ORADEA-ZWARE. Anul IV. Iulie 1923. ttte net «Rt

Director-Fondator: GEORGE EAEALOGLU

BCU Cluj / Central University Library Cluj

COLABORATORII ACESTUI NUMÂR: N- I0RGA- DR- '• LUPAŞ, I. DRAGOSLAV, BOGDAN IONESCU, T. NES. • SANDU TELEAJEN. Dr. D GALDĂU G TALAZ VASILE SAVEL ALEXANDRU BILCIURESCU. ION DONGOROZI, GEORGE A. PETRE, IUSTIN ILIESIU. DEM GÂLMAN etc CRONICI, NOTE, CÂRTI, MEMENTO, BIBLIOGRAFIE, CLIŞEE. NO. 7. Preţul: 5 lei. ABONAMENTE: Pe un an Lei 100.— Pe un an autorităţi • - Lei 200.— Pe un an studenţi Lei 70.— Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază. • iiiiiiiiiiiiiiiilliiiijjiilriiilliiiiiiiiiiiiririiiiiiiiriiiiiiiirilliiiiiiiilllllillllllllllrllMllllllllllllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiriiiiiilirililfllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiillliiliiliiilliiitii

CUPRINSUL: Dr. I. Lupaş: Andrei Şaguna. Alex. Bilciurescu: Mătănii de Fildeş (versuri). N. Iorga: Şcoala românească din Fontenay- G. Talaz: Fântâna (versuri). aux-Roses. Dem. Gălman: Noi . . . (versuri). Sandu Teleajen: Dimineaţă, dimineaţă... (versuri). CRONICI: — Bogdan Ionescu : Cronica socială /. Dragoslau: Pătaniea lui Ghită Bunduc. (Nivelarea valorilor). Iustin Ilieşiu : Plec înapoi către oraş ... (versuri). T. Neş: Cronica ştiinţifică (Structura energiei). G. B.: Dimitrie Guşti. Vasile Savel: Cronica Bucureşteană. George A. Petre: Viitorul nostru (versuri). Ilius: Cronica Clujană. Dr. D. Gâldău: Sadoveanu intim. Ion Dongorozi: Scrisori craiovene. NOTE: Dela „Societatea Scriitorilor Români". Cărţi, Memento, Bibliografie . . . CLIŞEE: Mitropolitul Şaguna. — N. Iorga şi generalul Berthelot la Şcoala Românească din Fon- tenay-aux-Roses (1923), — Dim. Guşti, — M. Sadoveanu.

,,, ,,,,,,, 1111 J | • 11111111 111111 1111 III 111111111111 1111 1111 I IIIIIIII III II Illllllllllllll IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII III 11111 II 11 1111111 III III11 M 1111 r III IUI IMIII MII l II in COLABORATORII REVISTEI: I. Agârbiceanu, C. Banu, N. Bănescu, G. Bogdan- Aurel I. Lepădatu, A. Lupeanu-Melin, General Moşoiu, Duică, N. Batzaria, Zaharia Bârsan, Măria Baiufescu, S. Mehedinţi, V. Merutiu, A. Magier, T. Murăşanu, Şt. Bezdechi, Lucian Blaga, VBCU. Bogrea Cluj, Oct. /Beu Central, Elena UniversityM. Mora, Şt. MărcuşLibrary, D .Cluj Nanu, A. Nanu, Cincinat Bacaloglu, Const., Victor şi George Bacaioglu, Emanuil Pavelescu, I. Paul, Ion Peretz, N. Pora, Sextil Bucuta, Al. Bogdan, George Bota, Al. Cazaban, Al. Puşcariu, V. Petala, Alex Pteancu, Ecaterina Pitiş, Ciura, R. Ciorogariu, A. Ciortea, Th. Capidan, A. Cotruş, D. Pompei, Matilda Poni, Paul I. Prodan, Pr. Gh. Gh. Ciuhandu, Viora Dr. Ciordaş, V. Corbasca, Cridim, Pteancu, George A. Petre, P. I. Papadopol, Mircea V. Demetrius, R. Demetrescu, I. G. Duca, Mihail Drago" Rădulescu, G. Rotică, C. Râuleţ, Alexandrina Scurtu, mirescu, SilviuDragomir, Ion Dragu, Bucura Dumbravă, Ion P. Sachelarie, Vasile Savel, Al. T. Stamatiad, Mihail Dragoş, Victor Eftimiu, Ion Foti, G. Galaction, Eugeniu Sperantia, Marin Ştefănescu, C. Sudeteanu, VI. Ghidionescu, Vasile Al-George, Dem. Gâlman, E. Caton Theodorian, G. Tutoveanu, Nuşi Tulliu, N. G. Hodoş, Ovidiu Hulea, N. Iorga, Justin Ilieşiu, Emil Isac, Tistu, G. Tulbure, I. Ursu, George Voevidca, M. Iorgulescu, N. E. Idieru, E. Lovinescu, I. Lupaş, Constanta Zamfir, George M. Zamfirescu.

l 1 iJTMiniiiiiiiiiiiiiiiiiiihiiiiiiii^iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii''i'i'''i'i»iii'''i'i'''''iii'''i"''''''''''''''''i'i' '""" Hiiiiiiiiiiniiiin n iiiiiiiiiiiiiniiiiiiii minimul uniuni in niiiniiiiiiiiiiiiiiiniihi CREDITUL Vizitaţi TH. RADIVON C YTPDM SOCIETATE CA 1 CI\1\ ANONIMĂ BODEGA S-sor N. RADIVON Fiul CAPITAL SOCIAL 60.000.000 L. BIJUTIER EFORIEI Furnisorul curţilor regale şi Din care deplin vărsat Lei 34.008.750 mitropolitane, ILIE ŞT. BUZI Atelier special de Argintărie şi Biju­ Adresa telegrafică : „CREDEX" terie, Ceasornice şi Obiecte Bisericeşti B-dul Elisabeta, Bucureşti BUCUREŞTI, BULEV. ELISABETA No. 9 TELEFON: 14-31 şi 41-16. Face asigurări în condiţiunile cele mai favorabile în ramurile : Viată, Incediu, Furt, Grindină, Accidente, Transport CREDITUL SOCIAL fluvial, maritim şi terestru. Asigurări de viată cu amortisment Societate Anonimă BELGO-ROMÂNĂ (scutite de examinare medicală) de Asigurări şi Reasigurări este cea mai nouă combinaţie de asigurare, pusă în exploatare pentru prima oară de societatea noastră. — Acest fel de asigurare, dă prilej fiecărui asigurat — care, în schimbul unei prime trimestriale foarte reduse Capital Social Lei 6.000.000 — poate câştiga înainte de termen suma asigurată, prin trageri lunare, ce au loc la sediul societăţii, pe toată durata asigurărei. Direcţiunea Generală: Pentru orice lămuriri, doritorii se pot adresa la toate reprezentanţele şi agenţiile ce .Creditul Social" are în întreaga România-Mare sau Direc- Bucureşti, Calea Victoriei No. 55, fost 69. {iunei Generale din Bucureşti, Calea Victoriei No. 55 fost 69. Anul IV. No. 7. ORADEA-MARE Iulie 19Z5

Redacţia şi Administraţia : REV.5TĂ. DE CULTURĂ *K*H& STR. PRINŢUL CAROL 5. TELEFON: 119. Director-Fondator: GEORGE BACALOGLU

ANDREI ŞAGUNA - FRAGMENT —

La popoarele înaintate, cari trăesc sub orice raport, o vieată ordonată raţional, putinţa de a-şi validită talentul şi forţele proprii, chiar fără încordări prea mari, — prilejul de a săvârşi într'o anumită direcţie fapte însemnate şi durabile, se îmbie, aproape de sine. bărbaţilor conducători, a căror muncă şi iniţiativă, sprijinită de concursul firesc al multor factori hotărîtori, rareori se întâmplă să rămână neîncununată de succesul dorit Cu totut alta este soartea BCU„oame­ Cluj / Central University Library Cluj nilor mari" în sinul unui popor mic şi "înapoiat in desvoltare, căruia îi lipsesc nu numai tradiţiile de vieată culturală înrădăcinată mai adânc în trecut, ci şi temeiurile solide ale unei organizări sociale, capabile de a facilita şi duce la izbândă tendinţele spre progres ale singuraticilor. Mitropolitul Şaguna la tribună. Din lipsa unei împărţiri raţionale a muncii şi din pornirea, aproape nota esenţială a puterii creatoare: al cărui talent creator şi orânduitor iresistibilă, de a satisface dintr de trăinicia măreaţă şi victorioasă. n'a putut să-l înăbuşe noaptea odată trebuinţele multe, cari cer Spre norocul acestor popoare mizeriilor, nici. să-l cutropească putinilor oameni distinşi contribuţie mici, sunt însă şi excepţii, cari prin întunericul greu, în care se înneacă de diverse soiuri pe toate terenele puterea talentului, sau să zicem, începutul lui de muncă românească. vieţii publice — urmează, că nici a geniului şi prin munca lor, ce se Mulţimea fără număr a lipsurilor cele mai puternice talente nu găsesc desfăşoară în proporţii eroice, n'a putut să-i sleiască puterile. răgaz de ajuns a se pregăti în o izbutesc a se înălţă mult peste Dimpotrivă i le-a otelit într'o singură direcţie, a-şi concentra toate marginile oricărui diletantism, să­ măsură atât de însemnată, încât forţele spre realizarea unei opere, vârşind fapte mari, chemând la prin activitatea sa epocală a fost care să rămână. vieată nouă sau creând din temelii în stare să accelereze, in mod Unde sunt atâtea lacune de institutiuni, menite să adăpostească simţitor, desvoltarea noastră naţio­ împlinit, unde totul e de făcut, pentru veacuri înainte vieata cultu­ nală şi culturală, deschizând cărări omul doritor de progres, răsfirăndu- rală, religioasă, socială sau eco­ nouă de progres, înăltând şi şi puterile în atâtea parii, pe toate nomică a neamului din care eternizând, deodată cu numele său, terenele activităţii publice, rămâne fac parte. valoarea şi cinstea neamului nostru. * în mod fatal condamnat a se O asemenea fericită excepţie a tărmurîla undiletantism multilateral fost pentru neamulşi biserica noastră Sunt diferite condiţiile şi împre­ şi folositor desigur, lipsit însă de strămoşească Mitropolitul Şaguna, jurările, cari scot la iveală puterea 102 CELE TREI CRIŞURI Pag. IIIUIIIIIIIIll miiiiiiiiiimiii IUI ti tiurtlunii îmi nuni IIIUIIIIIIIIll

