DOCSLIB.ORG

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
BCU Cluj / Central University Library Cluj BCU Cluj / Central University Library Cluj pnhARrrRATnrcn ATF^Tm rcnMĂi?- G. TUTOVEANU, MARIN ŞTEFÂNESCU, VASILE AL-GEORGE, CRIDIM, LUUnuurxniUMI nL"lul WUWICUV. ^ BATZARIA, M. G. SAMARINEANU, GEORGE A. PETRE, CEZAR CRISTEA, AL. CAZABAN, PETRU E. POPP, VIORA CIORDAŞ, ION FOTI, MĂRIA BAIULESCU. PAUL I. PAPADOPOL, CONST. CEHAN- RACOVITZÂ, GEORGE I. ROIBAN, GINO LEVATI, MIHAIL DRAGOŞ, GEORGE BOTA, SAVIN CONSTANT. E. HODOŞ, N. E. IDIERU. CLIŞEE, VEDERI DIN MARAMUREŞ, DESENE DE GINO LEVATI, BORIS BELICOV ŞI VARADI. Număr dublu. ooooooooooooooo No. 5—6 ooooooooooooooo Preţul: 7 lei- CELE TREI CRIŞURI ABONAMENTE: Pe un an . • Lei 100.— Pe un an autorităţi . Lei 200.— Pe un an Studenţi . Lei 70.— Anunţuri şi reclame după tarif. .— Manuscrisele nu se înapoiază. iun itiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiijiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiurti CUPRINSUL: * Albania. Const. Cehan-Racovitză: Conu' Ştefănijă G* . Tutoveanu:* Să nu pătrundeti. deputatul. Marin Ştefănescu: Filozofia şi politica. George Roiban: Furtună. Vasile Al-George: De Profundis. G. B.: Din snoavele lumii. Cridim: Ridendo. Gino Levati: „Notturno" de D'Annunzio. N. Batzaria: Gigica lui Nea Niţă. George Bota: „Bine informaţi." M. G. Samarineanu: Noaptea. Mihail Dragoş: Tristia. George A. Petre: In lumea mea. Savin Constant: Florilor. Cezar Cristea: Semănătorul. Arpătăceanu: Epigrame. Al. Cazaban: Răzvrătirea oilor. E. Hodoş: Unificare sufletească. Petru E. Popp: Martirii din Beiuş, Cridim: Sonetul. Viora I. Ciordaş: Pagini Triste. N. E. Idieru: Vasco di Gama. Ion Foti: Prometheu înlănţuit. Ion Foti: Cronica literară. Măria Baiulescu: Simbol de viată- Nibar: Scrisori din Bucureşti. Paul I. Papadopol: Delavrancea-Coşbuc. Pag: Cronica teatrală, Note, Cărji, Reviste, Memento. Clişee, Vederi din Maramureş, Desene de Gino Levati, Boris Belicov şi Varadi. iniiilMlillllllllfllllliiNiiillllillllllllllliniiiiniiiiiiniiiiiiiiillilllHllllllllliiliiiii iiilillllllllllllliiiiii iiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiMiiiiiii COLABORATORII REVISTEI: I. Agârbiceanu, C. Banu, NBCU. Bănescu Cluj, G /. CentralBogdan- UniversityAurel I. Lepădatu Library, A. ClujLupeanu-Melin, General Duică, N. Batzaria, Zaharia Bârsan, Măria Baiulescu, Moşoiu, S. Mehedinţi, V. Merujiu, A. Magier, T. Lucian Blaga, V. Bogrea, Oct. Beu, Elena Bacaloglu, Murăşanu, M. Mora, D. Nanu, A. Nanu, Cincinat Const., Victor şi George Bacaloglu, Emanuil Bucu{a, Pavelescu, I. Paul, Ion Peretz, N. Pora, Sextil Al. Bogdan, George Bota, Al. Cazaban, AI. Gura, Puşcariu, V. Petala, Alex Pteancu, Ecaterina Pitiş, R. Ciorogariu, A. Ciortea, Th. Capidan, A. Cotruş, D. Pompei, Matilda Poni, Paul I. Prodan, Pr. Gh. Gh. Ciuhandu, Viora Dr. Ciordaş, V. Corbasca, Pteancu, George A. Petre, P. I. Papadopol, Mircea Cridim, V. Demetrius, R. Demetrescu, I. G. Duca, Rădulescu, G. Rotică, C. Râuleţ, M. G. Samarineanu, Mihail Dragomirescu, Silviu Dragomir, Ion Dragu, Alexandrina Scurtu, Ion P. Sachelarie, Al. T. Bucura Dumbravă, Mihail Dragoş, Victor Eftimiu, Stamatiad, Eugeniu Sperantia, Marin Ştefănescu, C. Ion Foti, G. Galaction, VI. Ghidionescu, Vasile Sudeteanu, Caton Theodorian, G. Tutoveanu, Nuşi Al-George, Ovidiu Hulea, N. Iorga, Emil Isac, Tulliu, N. G. Tistu, I. Ursu, George Voevidca, Con­ M. Iorgulescu, N. E. Idieru, E. Lovinescu, I. Lupaş, stanta Zamfir, George M. Zamfirescu. Cas a de Păstrare din Societatea anonimă Oradea-Mare Banca de credit Nagyvâradi Takarekpenztâr din Oradea-Mare Strada Nicolae lorga (Zoldfa-utca) 2 în casa proprie Cumpără şi vinde valute streine pe cursul cel mai favorabil. Primeşte depuneri pe lângă cea Oradea-Mare mai mare dobândă. Dă împrumuturi cambiare, Str. Alexandri Nr. 2. hipotecare de cont curent şi avansuri. 