Eminescu__Mihai-Opere II De III.Pdf

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Eminescu__Mihai-Opere II De III.Pdf M. EMINESCU OPERE II POEZII (2) ACEASTĂ EDIŢIE APARE CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII M. EMINESCU OPERE II POEZII (2) Ediţie critică de D. MURĂRAŞU Postfaţă de EUGEN SIMION EDITURA „GRAI ŞI SUFLET - CULTURA NAŢIONALĂ" BUCUREŞTI, 1995 Coperta de DONE STAN 1875-1879 FĂT-FRUMOS DIN TEI — Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire, Căci născută eşti, copilă, Din nevrednică iubire. 5 Mâni în schit la sfânta Ana Vei găsi la cel din stele Mângâierea vieţii tale, Mântuirea fetei mele. - Nu voi, tată, să usuce 10 Al meu suflet tânăr, vesel: Eu iubesc vânatul, jocul; Traiul lumii alţii lese-l. Nu voi părul să mi-l taie, Ce-mi ajunge la călcâie, 15 Să orbesc cetind pe carte În fum vânăt de tămâie. - Ştiu mai bine ce-ţi prieşte, Las' de-a lumei orice gând. Mâni în zori de zi pleca-vom 20 Cătră schitul vechi şi sfânt. 7 Ea aude -plânge. - Parcă Îi venea să plece-n lume, Dusă de pustie gânduri Şi de-un dor fără de nume. 25 Şi plângând înfrâna calul, Calul ei cel alb ca neaua, Îi netează mândra coamă Şi plângând îi pune şeaua. S-avântă pe el şi pleacă, 30 Păru-n vânturi, capu-n piept, Nu se uită înainte-i, Nu priveşte îndârăpt. Pe cărări pierdute-n vale Merge-n codri făr' de capăt, 35 Când a serei raze roşii Asfinţind din ceruri scăpat. Umbra-n codri ici şi colo Fulgerează de lumine... Ea trecea prin frunza-n freamăt 40 Şi prin murmur de albine; În mijloc de codru-ajunse Lângă teiul nalt şi vechi, Unde-izvorul cel în vrajă Sună dulce în urechi. 45 De murmur duios de ape Ea trezită-atunci tresare, Vede-un tânăr, ce alături Pe-un cal negru stă călare. 8 Cu ochi mari la ea se uita, 50 Plini de vis, duioşi plutind, Flori de tei în păru-i negru Şi la sold un corn de-argint. Şi-ncepu încet să sune, Fărmăcat şi dureros - 55 Inima-i creştea de dorul Al străinului frumos. Părul lui i-atinge părul, Şi atunci c-obrazul roş Ea apleacă gene lunge 60 Peste ochii cuvioşi Iar pe buze-i trece-un zâmbet Înecat, fărmăcător, Care gur-abia-i deschide, Cea uscată de amor. 65 Când cu totului răpită Se-ndoi spre el din şele, El înceată din cântare Şi-i grăi cu grai de jele, Ş-o cuprinde de calare - 70 Ea se apără c-o mână, Insă totuşi lui se lasă, Simte inima că-i plină. Şi pe umărul lui cade Al ei cap cu faţa-n sus; 75 Pe când caii pasc alături, Ea-l privea cu suflet dus. 9 Numai murmurul cel dulce Din izvorul fărmăcat Asurzeşte melancolic 80 A lor suflet îmbătat. Lun-atunci din codri iese, Noaptea toată stă s-o vadă, Zugrăveşte umbre negre Pe câmp alb ca de zăpadă. 85 Şi mereu ea le lungeşte, Şi urcând pe cer le mută, Dar ei trec, se pierd în codri Cu viaţa lor pierdută. La castel în poartă calul Stă a doua zi în spume, 90 Dar frumoasa lui stăpână A rămas pierdută-n lume. 10 RIME ALEGORICE Corabia vieţii-mi, grea de gânduri, De stânca morţii risipită-n scânduri, A vremei valuri o lovesc Şi-o sfarmă Şi se izbesc într-însa rânduri-rânduri. 5 Iar eu pe-un ţărm pustiu murii în pace. Deasupra frunţii-mi luna-n nouri zace, Trecând încet pustiile Saharei Şi luminând o lume care tace. La miezul [nopţii] vezi pustia plană 10 Născând de subtu-i mândră caravană De morţi în văluri lungi Şi, trează, Mergând încet spre-un vis: Fata — morgana. Într-adevăr: adânca depărtare Arată un palat numai splendoare. 