Director: GHEORGHE TURDA

AGENDA CULTURALĂ

Coordonator: VASILE URSACHI

MARTIE 2009

Redactare: SORIN PARASCHIV Operaţiuni editoriale: Editura M.I.R.A. Tehnoredactare: DUMITRU VĂNUŢĂ Coperta: CARMEN TUDORACHE

Tipărit la Tipografia M.I.R.A.

1 2

Evenimentul lunii MARTIE

PROGRAMUL LUNII

MARTIE 2009

Vernisajul expoziţiei de pictură a artistului plastic Ion Nedelcu – Ned, membru al Uniunii Artiştilor Plastici precum şi al Uniunii Cineaştilor din România. I. MANIFESTĂRI LA SEDIUL Intrarea gratuită. CENTRULUI CULTURAL Organizator: Mihai Abrudan

Sâmbătă 07, ora 10.30 Sala "Nichita Stănescu" Duminică 01, ora 1800 Sala „Nichita Stănescu” DE ZIUA TA, MĂMICO FLORILE IUBIRII Organizarea unui spectacol dedicat Zilei Internaţionale a Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Centrul Cultural al M.A.I. Femeii, prezentat de Ansamblul Artistic „Primavera” al dăruieşte publicului o seară de neuitat ce cuprinde recitaluri Centrului Cultural al M.A.I. actoriceşti din teatrul clasic şi contemporan, piese de largă Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie audienţă aparţinând muzicii uşoare, operei şi operetei, dans 00 clasic şi acrobatic, toate aceste genuri împletite într-un Sâmbătă 07, ora 18 Sala „Nichita Stănescu” buchet deosebit închinat sentimentului iubirii. Intrare pe bază de invitaţie. MĂRŢIŞOARE MUZICALE Regia artistică: Marian Ciripan. Membri cercurilor artistice ale Centrului Cultural al M.A.I. Luni 02, ora 18.30 Foaierul „Nicolae Grigorescu” vă aşteaptă cu dragoste şi dăruire artistică la spectacolul de divertisment dedicat Zilei Internaţionale a Femeii. În recital MAGME Bogdan Ioniţă. Intrarea gratuită. Realizator: Cristina Moldoveanu

Marţi 10, ora 1700 Sala „Marin Preda” Miercuri 11, ora 16.00 Sala „Marin Preda” CENACLUL LITERAR „IOAN TECŞA” Cenaclul „Ideal” Lansarea volumelor de poezii ”Cartea rondelurilor” de George Peagu şi „Cafeneaua de nisip” de Constantin Acţiune organizată de Asociaţia Culturală Pro Capitza, apărute la Editurile „” şi „Granadi”. Pro Memoria Basarabia şi Bucovina împreună cu Societatea Culturală Personalităţi aniversate şi comemorate în luna martie „Apollom” şi Centrul Cultural „Biodova”. Evocari: Centenar Maria Cretzu Medeleni; Curtea de Argeş În program: Seară de creaţie al poetului Arcadie la moment de aniversare; Broderia românească, valoare de Suceveanu din Chişinău. Intrarea gratuită. patrimoniu universal; Momente aniversare la Mănăstirea Moderator: poetul Vasile Căpăţână „Dragomirna” (400 ani) de lângă Suceava; Biserica „Buna Organizator: Mihai Abrudan Vestire” (500 ani) din Bucureşti. Intrarea gratuită Prezintă: prof. Virgiliu Z. Teodorescu

Moderator: prof Gheorghe Călugăru Vineri 13, ora 17.00 Sala „Nichita Stănescu” Organizator: Mihai Abrudan BATE PRIMĂVARA-N GEAM Miercuri 11, ora 08.30 Sala "Marin Preda" Primavara-ncet coboara asternându-si toate promisiunile… ZIUA EUROPEANĂ A VICTIMELOR Inaintea tuturor: Martisorul, simbol al reinnoirii naturii, al TERORISMULUI feminitatii si al dragostei, vă ofera prilejul de a participa la un spectacol de muzică populară alături de interpreţi Conferinţă organizată pentru cadrele Unităţii Speciale 78 îndrăgiţi. Intrarea gratuită Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională. Conducerea muzicală: Marius Olmazu Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie. Prezintă : Doina Ghiţescu Realizator : Mihaela Gurău Marţi 17, ora 16.00 Foaierul „Nicolae Grigorescu”

Sâmbătă 14, ora 18.30 Sala „Nichita Stănescu” Arta fără frontiere

Seară de Teatru Vernisajul expoziţiei internaţionale cu participarea Povestea vorbii - de Anton Pan următorilor artişti, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din Perşii - de Eschil România: Nicolae Zâmbroianu – Tapiserie, Ion Hultoană – Pictură, Constantin Sinescu – Sculptură, Vasile Pe scena Centrului Cultural Mihai Abrudan alături de alţi Căpăţână – Pictură. actori vor da viaţă unor personaje, interpretate într-un Membrii ai Uniunii Artiştilor Plastici din Republica spectacol – colaj. Moldova: Elvira C. Morton – Tapiserie, Nîş Natalia – Regia artistică: Tomi Cristin şi Ana-Maria Lazăr Pictură , Sultan Grigore – Sculptură , Anatol Danilişin – Intrarea gratuită Pictură ; Organizator: Mihai Abrudan Jolanta Krasnodepska – Pictură, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Polonia. Intrarea gratuită. Luni 16, ora 1700 Sala „Marin Preda” Organizator: Mihai Abrudan

00 CORESPONDENŢE SPIRITUALE ÎNTRE MUZICĂ ŞI Marţi 17, ora 17 Sala „Marin Preda” POEZIE SALONUL ARTELOR: PERSONALITĂŢI ALE Eveniment cultural de educaţie a tinerei generaţii, organizat ARTEI ŞI CULTURII ROMÂNEŞTI ŞI UNIVERSALE sub patronajul muzicologului Doru Popovici, cu participarea unor solişti vocali şi instrumentişti. • Evocare: „155 de ani de la naşterea poetului Intrarea gratuită rondelurilor, ”. Organizator: Mihaela Gurău Prezintă: prof. Gheorghe Călugăru • Evocare: „Nicolae Titulescu, diplomat de talie europeană, preşedinte al Ligii Naţiunilor”. Prezintă: prof. Virgiliu Teodorescu expresie precum şi universul interior al celor care au susţinut • Întâlnire cu actorul de film, Iurie Darie, cu prilejul promovarea unei noi estetici muzicale. Recital instrumental împlinirii de către acesta a vârstei de 80 de ani. organizat în cadrul Festivalului de Muzică Romantică, ediţia Prezintă: prof. Nicolae Ionescu a VIII a, Bucureşti. Intrarea gratuită. • Moment artistic cu membrii cercului de canto al Organizator: Cristina Moldoveanu. Centrului Cultural, Corepetitor: prof. Letiţia Flavian 00 Realizatori: Mihaela Gurău şi Mihai Abrudan Joi 19, ora 18 Sala „Marin Preda”

Joi 19, ora 14.00 Sala "Marin Preda" SPERANŢE, CONFIRMĂRI

FEMEIE, FEMINISM, FEMINITATE Recital instrumental susţinut de membrii Fundaţiei Culturale „Remember Enescu”, manifestare culturală de promovare a Programul "CONFERINŢA DE JOI", dedicat Zilei tinerelor talente şi de educare muzicală a publicului. Internaţionale a Femeii. Intrarea gratuită. Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie Organizator: Cristina Moldoveanu.

30 Joi 19, ora 17 Sala „Nichita Stănescu” Marţi 24, ora 1700 Sala „Marin Preda”

CROMATISM ŞI SENSIBILITATE CENACLUL LITERAR „IOAN TECŞA” Pro Memoria La omagierea celor 140 de ani ce au trecut peste amintirea Personalităţi aniversate şi comemorate în luna martie marelui compozitor francez Hector Berlioz reprezentant de Evocări: 350 de ani de la naşterea cărturarului Udrişte seamă al romantismului, elevii Şcolii de Muzică şi Arte Năsturel, un jurist al Unirii, Constantin Brăiloiu; Plastice nr.1 „Iosif Sava” Bucureşti vă invită să descoperiţi Arhitectul Dumitru Maimarolu. intensitate emoţională a muzicii, libertatea formelor de Lansări de carte: „De mâine pâna mai ieri, alaltăieri” – Realizator: Cristina Moldoveanu. versuri, apărută la editura Limes, Cluj şi „Mărturii dintre milenii” - publicistică, apărută la editura Limes, Cluj - volum premiat în 2008 cu premiul Uniunii Scriitorilor din Sâmbătă 28, ora 18.30 Sala ”Nichita Stănescu” Romănia (filiala Iaşi). Cărţile aparţin scriitoarei Angela Baciu – Moise. În luna lui Marte Prezintă: prof. Gheorghe Călugăru. Citesc din cele mai recente creaţii literare: Vă propunem o incursiune în lumea teatrului, umorului, • Monica Mureşan – Poezie dansului şi muzicii, într-un caleidoscop cultural-artistic • Gabriel Făurescu – Proză realizat de actorul Mihai Abrudan şi colaboratorii săi. Moderator: prof Gheorghe Călugăru Intrarea gartuită Organizator: Mihai Abrudan Organizator: Mihai Abrudan

