Descarca Revista 10 Mari Craioveni

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Descarca Revista 10 Mari Craioveni ZECE MARI CRAIOVENI în lumina istoriei UN PROIECT ARC Acțiunea pentru Renașterea Craiovei ÎN PARTENERIAT CU Colegiul Național „Frații Buzești” Colegiul Național „Carol I” Colegiul Național Economic „Gheorghe Chițu” Colegiul Național „Elena Cuza” Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” CRAIOVA 2018 Cuvânt înainte În anul în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, istoria ne reamintește să ne întoarcem către valori. Zbuciumul vremurilor nu s-a încheiat nici acum 100 de ani, nici după Revoluția din 1989. Zbuciumul vremurilor ne însoțește mereu, spre a ne aminti că trebuie să rămânem treji, căci suntem datori să veghem mereu asupra mersului timpului, pentru a nu îi lăsa pe cei necinstiți și nevrednici să îi oprime pe cei buni. În anul în care se împlinește un veac de la înfăptuirea Marii Uniri, România are nevoie de repere pentru a-și croi soarta visată în 1918. Figuri remarcabile din istoria noastră, care și-au pus amprenta asupra neamului românesc prin realizările lor, unele chiar asupra întregii lumi, merită, în acest ceas de aplecare asupra trecutului o așezare în lumină. Prin proiectul „Mari Craioveni”, ne-am propus să aducem în atenția publicului acele personalităţi ale istoriei şi culturii locale, naţionale sau universale care, prin originea lor, activitatea sau moştenirea culturală pe care au lăsat-o, şi-au legat numele de Craiova. În paginile acestei lucrări, veți găsi o selecție subiectivă a unor Figuri reprezentative care și-au adus contribuția la istoria Craiovei, a României și, unii dintre ei, la istoria universală. ValoriFicarea, astFel, a spiritualității craiovene, are menirea să contribuie revitalizarea spiritului local și conștientizarea craiovenilor cu privire la rolul și locul Craiovei pe harta culturii. Este cu atât mai îmbucurător acest demers când lui i se alătură suflul tinerei generații. Elevi de la cinci colegii naționale craioveni au pus umărul la realizarea prezentei lucrări, sub îndrumarea unor profesori dedicați care le-au insuflat admirația pentru trecutul din care își trage rădăcinile societatea de acum și lumea în care trăim. Rodul eForturilor acestor tineri este încă mai prețios pentru cei din noua generație, care au nevoie astăzi, poate mai mult ca niciodată, de modele de urmat. av. Lucian Bernd Săuleanu Președinte ARC CUPRINS OPERA ISTORICĂ A DOCTORULUI CONSTANTIN ANGELESCU...................................3 Bunciu Răzvan-Ștefan, Spătărelu Mihaela Alisia, Vârtosu Maria Izabella, Vozariu Oana Nicoleta, Zhouri Abed Alrahman (C.N. „Carol I”) Profesor Îndrumător: Gugu Luminița CONSTANTIN ARGETOIANU: VIAȚA, ACTIVITATEA, IDEI POLITICE........................25 Tuță Bianca Maria, Vilara Sorin Gabriel, Spătaru Nicoleta Alina, Ștefan Ionuț Dragos, Paicu Cristian (C.N.E. „Gheorghe Chițu”) Profesori îndrumători: Călăfăteanu Dorin Georgică, Stancu-Filipescu Cristian EUGENIU CARADA - FIU AL CRAIOVEI...........................................................................35 Diaconescu Marius, Diaconu Andrei Narcis, Gheorghie Teodor, Miuță Ioan Adrian, Voicu Daniel (C.N. Militar ,,Tudor Vladimirescu”) Profesor îndrumător: Cadea Nori Ionela GHEORGHE CHIŢU, PERSONALITATE MARCANTĂ A ORAŞULUI CRAIOVA...........57 Gorgoteanu Ştefania, Şerban Marina, Badea Paul, Opriş Emanuel. Munteanu Marina (C.N.E. „Gheorghe Chițu”) Profesori îndrumători: Stancu-Filipescu Cristian, Călăfăteanu Dorin Georgică IOAN C. MIHAIL, MILIONAR DE MODĂ VECHE.............................................................64 Golașu Georgiana, Hornea Giulia, Tuță Anamaria, Dobre Mario, Tone Ștefania (C.N. „Elena