15 Pintre fereşti pătrunde o lumină; Perdelele — i păreau muiate — n soare. De prin deserturi lungi şi depărtate, In şiruri vin scheletele uscate. Pustiu-atunci cu caravane-sate, 20 Dormea ca mort sub luna care bate. O caravană lângă mine trece, Naintea ei vine-o suflare rece. În şiruri lungi se strecur şi se strecur: Eu număr unul, număr doisprezece. 11 25 Un chip atuncea de pe cal coboară. La mine-ndreaptă-a lui privire-amară Şi faţa slabă, tristă, adâncită Ş-osoasa mână o întinde-avară. Dar să mă mişc nu am nicicum putere, 30 Căci ţapăn mort eram Şi fără vrere. Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, Deşi prin ele eu aveam vedere. Iar umbra-n vălu-i de mătasă sură D-urechea mea şi-apropie-a ei gură 35 Şi-mi spune lin şi-ncet povestea mare, Ce ca un râu etern în minte-mi cură: „Colo-n palat rezidă-o vrăjitoare Şi om cu ochii vii de-o vede moare; Iar celor morţi, lumina lor adâncă, 40 Li dă viaţa nopţii trecătoare. Deci vin şi tu pe un schelet să-ncalici, Să vezi palatu-i în lumini opalici; De şirul nostru să te ţii în urmă Pân' la grădina ei cu flori italici. 45 Şi iată vălul meu ţi-l dau - pe faţă Să-l pui, s-acoperi ochii tăi de gheaţă, Ca nu cumva să se topească iute De a privirei ei tiranică dulceaţă. " Mă sui Şi plec... o umbră sunt din basme 50 Şi o fantasmă sunt între fantasme, Prin mâna mea de o ridic se vede Ca Şi prin corpul străveziei iasme. Din ce în ce cu toţii se apropii. Grădini lucesc şi flori creşteau cu snopii. 55 Iar rouă curge în briliante umezi - Din crengi de arbori luminează stropii. 12 Pe scări de marmur ne suim cu toţii Şi morţii-şi caut prin coloane soţii: Sunt tineri unii ca iubirea moartă, 60 Iar alţi au barbe albe ca preoţii. Dar toţi cu toţii sunt de om ruine Şi risipiţi din cârduri beduine Au fost găsit amara, cruda moarte Într-un pustiu arzând Şi fără fine. 65 Vorbesc încet... ca-n somn... şi vorba sună Ca frunze-uscate cari vântu-adună, Sau ca murmurul cel vrăjit de ape Când peste codri-apare blonda lună. Deodată-n două şirul se desface. 70 În fund apare-un mândru chip ce tace; Cu roşii flori de mac în păru-i negru, Cu ochii-nchişi un semn cu mâna-mi face. Eu o urmez prin galerii înalte. Izvoare vii din vase stau să salte 75 Şi lângă ele nimfele de marmur, Făpturi cereşti unor măiestre dalte. Pe lucii muri auritele pilastre. În jurul lor sunt aşezate glastre, Din care cresc bogate-ntunecoase 80 Ici roze negre, colo flori albastre. Şi pe fereşti perdele de purpură. - Un miros răcoros simţirea-mi fură; Deschisă lin e uşa unei sale Şi noi minuni uimiţii ochi văzură. 85 Un pictor a-nflorit plafonul, murii, Cu basme mândre, cu frumoase hurii Şi din căţui de-argint, copăr miroase Cu fum albastru formele picturii. 13 Iar pe-un divan, ascuns între perdele 90 Albastre, înfoiate şi cu stele, Şedea regina basmelor măiastră - Lumină lumea gândurilor mele. Ea înşira mărgăritare-n poale Şi pe-un covor persan, frumos şi moale, 95 Ea-ntinde surâzând ca-n vis Şi leneş A ei picioare de zăpadă - goale. Ochii adânci ca două basme-arabe Şaman cu-aceia ai reginei Sabbe, Cum împăratul Solomon îi scrie, 100 Cu-a lor priviri de-ntunecime slabe. Cu ochi pe jumătate-nchişi surâde; - Deşi privirea-mi pe cei vii ucide, Te uită lung la mine, tu, ce mort eşti, Pân-al tău suflet ochii va deschide. 