Vacanțăîn Elveția

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Vacanțăîn Elveția VINERI 19 IULIE 2002 * ANUL LII NR. 29 FOAIA românească SĂPTĂMÎNAL AL ROMÂBILOR DIN UNGARIA Vacanțăîn Elveția www.foaia.hu / [email protected] FOAIA 2 românească 19 IULIE 2 0 0 2 ACTUALITĂȚI Data alegerilor minoritare: 20 octombrie 2002 CALENDAR ORTODOX Termenul iniţierii înfiinţării autoguvernărilor 22 iulie, luni - Sf. Purtătoare de mir şi întocmai cu Apostolii Mana româneşti: 22 iulie’2002, ora 16.00 Magdaléna; Cuv. Mc. Marcela. 23 iulie, marţi - Sf. Sfinţitul Mc. Foca; Sf. Mc. Apolinarie şi Vitalie; Alegerile locale din Un­ naţionale din Ungaria. în biletelor de recomandare. Trofim şi Teofil. garia se vor desfăşura în acest ultim caz, pînă la După informaţiile date 24 iulie, m iercuri-Sf. Mare Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen. ziua de duminică, la 20 nivelul autoguvernărilor pe publicităţii de Biroul Naţio­ 25 iulie, joi - Adormirea Sfintei Ana; Sf. Olimpiada şi Eupraxia. octombrie 2002 - a stabi­ ţară ale celor 13 minorităţi nal Electoral, termenul 26 iulie, vineri-Sf. Sfinţiţii Mc. Ermolae, Ermipşi Ermocrat; Cuv. lit preşedintele MádI Fe­ recunoscute prin lege. pentru iniţierea alegerilor Mc. Paraschevi. renc , la 13 iulie. Aceasta în consecinţă, poate autoguvernărilor de mino­ 27 iulie, sîm bătă-t Sf. Mare Mc. şi Tămăduitor Pantelimon; Cuv. este data alegerilor pentru începe şi desemnarea ritate este 22 iulie, ora Antuzaşi Marcel. autoguvernările locale, te­ candidaţilor din rîndul na­ 16.00. 28 iulie, dum inică-Sf. Ap. şi diaconi: Prohor, Nicanor, Timon şi ritoriale şi ale minorităţilor ţionalităţilor şi strîngerea I. Kaupert Parmena; Cuv. Pavel Xiropotamiteanul. Duminica a V-a după Rusalii. Adrian Năstase despre românii Un nume pe săptămînă din Ungaria şi bunurile Gojdu Olimpia (25 iulie) - nume de origine greacă, creat Consiliul Europei, cu Uniunea pe baza toponimului Olympos, cunoscutul munte Europeană. Acum, sigur, tre­ grec, lăcaş al zeiţelor. Se pare că Olympos a fost buie să gestionăm o situaţie creat pe baza verbului lampein, „a străluci, a lumina”, care există şi facem lucrul în onomastica românească, formele Olimpiada, Olimp, acesta cu înţelepciune şijără Olimpie au apărut sub influenţa calendarului creştin, a crea valuri puternice. însă, prin intermediar slav, iar actualul Olimpia este un poziţia noastră de principiu împrumut apusean modern. este cea pe care o cunoaşteţi, fiecare ţară, fiecare guvern este răspunzător pentru felul în care asigură protecţia drep­ AGENDA turilor pentru minorităţi în ţara 22 iulie sa. Aceasta este linia peste tot 1456 -victoria lui láncú de Hunedoara, voievod al Transilva- în Europa, există anumite stan­ niei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mohamed darde generale care trebuie al ll-lea, cuceritorul Constantinopolului. La videoconferinţa cu pre­ în legătură cu problema bu­ respectate, acestea sînt fixate 1876 - William Morgan-Brown a descoperit tehnica fotografiei fecţii de judeţ din vinerea tre­ nurilor Gojdu, Adrian Năstase de Consiliul Europei, de Uniu­ color, cu trei culori. cută, 12 iulie, şeful guvernului a declarat: jKm solicitat spri­ nea Europeană. Dar nu se poa­ român Adrian Năstase a spus jinul Guvernului ungar pentru te ca una dintre ţări să îşi aro­ 23 iulie că în loc de a-i critica pe un­ găsirea unei soluţii prin care ge dreptul de judecător în ceea 1859 - apare la Bucureşti săptămînal cea mai însemnată re­ guri, ar trebui „să învăţăm de să se realizeze transferul bu­ ce priveşte situaţia minorităţi­ vistă satirică românească „Nichiperceă', la care au colaborat, la ei modul în care se tratează nurilor Gojdu în proprietatea lor în altă ţară şi, sigur, pot fi printre alţii, Radu Rosetti şi Pantazi Ghica. minorităţile care trăiesc în afa­ Fundaţiei Gojdu. folosite