prin ,,corespondenqe". Poezia este scoasi din domeniul descriptivului discursivitl\i, 9i ^l imagismului exterior, pentru a fi mutati in zonele emotivititii. Se impune acum un nou criteriu al poeticului: sugestia, reg[sindu-se, totodatl, esenfa lirismului. Receptivitatea analogici presupune cultivarea stirilor difuze obginute prin mijloace de mare subtilitate: efecte muzicale, contururi estompate, clarobscur, sinestezii. Cititorul devine un colaborator aI poetului, clruia i se oferi sugestii prin care, spontan, accede la surprinderea binuitelor esenfe, chei 9i cifruri ale universului, la trdirea unor transpozilii fundamentale, la intuirea inefabilului. ir rr"-. ce idealul clasicismului fusese arhitectura, cel al romantismului pictura, iar al parnasianismuiui sculptura, idealul simboligtilor este plasat in sfera muzicii, observa Verdun - L. Saulnier. Acelagi lucru il sesizase 9i G. Cllinescu in Compendiulsilt,ardtdnd ci specific simbolismului este inlocuireapicturalului cu inefabilul muzicaJ. gi olfactiv,,,conduct al metafizicului". Acorddnd imaginilor poetice o funcgie implicit simbolici, simbolismul isi constituie o convenfie care,fXri indoiali, descinde din romantism dar exprimi, in acelagi timp, voinfa de innoire a lirismului. Marile teme (natura, iubirea, socialul) sunt modulate la nivelul motivelor caracteristice: toamna, ploaia, t|tziul, pustiul, universul floral, instrumentele muzicale, nevroza) spleen-ul,marile pleciri,linuturile exotice, oragul tentacular, cifrele fatidice etc. Prin A1. Macedonski, simbolismul rominesc este, cel pufin in ceea ce privegte faza de pionierat, ateorcttzdrTlor 9i a experimentelor, sincron cu intreaga migcare europeani. Poetul romdn a fost iniliatorul versului liber inainte de Kahn gi Laforgue, ctt poezia Hinov (1.879), gi teoreticianul muzicii versului inainte de Ren6 Ghil, in articolul Despre logica poeziei (1880). intre revistele Literatorut 9i La Wallonie,Macedonski igi afirmI vocalia de ptrruttor, in arcane de pddure fiind ,,intdia cercare simbolisti in romdneste", cum scrie in comentariul ce insolegte poezia publicatl in 1-890. Moment de innoire efectivi a liricii noastre, simbolismul romdnesc se nagte impotriva epigonismului eminescian gi a sim[ndtorismului, impotriva sentimentalismului dulceag, lacrimogen 9i desuet. Urmdrind evolulia ,,istoricizatd" a acestui curent, trebuie remarcat efortul liricizdrii poeziei, continuarea acliunii eminesciene de :afinarc a sensibilitegii 9i de improspdtare a limbajului poetic. Agadar, putem distinge in cadrele periodizlrli propuse de Lidia Bote (I. Perioada teoretizdrilor $ experimentelor: 1BB0 - 1908;II. Periosda de a?08eu: 1908 - 1914;IIL Perioada declinului: 1914 - 1920), existenla urmitoarelor structuri simboliste: Sim b o lis mul do c trin ar (A1. Macedonski) ; Simbolismulautohtonizat(Traian Demetrescu,Dimiffie Anghel, $tefan Peticn); Simbolismul academic (Ovid Densusianu); Simbolismul ostentatizt (Ion Minulescu); Sirn bo lis mul hi era ti c (George B acovia) ; Sirnbolismul canonic (D. Iacobescu); S irn bo lis mul m ani eris t (Eugeniu $ tefhnescu-Est). Dragonul din Alca ia,la noi,infrgigarea Balaurului cu gapte capete 9i cu mult mai multe limbi. El sti la pindd in locurile tainice ale pidurii (,,in arcane", ar spune Macedonski),pdzind comoara inefabilului. Cei dispugi s[-l infrunte, nu ca sauroctoni, ci prin imbldnzirea Textului, vor trebui sd stribat[ ,p[durea de simboluri" ce urmeazl'La capdtal ei, poate, vor trdi senzafia aproxim[rii adev[rului 9i vor depune mirturie. Dati fiind mareadiversitate a formulelor poetice generate de migcarea simbolist[, am renunfat, in