105 L-al tău mormânt tu eşti în pragul porţii, Dar să te stingi nu este voia sorţii, Ci-n fata mea să laşi încet să-ţi cadă De pe-ai tăi ochi de gheată vălul morţii. Îngenunchind atunci am zis în sine-mi: 110 „O, dulce chip, cu mâna fruntea ţine-mi Şi de pe ochi ia-mi vălul trist şi rece, Căci simt bătaia renviatei inemi." Şi de pe ochii-mi cade ceata sură Şi noi minuni uimiţii ochi văzură, 115 Căci înaintea mea stai vrăjitoare Şi basmu-asculţi cu zâmbetul pe gură Ş-atuncea pier anticele portale. In jurul meu iluminate sale Şi-n loc de morţi fiinţe vii, ce vesel, 120 Cu hohot râd - serbează bachanale. 14 Unde-s acum fantasticele şeme Prin care luna străbătea-ntr-o vreme? Acele mii risipuri din pustie Trăiesc... nici unul moartea nu şi-o teme. 125 Când ar avea moarte o vecinicie De-amor, de viaţă Şi de nebunie, Ei nu s-ar veseli atât de tare Precum o fac în astă moarte vie. Ici vezi femeia plină şi bălaie 130 Ce lasă-ncet să cadă a ei straie; Zâmbind rămâne-n mijlocul mulţimei Precum ar fi ieşit din caldă baie. Ici una oacheşă se-ntinde-alene În braţu-unui bărbat ce, de sub gene, 13 5 Ş-aruncă ochii-ntunecoşi sălbateci, Setoşi de patimi c-ale unei hiene. Iar una stă cu ochii ei să soarbă Pe-un vechi ostaş cu-ntunecime oarbă Şi degeţele fine ca de ceară 140 Şi-mpleticeşte-n-a lui neagră barbă. Un râs, un chiot, o vuire multă - Cu toţii strigă, nimeni nu ascultă; Ocări frenetici sunt o desmierdare Şi desmierdarea deveni insultă. 145 Toţi se iubesc - ş-o spun în gura mare. Toţi au făcut din viată sărbătoare: De măşti râzânde lumea este plină, De comedianţi şi de femei uşoare. Murmure doar s-aud de prin unghere, 150 Unde cu glasul blând amantul cere, Pe când iubita gura ei, uscată De sărutări, deschide la plăcere. 15 Ce-i lumea asta mă întreb acuma, Au nebunit-au, sau domneşte ciuma? 155 De-acopăr moartea, ranele hidoase Cu râs, cu-amorul cu beţii, cu gluma? „Ba nu - răspunse-atunci Şeherazade Nu, nu îi vezi aşa precum se cade; Viaţa lor un vis al morţii este, 160 Azi pradă ei, iar mâni ea o să-i prade.
Recommended publications
  • Revista Istorica Fondator N
    279849 INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPEAN REVISTA ISTORICA FONDATOR N. IORGA PUBLICAŢIE SEMESTRIALA VOL. XXVII, N-LE 1—12 IANUAR—DECEMBRE 1941 P-130 REVISTA ISTORICĂ — DĂRI DE SAMĂ, DOCUMENTE ŞI NOTIŢE — FONDATOR N. IORGA DIRECTOR N. BÂNESCU Voi. XXVII, n-le 1—12 Ianuar—Decembre 1941 CĂTRE CETITORI. «Revista istorică» îşi încheia un sfert de veac de existenţă, în mo­ mentul în care ilustrul ei întemeietor era smuls, prin cea mai odioasă crimă, din mijlocul nostru. A fost, în felul ei, cea dintâi în ţara noastră, şi menită a umplea un gol ce se simţea tot mai mult, a îndeplini mari nevoi, pe care atât de bine le lămurea, în cuvântul său introductiv, regretatul Nicolae lorga. Era — cum spunea dânsul — o informaţie istorică de înnoit la profesori, fără biblioteci şi librării, în oraşele de provincie, de sădit în tineretul şcolar, care, către sfârşitul liceului, începe a manifesta aplecări sau vocaţii; erau de stimulat atâtea bunăvoinţe, afirmate, în chip lăudabil, în atâtea părţi ale ţării. De studii întinse, care-şi au locul aiurea, de articole lungi, con­ tinuate în mai multe numere, nu putea fi vorba, fireşte, în această re­ vistă. I se hotăra un program cu mult mai folositor: semnalarea ideii originale, a descoperirii, orientarea şi îndemnul la cercetări. Apoi, ma­ terialul mărunt, care se pierde, informaţia bibliografică, «darea de seamă)), care să urmărească tot ce se publică aici şi ce se publică în străinătate, în legătură cu noi sau având un interes pentru noi, spre a se crea orientarea în domeniul întreg al istoriei, fără de care atâtea cercetări speciale rămân zadarnice.
