VINERI 19 IULIE 2002 * ANUL LII NR. 29 FOAIA românească SĂPTĂMÎNAL AL ROMÂBILOR DIN UNGARIA

Vacanțăîn Elveția www.foaia.hu / [email protected] FOAIA 2 românească 19 IULIE 2 0 0 2 ACTUALITĂȚI Data alegerilor minoritare: 20 octombrie 2002 CALENDAR ORTODOX Termenul iniţierii înfiinţării autoguvernărilor 22 iulie, luni - Sf. Purtătoare de mir şi întocmai cu Apostolii Mana româneşti: 22 iulie’2002, ora 16.00 Magdaléna; Cuv. Mc. Marcela. 23 iulie, marţi - Sf. Sfinţitul Mc. Foca; Sf. Mc. Apolinarie şi Vitalie; Alegerile locale din Un­ naţionale din Ungaria. în biletelor de recomandare. Trofim şi Teofil. garia se vor desfăşura în acest ultim caz, pînă la După informaţiile date 24 iulie, m iercuri-Sf. Mare Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen. ziua de duminică, la 20 nivelul autoguvernărilor pe publicităţii de Biroul Naţio­ 25 iulie, joi - Adormirea Sfintei Ana; Sf. Olimpiada şi Eupraxia. octombrie 2002 - a stabi­ ţară ale celor 13 minorităţi nal Electoral, termenul 26 iulie, vineri-Sf. Sfinţiţii Mc. Ermolae, Ermipşi Ermocrat; Cuv. lit preşedintele MádI Fe­ recunoscute prin lege. pentru iniţierea alegerilor Mc. Paraschevi. renc , la 13 iulie. Aceasta în consecinţă, poate autoguvernărilor de mino­ 27 iulie, sîm bătă-t Sf. Mare Mc. şi Tămăduitor Pantelimon; Cuv. este data alegerilor pentru începe şi desemnarea ritate este 22 iulie, ora Antuzaşi Marcel. autoguvernările locale, te­ candidaţilor din rîndul na­ 16.00. 28 iulie, dum inică-Sf. Ap. şi diaconi: Prohor, Nicanor, Timon şi ritoriale şi ale minorităţilor ţionalităţilor şi strîngerea I. Kaupert Parmena; Cuv. Pavel Xiropotamiteanul. Duminica a V-a după Rusalii. Adrian Năstase despre românii Un nume pe săptămînă din Ungaria şi bunurile Gojdu Olimpia (25 iulie) - nume de origine greacă, creat Consiliul Europei, cu Uniunea pe baza toponimului Olympos, cunoscutul munte Europeană. Acum, sigur, tre­ grec, lăcaş al zeiţelor. Se pare că Olympos a fost buie să gestionăm o situaţie creat pe baza verbului lampein, „a străluci, a lumina”, care există şi facem lucrul în onomastica românească, formele Olimpiada, Olimp, acesta cu înţelepciune şijără Olimpie au apărut sub influenţa calendarului creştin, a crea valuri puternice. însă, prin intermediar slav, iar actualul Olimpia este un poziţia noastră de principiu împrumut apusean modern. este cea pe care o cunoaşteţi, fiecare ţară, fiecare guvern este răspunzător pentru felul în care asigură protecţia drep­ AGENDA turilor pentru minorităţi în ţara 22 iulie sa. Aceasta este linia peste tot 1456 -victoria lui láncú de Hunedoara, voievod al Transilva- în Europa, există anumite stan­ niei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mohamed darde generale care trebuie al ll-lea, cuceritorul Constantinopolului. La videoconferinţa cu pre­ în legătură cu problema bu­ respectate, acestea sînt fixate 1876 - William Morgan-Brown a descoperit tehnica fotografiei fecţii de judeţ din vinerea tre­ nurilor Gojdu, Adrian Năstase de Consiliul Europei, de Uniu­ color, cu trei culori. cută, 12 iulie, şeful guvernului a declarat: jKm solicitat spri­ nea Europeană. Dar nu se poa­ român Adrian Năstase a spus jinul Guvernului ungar pentru te ca una dintre ţări să îşi aro­ 23 iulie că în loc de a-i critica pe un­ găsirea unei soluţii prin care ge dreptul de judecător în ceea 1859 - apare la Bucureşti săptămînal cea mai însemnată re­ guri, ar trebui „să învăţăm de să se realizeze transferul bu­ ce priveşte situaţia minorităţi­ vistă satirică românească „Nichiperceă', la care au colaborat, la ei modul în care se tratează nurilor Gojdu în proprietatea lor în altă ţară şi, sigur, pot fi printre alţii, Radu Rosetti şi Pantazi Ghica. minorităţile care trăiesc în afa­ Fundaţiei Gojdu. folosite metode bilaterale, ra ţării’. în legătură cu problematica acorduri bilaterale pentru a 24 iulie In opinia lui Năstase, nu minorităţilor, premierul român realiza anumite proiecte spe­ -Z iua grănicerilor. este suficient ceea ce Româ­ a considerat că „Legea statu­ ciale sau pot fi date şi anumite 1802 - s-a născut Alexandre Dumassenior, scriitorul romane­ nia face în prezent în interesul tului a avut o justificare strict reglementări interne cate, pe lor celebre „Contele de Monte Cristo” şi „Cei trei muşchetari”. românilor care trăiesc în stră­ electorală în Ungaria, ea nu a zona drepturilor culturale, pot 1882-s -a născut la Bucureşti matematicianul Traian Lalescu. J\m discutat şi despre inătate. făcut decît să complice relaţi­ să asigure anumite avantaje 1909 - s-a născut la Vităneşti (Teleorman) Constantin Noica, alte subiecte, unele dintre ele ile Ungariei cu vecinii, a com­ anumitor categorii de etnici în filosof, eseist, erudit poliglot. foarte interesante din punctul plicat relaţiile Ungariei cu străinătate.’ 1917 - are loc bătălia de la Mărăşeşti, unde armata română nostru de vedere: implicarea -io va- obţine victoria asupra armatelor germane. mai activă a Guvernului român în ceea ce priveşte minorita­ 25 iulie tea românească din Ungaria. ANUNŢ ,Uga 1897 - Alexandru Macedonski editează foaia Este foarte clar că noi nu fa­ despre folosirea donaţiilor din impozitul personal Ortodoxă’, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala cem încă suficient de mult, îi Galaction. criticăm pe alţii, inclusiv pe în urma unor demersuri juri­ ind rezervată sprijinirii a două unguri că se ocupă de minori­ dice, din anul 2000 se poate organizaţii membre ale Uniunii: 26 iulie tarii lor din străinătate, dar este acorda 1% din impozitul perso­ Corului „Pro musica” din Giula 1921-a intrat în vigoare Tratatul de Pace între Puterile Aliate evident că şi noi ar trebui să nal şi pentru Uniunea Culturală şi Corului mixt din Apateu. For­ şi Ungaria, încheiat la 4 iunie 1920, la Trianon. Atunci s-a recu­ facem mai mult pentru mino­ a Românilor din Ungaria maţiile au folosit subvenţia pen­ noscut pe plan internaţional unirea Transilvaniei, Banatului, ritarii români din străinătate. (UCRU). în primul an, s-au do­ tru finanţarea unor programe Crişanei şi Maramureşului cu România. Aceasta este, cred, una dintre nat astfel 69.993 de forinţi. Ci­ corale româneşti. Prezidiul Uni­ 27 iulie lecţiile principale pe care tre­ fra definitivă a subvenţiei a fost unii culturale mulţumeşte dona­ 1938 - s-a născut sculptorul Mircea Spătaru. buie să le luăm de la alţii, de la comunicată în toamna anului ţiile de 1 % tuturor acelora, care 1962 - s-a stins din viaţă pictorul Ion Ţuculescu. cei care se ocupă intens de 2001 de către Oficiul Impozite­ susţin şi pe această cale activi­ aceste lucruri, sigur, în limita lor. Conform hotărîrii din primă­ tăţile culturale din cadrul sferei 28 iulie standardelor europene, dar vara anului 2002 a Adunării ge­ civile. dr. loan Ciotea, 1655 - s-a stins din viaţă Cyrano de Bergérac, poet, romanci­ acest lucru trebuie să îl facem nerale a UCRU, subvenţia a fost preşedinte UCRU er şi militar francez renumit mai ales prin drama romantică de în mod sistematic. împărţită în două părţi egale, fi­ Edmond Rostand. Foaia românească respectă ortografia română veche, dar în cazul contribuţiilor sosite 1741 - s-a stins din viaţă compozitorul şi violonistul italian An­ din partea colaboratorilor, păstrează scrierea folosită de autor. tonio Vivaldi. 1854 - s-a născut Victor Babeş, unul dintre fondatorii micro- biologiei moderne. Pe copertă: Excursia şcolarilor români în Ţara Cantoanelor FOAIA cultură 19 IULIE 2 0 0 2 românească 3 Spiritul românesc de la Bedeu Concursul familiilor româneşti — Ciula 2002 Uniunea Culturală a Românilor din Un­ în biserica greco-catolică din loc, deşi ma­ îşi ascundă emoţiile în clasată pe primul loc. garia, împreună cu Autoguvernarea Româ­ joritatea credincioşilor este română, de momentele impresio­ „Concursul a fost foar­ nească din Ciula a organizat, la 13 iulie, mai bine de 50 de ani nu se mai slujeşte nante. „E o plăcere să te reuşit. Cînd am au­ Concursul familiilor româneşti. Pînă acum româneşte. Cu toate acestea, micuţa co­ participi la acest con­ zit că va fi organizată am constatat că la întrecere s-au înscris mai munitate încearcă să se menţină, profitînd curs, mai ales cînd vezi iarăşi această competi­ ales familii din Micherechi, Ciula şi Chitig- de existenţa şcolii şi a autoguvernării sale. atîta lume care pleacă ţie, ne-am adunat cu haz, localităţi cu comunităţi româneşti re­ La Bedeu mai există acea forţă de coeziu­ de aici fericită, bine cele patru familii în lativ puternice. Cu atît mai îmbucurător a ne care defineşte orice comunitate. Se mai dispusă şi mai ales curtea şcolii şi am că­ fost, că de această dată puteam să întilnim organizează programe, excursii şi petre­ după ce ai posibilitatea utat materialele nece­ la Uniune nu mai puţin de cinci familii so­ ceri comune, care mai poartă amprenta să petreci o după-ami- sare din domeniul cul­ site din Pusta Bihorului, o zonă în care fă­ originii etnice a localnicilor. La concursul ază în sînul familiilor turii şi civilizaţiei româ­ clia romanităţii abia mai licăreşte. O ade­ de la Giula s-au înscris deci cinci familii, româneşti din ţară. neşti. Mi-a părut foar­ vărată „oază în deşert" este un sătuleţ cu în care pentru prima oară în istoricul în­ Deşi condiţiile par a fi te bine că membrii fa­ mai puţin de 400 de suflete. La Bedeu se trecerii au fost reprezentate trei genera­ mai vitrege în localită­ miliilor participante au mai vorbeşte româneşte, chiar şi în ciuda ţii, echipele fiind formate din bunici, fii, ţile din judeţul Bihor, venit aici cu bucurie. vicisitudinilor istorice. Ştiut este faptul că fiice, nepoţi şi nepoate. cred că ei pot pleca Mulţumim organizato­ mîndri de felul cum rilor, Uniunii Cultura­ s-au prezentat în aceas­ le a Românilor din tă zi familiile româ­ Ungaria şi mulţumim neşti. Ei au sosit bine Foii româneşti. Cred pregătiţi în toate do­ că acest concurs trebu­ meniile. Sínt mîndră că ie să trăiască şi în vii­ încă există oameni tor, pentru că e un lu­ care vorbesc şi iubesc cru bun să ne întilnim această limbă, încă ca prieteni, să vorbim, există oameni în a că­ să cântăm, să petrecem ror piept bate o inimă o zi frumoasă împreu­ Familia Silaqhi - locul 1 Familia Kakócz — locul 2 de român şi în această nă, într-o atmosferă ţară." Deşi diferenţa plăcută." Preşedintele dintre concurenţi s-a juriului, profesorul putut aprecia numai Gheorghe Martin nu cu greu, totuşi juriul a s-a reţinut cînd a fost trebuit să stabilească vorba să laude concu­ un clasament final pe renţii, care - fără îndo­ baza căruia s-au împăr­ ială - au adus cinste ţit premiile de valoare, satului Bedeu. „Dacă oferite de Uniunea se va răspîndi în mai Culturală şi de redac­ multe comune aceas­ ţia Foaia românească. tă mentalitate şi dacă Familia Jurca - locul 3 Famtila Leo - locul 4 Obţinătorii locurilor am ajunge ca şi în lo­ cinci şi patru s-au „îm­ calităţi să se facă un fel bogăţit" cu cîte un ser­ de concurs, de unde să viciu de masă, familia poţi ajunge la concur­ clasată pe locul trei s-a sul pe ţară, cum e cel reîntors acasă cu un de-aici, am profita şi mixer de bucătărie, mai mult... Ar trebui cea de pe locul secund să facă mai mult toate a primit un cuptor cu organizaţiile civice din microunde, iar mem­ ţară, Autoguvernarea brii familiei cîştigătoa- pe Ţară, autoguvernă­ re, compusă din Vasi­ rile din loc, cu toţii să le, Elena şi Bernadett îşi unească forţele pen­ Moderatorul şi juriut Familia Papp - locul 5 Silaghi, a trebuit să re­ tru ca în toate localită­ zerve un loc în maşi­ ţile să domine o astfel Familiile Kakócz, ciat evoluţia concuren­ citească, să mai ia o că în limba lor. Nici nă pentru un televizor. de atmosferă cum e în Leo, Jurca, Papp şi Sila­ ţilor cu aceste cuvinte: carte. Să ştie cineva, moderatoarea concur­ Elena Silaghi, directoa­ prezent în Bedeu." ghi au dovedit spirit de „Am fost foarte fericit oameni simpli din sului, dr. Stela Nicula rea şcolii din Bedeu a Iulia Kaupert iniţiativă, angajîndu-se să văd că bedeuanii îşi Bedeu, cine a fost Machhour n-a reuşit să făcut parte din echipa şi Ştefan Crâsta să concureze una cu păstrează încă limba, Brâncuşi, să spună o alta, răspunzînd la în­ identitatea lor de mi­ operă de-a lui Brâncuşi trebările de cultură ro­ noritate, şi totodată cu­ „Poarta Sărutului"!" La mânească, informaţii nosc foarte bine acele cele 9 probe, concu­ care puteau fi procu­ obiceiuri, tradiţii, care renţii au avut de în­ rate din ultimele nu­ se leagă de neamul fruntat atît exerciţii te­ mere ale revistei noas­ nostru. Vă spun sincer oretice, cît şi practice. tre. Pregătirea familii­ că astăzi m-am simţit A fost emoţionant să lor a fost cîntărită de foarte bine şi am fost fim martorii cum in­ un juriu compus din atît de fericit că zic, terpretează cîntări bi­ trei pedagogi pensio­ uite, încă vom mai fi sericeşti în limba româ­ nari: Aurica Istin, dr. noi şi peste veacuri nă copii bedeuani, Gheorghe Santău şi poate... Concursul are care la biserică încă Gheorghe Martin. Cel în primul rind meritul niciodată n-au avut din urmă fiind preşe­ că îi stimulează pe oa­ ocazia să asiste la o Ultima probă: o horă în comun dintele juriului, a apre­ meni să studieze, să Liturghie greco-catoli­ FOAIA 4 românească 19 IULIE 2 0 0 2 VIAȚA PUBLICĂ Apelul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria Frica noastră în toamna acestui an se deputaţilor. în acest fel au tată a abuzurilor, precum de Caragiale vor ţine alegeri pentru for­ fost în stare să împiedice de şi pentru întărirea sistemu­ Citeam într-un număr al săptămînalului „Foaia româ­ marea autoguvernărilor mi­ două ori formarea autogu­ lui de autoguvernare, Uni­ nească" despre ai noştri din Ungaria care nu prea îl înţe­ noritare în toate acele lo­ vernării româneşti pe ţară. unea Culturală a Români­ leg pe Caragiale. Ba mai mult, copiii, la examenele calităţi din ţară, în care 5 Acţiunea acestor persoane lor din Ungaria, organiza­ alegători de aceeaşi etnie intruse a avut consecinţe ţia reprezentativă a 17 aso­ şcolare, ar prefera să primească orice alt subiect în afară vor iniţia pînă la 22 iulie deosebit de grave asupra ciaţii locale şi de specialita­ de Caragiale. 2002 organizarea acestor aprecierii internaţionale a te, atrage şi pe această cale Păi, mă întreb, dragii mei, de ce este atît de greu alegeri. Ele se vor desfăşu­ politicii de naţionalitate a atenţia alegătorilor, ca să Caragiale? Să luăm, de pildă, piesa „O scrisoare pierdu­ ra în mod identic cu cele Ungariei. iniţieze alegerile autoguver­ tă" şi s-o aplicăm la realităţile noastre cotidiene, politice de acum 4 ani. Este important să se nărilor româneşti şi să pro­ şi civile: ultimele noastre alegeri ne-au dat suficiente Din păcate, în 1998 au sublinieze: conform celor pună pentru aceste autogu­ dovezi de caragialism (să nu spun balcanism!): Caţavencu, ajuns în autoguvernările cuprinse în legile electora­ vernări candidaţi români Ghiţă Pristanda, poliţaiul, Trahanache, Tipătescu, şi cei­ româneşti numeroase per­ le maghiare, cetîţenii care demni, cu integritate mo­ lalţi... I-am văzut aproape în fiecare zi la televizor, cu soane care nu aparţin co­ iniţiază alegerile minorita­ rală, oameni care într-ade- steagurile (cocardele): două la primărie, două la prefec­ munităţii româneşti din re trebuie să se declare că văr aparţin comunităţii ro­ tură etc. Şi am văzut unde s-a ajuns. Iar „cetăţenii tur­ Ungaria şi nu vorbesc lim­ aparţin minorităţii respec­ mâneşti, care apără intere­ mentaţi" au fost alegătorii, care au fost manipulaţi poli­ ba română. Numărul aces­ tive, în cazul nostru, că sînt sele acestora şi vorbesc lim­ tic de la grădiniţă pînă la biserici, ajungînd să nu mai tora a atins aproape jumă­ români. ba română. ştie, cu cine să voteze. tate din numărul total al Pentru prevenirea repe­ Prezidiul UCRU Dar, dragii mei, piesa încă nu s-a terminat, căci apăru­ ră „scrisoricile" compromiţătoare care, cine ştie unde vor duce societatea civilă şi noul „govem". Şi să nu uităm că Cea de-a şasea întîlnire... vin alegerile din toamnă, şi aici mă refer doar la cele minoritare. „Caţavencii" au început deja să împartă sec­ ...a localităţilor care au în toarele capitalei la „faliţii" lor şi atunci să vedeţi cu ade­ componenţa numelui ele­ vărat ciomăgeală caragialeană, căci legea minorităţilor a mentul „Apáti" - Apateu s- rămas cam aceeaşi. a desfăşurat recent la Deci, dragi românaşi din Ungaria, nu vă speriaţi de Gencsapăti, de lîngă Nenea lancu, că a venit, este aici, la noi. Nu trebuie Szombathely. Pe teritoriul decît să aplicaţi personajele pe datele actuale şi veţi ajunge Ungariei există şaisprezece la situaţii tipice „ă la Caragiale". Iar voi, dragi elevi, dacă localităţi care au în denumi­ faceţi după reţeta de mai sus, sigur veţi lua nota maxi­ re acest component consti­ mă. tutiv, dintre care zece au Al vostru caragialean budapestan participat la întîlnire cu Mihai Felician Cozma aproape 500 de reprezen­ tanţi. Printre aceştia s-a aflat şi delegaţia comunei Apa­ „Tragedia omului" pe scena teu (Körösszegapáti) din ju­ deţul Bihor (Ungaria). După Naţionalului din Craiova o primire călduroasă au ur­ a urmat program cultural- ces remarcabil şi meritat. mat cuvintele de salut ale distractiv pe întreaga dura­ Întîlnirea următoare, cea de- Teatrul Naţional din competenţa regizorului primarului din Gencsapăti, tă a zilei. în acest cadru a a şaptea, urmează să fie con­ Craiova, condus de Mircea Kincses Elemér din Tîrgu- urmate de scurte alocuţiuni evoluat pe scena în aer li­ vocată în anul viitor la Comiştean, este azi un an­ Mureş, care a acceptat in­ ale celorlalţi primari sosiţi. ber şi corul românesc din Kisapáti, pe malul de nord samblu de prim rang pe vitaţia, urmînd ca premie­ După această parte oficială Apateu, repurtînd un suc­ al Balatonului. V. J. plan european, avîndu-1 ca ra spectacolului să aibă loc regizor pe celebrul Silviu în primăvara lui 2003. Pen­ Purcărete. Pentru stagiunea tru sprijin financiar şi de 2002-2003, teatrul ar vrea specialitate, directorul Antologie bilingvă să pună în scenă renumita Comiştean s-a adresat „Tragedie" de Madách Imre. printr-o scrisoare şi scriito­ Recent, la Oradea a ieşit Antologia face parte Aceasta fusese tălmăcită rului Görgey Gábor, actua­ de sub tipar o culegere bi­ dintr-un proiect amplu care magistral încă în 1861, de lul ministru al culturii din lingvă din lirica unor poeţi cuprinde literatură, teatru, poetul Octavian Goga. Rea­ Ungaria. Spectacolul români şi maghiari din Ora­ arte plastice, realizat sub lizarea „Tragediei" este atît craiovean cu „Tragedia dea şi Giula. Redactată de CORABIA C U POEŢI genericul „Interferenţe cul­ A KÖLTŐK HAJÓJA costisitoare, cît şi preten­ omului" de Madách Imre poetul loan Moldovan, car­ turale româno-maghiare - ţioasă. Din aceste conside­ va însemna o premieră ab­ tea elegantă, într-o preten­ dialogul artelor". Proiectul a rente, directorul Naţionalu­ solută a capodoperei în ţioasă tehnoredactare, cu­ fost patronat de Fundaţia lui craiovean a apelat la România. E. I. prinde cîte-o poezie repre­ Academică Civică, Filiala zentativă a 28 de poeţi din Bihor, în colaborare cu Re­ cele două oraşe, dovedind vista Familia şi Studioul Kiss, viaţa literară activă a aces­ fiind susţinut financiar de Tîrgul meşterilor populari tei euroregiuni, de la Ana Fundaţia Carpatica şi de Blandiana la Ştefan Zicher. Fundaţia Culturală Vara- la Oradea Din punct de vedere al ro­ dinum. - ei - La sfîrşitul acestei săptă- zone folclorice ale Români­ mânilor din Ungaria, volu­ mîni, în zilele de 19-21 iu­ ei. Din acest an, tîrgul are mul cuprinde trei nume de lie va avea loc, la Oradea, un nou loc de desfăşurare, referinţă dintre creatorii ro­ „Învăţat se cheamă un om care e bu­ Tîrgul meşterilor populari fiind găzduit de curtea in­ mâni din Ungaria, publica­ curos să tot înveţe. ” din România. La manifesta­ terioară a Cetăţii Oradea. tă fiind cîte-o poezie de rea din reşedinţa judeţului Deschiderea oficială are loc Mari a B erényi, Alexandru (Nicolae Iorga) Bihor vor sosi peste 80 de vineri, 19 iulie, cu începere Hoţopan, Lucian Magdu. expozanţi din diferitele de la ora 18.00. - va - FOAIA REPORTAJ 19 IULIE 2 0 0 2 românească 5

De ce au castraveţii gust amar la Micherechi?