cuceritoare a oamenilor mari. Unii nu se pot validită, nu-şi pot Cântecele Primăverii desăvârşi opera decât între condiţii prielnice, la adăpost de orice lipsă DIMINEAŢĂ, DIMINEAŢĂ şi suferinţă, sub aripa ocrotitoare Dimineaţă, dimineaţă, Ce e dragostea şi frica a unui iraiu multămit şi sigur. Vis născut din stele, Inimilor frânte. Puterea altora iarăş se desfăşură Dă-ţi obrajii cu roşeaţă, cu mult mai impunător sub Tu-i şopteşte, ştrengăreşte, Şi-mi sărută, dimineaţă, apăsarea aspră a împrejurărilor Că eu vin diseară, Ochii dragei mele! . . . vitrege, în lupta înteţită cu diferitele Vin, când luna i-nfloreşte obstacole, pe cari o împrejurime Cu lumine de rubine Ietăcelul, unde-mi creşte vrăjmaşă le rostogoleşte în cale. Bate-i în fereastră, Ca o roză rară. Pe când vieata cu luptele ei neîn­ Prinde-i degetele fine durate sdrobeşte pe unii, înaltă Şi mi-o ţine lângă tine Dimineaţă, dimineaţă vrednicia şi pregăteşte triumful — Ca pe-o floare-n glastră pe seama altora... Vis născut din stele, Saguna aparţine categoriei aces­ Rândunica, mititica, Dă-ţi obrajii cu roşeaţă teia din urmă. Dupăcum a mărturisit Pune-o să-i descânte, Şi-mi sărută, dimineaţă însuş in diferite momente ale vieţii, Să n'o-ntrebe pe „bunica" Ochii dragii mele ! . . . mai plastic decât oricând însă, în Iaşi, 1923. Sandu Teleajen. celebra cuvăntare-program, rostită cu ocazia sfinţirii sale întru episcop: mângâierea vieţii şi-o căută tot­ deauna în lupta cu piedecile cele şi cearcă să-şi făurească titlul de pe cari istoria noastră naţională mai grele şi în înlăturarea acestora merite proprii, de multeori fără s'a obicinuit a le crestă la răbojul din calea năzuinţelor sale. BCU„Sub Clujdeplină / Centraljustificare University... Librarysău împreună Cluj cu numele lui Saguna. pondere crescit". Lăsând cu totul la o parte rolul, Dacă ar fi să cercăm a face * ce poate să-l aibă în astfel de acam o desmembrare între aceste Si e sigur, că din lupta cârmuirii judecată sucită vanitatea şi un două feluri de puteri active, per­ lui bisericeşti şi naţionale, de un anume soiu de ambiţii egocentrice, sonale şi impersonale, punăndu-ne pătrar de secol, din munca lui -v- dacă vom cercetă, în mod cu întrebarea, ce e drept, cam neşti- gigantică şi chibzuită, din îndărăt- totul obiectivşinepreocupat, factorii, intifică şi irelevantă, dar foarte nica-i energie, însoţită de o intuiţie cari au contribuit la realizarea ispititoare: altă căpetenie bisericea­ sigură a realităţii şi de o minte operei măreţe a lui Saguna, vom scă, alt şef politic, trăind în aceleaşi un prevăzătoare, au răsărit, pentru vedea că aceştia sunt de două împrejurări ca Sa9 ^ dar nedis- ocrotirea vieţii noastre naţionale, feluri: subiectivi şi obiectivi sau punănd de însuşirile lui personale, atâtea instituţii folositoare, atâtea personali şi impersonali, — rezul­ ar fi putut, ori nu, să îndeplinească rezultate durabile, cum în alte tând cei dintâi din însuşirile sufle­ aceeaş misiune istorică ? -— răs­ timpuri, între alte. împrejurări, nu teşti şi intelectuale, din întreagă punsul ce ni-l dau faptele, se poate le-ar fi putut realiză strădania personalitatea lui Saguna, iar cei spune categoric, că nu e afirmativ. îndelungată a multor generaţii... din urmă din anume momente Pe când dimpotrivă, dacă chestiu­ „Alte timpuri, alte împrejurări"... întâmplătoare, din împrejurările nea sar pune invers: mitropolitul iată cuvintele, de cari se acaiă cu vremii, în care a trăit. Precum în Saguna între alte împrejurări decât predilecţie măestria sofistică a celor, activitatea tuturor celor, cari prin ale epocei, în care a trăit, ar fi cari simt o adevărată plăcere întru vreo faptă însemnată s'au ridicat putut el să facă tot atât de mult a scăriţă meritele oamenilor mari, din cercul anonimilor — glorificaţi bine pentru biserica şi neamul său? atribuind mai mult sau exclusiv îm­ şi aceştia cu drept sau pe nedrept — răspunsul n'ar fi tocmai uşor prejurărilor şi nici decum vredniciei din partea istoriografiei colective de dat. E foarte probabil însă, că personale, întreagă, opera lor. Pe — şi au reuşit a se înălţă în şirul puterea de creatiuni, care sălăşluiâ când aceiaşi sofişti iscusiţi, fiind individualităţilor istorice, tot astfel într'însul, sprijinită de talentele lui vorba de o ispravă cât de măruntă şi în cazul, care ne preocupă, deosebite, şi-ar fi găsit şi între alte din timpul lor, îşi afirmă sgomotos numai o fericită întâlnire şi coope- împrejurări, oricât de grele, ocaziu- rolul de iniţiativă sau partea de are a factorilor personali cu cei nea de a se manifestă în mod muncă la săvârşirea ei, chiar când impersonali a putut să producă impunător. ^ , T acestea sunt cu totul neînsemnate, acele rezultate trainice şi frumoase, L»r. 1. Lupaş Membru al Academiei Române. iiiiiiiiiiiimiiiiiiitiiiiiiiiiiHimiiniiiiiiiim CELE TREI CRIŞURI 103 i: unii iiiiiiiiaiiiiiiiiiiiiii num iiiiiiiiii Pătaniea lui Ghită Bunduc. Chită Bunduc, înainte de a intra în politică, era om detreabă, era gras, bine îmbrăcat, casa lui să­ tulă; ba, cinstea şi pe alţii, căci îşi vedea omul de meseria Iui. Acum, cu prilejul alegerilor din iarna anului 1892, îl pune dracul de se duce la o întrunire de astea, guvernamentale, că auzise că cu- conu Jorj, şeful partidului guver­ namental din localitate, are să vorbească şi despre ieftinirea traiului. In adevăr, în sala teatrului din târg, îl găsi vorbind pe cuconu Jorj Dimirlui, ciocoi de vită, om Şcoala româneasca mai abundentă verdeaţă, într'o cu greutate în lume, bine văzut linişte ideală, deşi la picioare e din Fontenay-aux-Roses. de cei dela centru, fost deputat un întreg oraş, cu toate avantagiile nu ştiu de câte ori, prefect, pri­ Printr'o lege votată în 1921, după pe care le poate oferi. mar al oraşului Vaslui. Aice lume propunerea mea, s'au înfiinţat îngrijirea exemplară a dlui sub. multă: mai mult funcţionari şi pentru strângerea relaţiilor cu director Victor lanculescu, foarte ceva ţărani, preoţi, ovrei şi câţiva latinitatea apuseană două BCU„şcoli" Clujbine /cunoscu Centralt în Universitycele mai distins Librarye meseriaşi Cluj, dar pentru sala teatru­ romaneşti, pentru cercetări în arhive cercuri franceze, face ca instalaţia lui era lume destulă. şi biblioteci, precum şi pentru noastră să poată fi privită ca Ghită Bunduc, cum intră şi ciuli contactul cu cultura şi viata socială model pentruasemeneaaşezăminte. urechile. Câţiva surtucari mai a Occidentului de aceiaşi rasă cu Acolo dl C. Marinescu a făcut spălaţi îi zâmbiră, câţiva meseriaşi noi, în Franţa şi în Italia. lucrări de istorie care i-au asigurat îi strânseră mâna. Asta îi dădu Şcoala din Franţa, a carii stima profesorilor francezi, acolo curaj să înainteze mai în fa{ă. conducere o am, n'a fost aşezată dl. Alexandru Rosetti şi-a redactat Conu Jorj, cu semne largi din în Paris chiar, ci pentru liniştea articolele pentru marea revistă de mâni, cu ton răguşit, cu ochii negri studiului în mica localitate, de o filologie „România", acolo dl. N. aprinşi de păreau că fulgeră, mereu încântătoare poezie a naturii, Constantinescu şi-a orânduit notele sbârlindu-şi cu un deget musteata Fontenay-aux-Roses, care-şi spune despre chestia terănească în Impe­ neagră, groasă, ce-i apasă pe buze, în nume chiar belşugul florilor. La riul bizantin, acolo dl. Sanciuc, tocmai îşi mântuia cuvântarea cu o distantă foarte mică de capitală, Lambrino şi Munteanu au cultivat următoarele vorbe: cam o jumătate de ceas cu trenul ştiintile filologice şi dl- Virgil Bog­ " „Oameni buni, vreţi să Fi ţi feri­ sau cu tramvaiul până la Sorbona, dan şi-a pregătit studiile de filosofie; ciţi voi şi copchiii voştri ? Votaţi membrii şcolii au toate plăcerile acolo şi-a zugrăvit pânzele pictorul cu guvernul! Cum s-or deschide aierului liber, ale mediului de de mare talent care e Catul Bogdan. camerile: căciula care eazi 100—200 frumusetă şi sănătate. Am găsduit şi pe un tânăr filolog de lei, va fi numai 2—3 lei. Pânea Localul, care e proprietatea sas dl. Folberth. O bibliotecă care e azi trei şi cinci lei, va fi Statului român încă de la început, necontenit adăugită stă la îndemâna douăzeci şi treizeci de bani. Za­ se compune dintr'un mare corp de cercetătorilor. hărul — optzeci şi un leu chilo- clădire cu douăsprezece odăi în S'au primit multe vizite plăcute gramul. In sfârşit, vom ajunge la o trei rânduri, din altul în fată, cu şi unele de la represintanti iluştri viată normală." aproape acelaşi număr de încăperi, ai najiei prietene. Fototipia de La asta publicul doritor de o dintr'un pavilion destinat Museului fată înfăţişează între noi pe gene­ viajă nouă şi de os de ros, sbuc- romanesc, din două grădini şi o ralul Berthelot, atâta timp unul ni în: Hura! Hura ! Trăiască par­ destul de mare livadă- E aşezat din sprijinitorii speranţelor noastre. tidul nostru ! Trăiască cuconu Jorj! sus, lângă şoseaua care înconjură Iar Ghită Bunduc, încălzit de fă- N. Iorga. fortificaţiile şi care duce, prin cea găduelile şefului, răcni şi el: CELE TREI CRIŞURI miiimniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiijFiMiiiiiii^

— Să trăeşti, cucoane Jorj! De boierul: Ai dat dela d-ta? . .. cu naţionaliştii, că nu le-o dat pă­ e aşa, mă înscriu şi eu în partid. Ei, asta-i prea mult... Ai nevoie mânt cât o vrut ei, ţăranii amu — „Bravo! Bravo ! strigară câţi­ de bani, să-{i dau. Poftim! Vină zic . . . Am auzit eu pe un ţăran va agenţi politici, bătându-1 peste încoa! Şi conu Jorj îi şi puse o spuind: „Cum îi boieru, da' tot spate : „încă unul cu noi". hârtie de o sută în mână, între­ boier rămâne: de dat îti dă, dar — Ce meserie ai? îl întreabă bând : Ajunge ? de luat nu-ti ie. Ce ni-o făcut cei şeful. — Ei, şi mata conu Jori, par'că ce i-am ales ? Că o scumchit toate ?" — Is cojocar cucoane Jorj; îs de-a mai fi nevoie, nu-i mai da ! — Ia aşa, coane Jorj, să n-ai muncitor şi nu mi-e frică de nime- — Fă-mi tu treabă că-ti port nici o grijă, că eu mă învârt ca o ne, răspunse inimos şi ijos, Ghijă. eu de grijă; apoi ce se gândi şe­ sfârlează. Numai de, ca să te-'n- — Foarte frumos! Foarte fru­ ful, că ducându-şi mâna la piept văr\i între ţărani, trebue . . . mos! făcu conu Jorj: „Iacă încă şi sfredelindu-şi propagandistul cu Şi Ghitişor îşi treca cele două un meseriaş care vine să protes­ privirea, îi zise: degete: cel mare de cel arătător, teze împotriva regimelor trecute". — Uiti, îmi faci treabă, — co­ dând a înţelege că trebue lovele. Apoi după puţintică gândire îi grăi: misar in locul lui Prisăcută. • Şi s'au scurs zilele, zile multi- „Eşti bun să vii mâne, dar de Comisar? gândi Ghită. Şi prin şoare. Ghitişor, cu sutele lui conu dimineaţă, la mine ? Că văd că minte îi trecu toată învârteala pe Jorj, se făcuse de nu-1 mai cunoş- eşti om de inimă şi de ispravă şi care o ştiea că o mânue afurisi­ teai de rumân şi gras, iar în casă vreu să vorbim ..." tul de Prisăcută Ia Politiea Oraşu­ la el nu se mai simţea lipsa. Până în seară s'a ştiut în tot lui. Şi Ghijă numai sbucni încălzit Prin crâşme bea şi mânca de târgul, că Ghită Bunduc, cojoca­ ca prin minune de cea ce i s'a unul singur; trăgea cu urechea rul din uliţa „Pârâul-Buciumeni" dat să audă. pe ici pe colo, iar cât despre pro­ s'a dat cu guvernul. — Tocmai aveam să vă rog, cu­ pagandă era cel mai aprins dintre Iar a doua zi dimineaţa, ce i-a coane Jorj, să mă puneţi şi pe toti agenţii: spus, ce i-a descântat conu Jorj, mine într'o slujbulită — ceva — Vedea pe un ţăran cu o căciulă că Ghită al nostru şi devenBCUi cu Clujcă c /e Centrala fost Prisăcută University, dacă n Libraryu nouă îClujn cap, — la el: trup şi cu suflet agentul şi omul tot unu ca mine: un tâmplar şi — Bade, cât ai dat pe căciulă? de propagandă al partidului, iar nimic mai mult. — 0 sută de lei. şeful nu-1 mai scutea: „Ghitişor-în De atunci Ghită îmbătat de fă- — Dar înainte de războiu, cât suş, Ghitişor-în jos. Mâne Ghitişor găduiala şefului, îşi uită chiar dădeai ? — dimineaţa iar. la mirîe." Ori „Ia deabinele de meserie şi chiar de — Trii franci. vezi tu băiete, pe ici pe colo, prin casă, şi de dimineaţa până târziu — Ticălosule, dacă îi mai vo­ cârciumi ce se mai vorbeşte de noaptea colinda crâşmele pe unde tezi pe iştia cari s-o dus, ai să alegerea mea? Cum stă candida­ trag ţăranii şi bea în fiecare zi plăteşti şi trii sute. tul opoziţiei?" câte o sută de lei dela cuconu Apoi, apucându-1 de mână . îl Şi Ghită zile dearândul s'a în­ Jorj. Când într'o seară Ghijă după scutură: „Bade, dacă votezi cu vârtit, tot cheltuindu-şi dela el bă- ce mântuisă iar o sută de lei, se guvernul, ai să iei căciula iar cu nişorii economisiţi din muncuşoară, gândi să facă o lovitură mare. doi lei". ba cinstind pe unul, ba pe altul, — Coane Jorj, îl întâmpină el Vedea pe un ţăran mâncând ba vârându-se pe ici, ba pe colo, triumfător şi gâfâind: toată lumea-i din o bucată de pâne: fără ca conu Jorj să se gândească pentru mata. Ţăranii cu care am — Bună-i pânea, bade ? să-i deie un ban, până când într'o vorbit sunt pentru mata trup şi — Bună dacă ti-e foame. zi se trezi că nare nici de chel­ suflet. — Da' cât plăteşti, hai? tuială în casă. — Cum bre, da' asta-i minune, — Pe asta că-i mai neagră, am Aice, îşi luă inima în dinţi şi îi dă boerul cu un zîmbet de ne­ dat trii Iei şi jumătate. când cuconu Jorj îi mai spuse iar: încredere la un colt al gurei, că — Ham! Dar cât dădeai înainte „Ghitişor, vezi pe ici, pe colo ..." doar la alegerile ţărăniste mi-au de războiu ? el şi isbucni, dar domol: dat cu „huo" I m'au bruscat că — Douăzeci—douăzeci şi cinci „Apoi, vezi coane Jorj, să mă duc, le-am făcut aşa şi aşa, şi că sunt de bani. dar, ştii, fără să consumi, fără să un ciocoi ajuns şi înfumurat. — Apoi, ticăloşilor, răcnea Ghită, dai nimănui o cinste, nu potj, că — Nu te potrivi, coane Jorj, la aveţi să plătiţi şi zece lei sfertu. te ie lumea la ochi. Şi vezi, eu tot lumea asta, îi răspunse Ghi{ă, pri­ Votează cu boierii, cu guvernul. am dat până amu, dar am cam vind cu coada ochiului spre can­ Votează pe cuconu Jorj, dacă vrei slăbit şi eu . . ." didat : Mata, ce nu cunoşti lumea ? s-o plăteşti şi cu cincisprezece — Cum se poate? făcu mirat Acuma, de când cu ţărăniştii iştia, bani. — Măă ! Măă! — îl scutura miu iiiniiiiiiiiniiiiHiimiHiiifiiiifMifitiini| Pag. CELE TREI CRIŞURI f io1 iiiiimiiimiiiiiiiimiiiiiiiiimuiiiimmmiir de haine pe creştin ;i „Aiştia: na­ ţionaliştii, tachiştii, cu pdulele lor Plec înapoi către oraş. au să vă ieie şi cămeşile de pe voi . . . Măăă, au să vă fure şi Oraş, oraş Mi-s ochii două lumânări ghitelul din vacă." Cu turnuri vechi de catedrală, Ce luminează stins în umbră. Cu ftiziei mulţi şi cu bancheri Mă sbat în lacuri de ntuneric, Şi douăzeci de zile şi douăzeci Ingretoşaji de plictiseală I în jurul meu — tăcere sumbră. de nop{i a bătut cu clanţa, Ghi'ti- şor, visându-se Comisar. La sânul tău azi iarăşi vin Mi-e fruntea nor întunecat, Mi-e faţa fagure de ceară — A doua zi-seara de alegere, is- Ca să-mi golesc paharul plin ... Credinţa mi-s'a veştejit bânda guvernului a fost sdrobi- Cu florile de primăvară. toare: Opoziţia, cu toată munca Mi-s ochii umezi de dureri, ei istovitore, cu toată popularitatea Copilăria mă regretă. Plec înapoi către oraş Mă pierd pe calea vieţii trist ei, a plecat capul. Bieţii agenţi DrumeJ pribeag, drumeţ străin ; — 0 disperantă siluetă. în codrul visurilor vechi opozanţi n-au mai ştiut pe unde Nici când eu n'am să mai revin. să se ascundă, căci cuconu Jorj îmi (ipă sângele •' plăceri! şi dădu ordin de cu zi, că dacă îmi cere inima : otravă ! Pe tâmple-mi cade păr de-argint izbuteşte el, băietu să caute ca — în sborul către Infinit Şi tot mai mult mă pierd în vreme, nici unul să nu scape necotonogit. Parcă-s o pasăre bolnavă. îmi strigă sufletul: oprim ! — Nu 'nceată trupul să mă cheme! Mai cu seamă în seara despoierii Melancolia-mi geme 'n piept scrutinului, băieţii: Ghiţjşor Bun- Oraş cu lux şi cu desfrâu, Mă 'nvinge şi mă 'ngenunchează, duc, Francisc Italianul şi cu Ma- Viată plină de orgie, Şi vijiile rod mereu Mai cumpărat şi m'ai vândut noliu Ţiganul s'au purtat ca nişte în mine, şi mă profanează. Păcatelor pentru vecie îngeri. -y După aflarea izbânzii guvernu­ îmi spune sufletul: oprim ! Mi-e creerul un morman de lut, lui, au eşit înaintea ţăranilor opo­ Cu glas alinător, cuminte ; Mi-e sângele cernită-otravă, Dar trupul urlă desperat — în sborul către ne'nfeles zanţi şi le-a tras o mamă dBCUe bă­ Cluj / Central University Library Cluj Tot înainte, înainte 1 Parcă-s o pasăre bolnavă ... taie de le-a mers la inimă. Iustin Ilieşiu. Apoi băieţii noşti s-au îrUors şi-au chefuit într'o sală unde li-se pusese masa — cu lăutari şi cu baiaram. amintire grea în suflet a şi fost la Halal! Nu sunt eu Ghită Bunduc? Pe la vre-o zece noaptea li s'a conu Jorj. Pe drum i-se păru că Da, toantă mai eşti . . . Spune-i mântuit băutura. Atunci, ce le-a i-se face o bortă în suflet şi că între boierului că l-am căutat . . . Vin trăznit prin minte că boerul le-ar el şi şeful, acum ajuns deputat, e Ia vremea mesei..." mai da şi se hotărâră să-i facă o o prăpastie. Şi nu ştiea de ce, că La amiază a şi fost înapoi. De bravură lui cuconu Jorj, acasă. el, doar el se ştiea destul de iubit data asta îi spuse că boierul e la Şi ceaota de alegători cu agenţii de dânsul. Ce e cu el ? Ce rupere dejun şi că are mosafiri pe Pre­ electorali şi muzica în frunte, — de suflet? Şi s'ar fi întors înapoi, fectul şi că diseară şi pleacă la la cuconu Jorj: dar se gândea că nu are nici un Bucureşti şi să vie peste câte-va „Uraa ! Uraa!- Trăiască cuconu ban în casă şi nădăjduia că acum zile când s'a întoarce. Jorj, alesul, părintele nostru ! Uraa ! boierul poate i-ar scoate câteva Ah, nimic nu-ti cade mai cu Trăiască isbânditorul nostru!" sutare să-i deie. Şi apoi, — slujba greu şi cu racilă decât atuncea Dar aicea porţile — închise, de Comisar. când te amână unu: „Vină azi, câinii deslegati îi primiră cu hă­ Totuşi, sună cu sfială. Vină mâne; Boierul doarme; Bo­ măituri şi urlete pe la porţi. — Conu Jorj e acasă? ierul mănâncă; Boierul a plecat, Când iată şi un hargat: — Tocmai amu a plecat la Tri- vină peste câte-va zile". Sau: „Bo­ „0 zis boierul că-i trudit şi săi bonal, fu răspunsul slujnicei care ierul a zis să veniţi altă dată". iertaţi. Veniţi mâne pe la 'mnealui, îl privi cu un zîmbet parcă bajo- Astea îs vorbe care te frig şi la cari vreji să-i mai vorbiţi. coritor, după care urmă: Vină tălpile picioarelor, te omoară de Şi lumea — de data asta — mata la vremea mesei ... Da cine răbdare de a-1 vedea şi a sfârşi cam desamăgită se împrăştie. eşti mata? îl întreabă ea, făcân- odată cu omu. Cam nu dormi bine Ghită noap­ du-se că nu 1-a mai văzut. — Insfârşit! făcu el, la câteva tea aceea; nişte visuri urâte îl — Aoleo ! făcu Bunduc : „Nu mă zile când - auzi că conu Jorj s'a chinuirâ; iar a doua zi dimineaţa mai cunoşti. Mi-ai făcut de atâtea întors. Fuga la el. Dar i se răs­ cam cu o stingherire, cu o pre­ ori cafea şi nu mă mai cunoşti? punse că cuconaşul e dus la iară. iînmfanuHiimumuiHuiiiiiiiiiiiiiiiMiiii 106 CELE TREI CRIŞURI Pag. 1111111111111111*' iiiimiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiMiii

LA VORBA ASTA I-SE MUIE PICIOARE­ CA PE O ciuhă DE SPĂRIAT VRĂBIILE LE. CUM, EL CARE A LUPTAT ATÂTA ÎN ŞI, — LA MINE : ALEGERI, EL CARE ERA CINSTIT DE CONU „CONU JORJ NU MAI CUNOAŞTE JORJ, OMENIT? ŞI PRIN URECHI PRINSE OAMENII. NU MAI POT! NU MAI POT I SĂ-1 GÂDILE CUVINTELE: „GHIJIŞOR MI-AJUNS PÂNĂ ICI." ŞI-MI ARATĂ CU VEZI DE TRAGE CU URECHEA LA CE DEGETUL BEREGATA: „CINCI FRANCI ZICE LUMEA DE CANDIDATURA, DE chilu DE FĂINĂ, ŞI — şapte GURI! ALEGEREA MEA. OPOZIŢIA CUM STĂ?" şapte GURI! . . . APOI, SĂ NU LE DAI DAR ACEA CE ÎI RODEA VIATA, ERĂ LA politicieni CU BOTA ÎN CAP, CÂND CĂ DELA ALEGERI NU MAI AVEA PARA TI-OR MAI VENI LA UŞA TA?" ÎN PUNGĂ, CI TOT A LUAT PE DATORIE ; „ACUM ÎL ÎNTÂLNII : „SĂRUT MÂNA FEMEEA A ÎNCEPUT SĂ SPELE CĂMEŞI. COANE JORJ! — DE UNDE EŞTI D-TA, EL. MESERIAŞ VĂZUT, SĂ AJUNGĂ ÎN DELA GALAŢI ? — NU COANE JORJ, HALUL ISTA? SUNT ... — AA, EŞTI DELA ROMAN? „MĂI, ÎŞI ZISE EL LA URMĂ, NU — NU COANE JORJ, AJI UITAT ? EU .. . M-O FI LUCRAT CINEVA?" ŞI INIMA — DA, DA, MI-ADUC AMINTE, EŞTI I-SE STRÂNSE, DE DESNĂDEJDE ŞI DE DELA BACĂU. — NU, COANE JORJ, EU NĂCAZ. „DAR CINE M-O FI LUCRAT, SUNT CHITĂ. NU VĂ ADUCEŢI AMINTE CINE? ... IA TOT, TÂLHARII DE AGENŢI DE GHIJĂ BUNDUC . . . COJOCARUL. DAR CINE ? .. . SĂ ŞTII CĂ NUMAI CĂ DOAR AM FOST CU D-VOASTRĂ ÎN EI, CĂ NUMAI DÂNŞII MĂ VEDEAU ALEGERI. — DA, DA, DA, DA, MI-ADUC Nouii academiciani: VECINIE CU litra ÎNAINTE. APOI, DACĂ AMINTE . . ." ŞI BOIERUL O PUS O E AŞA, AM ISPRĂVIT. ASTA E UN CARA­ PALMĂ LA FRUNTE CA ŞI CUM AŞ Dimitrie Guşti. GHIOS: BOIERUL E COLO, BOIERUL E FI FOST CU TOTUL RĂTĂCIT ÎN MINTEA DINCOLO. ASTA E CA SĂ SCAPBCUE DE ClujLUI, APOI/ Central, DUPĂ OUniversity LEACĂ DE GÂNDIR LibraryE DAC ClujĂ MAI EXISTĂ AZI INSTITUŢII MINE. FOARTE FRUMOS ! DIN COMISAR GRĂI REPEDE: „ŞTII CE, ACUMA SUNT MENITE SĂ DEA AUTORITATEA MORALĂ NU MĂ SCOTEA". GRĂBIT . . ." ŞI BĂTÂNDU-ŞI NERĂBDĂ­ ŞI SPIRITUALĂ UNUI POPOR, TRECÂND PESTE PREOCUPĂRILE MATERIALE CA SĂ ŞI ÎN INIMĂ I SE PUSE O RĂSVRĂ- TOR DOSUL PALMEI DREPTE DE CEA SE ÎNALTE PÂNĂ LA FRUMUSEŢEA UNUI TIRE: „SĂ FIE EL AL DRACULUI DE I-OI STÂNGĂ, MI-A SPUS: „DA, DA! DAR PRINCIPIU IDEAL, DE SIGUR CĂ ÎN MAI CĂLCA PRAGU LUI . . . O MAI VINĂ D-TA . . . VINĂ D-TA . . . ŞTII CE? FRUNTEA LOR STĂ MÂNDRĂ ŞI NECLINTITĂ VENI EL „DRĂGUŞ IA CĂUŞ". ŞI NU N'AM TIMP ACUM, DAR VINĂ D-TA ... ACADEMIA ROMÂNĂ. S'A MAI VĂZUT DE ATUNCI „GHIÎIŞOR" SUNT FOARTE GRĂBIT ... IN SFÂRŞIT NE MĂ GÂNDEAM LA MENIREA ACESTEI INSTITUTIUNI CULTURALE CARE SFINŢEŞTE O BUCATĂ DE VREME ; PAR'CĂ INTRASE MAI VEDEM ŞI, STRÂNGÂNDU-MI M­ MINTEA ŞI SUFLETUL UNUI POPOR, ŞI ÎN PĂMÂNT. NA, PLECĂ, LĂSÂNDU-MĂ ULUIT. ŞI ÎMI DAM SEAMA CÂTĂ NECESITATE N-AM BAN, N-AM BAN ! .. . MUŞTERII MORALĂ AVEM AZI CA, CEL PUŢIN PRIN ERA VARĂ, PE IA SFÂNTA-MARIA M-AU LĂSAT, CEI DE ALT PARTID NU ACEASTĂ NOBILĂ INSTITUŢIE, SĂ UNIM SUFLETEŞTE PE FRAŢII NOŞTRI DINĂUNTRU MARE. IN BLAGOSLOVITA TARĂ A PÂNEI, MAI VIN PE LA MINE . . . M-AM PUS ŞI MAI ALES PE CEI DIN AFARĂ DE RĂU CU TOATĂ LUMEA . . . BINE A ZIS A LEMNULUI ŞI A SFECLEI, FAINEI DE GRANIŢE, PE FRAŢII DE PRETUTINDENI. BIETUL PETRE CARP — FĂCU DIN CAP PĂPUŞOI ŞI VĂZUI LIPSA DIN ORAŞUL AVEM O „LIGĂ CULTURALĂ", cu ÎNCONJURAT DE SATE ŞI DE LANURI TÂNGUITOR GHIJĂ — CEL CE N-ARE CEL ANUMITE DIRECTIVE, AZI, PRIN PUTEREA FRUMOASE; ZAHĂRUL RIDICAT CA PE PUŢIN ZECE MII DE FRANCI VENIT PE NATURALĂ A EVENIMENTELOR, CU O ACTIVITATE RESTRÂNSĂ, IDEALISTĂ, IAR IARNĂ SĂ NU MAI FIE DE LOC ŞI LEM­ AN — AZI OPTZECI—NOUĂZECI DE MII — ACELA SĂ NU FACĂ POLITECĂ". CA CONCEPŢIE SUPĂRĂTOARE PENTRU NELE DE FOC SCUMPE DE MAMA FO­ VECINII NOŞTRI; — AVEM ÎNSĂ O ŞI CU O PUFNITURĂ DE DESAMĂGIRE CULUI. ŞI TOTUŞ GOSPODARUL MOLDO- „ACADEMIE", CUORIZONT DE ACTIVITATE VAN, CU O CASĂ DE COPII ŞI ÎNVĂŢAT ŞI DE NĂDUV — DUPĂ CE-MI STRÂNSE MAI LARG, MORALĂ, INSTITUŢIE RIDICATĂ CU BORŞUŞOR RUSESC ŞI CU MĂMĂ- FĂRĂ NICI O VORBĂ MÂNA — O PORNI ŞI ÎN ZĂRILE SENINE ALE CULTUREI ŞI SIMTIREI, ÎNSĂ CU PRACTICĂ ACTIVITATE, LIGU{Ă, UMBLA CU LIMBA SCOASĂ ARUNCÂND O PRIVIRE SPRE CER, ZISE: CĂCI UNEŞTE PRIN PUTEREA SPIRITUALĂ, „SĂ MAI POFTEASCĂ DOMNII SĂ LE DUPĂ UN CHILOGRAM-DOUĂ DE FĂINĂ PRIN LITERA CĂRŢII, REPREZENTANŢII AUTO­ ŞI NU ERA SĂ FI DAT ŞI ZECE IEI MAI FIU AGENT ilictoral, CĂ UITE ICE 1" RIZAŢI AI GÂNDIREI POPORULUI NOSTRU. PE CHILO. ŞI AMENINŢĂ CU PUMNUL ÎN AIER. INTRE NOUII ACADEMICIANI ŞI-A CÂND ÎNTR'O ZI, PLIMBÂNDU-MĂ IAR EU RĂMĂSEI LOCULUI şi MĂ FĂCUT INTRAREA TRIUMFALĂ ŞI PROFESORUL PE O STRADĂ MĂRGINAŞE, NUMAI CE GÂNDII: „CE GRAS ERA GHIJIŞOR IN DIMITRIE GUŞTI. DACĂ UN OCTAVIAN GOGA, SINCERUL VĂD UN OM SUBŢIRE ŞI NEGRIT LA O- TIMPUL ALEGERILOR ŞI CUM E ACUM. POET AL UNITĂŢII NEAMULUI, MIH. SA- APOI, NU E PROASTĂ LUMEA NOASTRĂ?" BRAZ, CA SCULAT DUPĂ LUNGOARE, CU DOVEANU, GH. MURNU, AL. LEPĂDATU BURTĂ SUPTĂ ŞI CU HAINELE PE EL I. Dragoslav. AU PĂŞIT MÂNDRI, PE TERENUL ÎNFLORIT -.rnînmram; \\ Pag. CELE TREI CRIŞURI IlllllllllllllllllIHlIHUUIIIlIHimntHHIHUII al geniului literaturei, sau istoriei noastre, de sigur că Prof. Dimitrie Guşti, pe terenul spinos şi migălos Viitorul nostru al ştiinţelor politice sociale ori Rădulescu-Motru pe al cercetărilor Pe căile pe cari ne poartă azi iubirea filosofice, specialităţi pe un teren îmbălsămaţi de visuri şi încleştaţi de mâni, mai ingrat, dar extrem de folositor Ne va aduce poate cândva desamăgirea pentru formarea „caracterelor" de Ori amintiri brumate când noi vom fi bătrâni. cari ducem lipsă. Profesorul Dimitrie Guşti, este Aceiaşi pomi în floare vor adumbri cărarea întemeietorul, printr'o muncă susţi­ Pe care risipirăm comori întregi de vise nută neîntrerupt şi roditoare, în Şi ne-or privi pe-atuncia tăcuţi ca resemnarea domeniul ştiinţelor sociale, în uni­ versitate şi în afară, al unui Ce tăinue durerea atâtor răni închise. piedestal al armoniei popoarelor, şi al echilibrului social. In special Aceeaş lună albă în serile senine, în noua aşezare a statului român Ce 'şi picură argintul pe capetele noastre, de azi, partidele politice, aceste Ne-o 'ntâmpina urâtă, cu reci priviri streine, fenomene sociale, care conduc Şi stinşi vor fi în noapte şireţii ochi de astre. destinele tarei, au nevoe în structura lor de anumite elemente şi directive, pentru formarea educa{iunei cetăţe­ Prin locurile-acestea vor înflori şi-atunci neşti. Interesele personale sau Tot astfel de frumoase atâtea mii de flori, interese de partide, precum şi Şi nu le voiu culege buchete de prin lunci problemele complexe de azi sunt Să ţi-le-aduc sburdalnic şi roşu de fiori. însă mai puternice, şi mai grele ca interesele superioare cari ar trebui să călăuzească minţile Şi vor pluti în aer miresme-ameţitoare, oamenilor oolitici — şi iată de ce Pe cari le sorbirărn în fiecare sară, studiul politic social găseşte un Dar cine să mai ştie de mai simţi-vom oare nou apostol autorizat, consacraBCUt de Cluj / CentralBalsamu Universityl de miresm Librarye ce 'mbat ăCluj şi 'nfioară! cea mai înaltă instituţie morală şi culturală pentru urmărirea şi Perechi-perechi de tineri Vor trece pe 'noptate, propovăduirea acestui studiu în masele populare şi mai ales întrerupând tăcerea cu râsul lor vioi, viitoarelor genera{iuni. Şi 'n fiece pereche asemenea cu toate Vom căută din umbră să ne găsim pe noi. Prof. D. Guşti, aînfiintat „Institutul social Român", organul „Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială", A lor va fi viaţa cu flori şi fericire a t'nut conferinţe politico-sociale, Ce ne înşeală astăzi cu vise trecătoare; are la activul său lucrări preţioase Ne vor fura cu 'ncetul comoara de iubire pe acest teren. Şi-or risipi-o alţii pe vechea-ne cărare. Lucrarea sa „Doctrinelepartidelor politice", precum şi conferinţa Iar noi ne vom întoarce tot mai săraci de viaţă ţinută în Dec. trecut la Fundaţia Culturală Carol despre „Partidul Pe-acelaş drum pe care ne poartă azi iubirea, politic" care ar trebui citită de toii Şi-om adormi în lacrămi târziu, strângând în braţă oamenii noştri politici ca urmare O floare veştejită de brumă: amintirea... a activităţii Institului Social Român, George A. Petre au avut răsunete depărtate şi valoroase. Discursul său de recepţie în plenul Academiei presidate de A. S. R. Pr. Carol a tratat într'o sală arhiplină, despre „Fiinţa şi văratei democraţii, o democraţie se poate schimbă uşor — deşi menirea Academiilor". aristocratică, care cere nivelarea astăzi avem exemple numeroase de După ce arată menirea şi datoria valorilor către un maximum, adică flexibilitate în viaţa noastră politică. Academiilor, d-sa dovedeşte că către o autoguvernare şi autores- Credem însă, că în seceta acesta „Academia este mai mult decât un ponsabilitate socială". Ne mai morală, de după război, este salon închis de conversaţie ştiinţi­ vorbeşte, noul academician, despre nevoe de multă activitate pentru fică şi literară, ce are numai nevoia unei armonii a sforţărilor formarea educaţiei cetăţeneşti şi menirea a desemna pe nouii oaspeţi intelectuale, care să fie temeinica mai ales a „caracterelor". şi a admite la fotoliile de cari dis­ chezăşie pentru pregătirea armoniei Distinsul academician D. Guşti pune pe cei găsiţi demni a se aşeza popoarelor. este un preţios îndrumător. în ele". Apoi vorbeşte despre De sigur, că — credinţa politică Academie" că este simbolul ade- este proprietatea fiecăruia, şi nu G. B. > 108 CELE TREI CRIŞURI Pag. "iiiimiiiniiif IIIIIIIIIlIIIIMIIMlUIIIIIIIIIHIIIIIIHIIIIiniIlll