    [Show full text]
  • Nr. 3-4 Mai- August
    ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA" REVISTA ISTORICA Fondator N. lorga :4.7-AFR .... a --..._ 4.11'g II /13II011IN- 4*741.1046:11 I a. -:.I --J 44. ,,, ;.- 'II:4. -\ rik. st:1 .. I t"'" -e.141'1,1.1.01,1 HYPgjill0140111111111 OW DWI Serienorth",Tomul XV, 2004 Nr. 3-4 mai- august www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE CORNELIA BODEA (redactor ef), IOAN SCURTU (redactor §ef adjunct). NAGY PIENARU (redactor responsabil), VENERA ACHIM (redactor) REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an. La revue REVISTA ISTORICA" parait 6 fois l'an. REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year. REDACTIA: NAGY PIENARU (redactor responsabil) VENERA ACHIM (redactor) IOANA VOIA (traduccitor) Manuscrisele, cdrtilei revistele pentru schimb, precum §i mice corespondentd se vor trimite pe adresa redactiei revistei: REVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor, nr. 1, 011851 - Bucure§ti, Tel. 212.88.90 E-mail: [email protected] www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SERIE NOUA TOMUL XV, NR. 34 Mai August 2004 SUMAR EPOCA LUI STEFAN CEL MARE $TEFAN ANDREESCU, Amintirea lui Stefan cel Mare in Tara Romaneasca 5-10 NICHITA ADANILOAIE, Spiru Haret initiatorul si organizatorul comemorarii lui Stefan cel Mare in 1904. 11-24 OVIDIU CR1STEA, Pacea din 1486 si relatiile lui Stefan cel Mare cu Imperiul otoman in ultima parte a domniei 25-36 EUGEN DENIZE, Moldova lui $tefan cel Mare la intersectia de interese a marilor puteri (1457-1474) 37-54 ION TURCANU, Conexiunile factorilor militari religios in politica externa a lui $tefan cel Mare . 55-66 LIVIU MARIUS ILIE, Stefan cel Mare si asocierea la tronul Moldovei 67-82 JUSTITIA LEGE $1 CUTUMA VIOLETA BARBU.
    [Show full text]
  • N. 93 Vineri 28 Aprilïe
    ANUL III. -1878 N. 93 VINERI 28 APRILÏE. - '' NTJ-1 OIT__T : ÁBONAMENTLE Se priimesc in strdinatate : La D -nil Haasen- IN TOATn ROMANIA ' - stein & Vogler in Vienna, Walfisehgasse 100, . ; n. 48 Pe an . A- 'Oppelik in Vienna, Stubenbastei 2; Rudolf . ,. - '24 : .. , Pe 6 luni . , 12 Mosse in Vienna , Seilerstä,tte 2: Philipp '1 , Pe 3 lunï LOS in Vienna, Eschenbachgasse 11 : L. Lang IN,STRAINATATE: ié Comp. in Pasta, Havas- Laffte & Comp. Adam 2, Carrefur de, la Croix - ' e an in Paris, C. Orain& Comp. Rue Dronot 2 Pa- I RECLAME Rouge 2, Pari INSERTIIINI ris;'ug.Micóud, 139 -140, Fleet Street London IV, de 30 'Mere petit, pagina '30 bath. Linia pe pag. II, 2 lei fol.- nefrancate nu se primase. pe pagina JII, 80 by,ni, Scrisorï - TOÁTE ZILELE DE- LUCRU. nepublicate se vor arde. Rèclame 2 lei noi linia. ' ESE IN Articolele Un numr In Qistricte 15 banï. Un numär ,tn capitalä 10 bank, 13iiirou'1 Redaetieï si Adminis.tratiei: Palatul ,Dacia de Berlin, 6 Maiü. PLECAREA TRENTJRÌLOR Cursul de, Bucurescï, 25, Aprilie. Cnrsur de Viena, 8 Maiñ Cursul Bncnrésoi-Giargin 93'h 93 ' Renta ungara In aur . 85 Actiunile Oäilor ferate romane. 27 - Bncnresci --Suceava Suceava-Bucarései Rurale . - 0b1ig. 6.46 ` . - . 9.15 6:06 n 60/0 . 72 90 . - . 8.15 n 10.- . Suceava: . 5.11 1 1 Búeurescï. 1 Domeniale . ..- 88')s.881I4, Bonuri de tesaur ung , I emis. 119 50 Obligatiunile romane Bncuresci n 12.00 4 - Roman .. 8.45 12.31 1 Giurgiù, sosire . .- : . [11.15 41 8.27 n . 841/4 84 , II , 108 75 Prioritatile C.
