DOCSLIB.ORG

GISELE VANHESE 1. POSIZIONE ACCADEMICA La Prof.Ssa Gisèle

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
GISELE VANHESE 1. POSIZIONE ACCADEMICA La Prof.Ssa Gisèle GISELE VANHESE 1. POSIZIONE ACCADEMICA La Prof.ssa Gisèle VANHESE ha conseguito, presso l’Università di Liegi, la laurea in «Philologie romane» presentando una tesi di Letteratura Francese sotto la direzione del Prof. Maurice Piron (curatore de l’«Histoire de la Langue française» dopo Brunot et Bruneau) e del Prof. Jean-Marie Klinkenberg, membro del Groupe µ di «Retorica generale». In seguito ha conseguito, presso la Facoltà di Lettere e Filosofia dell’Università degli Studi di Pisa, la laurea in «Lingue e Letterature Straniere Moderne Indirizzo europeo». È anche in possesso di una laurea in «Communication sociale» rilasciata dall’Università Cattolica di Lovanio. Dopo aver usufruito di una borsa di Perfezionamento presso la Scuola Normale Superiore di Pisa, dove ha seguito i seminari dei Proff. Contini, Nencioni e Stussi, nel 1984 la Prof.ssa Vanhese ha preso servizio come ricercatore di ruolo confermato per il raggruppamento di Filologia Romanza presso la Classe di Lettere della Scuola Normale Superiore di Pisa ed è stata assegnata alla cattedra del Prof. Gianfranco Contini. Successivamente, ha insegnato come Prof. di IIª fascia presso l’Università degli Studi di Cassino e del Lazio Meridionale (1992-1994) ed è diventata Prof. straordinario presso l’Università degli Studi di Trieste (1994-1997). Dal 1997 al 2008, è stata professore ordinario di Letteratura Francese presso la Facoltà di Lettere e Filosofia dell’Università della Calabria dove ha tenuto, per supplenza (1999-2018), l’insegnamento di Letterature Comparate e dove ha tenuto, per affidamento (2004-2008), l’insegnamento di Lingua e Letteratura Romena. Dal 2008 al 2018 è stata titolare di una cattedra di Professore di Iª fascia di Lingua e Letteratura Romena presso il Dipartimento di Studi Umanistici dell’Università della Calabria. Dal 2013 al 2018, ha fatto parte del Consiglio Direttivo del Dottorato Internazionale di Studi Umanistici: «Testi, saperi, pratiche: dall’antichità classica alla contemporaneità» dell’Università della Calabria. Nel 2017, è stata nominata membro della commissione per la Procedura selettiva relativa ad un posto di «Ricercatore scientifico II» (specializzazione in «Storia letteraria romena») presso l’Istituto di Linguistica e di Storia letteraria «Sextil Puşcariu» (Accademia romena – Sezione Cluj-Napoca). Nel 2016 fino al 2018, è stata nominata «esperto pro-veritate» di Lingua e Letteratura romena (L- LIN/17) per l’Abilitazione Scientifica Nazionale (SC 10/E1). Nel 2019, è stata insignita del titolo di “Professore Emerito” dell’Università della Calabria. 2. TITOLI 2.1. Incarichi di insegnamento o di ricerca (fellowship) presso qualificati atenei e istituti di ricerca esteri o sovranazionali Nel maggio 2009 è stata incaricata ufficialmente dall’Università di Bucarest di condurre un ciclo di seminari per la Scuola dottorale presso la Facoltà di Lettere. Nell’ambito dello stesso incarico, ha seguito e valutato i lavori di ricerca di alcuni borsisti, coordinando anche uno stage di ricerca della durata di sei mesi presso la cattedra di Lingua e Letteratura romena dell’Università della Calabria. Nel giugno 2011 è stata incaricata ufficialmente dall’Accademia romena di Bucarest di tenere un seminario di ricerca post-dottorale nell’ambito del progetto europeo «Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale» cofinanziato dall’Unione europea e dal Governo romeno (Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, POSDRU/89/1.5/S/59758), ivi compresi gli stage di ricerca della durata di tre mesi di borsisti post- dottorali romeni presso la cattedra di Lingua e Letteratura romena