ţie, în tocmai cum un admirator răsări scriitorul fermecător, cântă­ Sadoveanu intim. al picturii rămâne în fa{a unui reţul marelui şi gloriosului trecut Cu prilejul recepţiei sale la tablou celebru. Mai târziu vârte­ al Moldovei străvechi. întregul tre­ Academie. jul convorbirei mă răpi şi pe mine cut al Moldovei, cu Voevozii lui şi intrai şi eu în ea. Câtă grijă, „dătători de legi şi datini", şi de I. măsură şi echilibru nu pusei în biruinje strălucite, cu boerii-i băr­ exprimarea părerilor mele! Nu-mi boşi şi războinici, cu răzeşii Iui Una dintre plăcerile cele mai mari pot închipui ca o femeie să poată seme{i, liberi şi spornici Ia treabă, ale mele, încă din cea mai frage­ pune la contribuţie, spre a plăcea ne defila pe dinaintea ochilor, dă copilărie, a fost literatura ro­ unei persoane la care tine, mai evocat de cel mai chemat să o mână. Aveam pentru ea un ade­ multă voinţă decât voinţa ce o facă; miragiul vechei Moldove vărat cult, iar scriitori români pen­ întrebuinţai eu în acea seară de stăpânitoare dela Ceremus până tru mine erau adevăraţi idoli; îi Noembre, spre a nu face o impre­ Ia Nistru şi până la Cetatea Albă priveam ca pe nişte apostoli ai sie rea marelui poveştilor. Căci, a- de pe ţărmul Mării Negre, trecu binelui şi frumosului, ai năzuinţe­ cum, marea întrebare ce mi se pu­ prin fata noastră, descris în linii lor şi idealelor ce-mi frământau sese în suflet erâ, dacă voi mai de epopeie, colorat în trandafiriul sufletul de licean. Slova româ­ putea ajunge şi de aci înainte în unui cadru romantic. Glasul i se nească pentru mine erâ sfântă ca apropierea lui, dacă voi mai avea scoborî mai apoi, deven, mai moa­ şi a Bibliei şi slujbaşii aceleia a- fericirea să-l mai văd deaproape, le, mai înduioşat, ochii îşi pier­ veau în închipuirea mea aoreolele dură din strălucirea de dinainte învăţăceilor lui Hristos. Este drept şi i-se învăluiră într'o uşoară cea­ că trăiam în soarele cald şi bine­ tă, gesturile i se potoliră, când făcător al acelei „primăreri litera­ începu să ne descrie decăderea re" pe care o revârsaseră peste şi ticăloşirea urmaşilor Iui Ştefan câmpiile aproape pustii aie litera- cel Mare, şi starea tristă în care turei noastre, revistele „Sămănato- se aflau acum plăieşii Orheiului rul" şi „Luceafărul". Pentru mine şi arcaşii dela Soroca. Pe aceştia, ar fi fost o mare sărbătoare sufle­ cei mai buni, cei mai adevăraţi tească să pot vedea, din depăr­ români, trebuia să-i scăpăm, căci tare, pe aceşti sacerdoţi ai altaru­ dacă nu o vom face acum, ei vor lui literelor române. Un scriitor fi perdutj pentru totdeauna, pe român pentru mine luă proporţiBCUi Cluj / Central University Library Cluj când transilvănenii şi bucovinenii legendare, fantazia mea de adoles­ mai pot rezistă, până când Mol­ cent îl îmbrăcă cu fel de fel de dova întregită în vechile graniţe calităţi, una mai aleasă decât cea­ strămoşeşti, ne va da o nouă Baia. laltă. Cu toate că pe loji scriitorii noş-, înţelegeam acum baza largă şi tri îi învăleam în aceiaşi dragos­ îndreptăţirea germanofililor ieşeni, te şi admiraţie, erau câţiva cari mai cu seamă că norocul arme­ erau protejaţii şi favoriţii fanteziei lor germane pe acea vreme tră­ mele: Iorga, Vlahută, Caragiale, sese greu cumpăna în partea lui; Delavrancea, Iosif, Sadoveanu, Go- fiind însă transilvănean, şi crezând ga, etc. într'o întoarcere spre bine a fron­ * * turilor Antantei, sufletul meu, cu toate că era fermecat de vraja Ori şi cine deci îşi va putea în­ măiastră a- artistului, nu se lăsă chipui câtă bucurie şi emoţie am convins de teza susţinută de el. simţit când, într'o zi de Sf Mihail Eram însă fericit, căci vedeam şi Gavril, un coleg care era prie­ să-i mai aud vorba. Se vorbea sentimentele nobile şi motivele pa­ tenul Dlui Sadoveanu, îmi propu­ despre chestiile etnografice ale triotice cari făceau pe marele scrii­ se să mergem să-l felicităm de Moldovei; eu pusei în funcţiune tor să fie germanofil. ziua numelui. Cu toate că ar fi o bruma de cunoştinti istorice ce o Vorba este însă că seara s'a profanare, un sacrilegiu intrarea aveam din cetirea lui Xenopol, sfârşit cât se poate de fericit pen­ mea în casa marelui scriitor, curio- Iorga, Cantemir, precum şi micile tru mine: măiestrul a binevoit să sitatea mă învinsă în cele din urmă. observaţii personale luate la fata mă învite să-l mai caut, ceiace, locului. Spre marea mea liniştire Am trecut peste multe emoţii de bine înţeles, am făcut, şi nu toc­ sufletească constatai, că ochii Dlui examene, de situaţii grele în răz­ mai rar. Sadoveanu, când mă priviau, nu boi, de împrejurări grele în viată, * dar nu cred să fi fost vreodată mai aveau în ei acel aer sfrede­ mai emoţionat, decât în momen­ litor. DI Sadoveanu este un şahist tul când trecui pragul casei aşe­ Trecurăm la politică — ere a- pasionat şi foarte temut. In Iaşi zate pe dealul Rădăşenilor, de nul neutralităţii 1915. Eu ca „vo­ nu cred să fie un altul care să i lângă Fălticeni. După prezentare luntar" transilvănean susţineam se poată asemăna. Şedeam serile şi felicitări, în care timp trebui să punctul de vedere antantofil, D-1 de iarnă împreună şi jucam şah, suport privirea sfredelitoare a maes­ Sadoveanu pe cel germanofil. Dis­ fireşte totdeauna cu acelaşi rezul­ trului, rămasei în fa{a lui într'o con­ cuţia îl încălzi încetul cu încetul; tat desastruos pentru mine. Veş- templaţie mută, plină de admira­ din vorbitorul liniştit de adineaori nicile pierderi mă cam iritau, ceea- Pag. CELE TREI CRIŞURI ce îi făcea Dlui Sadoveanu o vă­ dită plăcere, şi ca să mă împace, începea să-mi povestească câte Mătănii de fildeş ceva. Observase că'mi plăceau foarte mult amintirile despre prie­ 1. Ce-uneşte nobilii fanatici, tenii săi literari, de aceea, după 'Nainte de-a ne fi iubit. Şi-i face tari ca nemurirea, fiecare supărare dela şah, urmau Nu cunoşteam nimic din totul, Imaculaţi ca Mucenicii aceste amintiri, cari aveau un far­ Ce, sufletele noastre astăzi, Ce s'au jertfit pentru-o „idee", mec deosebit pentru mine, căci Ingînă vecinie împreună . . . Nu cunoşteam nimic din totul D-l Sadoveanu sub vraja trecutu­ Nu cunoşteam decît iubirea Ce 'ngînă sufletele noastre^ lui şi a prietiniilor sincere şi in­ De-o clipă, care lasă'n suflet Unite, azi — ca două mîni time r.e-1 legase de acele perso­ Amărăciuni de vecinicii . . . Împreunate pentru rugă. — nagii, devenea artistul inspirat. Aşa am auzit multe lucruri despre An- Nainte de-a ne fi iubit, Şi-acum, cînd mă iubeşti, cînd eu ghel, Adam, Chendi, Ronetti Ro­ Te căutam prelung în zare, Departe sunt de tot trecutu-mi man, Iosif. De acesta din urmă Te presimjeam că eşti aproape Ca adevărul de minciună, l'au legat pe măiestru sincere şi Şi urmăream orice femee, înţeleg astăzi tot misterul indisolubile legături de prietenie. Care trecea pe drum, cu ochii, Iubirilor imaculate : Când vorbia despre el, glasul i-se Crezînd în suflet că eşti tu, Privirea caldă şi senină înmuiâ, ochii i se fixau într'un Care-ai trecut pe lîngă mine, Care 'nfioară sufletul punct, frazele fără ştire i-se şle- Şi car fi fost de-ajuns o clipă, Mult mai adînc decît ori care fuiau artistic, vorbirea i se coloră Şi c'ar fi fost de-ajuns o vorbă împreunare bestială, şi împodobea. In acele clipe asis­ Să-[i spui... şi-atunci să înţelegem Şi-atingerea făcută 'n umbră, tam la actul sfânt al creatiunii, Cam fost noi doi aleşi de soartă, A mînilor care se cată, clipe nemuritoare, căci auziam ad­ Ca sufletele noastre'n taină Şi sărutările de frate. mirabile pagini de literatură nes­ Să le topim în aliajul Ce 'n semn de bine cuvântare crisă încă şi care nu se va scrie, Iubirei vecinice, 'n vecie ... Sărută fruntea surioarei, poate, niciodată. Fiind isvorîte din II. Ce-şi doarme somnu-i de copil..% imediată inspiraţie, netrecând cen­ zura scrisului, nefiind controlate 'Nainte de-a ne fi iubit, Alexandru Bilciurescu. Nu cunoşteam credinţa oarbă de critica creeruluiv frazele BCUaces­ Cluj / Central University Library Cluj tea aveau toată seva, sinceritatea, frumse{ea spontană şi frăgezimea literaturei poporale, ele erau supe­ rioare paginilor scrise şi se deose­ beau de aceste din urmă precum In vara anului 1919 D-l Sado- vedere o înfiorare misterioasă. Eră apa luată dela izvor se deose­ doveanu plănuia o călătorie prin deci firesc lucru ca ea să pună beşte de apa ce o căpătăm în o- Basarabia, unde mă aflam şi eu în mişcare fantazia unor locuitori, raşe, după ce ea a parcurs sute ca militar. I-am propus să dea şi ce trăesc în plin veacul al 20 lea de chilometri de conducte. pe la mine. Unul dintre cele mai între aceleaşi împrejurări, ca şi pe fericite momente ale vieţii mele a vremile lui Miron Costin. Numai Alte ori, D-l Sadoveanu îmi vor­ fost acela, când am primit răs­ prima impresie era însă misteri­ bia şi aprecia pe scriitorii noştri punsul că va veni. Conduceam pe oasă, căci obişnuit cu ea, acea vechi şi noi. Pe cronicari îi cu­ acea vreme o infirmerie militară, infirmerie era un frumos cuib câm­ noaşte foarte bine; dintre ei pre­ care eră aşezată în ţinutul Orheiu- penesc: eră aşezată pe un loc ţuieşte mai mult pe Neculce, din­ lui, atât de îndrăgit şi de frumos înalt, în fată avea un târguşor clă­ tre cei noi pe Creangă şi Eminescu. cântat de ilustrul meu oaspe în dit în amfiteatru, care seara când Venia vorba şi despre scriitorii romanul său „Neamul Şoimăreşti- luminele erau aprinse îti- dedeau străini dintre cari apreciază foarte lor", doar cea mai bună creaţie un aspect feeric, iar mai în mult pe Maupassant, Dante şi Şu- a lui. Infirmeria era aşezată în fund, începând din marginea ora­ lem Alechem. nişte curţi boiereşti părăsite, că­ şului se întindeau negri şi nemăr­ Observând faptul că D-l Sado­ rora Ii se dusese vestea că nu giniţi, legendarii codri ai Orheiu- veanu, ca să mă mângâie de bă­ pot fi locuite din cauza duhurilor Iui. Iar încât priveşte duhurile rele, tăile ce le primeam Ia şah, înce­ necurate din ele. - Intr'adevăr, clă­ ele nu existau decât în fantazia lo­ pea totdeauna aceste fermecătoa­ direa acea cu donjonul ei înalt cuitorilor, precum şi în calculele re excursiuni prin trecutul vieţii şi crenelat, de o architectură ju­ unor vechili, cari, pe semne, aveau sale sau prin grădinile înflorite mătate gotică, ce adăpostea în el tot interesul să stea singuri în curţi... ale literaturei, eu cum pierdeam o o mulţime de cucuvăi ce-şi înce­ Cunoscând firea romantică a partidă mă iritam grozav de iute peau cântecele sinistre de cum D-lui Sadoveanu, eram sigur că are şi de tare. Cu această stratagemă, se înoptâ, cu geamurile şi uşile să-i placă acest lăcaş plin de a- pe care nu ştiu dacă va fi obser­ stricate, cu grădina sălbăticită şi mintirile trecutului orheian, aşezat vat-o D-l Sadoveanu, am petre­ neîngrădită din jururi, cu un extins în mijlocul celei mai curate, mân­ cut cele mai frumoase seri ale iaz îndărăpful ei, precum şi cu dre, dârze si tipice populaţii ro­ vieţii mele. izolarea ei afară în câmp deschis, mâneşti. Prevederile mele nu mau * având şi un trecut plin de amin­ înşelat, căci D-l Sadoveanu s'a tiri vijelioase, îti inspiră la prima * * simţit foarte bine acolo, şi infir- p»iniHitiiiiiiiifmitmuinnimuniiuuHiii 10 CELE TREI CRIŞURI Pag. iiiiiiiiiinn llllllllllIflIllllllIIllllMlIllllIHlIlllllliUIIIIl Inuiitiauiur meria cu localitatea i-au inspirat una dintre cele mai frumoase bu­ M © cali din volumul „Prin Orheiu şi Soroca" scris cu acea ocaziune. Am vrut să sap fântână 'ntr'o pustie — Culegători de stele căzătoare, Dimineaţa, la umbra unui zid Şi călătorii mă priveau râzând Copii ai nimănui şi-ai tuturor, de zorele multicolore, ce încunju- Că n'oiu găsi isvoarele nicicând îndrăgostiţii verbului sonor rau veranda curţii, îşi scria impre­ într'un pământ lihnit de veşnicie. Şi sclavi ai frumuseţii creiatoare. siile, după masă ne duceam la iazul din spatele spitalului, unde Dar am săpat mânat de-un rodnic gând, Aşa suntem, — cu lutul muritor, D-1 Sadoveanu după ce improvizase Că în adânc minunea va şă fie, Dar visele ne sunt nemuritoare. un meredeu, prindea, cu o dibăcie Că'n matca apei muşc mai cu tărie ... Purtând o lume nouă'n fiecare, rară, raci, — iar serile admira pei- Şi ape limpezi au ţâşnit spumând. Ni-e sufletul prin veacuri călător . . . sagiul feeric ce i-1 oferea oraşul ilu­ minat, ce stătea pitit pe cel de pe Din albii au vărsat cu'mbelşugare, In visul fiecăruia din noi urmă versant al misterioşilor codri Pământu-au îngrăşat şi tuturor . E un isvor de lacrimi ce se frânge orheeni. — Fireşte, că eu nu uita­ S'au dat ca un nectar răcoritor. Să spele raiul vostru de noroi . . . sem vechea stratagemă a şahului, aşa că acele frumoase seri basa- Şi drumuri se ivesc din fund de zare, Şi'n fa)a bogăţiei lyrei noastre rabene de August, mai erau în- Că azi în stepa suptă de dogoare In care infinitul se răsfrânge. ftumselate şi cu povestirile D-lui Rodesc grădini din darnicul isvor. Sunt bie(i pigmei, to[i regii lumii voastre . .. Sadoveanu. G. Talaz. Bem. Gălman.