    [Show full text]
  • De Ştiinţă Şi Cultură
    STUDII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ VOLUME XII, ISSUE 2, JUNE 2016 VOLUME XII, N° 2, JUIN 2016 VOLUMUL XII, NR. 2, IUNIE 2016 Revistă editată de / revue éditée par / journal published by: UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD, ROMÂNIA în parteneriat cu / en partenariat avec / in partnership with: LE DÉPARTEMENT DE ROUMAIN D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CAER - EA 854 D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CIRRMI DE L'UNIVERSITÉ PARIS 3 - SORBONNE NOUVELLE, FRANCE FACULTATEA DE FILOSOFIE, DEPARTAMENTUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, UNIVERSITATEA NOVI SAD, SERBIA UNIVERSITY OF JENA, INSTITUTE FOR SLAVIC LANGUAGES, JENA, GERMANY „Vasile Goldiş” University Press Arad – România Colegiul editorial / Editorial Board Editor şef / Editor–in–Chief: Prof. univ. dr. Gilles BARDY – Université d’Aix- Marseille AMU, France Director executiv / Executive Director, Redactor şef fondator/ Editor–in–Chief founder: Prof. Vasile MAN – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Coeditori / Co-Editors-in-Chief: Prof. univ. dr. Sophie SAFFI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. Louis BEGIONI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. habil. Emilia PARPALĂ –, Universitatea Craiova; Conf. univ. dr. Laura SPĂRIOSU – Universitatea Novi Sad, Serbia; Acad. Prof. univ. dr. Thede KAHL – University of Jena, Germany; Prof. univ. dr. Rodica BIRIŞ – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Consiliul ştiinţific – Referenţi / Scientific Board Acad. Mihai CIMPOI – Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova Prof. univ. dr. Alvaro ROCCHETTI - Université Paris 3 – Sorbonne Nouvelle, France Conf. univ. dr. Romana TIMOC-BARDY, Université d’Aix-Marseille AMU, France ISSN 1841-1401 (print) Prof. univ. dr. Ştefan OLTEAN – Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca, România ISSN - L 1841-1401 Prof.
    [Show full text]
  • Macedonski-Bacovia. Simbolismul Romanesc
    j\,iACED0'[$KI - BACo\/tA dunloil/brrul Inrninpto Antologie comentatl Alcltuit[ de Florea Firan ScrisuN-Remdnesc lFunlatin -Efitura CUPzuNS 267 268 269 )70 27r ,,IN ARcANE DE PADURE.. SAU SrnucruRILE srMBoLrsMULUr RovrANBsc Jn incitanta sa carte dedicat[ poeirci franceze moderne, De Ia Baudelaire Lla suprarealism,Marcel Raymond amintegte c[ migcarea simbolistl a fost comparatd. cu dragonul din Alca, despre care niciunul dintre cei ce pretindeau a-lfivdzutmtputea spune cum ard.ta. Cunoscutul saurian din Insula Pinguinilor, romanul lui Anatole France, capdtd.astfelvaloarea unei parabole a dificultilii definirii unei realitili sensibile, neomogene, uneori chiar divergente. Este 9i cazul Sirnbolismului, curent literar european, apdrut mai intdi in Franga, ca reaclie impotriva parnasianismului intrat in impas datoriti sterilit[tii exerciliilor de virtuozitate formald 9i cultivirii unei poezii impersonale, reci, golite de emolie, a romantismului retoric si a naturalismului pozitivist, promovind conceptul de poezie moderni. Numele noii orientdri, avdndu-l ca precursor pe Baudelaire, va fi inventat de citre Jean Mor6as, in 1886, in articolul-manifest Le Symbolisme. Sub aceasti denumire se manifesti insi direclii gi tendinle destul de diferite, rcprczentate de versul ermetic 9i de armoniile imitative ale lui Ma11arm6, de culoarea vocalelor lui Rimbaud, de primatul muzicii lui Verlaine (,,De la musique avant toute chose"), de consoanele lui Ren6 Ghil evocind cdte un instrument (simbolismulinstrumentalist), de versul liber al lui Kahn, misticismul lui Maeterlinck, magia lui P6ladan, de versul dinamic al lui Verhaeren, galbenul lui Corbidre sau de atmosfera cegoas[ din poezia lui Rodenbach, de macabrul lui Rollinat sau fluiditatea lui Samain. Pe toli ii unegte convingerea cd, aldturi de realitatea obiectivi, existd gi una transcendentd, suprasensibili, depisind posibilitdlile cunoagterii exacte.
