ANUL III. -1878 N. 93 VINERI 28 APRILÏE. -
'' NTJ-1 OIT__T : ÁBONAMENTLE Se priimesc in strdinatate : La D -nil Haasen- IN TOATn ROMANIA ' - stein & Vogler in Vienna, Walfisehgasse 100, . ; n. 48 Pe an . . A- 'Oppelik in Vienna, Stubenbastei 2; Rudolf . ,. - '24 : .. . , Pe 6 luni . , 12 Mosse in Vienna , Seilerstä,tte 2: Philipp '1 , Pe 3 lunï LOS in Vienna, Eschenbachgasse 11 : L. Lang IN,STRAINATATE: ié Comp. in Pasta, Havas- Laffte & Comp. Adam 2, Carrefur de, la Croix - ' e an in Paris, C. Orain& Comp. Rue Dronot 2 Pa- I RECLAME Rouge 2, Pari INSERTIIINI ris;'ug.Micóud, 139 -140, Fleet Street London IV, de 30 'Mere petit, pagina '30 bath. Linia pe pag. II, 2 lei fol.- nefrancate nu se primase. pe pagina JII, 80 by,ni, Scrisorï - TOÁTE ZILELE DE- LUCRU. nepublicate se vor arde. Rèclame 2 lei noi linia. ' ESE IN Articolele Un numr In Qistricte 15 banï. Un numär ,tn capitalä 10 bank, 13iiirou'1 Redaetieï si Adminis.tratiei: Palatul ,Dacia
de Berlin, 6 Maiü. PLECAREA TRENTJRÌLOR Cursul de, Bucurescï, 25, Aprilie. Cnrsur de Viena, 8 Maiñ Cursul Bncnrésoi-Giargin 93'h 93 ' Renta ungara In aur . 85 Actiunile Oäilor ferate romane. 27 - Bncnresci --Suceava Suceava-Bucarései Rurale . . . . . - 0b1ig. . 6.46 ` . . - . 9.15 6:06 n 60/0 . 72 90 . . . - . 8.15 n 10.- . Suceava: . . . 5.11 1 1 Búeurescï. . 1 Domeniale . . ..- 88')s.881I4, Bonuri de tesaur ung , I emis. 119 50 Obligatiunile romane Bncuresci n 12.00 4 - Roman .. . . 8.45 12.31 1 Giurgiù, sosire . .- : . [11.15 41 8.27 n . . 841/4 84 , II , 108 75 Prioritatile C. fer. rom. 80/o 72 - Ploesci 940 1 : Credit funciar rural . . 12.30 it 5.10 4 , 50 53 n 5.451 7.151 Tecuciñ úrban , . 711/2 70 Impriimntul austr, in hartie . 61 40 Imprumutul Oppenheim c . . 91' Braila 6lidrgi11 -r Bnetiresci _ _. 16 24 . . .- 38 n . 11..0 Braila . . _3.08-n 8.10 n 8.58 4. municipal al Capit. 83 82 , , argint . 64.90 Napoleonul Tecuciü : ..4 . -.V . . 9.26 1 4.45"n Impr. 71 70 Viena, termen lung Roman 5 05 4.454 Ploesci 7.121 2.45 1 135 '- Senta austriaca in aur . . -- _ Bucuresci, sosire. . . . 9 48 7.17 1 Pensil 41 1' Oblig. - . -; -.12.03 9.55 n Bucuresci, sosire 8.30 4.30 - Lose din 1866 . . . 112 75 Paris , scurt . Snceava; sosire 1 Dacia . ..:` . - 150 - . . ' - - . Gatali-Barbogi - -50 48 Actinmle banceï nationale . 798 - ' Ve rciorova -Bacnrèsei Romd,nia . . = ¢ilel. Bucarest-Vercioróva . 1 20 n 8 25 4 -7:30 4 . de credit 206 90 - Calendarul Galati en premil 22 211Ï2 austr. .6,05 n" Verciorová, : 6.45 d' liner. municipal ; 181 Vinerï 28 Aprilie. Bucuresci 8.- Barbogi, sosire . , 1.55 n 9.- 4 8.05 n ungare - 11.21 10.15 n Craiova. .;..,-: . 11.44 Renta Romana - 105 70` Patronul zileï: Apostol Jason. Pitesti 1 r 100f /4 100118 "Argint 4 . 1.51 Barbogi-Galati Paris 3 Iunï .1$;.., -: 4 ore 37 min. Slatina 2. - Slatina.'. 2520 Ducatul V 5 77 R'säritul'soarelui : . . . ' . . ;3. 4.42 7.15 1 Barbosi . ;`. . 2.55 n 6.25 n 7 25 1 Londra V 4.17 Pite ¡ti : . . . soarelul : 7 ore 14 min. Craiova , . . 1 Napoleonul , . 9 79 Apasul sosire . .. 7.40 ¢ 11.20 4i sosire . 3.30 n 7.- n 8.- n - . 9.O1pn Bucurescï; Viena , 60 45 Fasele lunci : Ultim Quart. Vérciorova, sosire"` . , 124 , 1933/4 100 marci germane Berlin ;' AA _
, titiel, pentru refuzul de a publica Procuror genéral pe längä Inaltä rat, cuvintele d-lut, Ion--Ghica . ort DIN AFARI SCIRI TELEGRAFICE A fost ale .d=lut D. Sturdza ' sunt de -o- po- în colöaiiele ziarulut- un comunicat Curtea de Casati_e. ' pentru 1; .. -r II unut negutator öriest, - , A E T I, M P U,L I insultätor ,.gi ilegal. Cititorif nogtri not un spectacol- imbucurätor, de gi trivä eu polita de a cédea un dar insolvabil. vor aduce - aduce aminte cä dupa nu -era nea.,steptat, Redust la 'rolul"-:de a'-inrPgist"ra o- (Agenla Havas). , i despre ca- ahelül 'fäcút de redactorul nostril a- magistrat slmovibil punênd cón,stiinta Niment nu se,tndoiqte. pinil de jurnale gi cònversatii- diplo- 8 Maiú. órï. despre:bunele disposi- ' Viena, supra sentinter Tribunalulut corec- gi eónvictillnile sale ,mat pris ,-de páçitatea, matice, tugir.äm aceste lucruri färä áproba pregatirile ce tiunt ale acestor bärbatt politici ; `Frémdeñblatt, tional,, Curtea de, Apela anulat acea ver, ce alt. consideratiune. ._ t a. le da o mal mare impo'rtantä, :de face 'guvernul pentru a nu fi surprins .de dar, tiind seama de întêmplärile pe- sentintä, gi a declarat incompetinta cum- .áiï..3ntr'adévër, cad _e .evident, evenimente; aceste pregatirï aú un carac- urmä "dot de ce trecutè=-în cursul celor din ca ;discutiile -surit departe gi alta' însemna- tribunalelor ordinare,' vreme teoretiçe ter , carat defensiv n'aú D. a- plecat .1a ant, ort care om cu bun& chibzuintä de. a purtate cu zelul; cu, care' se tate. Concentrarea de forte însemnate in presúpusul delict éste' mi delict de Dimitrie Sturdza fi le `zice : Vë cred,. c& ,att °vói:sä" fa- Transilvania e_ cn atht mai neceaará Cu presa si prin firmare cade ' sub juris-41 Viena. fac-, armärilé din 'toate partile: Dupa de; lucrurl -Intelepte cat Românii, in caz de conflict en Rngiï, dictiunea. Curtel eu ,juratt.- Aga, se' zice. cett o multime, 'eum spìlri`ziarPlegermane, guàerñul Insä . vor cauta foarte probabil protectinne pe Ásúprá' ácestet hotärîri, d. Opran, 'Se vorbete mereü despr.e b.otärt- bine gandite ; mê indoiesc din Sant Petersburg s'a inteles a fac e Wsnrï de precau- s& fácett...dupa cum terito.rinl Transilvaniei. procuror .general pe lâng& Curtea de rile, guvernulut din' Viena fat:î. eu ca vol- putett însemnate concesiunt in favorul in- nu " sent mai putin - tiene in spre Cattaro - - ' , . Apel, a -facut recurs In casatie, si complicatiunile din Orient; .ziare, bine áoritï:" tereselor spe cific-engleze, numai.pen - necesare. Popnlatia din Albania se opune Ghicá spun, ,7c5, s'a hot.rtt Cu'vintèle d-lor Ion sä trateze in mod se- fa anexarea gi mat en seama marireá Mun- acest - recurs este i,are s'a judecat informate ne tru. a ajunge de preg&titoa.re Sturdza- sunt valori depreciate, pen- Ste- cum :e - stipnlat în tràtata1 ieri- de Inalta Curte.- Prónuntàrea -chiar a se lua triësurt parat cu' Anglia, -dar rëspunsul tenegrnlul, in numele unut la San -Stefano, cesa ce ár cama o anar- sentintet s'a .amânat sí vom aatepta -pentru punerea Ardealuluï in stare tru-ca, sunt rostite reotip al cabinetulut -din'° Londra, a_ do- la ' Anstriel. guvern, care foarte adese-ori chie permanent# granitele s& fie :pronuñtatä pentru .a o îm-' de ápararé ;_ se asigura, 3ri- sfìr,sit, este''cel - fórmúlát `de -d. Croós :. De- ele ; - sunt va- Londra, 8 :Maiü. p&rtäs,i fär& tntârziare in-, coloanele c. Austro Ungaria este hot.rîta, a- vedit, C& ñú tine la punerea. pe masa çongreáuluï a in- pentru-é& guvernul, - -Contain nvalof a plecat ieri 'la Peter- noastre. si apara. interesele de -la Dun.re lort depreciate, tregului:tratat de San-Stefano." Tra . : nu,ìpgáte eburg; dênsnl a avut ò întrevedere cn lor- é Astäzt ne. vom rrlärgini a expune de la Carpatr, : e dar un lucru eel ce ar ,avea, s& le achité, tär'ile In privirea -retragerit simul- va de plecare. Se ` ge- dul Beaconsfield,înáinte incidentul' priñ' care s'a deschis putïn foárte firesc, - cä fata cu -ase- inspira încredere. tarie Ináiinteazä în -vo"rbe ' stá pe întoarce la 22 Maid. - Inaltéi Curct.' suntem la D. Ghica era pre,Sèdinte ál Londra, 8 Maiü. dinta menea zgomote, not' care Ioan 1óc în' faptä.' Dupa 'cum zic iiarele era mini- Indátä, dupa ' citireä recursulut, Dut&re gi la Carpati; ai de aseme- Senatulut -si d. D. Sturm, din Londra; 'cere'reá " Anglieï ,este ca telegrafieaza din Pesta ziarulnt ,Stan- Se onorabilul domn, Sc. Ferichidi. pro- nea avem aid interese- de apärat, stru In acelast. cabinet-en d.