Cuza”) Profesor îndrumător: Gîdăr Carmen Delia CONSTANTIN S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR, DESCOPERITORUL PRIMULUI EUROPEAN.............................................................................................................................76 Bînă Bianca Ana-Maria, Vasiluţă Maria, Forţan Luana Maria, Ciocea Dragoş Alexandru, Gheorgan Albert Marinel (C.N. „Carol I”) Profesor îndrumător: Gugu Luminiţa PETRACHE POENARU..........................................................................................................85 Drăgoi Cristina Mihaela, Dragomirescu Cătălin, Marciuc Ionel Ștefan, Cojocaru Georgiana Dayana, Stănescu Ionela Marinela (C.N. Militar „Tudor Vladimirescu”) Profesor îndrumător: Cadea Nori Ionela CRAIOVEANUL NICOLAE TITULESCU.............................................................................96 Caramaliu Miriam Hernereta, Mihalcea Teodora Andreea, Stănculescu Dariana Viorelia, Vînturici Alina, Postelnicu Cristina (C.N. „Elena Cuza”) Profesor îndrumător: Gîdăr Carmen Delia GHEORGHE BIBESCU, UN DOMNITOR ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE.........108 Bucătaru Andreea-Elena, Călărașu Isabel, Carofil Cosmin, Dabuleanu Cătălina-Daniela, Florea Julia (C.N. „Frații Buzești”) Profesor îndrumător: Balaci Claudia BARBU ȘTIRBEI...................................................................................................................130 Ion Victor, Lungu Sonia Maria, Mihai Silvia Andreea, Radu Dănuț Alexandru, Zamfir Tiberiu (C.N. Frații Buzești) Profesor îndrumător: Balaci Claudia OPERA ISTORICĂ A DOCTORULUI CONSTANTIN ANGELESCU Elevi: Bunciu Răzvan-Ștefan Spătărelu Mihaela Alisia Vârtosu Maria Izabella Vozariu Oana Nicoleta Zhouri Abed Alrahman Profesor Îndrumător: Gugu Luminița Colegiul Național „Carol I”, Craiova 3 Istoria este vie prin opera ei creatoare, fiindcă orice societate nu pornește de la zero, dar preia un fundament istoric clădit de către persoane care pot sau nu să mai trăiască la momentul respectiv. Primim lumea în care trăim așa cum este, cu aspecte pozitive, cu aspecte negative, dar împreună cu experiența altor generații ce au încercat să înfrunte probleme ale societății. Țin să îl citez pe dl. prof. Ion Coja, care susține că „Istoria nu se repetă! [...] ci persistă în istoria noastră o anumită problemă a cărei soluție încă nu s-a găsit!”1. Sunt întru totul de acord cu această afirmație, dar voi veni cu adiția următoare: problemele capătă în istorie un caracter perpetuu, iar fiecare generație are reprezentanți care găsesc soluții la aceste probleme, dar, mai degrabă, într-un mod teoretic; găsim soluții pentru problemele noastre, dar nu și metode de a le pune în aplicare, din cauza anumitor vitregii ale sorții. Rolul de a pune în aplicare soluțiile celor din trecut revine urmașilor. Pentru problemele depistate de străbunii noștri, ne revine nouă să punem în aplicare soluțiile găsite de către ei, ascultând de sfaturile „umbrelor trecutului”. Societatea românească actuală se confruntă cu o acută criză de modele. Or, un om pentru a se dezvolta cu un randament util are nevoie de repere diverse și înalte, să năzuiască la ce este mai bun, să aibă ambiții nobile. Nu ne poate mira o decădere spirituală, morală a lumii, implicit a țării noastre, în contextul în care peste amintirea figurilor pline de învățături ale trecului se așterne un strat gros de nepăsare, de ignoranță. Înfăptuiră acum un secol străbunii noștri un efort incredibil, cu prețul vieții a aproape un milion de români, dacă ar fi să luăm în calcul și jertfa românilor care la momentul premergător Marii Uniri nu se aflau în granițele Vechiului Regat. Uniră ce nu a fost unit cu adevărat niciodată