CEZAR BOLLIAC

ACVILA STR{BUN{ Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Edi\ie, tabel cronologic =i referin\e istorico-literare de Constantin Mohanu Ilustra\ii de Alex Ussow Textele din edi\ia de fa\[ sunt reproduse dup[: Cezar Bolliac, Pagini alese, Bucure=ti, Editura Tineretului, 1961

REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, D.Popovici, Al.Piru, George Munteanu, Dumitru Micu, Mircea Scarlat, I.Negoi\escu, G.C[linescu, Ovidiu Papadima, Ion Rotaru, Mircea Scarlat Editura „Litera Interna\ional“ O. P. 61; C.P. 21, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected]

Grupul Editorial „Litera“ str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected]

Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2003 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura „Litera Interna\ional“ =i Grupul Editorial „Litera“. Toate drepturile rezervate.

Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Lectori: Valentina Solovei, Petru Ghencea Tehnoredactare: Lorina G]ncu Tiparul executat la Tipografia „Universul“ Comanda nr. 8810 CZU 821.135.1-1 B- 66 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Bolliac, Cezar Acvila str[bun[ / Cezar Bolliac (Bibl. =colarului, col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i cop. / Vladimir Zmeev; serie nou[, nr. 426). B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2003 (Tipografia „Universul“). 312 [p]. ISBN 9975-74-694-2 — ISBN 973-675-048-5 821.135.1-1

ISBN 973-675-048-5 © LITERA INTERNA|IONAL, 2003 ISBN 9975-74-694-2 © LITERA, 2003 1813 lui Abel. Debuteaz[ cu 25 martie volumul Operele lui Se na=te, în Cezar Bolliac. Medita\ii. Bucure=ti, Cezar Proz[ =i versuri, în Bolliac, fiu al Tipografia medicului Anton nou înfiin\ata „mili\ie lui Eliad. Scrie Bogliaco (Bolliaco p[mânteneasc[“. o diserta\ie împotriva sau Poleac) =i al so\iei Aici îi întâlne=te pe robiei care nu se poate sale Zinca. La scurt timp viitorii revolu\ionari tip[ri fiind respins[ dup[ na=terea copilului, de la 1848: Marin de cenzur[. tat[l î=i p[r[se=te Serghiescu-Na\ionalul, familia =i se Constantin Telegescu, 1836 reîntoarce la E. Ple=oian, Cristian La sfâr=itul Floren\a. Zinca Tell =.a. Dar se anului scoate, se rec[s[tore=te retrage în scurt împreun[ cu cu stolnicul Petrache timp din armat[. Constantin Filipescu, Peretz, în casa c[ruia revista Curiosul, care va cre=te =i î=i va 1831-1833 înceteaz[ dup[ al începe educa\ia Dup[ unele treilea num[r. micu\ul Cezar. m[rturii, Cezar Bolliac Inten\iona 1821-1830 s-ar fi aflat în ace=ti s[ înjghebeze =i ani la studii o societate literar[ Dup[ lec\iile la Paris. în jurul revistei. primite acas[ de la dasc[lul grec Neofit 1835 1838 Duca, printre care Începe s[ participe Este pomojnic no\iuni de istorie =i la activitatea Societ[\ii la masa rangurilor literatur[ clasic[, Filarmonice, unde din Secretariatul urmeaz[ cursuri e introdus de Statului. la Colegiul Ion Heliade- „Sf. Sava“ din R[dulescu =i Ion 1839 Bucure=ti, având ca Câmpineanu. Din Simpatizeaz[ cu profesor, între al\ii, pe Societate mai f[ceau mi=carea patriotic[ Ion Heliade R[dulescu, parte Iancu V[c[rescu, condus[ de Ion de la care îi vine Gr. Alexandrescu, Câmpineanu; impulsul pentru Ion Ghica, Ion acum scrie studiul limbilor =i Voinescu II. Epistola la colonelul literaturilor moderne. Scrie piese de I.Câmpineanu. teatru care s-au 1830 pierdut: Matilda, 1840 La 17 ani, T[ierea a 12 boieri octombrie Cezar Bolliac la m[n[stirea Dealului, Este arestat, fiind intr[ ca iuncher în Radu Vod[, Moartea b[nuit de participare la conspira\ia Gole=ti =i N. Cre\ulescu, Despre publicitate (în revolu\ionar[ face o c[l[torie în Curierul românesc) condus[ de D. Filipescu, Carpa\ii Meridionali. =i C[tre scriitorii al[turi de N. B[lcescu, Cu acest prilej scrie no=tri (în Foaie Marin Serghiescu- poeziile O noapte pentru minte, Na\ionalul, Eftimie pe Caraiman =i inim[ =i literatur[, Murgu, Const. Muncitorul. unde public[ =i poezia Telegescu. 6 octombrie La muza mea). Se afl[ la ocnele 1841 de sare de la Telega, 1845 martie unde scrie poezia Ocna. Scrie, de-a lungul Este trimis în exil Devine membru întregului an, cronica la m[n[stirea Poiana al Societ[\ii literare dramatic[ în M[rului, de unde este care în 1845 se va Curierul românesc. eliberat în luna iunie. reorganiza Începe cercet[rile Acum scrie poeziile sub numele de arheologice |iganul vândut, „Asocia\ie literar[ a de-a lungul Dun[rii La maior Ion României“. În toamn[ =i apoi prin muncelele Voinescu II, Sila, când ia fiin\[ societatea dintre Olt =i Prahova, precum =i acea secret[ revolu\ionar[ împreun[ cu August Marsilliez[ a „Fr[\ia“, închegat[ Treboniu Laurian, românilor („Haide\i de N. B[lcescu, D. Bolintineanu fra\i la M[rgineanu / Ion Ghica, =i fra\ii Peretz. Din S[-l salv[m pe Cristian Tell aceste cercet[ri au Câmpineanu“). =i Al.G. Colescu rezultat nota\iile Din Negru, Cezar Bolliac itinerariul d. Bolliac, 1842 face parte din Comitetul publicate în Curierul de conducere al Este numit românesc. În Vestitorul societ[\ii. procuror la un tribunal românesc public[ Cu prilejul lans[rii pe articolul Poezia din Bucure=ti, o dat[ Dun[re a navei „Mari\a“ popular[. cu venirea la public[ în Curierul domnie a lui Românesc poezia 1846 George Bibescu. La cea dintâi În Foaie pentru iunie corabie româneasc[. minte, inim[ =i Începe O cunoa=te pe fiica literatur[ public[ colaborarea cu banului Mihail Ghica – articolele Populul poezii =i articole la Elena –, viitoarea (Poporul) =i Poezia. Foaie pentru minte scriitoare Dora 24 noiembrie =i literatur[ D’ Istria. Se c[s[tore=te cu din Bra=ov. Este înaintat Aristi\a Izvoranu, fiica 1843 la rangul de serdar. paharnicului Alexandru =i a Elenei Izvoranu, iunie 1844 care îi aduce ca Începe An bogat de zestre mo=ia colaborarea activitate literar[: Glina din Ilfov. la Curier românesc, colaboreaz[ la revista lui Heliade. Vestitorul 1847 Apare volumul românesc, În tipografia Din poeziile la Prop[=irea; lui Heliade îi apare lui Kesar scrie amplul poem volumul Poezii noi. Boliak, Episod din revolu\ia Tipografia lui Domnul 1848 Cur\ii. Împreun[ Tudor; public[ dou[ Cezar Bolliac cu N.B[lcescu, fra\ii articole substan\iale: este printre frunta=ii revolu\iei din |ara 1849 Este arestat de turci, Româneasc[: face dar eliberat cu garan\ia parte din Comitetul martie Scoate la Bra=ov ziarul lui Ion Ghica. revolu\ionar, împreun[ august cu N.B[lcescu, Expatriatul care apare pân[ în luna iunie Pleac[ la Atena, Heliade, Ion Ghica, pe furi= cu pa=aport C.A Rosetti, acelea=i an. În ziar pledeaz[ pentru fals. La Atena scrie fra\ii Gole=ti; poezia Patria. devine secretar al împ[carea revolu\ion[rilor 21 septembrie guvernului provizoriu români =i maghiari. Sose=te în Malta cu =i apoi vornic al devine unul dintre pa=aport britanic pe capitalei, este secretarii generalului numele Timoleon unul din redactorii Ben, conduc[torul Paleolog. ziarului Popolul militar al revolu\iei 16 octombrie suveran, al[turi maghiare. Sose=te la Paris, de Gr. Alexandrescu, iunie unde va r[mâne pân[ D. Bolintineanu; la una Se întâlne=te în 1857, desf[=urând din adun[rile populare la Budapesta cu o bogat[ activitate propune ridicarea N. B[lcescu publicistic[, statuilor lui Mihai =i împreun[ cu el în cadrul ac\iunilor Viteazul, Tudor încheie în luna iulie o revolu\ionarilor Vladimirescu conversa\ie cu guvernul români exila\i. =i Gheorghe revolu\ionar al lui 1851 Laz[r; la arderea Kossith pentru o alian\[ Regulamentului între revolu\ionarii ianuarie Organic =i a români =i cei maghiari. Scrie poezia Cl[ca=ul. Arhondologiei (cartea Scrie poezia România noiembrie cu titlurile boiere=ti) Solidar[. Ia parte la \ine un discurs august editarea ziarului în curtea Dup[ în[bu=irea Republica român[ Mitropoliei; al[turi revolu\iei maghiare de la Paris. Aici public[ de N. B[lcescu, Cezar Bolliac trece studiul Regulamentul. sus\ine ]narmarea Dun[rea =i se întâlne=te Arhondologia. maselor pentru a se la Constantinopole Condica lui împotrivi o=tirii turce=ti cu Ion Ghica. Caragea. Condica care intrase în \ar[ s[ octombrie criminal[ din 1851. în[bu=e revolu\ia. Este Se afl[ la Brussa în membru în comisia Turcia, unde se 1852 pentru eliberarea întâlne=te cu al\i Începe s[ scrie \iganilor; acum revolu\ionari români o serie de memorii =i scrie poezia refugia\i. Scrie poezia scrisori ce le trimite O \iganc[ cu Unirea. marilor personalit[\i pruncul s[u la din Fran\a =i Anglia; Statua Libert[\ii 1850 le reune=te în din Bucure=ti.Dup[ martie volum în 1856, în Choix în[bu=irea revolu\iei, Scrie poezia de lettres et mémoires este arestat, împreun[ Se na=te sau se sur la question cu N. B[lcescu, face omul? roumaine. D. Bolintineanu =i fra\ii La Constantinopole, Gole=ti =i îmbarca\i pe o împreun[ cu Cristian 1856 „ghimie“ (corabie), de Tell =i Gr. Ple=oianu Scrie poeziile pe care reu=esc s[ pune la cale o nou[ România =i Acvila fug[ la Or=ova =i mi=care revolu\ionar[, str[bun[, în care evoc[ pe 12 noiembrie pe care Ion Ghica „buciumul lui Zamolx“. sose=te la Bra=ov. nu o aprob[. În Steaua Dun[rii de la Bucure=ti 17 octombrie cerceta monumentele public[ articolul Este numit director al =i documentele Scrisori în \ar[, în Monitorului Adun[rii istorice din m[n[stirile care leag[ ideea unirii ad-hoc, care apare câtorva districte. Principatelor Române pân[ la începutul noiembrie de ideea unit[\ii lui ianuarie 1858. Este ales fondului dacic. membru al Public[, la Paris, 1858 Municipialit[\ii Tipographia iunie ora=ului Bucure=ti. de la Roumani, prima În scopuri arheologice, bro=ur[ din seria unor întreprinde o c[l[torie 1861 Mémoires pour servir à prin \inuturile În ziarul Românul l’histoire de Roumanie Dun[rii, dar dup[ începe seria articolelor (Provinces danubiennes); o lun[ i se interzice de mare r[sunet nu a ap[rut decât c[l[toria, b[nuit[ c[ Monastirile din |ara aceast[ bro=ur[. ar avea scopuri Româneasc[ prin care politice. cere secularizarea 1857 iulie imenselor averi Particip[ =i mai Începe m[n[stire=ti. impetuos la lupta colaborarea la În acela=i an pentru unirea \[rilor ziarul Românul, public[, tot în române: public[ colaborare care va Românul, studiul poeziile |ara dura pân[ la sfâr=itul cu caracter arheologic Româneasc[ c[tre anului 1862. Cercet[ri prin m[n[stiri. Moldova =i R[sunet august Public[ volumul la Hora Unirii de Public[, în Culegerea de mai mul\i V. Alecsandri. Na\ionalul, Mozaicul articoli publica\i atât 10 martie social, unul dintre cele în str[in[tate cât Editeaz[ la Paris ziarul mai importante =i în \ar[. Buciumul, care apare articole ale sale. Este nevoit s[ pân[ la 3 mai. 1859 vând[ mo=ia Glina, În versiunea care constituise francez[ îi apar: Cezar Bolliac este zestrea so\iei sale. Domnul Tudor. unul dintre cei mai aprigi lupt[tori 1862 Episode de la pentru unire; Public[ în Revolution lui îi apar\ine ideea ziarul Românul Roumaine de 1821 dublei alegeri a lui studiul Monastirile (scris în 1844); Poésies. Alexandru Ioan Cuza ca dzise Brâncovene=ti. Public[ volumele: domnitor la Ia=i =i la Public[ în volum Poezii. Rena=terea Bucure=ti. Monastirile din României (Paris, dou[ România edi\ii); Colec\iune de 1860 (Monastirile poezii vechi =i noi martie închinate). (Bucure=ti). Este numit membru 15 decembrie iulie al Cur\ii apelative din Reapare Buciumul Se reîntoarce în \ar[ Bucure=ti, dar (proprietar =i director o dat[ cu ceilal\i exila\i demisioneaz[ peste Cezar Bolliac) care români c[rora câteva luni pentru c[ i va d[inui pân[ le înceteaz[ exilul. se respinsese alegerea în decembrie 1864. Începe s[ colaboreze ca deputat. Rupe toate rela\iile cu la Seculul =i România, aprilie ziarul Românul, cu C.A. gazet[ unionist[, în Moare so\ia Rosetti =i cu Partidul redac\ia c[reia lui Cezar Bolliac. Liberal care îi intr[. Prime=te misiunea de a devin adversari. 1863 octombrie Împreun[ cu 26 februarie I. Heliade-R[dulescu =i Cezar Bolliac este M. Kog[lniceanu, pune condamnat la 8 luni de la cale crearea unei închisoare =i 1500 lei grup[ri politice amend[ pentru nr.1 de centru, numit[ din Buciumul =i pentru „partida na\ional[“ – articolul Monastirile tentativ[ e=uat[. dzise închinate. noiembrie Public[ în volum, Ca deputat al în limbile român[ =i \[ranilor la Colegiul francez[, Monastirile IV Vla=ca, intr[ pentru din România prima dat[ în (Monastirile dzise obiecte arheologice Parlament. În ciuda Brâncovene=ti). submin[rii guvernului, Sus\ine politica =i manuscrise. Sus\ine fervent va fi reales mereu de domnitorului acum încolo. Alexandru Ioan Cuza formarea pentru reforma agrar[, întreprinderilor 1867 secularizarea averilor cu capital autohton =i a societ[\ilor anonime mai-iunie m[n[stire=ti =i alte C[l[tore=te în reforme. Duce pe ac\iuni; el însu=i devine ac\ionar Moldova; îi \ine locul campanii împotriva la Trompeta Carpa\ilor „monstruoasei coali\ii“ la Monopolul tutunului. D.Bolintineanu, (alian\a dintre burghezie care este =i colaborator =i mo=ierime) – octombrie Vinde tipografia. la ziar (cu semn[tura termenul a fost folosit Cosmat). pentru prima dat[ 1866 iunie-iulie de Cezar C[l[torie arheologic[ Bolliac. februarie Dup[ lovitura de în Oltenia. 1864 stat din 11 februarie Se îmboln[ve=te prin care este detronat grav, dar tratat de Este numit medicii cei mai buni director la Arhivele Cuza, Cezar Bolliac se pronun\[ pentru din Bucure=ti, se Statului =i membru restabile=te. în Comitetul p[strarea neclintit[ a arheologic. constitu\iei, pentru vot direct =i universal, 1868 1865 pentru toate februarie-martie Duce o sus\inut[ 1/13 martie legiunile lui Cuza. martie campanie împotriva Apare primul concesion[rii num[r din Trompeta Duce o companie sus\inut[ împotriva drumurilor Carpa\ilor, care aducerii lui Carol de fier c[tre societ[\ile continu[ Buciumul; de Hohenzollern cu capital str[in. revista va d[inui pân[ la domnie. la 18 ianuarie 1877, iulie 1869 când scriitorul Este scos din iunie devine infirm în urma func\ia de director Este numit pre=edinte unei paralizii. al Arhivelor Statului. al Comitetului august Îi apare culegerea Poezii arheologic din Întreprinde o umanioare, Culese de Bucure=ti. Tot acum c[l[torie arheologic[. jos de Poroiaru cu este numit inspector al Doneaz[ Muzeului permisiunea muzeelor din România Na\ional mai multe autorului. =i devine membru al Societ[\ii Geografice noiembrie iulie-august Române. Pe plan În Trompeta Face o nou[ c[l[torie extern este ales Carpa\ilor public[ arheologic[. membru de onoare la un ciclu de poezii Société de Geographie din tinere\e. 1877 comparée, Société Ziarul continu[ 22 ianuarie numismatique s[ apar[ în ciuda Surmenajul =i munca et archéoloque unor mari greut[\i. istovitoare îi provoac[ de Paris =i Société un atac de paralizie: numismatique 1873 î=i pierde graiul =i de France. Întreprinde mai multe este imobilizat iulie-august c[l[torii arheologice. într-un fotoliu. Face o c[l[torie Dificult[\ile financiare Camera deputa\ilor arheologic[ pe Dun[re. determin[ apari\ia voteaz[ un ajutor de Public[ volumul Trompetei Carpa\ilor 400 lei lunar pân[ Excursiune de multe ori doar la moarte. arheologic[ s[pt[mânal. Mai supravie\uie=te din anul 1869. înc[ patru ani, octombrie-noiembrie 1874 imobilizat, în În vederea unor Face mai multe îngrijirea viitoare explor[ri unor oameni pe ruinile antice din c[l[torii arheologice România, studiaz[, la în \ar[ în martie, mai mult sau mai Neapole, modurile aprilie, iunie. pu\in binevoitori. de s[p[turi ale august-septembrie 1881 arheologilor italieni. Întreprinde o c[l[torie la Paris; la întoarcere se 25 februarie 1870 opre=te la Budapesta =i Cezar Bolliac iulie-august în Transilvania. se stinge din via\[ C[l[torie =tiin\ific[ 1876 la Bucure=ti =i este în mun\i. înmormântat la februarie cimitirul Bellu. 1871 Este ales membru Presa din Bucure=ti iulie-august onorific în Comitetul public[ necrologuri: Face o c[l[torie Teatrelor, pentru partea „El î=i iubea \ara =i cu =tiin\ific[ pe Dun[re, literar[ =i moral[. pasiune lupta =i scria... de la Giurgiu la martie Bine a luptat pentru Turnu-Severin. I se contramandeaz[ patria =i poporul alegerea în comitetul român“ (Românul). 1872 teatrelor din Iar M. Eminescu ianuarie cauza articolului scria în Timpul: Organizeaz[ un R[spuns jurnalului „Atât Buciumul cât =i curs de arheologie la Telegraful în ale Trompeta Carpa\ilor au locuin\a sa, deoarece teatrului. fost în vremea lor ziare i se refuz[ \inerea Demisioneaz[ din foarte mult citite, lec\iilor la Muzeul posturile de pre=edinte scrise fiind în de istorie. al Comitetului graiul viu al mai-iulie arheologic =i membru poporului, cu acel Face o c[l[torie al Societ[\ii Geografice bun-sim\ =i cu acea arheologic[ pe Române. bog[\ie de locu\iuni =i cheltuial[ proprie, iunie figuri, cari ele abia nefiind sus\inut de Se retrage din dau un caracter minister. Obiectele activitatea politic[, curat na\ional descoperite le expune nemaifiind ales =i propriu în locuin\a sa. deputat. limbei noastre“. POEZII 14 CEZAR BOLLIAC Unde concheran\ii Unde veciniciei, urna ]n depune se |[r`na-i c[l[tor! trece-un suverani! loc, Loc! cer=etor! trece-un cezari! =i \ari Sta\i, mort. cer=etorul cu dopotriv[ Regii-s m`ine; pentru grija =i durerea ]ncetat I-a port: la ajuns a c[ r[sun[, Clopotul p`ine, avea nu ieri chiar care cer=etor Acel c[l[tor! trece-un Boga\ilor,loc! cer=etor! trece-un pleca\i! v[ mari, Cei ]nsemn. nu tristarea doliu sau Lacrime ]ntr-]nsul, este corp un tren\e, ]n }nf[=urat lemn. de cosciug trist un duce se s[raci De Un sfe=nic]nainte=-unpreotdup[d`nsul; c[l[tor! trece-un Popor,loc! face\i ALAIUL UNUI CER+ETOR iaio, o! rc-n cer=etor! trece-un Tiranilor, loc! port! nu griji ce acei r[spund[ s[ or Greu Din c`te-atrasaiceanimicanuascunde; mort. cer=etorul pe Creatoru-ascult[ r[spunde: g[ti\i-v-a capul, pleca\i trage\i, V[ c[l[tor! trece-un St[p`nilor,loc! cer=etor! trece-un boga\i! }nd[r[t, sus. acolo v[d se toate Sufletele – l[comiei p`nteci dau putrejunei viermii +i 2 1 „Omenirii ]i este proprie studierea omului“ oceat f. conqu (fr. Concherant Foaie pentru minte, inim[ =i literatur[, „The properstudyofmankindisman“ 2 é depus, au lor p-a rant) 1842, nr.1842, XI). (9 45 cuceritor. – (engl.) POPE . 1 „Vai! ieri aveam so\ie, aveam =i tat[, mum[, }n caredesperarea=ilacrima ]iseac[, s[rac[? cearc-acea ce durerea la oari G`ndi\i are, ce fiu singur un mume unei smulge\i C`nd f[r[-ndurare St[p`ni lege! f[r[ oameni O! II durerea grea e atunci omul, e str[in c`nd Dar C`nd este-ntre-ai s[i omul ]=i afl[ m`ng`ierea M[car c-adeseoar[rugamanoastr[moarte foarte obosi\i veneam munc[ la de c[ M[car mil[, cu priveam ne oh! – vetrii roat[ o dam +i sil[ ]n cea munca din noapte pe veneam tri=ti C`nd Via\a-mi p[rea lesne, robia-mi p[rea glum[, I |IGANUL VÂNDUT L-acele cruzi fiori cruzi L-acele sudori reci L-acele cer? la atunci G`ndi\i Cu inim[defier! ]ndoit! focul +i m`hnit! oric`t fi D-ar Ca s[ sc[p[m de r[i. De foame =i b[t[i; Dar tot ne m`ng`iam; }n care ne-os`ndeam, Privind al meu s[la=! Aveam un copila=!