metode bilaterale, ra ţării’. în legătură cu problematica acorduri bilaterale pentru a 24 iulie In opinia lui Năstase, nu minorităţilor, premierul român realiza anumite proiecte spe­ -Z iua grănicerilor. este suficient ceea ce Româ­ a considerat că „Legea statu­ ciale sau pot fi date şi anumite 1802 - s-a născut Alexandre Dumassenior, scriitorul romane­ nia face în prezent în interesul tului a avut o justificare strict reglementări interne cate, pe lor celebre „Contele de Monte Cristo” şi „Cei trei muşchetari”. românilor care trăiesc în stră­ electorală în Ungaria, ea nu a zona drepturilor culturale, pot 1882-s -a născut la Bucureşti matematicianul Traian Lalescu. inătate. J\m discutat şi despre făcut decît să complice relaţi­ să asigure anumite avantaje 1909 - s-a născut la Vităneşti (Teleorman) Constantin Noica, alte subiecte, unele dintre ele ile Ungariei cu vecinii, a com­ anumitor categorii de etnici în filosof, eseist, erudit poliglot. foarte interesante din punctul plicat relaţiile Ungariei cu străinătate.’ 1917 - are loc bătălia de la Mărăşeşti, unde armata română nostru de vedere: implicarea -io va- obţine victoria asupra armatelor germane. mai activă a Guvernului român în ceea ce priveşte minorita­ 25 iulie tea românească din Ungaria. ANUNŢ ,Uga 1897 - Alexandru Macedonski editează foaia Este foarte clar că noi nu fa­ despre folosirea donaţiilor din impozitul personal Ortodoxă’, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala cem încă suficient de mult, îi Galaction. criticăm pe alţii, inclusiv pe în urma unor demersuri juri­ ind rezervată sprijinirii a două dice, din anul 2000 se poate organizaţii membre ale Uniunii: 26 iulie unguri că se ocupă de minori­ tarii lor din străinătate, dar este acorda 1% din impozitul perso­ Corului „Pro musica” din Giula 1921-a intrat în vigoare Tratatul de Pace între Puterile Aliate evident că şi noi ar trebui să nal şi pentru Uniunea Culturală şi Corului mixt din Apateu. For­ şi Ungaria, încheiat la 4 iunie 1920, la Trianon. Atunci s-a recu­ facem mai mult pentru mino­ a Românilor din Ungaria maţiile au folosit subvenţia pen­ noscut pe plan internaţional unirea Transilvaniei, Banatului, ritarii români din străinătate. (UCRU). în primul an, s-au do­ tru finanţarea unor programe Crişanei şi Maramureşului cu România. Aceasta este, cred, una dintre nat astfel 69.993 de forinţi. Ci­ corale româneşti. Prezidiul Uni­ 27 iulie lecţiile principale pe care tre­ fra definitivă a subvenţiei a fost unii culturale mulţumeşte dona­ 1938 - s-a născut sculptorul Mircea Spătaru. buie să le luăm de la alţii, de la comunicată în toamna anului ţiile de 1 % tuturor acelora, care 1962 - s-a stins din viaţă pictorul Ion Ţuculescu. cei care se ocupă intens de 2001 de către Oficiul Impozite­ susţin şi pe această cale activi­ aceste lucruri, sigur, în limita lor. Conform hotărîrii din primă­ tăţile culturale din cadrul sferei 28 iulie standardelor europene, dar vara anului 2002 a Adunării ge­ civile. dr. loan Ciotea, 1655 - s-a stins din viaţă Cyrano de Bergérac, poet, romanci­ acest lucru trebuie să îl facem nerale a UCRU, subvenţia a fost preşedinte UCRU er şi militar francez renumit mai ales prin drama romantică de în mod sistematic. împărţită în două părţi egale, fi­ Edmond Rostand. Foaia românească respectă ortografia română veche, dar în cazul contribuţiilor sosite 1741 - s-a stins din viaţă compozitorul şi violonistul italian An­ din partea colaboratorilor, păstrează scrierea folosită de autor. tonio Vivaldi. 