11II111111C F 1111 < • 11 • 11 • • • I • LI 1111 • • > LI • • I MflIIMIIIIIIIJimiillMIIIIIIIIIIIlHIlIMlilII imillllMlllimillllllllllltHIIIIIIIII Anul 111. No. 5-6. ORADEA-MARE 1-15 Martie 19ZZ MUMIIIIIIIIIIlllllllMIlUllllIHlIlllf i 111! tl IMIM J i 111 tf 11111 f 111MI ttf LLKLLTTTLIU 11 iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiii IIMIIIIlllIilIIIHIlllllllllIU ILftltlIIIIIIltlItlllIlttlIlllllIIIII* REVISTA DE CULTURA iiMimiiiiiiiuiimiiiiiiiiniiiii 111111 > f 111111111111 ri 1111111111 Direcfor-fondator; Q. Bacaloglu. Redactor: M. fî. Samarineanu i 11! U t I 111HIIII11111U11M111 [ 11M i 11M11111 111111II11 I I! M11111 tlllltII11111llllll1111Illllli tli IIIMIlf(11111i11111II11 III 111lfft REDACŢIA: STR. PRINŢUL CAROL NO. 5. TELEFON; 119. ADMINISTRAŢIA: STR. POŞTEI NO 4. TELEFON: 16-07. tlllilIltlIiltlIIllIItliHIMIItf llllllllIllUIMIIIIllllllllf tllllllItllUllllllttinil lilf HHIJinitttlIIIIIIHHIM lllIHlllWlIltt Albania. SĂ NU PĂTRUNDEŢI. Zilnic presa noastră înregistrea­ Voi cari-aji fost aprinşi de dorul ză ştiri din Albania vecinie agi­ tată. Răscoalele, luptele de gherilă Purtat în ochii de fecioare, pe la hotare cu grecii şi cu sârbii Şi nu vedeţi decît săruturi se tin lan[. Zvârcolirea aceasta a In calea darnicului soare; unui popor care încă na putut să se fixeze în făgaşu-i, pe noi româ­ nii, ar trebui să ne intereseze ceva Să nu pătrundeţi toamna 'n codru mai mult. Frământările interne ale Cînd raza lunii îl străbate: Albaniei ar trebui să găsească Să nu mai ştiji ce spune vîntul ecou la noi, căci păsul acestei Plîngîndu-şi florile uscate. tări îl duc şi câteva zeci de mii de fraii de ai noştri. G. Tutoveanu. Un sprijin dat Albaniei acum ar putea avea repercursiune în viitor. Ţara aceasta mică, semi-sălba- tecă încă, abia e în trezire. Vizi­ tând Albania astăzi ai impresiaBCU Clujprotectoarei / Central lor —University Italia. Şcolile Library baniei. ClujVom lăsa noi oare po­ că te găseşti în tara zorilor, unde deschise şi întreţinute de italieni porul „aromân" de acolo să se stropii de rouă nu sau evaporat însă, prin faptul că aduceau de otrăvească cu istoria tendenţioasă încă din potirul florilor, unde cio­ peste Adriatică, cultura italiană, a grecilor şi a sârbilor? Nu cârlia abia începe să lanseze pri­ care primă studiul limbii indigene, putem noi, acum, dela început, să mele triluri, unde razele binefăcă­ lipsită cu desăvârşire de literatură, le dăm cultură românească? toare ale soarelui încă luptă ca a trezit vigilenta popoarelor ve­ Dacă am face aceasta acum, intunericul. Albania e tara dimi­ cine: grecilor şi sârbilor. Intrigile am evita greutăţile de care ne-am neţii civilizaţiei. Setea de viată a începând, a început şi acţiunea, izbit în Macedonia propriu zisă poporului abia trezit e violentă; de şi am văzut că odată cu izgoni­ la deschiderea şcoalelor româneşti. aceea acele lupte groaznice. Ai rea prin lupte crâncene a italieni­ Istoria grecească acolo pervertise impresia că poporul întreg e trezit, lor, sau închis şi mare parte din sufletul românesc. Toti aromânii, de o lovitură, sau de trâmbiţa de şcoalele înfiinţate de ei. Grecii şi după această istorie, erau greci alarmă, şi, cu somnul încă în ochi, sârbii au încercat să le înlocuiască, rătăciţi cari în decursul vremii şi- a pus mâna pe armă şi-a dat introducând în locul studiilor pre­ au pierdut limba, şi „mama Elada" fuga sase apere. E încă între vis date în italieneşte, studii predate venea acum prin sacrificii să-i şi realitate. fiecare în limba sa. readucă. Adăugaţi şcoalei, biserica, * * Prin urmare trei raze de cul­ de oare ce şi aceasta nu era de tură pornite din trei părţi opuse, cât un amvon de unde se profe­ In Albania, pe lângă frămân­ toate trei tendenţioase, s'au lăsat sa ideea panelenismului „megali tările pe teren politic, al căror ră­ ca să pervertească sufletul virgin ideei", şi veti vedea de ce au tre­ sunet trece graniţa, de la inde­ al acestui popor. buit atâtea sacrificii şi de ce cul­ pendentă încoace, se dau lupte şi tura românească a mers