15 ACVILA STR{BUN{ 16 CEZAR BOLLIAC Nevasta mea, s[raca! o fi pl`ng`nd de mine, C`nd s[-l mai v[d o dat[, parc[ mi-ar fi mai bine, C`nd ]i ]ntreab[ fiu-meu: – „Unde e tata, mam[?“ M-or fi pl`ng`nd p[rin\ii! De mum[-mea mi-e team[ III stare oare-n el fi ar s[rmanul, rob, |iganul n-are? ]ngrijire ce vostru grajdul ]n cal Un ]ngrijite; mai mult sunt vite; de c[ta\i voi C[ci – vite cu ca ]ntocmai oameni cu juca\i v[ C`nd v-aude? el c[ =ti\i Nu teme\i? v[ nu domnul De rude; suntem c[ zice\i botezul da\i ne c`nd O! C[ nu o s[-l mai vad[! ]i piere dinainte! Ce se de=tept ]ntr-]nsa c`nd ]=i aduce-aminte O fi murind de dor! de murind fi O Parc-a= puteas[mor! min\ind! fi l-or cum Of! jelind!murit fi C-o C-un cal a m[sura? da! n-a\i robi P-unc`\i cal mereu! munci\i noi, Iar reu! mai mult zic! ce +i fra\i! suntem c[ Zice\i }l d[-n morm`nt de viu? C[ numaiarefiu, G`ndi\i c[-l]n=ela\i? tare i a\l [ m srne Ma srn, cumpli\ii, str`ns, M-au str`nge! m[ r[u lan\ul +i Ce-o fi luat pe mine? A fi-n mai bun[ stare! IV face ne ce =tim nu S[ chinuire! noastr[ A O! c`tarfimai – muiere =i p[rin\ii fiii, lui luat fi S[-i +i-a r`seld-asteatoate! omenirea c[ m[car Penoastre; sufletele Acela cenevinde De muncile =i chinuri la care m-os`nde=te care la chinuri =i muncile De Oare-mi p[strezi acolo ceea ce-aci-mi lipse=te? ]ntinde va se nu Peoari p[catul s[u neamul Vedea-va fa\a-\i, doamne, st[p`nul ce m[ vinde? Of! ranele m[ dor m[ ranele Of! joc! ne c[r\i ]n Pec`nd loc de sim\im nu S[ tr[it? fi ar cum Oari venit! pu\in Pentru socotit! a Nimic M[car c[ s-a tocmit s-a c[ M[car cs nelegiuit? Acest Voir[spl[tit eu fi C`nd el nu va mai fi? tr[i? i-or Copiii Cum a= voi s[ mor! bine s[fimcadobitoace, nu vinde=ig`ndirea; =i-a r`seldedurere

17 ACVILA STR{BUN{ 18 CEZAR BOLLIAC +tiai ceamatrage Bagi tu de seam[, Doamne, la ast[ omenire, Patrusprezece galbeni; – at`ta cump[rase at`ta – galbeni; Patrusprezece A douazi,st[p`nul Privea gem`ndlalun[,dar A=a vorbea-ntr-onoapte,fl[m`nd,]nchis]ncas[, V robie, ]n c[-s N[scut soarta? scrie ce-mi +tiai C`nd ]mi dede=i via\[, c`nd ]mi dede=i so\ie, Cum mergetreaba-aci? +i ce fel voi tr[i? voi fel ce +i |iganul ce-a murit. ce-a |iganul Afl`nd c-a p[gubit legat. era str`ns C[ci cump[rat. |iganul v`ndut?“ fiu s[ c-o +i C`nd tat[ m-ai f[cut, Foaiepentru minte, inim[ =i literatur[, c`nd ]midede=isim\ire, mai c[se]ntristase nu puteas[ias[, 1843, nr.1843, IV). (12 15 Atunci mai ager este, atunci e mul\umit, e atunci este, ager mai Atunci Robitul c`nd ]=i sparge obezile jug. sub fu c[ m[car condici, n-avu c[ M[car r[utate, f[r[ =i pacinic, =i drept este Dar regulinu-s comerciul, a=ezate: prunc este C[-i vicle=ug. =tie nu Tuneamu-\i c[ spune-le – str`mtorare vro cerc nu p[m`ntu-\i ]n dac[ +i vro-ncredin\are, au de ]ntrebe te s[ vr`nd Iar por\i. m[rirei p-ale istorie ]n scris E ghiceasc[: s[-l lesne e nume t[u al c[ spui S[ Atunci tu pavilionu-\i s[-l la=i s[ f`lf`iasc[, por\i, ce numele de ]ntrebe te Vors[ vrea libertate, crescute-n m`ndre, neamuri alte +i dep[rtate, porturi ]n bine ajunge vei C`nd biruit. a etern dreptatea sf`r=it P`n[-n Dar via\a unei na\ii nu poate s[ sleiasc[: C[ tirania poate un om s[ pr[p[deasc[, C[ lesne-a=anumoareun preveste=te alearg[, dep[rtate Pe\[rmuri Tefrumoas[! gr[be=te! Corabie du, te du, (MARI|A) LA CEA }NT~I CORABIE ROM~NEASC{ +i peste-ale-nchisoriit[rii 2 os`ndi\ilor,c[tu=e. m`inile sau picioarele 1

Obezi T[rie ]trtr, fortifica\ie. ]nt[ritur[, – isrmne e otr cr imobilizau care tortur[ de instrumente – 2 neam ceatr[it; se mai arat[, mai se 1 odat[

19 ACVILA STR{BUN{ 20 CEZAR BOLLIAC Livezile-n ghizdee P[durile ei,spune,n-auumbr[-omor`toare; p[timi. n-or nimic naturii, expu=i ei, +i – ce-otr[ve=te plant[ nici veninoase, fiare Nici Adaog[ laasteac[\ara-\inuhr[ne=te +i faguridez[pad[,in,c`nep[=ipiei. p[=une; dulci are c[ci grase, turme =i Cirezi minune; de vinuri =i mare pesc[rie O ei; din comorile =tie care sunt rar Dar bog[\ie, mare o ]ncuie ei mun\ii C[ lemn[rie; mult[ cu are-ntinse c[ P[duri veni. vor c`nd ea ]n c[iasc[ se s[ n-or +i bucate, de feluri de holde are Bogate minunate; m[t[suri bune, scoate l`nuri C[ mul\umi; a-i pot ce bunuri de mii Produce S[rac[-n me=te=uguri,dar generoas[, \ar[ e p[m`ntu-\i c[ spune Le suferit. ce-a cel pe Experien\a-nva\[ prinde: mai se curse ]n anevoie cu +-atunci, s-aprinde; lui dorin\a cerul, place ]i Atunci Urs alb, hien[, tigru, viperi]nt`lni. n-or tigru, hien[, alb, Urs 1 Ghizdei – plant[ ierboas[. plant[ – 1 n-auierbiotr[vitoare; clima-i ev[roas[,

P`n[-n sf`r=it, dreptatea etern a biruit. a etern dreptatea sf`r=it, P`n[-n Dar via\a unei na\ii nu poate s[ sleiasc[: C[ tirania poate un om s[ pr[p[deasc[, C[ lesne-a=anumoareunneamceatr[it! preveste=te alearg[, dep[rtate Pe\[rmuri Tefrumoas[! gr[be=te! Corabie du, te du, sim\i. vor le nu ei cumplite r[nile-i +i ]ngroze=te, nu p[rin\i r[zboaie de frica C[ C[ foametea aicea abia se poveste=te; g[si; va lesne prea vie\ii-oricine hrana +i C[ boalele n[prasnici nu pot s[ mai omoare, liberi spune, le sunt, C[ v`n[toare; orice la c[run\i. lostri\e cu joac[ se ce p[strovi La uite se s[ ca plec se cristaluri de r`uri }n ciute =i cerbi de mii =i c[prioara Mistre\ul, mun\i. de tr`mbele pe cunune fac singuri Ei – pierde ]=i nori v`rfu-n ce aninul frasinul, Corn, verde, veci ]n bradul =i plopul ulmul, Stejarul, poeziei ]n poeziei a public[ri ultimei prilejul cu a. (n. 1840 la pe ]ntreg, Vaillant ]n traduse Sunt Ispaniei. =i Franciei Italiei, spuie s[ * Aci lipsesc strofe care s-au pierdut din manuscris: ce manuscris: din pierdut s-au care strofe lipsesc Aci , care le-a tradus de pe manuscris pe c`nd era c`nd pe manuscris pe de tradus le-a care , Trompeta Carpa\ilor Trompeta 1843, nr. 46 (18 VI). , 1874). , Curier rom`nesc, *

21 ACVILA STR{BUN{ 22 CEZAR BOLLIAC }=i r`de]noglind[deloc cuvinte; la gra\ii, la r[spunsuri, la G`nde=te +i p[r,+i panglice, iasomie rochi, de =i buchet O! c`t a s[ mai joace! Ce bine a s[-i vie copili\a! s[rac[ – prinde care-o Panglica rochi\a, iar cearc[ ]=i pune; aci-=i Corsetul La gaza ghirlant[, ei l-a flori, la Feti\aviseaz[ tot cochete! junele ]n frumoase dulci, visuri Ce toalete! nou[ la acum griji de ce O! s-arate, noi mai pl[ceri muzici =i arti=ti cerc Se bogate salele =i-n carnavalul! }ncepe I CARNAVALUL 3 2 1 ]n poeziei a public[ri ultimei cerneal[. nici Carte i se dase pre h`rtie, furi= de un paznic ( nici nepermi\`ndu-i-se din\i, de praf din f[cut[ ro=ie v[psea cu tinichea, de ibric unui coada din f[cut condei cu c[r\i, unei scoar\ei dosul pre scris[ este poezie Aceast[ zile. atunci – cazarma pompierilor de azi – unde a stat =apte luni de * Gaz Autorul era ]nchis ]ntr-o odaie mic[ la secret, ]n agia f[cut[ agia ]n secret, la mic[ odaie ]ntr-o ]nchis era Autorul De loc De Contradan\ – voal. – – ]ndat[. – 1 ceasub\ire,larochia-ielegant[ – dans asem[n[tor cu cadrilul. cu asem[n[tor dans – +i la ai ei cercei; ei ai la +i La sol ]n contradan\ ]n sol La Via\a-i eroman\! bucurii! de mii Ce veselii! nou[ }n Ceva ce-i place ei. * 2 Trompeta Carpa\ilor Trompeta ce-=ipune-nminte 3 ! n. a. , 1872). , cu prilejul +i trista lui c[tare ]n rug[ se aprinde se rug[ ]n c[tare lui trista +i ]ntinde, m`na voi spre c[ciula, ia S-opre=te,-=i goale, picioare piept, cu iarna, ca b[tr`n biet Un cale ]n tremur[ o! – vostru drumul l`ng[ +i Alerg =iscap[riutep-oghea\[-alunecoas[, C`nd arm[sarii vo=tri, cu coama lor pletoas[, II I-au p[r[sitcruzimei,=ioarbatiranie calomnie neagra =i Peura pizma, care exile =i temni\i prin ocne, p[m`nturi, sub Stau zile Voi,aste c[-n g`ndi\i soarta! r`de v[ c`\i bune lucruri de =ir un fericire, de lan\ Un Totpropune ]=i lumea =i capital[! fierbe-n parte ]n juni =i b[tr`ni face mai ]=i visuri Ce sparte! case c`te =i nou[ case c`te O! ferestre sub pe citesc neast`mp[r Galan\ii-n zestre; de foile ]n cifre schimb[ P[rin\ii veste Femeide prinzi le abia croitori =i neveste! de case prin machine de Mul\ime V[z`nd c[ nu-l vede\i; Fl[m`nd =i f[r[ suc; fulger,Ca n[luc; ca necerceta\i! ia }i At`\i nevinova\i, bal! ]nt`iul la De carnaval! lungul }n d-amor.dulci Bileturi strecor! se c`nd vin, C`nd

23 ACVILA STR{BUN{ 24 CEZAR BOLLIAC +i gest, organ, accente, oricare-a lor tr[sur[ lor oricare-a accente, organ, gest, +i C`nd v[ vede\i ]ntr-]n=ii pre voi miniatur[ – mare. fruntea-ntins[, cu plin[, vie, fa\a Cu tare, =i voios m[re\, june un ea dup[ +i frumoas[ =i u=oar[ intr[ reveren\e }n gra\ioas[, r`z`nd[, dulce, copili\[ +-o Restr`ng =iv[-nmul\e=te-noglinzile-ardicate C`nd miiluminiascunse]nlampecolorate dantele, de stofe, de bogate draperii Sub C`nd o c[ldur[ dulce, samururi dulce, c[ldur[ o C`nd III ...... starea de voi r`de\i v[ ceruri; c[tre \int[ +i disperarea crunt[ c`nd glum[ e c[ pare V[ consum[ se ce om un ziduri, de strivit cap Un glum[ e c[ pare v[ sunte\i! ce Nebunilor C`nd sania din urm[ de ziduri ]l strive=te; morm[ie=te; ceruri spre barba, tremur`ndu-i +i 2 1 ]n poeziei *

Samur Aci a t[iat cenzura patru strofe (n. a. la retip[rirea Tr[sur[ – blan[ de samur.de blan[ – – tr[s[tur[. – rmea Carpa\ilor Trompeta +i =ed p-un sc[una=; – ]ngera= un =i Ca De jos p`n[-n tavan; V-adoarme p-un divan; Victimelor ce strig: ce Victimelor De foame=idefrig! r`de\i! =i Voitrece\i E-a voastr[–]iiubi\i! ). 1 , catifele, , 2 * Bag[ ]neaz[pada;efrig]ntr-]nsa, rece. petrece, o viscol un ferestre, din H`rtia Este-o c[su\[veche=ispart[, mic[,proast[; voastr[ casa l`ng[ c[ g`ndit-a\i atunci Atunci, ocole=te v[ ce-alerg, preajm[ ]n servi de =ir +-un gr[m[de=te, Vede\icar[, ce ]ndestularea spume, de =i d-esen\e produce, globu-ntreg Ce +i c`ndpemasavoastr[ tot-s[pate cristale por\elane, de D-argint, ]nc[rcate mese pe pierde se vi ochii C`nd mirositoare flori cu vase vostru giurul +i-n C`nd cina v[ a=teapt[ ]n sala de m`ncare, IV O cale n-audehran[; s-apuce o copila poate m`ine c[ci pl`ng, +i frumoas[, de astfel tot fat[, o b[tr`ni doi Au cas[ alt[ poate-n c[ atuncea g`ndi\i Oare avu\ia iart[ v[ mijloace, c-ave\i =ti\i +i }=i vede muma so\ul, =i tata iar so\ia; C[ci toat[ e ]n v`nt! ]n e toat[ C[ci lu`nd criv[\u +i Pun`nd =i ardic`nd; De vinurispumeg`nd, C-un viu foc luminos; V[-mbat[ de miros; r[u; tr[it[ e Dar ferici\i; face\i S[-i C-a=a va Dumnezeu. cea plin[delegume =i via\aestedulce,

25 ACVILA STR{BUN{ 26 CEZAR BOLLIAC Scu\ C`nd unuldintre sl[biciune, de pic =i foame l-e somn, l-e frig, L-e t[ciune! un cu abia vatra pre ocol ]n Stau O v[duv[ s[rac[, bolnav[, goal[, slab[, G`ndit-a\i vreodat[ c-aci-n ast[ cocioab[, Mai greu dec`t sentin\a cu care un nemernic un care cu sentin\a dec`t greu Mai puternic! e ceruri ]n glasu-i Tremura\i!c[ci O! Bl[stemele s-azv`rl[, precum s-azv`rl[ lava slava! piar[ O! Uita\i! genunche! ]n Da\i Cur`nd! +i vesela-v[umbr[r`z`nd[,dulce, lin[, lumin[ de crap[ Ferestrile-ndoitece +i vedecasavoastr[]nvecitotparad[, Se scoal[,-=i smulge p[rul =i iese pe z[pad[, delir,ea,-n +i masa!“ Pune p`ine! D[-mi tresare! mare! focu f[ scoal’! te foame; e ne =i frig N-e 1 Scu\ 1 , ro=ie ca racu, =i zice: – „M[iculi\[, – zice: =i racu, ca ro=ie , – sloi de ghea\[. de sloi – O, mult sunt dr[g[la=i! sunt mult O, Cu =ase copila=i, Strive=te un s[rman! un Strive=te Ce-o vars[ un vulcan! bucurii ]n S[lt`nd }n veci ]n veselii: Nu poate-a-i mai min\i. Tedormi! mai nu scoal’, d`n=ii ardic-om`nu=i\[ Din poeziile lui Kesar Boliak, Buc., 1843. +tiin\a, avu\ia ce-atunci le ]nflorea? le ce-atunci avu\ia +tiin\a, Unde leestelegea? o=tirea? e le Unde comer\ul? l-e unde +i m[rea? le ce-atuncea mul\imea e unde Oari creat! s-a care din elemente acele ‘N pref[cut[ este A! ruina! C[ta\i-le-\i cunoscut[; lumea pe putere, lor l-a G`ndi\i dat; au profe\i pe ce Tirul Sidonul, Privi\i pierit! ce-a stilul din v`rsta =ti le a vre\i Cui Cet[\ile giganticidinIndii=iAsia, Babilonia, privi\i Efesul, Memfis, Privi\i +i spune\i,unde-iomulce-odat[le-azidit? omenesc, neamul ca timpul cu lupt mai se Ce indiene, pagode suterane, Pagode egiptene,colosuri templii, +i elefan\ii, chinezesc, acela zidul privi\i Prieteni! CUGETARE (fr.). mea“. draga =tie, Dumnezeu merge? }ncotro haos: din vine Fiecare cum; =ti a f[r[ Murim 1 „Ne na=tem, tr[im, p[stori\o, tr[im, na=tem, „Ne O¸ va-t-il? Dieu le sait, ma chere.“ neant: du parti est Chacun Nous mourons sans savoir comment; „Nous naissons, nous vivons, bergère, Ce s-af[cutm[rirea, VOLTAIRE 1

27 ACVILA STR{BUN{ 28 CEZAR BOLLIAC Vor trage prin palaturi haitic de lupi url`nd lupi de haitic palaturi prin Vortrage \ip`nd ciovlica, bufni\a, +i departe, col\ p-un sparte; lustrurile din cioburi str`mbe-n se s[ Or Castori or s[ s-adune; maimu\ele, juc`nd, +i unde desfr`narea se-mbat[-n nedrept[\i, bucurie de beat p-[l unde-a\int[ S[racul veseliei,al Loca= trufiei, al pompei, al cet[\i, =i palaturi templuri, aste m`ine-n Ca . . vorspune ‘+i surpate, pietrele pe Londr[ Paris, m`ine Ca neumblate. acuma Vorde=erturi popula turba\i pitici al\i =i trece vor ani Treide mii R`de\i d-alorcredin\[,deepopeealor! C[ta\i cheid-alfabeturi!Croi\i-v[-\idescrip\ii! }mple\i-v[-\i muzeuldes[p[turi,inscrip\ii! Mira\i-v[-\i acuma de c[r[mida lor! ei[ie peii ]n poeziei retip[rirea * Strofele cu puncturi sunt =terse de cenzur[ ( cenzur[ de =terse sunt puncturi cu Strofele epopeea laaltfelde-nv[\a\i. rmea Carpa\ilor Trompeta Din poeziile lui Kesar Boliak, Buc., 1843 Buc., ). n. a. n. la * „De ce nu ascul\i, doamne, =i la a mea durere? mea a la =i doamne, ascul\i, nu ce „De Auzi! abia s-aude cuvintele ce zice; ce cuvintele s-aude abia Auzi! Vede\i cumst[dingean[-iolacrim[s[pice! trecute; fi c-ar Pare s-arat[! ve=tede Ce pl[cute, tr[suri ce =i mic[ Vede\igur[ ce ei! ]n ce-au focul =i negri, vii, ochi Vede\ice Vede\ise-mpreuneaz[ cum =i crea\[ gean[ ce undeaz[! ]i cum s`n Vede\ipe neagr[ bucl[ cea Ce galben[ albea\[, =i talia ei tras[ Vede\i c`tedeslab[=ifrumoas[! picioare, fiarele-n cu ceruri, c[tre fruntea Cu prearug[toare, m`ini cu fat[-ngenuncheat[ O Vede\ioltar dos-unui ]n piatr[, p-o colo I De ce nou[, \iganii, nu dai tu m`ng`iere tu dai nu \iganii, nou[, ce De FATA DE BOIER +I FATA DE |IGAN 2 cap!“ pe negru coif un cu r[zboinic[ t`n[r[ e C[ v[z`nd-o, zice, ai abanos, de cosi\a Sub alb; g`tul pe rev[rsat negru P[rul 1 „C`t e de frumoas[ seara! piept[n`ndu-=i sub razele lunii razele sub piept[n`ndu-=i seara! frumoas[ de e „C`t Oltar Une jeuneguerrièreavec Sous la tresse d’ebene on dirait, à la voir, Peignant sur son col blanc sa chevelure brune; „Comme elle est belle au soir! aux rayons de la lune – altar. Oh! sta\i s-o ascult[m! s-o sta\i Oh! ei? v`rsta e care spune putea Cine-ar lini! spr`ncene ei Cu-a Po\im`ini! ]n coprinzi s-o Tremur`ndu-i buza =i pl`ng`nd amar. C`nd \ie ne rug[m? ne \ie C`nd un casquenoir!“ ALFRED DE MUSSET 2 , (fr.) 1 .