1854 - s-a născut Victor Babeş, unul dintre fondatorii micro- biologiei moderne. Pe copertă: Excursia şcolarilor români în Ţara Cantoanelor FOAIA cultură 19 IULIE 2 0 0 2 românească 3 Spiritul românesc de la Bedeu Concursul familiilor româneşti — Ciula 2002 Uniunea Culturală a Românilor din Un­ în biserica greco-catolică din loc, deşi ma­ îşi ascundă emoţiile în clasată pe primul loc. garia, împreună cu Autoguvernarea Româ­ joritatea credincioşilor este română, de momentele impresio­ „Concursul a fost foar­ nească din Ciula a organizat, la 13 iulie, mai bine de 50 de ani nu se mai slujeşte nante. „E o plăcere să te reuşit. Cînd am au­ Concursul familiilor româneşti. Pînă acum româneşte. Cu toate acestea, micuţa co­ participi la acest con­ zit că va fi organizată am constatat că la întrecere s-au înscris mai munitate încearcă să se menţină, profitînd curs, mai ales cînd vezi iarăşi această competi­ ales familii din Micherechi, Ciula şi Chitig- de existenţa şcolii şi a autoguvernării sale. atîta lume care pleacă ţie, ne-am adunat cu haz, localităţi cu comunităţi româneşti re­ La Bedeu mai există acea forţă de coeziu­ de aici fericită, bine cele patru familii în lativ puternice. Cu atît mai îmbucurător a ne care defineşte orice comunitate. Se mai dispusă şi mai ales curtea şcolii şi am că­ fost, că de această dată puteam să întilnim organizează programe, excursii şi petre­ după ce ai posibilitatea utat materialele nece­ la Uniune nu mai puţin de cinci familii so­ ceri comune, care mai poartă amprenta să petreci o după-ami- sare din domeniul cul­ site din Pusta Bihorului, o zonă în care fă­ originii etnice a localnicilor. La concursul ază în sînul familiilor turii şi civilizaţiei româ­ clia romanităţii abia mai licăreşte. O ade­ de la Giula s-au înscris deci cinci familii, româneşti din ţară. neşti. Mi-a părut foar­ vărată „oază în deşert" este un sătuleţ cu în care pentru prima oară în istoricul în­ Deşi condiţiile par a fi te bine că membrii fa­ mai puţin de 400 de suflete. La Bedeu se trecerii au fost reprezentate trei genera­ mai vitrege în localită­ miliilor participante au mai vorbeşte româneşte, chiar şi în ciuda ţii, echipele fiind formate din bunici, fii, ţile din judeţul Bihor, venit aici cu bucurie. vicisitudinilor istorice. Ştiut este faptul că fiice, nepoţi şi nepoate. cred că ei pot pleca Mulţumim organizato­ mîndri de felul cum rilor, Uniunii Cultura­ s-au
Recommended publications
  • Dan Mănucă În Contra Poncifelor Din Istoria Literaturii
    44 Limba ROMÂNĂ Ioan DAN mănuCă HOLBAN ÎN CONTRA PONCIFELOR DIN ISTORIA LITERATURII Dan Mănucă a publicat până acum mai multe cărţi de critică şi istorie literară: Scriitori junimişti (1971), Criti- ca literară junimistă (1975), Argumente de istorie literară (1978), Pe urmele lui Mihail Sadoveanu (1982), Lectură şi interpretare. Un model epic (1988), Analogii. Constante ale istoriei literare româneşti (1995), Liviu Rebreanu sau lumea prezumtivului (1995), Introducere în opera lui I. Al. Brătescu-Voineşti (1997), Perspective critice (1998), Prin- cipiile criticii literare junimiste (2000) şi Opinii literare (2001). Critica sa se bazează pe o foarte solidă informaţie istorico-literară (Dan Mănucă este, de altfel, coordona- torul Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900), care nu aproximează nimic şi căreia nu-i plac legendele şi anecdotica decât în măsura în care pot fi ve- rificate, deschisă însă, deopotrivă, spre orizontul noilor metode de abordare a textului: cum nu-i este străină nici conexiunea cu psihanaliza, istoria mentalităţilor, socio- logia şi comparatismul văzut ca un studiu al circulaţiei temelor şi motivelor literare, departe de „sursologia” lui Bogdan-Duică, să zicem. Câteva din ultimele cărţi nu fac decât să confirme acest sumar portret al criticului. În aproape toate comentariile rezervate cărţii Lectură şi interpretare. Un model epic, de exemplu, s-a sesizat nepotrivirea dintre titlu (care trimite, mai degrabă, la o culegere de cronici şi recenzii) şi conţi- nutul volumului. Cu toate acestea, titlul e
    [Show full text]
  • Calendar Aprilie
