I. No. 51 Ln 10 LUNI 9 IBE an 15 L. Pe 50 fac Nc. E MERCURIA VINERIA la anuntiurilor, 4,4)00 In la biurourile postale. -Scrisorl se Bucuresci, 8 luniu, 1875. cipielor spre a salva situatiunea chie care adesea tira- regimul constitutio- Am trecut care se se nie despotismul absolut. nal, suveranul tot-d'auna, sub din nerusinaré de tre- Ar fi totul nefolositorse insist aparinta absorbi concentra a avut de efect sä dea o satisfactiune cutul unor care '1 uitá pentru bi- a desvolta din tesá, de In sine puterile statulut, mensä care strobitä de nele comun, pentru detronarea ce esperienta trecutulut , statul actiune ,cari póte fi e- avea o sperantä. Se nilor orgoliul nostru ale state europene, ne afectele forme de guvern ? Ratiu- reclamase la mânghiärea a Domnito-datesemplernaterialireiterate. esperienta respund totul constituite din ; se de unorFrancia, constitutional al Na-este concentrat suveran, el re- dicase vocea la treptele cele care acum poleonilor a represintat despotismul o putere absoluta, efectele bune ale ; dar este nu a blama inesorabil. In domnia con- rele ale forme de guvern, totul lipsit de de drep- ci a onora pe care lu-stitutionala a guvernulut de Ca- direct imediat de calitatile tate, de pietate, de umanitate chiar. pe nobila causa pe care o apra!targi-Boerescu ne dati probe cari intelectuale morale ale suveranulut. acésta positiune, acéstä stare de de- dubiul contraversa. Aceste efecte vor fi fericite, folosit6re coragiare de desperare, programul Cari sunt causele de sincere stat, suveranul natiunet, a fost un bal- guvern, care suveranitatea este eser-va presinta o inteli ju- sam, o Puterea sa de 7 1875, a In comun de natiune monarc. morala; ele vor fi nefe- dar este imensa. Tot ce este dinaintea de care estepresupus ricite suveranul va dependent, tot ce este capabile, tot cefov procesul de al Alex indrurepresinta a suverani-lipsi de garantiile mora este onest, tot ce este Invtat, aderat, cedonski, detinut, contra tutulor bun ,va adera la acest act care cipiurilor de drept, de laplac despotism ? In ce cas, asemenea situatiunt, natiunea asa de De vreme , sala audienti- Causele sunt dou : principiti este ce plângere , indreptare de- , , 'era o multirne de , preeminentáproponderantapinde de la suveran, pentru cá Este pe care de a justitia opiniunea ce se suveranului.nel represinta tribunalul a tot puternic a provocat'o pronuntihndu-se asupra fapt este influinta suprem care tinen legea. Este despe- sub forma de verdict. Banca ce curtisanil, aceste fiinte egoiste in- La el, ca la o instantá, rarea ; naturale insulpräref era de dd. Michail teresate, asupra slabiciunilornea trebue se alerge s ajutor,, tele care priimit Schina.-Dimitrie séle prin mijlocul adulatiunilor perfide protectiune. .rea programe. Ea golul Oprénu. de a subjuga. -Natiunea ca preginrul partid care de -Ion Nicolae separatiunea in- iubitóre de de - puterilor, care este basa fun-bun n'a de mult timp domnesce ; ea'1 lasa isolat - Pantazi - tot restul ea ministeruGeorge Petrescu.- George Chiritescu.damentala a forme de guvern, nu se proteste se partisanilor si arma - George - Ion Poenaru-este tot d'a-una de capulrespect calduros, solicitudi- partid de acelaBordea. - Ion Dendrino. Ciru Eco- suveran, nea suveranului,contra or s'arnomu.aIon Procop Dimitrescu. -Con- concedate de prin ale guvernului. neu- or ar vocifera standin Däneseu.-Dimitrie dou prerogative escesiveesorbitante.cetat acéstá cale singurá legalk cari fac cor contra partide Michail dreptul de veto deTóte constitutionali, tóte re- or ar acusa-o coali- de a se conaisiunea adisolve dupe plac dinasticesursele sunt presá liune monstruósd, rernâne de a se citi actele , aprarea ,corpurile cari puterea legislativa,audiente fost diferitele pentru a forta morale ce dobendesce pe fie-prin organul dd-lor George Petrescu(putere care represinta adeverataareta care In este stigmatisarea ceaNicolae Fleva, Pantazi Ghica, Ion suveranitate a care trebuetéra. s pästreze tot-d'a una misiunea plasate puterile sta- cese regimpinénu Oprénu, dina- corupt. intea o -esceptiune de ordine pu-de a constitui statul, de a regula eserci- nostru intervenit pe suve- celor alte e-ran. mat De ce se Ordinet" de acea a prescriptiune. In , acest partid pe care numesc coalitzuart. 594 2 din procedura cilibrul puterile Aceste in protestat, astea, De ce penal dice delictele de prerogative suveranulutputerea justitia suspinele fac acest van ridicol prin spatiul de patru ,de a usurpa side a reuni In per- puternica n'a nenoro- o meschinh, d-lor cari sunt acésta s'a urmat sa sarcinile,tóte vre o ? cea ceniel un act de instructiune. In dosarultile tóte magistraturele, ast-fel, nu s'a putut vreo data? Ce cauta se care locul dér din cea din in alátu- terminata la 18 avem putereavointa usurpatá urmá sperantá a s'a stins. rea d. general I. ce rol a 1874 si se dosarul la re-arbitrará a tot puternica a sin- nu e de asteptat. drepturr, avut N. achisitor. atunc la 14 gur Puterea limite, caredupe justitie In stat. marele cancelar al Carol ,1875, timp de 8 