Eminescu Și Romantismul German Zoe Dumitrescu-Bușulenga
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală. F „C C. A. Z D-B – M B Caietele de la Putna 3, III – 2010 Apare cu binecuvântarea Înalt Preas nţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor În căutarea absolutului: Eminescu C: D H, E S, A Z, A C, G Ș, C U , I P, E S, G G, M D, I L, M Ș, S L, L C, V C, E D, I M, C-R Ș-N, R H, N R, O G E, I M, N P C: B M, L L, D H, D C E : N P IAR CERUL ESTE TATĂL MEU / ŞI MUMA MEA E MAREA „Eminescu şi romantismul german” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-un nou veşmânt editorial D H, E S, L C, S L, I T P, I D D ISSN 1844–7791 © Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2010 Tel. : 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument Fundaţia „Credinţă și Creaţie. Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”a organizat, în perioada 19-22 august 2009, colocviul internaţional cu tema „În căutarea absolutului: Eminescu”, prilejuit de comemorarea a 120 de ani de la trecerea în veșnicie a celui mai mare poet al românilor. Manifestarea s-a constituit ca un omagiu adus celei care a meditat o viaţă întreagă la sensurile poeziei eminesciene: academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga. „Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală”, mărturisea ea. S-au reunit, la Putna, exegeţi consacraţi și iubitori ai operei lui Eminescu (din România, Republica Moldova, Italia și Ucraina), personalităţi reprezentative ale culturii române actuale, tineri doctoranzi și cercetători ai poeziei, prozei și publicisticii eminesciene. Desfășurat la un nivel înalt al comunicărilor, dezbaterilor și comentariilor, colocviul a adus în prim plan aspiraţia poetului spre totalitate, setea arzătoare de absolut („Focul meu a-l stinge nu pot cu toate apele mării”), orizontul dezmărginit al celui care reprezenta cel mai adânc inţa și identitatea românească, înscriind-o în durata timpului și a valorii universale, marile izbânzi ale expresiei poetice eminesciene. Zilele dense ale conferinţelor au fost urmate de o călătorie la Cernăuţi și Hotin, refăcând trasee de istorie naţională și culturală, sub semnul celor două mari simboluri: Ștefan cel Mare și Eminescu. Lucrările colocviului „În căutarea absolutului: Eminescu” se regăsesc în paginile numărului de faţă al „Caietelor de la Putna”. Nota speci că a acestei reviste anuale este publicarea, pe lângă textul conferinţelor, a unor secvenţe din intervenţiile, dezbaterile, comentariile participanţilor la colocviu. „În căutarea absolutului: Eminescu” a fost a treia ediţie a colocviilor organizate de Fundaţia „Credinţă și Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”. Primele două ediţii au avut ca teme: „Tradiţie spirituală românească și deschidere spre universal” și „Epoca noastră. Tensiunea etic-estetic”. Conţinutul lor se regăsește în numerele 1/2008 și 2/2009 ale revistei „Caietele de la Putna”. Fundaţia în inţată la Putna, în 2006, după strămutarea la cer a Maicii Benedicta – mormântul ei se aă în cimitirul mănăstirii, așa cum i-a fost dorinţa testamentară – și-a propus promovarea modelului de viaţă creștină și a valorilor culturale și spirituale românești și universale cărora li s-a dedicat Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. În acest scop, Fundaţia 5 publică, prin intermediul editurii sale „Nicodim Caligraful”, cărţile semnate de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. În 2009 au apărut, la această editură, într-un veșmânt nou, „Eminescu Viaţa” și „Eminescu și romantismul german”. Ele au fost precedate, în 2008, de volumul „Contemporanii mei. Portrete”, editura Niculescu. Spre sfârșitul lui 2010, este preconizat să apară volumul „Eminescu. Cultură și creaţie”, iar în anii următori – manuscrise și corespondenţă legate de viaţa și opera lui Eminescu din arhiva acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga. 6 Colocviul În căutarea absolutului: Eminescu Putna, 19–22 august 2009 7 Întâmpinări 8 Arhimandrit Melchisedec Velnic, Stareţul Mănăstirii Putna Iată-ne întruniţi în Casa Domnească a Slăvitului Voievod Ștefan pentru a treia oară în memoria academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. Acum doi ani am spus că Maica Benedicta s-a ascuns în pământul Putnei precum bobul de grâu în pământ. Așa cum bobul de grâu putrezește, dar din el răsare un spic din care apar alte boabe, care la rândul lor aduc rod, tot așa și Maica Benedicta, așezându-se în pământul Putnei, iată că a început să rodească, și ne întâlnim pentru a treia oară într-un colocviu dedicat S nţiei Sale. Am spus „S nţia Sa”, căci academicianul Zoe Dumitrescu-Bușulenga rămâne Maica Benedicta, odată cu această împlinire a vieţii sale suetești, intrarea în cinul monahal. Dumnezeu a rânduit să ne întâlnim aici, la Putna, în 2009, când se împlinesc 120 de ani