Dan Mănucă În Contra Poncifelor Din Istoria Literaturii

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Dan Mănucă În Contra Poncifelor Din Istoria Literaturii 44 Limba ROMÂNĂ Ioan DAN mănuCă HOLBAN ÎN CONTRA PONCIFELOR DIN ISTORIA LITERATURII Dan Mănucă a publicat până acum mai multe cărţi de critică şi istorie literară: Scriitori junimişti (1971), Criti- ca literară junimistă (1975), Argumente de istorie literară (1978), Pe urmele lui Mihail Sadoveanu (1982), Lectură şi interpretare. Un model epic (1988), Analogii. Constante ale istoriei literare româneşti (1995), Liviu Rebreanu sau lumea prezumtivului (1995), Introducere în opera lui I. Al. Brătescu-Voineşti (1997), Perspective critice (1998), Prin- cipiile criticii literare junimiste (2000) şi Opinii literare (2001). Critica sa se bazează pe o foarte solidă informaţie istorico-literară (Dan Mănucă este, de altfel, coordona- torul Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900), care nu aproximează nimic şi căreia nu-i plac legendele şi anecdotica decât în măsura în care pot fi ve- rificate, deschisă însă, deopotrivă, spre orizontul noilor metode de abordare a textului: cum nu-i este străină nici conexiunea cu psihanaliza, istoria mentalităţilor, socio- logia şi comparatismul văzut ca un studiu al circulaţiei temelor şi motivelor literare, departe de „sursologia” lui Bogdan-Duică, să zicem. Câteva din ultimele cărţi nu fac decât să confirme acest sumar portret al criticului. În aproape toate comentariile rezervate cărţii Lectură şi interpretare. Un model epic, de exemplu, s-a sesizat nepotrivirea dintre titlu (care trimite, mai degrabă, la o culegere de cronici şi recenzii) şi conţi- nutul volumului. Cu toate acestea, titlul e totuşi semnifi- cativ, nu pentru subiect, ci pentru multipla „specializare” a autorului, critic şi istoric literar binecunoscut; faţă de cărţile anterioare, unde Dan Mănucă punea accentul pe cercetarea de tip istorico-literar, pe restituirea unor fapte ignorate sau pe corectarea altora, în Lectură şi interpre- tare textul este mai „liber” şi, dacă rigoarea informaţiei este păstrată (nu se putea altfel!), miza cărţii se află, mai ales, în lectură, autorul fiind mai mult critic decât istoric literar: lectura este „personală”, interpretarea se serveşte de argumente „obiective”. aniversări. DAN Mănucă – 70 45 „Îngăduindu-mi să repet că romanul nostru de început este o emanaţie a cli- matului spiritual românesc al anilor 1850-1860, voi încerca să o explic în cele ce urmează, precizând de la început că premisa lucrării de faţă este convingerea că romanul, în general, este fructul confruntării individului cu marile proble- me ale existenţei. Mutând cele ce sunt de mutat, cam aceasta a fost situaţia deceniului în discuţie”. Aceasta este ideea de la care pleacă excelentul studiu al lui Dan Mănucă privitor la originile romanului nostru. Nu s-ar putea spune că lipsesc exegezele referitoare la această mult disputată problemă, opiniile expri- mate convenind, unele, asupra genezei româneşti a romanului nostru, altele adop- tând punctul de vedere conform căruia „romanţul” veacului XIX ar fi efectul imitării de care se făcea atâta caz în epocă. Asupra datării începuturilor nu sunt litigii: aproape toţi cercetătorii plasează acest moment în deceniul 1850-1860. Disputa priveşte – spuneam – sursa sau, mai exact, condiţiile care au favorizat declanşarea procesului de evoluţie a unei specii literare fundamentale pentru o cultură. Înainte de toate, Dan Mănucă pune în chip explicit naşterea romanului românesc în legătură cu profilul epocii, cu circumstanţele economice, sociale şi politice ale acesteia; deceniul şase al veacului XIX ilustra un moment de criză. Literatura era, de aceea, un instrument de ordonare, o paradigmă prin care „spi- ritul vremii” încerca să iasă din „confuzia universală”: speciile literare cultivate în acest timp tind către forma fixă (sonetul, de pildă), marcând – constată, cu