Publicistica Şi Corespondenţa Lui Alexandru Macedonski
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Revista Istorica Fondator N
279849 INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPEAN REVISTA ISTORICA FONDATOR N. IORGA PUBLICAŢIE SEMESTRIALA VOL. XXVII, N-LE 1—12 IANUAR—DECEMBRE 1941 P-130 REVISTA ISTORICĂ — DĂRI DE SAMĂ, DOCUMENTE ŞI NOTIŢE — FONDATOR N. IORGA DIRECTOR N. BÂNESCU Voi. XXVII, n-le 1—12 Ianuar—Decembre 1941 CĂTRE CETITORI. «Revista istorică» îşi încheia un sfert de veac de existenţă, în mo mentul în care ilustrul ei întemeietor era smuls, prin cea mai odioasă crimă, din mijlocul nostru. A fost, în felul ei, cea dintâi în ţara noastră, şi menită a umplea un gol ce se simţea tot mai mult, a îndeplini mari nevoi, pe care atât de bine le lămurea, în cuvântul său introductiv, regretatul Nicolae lorga. Era — cum spunea dânsul — o informaţie istorică de înnoit la profesori, fără biblioteci şi librării, în oraşele de provincie, de sădit în tineretul şcolar, care, către sfârşitul liceului, începe a manifesta aplecări sau vocaţii; erau de stimulat atâtea bunăvoinţe, afirmate, în chip lăudabil, în atâtea părţi ale ţării. De studii întinse, care-şi au locul aiurea, de articole lungi, con tinuate în mai multe numere, nu putea fi vorba, fireşte, în această re vistă. I se hotăra un program cu mult mai folositor: semnalarea ideii originale, a descoperirii, orientarea şi îndemnul la cercetări. Apoi, ma terialul mărunt, care se pierde, informaţia bibliografică, «darea de seamă)), care să urmărească tot ce se publică aici şi ce se publică în străinătate, în legătură cu noi sau având un interes pentru noi, spre a se crea orientarea în domeniul întreg al istoriei, fără de care atâtea cercetări speciale rămân zadarnice. -
Eminescu – Mit Al Spiritualităţii Noastre
eseu Eugen Simion EMINESCU – MIT AL SPIRITUALITÃÞII NOASTRE Se împlinesc 115 ani de la moartea lui Mihai Eminescu, aceastã greºealã. O mare poezie rezistã acestor confruntãri, în poetul despre care Maiorescu credea, în 1889, cã este „un om fond, o mare operã existã ca atare ºi învinge timpul pe mãsurã al timpului modern” ºi cã „pe cât se poate omeneºte prevedea, ce întâmpinã ºi convinge generaþiile noi de cititori. literatura poeticã românã va începe secolul al XX-lea sub În fine, faptul cã Eminescu este folosit, azi ca ºi ieri, în auspiciile geniului lui, ºi forma limbii naþionale care ºi-a gãsit confruntãrile politice ºi cã în jurul numelui sãu continuã sã (în el) cea mai frumoasã înfãptuire pânã astãzi, va fi punctul prolifereze o literaturã encomiasticã este în afarã de orice de plecare pentru toatã dezvoltarea viitoare a vestmântului discuþie. Este, cum am spus ºi altã datã, un fenomen de care cugetãrii româneºti”. Previziuni adeverite. Poezia româneascã nu scapã nici un mare creator. Existã, adevãrat, o „mediocritate din secolul care s-a încheiat nu de mult a pornit, într-un chip a elogiilor” (cum zice cineva), care asfixiazã opera vie a poetului, sau altul, de la Eminescu, chiar ºi atunci când s-a îndepãrtat dar trebuie sã recunoaºtem cã, în aceeaºi mãsurã, este ºi o de el (cazul simbolismului, cazul Blaga, cazul – mai complex – „modalitate a contestaþiei” lui Eminescu. Tot atât de intolerantã, al inclasabilului Arghezi). Eminescu a devenit un model cultural fudulã ºi parazitarã... Soluþia este sã nu ne despãrþim de ºi, cu timpul, un mit al spiritualitãþii noastre. -
Oradea Pe Zone
