DOCSLIB.ORG

Ln 10 LUNI 9 IBE an 15 L

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Ln 10 LUNI 9 IBE an 15 L I. No. 51 Ln 10 LUNI 9 IBE an 15 L. Pe 50 fac Nc. E MERCURIA VINERIA la anuntiurilor, 4,4)00 In la biurourile postale. -Scrisorl se Bucuresci, 8 luniu, 1875. cipielor spre a salva situatiunea chie care adesea tira- regimul constitutio- Am trecut care se se nie despotismul absolut. nal, suveranul tot-d'auna, sub din nerusinaré de tre- Ar fi totul nefolositorse insist aparinta absorbi concentra a avut de efect sä dea o satisfactiune cutul unor care '1 uitá pentru bi- a desvolta din tesá, de In sine puterile statulut, mensä care strobitä de nele comun, pentru detronarea ce esperienta trecutulut , statul actiune ,cari póte fi e- avea o sperantä. Se nilor orgoliul nostru ale state europene, ne afectele forme de guvern ? Ratiu- reclamase la mânghiärea a Domnito-datesemplernaterialireiterate. esperienta respund totul constituite din ; se de unorFrancia, constitutional al Na-este concentrat suveran, el re- dicase vocea la treptele cele care acum poleonilor a represintat despotismul o putere absoluta, efectele bune ale ; dar este nu a blama inesorabil. In domnia con- rele ale forme de guvern, totul lipsit de de drep- ci a onora pe care lu-stitutionala a guvernulut de Ca- direct imediat de calitatile tate, de pietate, de umanitate chiar. pe nobila causa pe care o apra!targi-Boerescu ne dati probe cari intelectuale morale ale suveranulut. acésta positiune, acéstä stare de de- dubiul contraversa. Aceste efecte vor fi fericite, folosit6re coragiare de desperare, programul Cari sunt causele de sincere stat, suveranul natiunet, a fost un bal- guvern, care suveranitatea este eser-va presinta o inteli ju- sam, o Puterea sa de 7 1875, a In comun de natiune monarc. morala; ele vor fi nefe- dar este imensa. Tot ce este dinaintea de care estepresupus ricite suveranul va dependent, tot ce este capabile, tot cefov procesul de al Alex indrurepresinta a suverani-lipsi de garantiile mora este onest, tot ce este Invtat, aderat, cedonski, detinut, contra tutulor bun ,va adera la acest act care cipiurilor de drept, de laplac despotism ? In ce cas, asemenea situatiunt, natiunea asa de De vreme , sala audienti- Causele sunt dou : principiti este ce plângere , indreptare de- , , 'era o multirne de , preeminentáproponderantapinde de la suveran, pentru cá Este pe care de a justitia opiniunea ce se suveranului.nel represinta tribunalul a tot puternic a provocat'o pronuntihndu-se asupra fapt este influinta suprem care tinen legea. Este despe- sub forma de verdict. Banca ce curtisanil, aceste fiinte egoiste in- La el, ca la o instantá, rarea ; naturale insulpräref era de dd. Michail teresate, asupra slabiciunilornea trebue se alerge s ajutor,, tele care priimit Schina.-Dimitrie séle prin mijlocul adulatiunilor perfide protectiune. .rea programe. Ea golul Oprénu. de a subjuga. -Natiunea ca preginrul partid care de -Ion Nicolae separatiunea in- iubitóre de de - puterilor, care este basa fun-bun n'a de mult timp domnesce ; ea'1 lasa isolat - Pantazi - tot restul ea ministeruGeorge Petrescu.- George Chiritescu.damentala a forme de guvern, nu se proteste se partisanilor si arma - George - Ion Poenaru-este tot d'a-una de capulrespect calduros, solicitudi- partid de acelaBordea. - Ion Dendrino. Ciru Eco- suveran, nea suveranului,contra or s'arnomu.aIon Procop Dimitrescu. -Con- concedate de prin ale guvernului. neu- or ar vocifera standin Däneseu.-Dimitrie dou prerogative escesiveesorbitante.cetat acéstá cale singurá legalk cari fac cor contra partide Michail dreptul de veto deTóte constitutionali, tóte re- or ar acusa-o coali- de a se conaisiunea adisolve dupe plac dinasticesursele sunt presá liune monstruósd, rernâne de a se citi actele , aprarea ,corpurile cari puterea legislativa,audiente fost diferitele pentru a forta morale ce dobendesce pe fie-prin organul dd-lor George Petrescu(putere care represinta adeverataareta care In este stigmatisarea ceaNicolae Fleva, Pantazi Ghica, Ion suveranitate a care trebuetéra. s pästreze tot-d'a una misiunea plasate puterile sta- cese regimpinénu Oprénu, dina- corupt. intea o -esceptiune de ordine pu-de a constitui statul, de a regula eserci- nostru intervenit pe suve- celor alte e-ran. mat De ce se Ordinet" de acea a prescriptiune. In , acest partid pe care numesc coalitzuart. 