din punct de vedere politic. Și ce a urmat apoi a fost o operă de o neasemuită complexitate și frumusețe, prin care se consolida un nou așezământ național, pentru români, numai pentru români și pentru toți românii. Deznădăjduit aș putea spune că de am avea noi misiunea pe care au avut-o ei, am eșua lamentabil. Dar „istoria nu se repetă, ci persistă o anumită problemă a cărei soluție nu s-a găsit”; pentru generația ce a urmat înfăptuirii Marii Uniri au existat lacune, probleme, cum ar fi, de exemplu corupția, o problemă veșnică a poporului român, dar care ne revine nouă să o rezolvăm. Dintre sutele de mii de suflete ce s-au luptat cu toată dârzenia posibilă pentru România Unită a existat o figură remarcabilă a istoriei noastre, un model născut la Craiova. Acela este Doctorul Constantin Angelescu. A fost un om de o capacitate profesională remarcabilă: a fost medic chirurg, profesor, academician, ministru al Lucrărilor Publice, ambasador la Washington, ministru al Învățământului și prim-ministru. A dat dovadă de o calitate organizatorică excepțională, ridicând temelia a zeci de mii de școli românești în perioada interbelică, investind în cel mai de vază domeniu pentru dezvoltarea unui popor: educația. Și revin la afirmația inițială: istoria este vie prin opera ei creatoare. Este vie și prin faptul că noi pășim pe podeaua, spre exemplu, a unui corp de învățământ, că preluăm această moștenire palpabilă-obiectuală de la oameni de demult. Un om de demult este Dr. Constantin Angelescu, care, în orașul său natal, Craiova, a contribuit la îmbunătățirea corpurilor școlare a trei dintre Colegiile Naționale actuale de aici: „Carol I”, „Frații Buzești” și „Elena Cuza”; și nu numai. „Doctorul Cărămidă”, cum îl poreclau cu invidie adversarii săi politici, este un model demn de urmat de către oricine, o soluție din marea de soluții pe care ni le oferă istoria pentru criza actuală de modele. Dar mai presus de toate, este un erou a cărui amintire trebuie ținută vie! Dr. Constantin Angelescu reprezintă o figură de marcă a istoriei române moderne, petrecându-și din cei 79 de ani ai vieții mai bine de o zecime în slujba poporului român. Conform Registrului de născuți pe anul 1869 din Comuna Craiova, sunt consemnate următoarele: „Din anul una mie optu sute șesezeci și nouă, ziua douăsprezece a lunii iunie la ora 9 dimineața, actu de naștere al domnului Constantin,
Recommended publications
  • Bolliac - Acvila.Pdf
    CEZAR BOLLIAC ACVILA STR{BUN{ Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Edi\ie, tabel cronologic =i referin\e istorico-literare de Constantin Mohanu Ilustra\ii de Alex Ussow Textele din edi\ia de fa\[ sunt reproduse dup[: Cezar Bolliac, Pagini alese, Bucure=ti, Editura Tineretului, 1961 REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, D.Popovici, Al.Piru, George Munteanu, Dumitru Micu, Mircea Scarlat, I.Negoi\escu, G.C[linescu, Ovidiu Papadima, Ion Rotaru, Mircea Scarlat Editura Litera Interna\ional O. P. 61; C.P. 21, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2003 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Lectori: Valentina Solovei, Petru Ghencea Tehnoredactare: Lorina G]ncu Tiparul executat la Tipografia Universul Comanda nr. 8810 CZU 821.135.1-1 B- 66 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Bolliac, Cezar Acvila str[bun[ / Cezar Bolliac (Bibl. =colarului, col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i cop. / Vladimir Zmeev; serie nou[, nr. 426). B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2003 (Tipografia Universul). 312 [p]. ISBN 9975-74-694-2 ISBN 973-675-048-5 821.135.1-1 ISBN 973-675-048-5 © LITERA INTERNA|IONAL, 2003 ISBN 9975-74-694-2 © LITERA, 2003 1813 lui Abel.