TABEL CU STR ĂZILE MUNICIPIULUI ORADEA PE ZONE NR.PAR NR.PAR NR.IMPAR NR.IMPAR DENUMIREA STR ĂZII ZONA MIN. MAX. MIN. MAX 1 Decembrie Pia ţa 1 22 Decembrie Pia ţa 2 12 Octombrie 1 1848 1 1907 2 9 Mai 3 A Abraham Lincoln 2 Abrudului 2 Academiei 1 Adev ărului 3 2 80 1 79 Adev ărului 4 82 Sfâr şit 81 Sfâr şit Ady Endre (fost ă Brainer Bela) 1 Agricultorilor 3 Agronomului 3 Aiudului 4 Alba Iulia 2 Albacului 1 2 22 1 7 Albacului 2 24 Sfâr şit 9 Sfâr şit Albinelor 3 Aleea C ălinului 3 Aleea Emanuil Gojdu (fost ă Romană) 1 Aleea Forajului 2 Aleea Onisifor Ghibu – Prof. 2 (fosta Aleea Apelor Calde) Aleea Posada 2 Aleea Rogerius (fosta Aleea Cartierului Nou) 2 8 Sfâr şit 1 Sfâr şit Aleea Rogerius 3 2 6 Aleea Salca 2 Aleea Sulfinei 2 Aleea Ştrandului 1 Aleea Zidarilor 3 Ale şdului 4 Alexandru Andri ţoiu 3 Alexandru Cazaban Calea 2 Alexandru cel Bun 2 Alexandru Donici 3 Alexandru Ha şaş 3 Alexandru Odobescu 1 Alexandru Papiu Ilarian 3 Alexandru Roman 2 Alexandru Sahia 3 Alexandru Todea Cardinal 3 Alexandru Vaida Voievod 2 Alexandru Vlahu ţă 1 Alma şului 2 Aluminei 2 Alunei 3 Americii 4 SC EVEXPERT SRL 1 Ana Ip ătescu 2 Anatole France 1 2 12 1 19 Anatole France 2 14 Sfâr şit 21 Sfâr şit Andersen – Nexo Martin 2 Andrei Mure şanu 1 Andrei Şaguna 1 Anton Bacalbaşa 2 10 Sfâr şit 9 Sfâr şit Anton Bacalba şa 3 2 8 1 7 Anton Pann 1 Apateului 3 Apelor 3 Arabilor 3 Aradului Calea 1 2 60 1 73 Aradului Calea 3 62 Sfâr şit 75 Sfâr şit Arany Janos 1 Ardealului 2 Arenei 2 Arge şului 3 Arie şului 1 Armatei Române Calea 2 4 22 1 1 Armatei Române Calea 3 24 Sfâr -
Network Map of Knowledge And
Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W. -
Eminescu Și Romantismul German Zoe Dumitrescu-Bușulenga
Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală. F „C C. A. Z D-B – M B Caietele de la Putna 3, III – 2010 Apare cu binecuvântarea Înalt Preas nţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor În căutarea absolutului: Eminescu C: D H, E S, A Z, A C, G Ș, C U , I P, E S, G G, M D, I L, M Ș, S L, L C, V C, E D, I M, C-R Ș-N, R H, N R, O G E, I M, N P C: B M, L L, D H, D C E : N P IAR CERUL ESTE TATĂL MEU / ŞI MUMA MEA E MAREA „Eminescu şi romantismul german” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-un nou veşmânt editorial D H, E S, L C, S L, I T P, I D D ISSN 1844–7791 © Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2010 Tel. : 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument Fundaţia „Credinţă și Creaţie. Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”a organizat, în perioada 19-22 august 2009, colocviul internaţional cu tema „În căutarea absolutului: Eminescu”, prilejuit de comemorarea a 120 de ani de la trecerea în veșnicie a celui mai mare poet al românilor. Manifestarea s-a constituit ca un omagiu adus celei care a meditat o viaţă întreagă la sensurile poeziei eminesciene: academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga. „Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală”, mărturisea ea. S-au reunit, la Putna, exegeţi consacraţi și iubitori ai operei lui Eminescu (din România, Republica Moldova, Italia și Ucraina), personalităţi reprezentative ale culturii române actuale, tineri doctoranzi și cercetători ai poeziei, prozei și publicisticii eminesciene. -
PDF the Migration of Literary Ideas: the Problem of Romanian Symbolism
The Migration of Literary Ideas: The Problem of Romanian Symbolism Cosmina Andreea Roșu ABSTRACT: The migration of symbolists’ ideas in Romanian literary field during the 1900’s occurs mostly due to poets. One of the symbolist poets influenced by the French literature (the core of the Symbolism) and its representatives is Dimitrie Anghel. He manages symbols throughout his entire writings, both in poetry and in prose, as a masterpiece. His vivid imagination and fantasy reinterpret symbols from a specific Romanian point of view. His approach of symbolist ideas emerges from his translations from the French authors but also from his original writings, since he creates a new attempt to penetrate another sequence of the consciousness. Dimitrie Anghel learns the new poetics during his years long staying in France. KEY WORDS: writing, ideas, prose poem, symbol, fantasy. A t the beginning of the twentieth century the