594 2 din procedura cilibrul puterile Aceste in protestat, astea, De ce penal dice delictele de prerogative suveranulutputerea justitia suspinele fac acest van ridicol prin spatiul de patru ,de a usurpa side a reuni In per- puternica n'a nenoro- o meschinh, d-lor cari sunt acésta s'a urmat sa sarcinile,tóte vre o ? cea ceniel un act de instructiune. In dosarultile tóte magistraturele, ast-fel, nu s'a putut vreo data? Ce cauta se care locul dér din cea din in alátu- terminata la 18 avem putereavointa usurpatá urmá sperantá a s'a stins. rea d. general I. ce rol a 1874 si se dosarul la re-arbitrará a tot puternica a sin- nu e de asteptat. drepturr, avut N. achisitor. atunc la 14 gur Puterea limite, caredupe justitie In stat. marele cancelar al Carol ,1875, timp de 8 nu s'a esperienta universala conduce pe omul ceva este tronul dinastia. revolutionarul de la Februarin, cut rechisitor, act bun, pe suveranul blând In fata acestet de anor- din regim de instructiune. Delictul, prin urmare just la abus, la la tiranie. male, am cugetat adeseacuget nen- dd. Cretulescu Florescu?se prescris. Dou dér elementele cari per- cetat care arultima actiune a Alexandru Lahovari, colabo- Curtea, dupe deliberatiune, vertesc regimul constitutional pentru ca forteze pe guvern ratorul jurnalulut Stéaa pentruconclusiunile , o regim anti-liberal, despotic absolut: a intra In legalitate pentru ca cine contra lupta ? Cumsiune prin care prescriptiuneaPrerogativele ilimitate ale suveranulut revendice drepturile suverani- se face ca d-lor incarnatiunea Fe-a avut modul acesta, pefnia influenta tatea ce 't usurpat. Marturisesc di- dat mána eu Macedonski de ce i se corupte care scretiuneresemnatiune inesperienta föra-de-legilor precipitat curtisanilor. afacerile politice, s'a refusat de a- Cuza ? Care este cuvêntul care a le- Pentru moment, ne a Acum arunchnd o privire asupra 'mi da solutiunea definitiva a gitimat unirea acusatorilor acusatii?gistra cele petrecute. Vom revéni tuatiuneiinstitutiunilor politice me. A trebuit se consult constitu Déca trecutul apart,ine istoriet, déca no-asupra acestei care totul a- putem lesne convinge de a diferitelor ca se bilul d. Boerescu nu voesce erte pasiunea guvernulu ge-deilor emise aci. Este necontestat din atitudine a aseme- adversarilor cum de a tre-nere a Ministru al justitiei In constitutiunea suvera- din mod de cut buretele pe acel oribil, detestabil,specie jucat mare:rol. puterea absorbiOre de care am al colegilor si din vorbit sus. Este asemenea suveran- ast-fel, trecênd In vedere diferitele nister? d. Boerescu face parte mente necontestat guvernul Catargi- guverne care suvera- dintr'o coalitiune de CONSTITUTIONALE irnaginea nitatea se gasesce natiunea pentru unicul seep de a aservi vinde EFECTELE perfecta a curtisanilor nimicnicitkam cámonarchia Na- natiunea, de ce permite tuturor celor- - cari putut acum Inipoleon a Carol X-lea, a Ludo- de se pe Ac4stá de guvern are originastoria lumet. Este dovedit vic a Napoleon calea principelor spre a lupta sa mersul desvoltátor al in-absolutá cá cele dou cari a la prin revendicarea intereselor nationale stitutiunilor politice bine, puterea legislativa nu esistá stat, Revolugune. De ce d. Boerescu, dintre democraticede óre-ce ele creatiunea suveranu- Prin urmare, esperienta trecutului al poporulut, se face objectul cele aristoeratice absolutiste. prin inventiunea candidaturelor ofi- istoria ne conclusiunea na- duble coalitiunt monstru6se? Nu a in- Din luptá cari falsitica representatiunea