dell’Università della Calabria. Dal 2010 fino ad oggi, è membro permanente del prestigioso Seminario internazionale dell’Accademia Romena di Bucarest (Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă) «Penser l’Europe» (conferenzieri invitati: il Prof. Mario Monti e il Prof. Alessandro Bianchi). È stata moderatore dell’ultima seduta del Seminario «Penser l’Europe» 2019 con l’accademico serbo, Prof. Slobodan Grubacic, e con il Presidente della Repubblica di Romania (1996-2000), Prof. Emil Constantinescu. Dal 2012 fino ad oggi, è membro associato del Centro di eccellenza «Centrul de Cercetări Literare şi Enciclopedice» (The Centre of Literary and Enciclopedic Research) e coordinatore della sezione «Studii literare româneşti din perspectiva vest-europeană şi Program de traduceri» dell’Università Babeş-Bolyai di Cluj-Napoca (Romania). 2.2. Direzione o partecipazione a comitati editoriali di riviste, a comitati scientifici, collane editoriali, enciclopedie e trattati di riconosciuto prestigio Dal 2008 è direttore della Collana «Imago» (Centro Editoriale e Librario – Università della Calabria), dal 2013 della Collana «Danubiana» (Aracne Editrice – Roma) e, dal 2017, della Collana «Immaginario e Retorica» (Rubbettino Editore – Soveria Mannelli). È membro del Comitato scientifico di «Romània Orientale» (Università degli studi di Roma «La Sapienza») dal 1988 al 2014, del Comitato scientifico di «Caietele Echinox» (Università Babeş-Bolyai – Cluj-Napoca) dal 2011 fino ad oggi, del Comitato scientifico di «Synergies Roumanie» (Università Babeş-Bolyai – Cluj-Napoca) dal 2010 fino ad oggi, del Comitato di esperti internazionali di «L’Analisi Linguistica e Letteraria» (Università Cattolica “Sacro Cuore” – Milano) dal 2017 fino ad oggi, del Comitato scientifico di «Synthesis», prestigiosa rivista di Storia letteraria e di Letteratura Comparata dell’Istituto G. Călinescu dell’Accademia romena di Bucarest dal 2018 fino ad oggi. È membro corrispondente per l’Italia dei «Cahiers Benjamin Fondane». In quanto responsabile dell’Unità di Ricerca locale dell’Università della Calabria, ha partecipato al PRIN nazionale (2008) «Enciclopedia delle relazioni culturali italo- romene». Nel 2014, ha creato il centro di ricerca LARIR («Laboratorio di Ricerca sulla Retorica e sull’Immaginario») – che dirige – presso il Dipartimento di Studi Umanistici dell’Università della Calabria. Nel 2016, ha istituito il «Fondo Jugoslav Gospodnetic», contenente l’archivio dello studioso, che coordina presso il Dipartimento di Studi Umanistici dell’Università della Calabria. Fa parte, come membro effettivo, delle seguenti associazioni: Associazione Italiana di Romenistica (AIR), Associazione Italiana di Studi del Sud-Est Europeo (AISSEE), Gruppo di Studio sul Cinquecento Francese, Association Internationale des Amis de Gaston Bachelard (AIGB), Association des Amis de Gilbert Durand (AAGD). 2.3. Premi e riconoscimenti per l’attività scientifica, inclusa l’affiliazione ad accademie di riconosciuto prestigio nel settore Nel 2013, ha ricevuto il premio della critica «Titu Maiorescu» presso l’Academia romena di Bucarest per il libro «Luceafărul» d’Eminescu. Portrait d’un dieu obscur. 3. PUBBLICAZIONI 3.1. LINGUA E LETTERATURA ROMENA Libri 1) Gisèle VANHESE, Benjamin Fondane. Dialogues au bord du gouffre, Soveria Mannelli (Cz), Rubbettino, 2018, pp. 292. 978-88-498-5446-6 2) Gisèle VANHESE, Meridianul balcanic, Prefaţǎ la ediţia în limba românǎ de Gisèle VANHESE. Traducere din limba francezǎ, ediţie criticǎ şi postfaţǎ de Livia IACOB, Iaşi, Institutul European, 2017, 210 p. ISBN 978-606-24- 0206-8 3) Gisèle VANHESE, «Luceafărul» de Mihai Eminescu. Portretul unei zeităţi întunecate, Iaşi, Timpul, 2014, 238 p. ISBN 978-973-612-524-9. 