`I. Brä- armatele rusegti sä se retragä eu dard' : curor general .pe . lângä Curtea_ de privirile spre apus, àce'st . d. I. Brätianu ,Austria va face cunosont, printr'o nota sä ne aruncäm, tiáñu, pe: cänd -cäteva.-zile mal nainte decât flota circulara adresata'pnteriror, méàurile ce e Casatie, cerênd cuvêntul, a declarat; gi ca guvernul nostru sä trimitä _pe negocia pentru_ încheiarea - conven- englezä. neápérat 'sa iea In Transilvania- 'n Dal- c& d-sa fiind de p&rerea c&r'delictul cine-va la Viena, eel putin .pentru- tiei, pe care ,atât d.- Sturdza cat ,si nota circulara, Ziárul- r'usésc cu- Ea va declara,, in d-lui I. A Cantacuzino este ca prin . mijlocirea acestut cine-va o-: combäteáü: _ - ' matia' imputat d: Ion Ghica' de stat sa lucreze numaï dupa vointele vintele d 1ur Cross,secretarul- ca vrea in adevër un delict . de "prësä;_ re- s& se încredinteze despre adévërata Ce rol at jucat coalisàtit de la Ma- Éarope4. de la interne al Angliei, spuind . cä trage recursul, fäcut, de_- procurorul stare a lucrurilor. - zar-Paga- át d-lüt I: Brätianu In eur- Se telegràfieáza diñ Viéiiá ziárulnï ,Daily nu tratatul de la San=Stefaiio, care . curte de ,Apel, retragere pentru §i dacä,e vorba ca guvernul sä sul celor din ur;niä- dot- ant ß ,, Néws4 ` ' - exista, ííumái pe hat-tie; ci 'intrarea cabinetul'nï äristriaç care a cerut ,si obtinut de la d. trimit& pe cine-va, este un lucru fi- , Çe ról, pentru-ca, asta-al cine-va ',0'`nota circuTara a fiotét 'engleze' 3ñ ` Dárdanele atinge explica mgsurile militare ce s'aú lnat in ministru jlístitiei o îrrlputernicire resc trimitä pe d. _Dimitrie Stur- s& mat póat&-: crede- de .cuviinta a gi conventiuuea din 1871. Anglia- ig- miaza-zi gi résarit cari politic,. care 4 parte despre formala. dzá,, un :bärbát =totda- pune temeiü pe atitudinea- lor , , noreazä însä§t un tratat, pe care '1 n'ad fost dictate nid prin ambitie, nici La aceastä . decláratiune, d. ' T. uña a combätlit pe Rust a`sus- Ast-fel, ' ort-cat de mult am dori, ^ príve§te_ ca obligatoriü -pentru Ru- = vr`'ò dorinta de cuceriré. prin` Maioresçu, apär&torpl, 4-14 Canta- tinut o politic&'-'bazata-pe încrede- ea eel putin fata eu situatia actual&, Se telegrafieaza din Viena ziarnlnï ,Daily sia. Cererile, nelogice ale cábinétulut cllzino, : a respuns urmätoarele cu- rea îli bun&vointa puterilor europelie: C. Brätialiu ` s& ur"mezé in po- Telegraph :g d. I. din Londra r"tind numát a provoca examineaza in a- vinte : . ¡ Vórba e_ dar eä asta-zi-. împreju- litica sa externa maï mult sfaturile ,Guvernul 'englezésc lzh 'refuz ál Rilsiet- -a face .rës- cest moment propunerile ce i-aú- fost, co- ',Vinci' c& domñul Próçuror al r&rile surit astfel, In cat -interesul acestor, .oameni, de eat pe áacele ale personal al Imp4ratu- boiul ` inevitabil.:, - mnnicate in numele înaltet Curt! de casatie, -gi. jilstitie Romantief cere s& ne punem in in- d-lut CV, A: Rosetti, ne. temem-cä-si-- - . : contelut; : §uvalof, la lui Rnsiei.g ' Cu plecarea " declara cä retrage recursul, nu'mt telegere eu AustroIIngaria, - întoc- asta-data, -presiunéa -maul -singur om', Se telegrafiazá dirí Viena, ziarnlui (Ti- San-Petersburg , Times" gäsèg1 e =ö- rémane de cat a'1 falicita pe d-sa 'mat precum sunterri pust; priñ° con- va fi_ maï ' puternicá- de cat sfaturile mes, : -. cazia de a -r da sfaturï bane. Ziarul ac- pentru acest act de adevèrat ma-, ventia promulgata In circulara d-lut mal multora._-_ Ort , chiár__urmând- a- (Se confirma gtirea ca negotierile englez doregte, ça ,contele sa. isbu- Wale se- ben-0 mai--mñlt de intreglil trá- gistrat independent. Im cer voie I. Brätianu, in cea- mat strînsä în- ceste sfaturt, ne temem cá d. Ioan teasc& 'a_ face pe cnbinetùl din Sant , de -t atnluï de la San-Stefano de eat par- a recunoogte ,si pentru domnul mi- telégere 'eu Rusia. - - Brätianu -le va duce. ad absurdum contelnl nvalof Petersburg sa. - inteleag& vederile - tile sale. Scopul calétpriei nistru Ja.l Justitiet, care- a aútori- dacä e- vorba sa stabilith un va cädea In o noua extremitate., este d'a- face cunoscut gnvernulni rnsesc reale ale guverñuldt englez, a'1 con- sat áceast& retragere, cä .a ajuns, de fel de intelegere, `guvernul - are tre- Iar daca d. _ Dimitrie Sturdza-: in vederile .gnvernnlni- euglezesc en privire la viv de- hotarirea -Angliet. data stä- ,si cam tärziú; la -o dreaptä hate- buintä de , ni,ste oamenï _ ca d. _ Di- adevër. a plecat la Viena, :Ort-cat de modificarile ce aunt de trebninta a se face riz I'ntrú aceste parait si sà exercita Contele Zichy legere a dispositiilór -Codulut penal mitrie Sturdza, care, cat pentru péïr- mult -am dori sa -fie prinìit ca 'lin "tratatnlni &]a' San-Stefano. o inriurire ,pacifica Niment- conti- ä'a iíltorg la Coñstantinopol, uncle se nr- în materie` de presa. .Sfêrsese prin soana -lor, pot sa inspire incrèdere représentánt-álRonnâ,niei, né temem -nuä Times " =nu mal viseaiä la re- meaza négotieri áiniëare asupra cestinnil a regreta excesul.de zel al' domnulut -cabinetulut din Viena. - cä va fi primit ca un organ .al ca- gi erte- stáurarea dominärii turcestt in Bu1- `reîntoareerii 'refugiatilor bosniacï Procuror general al Curtet de Apel _Chiar "_daca, nu var 'fi -plecat d: Di- binetulut` Brätianu. - - sub ce govinenï. - _ de gariá,' niel chiar garantiile, din Bucuregtt, cares'a expus la o ase- mitrie Sturdza la Viena, ar trebüi " In imprejurärt ca cele asta-ti, Daily-Telegraph" numegte cälétoria con= le-a determinat într'o vreme _confe- menea desmintire din partea =supe- sä ñe înt'rebäm ce efect ar " prbduçe chiar cele mat= decäzute tart ,surit telni Snvalof o níisinne împacïnitoare. Él rinta ,-de_, la ,Csnstántinopols Rusia . , in en conclvziñnï riorilor set." - o eventual calëtorie a d-lut Sturdza unite, s,i fiesté cáre "om vorbegte pléaca hotárité äsúpra ce- poate -Cu drept cuvênt sa.' t .foemu- rerilòr énglezegti gi sá'vásili s5' impa:ce Dupa aceasta, Curtea,'chibzñind, la Viena. . - numele unut întreg popor : D. Di- leze= revendicà,tiunt importante. Re- vederile Engliteiet cn scópnl gi _cu hota- a declarat cä -nu récunoas,te parche= §i cand vorbim :, de d. Dimitrie mitrie Sturdza chiar ñicï asta-zï-nu celui din urmä rësboií' nu Impératulnl'. - de ,tott mem- sultatele rîrilé tulut . dreptul de a stinge -actiunea Sturdza, 'vorbind ace poate insa vorbi de :cat in ñumele vor fi" ignorate i pus deoparte. prin retr.ageréa recursulur, ai a. in- bri - aï coalitiet de la Mazar Pasa, unul partid si chiär á iinur partid, 29 IE Insä pe` de: alta parte.Rusia nu tre - direct - . MAIII trat cereetarea acestilt= recurs. - care nu ail' fost compromigt din care -nu face parte. : - BUCURESCI bue -sa faeä greutatt întru a primi Precum am zis mai sus, vom re- prin politica rusofilä a domnulut I. Mar- mult nu credem- de cuvüntä punerile la cale, cari sä nu lipseasc& - - lata sent inta tndatä ce - se va pro- C. Brätianu. a zice. - pe Englitéra de influente el -légi- Procesul Timpuluï" la- Inalta nuíita. Din întêmplare, d. Sturdza gi 'd. Glasul urmasilor se va- rosti Turciet: Guvernul en- . asupra Curte de Casatie Dúpä cuvintele rostitey de d. Ion Ghica ail mat- fost pe la Viena osândi pe aceia; cart an`.