Unii oameni, fără a-i cunoaşte, caracterizează de gunoi din marginea comu­ vedeţi numai. (Citeşte din no­ Castraveţii noştri îngălbenesc micherechenii în următorul fel: Atîţia bani au, că nei este plină cu castraveţi, iar tiţele gospodarului.) în anul prea repede şi sînt prea mari. nici ei nu mai ştiu..., Nu vezi altceva în sat dedtsere..., muntele creşte de pe o zi la trecut, tocmai la 6 iulie, am Pentru standardul european, Oamenii de acolo nu se pricep la altceva, numai la alta... vîndut castraveţii cu 115 ft un castravete ar trebui să aibă folii... Interlocutorii mei au ce­ kilogramul, la 10 iulie cu 68 numai 4 0 - 5 0 de dkg. Vedeţi, Dar cei ce cunosc numai puţin trecutul comu­ rut să rămînă anonimi. Nu­ ft, iar din 7 august cu 1 50- ar trebui să ţinem mai serios nei, au altă părere: Nu ştiu de unde atîta putere de mele lor îl vom indica cu 160 şi cei de calitatea a doua cont de aceste cerinţe ale pie­ muncă şi sîrguinţă, ca din pămîntul acela rău să pro­ iniţiale. cu 50 ft. Şi iată, anul acesta, ţei. ducă atitea legume, castraveţi, ardei sau roşii... M.C.T.: S ă nu mă-ntrebi preţurile de acum: la începu­ La marginea satului este Curios că, în general, nimeni nu vrea să lucreze ce am făcut aseară!... Am tul lui mai 100-130, din 17 o întreprindere, unde Bon- atît de greu ca micherechenii, dar mulţi sínt invidi­ cules 5 măji de castraveţi şi i- mai 5 0 -6 0 , din iunie de la dár Attila achiziţionează cas­ oşi pe „averea" lor... am dus imediat la gunoi. M-o 100-90-40-30 a scăzut traveţi şi lubeniţe. durut inima... (şi a izbucnit pînă la 1 5 -7 ft. Ia ziceţi, á t B.A.: Au mai fost şi alţi ani Prin anii '50-60, miche­ rime şi au atins un nivel de în plîns). Mi-am zis că nu mă sínt şapte forinţi, cînd o rechenii puteau lucra pe trai nemaicunoscut pînă (în 1998-99 de exemplu), mai ocup nidodată de castra­ sămînţă de castraveţi costă 65 and castraveţii nu au avut preţ aproape nimica la coopera­ atunci. însă cultivarea inten­ veţi. .. li smulg pe top, din ră- ft?! prea bun, dar acum e şi mai tivă sau să se ducă „în stră­ să în sere a adus şi alte mo­ dădnă... V.A.B.: Am observat că ini", să lucreze la muncile dificări în structura comunei rău. Eu am cumpărat de la sezoniere, mai ales la cules şi a hotarului ei. Gospoda­ cultivatori foarte mulţi castra­ şi recoltat. Unii au făcut na­ rii nu s-au mai ocupat cu veţi, în sezon, şi atund and au nimic altceva decît cu cas­ avut preţ normal. Şi acum traveţii şi ardeii. Din grajduri achiziţionez, fiindcă nu se cu­ au dispărut vitele şi porcii, vine să-i las pe oameni în bai. din grădini au dispărut po­ Norocul pe mine că am con­ mii fructiferi, de pe imaş au tract cu un magazin mare, dispămt raţele şi gîştele, iar unde mai pot să duc dteva pămîntul sterp din hotarul măji. D ar restul şi eu îl car la satului a fost lăsat în paragi­ gunoi ca şi ceilalţi consăteni. nă, necultivat ani în şir. Iar Cu exportul sînt prea multe toate acestea, se răzbună probleme. Eu am mai pregătit prin tendinţele din ultimii nişte camioane cu castraveţi ani. Cultivarea legumelor pentru export, dar în cele mai devine tot mai costisitoare multe cazuri am primit telefon (foliile, combustibilul, chimi­ că o mare parte a mărfii nu calele, deci toate cheltuieli­ corespunde cerinţelor. Faptul le de cultivare devin tot mai T.Ţ.: Deseară trebuie să micherecheanul cultivă din ce acesta l-au documentat cu fo­ scumpe), achiziţionarea este veta, alţii au fost duşi cu culegem. Cred că vom avea în ce mai mulţi castraveţi. E tografii şi nu am primit nici un nesigură, legumele trebuie camioanele şi cu remorcile vreo 10-12 măji. D ar nu ştiu normal. Numai că dacă pro­ ban pentru marfa asta. D ar eu duse pe marile pieţe ale ţă­ în localităţi îndepărtate la ce va fi cu castraveţii! Dum­ ducem mai mult, la urmă nu plătisem producătorilor pentru rii, cresc şi cheltuielile de seceriş, la strinsul finului, la nezeu o şti! putem să ne vindem produse­ aceşti castraveţi... N-am ce să transport. Prin urmare, pro­ recoltarea sfeclei de zahăr M.R.Ţ.: Nu ştiu ceva fi cu le. fac... Deşi am achiziţionat de ducătorii au ajuns într-o cri­ sau a porumbului. Cre pită noi! Trudim atîta, de diminea­ R.A.: Problema e că degea­ la producători marfă bună, de ză cum nu s-a mai cunos­ o fost ad ie!- îşi aminteşte un ţa pînă seara tîrziu şi uite, ve­ ba producem mai multe tone calitate, totuşi în ţara respecti­ cut. sătean bătrîn. dem cum pînă la urmă truda de castraveţi, dacă calitatea lor vă nu a corespuns! Viaţa ţăranului niciodată Apoi, pe la mijlocul ani­ noastră nu are nid un rost! Să nu corespunde la export. (Continuare în pag. a 1 l-a) lor '60, un grădinar, pe nu a fost uşoară, dar acum nume Ocsai József, originar iarăşi începe traiul greu al din Aletea, a iniţiat cultiva­ consătenilor. Cu multă tru­ rea legumelor în sere din dă şi cheltuială se cultivă folie de polietilenă. în acest legumele, apoi ele trebuie fel, el a introdus cultivarea duse pe pieţele din oraşele mari (Seghedin, Debreţin, „în folii" la Micherechi, cu Budapesta) şi acolo aceste toată truda, munca intensă legume pot fi vîndute numai şi cu toate „bucuriile" aces­ cu mare risc şi la preţuri de tei tehnologii agricole. batjocură. Uneori comerci­ în deceniile care au ur­ anţii nici nu se interesează mat, castraveţii din Miche­ de preţ, nici măcar nu-i în­ rechi au devenit cunoscuţi treabă pe vînzători ce caută în toată ţara, „folia" din Mi­ în piaţă. cherechi a devenit o noţiu­ Cu cîteva săptămîni în ne, iar oamenii au devenit urmă un cunoscut mi-a zis mai emancipaţi, au călăto­ cu amărăciune: Culegem cas­ rit, li s-au deschis orizonturi traveţii, n alegem, ii ambalăm noi prin munca lor grea şi frumos, îi cărăm la Budapesta prin veniturile lor conside­ - degeaba, nu-i cumpără ni­ rabile. Au crescut din pă meni. Pe urmă îi transportăm mînt case noi, mari şi fru­ înapoi şi apoi îi aruncăm la moase, a sporit numărul gunoi. Atund am mai crezut autoturismelor, oamenii au că situaţia aceasta nu va ţine construit pentru copiii lor mult, dar acum vedem că nu case în oraşele din împreju­ s-a schimbat nimic. Grămada FOAIA 6 19 IULIE 2002 românească ISUS SALVATORUL

In partea anterioară ni se preot milos şi vrednic de în­ spune că Cristos prin harul credere, ca să facă ispăşire pen­ lui Dumnezeu a gustat tru păcatele norodului." Vers. moartea pentru toţi. (vers 9/ Isus - Căpetenia mîntuirii noastre 17. Un nou răspuns, o nouă b). De la versetul 10 pînă la Evrei 2:10-18 explicaţie găsim aici întru­ sfîrşitul capitolului găsim pării lui Cristos. Ca să ne răspunsuri la întrebările car­ Cristos. Alt mîntuitor, alt El, din dragoste, a acceptat diferită. Prin moartea Sa El poată ajuta a trebuit să vină dinale ale credinţei noastre. nume nu s-a dat oamenilor părtăşia frăţească cu omul a nimicit puterea morţii prin între noi, să vină aproape de 1. Pentru ce a îngăduit prin care să fie mîntuiţi, căzut în păcat, şi ca un frate învierea Sa glorioasă. Moar­ noi, să se coboare la un ni­ Dumnezeu ca Fiul Său să decît numai numele lui Isus mai mare S-a aplecat spre tea de acum nu mai are vel cu noi, să comunice cu sufere? Cristos. Fără El nu este mîntuirea lui. El nu priveşte putere definitivă asupra noi. El este de unul singur 2. Pentru ce a acceptat mîntuire. la ceea ce ne desparte, la omului. Cristos a murit, ca mijlocitor între om şi Dum­ Isus calea crucii, a suferin­ Calea Domnului Isus a starea păcătoasă a omului, omul să trăiască. Puterea nezeu. „... Este un singur mij- ţelor? fost calea suferinţelor. Sufe­ ci priveşte la ceea ce ne morţii stă în faptul că moar­ lodtor între Dumnezeu şi oa­ 3. Care este rezultatul rinţele sînt o parte integran­ uneşte, ce avem comun, şi tea este semnul că Dumne­ meni: Omul Isus Cristos." suferinţelor lui Cristos? tă a serviciului Său în lumea anume că avem acelaşi Tată. zeu urăşte şi judecă păcatul. Timotei 2:5. 4. Care este necesitatea aceasta. în suferinţe înţele­ Şi care sînt din acelaşi Tată, Căci plata păcatului este El este milos şi iertător întrupării Sale? gem pe deplin taina lui Cris­ aceia sînt fraţi. moartea. Moartea este sem­ faţă de om. Chiar pentru 5. Suferinţele lui Cristos tos. De o parte ascultarea încă înainte de întruparea nul despărţirii de Dumnezeu, aceasta s-a întrupat, pentru nu contrazic oare slava lui Lui necondiţionată faţă de Sa ardea în El dragostea fră­ dar Cristos a nimicit pute­ aceasta a lăsat slava cereas­ Dumnezeu? Răspunsul clar Dumnezeu, de altă parte în ţească faţă de omenire şi rea morţii, luînd asupra lui că şi s-a coborît în mijlocul este, că tot ceea ce s-a în- suferinţe se demonstrează şi după venirea Sa în lume păcatele noastre, împăcîn- nostru pentru că a avut milă tîmplat cu Cristos este din se dovedeşte esenţa fiinţei aceasta s-a evidenţiat. du-ne cu Dumnezeu, astfel de noi. Aceasta milă Şi-a bunăvoinţa lui Dumnezeu, Sale. Numai în suferinţe în­ Cristos a demonstrat cei ce cred în El au trecut arătat - în lucrarea Sa, ori după planul Său de mîntuire. ţelegem pe deplin că El a părtăşia frăţească cu omul din moarte la viaţă, sînt pen­ de cîte ori a întîlnit un „Se cuvenea, în adevăr, ca fost om adevărat şi Dum­ înaintea lui Dumnezeu şi tru vecie nedespărţiţi de flămînd, un nenorocit, un Aceia pentru care şi prin care nezeu adevărat. A fost car­ înaintea lumii. înaintea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel bolnav sau asuprit. I-a iertat sínt toate, şi care voia să ducă ne şi sînge ca şi noi, ca om Dumnezeu prin vestirea ade­ se întreabă: „Cine ne va des­ şi pe cei ce L-au bătut, L-au pe mulţi fii la slavă, să suferă şi moare pe cruce şi vărului, cuvântului lui Dum­ părţi pe noi de dragostea lui batjocorit, L-au răstignit. El desăvârşească, prin suferinţe, pe ca fiu de Dumnezeu învie şi nezeu în mijlocul adunării, Cristos?" Răspunsul clar este: s-a rugat pentru ei: „Tată, Căpetenia mîntuirii lor. "Vers. învinge moartea. La Golgota înaintea lumii prin faptul că „C ăd sînt bine încredinţat că iartă-i că nu ştiu ce fac." 10. Aşa se cuvenea, aşa tre­ vedem şi înţelegem în prac­ în trup trăind pe acest pă- nid moartea, nid viaţa, nid El s-a dat pe sine însuşi buia să fie, pentru că Dum­ tică taina lui Cristos. mînt, S-a încrezut în Dum­ îngerii nici stăpînirile. Nici drept jertfă de ispăşire pen­ nezeu încă de la întemeie­ Apostolul Pavel spune că: nezeu. A se încrede în Dum­ puterile, nid lucrurile de acum, tru păcatele norodului. Nu rea lumii a făcut evident „Propovăduirea crucii este o nezeu înseamnă a primi con­ nid cele viitoare, nid înălţi­ cu sîngele taurilor sau al ţa­ cîteva lucruri, şi anume: nebunie pentru cei ce sînt pe ducerea Lui, a fi ascultător mea, nid adîndmea, nid o pilor s-a înfăţişat înaintea lui 1. El a creat o creatură calea pierzării, dar pentru noi, şi împlinitor voiei Sale, a fi altă făptură, nu vor fi în stare Dumnezeu aducînd ispăşi­ desăvîrşită. Pe om, la fel, l-a care sîntem pe calea mîntuirii sigur de bunătatea şi dragos­ să ne despartă de dragostea lui rea pentru popor, ci cu în­ creat desăvîrşit, şi n-a renun­ este puterea lui Dumnezeu. "I. tea Lui. Dumnezeu, care este în Isus suşi sîngele Său curs pe cru­ ţat la planul Lui ca pe om Cor. 1:18. Omul credincios are me­ Cristos, Domnul nostru." Ro­ cea Golgotei. să-l desăvîrşească din nou şi nirea, în lumea aceasta, de mani 8:38-39. să-l aducă la starea lui origi­ P e n tr u ce a a c c e p ta t a fi semn şi martor al lui Cristos este ajutorul nală cum a fost creat. Isus calea crucii? Dumnezeu. Semnul şi do­ Care este rezultatul n ostru 2. Universul întreg prin El vada dragostei divine, măr­ suferinţelor lui şi pentru El a fost creat, deci „C ăd Cel ce sfinţeşte şi cei turia credincioşiei şi sfinţe­ Cristos? In încercări şi-n ispite, se cuvine ca aceia ce sînt din ce sînt sfinţiţi, sînt dintr-unul. niei dumnezeieşti. O astfel Cristos este singurul scut şi El şi prin El să şi trăiască De aceea, Lui nu-i este ruşine de fiinţă omul numai prin Isus prin moartea şi învi­ ajutor. „Prin faptul că El în­ pentru El. să-i numească fraţi..." vers. Cristos poate deveni. erea Sa a nimicit puterea suşi a fost ispitit în ceea ce a 3. Dumnezeu aşa a ho- 11. Pentru aceea a primit Cristos ne-a primit de morţii şi ne-a scăpat de fri­ suferit, poate să vină în ajuto­ tărît ca starea originală a Isus serviciul în lumea aceas­ fraţi. Să ne oprim puţin şi ca morţii... „Să izbăvească pe rul celor ce sînt ispitiţi." Vers. ta, care cuprinde în el sufe­ creaturii s-o restituie prin să privim la noi înşine. In toţi aceia, care prin frica mor­ 18_ moartea Fiului Său şi astfel rinţele şi moartea, pentru că starea în care sîntem, aşa ţii erau supuşi robiei toată vi­ El a învins asupra ispite­ să împace omenirea cu Sine. s-a solidarizat cu omul, a cum sîntem Cristos ne pri­ aţa lor" vers. 15. El a dove­ lor şi aceasta învingere stă Pentru Dumnezeu omul acceptat părtăşia frăţească meşte de fraţi. Noi să nu-L dit că moartea nu are pute­ la baza serviciului Său de nu este doar unul din mul­ cu omul. Cristos ne-a primit primim? re definitivă asupra omului. mare preot. Astfel învinge­ tele obiecte sau fiinţe crea­ de fraţi. Este deosebire între Chiar dacă vom muri, vom rea lui este o învingere şi te, ci înaintea Lui, oamenii Cristos şi omenire: El este Care este necesitatea fi înviaţi Ia o viaţă veşnică pentru aceia pentru care El sínt fii şi Dumnezeu voieşte cel ce sfinţeşte, noi sîntem întrupării Sale? în slavă cu Cristos Domnul mijloceşte. Numai acela să ducă pe mulţi fii la slavă. cei ce sîntem sfinţiţi. El de­ nostru. poate ajuta care cunoaşte Acest servici de eliberare, de ţine sfinţenia şi slava lui „Astfel dar, deoarece copiii Cristos S-a jertfit pe sine încercările, lipsurile, ispitele. descătuşare a omului l-a luat Dumnezeu noi, sîntem lip­ sînt părtaşii sîngelui şi cărnii, însuşi în ajutorul, în intere­ Acela poate ajuta care a tre­ asupra Lui Fiul lui Dumne­ siţi de ea. Totuşi Lui nu-i tot aşa şi El însuşi a fost deo­ sul oamenilor. Nu pentru cut prin ele biruitor.