* rrrrTfmTTTrrrrnuirrrrrnTTr^ „Sunt un * romanti* c incoriji- duite. Cum răspunsul nu vine bil" spunea odată D-1 Sadoveanu. Olteniei şi venită în Moldova pela prompt, D-1 Sadoveanu intervine Şi într'adevăr, cine vrea să înţe­ 1821, este tipul răzeşului moldo- cu un aier plin de înţeles: leagă pe acest mare scriitor al van: sfătos, glumeţ, având o iro­ nostru, nu o va putea face dacă — Intr'a doua. nie plină de bunătate, un umor nu-1 va judeca prin prisma aceas­ Fetita se roşeşte şi răspunde: sănătos, şi o putere de muncă ta, căci altcum va ajunge la con­ — Cum tăticule nu ştii că sunt puţin obişnuită. cluzii cu totul greşite. îmiBCU vine în Cluj într' /a Centraltreia? University LibraryFăcea Clujm o excursiune la o mă­ minte un critic impresionist, care — Apoi n'ai rămas repetentă? năstire basarabeană. In drum în­ pe lângă că nu-i recunoaşte Dlui replică D-1 Sadoveanu, grozav de tâlnim o ceată de pui de răzeşi, Sadoveanu aproape nici un talent, mirat. nici unul dintre ei mai mare de dar îl mai trece şi în categoria Fetita roşeşte mai tare, ochii îi 11 ani. La semnul Dlui Sadoveanu scriitorilor . . . imorali. Nimic mai sclipesc, pleoapele îi bat nervos, trăsura opreşte lângă ei, şi el în­ neadevărat şi în privinţa scriitoru­ este aproape să plângă. Insă in­ treabă serios: lui, şi a omului, dar când vrei să tervenţia Dnei Sadoveanu îi dă „Mai este. mult Dână la mănăs­ cari apa cu ciurul, şi să judeci o deplină satisfacţie duduitei, care tire oameni buni ?" operă de artă după alte criterii de fapt este în clasa a treia, şi „Oamenii buni" stau puţin decât cele ale artei în sine, poti nu numai că nu a rămas repetentă, nedumeriţi, temându-se de o mis­ ajunge la astfel de concluziuni. ci în clasa a doua a avut notele tificare, cum însă „boierii" sunt cele mai bune. foarte serioşi şi pe fată li-se D-1 Sadoveanu este unul dintre ceteşte îngrijorarea de lungimea cei mai ideali so{i şi părinţi. Re­ Râsul bun al Dlui Sadoveanu drumului, unul dintre ei — cel tras în Vila marelui Cogălniceanu, împacă iute pe mica neîndreptă- mai răsărit — îşi înfige cu gravi­ de pe înălţimile Copoului, el îşi tită, care observă însfârşit, că to­ tate mâna stângă după cureaua împârleşte viata între- operele-i li­ tul a fost numai o glumă a aces­ ce-i încunjoară trupuşorul, cu cea terare şi între familia-i foarte nu­ tui „nene", a acestui „moş" bun, dreaptă îşi trage pe ochi cozoro­ meroasă. In mijlocul familiei, îti şi iubitor; aşa este D-1 Sadoveanu cul şepcei ruseşti, şi după ce-a face impresia mai mult a unui în sânul familiei, el este mai mult impus cu o privire obrasnică tă­ unchiu bun, care ştie să spună po­ artist decât tată- Din observarea cere unei fetite ce eră gata să veşti frumoase, care aduce cado­ şi adâncirea caracterelor micilor râdă, răspunde cu un glas puţin uri, face jucării, şi nu a unui pa­ creaturi, D-1 Sadoveanu a scos ad­ cam îngroşat: ter familias. Cu larga-i privire bu­ mirabile subiecte, cari împodobesc nă şi iertătoare înfăşură cuprinsul paginile lileraturei noastre şi cari „D'apoi să tot hie drum ca de odăilor în cari clocoteşte tinereţea sunt dintre cele mai bune creaţii ale un ceas!". alor 7 odrasle. Infrânarea acestei sale. începând cu „Mormântul Gravitatea noastră trebue să dis­ tinereţi, cade toatăfîn sarcina „Coa­ unui copil" şi sfârşind cu acea pară la auzul acestui răspuns al nei Catinca" adică a Dnei Sado­ feerie giuvaer care este „Dumbra­ „omului bun", după care ceata de veanu. D-1 Sadoveanu se îndestu­ va fermecată" avem o întreagă mici răzeşi o ia Ia fugă râzând şi le şte cu rolul de spectator. Tot serie de scene admirabil scrise şi ea si năcăjind pe starostele ei. asemeni şi afacerile de gospodă­ studiate, luate din viata acestui care şi-a pierdut acum toată gra­ rie sunt privilejul exclusiv al Dlui microcosmos. vitatea. Sadoveanu. * D-1 Sadoveanu râde şi el cu un — Matale în care clasă eşti ? D-1 Sadoveanu* , #c u toate că fa­ aier de iubire şi îngăduinţă. întreb într'o zi pe una dintre du- milia îi este originară din Sadova Oradea-Mare. Dr. D. Gâldău iramNHMmmimmiiMintHiiimniMHfHiin

CELE TREI CRIŞURI : Ui llllIIUIIlIlIIIIIIllllllllllIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIltllI1

CRONICA ŞTIINŢIFICĂ.