    Director: GHEORGHE TURDA AGENDA CULTURALĂ Coordonator: VASILE URSACHI MARTIE 2009 Redactare: SORIN PARASCHIV Operaţiuni editoriale: Editura M.I.R.A. Tehnoredactare: DUMITRU VĂNUŢĂ Coperta: CARMEN TUDORACHE Tipărit la Tipografia M.I.R.A. 1 2 Evenimentul lunii MARTIE PROGRAMUL LUNII MARTIE 2009 Vernisajul expoziţiei de pictură a artistului plastic Ion Nedelcu – Ned, membru al Uniunii Artiştilor Plastici precum şi al Uniunii Cineaştilor din România. I. MANIFESTĂRI LA SEDIUL Intrarea gratuită. CENTRULUI CULTURAL Organizator: Mihai Abrudan Sâmbătă 07, ora 10.30 Sala "Nichita Stănescu" Duminică 01, ora 1800 Sala „Nichita Stănescu” DE ZIUA TA, MĂMICO FLORILE IUBIRII Organizarea unui spectacol dedicat Zilei Internaţionale a Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Centrul Cultural al M.A.I. Femeii, prezentat de Ansamblul Artistic „Primavera” al dăruieşte publicului o seară de neuitat ce cuprinde recitaluri Centrului Cultural al M.A.I. actoriceşti din teatrul clasic şi contemporan, piese de largă Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie audienţă aparţinând muzicii uşoare, operei şi operetei, dans 00 clasic şi acrobatic, toate aceste genuri împletite într-un Sâmbătă 07, ora 18 Sala „Nichita Stănescu” buchet deosebit închinat sentimentului iubirii. Intrare pe bază de invitaţie. MĂRŢIŞOARE MUZICALE Regia artistică: Marian Ciripan. Membri cercurilor artistice ale Centrului Cultural al M.A.I. Luni 02, ora 18.30 Foaierul „Nicolae Grigorescu” vă aşteaptă cu dragoste şi dăruire artistică la spectacolul de divertisment dedicat Zilei Internaţionale a Femeii. În recital MAGME Bogdan Ioniţă. Intrarea gratuită. Realizator: Cristina Moldoveanu Marţi 10, ora 1700 Sala „Marin Preda” Miercuri 11, ora 16.00 Sala „Marin Preda” CENACLUL LITERAR „IOAN TECŞA” Cenaclul „Ideal” Lansarea volumelor de poezii ”Cartea rondelurilor” de George Peagu şi „Cafeneaua de nisip” de Constantin Acţiune organizată de Asociaţia Culturală Pro Capitza, apărute la Editurile „Perpessicius” şi „Granadi”.
    [Show full text]
  • Monitorul Oficiad Al Romaniei
    No. 22 Un numgr 25 bani SAPillAth92-8 Februarie lanuarie 1878 MONITORUL OFICIAD AL ROMANIEI ABONAMENTITL : `ANITINTOMBILE : PE AN, Tratl-DECIi $ESE; SESE LIINI, 20 LEI LINIA DE TREI-DECI LITERK TREI-DEOI DAM intgia Ianuariei Anegitl Iulie ) (inserarea II-a si mal departe, 20 b.) Preul uneT publicaliT judici are, DIRECTITYNEA : Inse4it §i reclame , 6o b. linia, strada German A, curteaerban-Irodg Ong la cineT-deel 1juli, cinci lei; érit mal inserarea II-ai mal departe, 30 banl Pula. mare de eincT-deci liniT, pee lel Scrisorile nefrancate se refush Anuneiurile se primesei eu anul valaerNtmli 8UNLA Ianuarie, dupg recomandatiunea ace- D. C. Ngceseu,licentiat in drept lueasT D. ministru, D. N. Zlotescu, fostde la facultatea din Bucurescï, actual PARTEA OFIOIALA. Ministerul de inter- ne : Preseurtgri de deerete director la penitenciarele Telega supleant la sectiunea II civill, atri- Ministerul de justifie: Prese :dare de decret.MarginenT, numit director al casebunaluluT Ilfov, in aceeasi calitate la Ministerul agriculturei, comerciultd luerd- rilor publice: PrescurtAtl de deerete. centrale de corectiune pentru minorTsectiunea III a aceluT tribunal, in lo- Minislerul de finance: Decisiune. de la Renï, In locul D-lui S. Sgvu-cul Dal M. Cara-Costea. PAR rEA N EOF ICI ALA . Depe§T telegrafice. Senatul : Discursul D-IuT D. Ghiea si parte dinlescu, revocat. D. C. Disescu, doctor in drept de gedinta de la 26 lanuarie cu In& eptárile fAcute. la facultatea din Paris, intrunind Sedinta de la 27 lanuarie Sedinta Adungrei con- deputatllor de la 27 lanuarie 1878. Ofrande Prin inaltul decret No 149, din 25ditiunileart.1,3 si 7 din legea de Anunciuri ministeriale, judieiare, administra-Ianuarie 1878, dupg recomandatia a-admisibilitate,supleant la sectiunea tive §i particular& eelueasT D.