„C ăd zeu, care este căpetenia este ruşine să ne numească potrivă părtaş ia ele, pentru că îngeri sau alte fiinţe a venit n-avem un Mare Preot, care mîntuirii noastre. El a des­ fraţi. Ar avea toate motivele prin moarte poate să nimiceas­ Cristos în lume, ci pentru să n-aibă milă de slăbidunile chis calea spre Dumnezeu. să se ruşineze de noi, şi să că pe cel ce are puterea morţii om. „C ăd negreşit, nu în aju­ noastre, d unul care în toate El însuşi este această cale, ne întoarcă spatele, să se pe diavolul..." vers. 14. torul îngerilor vine El, d în lucrurile a fost ispitit ca şi noi, nimeni nu poate veni la tăgăduiască de noi, din pri­ Cristos nu numai a decla­ ajutorul seminţiei lui Avram." dar fără păcat." Evrei 4:15 Dumnezeu, decît prin Isus cina păcatelor noastre, dar rat frăţietatea Lui cu omul, Vers 16. Cine sînt fiii lui A urma pe Isus înseam­ ci prin întruparea Sa a şi Avram? Apostolul Pavel nă a avea parte de încercări Din Sfînta Scriptură „Să ne uităm ţintă la Că­ dovedit faptul acesta. A fost spune clar: „înţelegeţi şi voi şi ispite. Domnul nu ne pro­ petenia şi Desăvîrşirea credin­ deopotrivă părtaş cărnii şi dar, că fii ai lui Avram sînt mite că ne va feri de ele ci ţei noastre, adică Ia Isus, care, sîngelui, în totul asemănă­ cei ce au credinţă." Galateni ne promite ajutorul Său să pentru bucuria care-I era tor omului. Nu om suprana­ 3 :7. Cei ce cred în Dumne­ trecem biruitori prin ele. pusă înainte, a suferit cru­ tural a fost Cristos, ci în trup zeu aceia beneficiază de ha­ El poate şi vrea să ne aju­ cea, a dispreţuit ruşinea, şi identic cu al nostru. Din rul Iui Cristos, aceia sînt te, să fie alături de noi zi cu şade la dreapta scaunului de aceasta derivă că odată cu mîntuiţi prin El. zi. _ domnie al lui Dumnezeu. natura omenească s-a făcut Cristos a voit să vină în înaintea înălţării Sale la cer Uitaţi-vă dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea părtaş sorţii omeneşti, s-a ajutorul omenirii. „Prin urma­ a spus ucenicilor: „.. .Iatăcă păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentru ca supus suferinţelor şi morţii. re, a trebuit să se asemene fra­ Eu sînt cu voi în toate zilele, nu cumva să vă pierdeţi inima, şi să cădeţi de oboseală în Moartea Sa, măcar că este ţilor Săi în toate lucrurile ca pînă la sfîrşitul veacului." sufletele voastre." (Evrei 12:2-3) cu totul asemănător altor să poată fi în ce priveşte legă­ Matei 28:20. oameni este totuşi complect turile cu Dumnezeu, un mare Dr. Ştefan Cioca FOAIA ORTODOXIA 19 IULIE 2 0 0 2 românească 7 PORUNCA DUMHEZEIEȘT I Sfîntul Ilie Tezviteanul PORUNCA A TREIA (2 0 iu lie ) „Să nu iei numele Domnului Dum­ Patria acestui mare pro­ rael înaintea Căruia slujesc nezeului tău în deşert, că nu va lăsa oroc a fost ţara Galaadului, eu. în aceşti ani nu va fi nici de cealaltă parte de Iordan, rouă, nici ploaie, decît nu­ Domnul nepedepsit pe cel ce ia în de­ care se mărgineşte cu Ara- mai cînd voi zice eu!" (III şert numele Lui." bia şi cu cetatea Tezvi, după Regi 17, 1). Acestea zicînd, care s a chem at şi a plecat dinaintea lui Ahab. Porunca a treia ne înva­ Dumnezeu şi trebuie res­ Tezviteanul. Acest prooroc Dar, o dată cu cuvîntul ţă să respectăm numele pectat. Călcarea lui este era din seminţia lui Aaron proorocului, s-a încuiat ce­ Domnului şi să nu abuzăm păcat, după cum păcat este şi, încă de la naştere, s-a ară­ rul şi s-a făcut mare secetă, tat că va sufla cu focul de acesta, folosindu-1 astfel şi jurămîntul mincinos. De încît nici o picătură de ploa­ dumnezeirii şi va arde cu decît se cuvine. Ni se interzi­ aceea Sfîntul Ioan Gură de ie sau de rouă n-a picat de ce să hulim numele Dom­ Aur spune: „Nici o sabie nu foc pe cei fără de lege. La naştere, tatăl său, cu nume­ sus pe pămînt, timp de trei nului, adică să rostim unele omoară atît de îngrozitor ca ani şi jumătate. Apoi a ur­ cuvinte de ură, de reproş, jurămîntul fals". le de Sovac, a văzut nişte bărbaţi îmbrăcaţi în haine mat nerodirea pămîntului, de sfidare faţă de Dumne­ Numele lui Dumnezeu Pe vremea aceea, împă- albe vorbind cu pruncul şi răţea peste Israel împăratul lipsa de hrană şi foamete în zeu, să spunem cuvinte ne­ se necinsteşte prin acele în­ învelindu-1 cu foc şi tot poporul, încît sufereau cuviincioase despre El, să jurături care includ numele Ahab. Acesta, urmînd în băgîndu-i foc în gură să şi oamenii şi animalele. S-a rostim acest nume cu uşu­ răutate celorlalţi împăraţi lui Dumnezeu. în acest fel, mănînce. împlinit atunci cuvîntul rătate şi fără respect. Sfîntul cel ce înjură se ridică direct închinători la idoli care au Acestea văzîndu-le tatăl fost de la Ieroboam, a as­ marelui prooroc Moise că­ Apostol lacob îi ceartă pe împotriva Stăpînului său, său, s-a dus la Ierusalim şi a tre Israel, care zicea: „Va fi cei ce hulesc numele cel aruncă săgeţi împotriva Fi­ cultat de soţia sa, Izabela, şi spus preoţilor vedenia ace­ a silit poporul să se închine cerul deasupra capului tău bun care a fost invocat asu­ inţei preasfinte. Sfinţenia ea, iar unui dintre preoţi, de aramă şi pămîntul sub pra lor (cf. Iac. 2,7). numelui divin e batjocorită idolului Baal adus de ea din bărbat înainte văzător, i-a Sidon, nelăsîndu-1 să se în­ tine, de fier". Porunca a treia ne opreş­ prin blestem, care nu e al­ zis: „Nu te teme, omule, că în timpul acestei cumpli­ te să batjocorim numele tceva decît dorinţa omului chine adevăratului Dumne­ vedenia pe care ai văzut-o zeu, în templul din Ierusa­ te secete Domnul i-a zis lui Domnului prin cuvinte şi de a veni un rău mare asu­ pentru pruncul tău este spre lim. Văzînd Ilie atîta rătăci­ Ilie: Du-te de aici, îndrep- expresii necuviincioase, prin pra aproapelui său. în sfîrşit, slava lui Dumnezeu, căci re de la credinţă a poporu­ tează-te către răsărit şi te înjurătură, prin blestem, numele Domnului se ia în acest prunc va fi locaş al lui Israel şi atîta orbire şi în­ ascunde Ia pîrîul Cherit, prin jurămînt strîmb, prin deşert prin batjocorirea şi luminii darului lui Dumne­ care este în faţa Iordanului. călcarea jurămîntului drept, tratarea cu necuviinţă a per­ zeu şi cuvîntul lui va fi ca tunecare, umplîndu-se de Apă vei bea din acel pîrîu, a voturilor sau făgăduinţe­ soanelor şi obiectelor con­ focul de puternic şi lucră­ rîvnă dumnezeiască, s-a dus iar mîncare am poruncit lor pe care le-am făcut. sacrate în slujba Celui Atot­ tor. Rîvna lui către Dumne­ înaintea lui Ahab şi, după corbilor să-ţi aducă acolo (III Numele lui Dumnezeu e zeu va fi fierbinte şi el va ce l-a mustrat pentru nebu­ puternic: preoţii, locaşurile Regi 17, 3-4). Domnul a sfînt precum Dumnezeu de cult, sfînta cruce, icoane­ judeca pe Israel cu sabia şi nia şi idolatria lui, l-a ame­ făcut aceasta cu robul său însuşi este sfînt. Pentru ade­ le sfinţite, sfintele moaşte, cu focul". Deci, crescînd ninţat, atît pe el, cît şi pe tot cel iubit, pentru două lu­ văratul credincios este fru­ prin mijlocirea cărora Dum­ pruncul şi ajungînd în vîrsta poporul cel orbit şi înşelat cruri: ca să-l păzească de mos numele Tatălui ceresc, nezeu a făcut atîtea minuni. desăvîrşită, a devenit un de el, că vor fi pedepsiţi cu răzbunarea Izabelei şi, pe de care i-a dat viaţă şi daruri Despre marele savant şi mare prooroc şi propovădu­ mare pedeapsă de Dumne­ altă parte, ca să-l cruţe de cereşti, fiind izvorul a toată fizician englez Isaac Newton itor al dreptei credinţe în zeu. foamete şi sete. iubirea. De aceea nu trebu­ (t 1727) se spune că era Dumnezeu şi un prea rivni- Apoi i-a zis: „Viu este Arhim. Cleopa Ilie ie să-l introducem printre foarte evlavios şi avea un tor al poruncilor Lui. Domnul Dumnezeul lui Is- cuvintele noastre decît pen­ profund respect faţă de nu­ tru a-1 binecuvînta, a-L prea­ mele lui Dumnezeu. Ori de Mănăstirea „Tatăl Nostru" din Ierusalim mări (cf. Ps. 28, 2, 96, 2, cîte ori auzea pe alţii sau el 1 12, 1-2). însuşi pronunţa acest nume Cunoscută românilor Iisus şi-a învăţat discipo­ plăci ceramice, fiecare in­ Mare păcat este nesoco­ sfînt, se apleca şi îşi ridica sub numele de „Catedra­ lii rugăciunea către Dom­ scripţionată cu rugăciu­ tirea făgăduinţelor făcute în pălăria din cap în semn de la Neamurilor", a fost nul şi Tatăl Nostru. Pe­ nea Tatăl Nostru într-o numele lui Dumnezeu. Fă­ respect. Se cuvine ca şi noi construită pe locul unde reţii sînt decoraţi cu 111 altă limbă. găduinţa sau votul o face să avem respect faţă de ado­ credinciosul de bună voie în rabilul nume al lui Dumne­ faţa lui Dumnezeu pentru zeu şi să nu aducem vreo a săvîrşi o faptă plăcută ce­ jignire prin sudalmă, bles­ rului. Cine o calcă, dă do­ tem, batjocură sau prin ori­ vadă de neascultare, abu­ ce fel de folosire a lui în zează de numele_ Domnu­ mod necuviincios. lui şi, într-un fel, îl face pe Creştinii adevăraţi se fe­ Dumnezeu mincinos (I In. resc de tot ce ar putea să-l 1, 8-9). De aceea spunea întineze, conştienţi că „nu înţeleptul: „Mai bine să nu va lăsa Domnul nepedepsit făgăduieşti decît să nu îm­ pe cel ce va lua în deşert plineşti ce ai făgăduit" (Eccl. numele Lui" (leş. 20, 7). 5, 4). Sîntem datori să-i îndrep­ Păcat mare este jurămîn- tăm pe hulitorii celor sfin­ tul făcut cu uşurinţă şi pen­ te, intervenind energic spre tru lucruri neînsemnate şi a stîrpi răul şi a apăra onoa­ neadevărate. rea Celui Preaînalt. Să-l Sfîntul Ignatie Teoforul preamărim pururea pe (t 109) îndeamnă: „Nu ju­ Creator, aşa cum ne învaţă raţi nici pe Creator, nici pe profetul Dávid cînd zice: Creatură, decît în adevăr, „Lăudaţi numele Domnu­ dacă este nevoie şi cu res­ lui, lăudaţi, slugi, pe Dom­ pect". (urămîntul drept şi nul. Cîntaţi numele Lui că făcut pentru lucruri înalte este bun" (Ps. 134, 1-3). Placa cu rugăciunea „Tatăl Nostru" Placa cu rugăciunea „Our Father" este o faptă de slujire a lui PS Irineu Bistriţeanul (limba română) (limba engleză) FOAIA 8 românească 19 IULIE 2 0 0 2 TINERET

Undița Comunicarea, de la origini la Internet

de prins 5

vorbe Cum arătau primele cărţi? Cum se face un ziar? Cine a inventat radioul? Cînd a apărut televiziunea? Ce înseamnă multimedia? Ce este realitatea virtuală? Care vor fi mijloacele de comunicare mîine? In cele ce urmează, ne adresăm acelor cititori care Dragi tineri, pînă la sfîrşitul acestui serial veţi primi răspunsuri la toate aceste doresc să-şi aprofundeze cunoştinţele de limbă ro­ întrebări şi veţi afla cîteva date uimitoare din istoria comunicării. mână literară, celor care au exigenţa de a se exprima îngrijit şi corect. De aceea, vă invităm să contribuiţi India şi inventarea la iniţiativa noastră, solicitându-ne ajutorul ori Cifrele cifrei zero prezentându-ne nelămuririle dumneavoastră în le­ Indienii au creat un sis­ gătură cu problemele de rostire, scriere, traducere şi Din momentul în care au Primele cifre adaptare în limba română contemporană. tem eficient inventînd trei început să facă schimb de reguli importante. In primul mărfuri, oamenii au fost în regatul Sumerului Pentru început, să ne tă lege a acordului nu ne rînd, ei nu foloseau decît 9 nevoiţi să înveţe să soco­ (ţară care corespunde Iraku­ oprim la greşeli favorizate îngăduie să formulăm enun­ cifre. în al doilea rînd, folo­ tească şi să măsoare. Prime­ lui de astăzi), cu acum apro­ de gradul ridicat de dificul­ ţuri ca următorul: Socialiştii seau principiul că poziţia le unităţi de măsură aveau ximativ 5.500 de ani în tate pe care îl comportă pro­ şi democrapi din guvern a pro­ cifrelor dă ordinea de citire urmă, cînd scrierea încă nu a acestora. O cifră îşi schim­ mis că ne m ăreşte salariile. ca referinţă părţi ale corpu­ blema acordului în limba fusese inventată, negustorii bă valoarea în funcţie de română. Acordul unor cu­ Acordul verbului se face, lui uman: degetul, piciorul şi administratorii foloseau sau cotul. Dar aceste unităţi poziţia pe care o ocupă în vinte care, în cadrul firului bineînţeles, cu socialiştii şi deja un sistem contabil. Ei notarea numărului. Astfel, logic al mesajului, al comu­ democrapi (adică ei), nicide­ de măsură erau prea puţin reprezentau cantităţile cu exacte. Astfel, a devenit 35 nu este acelaşi lucru cu nicării, depind, din punct de cum cu guvern. Deci, e co­ ajutorul unor jetoane de lut 53. In al treilea rînd, ei au vedere gramatical, unele de rect: Sodaliştii şi democrapi necesară crearea unui sis­ sau calculi, de dimensiuni şi inventat cifra zero. Acest altele, este uneori o greuta­ din guvern au promis că ne tem uniform şi exact pen­ forme diferite, în funcţie de simbol era necesar pentru te chiar pentru vorbitorii măresc salariile (Să dea tru exprimarea distanţei, a valoarea lor. Jetoanele adu­ a deosebi numere ca 28, nate pentru a reprezenta un care comunică numai în Dumnezeul). timpului, a volumului, a gre­ 208, 280. Zero marchează număr erau închise într-o limba română. De exemplu, Al doilea exemplu are în utăţii şi a temperaturii. As­ un gol, o absenţă. In func­ bilă de lut găurită. Ca să afle cei din sudul României, de vedere problema mai com­ tăzi există obiecte, numite ţie de poziţia sa, el semnifi­ din nou care este acel nu­ că „nici o unitate, nici zece, prin judeţele Olt, Dolj, Te­ plicată a acordului articolu­ etaloane, care fixează valoa­ rea diferitelor unităţi de măr, bila trebuia spartă. nici o sută" etc. In secolele leorman şi chiar bucureşte- lui posesiv-genitival. De Acest sistem ingenios, dar măsură. VIII şi IX, matematicienii nii, folosesc frecvent urmă­ data aceasta, românii dintre incomod a fost înlocuit cu arabi din Bagdad s-au ară­ toarele forme, care, din Dunăre şi Munţii Carpaţi semne făcute pe suprafaţa tat interesaţi de metoda in­ punct de vedere gramatical, folosesc în graiul lor local Crestăturile și nodurile bilei. în cele din urmă, su­ diană, au preluat-o şi au sunt dezacorduri: Ei n-are toate cele patru forme ale merienii au început să facă răspîndit-o pînă în Occi­ timp; Ei nu ştie ce să mai facă, acestui articol: al, a, ai, ale. Pentru fiecare obiect sau crestături şi găuri pe tăbliţe dent. De aceea, uitînd cine Elevii nu citeşte nimic... Este In schimb, moldovenii, ma­ animal numărat, strămoşii de lut. Astfel au apărut pri­ sînt adevăraţii inventatori, o caracteristică a graiului ramureşenii, bănăţenii şi noştri cei mai îndepărtaţi mele cifre. occidentalii, care folosesc muntean faptul că, la unele crişenii (deci, şi românii din făceau cîte o crestătură pe sistemul şi astăzi, numesc aceste cifre „cifre arabe". verbe, forma pentru persoa­ Ungaria) folosesc în vorbi­ os, pe lemn sau pe piatră. Sistemul egiptean rea populară numai o sin­ Ei mai foloseau pietricele, de numerație na a treia singular rămâne Sisteme asiatice neschimbată şi la plural. gură formă: a. Acest lucru beţişoare, scoici sau perle. rezultă şi din propoziţia pe La incaşi, pentru a-şi nu­ în aceeaşi perioadă, în Evident, limba literară n-a Egipt, scribii ştiau şi să cal­ în China, un prim sistem care am „pescuit-o" de cu­ măra turma, păstorul făcea preluat această trăsătură a culeze. Ei desenau cu cer­ de numeraţie a apărut în rând: Proiectul se bucură de un şir de noduri pe o sfoa­ graiului din Câmpia Româ­ neală pe papirus şi adăugau secolul al 11-lea î.C. Pentru sprijinul croaplor, nemplor şi nă, căci e corect să spunem ră. Un nod reprezenta un şapte simboluri: o linie ver­ a calcula mai repede, chi­ astfel: El n-are timp dar Ei a slovacilor. Ceea ce posedă animal. Ca să verifice dacă ticală pentru unităţi, o toar­ nezii au inventat în secolul n-au timp; El nu ştie dar Ei în acest enunţ diferitele na­ turma este întreagă, păsto­ tă de coş pentru zeci, o spi­ al XVl-lea numărătoarea. Ea nu ştiu; Elevul nu citeşte dar ţionalităţi enumerate este rul nu trebuia decît să des­ rală pentru