dreptate, Dan Mănucă – „îngrijorarea în faţa degringoladei spirituale”. Cum se ştie însă, momentele de criză ale societăţii determină explozia literaturii de tip „personal”; între 1840 şi 1860 (situaţie repetată aproape identic, deşi la altă scară valorică, între 1920 şi 1930, apoi după 1989), formele literare cele mai frecvente sunt jurnalul intim (Rosetti, Hasdeu, Cipariu, Maiorescu, Russo), me- morialul de călătorie, fragmentul autobiografic, satira şi epistola, poemul ele- giac care „cântă ruinurile”, drama exilatului ori revolta celor învinşi la 1848. În aceste condiţii, „romanţul” ilustrează căutarea unui echilibru prin chiar conti- nuarea – fatală! – a rupturii, prin adâncirea crizei: „Dar totodată, prin alegerea romanului, se demonstrează şi o anume tendinţă către amplificarea rupturii, proces care, pe de altă parte, convine şi el. Aşa s-ar explica, parţial, preferinţa pentru toate formele nocturnului, atât de clară acum în lirică, teatru şi epică. Departe de a fi distructiv, sentimentul sfâşierii este constructiv, căci aparte- nenţa la o multitudine de grupuri valorice nu măreşte labilitatea individului, ci, dimpotrivă, fortifică încadrarea lui socială şi, prin necesitatea căutării unui echilibru, obligativitatea ataşamentului faţă de grup”: individul epocii (autor şi cititor) descoperă în roman noua valoare a actului cultural prin care se poate opune, prudent însă, agresiunii istoriei. Dan Mănucă observă încă un element de cea mai mare importanţă pentru determinarea exactă a originilor romanului nostru; cei care scriu roman în deceniul şase din secolul XIX sunt „funcţionari, profesori, avocaţi”, aparţinând unui grup social uniformizat. Să spunem însă că acest „palier” al elitei intelectuale era dublat de cel al aristocraţilor, al fiilor de boieri şi al celor care frecventau saloanele (Rosetti, Maiorescu, Negruzzi, Alecsandri, Pogor, Gane); aceştia din urmă însă produc altfel de literatură („de criză”), în vreme ce primii descoperă noua formă literară. Şi totuşi nici aceste paliere nu sunt atât de uniforme pe cât ar putea părea; la rândul lor, sunt scin- 46 Limba ROMÂNĂ date în fracţiuni care se contestă nu o dată violent: unde să-l plasezi pe Petre Ispirescu, de pildă, care, conform condiţiei sociale, aparţine primului grup, dar ale cărui opţiuni literare sunt atât de diferite? Mai mult încă, tipograful scrie un... Jurnal, alăturându-se, prin aceasta, celui de-al doilea grup; tipograful con- damnă „romanţele ostenitoare şi demoralizatoare”, iar pe cei care le scriu şi citesc îi consideră nişte fanfaroni aroganţi şi pretenţioşi ce „consumă fără a produce” şi care „fiindcă au citit câteva romanţe, se cred a fi instruiţi”. Dan Mănucă observă, apoi, faptul că cititorul epocii preferă „lirismul accentu- at, epica spectaculoasă şi teatrul melodramatic”, citind, pe lângă romane, „po- ezie şi jurnale”: poezie, da, jurnale, nu încă, deoarece acestea au fost publicate, fără excepţie, abia în secolul XX. Chiar dacă textele „intime” rămân necunoscute cititorilor deceniului şase din secolul XIX, existau încă atâtea alte specii litera- re „de consum” care reflectau ceea ce criticul numeşte eul euforizant al epocii; într-adevăr, acesta este creatorul şi destinatarul romanţului din veacul „Junimii”. Aceste argumente folosesc lui Dan Mănucă pentru a plasa originile romanului românesc în spaţiul specific societăţii noastre, negând importanţa influenţelor: „A citi – spune tranşant criticul – nu înseamnă însă şi a scrie. Problema influen- ţei este una secundară, principala fiind aceea a autoformării. Apariţia noului tip de discurs epic la noi nu ar fi fost posibilă fără prezenţa prealabilă a celorlalte discursuri literare, care intră vizibil, prea vizibil poate, în constituţia lui. Se poate vorbi cu acest prilej de o circulaţie unilaterală, spre roman, a altor tipuri, romanul neavând timpul şi nici puterea de a le influenţa el însuşi”. Dan Mănucă polemi- zează cu N. Manolescu care