Romanian literature was dominated by Eminescu and his epigones, and there were visible effects of Al. Macedonski’s efforts to impose a new poetry when Dimitrie Anghel left to Paris. Nicolae Iorga was trying to initiate a new nationalist movement, and D. Anghel was blamed for leaving and detaching himself from what was happening“ in the” country. But “he fought this idea in his texts making ironical remarks about those“The Landwho were” eagerly going away from native land ( Youth – „Tinereță“, Looking at a Terrestrial Sphere” – „Privind o sferă terestră“, a literary – „Pământul“). Babel tower He settled down for several years in Paris, which he called 140 . His work offers important facts about this The Migration of Literary Ideas: The Problem of Romanian Symbolism 141 Roșu: period. -
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ORADEA-ZWARE. Anul IV. Iulie 1923. ttte net «Rt Director-Fondator: GEORGE EAEALOGLU BCU Cluj / Central University Library Cluj COLABORATORII ACESTUI NUMÂR: N- I0RGA- DR- '• LUPAŞ, I. DRAGOSLAV, BOGDAN IONESCU, T. NES. • SANDU TELEAJEN. Dr. D GALDĂU G TALAZ VASILE SAVEL ALEXANDRU BILCIURESCU. ION DONGOROZI, GEORGE A. PETRE, IUSTIN ILIESIU. DEM GÂLMAN etc CRONICI, NOTE, CÂRTI, MEMENTO, BIBLIOGRAFIE, CLIŞEE. NO. 7. Preţul: 5 lei. ABONAMENTE: Pe un an Lei 100.— Pe un an autorităţi • - Lei 200.— Pe un an studenţi Lei 70.— Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază. • iiiiiiiiiiiiiiiilliiiijjiilriiilliiiiiiiiiiiiririiiiiiiiriiiiiiiirilliiiiiiiilllllillllllllllrllMllllllllllllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiriiiiiilirililfllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiillliiliiliiilliiitii CUPRINSUL: Dr. I. Lupaş: Andrei Şaguna. Alex. Bilciurescu: Mătănii de Fildeş (versuri). N. Iorga: Şcoala românească din Fontenay- G. Talaz: Fântâna (versuri). aux-Roses. Dem. Gălman: Noi . (versuri). Sandu Teleajen: Dimineaţă, dimineaţă... (versuri). CRONICI: — Bogdan Ionescu : Cronica socială /. Dragoslau: Pătaniea lui Ghită Bunduc. (Nivelarea valorilor). Iustin Ilieşiu : Plec înapoi către oraş ... (versuri). T. Neş: Cronica ştiinţifică (Structura energiei). G. B.: Dimitrie Guşti. Vasile Savel: Cronica Bucureşteană. George A. Petre: Viitorul nostru (versuri). Ilius: Cronica Clujană. Dr. D. Gâldău: Sadoveanu intim. Ion Dongorozi: Scrisori craiovene. NOTE: Dela „Societatea Scriitorilor Români". Cărţi, Memento, Bibliografie . CLIŞEE: Mitropolitul Şaguna. — N. Iorga şi generalul Berthelot la Şcoala Românească din Fon- tenay-aux-Roses (1923), — Dim. Guşti, — M. Sadoveanu. ,,, ,,,,,,, 1111 J | • 11111111 111111 1111 III 111111111111 1111 1111 I IIIIIIII III II Illllllllllllll IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII III 11111 II 11 1111111 III III11 M 1111 r III IUI IMIII MII l II in COLABORATORII REVISTEI: I. Agârbiceanu, C. Banu, N. Bănescu, G. Bogdan- Aurel I. Lepădatu, A. Lupeanu-Melin, General Moşoiu, Duică, N. Batzaria, Zaharia Bârsan, Măria Baiufescu, S. -
World Literature According to Wikipedia: Introduction to a Dbpedia-Based Framework
World Literature According to Wikipedia: Introduction to a DBpedia-Based Framework Christoph Hube,1 Frank Fischer,2 Robert J¨aschke,1,3 Gerhard Lauer,4 Mads Rosendahl Thomsen5 1 L3S Research Center, Hannover, Germany 2 National Research University Higher School of Economics, Moscow, Russia 3 University of Sheffield, United Kingdom 4 G¨ottingenCentre for Digital Humanities, Germany 5 Aarhus University, Denmark Among the manifold takes on world literature, it is our goal to contribute to the discussion from a digital point of view by analyzing the representa- tion of world literature in Wikipedia with its millions of articles in hundreds of languages. As a preliminary, we introduce and compare three different approaches to identify writers on Wikipedia using data