sute. Semnele ajută la socotit prin alune­ sprijinul, un substantiv neu­ Elevii nu citesc... facă unul cîte unul noduri­ puteau fi citite în orice or­ carea unor bile pe vergele. tru, care se comportă la sin­ Dovedindu-se foarte utilă, Exemplele care „au muş­ le, pe măsură ce animalele dine, chiar vertical. De gular ca un masculin. Aşa numărătoarea este întrebu­ cat" primele din momeală treceau prin faţa lui. exemplu, pentm a obţine că, după rectificarea cuve­ inţată şi în zilele noastre. sunt „pescuite" chiar dintr- numărul 257 în hieroglife, nită, propoziţia arată astfel: era suficient să desenăm (Larousse) un număr anterior al publi­ Proiectul se bucură de spriji­ şapte linii verticale, cinci caţiei pe care o ţineţi în nul croaplor, nemplor şi a l slo­ toarte şi două spirale. Dar mână. lată unul dintre ele: vacilor. Dacă suntem atenţi, în acest sistem era nevoie Neptun, Olimp, Jupiter, Sa­ în aceste structuri putem de folosirea unui număr turn şi Mangalia atrage în urmări o logică şi o anumi­ mare de semne: de exem­ mod deosebit sezoniştii... tă muzicalitate în faptul că plu, paisprezece hieroglife Cum observaţi, subiectul la articolul hotărât al obiectu­ pentru a scrie 257, în care se referă verbul „atra­ lui posedat trece şi la articolul timp ce noi nu folo- sim mai mult de ge" este alcătuit din mai posesiv. Iată: Candidatul este trei cifre. multe substantive proprii, al lui, al ei, al lor, al cetăţeni­ nume de localităţi de pe li­ lor... toralul Mării Negre. Chiar Propunerea este a lui, a ei, dacă fiecare dintre acestea a lor, a cetăţenilor... este la singular, împreună Candidapi sunt ai lui, a i ei, alcătuiesc un subiect multiplu, ai lor, ai cetăţenilor... care cere forma de persoa­ Propunerile sunt ale lui, na a treia plural a verbului, ale ei, ale lor, ale cetăţeni­ fiindcă, de fapt: Ele (siapu- lor... nile, localităple, oraşele) atrag Pe săptămâna viitoare, Numărătoarea cu cele zece degete, baza sistemului zecimal: în mod deosebit... Tot aceas­ P. D. Rost o metodă folosită de numeroşi şcolari... TINERET FOAIA 19 IULIE 2 0 0 2 românească 9 BURSE DE STUDII ÎN R O M ÂNIA în anul de învăţămînt 2002-2003, România oferă admişi direct în anul I, fără român sau adeverinţă elibe­ şi la sediul Autoguvernării 19 burse de studii pentru tinerii de origine etnică anul pregătitor de studiu al rată de asociaţiile românilor, pe Ţară a Românilor din română şi pentru cetăţeni români cu domiciliul în limbii române, după pro­ legal constituite, vizată de Ungaria pentru etnicii ro­ movarea unui examen de mâni din Ungaria, nu se iau Ungaria: 5 burse în învăţămîntul preuniversitar, 10 ambasada sau consulatul verificare a cunoştinţelor de general al României din în considerare. burse în învăţămîntul universitar, 4 burse studii apro­ limba română în instituţia Ungaria; fundate, specializare postuniversitară sau doctorat. de învăţămînt la care a fost 7. Certificatul medical Primirea la studii în Româ­ repartizat. Candidaţii care din care să reiasă starea ge­ nia: Pentru anul şcolar şi uni­ Ungaria se va face centrali­ au studiat cel puţin patru nerală de sănătate fizică şi Rezultatele admiterii la versitar 2002/2003, Româ­ zat la Oficiul AŢRU din Giu­ ani limba română pot fi ad­ mintală a candidatului inclu­ studii se vor comunica nia acordă burse în învăţă­ la, cu sprijinul domnului mişi direct în anul 1. siv efectuarea testului SIDA; Ambasadei României la mîntul preuniversitar (liceal Tiberiu Iuhas, şef de oficiu, Candidaţii care doresc să In certificatul medical tre­ Budapesta pînă la data de şi profesional), universitar şi în perioada 5-10 august urmeze studii preuniversita- buie să se specifice numele 1 septembrie 2002 pentru postuniversitar de stat. 2002. După centralizarea re şi universitare în dome­ şi adresa clinicii unde a avut învăţămîntul preuniversitar, Bursele şi locurile de stu­ dosarelor, Oficiul va trimi­ niile artistic, sportiv, peda­ loc examinarea medicală, 15 septembrie 2 0 0 2 pentru dii vor fi acordate cu priori­ te copii xerox după cereri­ gogic, teologie şi limbi mo­ numele, semnătura şi para­ învăţămîntul universitar şi 5 tate celor care solicită să stu­ le de înscriere la concurs, deme trebuie să promove­ fa medicului, data la care a octombrie 2 0 0 2 pentru învă­ dieze în următoarele dome­ prin poştă, la Ambasada ze probele de aptitudini, avut loc examinarea. ţămîntul postuniversitar, nii: filologie română, peda­ României din Budapesta. admiterea la studii fiind con­ 8. Fotografie tip paşaport, care va informa în timp util gogie, sociologie, istorie, fi­ Primirea dosarelor candi­ diţionată de promovarea color, de dată recentă, care candidaţii despre rezultatul lozofie, drept, artă, teologie daţilor pentru burse din acestor probe. se aplică pe cerere. selecţiei. şi economie. rindul cetăţenilor români cu Candidaţii la admitere în La înmatricularea în in­ Pentru înscrierea la stu­ Pentru înscrierea la stu­ domiciliul stabil în Ungaria învăţămîntul preuniversitar stituţiile de învăţămînt din dii în România, candidaţii dii, candidaţii vor putea de­ se va face centralizat la se­ teologic trebuie să aibă bine­ România, candidaţii vor admişi se vor prezenta la pune dosarele întocmite la diul Ambasadei României cuvântarea în scris a ierarhi­ prezenta actele în original şi instituţiile de învăţămînt la Ambasada României de la din Budapesta de către lor sau acordul conducăto­ traduse (legalizate) în limba care au fost repartizaţi, în Budapesta, pînă la 10 au­ domnul consilier Alexandru rilor locali de culte, precum română. raport de data la care încep gust 2002 (persoana de Ghişa, în perioada 5-10 şi avizul Patriarhiei române. Notă: Dosarele candida­ cursurile la instituţia de în­ contact: Alexandru Chişa, august 2002. ţilor, incomplete sau care nu văţămînt solicitată. Dosarul candidatului pen­ consilier, tel. 1/343-5552 şi Candidaţii pentru studii au fost depuse în termen, tru bursă va cuprinde: 1/352-0271). cu bursă şi fără plata taxe­ pînă la data de 10 august Informaţii suplimentare Selecţia candidaţilor se lor şcolare vor face dovada 1. Cererea de înscriere la 2002, pe adresa Ambasadei şi formulare de înscriere se face numai din rindul tine­ originii etnice române sau concurs pentru studii în României de la Budapesta pot obţine şi de la redacţia rilor de origine etnică româ­ deţinerii cetăţeniei române România pentru cetăţenii români cu Foii româneşti (Giula, str. 2. Copii legalizate după: nă şi cetăţenilor români cu şi a domiciliului în străină­ domiciliul stabil în Ungaria Gh. Doja nr. 8.). ■ diploma de absolvire domiciliul în Ungaria, de tate prin acte personale de a învăţămîntului gimnazial către o Comisie mixtă a identitate, emise de autori­ şi foaia matricolă (clasele V— Ministerului Afacerilor Ex­ tăţile competente din ţările VIII), pentru înscrierea în Doi foşti conducători ai Uniunii terne, Ministerul Informaţi­ respective sau din România. clasa a IX-a de liceu; 1 2 3 4 5 6 7 ilor Publice şi Ministerul Originea română a can­ ■ diploma de bacalau­ Educaţiei şi Cercetării din didaţilor se dovedeşte prin reat sau diploma echivalen­ România. acte şi documente elibera­ tă, pentru înscrierea în în­ 8 Selecţia se va desfăşura te sau vizate de Ministerul văţămîntul universitar şi foa­ ■ ■ ■ la Giula, la sediul Autogu­ Afacerilor Externe (prin ia matricolă (clasele liceale); 11 1 2 1 3 vernării pe Ţară a Români­ Ambasada României Ia Bu­ ■ pentru înscrierea la lor din Ungaria, la data de dapesta sau Consulatul Ge­ specializare postuniversitară ■ 13 august 2002, cu înce­ neral al României de la Se- sau la doctorat: diploma de pere de la ora 11.00 pen­ ghedin). ■ ■ ■ bacalaureat sau diploma 1 8 1 9 tru candidaţii din rindul et­ Candidaţii din rindul et­ echivalentă, diploma de nicilor români din Ungaria nicilor români din Ungaria absolvire a instituţiei de în­ ■ şi Ia data de 15 august vor prezenta documente văţămînt superior de lungă 2 0 21 2002, cu începere de la ora privind originea etnică ro­ durată, curriculum vitae, lis­ ■ 10.00, la sediul Ambasadei mână. ta de lucrări, recomandări 2 3 2 5 2 6 României din Budapesta, Candidaţii vor fi admişi de la două cadre didactice ■ ■ ■ pentru candidaţii din rindul la studii în România, în anul universitare sau specialişti 27 2 8 3 0 cetăţenilor români cu domi­ pregătitor, în vederea apro­ din cercetare care cunosc ciliul în Ungaria. fundării limbii române şi a ■ activitatea candidatului; 31 3 2 3 3 asimilării tehnologiei româ­ ■ acte de studii din care Condipi de primire la stu­ neşti de specialitate, în func­ să rezulte studii integrale ■ dii: ţie de domeniul de învăţă­ sau parţiale de limba româ­ Primirea dosarelor candi­ mînt ales. nă; L - > daţilor pentru burse din Candidaţii care cunosc 3. Copie legalizată după ■ rindul etnicilor români din bine limba română pot fi actul de naştere; ORIZONTAL: 1. Primul secretar al Uniunii 8. Subju­ 4. Fotocopie autentifica­ gat, aservit 9. Animale domestice 10. Prost 11. Imaginar, tă după cartea de identitate fantastic 13. Verne - încă nu e gata! 14. Perioadă de timp „Paraziţii” la B udapesta care atestă domiciliul stabil (pl.) 15. LUV 17. Om lipsit de spirit practic 20. Cercetător sau rezidenţa în Ungaria ştiinţific care se ocupă cu evoluţia popoarelor 22. Usturo­ Formaţia românească „Paraziţii" sínt onoraţi în acest an (autentificarea se face la în­ iul micherechean 23. Tur - mut 24. Me! 25. Document de participarea Ia Festivalul de muzică de la Pepsi Sziget scriere); 26. Dans popular, cunoscut şi la Bătania 29. Vezi orizon­ din Budapesta. 5. Fotocopie autentifica­ tal 11.31. Acu - s-a întors! 32. Afirmaţie 33. Nume de Astfel, paraziţii vor avea prilejul să cînte la cel mai mare tă după paşaportul din ţara fată 34. Obiect mic. festival de acest gen din Europa de Est alături de mari de domiciliu stabil (autenti­ VERTICAL: 1. Cenuşiu 2. Cîntecul micherechean! 3. trupe. Timp de o săptămînă, în perioada 31 iulie-7 au­ ficarea se face la înscriere); Negru ca abanosul 4. Menire, misiune 5. GI 6. Şcolari 7. gust va fi o adevărată sărbătoare a muzicii de calitate: 30 6. Dovada originii etnice Rîu în vestul Europei (pronunţat) 12. Imaginar, fantastic de scene, aproape 1.000 de programe şi sute de artişti. române: acte personale de 13. Ordinar, grosolan 15. Patet-... 16. Primul secretar Printre invitaţii ediţiei din acest an se numără The Cure, identitate - paşaport de ce­ general al Uniunii reconstituite în anul 1949 18. Pro­ Pulp şi Die Tótén Hősen. tăţean român stabilit în Un­ nume personal 19. Diavolul 21. Persoane care făceau parte Paraziţii vor cînta pe 4 august, la ora 1.00 noaptea, pe garia (fotocopie autentifica­ dintr-o veche populaţie indo-europeană 26. Cel, ..., cei, scena hip-hop a festivalului, a doua ca importanţă după tă), adeverinţă eliberată de cele 28. Plural - pe jumătate! 29. Hai! - ăsta ar trebui scena principală. I. K. Direcţia Consulară a MAE inversat 30. Apă stătătoare 32. Dig - gol! A. H. FOAIA 10 românească 19 IULIE 2 0 0 2 EVENIMENT A fost o clasă ca niciodată... Ansamblul „Primavera" la Budapesta Joi, la 11 iulie, Centrul onorat de prezenţa dom­ Cultural al României de la nului ambasador C ălin Budapesta a găzduit un re­ Fabian, au participat şi uşit spectacol dat de An­ membrii Ambasadei Ro­ samblul „Primavera" al Ca­ mâne din capitala ungară, sei de Cultură a Ministe­ în cuvîntul său festiv, rului de Interne din Bucu­ Mircea Opriţă, directorul reşti. Compus din copii cu Centrului Cultural (de vîrste între 5 şi 15 ani, an­ curînd revenit în această samblul are în repertoriu funcţie), a subliniat carac­ dansuri de societate, dan­ terul aparte al spectacolu­ suri moderne, clasice, lui, în contextul remarca­ acrobatice şi dansuri popu­ bilei prezenţe româneşti la lare româneşti. între 7-14 Festivalul Internaţional iulie, formaţia a participat „Viitorul Europei", i-a feli­ citat pe copiii-artişti şi pe „Cu toţii am devenit iarăşi elevi" la cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional autoarea unei inspirate şi Totul a început cu 19 ani rele, şi interesante, şi mai bacalaureat, pentru o singu­ „Viitorul Europei" de la dinamice coregrafii, profe­ în urmă... 34 de elevi, din plictisitoare. Un lucru e si­ ră zi, într-un restaurant Kecskemét, unde a reuşit soara Angéla Melcescu. diferite sate româneşti din gur: a fost bine, ne-a plăcut giulan iar am devenit „cla­ performanţa de a cîştiga Publicul a reacţionat cu Ungaria ne-am înscris la Li­ să fim elevi la Liceul „Ro­ sa" de odinioară. Cu toate ceul „Nicolae Bălcescu". mânesc". că din cei 33 am fost pre­ Timp de 4 ani am alcătuit în anul 1987, după ba­ zenţi doar 21, atmosfera şi o clasă, o colectivitate prie­ calaureat ne-am despărţit. aşa a fost foarte bună. După tenească bine închegată. In Fiecare am pornit pe o cale o cină gustoasă, lîngă o bere aceşti ani, unii ni s-au alătu­ nouă. Pe unii, soarta i-a sau un suc rece, ore întregi rat, alţii ne-au părăsit. Pînă aruncat mai departe, dar cei ne-am povestit ultimii 15 la urmă, 33 de colegi am mai mulţi au rămas în sate­ ani, am evocat amintirile din dat examen de maturitate. le natale sau în apropiere. anii de liceu. Muzica a fost Fost-am noi de toate feluri­ Cîţiva colegi au devenit pro­ prea tare, iar lămîia de la le: cîteodată răi, altădată fesori, altul medic stomato­ tequila cam puţină, dar cu buni, uneori leneşi, dar am log, farmacist sau întreprin­ toate acestea a fost o seară şi învăţat cînd a trebuit. zător. Visurile unora s-au frumoasă. Din păcate, diri­ Fost-am blînzi, cuminţi, dar îndeplinit deja, ale altora ginta noastră, regretata pro­ Dans popular în interpretarea copiilor bucureşteni şi sălbatici. însă cu un „pă­ mai aşteaptă pentru a se îm­ fesoară Aurica Negru nu a căldură la dansurile pre­ curar" bun am fost ca o tur­ plini. Unii se descurcă mai mai putut fi împreună cu premiul I la toate ediţiile mă de mieluşei... Summa uşor în viaţă, alţii mai greu. noi: ne-a părăsit pe veci cu anterioare. Tinerii artişti au zentate, exprimîndu-şi do­ summarum, am fost ca ori­ Dar în seara aceasta de sîm- nouă ani în urmă. Cele 33 evoluat la Centrul Cultu­ rinţa de a vedea ansamblul ce alţi elevi, nici mai buni, bătă, 13 iulie, cu toţii am de garoafe ale coroanei de ral în faţa unui public în „Primavera" revenind şi cu nici mai răi. devenit iarăşi elevi, cu sufle­ flori depuse pe mormîntul care au fost văzuţi şi nu­ alte spectacole la Budapes­ în cei patru ani, multe tele adolescenţilor de la Li­ ei sînt mărturia pomenirii meroşi reprezentanţi ai co­ ta şi în comunitatea româ­ s-au mai întîmplat cu noi. ceul Bălcescu. noastre veşnice. munităţii românilor din nească de la Giula. Avut-am amintiri şi bune, şi Acum, după 15 ani de la Z. Ruja Ungaria. La spectacol, - va - Reîntîlnirea după un deceniu a promoţiei 40 La sfîrşitul săptămînii