    [Show full text]
  • Eminesciana .Perpessicius
    PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Coperta:EugenMATZOTA Redactor:MioaraDUGNEANU Tehnoredactare:EcaterinaHRISTEA DescriereaCIPaBiblioteciiNa]ionaleaRom~niei PERPESSICIUS Studiieminesciene /DumitruPanaitescu Perpessicius,-Bucure[ti:EdituraMuzeulLiteraturii Rom~ne,2001 p.;cm.(Patrimoniu) ISBN973-8031-34-6 821.135.1.09Eminescu,M. Carteaaap`rutcusprijinul MinisteruluiCulturii[iCultelor © MUZEULLITERATURIIROMÅNE Pentruprezentaedi]ie ISBN973-8031-34-6 PERPESSICIUS STUDIIEMINESCIENE Edi]ie\ngrijit`,prefa]`,notaeditorului[itabelcronologic deIleanaENE EDITURAMUZEULLITERATURIIROMÅNE Bucure[ti2001 PERPESSICIUS–STUDIIEMINESCIENE Prefa]` Printreexegeziideseam`aiopereieminescieneseafl`[iD. PanaitescuPerpessicius. çnc`depeb`ncilefacult`]ii,Perpessiciuss-afamiliarizatcu manuscriseleeminescieneaflatelaBibliotecaAcademiei[is-a legatsuflete[tedeobiectulcercet`riisale,ceeace-itr`dadragostea [ipasiuneapentruEminescu. Istorianoastr`literar`aavutexcep]ionala[ans`deag`si\n Perpessiciuspeeditorulidealalmonumentaleiedi]iia Opereilui Eminescu. çnpersoanaluiPerpessicius,divinitateaa\ntrupatofericit` \mbinarede\nsu[iri,aceeaaerudituluiliterar,cuaceeaacriticului [ipoetuluice-avibratal`turidetoateipostazeleizvoditoareale crea]ieieminesciene. Celemaimultestudiidinvolumul Eminescianasedesf`[oar` \ntr-osuit`decronicidedicatebiografieipoetuluic~t[iacrea]iei acestuia,f`r`\ns`s`treac`cuvederea[ir`spundereacontem- poranilor\nceprive[tevalorificareamo[teniriisaleliterare. ApropiereadeEminescu,la\nceputa\nsemnatadmira]ie,dar [icunoa[tere.Dac`la\nceputulsecoluluialXX-lea,editoriilui
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale
    [Show full text]
  • Download Full Text In
    The European Proceedings of Social & Behavioural Sciences EpSBS Future Academy ISSN: 2357-1330 http://dx.doi.org/10.15405/epsbs.2017.05.02.37 Edu World 2016 7th International Conference ALEXANDRU MACEDONSKI'S POETICS Elena Gagiu-Pedersen (a)* * Corresponding author (a) University of Pitesti, Faculty of Education Sciences, Pitesti, Romania, [email protected] Abstract This paper approaches Alexandru Macedonski's poetics and the educational aims of this paper are to develop the students' skills in understanding and interpreting coded messages, their abilities of analysis and synthesis, to cultivate their aestethic values and to stimulate their creative and logical thinking, their spirit of observation and their capacity of research. After a short presentation of poetics in general, the stress is laid on the poet's poetics. First, the paper focuses on describing the social poetry and afterwards the notion of poem. Speaking about the essence of the poem, the poet points out that it can be seen as a synthesis of humanity. Next, Macedonski's poetry is tackled according to certain psychological values, such as illusion, mirage, elevation, ecstasy, suggestion. Therefore, poetry is pure exaltation and reading a poem will transpose the reader in a state of contemplativity and ecstasy. Another aspect which is dealt with in this paper is related to the fact that Macedonski turns the sensorial factor into one of the fundamental conditions of poetry, becoming very receptive to the theory of correspondences between sounds and colours. This paper highlights also the role Macedonski gives to sounds in his poetry, while he rejects risky visual associations. Further on, the paper brings into relief various figures used by the poet in his symbolistic - instrumentalist program.