from DBpedia, a community project with the goal of extracting and providing structured in- formation from Wikipedia. Equipped with our basic set of writers, we analyze how they are represented throughout the 15 biggest Wikipedia language ver- sions. We combine intrinsic measures (mostly examining the connectedness of articles) with extrinsic ones (analyzing how often articles are frequented by readers) and develop methods to evaluate our results. The better part of our findings seems to convey a rather conservative, old-fashioned version of world literature, but a version derived from reproducible facts revealing an implicit literary canon based on the editing and reading behavior of millions of peo- ple. While still having to solve some known issues, the introduced methods arXiv:1701.00991v1 [cs.IR] 4 Jan 2017 will help us build an observatory of world literature to further investigate its representativeness and biases. -
Traduire Zola, Du Xixe Siècle À Nos Jours
La traduction de Zola en roumain Maria Bîrnaz1 ABSTRACT La transposition des romans d’Émile Zola en Roumanie a débuté en 1882, avec la traduction de Thérèse Raquin par Frédéric Damé. Les difficultés de traduire l’œuvre zolienne, qui témoigne d’un discours nouveau, soucieux de “tout dire”, n’ont pas rebuté le traducteur roumain. De nombreuses traductions et retraduc- tions se sont succédées, Émile Zola faisant partie des écrivains abondamment traduits en Roumanie. Parallèlement à l’admiration que l’œuvre de Zola a éveil- lée parmi les lecteurs, la méthode de l’écrivain naturaliste a été très appréciée par les jeunes écrivains recherchant de nouveaux modèles en littérature. C’est ainsi que plusieurs auteurs roumains du début du XXe siècle, en trouvant leurs sources d’inspirations dans l’univers de Zola, ont été qualifiés de “zoliens” voire “très zoliens”. The transposition of Emile Zola’s novels in Romania began in 1882, withThérèse Raquin’s translation by Frédéric Damé. The difficulties of translating the Zolian work, which testifies to a new discourse, intent on “saying everything”, did not deter the Romanian translator. Numerous translations and retranslations followed, Emile Zola being part of the writers abundantly rendered into Romanian. In parallel with the admiration that Zola’s work awakened among readers, the method of the naturalist writer was much appreciated by young writers in search of new models in literature. Thus, several Romanian authors of the early twentieth century, finding their sources of inspiration in the universe of Zola, acquired the sobriquets of “Zolian” or even “very Zolian”. Dans le milieu littéraire roumain Émile Zola devient célèbre en même temps qu’en France. -
Mare Ponticum Volume 3/2013
Catina -Alina Preda (Adjunct lecturer at the Dept. of Languages, Literature & Culture of the Black Sea Countries, Democritus University of Thrace) Literatura română la începutul secolului al XX-lea The Romanian Literature at the beginning of the 20th century Any scientific research upon any writer's work must start by establishing the spatial and temporal 'coordinates' in which the analysed phenomenon appears and de- velops. In this way, we think that a part of the marvelous work of Istratti can be better interpreted within the Romanian literature of the 20th century. This is why we intend to summarise the most significant aspects of the Romanian world of literature, as these are elements indispensable to our study. At the beginning of the 20th century, the debate between Maiorescu and Gherea is well known. It apparently stopped but it was re-ignited by some writers, out of habit, thus making the literary world of that period be dynamic. The need of a new direction for the Romanian literature was best perceived by Mihail Kogalniceanu, who actually succeeded in re-uniting some of the most signifi- cant authors of the time within the “Dacia literara” magazine. This explains the creation of a representative part of the literature, made up of writers who, even though not completely mature, proved themselves capable of un- derstanding their position and role under the new socio-cultural conditions that they had to reflect in one way or another. Not only did they manage to create a synthesis of the period of 1848, but they also achieved the gradual conquest of the socio-political fields and, eventually of the literary one. -