tre­ miri, elevii de odinioară Veress Erzsébet i-a îndrumat efectivul clasei este 28, lip­ mas pe loc. Unii şi-au făcut cute s-au întîlnit pentru a şi-au îndreptat drumul spre în cei patru ani ca dirigintă sesc 10 colegi. Diriginta a carieră ca medici, jurişti, doua oară foştii colegi de fosta clasă. Toţi şi-au ocu­ şi ca profesoară de matema­ început citirea catalogului. oameni de finanţe, iar alţii clasă din promoţia a 40-ea pat locurile cîndva obişnui­ tică şi fizică. Pedagogul lor Iar ca răspuns, tinerii şi-au ca profesori, vameşi sau a Liceului „Nicolae Bălces­ te, aşteptînd intrarea dirigin­ la cămin a fost V aléria povestit rind pe rînd întîm- mame minunate. Unii şi-au cu" din Giula. Aceşti absol­ tei la „ora de dirigenţie". Lengyel. plările. Unii s-au mutat de­ împlinit promisiunea: s-au venţi şi-au terminat studiile Fosta profesoară a liceului Două eleve au raportat: parte de casă, iar alţii au ră­ căsătorit, au copii, iar alţii liceale în 1992, an care a numai parţial, trăind împre­ adus multe schimbări în vi­ ună cu logodnica. Bineînţe­ aţa fiecăruia. Atunci s-au les, după primele momen­ despărţit, dar la cinci ani te timide, atmosfera clasei s-au reîntîlnit. în 1997 şi-au s-a transformat devenind făgăduit că se vor revedea prietenească împletită cu în 2002. Şi iată că au trecut amintiri. deja zece ani de la serbarea Oaspeţii de onoare au de rămas bun a celor 28 de fost directorii Ion Budai de liceeni români... la liceu şi IosifGörbedi de la La 12 iulie şcoala româ­ cămin, evocînd şi ei cîteva nească din nou i-a primit pe amintiri plăcute. elevii din 1988-92. Pentru Ora dublă de dirigenţie mulţi dintre ei, clădirea s-a terminat, ca după o mică nouă de lîngă liceu a fost pauză întîlnirea să continue cu totul străină, deoarece cu la un restaurant giulan, pen­ cinci ani în urmă Centrul tru a discuta ore întregi de­ Cultural Român încă nu a spre anii care au trecut ca existat. După primele ui­ nori lungi... Din nou împreună în fosta clasă de liceu R. Pătcaş FOAIA INTERVIU 19 IULIE 2 0 0 2 românească 11 „Vreau să fiu chirurg traumatolog De ce au castraveţii pînă la sfî rşitul vieţii mele” gust amar la Micherechi? Interviu cu dr. Róbert Kozma, medic militar la Pécs (Urmare din pag. a 5-a) pentru recolta asta! încetul cu în curtea întreprinderii încetul nu am ce să dau la văd două remorci încărca­ copii să mănînce... Şi acum Deseori sînt mari deo­ te cu castraveţi şi mai mul­ am cules 12 măji, dar nu ştiu sebiri între visele copilări­ te camioane cu lubeniţe, ce să fac cu ei... ei şi viaţa reală de adult. achiziţionate din mai mul­ Gh.P.: Degeaba trudim de Toţi avem planuri pentru te localităţi ale judeţului. în ne omorim, dacă nu are nici întreaga viaţă, care am vrea clădiri angajaţii sortează cas­ un rost. A r trebui să ne consti­ să se realizeze, cel puţin traveţii şi lubeniţele. Pentru tuim şi noi o asociape ca cei parţial. Unii aleg un trai mai micherecheni, acum castra­ din Medgyesegyhăza, care liniştit, alţii preferă o viaţă veţii au gust amar, lubeni­ cultivă lubeniţe. Să avem în agitată, plină de emoţii. ţele sînt dulci - dar numai fruntea asociapei pe cineva care Pentru ce visează un me­ pentru unii... să ne apere interesele, să ne dic să vindece bolnavii şi La marginea satului, spre caute piaţă de desfacere a re­ în condiţii de pericol, vom Salonta Nouă (Ujszalonta) coltei atît în ţară, á t şi în stră­ afla din discuţia purtată cu se găseşte groapa de gunoi inătate, care, la nevoie, să bată dr. Róbert Kozma. Tînărul a satului, ca argument al ce­ cu pumnul în masă chiar şi român originar din Giula lor scrise pînă acum. In timp la Ministerul Agriculturii. Iar şi-a terminat studiile la Li­ cît am stat acolo, 5 maşini noi ne-am angaja să cultivăm ceul Românesc N. Bălces- cu remorcile încărcate cu produse de calitate superioară, cu... castraveţi s-au întors din corespunzătoare cu normele - După examenul de acest loc. Aceste 5 maşini europene şi să plătim cotizape bacalaureat din 1992, au cărat aici aproximativ 30- de membru al asoâapei. Im­ mi-am continuat studiile la 40 chintale de castraveţi şi portant e doar să ne putem Universitatea de Medicină plante ofilite, smulse, scoa­ vinde marfa la un preţ potri­ „Szentgyörgyi Albert" din se deja din folii. vit. Altcum nimeni nu ne va Seghedin. Am început I.C.: Nu mai are rost să-i reprezenta interesele şi nimeni studiile împreună cu Ioan îngrijesc. îi smulg pe top, mă­ nu se va putea descurca... Lu- Ruja prietenul, verişorul şi, car că şi acum am cules 6-7 ap, de exemplu, satul Med­ în acelaşi timp, fostul meu viitor acest Spital Militar oricînd pregătiţi pentru mâji. Dar situapa asta nu e gyesegyhăza. Acolo primarul coleg de clasă din liceu. va fi unit cu clinica din apărarea ţării. bună. Aşa nu se mai poate. Va face totul ca să coordoneze Ne-am închiriat împreună Pécs şi astfel va deveni un - Şi ce se întîmplă în con­ trebui să facem ceva. Ar tre­ producpa de lubeniţe şi să ajute o locuinţă, am fost intno mare centru de urgenţă. diţii de război? Există atunci bui să constituim o organiza- în desfacerea lor. grupă la universitate. în Aş vrea foarte mult ca o anumită ordine, o întîietate pe, o asociape. D ar cu noi, Cum s-ar putea încheia 1999 mi-am primit diplo­ încă înainte de deschide­ a răniţilor? micherechenii, e foarte greu acest reportaj? Sfat nicide­ ma de doctor, eveniment rea acestuia să fiu acolo... - Ceea ce este esenţial aşa ceva. Fiecare îşi vede nu­ cum nu poţi da nimănui, care mi-a transformat via­ - Vi s-a împlinit visul Aţi pentru mine este că, din mai de propriul interes... însă idei putem sugera. Ar ţa. încă în acea frumoasă devenit medic militar. Care moment ce văd un rănit I.R.: Foarte mulp producă­ fi de dorit să se găsească o zi de vară ne-am logodit sínt datoriile zilnice? nu mai are nici o impor­ tori din comună au primit bani persoană sau o mică echi cu prietena mea, Zsanett - în spitalul la care lu­ tanţă de ce naţiune este din Planul Széchényi ca să pă, care s-ar angaja să repre­ producă ă t mai mult. Numai şi împreună ne-am în­ crez acum particip la în­ militarul rănit. Trebuie să zinte interesele acelor cetă­ că aceste fundapi nu se ocupă dreptat drumul spre Pécs. grijirea sanitară de bază, ajut fiecare rănit, pentru ţeni care produc legume Ne-am hotărît să ne stabi­ care se întregeşte cu con­ că eu, ca medic, am de­ lim în Transdanubia (Du­ troale de boli contagioase pus jurămîntul pentru vin­ nántúl). Alegerea a fost şi de sănătate publică. Sar­ decarea şi pentru salvarea foarte simplă, pentru că cina mea mai este şi men­ oricărei vieţi umane. Or­ ţinerea condiţiilor potrivi­ dinea îngrijirii medico-sa- ne-a atras acea parte a ţă­ te, respectiv a lua măsuri nitare depinde numai de rii. A însemnat o provo­ în cazuri necesare. Bine­ gravitatea bolnavului. care spre necunoscut, o înţeles, pentru ca munca - Această menire nobilă dorinţă de a corespunde să se desfăşoare în mod vreţi să v-o păstraţi pentru cerinţelor. perfect, fiecare dintre noi toată viaţa sau, după un timp - In care domeniu a me­ care lucrăm în domeniul oarecare, veţi alege o mun­ dicinii v-aţi specializat? sanitar, trebuie să avem în­ că mai liniştită? - Totdeauna am vrut să clinaţii empatice. - Vreau să rămîn me­ fiu medic militar, dar asta - Care este diferenţa din­ dic militar, dar nu ca „me­ n-a reieşit decît mai tîrziu. tre un medic chirurg şi un dic de familie", ci vreau să Mai întîi am devenit me­ traumatolog care lucrează ca fiu chirurg traumatolog cu desfacerea mărfurilor. Pe (nu numai castraveţi şi ar­ dic chirurg. Şi deoarece la medic militar? pînă Ia sfirşitul vieţii mele. nimeni nu-1 priveşte, la ce preţ dei); care are legături în stră­ Pécs există un Spital Mili­ - Din punct de vedere Nu ştiu ce-o să aducă vii­ ne putem vinde castravepi. inătate, la ministere şi la di­ tar, am încercat să mă pla­ profesional, diferenţa este torul, dar sper că atît paci­ Chiar noi, aici în sat, trebuie ferite foruri centrale; dispu sez acolo. încă în copilă­ că unui medic militar i se enţii, cît şi colegii şi su­ să ne luptăm unul cu altul. ne de cunoştinţe comercia­ rie am văzut multe filme trasează prin ordin în ce periorii mei vor fi mulţu­ Dintre cei care au primit îm­ le şi legislative; ştie să con în care nişte medici au lu­ domeniu şi unde trebuie miţi cu munca mea. prumuturi de la fundapi mulp sulte cu ţăranii, cu cultiva­ crat ca chirurgi de front. să-şi desfăşoare capacităţi­ - Cum acceptă familia vor muri de foame, pentru că torii; are curajul şi voinţa să M-a atras răspunderea le de chirurg. Această ac­ această viaţă tensionată? nu vor avea de unde să plă­ conducă o asemenea asoci­ imediată pentru reacţiile tivitate nu se limitează nu­ - Familia trebuie să mă tească datoriile. Iar datoria tre­ aţie. Ar fi timpul ca cultiva­ impulsive, posibilitatea să mai la spital, ci şi în alte sprijine în mod deosebit. buie plătită. De aici derivă torii din Micherechi să-şi dea fac totul pentru salvarea părţi, ca de exemplu asi­ Viaţa unui medic militar multe probleme. Ceva trebuie seama că lumea s-a schim­ oamenilor şi în condiţii gurarea înzestrării sanitare este foarte agitată, dar dacă să facem neapărat... bat şi ei trebuie să se adap­ grele. încă de la început la manevre, participarea la simte ajutorul familiei este T.C.: Din două culesuri am teze la aceste condiţii noi. am aşteptat chemările cursuri de perfecţionare. cu muit mai uşor să co­ avut 80 de măji de castravep Altfel, dezastrul se va repe­ profesionale de această Sau să nu dea Dumnezeu, respundă cerinţelor. şi am primit pe ei 7 0 .0 0 0 ft. ta şi în anii următori. natură. Probabil că în anul la primejdie trebuie să fim Rita Pătcaş Dar át a trebuit să lucrăm Ioan Cozma FOAIA 12 românească 19 IULIE 2 0 0 2 ARTĂ „Nimic nu m-a uimit mai mult pe lume ca viaţa însăşi” La margine de Fălticeni, deasupra unor dealuri mol­ come, sus, sus de tot, pe culmea Oprişenilor, maes­ Mama trul Ion Irimescu şi-a sculptat mormîntul. Sculptura „M-am născut în satul se numeşte „Elegie" şi reprezintă o muză ţinîndu-şi Preuţeşti, aproape de Fălti­ în braţe lira, cu capul aplecat peste corzi. Dedesubt, a ceni. Tata era doar un băiat gravat anul naşterii sale: 27 februarie 1903. Şi-a ales de ţăran, însă totodată foar­ acolo sus locul de mormînt, ca să-şi poată privi oraşul te bun organizator, drept lui drag, oraşul căruia îi datorează totul. In semn de pentru care şi-a înfiripat, recunoştinţă, artistul i-a dăruit opera sa de o viaţă, iar după priceperea Iui, o gos­ acum doi ani, după moartea soţiei sale, el a ales să se podărie prosperă - cu vite retragă la Fălticeni pentru totdeauna. S-a întors aici - multe, cu o moară moder­ mărturiseşte cu seninătate - ca să-şi aştepte sfîrşitul. nă gospodărie care, cu timpul, a devenit o adevă rată moşie. Astfel că tata se Un artist cît secolul X X ridicase la rangul de „mic moşier", fără să aibă o pică­ tură de sînge de boier în ION IRIMESCU vine. In plus, pesemne că Născut la 27 febru­ era un tînăr foarte prezen­ arie 1903, Ion tabil, dacă mama mea, de Irimescu urmează, în­ origine franţuzoaică, l-a luat de bărbat. Mama a avut un tre anii 1909-1924, rol decisiv în formarea mea cursurile învăţămîntu- ca artist. Intîi, fiindcă ea se lui primar şi secundar trăgea dintr-o familie cu buie să alerg în viaţă. Brusc, adîncurile abisale ale uneia la Fălticeni (chiar pri­ puternice aplecări culturale. fără să mai stau pe gînduri şi aceleiaşi taine străvechi: ma promoţie a presti­ Era fiica inginerului Caza- dacă-i bine sau nu-i bine, omul. giosului Liceu „Nicu ban, fratele ei era renumi­ după bacalaureat m-am re­ „Eu am făcut două feluri Gane"), apoi se înscrie tul scriitor Alexandru Caza- pezit la Şcoala de Belle-Arte de portrete: mai întîi por­ la Academia de Arte ban. Un văr de al ei, Jules din Bucureşti. Aveam un tretele comune ale unor Frumoase din Bucu­ Cazaban, era mare artist de singur motiv: ştiam, citisem oameni obişnuiţi, ca expre­ reşti. 1928 e anul de teatru." debut Ia Salonul de Pictură şi Sculptură din Bucu­ în revistele vremii că, pe sie a unor stări sufleteşti, a reşti. Intre anii 1930-1932, urmează cursuri la Paris, lingă alţi profesori de elită unor nivele de spiritualita­ Marii profesori: (pictorii Petraşcu şi Artachi- iar din 1933, cînd revine în ţară, participă la toate Paciurea şi Oscar Han te umană, apoi - portretele expoziţiile naţionale şi la multe expoziţii internaţio­ no, marii profesori de ana­ marilor personalităţi: Brân- tomie, sculptorul Kari cuşi, Titulescu, Paciurea, nale, obţinînd prestigioase premii. „Aş putea spune că încă Storck etc.), acolo trăieşte Enescu, Iorga, Eminescu, Inaugurat la 10 februarie 1975, Muzeul de Artă de copil am simţit un in­ marele sculptor român Di- Grigorescu, Luchian şi cîţi „Ion Irimescu" din Fălticeni conţine 313 lucrări de stinct straniu. Nu pot să fi­ mitrie Paciurea. Adică, am alţii. în cazul acestora din sculptură, peste 1000 de lucrări de grafică, Ia care xez nişte ani, s-a întîmplat avut norocul să fiu îndrumat urmă, n-am căutat neapărat se adaugă şi biblioteca personală (peste 1500 de aşa, treptat, pe nesimţite, era de acest mare maestru al asemănarea fizică, ci căutam un instinct care mă îndem­ volume) şi o colecţie de pictură şi grafică în dezvol­ sculpturii româneşti. Fără el, să mă integrez în înfăţişarea na să privesc toate lucrurile tare. Muzeul este o instituţie unică în România, prin n-aş fi reuşit nimic. Pentru lor spirituală. Mereu chipul din jur cu luare-aminte, să faptul că e cea mai bogată colecţie de autor din că, o dată cu el, a început omului a avut pentru mine le pipăi contururile, forme­ ţară. partea cea mai fecundă a o latură tainică, ce trebuia le ascunse şi toată ziua vieţii mele de artist, de edu­ descifrată. Or, eu asta vo­ mîzgăleam, căutam să re­ care, de formare a spiritului iam să fac: să le »simt« spiri­ Aici au încolţit primele mele produc tot ceea ce vedeam Chemarea meu creator. Şi totuşi, n-am idei, primele mele gînduri, tul." pămîntului împrejurul meu. Mă du­ reuşit niciodată să mă apro­ primele mele iubiri... în Făl­ ceam în anumite case ale pii de el, să ne împrietenim, Faţă în faţă cu veacul unor oameni înstăriţi din Că Fălticeniului i se spu­ ticeni, fiecare uliţă, fiecare deşi aş fi vrut. Paciurea era ne „o Florenţă a României" trecător, fiecare arbore, fie­ Fălticeni - în special doctori, un om puţin cam distant, eu „Aici, la Fălticeni, nu am nu-i chiar o vorbă în vînt. care dintre dealurile astea eram un tînăr timid, deci nu nici un atelier, mă mulţu­ Puţine alte oraşe au izvodit din jur - toate te îndeamnă pot să spun c-am avut o re­ mesc să mai fac, din cînd în atîta iradiere artistică la un la visare şi la creaţie. Totul laţie personală cu maestrul cînd, cîteva schiţe. în ajunul loc! Străzile vechi, pavate cu respiră aici dragoste. De