DOCSLIB.ORG

N. 93 Vineri 28 Aprilïe

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
N. 93 Vineri 28 Aprilïe ANUL III. -1878 N. 93 VINERI 28 APRILÏE. - '' NTJ-1 OIT__T : ÁBONAMENTLE Se priimesc in strdinatate : La D -nil Haasen- IN TOATn ROMANIA ' - stein & Vogler in Vienna, Walfisehgasse 100, . ; n. 48 Pe an . A- 'Oppelik in Vienna, Stubenbastei 2; Rudolf . ,. - '24 : .. , Pe 6 luni . , 12 Mosse in Vienna , Seilerstä,tte 2: Philipp '1 , Pe 3 lunï LOS in Vienna, Eschenbachgasse 11 : L. Lang IN,STRAINATATE: ié Comp. in Pasta, Havas- Laffte & Comp. Adam 2, Carrefur de, la Croix - ' e an in Paris, C. Orain& Comp. Rue Dronot 2 Pa- I RECLAME Rouge 2, Pari INSERTIIINI ris;'ug.Micóud, 139 -140, Fleet Street London IV, de 30 'Mere petit, pagina '30 bath. Linia pe pag. II, 2 lei fol.- nefrancate nu se primase. pe pagina JII, 80 by,ni, Scrisorï - TOÁTE ZILELE DE- LUCRU. nepublicate se vor arde. Rèclame 2 lei noi linia. ' ESE IN Articolele Un numr In Qistricte 15 banï. Un numär ,tn capitalä 10 bank, 13iiirou'1 Redaetieï si Adminis.tratiei: Palatul ,Dacia de Berlin, 6 Maiü. PLECAREA TRENTJRÌLOR Cursul de, Bucurescï, 25, Aprilie. Cnrsur de Viena, 8 Maiñ Cursul Bncnrésoi-Giargin 93'h 93 ' Renta ungara In aur . 85 Actiunile Oäilor ferate romane. 27 - Bncnresci --Suceava Suceava-Bucarései Rurale . - 0b1ig. 6.46 ` . - . 9.15 6:06 n 60/0 . 72 90 . - . 8.15 n 10.- . Suceava: . 5.11 1 1 Búeurescï. 1 Domeniale . ..- 88')s.881I4, Bonuri de tesaur ung , I emis. 119 50 Obligatiunile romane Bncuresci n 12.00 4 - Roman .. 8.45 12.31 1 Giurgiù, sosire . .- : . [11.15 41 8.27 n . 841/4 84 , II , 108 75 Prioritatile C. fer. rom. 80/o 72 - Ploesci 940 1 : Credit funciar rural . 12.30 it 5.10 4 , 50 53 n 5.451 7.151 Tecuciñ úrban , . 711/2 70 Impriimntul austr, in hartie . 61 40 Imprumutul Oppenheim c . 91' Braila 6lidrgi11 -r Bnetiresci _ _. 16 24 . .- 38 n . 11..0 Braila . _3.08-n 8.10 n 8.58 4. municipal al Capit. 83 82 , , argint . 64.90 Napoleonul Tecuciü : ..4 . -.V . 9.26 1 4.45"n Impr. 71 70 Viena, termen lung Roman 5 05 4.454 Ploesci 7.121 2.45 1 135 '- Senta austriaca in aur . -- _ Bucuresci, sosire. 9 48 7.17 1 Pensil 41 1' Oblig. - . -; -.12.03 9.55 n Bucuresci, sosire 8.30 4.30 - Lose din 1866 . 112 75 Paris , scurt . Snceava; sosire 1 Dacia . ..:` . - 150 - . ' - - . Gatali-Barbogi - -50 48 Actinmle banceï nationale . 798 - ' Ve rciorova -Bacnrèsei Romd,nia . = ¢ilel. Bucarest-Vercioróva . 1 20 n 8 25 4 -7:30 4 . de credit 206 90 - Calendarul Galati en premil 22 211Ï2 austr. .6,05 n" Verciorová, : 6.45 d' liner. municipal ; 181 Vinerï 28 Aprilie. Bucuresci 8.- Barbogi, sosire . , 1.55 n 9.- 4 8.05 n ungare - 11.21 10.15 n Craiova. .;..,-: . 11.44 Renta Romana - 105 70` Patronul zileï: Apostol Jason. Pitesti 1 r 100f /4 100118 "Argint 4 . 1.51 Barbogi-Galati Paris 3 Iunï .1$;.., -: 4 ore 37 min. Slatina 2. - Slatina.'. 2520 Ducatul V 5 77 R'säritul'soarelui : . ' . ;3. 4.42 7.15 1 Barbosi . ;`. 2.55 n 6.25 n 7 25 1 Londra V 4.17 Pite ¡ti : . soarelul : 7 ore 14 min. Craiova , . 1 Napoleonul , . 9 79 Apasul sosire . .. 7.40 ¢ 11.20 4i sosire . 3.30 n 7.