29 ACVILA STR{BUN{ 30 CEZAR BOLLIAC Gr[bea s[ mearg[ iute c`nd o chema s-o bat[, Ofta =i v[rsa lacrimi, s[raca biat[ fat[! avem?“ nu drepturi c`nd ]ndatorire Po\ida voin\a! chiar =i iei Ne toate! oprite sunt Ne credin\a, rugi, mil[, =i speran\a, =i Iubirea \inem? s[ legea-\i noi Doamne, putea, am cum +i A=a \i-e voia, doamne? E drept-ast[ m[sur[ ur[? ]n tr[im s[ ca st[p`ne, os`nde=ti, Ne }n locs-avemsperan\a,noin-avemdec`tfrica? nimica? f[cut n-ai tu \iganii, noi, pentru Ce! bine? e nu asta c[ oare-aminte tu Le-aduci se-nchine, s[ \ie ca doamne, l[ca=u-\i, Intr[-n C`nd a=tist[p`nilacareaivrutane-arunca De vat[m[ sim\irea-mi – de ce nu mi-ai luat-o? De nu-miesteiertat[iubirea C[ci am iubit odat[, au drept s[ m[ omoare? fiare? ]n acum sunt de doamne, eu, gre=it fi Ce-oi sale, ale fiin\e crudul, zice, ne ce De tale? m`inii f[ptura oare noi =i suntem Nu f[cut? ce-ai ceilal\i ca oameni noi =i suntem Nu Dar n-avea nici un spor; robi? a al\ii La iubi, ne a loc }n Ce-i la=i de m[ muncesc? iubesc? ce de ei Dar v`ndut! de lucruri suntem noi c[ Spune Chinul ce ne face, nu e voia ta? voia e nu face, ne ce Chinul – cemi-aidat-o? S[ n-ovaz[st[p`niii-etoat[ norocirea, S[ ias[ p`n[-n poart[ i-e toat[ fericirea; place, ce-o Teatruri,aceluia s-arate s[ mijloace, are nu ea saloane, are nu Ea crede n-o nicidecum =i m`nie, se tare El De n-aie=ilad`nsul paz[; cu =i fric[ cu vine, grij[ mare Cu C[ci nicielnueliber S[-i ]nsemneze ora pe c`nd poate s[ vie – scrie, s[-i =tie nu P-acelaEa iube=te! ce-o stric[ nu nimului +i lume! pe ei =i drag I-e Ea edev`rstavoastr[– fat[ s[r[cu\a pre astfel munceasc[ nu S[ bat[, nu s[ ruga\i-i vo=tri, p[rin\ii Ruga\i iube=te v[ care pre leag[n; ]n era\i c`nd De z`mbe=te v[ soarta Feti\ece norocite II verge! cere ceart[! O s[rmana! asculta\i, Oh, alerge! s[ putea nu scurte, sunt fiarele-i C[ci C`nd ia ]mbr[\i=[ri. plimb[ri. =i Concerturi C-are st[p`n p[g`n. E rob=-arest[p`n. }l va c`nd va veni. C`nd va a ]nt`lni nenoroci\i! ta\i De iubi\i! ce Aceia omor.o de bat O atuncea c`ndovede, c`nd avois-ovaz[; ca voidefrumu=ic[–

31 ACVILA STR{BUN{ 32 CEZAR BOLLIAC Ce vie bucurie, pe tain[ c`nd le prinde\i le c`nd tain[ pe bucurie, vie Ce care-aprinde\i! pe juni de cercuri }ncongiurate-n privi\i v[ c`nd ave\i mul\umire c`t[ O! Cu-alegerea ce face, =-apoi s[ se c[iasc[ +i seg`nde=tebines[nuam[geasc[ bucurie cu stau ce c[pitanii, vede +i-=i b[t[liemerge-n c`nd monarhul ca }ntocmai bate, ce inim[ o face ce L-alegerea B[ga\i deseam[bines[nufi\i]n=elate a\inta\i, ]l ei spre lornionul, pun`nd Atunci, Ce spumeg[=i\ip[ s[ calul =i om Pepe privi\i m`ndre, nesim\ite, departe galop unui dro=ce, zgomot-unei La Sim\i\i anima Sim\i\i V[-ngroap[ p-un fotoliu ]n dulcea-v[ r[pire, ne-ngrijire cocheta grij[, f[r[ +-alene, balcon, ]ntr-un ie=i\i acas[, sunte\i Voi,c`nd III 1 Anim[ inim[ – Ocheada sau suspinul – =i ]i vede\i uimi\i! vede\i ]i =i – suspinul sau Ocheada C`nd timp nu va mai fi. Comanda a primi, v[-ndupleca\i. s[ trebuin\a Spune englezesc. calu-i Cu Ce-auzu-v[-l ghicesc. }nv`rtind pe deget un aurit lornion; aurit un deget pe }nv`rtind 1 voastr[ din ce ]n ce a bate a ce ]n ce din voastr[ stea ]nlocrivalul +i moare de ru=ine, cu toate c[-i frumoas[ c[-i toate cu ru=ine, de moare +i tren\eroas[, slab[, e rane, vii de plin[ E jale =il-emil[ L-e Ei nuauvrememult[ C`nd va voi s[ vaz[ pe cel ce o dore=te; pite=te se =i st[ ea voastr[; \iganca +i-ntre voi ]ntre mare e osebire ]ns[ Dar Prin s`nu-v[ocheada-i–atunci,el]nviaz[ C`nd s[ ]ntoarc[ foaia – atunci se ad`nceaz[ lipe=te}=i las[semicercul=ivine,se ager,]ndr[zne\ul C`nd v[-nt`lne=te, ochii ce urc[; se ce glasul cu salt[ vostru pieptul C`nd M[rg[ritaru-=i las[ pe s`nu-v[ s[ curg[; foc ]n m[rgean un de buza sub cearc[nul C`nd grele, =i tari for\e d`nd octave pe Alearg[ sub\irele, albe, lungi, voastre, degitele C`nd tinerimea toat[ c`nd z`mbet; c-un ]nc`nta\i Ce C`nd laclavirv[pune\irugatedemul\imea +-iubit[ mult de el. de mult +-iubit[ se-n=el. chinul, +-ascund Se v[d, =i ei ]ndat[ s-ascund am`ndoi. Voi v[ pierde\i c`nt`nd. La spate, a=tept`nd joc. lustruri prin ce sc`nteie Ochii-azv`rl detuna; a +i-ncep St[ mut-aasculta; ca s[setotpriveasc[, ca s[setotg`ndeasc[:

33 ACVILA STR{BUN{ 34 CEZAR BOLLIAC C`nd vine ]naintea unei psyche unei ]naintea vine C`nd +i nu vede motivul ce o deosibe=te o ce motivul vede nu +i }ncepe de-=i ia seama; se uit[, se prive=te proaste tren\e ni=te ]n goliciunea vede +i-=i La cepots[serveasc[ uime=te; se care la lucruri vede-at`tea +i }n camerilevoastre,petain[saudemil[, G`ndi\i c`teodat[,c`nd]ntr-ast[copil[ S[ v[ iubeasc[ lumea, =i ca s[ v[ p[zeasc[ Ea s-orugalacerurivia\as[v[-ndulceasc[, – munce=te o crudul c`nd partea lua a-i Gr[bi\i iube=te! ]nt`i ce-acum \ig[ncu=a la Privi\i IV Nu =tiu ce-o s[ se-nt`mple, de pot s[ se mai vaz[; groaz[; cu desp[r\esc se adio! lor e-al trist Ce chinuire, Amar[ pl[tit[! este scump Ce mul\umire! ast[ chiar scurt[ de e le c`t +i lacrimi, lor ale sorbind junie, lor a Pl`ng`nd fl[c[ri, lor ale unind suspinuri, lor a Unind amar,pl`ng`nd oft`nd, numai bra\e ]n str`ng Se 1 poate vedea cineva din cap p`n[-n picioare. p`n[-n cap din cineva vedea poate

sce (fr.)Psyche Le-admir[-n ea t[c`nd. D-acela ce-o b[tea. D-acela Ce-abia se \in de ea, Pe alte slugi rug`nd, slugi Pealte S[ n-ave\ib[rba\ir[i! Sc[pa\i-o dinb[t[i! drept. un nici au nu C[ci a=tept! ]i S[rmanii, Blestem`nd robiaf[r[dehotar. oln[ ae mbl, n ae se care ]n mobil[, mare, oglind[ – ea nicic[b[nuie=te; 1 a voastre a S-au =tersdinfoaia robie suferit ce-au Popoareleacelea jale ]n str[muta Ar cerul! }nfioreaz[ sale min\ei limba prin Vorbatrece Oh! care omoar[, o vin[ ce astfel, munce=te se De C`nd nusedomire=te,caces[fieoar[ +i fericireavoastr[;c`ndvacas[compare C`nd se combin[-n minte-i a ei cumplit[ stare O ]mbr`nce=te-afar[. – Oh! ce blestem greu, groaznic obraznic, slugoi, crud un dulce, [sta visul Da-n }n lucia m[tase, ]n blondurile ]n m[tase, lucia }n bine de veni i-ar c`t ]nchipuie=te ]=i +i Zdrobite r[udebice Dar ]ns[toateastea]ntr-ocomplit[stare: tr[sur[ oricare =i mijloc Picior,bra\e, piept, gur[, m`n[, frunte, ochi, chipu-i: bine Prive=te Fiin\e asuprite =-at`t de chinuite, de =-at`t asuprite Fiin\e nenorocite astor blesteme grelele De Feri\i-v[, feti\e, ca doar de-\i sc[pa voi V 1

Blond[ – dantel[ de m[tase. de dantel[ – +i ]nsu=i pe satan! pe ]nsu=i +i – chinuiesc o ce De Ast traicev-osibesc; ea! revolteaz[-n Se catifea ]ntr-o +i F[cut[-a da pl[ceri; P`rlite de dureri! de P`rlite }mprotiv-acelui ce tr[ie=te-n noi! tr[ie=te-n ce }mprotiv-acelui tiran. pe Zdrobe=te vie\ii: aceruluim`nie =i roase-ad`ncdefiare, 1 fine

35 ACVILA STR{BUN{ 36 CEZAR BOLLIAC F[r[ p[rin\isaurude.–Fl[m`nd[, n-o]mbrac[, zac[ s[ pulbere, ]n grajduri, de curtea-v[ Prin expus[ etern fi spre-a mume, unei bra\ul Din G`ndi\i la ea, s[raca! G`ndi\i c[ este smuls[ ve=tejesc! ce cruzi a=ti scorpii de bicele Sub tinere\ii floarea =i robie, ]n trece Se Ce n-agustat, chinuiesc, r[ii ce copili\a la G`ndi\i Vaschelet! privi a-l I leaplic[ rece, darnuvas[-lomoare: turbare, ]n g[site instrumenturi Adun[ Cre=tinul, c`nd ia robul, m[soar-a lui m`nie: Fiara apuc[ prada =i-ndat-o =i sf`=ie; libertate,dulce =i r[spl[tire Credin\a-n caritate, bl`nde\e, iubire, adus a El fra\i; to\i fim s[ noi ca porunce=te drage, El, C`nd va veni al doilea, oari cum ]=i va alege lege, noastr[ spune-a cum m`ntuitorul, Cristos chinuie=te le care nenorocitul Vaide nimicnice=te! le ce legiuitorul Vaide Nu l-emil[deea. S-o bat[cine-ovrea! omoar[-ncet-]ncet. ‘L p[g`n? din Cre=tinul Cu dreptuldest[p`n! Care le-o hr[pe=te ace=ti neru=ina\i! ace=ti hr[pe=te le-o Care s[rmana, pl[cerilevie\ii; C[ ei sunt fra\i cu robii! =i c-or s[ se uneasc[ se s[ c-or =i robii! cu fra\i sunt ei C[ Oh, doamne! F[ st[p`nii, f[-i, f[-i s[ se g`ndeasc[ }i dauf[r`midep`inec[lcate]npicioare fiare, de ]ncarc o ei foame, sau frig este De-i Etern s[sero=easc[deea,als[unume; lume; ast[ pe nimic nimica, spere nu S[ Pe eaofacs[cread[c[este de altsoi; O! C`tpl`nge\igancac`ndvedec[p[=a=te na=te: ce-or fiilor =-a robie, so\ului +-a creasc[; s[ ]nc-o mult mai durerea-i c[ =tie Ea c[s[toreasc[, s-o va interesul c`nd +-atunci glum[ par[ s[ vi nu r`de\i; nu feti\e, Nu, S[ aib[ so\ odat[, s[ fie =i ea mum[! c[s[tori; se a speran\[ are nu Ea }n s`ntul t[u loca=! t[u s`ntul }n r`nda=! slugilor D-al gunoi. ]n goal[ lacrimi, sale a B`nd hr[ni! ce Copilul Atuncea vasim\i muri! va p`n[ iart[ n-o ce Soarta-i Din poeziile lui Kesar Boliak, Buc., 1843 Buc.,

37 ACVILA STR{BUN{ 38 CEZAR BOLLIAC Cu umbre serbezite, cu gnome gnome cu serbezite, umbre Cu Te-afund[-n umezeal[,strigoiul undevine spurcate! iesmele cu de=erturi Te]n pierde tine! de Ascunde-te viezuin[-\i! ]n Intr[ II chipul=i faptele-i C[ci neomenia. ar[t m`ine; pentru crima la g`nde=te se noaptea C[ci C[ci inima-ieloculcena=tecalomnia; C[ci a mu=cat adesea din a v`nz[rii p`ine; s[rutat. a orice st`rpeaz[ se usc[, Se rece: e lui suflarea Perode=te; nu urm[-i trece; p-unde pe-acolo locul infecteaz[ Se Ca pacoste s-arat[: e iadul ]ntrupat. alearg[. altele la trecute, v`nz[ri nu +i Acuma lavreocrim[,sauv`nz[rig`nde=te– larg[? cea lui Vede\igura pe buza mi=c[ cum c[ie=te. se nu tot dar fric[, i-e lui umbra De afurisit? sunt Eu prinz[! m[ s[ or Acum iat[, zice: c-ar pare uit[, se lui giurul Ce-n sp[riat[, fa\a cu rece, C[ut[tura zburlit,p[r cu om un Vede\iumbr[ ]n colo I TR{D{TORUL 1 Gnom – duh. – S[ c`nte-al lor sabat! lor c`nte-al S[ 1 necurate, Al t[u prieten Iuda, sug`nd un om pe spete, pe om un sug`nd Iuda, prieten t[u Al prime=te te Acolo tartaruri! p`n[-n mergi Mergi, sete! de frigi te s[ =i r`uri murmuind S-auzi gone=te! te c[ rar pas giuru-\i ]n s-auzi Etern S[ veziatalefapte,s[cr`=nindfantome ]nchide, vei ]i c`nd =i corpuri; f[r[ umbre +i lilieci,=i iesme dec`t vezi nu S[ gnome, =i Mergi, mergi pribeag =i bolnav! C`nd ochii vei deschide, nume, t[u =-al ]nscrie al[turi satan lui Cu-al Confund-a tab`rfire-naiadurilorlarme, Ascunde-te desoare,ascunde-telume, palme; cu obrazi pe =i m`n[ argin\ii-n cu Fugi Cum Dante l-a v[zut. De oameni ce-ai v`ndut! l[sat. \i-e locul C[ci Din poeziile lui Kesar Boliak, Buc., 1843.

39 ACVILA STR{BUN{ 40 CEZAR BOLLIAC V A R A }n to\i c`\i vie\uiesc. c`\i to\i }n amorul =i Speran\a sporul, cu =i munca Cu p[m`ntesc, focul Cu S[ v[zcumseaprinde ceresc; cel Azurul S[ v[z cum se destinde bucuria. na=te Cum ]nverze=te, cum v[z S[ uscat[ cea P[durea +i pomii =i c`mpia, ]nflore=te c`nd April }mi place ast[ dat[, fiori. dau inimi +i-n dep[rtare ]n S-aud Ca dintr-o harp[ mare nori, f[r[ cerul }n variate, viersuri +i flori, din miros Exal C`mpii prea colorate G[lbuie diminea\a. Ro=atic[ e seara, plin[; este Natura +i pomiicuverdea\[; lumin[ cu cerul E Frumoas[ este vara! I Pep[m`nt. pe =i cer S[ v[z ]mbiel=ugarea S[ v[z]ndestularea, Un orfelin fl[m`nd. S[ v[z c[ nu mai moare Copilul mic =i bl`nd; S[ v[z =ez`nd la soare S[ v[z r`z`nd copila; Pe]nsm[ltite; coaste S[ v[zroindstupina S[ v[z cresc`nd zambila; florile-ngrijite; +i }mi place-atunci gr[dina gungunind. =i Iubind porumbeii =i Se-mbuc }mi plac=ibrot[ceii– S-o v[zpepuihr[nind, }mi place p[s[rica La cuib s-o v[z zidind, }mi placer`ndunica aripicu zbor C`nd cre\e. floricele, pe smalt De flutureii =i plac }mi fe\e, de felurimi Cu Cu-aripemititele, }mi plac =i g`nd[ceii

41 ACVILA STR{BUN{ 42 CEZAR BOLLIAC Ateii =ip[g`nii! universul S[rbeaz[ Se-nsoar-atuncea firea; fluturei. simte-n O privighetoare, cuc, De c`ntare simte-ntr-o O Trec`ndei. suflarea El simtep-aluibuze Adie-n brebenei, frunze prin c`nd Zefirii C[t[ri ce-l a\inteaz[. C[ vede-n viorele crede c-ar pare Atunci, O nimf[ ce viseaz[; lalele, crini, din Ie=ind vede parc[ el Atunci, }n dan\ulces-aprins. departe, cel dealul }n }n umbracese-mparte, aprins, cel focul }n suge, care mielul }n ]ntins, cel cr`ngul }n fuge, care unda }n pl[cere lui Trecuta De vise ce-i arat[ De vise se r[pe=te, t[cere, ]n S-absoarbe vrodat[, iubit a Sau iube=te, ce cel Atunci +i-n munte =i-n c`mpie; lesne este umble-i S[ c[l[torul, vara, O! plin. fagul cu stupi Cu floare, peste fluturi Cu c`nt[toare, p[s[ri Cu lin,cel aerul Cu curat[, cea luna Cu senin, cel cerul Cu Cu noaptea]nstelat[, cade! care spicul Cu }n holde mari, frumoase, secara gr`nele, Cu plinipomii Cu roade, de Cu verzi p[duri stufoase, O! mult]miplacevara II delir.e-n Natura unire; ]n Pl[cerea g`ndire, ]n Pl[cerea zefir; ]n Pl[cerea bucuria, e ochi }n Amoru-n trandafir; }n om e fantazia, b[tr`nii. }ntineresc viersul, Poetulafl[ Feti\e-nv[\iubirea,

43 ACVILA STR{BUN{ 44 CEZAR BOLLIAC Coliba e palat! Natura e pompoas[; Via\a e frumoas[; bogat; e S[racul chinul; piere vara O! aflat! =i-a P[rin\ii orfelinul vara, O! deschise. tot s`nuri Cu juc[toare nimfe De pasuri simte el Atunci vise; pe ]ncet fur }l cert[toare p[s[ri De glasuri, de mul\imi Atunci, }n somn a-l odihni! coprinde, ]l bra\e-i }n O umbr[sedestinde, osteni, o c`nd +i C[ci raza-l lumineaz[, C`nd ziua s-a ivi; C[ci rouasc`nteiaz[ C[ci toteveselie; C[ci rar se afl[-n bezne, izvorul, e rece C[ci Buc., 1843. Din poeziile lui Kesar Boliak, „C`nd m[n[scui]nlume, C[ci n-avea fa=e, mica; acum ]nt`i f[cuse; Pl`ngea pedou[paiecare m[n[scuse; Prin munci m-aduse-n lume, fl[m`nd[, p[r[sit[, sorocit[, ziua ]n aceasta, dup[ Pu\in S[r[cie, iasma cu lupte s[ putea nu +i F[r[ nimic de hran[ r[mase-n v[duvie, Cu mine-ns[rcinat[,privealaelcummoare. sudoare, =i lacrimi ]n maic[-atuncea, biata +i +i-i zise:–„Ia-\iiertarea;e=ti liber; du-te-npace desface ce trimisul d`nsul la veni Atunci sfinte, mil[, Fie-\i „Oh! – zise: =i cer la C[t[ p[rinte meu iertatul ]nc[, june de B[tr`n b[rb[\ie; mult[ cu s[rmanul, luptat, s-a +i junie; frageda-i din d`nsa cu locuia El ]ncruntat[ iasma cu luptase se el mult C[ci MUNCITORUL N-avea nici c`rpuli\[!nici N-avea m[iculi\[! S[raca Ce =imair[uturb[ Apoi groapa-i s[p[ creator!“ bunu-\i La muncitor!“ bietul De Dar, vai! l-a-nvins pustia! S[r[cia! zice Ce-i murise almeutat[;

45 ACVILA STR{BUN{ 46 CEZAR BOLLIAC Cu cartea-n sub\ioar[! avea ea lumea-ntreag[ c[ciuli\acu neagr[, alb[, c[m[=u\a Cu departe, de c`nd, avea bucurie c`t[ O! Cum aputut,s[raca,m-a R`dea c`nd ziceam: mam[! la-nt`ia mea vorbire, ]ngrijire. dulcea-i sub bine mergea =i-mi Cre=team De totcedoare-nvia\[,s[poat[m[creasc[, Ea n-avea alt[ grij[ dec`t s[ m[ fereasc[ moare, toat[ firea c`nd iarn[ pe foc f[r[ +i soare, greu pe vara =i noapte, =i zi =i Lucr`nd izbute=te m[iculi\[,doru-i, biata cu +i Amorul mamei]ns[hr[ne=te=i-nc[lze=te, spum[, de prunc =ubred un s[-nc[lzeasc[ \ie, S[ C[ldura r[sufl[rii =-a s`nului de mum[ V[z`nd c[-iseac[pieptul,c[n-aredem`ncare, Apoi v[rsa ea lacrimi cu mult =i mai amare, C`nd m[ vedea la mas[. Vedea c[ viu acas[ V[z`ndu-m-a p[=i. S[ poat[ a-mi z`mbi. C`nd toat[ firea-nghea\[. Din via\[-i s[-mi dea via\[. pl`ngea. tot ce prunc Un V[z`nd c[ n-ajungea dat apoilacarte. Nu poateficad`nsa, O! Roua prim[verii, ninsoarea af`nat[ orfelin[fiic[ o singuratic, drumu-mi }n lumin[: o eu z[rii vie\ii negura Prin suvenire trista cu lacrimi, cu Nutrindu-m[ singur,lume ]n Acum, sim\ire, f[r[ tr[iam +-am datpeea C`nd am b[gat-o-n groapa de bra\ul meu s[pat[ bun[cuv`ntare, o c[tarea-i, prin d`ndu-mi, +i, Z`mbind, p-a mele bra\e s-opri a ei suflare, suspin[ de p-[l cer din prive=te care Acel Dar via\a-isescursese]nvremepreapu\in[ muma! eu hr[nesc s[-mi oi fericire! ce o, +i, G`ndeam adesea-n sine-mi: „Eu sunt voinic acuma tare de lucram c`t =i bucurie c`t[ O! Apoi maitrecutimpul=i Mi-am pus]neacredin\a. Trimise providen\a. A maicei ce-am iubit. taic[. meu l-al duse Se Chem[ pe a mea maic[. lucra!“ mai va nu Ea Ca s[producceva! Tu =tii c`t am jelit! am Tuc`t =tii p[m`ntul oh,maic[preacurat[! ca d`nsadecurat[! m[ f[cuimaimare.

47 ACVILA STR{BUN{ 48 CEZAR BOLLIAC Voi fu cu ]ngrijire, \i-oi face dem`ncare, face \i-oi ]ngrijire, cu Voifu ]mbr[\i=are, da \i-oi ]ntoarce, vei te c`nd +i }n lipsa}n ta,voi s`rguin\[, cu eu, „+i – copila: r[spundea +i-mi }\i voiaducetoate:]\iman[– Voi alergaeu,drag[,cas[-\iaducdehran[, ferit[ fi care-i ]n cuibul eu cl[di voi }\i r[t[cit[! cr`nguri prin turturic[ Stinghear[ De ne-ofir[usaubine Pe nimeninu]ldoare,=inim[nuinu-ipas[ „Vezi– mare, de ea e oric`t drag[? asta, lumea Eu ]iziceamadesea, bucurie mare mai str[mutare, are Nu veselie,s`nta-i ]n niciodat[, cerul Nu, se-mbr[\i=ar[;loc de noastre sufletele +i l[sar[ se ni jos ]n ochii \intire, Dup-o Voi fil-atapl[cere.“ Ce trebuin\a cere. trebuin\a Ce Vom fi]nveselii.“ vijelii.=i frig De S[rman =i orfelin[. =i S[rman De noiestestr[in[; De ceeace-amsim\it! unit. ne-am D-atuncea face ce-osta-nameaputin\[, sorbind aeisuflare: Vin’, vin’,s[facemcas[, S-adaog[ c`t omul nu poate s[ mai fac[. S-adaog[ iobaciul! s-adaog[ la clac[, C`nd oschimbare-n\ar[,cenoinuvisasem. Era aproape ora ce-at`ta a=teptasem, – vine ce acel pentru str`ngem s[ zicea ]mi +i Dar ea, mai ]n\eleapt[, venea pe l`ng[ mine m`ncare, de eu dau s[-i dulce\uri ce ca G`ndeam ner[bdare. multa de ziua cu topeam m[ Eu C[ am plecat pe drumul de a m[ face tat[! mi-arat[ zi ]ntr-o c`nd doamne! pl[cere, ce Oh! +i c`ndveneamdinmunc[,g[seam]nb[t[tur[ gur[: face f[r-a =i patru, =i c`t eu Munceam Dar iat[oo=tireast[p`nirii vine vecine. satele din muncitorii Strigar[ vostru, lucrul ]n veci ]n spargem s[-l putem nu Noi – „Noi n-avem dec`t bra\ul; dar bra\u este-al nostru! 1 D[ini – a d[inui, a tr[i. a d[inui, a – Nu poate d[ini }ncepe-a se vesti: creasc[. s[-l a cum Spunea Ce poate s[ pofteasc[. Dumnezeu! M[rite meu! ]ngera=ul Pe +i-ncepe a lega! a +i-ncepe S[ maisc[de\iceva! “ 1 :