Nr. 3-4 Mai- August
ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA" REVISTA ISTORICA Fondator N. lorga :4.7-AFR .... a --..._ 4.11'g II /13II011IN- 4*741.1046:11 I a. -:.I --J 44. ,,, ;.- 'II:4. -\ rik. st:1 .. I t"'" -e.141'1,1.1.01,1 HYPgjill0140111111111 OW DWI Serienorth",Tomul XV, 2004 Nr. 3-4 mai- august www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE CORNELIA BODEA (redactor ef), IOAN SCURTU (redactor §ef adjunct). NAGY PIENARU (redactor responsabil), VENERA ACHIM (redactor) REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an. La revue REVISTA ISTORICA" parait 6 fois l'an. REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year. REDACTIA: NAGY PIENARU (redactor responsabil) VENERA ACHIM (redactor) IOANA VOIA (traduccitor) Manuscrisele, cdrtilei revistele pentru schimb, precum §i mice corespondentd se vor trimite pe adresa redactiei revistei: REVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor, nr. 1, 011851 - Bucure§ti, Tel. 212.88.90 E-mail: [email protected] www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SERIE NOUA TOMUL XV, NR. 34 Mai August 2004 SUMAR EPOCA LUI STEFAN CEL MARE $TEFAN ANDREESCU, Amintirea lui Stefan cel Mare in Tara Romaneasca 5-10 NICHITA ADANILOAIE, Spiru Haret initiatorul si organizatorul comemorarii lui Stefan cel Mare in 1904. 11-24 OVIDIU CR1STEA, Pacea din 1486 si relatiile lui Stefan cel Mare cu Imperiul otoman in ultima parte a domniei 25-36 EUGEN DENIZE, Moldova lui $tefan cel Mare la intersectia de interese a marilor puteri (1457-1474) 37-54 ION TURCANU, Conexiunile factorilor militari religios in politica externa a lui $tefan cel Mare . 55-66 LIVIU MARIUS ILIE, Stefan cel Mare si asocierea la tronul Moldovei 67-82 JUSTITIA LEGE $1 CUTUMA VIOLETA BARBU. -
N. 93 Vineri 28 Aprilïe
ANUL III. -1878 N. 93 VINERI 28 APRILÏE. - '' NTJ-1 OIT__T : ÁBONAMENTLE Se priimesc in strdinatate : La D -nil Haasen- IN TOATn ROMANIA ' - stein & Vogler in Vienna, Walfisehgasse 100, . ; n. 48 Pe an . A- 'Oppelik in Vienna, Stubenbastei 2; Rudolf . ,. - '24 : .. , Pe 6 luni . , 12 Mosse in Vienna , Seilerstä,tte 2: Philipp '1 , Pe 3 lunï LOS in Vienna, Eschenbachgasse 11 : L. Lang IN,STRAINATATE: ié Comp. in Pasta, Havas- Laffte & Comp. Adam 2, Carrefur de, la Croix - ' e an in Paris, C. Orain& Comp. Rue Dronot 2 Pa- I RECLAME Rouge 2, Pari INSERTIIINI ris;'ug.Micóud, 139 -140, Fleet Street London IV, de 30 'Mere petit, pagina '30 bath. Linia pe pag. II, 2 lei fol.- nefrancate nu se primase. pe pagina JII, 80 by,ni, Scrisorï - TOÁTE ZILELE DE- LUCRU. nepublicate se vor arde. Rèclame 2 lei noi linia. ' ESE IN Articolele Un numr In Qistricte 15 banï. Un numär ,tn capitalä 10 bank, 13iiirou'1 Redaetieï si Adminis.tratiei: Palatul ,Dacia de Berlin, 6 Maiü. PLECAREA TRENTJRÌLOR Cursul de, Bucurescï, 25, Aprilie. Cnrsur de Viena, 8 Maiñ Cursul Bncnrésoi-Giargin 93'h 93 ' Renta ungara In aur . 85 Actiunile Oäilor ferate romane. 27 - Bncnresci --Suceava Suceava-Bucarései Rurale . - 0b1ig. 6.46 ` . - . 9.15 6:06 n 60/0 . 72 90 . - . 8.15 n 10.- . Suceava: . 5.11 1 1 Búeurescï. 1 Domeniale . ..- 88')s.881I4, Bonuri de tesaur ung , I emis. 119 50 Obligatiunile romane Bncuresci n 12.00 4 - Roman .. 8.45 12.31 1 Giurgiù, sosire . .- : . [11.15 41 8.27 n . 841/4 84 , II , 108 75 Prioritatile C.