ISTORIA LITERATITII ROMANEM Contemporan
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
N.IORGA ISTORIA LITERATITII ROMANEM CONTeMPORAN IL IN CAUTAREA FONDULUI BUCURESTI ' EDITI1RA ;;ADEVËRUL" 1934 ISTORIA LITERATURII ROMANESTI CONTEMPORANE PARTEA A DOUA IN CAUTAREA FONDLILUI (1890-.1934) N. !OM ISTORIA bITERATURII ROM/AHEM CONTOMPORANO N CAUTAREA FONDULUI 13UCtIRWT1 EDITURA ADEVERUL 1934 CAP. I. Noua literaturi nationalistä I. Indreptärile. Incercäri degrupare. 1. PANA LA "REVISTA NOIJAA. in timpul cind Ardealul se inscria in literatura romilneasca,nu numai ca productie, dar §i ca directie, Regatul &idea un nouir de scriitori. ii influenta §.i mai putin decit pe inainta0 lor de dupä 1880 vechea literatura anoastra, absolut necunoscuta. Simai slab venia pang la din§ii ecoul primelor manifestäri ale Convorbirilor. Legaturi, deocamdatä, cu ce era in sufletul Rominilor de aiurea n'aveau, Ardealul, Bucovina fiind Tinuturineatinse de din0. Formati la §colile din tara, din care disparusera inspiratorii das- &Ali ardeleni, §i, Universitatile fiind cu totullipsite de un spirit conducator, cu profesoricari, cind nu erauindiferenti pentru elevii lor, ii pregatiau indu§maniti intre ei pentru o clienterá pro- prie, adesea de caracter politic, ei n'au avut, in strainatate unde Oliva, ca sa fie viitori profesori de Facultate, aulost trimei cu burse de Stat, niciunfel de calauzire, §in'au gäsit niciun ter-en comun pe care sä poata schimba observatii §i ideii sa prega- teasca un crez. De la Parisul, a carui taina niciun carturar nu era sa o §tie §i la a cärui viatà culturala literara, artistica, in afarä de oarele de curs, nu participau de loc, ei treceau inteo Germanie de Berlin, de Miinchen maiales, a aril limbao cuno0eau abia, ca sa aduca in tara multa incredere,dar nicio basa europeana pentru munca lor viitoare, pe care nu intelegeau s'o inceapa me- istoria literaturii romAnesti todici constient ;ha ultima carte francesa din once domeniu era pentru dinsii de obiceiu punctul de plecare, Intru cit cei din Bucuresti nu aduceau reminiscente dinteo initiare de Seminariu, daca nu prin Maiorescu, om care pontifica de pe catedra' cu o Invechita preparatie 1,de la harnicul, dar simplul Craciunescu 2. Remarcabilá e, in acel moment alprirnelor concentrad, si In- cercarea Bucovinenilor, prin revista Aurora Romfml, de a trai de sine. loan Bumbac,i scriitor istoric despre inceputurile Rominilor, cu unele veden i nouä si cu totul vrednice de luare aminte, iar, ca filolog, In lupta cu Ion Nadejde, e indemnatorul, In numele »So cietatii pentru cultura si literatura rominä. In Bucovina". Fratele lui, poetul Vasile Bumbac 3, traducator al Eneidei, iida o balada si altà contributie: T. V. Stefanelli sprijinä si el aceastä incercare. Cri- tica e cuminte, avindi curajul de a ataca pe Despot-Vodä al lui Alecsandri. Ardelenii se adaugä, ca Enea Hodos (cu o nuvelä). Contemporanul dinlasi nu fuseselipsit deliteratura,loan Nädejde arätind ilargi cunostinte de autodidactfilologic, pe urmele lui Lambrior, darel fusesecreat, la1882, pentru dis- cutiile stiintifice ale unei criticeIndreptatite, dar foarte vulgare, Insprijinulideii socialiste. Beldiceanu arata simpatii noiigru- pari 1.si dupä dinsulprietenuls'au,filosoful Eduard Gruber, care dä poesii. In versuri sigure, de o elocventa sociala agresiva, d. A. C. Cuza, care publica, in anii sai de student la Bruxelles, Monoloage (Monologul unui calic) §i epigrame, cu foarte putin respect pentru toate ideile admise, Incepe o activitate Merara prea curfndIntrerupta 5. O adeväratä inspiratie In gen minor, de o mare delicateta, o vadeste doctorul Proca (O. Carp). Nuvela o re- presintä Stefan Basarabeanu (Victor Crasescu), careiscileste la Inceput Besarabeanu". Prin1890,catre slirsit, un finar foarte 1 Cf. amintirile universitare ale d-lui I. Petrovicii acelea, din Rev. fundafii- lor regale, I, ale d-lui Gala Galaction. 