49 ACVILA STR{BUN{ 50 CEZAR BOLLIAC Oh! iat-o vine!! vine!! – O, doamne! fie-\i mil[ fie-\i doamne! O, – vine!! vine!! iat-o Oh! clip[,O =inu-mipas[delocalorsil[! bine, la ajung v-ajung lan\uri; mele a sparg Se mine! de fugi\i nu nu, drage! o, l[sa\i, m[ Nu Voilin[?de fa\-at`t cu gr[mad[ cea sunte\i lumin[? a colo-n sus colo, sunte\i voi voi, Ce! maic[! mea a scump[ O, iubit[! mult So\ie taic[! dulce P[rinte, v[zut-o! mai n-am D-atunci ]ns[rcinat[ era genunchii, tremura Da-i Ea mai veni o dat[, veni =i alt[ dat[; grile. prin se-n[l\a c[ so\ie draga-mi Z[rii zile Pestepu\ine – ]nver=unare! ce +i cuvinte. dat mi-au nu =i ocn[ la dus m-au c[ +tiu minte; \iu nu-l care pe d-acilea vis un Este C`nd va veni odat[ dreptatea cea cereasc[, omeneasc[. dreptate tremuri, mai s[ ai cum O! De bietul muncitor!“ bietul De creator! nostru L-al Voi sunte\i p-aia lume? nume! f[r[ ]nc[ Fiu b[tu o S[raca! |ip[ c`nd m[ v[zu! r[utate crud[ Ce dreptate! Puternica [Prop[=irea] Foaie =tiin\ific[ =i literar[, 1844, nr.1844, 15. Sau omul s[ nu =tie de loc c`nd a gre=it! a c`nd loc de =tie nu s[ omul Sau suvenirea. pierdem s[ trecute dureri de Sau Sau apl[ceriinumais[fiavutsim\irea, rostit! ai moarte c`nd Doamne, tu, fost ai crud Ce iubirea! s[dit ai c`nd Doamne, tu, fost ai bun Ce R`dea cumr`derazac`ndscap[printrenor. bucuria ochii-i =i-n d`nsul, spre azv`rlea Se clip[,pe urgia, veselea atunci Se uita p[zitor un |intea moart[!“ e nu Maria „Maria! – strig`nd: s[rea g`nduri, ]n afunda Se vindeca. se nu ce ran[ sufletului A Voind s[maialine, voind s[ lini=teasc[ }=i maim[rea]nsil[durereaceatrupeasc[, sa. fa\a pe juca disperarea Mustrarea, sufleteasc[, durere durere-ascuns[, o +i Dumnezeu. pe chem`nd ocnei gura la C[zu soare, la z`mbind aci paznici, la crunt`nd Aci Un omfrumoslafa\[,]nspasmuri,fioare. greu, lan\ul cu g`t de c[tu=e, m`inile-n Cu picioare, fiarele-n cu paznici, de }ncongiurat OCNA prilejul ulti * 1872).

rtsae ota iei o`d\lr n c[ n a cu a. (n. ocn[ ]n os`ndi\ilor \inerii contra Protestare * mei public[ri a poeziei ]n Trompeta Carpa\ilor ,

51 ACVILA STR{BUN{ 52 CEZAR BOLLIAC Ce s-au deprins la crime a fi executori. fi a crime la deprins s-au Ce denaturate f[pturi r`setele-acelor }n ]ntunecate, c[i pe s-afund[ oaspele +i fiori. =i suspinuri agonia, Durerea, infectate s-exal[ ocnei al lung Peg`tul ]ngrozitor.glas cu capu-i pre vaiet[ Se \ip[+i moar[, s[ ce-a acelui capul peste u=oar[ f`lf`ie ce nop\ii cucuvaia Ca – fior[tor av`nt sinistre, v[it[ri }n scripetele=i roata ]nv`rte=te Se zboar[ barbar.cel timpul ]n inventat[ moartea Spre fiorat[, neagr[, cea gura slobozir[-n +i-l Legar[ os`nditul]nmanta-iceamarcat[ tartar,]n oameni pe duce Pece funia s[rat[, funia pe ocnei, ghizdurile Din favor.sunt balsam, sunt – n[untru din Durerea alin[munci voastre a cuget, de lovituri Sub Nu aprescrisos`nda? G`ndi\i c[l-ast[vin[allumiicreator O, voice-ave\iputereas[os`ndi\iovin[! – C`ndsufletulsuspin[ Buhavi deumezeal[,dauroat[ ]mpregiur. zdren\uite, haine cu piepturi, bra\e, pe P[ro=i zburlite,barbele cu cre=tet, ]n lumin[ri Cu }=i las[ bolovanii =i vin de-l ]ncongiur; p[lite,fe\ele cu nop\ii, Locuitorii ea. sub e soare c`nd sc`nteia cer +i-ascunde-n Albe=te c`teodat[,casteauace-=i]mparte palid[Ce de=arte negure ]n fix[ =i +i cer=iziualumii departe! e fundul c[ci ]nc[, mearg[ s[ Are ardica\i! perii cu coard[ pre }ncovoiat se-nfioar[ str`nge, se r[stimpuri, ]n las[ Se doboar[, ]l spaima ce os`nditul, care Prin s[ra\i, cei norii prin umbr[ ca Alunec[ liliacul=i c[lu=ul leag[n[ Se zboar[, muncesc. se care pe sare de Pecei mun\ii sclipinde,st`ncile pe Pe tr`mbe, ]n bolovani murinde, fe\ele cu spinare, ]n focuri Cu lucesc, licurici ca insecte, ca oameni +i se-ntinde, caosul =i g`tul m[rgine=te Se se v[dalbindcastea,

53 ACVILA STR{BUN{ 54 CEZAR BOLLIAC C[ci suntacipevia\[,moartea evia\alor. doare, agonia c[ci junghie, reumatismul C[ci Chema lad`n=iimoartea,scorbutuls[-idoboare, ajutor.f[r[ =i lacuri ]n gemeau Ceilal\i Optzeci mai r[m[sese; optzeci era-n picioare. A smulsdeviidinlume=i-nocn[apornit. echitate stricta =i \[rei Regenerarea caritate, cre=tina legea, care pe Optzeci Pe careomenirealaiadaos`ndit; uitate, f[pturile num[r la erau Optzeci \ipefiorat. s[ machina ]ncepu +i s[rutar[ ]l C`\iva lumin[.“ e soare, E „Te – du,b[di\[,-izise–]nlumeestevar[, vinovat. de trup un umflase, se ce mort Un Apoi t`r`r[-nnoapte=ipec[lu=legar[ S[ vaz[lalumin[pe unul nici putea nu c[ci ziua, hr[pir[ le C[ci bunul, furar[ le c[ci anateme, =i Blestem r[gu=it urlar[ ]ngro=ate glasuri Cu Clipindtutunul, mestec`nd =i luminare la cel ce-amaivenit. Tu nu e=ti ho\ de codru; ai vrun p[cat mai mic.“ mai p[cat vrun ai codru; de Tuho\ e=ti nu P[catele-i dinlume;=imiecum]mipare fiecare spuie s[ obiceiul e C-aci nimic, t[inui Nu lume? ]n tu F[cut-ai Dar spune-ne, m[i vere, ce vin[ a=a mare chinui! mai ne-om c`t cruce de fra\i noi fim S[ Un fl[c[iandruagerceumezeal-albise– – „Cum seam[n[ c-un frate ce am acas[! – zise z[ri. ce-l acelor simpatia trase +i venise ce martirul june =i b[lai Era locuitor.nou d-un cuibul Ad[ogar[ ]nc[pere larga =i-n ocn[, ]n posed ei Ce C`te vreodou[paie, lor cuiburile din grij[ cu smulser[ +i durere ]n confra\ii noapte adunar[-n Se }i spuse, d`ndu-i m`na, c[ apa s-a sf`r=it. suflare, sa a da ce-=i d-al[turi, cre=tin un +i Vai mie! da\i-mi ap[, c[-mi este sete tare!“ israelitorb un – n[duful, gonind mai +i – „Vai mie! – striga-n limb[-i, b[t`ndu-se ]n sare ca singuraavere

55 ACVILA STR{BUN{ 56 CEZAR BOLLIAC +i m`ndr[, =i ginga=[ g`ndesc c[ n-a mai fi. Feti\ile zburdalnici!Caeafrumoas[-nlume, Ro=ea de-iprindeamochii,sau M[ dam pe l`ng[ d`nsa, dar nu-i puteam vorbi. glume, fete la spuneam cas[, prin codeam tot M[ tac. =i aci v[z O putin\[. fu nu cat S[ C`nd v[zodat-ofat[,ce-nochiiei,ca-nsoare, =ez[toare, la mergeam sate, prin plimbam tot M[ }mi totspuneaudefete,darnu-mig[seampeplac. P[rin\ii biet, s[rmanii, voiau s[ m[ ]nsoare; u=or.trai un tr[iam unul, p[rin\i la Mo=tean, Cu cal de c[l[rie =i al\ii de-nh[mare; mare, stare cu frunta= hor[, ]n fl[c[u Eram lor.satul ]n tr[iau cinste cu mei P[rin\ii destulare; ]n larg, ]n acas[ crescut fost Am nimului. averea frate, m[i hr[pit, n-am „Eu – petrecuse: c`te =i fericirea Durerea, trecuse, ce procesul strecoar[ se c[ P[rea }i dase iar sim\irea, =i-n suvenirea lui f[cuse junele ce cale }nfrico=ata m[ strigapenume }nc`t =i luna pare cu drag c[ ne privea. ne c[ drag cu pare luna =i }nc`t veselie,cu-at`ta at`ta, glumeam ne +i Ne desf[tamsubcerg[ascun=ipedeal]nvie plin[lun[ o plutea, pe noi C`nd peste ce c[snicie, ]n ea cu trecusem luni dou[ Vreo fecior.lor june-al =i nora l-era m`ndr[ C[ci +i str`nser[m o plas[ s[ vie-n desf[tare; apoiplecar[m,f[cur[mnunt[mare, D-aci lor.m`na pupar[m Maria cu =i eu +i urare ]n p[rin\ii s[rutar[-ndat[ M[ f[cu.“ o cine =i are ce nu-ntreba\i S[ Trimite\igata; este nunta c[ popa, mo= la – „Eu mi-am g[sit nevast[. V[ place vou[ fata? pl[cu. ]mi tare =i bine v[zui o Aci Ajung cu ea acas[ =-o bag la alde tata; B[tea sub\`\[-ipieptul=igura]iardea. u=oar[; de peana ca mic[, era c[ci fug, +i sub\ioar[ la iau O r[spunde. ea-mi =i str`ng O Eu sai=-oiau]nbra\e,=iparc[fuamea. C`t vru s[ ias-afar[ feti\a rumeoar[,

57 ACVILA STR{BUN{ 58 CEZAR BOLLIAC +i n[rile-ideschisezv`rlea ie=ir[, lui gura pe balaur de spume +i tres[rir[, mu=chii =i scr`=nir[, ]i din\ii +i s[i, ochii rotir[ s`nge de cearc[ne +i zburlir[, se perii-i =i voinicul s-opri Aci \ipat! “a dat[ O pace. ]n dormea Care fat[ biata pe izbesc nostru, c[p[t`iul De rezemat[ securea z[p[cire ]n Apuc C[ strig[,=ilad`nsased[unlupturbat. Mie-mi p[ru deodat[ Maria sp[riat[ l[tra. c`inele =i preajm[, ]n b[tr`n nuc Un izbise tr[snetul dar nu-ncepuse, ploaia C[ci sim\ise; nu nimeni =i norase c[ vede Se sa! coada joac[ ]=i necuratul }ntr-]nsul vise! grele aduce c`te-odat[ somnul Dar : Foaie pentru minte, inim[ =i literatur[, Telega, 1843, septembrie 6 1847, nr.1847, IV) (7 14 ]n to\iv[p[i. Ce-au c[p[tatpelucrude +i r`dc`ndv[dc[fierbe]n oal[og[in[ dezvele=te, se el Femeile,c`nd r`ndul, cu bole=te. b[tr`n biet un numai P-unpaie de pat iubit[ =i b[laie jun[, este alta Iar albit[, de iarna ca una, este B[tr`n[ stufoase caiere din fusul cu pot c`t }ntind voioase, fe\ele cu br`ne, ]n furcile Cu flac[r[-ncenu=[cev[lv[ia]ntin[ D-o lumin[ dintr-o venea ]ng`nat[ raza +i Ce-i astupaneme\iiintrareaumilit[ – locuit[, c[=cioar[ cas[, Troianulera O raz[ ]ng`nat[ da slab[ luminare mare, mai sat unui a laturi de c[tun }ntr-un muge=te precum mugea viscol, cu criv[\ul, +i ce-ngroze=te, noapte =-o aspr[ iarn[ o Era SILA C[ci tortu-i omenesc. tortu-i C[ci ]nvelesc. de-l duc Se De c`t o v[d r`z`nd. Dou[ femei c`nt`nd. cotor.uscat un Pe muncitor; de Bordei albit. troian un Subt r[nit. ce-e taur Un la alorvecin[;

59 ACVILA STR{BUN{ 60 CEZAR BOLLIAC Pe geana aurorei o rou[ ce piste=te ce rou[ o aurorei Pegeana luce=te precum luci pleoap[-i din lacrim[ +-o De ce-a\i v`ndut-o, mam[? C[-i r[u ]n ob[cie – „Tata spunea odat[ c-aveam =i noi mo=ie; goan[ orice „}n zic`nd: n[sc[toare, s`ntei A icoan[ o pe \inti disperare de ochi +-un mine “ cu frate-t[u =i Tutat’t[u cu sem[nai bine. toate ]n Peie=ea m`na puneam orice – mare cel s[u carul cu curte prin Abia-nv`rtea stare, cu pu\ini el ca b[tr`nul, frunta= Era c[l[tor,+-un mas[ pe ceva afla oricare, cas[, l`ng[ plugul =i b[t[tur[, vite-n +i Aveam frumoase holde =i turme la p[=une, Aveam c[su\anoastr[,aveamcoprinsuribune, mic[. tu erai c`nd pe tat’t[u, pe luat am „C`nd – Oft[ b[tr`na]ns[=izisec[trefiic[: 1 Ob[cie iob[gie. – Dintr-un azur senin. azur Dintr-un A soarteite-amchemat!“ a-ncetat. Aicea boi. =ase cu car Un C`nd s-ab[tea la noi. Aveam arga\i pl[ti\i, ferici\i; mai Eram Munce=ti pentru str[ini.“ pentru Munce=ti 1 : C-a bucurat pe tat’s[u, fiica satanii, Sila, satanii, fiica tat’s[u, pe bucurat C-a }n oraastadulce,c`ndvesel[-icopila bogatul ia rodu-l iar povara, duc S[racii C[ci frate-t[u,sevedec[mi-ltotm`n[satul: At`t ]mi mai r[mase din toat[-a mea avere durere! cu feti\[ parte, tine de am „S[ – – „+i-\iam=ivin, – „O!s[-mitr[ie=ti,feti\o,c[foameam[doboar[!“ }ntinse o maram[ =i-i puse dem`ncare Pe mas[,l`ng[tat’s[u,feti\a-nner[bdare Unde-o fi nenea, mam[?“ – „Ale=ii ]l luar[ P`n-au luat-otoat[ “– scurtat-o tot ne-au tot „Ba – sila?“ cu a=a cum! „+i – – „Noi n-am v`ndut-o, mam[; vecinii ne-au luat-o.“ Z[rind luminanoaptea,s[ steaacivenir[, r[t[cir[, c[ p[rea calea ce doroban\i Doi 1 Grin\a (fr.grincer) Grin\a La u=a ei grin\a ei u=a La }n lumeaastarea!“ La b[tr`ne\ea mea; coc.“ o colea, Uite-o Fiertura de la foc. la de Fiertura +-acum ca=-alted[\i.“ judec[\i, de c[r\i Cu C[ doar va senina. – a zg`r`ia, a scr`=ni. a zg`r`ia, a – t[icu\[; =i-\iam=ip`ini=oar[, „Ce viscoleafar[; 1 .

61 ACVILA STR{BUN{ 62 CEZAR BOLLIAC Pe nenea de trei zile de c`nd l-au dat de streaj[ de dat l-au c`nd de Pezile trei de nenea +i mama e b[tr`n[ =i n-avem nici g[teaj[, +i suspin`nd din suflet, =terg`nd cu zevelcu\a cu =terg`nd suflet, din suspin`nd +i Rosti pl`ng`nd:–„Jup`ne,n-avemnicioputere; durere, ei marea ]n copili\[, biata Iar obicinuit[ era furca! b[tr`na L[s[ cumplit[!e Sila c[ci b[tr`nul, ad`nc Oft[ latul, d-a culc[-te sau b[tr`ne, jos, d[-te Mai patul. =i da\i-ne-\i =i vatr[ pe foc face\i Mai – „Aciavemdetoate,=icald,dem`ncare, }mping =iintr[-ncas[cuiarna]nspinare: E anacu-np[resimi bole=te, cum vezi-l c[ci tata, pentru M`ncarea-i r[bdare, aibi Jup`ne, t[icu\[. Numaidec`t, dem`ncare eu fac „}\i – acestea: =opti ]i +i s[r[cu\a dete se lacrimi, de +iroaiele 2 1 P[resimi Zevelc[ – =or\. – postul Pa=tilor.postul – S[ nu-lda\ijosdinpat. Ale=ii l-au luat.“ l-au Ale=ii N-avem nici car,nici N-avem boi.“ nici Cu astfeldenevoi. C[ dau de v[ omor.“ vini=or.cup[ +i-n C[ci doar n-ei fi p[g`n. b[tr`n, Pe=ubredul 2 dec`ndsechinuie=te; 1 Argatul nu glume=te, o bate =-o ]njur[, =-o bate o glume=te, nu Argatul fur[; ]i zadarnice lacrimi =i rugile +i g[teasc[ s[ trebui =i vine, ce Duminica boiereasc[ nunt[ e mare, nunt[ este C[ci La c`\iaufostp-acas[,lafete=ineveste, veste, de f[cut s-a =i clac[, curte la e +i O prinde=io-ntindes-oduc[s[munceasc[, boiereasc[, curtea din curte, din argat un C`nd St[ dinafara u=ii s[ vad-o p`rtioar[, O m`n[ de f[in[, s[ fac-o p`ini=oar[. Era s[-noate-n viscol, s[ mearg[ la vecine Se-mbrobodea copila =-o ]neca suspine. C`nd leap[d[ opinca =i calul ]=i ]nfr`n[, El numaist[la fiertur[, =i vinul, =i p`ine, a =i zv`nt[ +i ]njur[, tot =i sparg tot \epeni doroban\ii Dar Sau cere de b[ut. de cere Sau a=ternut. Miresei S[ mearg[-a ajuta. lucra; a =tie C[ci S[ vad[vrunfoc=or, ou=or.cear-un S[ glume=ti! nu s[ el Cu C[-s oameni st[p`ne=ti. vorb[ c`ndarebiciu-nm`n[;

63 ACVILA STR{BUN{ 64 CEZAR BOLLIAC P-o oarb[datorie.–O, doamne!fie-\i mil[ Dodat[ cuc[ldarealuatz[log]nsil[ g[seasc[, s[-l unde dar cojocul c[uta }i Sufla ]npieptulm[-seicadoars-o]nc[lzeasc[; z[p[cire ]n pl`ngea orfana, singur[, +i Pe frate-s[u]ldaseale=ii lao=tire, ]n\epenise, mult de ghea\a, ca tat[-s[u, Dar izbutise, intre s[ iarna, cu Lupt`ndu-se intrare. =i cas[ =i cotropise Neme\ii ner[bdare ]n veni micu\a, sc[p[, c`nd +i De tat[-s[ucelbolnavpecare]ll[sase Trei zilebiatafat[nimicanuaflase B[tr`nd-o, suduind-o,ototbr`ncea]nsil[ cumplitulprimeasc[ s[ vru nu mil[. +i f[r[ ureche, o la cercel parale trei o vre +i veche zeghie o dec`t feti\a avea nu Dar Foaie pentru minte, inim[ =i literatur[, De rob =i de cl[ca=! de =i rob De C[ci e la arenda= smulgea. ]=i p[rul +i +i mum[-sa murea; Abia a-nemerit. chinuit. =i Fl[m`nd La l`n-a sc[rm[na. Care voi a-i da. 1847, nr.1847, IV). (14 15 1840, ianuarie 4 ianuarie 1840, }mi trec pe dinainte cu uniforma lor.uniforma cu dinainte pe trec }mi ne]nvins[, militar[,frunte pomp[ c-o +i-n num[r,f[r[ Se-n=ir[, molif\i nor,din ie=i\i ]ntins[, lung culme de creast[ o pe Departe, nori. peste v`rfuri la salutarea Aduce +i raza dimine\ei, d-un soare ce-a s[ vie, mi=c[tori, troienii norii, primbl[ se sparg, Se porfirie, Pe=-adesea st`nc[ c[runt[ a Sau fiarece-altemaitariausf`=iat. zboruri, ucise-n tari mai paseri d-alte paseri Sau }mpun=i, se-ntrec =i plan[ – vrun hoit =i-au ]nsemnat, doruri carnivore de vale, ]n afund corbi, +i a\int`nd. lumina vultur un col\ p-un Dec`t tr[ie=te, nu nimica via\[! de semn un nici O! Ce-o zv`nt[vijeliatrec`nd. s[u drumul ]n lucioas[ cremenea pe \ine se nu mu=chiul Nici Ninsorile, prinr`pe,gr[mezi-gr[mezis-adun. trecute iernelor A vegetare! o nici Dar +i unde achilonii unde +i str[b[tute, ararea v`rfuri pe iac[-m[ +i I O DIMINEA|{ PE CARAIMAN 1 Aquilon (fr.)Aquilon – v`nt de miaz[noapte, criv[\. miaz[noapte, de v`nt – 1 loca=ul lor ]=i pun. ]=i lor loca=ul

65 ACVILA STR{BUN{ 66 CEZAR BOLLIAC P`n[-n rozo=ii aburi ce razele-auresc. ce aburi rozo=ii P`n[-n Colorile d-ar`ndul,din se-nfr[\esc =i sting se ]nmoaie, se care }n pierde, se ce-ncet-]ncet panoram[ }ntins[ . umbrind. peisagiu pe ochiul prinde le Abia arate brazdele pe holde =i muncitori +i ]ntind, se r`uri pe colo =i ici Ora=e C`mpia e ad`nc[, =i sate sem[nate, smalt. de c`mp cordele-n – potecu\e drumuri, +i bucheturi, largi umbruli\eni=te pe frunze, Ca nalt, mai c`nd =i jos c`nd v`lcele, Peprin coaste, corneturi livezi, p[duri, herghelii, +i cireade, +i buciumedinst`nes-audpev`ntvenind. risipite, ici-colo turme de mul\imi Albesc Pe care-mbr[\i=eaz[ p`raie =erpuind, ]nverzite colnice munte, de Pepoalele +i cade, se sf[ram[ p-ad`nc pr[p[stios. Ce spumeg[,selupt[]nrepedea-isilin\[ zgomotos r`ul spre brazii =iruri Coboar[-n locuin\[, nop\ii a afunde, v[ile }n cel mai]nchisverde Ce-=i r`ddetimp,secoli, veciastr[b[t`nd. R[masuri tari,seme\e,antedeluviane, ]ncrunt`nd, negre stau ruinate, P`rlite, milioanePalaturi titane, v`rstele din pl[vi\i c`nd negri, c`nd pr[p[stii, sub pe Se-n=ir imit[, nu arta ce schidoale, mari, forme +i-n strivi\i, sunt unde de r[sufle s[ aer }n se-nvit[ t`r[sc, se ce legioane monstruri Ca monstruo=i. butingii gigantici ies care Din ocole=te, le smerit timpul ce Coloanele shisto=i, ad`nci col\i de ]ntinde se strat[ O ]nnoie=te, timpul ce z[pad[ de strate Sub lumin`nd. purpuri de tunice ]n }mbrac[ orientul care pe iarn[ de largi Domenuri trec`nd; furtunele frunte ]n bat care Pe staviliAeriane firmamentul, taie ce azurit. cerul ]n gotici turnuri de Mul\imi gola=e =i c[runte ]nal\[ ]=i =i Se-ntrec zidit, a potopul fierte t[r`muri din Ce taliide catedrale urm[-mi }n uria=e,