Structura energiei (Teoria cvantelor) „Firele de aur ale razelor, ce înflorează zefirul albastru de aer al Pământului, CRONICA SOCIALĂ de căldură şi lumină, constituesc toc­ sunt, negreşit, fire continue. Ele nu mai fermenţii de viaţă cosmică;iar miş- se pot închipui ca nesfârşite salbe de cările de transmitere, prin radiare, scântei mărunte, ce împânzesc şi i. a acestei energii, e tocmai tendinţa împodobesc universul". Aceasta ar fi către omogenizare, către echilibru. mărturia ochilor, şi mintea naivă, Nivelarea valorilor. Acestor constatări din univers, le stăpânită de învăţătura simţurilor, o Lumea socială, în transformările corespund constatări analogice în lu­ crede. Aşa a crezut odinioară, în epoca sale succesive, nu poate scăpa de legile , mea omenească, în lumea socială- de aur a omenirei, că cerul este o cari cârmuesc şi lumea materială. Un om conţine în el un mănunchiu sferă de cristal ghintuită cu ţintele de Nu putem fi buni apreciatori, decât de energii, consecinţe ale organizaţiei aur ale stelelor; că Pământul este un având în vedere că viaţa omenească sale fiziologice, sufleteşti; când ele disc uriaş, plutitor pe apele mării. este un fenomen, care se raportează la sunt disciplinate, în sensul armoniei Aparatele ştiinţei, însă, s'au perfecţionat; existentanţa unei grupe de fiinţe, aşe­ sociale, atunci avem o valoare în acel luneta lui Galilei a străpuns sfera de zate pe un infim corp, perdut în haos. individ. Am putea grupa capacităţile cristal şi a zărit în albastrul tăriilor Viaţa omenească depinde de condi­ indivizilor în valori şi nevalori, după noi flori de foc, noi aştri sămănaţi ţiile de existenţă ale întregului univers. cum totalitatea energiilor lor sunt diri­ în univers, cum împroaşcă vântul r Este adevărat, că în compoziţia jate în sensul social sau antisocial. polenul florilor. Sfera cerului s'a lă 9it, fiinţei omeneşti, intră o parte, — su­ Dacă în univers constatăm că a lărgit-o intuiţia genială a lui fletul — care pare deosebit de materia energiile sunt împrăştaite cu intensi­ Copernic. Diamantul gândirii lui Newton propriu zisă- Totuşi, dacă se admite tăţi şi feluri diferite, nu putem admite a sgâriat-o, a spart-o, şi ni-a arătat că sufletul nu e decât o armonizare omogenizarea energiilor omeneşti, nu vedenia înfiorătoare a infinitului. de funcţiuni ale materiei însă-şiBCU, în Clujpute m/ Centraladmite nivelare Universitya valorilor. LibraryIn Seeliger Cluj, astronomul, turteşte cerul sensul unităţei fiinţei, atunci trebue totdeauna vom găsi oameni mari, înstelat, în formă de enormă lentilă să privim viaţa omenească Şi evolu­ mediocri şi inferiori. Cei cu calităţi vecinie plutitoare în nesfârş'tul spaţiului. ţia socială, înglobate în normele largi excepţionale, împrăştiind în jurul lor Einstein rotunzeşte spaţiul, îndoaie de existenţă şi evoluţie a ori cărui cunoştinţele ce au asimilat, vor con­ razele în cercuri, zăvoreşte energia corp sau grupări de corpuri, a între­ tribui, prin propria lor viaţă, spre a în graniţele universului. gului univers. îmbogăţi sufletul altora, a ridica nive­ O luptă fără sfârşit se dă între Este o lege, admisă fără contes­ lul sufletesc al celor inferiori lor. Ten­ mărturia simţurilor şi între postulatele tare, în haosul nesfârşit care ne în­ dinţa către această nivelare a valo­ gândirii logice. Nici odată n'a Iost conjoară : e legea tendinţei de omo rilor rămâne inevitabilă şi eternă vie­ mai crâncenă lupta decât în anii din genizare a materiei, de echilibru tei sociale, nivelarea însăşi nu poate urmă- Cele mai evidente date ale a diferitelor energii. Această ten­ fi realizată- Dupăcum, într'un dome­ simţurilor sunt minţite de raţiune; şi dinţă provine din faptul că materia, niu restrâns al spaţiului, realizarea locul lor este ocupat de noţiuni energia, se găsesc împrăştiate în uni­ unui echilibru relativ atrage desechi- abstracte, de cari anevoie poate lega vers în stare eterogenă, în stare de librul într'altă parte, tot asemenea şi fantazia imagini intuitive. desechilibru. Dacă pe pământ suflă în lumea socială: puterile sufleteşti Raza, ce sfredeleşte stratul de aer, vântul, e din cauza diferenţei de desime ale unui geniu omenesc o radiază altora nu e continuă, ci e o minuată salbă a atmosferei sale, din cauza unui des­ din jurul său, contribuind la pregătirea de scântei, de firicele de foc, orânduite echilibru al forţelor ce atmosfera con­ unor altor individualităţi superioare, pe-o dreaptă de ascunse legi. ţine ; mişcările aerului dela un punct omeneşti: frământări în mic, frămân­ Iată rezultatul cercetărilor mai noi la altul, e tocmai tendinţa de omoge­ tări în mare, deopotrivă însă de in- în regiunile radiaţiunei şi ale relativităţii- nizarea aerului, de echilibru al ener­ evitat. Dacă este aşa, la ce bun a Hotărît, energia ni-o închipuiam giilor sale,' stări, cari însă nu se pot mai formula în dogme tendinţa de continuă în univers, ca o apă tare, realiza niciodată. nivelare a valorilor omeneşti, când subţiată pe alocurea în bură tină, Dacă într'un punct al spaţiului lu­ această nivelare nu se poate realiza îngrămădită în alte locuri în năprasnice ceşte astăzi o stea (cum e soarele), în sensul nici unui plan conceput de valuri. Intre formele ei, dela adierea care va înceta mâine să apară Pr>- oameni, oricât de ingenios ar fi acela, mângăetoare a aerului fluturat până virei noastre, este că în acel punct când această tendinţă e un atribut la sulurile de foc ale protuberantelor se află un isvor de energie, care al vietei sociale însăşi, care se des- solare, ne închipuiam o trecere continuă- provoacă un dlfeechilibru în univers, vbltâ dela sine ? Energia, aşa socotiam, se scurge şi, prin trimiterea luminei şi căldurei Cât de şubrede apar, din acest neîncetat dela un corp la altul. Corpul în jurul său, la alte corpuri cari n'au punct de vedere, teoriile exagerate ale negru, funinginii, inghit fără întrerupere nici căldură nici lumină, avem o ten­ Comuniştilor sau ale celor ce în timpu­ energia razelor luminoase, iar din alte dinţă de a se stabili un echilibru de rile noastre se numără sub numele de corpuri, din isvoarele de lumină, se acest fel de energii. toarce fără odihnă, raza luminoasă şi Bolşevici! ce Nenumăratele corpuri calde şi lu­ se urzeşte în nemărginita pânză, Bogdan Ionescu se întinde între aştri. minoase, aruncate în goluri imense prof. univ. iimiiHmiifi 112 CELE TREI CRIŞURI inuM iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiil

Ni s'a clătinat şi năruit credinţa Aşa dară energia universală s'a bardaţi de sâmburele de foc. loung, aceasta în urma teoriei cvantelor a sfărâmat în cvante, s'a atomizat, silit de fenomenele interferenţei, fu lui Max Pianck. precum şi materia s'a pulverizat în nevoit să introducă ipoteza vibraţiunilor Teoria cvantelor, împreună cu teoria electroni. Legea individualizării a transversale, perpendiculare pe direc­ relativităţii sunt cele mai temute arme lucrat şi aici. Energia universală, ţiunea de propagare a razei. Max împotriva fizicei newtoniene. Care e cosmică se individualizează în corpusculi Pianck trebue să combine aceste două crezul teoriei prime, cari sunt necesi­ de energii: în cvante. teorii; va considera raza ca serii tăţile raţionale ce-au creat-o? Continuitatea razei de lumină se succesive de cvante de energii vi­ In anul 1860 Maxwele a formulat datoreşte unei iluzii optice. Jăratecul bratoare. Va jertfi învăţăturile funda­ teoria repartizării uniforme a energiei. învârtit repede desenează o dungă mentale ale fizicei vechi; în schimb Să ne lămurim. Gazele închise într'un luminoasă, continuă- Racheta asvârlită va da explicări unui domeniu mai vas sunt considerate ca un mare cu putere din ţeava pistolului descrie întins de fenomene electrice, optice, număr de molecule în neastâmpărată un arc continuu, luminos. Inţeala calorice şi mecanice. mişcare, cari se isbesc între ele şi de jăraticului şi a rachetei e atât de Astăzi ştiinţa pare un oraş cu păreţii vasului, şi ne dau apăsarea mare, în cât impresiile succesive, ale clădiri roase de vreme, cu străzi asupra păreţilor. Fiecare moleculă retinei se suprapun, se contopesc împletite labirintic, încât rătăceşte trece printr'o serie de iuţeli; dela zero într'o singură senzaţie : în traiectorie mintea prin ruinele lui. Ici colo se pe care o are în clipa ciocnirei, până continuă- Raza luminoasă este iluzia înalţă semeţ câte-un dom maestos: la iuţeala maximă, ce-o are în zborul produsă de cvantele energiei ţâşnite monumentul biruinţei noui a geniului liber între două molecule. Creşterea din isvorul luminos. Mişcarea lor de în lupta pentru adevăr. Teoria cvantelor iuţelei se face în mod continuu, cum 300.000 Km pe secundă înoadă senzaţi­ şi a relativităţii universale sunt se întâmplă la pornirea trenului bine ile particulare în fir continuu. domuri sublime; în jurul lor răsar condus. Iuţeala medie a moleculei din ruinele vechiului oraş clădiri noui, Ştiinţa se întoarce din nou, la ipoteza rămâne, însă, constantă; aşa că pompoase, pe cari filozofia biocentrică lui Newton. Fireşte o modifică potrivit variarea iuţelelor se consideră ca o a lui R. H. France le rândueşte în rezultatelor experienţei. Newton propo­ oscilaţiune în jurul unei valori medii, plan clar cu străzi drepte şi largi. văduia, că lumina este alcătuită din constante. Fiecare moleculă a gazului mici corpusculi incandescenţi bom- va trece prin aceleaşi serii de iuţeli; va (Braşov) T. Neş. avea deci aceeaş, iuţeală medie. Energia de mişcare a fiecărei molecule CRONICĂ BUCUREŞTEANĂ rămâne aceaş în valoare BCUmedie. Cluj / Central University Library Cluj Energia totală, deci e repartizată în mod egal asupra moleculelor. Teoria Discursurile de recepţie dela Academie. — Bucureştenii şi revoluţia bulgară. — aceasta cinetică, plăzrnuită în spiritul Ce crede Prinţul Carol şi ce doresc scriitorii. — Un congres al celor mai deosebiţi oameni. — N. N. Beldiceanu. fizicei newtoniene, lămureşte foarte bine atitudinea gazelor la temperatura Recepţiile la Academia Română s'au a nu ocoli adevărul şi cu atât mai obicinuită şi înaltă- La temperaturi bucurat de data aceasta da un fast mult, îl voi spune acuma. D Sado­ scăzute consecinţele teoriei sunt des- cu totul deosebit. Presa 1-a înregistrat, veanu e un maestru al cetirei. Şi-a minţite de datele experienţei. Se făcându-şţ datoria. După discursurile cetit minunat discursul său. D. Sado­ impunea o corectură- de recepţii, banchete, şi după ban­ veanu e temut azi, e adulat, tinerii In spaţiui gol al sferei metalice, chete o nouă recepţie la Fundaţia scriitori au nevoie de dânsul pentru încălzite, se înfiripă o serie de unde Principele Carol. rapoarte la Casa Şcoalelor, la Minis­ încâlcite, ca pe oglinda lacului tremurat Am asistat la şedinţele în care d-nii terul de război, la Academie, de o a de picurii deşi de ploaie. Pe faţa Goga şi Sadoveanu şi-au cetit discur­ vorbă bună ' «Viaţa Românească", lăuntrică, lustruită a sferei, undele se surile. Regret că nu am putut parti­ editură şi revistă- El trăeşte o viaţă reflectă şi se vor încâlci şi mai mult cipa la discursurile d-lui Lăpedatu şi, literară falşă, care îl înşeală şi deci cu celelalte. Totuşi, cu vremea, fiecare cetind „Neamul Românesc", am mus­ se înşeală pe sine însuşi. El crede că e undă îşi va statornici calea şi mărimea. trări că nu l-am ascultat pe d. Guşti. mai aduce ceva nou în literatură, P La undele aceste vom găsi diferite Pe cei doi din urmă îi consolez: sunt când, noul academian, nu mai dă lungimi ds unde. Se ia lungimea specialişti. Intre dânşii, mai puţin spe­ nimic nou de câţiva ani încoace. Co­ medie şi se studiază energia sferei cialist e d. Guşti, care s'a încăpăţâ­ rul de laude ce s'a format în jurul în funcţiune de ea. Rezultatele sunt nat totuşi să se îngrădească mai mult lui, 1-a păgubit şi el s'a lăsat. Dis­ bune pentru temperatură urcată Şi decât se cuvenia în materia sa, cu o cursul lui n'are o idee, dar are o mi­ lungime mare de undă," dar nu le erudiţie în care par'că voia să nunată formă- El spune : să ascultăm verifică experienţa la temperatură sperie blajinul public românesc, obiş­ tradiţia şi să ascultăm poporul. De-o scăzută şi lungime mică de undă- nuit de majoritatea politicianilor noşti sută de ani auzim toate aceste. Aş fi Se impune o corectură- a privi numai suprafaţa lucrurilor. dorit ca domnul M. Sadoveanu să aibă un singur cuvânt de recunoştinţă Octavian Goga a ştiut aduce o notă Corectura îndrăzneaţă a făcut-o pentru N. îorga, şi un discret elogiu nouă Şi de astădată- Trebuia relevată- n Max Pianck prin următoarea ipoteză- pentru mişcarea „Sămă ătorului", Dar Goga, e conducătorul revistei La gaze energia nu variează în mod care 1-a prezentat pe vremuri publicu­ „Ţara Noastră" Şj Prin activitatea sa continuu dela moleculă la moleculă, lui românesc. ci treptat, în cascade. Admitem o dela revistă se războeşte cu marile cantitate elementară de energie: o cotidiane din capitală- Le e deci anti­ îmi place, astăzi, mai mult decât cvantă; celelalte energii vor fi multiplii patic. oricând, să spun ceia ce cred, nu de întregi ai cvargjei. Cvanta însăşi Cu d. Sadoveanu, lucrurile se petrec teama răspunderii Viitorului, şi de variează invers *cu lunginea undei. cu totul altfel. Eu, am răul obicei de aceia a onestităţ'i literare, care trebue |iiiuiiRnmttwnim»niuiHUiitl»iUiniiui CELE TREI CRIŞURI iiiiiiiiiiiimiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiiJ sâ reziste impetuoaselor cetăţei lite­ cine că e mai comod să te odihneşti a aviza asupra măsurilor necesare si­ rare, care nu-şi dau încă seamă ce într'o casă, decât odată pe an într'un tuaţiei grele, cea mai grea fiind a rău mare fac mişcării literarea, având fotoliu academic, care se poate întâm. scriitorului român, nu a aceluia în­ aerul că servesc unei nobile cauze, pla a fi şi reumatic. Că Minulescu chipuit pe care îl jeleşte o revistă deşi în fapt nu-şi servesc de cât pro­ şi-a rezervat şi fotoliu academic, şi c'.ujană-bucureşteană, pentru că pe priile buzunare. casă, şi mai ştiu eu ce pentru „Mai cel ce e scriitor, numita revistă îl în­ târziu* asta îl priveşte pe dânsul şi groapă fără pompă, după miezul nopţii. * veşnicia. * Lumea noastră* trăeşt* e 'zile de în­ * * * frigurare. Evenimentele din Bulgaria Străzile Bucureştilor parc'ar fi nişte Iarăşi valul de* scumpete* ! Cine ar sunt bogată hrană de discuţie de fie­ coridoare strâmte prin cari îşi fac loc fi crezut oare că cinci ani după răz­ care clipă. Partizanii de eri ai regi­ oameni şi tot felul de trăsuri. Nu e boi ne-ar aduce în situaţia în care ne mului Stamboliischi, au devenit azi dar de mirare că zilnic se înregis­ găsim ? Oamenii trăiau cu speranţa duşmanii lui. Experienţa pe care a trează accidente, care costă viaţa că mâine, peste o lună, peste un an, făcut-o fostul prim-ministru, va tre­ multora. Un tragic accident a înre­ toate se vor schimba şi vom reintra bui să folosească şi tării lui şi altora. gistrat ziarele, zilele acestea. O doamnă, în normal. Nu mai intrăm. Să nu ne Dictatura provoacă jeacţiunea; liber­ mama unui locotenent orb din război, facem iluzii. Sunt forţe mai tari decât tinajul o provoacă deasemeni. Con­ îşi conducea pe fiul ei pe stradă. dezideratele unor teoricieni, forţe care ducătorii de state trebue să fie nişte Voind să scoboare de pe trotuar, un ucid energiile unui popor. S'a cerut bărbaţi, care să ştie a menţine echi­ autocamion a smuls-o dela braţul libertatea comerţului. S'a dat. Acum, librul între forţele vii care com­ orbului şi a ucis-o. Fiul ei, a început spectatori neputincioşi, privim alt spec­ pun Statul. Ca să poţi guverna, să strige şi abia atunci lumea ce se tacol : abuzul libertăţii comerţului. O trebue să înveţi această meserie. Ce adunase în grabă şi-a dat seamă de populaţie săracă, insuficient plătită» cu adevăruri banale sunt nevoit să repet! grozava tragedie desfăşurată în câteva un salariu sub minimul de existenţă, e Am nimerit odată în caş» unui mare clipe . .. spoliată, nu de speculant, care a ajuns boer din Bucureşti. El, împreună cu , * un mit, ci de nobilul producător .. . familia, era în străinătate. In palatul Marile fabrici şi Industrii trebue să * * lui, servitorimea, ducea, imitând, viaţa dea dividende grase, să plătească un N'aş voi să închei rândurile acestei stăpânilor. îşi spânzurase livreaua în numeros personal din consiliile de cronici, fără să nu amintesc de cui. Erau îmbrăcaţi în cele mai bune administraţie, o armată de funcţionari moartea lui N. N. Beldiceanu. El a haine ale lor, împrumutaserăBCU aerele Cluj / Central University Library Cluj şi . . . şi pe lucrători, care îşi cer 'avut o tristă soartă- Se svonise acum stăpânului plecat, crezându-se ei înşi-şi deasemeni tot mai mari beneficii după câteva luni că a dispărut dintre vii. stăpâni. Aveau un mic cusur: nu-i îndemnurile ce le vin de sus. Pro­ Ziarele şi revistele i-au consacrat articole prindea; miroseau ceia ce într'adevăr ducătorul, fie agricol sau industrial, funerare. Dar vestea nu era adevărată. erau. îşi fixează dela început beneficii în Beldiceanu mai trăia, deşi sufletul lui Pretutindeni însă, după razboiu, toţi disproporţie cu capitalul, munca şi apusese de multă vreme. Moartea lui vor să guverneze; nimeni nu vrea inteligenţa. Apoi vine masa cea mare a trecut de astă dată neobservată şi să fie guvernat. Scara valorilor sociale a intermediarilor, cari sporesc preţu­ n'a făcut sgomot în jurul lui, cum s'a rupt şi de aci, acel grozav dez­ rile, aşa că atunci când un obiect nici în viaţă scrierile lui, interesante echilibru pe care ar trebui să-1 ob­ de hrană sau de îmbrăcăminte a totuşi când îşi făcea antobiografia, servăm şi la noi. Niţ-i vorbă, de ajuns în mâna celui ce are nevoie, n'au oprit prea mult pe cetitor. văzut îl vedem cu toţii. atinge cifre fabuloase. Sibiu), pe care îl visase şi el ca atâţia alţii ce gândeau la provinciile * * Fireşte, că în acest joc de iad intră desrobite; Ardealul, pe care îl cerce­ şi cultura. Revistele abea apar, gâ­ tase în tinereaţa lui şi de care vorbia Nu ştiu de ce Principele Carol a fâind din greu: cărţile didactice, lite­ cu entuziasm, 1-a primit deschizându- spus la un banchet că „toţi sciitorii ratura, cărţile ştiinţifice, broşurile de şi sânul, cald încă de sângele vărsat, nutresc dorinja de a ajunge acade- popularizare, toate sufăr şi se ofilesc. ca să-i hodinească trupul istovit. In miciani". Sunt scriitori care se mul­ Primejdia e atât de mare, încât socot cel din urmă drum al lui, el a fost ţumesc să fie premiaţi de înalta so­ că n'ar fi prea îndrăzneţ, azi, când petrecut de întreg Sibiul şi şcolile au cietate, după cum sunt unii cari o se ţin atâtea congrese, cu şi fără însemnat o zi de doliu, ducându-1 la ignorează- In cazul acesta ignorarea rost, un congres al editorilor, fabri­ cele veşnice cu flori şi lacrimile ne­ e reciprocă- Poate lucururile au im­ canţilor de hârtie şi scriitorilor, pentru vinovate ale copiilor. portanţa pe care le-o dăm . . . Vasile Savel. Cred mai de grabă că orice scriitor nutreşte dorinţa a fi un — să luăm CRONICA CLUJANĂ. exemplul dela noi — Eminescu; că un scriitor ar dori ca şcoala să Serbările populare. — Chestiuni în legătură cu Teatrul National dinCIuj. — Baritonul pregătească astfel ţinerile elemente Jean Atanasiu la Cluj. — Concertul Şt. Stoicescu. în cât să le desvolte gustul de cetit şi să Ie facă să-Şi păstreze acest Pe lângă toată lipsa de public sboară, roulettele funcţionează, pasi­ guăt şi în viaţă.' că în sfârşit . . . românesc serbările, concertele etc. se onaţii pierd şi publicul râde, îşi dar aici nu poate fi vorba despre ceia ţin lanţ. Au luat un avânt puternic petrece-câteva ceasuri de recreaţie ce cred scriitorii, unii dorind castele în timpul din urmă mai ales serbările înainte de a reîncepe munca pentru câş­ în Spania, alţii o simplă vilă la Sinaia. populare. Nu există sărbătoare lăsată tigarea pâinei prin ateliere, prin birouri Al. Cazaban s'ar mulţumi şi cu o că­ de Dumnezeu în care parcurile oraşului cu dosare roase de guzgani, sau prin suţă în Bucureşti. Va recunoaşte ori­ să nu fie iluminate strălucitor. Rachetele prăvălii cu rafturi supraîncărcate. CELE TREI CRISURI •tiiiiliiillili iun • MI unii unii • mu linii