insista în Arca lui Noe asupra modelului apusean şi a inutilităţii de a căuta „surse autohtone”; în acelaşi timp, concluziile din Lectură şi interpretare concordă cu cele ale lui Anton Cosma din Geneza romanului ro- mânesc. Poziţia lui Dan Mănucă nu este însă atât de tranşantă, pe cât lasă să se vadă precizările din notele şi fragmentul de mai înainte; în fond, el nu neagă importanţa împrumuturilor şi influenţelor pentru că, iată, „romancierul român a fost, înainte de toate, un asiduu cititor. S-ar putea deci spune că actul prim în geneza romanului nostru a fost lectura. Şi a rămas un act fundamental, atâta timp cât romanul nu s-a constituit deplin, nu a intrat pe un făgaş al său. Adică până foarte târziu, în secolul următor”. Mai mult, Dan Mănucă vorbeşte, la un moment dat, despre „înrâurirea romanului francez de mistere”: rolul influenţelor este incontestabil – a spus-o, demult, Ibrăileanu –, dar la fel de adevărat este că, în constituirea romanului nostru, „forţele locale” şi tradiţia abia întemeiată au jucat rolul cel mai important. Ponderea factorului intern este mai mare decât aceea a influenţelor exterioare; în orice caz, „modelul apusean” a fost un stimulent, oferea o formulă literară pentru o substanţă specific locală: altfel spus, scriitorul român descoperea o formă pentru un fond insuficient exploatat de speciile literare tradi- ţionale. Iar Dan Mănucă demonstrează convingător faptul că acest material epic, căruia modelul extern îi sugerează forma, este unul românesc. De altfel, cartea se subintitulează Un model epic şi, probabil, trebuia să poarte ca titlu Bonus pastor, întrucât aceasta este structura principală urmărită de Dan Mănucă pe parcursul studiului său. Motivul „bunului păstor” se proiectează, în primul rând, pe figura celui care îl (re)produce; autorul de roman din secolul XIX nu selectează materi- aniversări. DAN Mănucă – 70
Recommended publications
  • Calendar Aprilie
    Director: GHEORGHE TURDA AGENDA CULTURALĂ Coordonator: VASILE URSACHI MARTIE 2009 Redactare: SORIN PARASCHIV Operaţiuni editoriale: Editura M.I.R.A. Tehnoredactare: DUMITRU VĂNUŢĂ Coperta: CARMEN TUDORACHE Tipărit la Tipografia M.I.R.A. 1 2 Evenimentul lunii MARTIE PROGRAMUL LUNII MARTIE 2009 Vernisajul expoziţiei de pictură a artistului plastic Ion Nedelcu – Ned, membru al Uniunii Artiştilor Plastici precum şi al Uniunii Cineaştilor din România. I. MANIFESTĂRI LA SEDIUL Intrarea gratuită. CENTRULUI CULTURAL Organizator: Mihai Abrudan Sâmbătă 07, ora 10.30 Sala "Nichita Stănescu" Duminică 01, ora 1800 Sala „Nichita Stănescu” DE ZIUA TA, MĂMICO FLORILE IUBIRII Organizarea unui spectacol dedicat Zilei Internaţionale a Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Centrul Cultural al M.A.I. Femeii, prezentat de Ansamblul Artistic „Primavera” al dăruieşte publicului o seară de neuitat ce cuprinde recitaluri Centrului Cultural al M.A.I. actoriceşti din teatrul clasic şi contemporan, piese de largă Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie audienţă aparţinând muzicii uşoare, operei şi operetei, dans 00 clasic şi acrobatic, toate aceste genuri împletite într-un Sâmbătă 07, ora 18 Sala „Nichita Stănescu” buchet deosebit închinat sentimentului iubirii. Intrare pe bază de invitaţie. MĂRŢIŞOARE MUZICALE Regia artistică: Marian Ciripan. Membri cercurilor artistice ale Centrului Cultural al M.A.I. Luni 02, ora 18.30 Foaierul „Nicolae Grigorescu” vă aşteaptă cu dragoste şi dăruire artistică la spectacolul de divertisment dedicat Zilei Internaţionale a Femeii. În recital MAGME Bogdan Ioniţă. Intrarea gratuită. Realizator: Cristina Moldoveanu Marţi 10, ora 1700 Sala „Marin Preda” Miercuri 11, ora 16.00 Sala „Marin Preda” CENACLUL LITERAR „IOAN TECŞA” Cenaclul „Ideal” Lansarea volumelor de poezii ”Cartea rondelurilor” de George Peagu şi „Cafeneaua de nisip” de Constantin Acţiune organizată de Asociaţia Culturală Pro Capitza, apărute la Editurile „Perpessicius” şi „Granadi”.