atât de mai crâncene pe teren cultural. greu în Peninsula Balcanică. Azi Populaţia în generere cu desăvâr­ In Albania, noi românii, avem când încă nu s'au deschis şcoli şire analfabetă. E problematic câteva zeci de mii de connatio- greceşti şi sârbeşti în toate cen­ dacă din totalul locuitorilor ar fi nali. Până acum aceşti români trele Albaniei, avem datoria să 5% cu carte. formau clasa cea mai împilată, trimetem şi noi misionari ai în­ Conducătorii improvizaţi, au vă­ căci ei erau unealta de care se văţământului românesc ca să trâm­ zut aceasta şi primul lucru la care serveau latifundiarii bey pentru biţeze cultura adevărată popula­ s'au gândit — căci au văzut ză­ acumulare de averi. Şi pentru ca ţiei aromâne până în ultimul sat. dărnicia ori cărui efort — a fost să poată să se folosească cu ei Trebuesc jertfe pentru aceasta. să deschiză şcoli unde tineretul cum vroiau, i-au ţinut în cel mai Scopul însă este atât de sfânt, să vie să se instruiască. Şi nu ştiu groaznic întuneric. Acum, trei atât de mare, încât nu trebue să dacă ar fi putut ajunge la vr'un culturi streine tor îşi dispută aca­ ne dăm în lături. rezultat, dacă n'aveau concursul pararea sufletului locuitorilor Al­ DE PROFUNDIS. Singurătate, tu îmi torni în suflet Tăcerea cimitirelor-ruine, Pe apa ta alunecă fantasme: Sunt veacurile ce plutesc în mine . Li-am smuls în pribegia mea sclipirea, Şi cu puterea ei biruitoare îndrept prin sita mintii obosite Filosofia şi politica. Un reflector spre vremea viitoare . In viata lor cuvintele îşi pierd Simt valul vremei curgător prin toate, adesea înţelesul. Dar grija oameni­ Simt neoprirea lui, care sfărâmă, — lor învăţaţi trebue să fie tocmai ca din când în când să le resta­ E ne 'ntrerupt,
Load more

Recommended publications
  • BCU Cluj / Central University Library Cluj
    ORADEA-ZWARE. Anul IV. Iulie 1923. ttte net «Rt Director-Fondator: GEORGE EAEALOGLU BCU Cluj / Central University Library Cluj COLABORATORII ACESTUI NUMÂR: N- I0RGA- DR- '• LUPAŞ, I. DRAGOSLAV, BOGDAN IONESCU, T. NES. • SANDU TELEAJEN. Dr. D GALDĂU G TALAZ VASILE SAVEL ALEXANDRU BILCIURESCU. ION DONGOROZI, GEORGE A. PETRE, IUSTIN ILIESIU. DEM GÂLMAN etc CRONICI, NOTE, CÂRTI, MEMENTO, BIBLIOGRAFIE, CLIŞEE. NO. 7. Preţul: 5 lei. ABONAMENTE: Pe un an Lei 100.— Pe un an autorităţi • - Lei 200.— Pe un an studenţi Lei 70.— Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază. • iiiiiiiiiiiiiiiilliiiijjiilriiilliiiiiiiiiiiiririiiiiiiiriiiiiiiirilliiiiiiiilllllillllllllllrllMllllllllllllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiriiiiiilirililfllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiillliiliiliiilliiitii CUPRINSUL: Dr. I. Lupaş: Andrei Şaguna. Alex. Bilciurescu: Mătănii de Fildeş (versuri). N. Iorga: Şcoala românească din Fontenay- G. Talaz: Fântâna (versuri). aux-Roses. Dem. Gălman: Noi . (versuri). Sandu Teleajen: Dimineaţă, dimineaţă... (versuri). CRONICI: — Bogdan Ionescu : Cronica socială /. Dragoslau: Pătaniea lui Ghită Bunduc. (Nivelarea valorilor). Iustin Ilieşiu : Plec înapoi către oraş ... (versuri). T. Neş: Cronica ştiinţifică (Structura energiei). G. B.: Dimitrie Guşti. Vasile Savel: Cronica Bucureşteană. George A. Petre: Viitorul nostru (versuri). Ilius: Cronica Clujană. Dr. D. Gâldău: Sadoveanu intim. Ion Dongorozi: Scrisori craiovene. NOTE: Dela „Societatea Scriitorilor Români". Cărţi, Memento, Bibliografie . CLIŞEE: Mitropolitul Şaguna. — N. Iorga şi generalul Berthelot la Şcoala Românească din Fon- tenay-aux-Roses (1923), — Dim. Guşti, — M. Sadoveanu. ,,, ,,,,,,, 1111 J | • 11111111 111111 1111 III 111111111111 1111 1111 I IIIIIIII III II Illllllllllllll IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII III 11111 II 11 1111111 III III11 M 1111 r III IUI IMIII MII l II in COLABORATORII REVISTEI: I. Agârbiceanu, C. Banu, N. Bănescu, G. Bogdan- Aurel I. Lepădatu, A. Lupeanu-Melin, General Moşoiu, Duică, N. Batzaria, Zaharia Bârsan, Măria Baiufescu, S.