Joi 26, ora 1800 Sala „Nichita Stănescu”

CUNOAŞTEREA VALORILE SPIRITUALE II. ACTIVITĂŢI PLANIFICATE A SE DESFĂŞURA ÎN ALTE LOCAŢII Şcoala românescă de compoziţie, cu un stil de creaţie diversificat prin mijloacele de expresie caracteristice muzicii occidentale în antiteză cu cele din muzica populară, ajunge la 02 – 09 martie Bistriţa o sinteză originală preluată de dodecafonism şi serialism, curente ce definesc muzica sfârşitului de secol XX. Campionatul de tenis de masă al M.A.I. Adresăm, o invitaţie tuturor iubitorilor de artă, aducând spre Organizator: Serviciul Sport cunoaştere sincretismul creaţiei compozitorului Corneliu Cezar. Intrarea gratuită. Joi 05 Şcoala de poliţie Câmpina Organizator: Serviciul Sport Spectacol folcloric dedicat mărţişorului. Organizator: Ansamblul Artistic “Ciocârlia” Miercuri 18, ora 12.00 Colegiul Naţional „Sfântul Sava” Bucureşti Vineri 06, ora 1200 Centrul deFormare şi Perfecţionare a Pregătirii Agenţilor de Poliţie „Nicolae PROIECTUL „POLICIER SCHOOL” Golescu” – Slatina Program modular de training, prelegeri şi work-shop-uri de SUB SEMNUL DRAGOSTEI proză şi scenarii de filme poliţiste ale elevilor şi studenţilor. Activitate realizată în parteneriat cu: Uniunea Scriitorilor din Spectacol de divertisment oferit de membrii cercurilor România, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, artistice ale Centrului Cultural al M.A.I. cu prilejul Zilei Centrul Naţional al Cinematografiei. Internaţionale a Femeii. Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie. Realizator: Mihai Abrudan şi Moldoveanu Cristina Organizator: Ionuţ Sidău Joi 19, ora 11.00 Liceul Teoretic "Mihail Sadoveanu”, Bucureşti Duminică 08, ora 12.00 Parcul Cişmigiu TOLERANŢA INTERETNICĂ ÎN SISTEMUL DE UN CÂNTEC, O FLOARE… ÎNVĂŢĂMÂNT PUBLIC

Concert de muzică de fanfară, dedicat Zilei Internaţionale a Masă rotundă organizată sub egida: "2008 - Anul European Femeii. al Dialogului Intercultural", la Liceul Teoretic „Mihail Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie. Sadoveanu” - Bucureşti, în parteneriat cu: Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor 15 – 20 martie Tarnaby - Suedia Naţionale din Camera Deputaţilor a Parlamentului României, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Inspectoratul Campionatul European de schi al poliţiştilor. General al Poliţiei Române (Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii, Direcţia Generală de Poliţie a Vineri 27, ora 12.00 Şcoala nr. 3, Bucureşti Municipiului Bucureşti). Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie. PREVENIREA VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR

Luni 23, ora 12.00 Şcoala de Agenţi de Poliţie Invitat: inspector coordonator, Inspectoratul Şcolar al „Vasile Lascăr” Câmpina Sectorului 1, Bucureşti. Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie. TRADIŢIE ŞI EDUCAŢIE CRIMINALISTICĂ – DE LA TEORIE LA PRACTICĂ

Aniversarea Zilei Poliţiei Române, concurs de specialitate organizat în colaborare cu Institutul de Criminalistică. CALENDAR CULTURAL Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie. • 1 martie – Ziua Mărţişorului Marţi 24, ora 12.00 Municipiul Târgovişte • 1 martie 1944 - Are loc premiera piesei “Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, la Teatrul 25 MARTIE – ZIUA POLIŢIEI ROMÂNE Alhambra. • 2 martie 1939 - A murit medicul Dimitrie Gerota, Manifestãri dedicate Zilei Poliţiei Române, desfăşurate în membru corespondent al Academiei Române colaborare cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa. (n.1867). Organizator: Serviciul Tradiţii şi Educaţie. • 3 martie - Ziua mondială a scriitorilor • 3 martie 1864 - S-a născut Ştefan Bazilescu, 25 – 28 martie Satu Mare compozitor şi folclorist (m.08.11.1953). • 3 martie 1919 - S-a năcut scriitorul Mihai Stănescu. Campionatul de judo al M.A.I. Organizator: Serviciul Sport

• 4 martie 1939 - A murit primul patriarh al Academiei Române (“Poezia tradiţională română”) României, Miron Cristea (Elie Cristea), prim- (m.02.06.1964). ministru între 1938-1939 (n.1868). • 12 martie1914 - Constantin Brâncuşi are prima • 5 martie 1889: La Ateneul Român a avut loc primul expoziţie personală, la New York (12.03- concert susţinut de orchestra Societăţii Filarmonice 01.04.1914). Române, astăzi Filarmonica George Enescu • 12 martie1934 - S-a născut Maria Manoliu-Manea, • 6 martie 1989 - A murit istoricul Vasile Netea lingvist, filolog, membră de onoare a Academiei (n.10.02.1912). Române. Din 1979, este profesor la Universitatea • 8 martie – Ziua Femeii. din California. • 9 martie 1844 - Are loc, la Veneţia, premiera • 12 martie1999 - A murit violonistul Yehudi operei „Ernani“ de Giuseppe Verdi (libretul Menuhin, elev al lui George Enescu (n.22.04.1916). adaptat după cu acelaşi titlu a lui Victor • 14 martie 1804 - S-a născut Johann Strauss - tatăl, Hugo). compozitor, violonist şi dirijor austriac • 9 martie 1859 - S-a născut Alexandru Averescu, (m.25.09.1849). mareşal al României şi om politic, comandantul • 14 martie 1854 - S-a născut Alexandru Armatei a II-a în Primul Război Mondial şi erou al Macedonski, promotor al simbolismului în poezia luptelor de la Mărăşti (iulie 1917) (m.1938). românească, fondatorul revistei “Literatorul” şi al • 9 martie 1934 - S-a născut Iuri Gagarin, primul om cenaclului cu acelaşi nume (m.24.11.1920). care a zburat în Cosmos (mort într-o catastrofă • 14 martie1879 - S-a născut fizicianul german Albert aviatică la 27.03.1968). Einstein. A formulat teoria relativităţii restrînse şi a • 9 martie 1944 - A murit Grigore Antipa, biolog relativităţii generalizate, conform căreia legile român, întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală generale ale tuturor fenomenelor fizice sînt aceleaşi din Bucureşti, vicepreşedinte al Academiei Române în toate sistemele din univers. Laureat al Premiului (n.24.11.1867). Nobel pentru Fizică în 1921. A emigrat în SUA, în • 10 martie 1879 - S-a născut Dimitrie Caracostea, 1933 (m.18.04.1955). critic şi istoric literar, folclorist, membru al • 14 martie 1919: S-a născut Alexandru Paleologu, membri, dintre care 51 sînt academicieni români, iar scriitor şi om politic român (d. 2005) 31 personalităţi străine. • 15 martie 1919 - A murit Oprea Demetrescu, • 20 martie - Ziua internaţională a francofoniei compozitor şi dirijor. A editat prima revistă muzicală • 21 martie - Ziua internaţională a poeziei în limba română (“Musicul Român”, 1861). • 21 martie 1944 - C.I.C. Brătianu şi Iuliu Maniu • 15 martie 1964 - A murit Al. O. (Păstorel) adresează mareşalului Ion Antonescu o scrisoare în Teodoreanu, poet şi prozator (n.30.07.1894). care-i cer ieşirea României din război. • 16 martie 1924 - S-a născut actorul Horia • 22 martie 1834 - Sînt numiţi domni: Mihail Sturdza Şerbănescu. în Moldova şi Alexandru Ghica în Muntenia. • 17 martie 1944 - Încep, la Cairo, tratativele dintre • 24 martie 1714 - În urma conflictului dintre Barbu Ştirbei, reprezentantul opoziţiei, şi Aliaţi, Constantin Brâncoveanu şi boierii Cantacuzini, pentru încheierea unui armistiţiu, în numele domnul, reclamat la Poartă, este mazilit. Fiul Opoziţiei Unite şi al lui Iuliu Maniu. Pentru a stolnicului Constantin Cantacuzino, Ştefan, capătă organiza “o lovitură de stat”, opoziţia cerea să se domnia. asigure: menţinerea independenţei ţării, • 25 martie – Ziua Poliţiei Române. respectarea drepturilor ei teritoriale, primirea • 25 martie 1949 - S-a constituit Uniunea Scriitorilor statutului de cobeligerant. din România prin fuziunea Societăţii Scriitorilor • 18 martie 1899 - S-a născut actorul Ion Finteşteanu Români cu Societatea Autorilor Dramatici. (m.1984). • 25 martie 1954 - A murit Emil Isac, poet simbolist • 18 martie1999 - S-a înfiinţat Fundaţia pentru (n.27.05.1886). Ştiinţă şi Artă, for ştiinţific şi cultural care îl are ca • 26 martie 1859 - Începe Conferinţa de la a preşedinte de onoare pe laureatul Premiului Nobel, reprezentanţilor Puterilor Garante, care recunosc George Emil Palade, preşedinte pe academicianul oficial, la 01.04.1859, dubla alegere a lui Al. I. Cuza Eugen Simion (preşedinte al Academiei Române). ca în Muntenia şi Moldova. Membrii de onoare sînt: Ilya Prigogine, Christian de • 27 martie – Ziua Mondială a Teatrului Duve, Aleksandr Prohorov. Fundaţia cuprinde 82 de • 28 martie 1974 - Marea Adunare Naţională Alexandru M. Macedonski (n. 14 martie 1854 — d. 24 instituie funcţia de preşedinte al Republicii noiembrie 1920) a fost un poet şi prozator; dramaturg; sef de Socialiste România, în care este ales Nicolae cenaclu literar, publicist român. Ceauşescu. Cronologie • 28 martie 1994 - A murit Eugen Ionescu, dramaturg, eseist, poet, considerat un clasic al * 1780/1782 Naşterea lui Dimitrie Macedonski, bunicul literaturii absurdului. Stabilit definitiv în Franţa din patern al poetului, are loc într-una din localităţile sudice ale 1939, a devenit membru al Academiei Franceze în Bulgariei (Sliven, Karnabat, Iambol), plaiul Ceatal Tepe / anul 1970 (piesele “Scaunele”, “Rinocerii”) Ceatal Balcan. În documentele epocii, figurează alături de (n.26.11.1912). fratele său Pavel (probabil, gemeni), iar părintele lor, • 29 martie 1599 - Cardinalul Andrei Bathory devine viteazul Ştefan Mincio Voievod, cunoscut în toată Bulgaria, principe al Transilvaniei. descindea din „neamul căpităniilor sârbeşti, cari au rămas • 30 martie 1844 - S-a născut poetul francez Paul din vechime ca trăitori în Macedonia“. Erau de origine Verlaine, unul dintre precursorii simbolismului aromână/macedoromână. (m.08.01.1896). • 30 martie 1899 - George Bacovia debutează în * 1787 La declanşarea războiului ruso-austriaco-turc, o revista “Literatorul” din Bucureşti cu poezia “Şi mare parte a populaţiei de religie creştin-ortodoxă din toate”, sub semnătura V. George. Balcani s-a refugiat în nordul Dunării, în Valahia şi Moldova • 31 martie 1809 - S-a născut scriitorul rus N.V. (alte refugii/bejenii au avut loc în timpul celorlalte războaie Gogol ("Suflete moarte", "Taras Bulba", imperiale, din 1806-1812, 1828-1829, 1853-1856). Printre "Revizorul") (m.04.03.1852). refugiaţi, s-au numărat membrii familiei lui Ştefan Mincio Macedonski. Acesta, împreună cu fiul său Stoian, s-au încadrat ca volintiri în corpul aşa-zişilor cazaci valahi ai ANIVERSĂRI armatei ruse de sub conducerea contelui A.P. Rumianţev.