    [Show full text]
  • Monitorul Oficiad Al Romaniei
    No. 22 Un numgr 25 bani SAPillAth92-8 Februarie lanuarie 1878 MONITORUL OFICIAD AL ROMANIEI ABONAMENTITL : `ANITINTOMBILE : PE AN, Tratl-DECIi $ESE; SESE LIINI, 20 LEI LINIA DE TREI-DECI LITERK TREI-DEOI DAM intgia Ianuariei Anegitl Iulie ) (inserarea II-a si mal departe, 20 b.) Preul uneT publicaliT judici are, DIRECTITYNEA : Inse4it §i reclame , 6o b. linia, strada German A, curteaerban-Irodg Ong la cineT-deel 1juli, cinci lei; érit mal inserarea II-ai mal departe, 30 banl Pula. mare de eincT-deci liniT, pee lel Scrisorile nefrancate se refush Anuneiurile se primesei eu anul valaerNtmli 8UNLA Ianuarie, dupg recomandatiunea ace- D. C. Ngceseu,licentiat in drept lueasT D. ministru, D. N. Zlotescu, fostde la facultatea din Bucurescï, actual PARTEA OFIOIALA. Ministerul de inter- ne : Preseurtgri de deerete director la penitenciarele Telega supleant la sectiunea II civill, atri- Ministerul de justifie: Prese :dare de decret.MarginenT, numit director al casebunaluluT Ilfov, in aceeasi calitate la Ministerul agriculturei, comerciultd luerd- rilor publice: PrescurtAtl de deerete. centrale de corectiune pentru minorTsectiunea III a aceluT tribunal, in lo- Minislerul de finance: Decisiune. de la Renï, In locul D-lui S. Sgvu-cul Dal M. Cara-Costea. PAR rEA N EOF ICI ALA . Depe§T telegrafice. Senatul : Discursul D-IuT D. Ghiea si parte dinlescu, revocat. D. C. Disescu, doctor in drept de gedinta de la 26 lanuarie cu In& eptárile fAcute. la facultatea din Paris, intrunind Sedinta de la 27 lanuarie Sedinta Adungrei con- deputatllor de la 27 lanuarie 1878. Ofrande Prin inaltul decret No 149, din 25ditiunileart.1,3 si 7 din legea de Anunciuri ministeriale, judieiare, administra-Ianuarie 1878, dupg recomandatia a-admisibilitate,supleant la sectiunea tive §i particular& eelueasT D.
    [Show full text]
  • Eminesciana .Perpessicius
    PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Coperta:EugenMATZOTA Redactor:MioaraDUGNEANU Tehnoredactare:EcaterinaHRISTEA DescriereaCIPaBiblioteciiNa]ionaleaRom~niei PERPESSICIUS Studiieminesciene /DumitruPanaitescu Perpessicius,-Bucure[ti:EdituraMuzeulLiteraturii Rom~ne,2001 p.;cm.(Patrimoniu) ISBN973-8031-34-6 821.135.1.09Eminescu,M. Carteaaap`rutcusprijinul MinisteruluiCulturii[iCultelor © MUZEULLITERATURIIROMÅNE Pentruprezentaedi]ie ISBN973-8031-34-6 PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Edi]ie\ngrijit`,prefa]`,notaeditorului[itabelcronologic deIleanaENE EDITURAMUZEULLITERATURIIROMÅNE Bucure[ti2001 PERPESSICIUS–STUDIIEMINESCIENE Prefa]` Printreexegeziideseam`aiopereieminescieneseafl`[iD. PanaitescuPerpessicius. çnc`depeb`ncilefacult`]ii,Perpessiciuss-afamiliarizatcu manuscriseleeminescieneaflatelaBibliotecaAcademiei[is-a legatsuflete[tedeobiectulcercet`riisale,ceeace-itr`dadragostea [ipasiuneapentruEminescu. Istorianoastr`literar`aavutexcep]ionala[ans`deag`si\n Perpessiciuspeeditorulidealalmonumentaleiedi]iia Opereilui Eminescu. çnpersoanaluiPerpessicius,divinitateaa\ntrupatofericit` \mbinarede\nsu[iri,aceeaaerudituluiliterar,cuaceeaacriticului [ipoetuluice-avibratal`turidetoateipostazeleizvoditoareale crea]ieieminesciene. Celemaimultestudiidinvolumul Eminescianasedesf`[oar` \ntr-osuit`decronicidedicatebiografieipoetuluic~t[iacrea]iei acestuia,f`r`\ns`s`treac`cuvederea[ir`spundereacontem- poranilor\nceprive[tevalorificareamo[teniriisaleliterare. ApropiereadeEminescu,la\nceputa\nsemnatadmira]ie,dar [icunoa[tere.Dac`la\nceputulsecoluluialXX-lea,editoriilui
    [Show full text]
  • Centenarul Ion Codru Drăguşanu
    0 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE 1 Editor: Ioan Crăciun Tehnoredactare şi copertă: Cristian Dinu Universitatea din Bucureşti – Editura Ars Docendi Editură cu profil academic şi cultural recunoscută de CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti Tel./Fax: (021) 410 25 75 E-mail: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SĂVOIU, ADRIAN 77 de conferinţe radiofonice / Adrian Săvoiu Bucureşti – Ars Docendi, 2008. ISBN 978-973-558-336-1 654.195(498 Bucureşti)(063) Copyright © Adrian Săvoiu, 2008 Tipărit la Tipografia Editurii Ars Docendi Printed in Romania 2 ADRIAN SĂVOIU 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE În memoria mamei, Ileana, care a ascultat la radio, de la Câmpulung, aceste conferinţe. Această ediţie s-a tipărit în 200 de exemplare numerotate. Fiecare exemplar