çreat- tima, sale; . - ,si glez ïgr va mäntidea vederilê Maiorescu, ne abtinem dé ' ver ce ,si pe la Pesta s'aü tutors eu ni,ste mäntin .in tara_ noastra, o asemenea nu poate primi niel un compromis la Cur= alta desvoltare sat ver ce apretúire. resultáte foarte platonice. stare de-lucrurr: _. Ieri, Miercurt s'á cercetat _-cestiuniï ru- Nu ne putem opri Ins& a nu - Pentru ce aceastä -lips& de resul- asupra preponderantel tea de Casatie recursúl in pricina sestl- in Turcia, dar va primi: de redactorulut-gef arata -a,ici binef&cätóare-impresiunea tate efective-$ procesuluT intentat sigur Cu- V bun& Ori -de propunert ne au produs cuviritele dfúi Pentru-cä, voind s& vorbim figu- voie al,; Timpulut" de 'd. ministru, al jús- ce
TIMPUL
reformatiunii, tiharirea de carti d. Petri pe acest ea sa se vada din ce Art. 11 Notificaren partiale. Cererea englezä este, ca 3. Cuvintele nand sari 'idea ,neologismiï«. contrarie s, ptergerei un se pronuntä adese-ori cri totul fals, mal românestl ortodoxe, pentru a feri poporul sunet originar derivä. getor din veri -uä lista, prevëçutt, tratatul intreg sä fie supus congre- e- în privirea or- 4 ales când învëtätoril nu etiri latineete si preotimea de a se adapa la isvoare Resumäm opinia noasträ 2, trebue sä se comunico alegeio a` sului, §i acéastä cerere nu e inspi- A. vorbirea vie a. Astfel am auzit Insu-mi, cum elevi ei în- retice. Din reforma protestantä a rësärit tografiei astfel.. cereeta cider când se va trece dintr'ua l. , a suma fe= ratä de dorinta de a nimici biruin- vëtätorï pronnntari : ,timpuriri«în loe de aceastä roformä 9xi. biserica romand, care poporuluï din toate pärtile ei într'alta, din veri uä causa 4 óro bi- nomenele sub legt generale fonologice e aratandu -i -se, prin ca tele rusAtï Intro Cat ele nu ating ,timpuriri, amicitiä« in Ioc de ,amiceatä« imprimat pe deapururea''Irma ei acea notificare, tot e (amicitie)' etc. ca era : nefäcëtoare in desvoltarea noasträ. treaba filologiel romane ; tot astfel tivele stergereï saü trecerel sale punctele, pe ,cari .;Rusia a ,declarat pentru scris tim- în 41 ui Yet puriu, amicetia. Unit mal pronuntari: ge- Cel mal mare noroc pentru bëtrânï a treaba ei, de-a cäuta originile cuvintelor. alta lista. a Q1P tine la inceputul rësboiulut. # Dar in ortografie ca atare n'aro sä se re- Art, 12. Art. 47 din legea runz, alti gérundid, unii concoarzä, alti fost de sigur acela de a nu sti latiñeste. elect° , concordie etc. Tot asa, de ñu mai rëri ea in frângä mama filologilor, cud nu e treaba dupä cuvintele »afiparea listelor« -- Lnând limbo, " astfel cum cresense s o pätim eu ,numele proprie«. R. D. ca- creat ei de-a oglindi originile cuvintelor. Ca slice : definitive« pi 'I se adoaga, propria el individualitate, bëtrâniï á 4811 aceleia, care s'a re- rut aliniat : mad nonicu erban din Gherla cetia la un e- o 'ortografie, pentru romani, cum ea nu ! oglindä a pronuntieï NOT IÁ,,I BIBLIOGRAFICA(. semen in Nasáud consecente: Tîeenï 4n:loc limbele mo cunoscut de cäträ poporul intreg ca or- Consiliul care ' nu ar fade 1.45,11'4, are päreche in .nici una din ¢@ nu prin conventie, ci gëtorilor in sectiuni pe al de Titieni (numele unui invëtätor).« derne. Inzestrat]: Cu o fine ne mal p,o- ! toepieä pi aceasta colori , la 1 istoric, ea trebue sä pästreze acest dupä regulile prescrise la aliniatnl Autorul ne apune si greutätile adníi= ménitä a auzuluï ei cú un bun simt, de In mod Filologia ponte schimba întru- cedent, se +va pedepsi; .cu amendä Pn Nou A-b-c-dar romanesc nistrative, eu: care :ari a ,-lnpta cärtile ro- care noi ne-am ïnsträinat de mnit, ei aú caracter. de, ortografia-1 ur- 500 1000 lei, de QASILEPETR1 mânestï dincoló. simtit' care dialect anume daca putem i cat-va grtdepia, si atunci pênä'la alegëtornl him - `departe nu Sâbiiü 1878 Tipografia 1u1 Ios Drotleff & Comp: 0 grijä deosebitäam avut-zice-la com- numi dialecte deosebirile dintre noi-este meazä pe aceastä cale.' Máï' putea vota la sectiunea cäreia apart . : l'vol. 80, Pretul 25 cr.. y. a. sa meargä legätura , íìn- colórea in care locuiesce,' de - punerea acestul Abcdar, ca sä nu cadä acelä, ce trebue cultivat: Moldovenï, ei merge, nu trebue pi va fi I scriere, repartit ford Abcdarul nd=lui Peti e oompus; ámë- el sub interdictiunea ' guvernuluï, si am munteni ari tipärit, in veacul al sapte- tre aceá' etiintä 'abstractä ei 'atre in sectiunea und alte colori nu suxat cu cererile ,pedagogieï moderne: Ur- cuvinte .a' cre3e, cä' mi-a nieces a încun- spre-zecelea cärti, care, ea oglindä-a pro- care trebuò sä fié :aécesibilä, tu inlesnire apartine sectiunei sale. Art. 13 Art.' 55 din legea',électorala mând principiile scriptologieï, adicä á in- jurá in paceaceastä. stâncä periculoasl, nuntiei vie, admise ca clasicä, ; nú lasa ni- poporului intreg. . ún dificä dupä cum urmézä : vëtärii citiriï prin scriere, . el cuprinde o In adevër insp. .r.. de..scoalä; d. Fr. Koos mic de- adaos 'ei nimio de acäzut. Abia in Cu toate acestea ,noul Abeceda,este ä Pentru' alegerea deputatilor parte (ântâiá) numaï en litere de scrisoare. din Bistrita a publient in ziarnl -,Kelet" epoca fanáriótilor sub înrîurirea' nimiçi- progres 'spre bine ¢i de acéea-'í ï dorim pi senator tor, biuroul 'care deschide timpúriri a, serie ei anume de Clug ' ' 1877) isbutire. . colegiul Invëtänd,de din (ñr. 284 de. la 12 Dec.; toare a lor, limba începe 'all, pierde uni- bunä si pt odatä on cititnl, ecolarii de apu'rnrea , > ' pela la alegerea biuroului definitiv, se sunt . asupra noùlni Ab'edár' o'recensiunej'în'ter. tatea ortoepica si tineretea ei riáivä care eon pine în_modul urmätor : activi ei pe când învëtätorul (maï ales eel mint prep, mägulitori- pentr.0 mine, termi- sträluceste in cronicari. Dar "pe la capatul In momentul deschiderei colegiului sätesc) se ocupr eu eel mal înaintatä, eel nând prin a'1 recomaíida colegilor séï si domniel fanariote românit de poste Car- eri marul va trage la începätorï ,se pot pnne la 'scris. A't folos, autóritätilor""scolastice 'éu toatä` cal'du'ra, pall încep sä înveté latineste si niiecati sorti, dintre alegitoriï e cä se face , presenti' presóne cu sciintä de carte al învëtäril cititului. scriind ceea-ce 'se poate luai drëpt ,aprobare ;diïl de a urä' nei:nteleasä contra bietelor 'semne pentru interpelarea legei electorate carp si de sine vor forma biuroul provisoriü , dintr'e dé prisos silabizarea se.