    [Show full text]
  • From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe
    Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS
    [Show full text]
  • CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena
    CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES ON HIS LIFE Elena-Mirela Ciuchea Rezumat: Autoarea – pornind de la cercetarea unor informaţii inedite din arhivele craiovene ale familiei Argetoianu, de la memoriile omului politic şi de la ceea ce s-a scris până la această dată – reconstituie principalele momente şi componente ale formării şi afirmării lui Constantin Argetoianu. Anii de studiu, mediul familial, prietenii, aptitudinile, posibilităţile şi disponibilităţile intelectuale, trăsăturile de caracter, interesul pentru studiu şi pasiunea pentru limbile străine, intrarea şi afirmarea în viaţa politică, contextul mai larg al epocii interbelice etc. sunt câteva din aspectele semnificative, decisive ale vieţii, activităţii şi personalităţii sale, pe care le rezumă acest articol. The interwar period in Romania had its political men presented either as “martyrs” of the nation or like some common thieves, forgetting that when it comes to Mother Nature, only few things keep their white or black nuance, everything maintaining rich varied grey nuances … because otherwise the world would be bored, isn’t it? Maniu hasn’t been too nice. Why? His Jesuit face made many people stay aside…still the same “sobriety” didn’t prevent him from washing his hands in a Pillatian way from things on which his whole life philosophy was based on. A lot more likable, but extremely controversial was Constantin Argetoianu, the chameleon of the interwar Romanian politics, the man that managed to show how easy it was to pass from bitter hatred to friendship and admiration, all depending on the interest. This Oltenian boyar, loved and admired by many, hated and sworn by more, tried with the use of some delicious “Memories” to exculpate him in front of history and time.
    [Show full text]
  • The English Political Model in Barbu Catargiu's Public Discourse Vlad, Laurenţiu
    www.ssoar.info The english political model in Barbu Catargiu's public discourse Vlad, Laurenţiu Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Vlad, L. (2014). The english political model in Barbu Catargiu's public discourse. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-446330 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de The English Political Model in Barbu Catargiu’s Public Discourse ∗∗∗ LAUREN ŢIU VLAD INTRODUCTION Local historiography has often insisted on the models that have influenced Romanian civilization in the 19 th and 20 th centuries, in its various manifestations, cultural, economic, social or political. In a brief article of 1993, Lucian Boia outlined the destinies of some Western models which had come in contact with the Romanian culture; a Belgian model, seen as an appendage of the French, an English one, which in his opinion was completely marginal, and others that enjoyed a more or less brilliant fate (German, Italian, etc.) 1. Please note that each of the topics mentioned above enjoyed special attention in Romanian historiography; see for instance the studies authored by Aurel Filimon, Gheorghe Platon and even my own, dedicated to the Romanian- Belgian relations; those by Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga and Nicolae Isar for the French case; those by Zigu Ornea regarding the German influences on the political and literary thought of the Junimea group; those by Eugen Denize and George L ăzărescu, on the cultural and political interferences between Italy and Romania, etc.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga
    Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april.
    [Show full text]
  • Nicolae Filipescu Şi Idealul Naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada Cea
    III.PERSONALITĂŢI BUCUREŞTENE Reflecţii asupra vieţii lui Nioclae Filipescu - Nicolae Filipescu şi idealul naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada cea mai importantă din cariera politică a lui Nicolae Filipescu o reprezintă fără îndoială aceea în care acţiunile· sale s-au îndreptat spre realizarea idealului naţional. Visul său era acela ca cel puţin Transilvania să se alăture Vechiului Regat şi să cuprindă astfel între graniţele aceluiaşi stat pe românii care până atunci fuseseră obligaţi să trăiască sub organizarea administrativă a altor state, fără să beneficieze de drepturile ce li se cuveneau ca cetăţeni ai acelor state. Privirea sa va fi cu precădere îndreptată spre Transilvania, legăturile sale cu elita românească de acolo fiind unele foarte bune. O personalitate importantă a elitei româneşti transilvănene din această perioadă cu care Nicolae Filipescu avea legături strânse era Octavian Goga, cel pe care Nicolae Filipescu îl va sprijini în demersurile sale atât material cât şi spiritual, lucru ce îl va face pe Octavian Goga să afirme despre el la un moment dat că „ a întrupat însuşirile rezumative ale unei rase". 136 La data atentatului de la Sarajevo, care a fost de altfel picătura care a umplut paharul, evenimentul care a aruncat în aer ordinea din relaţiile internaţionale declanşând războiul, Nicolae Filipescu se afla în străinătate. În timpul petrecut în străinătate a vizitat şi Germania, mai mult el avusese şansa de a vedea armata germană. Ajuns în ţară îi mărturiseşte lui Constantin Argetoianu la Sinaia: „ mi-e frică de un nou '70: armata asta nu poate fi bătută„.Ce ne facem?" Sub pretext de fost ministru de război al României el se plimbase prin toată Germania de la Baden Baden la Berlin şi de la Berlin la Viena ca să vadă cum se făcea mobilizarea şi să ia contact cu armata Kaizerului.