na- turale cá, drepturile suverani- trat in boerilor, nu face ac- schimbarea a vechilor institu- interesul guvernulut al parlatea este usurpata ea, tualmenteparte dintr'un minister al deplasarea intereselor positivetidet, prin mijlocul presiunei de spre a o trecut oribil reprobat l'a de se simti nevoia de afunctionarismulut aservit. revendica, a fost berat o ? se solutiunea transactiune. acestea canatiunea ultima estrema sa actiune Intelegem aceste , ast-fel moment de mo-nu concertul puterilor sta- ! !. gem aceste vane futile : ment de transitiune, Combinarea cá controlul ecilibrulputerilor Fi-va acesta Intr'adevr Regimul care ne domnesce condam- democratice cea ari-este téra este guver- midloc mat nemerit ? nat de natiune ! Dar se de stocratica dete moderne forma denatá de un guvern de vo- D. coalitiune cand tóte capa- guvern care se monarchie care depinde de de unit pe calea prin- constitutionale representativá liber 9 ADUNAREA D!N DEALUL in col. III pe cari i-aa adus facut-o pur simplu orbit de pasiune. sinceritatea se- ca acest colegia dea alt resultat. asupra proiectului de respuns la de scopul este ca ele se Cele de 4 care trag din opincii, personal esprirncursul tronului, D-sa ca majoritatea aci pentru ca le La orele se deschide sub ca téranul intre voteze hi are colére ca guvernul. ca M. Sa Domnitorut. Dim. Ghica. este pasagele aunt esacte , asupra teorielor asupra ce fac lutre sunt d-lorse opune, nu voiti putea de adevarul. Adresa partidul conservator ateor. Em. Cretulescu G. Cantacuzino, cel op-legilor. reueit alegeri ca resistinta ce la la pasagiul H. distr. din ur- ce politick candidul turburarilescandalele provocate de opo- Camera spune ocasia p. col. I de Dambovita. ministru de justip ? Justitia s'a pronuntat, In t economice a nu erilor,corpul electoral s'a pronuntat 4 de denu pot pune mai pre decisiunile de bine trecut ;guvernnl stitieL realisatein parte pe care Mi se cam Se de opt d-sa nu s'a de vna au-suntern realisam. ei de aci ne-ardispensat de a espune lescu, cu esamenele ca profesor judiciare de a introduce pe rurali adresa, manifestam devotamentulaci cele petrecute ocasia alegerilor, care este pubhc. col. III ? trib. de Craiova , a cred nu putearn tinem lanba-majoritatea electoral ces'a pronuntat D. citesce mesagiul pe dupe ce a 2,000 col.
Load more

Recommended publications
  • Dan Mănucă În Contra Poncifelor Din Istoria Literaturii
    44 Limba ROMÂNĂ Ioan DAN mănuCă HOLBAN ÎN CONTRA PONCIFELOR DIN ISTORIA LITERATURII Dan Mănucă a publicat până acum mai multe cărţi de critică şi istorie literară: Scriitori junimişti (1971), Criti- ca literară junimistă (1975), Argumente de istorie literară (1978), Pe urmele lui Mihail Sadoveanu (1982), Lectură şi interpretare. Un model epic (1988), Analogii. Constante ale istoriei literare româneşti (1995), Liviu Rebreanu sau lumea prezumtivului (1995), Introducere în opera lui I. Al. Brătescu-Voineşti (1997), Perspective critice (1998), Prin- cipiile criticii literare junimiste (2000) şi Opinii literare (2001). Critica sa se bazează pe o foarte solidă informaţie istorico-literară (Dan Mănucă este, de altfel, coordona- torul Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900), care nu aproximează nimic şi căreia nu-i plac legendele şi anecdotica decât în măsura în care pot fi ve- rificate, deschisă însă, deopotrivă, spre orizontul noilor metode de abordare a textului: cum nu-i este străină nici conexiunea cu psihanaliza, istoria mentalităţilor, socio- logia şi comparatismul văzut ca un studiu al circulaţiei temelor şi motivelor literare, departe de „sursologia” lui Bogdan-Duică, să zicem. Câteva din ultimele cărţi nu fac decât să confirme acest sumar portret al criticului. În aproape toate comentariile rezervate cărţii Lectură şi interpretare. Un model epic, de exemplu, s-a sesizat nepotrivirea dintre titlu (care trimite, mai degrabă, la o culegere de cronici şi recenzii) şi conţi- nutul volumului. Cu toate acestea, titlul e