67 ACVILA STR{BUN{ 68 CEZAR BOLLIAC Un june erou m`ndru cu ochi de azur.de ochi cu m`ndru erou june Un iube=te c[ fiic[ o porfiruri, de tronuri }n conjur; aci c-eroi spune ne-ar Osian Un soarele-aure=te, ce brum[ de domeni largi }n Orteu. din vulturul face ce zgomotul +i afunde, gemete =i aduce Pene-ar criv[\ Prometeu; pe da ar munte, alt un ca Lungit, p[trunde, n-o ochiul ce noroas[ PeLeauta r[nind. greu p-Adis Zv`rlind=i mun\ii ceruri ]n bate, ]l care Titani Ecatonhiri, =i Gigan\i tr[snind Jupiter pe prive=te el care }n sf[r`mate, ad`ncuri iaduri, zice le-ar Eshil mister? s-arate-acest poate cine vorbe Prin Cine-ar putea s[ spuie aceast[ panoram[? eter? ]n cl[dirii majestatea toat[ De Dar undeepoetulcepoatedaoseam[ Decebal. viteazul calul P-aici]ncura P-aicea umblaumbraluiZamolxces-aude, S[geata otr[vit[ zv`rlea din mal ]n mal, crude cei Daciei P-aiceaai uria=ii C`nd omul ce-l adoar[ d-aproape l-a privit! dorin\[ de obiectul pierde ]=i mult de c`t +i trezit, cel amorul ve=ted =i trist de e C`t credin\[! o spusul cu sl[be=te mult de c`t O, supus. t[u slabul ]n eternul ]ncuiat +-ai Ai pus ]n mine-amorul, speran\a, adorarea, T[cuta admirareadrep\ilordesus; cont`mplarea, credin\a, mine ]n plantat }ns[-ai Tute-ar[ta. lumea-a la preot, fiu s[-\i vrut n-ai suflis[ ]nzeire, pieptu-mi ]n Tuvrut ai nu S-atingi =iameafruntecus`ntam`nata; ]mp[r\ire, dreapta-\i la st[p`ne, vrut, ai nu C[ci levi\i. =i preo\i de ]nzeite tr`mbe Cu Cu capeteaprinsemerg`nds[adoreze, calcair,ascu\i\i Troieniide grani\ii compareze s[ pot ce Iudeii ai de Profe\i Osian; b[tr`nul bardul, Sco\iei al Nici Ce-aude umbl`ndScilapev`ntulSiceliei; zb`rlindvede Ce Titan, imens acel mun\i Tesaliei,bardul nici e nu acum ]ns[ Dar

69 ACVILA STR{BUN{ 70 CEZAR BOLLIAC Unde iubirea toat[ va merge-a se-nt`lni. bucurie, i-a=teapt[ sufer ce cei pe Unde iubi; oglindescs-or Se lume ce-n aceia ob`r=ie vie\ei l-a vie\ei, r`ul ]n Unde Se nal\[sprevia\aaceaf[r[sf`r=it, +-apoi ]l sim\, se nal\[ p-o s`nt[ aripare, iubit; ce-a buze pe dulce s[rutare O }l sim\cumplan-astsuflets[iaos[rutare, Pemorm`nt. meu p-al cad ce lacrimi =i rozele ]nclin[se vine, ce suflet un sim\ m[ sim\, M[ cuv`nt! de vie\ei al vie\ei, al hotar ast La O! c`nd s-ajung odat[ la c`mpii de lumin[, Tot asta este via\a =-aceea de elit! – cont`mpleaz[ iube=te, suflet! meu al o, , Acum Vrun alteraldpeurm[-mi cununeaz[, lumea ce poetul fi poci nu De Ca ce fel de senza\ii a= mai putea afla? C`nd m[cobor]nsine-mi,oredem`hnire, ar[tavederii D-a= sim\ire, mea ]ntreaga spune a putut fi D-a= orice a=cont`mpla, va spunece-amsim\it; E vre un cor de demoni sabatul lor serb`nd? lor sabatul demoni de cor un vre E confund[ enoapte demagie? L-amestic[, revibr`nd, departe prelunge=te ]l Eco t[rie; cutremur[-n urm[-i pe zgomotul +i despicat. apare cerul =i Alunec[, s-aprinde, fulgerul =i pip[i, ce ceea vezi Nu blocat: e totul Vederea=i ]nchide se Se leag[n[, s-opre=te, se las[, se destinde; eter.vag ]n mun\i ca se-ndeseaz[ =i Se-ntorc }l las[-apoi p-acela, se pierd =i, neguroase, cer; lui al cu ascund munte =-un trag, se Se-ntind, aburoase Cortine – decorarea. schimb[ Se * Zdrobite, desfrunzatelaoricev`ndd-apus. r`z`nde flori de cununi fragezi, speran\e-s lor +-a Din care numai moartea dezleag[-al lor supus, grele,-arz`nde, lan\uri sunt vie\ei patimile C[ci Te-a=tept, te-a=tept eu pacinic, te-a=tept, al meu sf`r=it! R[pit pe fantazie spre via\a cea visat[, +i caz`mbindulsoareaproapedesfin\it, Ca o dumbrav[ noaptea de lun[ m`ng`iat[

71 ACVILA STR{BUN{ 72 CEZAR BOLLIAC E univers g`ndirea-i; amoru-i, element. amoru-i, g`ndirea-i; univers E principulputernic; cu totului m`na al D[ E marec`t=ilumea,nu-ncape-nfirmament; nemernic; e mai nu c[ totodat[ simte Se oceanic, val pe brumei particul[-a O vede, se el chiar nici ce insect[ de Suflare microscopic, punct un elemente, ]n Pierdut crede, se el care ]n nimicie ast[ Din liniemoment piere-ntr-un =i D-o gre=eal[, s[-ncrunte; ce-a norul la pierde se cum vede Se d-element! urlet ]n fiin\a e slab[-i Ce munte! un pe s-afl[ c`nd omul mic de e c`t +i st`nci! peste i-azv`rl[ fagii, rup`nd +iroaie turburate, r`uri =i minute, cinci vro trec Mai ad`nci; v[ile pe scutur se greu norii Dar curate; razele =i lumin[ e Pev`rfuri clip[,]ntr-o raza, +i curcubeu. arceaz[ r[re=te, se trage, se cu-ncetul negura Dar greu; r[suflarea dau umezi p[rticele Mici umeze=te; cea\a =i universul, caos E +-atunci ]=i ia puterea c`nd intr[ ]n nimic? ]n intr[ c`nd puterea ia ]=i +-atunci departe, ]ntreg s[u d-al nimicit[, e ce De stric? se puterile-i ]mp[r\it[, +-odat[ +i cumeapoatetoate chip?acest sl[vit[-n soartei ea =i Se-nchin[ risipit[,p-atomuri sc`nteie mici Zdrobit[-n princip,totului a creatoare, Puterea nem[rginit[, acea puterea oare ce De t`r`tor.vierme un nimica! – ]ntreg tu +i O raz[-\inumaipoatecu-ntreguls[m[soare creator! furnic[ gigantic! Piticule g`nditoare! insect[ schidoal[! mult Fiin\[ s-aplicelege lor =-a S-a\inte, sa. a la dep[rtate globuri =i corpuri, descompune A compacta, str`nge, a-l eterul, m[sura A str[bate, a t[ria facultate are El La semnulm`niisale, pref[cute sunt se-njug, elemente, L-ascult[ scormoli;natur-a putin\a =i e el }n trecute, epocelor registrul =i e el }n p`n[ anuse-mparte, la cevachibzui.

73 ACVILA STR{BUN{ 74 CEZAR BOLLIAC P[trunz[ el arcanul – citeasc[ ce n-am scris. n-am ce citeasc[ – arcanul el P[trunz[ – lucime de aripi pe muritorul smulge +i vis, de vedenie vine, geniu un Unde ]n[l\ime ast[ pe str[bate va ce Acel omene=ti! =tiin\ei str[in[ liter[ O cereasc[, cea bolta ]n eternit[\ii Martur P-ast uria=ce-nfrunt[r[stimpiip[m`nte=ti, omeneasc[, form[ cu calcair ast pe las Eu . .. =ti. vei nu c`nd nimic – taina afla vei +-atunci abate; mai se nu ce drumul =tie singur El Ia-\i calapocaliptic,=-atunciveiizbuti: str[bate, a acolo Pegasu-\istare e-n nu Sau, intr[]nnimicade fiin\a! =tii s[-\i vrei de nefiin\a, A=teapt[-\i A=teapt[, trufa= vierme, c`nd viermii te-or m`nca; Fatalitate! Basta! : Blestem ]\iedorin\a! vei s[fiiceva; Poesii nuoe, Buc., 1847. +i undec`rjaliul cetate-ntreag[, dintr-o r[m`ne mai ce P-uncol\ iubesc. le numai ci s[-mpute, sau S-explice cuteaz[ nu nici pot, nici muritorii c`te La C`nd eu,setosdepace, limpedeE seara-nainteaz[, =i eterul PE MALUL DUN{RII C`nd bolta-i cea senin[ cu tor\i a luminat. a tor\i cu senin[ cea bolta-i C`nd serbare, cerului =-a fire pompoasa A\int plimb}mi amele ]nserare, de murg ]n sfial[ f[r[ viu Eu iu\ea, se turcul c`nd fric[ era ias[-i S[ neagr[, hain[ ]n modest, unde, cre=tinul Aci, 2 1

Taban C`rjaliu – o\elul palo=ului. o\elul – – t`lhar turc. t`lhar – 1 tabanul g`nduri, =-alener[sturnat, viu singurs[privesc 2 =i-ascu\ea,

75 ACVILA STR{BUN{ 76 CEZAR BOLLIAC Pe lucia-ibaghionet[ repetat. a ce-eco vale, la mai de cel La ce-nainteaz[ glas un sloboade c`nd ]n c`nd Din +i ziduliad-alungulcupasu-im[surat; dreapta-mi sentinela ]n postu-i D-a prevegheaz[, senin. ]n p[=a=te sale gra\iile +i-n S-arat[ zeea Cipris, prinoasele-=i s-adune, rubin, de lucire aurita-i P[streaz[ care-apune soare ce-un plumbateci, cei mun\ii Prin

+i maluld-alt[lege]lv[zasel[\i. str`nge, se umbrele-a Pev[z verzite insule +i-n Dun[rea]ntins[ov[zase-ncre\i; 1 Baghionet[ baionet[. – Buc., 1847. 1 v[zlunaser[sfr`nge Poesii nuoe, C[ci, c`nd vei fi mare, tu te-i bucura. te-i tu mare, fi vei c`nd C[ci, a-nv[\a, carte copile, Sile=te, servi!... n-a= Altor altfel! fi a= Acum fi! ar bine Ce carte! eu =tiu nu C[ci sa. cartea d`ndu-i ciobanul, zice }i „Dar,– a=a? vorbe=ti Ce copile? ce, de \igan!...“ =i m[car lesne, mai fi Orice-ar Nu vois[-nv[\carte;s[fiucioban, El ]i zice: – „Ia-o, s[ m[ scap de ea! Un cioban o vede =i-ndat-o =i ia. C[sc`nd pe sus gura, ]i cade-a sa carte; parte, capu-ntr-o cu alene, el Merg`nd grea! p[rea cartea-i s[r[cu\ul; Pl`ngea, – rea inima cu pleac[ sf`r=it ]n Dar c[ta. tot ce nu-=t’ cas[, prin Se-nv`rtea sc[rpina, tot se lene=, B[ie\elul, Dascalu-o s[-ntrebe;pece-is[cite=ti?...“ nebune=ti? te Ce cartea? este „Unde-\i – goal[. m`na cu dar ]ndat[, plec[ El C`nd ]i zice tat’s[u s[ mearg[ la =coal[, Ce-=i iubeap[rin\ii=i]iasculta, Un copil,odat[,miccadomnia-ta, LA UN COPIL

77 ACVILA STR{BUN{ 78 CEZAR BOLLIAC +i-ntr-un an de zile – scria =i citea. =i scria – zile de an +i-ntr-un iubea, dascalu-l lene=, fuse mai Nu porni; =coal[ la bine, cartea Str`nse socoti, se ce copilul, f[cu Ce C[ci, sunt orbi, s[rmanii, =i c[ci nu =tiu carte!...“ parte? ast[ au de e, ce cauza +tii biciuie=te? ]i cum s[racii, Pe\[rani, munce=te? altu-i cum Pev[zut-ai, \igani, Toate-nainteaz[ =ielst[peloc. dobitoc; omu-i carte, =ti f[r-a +i, Omul dar se cade =i mai mult s[ fac[; C`inii p[zesc turme; oile ne-mbrac[: Viermii fac m[tase; albinele, miere; piere; numaidec`t lucru din st[ Cine Toate faco s]nt, fiin\i c`te furnica, chiar cal, Om, treab[ aicipep[m`nt; Poesii nuoe, Buc., 1847. Negre=it c[ se-mpline=te.c[ Negre=it vorbe=te ce Neagul-vod[ C[ci ei m`ine n-or mai fi. Cum s[ fac[ s[ nu moar[, +i-ncepur[-a seg`ndi se-nfiorar[ Me=terii \ie. nu s[ M`n[stirea dievolieo chiar e C[ci r[u; mai e cum mor c[ Sau se-nt[re=te, zidul c[ Sau +i s[jur[-nDumnezeu: porunce=te Neagul-vod[ t[cere. ]n mir[ s[ +i Toat[ lumeae-nveghere v`nt. merge-n Osteneala stric[, se tot lucrul Iarna s]nt; \ar[ ]n c`\i Me=teri Vara toat[staulamunc[ ME+TERUL MANOLE „Manole, Manole, Manole, Manole!“ Copila=u-mi pl`nge, |~\i=oara-mi curge, Zidul r[u m[ str`nge, Me=tere Manole,

79 ACVILA STR{BUN{ 80 CEZAR BOLLIAC Trebuie unul s[ j[rtfeasc[. s[ Trebuieunul La primejdia ob=teasc[, Fapt-aceasta ce-apuca\i! stric[ unu nici voi din C[ jura\i! s[ credin\[ Cu fric[, f[r[ +i loc! pe „Sta\i – l[sar[. to\i cu jos +-ochii-n Me=terii se sp[im`ntar[ ei!“ so\ul la merinzi, Cu Ce va fi s[ se iveasc[ femei, din care M[car M`ine-n zid s[ se zideasc[ Ca s[-i fie-ntemeiere! muiere, o zidul Cere fra\i: dintre Fiecare Omenie aib[foarte asculta\i! m[ buni, Me=teri parte, eu am s[ cuv`nt „De – Ce-au lucratovar[toat[. De sesurp[pestegloat[ Ce ispit[ poate fi pricepe se singur el C[ci Iscusit alevorbi; Manole-ncepe Me=terul A zidi, c[ci iar se stric[. se iar c[ci zidi, A fric[ l-e tuturor }ns[ venit! au To\ito\ii cu ]mpreun[ +-ucenicii P`n[-n ziu[, la zidit; Me=terii semaiadun[ norocire. la l[s[ O Dar Manole-aeivenire P`n[ searavamurgi. m`ncare cu vie nu S[ vorbi, se a }ncepu Cu nevastafiecare stric[. m`ine jur[, Ce-ast[zi fric[, f[r[ d-[i mul\i sunt Dar cuv`nt; vrun zice F[r-a +i apoi se-mbr[\i=ar[, Cum c[tainanuov`nd, jurar[ se to\ii cu Ei so\ie!“ la spune ce-o Cel Blestemat fie-nvecie foc! nici v`nt, nici p[m`nt, Nici +i \[r`na-i n-o primeasc[ loc, un la Iudii al Cu uneasc[ se s[ Sufletu-i

81 ACVILA STR{BUN{ 82 CEZAR BOLLIAC +i pezido]ntrept[ O lu[ de m`n[-ndat[ Un an numai apucase. De c`nd ea se m[ritase, jertfit. a fr[\ie La Ce so\ia-i cea frumoas[ cinstit, cel Me=terului C[ci eU\a,credincioas[ Dar pe loc s-ast`mp[rar[. a\intar[, o to\i Calea suntem.“ c`\i din cui =ti-a Nu C[ci se vede o so\ie idem, ucenici Calfe, mistrie, pe m`na Pune\i C[ci suntem ]n miaz[zi. zidi, a ]ncepem „Fra\i, – De unelte a-=i c[ta: +i Manole-atunci s-a=az[ }ncepu a-nainta, amiaz[ c[tre Soarele Ea cuv`ntul nu i-l stric[. i-l nu cuv`ntul Ea fric[, sau dragoste Fie +-a zidi se apuc[. Cum s[ stea apoi i-arat[ 1 }ntrepta – a urca pe trepte. 1 ; U\a-n zidosprijine=te. sminte=te, n-o cutremur V`nt, }ncet[ d-a mai c[dea. +i d-atuncea m`n[stirea Zidul d-a putea \inea; lecuirea fuse Asta Zidul maiocov`r=e=te. Dar acum se ispr[ve=te, ]nota. lacr[mi ea-n +i strivise, o tare Zidul c`nta, ]i dulce ea +i P`n’ lapieptelozidise, gr[be=te. se poate c`t +i glume=te tot Manole Dar t[u.“ fiul pe cresc c[ +i Temum[ sunt c[ g`nde=te meu; iubitul Manole, bun[, e nu glum[ „Ast[ – zide=te. o grab[ cu +i vorbe=te ]i dulce el C`nd C[ci aproape nu-ndr[znesc, dep[rtare, ]n to\i stau +i To\iprivesc, ]l groaz[ cu mirare, ]n me=teri, Ceilal\i

83 ACVILA STR{BUN{ 84 CEZAR BOLLIAC Ne d[ ap[ l[murit[. m[rmurit[ cea lui Stana pic[. mi-\i colo +-uite zburare o cu S-av`nt[ Aripi ]ndat[-=ilucr[, turburare ]n Me=terul +i pefra\i]ivr[jm[=e=te na=te rele la tot Pizma Scara-n mii c[ sf[r`m[. Dan =iIa=u-ncetseduce, Darul merse d[-=i lu[, cruce pe de Manole C`nd M`n[stirea =-ispr[ve=te.“ Numai vezideaure=te ei, p[ =tii ce tu Prinde poate, se de Manole, „Na, – cercei: s[i ai urechi Din Doamna Despa atunci scoate cere. tot ]i Manole +i muiere ca boce=te Se vede\i. ce M`n[stirea +i-nc[ nuseispr[vise Toat-averea, s[ crede\i, cheltuise Neagul-vod[ Poesii nuoe, Buc., 1847. +i porunca-i a=a sun[: bun[ voie trimite Le pe St[ TraianC[ plin ardoare de gr[ie=te le adun[, }i aripidin D[ r[cne=te, =i Cheam[-\i fiii la unire; umbrire, ta a lung Tinde ardic[! se ce Soarele fric[, f[r[ a\int[, +i-mi Mare, Furu te-opre=te-n +i F[-\i apoi o av`ntare C[ d[ Mitra vremea cald[. scald[, te de Pareng Du-te-n te-ntinere=te: de Du-te treze=te, te capu, Scoate str[bun[, Acvil[ Scoal[, sun[, Zamolx lui Buciumul ACVILA STR{BUN{ Omul ]n picioare, ]n

85 ACVILA STR{BUN{ 86 CEZAR BOLLIAC „Ce east[]mp[r\ire Ia p-aripi ap[ lustral[ D[-te-n Istru-apoi, cu fal[, dezunirea.“ Dezertarea, poroclirea, s[-ncete Deci lume. ]n tr[i vor Pec`t nume un au rom`nii Dar Pedreptate, Pot s[ fac[ din Dacia, Nici c[-i =tie vechea Fam[. Nu-s ]n tablele d-aram[, Transilvenii,b[n[\enii C[ vl[=cenii, moldovenii, smintire! numelui a +i Dec`t fra\is[numaifie! }n str[vechea Rom`nie, ]nfr[\e=te: ]i to\i pe +i strope=te, de-i te-ntoarce +i 1 Paris.nr.1857, III). (10 1 De la fr. Paris, 25 martie 1856 Paris,martie 25 eau lustrale Rom`nia; Buciumul, – de purificare. 1 V[z`nd perom`nc[cre=te! +i du=manulsesfie=te vere! m[i putem, nu Altfel }n unire-avemputere; +i lavia\[=i-npieire! Ca s[fim]ntr-ounire nene, mine, cu Prinde-te M[i d[bi\[ moldovene, veselie.=i fra\i Dec`t fie mai nu s[ noi }ntre stupin[! din Tr`ntori,viespe ne-nvenin[, ce cei Piar[ s[rbare! unirii-ne L-a +i s[-ntindem dan\ premare To\i c-o inim[ rom`n[, Vin’ s[ str`ngem m`n[-n m`n[, De V. Alecsandri R{SUNET LA HORA UNIREI

87 ACVILA STR{BUN{ 88 CEZAR BOLLIAC Vin ]n cete mii de mii. de mii cete ]n Vin calea; negresc rom`nii, Vin Jiu, pe de =i Prut pe De Asculta\i! R[sun[ valea!... Toat[ \ara rom`neasc[! Dan\u-n hor[ s-ocoleasc[ +-acea zi de s[rb[toare: +i s-aduc[s`ntulsoare hotare. vechile Peste premare dan\ tragem s[ +i S[-l sec[mdintr-osorbire, gr[bire, cu Milcov la Ai bate. suflet un doi noi }n frate, sunt =i-\i frate e=ti }mi Ce te temi, d-aia mi-e team[; Cum te chemi, a=a m[ cheam[; Ca doi brazi la ]n[l\are. Ca doi ochi la sem[nare, dreptate, ]ntr-o p[rin\i Din f`rtate, m[i gemeni, Suntem La oricev`ntaadiat. pieire de fric[ tot Nu suspinat, =i pl`ns tot Nu jelire, =i doine tot Nu respectat. tare-i Cine-i Cine-i mare e =i tare; stat! ]ntr-un unit[ +i mare \ar[ facem ne S[ N-avem team[ de p[g`ni. Crede\i c[-nunire-ibine; Inimi calzi,deneamrom`ni, senine, frun\i cu sunte\i C`\i }n p[m`nt v[ ad`nca\i! na=te! Cristule\ul Soboli, spurca\i! Liliecilor clipi\iNu Pa=te, de zi ]n Dar o pozn[ de p`r`u! fi Dun[rea, ar D-ar bea-o, C[-s caholdeledegr`u! vrea-o, d-ar surpa, i-ar Mun\ii

89 ACVILA STR{BUN{ 90 CEZAR BOLLIAC E un m`r=av tr[d[tor.m`r=av un E Ala vrea]nvecirobirea; st[p`nitor; nici bun Nu-i dezunirea cere ce Cel Ce maiestedef[cut. chibzuire la sta M`ine-om minut; un nici N-a=tept[m Unire! vrem =i to\i Cerem strig[m: s[ to\ii cu +i picere scula\i-v[-n Fra\i, Ce dorim s[ ar[t[m. cere ne azi Europa Paris. din tractatul E-n N-avem nici o-mpiedicare: prescris. l-a Europa Dreptu-ne deap[rare ta. \ara calce s[ +i dreptul nesocoteasc[ S[-\i c[ta ce-o vr[jma=ul Spre dreptul d-a mergi =i sus Uite-n : Paris,nr.1857, III). (17 2 Buciumul, Ugerul cei-aml[sat. Alta prinde, va s[ sparg[ Una-n blid, la dumicat, alearg[: Am`ndou[-alearg’, curmei; de lupt[ Lupt[, Florica mea feti\a +i bordei, spre salt[ Salt[, Viorica Vi\elu=a I-a pus sarea ]n obor. lujer,str`ns i-a Florica +i =ipot,un Ca izvor,un uger din laptele Curge Dup[ d`nsanualerg. Ea e mai devreme-acas[, ]n\eleg, i-l Clopotul E \`\oas[, e l[ptoas[, +i Br`ndu=a mi-a sosit. De mugiri r[sun[ valea Dup-al soareluisfin\it, calea Murgil[-ncurc[ C`nd VACA V{DUVEI