de la moartea lui Eminescu. Știm cu toţii strânsa legătură între Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Mihai Eminescu. Ascultam odată un interviu al maicii, în care un tânăr o întreba: Care au fost iubirile dumneavoastră, doamnă academician? Iar ea răspundea: În afară de Apostol, soţul meu, l-am iubit pe Mihai. L-am iubit pe Mihai Eminescu. Și, într-adevăr, parcurgând viaţa, parcurgând opera lui Zoe Dumitrescu-Bușulenga, vedem că ea a rămas o îndrăgostită de Mihai Eminescu, de cuvântul lui Eminescu, de poezia lui, de ceea ce a creat și a lăsat marele poet naţional pentru neamul nostru românesc. De aceea, împlinindu-se 120 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, ne întâlnim anul acesta sub semnul lui, dedicându-i acest colocviu în întregime. Titlul întâlnirii noastre este În căutarea absolutului: Eminescu. Dintotdeauna omul a tins spre înălţimi; chiar și atunci când omul s-a ascuns de faţa lui Dumnezeu pentru ca să-și ascundă greșalele sale. Și mintea mi-a fugit, de când s-a stabilit titlul acesta, la protopărinţii noștri, la Adam și Eva, care, în răcoarea serii, după ce încălcaseră porunca ascultării, s-au ascuns de faţa lui Dumnezeu. Și Dumnezeu era Acela care îi căuta. M-am ascuns de faţa Ta, căci m-am temut și sunt gol, spune omul. Și Dumnezeu se apropie de el și-i spune: Cine a spus că ești gol? Căci Eu, iată, te caut, sunt în preajma ta. Deci avem mai întâi o căutare a omului de către Dumnezeu. Apoi căutarea omului, tinderea lui spre Dumnezeu, este o lucrare teandrică, adică împreună lucrătoare: a lui Dumnezeu și a omului. Și Mihai Eminescu a cunoscut o căutare, și Zoe Dumitrescu-Bușulenga a cunoscut o căutare, și noi toţi căutăm mereu, tindem mereu spre bine, spre frumos, spre absolut, tindem mereu spre locul acela de unde am venit, căci suntem zidiţi după chipul Lui și tindem mereu spre asemănarea cu El. Iată un cuvânt al Fericitului Augustin despre căutare și despre aare: Târziu de tot Te-am iubit, o, Tu, Frumuseţe atât de veche, și totuși atât de 9 nouă, târziu de tot Te-am iubit. Și iată că Tu Te aai înăuntrul meu, iar eu în afară, și eu acolo, în afară, Te căutam și dădeam năvală peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai plămădit, eu, cel lipsit frumuseţe. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine; mă ţineau departe de Tine acele lucruri care, dacă n-ar fost întru Tine, nici n-ar existat. M-ai chemat și m-ai strigat și ai pus capăt surzeniei mele. Ai fulgerat și ai strălucit și ai alungat orbirea mea; ai răspândit mireasmă și eu am inspirat și acum Te urmez cu înfocare; am gustat din Tine și acum sunt înfometat și însetat după Tine; m-ai atins doar și m-am și aprins de dor după pacea Ta1. Recunoașteţi textul, este din Confesiunile Fericitului Augustin. Aș îndrăzni să spun că acest zbucium lăuntric prin care a trecut Fericitul Augustin în căutarea lui, în căutarea lui Dumnezeu, îl găsim și la Eminescu. Și îl găsim și la ecare dintre noi. Căci Îl căutăm și atunci când Îl găsim, rostim din toată inima Am văzut lumina cea adevărată, am primit Duhul cel ceresc. Aceste cuvinte le va rostit și robul lui Dumnezeu Mihai după ce s-a împărtășit cu S ntele Taine, cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos, la Mănăstirea Neamţ, într-o zi de S nţii Arhangheli Mihail și Gavril, ziua numelui său, așa cum se menţionează într-o însemnare de pe un Ceaslov. A gustat și el atunci și alte dăţi pacea lăuntrică deosebită pe care o dă numai trăirea adâncă în Dumnezeu. Căci lumina lină, lumina cea adevărată este lumina care vine de la Dumnezeu, care se sălășluiește întru noi precum un mărgăritar de mare preţ înăuntrul inimii; numele lui Iisus este mărgăritarul cel de preţ pe care îl căutăm și-l aăm. În momentul când Îl căutăm, deja L-am și aat. Căci dacă nu L-am aat, nu L-am căutat: dacă nu aăm numele lui Iisus, nu-L căutăm. Cred că și marele nostru poet, ca și cea care a vorbit atât de frumos despre el, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, l-a aat. De aceea, când în 5 mai, cu trei ani de zile în urmă, când intra pe poarta mănăstirii trupul neînsueţit al academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga, eu aveam să rămân sincer uimit de zâmbetul și de bucuria care erau pe faţa ei; și nu era altceva decât zâmbetul și bucuria întâlnirii, a regăsirii pentru totdeauna, a împlinirii pentru totdeauna. Un cuvânt din Evanghelie spune: Dumnezei sunteţi. Ei bine, în căutarea absolutului, în căutarea lui Dumnezeu, omul tinde mereu și când Îl găsește, atunci devine un dumnezeu după har. Se așează în Dumnezeu și se odihnește în Dumnezeu și Dumnezeu se odihnește în el. Dumneavoastră tuturor, în acest moment de deschidere al colocviului, vă spun: Bine aţi venit la mănăstirea noastră! Vă mulţumim că aţi dat curs invitaţiei care s-a făcut prin secretariatul Fundaţiei „Credinţă și Creaţie”.