4) Gisèle VANHESE, «Luceafărul» de Mihai Eminescu. Portrait d’un dieu obscur, Dijon, Presses de l’Université de Bourgogne, Coll. Ecritures, 2011, 134 p. ISBN 978-2-915611-87-8. ISSN 1630-0858. 5) Gisèle VANHESE, Le Méridien balkanique, Arcavacata di Rende, Università della Calabria, «Albanologia», n. 14, 2010, 144 p. ISBN 978-88-96513-07-1. Curatela 6) Gisèle VANHESE, Monique Jutrin (ed.), Une poétique du gouffre. Sur «Baudelaire et l’expérience du gouffre» de Benjamin Fondane, Soveria Mannelli, Ed. Rubbettino, 2003, 330 p. 7) Gisèle VANHESE (ed.), L’ora senza crepuscolo. Sulla poesia di Petru Creţia, Università degli Studi della Calabria, Centro Editoriale e Librario, 2006, 206 p. 8) Gisèle VANHESE (ed.), Eminescu plutonico. Poetica del fantastico, Università degli Studi della Calabria, Centro Editoriale e Librario, 2007, 332 p. 9) Gisèle VANHESE (ed.), Deux migrants de l’écriture. Panaït Istrati et Felicia Mihali, Università degli Studi della Calabria, Centro Editoriale e Librario, 2008, 350 p. Gisèle VANHESE (ed.), Poetica dell’immaginario, Università della Calabria, Arcavacata di Rende, Centro Editoriale e Librario, 2010, 266 p. 10) Gisèle VANHESE (ed.), Multiculturalismo e multilinguismo. Multiculturalisme et multilinguisme, «Quaderni del Dipartimento di Linguistica», Università della Calabria, n. 25, 2010, 266 p. 11) Gisèle VANHESE, Eugen Simion (ed.), La Letteratura romena migrante – Literatura română «migrantă», Caiete critice, Bucarest, n. 3-4 (281-282), 2011, 142 p. ISSN 1220-6350. Traduzioni 12) Gisèle VANHESE, Înviere. Risurrezione di Lucian Blaga. Traduzione dal romeno in italiano, in G. Vanhese (ed.), Poetica dell’immaginario, Università della Calabria, Arcavacata di Rende, Centro Editoriale e Librario, 2010, pp. 239-263. Articoli 13) Gisèle VANHESE, De la traduction littérale à la traduction littéraire. Les traductions françaises de «Mioriţa», International Journal of Rumanian Studies», 1984-1986, vol. 4, pp. 103-115. 14) Gisèle VANHESE, «Luceafărul» d’Eminescu: «zburător» ou démon romantique?, in AA. VV., Il momento Eminescu, Bucarest, Ed. Eminescu, 1987, pp. 187-206. 15) Gisèle VANHESE, Paul Celan e la critica italiana, in AA.
Load more

Recommended publications
  • Eminescu – Mit Al Spiritualităţii Noastre
    eseu Eugen Simion EMINESCU – MIT AL SPIRITUALITÃÞII NOASTRE Se împlinesc 115 ani de la moartea lui Mihai Eminescu, aceastã greºealã. O mare poezie rezistã acestor confruntãri, în poetul despre care Maiorescu credea, în 1889, cã este „un om fond, o mare operã existã ca atare ºi învinge timpul pe mãsurã al timpului modern” ºi cã „pe cât se poate omeneºte prevedea, ce întâmpinã ºi convinge generaþiile noi de cititori. literatura poeticã românã va începe secolul al XX-lea sub În fine, faptul cã Eminescu este folosit, azi ca ºi ieri, în auspiciile geniului lui, ºi forma limbii naþionale care ºi-a gãsit confruntãrile politice ºi cã în jurul numelui sãu continuã sã (în el) cea mai frumoasã înfãptuire pânã astãzi, va fi punctul prolifereze o literaturã encomiasticã este în afarã de orice de plecare pentru toatã dezvoltarea viitoare a vestmântului discuþie. Este, cum am spus ºi altã datã, un fenomen de care cugetãrii româneºti”. Previziuni adeverite. Poezia româneascã nu scapã nici un mare creator. Existã, adevãrat, o „mediocritate din secolul care s-a încheiat nu de mult a pornit, într-un chip a elogiilor” (cum zice cineva), care asfixiazã opera vie a poetului, sau altul, de la Eminescu, chiar ºi atunci când s-a îndepãrtat dar trebuie sã recunoaºtem cã, în aceeaºi mãsurã, este ºi o de el (cazul simbolismului, cazul Blaga, cazul – mai complex – „modalitate a contestaþiei” lui Eminescu. Tot atât de intolerantã, al inclasabilului Arghezi). Eminescu a devenit un model cultural fudulã ºi parazitarã... Soluþia este sã nu ne despãrþim de ºi, cu timpul, un mit al spiritualitãþii noastre.