    [Show full text]
  • Eminesciana .Perpessicius
    PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Coperta:EugenMATZOTA Redactor:MioaraDUGNEANU Tehnoredactare:EcaterinaHRISTEA DescriereaCIPaBiblioteciiNa]ionaleaRom~niei PERPESSICIUS Studiieminesciene /DumitruPanaitescu Perpessicius,-Bucure[ti:EdituraMuzeulLiteraturii Rom~ne,2001 p.;cm.(Patrimoniu) ISBN973-8031-34-6 821.135.1.09Eminescu,M. Carteaaap`rutcusprijinul MinisteruluiCulturii[iCultelor © MUZEULLITERATURIIROMÅNE Pentruprezentaedi]ie ISBN973-8031-34-6 PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Edi]ie\ngrijit`,prefa]`,notaeditorului[itabelcronologic deIleanaENE EDITURAMUZEULLITERATURIIROMÅNE Bucure[ti2001 PERPESSICIUS–STUDIIEMINESCIENE Prefa]` Printreexegeziideseam`aiopereieminescieneseafl`[iD. PanaitescuPerpessicius. çnc`depeb`ncilefacult`]ii,Perpessiciuss-afamiliarizatcu manuscriseleeminescieneaflatelaBibliotecaAcademiei[is-a legatsuflete[tedeobiectulcercet`riisale,ceeace-itr`dadragostea [ipasiuneapentruEminescu. Istorianoastr`literar`aavutexcep]ionala[ans`deag`si\n Perpessiciuspeeditorulidealalmonumentaleiedi]iia Opereilui Eminescu. çnpersoanaluiPerpessicius,divinitateaa\ntrupatofericit` \mbinarede\nsu[iri,aceeaaerudituluiliterar,cuaceeaacriticului [ipoetuluice-avibratal`turidetoateipostazeleizvoditoareale crea]ieieminesciene. Celemaimultestudiidinvolumul Eminescianasedesf`[oar` \ntr-osuit`decronicidedicatebiografieipoetuluic~t[iacrea]iei acestuia,f`r`\ns`s`treac`cuvederea[ir`spundereacontem- poranilor\nceprive[tevalorificareamo[teniriisaleliterare. ApropiereadeEminescu,la\nceputa\nsemnatadmira]ie,dar [icunoa[tere.Dac`la\nceputulsecoluluialXX-lea,editoriilui
    [Show full text]
  • Centenarul Ion Codru Drăguşanu
    0 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE 1 Editor: Ioan Crăciun Tehnoredactare şi copertă: Cristian Dinu Universitatea din Bucureşti – Editura Ars Docendi Editură cu profil academic şi cultural recunoscută de CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti Tel./Fax: (021) 410 25 75 E-mail: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SĂVOIU, ADRIAN 77 de conferinţe radiofonice / Adrian Săvoiu Bucureşti – Ars Docendi, 2008. ISBN 978-973-558-336-1 654.195(498 Bucureşti)(063) Copyright © Adrian Săvoiu, 2008 Tipărit la Tipografia Editurii Ars Docendi Printed in Romania 2 ADRIAN SĂVOIU 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE În memoria mamei, Ileana, care a ascultat la radio, de la Câmpulung, aceste conferinţe. Această ediţie s-a tipărit în 200 de exemplare numerotate. Fiecare exemplar poartă semnătura autorului. Exemplarul nr. 4 Argument Această carte selectează 77 dintre conferinţele rostite la Radio România, începând din anul 1984, în cadrul emisiunii „Răspundem ascultătorilor” (devenită ulterior „Studio deschis”), difuzată zilnic, de luni până vineri, între 9 şi 10 dimineaţa, reluată uneori şi după-amiaza. Majoritatea au fost susţinute într-o perioadă când în afara postului naţional de radio nu existau şi alte posturi, de aici audienţa uriaşă a celor mai multe dintre ele. Astăzi poate că unele dintre aceste conferinţe le-aş gândi şi le-aş organiza altfel. Am păstrat însă intactă structura lor pentru a constitui, în felul acesta, un document al timpului. În ansamblul lor, la o nouă lectură, cred că îşi păstrează actuali- tatea, chiar dacă o bună parte au trecut, până în decembrie 1989, prin „furcile caudine” ale cenzurii, care la radio era una dintre cele mai vigilente.