    [Show full text]
  • Calendar Aprilie
    Director: GHEORGHE TURDA AGENDA CULTURALĂ Coordonator: VASILE URSACHI MARTIE 2009 Redactare: SORIN PARASCHIV Operaţiuni editoriale: Editura M.I.R.A. Tehnoredactare: DUMITRU VĂNUŢĂ Coperta: CARMEN TUDORACHE Tipărit la Tipografia M.I.R.A. 1 2 Evenimentul lunii MARTIE PROGRAMUL LUNII MARTIE 2009 Vernisajul expoziţiei de pictură a artistului plastic Ion Nedelcu – Ned, membru al Uniunii Artiştilor Plastici precum şi al Uniunii Cineaştilor din România. I. MANIFESTĂRI LA SEDIUL Intrarea gratuită. CENTRULUI CULTURAL Organizator: Mihai Abrudan Sâmbătă 07, ora 10.30 Sala "Nichita Stănescu" Duminică 01, ora 1800 Sala „Nichita Stănescu” DE ZIUA TA, MĂMICO FLORILE IUBIRII Organizarea unui spectacol dedicat Zilei Internaţionale a Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Centrul Cultural al M.A.I. Femeii, prezentat de Ansamblul Artistic „Primavera” al dăruieşte publicului o seară de neuitat ce cuprinde recitaluri Centrului Cultural al M.A.I. actoriceşti din teatrul clasic şi contemporan, piese de largă Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie audienţă aparţinând muzicii uşoare, operei şi operetei, dans 00 clasic şi acrobatic, toate aceste genuri împletite într-un Sâmbătă 07, ora 18 Sala „Nichita Stănescu” buchet deosebit închinat sentimentului iubirii. Intrare pe bază de invitaţie. MĂRŢIŞOARE MUZICALE Regia artistică: Marian Ciripan. Membri cercurilor artistice ale Centrului Cultural al M.A.I. Luni 02, ora 18.30 Foaierul „Nicolae Grigorescu” vă aşteaptă cu dragoste şi dăruire artistică la spectacolul de divertisment dedicat Zilei Internaţionale a Femeii. În recital MAGME Bogdan Ioniţă. Intrarea gratuită. Realizator: Cristina Moldoveanu Marţi 10, ora 1700 Sala „Marin Preda” Miercuri 11, ora 16.00 Sala „Marin Preda” CENACLUL LITERAR „IOAN TECŞA” Cenaclul „Ideal” Lansarea volumelor de poezii ”Cartea rondelurilor” de George Peagu şi „Cafeneaua de nisip” de Constantin Acţiune organizată de Asociaţia Culturală Pro Capitza, apărute la Editurile „Perpessicius” şi „Granadi”.
    [Show full text]
  • Monitorul Oficiad Al Romaniei
    No. 22 Un numgr 25 bani SAPillAth92-8 Februarie lanuarie 1878 MONITORUL OFICIAD AL ROMANIEI ABONAMENTITL : `ANITINTOMBILE : PE AN, Tratl-DECIi $ESE; SESE LIINI, 20 LEI LINIA DE TREI-DECI LITERK TREI-DEOI DAM intgia Ianuariei Anegitl Iulie ) (inserarea II-a si mal departe, 20 b.) Preul uneT publicaliT judici are, DIRECTITYNEA : Inse4it §i reclame , 6o b. linia, strada German A, curteaerban-Irodg Ong la cineT-deel 1juli, cinci lei; érit mal inserarea II-ai mal departe, 30 banl Pula. mare de eincT-deci liniT, pee lel Scrisorile nefrancate se refush Anuneiurile se primesei eu anul valaerNtmli 8UNLA Ianuarie, dupg recomandatiunea ace- D. C. Ngceseu,licentiat in drept lueasT D. ministru, D. N. Zlotescu, fostde la facultatea din Bucurescï, actual PARTEA OFIOIALA. Ministerul de inter- ne : Preseurtgri de deerete director la penitenciarele Telega supleant la sectiunea II civill, atri- Ministerul de justifie: Prese :dare de decret.MarginenT, numit director al casebunaluluT Ilfov, in aceeasi calitate la Ministerul agriculturei, comerciultd luerd- rilor publice: PrescurtAtl de deerete. centrale de corectiune pentru minorTsectiunea III a aceluT tribunal, in lo- Minislerul de finance: Decisiune. de la Renï, In locul D-lui S. Sgvu-cul Dal M. Cara-Costea. PAR rEA N EOF ICI ALA . Depe§T telegrafice. Senatul : Discursul D-IuT D. Ghiea si parte dinlescu, revocat. D. C. Disescu, doctor in drept de gedinta de la 26 lanuarie cu In& eptárile fAcute. la facultatea din Paris, intrunind Sedinta de la 27 lanuarie Sedinta Adungrei con- deputatllor de la 27 lanuarie 1878. Ofrande Prin inaltul decret No 149, din 25ditiunileart.1,3 si 7 din legea de Anunciuri ministeriale, judieiare, administra-Ianuarie 1878, dupg recomandatia a-admisibilitate,supleant la sectiunea tive §i particular& eelueasT D.