    [Show full text]
  • Mare Ponticum Volume 3/2013
    Catina -Alina Preda (Adjunct lecturer at the Dept. of Languages, Literature & Culture of the Black Sea Countries, Democritus University of Thrace) Literatura română la începutul secolului al XX-lea The Romanian Literature at the beginning of the 20th century Any scientific research upon any writer's work must start by establishing the spatial and temporal 'coordinates' in which the analysed phenomenon appears and de- velops. In this way, we think that a part of the marvelous work of Istratti can be better interpreted within the Romanian literature of the 20th century. This is why we intend to summarise the most significant aspects of the Romanian world of literature, as these are elements indispensable to our study. At the beginning of the 20th century, the debate between Maiorescu and Gherea is well known. It apparently stopped but it was re-ignited by some writers, out of habit, thus making the literary world of that period be dynamic. The need of a new direction for the Romanian literature was best perceived by Mihail Kogalniceanu, who actually succeeded in re-uniting some of the most signifi- cant authors of the time within the “Dacia literara” magazine. This explains the creation of a representative part of the literature, made up of writers who, even though not completely mature, proved themselves capable of un- derstanding their position and role under the new socio-cultural conditions that they had to reflect in one way or another. Not only did they manage to create a synthesis of the period of 1848, but they also achieved the gradual conquest of the socio-political fields and, eventually of the literary one.
    [Show full text]
  • Z Cuprinsul Ăpare 6E Souaoriy/E REDACTOR: OCT4P. C
    li» Iii z LUCEAFĂRUL! T3 ‘6189/D’ 0t \ Cuprinsul Dr. S. Dragomir . Încercări de înțelegere Zaharia Bârsan . Vorbe... vorbe... (poezie). ■ Intre Români și Unguri. Maria Dragu . Cântec (poezie). Oct. C. Tăslăuanu . Liceul militar dela Mănă­ N. Tcaciuc. Rutenii. stirea Dealului. P. Papazissu . Veneția (poezie). /. U. Soricu . Salbă de sonete (poezie). A. P. Cehov . Nelegiuire. Maria Cuntan» . întârziat... (poezie). Octavian Goga . Domnul notar (dramă). Dări de seamă: Ștefan O. losif . La mormântul unui poet O. C. T. Trei prozatori noul: D. (poezie). D. Pătrășcanu, M. I. Chi- D.\N. Ciotori. Violoncelul. rițescu și G. Galactlon. I Cronici: ion Grecu: Ura de rasă. B.: Plecarea d-lui Davilla. ion Borgovan:_ ......... Repre-. .. zentațiile de operă ale societății „Carmen". însemnări: Poetului Ady. „Neamul românesc". Blocul germano-maghiaro-român. Libertateo presei. Românii din Torontal. Sărmanul Emil... Onoruri... cari demoralizează. Spicuiri. — Poșta redacției. — Bibliografie. Ilustrați uni: Nicolae Filipescu. Maiorul Marcel Oltean. Capul lui Mihaiu Viteazul. Liceul militar dela Mănăstirea Dealului. Profesorii dela liceul militar. Exercițiile elevilor militari. Reprezentația teatrală a meseriașilor români din Sibiiu. O Spaethe: Bustul lui Mihaiu Viteazul. Ăpare 6e Souaoriy/e REDACTOR: OCT4P. C.1&STĂU4NU An. XIII. Sibiiu, 16 Ianuarie v. 1914 Nr. 2. Prețul: 80 bani. — România: 1 Leu. LUCEAFĂRUL REVISTĂ ILUSTRATĂ PENTRU LITERATURĂ, ARTĂ ȘI ȘTIINȚĂ. APARE SUB ÎNGRIJIREA UNUI COMITET DE REDACȚIE. Colaboratori: I. Agârbiceanu, D. Anghel, Z. Bârsan, I. A. Bassarabescu, G. Bogdan-Duică, Dr. T. Brediceanu, Dr. C. Bucșan, Al. Cazaban, I. Ciocârlan, V. Cioflec, D. N. Clotori, Al. Ciura, Otilia Cozmuța, Maria Cunțan, Dr. Silviu Dragomir, I. Duma, Victor Eftimiu, 1. Enescu, Aurel Esca, Elena Farago-Fatma, Em.