    [Show full text]
  • Eminescu Și Romantismul German Zoe Dumitrescu-Bușulenga
    Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală. F „C C. A. Z D-B – M B Caietele de la Putna 3, III – 2010 Apare cu binecuvântarea Înalt Preas nţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor În căutarea absolutului: Eminescu C: D H, E S, A Z, A C, G Ș, C U , I P, E S, G G, M D, I L, M Ș, S L, L C, V C, E D, I M, C-R Ș-N, R H, N R, O G E, I M, N P C: B M, L L, D H, D C E : N P IAR CERUL ESTE TATĂL MEU / ŞI MUMA MEA E MAREA „Eminescu şi romantismul german” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-un nou veşmânt editorial D H, E S, L C, S L, I T P, I D D ISSN 1844–7791 © Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2010 Tel. : 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument Fundaţia „Credinţă și Creaţie. Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”a organizat, în perioada 19-22 august 2009, colocviul internaţional cu tema „În căutarea absolutului: Eminescu”, prilejuit de comemorarea a 120 de ani de la trecerea în veșnicie a celui mai mare poet al românilor. Manifestarea s-a constituit ca un omagiu adus celei care a meditat o viaţă întreagă la sensurile poeziei eminesciene: academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga. „Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală”, mărturisea ea. S-au reunit, la Putna, exegeţi consacraţi și iubitori ai operei lui Eminescu (din România, Republica Moldova, Italia și Ucraina), personalităţi reprezentative ale culturii române actuale, tineri doctoranzi și cercetători ai poeziei, prozei și publicisticii eminesciene.
    [Show full text]
  • Final Report (To Be Completed with Reference to the Reporting Guidance Notes for Project Leaders
    Darwin Initiative – Final Report (To be completed with reference to the Reporting Guidance Notes for Project Leaders (http://darwin.defra.gov.uk/resources/reporting/H ) - it is expected that this report will be a maximum of 20 pages in length, excluding annexes) Darwin project information Project Reference 621 Project Title ADEPT – Agricultural Development & Environmental Protection in Transylvania Host country(ies) UK, Romania UK Contract Holder ADEPT Foundation Ltd Institution UK Partner Institution(s) Oxford Brookes University Host Country Partner University Lucian Blaga, Sibiu; University Babes-Bolyai, Cluj- Institution(s) Napoca; University of Medicine & Pharmacy, Targu Mures; Ministry of Environment; Ministry of Agriculture, Forests and Rural Development; Ecotur Sibiu; World Wide Fund for Nature – Danube Carpathian Programme Romania; Town Hall Saschiz. Darwin Grant Value £292,800 Start/End dates of Project 1 May 2006/30 March 2009 Project Leader Name Nat Page Project Website www.fundatia-adept.org Report Author(s) and date Dr Angela Banaduc (University Lucian Blaga, Sibiu), Dr Doru Banaduc (NGO Ecotur Sibiu) , Prof Silvia Oroian (University of Medicine & Pharmacy, Targu Mures), Nat Page (ADEPT Foundation) 1 ProjectB Background The project is located in South East Transylvania, an important High Nature Value farmed landscape with biodiversity of European importance. EU Habitats Directive habitats cover over 50% of the area, with many associated Habitats and Birds Directives fauna and flora species. The problem: the biodiversity of this landscape is under immediate threat from abandonment and intensification, and also from lack of recognition: semi-natural landscapes are under-represented in Romania’s protected areas network. Project purpose: halt loss of biodiversity in the area.