- n 8.- n - . 9.O1pn Bucurescï; Viena , 60 45 Fasele lunci : Ultim Quart. Vérciorova, sosire"` . , 124 , 1933/4 100 marci germane Berlin ;' AA _ , titiel, pentru refuzul de a publica Procuror genéral pe längä Inaltä rat, cuvintele d-lut, Ion--Ghica . ort DIN AFARI SCIRI TELEGRAFICE A fost ale .d=lut D. Sturdza ' sunt de -o- po- în colöaiiele ziarulut- un comunicat Curtea de Casati_e. ' pentru 1; .. -r II unut negutator öriest, - , A E T I, M P U,L I insultätor ,.gi ilegal. Cititorif nogtri not un spectacol- imbucurätor, de gi trivä eu polita de a cédea un dar insolvabil. vor aduce - aduce aminte cä dupa nu -era nea.,steptat, Redust la 'rolul"-:de a'-inrPgist"ra o- (Agenla Havas). , i despre ca- ahelül 'fäcút de redactorul nostril a- magistrat slmovibil punênd cón,stiinta Niment nu se,tndoiqte. pinil de jurnale gi cònversatii- diplo- 8 Maiú. órï. despre:bunele disposi- ' Viena, supra sentinter Tribunalulut corec- gi eónvictillnile sale ,mat pris ,-de páçitatea, matice, tugir.äm aceste lucruri färä áproba pregatirile ce tiunt ale acestor bärbatt politici ; `Frémdeñblatt, tional,, Curtea de, Apela anulat acea ver, ce alt. consideratiune. ._ t a. le da o mal mare impo'rtantä, :de face 'guvernul pentru a nu fi surprins .de dar, tiind seama de întêmplärile pe- sentintä, gi a declarat incompetinta cum- .áiï..3ntr'adévër, cad _e .evident, evenimente; aceste pregatirï aú un carac- urmä "dot de ce trecutè=-în cursul celor din ca ;discutiile -surit departe gi alta' însemna- tribunalelor ordinare,' vreme teoretiçe ter , carat defensiv n'aú D. a- plecat .1a ant, ort care om cu bun& chibzuintä de. a purtate cu zelul; cu, care' se tate. Concentrarea de forte însemnate in presúpusul delict éste' mi delict de Dimitrie Sturdza fi le `zice : Vë cred,. c& ,att °vói:sä" fa- Transilvania e_ cn atht mai neceaará Cu presa si prin firmare cade ' sub juris-41 Viena. fac-, armärilé din 'toate partile: Dupa de; lucrurl -Intelepte cat Românii, in caz de conflict en Rngiï, dictiunea. Curtel eu ,juratt.- Aga, se' zice. cett o multime, 'eum spìlri`ziarPlegermane, guàerñul Insä . vor cauta foarte probabil protectinne pe Ásúprá' ácestet hotärîri, d. Opran, 'Se vorbete mereü despr.e b.otärt- bine gandite ; mê indoiesc din Sant Petersburg s'a inteles a fac e Wsnrï de precau- s& fácett...dupa cum terito.rinl Transilvaniei. procuror .general pe lâng& Curtea de rile, guvernulut din' Viena fat:î. eu ca vol- putett însemnate concesiunt in favorul in- nu " sent mai putin - tiene in spre Cattaro - - ' , . Apel, a -facut recurs In casatie, si complicatiunile din Orient; .ziare, bine áoritï:" tereselor spe cific-engleze, numai.pen - necesare. Popnlatia din Albania se opune Ghicá spun, ,7c5, s'a hot.rtt Cu'vintèle d-lor Ion sä trateze in mod se- fa anexarea gi mat en seama marireá Mun- acest - recurs este i,are s'a judecat informate ne tru. a ajunge de preg&titoa.re Sturdza- sunt valori depreciate, pen- Ste- cum :e - stipnlat în tràtata1 ieri- de Inalta Curte.