    [Show full text]
  • Eminesciana .Perpessicius
    PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Coperta:EugenMATZOTA Redactor:MioaraDUGNEANU Tehnoredactare:EcaterinaHRISTEA DescriereaCIPaBiblioteciiNa]ionaleaRom~niei PERPESSICIUS Studiieminesciene /DumitruPanaitescu Perpessicius,-Bucure[ti:EdituraMuzeulLiteraturii Rom~ne,2001 p.;cm.(Patrimoniu) ISBN973-8031-34-6 821.135.1.09Eminescu,M. Carteaaap`rutcusprijinul MinisteruluiCulturii[iCultelor © MUZEULLITERATURIIROMÅNE Pentruprezentaedi]ie ISBN973-8031-34-6 PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Edi]ie\ngrijit`,prefa]`,notaeditorului[itabelcronologic deIleanaENE EDITURAMUZEULLITERATURIIROMÅNE Bucure[ti2001 PERPESSICIUS–STUDIIEMINESCIENE Prefa]` Printreexegeziideseam`aiopereieminescieneseafl`[iD. PanaitescuPerpessicius. çnc`depeb`ncilefacult`]ii,Perpessiciuss-afamiliarizatcu manuscriseleeminescieneaflatelaBibliotecaAcademiei[is-a legatsuflete[tedeobiectulcercet`riisale,ceeace-itr`dadragostea [ipasiuneapentruEminescu. Istorianoastr`literar`aavutexcep]ionala[ans`deag`si\n Perpessiciuspeeditorulidealalmonumentaleiedi]iia Opereilui Eminescu. çnpersoanaluiPerpessicius,divinitateaa\ntrupatofericit` \mbinarede\nsu[iri,aceeaaerudituluiliterar,cuaceeaacriticului [ipoetuluice-avibratal`turidetoateipostazeleizvoditoareale crea]ieieminesciene. Celemaimultestudiidinvolumul Eminescianasedesf`[oar` \ntr-osuit`decronicidedicatebiografieipoetuluic~t[iacrea]iei acestuia,f`r`\ns`s`treac`cuvederea[ir`spundereacontem- poranilor\nceprive[tevalorificareamo[teniriisaleliterare. ApropiereadeEminescu,la\nceputa\nsemnatadmira]ie,dar [icunoa[tere.Dac`la\nceputulsecoluluialXX-lea,editoriilui
    [Show full text]
  • Centenarul Ion Codru Drăguşanu
    0 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE 1 Editor: Ioan Crăciun Tehnoredactare şi copertă: Cristian Dinu Universitatea din Bucureşti – Editura Ars Docendi Editură cu profil academic şi cultural recunoscută de CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti Tel./Fax: (021) 410 25 75 E-mail: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SĂVOIU, ADRIAN 77 de conferinţe radiofonice / Adrian Săvoiu Bucureşti – Ars Docendi, 2008. ISBN 978-973-558-336-1 654.195(498 Bucureşti)(063) Copyright © Adrian Săvoiu, 2008 Tipărit la Tipografia Editurii Ars Docendi Printed in Romania 2 ADRIAN SĂVOIU 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE În memoria mamei, Ileana, care a ascultat la radio, de la Câmpulung, aceste conferinţe. Această ediţie s-a tipărit în 200 de exemplare numerotate. Fiecare exemplar poartă semnătura autorului. Exemplarul nr. 4 Argument Această carte selectează 77 dintre conferinţele rostite la Radio România, începând din anul 1984, în cadrul emisiunii „Răspundem ascultătorilor” (devenită ulterior „Studio deschis”), difuzată zilnic, de luni până vineri, între 9 şi 10 dimineaţa, reluată uneori şi după-amiaza. Majoritatea au fost susţinute într-o perioadă când în afara postului naţional de radio nu existau şi alte posturi, de aici audienţa uriaşă a celor mai multe dintre ele. Astăzi poate că unele dintre aceste conferinţe le-aş gândi şi le-aş organiza altfel. Am păstrat însă intactă structura lor pentru a constitui, în felul acesta, un document al timpului. În ansamblul lor, la o nouă lectură, cred că îşi păstrează actuali- tatea, chiar dacă o bună parte au trecut, până în decembrie 1989, prin „furcile caudine” ale cenzurii, care la radio era una dintre cele mai vigilente.