antologia de fagl',la dezideratul cuprinderii cdt mai multor nume, preferdnd selectarea autorilor gi operelor care, structurdnd un curent, configtneazddirecjii inedite in dezvoltarea liricii romdnegti moderne. Cum era 9i firesc, am acordat un spafiu mai larg celor doui rePere fundamentale ale simbolismului rominesc Alexandru Macedonski, inigiator 9i gef de gcoald gi George Bacovia, cel mai original poet simbolist al nostru gi, in acelagi timp, unul din marii creatori de poezie romineasc[ din toate timpurile. Comentariile, opiniile critice gi analizele ce insofesc textele antologate (corespunzitor exigenqelor didactice) vor inlesni, sperdm, infelegerea liniilor de fo4d ale unui program estetic atat de important pentru destinul liricii secolului al)O(-lea, dezv[luind, totodat[, coneiunile multiple prin care, in ciuda caractemlui ei neomogen, poezia simbolistl se reveleazi ca intreg coerent. ALEXANDRUMACEDONSKI (1854 -1e20) Q criitor cu o operi prodigioasi, Alexandru LJ Macedonski reprezinti person alitatea cea mai puternici a literaturii secolului aI XIX-lea, dupn Mihai Eminescu. Spirit antijunimist, format sub influenla ideologiei pagoptiste, deschis innoirilor, poet de geniu, de patos gi de exaltare tipic romanticd, de fibr[ byroniani, cu ecouri mussetiene, prczator original, de talent, dramaturg interesant, estetician de o fineqe greu egalabili, cu idei indriznefe, novatoare, Macedonski reprezintd mare congtiinfi "prima moderni romineasci" gi, din orice unghi l-am privi, un punct de rdscruce in literatura noastrd. S-a ndscut la 1,4 matie 1854,in Bucuregti, unde tatdl slu igi avea garnizoana. Este al treilea fiu al maiorului Alexandru D. Macedonski, cel dintii romdn inallat la gradul de general de citre domnitorul Alexandru IoanCuza,gi a manifestat o ambiqie remarcabili de a da ogtirii romine posibilitatea devenirii ei, prin organizare, disciplind 9i instruclie. Cu toate cd aintrat in conflict cu A.I. Cuzain ultimii ani, nu e de acord cu detronarea acestuia 9i aducerea unui Domn striin. La 27 septembrie 1.869 moare subit, familia susgindnd c[ ar fi fost otrivit. Dup[ moartea generalului,viduva rdmd.ne cu patru copii - Caterina, Dimitrie, Alexandru gi Vladimir -, 9i o stare financiari precar5. Clsitorit cu Marra, fircapitarului Dimitrie Pirdianu, din cunoscuta boierime olteneascd, inrudit[ cu Briiloii gi Urd5renii. A1. D. Macedonski 9i-a confecfonat 9i un arbore genealogic fantast, ca descendent al casei princiare Biberstein, una dintre cele mai puternice de pe Rin, cum men{ioneazd.poetulin Cartea de Aur (1902). Bunicul poetului, Dumitru Macedonski, este cunoscut pentru participarea deosebit de activl la migcarea revolugionari condusi de Tudor Vladimirescu. De la mama sa, Maria Piriianu, a mogtenit elanul romantic. Dinspre Pirdieni, familie veche boiereascd, originari din Vdlcea, Macedonski parc cd. a mogtenit un anumit lirism specific olteanului, acel sentiment conservat in doin5, amestec de nostalgie, duiogie si tristele, care l-a legat afectiv de locurile copihriei cu un alean neistovit. $i nu o dati. apar in operd evociri de oameni si locuri: Floarea si Verigi-qiganul, Valea Amaradiei, Simnicul, Balta Craioviqei, Valea Vleicii sau Fdntdna cu !eapd,. Multe din schigele si povestirile sale au gi un caracter autobiografic. Cea mai mare parte a copihriei a petrecut-o in casele pirintesti din Addncata-Pometegti (Dolj), pe valea Amaradiei, pe care o cdnti in Mdngdierea dezrno;tenirii, orila Craiova, in casa bunicului din
Details
-
File Typepdf
-
Upload Time-
-
Content LanguagesEnglish
-
Upload UserAnonymous/Not logged-in
-
File Pages20 Page
-
File Size-