    [Show full text]
  • Istoria Literaturii Romane$11 Contemporane
    ISTORIA LITERATURII ROMANE$11 CONTEMPORANE PARTA INTÄR1 CREAREA FORME! (1867.1890) N. IORGA =11. ISTORIA bITERATINII ROMANWI CONTeMPORANO I. CREAREA FORMEI 131.1CLIREST1 EDITURA ,ADEVÉRULa 1934 PREF A TA Dupd o lungä, alit de lune intrerupere, reieau firul desvol- tä rii literaturii noastre. Al desvoltärii, nu al presintarii.ldeilela care am ajuns in domeniul istoriei in genere mä cermuieseqi aici $i lucrez &viz* ele mai hotärit deal In volumele precedente. lstoria nu e in$irare, ci exphcatie. Oameni, opere,medii seMica- fiKazcif i se retrag, intervin ori a$teaptä dupä par/ea lor in desfä$urarea organicä, de ande pleacä, pe care o influenteazif $i din care, la vremea lor, se retrag incetul pe incetul pcinci dispar. Astäzi mai mull cleat oricind o asemenea presintare e necesarci. Prin ea se va vedea zeiddrnicia capriciilor, coräbii de &Hie, oricit de meter invälcitueitä, care pot pluti, priveghiate de copiii autori ai lor, in margenea trotuarului, dar se pierd indatil ce intlinesc $ivoiul. Modele cuceresc cu alit mai u$or,ca eft dureazd mai puf in. indräzneala pretentiilor nu le ajutä, aid vehementa pole- micelor, nici docila acceptare a publicului, prostit un moment. logieä de fier e,si in materie de literaturä, de aria, in fondul societàNor umane, care nu pot sciipa de dinsa. ,F i tot ce e pentru om, trebuie sii fie aman, iar umanul, oricum s'ar imbräca, nu-$i poate schimba structura. Once observa fu de amänunte, ca qi oriand, leprimesc recu- nosccitor. Cind acel care le presintä n'are cre$tere sau n'are gust, pun pe cineva sci culeagii din noroiul insultelor ceia ce e utilisabil.
    [Show full text]
  • Print This Article
    The Carl Beck ; Papers in Russian & East European Studies Number 1607 Constantin Iordachi Citizenship, Nation­ and State-Building: The Integration of Northern Dobrogea into Romania, a. 1878-1913 Constantin Iordachi is currently an advanced Ph.D. candidate in comparative history at the Central European University, Budapest (expected defense: Fall 2002). He graduated from the University of Bucharest (BA and MA) and the Institute of Intemational Relations, University of Leeds (MA). He was also a visiting scholar at the University of Pittsburgh, and a Junior Fellow at the Woodrow Wilson Center for International Scholars, in Washington D.C. Starting in the 2001/2002 academic year, Iordachi is a Local Faculty Fellow of the Civic Education Project at the Bab~-Bolyai University, Cluj (Romania), and a visiting lecturer at the ELTE University, Budapest (Hungary). He is specializing in the comparative conceptual and sociopolitical history of Central and Southeastern Europe, with specific emphasis on issues ofcitizenship and social change. Iordachi has published articles in various scholarly journals, mainly in English, Hungarian, and Romanian on issues of citizenship, religion and nation-building, and historiography. He is co-editor ofthe volume Nationalism and Contested Identities: Romanian and Hungarian Case Studies (Budapest: Regio Books; I~i: Polirom, 2001). No. 1607, November 2002 © 2002 by The Center for Russian and East European Studies, a program of the University Center for International Studies, University of Pittsburgh ISSN 0889-275X The Carl Beck Papers Editors: William Chase, Bob Donnorummo, Ronald H. Linden Managing Editor: Eileen 0 'Malley Editorial Assistant: Zsofia McMullin Cover Design: Mark Weixel Submissions to The Carl Beck Papers are welcome.