    [Show full text]
  • Istoria Literaturii Romane$11 Contemporane
    ISTORIA LITERATURII ROMANE$11 CONTEMPORANE PARTA INTÄR1 CREAREA FORME! (1867.1890) N. IORGA =11. ISTORIA bITERATINII ROMANWI CONTeMPORANO I. CREAREA FORMEI 131.1CLIREST1 EDITURA ,ADEVÉRULa 1934 PREF A TA Dupd o lungä, alit de lune intrerupere, reieau firul desvol- tä rii literaturii noastre. Al desvoltärii, nu al presintarii.ldeilela care am ajuns in domeniul istoriei in genere mä cermuieseqi aici $i lucrez &viz* ele mai hotärit deal In volumele precedente. lstoria nu e in$irare, ci exphcatie. Oameni, opere,medii seMica- fiKazcif i se retrag, intervin ori a$teaptä dupä par/ea lor in desfä$urarea organicä, de ande pleacä, pe care o influenteazif $i din care, la vremea lor, se retrag incetul pe incetul pcinci dispar. Astäzi mai mull cleat oricind o asemenea presintare e necesarci. Prin ea se va vedea zeiddrnicia capriciilor, coräbii de &Hie, oricit de meter invälcitueitä, care pot pluti, priveghiate de copiii autori ai lor, in margenea trotuarului, dar se pierd indatil ce intlinesc $ivoiul. Modele cuceresc cu alit mai u$or,ca eft dureazd mai puf in. indräzneala pretentiilor nu le ajutä, aid vehementa pole- micelor, nici docila acceptare a publicului, prostit un moment. logieä de fier e,si in materie de literaturä, de aria, in fondul societàNor umane, care nu pot sciipa de dinsa. ,F i tot ce e pentru om, trebuie sii fie aman, iar umanul, oricum s'ar imbräca, nu-$i poate schimba structura. Once observa fu de amänunte, ca qi oriand, leprimesc recu- nosccitor. Cind acel care le presintä n'are cre$tere sau n'are gust, pun pe cineva sci culeagii din noroiul insultelor ceia ce e utilisabil.
    [Show full text]
  • Print This Article
    The Carl Beck ; Papers in Russian & East European Studies Number 1607 Constantin Iordachi Citizenship, Nation­ and State-Building: The Integration of Northern Dobrogea into Romania, a. 1878-1913 Constantin Iordachi is currently an advanced Ph.D. candidate in comparative history at the Central European University, Budapest (expected defense: Fall 2002). He graduated from the University of Bucharest (BA and MA) and the Institute of Intemational Relations, University of Leeds (MA). He was also a visiting scholar at the University of Pittsburgh, and a Junior Fellow at the Woodrow Wilson Center for International Scholars, in Washington D.C. Starting in the 2001/2002 academic year, Iordachi is a Local Faculty Fellow of the Civic Education Project at the Bab~-Bolyai University, Cluj (Romania), and a visiting lecturer at the ELTE University, Budapest (Hungary). He is specializing in the comparative conceptual and sociopolitical history of Central and Southeastern Europe, with specific emphasis on issues ofcitizenship and social change. Iordachi has published articles in various scholarly journals, mainly in English, Hungarian, and Romanian on issues of citizenship, religion and nation-building, and historiography. He is co-editor ofthe volume Nationalism and Contested Identities: Romanian and Hungarian Case Studies (Budapest: Regio Books; I~i: Polirom, 2001). No. 1607, November 2002 © 2002 by The Center for Russian and East European Studies, a program of the University Center for International Studies, University of Pittsburgh ISSN 0889-275X The Carl Beck Papers Editors: William Chase, Bob Donnorummo, Ronald H. Linden Managing Editor: Eileen 0 'Malley Editorial Assistant: Zsofia McMullin Cover Design: Mark Weixel Submissions to The Carl Beck Papers are welcome.
    [Show full text]
  • Vacanțăîn Elveția
    VINERI 19 IULIE 2002 * ANUL LII NR. 29 FOAIA românească SĂPTĂMÎNAL AL ROMÂBILOR DIN UNGARIA Vacanțăîn Elveția www.foaia.hu / [email protected] FOAIA 2 românească 19 IULIE 2 0 0 2 ACTUALITĂȚI Data alegerilor minoritare: 20 octombrie 2002 CALENDAR ORTODOX Termenul iniţierii înfiinţării autoguvernărilor 22 iulie, luni - Sf. Purtătoare de mir şi întocmai cu Apostolii Mana româneşti: 22 iulie’2002, ora 16.00 Magdaléna; Cuv. Mc. Marcela. 23 iulie, marţi - Sf. Sfinţitul Mc. Foca; Sf. Mc. Apolinarie şi Vitalie; Alegerile locale din Un­ naţionale din Ungaria. în biletelor de recomandare. Trofim şi Teofil. garia se vor desfăşura în acest ultim caz, pînă la După informaţiile date 24 iulie, m iercuri-Sf. Mare Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen. ziua de duminică, la 20 nivelul autoguvernărilor pe publicităţii de Biroul Naţio­ 25 iulie, joi - Adormirea Sfintei Ana; Sf. Olimpiada şi Eupraxia. octombrie 2002 - a stabi­ ţară ale celor 13 minorităţi nal Electoral, termenul 26 iulie, vineri-Sf. Sfinţiţii Mc. Ermolae, Ermipşi Ermocrat; Cuv. lit preşedintele MádI Fe­ recunoscute prin lege. pentru iniţierea alegerilor Mc. Paraschevi. renc , la 13 iulie. Aceasta în consecinţă, poate autoguvernărilor de mino­ 27 iulie, sîm bătă-t Sf. Mare Mc. şi Tămăduitor Pantelimon; Cuv. este data alegerilor pentru începe şi desemnarea ritate este 22 iulie, ora Antuzaşi Marcel. autoguvernările locale, te­ candidaţilor din rîndul na­ 16.00. 28 iulie, dum inică-Sf. Ap. şi diaconi: Prohor, Nicanor, Timon şi ritoriale şi ale minorităţilor ţionalităţilor şi strîngerea I. Kaupert Parmena; Cuv. Pavel Xiropotamiteanul. Duminica a V-a după Rusalii. Adrian Năstase despre românii Un nume pe săptămînă din Ungaria şi bunurile Gojdu Olimpia (25 iulie) - nume de origine greacă, creat Consiliul Europei, cu Uniunea pe baza toponimului Olympos, cunoscutul munte Europeană.