- Prónuntàrea -chiar a se lua triësurt parat cu' Anglia, -dar rëspunsul tenegrnlul, in numele unut la San -Stefano, cesa ce ár cama o anar- sentintet s'a .amânat sí vom aatepta -pentru punerea Ardealuluï in stare tru-ca, sunt rostite reotip al cabinetulut -din'° Londra, a_ do- la ' Anstriel. guvern, care foarte adese-ori chie permanent# granitele s& fie :pronuñtatä pentru .a o îm-' de ápararé ;_ se asigura, 3ri- sfìr,sit, este''cel - fórmúlát `de -d. Croós :. De- ele ; - sunt va- Londra, 8 :Maiü. p&rtäs,i fär& tntârziare in-, coloanele c. Austro Ungaria este hot.rîta, a- vedit, C& ñú tine la punerea. pe masa çongreáuluï a in- pentru-é& guvernul, - -Contain nvalof a plecat ieri 'la Peter- noastre. si apara. interesele de -la Dun.re lort depreciate, tregului:tratat de San-Stefano." Tra . : nu,ìpgáte eburg; dênsnl a avut ò întrevedere cn lor- é Astäzt ne. vom rrlärgini a expune de la Carpatr, : e dar un lucru eel ce ar ,avea, s& le achité, tär'ile In privirea -retragerit simul- va de plecare. Se ` ge- dul Beaconsfield,înáinte incidentul' priñ' care s'a deschis putïn foárte firesc, - cä fata cu -ase- inspira încredere. tarie Ináiinteazä în -vo"rbe ' stá pe întoarce la 22 Maid. - Inaltéi Curct.' suntem la D. Ghica era pre,Sèdinte ál Londra, 8 Maiü. dinta menea zgomote, not' care Ioan 1óc în' faptä.' Dupa 'cum zic iiarele era mini- Indátä, dupa ' citireä recursulut, Dut&re gi la Carpati; ai de aseme- Senatulut -si d. D. Sturm, din Londra; 'cere'reá " Anglieï ,este ca telegrafieaza din Pesta ziarulnt ,Stan- Se onorabilul domn, Sc. Ferichidi. pro- nea avem aid interese- de apärat, stru In acelast. cabinet-en d.`I. Brä- armatele rusegti sä se retragä eu dard' : curor general .pe . lângä Curtea_ de privirile spre apus, àce'st . d. I. Brätianu ,Austria va face cunosont, printr'o nota sä ne aruncäm, tiáñu, pe: cänd -cäteva.-zile mal nainte decât flota circulara adresata'pnteriror, méàurile ce e Casatie, cerênd cuvêntul, a declarat; gi ca guvernul nostru sä trimitä _pe negocia pentru_ încheiarea - conven- englezä. neápérat 'sa iea In Transilvania- 'n Dal- c& d-sa fiind de p&rerea c&r'delictul cine-va la Viena, eel putin .pentru- tiei, pe care ,atât d.- Sturdza cat ,si nota circulara, Ziárul- r'usésc cu- Ea va declara,, in d-lui I. A Cantacuzino este ca prin . mijlocirea acestut cine-va o-: combäteáü: _ - ' matia' imputat d: Ion Ghica' de stat sa lucreze numaï dupa vointele vintele d 1ur Cross,secretarul- ca vrea in adevër un delict . de "prësä;_ re- s& se încredinteze despre adévërata Ce rol at jucat coalisàtit de la Ma- Éarope4. de la interne al Angliei, spuind . cä trage recursul, fäcut, de_- procurorul stare a lucrurilor. - zar-Paga- át d-lüt I: Brätianu In eur- Se telegràfieáza diñ Viéiiá ziárulnï ,Daily nu tratatul de la San=Stefaiio, care . curte de ,Apel, retragere pentru §i dacä,e vorba ca guvernul sä sul celor din ur;niä- dot- ant ß ,, Néws4 ` ' - exista, ííumái pe hat-tie; ci 'intrarea cabinetul'nï äristriaç care a cerut ,si obtinut de la d. trimit& pe cine-va, este un lucru fi- , Çe ról, pentru-ca, asta-al cine-va ',0'`nota circuTara a fiotét 'engleze' 3ñ ` Dárdanele atinge explica mgsurile militare ce s'aú lnat in ministru jlístitiei o îrrlputernicire resc trimitä pe d.