meu. Am avut însă o relaţie sutei de ani nu mai pot face calupuri de piatră, străjuite asta m-am şi reîntors să-mi spirituală, ne înţelegeam iară nimic. Orice dorinţă este de felinare şi de copaci se­ sfîrşesc viaţa aici. De asta am să fie nevoie de cuvinte, de înfrintă de un obstacol pes­ culari, sînt mărginite de şi donat muzeului o mare vorbărie goală. Dar nu pot te care nu mai pot trece: atîtea case memoriale, încît parte a strădaniilor mele neglija nici existenţa unui acela de a nu mai putea ai spune că frumosul oraş creatoare. Le-am dăruit ora­ alt mare sculptor al nostru, crea. de origine germană, pe Să fii sculptor înseamnă din nordul Moldovei e un şului Fălticeni, am ţinut foar­ nume Oscar Han. Ei bine, în primul rind să fii tînăr. îţi muzeu. Zeci de pictori, ac­ te mult să fac asta, pentru acest Oscar Han avea o ca­ trebuie forţă, forţă spiritua­ tori, scriitori şi muzicieni din că întotdeauna am fost le­ litate care îi cam lipsea lui lă şi, de ce nu, chiar forţă epocile trecute s-au născut gat, prin nişte fire invizibile, Paciurea. Nu în privinţa po­ fizică, corporală, trebuie să şi au creat în clădirile ace­ de locul naşterii mele, de sibilităţilor creatoare, dar ai braţe tari. Mă uit cîteoda- lea mai vechi decît veacul, anii frumoşi cînd eram la avea o calitate umană, di­ tă la lucrările mele de odi­ patinate de trecerea vremii. început de viaţă şi de învă­ avocaţi - care erau colecţi­ dactică, mai pregnantă. nioară şi-mi spun că nu le- Ce miracol a făcut ca în ţătură. Aceste legături de onari şi iubitori de artă, şi Paciurea era geniul, Han era aş mai putea realiza nicio­ tîrgul acesta încremenit, în sînge cu pămînturile din care astfel am luat contact cu profesorul. dată. Pentru mine, cele mai liniştea patriarhală a provin­ am plecat sînt pentru mine primele lucrări pe care Ie multe lucrări pe care mi le- ciei de altădată, să se nască atît de puternice, că oricît aş priveam zile-n şir, încercînd Portrete am dorit în viaţă s-au şi rea­ atîtea talente de excepţie? pribegi prin lumea largă, nu să le-nţeleg, să le asimilez. lizat Şi chiar dac-aş trăi mai Astfel că, pentru mine, lu­ Ion Irimescu a fost su­ „Şi eu datorez acestui loc pot scăpa de ele. De asta am multe vieţi de-acum încolo, crurile au fost clare de la pranumit „sculptorul de su­ nu cred c-aş putea crea ni­ binecuvîntat prima mea ple­ hotărît că sculpturile mele început. Eu nu mi-am cău­ flete". în portretele sale, nici mic mai mult decît am creat care spre artă - mărturiseş­ trebuie să rămînă definitiv tat niciodată calea: încă în cea mai mică asperitate nu toată viaţa aceasta. Nimic te Ion Irimescu. - Nicioda­ în locurile care le-au inspi­ liceu fiind, prin ultimii ani, e întîmplătoare. Fiecare de­ mai mult." tă nu m-am îndoit de asta. rat. ştiam drumul pe care tre­ taliu înseamnă o coborire în Selectat de Eva Iova FOAIA ÎN GRAI VIU 19 IULIE 2 0 0 2 românească 1 3 Dîn povestirile lui Teodor Şimonca Afnecd o t e dîn vecin i La moară Căsătorie norocoasă Aşe o fost odată dară ca tăţ uoaminii, bagă grîuu Iu’ mere-n cămară, pipăleşte acolo dîpă ca şi niciodată, Văsălicaîn coş. Da’ n-o-ndăluit moa­ căldare, pune căldare pă dîn grindă. La Pustă s-o-ntîmplat că, dîpă cununie, înt-o noapte li­ dîn poveste multe ieste, ra pînă cînd o mărs Văsălică. Tăţ - N o - zîce- , puni-te-npatru niştită doi tînări căsătoriţ or durmit mîndru înt-on pat Odată, mîndre şi frumoasă, uoaminii să uitau, că p-asta vreme brînci aice cu capu-n căldare. pîn vis, nevăstuţa strigă tare spărietă: ş-ascultaţ dumnevoastă... iera măcinat uarecît, şi amu ce dă Apu ie băltagu şi ciocanu, apucă nu ista... Moraru-ş face lucru lui şi şi bate: - Scoalăte, mă, vine bărbatu-mneu! 0 fost acolo pă păduri, o trăit on ce ştiu io ce. La voarbile aşte, bărbatu d-îngă ie sare-n picioare, şi cu Toaca, toaca, tocalău, om, o femeie, numa nu aveu ciledi. - No, Văsălică, vinit-ai? scoală, dragu-le d’a-mneu, hanele susuuară, hai(!) afară... pă fereastă! Da' doară şi femeie aşe o şi vrut, - Vinit. şi ieşi iute afară, că-l ţîne pă om oleacă mai sclab dîn - Astăz - zîce - tu macini. mîne sară poţvini iară! minte. Pă cum aşe o şi fost Nime nu-i sclobod nainte, nici Vecina năcunoscută... încă No-apui, cînd o fost odată, zîce napoie ta. Mai o dată, Văsălică: Să vorbeşte la Jula că Moldoveneştii or căpătat vecini cătă om: -Asta-m place! - zîce Văsălică. Toaca, toaca, tocalău, - Măi omule, te duci la moară. - No vez! noi. Odată nevasta-i povesteşte lu' llie: scoală, dragu-le d’a-mneu, Da' dacă meri la moară, nainte ni­ Ş-apu-i macină grîuu, i-l leagă, - Vecinii aişte noi treabă să fie tare cumsăcade. Pă cum văd, şi ieşi iute afară, mănui să nu baj grîuu nost, nici ş-apu s-andăluie şi macină rendsze­ mîne sară poţ vini iară! în tâtâ dimineaţa, la dăspărţîre, bărbatu rş ţucă nevasta. Tu napoie nimănui să nu-l baj: numa resen. dîrce nu fa d aţe? atunci îl macini, cînd - zîce - Cînd o fost la doauă, la trii zîle, - No, Văsălică, amu om vide! n-a fi nainte ta nime. să-ntălneşte moraru cu muiere Iu’ - Cela, persze, s-o camaidus! - - U-aş ţuca şi io, da'încă nu ne cunoştem aşe dă bine - Mere uomu la moară c-on sac Văsălică. Amu om vide, Văsălică! i-o răspuns llie, apoi o mărs şi iei în treaba lui. dă grîu. Cînd ajunje-acolo: - T u - zîce - , d-apu că tu ai fi Să pune ie în pat. - Bună zîua! Hei, că mulţ putut ţîne pă Văsălică tău - zîce - - No, anumără amu! sînteţ. No-apu atunce io am ce la moară on an dă zîle. Tare-as- - On picior, doi picior, nu mai Lîngă cine? şide pînă-ţ găta voi tăţ. cultă dă tine. aflu altu picior. La noi la crîşmă, nu dămult, lîngă cîte-on păhar dă vin, Aceie n-or luat voarba aşe - D-apu că-i lud. - No, Văsălică, idară c-o ajuns trii bătrîni s-or vorovit întră ii. Unu zîce: komolyan, ii-orgîndit că iei glumeş­ Atunce aista o cunoscut cum că, mult... te. D-apu iei dîpă porunca muierii hop(l), nu dă pă iei nimica muiere. - Tare mult, dragă muieruţa - Dac-oi muri, pă mine înmormîntaţî-mă lîngă maică-me, vorbe acolo. Cînd... trece dă - T u - zîce - , d-apu dacă-i me! Asta io n-aş fi crezută. că mie numa pînă atund m-o fost bine, pînă and o trăit ie. mneazăz, d-apoi trece şi dă ujină, aşe treaba, amu fiincă am făcut No, aşe Văsălică o fost hodinit, o - Pă mine lîngă nevastă-me mă aşezaţ - zîce a doile - că ie d-apu vine sara, d-apu-amu tătă bine, ţ-am măcinat grîuu - zîce - avutşifărină măcinată şi căpătată. o fost o muiere tare bună şi dnstită. lume să duce cătă casă. lei stă aşe fără iei... Ş-apu aşe că d-acoale-ncolo s-o cu­ şi să gîndeşte că ce să facă şi iei. - D-apu - zîce - vină-nt-atare noscut Mărioara—uă cum u-otemat, A triile numa tace şi ciuleşte. Ice miraru: sară, numa - zîce - ai grije, fii la - cu moraru, n-o mai trebuit să - D a 'tu ? - îl întreabă dă l-o vreme hortacii. - D-apu dumneta, uomule, ce minte! margă Văsălică la moară, că vine - Pă mine m ă culcaţ Ungă poştăşiţă! stai? Cînd ai vinit? - No, no - zîce - şti moraru moraru ş-aduce farina. - Mă, d-apu poştăşiţă încă trăieşte - îl ocărăsc işte. - Ai dimineaţă. ce treabă. Asta-i gata. - Ş-apu? încă nid io nu-s tumna mort! - o fost răspunsu. - Ş-apu dă az dimineaţă - zîce Cînd îi sară, d uce-on şomoiog dă (Culegere şi prelucrare de Al. Hoţopan) - dumneta n-ai putut să macini? fă rină moraru, înt-o straiţă. No, bine. - Apu - zîce - io ascult dă Mere. D-amu pă Văsălică l-o mînat muiere, nu ca alt uom. Altu ce ştiu io pînă înde: uom n-ascultă dă muiere, numa -Acolo, ş-acolo, Văsălică, numa Am citit că... nici nu umblă bine. Mie - zîce nu fuji să te-ncălzeşti! Numa te du Io aşe văd cum că, pă cum trec anii, dăstul că la una ca asta americanu o-nceput - muiere m-o dat în poruncă, io mereu şi vină mereu. - Ca să teardă ascult dă porunca ii, nu bag în Văsălică vreme p-acolo ce ştiu io dăosăbirile dîntră sate şi oraşe tă mai mid să-l înveţe pă căţăl năşte voarbe muţeşti, coş nici nainte nimănui, nici na­ pînă cînd. îs. Cu asta numa atâta vreu să spun că adecate arătîndu-i semne cu brânca, sem ­ poie nimănui. Ei, d-apu vine Văsălică, moraru traiu oamenilor dă la sate tă' mai tare să ne pă care căţăluşu, în câteva săptămîni, - D-ap '-atunce cum a fi? - zîce încă iera acol, în pat. D-apu ie o asamănă cu cel a oamenilor dă Ia oraşe. le-o învăţat în aşe măsură că amu moraru. ascuns maşinile, o ascuns şi şterţu. să-nţăleje bine cu gazda lui. S ă nu credeţ - Aşe a fi: cînd n-a fi nime, Zîce ia cătă Văsălică: Şi asta aşe-i bine. Poate în felu dă gîndire ap-atunci oi băga io în coş. - Văsălică, d-apu ce-ai şezut mai aflăm o samă dă dăschiliniri că mie nu m-ar fi mnilă d-on căţăl surd, - Ap-atunci cînd n-a fi nime, atîta? Dă cînd tăt te-aştept. însămnate, ceie ce, cred io, s-a vide bine da' că on om dă la noi ar ave răbdare să nu umblă moara, nu macină! - D-apu - zîce - ce-am şezut? şi dîn ştirile dăspră care vreu să vă poves­ teardă vreme cu învăţări dă felu aista, mie - Ap-atunci m ă duc acasă, oi Ai zîs să nu mărg tare şi să nu vin tesc am u dîn ale otite în zilele trecute. nu-m vine să cred. Haba, no, în faţa noas­ vini io mîne. tare. Apu - zîce - nici n-am asu­ tă on căţăl îi căţăl care, dacă are noroc să - Bine. dat. Să-ncep cu întâmplare care îi cam greu Cînd îi în ceie zî, tăt aşe. Iară nu - No, bine atunce, bine, ţucu- dă-nţăles păntru on om care ş-o mîncat rămînă în viaţă, treabă servit ca p-on ani­ vre, că ierau uoameni acolo, mulţ, te şi gura ta, dăzbracă-te. pita vieţi înt-on sătuleţ dîn parte noastă a mal şi cu nimic mai mult. Că unele ani­ nu vre să baje. Tăt îi biztăte şi iusta: - D-apu stai ş-aprind şterţu. ţării. Iaca dăspră ce-i voarbă: înt-on oraş male ni-s mai draji, altele nu tumna aşe, - Mă, d-apu tu şi ieri ai fost - Că l-am spart! Nu-i şterţ! aste aşe-i la rând, d a ’ s ă treci on prag aici! - D-apu maşinile? dîn japonie p-on bărbat l-or băgat în uarecare în tătă treaba asta, nu să potri­ - Ha-a-a! n-ai tu nici o treabă - Nu le aflu, nu ştiu ce-am puşcăriie p ă dteva zîle numa păntru că o cu mine, că io - zîce - ascult dă făcut. Dăzbracă-te numa! omorât cîţva pui dă mîţă dă la etaju a veşte’ cu felu nost dă gîndire. muiere me! - şi mai dăparte să Să dăzbracă Văsălică pî-ntuneric. şaptele, zîdnd cum că or împuţit lăcaşu. Int-o altă gazetă am dti o altă păţanie laudă că iei ascultă dă muiere. Cînd să să suie, pă la picioare, coată No-amu, io nu vreu să spun că cale alea­ dă la oraş, bunăuară că înt-on oraş mare Zîce moraru dî l-o vreme: acolo: „Hîm!” dîn Mnenţie on huliu „îş face dă cap", - Lăsaţ-îl - că Văsălică l-o temat să o fost ce mai potrivită păntru a scăpa - D-apui - zîce tu muiere, adecate că, zburând încoace şi încolo pă Văsălică şti că ce face. Văsălică cîte picioare-s aice? dă mîţuţîle nărorodte, da'm -o trecut pîn - zîce - nu vre să baje nainte - D-apu anumără! cap că ce fel dă pedepse ar merita sătenii uliple oraşului, dîn când în când să ţipă la nimănui, nici napoie nimănui, lei - Unu picior, doi picior, trii noşti, care tumna aşe nu aleg în felu cu oamenii dîpă uliţă şi îi înţapă cu ghiarăle atunce a băga cînd n-a fi nime. picior, patru picior! care potrocesc puii dă mîţă, căţăii dă ani, ascuţite, dă Ie mere pofta dă la preumbla­ Aşe şi face. No-amu-i sară, iară - D-înde anumeri tu patru? te. No-amu, hulii sălbatici, dă and îi lume n-o băgat. Moraru tă’ să gînde, că uă, dte-odată, and îs mai mulţ dîdt pă dţ Iară anumără dî la marjine: lume, tăt or fost, numa că în tăt satu - “amu dac-arfi aista uom cu minte, - On picior, doauă, trii, patru scroafa îi poate alăpta, ctiar şi purcei!? în aşe şi la noi - or fost şi vînători, apu on apu ar dăzlega lucru.” picioare (rîde). Tă' patru aflu! privinţa asta apărătorii dă animale dă la - No, Văsălică, ce zîci? glonţ u ă doi o fost d-ajuns să puie capăt la - O, lud ieşti! Mă - zîce vez, oraşe nu pre ar căpăta aier la sate... - D-ap-amu iar-oi mere aca­ nu m-am adus aminte, vai dă tine: năplăcerile pă care le făce... Că huliu îi o sAlta. Indeva în America, on farm er să! tu ai fi călcat în urmă re, ş-amu pasăre păzâtă? Aşe-i. D a' şi omu treabă ş-o dat sama că i-i s-o născut on căţăluş - Te du acasă, mîne dimineaţă nu ieşti la minte. Du-te iute-n păzât. vină iar-aşe pă vreme cînd vinit. cămară, adă căldare, băltagu şi surd. Că io n-am auzît încă d-aşe ceva, Vă doreşte sănătate dt mai bună şi Ş-apu aşe o şi făcut. No, moraru, ciocanu - ciocanu, ştii, clăpaciu. asta-i una, da'cum o aflat omu nost cum dimneaţa ceielaltă, mere mai iute No-apu aduce iei, ascultă, numa bine: că căţăluşu lui nu aude, asta-i mai greu Ion Podaru dă-nţăles, cel puţin păntru mine. Bogăt şi pensionar Pagină realizată de Alexandru Hoţopan FOAIA 14 românească 19 IULIE 2 0 0 2 SPORT