* 1788 decembrie 6. A fost cucerită de la turci-tătari Cetatea Oceakov, situată între Odessa şi Kerson, pe limanul Niprului la Marea Neagră. Printre cei dispăruţi în luptă au „la moşii, cu agricultura, creşterea vitelor, creşterea viţei de fost Ştefan şi Stoian, că nu s-au mai întors acasă. vie şi cu negoţul, până la răscoala populară din 1821, ianuarie 17“. I se impută, totuşi, lui Dimitrie Macedonski * 1806 Dimitrie Macedonski şi fratele său Pavel care (fără dovezi concrete) predarea/ trădarea Vladimirescului în participaseră, mai înainte, la răscoala antiotomană a sârbului mâinile eteriştilor. Urmăriţi de turci, Dimitrie Macedonski şi Karagheorghevici, înăbuşită în sânge, se încadrează în Hagi Prodan, cu arnăuţii, împreună cu eteriştii lui Al. regimentul de cazaci valahi reînfiinţat la cererea ruşilor de Ipsilanti, sunt înfrânţi la Drăgăşani (7 iunie 1821). Retraşi la către Constantin Ipsilanti, domnitorul Ţării Româneşti Tismana, căzuţi în mâinile pandurilor, salvaţi de Pavel (1806-1807) şi, la luptele de la Obileşti-Ilfov (2 iulie 1807), Macedonski, trec în Transilvania (10 august 1821), şi, prin Dimitrie este rănit. Cei doi fraţi Macedonski ajunseseră la Braşov, lipsiţi de viza de azil a austriecilor, fraţii gradul de locotenent/porucic, fiind sloboziţi de generalul Macedonski ajung cu paşaport fals la Hotin, în Basarabia (14 Bagration din serviciu (23 martie 1809), „spre a-şi căuta sept. 1821),unde ruşii, considerându-i periculoşi, i-au pus la slujbă ostăşească sau politicească“. Cunoşteau, deopotrivă, gros (21 noiembrie 1822 - 21 martie 1823). Sărăciţi, dar cu limbile rusă, română, greacă, sârbă şi turcă, devenind proces câştigat contra văduvei insolvabile a lui Iordache translatori pe lângă Divanul Principatului Valahiei, dar şi în Olimpiotul, pentru datorie, la Tribunalul Civil din Chişinău, alte funcţiuni administrative — furnizori militari, control se reîntorc în Bucureşti la finele războiului ruso-turc, în economic, strângerea/înrolarea de ostaşi/panduri/merceliari 1830. Fraţii Macedonski reintră în slujba statului ca în armata rusă, iar la retragerea armatei ruse din ţările tălmaci/târzimani. Lui Dimitrie Macedonski i se vând prin române (1806—1812) rămân pe loc obţinând certificate de mezat/licitaţie două vii (Scăieni şi Ţintea, j. Prahova, 3 aug. indigenare/naturalizare/ împământenire. 1832). Ca epitrop al Bisericii Staicului, porucicul Dimitrie Macedonski are diverse deferenduri cu diverşi meşteşugari, * 1821 Dimitrie şi Pavel Macedonski participă la mişcarea cârciumari, alte categorii sociale, inclusiv cu cumnatul său, lui Tudor Vladimirescu, de care erau apropiaţi prin vechi Creţescu (12 aug. 1835), pentru furtişag, neexecutări de afaceri şi camaraderie militară din războiul 1806-1812, dar şi lucrări contractate, împrumuturi de bani şi altfel de cu Iordache Olimpiotul, şeful Eteriei. Dimitrie Macedonski daraveli/pricini. Porucicul Pavel Macedonski se implică şi el era prieten cu Hagi Prodan - căpitan de arnăuţi. De altfel, în procese civile. Cei doi fraţi sunt, pentru merite în slujbele fraţii Macedonski erau bogaţi, după cum declară: s-au ocupat lor de tălmaci, ridicaţi la rangul de serdari şi consemnaţi ca atare în Arhondologia nouă a Ţării Româneşti (30 august 1838). * 1843 ianuarie 10. Dimitrie Macedonski, transferat la Mănăstirea Plumbuita de lângă Bucureşti, pentru îngrijiri * 1840 mai. Serdarul Dimitrie Macedonski, alături de medicale, decedează. Sunt graţiaţi de restul osândei Nicolae Bălcescu, Eftimie Murgu, Marin Serghiescu, C. condamnaţii din procesul intentat membrilor Societăţii Telegescu, Jean A. Vaillant ş.a., participă la constituirea unei Secrete în 1840: Mitică Filipescu, Const. Borănescu, Const. Societăţi Secrete condusă de Dimitrie/Mitică Filipescu, cel Cămărăşescu, Mihai Molojescu, Gr. Rădoşanu, Marin care era procuror al Ţării Româneşti. octombrie. Membrii Serghiescu, Sotir Ţăranu şi Const. Telegescu. Ceilalţi — Societăţii Secrete, care îşi propuseseră să realizeze Nicolae Bălcescu, Eftimie Murgu, Jean A. Vaillant - fuseseră independenţa Ţării Româneşti şi lichidarea regimului feudal, eliberaţi mai înainte pe diverse motive, ultimii doi fiind au fost arestaţi (în urma unui denunţ), judecaţi şi condamnaţi expulzaţi întrucât erau sudiţi (supuşi Imperiului austriac). la 8-10 ani de ocnă, printre care şi Dimitrie Macedonski (24 iulie. Pavel Macedonski editează, în Serbia, un poem în oct.). Dimitrie Filipescu (fiul marelui ban Grigore Filipescu, limba sârbă despre răscoala antiotomană a lui mort în 1838), numit procuror al Ţării Româneşti, în 1834, Karagheorghevici: Iză Kseigălpaharnika Pavla de domnitorul Alex. D. Chica (1834-1842), este regretat Macedonskagol 1842.I u pocetku prve pobvinego aine 18431 astfel în anul decesului: „Ştiinţele dreptului au pierdut în ţara u Kozmopolill'(Din cărţile/ paharnicului Pavel Macedonski/ noastră un bărbat foarte luminat“. 