întroduce partea .guvernuluï:". cari nn le päcätuise nimio si a, bietelor t din anut186,6 i pentru garantarea_Iibertäti cart fi . col mal in vêrstä va prepedinte, in son area. Recensiuñea ziaruluï unguresc, e nrmä- cuvinte, Cu care popornl in curs de ath- - . alegerilor.. ., < ; ear 6 ! Pe i:ntâiele paginï. asunt ëlementele dè- toarea : tea veácurï isï fäcuse locutiunï, proverbe, In çiiva expiratiunei :acelui -Lerman, alti cloni , secretan. v 'formarea biuroului provisoriü semnului si a scrisoriï, adicä, punete, liniï ,Scotênd Ía lñminä noül Ari' abcdar=- cântece si povestï, învëtatiï ari nävalit sä adicä a 6 çli, tribunalul va fi dator a afipa IMO se retrag, drepte fignri unii drepte, . marul saü adjutórele sale pa, si construite din oprit M amêndduë edliui2ile . de 'mal îndiñt'e, stingä de pe fata plmêrttului acea miiiùnatä pe upa prétoriului sëü tóte apelurile pri- data apoï linii strîmbe si träsäturile snbitirï, au£ori31' a elimiñat - Vend rëmfinea in colegiti numai roe eu îngrijirè'toate'pa operä, la ,care contribuise milioane de ca- à mite din preun,c cü termenul pentru care Si éle- alegëtori. Se ,va procede cele groase îndoite, cári constitue sagele dificultate de guvern; màntinênd pete, in mare parte foarte bine formate ! este soroit fie-care. =- Trei 4i1.6 -libere figura între apol. la "formarèa biuroului definitiv, mèntele materiale ále scrisòriï. In ürmä insä, ba s,çhiar :emendênd. í:mpartirea, pe Pi zed de cärturari eu bun simt si eu auz 4'dupä' aceastä afisare va începe, a curge ter- îndatä ori loeútiitorul sëü, still", tyroul vin tate literile mici en sonul árigiñál, An- care insuei'guvernul.a numit-o ,metodicä'« credincios. , , . , menul çle 15 çlile. liberex in limitele inclu- Primarul : duite genetic ,adicä ast-fel in 'cat dupä -cel Adedarul dónë pärtY, una ast -fel compus, ,care va nimiçi sat' va fm, are Ce -a putut eli dintr'asta ü® cat o ade- sive aleç,cäruia urmeaçlä a fi sorocite.si jn- la ora leg mai nsor; de, seris ,de ex. i nrmPazá o,. apoi scrisä;' alta ' tipäritä. Cnpririsul planül pedica deschiderea colegiului si rata Vavilonie P decate tóte ,aceste apelurï. tragerea la.sorticam , a, u, e, apoi din ,Consoane n, m, ei a. m. abedarulni 'vëdésc îndatä peeminentul bär- In contra ;hotârârilor "tribunalúlui, iíe- sau care va falsifica Suntem el ázT încä departe ele restabi- d.-Copilnl nu citete nicäirï silabe izolate bat de speciaiitate. Esteriorul cäriiï este, de ca- 'se va 'face iii public, 'se va pedepsi cu pet. lirea vechel noastre nnitätï optoepice. Dar multumitiï vor putea apela la curtea derea functiunei sale. cu închisóre de far de întelea, ci' prétutindenea íimpreu- iasa de elegant, in eat' face onoáre tipo- satiuüe, în- =termen de 10 çlile libere de la pi ineercärile de a ejunge R lá ea sunt multe, -ïieazi en sunëtele;'ce le rosteste un înteles grafiel Drotleff & comp. Pretul e numai.l îna- luni. pan , la un an. unele`mái isbutire, altéle mai slàbe. 'Ast- pronunciarea hotärârei tribunaluluï, si "concret; in .cât 'se evitl'în"vëtäturá meca- 25., cr., care en privire la editinnea eleganti dile .libere-vor Biuroul provisoriü pentru dlegerea de, fel verfem pe chiar autori) abecedárulni intea acestei curti aceste 10 legatilor se va compune de un nnmdr de _nicä: rRostinde envirite, cu
grèri- a citi färä-semne«. (»Observatoriul « hat initiativa ..anni-sinod pentru pärtile consonaras Rin S,.de ex : Leali Lesi ; Ierarch, actele pé. care "pi intern-ntémèiáçlä"stérgerea' pi in care se; ,vor arata ' , ,
' Nu- nr. 8). \ locuite de Românï si , a -admis, ca mëgurä Ierarsi',; s. a. Dorico a sti, cum ar + serie înscrierealîn listele anuale. ' 1).' Colegiul din care face parte; ;2).
PARTEA LITERARA lintä de a, înfätisa vederile sale in o forniä, gresalä pe un ora, care pe. lângä . rúulte cast ,poet, d. Bonifaciu',Floresen aratä, cä T'rec 'zile la niijloé; ' trec poate"'sdpti' ée poate sä placa, ci tocmaï -el ' e stëpân supäräri ne -a mal dat ei.câte -va momente d. Ronetti Roman ,promite ,a fi un Heine, maul' yi chiar inni; 'la urmà nrmelöt until un Alfred de Musset al 1) pis' forma, `care trebue sá multumeascä pe de adevërati multnmire. . . Romfinilor. dintre ' nevinovatii cetitori 'oumplrä' cartea Este ún Iucrn èu totul învederat; cä ne- toate capetele sänëtoase. 1 -. Indatä'însa ce' ó. asemenea 'carte' pro- d -lui Ronetti Roman si înceliè 'sä o ei- RADU vinòvatul senietor al !_ acesteï - E. pest,e putintä ca cine-va éä sgrie.färä duce un efect sgomotos,' bùnä- vointa' tre- iiotite' lite teasel.- POEMA. DE ,RONETTI ROMANd. rare, nu ra 'catit poema 'si scesa ea sä seamä;.l de impresia, pe care o bue sä,;se dovedeascä prin dreapta . jude- Radu nu cunpaete Limbo, ,îl párercoreetä el cu, tonte .tina din cata. .. pe poet,ul Ronetti Roman. El ;stie .însa, ca cam curioapa; dar,oanlenii competenti Ca lu- va produce sórierèa sa in sufletele la care ori =ce' lucrare croitä pe áeacurï, Pentru se poate 'de ,Femeea Românä tine : chiar scopnl scriériï este dé a pro- ca sä mergem''cat «, este, o, foae, ce apare capitala României s'ari rostit asusta, cirtiï, crarea literarä trebue sä fie serioasa si duce anumite. impresiï. departe, vom ,lue, in. mana o foaie din tara in capitala Romanies sub redáctiá unei ari ]äudat -o cu prisos pi prin nrmare ala bine dispiplinatä ; alt-fel ea remane, o zë- Tot atilt de peste ,putintä e' a. ceti ò Ungureascä, «Biserica'' ei' Scoala,, . ce a- Dóamne ,savante «, Mai stie cä, Romania è bine sä se serie românelte. darnicä risipa de Limp sit de puterl. en scriere Mrä de a ne rosti asupra impresii- pare in- Arad. - , Liberä ". este un ziar, ce.trece de organ al Ideile indeobste aunt frnmoase, si Ce-1 ' drept; scriitorul lúcreazä ' in täcntà la' Fevru- ili lor, pe ,pare le-am avut in cursul cetireï. Aceastä foae, in nr, de 5.(1,7) junimeï, culte din Bucuresti, .redactat 'de tonte ateste ele îï par cara deseirate sa chilie; luèrarea literárá t isä ca toate arie,'face see nrmatoürele 1m- Omul, care dat seam despre im- cetitorilor mal multi profesori ei literati ei cä in de- si adese-ori nepotrivite cp situatia zugra aceste nu poate fi sänrstoasa dé cat atúncï, ei-a portanta lucrärit literare, îndeobste face pärtäeiri . , ' osebi d. Bonifaciri. ,Florescu e un literal vita in poema ; dar oamenil competenti când 'èa dä expreáie. vederilor comune ori ' àpáre' in aceastä märturisire in public! pentrú-ca ,Femeia ' Romani« jornal, ce distins, ce era sä fie numit profesor la u- din capitala Româniel s'ari rosit , asupra eel potin gustutui comun al máï multor Busuresti ' in saptamanä, sub lite- prin dreapta sa judecatä sä 'aperé disciplina de douë on niversitate. tiindu -le toate aceste, el fard cärtii si ari zia cä ea face , epoca in oa m ear. in redactinnea Maria Flechtenma- lucraren literarä- Doamnei ca 'sä.. începe á fi un om de bung credinta, ratura noasträ ; prin urmare asa e bine Daca un ora ar serie numai pentru ca' Indeobste, dar nu tot-d'áuna. her, cu pretul de 24 lei ,noi pe an, pre - poste sä iea aprecierile ziarelor din capi- sä se îneire ideile in o opera de arta. "aibä mnsueei; multumirea de a fi kris,- A Sunt scrierï, care' nu 'sunt vrednice de oum afläm din tree numeri ce am primit cetitor aflä, ca tala Romfinieï drept baril buni ei sä duc] In sfìrsit nevinovatul ar avea tot dreptnl de a nu tine seam a fi judecate fi in public; nn fel de calaba- pânä asuma, este un jurnal la nältimea ge cetitoriï sëi in iätäcire, fäeânda -le Im- este o poema foarte frumoasä de nimeni in lucrareà' sá. Acest ora nu ,Radu" lie Literar, äsupra cäruia nu se envine sä ne misiuneï sale.' materiel si.im- partäeiri despre ele. ' ' Variatiunea Cu toate ateste atilt de putin interesante, ar fi însa up literai. Literatul in, in fe- rostim de cat ast-fel, Cel mal multi din aceeti cetitori nú ca luäm literatiï ei portanta el it fac de opotrivä enteresant, eu- în cat este o adevëratä muncä de' a'o coti lul seri, parte la o lucrare comuni; strie serier,ile en toptanul de o- nu numai ci si 'pentru nose niel pe Heine, nici pe Alfred de Mus- el ei ne räfaim pentru femeï, tonte pânä in sfîreit : dar oamenii competenti de dragul altora, prin urmare trebue si data cu întreaga pleiadä set; vëzënd însa, cil acestii dol respecta a luceferilor de cíasele sociale.