    [Show full text]
  • CONSTANTIN ȘABAN-FĂGEȚEL Publishing Activity
    „BABEȘ-BOLYAI” UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA FACULTY OF POLITICAL, ADMINISTRATIVE AND COMMUNICATIONS SCIENCE DOCTORAL SCHOOL OF POLITICAL AND COMMUNICATION SCIENCES CONSTANTIN ȘABAN-FĂGEȚEL Publishing activity -summary- Scientific coordinator: Prof. PhD. ILIE RAD DOCTORAL STUDENT: ADRIANA-TEODORA PALAMARA (BADEA) Cluj-Napoca 2021 CONTENT Chapter I INTRODUCTION I.1. Contextualization elements (social, economic, historical, journalistic context in which Constantin Șaban-Făgețel manifested) I.2. Personal motivation for research. I.3. Research issue I.4. Research hypotheses I.5. Annalysis questions (questionnaire) I.6. Research objectives I.7. Motivation for choosing representative articles. I.7.1. Abordări lexicografice ale noțiunii de terminologie I.8. Methodological positions I.9. Concepts of annalysis Chapter II Journalism: history, definition, paradigms and evolution II.1. International journalism and its influences on Romanian journalism II.2. Journalism in Romania II.3. Constantin Șaban-Făgețel, innovation, innovation, creation II.3.1. Newspapers and magazines set up and published II.3.2. Activity in cultural associations and foundations (Cultural Circle, Sânziana Library, Union / Society of Oltenian Writers, Royal Cultural Foundation Prince Carol / King Mihai I) Chapter III Point and counterpoint in the evolution of the man and publicist Constantin Șaban-Făgețel III.1. The first years. Debut III.1.1. The Birth III.1.2. High school student in Slatina and Craiova III.1.3. The years spent in high schools in Turnu-Severin and III.2. The cultural, social and linguistic impact of Constantin Șaban-Făgețel's articles. Epilogue III.2.1. The Debut III.2.2. The birth of a soul project: Ramuri magazine III.2.3 Publishing activity in the period 1905- 1915 III.2.3.1.
    [Show full text]
  • Atitudini Oct 2020.Cdr
    Numărul 10 (163), Octombrie 2020, An XVIII EdiEditorialtorial Atitudini oct ombrie 2020 Marmură de Gelu Nicolae Ionescu Nicolae Popa lucrează în lemn o troiță închinată eroilor neamului nostru. dă-mi versul doi: privirea ta Cei care, între 1 și 30 octombrie, vor fără de care n-ar conta fi fost în Parc Municipal Vest Ploiești, nimic din ce e scris în cartea mea În nămeții albi ai pietrei de-o lângă seră, au avut fericirea de a vedea la nimic din ce s-ar mai putea! densitate pe care doar visurile și iubirile lucru șapte artiști excepționali, să simtă Dă-mi rima serilor cu dor cred că o mai au, se pierd, alunecând pe energia pe care o generează în timpul În care-aș fi putut să mor luciul scos de mâinile de pianiști de alb lucrului, să vadă cum spațiul se s-o pot rosti pe înțeles ale sculptorilor, toate grijile unei lumi transformă sub forța lor creativă și sub deși e doar eres... care uită din ce în ce mai des ceea ce este forța lor fizică. cu adevărat important... Ce cutezanță, câtă persuasiune a Dă-mi cuvântul „da”, să scriu După ce peștanii (așa sunt numite geniului să faci să vorbească piatra și să Că, da, acum e prea târziu, bucățile din piatră, pe care cioplitorii le înveți lemnul să-nflorească-n rugăciuni! și dă-mi și „nu”, să nu mai pot scot în timpul procesului de degroșare) Văzându-i la lucru pe cei șapte artiști să șterg poemul ăsta tot toți au fost scoși, piatra începe să și văzându-i pe dragii mei ploieșteni cum dă-mi ochilor mirarea! vorbească, și pentru un timp, seamănă îi admiră în timp ce sculptează, am înțeles dă-mi din degete ninsoarea unui om care a fost multă vreme legat la cât de bine am ales când am decis, cu ce altădată așteptam gură..