1842./ La începutul primei jumătăţi a anului 1843/ la Cosmopoli), plachetă tipărită pe hârtie vânătă. * 1841 aprilie 9 - Serdarul Dimitrie Macedonski este condamnat la opt ani închisoare, depus la Mănăstirea * 1845 Paharnicul Pavel Macedonski rămâne tălmaci Snagov, unde cade bolnav de dropică/hidropizie. iunie 23. pentru limba rusă numai la Comitetul Cantinelor, fiind Este degradat din rangul/cinul de serdar. După această dată, înlocuit la Secretariatul Statului. viaţa celor doi fraţi Dimitrie şi Pavel Macedonski se desparte distinct. * 1848 iulie 24. Moare Pavel Macedonski, lăsând văduvă pe Maria/Marghioala, născută Agova, cu care nu a avut * 1842 septembrie 6. Serdarul Pavel Macedonski este copii. Maria Makedonskina punea sechestru, în 1849, pe avansat în rang de paharnic. venitul acareturilor paharnicului Grigore Zosima din Brăila, iar, la 13 iunie 1864, lăsa prin testament averea cocoanii Vladimir“, la recomandaţia generalului aghiotant Luders Sofiţa Doneasca. Mai trăia încă la 1876. (1849). Preia comanda Oştirii Române, ca urmare a decesului marelui spătar C. Ghica, până la numirea în post a * 1806-1812 Ofiţerul Ignatie Paznanski a luptat pe vornicului Const. Herescu (1850) şi, apoi, numit teritoriul ţărilor române, stabilindu-se în Bucureşti. Cu fiica organizatorul „comenzii la învăţătură“, după metoda acestuia, Zoe, s-a căsătorit, în 1815, porucicul/locotenentul rusească predată de el şi colonelul Dragan (1850). Aşa se Dimitrie Macedonski. Prin poruncă către streaja explică cele trei cărţi traduse de dânsul din ruseşte: Notiţii pământească a Valahiei, dată de generalul Pavel Kiseleff, s-a din învăţăturile ce se predau cinurilor de jos (1851), Notiţă încuviinţat, căpitanului Ignatie Paznanski, în 1833, din ecsersisul de linie (1852) şi Slujba frontului. Artilerii slobozirea din oştirea rusească şi intrarea în miliţia pedestre. [Corectat de colonelul şi cavaler -], (1852). Nu românească. Cei doi Paznanski — Ignatz/Ignatie şi Zoe/Joiţa ştim când a decedat. În ceea ce o priveşte pe Zinca/Zoe/Joiţa - sunt străbunul şi bunica paternă a poetului, de origine - soţia lui Dimitrie Macedonski, planează o dublă identitate: poloneză şi numai prin ei se poate stabili legătura de rudenie a) după informaţiile de arhivă (datorate Elenei Piru şi cu familia Biberstein sau cu alte familii poloneze ce aparţin Rodicăi Chiper) şi din periodice (scoase de Dora Littman şi la Stema Rogala, invocată de poet, şi, bineînţeles, nu prin Lucica Ionescu), la solicitarea lui G. Călinescu („Completăm ramura paternă a tatălui. Ignatie Paznanski face carieră în cu ştiri noi biografia lui Al. Macedonski din Istoria literaturii armata română: comandant de batalion, felicitat personal de române, p. 456 urm.“), în „Studii şi cercetări de istorie domnitorul Alex. D. Ghica (1839), la fel ca şi de domnitorul literară şi folclor“, III, 1954, p.147-155, ca material Gh. Bibescu, fiind înaintat la gradul de maior (1843). documentar (copiile respectivelor documente păstrându-se la Împreună cu maiorul Cristian Tell, porucicul Călinescu şi Institutul de Istorie Literară şi Folclor, care îi poartă azi aghiotantul domnesc căpitanul Vilara, primesc „Nişan numele marelui cărturar), Zoe/Joiţa/Zinca născută Paznanski Eftihar“, singura decoraţie acordată de Sultan era poloneză; b) după informaţiile furnizate de Ana raialelor/supuşilor otomani. Este numit comandant de Macedonski. Genealogia familiei poetului Alexandru polc/regiment (1848) şi înaintat la gradul de colonel, fiind Macedonski şi a soţiei sale Ana Al. Macedonski, născută înscris în Arhondologia Statului prin Poruncă domnească Rallet-Slătineanu (Mss. autograf nr.7.202/9, la MLR şi mss. către Oştirea Românească şi decorat, împreună cu alţi ofiţeri I. Varia 2 Arhiva Alex. Macedonski, la BAR, alcătuit de Ana români, de către Ţarul Rusiei, cu Ordinul „Sfântul Macedonski, la 20 mai 1950, în vârstă de 89 ani) şi de Adrian Marino. Documente macedonschiene inedite, în 1790-1840. Nu mai avea acte doveditoare, arse în timpul „Revista Fundaţiilor", XIII, serie nouă, 4 aprilie 1946, p.884, focului din 1847. Văduva menţionează ca fiu doar pe Mihail Zoe/Zinca născută Papazoglu era grecoaică; În lucrarea sa, (atunci căpitan la Comanda Pompierilor), care nu o putea Viaţa lui Alexandru Macedonski (EPL, 1966, p. 20), precum ajuta, nu şi pe Alexandru (generalul)! I se va acorda un şi în capitolul Cronologie (Al. Macedonski. Opere. I. Poezii, ajutor lunar, de patru ducaţi. EPL, 1966, p. 250-251), Adrian Marino o prezintă pe Zoe/Zoiţa ca fiică a lui Constantin Papasoglu, negustor, * 1816 decembrie 22. Alexandru D. Macedonski s-a arendaş până în 1821 al ocnelor Moldovei, proprietar de han, născut ca primul fiu al soţilor Zoe (n. Paznanski) şi Dimitrie în Bucureşti, case şi vie în dealul Filaretului. În realitate, Macedonski. De la 15 ianuarie 1821, de când Dimitrie Zoe/Joiţa fusese, mai întâi, căsătorită cu Constantin Macedonski a sprijinit (mandatat de marii boieri ai Ţării Papasoglu şi, ulterior, cu Dimitrie Macedonski. Zoe/Joiţa, Româneşti - Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Barbu născută în 1783, locuia în mahalaua Precupeţii Noi şi a avut Văcărescu, membri ai Comitetului şi ai Eteriei) mişcarea cinci copii cu Dimitrie: Alexandru, viitorul general şi tată al revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu, copilul poetului (22 decembrie 1816 - 24 septembrie 1869), Alexandru D. Macedonski a fost crescut numai de mama sa, Mihail/Michel/Mihalache, carieră militară obscură, ajuns până la întoarcerea tatălui în Bucureşti, cu permisiunea maior (31 iulie 1831 - 1894), căsătorit cu o Ştefănescu din armatei ruse (1 octombrie 1829), după semnarea Tratatului Tg. Jiu, cu care a avut o fiică, căsătorită cu căpt. Boţea, dând de pace ruso-turc la Adrianopol/Edirne (2 septembrie 1829). naştere la mai mulţi copii; Alexandrina (?-?), căsătorită cu un Alexandru era la vârsta pubertăţii. Brezianu, având trei copii: Alexandrina, căsătorită Paciurea, apoi Gherghel, fără copii; Leonida căsătorit cu o * 1831-1834 Este trimis, la studii militare, la Liceul Caramzulea, cu două fiice, căsătorite şi ele Mareş şi, imperial de la Kerson, prin intermediul bunicului matern, respectiv, Mumuianu; Tolică — avocat şi necăsătorit; Lila căpitanul Ignatie Paznanski, de unde se întoarce şcolit, (?-?), moartă de tânără, la 21 ani. devenind iuncher în Regimentul I Infanterie din Bucureşti.