    [Show full text]
  • Lucian Blaga Central University Library, Cluj
    Philobiblon Vol. XIII-2008 © Philobiblon. Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities Theodor Aman in the Sion Donation Roxana BĂLĂUCĂ Lucian Blaga Central University Library, Cluj Keywords: engravings, Theodor Aman, Gheorghe Sion donation of the Lucian Blaga Central University Library Abstract The paper presents the engravings made by Theodor Aman, a 19th century Romanian artist, preserved in the Special Collections Department of the Lucian Blaga Central University Library, donated by Gheorghe Sion to the institution in 1923. Theodor Aman, who learned the various techniques of engraving in Paris, was mainly interested in Romanian history and traditions, representing in his works prominent historical figures, scenes from national history, characteristic Romanian customs and figures. A pioneer of Romanian graphic art he elevated the art of engraving to the rank of art in Romania. E-mail: [email protected] * The Lucian Blaga Central University Library holds in the Special Collections Department a great number of engravings1 either received as donations or purchased by the Library. There are 8897 such documents in our institution. This valuable collection was based on the donation made by Gheorghe Sion in 1923. Besides the considerable number of books, manuscripts, maps, and coins he donated to the Library approximately 2500 engravings. The brothers Iuliu and Liviu Martian also contributed to the enrichment of this collection. Gheorghe Sion was preoccupied especially with collecting all types of documents connected to the Romanian countries, as well as to the Romanian territories under a foreign rule. Thus, during his travels abroad, he gathered a large number of documents referring to the Romanian provinces.2 In this way an impressive collection of engravings 1 General denomination of works imprinted by different processes.
    [Show full text]
  • Page 1 ARGEȘ VALEA MARE PRAVĂŢ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR
    Localitatea unității de Iniț.tatăl Județ Unitate de învățământ Numele solicitantului Loc. de domiciliu Localitatea superioară Nume elev Prenume elev învățământ ui ALBA BAIA DE ARIEŞ LICEUL 'DR. LAZAR CHIRILA' BAIA DE ARIES / AB Bedelean S Silvia Letitia BAIA DE ARIEŞ ORAŞ BAIA DE ARIEŞ Bedelean M Alex-Andrei ALBA BAIA DE ARIEŞ LICEUL 'DR. LAZAR CHIRILA' BAIA DE ARIES / AB Magurean A Dorin Alexandru BAIA DE ARIEŞ ORAŞ BAIA DE ARIEŞ Magurean D Alexandru Emanuel ALBA ARIEŞENI LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE ARIESENI / AB Bate T Viorel COBLEŞ ARIEŞENI Bate V Daria Gabriela ALBA ARIEŞENI LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE ARIESENI / AB Prata I Florentina NUCET ARIEŞENI Suciu Sebastian Ioan ALBA JIDVEI LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI / AB Moldovan C Elena-Sonita-Tabeia VESEUŞ JIDVEI Moldovan I Tabeia-Gabriela-Maria ALBA JIDVEI LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI / AB Rat D Madalina-Gabriela VESEUŞ JIDVEI Singerean G Gheorghe-Alessio ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pătruşel D Nicoleta ALBAC ALBAC Pătruşel C Adelina ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Petrea C Silvia ALBAC ALBAC Petrea C Andreea-Maria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Petrea N Marcel-Nicolae ALBAC ALBAC Petrea M Gavril-Mădălin ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pleşa N Nicolae ALBAC ALBAC Pleşa N Maria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pleşa V Ioan ALBAC ALBAC Pleşa I Anamaria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Todea I Gheorghe ALBAC ALBAC Todea G Andreea