2 Unele scApArAri de atunci la tAcutul C. RAdulescu-Motru; Rey. funda- (Mor regale, I, April. D. Toroutiu pregAteste tiparirea corespondentei ace- lei epoce, incepind cu SAmAnAtorul". a V. Junimea Literard,II, nl. 3; lorga, in Adevdrul ¡iterar $i artistic, 9 April 1922; Jun. Lit., 1923, p. 75 si urm. V, p. 119i urm. 5 1, pp. 179 si urm., 244 si urm. PAnA la ,ttevIsta Nod." J inzestrat, D. A. Teodoru, reproduce sentimentalitatea eminesciani sapinitoare, §ii se adauge,la optsprezece ani, N. ¡oiga (n. la Botoqani, 6 Iunie 1871)1. Se Ikea tot mai mult apel la o cugetare mai putin robitki fill despretul fati de literatura burghesä" al primilor profeti intunecati din Säräria Ia§ilor. lute() forma' aspri, cu incetiniri obositoare, (le autodidacti de predicator popular, legindsteinspropositii de analisä socialk deschidea acolo o carierasträlucitä, dar care trebuia sä fie färä duratä, un noui foarte ascultat critic. tncä din 1885 el incepuse luptalui. intreprinde comentarea, inutila literar, dar cu folos pentru doctrinä", a teatrului, insigni- ficant, al lui V. G. Mortun2(.tefan Hudici, Zulnia Itincu, 1891), pentru a lua apoi apärarea realismuluicritic al lui Caragiale In acela0 an 1885. In fata lor, cei de la 1890 gäsiserä astfel un atri.- &or socialism de origine ruseasck de care,Inlipsaoricärii alte orientAri, se läsau prin§ii unii din scriitori cu vazä ai tim- pului, odatk cum va märturisi-o Vlahutk tot grupul strins, cum vom vedea, de Hasdeu la o nouä publicatie periodicä, mergincl, cu insu§i marele filolog in frunte, sä presinte omagiile conducii- torului acestei mi§dri sociale pentru a doua oarä inutata de pe alte tärimuri. Pribeagul inchisorilor ruse§ti, näscut IntreEvreiidin Harcov, unde se cherna Solomon Cat (Katz), se adäpostise In Moldova pe vremea räzboiului, riscind °data sä fie capturat§i. readus la osinda lui; cercul de la Drepturile Omului" adoptase pe noul Constantin Dobrogeanu (in literaturi loan Gherea"),omul de o infätipre a§a de bunk cu lunga barbä blondä in ai cärui ochi inteligenti se putea ceti numar o nesfir§itä simpatie umanä. Si liberaluLDelavrancea, carescriaIn ziarulpartidului, Vointa Nationalà, fulgerätoare articole pitore0 contra adversarilor ia trädätorilor, ca Dimitrie Brätianu, o umbrä rätäcitoare cu mus- MO albe", ca Fleva, Cleone cel !Ara ru§ine", se läsä atras de 'nest farmec personal al birtaplui de la Ploie§ti, cu casa deschisä ori- cäror prieteni, iar Caragiale se punea din nou la ginduri asupra rosturilor socialei Vlahutá, spirit traditionalist §i religios, se In- cAlzia de putinele cuvinte, greu rostite, ale sträinului. Cu Ingrijirea destil, a§a de insuficientä, alui Ion Nädejde 1 La 1888-9 (VI-VII). 