« ' - chiar Doamuele savante din capitala Ro' tie seam de accia, cärora voieste sä le le acelasi fel. Wean numër ulterior spune apoi, in bili oameni sunt puai aläturea eu Ronetti s'ari rostit prin urinare asa tre- despre mania el Enea impärtëeiri viata sá sufleteasea. «Radu., nu este una din aceste serierï. o notita literarä, cä aceastä fose a atrás Roman, presupun cl el trebue sä fie niste bue sä fie adevëratele opuri de arta. al Chiar 'omul genial, care dispretuieete male E însa o carte, pe carenetitorul bine-voi- atentia publiculuï asupra unui «poet de poeti marl, ' r Intr'un cuvênt, nevinovatul cititor timba, tot- deauna tine seam de alti oa- tor o trece in 'Were, de oare-ce, desi ar mare viltor, Ronetti Roman : ear, într'un notiteï literare din «Biserica si Seoalan' 1) D. Bonifaciu meni geniali, ce se vor putea ivi in cur, putea fi de folos; nu e nici bine, niel fru- sir de articolo publicate în'. «Romania Li- Florescu a , arütat chiar mai dupä ce a Ronetti mult, puind - mai citit fi cartea d -lui pe non! poet mai a §a- zioêncl, pre mähnit, gerea vremilor, ei nu numai ,cä -sï dä si- moe a mustra pentru cea d'ântâiï a sa beräa, asupra poemei ,Rada «, scrisä de a- sus de Alexandri. Roman, nu poste fi de citt foarte'
mele. si pronumele; 3). Etatea; 4). Profe- Tinuta sa-. are o, espresiune de con - Concertul_ d -rii Leria. -Marti seara a bate de minister ei în conditiele caetului lui -cut caro se vor - tracta in urmä cestin- siunea, . ei 5). Domiciliul. etiinta- de sine,. care avut loé. in Teatral eel naie concertal a- de insárcinärï, = meñtionat, care-modele ei nile pendente.- 'vor fi imprimate, la el 'e foarte Impératul nu va merge la Aceste-cärti läsându- nuntat=de d -ra Carlota a -stria caet de naturals. El nu o If vine ierie, care insärcinärü se pot vedea de- dori- Wiesbaden ; pânä ce va merge la Ems, se in alb lot pentru a se trece numele, eauta; diat de sine, cantul en d -na Praline Viardot la tori- la minister (direetia administrativä) va sta _sail la Berlin sad la Babelsberg. pronumele, etatea, pfofesiunea alegëtoru- e aga zicênd espresiunea Paris, unde a fost pentru aceasta in toateezile).e de la bristle 8 de dimineatä' Afectia nevralgica a printului de Bismarck sigiliul primarie]; nature! :sale . " luï, vor porta vor :fi sub= patrïciane. . de M. Sa Doamna. ^eatrulni Sala era plinä pânä la '6 dupä 'amiazï. - a- crescrit dupä boala lui din urmä. de primar saü locotiitorul sëú, ei Abia scrise se urea pe tronul papal si de publicul eel mai alea al capitale!. M. Licitatia se va face piin ofertä sigilatg; de alegëtorul respectiv. In cas acest unde se siniti`influinta unlit brat -'energic, Sa Doamna 'binevoisa a onora en augneta ofertela- vor pnrta pe copertä nnmele', Paris, 8 Maiü. din. urmä nu va sci a strie ei a citi, acéste, care -0 propusese a= curátii Vatican ul. Sa prezentä aceasta serata. D -ra Leria a ofertatoruliiï vor -fi i:nsotite - de ga- Ziarpl »,l'Estrfette' áfirma cd Rusia ar- imprejurare se va mentiona pe carta ei pe avut cel mai deplin sisees. fê- ra-ntia-necesarä in Aceastä pumerarid- sad efecte meezä In - America o flota care va fi listet în Abusurile începura se. dispara'ea -pria In- originalul dreptul ,numelul sëü. néra - artista promite a - - . ajunge in curêad publice garanta,te de stat. cárcata en o parte din coräbieri! -de pe Carta acelora ce nu sei ti a serie ei citi, farmec. -- una din cele d'ântâi cântarete de cartel : Ofertele se- prirneec' în' total asupra o- Baltica. va tontine semnalmentele persóineï, adicä In cum . se :vede, oui sfârgit, r pe lângä ca, are un glas de un timbro fertelor indicate, sag ßn: parte ei se pot pe lange cele -alte inscriptiunI, taila, fata papa este persbnificarea ideilor, 'ca- foarte limpede fi simpatie, apoi posedä el aproba în total sad in parte. Londra, 8 Maid. peruluf ei a dchilor, träsurile párticulareli o _ re domüesc in -S -tul Col_egiú. -Om minunatk' meeteeugire de 'cantare. La_ se- Fie-care- conëurent spie a - pñtea- fi"ad--' D..Northcotë;'raspunz`ênd .la o edresa, caracteristiçe_ ale alegëtorului,,, ast -fel in rata de mart! a cântat numaï bucat! cla- mis la licitatie, urmeazä a zis Intelept,c el va cerca 'sä - transigeze a- depnne -garan- cat sa, recunoscut pótä fi lesne chiar de sice. - tie lei 125,000 in , total- pentrn . toate e- ,Am ineredere ca sprijinul acordat pâng . acel ce nu mai veelut înainte. pentru Moment" cu --puterea.' civils, 'I -aü fectele -indicate, iar 15 la sut din valoa- asuma guvernulul de cetra imensa majo= Arta 47. Nici un alegëtor nu va' fi ad- însá nitt o data poate =nu va' -,face rea oferitä pentru; ce-1 , ce vor` oferta in ritate a- natieieengiezeeti, î! va permite ad a presenta pagl estrem. l., Cardinal!! nu -§ï mis sa voteze färä carte sa de pot re- De la curte.- Sâmbdtä 22 Aprilie eu- parte asupra nnuia sail mai- multe arti- treacd peste gtentatile cari âncä mai exista, alegëtor. nega ,toátä viatá;.lor, ,tot çe Aü lu- rent, M. M. L, L. Domnitorul ei Doamna cole. d r cari, dupä cum 'spar, ad incepnt a se Daca pânä In çlioá' cunóscerel colegiulul, crat. pana cuiu`,nu pot sä se la- ad bine -voit a întrnni la prânz pe cl. ge- Termenul predáreï va fi maximum de cam- sfarei.( mat multi saü unul din alegëtor! nii 'ei -a neral Drenteln,: adj utant general al M. S. 15 zile, socotit de pedè= de - Syllabus ' si dé =dogma in- la data aprobarii lici- reclamat inca, carta, primarul va fi dator, falibilitsiil Trecutul If::leaga cu Impératnlni Rnsiei ei comandant al true tatieï'când toate, aéeste efecte s'ar adja- In intervalul de trei çiile, a 'ï -ó remite la pelor aeezate pe basa_ de "operatiuse a ar- dëca asupra unei singnre persoane ; iar domicilie' lanturile necesitatil. DIN CAUZA DE PLECARE sub luare de chitantä. mate! imperiale, d. general -maior Teher- cândeefectele se vor adjudeca asnpra.,maï In cas de- refus din alegëtoruluï, Unanimitatea, cu care ' aft- ales` é! partea kessoff. eef de stat -major al acestor trupe, militer pérsoane, termenul _ predäril va fi . se va dresa un protes -verbal_ subescris In- pe Leon XIII este o dova,da, cä cl. locotenent-general Golinsky, ma! multi de 40 zile de la data aprobärillicitatiel. VENZARE IMEDIATA tr'altele, el ei de tre! alegëtor] Teel putin. acest papa, este adevërat represen- dent generali ei- ofiterï superiori rues, d. Céle-lalte coiiditinni relative la aceastä Art. 48. sëü, Primarul saü