* 1866 decembrie 13. Zoe Macedonski, de 83 ani, văduva * 1834-1838 Continuă studiile militare de specializare la lui Dimitrie, solicită Domnitorului Carol I de Hohenzolern Jitomir în Rusia, la vest de Kiev. pensie, pentru serviciile aduse statului de către soţul ei între * 1838 aprilie 3. Iuncherul Alexandru Macedonski este * 1849 decembrie 4. Porucicul Alexandru Macedonski avansat praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a este înaintat căpitan, trupa din subordine arătându-se Ţării Româneşti. refractară la severitatea ofiţerului.

* 1843 februarie 14. Praporcicul Alexandru Macedonski * 1851 martie 21. Primeşte comanda unei companii în din Polcul/Regimentul 1 este avansat porucic/locotenent prin Batalionul model al Oştirii Ţării Româneşti. Ofis domnesc de către , domnitorul Ţării Româneşti (1842-1848). * 1850-1851 Traduce din ruseşte şi i se editează Reglement ostăşesc de slujba infanteriei (Cartea I, Partea II, * 1844 Este trimis în Rusia, la Tuia, pentru instrucţie şi 1-2); Suplement la Şcoala recruţilor de pedestrime (Cap.II. achiziţie de material militar. încărcarea puştilor) la solicitarea oficialităţii, pentru uzul Şcolii Militare naţionale. * 1848 februarie 12. Are loc căsătoria lui Alexandru D. Macedonski cu Maria Fisenţa, fiica lui Emanuel Fisenţa, fiul * 1852 Traduce din ruseşte Instrucţia pentru împuşcarea la contelui Fisenţa - ambasadorul trimis de împărăteasa ţintă şi adăogată cu note desluşitoare. În aceiaşi ani, bunicul Ecaterina în Ţara Românească, înfiată de Dimitrie Pârâianu. matern, organizatorul „comenzii la învăţătură“, tradusese şi Catinca - mama Mariei — era din neamul Brăiloiu din el câteva cărţi necesare studiului militar în Oştirea Română. . După moartea soţului, s-a căsătorit cu vărul ei Dumitru Pârâianu, care a înzestrat-o pe Maria cu moşiile: * 1852 octombrie 13. Căpitanul Alexandru Macedonski Pometeşti, Adâncată şi altele, dar şi cu daruri. Copiii Mariei este înaintat la gradul de maior. cu Alexandru D. Macedonski: Ecaterina (11 nov. 1848 - ?), Dimitrie (22 sept.1852 - 4 iulie 1907), Alexandru (14 martie * 1853 Maiorului Alexandru Macedonski, comandirul 1854 - 24 noiembrie 1920), Vladimir (1 sept. 1858 - 22 sept. Batalionului model, îi sunt aduse mulţumiri de domnitorul 1918). august25. Locotenentul/porucicul A.D. Macedonski Ţării Româneşti, Dimitrie Barbu Ştirbei (1849-1853, 1854- este pus în disponibilitate, fiind ostil guvernului revoluţionar. 1856), la inspecţia făcută, văzându-l „în desăvârşită plăcută septembrie 28. Este reintegrat în armată. stare“.

* 1854 Maiorul Alexandru Macedonski este numit, prin este numit prim-adjutant al domnitorului şi şef al Statului- Poruncă către Oştire, comăndiutor/comandant al major domnesc. august 16. Demisionează din postul de Regimentului 3, de către domnitorul Dimitrie Barbu Ştirbei. ministru de Război. Se adânceşte conflictul cu domnitorul.