    [Show full text]
  • Ismael Ponce, Mexico Arpad Gellert, Lucian Blaga University of Sibiu, Romania Lahby Mohamed, ENS Casablanca, Morocco Vincenzo De Florio, Vlaamse Instelling Voor
    Reviewers DDP 2019 Yizhen Liu, Alibaba Group, United States Niketa Gandhi, Machine Intelligence Research Labs (MIR Labs), United States Alvaro Rubio-Largo, Universidade NOVA de Lisboa, Portugal Thierry Badard, Université Laval / Centre for Research in Geomatics, Canada Dion Goh, Nanyang Technological University, Singapore Chrisa Tsinaraki, European Commission - Joint Research Centre, Italy Luis Alvarez Sabucedo, University of Vigo, Spain Didier Devaurs, Rice University, United States Preben Hansen, Stockholm University, Sweden Teodoro Macaraeg, University of Caloocan City, Philippines Adrian Florea, Lucian Blaga University of Sibiu, Romania Remo Suppi, Universitat Autònoma de Barcelona, Spain Terry Ruas, University of Michigan – Dearborn, United States Ismael Ponce, Mexico Arpad Gellert, Lucian Blaga University of Sibiu, Romania Lahby Mohamed, ENS Casablanca, Morocco Vincenzo De Florio, Vlaamse Instelling Voor Technologisch Onderzoek (VITO) and ECCO group, Vrije Universiteit Brussel, Belgium Jan Rauch, University of Economics, Prague, Czech Republic Cathryn Peoples, Ulster University, United Kingdom Carlos Westphall, Federal University of Santa Catarina, Brazil Jarosław Koźlak, AGH University of Science and Technology, Poland Dhiah el Diehn I. Abou-Tair, German Jordanian University, Jordan Yue Wang, George Mason University, United States Matus Pleva, Technical University of Kosice, Slovakia Omar Eldwaik, University of Salford, United Kingdom Yong Woo Lee, School of Electrical & Computer Engineering the University of Seoul, South Korea
    [Show full text]
  • Hídverők Példamutatása
    ENGEL KÁROLY Hídverők példamutatása „Ha már felragyogott a nap első sugára, vajon meddig fog érni..." — köszön­ tötte Emil Isac a két világháború közötti korszak egyik magyar fordításban megje­ lent román költői antológiáját, amelyet a románok és magyarok között szövődő kap­ csolatok jelentős állomásának tekintett. A szónoki kérdés formájában parafrazált Shakespeare-idézet azonban ma sem vesztett időszerűségéből, mikor a Romániai Magyar Irodalmi Lexikon szerkesztésé­ vel az elmúlt fél évszázad hazai magyar művelődési törekvéseinek minden eddiginél átfogóbb szintézisére készülünk. Az összkép sok jelentős részlete tisztázódott kétség­ telenül már eddig is, de számtalan érdekes momentum vár még felelevenítésre. Mennyire feledésbe ment például azoknak erőfeszítése, akik „a hajnal emberei" módjára, mihelyt a fegyverbe öltözött Európa előtt felderengett a béke remény­ sugára, a gyűlöletbe béklyózott lelkek felszabadításán kezdtek munkálkodni. A testvériség, egyetértés szolgálata kudarcokkal dacoló elszántságot követel, főként egy olyan korban, mint a két világháború közötti időszak, a kizsákmányolásra ala­ pozott társadalmi rendszerek világméretű válságának, az egész emberiséget fenye­ gető katasztrófáknak az évei. Igyekezzünk nyomon követni tehát ennek az Emil Isac idézte sugárnak az útját, melynek ragyogásából román és magyar értelmiségiek próbáltak ismételten a szenvedélyek örvénye fölé a megértés aranyhídját vonni. Az első kezdeményezés Nagyváradról indult ki, ahol Ady Endre és Iosif Vul­ can szellemi hagyatéka eleve kedvező légkört teremtett a kultúrák találkozásának, mégpedig George Bacaloglu ezredes részéről, akit a háború forgataga sodort a Kárpátokon túlról a nyugati határszélre. Ő alapítja meg 1919 novemberében a Hár­ maskörös (Societatea Cele Trei Crişuri) közművelődési egyesületet, amelynek Fehér Körös szakosztálya románok és magyarok egybekapcsolását tűzte ki célul az irodalom, művészet és kultúra eszközeivel. „A háború folyamán csak a rombolás és pusztulás tüneteit láttuk, a fejlődés csak a rombolás technikájának tökéletesítésére szorítko­ zott.