Load more

Recommended publications
  • Revista Istorica Fondator N
    279849 INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPEAN REVISTA ISTORICA FONDATOR N. IORGA PUBLICAŢIE SEMESTRIALA VOL. XXVII, N-LE 1—12 IANUAR—DECEMBRE 1941 P-130 REVISTA ISTORICĂ — DĂRI DE SAMĂ, DOCUMENTE ŞI NOTIŢE — FONDATOR N. IORGA DIRECTOR N. BÂNESCU Voi. XXVII, n-le 1—12 Ianuar—Decembre 1941 CĂTRE CETITORI. «Revista istorică» îşi încheia un sfert de veac de existenţă, în mo­ mentul în care ilustrul ei întemeietor era smuls, prin cea mai odioasă crimă, din mijlocul nostru. A fost, în felul ei, cea dintâi în ţara noastră, şi menită a umplea un gol ce se simţea tot mai mult, a îndeplini mari nevoi, pe care atât de bine le lămurea, în cuvântul său introductiv, regretatul Nicolae lorga. Era — cum spunea dânsul — o informaţie istorică de înnoit la profesori, fără biblioteci şi librării, în oraşele de provincie, de sădit în tineretul şcolar, care, către sfârşitul liceului, începe a manifesta aplecări sau vocaţii; erau de stimulat atâtea bunăvoinţe, afirmate, în chip lăudabil, în atâtea părţi ale ţării. De studii întinse, care-şi au locul aiurea, de articole lungi, con­ tinuate în mai multe numere, nu putea fi vorba, fireşte, în această re­ vistă. I se hotăra un program cu mult mai folositor: semnalarea ideii originale, a descoperirii, orientarea şi îndemnul la cercetări. Apoi, ma­ terialul mărunt, care se pierde, informaţia bibliografică, «darea de seamă)), care să urmărească tot ce se publică aici şi ce se publică în străinătate, în legătură cu noi sau având un interes pentru noi, spre a se crea orientarea în domeniul întreg al istoriei, fără de care atâtea cercetări speciale rămân zadarnice.
    [Show full text]
  • Nr. 3-4 Mai- August
    ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA" REVISTA ISTORICA Fondator N. lorga :4.7-AFR .... a --..._ 4.11'g II /13II011IN- 4*741.1046:11 I a. -:.I --J 44. ,,, ;.- 'II:4. -\ rik. st:1 .. I t"'" -e.141'1,1.1.01,1 HYPgjill0140111111111 OW DWI Serienorth",Tomul XV, 2004 Nr. 3-4 mai- august www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE CORNELIA BODEA (redactor ef), IOAN SCURTU (redactor §ef adjunct). NAGY PIENARU (redactor responsabil), VENERA ACHIM (redactor) REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an. La revue REVISTA ISTORICA" parait 6 fois l'an. REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year. REDACTIA: NAGY PIENARU (redactor responsabil) VENERA ACHIM (redactor) IOANA VOIA (traduccitor) Manuscrisele, cdrtilei revistele pentru schimb, precum §i mice corespondentd se vor trimite pe adresa redactiei revistei: REVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor, nr. 1, 011851 - Bucure§ti, Tel. 212.88.90 E-mail: [email protected] www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SERIE NOUA TOMUL XV, NR. 34 Mai August 2004 SUMAR EPOCA LUI STEFAN CEL MARE $TEFAN ANDREESCU, Amintirea lui Stefan cel Mare in Tara Romaneasca 5-10 NICHITA ADANILOAIE, Spiru Haret initiatorul si organizatorul comemorarii lui Stefan cel Mare in 1904. 11-24 OVIDIU CR1STEA, Pacea din 1486 si relatiile lui Stefan cel Mare cu Imperiul otoman in ultima parte a domniei 25-36 EUGEN DENIZE, Moldova lui $tefan cel Mare la intersectia de interese a marilor puteri (1457-1474) 37-54 ION TURCANU, Conexiunile factorilor militari religios in politica externa a lui $tefan cel Mare . 55-66 LIVIU MARIUS ILIE, Stefan cel Mare si asocierea la tronul Moldovei 67-82 JUSTITIA LEGE $1 CUTUMA VIOLETA BARBU.