poartă semnătura autorului. Exemplarul nr. 4 Argument Această carte selectează 77 dintre conferinţele rostite la Radio România, începând din anul 1984, în cadrul emisiunii „Răspundem ascultătorilor” (devenită ulterior „Studio deschis”), difuzată zilnic, de luni până vineri, între 9 şi 10 dimineaţa, reluată uneori şi după-amiaza. Majoritatea au fost susţinute într-o perioadă când în afara postului naţional de radio nu existau şi alte posturi, de aici audienţa uriaşă a celor mai multe dintre ele. Astăzi poate că unele dintre aceste conferinţe le-aş gândi şi le-aş organiza altfel. Am păstrat însă intactă structura lor pentru a constitui, în felul acesta, un document al timpului. În ansamblul lor, la o nouă lectură, cred că îşi păstrează actuali- tatea, chiar dacă o bună parte au trecut, până în decembrie 1989, prin „furcile caudine” ale cenzurii, care la radio era una dintre cele mai vigilente.
    [Show full text]
  • Istoria Literaturii Romane$11 Contemporane
    ISTORIA LITERATURII ROMANE$11 CONTEMPORANE PARTA INTÄR1 CREAREA FORME! (1867.1890) N. IORGA =11. ISTORIA bITERATINII ROMANWI CONTeMPORANO I. CREAREA FORMEI 131.1CLIREST1 EDITURA ,ADEVÉRULa 1934 PREF A TA Dupd o lungä, alit de lune intrerupere, reieau firul desvol- tä rii literaturii noastre. Al desvoltärii, nu al presintarii.ldeilela care am ajuns in domeniul istoriei in genere mä cermuieseqi aici $i lucrez &viz* ele mai hotärit deal In volumele precedente. lstoria nu e in$irare, ci exphcatie. Oameni, opere,medii seMica- fiKazcif i se retrag, intervin ori a$teaptä dupä par/ea lor in desfä$urarea organicä, de ande pleacä, pe care o influenteazif $i din care, la vremea lor, se retrag incetul pe incetul pcinci dispar. Astäzi mai mull cleat oricind o asemenea presintare e necesarci. Prin ea se va vedea zeiddrnicia capriciilor, coräbii de &Hie, oricit de meter invälcitueitä, care pot pluti, priveghiate de copiii autori ai lor, in margenea trotuarului, dar se pierd indatil ce intlinesc $ivoiul. Modele cuceresc cu alit mai u$or,ca eft dureazd mai puf in. indräzneala pretentiilor nu le ajutä, aid vehementa pole- micelor, nici docila acceptare a publicului, prostit un moment. logieä de fier e,si in materie de literaturä, de aria, in fondul societàNor umane, care nu pot sciipa de dinsa. ,F i tot ce e pentru om, trebuie sii fie aman, iar umanul, oricum s'ar imbräca, nu-$i poate schimba structura. Once observa fu de amänunte, ca qi oriand, leprimesc recu- nosccitor. Cind acel care le presintä n'are cre$tere sau n'are gust, pun pe cineva sci culeagii din noroiul insultelor ceia ce e utilisabil.
    [Show full text]
  • Print This Article
    The Carl Beck ; Papers in Russian & East European Studies Number 1607 Constantin Iordachi Citizenship, Nation­ and State-Building: The Integration of Northern Dobrogea into Romania, a. 1878-1913 Constantin Iordachi is currently an advanced Ph.D. candidate in comparative history at the Central European University, Budapest (expected defense: Fall 2002). He graduated from the University of Bucharest (BA and MA) and the Institute of Intemational Relations, University of Leeds (MA). He was also a visiting scholar at the University of Pittsburgh, and a Junior Fellow at the Woodrow Wilson Center for International Scholars, in Washington D.C. Starting in the 2001/2002 academic year, Iordachi is a Local Faculty Fellow of the Civic Education Project at the Bab~-Bolyai University, Cluj (Romania), and a visiting lecturer at the ELTE University, Budapest (Hungary). He is specializing in the comparative conceptual and sociopolitical history of Central and Southeastern Europe, with specific emphasis on issues ofcitizenship and social change. Iordachi has published articles in various scholarly journals, mainly in English, Hungarian, and Romanian on issues of citizenship, religion and nation-building, and historiography. He is co-editor ofthe volume Nationalism and Contested Identities: Romanian and Hungarian Case Studies (Budapest: Regio Books; I~i: Polirom, 2001). No. 1607, November 2002 © 2002 by The Center for Russian and East European Studies, a program of the University Center for International Studies, University of Pittsburgh ISSN 0889-275X The Carl Beck Papers Editors: William Chase, Bob Donnorummo, Ronald H. Linden Managing Editor: Eileen 0 'Malley Editorial Assistant: Zsofia McMullin Cover Design: Mark Weixel Submissions to The Carl Beck Papers are welcome.