91 ACVILA STR{BUN{ 92 CEZAR BOLLIAC O, nu-i cere\i ierb[rit! cere\i nu-i O, – vine nevoie orice La venit singurul ni-i Ea P-am`ndou[ ea ne \ine, +-ast[-iarn[ un vi\el. chitaic[, de rochia ca Lin=i inel, prin tra=i juncu\i Doi Am v`ndut pe la Dr[gaic[ Cu Br`ndu=a pe v[car. +i Florica-n prisp-a=teapt[ celar,]n vi\eaua Bag C`nd Zioril[ se de=teapt[, mugind. tot m`ng[ie Le luna, ca sunt ]i Coarnele +i laaltacat[bl`nd, lingeBr`ndu=a Iar p-una Paris, 1857,nr. 4(12IV). Buciumul, Ca fiarele s[lbateci! Roste=te un cuv`nt; un Roste=te s[lbateci! fiarele Ca Ie=ind deprinbordeie m[dul[ri, sl[bite tren\e cu Acoperind dureri, de p`rlite fe\e aste Prive=te Discipoliijura\i!... s[i pio=ii Zamolx, lui pilea\i, dacii =i zarabii-tereii, +i greu, Cocheonul =i teribil, =i mare Cel t[u templu fu Aci Soare-Mitra! Opre=te, II Vedesur`z`nd... cat[ c[-i Soare-Mitra pe tres[rind, Acvila, oar[. Pentru]nt`ia ivi se unde Mar\ Bastarnici, mun\i Titanii ocolia meni\i santinele, Eterne S[ vaz[ de curg fluvii p-antideluvi f[ga=i, Se scoal[s[m[soare„c-unmilion depa=i“ hotar Daciei al ruine-afunde, din Ce, tutelar zeul e Daciei, geniul E secoli,sunt de doarme, Ce l[ca=. s[u vechiul pe uria=, b[tr`nul s-ardic[ Carpa\i pe +i Bosfor.la s-ajung[ lupt[ bra\e patru Cu izvor,imens un ca r[sufl[ Euxin }n greu; cel s[u jugul =i v[lu rupe Danubu-=i t[u. p[m`ntul tot pe ]nceput-a ]mble S[ bun cel geniul =i ora, sun[ iat[ C[ orgoliul Rom`nie, De=teapt[-\i, str[bun, I LA ROM~NIA a.). Rufus, Sextus 1 Eutrop., rvaim itra Romanae historiae Breviarium Breviarium de victoriis et provinciis et victoriis de Breviarium afunde ]np[m`nt, lb VI, I. – II. § VIII, lib. , , VIII (n. VIII , 1 ;

93 ACVILA STR{BUN{ 94 CEZAR BOLLIAC D-alt dec`t numai cerul pe el de va c[dea“. va de el pe cerul numai dec`t D-alt temea se „nu care teribil cel dacul +i Ce-avu mai mare-n sine poporul ]mp[rat apropiat =i-a ce gint[ Nepieritoare III rom`ni. pe n[scur[ romanii =i dacii +i Ei se-nfr[\ir[numaicu-ailumiist[p`ni, fii! Zamolxe lui ai groaznici de erau At`t mii“. unsprezece la diferite fiare +i Zecimi demiimor\i,ale=igladiatori, s[rb[tori, jocuri, ]n Roma, zile de trei +i S[ nu-=i mai vaz[ \ara!“ Pornindb[t[lie:la triumfa, va nu „De jura, Danub pe ce poporu-acela e De Cuirin; lui fiii =i Zamolx lui fiicele Din vin rom`nii dac[ VeiSoare, recunoa=te, +i veivedea]ndat[pemarelepopor! vorba: Zi +tefan; Mihai, Corvin, Buril[, A\an, Ion Traian,Decebal, pe str[bunii: Nume=te-le Ca laconcuista veselielung[ Mai veci ]n s[rbat s-a nu pierit!... au dacii c[ Soare, zice, nu Nu, O! plin[preg[tit. cupa veninul cu B[u Teribilsclav,c[dea a Romii,dec`t care, Din Dromihet=iSarmis,dinDecebalcelbrav, Pe Filip =-Alexandru; prive=te-i de se trag Cu-[i de b[tu pe Ciru, Darie, Lisimac, chinui, r[ul ce fe\e, m[re\e Aste 2 1 Junius-Philargyrius. Concuist[ Libertate! – cucerire. – 2 dac[:„Osut[dou[zeci Georg c[t`nd ]n fa\a lor,fa\a ]n c[t`nd ., II (n. a.). (n. II ., 1 Vezi de po\i semui S[ vie s[ admire splendoarea ta din nou. Din plantasubmarin[=ip`n[ laerou, se-ntrec, vie\ile =i arat[ te Azurul trec, achilonii =i acela=i, Tue=ti ]ns[ ta. existen\a chiar lumea care-uitase }n grin\a, greu iarna c`nd d-aceia, timpi =i fost +-au pierit. c-a pare se splendoare ta toat-a +i Adesea, un nor numai ]n fa\[-\i s-a ivit mira: te nu Soare, stare, ast[ D-ajunse-n F[cute chiar d-aceia ce-odat[-l invita; Vicleana dezarmare =-at`tea ]njosiri lips[,prin chinuiri, jefuire, lunga Prin popor ast d-ajunse viitorul; frunte S[ trecut, s[u d-al ]mpins poporul, veci ]n \in +i pa=i no=tri ai privesc ceruri, pe planta\i Care, uria=i, str[bunii p[rin\ii, eroi F[c`nd puteri, bunilor a torente transmit ne +i recit[ri multe prin genera\ii ]n cresc Ce vii tradi\iile existen\a, uite S[-=i robii, u=ori unei sistemul prin D-ajunse, liber,el avu. era Penu c`nd ru=inea b[tu, se rom`nul cine cu ori =i Oric`nd recita. le mai a mintea =i osteni S-ar num[ra le a ce ginte, at`tea B[tu liber,fie F[r-as[ lupta independent. moment un l[sa nu niciodat[ care Neam

95 ACVILA STR{BUN{ 96 CEZAR BOLLIAC +i r[ul, ]n largi unde, pe patrie v[rsa. patrie pe unde, largi ]n r[ul, +i bloca, tot de cerul urgiei demonul Dar clipeau p[rin\ii, v[ietau Se moment, c`te-un p[m`nt! roditor p-ast dulce c[ldur[ ta A rev[rsat ai darn }n \ara! Soare, M[re\e luminat, ai darn ]n ]ncoace Mihai la De VI fi. vei nu te-aperi, nu aperi; nu neiubind +i iubi, po\i nu ne=tiind ne=tiin\[; Uitarea-i familii,=i \ar[, +i el. pe chiar =i uit`nd Omul devinefiar[,uit`nd=iDumnezeu, C[-n lips[r[u, traiul ]n veci =i-n iubire de chin; ]ndur[-n se =i con=tiin\a pierde }=i str[in, tot vede =i ]mprejuru-i uit[ Se uitat =i-a trecutul care poporul A=a Copil pe care muma de loc n-a m`ng`iat, Femeieamor,t`n[rul de nenc[lzit[ arz[tor,cerul sub neumbrit[ floarea Ca V rea. ciocoimea =i crud[, nep[sarea +i umilin\a=i grea, barbare, gin\ile De PeBabel acest Rom`nia!toat[ D-atunci v[l negrul =i-ntinse p[m`ntul, =i neamul, +i ]ngrop[ ]=i el =i-n servagiu, acest Mihai pronun\[ care ]n Fatal[ziua fuse IV Brav! Manaful Te-au chinuit cumpli\ii pe c`t ai fost pe br`nci!.. pe fost ai c`t pe Te-aucumpli\ii chinuit ad`nci: tot de sunt ]\i fiare de ranele O, chinuia! r[ul ce p[r[sit[ Brunet[ mea! \ara jun[, =i frumoas[ de e=ti c`t O, VII C`nd raza ta cea dulce spre d`nsa va c[ta. Zambila deodat[ o vezi a ]nvolta amor.=i credin\[ torente ]n Revars[ mister,divin printr-un inimi, ]n ei, cultul +i cer; pe e Patria, pierise, ce Idolul De=teapt[ letargia,=iiat[-lm`ntuit. adormit, neamul ]n fulger un ca Luce=te Tudor,un =i Laz[r Un opt =i patruzeci un Dar vineoideece sclav! poporu-i unde este nu patrie C[ci cel Mihai chiar nici poate mai nu c`nd timpi Sunt vicleni. pe\itori la onoarea speculau }i rebeli, ei, fiii =i \ar[; din fugea Bunul b[tea. ]l altu c`nd rom`nul era sclav +i putea; va nu sclav un \ara, =i lui Onoarea S[ prade =i s-omoare, dar ]ns-a ap[ra m`na po\i ]l lesne Pejefuire ]n sclav libert[\ide =-individe, \ar[ lipsi\i.+i nepedepsi\i, rupea, anticristul, \aru Grec, Neam\ul, vr[jma=ul Romei, de foame le=inat, 1

Manaf (turc.) Manaf 1 f[r[ fric[ se n[pustea turbat, n[pustea se fric[ f[r[ – soldat turc. soldat – popolii adopt,

97 ACVILA STR{BUN{ 98 CEZAR BOLLIAC ...... Prin\i latini! Regina jun[ va un so\, nu un st[p`n! un nu so\, un va jun[ Regina latini! Prin\i rom`n!!! ei fiul tot =i Rom`nia una Fie vin! cu cupele Umple\i protege! ne Ceres =i Mar\ Cuirin, lui lancea l`ng[ Uru =i Acvila Pune\i Foc=ani!din p`r`ul pe lung[ mas[ ]ntinde\i +i Pune\i =aptez[c[toarede VIII ]nmul\it. s-au bra\ele liberi, sunt acum ei Fiii legiuit, s-a i stema mare, e acum ei Zestrea Fiica Romii ori ia popol, ori va s`nge de-mp[rat. tr[dat. au care pe m`na cear[ s[-\i vrea +i-or M`r=avi f[r[onoare,cevapl[ti\ical[i A\int[-i =i-i ]nghea\[ dac[-\i mai vin ling[i, Vorbe=te f[r[team[,c-ascult[Dumnezeu! t[u, glasul vorbe=te-n Tepicioare, ]n scoal[ Cotnar =iDr[g[=ani Paris,1856 aprilie, 15 SALAHORUL IV (fragment) INVAZIILE Subt o crosnie o Subt O, so\ia-mi e st`rpit[ s[tura\i! v[ nu bani De voastr[! legea de suntem Nu \ip[m,Noi hihota\i! voi noastr[; Trage\irana pe dan\ vii. rane pe D[n\ui\i picioru, cu Voibate\i v[ f[clii,=i muzici }ntre fuioru, ca blane }ntre +i-s fl[m`nd =i f[r[ via\[!... schelea, ]nc[ departe E ghea\[... de scu\ pe gol Deger Bicele ]micrap[pielea, Munca pe c`mp ne-a pierit. ne-a c`mp pe Munca N-a r[mas rom`n ]n plas[, Bouleanii mi-aumurit, Copila=ii-mi pl`ng acas[, Carnea-mi d-a bicelor semne! vine\it[ =i hordii, }n 1 Crosnie povar[. – 1 de lemne de 1857, nr.1857, VIII). (6 34 Rom`nia,

99 ACVILA STR{BUN{ 100 CEZAR BOLLIAC Chiar b[rbatu pe so\ie pe b[rbatu Chiar Joac[, beat[ de tovar. coast[, coast[-n d`nsul cu +i barbar,la gole=te Se cea voastr[, Fiica b[lteni! la munte la De Voi r`de\i=i\arapl`nge Voivozilor p[m`nteni, s`nge, d-un noi cu boieri O, mit[! ciocoii cer +-]nc[-mi Vatra mi-a r[mas pustie, vit[ ca jug pieptu-n Tragcu salahorie! ani cinci De dur! fi voi glasu-\i la Chiar C[-n palatele frumoase jur Pem[ sfinte, d`nsul, Sufletul maiam]noase– Sila fie-mi f[r[ v`rst[? piele, ]n mult eu r[bda +-oi d`rst[? toarce-n se Pentruel mele oi\elor L`na Pentruvin? vars[ d`nsul ]nverzite dealuri +-aste }mbuiba-vor totstr[in? aurite holde Aste Rom`na=ul s[ n-apuce! m`ine pe m[car pic un Nici Ce sudoarea mea produce, P`n[ c`nd din ast[ p`ine nevast[, S[ v[ bage ]n popor! ]n bage v[ S[ str[in[tate din Vie S[ avem st[p`nitor. fatalitatee de +i Piar[ braslaboiereasc[! – ce-alege n-avem voi, }ntre N-ave\i inim[-omeneasc[! N-ave\i \ar[,n-ave\ilege, gem`nd. P-untinerel s`n zb`rcit-m[tu=[, nalt, Neam\u sufl`nd ascult b[lo=i, +i |in veriga,-=i r`d la u=[; ]nnegri\i, din\ii cu +i sulemenite Mumele schilodi\i, boale de +i c[nite h`rci cu p[rin\i +i Un ni=an Un S[-i aduc[dinhordie La manaf ba=ibugiuc }=i v`nd trupu =i amanta h[l[ciu, zulufii Cu Juni posadnici +i-o trimite la str[in la trimite +i-o neregulate. trupele din turci voluntarii de purtat nume 5 4 3 2 1 Ba=idugiuc Cin Posadnic Ni=an Alivanta! – rang. – – decora\ie – – desfr`nat. – 1 ecaai ironic[. exclama\ie – , un post, un cin un post, un , – (variant[ pentru ba=buzuc) – ba=buzuc) pentru (variant[ – 3 –alivanta! Paris, 1854 Paris, 5 , 2 4 . 101 ACVILA STR{BUN{ 102 CEZAR BOLLIAC Relele ce m-au izbit? m-au ce Relele }nfruntat-am cum`ndrie Ca mineasuferit? Cu mai mult[ b[rb[\ie Care-n ast exil amar, fiin\[ e – jurat ce-a\i }n mu=tar de gr[unte C`t credin\[ ave\i de – Spune\i tr[da! o ciocoii Ce PentruRom`nieast[ M-am sculatsprealupta cur[\ie, care-n Voi,cu |ara, muma,fra\i,surori; c[minul, iau ce-mi cei Dec`t Voi, maicruzi=ibarbari Voi,exilul, venina\i ce-mi Tartufilor!Farisei! calomnie! din tot Hr[ni\i +i ambi\io=ipigmei! Ling[i de pe la domnie z[ri\i, al\ii pe pai +-un parul vede\i v[ nu ochi Ce-n ]nghi\i\i, c[mila +i \`n\arul strecura\i ce Voi, APOSTROF{ Calea tras[ de satan. La ambi\iacemerge\i; Voipartizan un c[ta\i cere\i; nu voi principuri Dar Ca apostol, sau ca bard? Mi-am c[lcateuamealege P[r[sit-am ast stindard? – alege? se care – Spune\i! grin\`nd, veci ]n umbr[-mi }n calomnia cu ura, Cu suferind, so\ia Cu s[r[cie, cu boale, Cu curg necazurile C`nd grele, ore }n – ciocoi? La mele... \[rii cal[ii La Alergat-am la cal[i, credin\[? ]n +ov[it-am Umilitu-m-am la r[i? nevoin\[? vro surprins Mi-a\i Poezii – Rena=terea Rom`niei, Paris, 1856 Paris, Paris,1857. 103 ACVILA STR{BUN{ 104 CEZAR BOLLIAC Cu ochiul tras ]n sticle, ]n sticle ]ndoite, sticle ]n sticle, ]n tras ochiul Cu mituite, gheare cu cucuvaie, de cap Cu spurcatul ochi, buhav,Pe-ac-un icoan[: inimii p[catul a-nsemnat ce unul sta P-unascuns je\ frun\ile-ncre\ite, cu piepturi, c[tre Plecate zb`rcite, =i b[tr`ne fe\e, Pesearbedele }=i r[sfr`ngeacoloarea O sal[larg]ntins[ pustia, ie=ea, nu dar schidoal[, r`njea Pl`ngea, Voind s[fetemoartea.Sclipea-ntrem`nia, din\i r[ut[\ii gura =i august, de zi o Era drept[\ii. palatului curtea poporu-n Gemea I PEDEAPSA CU MOARTE poeziei ]n poeziei a public[ri ultimei prilejul Cu a. (n. numim mai s[-l prisos de e „P-un je\ ascuns sta unul“ etc. Cunoscut fiind prin aceast[ strof[, ]ncepe: care strofa ]n este criminal Divanului pre=edintelui Portretul Organic. Regulamentului a edi\iune doua a prin clandestin, prin Regulamentul Organic, edi\iunea ]nt`ia, =i introdus[ iar[=i, * Protestare contra pedepsei cu moarte, scoas[ din legile \[rii legile din scoas[ moarte, cu pedepsei contra Protestare Trompeta Carpa\ilor Trompeta Chiora pe vinovat. uscat. r`njit R`njea barbar.act un |int`nd tartar,de Coloarea oprea. o legea C[ci schilodea, se Scr`=nea, =i-n ro=u]mbr[cat[ prin razas`ngerat[, , 1872). , * Pe care-od[ nemp[cat[, ad`nc[, durere o de P[lit II De-mi scap[-omor`torul,euvoi,dup[dreptate, societate: dintr-o =aizeci Hugo, Lamartine, flec[ria place nu-mi cuvine; se ce =tiu Eu Becaria; acelui p[rerea de sunt nu Eu ]ndrepteze. se s[ ca – crima face ce Acel Pedeapsa od[legea mare; gura cere-n o omor`tul; cere O G`ndi\i c-avem =i suflet! S[ facem r[zbunare: S[ moar[ vinovatul; c[ci moartea ]nfioar[ moar[, s[ zic Eu „Boieri! – vorbeasc[: s[ +i-ncepe }=i mai c[tar[-n barb[, g`ndir[, mai =optir[ – citir[, mai citir[, lung[ Dup-amu\irea Cu m[dul[ri r[nite, cu coatele-ntre spete, coatele-ntre cu r[nite, m[dul[ri Cu Se doborapefiare, speran\a c`ndeste]n=elat[, S[-l os`ndesc ]n fiu.“ ]n os`ndesc S[-l Monteschiu, domnul Lui v`nt. ]n vorbesc nu Eu morm`nt. din cere O stat. pilde-n trebui +i Se scoal-[l]nsemnat Gre=it[-ntr-al s[u plan, Un biet uitat \igan! uitat biet Un fl[m`nd, ]nbaionete, ca s[secorecteze 105 ACVILA STR{BUN{ 106 CEZAR BOLLIAC S[ fie surd la toate? natura lui stricat[, lui natura toate? la surd fie S[ }n s`nul de familii, ]n vorba asta: tat[! S-o bucurademunca-i=ivasim\ic[ldura Va fist[p`npetimpu-i,var`de cunatura, liber, D-aci-nainte sclavie, nu-i asupra-i A lui=iaso\iei;c`nd=tiec-os[fie C`nd vedelibertateaafiilorce-ona=te, t[ra=te, se hul[ ce-n \iganul, ca voi vre\i Cum C[ci fireanuadat-o-nvecinumaiputerii; dorin\a-naint[rii; ]ntr-]nsul =i afl[ Se tat[, el =i e so\, e [sta \iganul =i C[ G`ndi\i voiladurere?g`ndi\ivreodat[ III Se-mpletici s[caz[;da-nsp[ngi]lsprijinir[ Copii, so\ie,mum[,delociseivir[. adunare, citir[-n mor\ii hot[r`rea C`nd disperare. crud[ de boal[, de cl[tina Se G`ndi\i c[s-ar[cit? Ce domnul a s[dit St[p`nii numaipot; tot, s[u neamului A sa. natura om, E-n Va fiiubindceva? ]ntrem[. se iar +i curm[. se Suflarea-i +i pr[vililevoastrenu pustie; ]n pa=te ce dobitocul ca Incult datorie; nici drept, nici n-are brut[: vit[ E g`ndi; a poate nu omul; ca judece S[ c[dere ]n e nu el voastr[; Proprietatea avere, e lucru, e [sta \iganul +-apoi lini=tit. mai cel =i omul revolteaz[ Ce st[viliaceste Curma\i r[ul. na=te se D-aci pr[vili;]n vi\iul E ho\ia. =i crima, +i destulare, \[rii l-a vie\ii, ]nlesnirea La ]nnobilare, =coli, la institu\ii, la G`ndi\i Sau azi c`nd nu s-omoar[, c`nd n-avem nici hengher? barbare, vremile ]n bine: mai era c`nd +i sugrumare? \epe, de tortur[, de zile }n societate, om, pe r[ul Peb`ntuia c`nd – v-arate s[ poate nu crime de Statistica – fiin\ei ia le cin’ =i naturii; osia Sunt providen\ei; legea sunt libertate =i Amor suntem! de face =i spirit =i Materie c`rmuie=te ce mister zeit[\ii, G`ndirea strive=te =i ce-apas[ legea crud[ crud[, E +-atuncea s-ast`rpit boier,=i Opinc[ Anatem! Urgie! pot a-los`ndi. 107 ACVILA STR{BUN{ 108 CEZAR BOLLIAC Nempin=i de loc de patimi, striga\i c-o gl[suire c-o striga\i patimi, de loc de Nempin=i fericire, bine, ]n rece, s`nge cu +-apoi, m`nie, ]n patimi, ]n crude, dispera\ii }n be\ie, ]n f[cut[ Voicrim[ o os`ndi\i el? pe omor`\i ]l institu\ii, =i C[lc`nd ghea\[, de carii, voi sau – semin\iei =i lui +i |iganul ce omoar[, omoar[ a da via\[ con=tiin\[, ]n G`ndi\i, crim[. o s[v`r=it A dorin\[, lui d-a beat Voice, \iganul os`ndi\i Acum dar alege-\i ca ce-ai voi mai bine: Te-oitine! de vai – altfel iar lume; pe om face place, va orice-\i dau ]\i cheltuial[, de dau }\i Tufi liber,vei m`ine pace; copila=ii-n cu I-au zis:„Omoar[-\ig`dea=ieuteocrotesc. I-au dat o arm[-n m`n[, c`nd nu era ]n sine, +i nusefacevorb[. – robe=te ce-i \iganii mor\ii zile pe L[s`nd doboar[, =i bate cum ciocoiul privit a El C`nd face vita moarte o os`ndi\i s[ moar[? C[ mor\ii ]=i r[zbun? ]=i mor\ii C[ C`nd omulenebun; Cine este mai mi=el: S-omori saus[te-omor?“ negustor,Te-oiface I-au datdeb[utbine, C[ci crima na=te crim[, =i crima n-o-nceta. crima =i crim[, na=te crima C[ci civilizeaz[societatea; se Nu loc de brutalitateacu O! – crime! la ]ndemna\i +i s`nge! ]icu hr[ni\i =i Voi\i tigrii, s[-mbl`nzi\i Voie=tipl`nge! ce om un =-omori exemplu, dai s[ ghea\[; de sudori trec ]i ceruri; spre bra\ele Cu aer,via\[, ]n f[r[ gurile ochii Cu cu s`ngereaz[; =i pl`ng ce prieteni fii, mum[, }n C`nd zice\i vorba: moarte! Sim\i\i oari cum vibreaz[ lovitur[, nou[ prin nou[ ran[ Deschide\i ur[, la invita\i =i-i Voiexemplu da\i singuri principulDup[ o-mp[care voi g`ndi\i vostru? r[zbunare aceast[ sf`r=e=te se unde +i Exemple-ai r[zbun[rii=iaimoralit[\ii? societ[\ii, ai =i \[rii ai C`rmuitori barbarie, asta Nu-i biserici? la duce\i V[ Striga\i: s[moar[omul!S[moar[-nagonie! Voi\i a-i corecta – Voi\icorecta a-i mor\i! Vede\i?mai sunt Ei Vede\i-i st`ndlapor\i Da\i s`ngedeprivesc. tr[iesc? ce fiii }n omor`tori? voi Chiar neiert[tori? fi\i S[ 109 ACVILA STR{BUN{ 110 CEZAR BOLLIAC V[zu de trei ori moartea ]n munca agoniei: munca ]n moartea ori trei de V[zu infamiei; =treangul din robul ori trei de C[zu so\ie lui a r[cnea rude, =i fii, =i R[cneau C`nd se-n[l\[ \iganul s[ scape de robie, silir[]l bice =i-n bice, ]n L-aduser[ g[sir[, \igan alt un doroban\ii =i Pu\in, – sugrume s[ \iganul dreg[torii =i Sileau Juca pec`mpcopiii,mul\imeaf[ceaglume; soare m[re\ul era senin[; zi o Era Mul\imea s-adunase ca-n zi de s[rb[toare. IV m`nie, ]n sau nebun, omul \ie s[ pot Nu Nu potcas[v[scapedeast[barbarie? La temni\i=ilapaznici, At`tea milioaneceda\ipelapoli\ii, Zbiera f[r[ puteri. f[r[ Zbiera chema. ]=i so\ul +i S[-nve\e-a sugruma. era. nu g`de Dar sa. culmea ]n Ajuns porniri? relele-i De n[scociri, L-at`tea la doroban\i,mili\ii, }nc[ de c`nd cu turcii. De mult nu se produse se nu mult De turcii. cu c`nd de }nc[ Priveli=teav[zuse mai o nu el aceasta Era uimit de spaim[, =i f[r[ r[suflare mare, Poporul,plincea lui groaza ]n sc`rb[, de fiar[ ca zburlea se =i =arpe ca zv`rcolea Se afar[; sco=i ochii cu s`nge, ]n Mugea-necat Sta, v`n[t ca porumba, cu ochii albi ]n soare, ]n albi ochii cu porumba, ca v`n[t Sta, aer,]n zi, doua A r[coare, lini=te, pe c`mpie pe c`inii =i luna, unde pe Pl`ngea Buz[ul =optea nop\ii, spunea d-o groz[vie, V 1 Revist[ ac: spectacol. aici: – Revista necontenit. Fugea dureri. ]n Martirul |iganul sp`nzurat. |iganul ne]ncetat. Urlau 1 de-ngrozit. Poezii – Na\ionale, Paris,1857. 111 ACVILA STR{BUN{ 112 CEZAR BOLLIAC }n arend[ la cochin\i la arend[ }n vinde\i veseline Sunte\i c`nd Robi aimuncii,robiei. To\i suntzestrepemo=ie: Boul, vaca=ivi\ei, so\ie, =i fiii, =i El muncitor.Voipe privi\i lunc[ dintr-o rodirea Ca roditor,copacul Ca munc[, de dobitoc un Ca peste-al lipseid[m +i chin. vostru lucrul din Venimrup\i Totstr[in! e preajm[ ]n nostru, al nimic avem Nu bem. care apa pe +i chirie vecinic[ Pl[tim De p[m`ntul unde st[m, vecie pentru lega\i Oh! I CL{CA+UL V-aprind setea de comori. lor,sudoarea +i suspinul datori; sunt v[ Munca-le B[tr`n, v[duv[, copilul p[rin\i! la de Pruncilor Cam[t[ pe munc[ prinde\i 1 Cochin\ – ciocoi; grecotei. ciocoi; – 1 ! Gol ca palma iar g[sim. bordeiul noi mierea, iau Ei Ne punfumcas[fugim; uleiul, ]nfund musca, Gonesc bun, \ara ce-are tot De plinesunt C`nd m`ncare, de Ca p-albine ne adun; gr`nare, jicni\e, lor L-a =arlatani. P-uncu osp[\, purtare, de hain[ p-o Pun ani zece de Munca-ne nelucrare; ]n tr[iesc Ei +-aste m`ini, comoara lor. puterea, l-e no=tri Fiii Munca ne-om[sorcumvor; toat-averea, suntem le Noi II muncitori. pe Jupui\i fe\e, Zgrip\ori cu-ntreite – dreg[tori! ca Jefuind pe +-apoi je\e v-a=eza\i mari, biruri la N[scoci\i Veni\iiar, st[p`nire, ca proprietari, ca Stoarce\i, asuprire, prin ce, Dup[ 113 ACVILA STR{BUN{ 114 CEZAR BOLLIAC +i veni\i de ni-l lua\i!\ ni-l de veni\i +i pieptul, cu \inem Ni-l vre\i? Nu fra\i. ]ntre tocmeal[ Cu dreptul mil[, V-amde cerut, Tr`ntorilor n-omaid[m. munce=te, ce-o celui e-a Ea Tot cufierulne-op[str[m; rode=te; o fierul P`inea, robi. a-i nu lucra, A-l p[m`ntul, bra\ului Este-al De vre\i a v[ domiri: cuv`ntul, s-ave\i vre\i de +i, Munca noin-od[m]nv`nt. M`nca\i voi\[r`navoastr[! +-o schimb[m pentru p[m`nt. munca-ne e-a D-ast[zi, noastr[ III Paris,ianuarie 1851, Poezii–Na\ionale, Paris,1857. Via\a care-am tr[it eu? tr[it care-am Via\a Via\a trist[ =i amar[, N-a s[ sim\[ tirania. N-a s[ sim\[ el robia, meu? fiul este Liber liber,doamne! O, oar[, tricolor.stindardul E pl[cut[ zi de Curcubeu libertatea;e Fa\ata dreptatea! =i drepturi d[ Ce-\i Ast bilet s[rut[ =i gur[ la Du chinuit! fi nu-i tu Nu, g`de, de bici cu st[p`ni, De R`zi, c[via\a]\ielin[! R`zi, c[ ziua \i-e senin[, iubit! meu fiul Uite, Uite, maic[,=isur`de, }N BUCURE+TI STATUALA LIBERT{|II PRUNCUL S{U O |IGANC{ CU Bolliac. C. =i parte f[cea \iganilor,care din comisie 1848, ]n 1 ieu c s eie d cmsa etu eliberarea pentru comisia de emitea se ce Biletul 1 , asts`ntodor 115 ACVILA STR{BUN{ 116 CEZAR BOLLIAC Ca un nobil p[m`ntean. dreptate, d[ ce ei Legea C[ \i-lver=i,c`nds-oatinge O s[ vaz[ al t[u s`nge cet[\ean, face te Ce libertate,]n Patria, C-o s[-\i fie Dumnezeu! S[-i dai via\[ =i credin\[, C-o s[-ifiiunreazemtare, C-o s-o aperi tu la mare, P-ast stindard,pes`nulmeu: Jur[-i, maic,-ataguri\[ greu. jugul =i lan\ spart Ne-a Pe tiranii-apuspegoan[, dreptate! to\i la d`nd =i St`nd Asta-i s`nta libertate A=a este Dumnezeu. Veziicoan[! ce maic[, tu, +i cumpli\iifarisei! +i C-a ucis de veci robia liberifii Din ne-alege; nu lege, ]n eram nu ce Noi, ei! s`nul ]n ia ne Ce S[ tr[iasc[ Rom`nia C-am fost vite la st[p`ni. umilin\[,noastr[ Uit-a fr[\ie; Telor a primesc’n robie, din azi scot te Ce rom`ni, t[i fra\ii C[tre recuno=tin\[ aibi s[ Jur r[u! de m`ntuie te Ce bine, la cer duce-n te Ce botezul tot fie-\i Asta crezul! fie-\i Jur[m`ntu-mi t[u! locul maic[,-n eu, Jur tine, pentru ast[zi eu Jur Poezii–Na\ionale, 15 iulie,1848 Paris,1857. 117 ACVILA STR{BUN{ 118 CEZAR BOLLIAC Ne-afund[ ]n robii. ]n Ne-afund[ s-expliceva +-oric`te tiranii, vechii Al complicee popa C[ci lucr[ri; trebuiesc Ne fie! s[ fi, o Orice – predic[ri. s`nte Prin a=tepta D-om s[ vie }n veci nu vom avea, Am zis, =i m`ntuire rea, credin\[ o Ci nedomirire, e Nu potir! dintr-un Griji\i Jur`nd la-altardreptate, =ir,acela=i ]n St`nd frate, st[p`nul cu Rob iadu-ncurajind; +i crud[-mpietate O Religia-nt[rind proprietate; lui +-a t`lhar pe =i Ung`nd V[z`nd acela=i oliu Am r`s un r`s amar Muza mi-aupus]ndoliu. grea cea lor legea +i arenda=ul St[p`nul, Au fost g`ndirea mea. cl[ca=ul =i |iganul I (fragment) SE NA+TE SAU SE FACE OMUL? M[ acuz de apostat os`nd[, cu amerin\ M[ nencetat, pumnii Mi-ar[t p`nd[, ]n pun se scr`=nesc, }mi Iesme c`te-am biciuit – ura, cunosc ce-mi Iesmele +i podvada tortura, =i ocna Moartea, Cu voialuiDumnezeu, tirania fat[ c`\i Draci greu, birul claca, Dijma, iob[gia, robia, +i R[d[cina =i-a-nt[rit. }n ]ntreagameafiin\[ neclintit, mare, cult Un credin\[, o p-atuncea, De II De nu doarme, ce o doare? o ce doarme, nu De c`nt[ri? ]n inspir[ Ce-o privighetoare o De-ntreb omor.c[-i ciocoii +i bate c-o cur\i fie-sa-n pe Spun dobor,]i ce Fiarele cr[pate, spetile Mi-ar[t mea, umbra ]n Nencetat cl[ca=ul, =i \iganul, +i 2 impus[. 1