    [Show full text]
  • De Ştiinţă Şi Cultură
    STUDII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ VOLUME XII, ISSUE 2, JUNE 2016 VOLUME XII, N° 2, JUIN 2016 VOLUMUL XII, NR. 2, IUNIE 2016 Revistă editată de / revue éditée par / journal published by: UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD, ROMÂNIA în parteneriat cu / en partenariat avec / in partnership with: LE DÉPARTEMENT DE ROUMAIN D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CAER - EA 854 D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CIRRMI DE L'UNIVERSITÉ PARIS 3 - SORBONNE NOUVELLE, FRANCE FACULTATEA DE FILOSOFIE, DEPARTAMENTUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, UNIVERSITATEA NOVI SAD, SERBIA UNIVERSITY OF JENA, INSTITUTE FOR SLAVIC LANGUAGES, JENA, GERMANY „Vasile Goldiş” University Press Arad – România Colegiul editorial / Editorial Board Editor şef / Editor–in–Chief: Prof. univ. dr. Gilles BARDY – Université d’Aix- Marseille AMU, France Director executiv / Executive Director, Redactor şef fondator/ Editor–in–Chief founder: Prof. Vasile MAN – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Coeditori / Co-Editors-in-Chief: Prof. univ. dr. Sophie SAFFI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. Louis BEGIONI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. habil. Emilia PARPALĂ –, Universitatea Craiova; Conf. univ. dr. Laura SPĂRIOSU – Universitatea Novi Sad, Serbia; Acad. Prof. univ. dr. Thede KAHL – University of Jena, Germany; Prof. univ. dr. Rodica BIRIŞ – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Consiliul ştiinţific – Referenţi / Scientific Board Acad. Mihai CIMPOI – Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova Prof. univ. dr. Alvaro ROCCHETTI - Université Paris 3 – Sorbonne Nouvelle, France Conf. univ. dr. Romana TIMOC-BARDY, Université d’Aix-Marseille AMU, France ISSN 1841-1401 (print) Prof. univ. dr. Ştefan OLTEAN – Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca, România ISSN - L 1841-1401 Prof.
    [Show full text]
  • Macedonski-Bacovia. Simbolismul Romanesc
    j\,iACED0'[$KI - BACo\/tA dunloil/brrul Inrninpto Antologie comentatl Alcltuit[ de Florea Firan ScrisuN-Remdnesc lFunlatin -Efitura CUPzuNS 267 268 269 )70 27r ,,IN ARcANE DE PADURE.. SAU SrnucruRILE srMBoLrsMULUr RovrANBsc Jn incitanta sa carte dedicat[ poeirci franceze moderne, De Ia Baudelaire Lla suprarealism,Marcel Raymond amintegte c[ migcarea simbolistl a fost comparatd. cu dragonul din Alca, despre care niciunul dintre cei ce pretindeau a-lfivdzutmtputea spune cum ard.ta. Cunoscutul saurian din Insula Pinguinilor, romanul lui Anatole France, capdtd.astfelvaloarea unei parabole a dificultilii definirii unei realitili sensibile, neomogene, uneori chiar divergente. Este 9i cazul Sirnbolismului, curent literar european, apdrut mai intdi in Franga, ca reaclie impotriva parnasianismului intrat in impas datoriti sterilit[tii exerciliilor de virtuozitate formald 9i cultivirii unei poezii impersonale, reci, golite de emolie, a romantismului retoric si a naturalismului pozitivist, promovind conceptul de poezie moderni. Numele noii orientdri, avdndu-l ca precursor pe Baudelaire, va fi inventat de citre Jean Mor6as, in 1886, in articolul-manifest Le Symbolisme. Sub aceasti denumire se manifesti insi direclii gi tendinle destul de diferite, rcprczentate de versul ermetic 9i de armoniile imitative ale lui Ma11arm6, de culoarea vocalelor lui Rimbaud, de primatul muzicii lui Verlaine (,,De la musique avant toute chose"), de consoanele lui Ren6 Ghil evocind cdte un instrument (simbolismulinstrumentalist), de versul liber al lui Kahn, misticismul lui Maeterlinck, magia lui P6ladan, de versul dinamic al lui Verhaeren, galbenul lui Corbidre sau de atmosfera cegoas[ din poezia lui Rodenbach, de macabrul lui Rollinat sau fluiditatea lui Samain. Pe toli ii unegte convingerea cd, aldturi de realitatea obiectivi, existd gi una transcendentd, suprasensibili, depisind posibilitdlile cunoagterii exacte.