    [Show full text]
  • Christian Church8
    www.ssoar.info From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin (Ed.); Moisa, Gabriel (Ed.); Cepraga, Dan Octavian (Ed.); Brie, Mircea (Ed.); Mateoc, Teodor (Ed.) Veröffentlichungsversion / Published Version Konferenzband / collection Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Şipoş, S., Moisa, G., Cepraga, D. O., Brie, M., & Mateoc, T. (Eds.). (2014). From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe. Cluj-Napoca: Ed. Acad. Română. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-400284 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de Edited by: Sorin §ipo§, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Iva^ca Alexandra Bere IonuJ Ciorba Romanian Academy Center for Transylvanian Studies Cluj-Napoca 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României From periphery to centre : the image of Europe at the Eastern border of Europe/ Sorin Çipoç, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie (ed.). - Cluj-Napoca : Editura Academia Românâ. Centrul de Studii Transilvane, 2014 ISBN 978-973-7784-97-1 I. Çipoç, Sorin (ed.) II. Moisa, Gabriel (ed.) III. Cepraga, Dan Octavian (ed.) IV. Brie, Mircea (ed.) 930 Volume published with the support of Bihor County Council The volume gathers the papers presented at the international symposium From Periphery to Centre.
    [Show full text]
  • Die Heutige Rumänische Parteiführung
    WISSENSCHAFTLICHER DIENST SÖDOSTEUROPA XVIII. Jahrgang September 1969 Heft 9 Verjüngung auf breiterer repräsentativer Basis Die heutige rumänische Parteiführung Die bereits nach dem IX. RKP-Kongreß (Juli 1965) Chivu Stoica erhielt zwar den Vorsitz in der Zen­ eingeleitete Verjüngung der Führungskader und die tralen Revisionskommission anstelle des aus „Al­ Ersetzung „alter Kämpfer“ durch fachlich qualifi­ tersgründen“ zurückgetretenen Constantin Pirvu- zierte Kräfte ist auf dem jüngst abgehaltenen X. Kon­ lescu, seine Entmachtung ist aber dennoch evident. greß (6. — 12. 8. 1969) fortgesetzt worden. Die in der Er und Apostol gehörten seit Kriegsende der Füh­ Parteiführung vorgenommene „Wachablösung“ be­ rungsspitze an und galten bis zum Tode Gheorghiu- deutet freilich auch gleichzeitig eine weitere Festi­ Dejs im Frühjahr 1965 als dessen Vertraute. Die gung der persönlichen Macht Ceau?escus, der sich Rolle, die sie bei der Liquidierung Päträfcanus und nunmehr offensichtlich auf die überwiegende Mehr­ in den „Säuberungen“ der Fünfzigerjahre spielten, heit der Mitglieder aller maßgebenden Führungsgre­ wurde ihnen erstmalig öffentlich auf dem ZK-Ple- mien stützen kann. num vom 22. — 23. April 1968 vorgeworfen. („Scin­ Die Veränderungen sind zugleich auch die Folge teia“, 26. 4. 1968.) einer starken Vergrößerung der meisten Führungs­ Nachdem der langjährige Sicherheitschef Alex- organe. So zählt das Zentralkomitee statt bisher 121 andru Dräghici gleichfalls im Zusammenhang mit Vollmitgliedern und 76 Ersatzmitgliedem jetzt 165 den erwähnten „Säuberungen“ bereits im Frühjahr Voll- und 120 Ersatzmitglieder, das neue ZK-Exeku- 1968 ausgebootet wurde und der Wirtschaf tsfach- tivkomitee 21 statt bisher 15 Vollmitglieder sowie mann und ehemalige Vertreter Rumäniens im CO- 11 statt bisher 10 Ersatzmitglieder; die weniger be­ MECON, Alexandra Bxrlädeanu, im Herbst 1968 aus deutende Zentrale Revisionskommission ist von 23 „Gesundheitsgründen“ ausschied, sitzen jetzt im auf 45 Mitglieder erweitert worden.