    [Show full text]
  • Familia Aman Fara
    FAMILIA AMAN Familia Aman este celebrã datoritã lui Theodor Aman, nume de referinþã în pictura româneascã. Fratelui sãu, Alexandru Aman, îi aparþine iniþiativa înfiinþãrii primei biblioteci publice ºi a primului muzeu din oraºul Craiova. Primul Aman stabilit în Craiova, la sfârºitul secolului al XVIII-lea, este DIMITRIE AMAN (DIMO), care a venit din sudul Dunãrii. Era „român cuþovlah“1 ºi avea „o sorã, Zoe, casãtoritã în 1797 cu Constantin, fiul lui Cociu Caludi, un frate Mihail Mammos, negustor la Sibiu ºi la Viena, mort în 1829 la Sibiu ºi un altul, vameº la Câineni“.2 Nicolae Iorga a întocmit biografia lui Dimitrie Aman ca prefaþã la volumul acestuia de corespondenþã.3 Dimitrie Aman era negustor întreprinzãtor ºi s-a ocupat de comerþul cu unt ºi lânã (apro- C. Lecca – vizionând cu unt Vidinul). Întreþinea relaþii Serdarul Dimitrie Aman comerciale „cu casele din Viena“ ºi cu „Casa cea mare a lui Manicati Saphranos din Sibiu“.4 A avut în arendã vãmile oltene. În 1818 a primit rangul de serdar „care fãcea sã intre în rândurile boierimii, cel care fusese negustorul, vameºul, magazinerul“.5 Din 1821 pânã în august 1822 s-a adãpostit la Sibiu. „Craiova era pustie, afacerile mergeau prost, casa ocupatã de turci ruinatã“.6 Întors în Craiova îºi reia activitatea ºi se ocupã din nou de vãmi. În 1823 are grijã de repararea Bisericii Sf. Troiþã din Craiova. 5 Averea sa cuprindea moºiile de la Corlãþelu, Zãnoaga ºi Broscari, douã vii, case în Craiova, ºi din 1824, în arendã, moºiile Breasta ºi Slãtioara (Olt). În 1828, din cauza nãvãlirii ruºilor ºi a ciumei pleacã la Câmpulung, unde rãmâne pânã în 1831 când se întoarce în Craiova.
    [Show full text]
  • REVISTA Pentru Literatura Si Arta
    REVISTA pentru literatura siJ arta. Anul IX. Nr. 6. SUMARUL: M. Sadoveanu .... Cenușăreasa. Victor Eftimiu .... Ultima piesă a lui Rostand: „Chan- Ștefan Cacoveanu . Urieșul și omul (fabulă). tecler", poem dramatic în patru acte. N. Dunăreanu .... Florian. Octavian Goga ... Un trandafir se stinge (poezie). Vasile Stoica .... Muzicei (poezie). Maria Cunțan .... Cântec popular (poezie). Poporanismul. — O anchetă literară. — Răspunsul d-lui * * * Cugetări. I. Agârbiceanu. Cronică:.............. f Eugen Carada. Arhitectura biseri­ Ecaterina Pitiș ... Aș vrea să fiu un înger... (poezie). cească. Două concerte în Sibiiu. Săr­ VictorEftimiu . ... Ca florile ce ’n umbră...; Hamlet bătorirea d-Iui Maiorescu. Poeții ro­ (poezii). mâni in ungurește. Congresul profe­ T. Mălin..................Nunta (poezie). sorilor. f Dr. Karl Lueger. Reviste G. Bogdan-Duică . Cronică teatrală: Electra de Sofocle și ziare. Știri. — Poșta Redacției. — și Chinul de Florescu. Bibliografie. Ilustrațiuni: Biserica unită Sf. Vasile din București. Biserica-unită Sf. Vasile din București în vestmânt de iarnă. „Chantecler": Act. I. Imnul Soarelui. Act. II. Dimineața cocoșului. Act. IV. Noaptea privighitoarei. Sibiiu, 16 Martie 1910. LUCEAFĂRUL REVISTĂ ILUSTRATĂ PENTRU LITERATURĂ ȘI ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ. Colaboratori: I. Adam, I. Agârbiceanu, D. Anghel, Andreiu Bârseanu, Z. Bârsan, G. Bogdan-Duică, Dr. T. Brediceanu, Ștefan Cacoveanu, Al. Cazaban, I. Ciocârlan, D. N. Ciotori, Al. Ciura, Otilia Cozmuța, Maria Cunțan, 1. Duma, Elena Farago-Fatma, Em. Gârleanu, Ion Gorun, Constanța Hodoș, Enea Hodoș, Nerva Hodoș, Șt. O. Iosif, E. Lovinescu, Dr. I. Lupaș, Dr. G. Murnu, 1. Paul, H. P. Petrescu, Ecaterina Pitiș, M. Sadoveanu, C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râmniceanu, I. U. Soricu, Caton Theodorian, Gh. Tulbure. ABONAMENT: Gtusiro-Ungaria: 1 an............................