    [Show full text]
  • Eminesciana .Perpessicius
    PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Coperta:EugenMATZOTA Redactor:MioaraDUGNEANU Tehnoredactare:EcaterinaHRISTEA DescriereaCIPaBiblioteciiNa]ionaleaRom~niei PERPESSICIUS Studiieminesciene /DumitruPanaitescu Perpessicius,-Bucure[ti:EdituraMuzeulLiteraturii Rom~ne,2001 p.;cm.(Patrimoniu) ISBN973-8031-34-6 821.135.1.09Eminescu,M. Carteaaap`rutcusprijinul MinisteruluiCulturii[iCultelor © MUZEULLITERATURIIROMÅNE Pentruprezentaedi]ie ISBN973-8031-34-6 PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Edi]ie\ngrijit`,prefa]`,notaeditorului[itabelcronologic deIleanaENE EDITURAMUZEULLITERATURIIROMÅNE Bucure[ti2001 PERPESSICIUS–STUDIIEMINESCIENE Prefa]` Printreexegeziideseam`aiopereieminescieneseafl`[iD. PanaitescuPerpessicius. çnc`depeb`ncilefacult`]ii,Perpessiciuss-afamiliarizatcu manuscriseleeminescieneaflatelaBibliotecaAcademiei[is-a legatsuflete[tedeobiectulcercet`riisale,ceeace-itr`dadragostea [ipasiuneapentruEminescu. Istorianoastr`literar`aavutexcep]ionala[ans`deag`si\n Perpessiciuspeeditorulidealalmonumentaleiedi]iia Opereilui Eminescu. çnpersoanaluiPerpessicius,divinitateaa\ntrupatofericit` \mbinarede\nsu[iri,aceeaaerudituluiliterar,cuaceeaacriticului [ipoetuluice-avibratal`turidetoateipostazeleizvoditoareale crea]ieieminesciene. Celemaimultestudiidinvolumul Eminescianasedesf`[oar` \ntr-osuit`decronicidedicatebiografieipoetuluic~t[iacrea]iei acestuia,f`r`\ns`s`treac`cuvederea[ir`spundereacontem- poranilor\nceprive[tevalorificareamo[teniriisaleliterare. ApropiereadeEminescu,la\nceputa\nsemnatadmira]ie,dar [icunoa[tere.Dac`la\nceputulsecoluluialXX-lea,editoriilui
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale
    [Show full text]
  • Download Full Text In
    The European Proceedings of Social & Behavioural Sciences EpSBS Future Academy ISSN: 2357-1330 http://dx.doi.org/10.15405/epsbs.2017.05.02.37 Edu World 2016 7th International Conference ALEXANDRU MACEDONSKI'S POETICS Elena Gagiu-Pedersen (a)* * Corresponding author (a) University of Pitesti, Faculty of Education Sciences, Pitesti, Romania, [email protected] Abstract This paper approaches Alexandru Macedonski's poetics and the educational aims of this paper are to develop the students' skills in understanding and interpreting coded messages, their abilities of analysis and synthesis, to cultivate their aestethic values and to stimulate their creative and logical thinking, their spirit of observation and their capacity of research. After a short presentation of poetics in general, the stress is laid on the poet's poetics. First, the paper focuses on describing the social poetry and afterwards the notion of poem. Speaking about the essence of the poem, the poet points out that it can be seen as a synthesis of humanity. Next, Macedonski's poetry is tackled according to certain psychological values, such as illusion, mirage, elevation, ecstasy, suggestion. Therefore, poetry is pure exaltation and reading a poem will transpose the reader in a state of contemplativity and ecstasy. Another aspect which is dealt with in this paper is related to the fact that Macedonski turns the sensorial factor into one of the fundamental conditions of poetry, becoming very receptive to the theory of correspondences between sounds and colours. This paper highlights also the role Macedonski gives to sounds in his poetry, while he rejects risky visual associations. Further on, the paper brings into relief various figures used by the poet in his symbolistic - instrumentalist program.
    [Show full text]
  • Text Complet
    LILIANA BURLACU CONSUMAȚIE ȘI CREAȚIE. CAFENELELE SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-LEA Orașul creativ – unul dintre conceptele de lucru moderne –, ce tinde să-și facă din cultură factorul decisiv, se mai află în căutarea spațiului ideal, multifunc- țional, convivial, instructiv, inovator, de afirmare a acesteia. Proiecte industriale abandonate, alături de zone periferice scoase din circuitul urban, își găsesc, în con- text, surprinzătoare oportunități. Alte spații de veche tradiție în promovarea culturii și a creativității se reinventează pe coordonate dinamice, reușind să redefinească prin excelență conceptul de socializare urbană, alături de acela de colaborare, coo- perare, relaxare, de studiu și, de ce nu, de travaliu: prin accesul la tehnologie, cafe- neaua secolului XXI propune, într-un mediu favorabil, flexibil și permanent, con- diții atractive manifestării creativității de orice gen. Nu toate atributele cafenelei moderne reprezintă, însă, inovații ale secolului curent, nici măcar multifuncționalitatea sa ori calitatea surprinzătoare de „birou de cartier”. Câteva similitudini corespund unui moment de modernizare, a se înțelege de occidentalizare, survenit acum un secol. Este cunoscut faptul că la finele celui de-al nouăsprezecelea și începutul următorului secol, o serie de cafenele bucureș- tene de orientare europeană – Fialkowsky, Kübler, Capșa, Terasa Oteteleșanu, High Life, Café de la Paix, Café Corso – cunosc, prin frecventarea de către boema literară și artistică, o viață spirituală fără precedent, transgresând atributele lor ini- țiale, de strictă consumație și de loisir urban. Monografia lui George Costescu, Bucureștii vechiului regat, redactată la început de veac XX, surprinde oportunitățile pe care noile locații le oferă, în primul rând intelectualității, prin constituirea lor în „focare de viață mai aleasă”, fără a le diminua, prin aceasta, aportul la însuflețirea activității culturale în general, la for- marea gustului estetic sau la susținerea actului creator (Costescu 1944, p.