    [Show full text]
  • Lista Participanţi
    TEHNOLOGII MODERNE ÎN SPRIJINUL BIBLIOTECARILOR ŞI AL UTILIZATORILOR Workshop LISTA PARTICIPANŢI Nr. NUME PRENUME Bibliotecă/Instituţie Crt. ABRUDAN ELENA- BCU Cluj 1 ANGELA 2 ALUPOAE ELENA BIBLIOTECA USAMV CLUJ-NAPOCA 3 BACIU DIANA-LAURA Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj 4 BALEA ANCA BCU Cluj-Napoca - filiala Litere 5 BARA LAVINIA Biblioteca UTC-N 6 BLAGA STEFANA Bibliotca Centrala Universitara "Lucian Blaga" 7 BOCHIS TEODORA B.C.U."Lucian Blaga"-Cluj-Napoca 8 BODNÁR RÓBERT BCU Cluj 9 BODOR MELINDA Ed. Fiz.si Sport/BCU Cluj 10 BOGATEAN ALINA IOANA Biblioteca Centrala Universitara Lucian Blaga, Cluj-Napoca 11 BOLDESCU ANNA-MARIA Biblioteca Centrala Lucian Blaga 12 BONDOR ADRIANA BCU Cluj - Biblioteca de Botanica 13 BOTEZ MARIA Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca 14 CÂMPEAN RAMONA Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj CAPUSAN CRENGUTA- B.C.U. L. Blaga Cluj-Napoca 15 ELENA 16 CAZACU VICTOR Biblioteca UTC-N 17 CHEVUL TUNDE Biblioteca Centrala Universitara Lucian Blaga CIMPEAN IONELA Biblioteca :Şcoala Gimnazială Nr. 1 Dej 18 MARIA CIUBANCAN CARMEN Scoala Gimnaziala "Emil Isac" Cluj-Napoca 19 MIHAELA 20 CIURUŞ DOINA Biblioteca Centrală Universitară "L. Blaga" Cluj-Napoca 21 COSTIN ANGELA Biblioteca Centrală Universitară "L. Blaga" Cluj-Napoca 22 COSTIUC TATIANA Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" 23 CRISAN CARMEN Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga" 24 CRISTEA SABINA Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" Cluj-Napoca CRISTOLŢAN ANDREA Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj 25 RUXANDRU CRIŞAN DANA Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca 26 MIHAELA 27 CURTA OLIMPIA Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga" 28 DANCIU LUMINITA Biblioteca Universitatii din Petrosani 29 DĂRĂBAN SAVETA Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj 30 DOMȘA VIORICA Biblioteca Universității Tehnice din Cluj-Napoca 31 DRAGAN ILDIKO Biblioteca Fac.
    [Show full text]
  • List of Participants
    List of participants TEIA: Tenth meeting of the Conference of the Parties Start Date: Tuesday, December 04, 2018 End Date: Thursday, December 06, 2018 Participants: 126 Governments (UNECE Bodies) - ECE Member States Albania Mrs. Ledjana KARALLIU BOJAXHI blv "Dëshmorête Kombitll, n°1 1001 tirana Albania Directorate of Environmental Policies Ministry of Tourism and Environment Phone: +355 6941 12 110 Fax: +355 42 270 627 Email: [email protected], [email protected] Armenia Dr. Anahit ALEKSANDRYAN (HoD) Governmental Building 3, Republic Square 0010 Yerevan Head of Hazardous Substances and Waste Policy Armenia Division Hazardous Substance and Waste Policy Phone: 00 374 11818519 Mobile: 00374 91417236 Ministry of Nature Protection Email: [email protected], [email protected], [email protected], Austria Mr. Armin HEIDLER (HoD) stubenbastei 5 A 1010 Vienna Expert Austria Federal Ministry for Sustainability and Tourism Phone: + 43 1 6151522612109 Fax: + 43 1 6151522617211 Email: [email protected] Mrs. Antonella KRENN Stubenbastei 5 Vienna 1010 administrative staff Austria Federal Ministry for Sustainability and Tourism Email: [email protected] Mr. Christian KROL Minoritenplatz 9 A 1010 Vienna Senior Civil Servant Austria Department II/13, Crisis and Disaster Management and Civil Contengency Coordination Phone: +43 1 531 26 3433 Mobile: +43 664 514 79 55 Federal Ministry of the Interior Fax: +43 1 53126 103433 Email: [email protected] Mr. Karl-Maria MAITZ Stubenbastei 5 1010 Vienna Deputy Head of Unit IPPC and Environmental Austria Assessment Unit I/1 Pollution Prevention and Control of Phone: +43 1 71100 612111 Mobile: +436644454601 Installations Email: [email protected] Federal Ministry of Sustainability and Tourism 1 Wednesday, December 12, 2018 TEIA: Tenth meeting of the Conference of the Parties Governments (UNECE Bodies) - ECE Member States Dr.