locotiitorul AVANTAGIOASA - tant -al ideilor for, la` care trebué generali de divisie Al. Cernat, ministru de aprovisionare, aunt cuprinse in caetul de care nu va voi sa, dea _anal_ alegëtor, in- resbel,_ d -nit generali Zefcar, Manu ei Da- însärcinär! respsctiv.. Desfacere de o instalatiune sa -,se -- îùchiñe ùn -papa : órï' cat --'de complectä serfs pe listele elettorale, carta prescris vila, inspector al - din cele niai - general servieiului sani. p. Ministru .de resbel, Barntz. - elegante mobile de Paris pen- la art. 46, când acest alegëtor a fäcut ce- autocrat se pare a fi. I - tru ma! multe odd!, tar eu mat multi d-ni' ofiteri superior!, No. 6453. - precuni: bronsnrl, ta- 1878, Apriliè `26, blourï, rerea sa Inscris, se va condamna de la 100 -_Daca o renegare a principielór peste tot mai bine de 30 persoane. obiecte de arta, sereiciuri de mask', hamure pentru 1 pânä la 500 lei amenda ei la 500 lei drept el 2 cal, cared, . etc: stabilite nu .se poate ' agtepta,- 'o A se adresä' daune cätré alegëtor. No, 138, Wee Mogoeoaeïi lupta- estrema silica nu se pare a fi Duminecä 23 careni:, 1a orele 10 dimi- peste drum de ministerul financelor, eta - Art. 49. 'Refusal liberärel carte! : de ale - ginl scopul noulu! papa. Aceasta ar fi néata M. M. 'L.. L: Domnitorul ei Doamna 1:ETIM de jos al caselor Niculesen , in toate getor trebué- sa, E SCIR;Ii se încunosciihteze de cel ad zilele de la 1 pânä le 6 ore .dupä_amiazï. cea mat mare desilusiune a lumet asistat la oficiul divin la biserica St. a. u '.interesat preeedintelui ei.procurorulu! tri- (Agentia.Havas). -(738 -7) George-Nod,- fiind hramril ; aeeste! -bisericï. bunalulu;: , catolice, care are Iipsade pace. Oscl Indatä ce 'preeedintele va priimi plan- cesiunea -religioasa este atât dé im-
Serviciul de la 9 Maiú 9 Ore - A egit de sub gì ' gerea, va cita cel muli pentru a" doua çli portanta, it cat turburarile pe a -!. diminuta tipar se afta de pe primarul ,(f vênzare la magasinele saü Iöcotiitorul set, spre a se conduce -les de musica cent ,.teren pot, la fapte . ' . .'. :, ., Viena, 8 *Oil. infätiea inaintea tribunalulu!. Tribunalul :PT-T ale d -lor Gebauer ei androvits , ,si treme. BLIC-ATIE Comisia_Camërii a'adoptat proectül-re= dupa ce vá asculta pe reclamant ei pe pri- lá autor : l'ativ Ta regulamentnl sume! de 80 mal- saü locotiitorul. sëü; daca va cä Se pare -'dar ca papa `' éste redus gasi 'La 18. Maid anal curent -1878; -orele 3 òane, datoritä reclamantul pentru moment ''la Calé mijlocia, bancd nationale pe :bazele CANTECUL era In drept a cere carta de dupä amiazi se va tine licitatie la Bncu- ROSI OR ILOR propuse de eäträ guvern, - alegetor ei cä primarul saü locotiitorul adicä niel nu ponté denega princi reetl in Iocalnl ministerului de resbel, ca- DEI VEDE- sel a refusat färä cuvênt a 'l -o da, va con- piele statorite, nic! nu poate cauta, lea Mogoeoaeï, pentru aprovisionarea efec- Viena, 8 Maiüi Dedicat Märieï -Sale : damna pe primar la penalitatea indicata la sa le . esecute eu ,or!- ce- prei.Sa, spe- telor mai jos -notate, strict .necesare Gaträ.,Politi -sehe C -errespondenz« DÖMNITORULIVROMAÑILOR sin articolul precedent, liberdud copie'dupä se ves - CAROL. ,si îmbräcämintea' arrimate! : , teete din ram .ca întelepciunea .de o parte Constantinopol dat de 7 ; Poesia de - 'dispositivul sentintei alegetorulul. Acéstä seri armata 16;000, pantalón! pentru ,Pregätirile militare se urmeazä en Locotenent de stat major et. C. MA.NIL3LESOII sentinta 'l-va servi drept carte de alege necesitatea- de alta- vor conduce In-. mare permanentä.; . - - activitate. Organizarea armate! PENTRII VOCE SI PIANO tor. Daca insä tribunalul va gäsi cererea cet' pe noul pontifice la o transfor- de aparare . diferite coxpurl 5,400 chipiurï pentru; esté aproape ispravitä. Snitañnl a ispectat - de' reclamantului nefondata, pentru motiv cä mare de " principi!, care va produce de infanterie ; ieri ostile earl ocupa pozitiile din preajma C AROL PA1ILL jun. nu , figura intre alegetoril aceluI colegid, pacea el siguranta In,.lumea cato- pentru artilerie, tren ei led " 2,600 chipinr! Constantinopolulni. _ Pretul,,l betel 50. '1- va condamna la- 500 lei amenda. lica.' Tosta lumea civilizatä e plins jandarmiï pedestri ; (Va urine.) çáciull ; de_ speránta, 'ca, Leon XIII va : ur- 5,700 pentru calärae! Constantinepól, `8 Male' 700 cäciul! pentru `roeiori ; - mari numele lui In veci! Poarta a primit ieri, prin mijlecirea con - A eeit, de sub tipar ei 'se afla de 1,200 vênk'torl; (Albina Carpa(ilor). pälaril.pentru sululuI englezesc, propunerile rascñlatilor vênzara' ,la libraria Socec et Comp 8,800 capele de postav civit pentru Ar- PAPA LEO XIII. din Tesalia el din- Epir, tinzênd la împá- mate permanentä. - einirea cat s'ar putea mal bine acestorti- LA PLEYNA ! . . 18,000 ranite compleete de pânza gu- Drama in 1 act nuturl. Rescnlatii éer amnistie'generalä eî On vesrurY). dronatä cu çârligele si .colantele lor ; CRONICA desarmare reciproçä. Se spera ea ,per a- Cil aceste cualitäi! mórale foarte de pânzä - Steaua României, 18,000 giamántane, gudronatá ceste baza se vor putea _enne lucrurile..la Crucea Roge. insemnate se unegte o staturä.înaltä compleete. cale. de Résboinl. '' «Botezùl ' de san ge al vite- 20,090 corturi individuale complecte; G. SION, - §i slabs ca " de 'ascet, ún cap' de Pesta, Dorobantl,,; i'Instratia de cam am vor- 20 superior! --com- 8 Maiti. Membrul societgei academice remane. o fiints remarcabila; trasaturl firme corturi;-p®ntru' ofiteriï D. Dimitrie _ Serviciul de la 7 Maiú, 8 bit într'unul din numeri! trecut!, a apärnt. plecte, ei - ' Sturdza a .sosit. A eoborit - ore'seara.'- yg! Vocea , sa ceva,,cam c0lturoase., in ]numeral dc asta -z! al «Résboialui., 100 córturl pentra ofiterii inferiori çom- la «Hotel de Ungarin.» D. Sturdza a stat este bine- sunstoare daca tine o Desemnul ilu stratinnei e foarte' plastic plecte. la o eedintä a Reichstagulni el a avet_ o .`cuvêntare,. cevas.=cam - nasalä daca 'Xilografia .pe cat se poatee de bine exe- Àceastä licitatie-se va efectua In con- conferente. eu-_d :, Tisza, A egit' de- sub tipar : vorbesce -familiar: -" -' - cntatä,' est -fel,' in cat- arem a face en: una formitatea legil de comptabilitatea gene- Acest om simplu» ámabil, ' spiri= din ,cela m"al butte iInstratiuni privitoare ralä a statulu! art. 40 pânä la 57 esclu- Berlin, 8 Maiü. NIUNCA SI FUNCTIONARISMUL la resbeinl - trecnt eì' nu ne îndoim' ca in siv ei în_ conditinnile .caetnluï,de însarci- «Corespondenta provinciale, .arata ca 'tíüal în ` viatâ de toate zilele, ' se conferints tinuta de d. Dim.P. Vio-. curênd. întreaga -editie ' atât, de enormá va närl. - negotierile intre Rusia Yi Englitera all lnat schimbä la ceremoniï.:Atuncï devine réanu lá Atheneïí, gi se afla de vên- fi vênduta. Cualitatea materialelor ei a efectelor, in zile din urmä o turnurä la care el _sei - ,si se zare-la toate libr.riele. serios; sever, maestos; pare forma ¢i confectionarea lor va fi in totúl din Londra; el eel 'din Petersburg spera ca, patruns 'de. -îiísltimea,.: postulul., , tocmaï ca modelele tipe, sigilate ei ápro- va aduce o întelegere, in privinta, chipn- Pretu1, 30 de Will.