    [Show full text]
  • Istoria Literaturii Romane$11 Contemporane
    ISTORIA LITERATURII ROMANE$11 CONTEMPORANE PARTA INTÄR1 CREAREA FORME! (1867.1890) N. IORGA =11. ISTORIA bITERATINII ROMANWI CONTeMPORANO I. CREAREA FORMEI 131.1CLIREST1 EDITURA ,ADEVÉRULa 1934 PREF A TA Dupd o lungä, alit de lune intrerupere, reieau firul desvol- tä rii literaturii noastre. Al desvoltärii, nu al presintarii.ldeilela care am ajuns in domeniul istoriei in genere mä cermuieseqi aici $i lucrez &viz* ele mai hotärit deal In volumele precedente. lstoria nu e in$irare, ci exphcatie. Oameni, opere,medii seMica- fiKazcif i se retrag, intervin ori a$teaptä dupä par/ea lor in desfä$urarea organicä, de ande pleacä, pe care o influenteazif $i din care, la vremea lor, se retrag incetul pe incetul pcinci dispar. Astäzi mai mull cleat oricind o asemenea presintare e necesarci. Prin ea se va vedea zeiddrnicia capriciilor, coräbii de &Hie, oricit de meter invälcitueitä, care pot pluti, priveghiate de copiii autori ai lor, in margenea trotuarului, dar se pierd indatil ce intlinesc $ivoiul. Modele cuceresc cu alit mai u$or,ca eft dureazd mai puf in. indräzneala pretentiilor nu le ajutä, aid vehementa pole- micelor, nici docila acceptare a publicului, prostit un moment. logieä de fier e,si in materie de literaturä, de aria, in fondul societàNor umane, care nu pot sciipa de dinsa. ,F i tot ce e pentru om, trebuie sii fie aman, iar umanul, oricum s'ar imbräca, nu-$i poate schimba structura. Once observa fu de amänunte, ca qi oriand, leprimesc recu- nosccitor. Cind acel care le presintä n'are cre$tere sau n'are gust, pun pe cineva sci culeagii din noroiul insultelor ceia ce e utilisabil.
    [Show full text]
  • Bcu Iasi / Central University Library 2 22 Adrian Marino
    PROBLEME DE ESTETICĂ A LIMBII LA ALEXANDRU MACEDONSKI DE ADRIAN MARINO Spiritul în care Alexandru Macedonski definește limba literară, apă- sînd asupra „fle:^]iib^iiitTJiii” și „vocabularului său special de cuvinte”, ca­ pabil să exprime „un număr mai mare de sensațiuni și nuanțe” decît limba comună, nu lasă nici o îndoială asupra adevăratului tellt al gîndirii sale în materie de limbă și stil poetic, în care vede — în ultimă analiză — un act de creație estetică. în mod evident, Macedonski nu este numai primul poet, dar și cel dintîi „estetician” român, care începe să pună cu regulari­ tate, programatic, probleme de estetică a limbii, rezolvate nu prin cîteva generalități, ci prin analize destul de amănunțite și teoretizări insistente, sprijinite pe considerații de principiu. Desigur că ideile lui Macedonski nu vor fi expuse în stil tehnic, baza lor nefiind riguros științifică, așa cum va fi la contemporanii săi lingviști, Vossler și alții. Poetul formula. în fond, doar o „artă poetică”. Dar este foarte semnificativ că, în definiția poeziei, Macedonski acordă o mare în­ semnătate valorilor acustice și expresive ale cuvintelor, considerate izolat sau grupate în versuri, și, prin extensiune, aspectului muzical al limba­ jului poetic, în care tinde să surprindă și să definească adevărate structuri specifice. Că în aceste preocupări „formalismul” propriu-zis este cu totul absent am demonstrat-o cu alt prilej — nădăjduim — cu suficiente citate21 . Pentru Macedonski, perfecta fuziune între „fond” și „formă”, ca momente simultane ale procesului de creație, are un caracter de dogmă, de unde și concluzia : „ldeea, cit de strălucită, Cind nu e bine îmbrăcată De frasa-n care e coprinsă, E o miloagă desmățată”.