Serbările populare erau aranjate De câteva zile este oaspele oraşului Acest mare artist, — artist în ade­ mai de mult în scopuri de binefacere nostru cel mai mare cântăreţ român văratul înţeles al cuvântului, a fost şi de interesul obştei, pentru orfanii de d-1 jean Atanasiu. Reîntors de curând chemat de repeţite ori la rampă Şi război, pentru itifiinţare de şcoli şi din Italia unde a cântat la Roma viu ovaţionat. căminuri. Spre marea noastră surprin­ întreaga stagiune de iarnă la marele Remarcăm încă pe d-nii Ionel dere, astăzi o bună parte din aceste teatru „Constanzi", a fost angajat Crişan şi Sterian Mandy, cum şt pe d.na serbări le aranjează un fel de pentru câteva spectacole la teatrul Silvia Tyron, cari s'au achitat cât se oameni fără căpătâi, cari şi au făcut maghiar din Cluj. poate de bine. din această îndeletnicire o meserie D-1 Atanasiu invitat de Opera rentabilă- Sunt ei de vină la urma urmei? Română a cântat Dumineca trecută Pe la mijlocul lunei trecute a avut Nu-i nebun cel ce mânca două pâini, în Tosca, intrepretând pe Scarpia. loc la Cluj concertul d-lui Ş. Stoicescu. e nebun ce-1 ce i-le dă- Publicul clujan a căutat să lipsească Corul compus numai din 23 persoane * şi de data aceasta, în special aristocraţia. a fost totuşi la înălţime. Au cântat d-nii I. Andreescu, în formaţiunea în care se află astăzi O mare parte a lojelor erau goale ... Teodorian, dar auditorii au gustat cu Teatrul Naţional din Cluj, nu-şi poate D-1 Atanasiu a împrumutat rolului adevărat deliciu ariile populare din îndeplini în deajuns înalta misiune lui Scarpia toată torţa şi culoarea Brediceanu, cântate de D-şoara Elefte- culturală în Ardeal. Se simte nevoe care o reclamă- Adeseori vocea d-sale a rescu, o distinsă soprană- Corul a de mai multe elemente de muncă, iar impetuoasă acoperit întreg ansamblul executat asemenea mai multe doine ca artiştii să poată desvolta o activitate de cor şi orchestră dela sfârşitul act. r populare de Mureşanu, Dima şi Vidu. cât mai intensă fă ă să se izbească I, scena Tedeumului. zi cu zi de greutăţile materiale, este De-o abilitate rară în ce priveşte In semn de simpatie d-1 Stoicescu necesară o cât mai urgentă îmbunătăţire executarea părţilor lirice, sobru în a primit ca dar două preţioase obiecte a salariilor. ţinută Şi de un temperament cât se de artă, iar d-ra Elefterescu un frumos coş ornat cu flori. în acest sens s'au făcut repetate poate de senin D-sa creează un intervenţii şi demersuri şi nu fără Scarpia adevărat. (Cluj) ilius. oare care succes. Astfel d-1 Ministru al artelor a promis, că odată cu începerea lunilor de toamnă va spori SCRISORI CRAIOVENE corpul artiştilor cu cel puţin 17 elemente noui şi valoroase şi va lua BCUdispoziţi i Cluj / Central- IUniversity. Librarychiriilor Cluj, şi mai cu osebire a economi­ pentru o nouă urcare a salariilor. ilor ce se fac la Primărie, când e Până • 'a toamnă mai sunt câteva (Muzee, biblioteci şi tipărituri) vorba de „cultură", fundaţia lâncezeşte. luni şi atunci vom vedea dacă aceste Muzeul Prefedurei. Profesorul Cu ceva mai multă înţelegere şi bună promisiuni vor continua a fi promisiuni Ciucianu, în răstimp de ani, a voinţă, s'ar fi putut întemeia din acest şi mai departe, sau se vor traduce împerechiat cu răbdare, într'o săliţă aşezământ, un muzeu regional, care în fapte. Afirmăm şi astăzi ca în a Prefecturii, tot soiul de piese să oglindească ce-i mai caracteristic trecut: nu suntem de rea credinţă, dar preistorice şi etnografice. Ce-a fost din trecutul şi viaţa actuală, a ţinuturilor s nici nu ne prea lă ăm legănaţi de mai de preţ şi mai caracteristic, a olteneşti. Biblioteca a frequentată mai iluzii... Direcţiunea Teatrului Naţional fost ridicat de specialiştii germani, în cu seamă de tineret, ceiace dovedeşte, va organiza în curând o echipă din, timpul ocupaţiei. In Oltenia, şi mai că dascălii de limbi, încă n'au izbutit artişti mai tineri pusă sub conducerea cu seamă în judeţul nostru, s'au găsit să înnăbuşe gustul de citit. Cursurile unui artist mai în vrâstă şi va da o staţiuni preistorice de-o însemnătate de literatură, care au fost urmărite serie de reprezentaţii prin satele din covârşitoare. Ne trebue specialistul, cu un vădit şi susţinut interes, vor zona de activitate a acestui teatru. care să nu-şi drămuiescă nici truda reîncepe în toamnă- Se vor juca piese uşoare cu caracter şi nici timpul, şi-atunci s'ar putea * instructiv şi naţional. înfiripa o secţiune etnografică Şi a'ta în repertorul viitoarei stagiuni s'a preistorică, ale muzeului regional Biblioteca Liceului, s'a redeschis hotărât să figureze următoarele piese oltenesc. In lipsa profesorului Ciucianu, acum câteva săptămâni, de faţă fiind şi teatrale: care-i transferat la Arad, tânărul Ministrul Şcoalelor. Nu e vorba de-o Ovidiu; Răsvan şi Vidra ; Chemarea specialist, Nicolăescu-Plopşor, ar putea bibliotecă pentru folosinţa elevilor, codrului; Vlaicu Vodă; Scrisoarea face rânduială în nucleul de muzeu ci de-o adevărată bibliotecă pentru pierdută ; Un domn pribeag ; Hamlet ; dela Prefectură- marele public, cuprinzând cărţi şi Visul unei nopţi de vară; Avarul; * reviste, greu de găsit, chiar prin Azilul de noapte; Heidelbergul de * * marile noastre biblioteci. In calitate altă dată," Cafeneaua cea mică; Fundaţiunen „Aman" (muzeu şi de director al acestei instituţii, am Prostul şi fetiţa. bibliotecă). Fundaţiunea .Aman" e un întreg plan de lucru, şi cum Mi- Piese noui: Apus de soare; Machbeth ; condusă astăzi de cunoscuta scriitoare: nistiul a făgăduit totsprijunul material, Neguţătorul din Veneţia; Duşmanul d-na Elena Farago. Muzeul cuprinde nădăjduesc ca pânăla toamnă, să fie poporului; Rosmersholm; Oedip, câteva piese de valoare; îi lipseşte înzestrată cu tot ce trebue unei Electra; Popa; Inima vorbeşte; însă Şi o rânduială artistică Şi un biblioteci moderne. Peste 2—3 ani, înşiră-te mărgărite; Ciuta; Sorana; catalog întocmit cu pricepare. (Oare când se'ncheie veacul dela înfiinţarea Banii şi Tudor Vladimirescu (N. Iorga). d-1 Tzigara Samurcaş să fi uitat ei, cred că biblioteca liceului „Carol I", Repetiţiiles se încep la 1 August. Stagiu­ făgăduiala dată?) Biblioteca e bine se va număra printre marile biblioteci nea se va deschide la 1 Septemvrie. înzestrată cu cărţi şi reviste dinainte din ţară- * de războiu ; e lipsită însă de tipăriturile mai noui. Din pricina expropierei, legei * * * iiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiHiiiitriiiifiiiiiiiiiiiiiimi Pag. CELE TREI CRIŞURI iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiii

Dintre tipăriturile locale, menţionăm anul acesta — din ce cauze nu ştiu căci trebue să se găsească o poezie pentru vechimea ei, revista „Ramuri". — s'a întors la vechiul vad. E o mai bună ca toate celelalte. Acum apare sub îngrejirea d lui N. pagubă ce trebue crestată pe răboj. ,D. Crainic a arătat că a obţinut Iorga; cum d-sa e din cale-afară de (Craiova) Ion Dongorozi. din partea A. S. R. Prinţul Carol prins, nu are răgaz să se intereseze localul Fundaţiei cu acelaş nume în mai deaproape de revistă- Ca directivă, mod gratuit pentru sediul societăţii. e o încercare de 'nodarea firului rupt S'a început apoi votarea noului odată cu dispariţia" Sămănătorului; comitet. trudă. în bună parte zadarnică, de Au fost aleşi d-nii: M. Sadoveanu, oarece timpul n'a stat deatuncia pe loc. preşedinte; Rebreanu, vice-preşedinte; „Năzuinţa" a păşit în al doilea C. Moldovanu şi Al. Cazaban. censori; an. Din capul locului, publicaţiunea Rusu Şirianu, secretar: Camil Petrescu, Dela „Societatea Scriitorilor aceasta, a urmărit, ca pe lângă bibliotecar; Minulescu, Eug. Botez, români" colaborarea talentelor grupate în jurul Agârbiceanu, Cezar Petrescu şi Ion Pilat, membri. altor tipărituri, să dea putinţa, talentelor Adunarea generală anuală a „soc. locale, să se manifeste, sau să-şi scriitorilor români" a fost ţinată anul desăvârşească ucinecia. In revista acesta la Fundaţia Carol I. aceasta d-na Farago, cea mai repre­ Şedinţa s'a deschis sub preşedinţia zentativă dintre scriitoarele noastre, dlui Corneliu Moldovan, preşedintele şi-a publicat ultimele sale poezii, societăţii- tălmăcitorul Iliadei şi Odiseiei, ne-a D-sa a citit darea de seamă asupra dat câteva cântece din marea traducere activităţii comitetului de la 11 Iunie ce va apare la „Cultura Naţională", 1922 şi până la 17 Iunie 1923, d-1 Al. P. Telega, singurul cunoscător la noi al literaturii iberice, câteva arătând că societatea are un frumos fragmente din romanul autobiografie excedent moral şi material. „Renunţare", d-1 N. M. Condiescu, Continuând, dl preşedinte a arătat câteva pagini din al doilea volum de că pensiile, ce se dau văduvelor călătorie, iar d-I I. B. Georgescu, un unor scriitori, au fost sporite, că s'a Cartea Femeii de Dr. Elena cunoscător al trecutului nostru artistic, înfiinţat soc. „Şezătoarea literară" şi Pândele. într'un timp când atâtea una din monografiile sale, BCUasupra Clujcă tre i / membriCentrali ai socUniversity. „Scriitorilor "Library boale bântues Clujc printre oameni, făcând mănăstirilor olteneşti. D-1 B. Luca, au fost premiaţi de curând de Aca­ ravagii imense, neapărat că higiena cel mai original dintre autorii noştri demie. S'a obţinut de asemenea o îşi are cel mai însemnat rol la apărarea dramatici, a tipărit câteva fragmente reducere de 50 la sută pe c. f. r. vieţii omeneşti. De-aceea privim cu o din nouile sale lucrări, ce vor apare D-sa şi-a exprimat părerea de rău deosebită mulţumire apariţia unei la toamnă. în al doilea volum de pentru pierdarea câtorva membrii, de cărţi ca cea de mai sus. Manualele teatru (Editura „Cultura Naţională"). onoare şi activi, decedaţi în cursul superioare de ştiinţă sunt folosite anului trecut: Take Ionescu, Hildebrand numai de cei competenţi, de puţini Dintre începătorii lansaţi, pornesc Frolo şi N. N. Beldiceanu. pricepători sau de cei cari îşi com- pe N. I. Herăscu şi pe prozatorul: Dl Corneliu Moldovanu a dat apoi • plectează cunoştinţele în această A. Milcu. (Spaţiul prea redus, nu-mi citire premiilor acordate de societate direcţiune, — pe când,,, Cartea femeii" îngădue să trec în revistă şi alte anul acesta : poate fi folositoare tuturor femeilor, nume). Din toamnă. „Năzuinţa" va 1. Premiul de poezie (6000 lei), a fiind scrisă pe înţelesul general şi publica în întregime romane şi piese fost acordat d-nei Claudia Millian tratată cât se poate de desvoltat. Ea de teatru, apoi cronici din toate pentru voi. „Cântări pentru pasărea este un bun sfătuitor al femeii în domeniile şi scrisori oglindind viaţa toate momentele vieţii sale higienice, albastră". culturală şi socială din alte ţări. găsindu-şi aci toate sfaturile pentru 2. Premiul de proză (4000 lei) dlui apărarea sănăţii sale. O recomandăm „Flamura" deasemeni păşeşte în G. Brăescu pentru voi. „Doi Vulpoi". călduros cititoarelor noastre. al doilea an. Faţă de greutăţile ce 3. Premiul S. Benveniti (2000 lei), le'ntâmpină astăzi o tipăritură, anul dlui G. Talaz pentru voi, de poezii încheiat înseamnă o apreciabilă „Puncte de vedere" — filozofie, „Râsul apei". psihologie,pedagogie — de George izbândă- Dintre colaboratorii statornici Premiul pentru cea mai bună poezie merită să Iie menţionaţi: poetul Eugen Bota, editura „Cele Trei Crişuri" a anului: 2000 lei, donaţia d-lui Radu Oradea-Mare, 1923. Constant, şi ieşanul Emil Serghie iar Rosetti, a rămas să se acorde în dintre începători: Savin Constant, în câţiva ani de muncă d-1 Bota anul viitor, de oarece comitetul n'a a reuşit să-şi- ocupe un Ioc de frunte Dem. Basarabeanu şi prozatorul Sever găsit încă, de când s'a fixat premiul, Anina. în publicistica românească- Cititorii o poezie care să-l merite. noştri îl cunosc destul de bine din Arhivele Olteniei", după oarecari După ce a enumerat ajutoarele multele şi apreciatele sale articole şovăeli, şi-au dibuit însfârşit cărăruia. acordate, d. Moldovanu a arătat că publicate în această revistă- Volumul Materialul documentar, ar trebui ceva excedentul societăţii e de 510.771 de mai sus conţine un număr însemnat mai cernut, de oarece uneori se faţă de anul trecut, iar averea ei e de articole şi studii publicate de cuibăresc şi documente de prea de 558.611 lei. autor prin diferite reviste din ţară- puţină însemnătate istorică- Adunarea a aprobat apoi raportul, în mijlocul pedantismului îngâmfat „Gazeta Şcoalei", care anul trecut dând descărcare comitetului. care ne zâmbeşte sarcastic, neînţeles, izbutise cu succes să îmbrăţişeze şi D. Minulescu a cerut ca premiul d-l Bota are o armă dintre cale mai învăţământul primar şi cel secundar, neacordat să se dea cât mai repede, puternice: cultura, şi un simţ perfect ELE TREI CRIŞURI lllllinHHIIIIIIIIIUIlUUIIIIIIIIIlllUllI de observaţie. Dar afară de acestea, La Oradea-Mare sau început lucră­ Boh m Vilmos, fostul secretar general de ceeace-1 apropie mai mult de cititor, rile pentru aşezarea statuei M. S. Regelui război al guvernului (maghiar) Kâroly din este stilul său limpede şi plăcut în Ferdinand I. Statuia înfăţişează pe M. S. 1918 şi mai târziu comandantul armatei care îşi expune părerile şi observările, călare şi va fi aşezată în Piaţa Unirii în roşii a lui Bela Kun, a editat la Viena locul statuei lui Sf. Ladislau, rege al Un­ o carte cu titlul „Ket forradalom tiizeben" şi prin care te fură dela început. gariei şi întemeetorul Oradei. (In focul a două revoluţii) în care spune Fiecare articol din volumul de faţă Inaugurarea va avea loc în toamnă, cum s'a întâmplat că guvernarea a căzut ar putea să fie prelungit la o carte când se vor organiza, cu ocazia aceasta, din mâna lui Kâroly în mâna comuniştilor. aparte, însă cu atât mai mare e mari serbări naţionale. Volumul său conjine aproape excluziv politică. Presa din Budapesta 1-a primit meritul autorului, că ni le-a putut cu o gălăgie enormă şi toate ziarele (8 înfăţişă mai prescurt, fără să-Şi piardă La 12 Iulie a. c. s'a inaugurat în com. Orai Ujsâg, Nemzeti Ujsâg, Peşti Hirlap, din valoarea lor. Neputând cita dintre Tinca, din Bihor, biblioteca populară „Cri- Szozat, etc) scriu contra lui. ele, din lipsă de spaţiu, îndrumăm şul Negru", înfiinţată de „Cercul studen­ ţilor bihoreni din Bucureşti". Inaugurarea pe cititor să răsfoiască însăşi volumul a avut loc în fata d-lui primpretor Sever In luna trecută s'a stins din viată, la întreg, care e scris la priceperea Popp, a inteligentei din loc şi a câtorva vila sa din Hendaye (Pirinei,) în vârstă fiecăruia şi care nu trebue să lipsească delegaţi din comunele din împrejurimi. Pă­ de 73 ani, Pierre Loti, cunoscutul şi iubi­ tul romancier francez, părintele exotismu­ din nici o bibliotecă- rintele Gh. Rocsin, după oficiarea sfeşta­ niei în localul bibliotecii, a ţinut o fru­ lui introdus în literatura franceză. Fusese ofiţer de marină şi se numea în viata TTîTTŢ iTTŢTi M 111 minuni mm iiimiiiimn moasă cuvântare, -lăudând munca depusă de tinerime pentru răspândirea culturii particulara Jean Viaud. Romanele lui sunt româneşti în pătura poporului. Au mai traduse mai în toate limbele şi citite cu vorbit d-nii Gh. Horvat, Sever Popp, etc. plăcere de toată lumea- Moartea sa pro­ iar la sfârşit s'au împărţit broşuri pentru citit. duce un gol mare în literatura franceză şi e un doliu dintre enle mai triste chiar pentru literatura universală.

La 14 şi 15 Iulie au avut loc la Ora­ Erata: In articolul: Dimitrie @&sti, sem­ dea-Mare serbări populare pentru strân­ nat G. B. în cuprinsul revistei, la pag. 107, gerea unui fond din care să se ridice un începutul coloanei prime, rugăm a se monument poetului Gh. Coşbuc. Au dat citi : . . . „pe al cercetărilor filozofice concursul şi câţiva artişti dela Teatrul Na­ creează specialităţi pe un teren mai in­ tional din Cluj. La 22 Iunie c. a avut loc în sala te­ grat, ..." Din eroare de tipar a fost atrului orăşenesc din Oradea un frumos omis cuvântul „creează". festival artistic aranjat de reuniunea cul­ Violonistul Jean Proşteanu a dat de turală „Cele Trei Crişuri" cu ocazia semi­ curând trei concerte în oraşul nostru. Cu v-ţ-* •-J'* •-{-« centenarului „României-June" diBCUn Viena Cluj. oarecar / Centrali rezerve asupr Universitya omului, trebu Librarye să Cluj D-l Dr. han Lupaş, prof. univ. şi mem­ recunoaştem că artistul posedă o tehnică bru al Academiei Române, a vorbit despre uimitoare. Că d-l Proşteanu na ajuns până „România-Jună" în legătură cu realizarea acum să-şi câştige locul consacrat în idealului românesc, pentru care a fost palatul artei, pe care de-altfel l-ar merita răsplătit cu multe aplauze. alături de cei putini, e foarte firesc: omul Doamna Ritta Mărcuş şi d-l St. Mărcuş din el împedică pe artistul din el ... au cântat bucăţi din marile Opere. D-na Mărcuş este o artistă de înaltă valoare şi apariţia d-sale pe scenă e un deliciu La Budapesta a avut loc o serbare pentru auditor. Ca întotdeauna, a fost răs­ iridentistă, pusă la cale, probabil, de ace­ plătită şi de data aceasta cu flori. iaşi „Unguri cari se deşteaptă". D-l AL A/bu a executat demn la vioară Intr'o ladă se zice că a fost adus Reviste: bucă|i din marii compozitori. Publicul pământ din toate judeţele Ardealului. Un Lamura, anul IV, Nr. 9. Bucureşti; orădean 1-a primit cu frumoase aprecieri. episcop ungur a sfinţit pământul şi lada Lumea literară şi artistică, anul VI, Nr. 6. A mfei cântat la vioară d-l George Baca­ a fost apoi îngropată în vreme ce ungu­ Iaşi ; loglu, care pe lângă multiplele ocupaţii, rii prezenţi cântau „Crezul maghiar". Vieaja nouă, anul XIX, Nr. 1-3. Bucureşti. mai găseşte câte odată prilejul de a ne A vorbit şi un sas, onorabilul d-l Peteî Gândul nostru, anul II, Nr. 4. Iaşi; dărui momente plăcute, de artă supe- Jekel, care a spus că lada aceea va fi Ţara noastră, anul IV, Nr. 27. Cluj; rioasă, loc de pelerinaj pentru doctorii dumnealor. Ideea Europeană, anul V, Nr. 122. Bucu­ Deasemenea amintim corul şcoalelor Această manifestaţie, ori ce român cu reşti ; normale din localitate sub conducerea mintea la locul ei, nu o poate privi de Cultura poporului, anul Iii, Nr. 16. Cluj; d-lui G. Strat, unul din rarii maeştri-diri- cât cu un milostiv surâs. Viata Românească, Nr. 5. Iaşi; jori, şi a d-nei Strat, care posedă o voce Năzuinja, Craiova ; limpede de soprană. Organizarea unui cor Flamura, Craiova; mixt ca al d-lui Strat, e mai grea decât tr. Molnâr a cărui piesă de teatru Liliom Adevărul Literar şi artistic, Bucureşti; ne-am închipui, şi acesta e marele său nu de mult a fost jucată cu succes la Arhivele Olteniei, Craiova ; merit. Paris, — a terminat acum o nouă piesă: Junimea literară. Cernăuţi; „Fabrica de îmbunătăţirea oamenilor". In Clipa teatrală, literară, etc-, Bucureşti- In cursul acestei luni, reuniunea „Cele această fabrică se repară sufletele oamenilor Trei Crişuri" va începe înfiinţarea şi rătăciţi şi stricaţi. Piesa n'are decât o Cărfi: inaugurarea a noui biblioteci populare în pauză şi instructiile sunt date pe larg de Editura „Cartea Românească" Bucureşti. satele din Bihor. Afară de stocul de cărţi autor. pe care îl posedă în acest scop, Reuniunea Pagini alese : face apel la toti cei cari se gândesc la Nr. 135. Vasile Alexandri: Buchetiera din luminarea ţăranului român, să trimită cărţi Presa din Praga scrie că Iosif Copec, Florenţa ; cari vor fi apoi distribuite la bibliotecile fratele cunoscutului autor de piese, lucrează Nr. 134. Gr. Alexandrescu: Fabule şi sa­ populare. la o dramă care va fi unică în literatura tire ; dramatică europeană. Acţiunea dramei Nr. 136. Al. Odobescu: Basmul Bisocea- Din cauza abundentei de material se desfăşoară pe un nou continent descoperit pe Atlantida. Se începe o luptă internaţională nului ; suntem nevoiţi să reducem în numărul Nr. 137. G, Coşbuc: Cântece de vitejie. acesta „Notele" şi „rtcenziile revistelor". pentru el, — dar până să se ajungă la o Numărul viitor va apărea însă cu bogate înjelegere între popoarele duşmane, piere Cunoştinţe folositoare. (Seria C. Nr. 11-12.): „note" şi recenzii. şi noul con inent. Dr. I. Lupaş: Andrei Şaguna şi conducă­ torii „Asociajiunii Transilvane."