    [Show full text]
  • STUDII EMINESCOLOGICE Vol. 9
    STUDII EMINESCOLOGICE 9 Volumul Studii eminescologice este publicaţia anuală a Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani. Apare în colaborare cu Catedra de Literatură Comparată şi Estetică a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Fondatorul seriei: Ioan Constantinescu Volumul Studii eminescologice apare o dată pe an, cuprinzând lucrările susţinute la Simpozionul Naţional „Eminescu: Carte – Cultură – Civilizaţie”, care se des- făşoară anual la Botoşani, sub coordonarea Corneliei Viziteu, director al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani, şi a prof. univ. dr. Viorica S. Constantinescu, şefa Catedrei de Literatură Comparată şi Estetică de la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi. STUDII EMINESCOLOGICE 9 Coordonatori: Viorica S. CONSTANTINESCU Cornelia VIZITEU Lucia CIFOR CLUSIUM 2007 Lector: Corina MĂRGINEANU Coperta: Lucian ANDREI CASA DE EDITURĂ „ATLAS-CLUSIUM” SRL ROMÂNIA, 400133 CLUJ•NAPOCA, Piaţa Unirii 1/1 telefax +40•264•596940 e•mail: [email protected] © Editura CLUSIUM, 2007 ISSN 1454-9115 Cuprins Hermeneutică Zoe Dumitrescu Buşulenga, exeget al germanităţii lui Eminescu / Viorica S. CONSTANTINESCU ....................... 9 Eminescologia dintr-o perspectivă hermeneutică actualizată / Lucia CIFOR .................................................................... 13 Somnul îndrăgostiţilor – o ipoteză hermeneutică asupra sentimentului erotic în poezia lui Eminescu / Puiu IONIŢĂ .................................................................... 22 Studii culturale comparate Un aspect al universalităţii
    [Show full text]
  • Lectura Poemului Peste Vârfuri Prin Motivul Cornului La Eminescu
    RODICA MARIAN LECTURA POEMULUI PESTE VÂRFURI PRIN MOTIVUL CORNULUI LA EMINESCU Lectura peisajului din forma definitivă a condensatului poem Peste vârfuri este dominată de imaginea specifică lansată de primul vers: Peste vârfuri trece lună, / Codru-şi bate frunza lin, / Dintre ramuri de arin / Melancolic cornul sună. Natura devine simultan cadru şi subiect, într-o armonie magică de mijloace, invadând spaţiul semnificaţiei poetice prin cântarea dulce a cornului. Cornul, şi mai ales sunetul lui tânguitor, fermecat şi dureros, este un motiv tipic al universului poetic eminescian, devenind în poemul Peste vârfuri simbolul central1. D. Popovici2, ca şi alţi cercetători eminescologi, mai recent, arăta că sub raportul cultivării acestui motiv nu este cazul să se invoce obligatoriu dependenţa poeziei române de romantismul european, în speţă de romantismul german. Mai curând, cred că avem de a face cu un paralelism, cu o influenţă catalitică „îndreptătoare spre propriile obârşii”, venită dinspre cunoaşterea spiritului culegerilor de folclor ale celor din Şcoala din Heidelberg, sincronă de altfel cu preocupările lui Eminescu, care era culegător de folclor încă înainte de plecarea la studii în străinătate3. Aşadar, „propensiunea firească a poetului către cufundarea în lumea culturii populare” era într-o relaţie specială cu cea a lui Clemens Brentano, cel mai pasionat culegător de literatură populară din întregul romantism german, autor, alături de Achim von Arnim, al celebrei culegeri Des Knaben Wunderhorn („Cornul fermecat al băiatului”). În esenţă,
    [Show full text]
  • Giving Blaga a Legacy in America
    Scholars Crossing Faculty Publications and Presentations Department of Philosophy 2002 Blaga’s Legacy in America - Giving Blaga a Legacy in America Michael S. Jones Liberty University, [email protected] Follow this and additional works at: https://digitalcommons.liberty.edu/phil_fac_pubs Part of the Philosophy Commons, and the Religious Thought, Theology and Philosophy of Religion Commons Recommended Citation “Blaga’s Legacy in America - Giving Blaga a Legacy in America.” In East-West Cultural Passage: Journal of the “C. Peter Magrath” Research Center for Cross-Cultural Studies no. 1, 2002, 7-16. This Article is brought to you for free and open access by the Department of Philosophy at Scholars Crossing. It has been accepted for inclusion in Faculty Publications and Presentations by an authorized administrator of Scholars Crossing. For more information, please contact [email protected]. BLAGA'S LEGACY IN AMERICA – GIVING BLAGA A LEGACY IN AMERICA INTRODUCTION I would like to begin by thanking Universitatea Lucian Blaga and the Fulbright Commission for inviting me to participate in this conference again this year. It is both a privilege and a pleasure. This I say not merely because of the fact that your university is named after one of my favourite philosophers, but because of the respect and partiality that I have for your school. During last year's conference, I witnessed what a vibrant university you have; that you have both serious professors and a serious student body. I observed that you are both open-minded and critical. I observed that you love both to work, and also to play. Last year's conference combined elements of both: the sublime pleasure of academic stimulation mixed with good company and the beauty of one of Transylvania's leading cities.