Fotbal Dinamo a intrat în pregătirile directe O nouă vedetă română la Ferencváros pentru Liga Campionilor Bogdan Andone, în vîrstă de 27 de ani, mismul. „Toţi adversarii pe care îi vom avea în Franţa sînt are şansa să devină la fel de popular ca Vasile Miriuţă de valori apropiate cu cei de In această vară campiona­ adunat 2.000 de simpatizanţi, la Bruges. Există, totuşi, un tul de fotbal din Ungaria a fost o bună parte dintre aceştia fi­ handicap obiectiv pe care fot­ invadată de jucători români, iar ind curioşi chiar să-l vadă balul românesc îl are faţă de în premieră şi de fotbalişti so­ jucînd pe Bogdan Andone. Fot­ cel belgian", a spus manage­ siţi din Republica Moldova. balistul român a jucat pînă rul Cornel Dinu, care face par­ Probabil că în acest sezon de acum mai multe partide de pre­ te din categoria rezervaţilor. achiziţii Ferencváros a reuşit să gătire, cu ocazia cărora s-a Mai încrezători s-au declarat închege un contract cu unul putut constata că nu este vor­ „Cănii roşii” au zburat luni Claudiu Niculescu, Danciu si dintre cei mai valoroşi stranieri. Kiriţă care au spus ca Dinamó i ba despre un jucătoroarecare, spre Franţa, pentru cinci ami­ Bogdan Andone a sosit la Bu­ mai ales raportat la nivelul des­ cale cu adversari tari, inclusiv e pregătită de bătăliile din dapesta încă săptămîna trecu­ tul de scăzut al Campionatului campioana Olympique Lyon. Champions League. TV Româ­ tă, pentru a-l înlocui pe Pinte Ungar. Fotbalistul din România Bucureştenii se vor afla în nia 1 intenţionează să transmi­ Attila, care a fost achiziţionat a jucat în mai multe cluburi: FC Franţa pîna pe 29 iulie, cînd tă partida tur din 31 iulie de de un club din Grecia pentru Braşov, Sportul Studenţesc, este prevăzută plecarea direc­ la Bruges, în timp ce ProTV 25 de mii de dolari. Cam tă spre Belgia, pentru meciul şi-a asigurat drepturile de te­ Rapid Bucureşti, Farul Constan­ această sumă va fi suficientă rului Anghel lordănescu. „M-a tur din preliminariile Ligii Cam­ levizare a meciului retur de ta si Otelul Galaţi. Este căsăto- pentru achiziţionarea atacantu­ chemat Rapidul şi Steaua Bu­ 7 7 7 I pionilor. în sînul lotului, scep­ la Bucureşti, din 7august. rit si are un băietei de o lună, lui român, a declarat directorul cureşti, dar am venit la Buda­ ticismul s-a îmbinat cu opti­ Șt. c. iar familia lui se va muta şi ea tehnic de la FTC SzejlerJózsef. pesta pentru oferta făcută de în curînd la Budapesta. Visul lui Bogdan Andone este un ata­ Ferencváros care m-a mirat mai Andone este ca lîngă titlul de cant care poate fi folosit şi ca tare." - a luat-o mai pe glume Pancu îşi ia bagajele, campion cucerit în România, să mijlocaş ofensiv. Pînă în aceas­ Andone, cînd ziariştii maghiari adune o medalie asemănătoa­ tă vară a făcut parte din lotul l-au întrebat despre motivele urmîndu-l pe Lucescu re şi în campionatul din Unga­ Otelului Galaţi, formaţie condu- venirii sale în Campionatul Un­ ria. încă nu vorbeşte ungureş­ Mircea Lucescu, antrenorul pere definitiv petTnărul atacant să de Marius Lăcătuş, echipă gar. Noua achiziţie de valoare echipei Besiktas Istambul, a Reputatul tehnician român ofe­ care în sezonul de primăvară a a celui mai popular club ungu­ te, dar se descurcă cu ajutorul făcut o scurtă vizită la Bucureşti ră din partea grupării turce ajuns aproape de podiumul resc a fost primită cu o curiozi­ coechiperului său Marius 7 pentru a negocia trecerea in­ două milioane de dolari, dar tate deosebită de suporteri. Cheregi, care, aflîndu-se în campionatului românesc. In ternaţionalului Daniel Pancu, George Copos, proprietarul ju­ Jucătorul român a rămas sur­ Ungaria de mai mulţi ani, este palmaresul lui se află un titlu de la Rapid la formaţia din Tur­ cătorului, cere cu o jumătate de prins cînd a văzut că la un meci un excelent vorbitor de limbă de Campion al României şi trei cia. Fotbalistul român este cer­ milion mai mult. “De luat tot o meciuri jucate în selecţionata de pregătire, cu o echipă din maghiară. tat cu conducerea echipei sale. să-l luăm. Problema a interve­ divizia a treia, pe tribune s-au Ştefan Crâsta Tricolorilor sub bagheta meşte­ Disputa s-a stîmitîn urma unor nit la preţ, dar cred că putem datorii neachitate de giuleşteni rezolva si această situaţie”, a atacantului, care în sezonul tre­ declarat presei din Turcia un Echipele noastre în oglinda sezonului trecut cut s-a impus şi în echipa re­ oficial de la Besiktas. Pancu prezentativă. poate reprezenta pentru Rapid 1. Cum s-a clasat echipa? 2. Care au fost ţelurile formaţiei dor, Ulveczki János, Nagy Gábor Clubul românesc iniţial a o mare afacere, banii urmînd la începutul sezonului? 3. Ce s-a realizat, care au fost cauze­ şi Plókai Mihály. Cel mai efici­ solicitat suma de 500 de mii să fie incluşi în bugetul pentru le reuşitei sau nereuşitei? 4. Ce au realizat Jucătorii, cine a ent atacant de al nostru a fost si F de dolari pentru împrumutarea sezonul viitor. Mircea Lucescu fost golgheterul echipei? 5. Cit de intense au fost antrena­ golgheterul diviziei a treia. pe un an al lui Daniel Pancu, a purtat discuţii şi pentru un mentele? 6. Ce schimbări vor trebui efectuate în viitor? 7. Plókai Mihály a înscris 15 go­ însă conducerea de la Besiktas eventual transfer al lui Radu Care e situaţia echipei de juniori? 8. Cum vă pregătiţi pentru luri. a considerat că suma este prea Niculescu, pe care l-a avut ca sezonul următor? 9. Cine va sprijini echipa în continuare? 5. As fi mulţumit cu rezulta- 7 7 mare pentru un împrumut, ast­ jucător, sezonul trecut, la Ga- tul antrenamentelor, dacă cel fel Lucescu a hotărît să-l cum­ latasaray. De data aceasta Árva Barna veraj de 45-70 şi 29 de punc­ puţin 75-80% arfi participat dar (antrenorul echipei din Leta te. în general numai 60-65% au Mare) răspunde la cele 9 între­ 2. Scopul nostru a fost să fost prezenţi. Bineînţeles, prin­ bări puse încă în numărul tre­ jucăm un fotbal plăcut, să dis­ tre motive pe primul loc stă lo­ cut Unsprezecele comunei este trăm publicul nostru. Dar bine­ cul de muncă şi accidentările. dintre echipele noastre, unica înţeles, pe lîngă asta am dorit 6. Miezul echipei nu se va care joacă în linia a treia a divi­ să ne stabilim locul în NB III. schimba, dar din păcate trei ju­ ziei naţionale (NB III). Cu citeva 3. Pînă la sfîrşitul sezonului, cători de bază vor părăsi echi­ săptămîni în urmă v-am infor­ ne-am realizat telul, dar au fost pa: portarul Szilágyi Sándor a mat că ceva nu e tocmai în re­ săptămîni cînd am avut cite-o împlinit 42 de ani, el se retrage gulă cu echipa, fiindcă în ulti­ serie foarte rea. Atunci nu mulţi din activitatea sportivă. mul timp jucătorii au scăpat dintre suporteri au crezut că Keresztúri Lajos şi Csűri Sán­ multe meciuri importante. Totuşi odată încă vom si7 zîmbi. Cea dor se întorc acasă în România, la sfîrşitul sezonului lotul de ju­ mai mare problemă a fost că în Valea lui Mihai. Aşteptăm pe cători şi-a „unit trupele şi pute­ mulţi dintre jucătorii de bază s- Vatkó Zsolt (portar) de la Claba, rile" şi a adunat puncte preţioa­ au accidentat, iar o altă parte a pe Berecz Zsolt de la Debreţin alcătuieşti echipă bună de ju­ 9. De la primărie am primit se pentru a se menţine în al tre­ adunat 3 cartonaşe galbene, şi încă un mijlocaş. niori. încă 1 milion de forinţi peste ilea eşalon al fotbalului ungar. deci nu am avut o echipă com­ 7. Cred că problema noastră 8. La 8 iulie am început an­ bugetul nostru de 3,9 milioa­ De la antrenorul Árva Barna, pletă. Atîtea probleme am avut nu este unică: pînă la vîrsta de trenamentele, ne M inim săp- ne. Belényesi Zoltán şi Szabó am primit următoarele răspun­ încît am epuizat banii. 14 ani avem mari speranţe, dar tămînal de 5 ori, pînă la înce­ József sínt sponzori însufleţiţi, suri: 4. Pot să zic că nu am avut cum termină tinerii şcoala ge­ putul sezonului (11 august) care ne ajută cu cîte o sumă mai 1. în sezonul trecut ne-am probleme cu disciplina jucăto­ nerală, părăsesc satul, deci nu­ vrem să jucăm meciuri amicale mică. Sper că nu vom avea pro­ clasat pe locul 11. Rezultatele rilor la meciuri, fiecare si-a fă- mai puţini dintre ei rămîn şi par­ tur-returcu Derecske, Nyíradony, bleme financiare în sezonul ur­ echipei în cifre: 8 victorii,5 cut datoria, dar şi în aşa fel, cel ticipă la antrenamente şi la Hosszúpályi, Berettyóújfalu şi cu mător. egaluri, 13 înfrîngeri, un gola­ mai multa „lucrat" Szilágyi Sán­ meciuri. Aşa e foarte greu să juniorii de la DVSC. MIC FOAIA PROGRAME 19 IULIE 2 0 0 2 românească 15

ÎN LIMBA MATERNĂ PROGRAMUL TVR TIMIŞOARA ROMÂNIA TVR emisiune radiofonică în limba română Luni, 22 iulie 2002 Luni 22 iulie Luni 22 iulie 22 IULIE, LUNI (redactor: Petru Cîmpian) 17.00- 17.15 Ştiri regionale 17.15-17.30 Muzică populară 1730- 6.00 Jurnalul de dimineaţă 6.30 Glume, boacăne, aven­ 6.00 Ferma 7.00 Cafeaua de dimineaţă 8.00 Prietenii lui Piticot 10.30: Introducere, cuprins 10.35: Ştiri şi informaţii, 18.30 Teleaudienţa 18.30-19.00 Românii de Tngă noi. turi (R) 7.30 Matineu de vacantă 8.20Cu ochii-n 4 (R) (R) 8.45 Dcumentar (R) 9.35 Film (R) 0 femeie fericită 11.10 9.20 Surprize, surprize... (R) 11.50 Corect (R) 12.00 Tele- Serial. Drumul spre Avonlea 12.10 Serial. Wishbone 12.40 Gata date meteo 10,45: Evenimente calendaristice 10.50: Marţ, 23 iulie 2002 cu fumurile! 12.45 Desene animate 14.00 Ştiri 14.05 Tojj, Interviuri, reportaje din viaţa românilor din Ungaria 17.00- 17.15Ştiri regionale 17,15-17.25Gura presei 1725-17.30 enciclopedia (R) 13.00 Jurnalul de prînz 13.15 Corect! Clip muzică populară 17.30-18.30 Spaţii subiective 1830-19.00 împreună 15.00 Cronici votive (R) 15.30 Oprirea obligatorie 11.00: Montaj de muzică populară - redactor: Gelu 13.30 Pro Patria 14.30 Spectacolul lumii 15.00 Cronica 15.55 Gata cu fumurile! 16.00 Tonomatul OP 2 17.00 Călăto­ Banatica (emisiune în limba germană). 16.30 Interes general 17.30 Istorie polemică 18.00 Ştiri Stan din Timişoara 11.30: Buletin informativ, date rind prin ţară 17.30 Telejurnal 17,50 Gata cu fumurile! 18.00 Miercuri, 24 iulie 2002 18.05 Serial. Baywatch Hawaii 19.00 Jurnal 19.45 Curat meteo 11.40: Interviuri, reportaje din viaţa românilor Serial. Insula visurilor împlinite 18.55 Feţe 19.00 Sculpturi 17 .00-17 .15 Ştiri regionale 17.1S-17.25 Gura presei 17 25-17 .30 Caragiale! Parol! 19.50 Serial. A doua şansă 20.50 20.00 Serial. Zona crepusculară 20.30 Teatrul. Macbeth 22.40 din Ungaria 11.55: încheiere. Clip muzică populară 17.30-18.00 Gradina tranziţiei 18.00-18.30 Euroatiantica 21.50 Jurnalul de noapte 22.05 Film. Eva­ Ştiri 22.45 Sport plus 23 45 Remi* (R) 0.45 Film (R). Jocuri Muzică populară 18.30-19.00 Banatica (emisiune în limba ma­ darea iubitule! 24.00 51% Europa 0.45 Jurnal (R) 1.30 interzise 2.10 Serial (R). Insula visurilor împlinite 2.55 Serial 23 IULIE, MARŢI (redactor: Adam Bauer) ghiară). Curat Caragiale! Parol! (R) 1.35 Interes general (R) 2.35 (R). Drumul spre Avonlea 3.45 Bărbaţi, la cratiţă! (R) 5.15 TVM Mesager. 10.30: Introducere, cuprins 10.35: Ştiri şi informaţi, Joi, 25 iulie 2002 Istorie polemică (R) 3.05 Euratlantica (R) 4.05 51% Eu­ date meteo 10.40: Evenimente calendaristice 10.45: 17.00- 17.15 Ştiri regionale 17.15-1725 Gura presei 17.25-1730 ropa (R) 4.50 Corect! (R) 5.05 Serial (R). Clip muzică uşoară 17.30-18.00 Economia încotro? 18.00-18.30 Marţi 23 iulie Interviuri, reportaje din viaţa românilor din Ungaria Lege pentru toţj 1830-19.00 Banatica (emisiune în limba sârbă). 6.00 Tonomatul DP 2 (R) 7.00 Desene animate (R) 7.55 Gata 11.10: „Istoria poporului român" de Neagu Djuvara Marţi 23 iulie cu fumurile! 8.00 Lumea lui Chiţ-Chiţ (R) 8.45 Dimineţile unui Vineri, 26 iulie 2002 11.30: Buletin informativ, date meteo 11.45: Intervi­ 6.00 Jurnalul de dimineaţă 6.30 Serial (R) 7.30 Matineu bărbat cuminte 11.05 Gata cu fumurile! 11.10 Serial. Drumul 17.00- 17.15 Ştiri regionale 17.15-17.30 Muzică uşoară 17.30- de vacanţă 8.20 Cine TVD (R) 9.20 Film. Peţitorul 11.05 spre Avonlea 12.00 Feţe 12.10 Serial. Wishbone 12.40 Gata cu uri, reportaje din viaţa românilor din Ungaria 11.55: 18.00 fază 18.00-19.00 Clubul de vineri (Dedicaţi muzicale). TVR Timişoara 12.15 Serial. Pasiuni 13.00 Jurnalul de fumurile! 12.45 Desene animate 14.00 Ştiri 14.05 Tojj, împreu­ Ştirile zilei pe scurt, încheiere. Sâmbăta, 27 iulie 2002 prînz 13.15 Corect! 13.30 Puncte cardinale 14.00 Interes nă 1450 Peleşul şi poveştile sale 15.20 Călătorind prin {ară 17.00- 17.15 Ştiri regionale 17.15-1720 Gratzy Informatoru - re­ general (R) 15.00 Cronica 16.00 Film. Tristan şi Isolda 15.55 Gata cu fumurile! 16.00 Tonomatul DP 2.17.00 Răscruci 24 IULIE, MIERCURI (redactor: lulia Kaupert) vista presei săptămînale 1720-18.15 în prelungiri (emisiune spor­ 17.30 Telejurnal 17.55 Gata cu fumurile! 18.00 Serial. Insula (Prima parte) 17.45 Corect! (R) 18.00 Ştiri 18.05 Serial. tivă) 18.15-18.30 Trasee bănăţene 18.30-19.00 visurilor împlinite 18 45 Videoclipuri 18.55 Gata cu fumurile! 10.30: Introducere, cuprins 10.35: Ştiri şi informaţii, Noi@tvitimişoara.ro. Baywatch Hawaii 19.00 Jurnal 19.45 Curat Caragiale! 19.05 Documentar 19.50 Feţe 20.00 Serial. Zona crepusculară date meteo 10.45: Evenimente calendaristice 10.50: Parol! 19.50 Serial. A doua şansă 20.50 Cine TVD 21.50 Duminică, 28 iulie 2002 20.30 Film. Tudor 22.00 Cauza şi defectul 23.00 Ştiri 23.05 Interviuri, reportaje din viaţa românilor din Ungaria 17.00- 18.00 Din aproape în aproape 18.00—19.00 Debut 50 plus, Jurnalul de noapte 22.05 Amprente 22.20 Serial. Teama Documentar (R) 23.50 Serial. Tată, am încurcat-o! 0.15 Atlas 11.30: Buletin de ştiri, date meteo 11.40: Sport - 24.10 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: Domnul de (R) 0.45 E dreptul tău! (R) 1.15 Serial (R). Zona crepusculară rubrica lui Adam Bauer 11.53: Avanpremiera „Ecranul Pourceaugnac 0.50 Jurnal (R) 1.35 Curat Caragiale! Pa­ 1.40 Serial (R). Wishbone 2.05 Serial (R). Insula «surilorîmpli­ rol! (R) 1.40 Film. Născut pentru a fi liber 3.20 Spectaco­ nite 2.50 Serial (R). Drumul spre Avonlea 3.45 Film (R). Tudor nostru” 11.55: Ştirile zilei pe scurt, încheiere. lul lumii (R) 3.50 Cine TVD (R). 4.50 Corect! (R) 5.05 5.15 TVM Mesager. Serial. (R). 25 IULIE, JOI (redactor: Petru Cîmpian) Spon­ Miercuri 24 iulie 10.30: Introducere, cuprins 10.35: Ştiri şi informaţi, 6.00 Tonomatul DP 2. (R) 7.00 Desene animate (R) 7.55 Gata date meteo 10.45: Evenimente calendaristice 11.00: Miercuri 24 iulie cu fumurile! 8.00 Prietenii lui Piticot 8.45 Dimineţile unui băr­ 6.00 Jurnalul de dimineaţă 6.30 Serial. (R) A doua şansă bat cuminte 11.05 Gata cu flamurile! 11.10 Serial. Drumul spre „Cuvinte potrivite” - emisiune dialog de cultivare a sorul 7.30 Matineu de vacanţă 8.20 Cine TVD (R) 9.20 Film. Avonlea 12.00 Gata cu fumurile! 12.10 Serial. Wishbone 12.40 limbii române 11.15: Interviuri, reportaje din viaţa Tristan şi Isolda (R) 11.10 TVR Cluj 12.15 Serial. Pasiuni Gata cu fumurile!12.45 Desene animate 14.00 Ştiri 14.05 Toţi, românilor din Ungaria 11.30: Buletin de ştiri, date 13.00 Jurnalul de prinz 13.15 Corect! 13.30 Oameni ca împreună 14.50 Mit şi istorie 15.20 Destine 15.55 Gata cu meteo 11,45: Nota săptămînii de Edda Illyés 11.55: fumurile! 16.00 Tonomatul DP 2 17.00 Documentar 17,30 Te­ nostru noi 14.00 Simon Bolivár - eliberatorul 15.00 Panorama Ştirile zilei pe scurt, încheiere. 16.00 Film. Tristan şi Isolda (Partea a doua) 17.45 Co­ lejurnal 18.00 Serial Insula visurilor împlinite 18.45 Aleea cu rect! (R) 18.00 Ştiri 18.05 Serial. Baywatch Hawaii 19.00 Ghimpi 19.05 0 altă dimensiune 20.00 Serial. Zona crepuscula­ ră 20.25 Circafrica—2001 21.15 Cinematograful de artă. Pomul 26 IULIE, VINERI (redactor: Eva Iova) Jurnal 19.45 Curat Caragiale! Parai! 19.50 Serial. A doua speranţei 22.45 Vară extremă 23.45 Serial. Tată, amîncurcat- şansă 20.50 Cine TVD 21.50 Jurnalul de noapte 22.05 10.30-. Introducere, cuprins 10.35: Ştiri şi informaţi, o! 0.10 0 altă dimensiune (R) 0.55 Serial (R). Zona crepuscula­ date meteo 10.45: Evenimente calendaristice 11.50: Film. Mulholland Falls 24.55 Bucuriile muzicii (R) 0.55 ră 1.20 Serial. Insula visurilor împlinite 2.30 Serial (R). Drumul Jurnal (R) 1.40 Curat Caragiale! Parol! (R) 1.45 Film. spre Avonlea 3.20 Veni, Video, Viei! (R) Cinematograful de artă Revista presei „Foaia românească" 11.55: Avanpre­ Gemenii 3.30 Puncte cardinale (R) 4.00 Cine TVD (R) 5.10 (R). Pomul speranţei 5.15 TVM Mesager. miera „Ecranul nostru" 11.00: Magazinul „De la 14 la Serial. (R). 18 - liceenii” 11.30: Buletin de ştiri, date meteo Joi 25 iulie 11.40: Interviuri, reportaje din viaţa românilor din Joi 25 iulie 6.00 Tonomatul DP 2. (R) 7.00 Desene animate 7.55 Gata cu Ungaria 11.55: Ştirile zilei pe scurt, încheiere. 6.00 Jurnalul de dimineaţă 6.30 Serial. (R) 7.30 Matineu fumurile! 8.00 Lumea lui Chiţ-Chiţ (R) 8.45 Dimineţile unui bărbat cuminte 11.05 Gata cu fumurile 11.10 Serial. Drumul de vacanţă 8.20 Cine TVD (R) 9.20 Film. (R) 11.10 TVR spre Avonlea 12.00 Gata cu fumurile! 