Podvad[ Apostat – c[r[u=ie – r[zvr[tire. – 1 de-ngrozit, 2 . 119 ACVILA STR{BUN{ 120 CEZAR BOLLIAC – „Vezi-\i de \igan, cl[ca=!“ „Vezi-\i\igan, – de }mi strigflori=ip[s[rica: Cum s[-=i fac[ un loca=? – Cine-nva\[ r`ndurica }mpotriva cui s-armat? +-ast[ roz[ parfumat[ voalat? Pentrus-a ce adorat[ Mic=uneaua nori? [=ti vin unde Dupe Cine a vopsit verdea\a? ziori? ]ntre sur`de Cui Br`ndu=aua, diminea\a, senin? ]n luceaferi De Ce serbeaz[ ast[ pomp[ Noaptea-n drumat`tdelin? Cine-mpinge ast[ bomb[ ]ntins? de=ert acest }n Cine-o fi \iind m[sura Acest soare-nveciaprins? De pre unde-=i ia c[ldura produc? se cum Fluturii fiara? crud[ e Pentruce duc? se und’ =i vin D-unde seara zefirii ]ntreb De ciripesc?c`nd spun ]=i Ce +i at`teap[s[rele iubesc? se porumbii +i rele spune buha-mi ce De Dezmierd[ri? glasu-i? e Pl`ns Constantinopole, 20 martie 1850 martie 20 Constantinopole, ...... }n boaua C[ se-ml[die u=oar[ Cu ochilimpezideazur De v[z jun[ b[l[ioar[ Ce biciul a sf`=iat. frumuse\e l`ng-o Pl`nge m`ncat, n-au ce \igani De Sau, pel`ng-ovatr[-nfe\e mei; de m[lai rod ce Prunci Geme, cheam[ umilit[ La ou=[debordei, despletit[, muza-mi, +-atunci Pl`nsul celor jefui\i. celor Pl`nsul vine ]mi r`ule\ pe +i chinui\i, la-nchi=ii De Pe zefiri]mivinsuspine noi! pr[vilipentru F[c`nd Ce-au v[zut zilele mele cumpli\iciocoi at`\i La M[ g`ndescla-at`tearele, zapciu. un bate o Cum – foti\[ ei stren\e-a Numai – viu ochi cu Oltencu\[ V[z ]ndat-o copili\[ 1 Boa ba[ utt dp g`t. dup[ purtat[ blan[ – 1 de samur, Poezii–Na\ionale, Paris,1857. 121 ACVILA STR{BUN{ 122 CEZAR BOLLIAC Copila=ii ]mi stau goi. ciocoi, pentru tot Muncesc folosesc; nu bob un Nici muncesc ce holda din C[ Dac[ parte n-au s[racii! sacii, cu aurul C-aduc avu\ie, \[rii a De Ce folos d-a=a c`mpie, C[ preamult]=ir`ddenoi. ciocoi, p`ndesc s[ duc M[ Frunza mi l-a-mpodobit; Codrul m`ndru c-a-nverzit, Cea avut[,ceacereasc[! Mor ]n |ara Rom`neasc[ foame. de mor Pruncule\ii-mi doamne! leleo muic[, Leleo Ce-=i batjoc=i-=ir`ddenoi. ciocoi d-[i la duc m[ Plec, Joac[-n c`mpulaurit. r[s[rit Zoril[-n +i Roua-i nasturi pe verdea\[ C[-i frumoas[ diminea\[, mitutica, poate, mai Nu r`ndurica muic[, Leleo C~NTEC OLTENESC C-abia pielea e pe noi. ciocoi, ierta\i-ne, Mai De n-avem, s[ cump[r[m. G[ini cere\i s[ v[ d[m; Fiindc[ pa=te,fiindc[fat[. plat[, P-ocere\i oi\[ nostru. al timpule\ N-avem vostru, lucrul ]n tot Anul Ce-am fi oar’ de vin[ noi! ciocoi, ciocoi, ciocoi, O, +i n-am nici m[lai de mei. bordei de locul Pl[tesc +i p-afiareivizunie. C[ cervam[=ichirie Plat[ p-aer =i pe soare. doare cere ne-a zi }ntr-o noi. pentru e nu Lumea Totciocoi, la plat[ e-n r[fuiesc. m[ mai nu +i pl[tesc pl[tesc, pl[tesc, C[ iese. mai nu tren\e din +i \ese, n-are-a toarce, N-are-a C[ =i biata m[-sa n-are. N-au c[ma=e, n-au m`ncare, 123 ACVILA STR{BUN{ 124 CEZAR BOLLIAC +i maiiart[-nepenoi. Mai du-ncer=id-[iciocoi Capul a mi-l rezima. D[-mi c`t poci m[car a sta, +i mai las[-ne p[m`ntul. cuv`ntul, =i cerul, =i Ia-\i gerul. rebege=te ne C[ cerul, ia-\i mai Cristule\e, +i p[m`nt la d-alde noi. ciocoi la pe cer da\i Mai fericit. mai cer e-n El {l d-a fost mai nec[jit, C-a zis Crist c[ dac[ moare soare; sub e ce Pentrutot Pentr-unpiatr[, de c[p[t`i C[ pl[tesc=ipentruvatr[, noi! de vai frige\i, ne Ce ciocoi, ciocoi, ciocoi, O, scumpit. le-a ciocoiul +i De g`teaje am sf`r=it, Cerga d-arenda= luat[. C[-i coliba d[r`mat[, Doi copii ]mi degerar[; P`n[ c`nd s[ d[m ]n var[, Ce-=i batjoc=i-=ir`ddenoi. C[ m[ duc la d-[i ciocoi +-asta-i toat-averea mea. C[ de an n-am dat cu ea, +i rugin-afim`ncat-o; C[ de an n-am mai c[tat-o Ia d[-mi toanta pu=culi\[, m[iculi\[,muic[, Leleo noi! cu spurca\i sunt prea C[ S[ p`ndesc la d-[i ciocoi, S[ m-a=ezlauncoti=, Umbra-i deas[-n c[rpeni=, umbre=te. mi-\i c[ Pevoinic cre=te, plete-i c[ Codrului Var[ verde, var[ sf`nt[, c`nt[! cucul muic[, Leleo noi! pentru cerul +-oprea ciocoi la lumea da +i Pe c`nd mi-\i umbla pe jos S[ lespuice-azisCristos predici, la fac tot ne ce D-[i biserici, la de Ho\omani Ho\omani d-[i de ne vinde, Leleo muic[, dac-a= prinde 125 ACVILA STR{BUN{ 126 CEZAR BOLLIAC Or fi poteri dupe noi. dupe poteri fi Or C-o\omanii de ciocoi +i nu=tiud-os[maiviu, Dar m[ducvoinic=iviu Parc[-mi v[z nevasta fat[. curat[, =i verde Frunza-i Voinic codrul s-av`nt[; c`nt[, cucul muic[, Leleo noi.“ cu fra\i sunt nu ei C[ ciocoi, la p`nd[ Pun’te-n iubit! „Te-amte-am – =i crescut El mi-a zis c`nd a murit: Nu-i stanimeni]nb[taie. C`nd r[cnea, scotea v[paie; }i zicea tot zicea }i catane =i Poterile ciocoi. la de hr[nea Se Tata n-avea plug =i boi, +i da groaz[-n pazvantl`i. c`rjal`i ]n intra C[ frica. =tia nu ce Tica tica, la de Mo=tenire Din r[zboaie dob`ndit[, ghintuit[, lung[ Pu=c[ c[pitane. Zicea-n frunz[ pe Jian. pe frunz[ Zicea-n Vulcan, spre lu`nd-o +i, Flinta-n=-arunca, um[r s[ruta, ]i to\i pe El }l \ineapl`ng`nddefric[. bunic[, lor b[tr`na Cu Copila=ii =i so\ie, C`nd pleca]nhaiducie, noi. din s`ngele sug Ce ciocoi de rele Brasle pr[vilide +i ap[ra\i; privileghia\i sunt ei C[ci De b[taie, pu=c[rie; robie, de fric[ F[r[ }n Divan, ]n Adunare, C[ eifur]nziuamare Poezii–Na\ionale, Paris,1857. 127 ACVILA STR{BUN{ 128 CEZAR BOLLIAC Sunt la inim[ spurca\i. inim[ la Sunt gulera\i ciocoii C[ Ne-au sc[pat [i m[celari. reac\ii, trei lun[,-n }ntr-o +-a legapeopincari: C[-ncepur-a facefrac\ii spurca\i. zis, am cum fost, Au gulera\i ciocoii Dar minister.pin guvern, Pin C-o fi bun de-l vom alege Ba s-avem =i pe boier; Ba c-omface,badrege, spurca\i. inim[ la Sunt gulera\i To\iciocoii De i-ai face ori=ic`t: C[ n-ais[te-mpacicudracu, spus Eu numaidec`t v-am C[ eu bine-am spus, s[racu; ...... spurca\i. inim[ la Sunt gulera\i ciocoii Dar Numai ea nu ne-a tr[dat; Numai d`nsa, ea, micu\a, Numai ea nu ne-a-n=elat, s[r[cu\a, Num-opinca, (fragmente) CIOCOII DIN REVOLU|IE Bra=ov, 1848,10decembrie Sunt spurca\i =i venina\i. =i spurca\i Sunt gulera\i ciocoii Iar tr[dat. a nu ea Numai Numai d`nsa, ea, micu\a, furat; a nu ea Numai s[r[cu\a, Num-opinca, R`d denoic[-icredemfra\i. gulera\i ciocoii Iar goni\i, proscri=i, Pribegesc ghimie, pe ploaie ]n Zac To\ilipi\i,s[raci lega\i, Toat-opinca-n pu=c[rie; ...... spurca\i. r[u c[-s r`njeau, Ei gulera\i, ciocoii Dar +i-i iertam, ne ]mp[cam; Tot spuneam parascovenii Din balconuripredicam; evangheliicu tot noi +i Poezii–Na\ionale, Paris,1857. 129 ACVILA STR{BUN{ 130 CEZAR BOLLIAC „S[ tr[iasc[ Rom`nia! \[rii, capul ]n tot fi\i „S[ Poarta,Austria, „Ioite Nu mai sunt de azi ciocoi.“ azi de sunt mai Nu libertatea!tr[iasc[ S[ noi.“ cerem Num-at`ta bune, mai fi a Legile Fi\i voiboldul-naint[rii. Toatevoi. pentru fie bune, slujbe ]n tot fi\i S[ noi.“ ]ntre una Iubi\i, fra\ii, ca fim s[ invit Ne C[ salut[ Rom`nia, voi, crede\i care ]n Slugi consuli,Ioite diploma\ii, R`njesc c`ndnev[dpenoi. – cuteaz[ mai nu c`rti A Totcuvinte, la ]ng`n[ ciocoi; ]n holera D[ Libertatea-nainteaz[ ]nainte, mergem c`t Cu HOLERA CIOCOILOR „M[ cam cearc-o holerin[... cearc-o cam „M[ pustia! la tr[iasc[... „S[... „+tim ce-\i trebuie, cocoane, trebuie, ce-\i „+tim plin[:voie cu colea, „Zi Sau la cochii-vechi la Sau +i dec`teave\ivoi: holer[, =i tuse de +i Ce zise=i c-o s[ fim noi?“ colic[,o Am pustia! e Nu S[ tr[iasc[ Rom`nia! Ce zise=i c-o s[ fim noi?“ egalitatea... c]h]... H]... {sta-i leac pentru ciocoi.“ pentru leac {sta-i Sau, m[carvreozaver[, 1 Cochii-vechi noi Bucure=ti, 3 iulie 1848 =i nu e nu =i – mezat. – Poezii–Na\ionale, Paris, 1857. voi 1 otgoane, .“ 131 ACVILA STR{BUN{ 132 CEZAR BOLLIAC C-o str`nsoare linC-o str`nsoare sim\it[frumosai-o s[ruta? M`nu=i\a s[-=i goleasc[ =i apoi a-nainta, rug`nd, ochi din abia =i pisic[, o ca ceri s[ Cum +tii, intr`ndlavreodam[, LA D. K. A. K. EPISTOL{ La intrare, la ie=ire – p[l[ria a-\i fura? a-\i p[l[ria – ie=ire la intrare, La }nv[\at-ai de se cade sau de nu a saluta Adunarea, cu]ncetul,s[tevaz[az`mbi? Alte u=imaiindirecte,=-aci,f[r-atesim\i c[ta trebuie-a de sau cercul, unde-i salonul }n }nv[\at-ai de se cade de odat[ a intra A ochia frumos pe dame =i-n calea=c[ a =edea? \inea, o a ochi ]ntr-un sticl[ acea }nv[\at-ai +i, ]nv`rte=ti s[-\i c`rlion\i ]nv[\at-ai Fran\uze=te }nv[\at-ai s[-\i faci haine dup-al Fran\ii frumos ton? lornion? mantelic[,vrun vro adus lorniet[, Ai vro dus? te-ai precum ]ntors te-ai acela=i tot \ar[-\i ]n Au, 2 aur!“ de mea lira tu, c`nt[ frumoasele =i vinul 1 „Nu liberele idei, frumoasele, vinul, Ei, prietene, ia spune-mi, din voiaj ce ne-ai adus. ne-ai ce voiaj din spune-mi, ia prietene, Ei, Gras (fr.Gr`ce) Gras a l’imbesil, a – gra\ie. – cr[vata mai cu mai cr[vata t¨ ƒras° ƒa° taµV Éra°aiV, taµV ƒa° ƒras° t¨ aV r¯i t ƒaras°, t© Éra¯aiV taµV „ y¡lle lÍra mou crsµ! mou lÍra y¡lle Ó ¸eqrV ¯d¸aiV, ¸leÌqeraV MÓn P.Sutzos c`nd m[nu=ivafipurt`nd, gras (gr.) . SoÐtxoV P. 2 s[ potrive=ti? s[ 1 “ cenzuri, confuz. Cu un cuv`nt, spune-mi: cuv`nt, un Cu vicon\i? con\i, de baroni, de duc[, de Dar aib[? s[ O col\i c`\i prin\, de fi va c`nd dasupra, de coroana Dar le-nchei? s[ drepte c`nd =i piezi=e trebuie c`nd +tii trei? =i cinci =ase, =eapte, nou[, ]nsemneaz[: ce +tii s[pa? a creste c`te voastr[ viziera pe +i Cea de mul\umi? se cum s-o-ntrebi toat[-mbuc[tura, cu +i Cum s[-itorni=ivin, Cum s-o-ndopi pe tot minutul, asieta Ai b[gat =i tu de seam[, c`nd cu dama vei m`nca, salon. intra-n nu p`n-a exersate vor crez, Astea, P[l[ria-n m`na st`ng[, m`na dreapt[-ntr-un buton; ]ncovoi, s[-l st`ng p-[l =i ]nainte drept Piciorul ]napoi, mai dat dosul afar[, scos trebui Pieptul ai? s[ miros ce ca =i ochii gean[ prin joci s[ Cum Dar c`ndveivorbicu +i c[-n Camera d-acolo iat[ ce s-a mai vorbit. O s[-mispuicumc[]n plimb[se tr[suri; nu ]n p-acolo, muncesc to\i c[ +i n-au f[brici, =i =coli instituturi, c-au spui s[-mi O ]nflorit. comerciul =i curate drumuri Canaluri, S[-mi spuic-areEngliterama=ini, c`nd g`nduri, pe c`nd cas[, p`n mari pasuri F[c`nd }n aceast[lung[calepep[m`ntcivilizat? 1 A=! dare=tituomd-aceia?Mie-miparec[te-auz se[ f. assiette) (fr. Asiet[ gintilom deviz[ =tii acum a combina farfurie. – d`nsa, ]nv[\at-aicums[stai, Fran\a iat[ces-amaiivit, ap[ spreanuseosteni, tonul, heraldic tonul, pr[vili =-astvenit; 1 a-i schimba, -ai ]nv[\at -ai 133 ACVILA STR{BUN{ 134 CEZAR BOLLIAC S[ ]nve\i p[ soldat p[ ]nve\i S[ cuv`nt cu tot ]mblai tu urm[, la mai =i ]nt`i, +i +i p[ urm[, dup[ asta, comanda=i batalion. escadron avu=i ]nt`i o=tire; ]n comandir Fu=i Era s[aibistareast[zi iobagi! despre vorbesc c`nd boierii cu =eaz[ s[ +i M`ine-i zicec[secade=i]nCamer[s[-lbagi, plugar! un – muncitorul \ar[, la de Rum`noiul un mojic, un drepturi aib[ s[ c[ Auzi rum`nesc! neamu din e=ti Tu,opinc[: fi c-ai pare boieresc? s`nge tu Ai nobil? un de vorbe Astea-s Voi a\i merita, gr[mad[, s-o porni\i la Voi sunte\i de vrajb[ oameni, to\i sunte\i din C`mpineni: S[-nceteze =-ast[boal[de tipar,=i teatru, =i lumea, ca =coli =i legi S-avem c[dea; a privilegiul scaz[, s[ boieresc Neamul C-ar fi adic[ mijloace =i ei via\a a-=i vedea, azv`rlis[ vorbe, de=arte v`nt; roste=ti cuvinte-n S[ cuv`nt, ast la te-ntinzi s[ cu-ncetul, te-aprinzi s[ o +i Nici m[car cu m[car Nici tras, n-ai p[r de ochi, scos n-ai ureche, dezlipit i-ai Nu Strig[: „To\iStrig[: br`nci, p[ da ve\i p`n[ undr-ofi\erii!Da\i Un osta=,c`ndvas[bat[, nud[dou[zeci=icinci; +i c[ nici c[ au s[ fie ocroti\i sau ap[ra\i... sau ocroti\i fie s[ au c[ nici c[ +i nenv[\a\i =i asupri\i no=tri \[ranii sunt c[ Cum Tu,cade, se precum fi d-ai bob`rnace slujba: =i poateminister. nu l-ai cioc[nit ]n nas. ]n cioc[nit l-ai nu nici o coast[ nu i-ai fr`nt, i-ai nu coast[ o nici paharnic, depitar. ca cocon =i ca boier,ca =i cocon ca opincar, M[rgineni. D[-i de munc[, d[-i b[taie, de e=ti zdrav[n comandir, Soldatului m`nc[-ihrana,leafa, Vre\i s[ mojici\i noble\ea mojici\i s[ Vre\i Voi sunte\ivr[jma=iai\[rii=-aineamului boieresc; nesocotit. om un E=ti – opinca? jefuit au C`\i ]ndoit da a pui s[ vechile-obiceiuri, strici S[ muncitori, de pro=tilor s[pt[m`na m[n`nce S[ Ce-aveai tu s-opre=ti potvada, s[ nu la=i pe negustori nimic. faci nu s[ =tii s[ me=te=ugul: tot e Ast[zi mic; lucru din faci starea-\i odat[; c`rna\i ploua Cum Las[-\i pung-asta deschis[; c[ci acuma plou[ bani, tufani, frumo=i ace=ti subt pace ]n dormi =i Culc[-te Nu e \ara o \ara e Nu pr[vili?domn? sunt e Nu nu st[p`nire? aicea Nu-i ta. treaba e nu Asta sim\ire! omule,-n Vino-\i, C[ nu mai are opinc[, n-o s[ aib[ ce m`nca – c[znit; l-a ciocoiul =i negu\[torul L-a-n=elat Ce-aveai tu dac[ \[ranul, d-arenda= n[p[stuit, strig. ce cei de las[-te propagant[, de Las[-te c`=tig! de te-apuc[ =i con=tiin\a dracu la D[ ta. con=tiin\a dup[ cere, rezonul cum Dup[ Dar,Tu]nd[r[tnic: tot =-aci administra a vreai folos; spre speran\e cu bine, Favoratpl[tit =i frumos; mai cel port un la Br[ila, la ispravnic Fu=i revoltat!“ de temi te nu munc[, =i-n fl[m`nd \ii ]l C`t Numai munca=ib[taia\ine-n gr[din[? Eu m[ mir cum tu n-ai somn; n-ai tu cum mir m[ Eu cinstit[ fr`u p[unsoldat; nu-i danicimondir; p[ cal domnesc. cal p[ 135 ACVILA STR{BUN{ 136 CEZAR BOLLIAC Tumontaniari c-a=ti spuneai ]mi odat[: profet erai meu. felul e nu [sta tonul: acuma schimb s[ O Dar, destul vorbii ]n pilde; s[-i l[s[m la Dumnezeu; avut N-a\i striga\i! tot Ce huli\i! Ce nemul\umire! Ce-at`ta plac. v[ nu bune cele ciudate, naturi ave\i C[ci Voi =i barbe vechi, l[sate prin timpi, epoci... dar, s[ tac; C[ e=ielom]nlume,dopotriv[cuunban; Voi puss[strica\i v-a\i C`nd li se va scoate masca, o s[ v[z c[ sunt mu=ari Pilde nu sunt, tipar nu e, obiceiul e stricat – stricat e obiceiul tipar e, sunt, nu nu Pilde t[u. unchiul e nu c`nd de Adunare Ob=teasc[ Nu-i r[u; foarte suntem strica\i speran\[, orice pierit Mi-a To\iPetreal\i ca opinc[ Cristos. de de leap[d se jos, ]n pleca\i iat[-i, =i, ranguri, ]mpar\[ se s[ O O s[fieoschimbare,=ic[p`n[lavister minister c[-n =opti Se combinare! ciudat[ Ce Alos thaghiniafendis,alos.To kseroego. ho! O, ho! O, afendis? ghinis na thelis K’esi Ti! Dar, s[maivorbimgrece=te ale=i? fi\i s[ voi\i Domni cordonuri? cu tot fi\i s[ Vre\i ingrat! Nemul\umitor! spune\i. Ia fi\i? s[ voi\i Ce ]naintat? au voi ca tineri, de at`t al\i, Care Conven\iunii, care manifestau o pozi\ie radical[. pozi\ie o manifestau care Conven\iunii, (gr.). eu“ =tiu O altul. domn, deveni va Altul afar[! Afar[, s[ domn? devii vrei tu =i „Ce! traducere: }n a.). (n. Organic Regulamentului 3 2 1