    [Show full text]
  • Viaţa Viaţa Viaţa
    MI E RCURI RO M ÂNI A , ANUL XXIII, NR. 6788 18 P A GINI , 1,5 LE I „Oţelarii” parcă sunt blestemaţi 8 FE BRU A RI E 2012 Negocieri în Coaliţie pentru noul Guvern PE RIP E ţ I I ondat CA BIN E TUL F 1989 P E A X A UNGUR ea NU , Bă N easa -VA L E NCI A ! ÎN FOR ma R E SPORT /7 vviaiaþaþa ACTU A LIT A T E /2 G A L A ţ I ® R O M Â N I A [[ li be rã Î N T O T D E A U N A , P R I M I I ! © COTIDIAN INDEPENDENT Adresa redacţiei: www.viata-libera.ro str. Domnească nr. 68 Zeci de ore în ”Siberia” TEL 460 620, FAX 471 028 redactie@viata‑libera.ro COTIDIAN INDEPENDENT® 74.000 de cititori zilnic marcă înregistrată Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă auditat de Biroul Român de Audit conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate ISSN al Tirajelor membru al Biroului în perioada ianuarie 2010 ‑ ianuarie 2011 1221‑4914 Internaţional de Audit al Tirajelor VA LUT A SIN A X A R Excursie cu trenul Sf. M. Mc. Teodor Stratilat; Sf. Euro 4.3483 lei Dolar 3.3088 lei Proroc Zaharia; Sf. Mc. surori Marta şi Maria (Harţi) ME T E O A XI me -15 o -9o M ÎN epoca de Gheaţă ”Marile spirite s‑au confruntat întotdeauna cu opoziţie violentă din partea minţilor mediocre.” Galaþi] Albert Einstein Un pic de soare… INT E RIOR INT E RIOR ECONO M I E /4 Vremea rea ECONO M I E /4 Trei ani de calvar paralizează trenurile Creditele restante Încasările CFR ale gălăţenilor au Călători crescut de 15 ori! au scăzut Dacă la debutul crizei fi- de zece ori! nanciare gălăţenii aveau cre- dite neonorate de doar 39,7 A RI A milioane de lei, la începutul V /8 acestui an restanţele au cres- Iarnă grea cut la 607 milioane de lei.
    [Show full text]
  • Dniester Jews Between
    PARALLEL RUPTURES: JEWS OF BESSARABIA AND TRANSNISTRIA BETWEEN ROMANIAN NATIONALISM AND SOVIET COMMUNISM, 1918-1940 BY DMITRY TARTAKOVSKY DISSERTATION Submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in History in the Graduate College of the University of Illinois at Urbana-Champaign, 2009 Urbana, Illinois Doctoral Committee: Professor Mark D. Steinberg, Chair Professor Keith Hitchins Professor Diane P. Koenker Professor Harriet Murav Assistant Professor Eugene Avrutin Abstract ―Parallel Ruptures: Jews of Bessarabia and Transnistria between Romanian Nationalism and Soviet Communism, 1918-1940,‖ explores the political and social debates that took place in Jewish communities in Romanian-held Bessarabia and the Moldovan Autonomous Soviet Socialist Republic during the interwar era. Both had been part of the Russian Pale of Settlement until its dissolution in 1917; they were then divided by the Romanian Army‘s occupation of Bessarabia in 1918 with the establishment of a well-guarded border along the Dniester River between two newly-formed states, Greater Romania and the Soviet Union. At its core, the project focuses in comparative context on the traumatic and multi-faceted confrontation with these two modernizing states: exclusion, discrimination and growing violence in Bessarabia; destruction of religious tradition, agricultural resettlement, and socialist re-education and assimilation in Soviet Transnistria. It examines also the similarities in both states‘ striving to create model subjects usable by the homeland, as well as commonalities within Jewish responses on both sides of the border. Contacts between Jews on either side of the border remained significant after 1918 despite the efforts of both states to curb them, thereby necessitating a transnational view in order to examine Jewish political and social life in borderland regions.
    [Show full text]