    [Show full text]
  • Vacanțăîn Elveția
    VINERI 19 IULIE 2002 * ANUL LII NR. 29 FOAIA românească SĂPTĂMÎNAL AL ROMÂBILOR DIN UNGARIA Vacanțăîn Elveția www.foaia.hu / [email protected] FOAIA 2 românească 19 IULIE 2 0 0 2 ACTUALITĂȚI Data alegerilor minoritare: 20 octombrie 2002 CALENDAR ORTODOX Termenul iniţierii înfiinţării autoguvernărilor 22 iulie, luni - Sf. Purtătoare de mir şi întocmai cu Apostolii Mana româneşti: 22 iulie’2002, ora 16.00 Magdaléna; Cuv. Mc. Marcela. 23 iulie, marţi - Sf. Sfinţitul Mc. Foca; Sf. Mc. Apolinarie şi Vitalie; Alegerile locale din Un­ naţionale din Ungaria. în biletelor de recomandare. Trofim şi Teofil. garia se vor desfăşura în acest ultim caz, pînă la După informaţiile date 24 iulie, m iercuri-Sf. Mare Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen. ziua de duminică, la 20 nivelul autoguvernărilor pe publicităţii de Biroul Naţio­ 25 iulie, joi - Adormirea Sfintei Ana; Sf. Olimpiada şi Eupraxia. octombrie 2002 - a stabi­ ţară ale celor 13 minorităţi nal Electoral, termenul 26 iulie, vineri-Sf. Sfinţiţii Mc. Ermolae, Ermipşi Ermocrat; Cuv. lit preşedintele MádI Fe­ recunoscute prin lege. pentru iniţierea alegerilor Mc. Paraschevi. renc , la 13 iulie. Aceasta în consecinţă, poate autoguvernărilor de mino­ 27 iulie, sîm bătă-t Sf. Mare Mc. şi Tămăduitor Pantelimon; Cuv. este data alegerilor pentru începe şi desemnarea ritate este 22 iulie, ora Antuzaşi Marcel. autoguvernările locale, te­ candidaţilor din rîndul na­ 16.00. 28 iulie, dum inică-Sf. Ap. şi diaconi: Prohor, Nicanor, Timon şi ritoriale şi ale minorităţilor ţionalităţilor şi strîngerea I. Kaupert Parmena; Cuv. Pavel Xiropotamiteanul. Duminica a V-a după Rusalii. Adrian Năstase despre românii Un nume pe săptămînă din Ungaria şi bunurile Gojdu Olimpia (25 iulie) - nume de origine greacă, creat Consiliul Europei, cu Uniunea pe baza toponimului Olympos, cunoscutul munte Europeană.