    [Show full text]
  • Reprezentări Ale Boemei Literare Și Artistice În Memorialistica Românească1
    Reprezentări ale boemei literare și artistice în memorialistica românească1 Diana BLAGA Keywords: literary and artistic bohemia; memoires; mythobiography; Paris; café life Cu origini în spațiul geografic și cultural francez, boema literară și artistică s-a răspândit în afara acestui teritoriu printr-un proces de transfer determinat de o serie de circumstanțe. Caracterul cosmopolit al Parisului, capitală a republicii literelor, loc de atracție pentru artiștii de pretutindeni și, prin urmare, locul în care boema a cunoscut maxima eflorescență, este unul dintre factorii determinanți ai procesului de difuziune culturală a boemei. Etapa exportului este, însă, precedată de un proces de fixare și de legitimare a boemei literare și artistice ca model de organizare social- literară, proces realizat pe cale discursivă. Este vorba despre un discurs despre propria existență și despre propriile personaje, un discurs aparținând boemilor și celor care au luat contact cu ei, situat la limita dintre realitate și ficțiune. Difuziunea fenomenului presupune și o selecție intrinsecă a elementelor care îl constituie la origini. Culturile destinatare vor opera o triere a acestora, adaptând fenomenul la propria stare socio-culturală și spirituală. Pentru o prezentare a boemei conturate în spațiul românesc, este necesară o schițare a fenomenului originar, a procesului legitimator care a determinat și difuziunea acestuia. Matricea mitului boemei se află în romanul autobiografic al lui Henri Murger, Scene din viața de boem, care va oferi modelul pentru „personajul”
    [Show full text]
  • Moni Foruloficia
    No 1_1 UnL numr bant Duminicg, 15 (27) Ianuarie 187e MONIFORULOFICIA AL ItOMANIEI ANUNCITTRILE : ABONAMENTUL : LINIA DE TREI-DECI LITERE TREI-DEOI RANI PR AN. Temt-pEcIi RNSE; RÉSE LUNT, 20 LEI ( inserarea II-a (i mat departe, 20 b.) ( AntAte Ianuariei Antêiii Julie ) DIRECTIUNE A : Inserliïi recIame , 6o b. Pretul uneI publicatil judiciare, strada Germani, curtea .,erban-VodA inserarea II-a 0 maT departe, 30 bee linia pilnë la eineT-leel linil, duel leT; éth mal Anundurile se primese 1 ell anul mare de eine1-leel unii,eee lei Serisorile nefrancate se ref-tog Art. III. Acest credit se va acoperi Land in deliberare referatul D-10 mi- SIIMAR nistru de resbel, cu No. 11,400, relativ la PARTEA OFICIALA. Ministerul de resbel:din fondul de 3 milióne lel, acordatconfectionarea a 150,000 crud, eu inscrip Deerete. Rap6rte. guvernuluT prin legea votatg de Cor-tiunea Trecerea DunAref 1877", ce sunt Ministerul de finance : Rectificare. purile Legiuitórei sanctionatg prina se distribui armatelor aliateruso-române; PARTEA NEOFTOIALA. Reeeptiunea so- lemnA a instalAreT proeurorulaT general al Inal-fnaltul decret, No. 2,366. Având in vedere c pentru acéstA con- tel eurtl de easatie. Comunicate.Sedinta A- Art. IIIsi cel din urmg. MinistriTfectie este a se cheltui suma de lei 90,000, dunAreT deputatilor de la 14 Ianuarie 1878. Nostri secretarl de Stat l a departamen-socotit a 60 bani una cruee. Ofrande. tul de resbeli cel de finance sunt in- Consiliul aprobl deschiderea creditului Anuneiarl ministeriale, judieiareipartieu-sg reinatT cu esecutarea acestul decret.cerut, asupra esereitiului 1878, pentru tre- Tare. Dat In Bucuresci, la 10 Ianuariebuintele ariltate maï sus.