* 1857 iulie 12. Maiorul Alexandru Macedonski este * 1860 august. Este numit preşedintele Comisiei pentru avansat la gradul de colonel şi numit comandant al Casa de dotaţie a oastei şi membru în comisia Şcolii Regimentului 5 („Buletin Ţării Rom.“, 1857, p.233) de către Militare. Alex. D. Ghica - caimacam (1846-1858), acelaşi care fusese domnitor (1834-1842). * 1861 iunie—august. Ajunge comandant al Garnizoanei Bucureşti şi şeful trupelor din Tabăra Floreasca. * 1859 ianuarie 5. Adunarea Electivă a Moldovei alege, la Iaşi, în unanimitate ca domnitor pe colonelul Alexandru Ioan * 1862 Cere aranjarea drepturilor la pensie, urmare a Cuza, care numeşte ca prim-ministru al Moldovei pe Vasile conflictelor accentuate cu Domnitorul, fiind scos la pensie în Sturdza (17 ianuarie), unul dintre caimacami. ianuarie 23-24. anul următor (octombrie—decembrie). Colonelul Alexandru D. Macedonski este însărcinat de boierii antiunionişti cu represiunea mulţimii din Bucureşti * 1864 martie 30. Generalul A.D. Macedonski este şters care manifesta în favoarea Unirii în faţa clădirii în care avea din controalele armatei. Apropierea de forţele opoziţiei este loc Adunarea Electivă a Ţării Româneşti. Aceasta se respinsă datorită firii sale incomode. pronunţă pentru alegerea ca domn al lui , care numeşte ca prim-ministru al Ţării Româneşti pe * 1868 decembrie 23. Publică articolul Sistema în armată, Ioan Al. Filipescu (25 ianuarie). februarie 8. Primire în „Trompeta Carpaţilor", vădit supărat că nici în noua entuziastă făcută de bucureşteni la intrarea lui Alexandru domnie nu este luat în consideraţie. Ioan Cuza în oraş. mai 4. Colonelul Alexandru D. Macedonski este înaintat general, întâiul în Principatele * 1869 ianuarie 22. Este reintegrat în armată, fiind numit Unite / România, şi şef al armatei, în guvernul C. A. comandantul Diviziei I teritoriale. ianuarie 29. Cazul, Kretzulescu (27 martie - 6 septembrie 1859), pentru combătut furibund în Parlament, considerat abuziv, duce la atitudinea sa unionistă. iunie 10. Generalul A.D. Macedonski dizolvarea Camerei. februarie 10. M.Kogălniceanu, ca ministru de Interne în guvernul prinţului Dimitrie Ghica dispărute ca urmare a sistematizării Pieţii Romane, şi a fost, (nov. 1868-ian. 1870), în depeşa către toate prefecturile, la 24 martie, botezat la biserica din mahalaoa Precupeţii Noi, anunţă revocarea generalului A.D. Macedonski din funcţia având ca naşă pe „cucoana Joiţa sin polcovnicul Paznanschi de comandam al Diviziei I, caz care a provocat în ajun din mahalaoa Precupeţilor Noi“, bunica sa paternă. Numele demisia guvernului şi, toruşi, un vot de încredere în guvern tatălui e trecut în mitrică „Alicsandru maor", fără numele de (care şi-a prezentat demisia, dar pe care domnitorul Carol I familie, rectificare făcută pe actul de botez de către Primăria n-a primit-o). februarie 11. M. Kogălniceanu, în scrisoarea Sectorului de Galben, la 16/28 dec. 1875. — În acest an, se către colonelul D. Lecca din Iaşi, dezaprobă comportarea naşte, la Galaţi, Ioan S. Neniţescu (m.1901), poet pe teme unor ofiţeri „februarişti“ din Bucureşti (cei ce l-au detronat istorice şi publicist, autorul cunoscutului imn Pui de lei pe A.I.Cuza la 11 febr. 1866), informându-l că fusese (1891), şi mor: Gheroghian Hagi Toma Peşacov (n.1785), chibzuită chemarea generalului Macedonski la comanda poet prolix şi poliglot (în limbile română, bulgară şi greacă, Diviziei I. martie 27. Generalul este numit comandant al versuri mixte greco-române), autorul vol. Desmierdarea Taberei militare de la Furceni. august 31. Se termină poeticească (ed.1828), şi Anton Pann (n.cca. 1796), poet şi perioada de instrucţie. Generalul îşi ia rămas bun de la trupă. muzician. septembrie 21. Se îmbolnăveşte. septembrie 24. Generalul A.D. Macedonski moare; soţia sa, Maria Macedonski, * 1865 Scrie poezia Plânsul amantei, inclusă în vol. bănuieşte că ar fi urmarea unei otrăviri, înhumare cu Prima-verba (1872, p. 56-58), însoţită de o notă: „Această ceremonial funerar militar la Biserica Cuţitul de Argint din poezie să nu crezi, lectore, că eu o ţin drept bună şi că nu-i Bucureşti. Soţia va deceda la 27 aprilie 1903, asistând văd erorile de care e plină, dar fiindcă este compusă la etatea neputincioasă la degringolada vieţii private şi literare a de 12 ani şi, prin urmare, una din primele mele încercări, am poetului, fiul preferat, purtătorul nu numai al numelui de publicat-o făr a o corege“. Alexandru al părintelui său adorat, ci şi al comportamentului rigid, contradictoriu, cu accese de grandomanie tipic * 1866 ianuarie. Scrie poeziile [Avântă-te, suflet...], titrată aristocrată. în manuscris Strigătul inimei, şi O voce (Popole române, hai şi te ridică), cu o altă variantă şi datare (10 iunie 1866, * 1854 martie 14. Alexandru A. Macedonski, poetul, se Bucureşti) în manuscris, amândouă incluse în vol. Prima- naşte în Bucureşti, în casele din Calea Dorobanţi, astăzi verba (1872, p. 6-8, 1-3). mai. Compune poezia La o doamnă (Acum, iubito, timp de juneţe), titrată în manuscris La o potrivită, nasul-gura-bărbia-obrazul=potrivite, faţa smeadă, damă, inclusă în vol. Prima-verba (1872, p.28). semne deosebite — nu are“. martie [31]. Redactează poezia Departul, adnotând-o: „În han de la Filiaş, 6 ore seara“, * 1867 Scrie poezia Cântec (Viaţa-mi simt că mi se aceasta însemnând că în ultima zi a lunii, fiind în drum spre stinge), sub formă de virelai, reflex al lecturilor din creaţia Viena, prin Pasul Vâlcan, în Transilvania (Petroşani-Deva- lirică medievală franceză, inclusă în vol. Prima-verba (1872, Arad), apoi, / prin Gyula-Szolnok — Budapesta-Gyor, la p.59-60), reluată în variantă intermediară, la Viena, în ziua Viena, cu poştalionul, de la noi, cu trenul de la Arad. de 23 iulie 1870. martie/aprilie. Scrie poeziile Sosirea şi Convorbire între roză şi crin, la Viena, fără a menţiona ziua, fiindcă era după * 1869 septembrie. Scrie poezia La defunctul meu părinte, calendarul gregorian adoptat în Imperiul Austro-Ungar (cu Generalul Alex. D. Macedonski, inclusă în vol. Prima-verba 12 zile în plus faţă de cel iulian în funcţie în Principatele (1872, p. IV), datată în manuscris: Viena, '70. noiembrie 29. Române), aceasta însemnând că încă nu se obişnuise cu noul Directorul liceului din Craiova, G. M. Furtunescu, îi fus orar şi noul calendar. aprilie 10. Scrie Elegie. La o jună eliberează „Certificatu scolasticul prin quare se fiinţă, Plângi şi suspină (Elegie) unui june decedat, pe ncredentiedia, quo scolariu lu Alessandru Macedonschi a albumul logodnicei sale şi Ruinele Memphis, poemă terminat anul şcolar 1867-68 Clasa a IV-a a fantastică, cu menţiunea: „Viene, Landstrasse et Liceului/Gimnasiului Mare din Craiova, la obiectele: Purtare Hauptstrasse nr.72. În pensionat du proffesseur Vlisser“. (bună), Limba rom. şi latină (binişoară), limba elenă mai. Se află în Viena „spre a se prepara“ să intre la (binişor), Istorie şi Geografie (bine), matern, (binişor), Facultatea de litere. Boemă. Versuri. Aventuri. Scrie mai naturale (repetând examenul, binişor), franceză (bine), multe poezii, multe dintre ele rămase în manuscris, fiind religie (binişor), desen (binişor)“. abandonate: La lira mea, Invocaţie, Adio la Mari, Târziu, Cântecul păstorului, dar şi transcrie din producţiile * 1870 martie 29. Scrie poezia O suvenire, la Craiova, anterioare de la Craiova: La douleur (21 martie 1870). iunie către ora 6 seara, semnând A. Macedonski de Geniadetzki. 10. Scrie poezia Ultimul moment — poemă şi transcrie martie 30. I se eliberează din Dolj paşaport poetului pentru altele: Înconjurarea Vienei - Ioan Sobietzki, Chanson „statele Europei, pe termen de 3 ani de zile la studie“, având: polonaise, Cântec popular—marş. După cum se observă, „statură înaltă, păr-sprâncene, castanii, ochi negri, fruntea Viena îi inspiră poezia de evocare istorică. iulie 22. Scrie, la Viena, poezia Amorul, amiciţia, ca patria şi justiţia, Singura-mi consolare, cu pregnant influx liric, vor fi incluse menţionând numele iubitei sale: Celestina, iar, în ziua în vol. Prima-verba (1872, p. 55, 47-49, 52-54). următoare, o altă poezie dedicată celei care îi era „Angele ceresc!