    [Show full text]
  • Reprezentări Ale Boemei Literare Și Artistice În Memorialistica Românească1
    Reprezentări ale boemei literare și artistice în memorialistica românească1 Diana BLAGA Keywords: literary and artistic bohemia; memoires; mythobiography; Paris; café life Cu origini în spațiul geografic și cultural francez, boema literară și artistică s-a răspândit în afara acestui teritoriu printr-un proces de transfer determinat de o serie de circumstanțe. Caracterul cosmopolit al Parisului, capitală a republicii literelor, loc de atracție pentru artiștii de pretutindeni și, prin urmare, locul în care boema a cunoscut maxima eflorescență, este unul dintre factorii determinanți ai procesului de difuziune culturală a boemei. Etapa exportului este, însă, precedată de un proces de fixare și de legitimare a boemei literare și artistice ca model de organizare social- literară, proces realizat pe cale discursivă. Este vorba despre un discurs despre propria existență și despre propriile personaje, un discurs aparținând boemilor și celor care au luat contact cu ei, situat la limita dintre realitate și ficțiune. Difuziunea fenomenului presupune și o selecție intrinsecă a elementelor care îl constituie la origini. Culturile destinatare vor opera o triere a acestora, adaptând fenomenul la propria stare socio-culturală și spirituală. Pentru o prezentare a boemei conturate în spațiul românesc, este necesară o schițare a fenomenului originar, a procesului legitimator care a determinat și difuziunea acestuia. Matricea mitului boemei se află în romanul autobiografic al lui Henri Murger, Scene din viața de boem, care va oferi modelul pentru „personajul”
    [Show full text]
  • Moni Foruloficia
    No 1_1 UnL numr bant Duminicg, 15 (27) Ianuarie 187e MONIFORULOFICIA AL ItOMANIEI ANUNCITTRILE : ABONAMENTUL : LINIA DE TREI-DECI LITERE TREI-DEOI RANI PR AN. Temt-pEcIi RNSE; RÉSE LUNT, 20 LEI ( inserarea II-a (i mat departe, 20 b.) ( AntAte Ianuariei Antêiii Julie ) DIRECTIUNE A : Inserliïi recIame , 6o b. Pretul uneI publicatil judiciare, strada Germani, curtea .,erban-VodA inserarea II-a 0 maT departe, 30 bee linia pilnë la eineT-leel linil, duel leT; éth mal Anundurile se primese 1 ell anul mare de eine1-leel unii,eee lei Serisorile nefrancate se ref-tog Art. III. Acest credit se va acoperi Land in deliberare referatul D-10 mi- SIIMAR nistru de resbel, cu No. 11,400, relativ la PARTEA OFICIALA. Ministerul de resbel:din fondul de 3 milióne lel, acordatconfectionarea a 150,000 crud, eu inscrip Deerete. Rap6rte. guvernuluT prin legea votatg de Cor-tiunea Trecerea DunAref 1877", ce sunt Ministerul de finance : Rectificare. purile Legiuitórei sanctionatg prina se distribui armatelor aliateruso-române; PARTEA NEOFTOIALA. Reeeptiunea so- lemnA a instalAreT proeurorulaT general al Inal-fnaltul decret, No. 2,366. Având in vedere c pentru acéstA con- tel eurtl de easatie. Comunicate.Sedinta A- Art. IIIsi cel din urmg. MinistriTfectie este a se cheltui suma de lei 90,000, dunAreT deputatilor de la 14 Ianuarie 1878. Nostri secretarl de Stat l a departamen-socotit a 60 bani una cruee. Ofrande. tul de resbeli cel de finance sunt in- Consiliul aprobl deschiderea creditului Anuneiarl ministeriale, judieiareipartieu-sg reinatT cu esecutarea acestul decret.cerut, asupra esereitiului 1878, pentru tre- Tare. Dat In Bucuresci, la 10 Ianuariebuintele ariltate maï sus.
    [Show full text]
  • CC 6 2012 CC 3 2012-Corectat.Qxd
    CUPRINS 6/2012 FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: Thierry de Montbrial sau despre fineţea spiritului geometric Thiery de Montbrial, or about the subtility of the geometrical spirit . 3 ANUL CARAGIALE Eugen SIMION: Caragiale şi lumea românească Caragiale and the Romanian World . 8 Mircea IONESCU QUINTUS: Ploieşteanul Caragiale The Ploiești born Caragiale . 12 Ioan‑Aurel POP: Caragiale şi Transilvania sau mesajul patriotic al unui scriitor classic Caragiale and Transylvania or the Patriotic Message of an Classic Writer . 15 Ioan ROBU: Ion Luca Caragiale şi credinţa creştină Ion Luca Caragiale and the Christian Belief . 21 Caius Traian DRAGOMIR: Aristotel, Caragiale şi condiţia tragediei Aristotle, Caragiale and the Condition of Tragedy . 27 EMINESCU Tudor NEDELCEA: Eminescu despre Tudor Vladimirescu Eminescu about Tudor Vladimirescu. 31 Valentin COŞEREANU: Tudor Arghezi – Un mod poetic de a percepe geniul eminescian Tudor Arghezi ‑ A poetic way of perceiving the genius of Eminescu . 35 ARTE, SPECTACOLE, MASS‑MEDIA Lucian CHIŞU: Un experiment transcultural A transcultural experiment . 39 1 Narcis ZĂRNESCU: Lecturi virtuale: Caragiale Virtual Reading: Caragiale . 49 Matei DAMIAN: Personajul‑ziarist în opera lui I.L. Caragiale – Remarcabilii Journalist‑Personage in the Work of I.L. Caragiale – The Remarkables . 58 COMENTARII Cristina DEUTSCH: William Faulkner: perspective narative în Zgomotul şi furia William Faulkner: Narrative perspectives in The Sound and the Fury . 72 Acest numãr a apãrut cu sprijinul Primãriei Sector 2 - Bucureºti, primar Neculai Onþanu 2 Fragmente critice Eugen SIMION* Thierry de Montbrial sau despre fineţea spiritului geometric Abstract Profesorul Thierry de Montbrial este, la origine, matematician. Azi el este cunoscut ca un specialist în domeniul economiei și politologiei. Călătorește mult și îi cunoaște pe toți oamenii puternici ai planetei.