    [Show full text]
  • CC 6 2012 CC 3 2012-Corectat.Qxd
    CUPRINS 6/2012 FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: Thierry de Montbrial sau despre fineţea spiritului geometric Thiery de Montbrial, or about the subtility of the geometrical spirit . 3 ANUL CARAGIALE Eugen SIMION: Caragiale şi lumea românească Caragiale and the Romanian World . 8 Mircea IONESCU QUINTUS: Ploieşteanul Caragiale The Ploiești born Caragiale . 12 Ioan‑Aurel POP: Caragiale şi Transilvania sau mesajul patriotic al unui scriitor classic Caragiale and Transylvania or the Patriotic Message of an Classic Writer . 15 Ioan ROBU: Ion Luca Caragiale şi credinţa creştină Ion Luca Caragiale and the Christian Belief . 21 Caius Traian DRAGOMIR: Aristotel, Caragiale şi condiţia tragediei Aristotle, Caragiale and the Condition of Tragedy . 27 EMINESCU Tudor NEDELCEA: Eminescu despre Tudor Vladimirescu Eminescu about Tudor Vladimirescu. 31 Valentin COŞEREANU: Tudor Arghezi – Un mod poetic de a percepe geniul eminescian Tudor Arghezi ‑ A poetic way of perceiving the genius of Eminescu . 35 ARTE, SPECTACOLE, MASS‑MEDIA Lucian CHIŞU: Un experiment transcultural A transcultural experiment . 39 1 Narcis ZĂRNESCU: Lecturi virtuale: Caragiale Virtual Reading: Caragiale . 49 Matei DAMIAN: Personajul‑ziarist în opera lui I.L. Caragiale – Remarcabilii Journalist‑Personage in the Work of I.L. Caragiale – The Remarkables . 58 COMENTARII Cristina DEUTSCH: William Faulkner: perspective narative în Zgomotul şi furia William Faulkner: Narrative perspectives in The Sound and the Fury . 72 Acest numãr a apãrut cu sprijinul Primãriei Sector 2 - Bucureºti, primar Neculai Onþanu 2 Fragmente critice Eugen SIMION* Thierry de Montbrial sau despre fineţea spiritului geometric Abstract Profesorul Thierry de Montbrial este, la origine, matematician. Azi el este cunoscut ca un specialist în domeniul economiei și politologiei. Călătorește mult și îi cunoaște pe toți oamenii puternici ai planetei.
    [Show full text]
  • Cultural Journalist Eminescu and the Theatre from Bucharest Iulian Bitoleanu Phd, National College “Anastasescu” Rosiori De Vede, Romania
    Available online at www.aucjc.ro Annals of the University of Craiova for Journalism, Communication and Management 2, 93-100, 2016 ISSN 2501-3513 Cultural Journalist Eminescu and the Theatre from Bucharest Iulian Bitoleanu PhD, National College “Anastasescu” Rosiori de Vede, Romania Abstract Eminescian cultural journalism means to dedicate several articles to literature, language, folklore, theater, religion, education and culture. In this paper, I pointed out that, of the 20 items about theater, 11 are dramatic chronics and 9 are theatrical dissertations. Like inter-war Camil Petrescu, the journalist Eminescu exceeded in the 8th and 9th decades of the nineteenth century and reviewed the status on all facets of this art of Thalia. From the hottest actors, performers game, fame authors, director role - intrinsic problems - from economic and sociological literature, such as salaries, the attitude of theatrical heads (anagers) public empathy. Success depends not only on the performance on stage or the sounds of the playwright - among those approached by the journalist: Sophocles, Hugo, Scribe, G. Sand, Shakespeare, Gogol; the great interpreters of the time, Millo, Eufrosinia Popescu, Petre Velescu can have moments of apathy, which would seriously damage public success. So there may be less visible factors in scenic representation of a dramatic work. Polyphonic journalist by vocation, Eminescu sensed the thorny issues in theater and objectivity made him take matters into his own hands, regardless of the consequences. Criticism in socio-political area was manifested in the theater area, the targets being artists, designers, directors... The dramatic analyst never spared anyone, not even the president of the Theatre Committee, Ion Ghica.
    [Show full text]