.__ _.:_, -<... e. °ewer-- ; _z ear_x_: a° -_ de de ç vézéndù-e! -bunnl 'gust ätât' departat ïiainte ori 'máï târzid; ajnngém cä lnmeá pé_ autor. _Din contra, trebue sä märtnri- -price de o. placuta nimire.. Dar, in mo- Al doilea capitol, ,Adio", -este o poesie ácéla al oamenilor ,competent!`..:._..- sk' 'nn -mai cutezé `a cnmpéra cartile ce ail sim, ck' tocmal versificatia este foarte bunä, mentele, "fie care nil e pnrtat de an ` ase- scnrtd, curate in forma, biné simtitä el menea avant, chiar nitl eel Cu toate aceste, adevérul remâne ade- fost ländate. - - ei eä aunt in poema ,Radu« pagine in- mai genial_ tot atât de bine închèiatä. 'Vedem, ce pee- poet sá nu In sfâreit, de lips de res- vorbeaseä,despre, asemenea lu- - - vére ei :un cap sanétos, cn i deosebire in cas- este ó dovadä tree, pa care ne place a le ceti mai a- tul vedea; când citim strofele : . crurï. - - tiune de gust, nn recnnoaete chiar niel pect fata Cu talentul antorulul, end nu dese-ori tome!' pentru frumnseta versulni. Cel mal mare pécat al d- nulù1" Rbnetti ju.decäm in deplinä -inbire de adevër. -des- Si- álege -mi calul eel mai bun, pe d. Bonifaciir Floresen de .antóritate ; Limba nu e mái putin frnmòasä de cât Roman e, eä foarte adese -ori vorbeete des - Cu gripi la picioare.: pre lucraren ln!, ci trecem cu o bine-voi- între zece cetitorï se va gasi cal putin versnrile. Dictionarnl d-lnï: Ronetti Ro- pre luerurl, - pentru care nu are destul a- Trecênd in sbor din loo.în lop, nnnl, care va zice ]gmnrit ei respicat toare neurinta peste dênsa. In deosebi cl. man e foarte bogat ei gramatica îi este vênt : foarte adele-ori zice lucruri, care se IIit, poste, ce mg doare. pot zite, fiind -ed par a fi adevérate; dar ePoema- poate fi bung, dar mie nu 'mi Ronetti Rom-än ne pare rin` cap destul, de corectä ei potrivitä cu stadinl de asta-zï le zite est -fel , cum ele nu pot sa fie zise Fä iute.... nu,... fä, mai ïncet, place !, sänétos, pentru-ca sa fim pe'deplin încre- al limbei literare. filth' de a supera búnul gust. Fä, draga, trine ft! vine, - acesta went lfoarte lesne va putea nedemne, ce i l'ad fg- IIn om i:nsä, care dispune de nenrintape dintatl, cä landele Ori-care cuvênt, or! -care- imagine, "ori - Acum, iubitiler, vé las.... lämnri ei pe ce!-l'alt! ñonä.--Ast-fe] réul, cut pentru poema ',Radn", fl supérä ei care o gäsim in formele poeme! ,Ra dug, care gândire are apoi u n fel de atmosfera, Ba nu, va duc en mine din jndecatá !_- ce resulta nedreaptä a unu! ehiaríil desenragiazg. Niel odatä nn -cap nu áre dreptul de a publica scrierl Monte in care alte cnvinte, alte imagini sail òm e foarte trecätor Urmeazä fase ' «Stráinétatea, ,- care este «competent ei nu sänétos nn e dispus a lucre pentru un pu- in pripä. alte gândirl nu pot ea intre , färä de a atingé de cat pe aéeia; care. nu ad cetit De la începnt pânä in sfìrtit poema produce :o colisinne snpérätoare. i, en deo - un- ne mai pomenit amestec de forme el de blic, pe care nù tl poate respecta; ast=fel, imagini, el cartea.,, ,Rada« ne snpärä, fiind-cä automi nu sebire la -noi, care avem o limbä nona eí «Moartea' dirt care ne mdr- este ;ún -lucrn eel- putin - foarte firesc,, =ca alta vechié, nn fel de viatä ginim a cita urmätoarele versar! Stint însä alte rele indirecte, ce trebne a tinnt seama de un lucru, pe care mai actual' ei de «or!-ce poet -de mare viitor; -. sá nu mal viatä traditional', un fel de 'gândiri mo- áä resulte din asemenea samsarlie literar potrivit il pntem' numi ,atmosfera este- Dar -iatä el coscingel incet -incet soseete, tie, in Incrarea sa, seeing de «Femeea Ro- ticä«. derne si de gândiri româneetl, eu deose- ei scäpa.: i pearta se deschide Breoi el scârtiind de aceste- uumaï anevoie putein mânä, ein de «Romania cis ä le ne fnchipui bire la `uoi seriitorul tot -d'asina trebue sä Liberä Nu este en putintä a vre-o Pe _ capra vizitinl din somnu -ï se trezeste Inainte de nu cunosc tine seam' de- atmosfera fie -carri! - énvênt toate, aceia:care adreseze,. chiar in ,prolognll scrieril sale, gândire, vre-un lu cru, or! vre-un cnvênt,' Sei preoti! ce pe care it pune pe -ande pe convorbesc glumind. pe Heine ei pe `Alfred- de Musset, cetind versnrile : - hârtie. -Caci Indatä ce care nu -s'ar putea fntrebninta îñ .arta, am rostit un cuvênt, poema d-lu! a pä= ,0! slant sk'tnl de fraze ei de pärerï nu mal pntem costi Dar dupä car nu -ï nimenï, el nit! chier al sed Ronetti Roman, leiîei fa de oare-ce in arta niel o-datä nn e vorba o de altele, confuse; mnitime indatä ce am pus in (cane rere foarte gresitk' despre aceeti din poeti, de ceea ce zicem, ci tót-deauna de felul, vederea cititorulni o Sä zicä ce le place, nn-ml pasa mutt imagine, nu mar pú- Nn letra cä stgpânu -1 d'odatá l'a läsat, care chier nici in tineretele lor nu' all pñ- In care zicem. Cu cat însk' llacrul' e mai tem sa-i aducem aminte o multime ale al- de ei!« - Oder s'a gäsit un altul ce-I arrancase pane - blicat serien ca ,Radu," - . trebue tele. . D. Ronetti Roman zice in epilognl prost, eu atât mai puternic sä fie Decând truest cu oamenï, el câna7 s'aü stricat., - "seri- Numal de cat înse in - «Inchinare» en- Apoi se perde, in public, respectul fat poema vérsurile avêntnl spre a-I putea face sä treacä de eriï sale,- cä în et ecioplite teral poeme! «Radee,ecoebeete :despré .o In- ela aprecierile foilor asupra nnel eerier! ei frunros. Si fk'rk' indoialä chiar cel mai ge- sfîreit «Epilogul, este nn lnera, ea- en prises. .. . multime de ]ncrurl, care nu prea lesne se milt se envine .sä fie îï Roman- . deeavêrít pästrat -.într'nn album d e se dä--d-]ni Rosettie dreptul de, Ce-1 drept, e pe ici pe colo cate nn nial poet nnmaï "in o clipä pu- pot ineira, ei pentru aceea intregul 'capitol despre curiositdt! literäre. - a_ zice, cä nu-ï pasa de pärerile, pe se vor vers,-;care nu este âncä netezit; nu însä ternie ni-ar putea vorbi nn holt face impresie une! grämk'diri de fdrämd- in -cât "sä-1 escuitäm cu- ivi despre scrierea sa. IIrmând ast:fel, mat pentrn versnrile necioplite vom mustra putréd ast-fel, tnri: TIMPIIL
ARTICOLE DE_MODA RELE AGASIN DE :AINE COFECTIONATEJARDINSÈR LA BELLESEE CTIRTIEI N.I1. RV L C 29 F V R S O SI MOG-OSIOAIEI , CASA RECÉNTT,, ' ,C:OLTITTL clin!. stofele cele 20, BTTLEVARDVLUI UN MARE §i BOGAT asortiment de 'haine pentru sesoriul actual Face cunoscut onor. Clientele, cä` i a sosit tele din urmä jurnale de Paris Londra.' ' Mal 'Moderne , fascine elegante croite , dupe . . ' t a t . C m ï frantuzescl, albe i colorate de Fantasie - Costume complecte Lingerie de töte felurile ;'- Redingote Hardington' - Cravatte Plastron, Régate 'etc: negre Jaquette Bosphore Umbrele §i objecte de fantasie. ' Sacco Coupe anglaise Mânu §1 i töte lucrurile de moda, r Pardessus Renaissance fi diferite alte fasóne PRETORILE CELE MAI MODERATE 4101111511131Er de haine care se gi Casele Grecénu. Se pr. ihne te i comdnIi de tóte felurile Furnisorul Curtiï. , No. 20 Coltul Bulevarduluì Mogogöiei,, efectu6g6. eu mare promptitudine. 3 CurAtirea Sängelu>í SCANDURI TIF; NOUA INVENTIUNE, Dartñé; Coji; SI DUSUMELE PARFUMERIE ORIZA Curarisind dug SANG' Babele veneriere,"cu si- de fié-care dimeneil ropul depuratlf al doctoruluï ÇHQBLE, din de prima onalitàte PARFUMERIE Mati BREONIE Paris. Baile sale niinerale, hapurile depu- L.. LEGRAN D té mplärìe (Veil notita). t lucru, ' de dnlgäerie Perfumoril, Furnisorü a mai multorü Curti sträine. rative, Pomada anti- dartroasi pentru (Hemorroides) ,,Pomada curan- ivinde 207, rue St- Honoré, PARIS - ' ED. PINAUD TRIN *I precum lemne de constrnctie ée de IXORA sind in tres: pile. -- - -ORIZA Säpun - ORIZA OIL ESS en' p"ret fórte moderat gi fix' la depòsital Unsóro estra fina cu tóte buchetele sprë a face Profumo nouï la modi eu tóte buchetele cani aú batiste . . , de IXORA In Paris, la D. ChabÍe,'rúe Vivienne, 36. espositiuniie Essenlä pentru luciosú i môle ca mtstasea ,§'a -lü opri de IXORA meli 'dé fabriba de tutun. d arulù oplingt iss dedalicle d si Mer ail l la Apa de toiletta vis-à-vis Pomadä de MORA PAMMADE AU BAUME DE TANNIN ' . - .LESSEL. EAU TOIVIQUE QUININE L LEGRAND& ' Mira Copahn: (736 -13) face se creascä In'fórte puçinü timpìí. (Succesü sicurú:) Oliu ,' : .' ' . . . . de IXORA PLUS D E Pentrti-a curäi.capulñ i perii -'a-i Siropul en citrate de Aceste'producte se gisescü la principalii vintlétorï de parfumera' ,ïi la coafori. Pral de orez de MORA . de IXORA pCOP HAtfer 'al Dr. .CHABLE;'vin- Cosmetic ...... `.