    [Show full text]
  • Reprezentări Ale Boemei Literare Și Artistice În Memorialistica Românească1
    Reprezentări ale boemei literare și artistice în memorialistica românească1 Diana BLAGA Keywords: literary and artistic bohemia; memoires; mythobiography; Paris; café life Cu origini în spațiul geografic și cultural francez, boema literară și artistică s-a răspândit în afara acestui teritoriu printr-un proces de transfer determinat de o serie de circumstanțe. Caracterul cosmopolit al Parisului, capitală a republicii literelor, loc de atracție pentru artiștii de pretutindeni și, prin urmare, locul în care boema a cunoscut maxima eflorescență, este unul dintre factorii determinanți ai procesului de difuziune culturală a boemei. Etapa exportului este, însă, precedată de un proces de fixare și de legitimare a boemei literare și artistice ca model de organizare social- literară, proces realizat pe cale discursivă. Este vorba despre un discurs despre propria existență și despre propriile personaje, un discurs aparținând boemilor și celor care au luat contact cu ei, situat la limita dintre realitate și ficțiune. Difuziunea fenomenului presupune și o selecție intrinsecă a elementelor care îl constituie la origini. Culturile destinatare vor opera o triere a acestora, adaptând fenomenul la propria stare socio-culturală și spirituală. Pentru o prezentare a boemei conturate în spațiul românesc, este necesară o schițare a fenomenului originar, a procesului legitimator care a determinat și difuziunea acestuia. Matricea mitului boemei se află în romanul autobiografic al lui Henri Murger, Scene din viața de boem, care va oferi modelul pentru „personajul”
    [Show full text]
  • Moni Foruloficia
    No 1_1 UnL numr bant Duminicg, 15 (27) Ianuarie 187e MONIFORULOFICIA AL ItOMANIEI ANUNCITTRILE : ABONAMENTUL : LINIA DE TREI-DECI LITERE TREI-DEOI RANI PR AN. Temt-pEcIi RNSE; RÉSE LUNT, 20 LEI ( inserarea II-a (i mat departe, 20 b.) ( AntAte Ianuariei Antêiii Julie ) DIRECTIUNE A : Inserliïi recIame , 6o b. Pretul uneI publicatil judiciare, strada Germani, curtea .,erban-VodA inserarea II-a 0 maT departe, 30 bee linia pilnë la eineT-leel linil, duel leT; éth mal Anundurile se primese 1 ell anul mare de eine1-leel unii,eee lei Serisorile nefrancate se ref-tog Art. III. Acest credit se va acoperi Land in deliberare referatul D-10 mi- SIIMAR nistru de resbel, cu No. 11,400, relativ la PARTEA OFICIALA. Ministerul de resbel:din fondul de 3 milióne lel, acordatconfectionarea a 150,000 crud, eu inscrip Deerete. Rap6rte. guvernuluT prin legea votatg de Cor-tiunea Trecerea DunAref 1877", ce sunt Ministerul de finance : Rectificare. purile Legiuitórei sanctionatg prina se distribui armatelor aliateruso-române; PARTEA NEOFTOIALA. Reeeptiunea so- lemnA a instalAreT proeurorulaT general al Inal-fnaltul decret, No. 2,366. Având in vedere c pentru acéstA con- tel eurtl de easatie. Comunicate.Sedinta A- Art. IIIsi cel din urmg. MinistriTfectie este a se cheltui suma de lei 90,000, dunAreT deputatilor de la 14 Ianuarie 1878. Nostri secretarl de Stat l a departamen-socotit a 60 bani una cruee. Ofrande. tul de resbeli cel de finance sunt in- Consiliul aprobl deschiderea creditului Anuneiarl ministeriale, judieiareipartieu-sg reinatT cu esecutarea acestul decret.cerut, asupra esereitiului 1878, pentru tre- Tare. Dat In Bucuresci, la 10 Ianuariebuintele ariltate maï sus.
    [Show full text]
  • CC 6 2012 CC 3 2012-Corectat.Qxd
    CUPRINS 6/2012 FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: Thierry de Montbrial sau despre fineţea spiritului geometric Thiery de Montbrial, or about the subtility of the geometrical spirit . 3 ANUL CARAGIALE Eugen SIMION: Caragiale şi lumea românească Caragiale and the Romanian World . 8 Mircea IONESCU QUINTUS: Ploieşteanul Caragiale The Ploiești born Caragiale . 12 Ioan‑Aurel POP: Caragiale şi Transilvania sau mesajul patriotic al unui scriitor classic Caragiale and Transylvania or the Patriotic Message of an Classic Writer . 15 Ioan ROBU: Ion Luca Caragiale şi credinţa creştină Ion Luca Caragiale and the Christian Belief . 21 Caius Traian DRAGOMIR: Aristotel, Caragiale şi condiţia tragediei Aristotle, Caragiale and the Condition of Tragedy . 27 EMINESCU Tudor NEDELCEA: Eminescu despre Tudor Vladimirescu Eminescu about Tudor Vladimirescu. 31 Valentin COŞEREANU: Tudor Arghezi – Un mod poetic de a percepe geniul eminescian Tudor Arghezi ‑ A poetic way of perceiving the genius of Eminescu . 35 ARTE, SPECTACOLE, MASS‑MEDIA Lucian CHIŞU: Un experiment transcultural A transcultural experiment . 39 1 Narcis ZĂRNESCU: Lecturi virtuale: Caragiale Virtual Reading: Caragiale . 49 Matei DAMIAN: Personajul‑ziarist în opera lui I.L. Caragiale – Remarcabilii Journalist‑Personage in the Work of I.L. Caragiale – The Remarkables . 58 COMENTARII Cristina DEUTSCH: William Faulkner: perspective narative în Zgomotul şi furia William Faulkner: Narrative perspectives in The Sound and the Fury . 72 Acest numãr a apãrut cu sprijinul Primãriei Sector 2 - Bucureºti, primar Neculai Onþanu 2 Fragmente critice Eugen SIMION* Thierry de Montbrial sau despre fineţea spiritului geometric Abstract Profesorul Thierry de Montbrial este, la origine, matematician. Azi el este cunoscut ca un specialist în domeniul economiei și politologiei. Călătorește mult și îi cunoaște pe toți oamenii puternici ai planetei.