    [Show full text]
  • Gheorghe-Florin ŞTIRBĂŢ
    121 1876-1878 Gheorghe-Florin Ştlrbăt.Marea fo rmaţiune liberala în an/1 Gheorghe-Florin ŞTIRBĂŢ MAREA FORMAŢIUNE LIBERALĂ ÎN ANII 1876-1878 Pe parcursul guvernării conservatoare din 1871-1876 nu au lipsit iniţiativele u ei regrupări a . � . _ tuturor nuanţelor liberale. La alegerile din mai 1871, orgamzate e no�a d�lntstraţ e Lascar � .. ...� ! . Catargiu, liberalii radicali grupaţi în jurul lui 1. C. Brătianu şi C. A. Ro:ettt, m�1şt1� lm M. Ko�almce�nu, "fracţioniştii" şi gruparea moderată din jurul lui 1. Ghica colaborau mtr-o ahanţa ele torala, s� nand . � r:n un manifest în numele "partidului liberal întrunit", denumire care dezvăluia ob1ect1vele poht1ce ale "stângii" de a pune bazele unei mari fo rmaţiuni liberale'. Rezultatele alegerilor nu le-au fost însă f�vo­ rabile. Era totuşi o primă încercare de reapropiere a grupărilor liberale în mandatul conservatorilor, însă vor urma şi altele. Congresul presei de orientare liberală de Ia laşi din 8/20 noiembrie 1871 constituia o nouă tentativă în acest sens. Printre participanţi se găseau redactorii Emil Costinescu de la oficiosul liberalilor radicali, "Românul", A. D. Holban de la "Uniunea Liberală" din laşi, George Missail de la "Gazeta" din Bucureşti, Cezar Bolliac de la "Trompetta Carpaţilor" sau G. D. Teodorescu de la foaia satirică "Ghimpe/e". Prezidat de A. D. Holban, apropiat al "fracţioniştilor" ieşeni, congresul adopta un Raport asupra situaţiunii ţării, în care era dezvăluită intenţia revigorării spiritului paşoptist ca direcţie a progresului naţional. Programul adoptat cu acest prilej cuprindea o serie de obiective de politică internă şi politică externă, ambele categorii subordonate interesului naţional.
    [Show full text]
  • BUCUREŞTII ÎN ALEGERI Momentul Aprilie 1875
    14 MUZEUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - XXIII BUCUREŞTII ÎN ALEGERI Momentul aprilie 1875 drd. Dragoş Carciga Motto:- „Cine te-a pus pe tine aici? - Boborul !..". I. L. Caragiale, ,,Boboruf' Prin Regulamentele Organice, aflate în uz în Muntenia şi Moldova între 1831 şi 1859, s-a introdus votul cenzitar, altfel spus locuitorii îşi votau reprezentanţii în Adunarea Obştească divizaţi în clase, în funcţie de venit. Principiul votului cenzitar a fost aplicat în România până la adoptarea Constituţiei din 1923, în urma căreia votul devine universal, egal, direct şi secret, fiind însă implicaţi în procesul electoral numai cetăţenii de sex masculin ai statului, în vârstă de minimum 21 de ani. România perioadei 1859-1918 nu a avut o viaţă politică diversificată - se confruntau pentru a câştiga voturile cetăţenilor doar două curente, liberal şi conservator, care aveau la cârma lor oameni politici experimentaţi, activi încă din perioada revoluţiei de la 1848 şi care, după unirea de la 1859, deţinuseră diferite funcţii în cabinetul tânărului stat român. Albii erau numiţi conservatorii şi roşii liberalii, dar acest două denumiri n-au făcut carieră; presa era controlată de şefii acestor curente politice dominante; la 1875, de pildă, „Presa" era organul conservatorilor şi „Românul" organul liberalilor, în timp ce „Alegătorul Liber" încerca să menţină o poziţie neutră. Ultimul era unul dintre cele mai tinere ziare româneşti, fiind publicat din 23 ianuarie de două ori pe săptămână; din comitetul său de redacţie făceau parte o serie de personalităţi ca Dimitrie Sturdza, Emilian Protopopescu-Pake, Grigore Lahovari, George Danielopolu, Ion Brătianu sau Ion Câmpineanu, I.L. Caragiale fiind girant responsabil şi corector, iar administrator Grigore Serurie, cel mai puternic elector liberal din Bucureşti, zis şi „Paşa din Dealul Spirii", după sectorul de Verde în care îşi avea fieful.
    [Show full text]