` . HOTEL WEISS 37, Boulevard dc Strasbourg , 37.. dica pe data : squlamentul, slábegte vina POALA ALBA BRASIOV_ Singurul Deposit allñ Aspasiel Mignot. canalùlni, precum Damelor 'pe o,.l y Sub-semnátul 'arif onóre a însciinta ,.. . (les pertes'blañches.) Injeclinni pentru femeï. e<< Onor. Pùblic voiagitir; et am mat asnprä'mi rxxxxxxxxxxxxxxxxxxxFxxxxxxxx In Paris,. la D. Chablé, rue Vivienne, 36: acest hotel, !i; mé vóiq sili a satisface atât Deposit la farmacieleD -lor Ziirner, Ris- in privinita curáteniel: cât gi preltnrilor eftine. Ca-TJ-N'T13E la 1 g satnlui `ä.ANZ Case1_e §i gradina dorfer & Eitel, gi la:, D: Odessa; Drogistnl. Se gágese odi de la 60 kr. pâná ' ' ' - ' `- à la VILLE DE BRIIg ELES r florin. ' . Cu deosebita stima. marelni vornic Ión M. Manu din Strada X I_ón Hañptmann , No. 16 vis -h- vis , de Consulatul Russe« Mogogóiei, Bunt de P.odnl llíogogóiel X Vämei No. 1 respântia de la o academi- A ntreprenor. bine ou rufâria de birba 1 fi de seú in. loturï.' Dotitóri1 se Ulf profesor din Germania, dot Q' Recomandä magazinul sen asortat in tot -d'a=una flirte vênçlare in total ï gs dame, dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandägi mätasä, ciorapi pentru birba pentra a trata coñditiunile 'la resce a preda lectiunï in tóte materiile grogette, broderie dantele, cravate de bärbai gs X pot adresa cá= flanele fine (crêpe de santé) camisóne, 'tot Mogogóiei gimnasiulnï, scólel reale sail normale; atftt DOCTORUL BLUMENFELD t$t -ae' it cele mal noi forme §1 °mori, umbrele de s6re gi de plóie etc, etc. Aträgênd D. General George Manu, Strada fe rouit pretorile. X pentru báeti cât_ gi :pentru fetite. A se a- lea Mogllor-No. 27 vis -a -vis de Pomu -Verde X atent,iunea onor. Clientele cä din causa crises am redue fórte t îînaínte de- ami&ti. lbde-o -dati No. 184 in tóte ilele dresa la administratia acestel foi. (Tamis). XXXXXXXXXXXÿ (737 -9) - ,A, t V U ) t'> DE E 'Institution Française et Italienne CELE 'MAI EFTINE , PRACTICE DURABILE -MESDAMES MÄ r2ZANTINI ' , r D.irigée, lignidäreï a .- par . se póte cumpara en ocasiunea
- 9; Place d'Aieglio, FLORENCE.' ' . - = .DÍN: IN DEPOSITUL GENERAL -IN BUCURESCI - .V1ENA =EABRIC.EI . DE - PANZA SI LINGÉRÌE de Ces- Dames , ayant quitté- la. France leur patrie 'après la guerre Ita- de. m.ágasia D-neI A: Carissi 70 -74_ ont fondé à -Florence en 1873 une Institution' Française et :- .Galea Mogo§óieï, Palatul Dacia, vis-à-vis lienne,- qui, jouit de l'estime générale, et où les jeunes,' filles - reçoivent márfuri In alegerei céa mal strälucitä si bogatä, pentru"a cärora unde se pot gási .încä, urmátórele une instruction aussi. solide que brillante. Lés directrices étant munies si provenienta se ia garantia cea mai ,severa -. - oualitate, du .diplôme supérieur et secondées par des,,professeurs distinguésie. gi garnisite' de fr. `4, 5; 8, 11' pâná la 18 fr. cours g1 de Chiffon, brodate, simplá, - divisé en 2 cours: Cämage dé dama de (Hua ; de Olá,ndá là 19 fr. Dans. cette Institution l'enseignement est gi de olanda, semple gi brodate de 'fr. 6.50, 9, 12;' 16 pâna 2 classes Cämage de dama. de- milite, 'de percal franïïusese la 16 fr élémentaire et cours supérieur. Chacun de ces' cours comprend gi de Olandä, eu gulere séú fart galere dc 4.50, 6, 9, 11 pânt semplä, - de ,Chiffon aptitude Cämage bärbätécä albä , chaque classe est divisée en .,plusieùr's sections. Selon sán de Cretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 pâna la, 9 fr. et Cämase fïärbätéscä coloratä gi eèle 2 fois. par an: frances, de Batistá ge de piquet de érna, semplu gi brodat în 160 de desennrï, l'élève peut changer de section Camison de damä,Ade Péròal internes est de' 11200 frsi'par elegante de fri 3,, 5, 7.50,,9 pânt la ,16 fr. Le prix . de la pension pour les gi de Piquet de érnt, garnisite brodate de fr. Pereche paritálonï' de damä, de Chiffon; de Percal de Olandá f compris la musique; le dessin et la danse: la 11 fr. 3.50, 5, 7, 8, pâna 9.75, 12, 18 pâna gi de Pichet de érna, semplá, garnisite brodate, de fr. 4.50, 6.50,. 'Fusta de damä,- de- Percal Des renseignements on peut avoir à l'imprimerie Thíe1 & Weiss, la 24 fr. pâna 9.50. et, où, on peut voir' le prort- de Croisé alb, de Pichet de érda, gi de .Olandt,` de fr. 3:50, 5, 6.50; la qui- -ont visité l'Institution _personellement Pereche pantaloni bärbätéscl, 1J fasonnri de fr, 3, 4;50, 7 pâná la .10 fr. r pectüs détaillé. ' de dama diferite . Corset fr. ,. s defr. 8; 10, pâná la 14 .enk Häinutà de fetile de flanel colorate -,..-.-. ,g. .du...&48t.4b la 15 fr. ' i iw,. Fustä de "darnä de flanelä' colorate de 'fr. 10,"12, Ont la 14 fr. Cämage de flanelä albä séü .coloratä de -fr. 7, 9, 11, pâna fasóne, de fr. 5, 7, 9 pang lá 11 fr..! 2 Galere bärbätescï de Percal gi de Olanda cele mai moderñe' Nt5D 11.1 L Ä:T L L I lC fr. 7:50, pâna la 9 fr. .; fason duet, alegere de Percal gi de Olanda de 5.50, DE 6 Perechï Mancheté fr. , 1 de fr. 5, 11,-14,apâna fa 26 3 dame, de bumbac, de lint, de fild'ecosse gi rìiatase,' 8, i 6 , Pereohï Corpi 'bárbätesci gi de fa. 12,, 16, 19,, 21, Pant la 35, fr, I Plapumä de Iínä seil de mätasä, de ' r, de fr. 18 2,1 pâna la ,29 "fr. ir URA I Tartin englesec Si PICT de fr. 3, 5, pâna'la 7 fr.. FOTOGRAFIÉ ~ r.., + ( I I Batista de linô `cu Wltinograme brodate 2, 3, 4 pâna la 8' fr. 1' 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. iez. Comp...- "j la 11 fr. I_,-, F_ M A N D I . 6 Batiste de Olanda curata de .fr. - 3, 4,' 6, 7, pânä de ara adev.ératä de fr. 5, 7, 8, 10 pânt la 13 fr. 21, Calea Mogo§ióeï 21; vis-à-vis de cofetäriia' Cama. 6 Prestige la 14 fr. de masa- de Olarìdä curatä, de fr. 4, 6, 8, 11, pâna s6 ervete 10 pâná la 12, fr. gi picturá , de ori-ce fel de mtrime, 6 persóne, de fr. 6, 8, , ori-ce fel de' fotografie Falä de masä albi saé colorata, de,inu curat pentru Se Aefectueazá, 10, 13, 16 Pâma la 21 .,fr. prin care ' se de masa albä de ind .curata pentru 12 persóne in modul cel,mai not gi elegant aprobat in eel mai inalt grad Fatä pâna, la 28 fr. Bucatä de Olanda de Rumburg 36 de cep, de fr. 1709, ' 46 pâna la 52 fr.. °fera un +luérn solid frumos , en fidelitatea a naturel. Bucatä .Olandä de Beigia 45 de cotï, de fr. 32, 38, de. fr. 58,. 64 pâna* la 86 fr. r. Bucatä dé Oiandä de Nanda, '58 de cop, 44, 76 pâna la 92 fr. ;.. ;,In4':' ler Bucatä de' Olanda de Rumburg -62 de cotl, de fr.' G0, 65, 1111,77":77f4VeSkYffrviS' fr. ,74, 85 pâna' la 115 fr. . Bucatä Olandä de Bielefeld 62 de coti, de 16,6ÚJ°. RECOMPENSA NATIONALA 16,600 colt' de fr. 120 pâná la 190 fr. Fr. Toile 'de Batiste 60 de 5G fr. Fr. rr col% pentru 6,eércéfurl de fr. 42, 48, panala Bucati de Olanda de Rumburg de cereOf ïntr'o fóíä 21/2 de !Mime Bucati de Pichet de érna 36 de coli de fr. 26 31 pant Iá 46 fr. Q'-- ELIXIR VINOS COMPLECTE, ' LINGERIE .PENTILO OTELU'RI combinatcu uasare ZESTRE ; ' QUINA LARCCRR este un Elixir vinos continend ACELAS assi- prin',i}iiele F E R R U G I N OS de fer roarte color 3 specìi de quinquina. din reconsti- ,r,t,t, - -,\ nt - ,1 , eu preüuri mai ales reduse. De is amaraciune placuta el este cu mutt superior milabila, Quina Laroche devine unul ti ca tuanti cei mai efficaci in contra saraciei sangelut vinnril,r sen siropurilor de quinquina 5i htcreaza a tprnphetismultti, aperitif, tonic, eau fetrifug, in contra affectiunslor a decolor'atiunei lui, a chloroses, general' "pentru Romania ateuztei, prea lungi; el escitfa$i r - ' Singurul Deposit stontachctlni, a slabiciunilor, a anemiei si a frtgu- a convalescentelor 'vis -à -vis de Magasia D -net A. Carissi. riler inveuhite, etc. favoriseaza digesttunea, etc. Mogok;6iel, Dacia, ' 'Bucurescl, Calca Palatul I`Ar+);i5; 22, Strada Oro sot, si la pharunacistt: - I ,
¡a¡ [r+eçeçiiIIlIttpptt¡¡yy¡¡{{SS Q .:J ,1 o , taa p `s7G,74ü9WLLEIX%Y 6L61W, r ( INEE ...... -....+..-..-...... a...,.....,..-...-..a....wtva..._--> Typ. Thiel & Wiess, Palatul ,Dacia4.