2 IV. 4 Istorla Ilteraturil romSne§ti insusi, mutat la Bucurestisi robit, dupi inchiderea Contempo- ranului", politicei singure, loan Gherea" va iscali un numir de studii masive 1, intrebuintind, dar nu fill un glist estetic fin, li- teratura pentru propaganda, sa de profet socialist exotic, fri care selovia, ridiculisindu-i pesimismul, in tendintile, ce i se pireau conservatoare, ale lui Zamfirescu, in acelasi timp cind, avind si dibicia de a consacra valori actuate, Caragiale, Vlahutä, Delavran- cea, elscotea mai ales din Eminescu, din Cusbuc, putin si din Caragiale, ce-i trebuia ca si ceari recunoasterea falimentului so- cietätii burghese. Tineretul, doritor de o credinti, incunjura, in atmosfera de des- compunere junimisti, de simpatie aceastä ridicare de steag, fie el si rosu, si pretuia ca dreptate, dupä capriciile distrugerilor" cri- tice cu motive personale, creatiunea solidia ginditoruluiserios care triia numai pentru urrnärirea unor scopuri ideate ce-i erau mai scumpe decit viata cu toate bunurile ei 2. Dnpi succesulräsunatoral Studiilor critice", Maiorescu, cäruia adversarulii adresase lainceputodedicatie 3,liris- punse cu oarecarezibav'ä4 , Gherea crezu ea poate aduna impreuni, pentru scopurile lui sociale, toati literatura noui, care ar putea piräsi pe Hasdeu,laa ciruifoaieseingrämädise. Astfel apäru in 1893 primul volum din Literaturei fi artei, con- tinuind, in primul rind, vechea discutie de cuvinté cu indrumi- torul Junimii". Se credeadeci ea terenul e pregatit pentru a-I lua in stäpi- nire si astfel, cu contributia lui Vlahutä 5, cu frumoase schite ale lui Delavraneea, Bunica, Bunicul6, Doud lacrimi,Marele Duce, cu 1 Adunate in trei volume de Orifice". 1 0 paralela cu Maiorescu, in desavantagiul acestuia, de N. forga, in Lupta" pe 1890. 3 V. destainuirea in Cony. Lit., 1925, p. 850. ' N-1 jubiliar din Coro. Lit. 5 In care, conferintd, din acela§i an, Onestitatea in arid (1, p. 31 §,*1 urm.) cu noua comparatie a valului care ascunde inelatitaviata (pp. 33-4), aceia a izvorului careli face drum in munte (pp. 37-8), din cele mai frumoase paginiale poetului, ar parea sa cuprinda o reminiscentl maioresciana : ,Adevarata arta e aceia care are o valoare absoluta" (p. 4') ; dar e vorba de un ideal, recomand_bil, de perfectie,a formei. Versurile lubire Sint presintate ca o parte dintr'un mare poem in preparatie (ibid., pp. 291-5). 6 4 p. 275 gi urm. Ha la ,,Revista Noul° 5 versurile lui Arthur Stavri,luiI. N. Roman, luiI. Nun (Pincio), lui N. lorga, atunci la Berlin, arora li s'a dat o interpretare so- cialistä revolutionara pe care n'o aveau : Celui ce predica 'n desert $i 'n jurul lui tovarasi n'are, Rämiie-i numele lui viu, Cäcimunca lui si mare 1, apoi cu schitele de la tail ale d-lor 1. Gavanescul si P. Bujor, uni- versitari ieseni, el lace sa apara, in douä groase volume anuale, Literatura Gherea dà atunci, de fapt, asteptind apa- ritia volumelor resumative care pretindeau sa alcatuiasca o en- ciclopedie a geniului, continuarea expunerii lui de doctrina. Dupa dinsul, avintul national din 1848 a dat o literatura pe care societatea si-o insusise uimitor de bine ; de atunci s'a facut insä o mare schimbare socialä, si aceasta cere o alta literaturi, pe care tineretul o cauta, nemultämit din causa relelor conditii de viata, pretutindeni : de la Eminescu, prin Ronetti Roman 2, pang la d-rul Proca (pe care-1 socotia cel mai talentat dintre cei mai tineri" Atita numai ca schimbarea sociala nu crease oaltaclasä, ci numai citiva intelectualinemultämiti. Discutia cu Maiorescu4 se tine pe un teren de filosofie pura si de logica', neinteresant aici.