    [Show full text]
  • Pamfil Şeicaru. Author and Literary Character (Summary of the Doctoral Thesis)
    Pamfil Şeicaru. Author and literary character (Summary of the doctoral thesis) Supervising professor: Prof. univ. dr. Ionel Funeriu Candidate: Ando Andrei The myth of greatly talented journalist, but also of blackmailer and immoral person created around Pamfil Șeicaru an unwanted crust which covered entirely his qualities and important contribution to the Romanian literature. The drama chronicles, the plays and novels, the setting up of the supplement Curentul literar (Literary trend), where young writers had been promoted, his activity as literary criticist, the literary portraits (real micro-novels) were put in shade by the harsh indictments written as editor and journal director by one of the most gifted Romanian pamphleteers of all times. It is the biographers‟, detractors‟ fault, the fault of all those who analyzed from a unilateral perspective, of bad will or ignorance, the meaning of the journalist‟s activity and the structure of his works. Only recently, the literary size of Seicaru‟s works was explored, fragmentary, roughly, in studies and media papers. We intend to search the universe of the Seicaru‟s pamphlets from a perspective not used until now – themes, stylist, contextual. Another objective of the thesis is the novel research of Pamfil Șeicaru‟s literary profile, which we identified as main character in 14 literary works. Argument Far from idealizing his image, this paper intends to carry on a lucid, objective analysis, based upon a vast documentation, without ideological views on Seicaru‟s personality and works. We have started in this adventure of knowledge, we have started from the premise of the recovery of the literate size, less known for that that remained nevertheless in the first plan of the intellectual life as gifted journalist.
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    AMAN`S BOOK OF ABSTRACTS Second International Conference Politics. Diplomacy. Culture ISSN 2457-4120 ISSN –L 2457-4120 Editor in chief: Lucian Dindirică Scientific Reviewer: Sorin Liviu Damean Executive Editor: Alexandru Ionicescu Editors: Raluca Sandu Dragoș Manea Lavinia Dumitrescu BOOK OF ABSTRACTS of the Second International Conference POLITICS. DIPLOMACY. CULTURE, 10-13 June 2015, Craiova, Romania http://conferences.faaa.ro/index.php/book-of-abstracts/ CONTENTS 1. Welcoming adresses / p. 5 2. Scientific Committee /p. 20 3. Board of Directors / p. 21 4. Conference Program / p. 22 5. Keynote Speakers / p. 35 6. About the authors / p. 46 7. Abstracts / p. 80 Welcoming adress from Mr. Lucian Dindirică, Manager of “Alexandru and Aristia Aman” County Library – Dolj Ladies and gentlemen, As the manager of "Alexandru and Aristia Aman" Dolj County Library, I have the pleasure to wish you a warm welcome in Craiova, at the library. We open today the second edition of the International Conference Politics. Diplomacy. Culture. For two days, 11 and 12 of July, Craiova will be the scene of debates, presentations and interventions of the highest academic level. Aman Library will host the entire event, so I hope you will spend here pleasant and productive moments. In a time of full technological and informational upsurge, we all enjoy the fruits of this without precedent development. Although it is hard for us to admit, most of the times the technological development generates a perverse, dangerous effect. It is a clear fact that lecture and private reading are on a descending path. We, the librarians, teachers and scholars have the duty to promote and organize events and manifestations dedicated to knowledge and education.
    [Show full text]
  • Book-Of-Abstracts-2015.Pdf
    AMAN`S BOOK OF ABSTRACTS 8th International Conference State and Society in Europe ISSN 2457-4120 ISSN –L 2457-4120 Editor in chief: Lucian Dindirică Scientific Reviewer: Sorin Liviu Damean Executive Editor: Alexandru Ionicescu Editors: Raluca Sandu Dragoș Manea Lavinia Dumitrescu BOOK OF ABSTRACTS of the 8th International Conference STATE AND SOCIETY IN EUROPE, 25th of October - 5th of November, 2015, Craiova, Romania http://sse.conferences.faaa.ro/book-of-abstracts/ Cuprins: 1. Welcoming address / 5 2. Scientific Committee / 8 3. Board of Directors / 9 4. Conference Program / 10 5. Keynote Speakers / 34 6. About the authors / 45 7. Abstracts / 103 Welcoming adress from Mr. Lucian Dindirică, Manager of “Alexandru and Aristia Aman” County Library – Dolj Ladies and gentlemen, First of all, allow me, as the manager of "Alexandru and Aristia Aman" Dolj County Library, to wish you a warm welcome here, in Craiova, at the library. We open today the 8th edition of the International Conference State and Society in Europe. For almost two weeks, Craiova will be the scene of debates, presentations and interventions of the highest academic level. Aman Library, together with The Faculty of Theology of Craiova, Universitaries House and Art Museum of Craiova, will host the entire event, so I hope you will spend here pleasant and productive moments. In a time of full technological and informational upsurge, we all enjoy the fruits of this unprecedented development. Although it is hard for us to admit, most of the times the technological development generates a perverse, dangerous effect. It is a clear fact that lecture and private reading are on a descending course.