“. iulie 26. Compune în versuri, la Viena, Epistolă * 1871-1876 Colaborează, cu intermitenţe, la ziarul amicului meu George G. G[ârbea], coleg de şcoală la „Telegraful de Bucureşti“, organul aripei radicale a Craiova, căruia îi va semna, în „Literatorul“ (8 iunie 1918), Partidului Liberal, cu versuri, traduceri şi studii politice, cum necrologul. septembrie. Scrie, din Viena, aceluiaşi G.G. ar fi cel titrat Despre revoluţiune, răul şi binele ce produce Gârbea o altă epistolă în versuri. [octombrie]. Scrie, la (10 ian.1876), dar şi literare: Poeziile d-lui Candiano Viena, poemul Desperatul, format din opt sextine, din care Popescu (29 ian. 1876) sau administrative: Memoriu adresat va selecta doar două (strofe a IlI-a şi a IV-a, v. 13-24), d-lui ministru de interne asupra situaţiunei judeţului Bolgrad pentru poezia [Nimic n-aştept aicea...], pe care o va include (30 oct. 1876). în vol. Prima-verba (1872, p.6l). noiembrie 26/8 decembrie. Debutează publicistic în „Telegraful român“, Sibiu, cu * 1872 februarie 3 - mai 28. Se află, în Italia, la Florenţa, poezia Dorinţa poetului, datată: Viena, 3 dec.1870, stil nou, în Via Maggio 2, scriind alegoria Grădinile (Ce frumuseţe! pe care o va relua în anul următor, în „Ghimpele" (20 iunie Ce mii de flori!). Reia epistola în versuri către G.G. Gârbea, 1871). începută la Viena, în ziua de 26 iulie 1870, şi dă o nouă variantă. O altă poezie, Unde eşti Celestina?, exprimă fiorii * 1871 ianuarie 17. Scrie, în Viena, seara, la 7 ore, poemul dragostei. iulie 30. Scrie, în Bucureşti, poezia Sunetele Judecata în Infern, formată din şase părţi. ianuarie/martie. Se bătăliei (Bomba detună), inclusă în vol. Prima-verba (1872, află, în Italia, în Alpii Trientini, în partea de nord a Lacului p. 62), compoziţie pe ideea „armonie imitativă", proprie de Garda, în localitatea Riva, situată, între Verona şi Brescia. instrumentaliştilor, virtuozitate ce îl va preocupa ca tehnică Călătoria se prelungeşte până la Turin/Torino, în vest, după prozodoică toată viaţa. O altă poezie, Marş (Puşca luaţi), este care se întoarce în ţară, la Bucureşti. aprilie. Scrie, în scrisă în aceeaşi zi, având tematică similară. septembrie. Bucureşti, poezia Cerşetorul. august 30 — 5 noiembrie. Se Debut editorial cu Prima-verba (70 p.). Poesii de Al. A. află, la Geneva, în Elveţia, unde va scrie poezia La România Macedonski. Student în litere. Bucureşti, având în sumar 32 (Vedeţi această vale cu flori încântătoare) şi altele cu de titluri de poezii scrise între 1865-1872. septembrie 24. caracter patriotic, dar numai Adio, Visul lui Nadir şi Consemnarea volumului în revista „Federaţiunea",Pesta. octombrie 1/13. Volumul este semnalat, de asemenea, în în ţară, face un drum la Adâncată de Jos, sat în plasa revista „Familia“, Pesta. octombrie 15. Recenzie de D.A. Amaradia, judeţul Dolj, format din 66 de familii (133 Laurian, în „Transacţiuni literare şi sciinţifice“, Bucureşti. suflete), cu 63 de case (şi două bordeie), din care două, vechi iulie 30 - octombrie 1. Multe dintre poeziile scrise în această conace boiereşti, unul făcut de vistierul Bădescu, celălalt, de perioadă rămân în manuscris până la apariţia prezentei ediţii, Manolache Fisenţa, în care copilărise poetul. Locuitorii erau adică peste 130 de ani. octombrie 18. Publică în săraci (deţineau 9 cai, 116 boi, 6 măgari, 155 oi, 73 capre); „Telegraful". Bucureşti, poezia Amicului meu Ilariu Hodoş, şcoala primară se afla în Pometeşti, satul vecin. Ştiau carte la moartea sorei sale Elisa (reluată în „Oltul", 13 ian. 1874). 41 locuitori (37 b + 4 f) şi numai 35 copii urmau cursurile şcolare. Moşia pe care se afla satul (2516 pogoane arabile + * 1873 mai 23. Tipăreşte, în „Telegraful“, Bucureşti, 110 ha pădure) aparţinea statului, în 1903; altădată era poema antidinastică 10 mai (Sunt opt ani de suferinţă care proprietatea boierilor Fisenţa şi, prin dotă de zestre, a mamei astăzi s-a-mplinit), motiv de temere pentru mama sa, Maria poetului. noiembrie 14. Apare primul număr al primei sale Macedonski, de a-l expedia precipitat în străinătate, prin publicaţii: „Oltul“ Ziar liberal cu pagină literară, Bucureşti, Giurgiu, cu vaporul „Tagetof, în Austria (la Viena şi bisăptămânal (14 nov. 1873-23 mai 1874) şi săptămânal (26 Gleichenberg) şi Italia (la Neapoli), pentru a-l feri de mai-22 dec. 1874). Resp. girant: G.Niculescu. În art. eventuale consecinţe derivate din acuzaţia de laese program, Profesiune de credinţă, poetul declară că „prin majestatis. mai 27 - iunie 10. Îi apare în „Trompeta literatură o naţiune se înalţă, prosperă şi impune respect Carpaţilor“, Bucureşti, revista lui Cezar Bolliac, poema La celorlalte naţiuni". Colaboratori: Veronica Micle, Th. moartea lui Alexandru Ioan I, Domnul românilor, împreună Şerbănescu, N. Ţincu, N.V. Scurtescu, D. N. Safir. Publică cu un Dialog între un călător şi un pământean asupra morţii poezia Iubirea lumei (De câte deziluzii, vai, inima-mi e lui Cuza. (Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii, murise, în plină). Până la sfârşitul anului, îi apar poeziile scrise în ziua de 3 mai 1873, la Heidelberg.) iunie-august. Călătoreşte aceeaşi perioadă. decembrie 1. Publică în „Tribuna“, în Austria (Stiria, Tirol, Siemering, Klagenfurth, Graz, Bucureşti, aflată sub redacţia lui Gr.H. Grandea (1 august-1 Insbruck, Gleihenberg), apoi, în Italia (Tarvis, Napoli, decembrie 1873), poeziile Umbrei lui Bolintineanu, Veneţia). august 11. Publică, în „Telegraful“, Bucureşti, Călugărenii şi Şarpele şi pila (după La Fontaine). poema Chemarea la arme a lui Tudor Vladimirescu (1821), scrisă la Napoli, în acelaşi an. septembrie. După ce a revenit * 1874 ianuarie 1. Tipăreşte, în „Oltul", poezia Sărac şi curat, ecou al pierderii moşiilor de zestre ale mamei, inclusiv * 1876 martie 25 — aprilie 23. Este redactor la cea de la Adâncată de Jos, datorită unor încurcături „Stindardul“ (25 martie - 30 iunie 1876). Ziar politic, literar, financiare ca urmare a ipotecărilor. martie. Înfiinţează comercial şi ştiinţific, al cărui director era Pantazi Ghica, iar Societatea literară „", la şedinţele căreia iau parte în funcţia de redactor l-a urmat . În colaboratorii de la „Oltul“, dar şi alţii. iunie 23. I.L. paginile cotidianului va publica, printre altele, traduceri din Caragiale în „Ghimpele“, cu adresă directă la A.a.msky, în Gilbert şi Lamartine, nuvela Cârjaliul şi piesa de teatru Cronica literară. iunie 29. Poetul este urmărit pentru delict de Gemenii. iulie 21 — septembrie 19. Director al Prefecturii presă după publicarea unui violent editorial judeţului Ismail/Bolgrad, Basarabia (teritoriu care, în urma antiguvernamental. iulie 8 şi 15. Prim-procurorul Războiului Crimeii, prin Conferinţa de la Paris, revine Tribunalului Ilfov îl citează şi i se ia un interogatoriu. României, între 1856-1877). În acelaşi timp, poetul deţine cu titlu provizoriu funcţia de . Prin încălcarea flagrantă a * 1875 ianuarie 15. Apare „Revista Junimei“ (Buc, 15 instrucţiunilor confidenţiale ale lui I.C. Brătianu, prim- ian.—15 sept.) din al cărei rol conducător se retrage după ministru, de a permite trecerea „volintirilor“ ruşi în drum primul număr, publicaţie cu ortografie latinizantă, cu spre Serbia, demisionează. atitudine manifestată potrivnic „Convorbirilor literare“ pentru atitudinea ei filogermană. Al. Macedonski a colaborat * 1877 Colaborează la „Timpul“. Ziar politic, comercial, cu versuri (Carminella, Pastel), alături de D. Petrino ş.a. mai industrial şi literar, cotidian al Partidului Conservator, cu puţin cunoscuţi. martie/aprilie 24.I se prezintă mandatul de versuri: Odă închinată armatei române (nr. 178) şi o arestare la Craiova şi e adus sub escortă la închisoarea traducere din Burger (nr. 214), înainte ca M.Eminescu, la Văcăreşti din Bucureşti, în aceeaşi celulă cu N. Fleva (1840- propunerea lui , să devină redactor al acestui 1914), om politic liberal, avocat în vogă şi „tribun al periodic (oct. 1877). Colaborări intermitente la „Familia“ din poporului“, viitor ministru şi deputat în dese rânduri. Poetul Budapesta (1865-1880) şi Oradea (1880-1906), cu traduceri plin de umor va scrie versuri satirice. iunie 7. Pus în libertate din Puşkin, Lamartine, Petofi. de Curtea de Juraţi a Tribunalului Ilfov, devine eroul zilei, gloriolă care îi dă satisfacţii vindicative, cu o colaborare sterilă politic în „Telegraful“. * 1877-1878 Publică în „Vestea“ (4 aprilie 1877 - martie satiric; acum scrie ciclul Nopţilor, caracterizat şi printr-un 1878), în calitate de colaborator, dar şi de director (sept. abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopţile al 1877), poezii originale şi traduceri, proză. poetului romantic francez . Opere publicate După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un Volume de versuri: proces de esenţializare. Acum scrie Rondelurile; discursul liric este rezultatul unui efort de sinteza şi se bazează pe o * Prima verba (1872); metaforă concretă. Poetul renunţă la retorismul primei etape, * Poesii (1882); poezia devenind sugestie şi muzicalitate. Spre exemplu acum * Excelsior (1895); scrie Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grădina * Flori sacre (1912); japonezului, Rondelul câinilor, Rondelul lucrurilor. * Poema rondelurilor (1927) Macedonski e unul dintre puţinii noştri autori de rondel. Spre Proză: sfârşitul vieţii a scris celebrele cicluri, Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, * Dramă banală (1896); Rondelurile Senei şi Rondelurile de porţelan. Cele cinci * Cartea de aur (1902); cicluri au fost publicate în volumul postum Poema * Le calvaire de feu (1906); Rondelurilor (1927). * Thalassa (1915); * Nuvele (1923) A publicat un volum de versuri în limba franceză intitulat Bronzes. Teatru: Activitatea publicistică şi cenaclul * Moartea lui Dante Alighieri (1916) Macedonski este şi fondatorul revistei şi cenaclului Până în 1890 Macedonski scrie poeme ample, de factură Literatorul, o grupare formată în 1880 ca reacţie a influenţei romantică, cu versuri lungi, şi cu un pronunţat caracter germane a grupării Junimea. Poetul a încercat astfel să relanseze caractarul neolatin al limbii şi literaturii române. a decernat Premiul Nobel pentru Fizică. Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activităţii lor scriitoriceşti, numeroşi tineri talentaţi, printre care Cele mai multe dintre contribuţiile sale în fizică sunt legate George Bacovia, , pe care i-a publicat în revista de teoria relativităţii restrânse (1905), care unesc mecanica sa - Literatorul. În 1873 scoate ziarul Oltul, iar în 1896 cu electromagnetismul, şi de teoria relativităţii generalizate revista Liga ortodoxă în care vor debuta alţi mari scriitori: (1915) care extinde principiul relativităţii mişcării Tudor Arghezi, Gala Galaction. neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitaţiei.