    [Show full text]
  • Text Complet
    LILIANA BURLACU CONSUMAȚIE ȘI CREAȚIE. CAFENELELE SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-LEA Orașul creativ – unul dintre conceptele de lucru moderne –, ce tinde să-și facă din cultură factorul decisiv, se mai află în căutarea spațiului ideal, multifunc- țional, convivial, instructiv, inovator, de afirmare a acesteia. Proiecte industriale abandonate, alături de zone periferice scoase din circuitul urban, își găsesc, în con- text, surprinzătoare oportunități. Alte spații de veche tradiție în promovarea culturii și a creativității se reinventează pe coordonate dinamice, reușind să redefinească prin excelență conceptul de socializare urbană, alături de acela de colaborare, coo- perare, relaxare, de studiu și, de ce nu, de travaliu: prin accesul la tehnologie, cafe- neaua secolului XXI propune, într-un mediu favorabil, flexibil și permanent, con- diții atractive manifestării creativității de orice gen. Nu toate atributele cafenelei moderne reprezintă, însă, inovații ale secolului curent, nici măcar multifuncționalitatea sa ori calitatea surprinzătoare de „birou de cartier”. Câteva similitudini corespund unui moment de modernizare, a se înțelege de occidentalizare, survenit acum un secol. Este cunoscut faptul că la finele celui de-al nouăsprezecelea și începutul următorului secol, o serie de cafenele bucureș- tene de orientare europeană – Fialkowsky, Kübler, Capșa, Terasa Oteteleșanu, High Life, Café de la Paix, Café Corso – cunosc, prin frecventarea de către boema literară și artistică, o viață spirituală fără precedent, transgresând atributele lor ini- țiale, de strictă consumație și de loisir urban. Monografia lui George Costescu, Bucureștii vechiului regat, redactată la început de veac XX, surprinde oportunitățile pe care noile locații le oferă, în primul rând intelectualității, prin constituirea lor în „focare de viață mai aleasă”, fără a le diminua, prin aceasta, aportul la însuflețirea activității culturale în general, la for- marea gustului estetic sau la susținerea actului creator (Costescu 1944, p.
    [Show full text]
  • Istoria Literaturii Romane$11 Contemporane
    ISTORIA LITERATURII ROMANE$11 CONTEMPORANE PARTA INTÄR1 CREAREA FORME! (1867.1890) N. IORGA =11. ISTORIA bITERATINII ROMANWI CONTeMPORANO I. CREAREA FORMEI 131.1CLIREST1 EDITURA ,ADEVÉRULa 1934 PREF A TA Dupd o lungä, alit de lune intrerupere, reieau firul desvol- tä rii literaturii noastre. Al desvoltärii, nu al presintarii.ldeilela care am ajuns in domeniul istoriei in genere mä cermuieseqi aici $i lucrez &viz* ele mai hotärit deal In volumele precedente. lstoria nu e in$irare, ci exphcatie. Oameni, opere,medii seMica- fiKazcif i se retrag, intervin ori a$teaptä dupä par/ea lor in desfä$urarea organicä, de ande pleacä, pe care o influenteazif $i din care, la vremea lor, se retrag incetul pe incetul pcinci dispar. Astäzi mai mull cleat oricind o asemenea presintare e necesarci. Prin ea se va vedea zeiddrnicia capriciilor, coräbii de &Hie, oricit de meter invälcitueitä, care pot pluti, priveghiate de copiii autori ai lor, in margenea trotuarului, dar se pierd indatil ce intlinesc $ivoiul. Modele cuceresc cu alit mai u$or,ca eft dureazd mai puf in. indräzneala pretentiilor nu le ajutä, aid vehementa pole- micelor, nici docila acceptare a publicului, prostit un moment. logieä de fier e,si in materie de literaturä, de aria, in fondul societàNor umane, care nu pot sciipa de dinsa. ,F i tot ce e pentru om, trebuie sii fie aman, iar umanul, oricum s'ar imbräca, nu-$i poate schimba structura. Once observa fu de amänunte, ca qi oriand, leprimesc recu- nosccitor. Cind acel care le presintä n'are cre$tere sau n'are gust, pun pe cineva sci culeagii din noroiul insultelor ceia ce e utilisabil.