    [Show full text]
  • ISTORIA LITERATITII ROMANEM Contemporan
    N.IORGA ISTORIA LITERATITII ROMANEM CONTeMPORAN IL IN CAUTAREA FONDULUI BUCURESTI ' EDITI1RA ;;ADEVËRUL" 1934 ISTORIA LITERATURII ROMANESTI CONTEMPORANE PARTEA A DOUA IN CAUTAREA FONDLILUI (1890-.1934) N. !OM ISTORIA bITERATURII ROM/AHEM CONTOMPORANO N CAUTAREA FONDULUI 13UCtIRWT1 EDITURA ADEVERUL 1934 CAP. I. Noua literaturi nationalistä I. Indreptärile. Incercäri degrupare. 1. PANA LA "REVISTA NOIJAA. in timpul cind Ardealul se inscria in literatura romilneasca,nu numai ca productie, dar §i ca directie, Regatul &idea un nouir de scriitori. ii influenta §.i mai putin decit pe inainta0 lor de dupä 1880 vechea literatura anoastra, absolut necunoscuta. Simai slab venia pang la din§ii ecoul primelor manifestäri ale Convorbirilor. Legaturi, deocamdatä, cu ce era in sufletul Rominilor de aiurea n'aveau, Ardealul, Bucovina fiind Tinuturineatinse de din0. Formati la §colile din tara, din care disparusera inspiratorii das- &Ali ardeleni, §i, Universitatile fiind cu totullipsite de un spirit conducator, cu profesoricari, cind nu erauindiferenti pentru elevii lor, ii pregatiau indu§maniti intre ei pentru o clienterá pro- prie, adesea de caracter politic, ei n'au avut, in strainatate unde Oliva, ca sa fie viitori profesori de Facultate, aulost trimei cu burse de Stat, niciunfel de calauzire, §in'au gäsit niciun ter-en comun pe care sä poata schimba observatii §i ideii sa prega- teasca un crez. De la Parisul, a carui taina niciun carturar nu era sa o §tie §i la a cärui viatà culturala literara, artistica, in afarä de oarele de curs, nu participau
    [Show full text]
  • Na\Ionala S.Ciornei, [ Sa], 245P
    Autografe într-un volum – Muzeul Aman Din arhivele Bibliotecii ,,Alexandru şi Aristia Aman din Craiova” Prima bibliotecă publică şi primul muzeu din Craiova au fost înfiinţate datorită generozităţii unei familii de buni patrioţi, celebră prin pictorul Theodor Aman dar şi prin fratele său Alexandru, care împreună cu soţia sa, Aristia, au lăsat oraşului natal: cărţi, tablouri, obiecte de muzeu, bijuterii, case şi moşii pentru înfiinţarea unei instituţii culturale care să le poarte numele. Familia Aman, stabilită la Craiova la sfârşitul secolului al XVIII-leai, a avut o ascensiune remarcabilă pe plan social începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea datorită prestigiului dobândit de negustorul Dimitrie Aman (serdar în 1818)ii şi a înrudirii prin căsătorii, cu câteva neamuri vechi boiereşti: Poenaru, Racoviţă, Urdăreanu, Murgăşianuiii. Printre rudele şi urmaşii Amanilor sunt: Nicolae Bălcescu, Nicolae Racoviţă, Nicolae Mandrea, Dr. Dumitru Culcer, Ion Gigurtu, generalul Aristide Razu, Nicolae Titulescu, Ioan Christu, 1 Mihai Oromolu, Ernest Urdăreanu, Dr. Vlad Voiculescu şi alţii. Alexandru Aman (1820-1885), magistrat, în testamentul său din 1884, spunea:,,Pentru cultura poporului din oraşul meu natal Craiova, îi leg biblioteca mea, precum şi toată colecţiunea mea de tablouri originale de diferite şcoale şi o mică parte numai copii. Portretele originale ale familiei mele, obiecte de artă şi toate mobilele, cu acestea să se înfiinţeze o bibliotecă liberă tuturor şi un muzeu pentru răspândirea cultului de frumos în sine”.iv Aristia Aman (1833-1904), născută Lăceanu, prin testamentul său din 1901, spunea: ,,Voesc, conform dorinţei mult regretatului meu soţ, ca în casele mele din acest oraş, cu tot locul şi dependinţele lor din strada Cogălniceanu, Primăria Craiovei să înfiinţeze şi întreţie pentru totdeauna o bibliotecă publică în etajul de jos şi un muzeu cu o galerie de tablouri în etajul de sus al acestor case”v.
    [Show full text]