    [Show full text]
  • Cultural Journalist Eminescu and the Theatre from Bucharest Iulian Bitoleanu Phd, National College “Anastasescu” Rosiori De Vede, Romania
    Available online at www.aucjc.ro Annals of the University of Craiova for Journalism, Communication and Management 2, 93-100, 2016 ISSN 2501-3513 Cultural Journalist Eminescu and the Theatre from Bucharest Iulian Bitoleanu PhD, National College “Anastasescu” Rosiori de Vede, Romania Abstract Eminescian cultural journalism means to dedicate several articles to literature, language, folklore, theater, religion, education and culture. In this paper, I pointed out that, of the 20 items about theater, 11 are dramatic chronics and 9 are theatrical dissertations. Like inter-war Camil Petrescu, the journalist Eminescu exceeded in the 8th and 9th decades of the nineteenth century and reviewed the status on all facets of this art of Thalia. From the hottest actors, performers game, fame authors, director role - intrinsic problems - from economic and sociological literature, such as salaries, the attitude of theatrical heads (anagers) public empathy. Success depends not only on the performance on stage or the sounds of the playwright - among those approached by the journalist: Sophocles, Hugo, Scribe, G. Sand, Shakespeare, Gogol; the great interpreters of the time, Millo, Eufrosinia Popescu, Petre Velescu can have moments of apathy, which would seriously damage public success. So there may be less visible factors in scenic representation of a dramatic work. Polyphonic journalist by vocation, Eminescu sensed the thorny issues in theater and objectivity made him take matters into his own hands, regardless of the consequences. Criticism in socio-political area was manifested in the theater area, the targets being artists, designers, directors... The dramatic analyst never spared anyone, not even the president of the Theatre Committee, Ion Ghica.
    [Show full text]
  • Balkanologie, Vol. VI, N° 1-2 | 2002, « Volume VI Numéro 1-2 » [En Ligne], Mis En Ligne Le 16 Mai 2008, Consulté Le 17 Décembre 2020
    Balkanologie Revue d'études pluridisciplinaires Vol. VI, n° 1-2 | 2002 Volume VI Numéro 1-2 Édition électronique URL : http://journals.openedition.org/balkanologie/426 DOI : 10.4000/balkanologie.426 ISSN : 1965-0582 Éditeur Association française d'études sur les Balkans (Afebalk) Édition imprimée Date de publication : 1 décembre 2002 ISSN : 1279-7952 Référence électronique Balkanologie, Vol. VI, n° 1-2 | 2002, « Volume VI Numéro 1-2 » [En ligne], mis en ligne le 16 mai 2008, consulté le 17 décembre 2020. URL : http://journals.openedition.org/balkanologie/426 ; DOI : https:// doi.org/10.4000/balkanologie.426 Ce document a été généré automatiquement le 17 décembre 2020. © Tous droits réservés 1 SOMMAIRE Dossier : Contentieux micro-territoriaux dans les Balkans, XIXe-XXe siècles Contentieux micro-territoriaux dans les Balkans, XIXe-XXIe siècles Bernard Lory Mali Zvornik Bernard Lory Ada Kale Bernard Lory Arab Tabija Bernard Lory Le problème de Bregovo dans les relations bulgaro-serbes Gueorgui Peev Le monastère de Saint-Naum (Sveti Naum/Shën Naum) Bernard Lory et Petrit Nathanaili L’île de Sazan (Sasεno) ou la « Porte de l’Adriatique » Petrit Nathanaili Le monastère de Sveti Prohor Pčinski Bernard Lory L’Ile aux Serpents : source de contentieux entre la Roumanie et l’Ukraine François Després La péninsule de Prevlaka Diane Masson Le problème de la délimitation des frontières slovéno-croates dans le golfe de Piran Joseph Krulic Recherches Mountains as “lieux de mémoire” Highland Values and Nation-Building in the Balkans Ulf Brunnbauer et Robert Pichler Rural-urban differences and the break-up of Yugoslavia John B. Allcock Ambiguous partisanships Philhellenism, turkophilia and balkanology in 19th century Britain Margarita Miliori Le voyage en Grèce des membres de l’Ecole Française d’Athènes Du périple héroïque à l’aventure scientifique, 1846-1892 Catherine Valenti Balkanologie, Vol.
    [Show full text]