    [Show full text]
  • Cultural Journalist Eminescu and the Theatre from Bucharest Iulian Bitoleanu Phd, National College “Anastasescu” Rosiori De Vede, Romania
    Available online at www.aucjc.ro Annals of the University of Craiova for Journalism, Communication and Management 2, 93-100, 2016 ISSN 2501-3513 Cultural Journalist Eminescu and the Theatre from Bucharest Iulian Bitoleanu PhD, National College “Anastasescu” Rosiori de Vede, Romania Abstract Eminescian cultural journalism means to dedicate several articles to literature, language, folklore, theater, religion, education and culture. In this paper, I pointed out that, of the 20 items about theater, 11 are dramatic chronics and 9 are theatrical dissertations. Like inter-war Camil Petrescu, the journalist Eminescu exceeded in the 8th and 9th decades of the nineteenth century and reviewed the status on all facets of this art of Thalia. From the hottest actors, performers game, fame authors, director role - intrinsic problems - from economic and sociological literature, such as salaries, the attitude of theatrical heads (anagers) public empathy. Success depends not only on the performance on stage or the sounds of the playwright - among those approached by the journalist: Sophocles, Hugo, Scribe, G. Sand, Shakespeare, Gogol; the great interpreters of the time, Millo, Eufrosinia Popescu, Petre Velescu can have moments of apathy, which would seriously damage public success. So there may be less visible factors in scenic representation of a dramatic work. Polyphonic journalist by vocation, Eminescu sensed the thorny issues in theater and objectivity made him take matters into his own hands, regardless of the consequences. Criticism in socio-political area was manifested in the theater area, the targets being artists, designers, directors... The dramatic analyst never spared anyone, not even the president of the Theatre Committee, Ion Ghica.
    [Show full text]
  • Balkanologie, Vol. VI, N° 1-2 | 2002, « Volume VI Numéro 1-2 » [En Ligne], Mis En Ligne Le 16 Mai 2008, Consulté Le 17 Décembre 2020
    Balkanologie Revue d'études pluridisciplinaires Vol. VI, n° 1-2 | 2002 Volume VI Numéro 1-2 Édition électronique URL : http://journals.openedition.org/balkanologie/426 DOI : 10.4000/balkanologie.426 ISSN : 1965-0582 Éditeur Association française d'études sur les Balkans (Afebalk) Édition imprimée Date de publication : 1 décembre 2002 ISSN : 1279-7952 Référence électronique Balkanologie, Vol. VI, n° 1-2 | 2002, « Volume VI Numéro 1-2 » [En ligne], mis en ligne le 16 mai 2008, consulté le 17 décembre 2020. URL : http://journals.openedition.org/balkanologie/426 ; DOI : https:// doi.org/10.4000/balkanologie.426 Ce document a été généré automatiquement le 17 décembre 2020. © Tous droits réservés 1 SOMMAIRE Dossier : Contentieux micro-territoriaux dans les Balkans, XIXe-XXe siècles Contentieux micro-territoriaux dans les Balkans, XIXe-XXIe siècles Bernard Lory Mali Zvornik Bernard Lory Ada Kale Bernard Lory Arab Tabija Bernard Lory Le problème de Bregovo dans les relations bulgaro-serbes Gueorgui Peev Le monastère de Saint-Naum (Sveti Naum/Shën Naum) Bernard Lory et Petrit Nathanaili L’île de Sazan (Sasεno) ou la « Porte de l’Adriatique » Petrit Nathanaili Le monastère de Sveti Prohor Pčinski Bernard Lory L’Ile aux Serpents : source de contentieux entre la Roumanie et l’Ukraine François Després La péninsule de Prevlaka Diane Masson Le problème de la délimitation des frontières slovéno-croates dans le golfe de Piran Joseph Krulic Recherches Mountains as “lieux de mémoire” Highland Values and Nation-Building in the Balkans Ulf Brunnbauer et Robert Pichler Rural-urban differences and the break-up of Yugoslavia John B. Allcock Ambiguous partisanships Philhellenism, turkophilia and balkanology in 19th century Britain Margarita Miliori Le voyage en Grèce des membres de l’Ecole Française d’Athènes Du périple héroïque à l’aventure scientifique, 1846-1892 Catherine Valenti Balkanologie, Vol.
    [Show full text]