12.10 Serial. Wishbone 27 IULIE, SÎMBĂTĂ (redactor: Eva Iova) laşi 12.15 Serial. Pasiuni 13.00 Jurnalul de prînz 13.15 12.45 Desene animate (R) 14.00 Ştiri 14.05 Toţi. împreună 14.30: Introducere, cuprins, evenimente calendaristi­ Corect! 13.30 51% Europa (R) 14.15 Eveniment 15.00 14.50 Clepsidra cu imagini 15.20 «aceri la cheiel6.00 Tono­ ce 14,40: Programul bisericilor ortodoxe şi al adunări­ Convieţuiri 15.30 Panorama 16.00 Film. Cînd mămica matul DP 2,17.00 Documentar 17,30 Telejurnal 17.50 Gata cu nu-i acasă...! 17.40 Corect! (R) 18.00 Ştiri 18.05 Serial. fumurile! 18.00 Serial. Insula visurilor împlinite 18.50 Feţe lor baptiste 14,45: Party Time - magazin de muzică Baywatch Hawaii 19.00 Jurnal 19.45 Curat Caragiale! 18.55 Gata cu fumurile! 19.00 Surprizele ştiinţei 20.00 Serial. uşoară 15.00: „Pe undele Europei" - magazin Parol! 19.50 Serial. A doua şansă 20.50 Cine TVD 21.50 Zona crepusculară 20.25 Timpul trecut 21.15 Film. Se descurcă euroregional 15.58: încheiere. Emisiunea în limba română Jurnalul de noapte 22.05 Reflecţii rutiere 22.20 Profesio­ fetele 22.50 Vară extremă 23.50 Serial, Tată, am încurcat-o! 0.20 Documentar (R) 1.10 Serial (R). Zona crepusculară 1.40 niştii 23.20 Film. Proiectul Pandora 1.00 Jurnal (R) 1.45 28 IULIE, DUMINICĂ (redactor: Eva Iova) Serial (R). Wishbone 2.05 Serial (R). Drumul spre Avonlea 3.45 24 de ore din 24 Curat Caragiale! Parol! (R) 1.50 Convieţuiri (R) 2.20 Ga­ Film (R). Se descurcă fetele 5.15 TVM Mesager. 14.30: Introducere, cuprins, evenimente calendaristi­ rantat 100% (R) 3.20 Reflecţii rutiere (R) 3.35 Corect! (R) ce 14.40-15.30: Retrospectiva săptămînii (spicuiri 3.50 Cine TVD (R) 4.50 Amprente (R) 5.05 Serial. (R). Vineri 26 iulie din interviurile şi reportajele difuzate pe parcursul pe 756 kHz 6.00 Tonomatul DP l (R) 7 00 Desene animate 8,00 Prietenii săptămînii) 15.30: Emisiune religioasă baptistă 15.55: Internet: www.rri.ro Vineri 26 iulie lui Piticot 8.45 Dimineţile unui bărbat cuminte 11.05 Gata cu încheiere. 6.00 Jurnalul de dimineaţă 6.30 Serial. (R) 7.30 Matineu fumurile! 11.10 Serial. Drumul spre Avonlea 12.10 Serial. e-mail: ro@ rri.ro de vacanţă 8.20 Cine TVD (R) 9.20.Film. (R) 11.00 TVR Wishbone 12.45 Desene animate 14.00 Ştiri 14.05 Televiziu­ nea, dragostea mea! 15.05 Camera de gardă 15,35 E dreptul (Nu răspundem pentru eventualele modificări Craiova 12.15 Serial. Pasiuni 13.00 Jurnalul de prînz în programele radio!) 13.15 Corect! 13.30 Drepturile omului 14.30 Istorie pole­ tău! 16.05 Primul pas 17.00 Documentar 17.30Telejurnal 18.00 Tel ./fax: 00401-3142118 Serial. Insula visurilor împlinite 18.45 Videoclipuri 18.55 Gata mică (R) 15.00 Convieţuiri 16.00 Film. Dansînd la în fiecare seară, între orele 19.00-19.30 se cu fumurile! 19,00 Documentar 20.00 D'ale Iu’ Mitică 21.05 Lughnasa 17.40 Ştiri 17.50 Serial. Baywatch Hawaii Film. Obligat să ucidă 22.45 Vară extremă 23.45 Serial (R). prezintă emisiunea românească, difuzată pe ţară. 18.45 România politică 19.00 Jurnal 19.45 Curat Tată, am încurcat-o! 0.10 Timpul trecut (R) 1.00 Probleme ale Sumarul acesteia este compus din actualităţile Caragiale! Parol! 19.50 Serial. A doua şansă 20.50 Cine lumii contemporane (R) 1.50 Serial (R) Wishbone 2.15 Serial alei şi reportaje, interviuri din viaţa comunităţi TVD 21.50 Jurnalul de noapte 22.05 Ora G... în vacanţă (R). Insula visuri lorîmplinite 3.00 Serial (R) Drumul spre Avonlea 23.05 Marele Jazz 24.05 Auto - Club (R) 24,50 Jurnal (R) 3.50 Documentar (R) 4.10 D'ale Iu' Mitică (R) 5.15 TVM Mesa­ noastre, respectiv relatări din viaţa şcolilor româ­ 1.35 Curat Caragiale! Parol! (R) 1.40 Convieţuiri (R) 2.40 ger. neşti. Ora G... în vacanţă (R) 3.40 Corect! (R) 3.55 Cine TVD Emisiunea de seară, difuzată pe ţară, în afară Sîmbătă 27 iulie 4.55 Reflecţii rutiere (R) 5.10 Serial. (R). 6.00 Călătorind prin ţară 6.35 Camera de gardă (R) 7.10 Arta de frecvenţele de 66,29 MHz şi 66,14 MHz, poate apărării 7.35 Film, Buck şi brăţara magică 9.15 Serial. Flipper şi fi ascutotişi-pe undele osaţentaleLpe frecven­ Sîmbătă 27 iulie lopaka 9.45 Lumea lui Chiţ-Chiţ 10.30 Serial. Acvila 11.00 ţele locale ale studiourilor regionale. 6.00 Vară pentru voi 7.30 Matineu de vacanţă 8.20 Dese­ Arca lui Noe 11.30 Cronici votive 12,00 A8as 12.35 Comedie ne animate 9.20 Auto Club 10.05 Serial. (R) A doua şansă mută 13.05 Planeta singuratică 14.00 Ştiri 14.05 Bărbaţi, la Radio Calypso, Budapesta 873 kHz, Radio De­ UMOR 10.55 Festivalul Naţional Marin Chisăr 11.50 Debut 50 cratiţă! 15.35 Acum este Maxima! 15.40 Feţe 15.45 Serial. breţin 91,4 MHz, Radio Segtiedin 93,1 MHz plus 12.50 Jurnalul de prînz 13.00 Formula 1. Marele Andromeda 16.25 Serial. Aventurile lui Chuck Finn 17.00 Seri­ al. Iubiri celebre ale secolului XX 17.30 Ştiri 17.35 Serial. Primul

premiu al Germaniei 14.00 Glume, boacăne, aventuri scrie se Aşa lista de băuturi 15.00 Serial. Băiatul care aduce soare 16.00 Ora G... în val 18.25 Serial. Familia mea 19.00 Film. Tăticul invizibil 20,30 Serial. Bine dragă! 21.05 Serial. Secretele doamnei Bradley Ecranul nostru vacanp (R) 17.00 Teleenciclopedia 18.00 Garantat 100% 21.55 Ştiri 22.00 Despre viaţă şi sex 22.45 Vară extremă 23.45 24 iulie 2002 (m2 ora 14.30) 19.00 Jurnal 19.35 Curat Caragiale! Păral! 19.40 Film. Film (R). Obligat să ucidă 1.15 Serial (R). Primul val 2.00 Ce-am avut şi ce am pierdut! 21.25 O vară... cu cîntec Despre viaţă şi sex (R) 2.45 Film (R). Tăticul invizibil 4.15 Serial Reluare: 27 iulie 2002 (m2 ora 10.35) 22.50 Jurnalul de noapte 23.00 Telecinemateca. Povestea (R). Andromeda 4.55 Serial (R). Familia mea 5.25 TVM Mesa­ unei servitoare 1.05 Jurnal (R) 1.40 Oameni ca noi (R) ger. Programul prevăzut pentru săptămîna viitoare: FM 92,1 MHz STEREO RADIO 2.10 Festivalul Naţional Marin Chisăr 3.05 Vară pentru voi (R) 4.35 0 vară... cu cîntec (R). Duminică 28 iulie Programul în limba română a Televiziunii Maghiare va 6.00 Serial (R). Acvila 6.25 Serial (R). flipper şi Lopaka 7.00 VOCEA EVANGHELIEI ORADEA Desene animate (R) 7.35 Tradiţii 8.10 Ferma 9.10 Serial, flipper relata despre o încercare inedită la liceul românesc Duminică 28 iulie 3700 Oradea Str. Cuza Vodă nr. 85. şi Lopaka 9.45 Prietenii lui Piticot 10.30 Serial. Acvila 11.00 din Giula, unde în anul şcolar 2001-2002 şi-a început Tel. 59-430552, Fax.: 59-427372 6.00 Universul credinţei 7.30 Matineu de vacanţi 8.20 Serial. Căţei meseriaşi 11.30 Paradisul de lingă noi 12.10 Me­ activitatea o trupă de teatru de amatori, condusă de Desene animate 9.20 Viaţa satului 10.50 Tezaur folcloric E-mail: [email protected] dalion de interpret 12.45 Aleea cu Ghimpi 13.00 Documentar regizorul orădean Eugen Ţugulea. într-un alt reportaj 11.50 Debut 50 plus 12.50 Jurnalul de prînz 13.00 Spec­ - muzică - ştiri locale şi BBC - emisiuni 13.55 Gata cu fumurile! 14.00 Ştiri 14.05 Un popas pe săptă- se va aborda situaţa dezastruoasă în care este nevo­ tacolul lumii 13.30 Studio Formula 1.14.00 Formula 1. mînă 14.45 Documentar 15.35 Acum este... Maxima! 15.45 pentru orice vîrstă Marele premiu al Germaniei 16.00 Film. Inimi păcătoase Serial. Andromeda 16.30 Serial. Aventurile lui Chuck Finn 17.00 ită să funeţoneze redacţa română a Radiodifuziunii Ascultaţi RVE non stop şi pe Internet la: 17.30 Bravo, Bravissimo! 19,00 Jurnal 19.30 Agenda Portrete în acvaforte 17.30 Ştiri 17.35 Serial. Primul val 18.25 Maghiare. Mijlocul de telecomunicaţe a comunităţi http://www.rve.net Europeană 19.35 Curat Caragiale! Parol! 19.40 Film. Ura­ Serial. Familia mea 19.00 Film. Zimbeşte-mi frumos 20.35 noastre traversează o perioadă critică, deoarece bu­ TRANS WORLD RADIO - ROMÂNIA Serial. Bine dragă! 21.10 Film. Concurs de bikini 22,40 Ştiri ganul 21.55 O vara... cu cîntec 22.50 Jurnalul de noapte getul Studioului regional din Seghedin s-a micşorat (Radio Vocea Evangheliei pentru Europa) 22 45 Vară extremă 2345 Serial (R) Iubiri celebre ale secolului 23.00 Bravo, Bravissimo! (R) 24.30 Garantat 100% (R) radical de pe o zi la alta, problemă care afectează XX 0.15 Serial (R). Bine dragă! 1.05 Serial (R). Primul val 1.50 AM 1548 KHz zilnic, ora 21.15-21.45 1.30 Jurnal (R) 2.05 Teleenciclopedia (R) 3.05 Debut 50 serios şi realizarea emisiunilor în limba română. Serial (R). Secretele doamnei Bovary 2.40 Serial (R). Aventurile SW 31 şi 49 m - vineri: 18.30-18.45 - sîmbătă: plus (R) 4.05 Tezaur folcloric (R) 5.05 O vară... cu cîntec lui Chuck Finn 3.15 Documentar (R) 4.15 Serial (R). Andromeda (R). 4.55 Serial (R). Familia mea 5.25 TVM Mesager. Realizator: Aurel Becan 18.00-18.45-duminică: 18.30-18,45 „Cînd ne-am plimbat prin „Casa în care locuim se oraş, ne-am oprit la un teren numeşte Odyssee. E foarte de joc de copii, care a fost inte­ mare şi are multe etaje. îm­ Zile de neuitat in Elveţia resant pentru că este cu totul preună cu prietena mea locu­ altfel ca la noi. De două ori am im într-o cameră mare, spa­ fost la St. Gallen, unde am ţioasă şi luminoasă. Diminea­ cumpărat cadouri pentru cei ţa, and ne sculăm, prima dată de acasă." vedem munţii înalţi." Andrei Jurău, Săcal Nora Ardelean, Chitighaz — ❖ — „Profesorii din Pestalozzi au „Am fost la o discotecă, îm­ făcut cu noi un interviu în lim­ preună cu noii noştri prieteni ba germană. Ne-au întrebat de din Elveţia. Ne-am simţit mi­ unde am venit, aţi ani avem, cum ne simţim aia şi am avut nunat. Cel mai bine a fost că posibilitatea să cerem muzica am făcut de multe ori excursii noastră preferată. In ultima în munţi. Mie asta mi-a plă­ săptămînă vom face excursii cut cel mai mult." în diferite oraşe ca Luzern, Alex Horváth, Bătania Zürich, Stein am Rhein." Gabriela Santău, „Drumul spre Teufen era Chitighaz nespus de frumos. Din tren se

— ❖ — vedeau căsuţele alpine, care „Elveţienii sînt foarte politi- erau ca nişte ciuperd care cresc S-au reîntors acasă cu bine acei 16 elevi români, „Am avut multe programe coşi şi calmi. La Zürich am după o ploaie caldă de vară. care din bunăvoinţa Autoguvernării pe Ţară a Ger­ comune cu copiii din Elveţia, vizitat o fabrică de caşcaval. In St. Callen am vizitat cate­ manilor şi a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din de exemplu am colorat T-shirt, Ungaria au participat la o excursie de 20 de zile în am jucat meciuri de fotbal şi Ţara Cantoanelor, în Elveţia. Drumul tinerilor de na­ baschet. Casa în care locuim ţionalitate română^i germană din Ungaria a fost spri­ se găseşte în satul de copii jinit de Ministerul Invăţămîntului (personal de direc­ Pestalozzi, care se află lîngă toarea Ana Oros Sinion), respectiv de Fundaţia Publi­ lacul Boden. Oamenii de aici că pentru Minorităţi de la Budapesta şi de reprezen­ sînt foarte drăguţi." tanţele pe ţară. Tinerii români veniţi din 11 localităţi Marta Misaroş, Aletea au fost conduşi de profesoara Maria Rocsin Bányai — ❖ — (care a putut participa împreună cu fetiţa ei) de la „După âteva zile au venit şcoala românească din Giula. Despre bucuriile şi ex­ în tabără la noi şi copii din perienţele acumulate să stea mărturie fragmente din Belarus. Ne-am împrietenit, compunerile elevilor noştri scrise în cursul taberei pentru că au fost foarte sim­ de vară. patia. Am făcut împreună ex­ cursii în oraşul Heiden. Acolo „Intr-o zi and m-am întors au rămas orfani în timpul ce­ am văzut muzeul de Crucea de la şcoală, mama m-a aş­ lui de-al doilea război mondi­ Roşie, iar apoi am vizitat bise­ teptat cu o veste bună: o să mă al. în zilele noastre, el găzdu­ rica şi biblioteca din St Callen." ducă cu ea în Elveţia. De mică ieşte copii din Bosnia, dar la Orsolya Nagy, Aceste trei săptămîni vor drala, mănăstirea şi biblioteca, Leucuşhaz mi-am dorit să ajung odată în începutul anilor 90, după re­ rămîne pentru mine de neui­ unde am văzut o mumie şi — ❖ — această ţară, pentru că afîtea voluţia de la Timişoara, au trăit tat’ biblii din secolul VII-VIII.” „Seara băieţii au jucat fot­ Adam Sáfrány, Apateu Toma Selejan, lucruri frumoase am văzut în aia şi copii din România." bal cu ruşii. Ziua următoare filme despre Elveţia şi am vrut Adriana Rocsin, Giula “ * “ Cenadul Unguresc am făcut o excursie frumoa­ „într-o altă zi de neuitat — ❖ — să văd dacă e aşa. Acum tre­ să, and am văzut munţii în­ buie să spun că ţara Alpilor e , După un drum de 15 ore, ne-am dus în munţi. Drumul ,/m legat multe prietenii cu zăpeziţi. E greu de descris pei­ a fost lung şi greu. Ne-au tre­ tineri din Elveţia şi încă în tim­ cu mult mai frumoasă dedt am sosit în satul Pestalozzi. In sajul minunat!" cum mi-am imaginat-o.’ cameră locuim 7 persoane. buit 4 ore pînă and am ajuns pul dt am stat acolo am pri­ Ildikó Rocsin, Micherechi în vîrf. Muntele acesta s-a nu­ mit de la ei scrisori. E foarte Cristina Bányai, Giula Noi stăm la etajul ínfű. împre­ bine să cunoşti alţi oameni, alte jurimea e foarte frumoasă. In mit Gábris. Oboseala a meri­ „Ieri am fost la ştrand. tat, pentru că am văzut vîrful culturi, altă ţară. Cred că .Satul Pestalozzi este o ta­ prima săptămînă în fiecare zi Ne-am plimbat multpînăand Santis care a fost acoperit cu această excursie m-a îmbogă­ bără lîngă Trogen, care a fost am avut programe comune cu am ajuns acolo. Fiecare dintre zăpadă." ţit foarte mult." înfiinţată în 1946 de către elevii din Elveţia." noi ne-am dat pe tobogan. A Olga Cardoş, Giula Ana Iuhas, Giula W.R. Corii, pentru copiii care Anikó Kakócz, Bedeu fost unul mai lung cu curbe multe şi unul mai scurt. Seara ne-am dus acasă foarte obo­ siţi." Rita Pásztor, Otlaca Pustă

„Am făcut o excursie pe muntele Gábris şi în alte părţi. Ziua petrecută la ştrand mi-a plăcut cel mai mult. Ne-am distrat bine şi ne-am jucat foar­ te mult. înainte de pornirea spre casă am primit de la un sponsor dte o îngheţată. Cred că am meritat-o." Partida Petruşan, Micherechi

Sâptămînal al românilor din Ungaria. Editat de Editura de presă şi cărţi „N O I". Director: Eva Iova. Colectiv redacţional: Edda Illyés, Rita Pătcaş. Tehnoredactare computerizată: Kovács Sándor. Editura şt redacţia; 5700 Ciuia, str. Dózsa Gy. nr. 8., Pf. 95. Telefon; (66) 463-152,361-789 Fax: FOAIA (66) 463-152, E-mail: [email protected], [email protected] Editor responsabil: Dr. Ioan Ciotea, preşedinte, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, 5700 Giula, str. Dózsa Cy. nr. 8. Tiparul: Mozi Nyomda Bt. 5600 Békéscsaba, Luther u. 5/B Director: Garai György. Index: 25291. ISSN românească 1418-8341. Abonamente ia Foaia românească în judeţele Bâcs-Kiskun, Bichiş şi Ciongrad se efectuează ia oficiile poştale, iar în celelalte judeţe la 1 9 I U Lwww.foa I E 2002 adresa redacţiei atît personal, cîtşi prin cec poştal. Abonamentele în anul 2002: 3 luni 780 forinţi; 6 iunî 1560 forinţi; 1 an 3120 forinţi. A hetilap megjelenését a „Magyarországi Nemzeti és Etnikai Kisebbségekért" Közalapítvány biztosítja. Apariţia săptămânalului este asigurată de Fundaţia Publică | ia.hu „Pentru Minorităţile Naţionale şi Etnice din Ungaria".