Teoretician al simbolismului şi promotor al noii poezii: Arta Alte contribuţii ale sale includ cosmologia relativistă, teoria versului (1890); Poezia viitorului (1892). A fost influenţat de capilarităţii, probleme clasice ale mecanicii statistice cu instrumentalismului poetului belgian René Ghil. aplicaţii în mecanica cuantică, explicarea mişcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziţiei atomice, teoria A fost ales ca membru post-mortem al Academiei Române cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietăţile termice al (în 2006). luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiaţiei (ce include emisia stimulată), teoria Albert Einstein (n. 14 martie câmpurilor unitară şi geometrizarea fizicii. 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost fizician evreu Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică german, apoi apatrid (1896), energia disponibilă a materiei. elveţian (1899), emigrat în 1933 în SUA, naturalizat Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct aşa cum se elveţiano-american în 1940, crede) la realizarea bombei atomice şi la evoluţia studiului profesor universitar la Berlin şi energiei nucleare. Princeton. Celebritatea sa se datorează în special formulării Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul ştiinţei. A fost teoriei relativităţii. În 1921 i s- un activ militant al păcii şi susţinător al cauzei etniei evreieşti căreia îi aparţinea.

Einstein a publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice şi peste NOUTĂŢI ÎN BIBLIOTECA 150 în alte domenii. CENTRULUI CULTURAL

EDITURA M.A.I.

În perioada 04-08 martie a.c., îşi va deschide porţile, la CĂRŢI ÎN BIBLIOTECA CENTRULUI CULTURAL Muzeul de Istorie al României din Bucureşti, Salonul de M.A.I carte şi presă Bucureşti.

Şi la această manifestare Editura M.A.I. se prezintă cu un TIPOLOGIA stand unde vor fi expuse cele mai recente apariţii din LEGENDEI domeniile: juridic, relaţia poliţie – comunitate, cursuri POPULARE universitare, monografii, lucrări profesionale poliglote, ghid ROMÂNEŞTI privind circulaţia în Spaţiul Schengen; Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 04 martie, ora Autor: Tony 15,00. Salonul va fi deschis zilnic, între orele 11.00 – BRILL 19.00, intrarea gratuită.

• Vol. 1 – Cărţile prezentate pot fi consultate în bibliotecile şi LEGENDA punctele documentare din structura MA.I., precum şi pe ETIOLOGIC site-ul Centrului Cultural la adresa www.c-cultural.ro Ă Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Ionel Oprişan. Prefaţă de Sabina Ispas. În pofida celor patru decenii scurse de la încheierea Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2005. lucrării, ea îşi păstrează integral actualitatea - de altfel, ca orice instrument de lucru temeinic alcătuit -, oferindu-i Vol.2 – LEGENDA MITOLOGICĂ, LEGENDA specialistului un ghid autorizat, obiectiv şi riguros prin RELIGIOASĂ, LEGENDA ISTORICĂ hăţişul legendelor româneşti, publicate până în 1940 sau Ediţie îngrijită de Ionel culese până în 1957 şi aflate sub forma de manuscris la data Oprişan. elaborarii ei.” - I.Oprisan Prefaţă de Sabina Ispas. Editura Saeculum I.O., Tony Brill cercetează proza populară românească, Bucureşti, 2006. preocuparea sa principală fiind legată de alcătuirea tipologiei (Colecţia Naţională de legendei populare româneşti. În 1970 a publicat volumul Folclor). “Legende populare româneşti. Legende istorice”, iar în 1974, “Legende geografice româneşti” (antologie de legende “Finalizată în 1965 şi extrase din volume, broşuri şi periodice, publicate până în încredinţată tiparului în anul 1940, precum şi din manuscrise aflate în colecţiile 1969, lucrarea pe care o Bibliotecii Academiei şi în Arhiva Institutului de folclor). prezentăm specialiştilor şi cititorilor a rămas (din cauza Legendele, datorită diversităţii lor, au fost sistematizate în aşa-ziselor "probleme patru mari grupuri: politice" pe care legenda le- A - Legende despre apele României; ar fi ridicat) nepublicată B - Primele aşezări omeneşti oglindite în legende; până acum, deşi înfăţişa C - Povestirile privind configuraţia solului ţării noastre (şi realitatea complexă a uneia toponimia acestora); dintre cele mai bogate, D - Alte aspecte ale naturii ţării noastre şi ctitorii, reflectate tipologic vorbind, specii ale în diferite legende. folclorului românesc. O amplă lucrare (în manuscris) îi încununează activitatea de cercetare a prozei populare româneşti: Catalogul tipologic al sărbători şi obiceiuri legate de religia creştină, cum şi alte legendelor populare româneşti. Index tipologic şi prilejuri de sărbători şi practici. bibliografic bilingv (român-francez). Clasificarea acestei IV. Legendele istorice - referitoare la personaje istorice, eroi prolifice secţiuni este concepută după un sistem original, naţionali şi locali, evenimente naţionale şi locale. adaptat tipologiei româneşti. Catalogol românesc care a fost alcătuit de Tony Brill, este Pe baza tipologiei amintite, autoarea întocmeşte antologia actualizat şi completat de Mihai Canciovici şi se află în Legende populare româneşti vol. I (1981), care oferă o Arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, imagine concludentă asupra legendelor etiologice. Apărut în fiind rezultatul unei munci de analiză şi sistematizare a unui condiţiile impuse de cenzură, volumul n-a putut fi tipărit aşa vast material până în anul 1970. cum a fost conceput de cercetătoare. Ulterior, în anul 1994, lucrarea a fost publicată cu sprijinul lui Ioan Şerb, în trei Pentru clasificarea întregului material de legendă, Tony Brill volume: Legendele românilor - I Legendele cosmosului, II a stabilit patru mari sectoare, definite după sfera Legendele florei, III Legendele faunei. preocupărilor lor, pe care le amintim: I. Legende etiologice - legendele care se ocupă de crearea şi Tipologia legendelor întocmită de Tony Brill este mult mai organizarea lumii; Conform acesteia, avem următoarele amplă, cuprinzând secţiuni mitologice, relogioase, istorice, tipuri: Creaţia spontană, prin autogenerarea unor personaje toponimice, onomastice etc., acestea se află doar în sau elemente ale naturii; Creaţia prin autometamorfozare, manuscris. printr-un proces de autotransformare a unor elemente în altele, fără intervenţie din afară; apare rareori în textele folclorice româneşti; Creaţia iniţială, prin acţiune creatoare, în urma căreia elemente ale naturii, fiinţe sau lucruri au căpătat, din chiar momentul Creaţiei, forma actuală. INFORMAŢII UTILE II. Legendele mitologice - legende care privesc apariţii, existenţe şi lucruri supranaturale, expresie a unor credinţe * * * îndepărtate cu caracter precreştin; În urma reorganizării unor structuri centrale, Centrul III. Legendele religioase, cele care se referă la personaje, Cultural al M.I.R.A. a devenit unitate subordonată Aparatului Central (de nivel direcţie), având în componenţa achiziţiona bilete la spectacolele din capitală. Săptămânal, în sa Serviciul Tradiţii şi Educaţie, Editura M.I.R.A., Serviciul fiecare joi şi vineri, între orele 0800–1100, se distribuie Sport, Ansamblul Artistic „Ciocârlia”, Serviciul Marketing repertoriul teatrelor, pentru săptămâna următoare. Solicitările de Cultural-Artistic, Financiar-Contabilitate, Serviciul Logistic bilete se pot face în zilele de luni şi marţi, între orele 0800–1000 şi Secţia Asistenţă Religioasă a Aparatului Central. * * * Conform noilor atribuţii, Centrul Cultural, prin noile structuri specializate, gestionează din punct de vedere tehnic, La acţiunile organizate la sediul Centrului Cultural, Calendarul acţiunilor sportive, Planul Editorial al M.I.R.A. şi accesul se face pe bază de invitaţie, permis vizat la zi sau asigură secretariatul tehnic al Comisiei de Însemne Heraldice legitimaţie de serviciu tip M.I.R.A. a M.I.R.A. * * *

PROGRAM AUDIENŢE: SECRETARIATUL CENTRULUI CULTURAL Director Gheorghe Turda: joi 1200 – 1400 Etajul II, camera 201, Telefoane: 021314 62 19 şi Director adjunct Vasile Ursachi: miercuri 1400 – 1600 021303 70 80 interioare 10245 sau 10265 * * *

Întrucât pot apărea modificări neprevăzute în programul ** * de activităţi pe luna în curs, vă rugăm să consultaţi, de În foaierul Nicolae Grigorescu puteţi juca tenis de asemenea, site-ul www.c-cultural.ro şi afişele cuprinzând masă, în zilele de marţi şi joi, între orele 1600–2000, iar 00 00 principalele manifestări cultural-artistice săptămânale. sâmbătă şi duminică între orele 10 –18 . Activitatea se Pentru sugestii şi recomandări ne puteţi contacta suspendă când sunt organizate acţiuni cultural-educative. la: [email protected] Relaţii suplimentare la telefon: 021303 70 80 interior 10263.

AGENŢIA DE BILETE PENTRU SPECTACOLE

Persoană de contact: Valentin Moisescu, telefon: 021303.70.80, interior 10246. La solicitarea cadrelor, se pot