    [Show full text]
  • Lucian Blaga Recital of Poetry with Actress Lidia Lazu from Bucharest, Romania Jerry W
    Lucian Blaga Recital of poetry With actress Lidia Lazu from Bucharest, Romania Jerry W. McDaniel’s art and Liviu Marinescu’s music compositions complement the poetry. ©Jerry W. McDaniel ’98 Bird of Paradise 3 Thursday, May 22, 2008 Newbury Park Rotary Club Lidia Lazu – Actress and Poetess Email: [email protected] Liviu Marinescu Composer , Professor CSUN Email: [email protected] Website: http://www.csun.edu/~liviu7/ Jerry W. McDaniel Email: [email protected] Fine Artist Website: www.jerrywmcdanielstudios.com Ileana Costea Producer, Professor CSUN Email: [email protected] 1 Poems by Lucian Blaga (1895-1961) Romania’s great modern poet, philosopher, and dramatist https://en.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga http://www.romania-on-line.net/halloffame/BlagaLucian.htm Translated by Andrei Codrescu The Poets Don’t be amazed, Poets, all poets, are Just one, undivided, united into a vast community, Speaking, they are mute. Across centuries they are born And die, Singing, they serve a tongue lost In the past. Sleep In the mild breeze a soul wavers, without today, without yesterday. With indistinct waves Rise the hot centuries From the trees. In sleep my blood draws me back Into my parents Like a wave. All Ways Cut Green day. Spirit of the nut. All ways cut To the heaven of wind, Of love, of word. All ways cut To the Thursday of fire, To the noon of desire, Where passion is burning Where the tear is singing. Pax Magna It appears that God and the Devil Knowing how much greater each could be, Shook hands and made their peace in me.
    [Show full text]
  • Redesigning Multiculturalism Or Japanese
    European Stages https://europeanstages.org Redesigning Multiculturalism or Japanese Encounters in Sibiu, Romani, The Scarlet Princess, written and directed by Silviu Purc?rete, inspired by Tsuruya Namboku IV’s Sakura Hime Azuma Bunshô The Scarlet Princess is the newest production of Silviu Purc?rete at Radu Stanca National Theatre in Sibiu, Romania. It is the hot winner in three categories of the Romanian theatre awards (UNITER): for best production, best actress in a leading a role (Ofelia Popii for interpreting Seigen and Shinnobu Sota), and best set design (Drago? Buhagiar). As strange as it may seem, these awards come as a national confirmation of the international prestige of a unique cultural phenomenon: the Sibiu International Theatre Festival. Among all the great artists the Festival has brought to Sibiu, Silviu Purc?rete is the Romanian theatre director that has made, without any doubt, the most important contribution to the stunning transformation of the city and to the adaptation of the local venues to the contemporary realities and needs of performing arts. He has done so in close collaboration with the outstanding visionary in cultural and theatre management, as well as great actor, Constantin Chiriac, the general manager of Radu Stanca National Theatre and the president of Sibiu International Theatre Festival (since 1993). Purc?rete has a unique directorial method and style. In the first place, he has a predilection for (pre)texts in the classical area of world literature and theatre. Then, after identifying and extracting a nucleus (or several of them) from a certain work, he conducts a series of improvisations together with the cast that later get polished and fastened into a narrative thread, congruous with the (pre)text itself.
    [Show full text]