    [Show full text]
  • Bcu Iasi / Central University Library 2 22 Adrian Marino
    PROBLEME DE ESTETICĂ A LIMBII LA ALEXANDRU MACEDONSKI DE ADRIAN MARINO Spiritul în care Alexandru Macedonski definește limba literară, apă- sînd asupra „fle:^]iib^iiitTJiii” și „vocabularului său special de cuvinte”, ca­ pabil să exprime „un număr mai mare de sensațiuni și nuanțe” decît limba comună, nu lasă nici o îndoială asupra adevăratului tellt al gîndirii sale în materie de limbă și stil poetic, în care vede — în ultimă analiză — un act de creație estetică. în mod evident, Macedonski nu este numai primul poet, dar și cel dintîi „estetician” român, care începe să pună cu regulari­ tate, programatic, probleme de estetică a limbii, rezolvate nu prin cîteva generalități, ci prin analize destul de amănunțite și teoretizări insistente, sprijinite pe considerații de principiu. Desigur că ideile lui Macedonski nu vor fi expuse în stil tehnic, baza lor nefiind riguros științifică, așa cum va fi la contemporanii săi lingviști, Vossler și alții. Poetul formula. în fond, doar o „artă poetică”. Dar este foarte semnificativ că, în definiția poeziei, Macedonski acordă o mare în­ semnătate valorilor acustice și expresive ale cuvintelor, considerate izolat sau grupate în versuri, și, prin extensiune, aspectului muzical al limba­ jului poetic, în care tinde să surprindă și să definească adevărate structuri specifice. Că în aceste preocupări „formalismul” propriu-zis este cu totul absent am demonstrat-o cu alt prilej — nădăjduim — cu suficiente citate21 . Pentru Macedonski, perfecta fuziune între „fond” și „formă”, ca momente simultane ale procesului de creație, are un caracter de dogmă, de unde și concluzia : „ldeea, cit de strălucită, Cind nu e bine îmbrăcată De frasa-n care e coprinsă, E o miloagă desmățată”.
    [Show full text]
  • Gheorghe-Florin ŞTIRBĂŢ
    121 1876-1878 Gheorghe-Florin Ştlrbăt.Marea fo rmaţiune liberala în an/1 Gheorghe-Florin ŞTIRBĂŢ MAREA FORMAŢIUNE LIBERALĂ ÎN ANII 1876-1878 Pe parcursul guvernării conservatoare din 1871-1876 nu au lipsit iniţiativele u ei regrupări a . � . _ tuturor nuanţelor liberale. La alegerile din mai 1871, orgamzate e no�a d�lntstraţ e Lascar � .. ...� ! . Catargiu, liberalii radicali grupaţi în jurul lui 1. C. Brătianu şi C. A. Ro:ettt, m�1şt1� lm M. Ko�almce�nu, "fracţioniştii" şi gruparea moderată din jurul lui 1. Ghica colaborau mtr-o ahanţa ele torala, s� nand . � r:n un manifest în numele "partidului liberal întrunit", denumire care dezvăluia ob1ect1vele poht1ce ale "stângii" de a pune bazele unei mari fo rmaţiuni liberale'. Rezultatele alegerilor nu le-au fost însă f�vo­ rabile. Era totuşi o primă încercare de reapropiere a grupărilor liberale în mandatul conservatorilor, însă vor urma şi altele. Congresul presei de orientare liberală de Ia laşi din 8/20 noiembrie 1871 constituia o nouă tentativă în acest sens. Printre participanţi se găseau redactorii Emil Costinescu de la oficiosul liberalilor radicali, "Românul", A. D. Holban de la "Uniunea Liberală" din laşi, George Missail de la "Gazeta" din Bucureşti, Cezar Bolliac de la "Trompetta Carpaţilor" sau G. D. Teodorescu de la foaia satirică "Ghimpe/e". Prezidat de A. D. Holban, apropiat al "fracţioniştilor" ieşeni, congresul adopta un Raport asupra situaţiunii ţării, în care era dezvăluită intenţia revigorării spiritului paşoptist ca direcţie a progresului naţional. Programul adoptat cu acest prilej cuprindea o serie de obiective de politică internă şi politică externă, ambele categorii subordonate interesului naţional.
    [Show full text]