nu s'a esperienta universala conduce pe omul ceva este tronul dinastia. revolutionarul de la Februarin, cut rechisitor, act bun, pe suveranul blând In fata acestet de anor- din regim de instructiune. Delictul, prin urmare just la abus, la la tiranie. male, am cugetat adeseacuget nen- dd. Cretulescu Florescu?se prescris. Dou dér elementele cari per- cetat care arultima actiune a Alexandru Lahovari, colabo- Curtea, dupe deliberatiune, vertesc regimul constitutional pentru ca forteze pe guvern ratorul jurnalulut Stéaa pentruconclusiunile , o regim anti-liberal, despotic absolut: a intra In legalitate pentru ca cine contra lupta ? Cumsiune prin care prescriptiuneaPrerogativele ilimitate ale suveranulut revendice drepturile suverani- se face ca d-lor incarnatiunea Fe-a avut modul acesta, pefnia influenta tatea ce 't usurpat. Marturisesc di- dat mána eu Macedonski de ce i se corupte care scretiuneresemnatiune inesperienta föra-de-legilor precipitat curtisanilor. afacerile politice, s'a refusat de a- Cuza ? Care este cuvêntul care a le- Pentru moment, ne a Acum arunchnd o privire asupra 'mi da solutiunea definitiva a gitimat unirea acusatorilor acusatii?gistra cele petrecute. Vom revéni tuatiuneiinstitutiunilor politice me. A trebuit se consult constitu Déca trecutul apart,ine istoriet, déca no-asupra acestei care totul a- putem lesne convinge de a diferitelor ca se bilul d. Boerescu nu voesce erte pasiunea guvernulu ge-deilor emise aci. Este necontestat din atitudine a aseme- adversarilor cum de a tre-nere a Ministru al justitiei In constitutiunea suvera- din mod de cut buretele pe acel oribil, detestabil,specie jucat mare:rol. puterea absorbiOre de care am al colegilor si din vorbit sus. Este asemenea suveran- ast-fel, trecênd In vedere diferitele nister? d. Boerescu face parte mente necontestat guvernul Catargi- guverne care suvera- dintr'o coalitiune de CONSTITUTIONALE irnaginea nitatea se gasesce natiunea pentru unicul seep de a aservi vinde EFECTELE perfecta a curtisanilor nimicnicitkam cámonarchia Na- natiunea, de ce permite tuturor celor- - cari putut acum Inipoleon a Carol X-lea, a Ludo- de se pe Ac4stá de guvern are originastoria lumet. Este dovedit vic a Napoleon calea principelor spre a lupta sa mersul desvoltátor al in-absolutá cá cele dou cari a la prin revendicarea intereselor nationale stitutiunilor politice bine, puterea legislativa nu esistá stat, Revolugune. De ce d. Boerescu, dintre democraticede óre-ce ele creatiunea suveranu- Prin urmare, esperienta trecutului al poporulut, se face objectul cele aristoeratice absolutiste. prin inventiunea candidaturelor ofi- istoria ne conclusiunea na- duble coalitiunt monstru6se? Nu a in- Din luptá cari falsitica representatiunea na- turale cá, drepturile suverani- trat in boerilor, nu face ac- schimbarea a vechilor institu- interesul guvernulut al parlatea este usurpata ea, tualmenteparte dintr'un minister al deplasarea intereselor positivetidet, prin mijlocul presiunei de spre a o trecut oribil reprobat l'a de se simti nevoia de afunctionarismulut aservit. revendica, a fost berat o ? se solutiunea transactiune. acestea canatiunea ultima estrema sa actiune Intelegem aceste , ast-fel moment de mo-nu concertul puterilor sta- ! !. gem aceste vane futile : ment de transitiune, Combinarea cá controlul ecilibrulputerilor Fi-va acesta Intr'adevr Regimul care ne domnesce condam- democratice cea ari-este téra este guver- midloc mat nemerit ? nat de natiune ! Dar se de stocratica dete moderne forma denatá de un guvern de vo- D. coalitiune cand tóte capa- guvern care se monarchie care depinde de de unit pe calea prin- constitutionale representativá liber 9 ADUNAREA D!N DEALUL in col. III pe cari i-aa adus facut-o pur simplu orbit de pasiune. sinceritatea se- ca acest colegia dea alt resultat. asupra proiectului de respuns la de scopul este ca ele se Cele de 4 care trag din opincii, personal esprirncursul tronului, D-sa ca majoritatea aci pentru ca le La orele se deschide sub ca téranul intre voteze hi are colére ca guvernul. ca M. Sa Domnitorut. Dim. Ghica. este pasagele aunt esacte , asupra teorielor asupra ce fac lutre sunt d-lorse opune, nu voiti putea de adevarul. Adresa partidul conservator ateor. Em. Cretulescu G. Cantacuzino, cel op-legilor. reueit alegeri ca resistinta ce la la pasagiul H. distr. din ur- ce politick candidul turburarilescandalele provocate de opo- Camera spune ocasia p. col. I de Dambovita. ministru de justip ? Justitia s'a pronuntat, In t economice a nu erilor,corpul electoral s'a pronuntat 4 de denu pot pune mai pre decisiunile de bine trecut ;guvernnl stitieL realisatein parte pe care Mi se cam Se de opt d-sa nu s'a de vna au-suntern realisam. ei de aci ne-ardispensat de a espune lescu, cu esamenele ca profesor judiciare de a introduce pe rurali adresa, manifestam devotamentulaci cele petrecute ocasia alegerilor, care este pubhc. col. III ? trib. de Craiova , a cred nu putearn tinem lanba-majoritatea electoral ces'a pronuntat D. citesce mesagiul pe dupe ce a 2,000 col.