Publica p[rere]nc[p`n-acumnus-aformat; Aceste vorbe sunt zise de consolul Minciaki, care prezida la facerea De la fr.la De montagnard Mu=ar

(fr.mouchard) chiverniseal[? – muntean, denumire dat[ grupei membrilor grupei dat[ denumire muntean, – – spion. – lumea =is[spune\ila\[ran Nu sunte\i ]nainta\i? sunte\i Nu ca s[nufim]n\ele=i: 1 2 3 , . S[ privim la ruinare? Trebuiede=tepta. ruinare? ne la a privim S[ Ce speran\[ de-ndreptare putem oar[ a=tepta? Oar[ eu, care atuncea ]nc[ nu eram n[scut, eram nu ]nc[ atuncea care eu, Oar[ A pututs[-naintezesubtundomndelaFanar, chipprintr-un particular,p[rinte, meu al dac[ Sau, dep[rtat? ast[zi fiu Trebuies[ locu-mi din eu ca ]naintat, n-a el c[ vin[, ast[ pentru Numai folos; de \[rii fi poci capacitate, am eu +i Dac[ tata,dinprotiv[,fuomr – stricat om un sunt eu =i treab[, de fu tata Dac[ neap[rat? eu, =i fiu s[ tata fost a ce c`nd P`n[ loc? nostru al n-afl[m s[ b[jenii, ]n ca c`nd, P`n[ noroc? la tragem s[ o gr[mad[, din tot c`nd, P`n[ {sta poate fi profesor, =-[st[lalt un avocat. deputat, de bun [sta-i ministru, bun este {sta judec[tor,bun [sta-i zice: a pu\in, cel =tim, S[ S[ p[=im=inoicu O s[ pierdem, o s[ pierdem, p`n[ c`nd vom izb`ndi. S[-nv[\[m a fi ai no=tri, s[-nv[\[m a ne g`ndi; S[-ncet[m a-ntreba p-al\ii ce e bine-a l[uda, Cel pu\in, o fapt[ bun[, s[-ncet[m a def[ima, ne-n=el[m? s[ c`nd P`n[ Totplace? ne nu ce ceea Ce e ast[ amu\ire? P`n[ c`nd s[ l[ud[m exil? d-un gonire, d-o at`ta ]ngrozim ne Ce azil. un pu\in, cel sau, arm[; vro noi =i g[sim S[ lumea; avemtimpulajutor. [u =itic[los, 137 ACVILA STR{BUN{ 138 CEZAR BOLLIAC To\i suntoar[dev`nzare?–n-a= vois[fiunedrept– Ce sunt aste lungi cordonuri? Aste cruci pl`ntate-n piept? serdar.[e] el =i c[ v[z – dracu! Ce tiranilor? Al Se-mb[t[ =ieldodat[deast otr[vitnectar – Platon lui d-ai democrat toate, ]ntru s-arat[, +i Caton un de virtu\i =i simtimente declar[ Ce ciocoi, c-al\i cere f[r[-a-l oferir[, ]i ce Rangul Care-avu =icutezareaatrimite]napoi stricat, nicidecum e nu tare, este c[ =tiu Care-l b[rbat un numai este mirare ]n pune m[ Ce slujesc. nu c[ declar,rang apoi f[r[ +i suflet, din t`lnesc, virtutea ce profesori d-at`\i vorbesc Nu-\i pitar.e acuma =i ranguri!“ aste sunt Sl[biciuni Nu mai spui d-al nostru-Apolon ce striga: – „Sunt ]n zadar! vister.zic ]i acum =i postelnic zic c[-i =tiai Ieri pitar,clucer; zic sau Aci-i ag[ m`ine, – paharnic isc[lesc. s[ cum =tii nu cheam[; ]i cum nici =tii mai Nu poroclesc? se ce celor onoarea e oar[ Care S[-i =opte=ti c[-l faci paharnic =i ]=i pune muma-n =treang. Un serdar, m[carla Ca s[ mo=teneasc[ banii – taxa unei serd[rii: uli\i,ziua-n despoaie S[ fii, pe omor p[rin\ii Mai r[u=idec`tholera:faceoameniip[g`ni. lipicioas[boal[ o E rom`ni, ]ntre s-a-ntins ce ]nsori. te s[ nici po\i nu vreunu, avea n-ei de +i, V[z c[iesc`teo Con\ipist,brodesc; le nu mai care =-at`tea pitar Ce sunt aste ranguri multe, care nu se mai sf`r=esc: mai se nu care multe, ranguri aste sunt Ce f[cut? Pentrusunt ]ndem`nare? toate lui a Am mie p[totanu-ns[rb[tori, groap[, dec`tvia\[f[r[rang Sau, spre a li se =ti pre\ul, de st[p`ni s-au ]nfierat? s-au st[p`ni lide a spre pre\ul, =ti Sau, se Ei desine C`nd s-adataceloroameni profanat e c[zut, e r[splat[ de premiu Orice primi. le-a ce acel pe dreag[ mai s[ ca Oarecum contribui poat[ s[ ceilalt[ =i una =i Ca combina a trebuie r[splata; nici pedeapsa, Nici profana se nu a spre g`ndire trebuie }ns[ +i, dincontra,iars[aib[alteleapedepsi; mul\i? mai la sau Unuia, d`n=ii? dintre care la +i, Astora ce-amziceoar[?Dev`nzare,sauv`ndu\i? t`lhari, dint`i cei la sunt =i-npotriv[ pentru Care, tirani, mul\i mai la pe de semne primesc ce acei Dar Sau acel ce-n c`mpul vrajbii mai mul\i oameni va tr[da. sugruma, =tie ce Cel crucea? acuma ia Cine Cristos. lui Iuda este poart[ cine-o acuma, Dar frumos; simbol sf`nt, simbol crucea =i era Odat[, nimic! de oameni sta\i, Mai – libert[\ii? al Cavaler mucenic, apostol, e crucea poart[ ce cel c[ +tiu nimicnicesc? o cum =i crucea este mare ce +tiu p`ng[resc? o c`t ei =tiu poart[? o ce pentru ei +tiu {=tia ce at`t le poart[, ce-nsemneaz[ =tiu, s[ acum dori A= – ]ncol\orate. coroni, Cu – fel ]ntr-un nici =-altele mare, alta mic[, Una fel: un tot toate sunt nu osebire; v[z Pentruc[ Cat[ oricestats[aib[unmijlocar[spl[ti, ]=i puncruce, saudeal\ii-slamezat? care nul-ameritat. crucea =tiu? 139 ACVILA STR{BUN{ 140 CEZAR BOLLIAC S[ scriu imnuri, dedica\ii la cei ce ne st[p`nesc. ne ce cei la dedica\ii imnuri, scriu S[ n[scocesc, se mari Pe-ofapte poleit[ h`rtie S[ stau c-un poet ]n m`n[, c`nd dormind =i c`nd citind; r[t[cind, g`nduri pe =i, cas[, o vre ]n m[-nchizi S[ abuz. ori=ice pentru ]ntrebare, oricare La Un: =tiu=ieu!sau:ce-mi S[ m[]ndoiescdetoate=is[numaiv[znimic. sceptic, mai ceva fiu s[ bine mai fi c-ar }n\eleg +i c`nd v[z c-a=a-o s[ mearg[, sim\ c[ m[ ]nfiorez. l[uda\i. =i onora\i \[rii capul t`lharii-n +i exila\i, sunt one=ti cei contra, din chiar bine, mai Sau, iubi\i. fi a =tiut =-au \[rii servit ce-au cei =i Ca r[spl[ti\i astfel tot sunt poporul jupuit ce-au Cei nelipsit.via\a toat[ t`lh[re=te ce cel =i Ca pedepsit astfel tot e g[ina furat a ce Cel trezi! vom ne nu Oar[ – poporul. el strice s[-=i Cum g`ndi se a =tiut n-a nostru c-al stat un nici }ns[ America pedepse=te =i inglizii r[spl[tesc. izbutesc: neamuri dou[ argumente aceste }n A mai ]ndrepta morala, nu a o mai degrada. Ca pedeapsa s[ serveasc[ oar[cum a corija, Ca s[fiec`t=i Se cuvine=ipedeapsatota=aacump[ni, Dafinii sunt buruiane c`nd nu =tii cin’ i-a purtat. i-a cin’ =tii nu c`nd buruiane sunt Dafinii dat: pre\urile-a veci ]n premiu ]ntr-un Idealul C`nd ating aceast[ coard[, s[ m[ crezi, m[ revoltez; vina; trebuieag`ndi pas[! s[fietotcer[spunz P`n[ c`ndn-oiluafierul,panameanu-mip[r[sesc. Fie, c[ci p`n[ atuncea misia mi-o ]mplinesc: r[bd[m? s[-l fac[ s[ ca r[ul, minte ne cumva Nu Nu cumva va fi t`rzie ca Mesia ca t`rzie fi va cumva Nu Dar,tr[i? eu =i putea voi oar[, atuncea, p`n[ legiuitor! el fi a-=i nostru s[teanul v[z s[ N-o muncitor; de opinci la p`ng[rite Capetele Aste trupe dezarmate! N-o s[ v[z a se-nchina Este frica cum c[-n via\[-mi n-o s[ v[z a-=i r[zbuna O ideecem[roade, Robespierre? un dec`t ]ndreptare alt[ e Nu boier un pentru c[, cum fa\[; ]n drept d-a t`lhar P[ silite=ti criminalul, aproape De izbe=ti s[ ca gone=ti s[ nevoie c-ai p[rinte, ]n nici Vi\iul ar[ta trebuie-a nu c[ r[ul, scoate se r[u prin C[ striga a-\i vine care dimon un ai c`nd faci ce Dar nimic. de oameni l-al\i =i gigantici pitici Acestor panigiric un scriu s[ apologie, o fac S[ 1 Credin\a mea ]mi spune c[ ast timp ne va veni; blestem! un e c[ poate – tine; la deschiz m[ s[ Viu Vezi Ioan Evanghelistul 14–15 (n. a.). (n. Vezi14–15 Evanghelistul Ioan =i, aceeacem[tem. Collec\iune de poesii vechi =i noui, 1 ce-a=tept[m? Buc., 1857 Buc., 141 ACVILA STR{BUN{ 142 CEZAR BOLLIAC +i liber`ndu-l, p-altu s-aleag[ mai de bun. nec[jeasc[, ]=i nu s[ st[p`nul ca tremur +i spun, ]=i merite ca fal[ cu faptele +i La slujberu=inoasese-ntrec porunci\i. c`te-s la fiin\[ lor uit-a }=i arunc[; se valuri =i-n fal[, mare cu Alerg, deosebi\i, sunt c[ onoarea de m`ndri +i porunc[; vreo veselicap[t sunt c`nd =i bucur Se c[lcat. i-a c[ simt ce piciorul s[rut Se-ntrec, +i oricarepovar[suntgatas[primeasc[; plecat, l-e capu =i se-nmoaie lor Genunchii tr[iasc[; s[ ca jug subt fericire de G[sesc protectori. asprii subt se-mpov[reaz[ gem, +i Ca vitaf[r[voielaglasullorse-ntoarce, p[stori; sunt c[ zic le singuri, cat[ ]=i St[p`ni dobitoace, ca tr[iesc sim\ire, f[r[ veci }n v`r]. se a jug sub sine de el +-alearg[ De patimi =i de pofte; ]=i vinde a sa pace Pizma= pe sine ]nsu=i, se las-a se t`r] face, le =i omul chiar trebuin\e c`te O, I REFLEC|IE s[ le-mplineasc[, Spre ce veni ]n lume, spre ce fu ]ntrupat. fu ce spre lume, ]n veni ce Spre cuvinte da poate nici n-are-inteligin\[, Ce automat, n[scut pentru-acela R[m`ie Departe ast[via\[deomulcelcesimte, m-ocroti. a lan\ ]n protector trebuie Nu-mi c`rmuiasc[, m[ ea =i Libertate, ]n crez Eu Cu pielea=icuvia\atiraniia-=ihr[ni; tr[iasc[, ei turme ]n astea! toate Departe v`ndut! e=ti strig[: ]i r[sun[, iad din glas Un Sau va =i el o dat[ s[ schimbe ast[ via\[, f[cut; a c`te de socoteal[ cere }i +i dac[ vre o dat[ sim\irea-i se dezghea\[, De-i dreapt[ acea lege ce vin a-i impoza. prevede nici =tie, nici suflet, f[r[ Ma=in[ Legat, c[ nu mai poate de sine-a dispoza; vede se ce acelui starea este trist[ Iar lui. ale sunt ]ntregi universul, Natura, prie=te; ]i toate =i toate de bucur[ Se nimului, e-al nu =i ]nsu=i sine pe St[p`n tr[ie=te ce acelui via\a e dulce Ce 143 ACVILA STR{BUN{ 144 CEZAR BOLLIAC S[ dorm ]mi place pacinic, de cuget netrudit. cuget de pacinic, place ]mi dorm S[ minte; f[r[ cei duc ce grij[ acea port nu S[ mul\umit, sine-mi ]n singurateci, locuri +i-n }mi placevia\alin[, speran\a]nainte; II muri. va el sclav c[ci praguri, pe T`rasc[-se Serveasc[ dar, de-i place at`t s[ s-umileasc[, El sclavafosts[fie tr[iasc[ s[ poate nu s[r[cie ce-n Acel l[sat? le-a cerul ce Ce-omoar[-inteligin\a, +i sufletul=imintea,le-adepusotrava luat le-a ce despot m`ndru unui fala Spre Ce esteacelaurdincare-=ifacpodoaba visat? a c`te la serviciu pentru N[scu\i crede ]i nencetat =i sugrum[ ]i ce St[p`n ]ng`mfat, unui a capri\e micele La pierde o a tremur ce onoare acea e Ce =i sclaveternvafi! S[-l v[z privind-o vesel, c`nd brazda-i va uda. pic[, ce lui sudoarea toamne; unei Speran\a +i-n brazda lui ad`nc[ s[-l v[z a sem[na despic[ \elina cum muncitorul pe v[z S[ S[ v[zcumna=teziua=iturmelep[sc`nd. st`n[, din fluierul =i r`ndurica c`nte S[-mi c[z`nd, mea fruntea pe dimine\ei roua +i f`nt`n[, o la stau s[ aurora, cu De=tept Ce-o duc]nagonie=i-ntr-]nsasesf`r=esc. Ce-a\int vre o himer[ =i-n ea se dezonoar[, n[lucesc, bine-=i ce-un nesocoti\ii to\i Pe ce-omoar[ grijile =i societatea las Eu veni. a c[rare mine g[seasc[-n nu S[ Corup\ia departe;tenta\iidesatan[ S[ nu m[ fac[-n via\[-mi de mine-a m[ ro=i. +i pur[,totvergin[r[m`ieameapan[; 145 ACVILA STR{BUN{ La pacinica murmur[ de-un r`s ce =erpuie=te Prin v[ile verzite cu unda-i de clistar, S-adorm ]n murgul serii, c`nd mierla f`lf`ie=te Prin frunzele stufoase a unui vechi stejar.

S-ascult privighetoarea pe c`nd se dezmierdeaz[ P-o crac[ ]nverzit[ ]n noaptea f[r[ nor, Acolo unde la\uri =i pu=c[ nu cuteaz[ S[ tulbure-al ei c`ntec, s[-i dea vre un fior.

Veni\i, iubite muze; etern s[ fi\i cu mine; S[ nu g`ndi\i vreodat[ c[ eu v[ voi tr[da La c`te v[ degrad[ acei ce nu-s ]n sine +i v`nd pudoarea voastr[, tiranii a c`nta.

Veni\i, frumoase z`ne! Cu voi eu toat[ via\a O patrie =-amorul ]n pace voi c`nta; Cu voi eu ]mpreun[ doresc s[ gust dulcea\a Ce-o gust aceia numai ce =tiu a v[ visa.

Collec\iune de poesii vechi =i noui, [1857]. ARTICOLE 148 CEZAR BOLLIAC ]ndoiala e singura care descurajeaz[. care singura e ]ndoiala societate; cel ce nu s-a expus este totdeauna ]n ]ndoial[, =i d`nsul. de ducte =i traduc\ii literale la c`\iva din prietenii mei, care mei, prietenii din c`\iva la literale traduc\ii =i ducte piept[nat de mai multe ra\ii multe mai de s-a piept[nat care l[murit[, mai e aceea dreapt[, mai e aceea s[n[toase =i d[ suflet celor ce pot a se ]ndrepta. se a pot ce celor suflet d[ =i s[n[toase cele dezvolt[ gre=ite, cele t[g[duie=te parte, ]n c`=tigate ispr[vile. totdeauna f[cut au statornicia =i regula, =i reguleaz[: se societate prin nestatornic, comun. face ]l lucr[tori mul\i mai de adunare o =i literaturei, frumosul g[se=te r`vnitori mul\i mai de adunare o ideilor; drept mai cel drumul societ[\i. prin dec`t crescut n-a literaturei fost sim\ite de toate na\iile ]n toate veacurile; =i ]naintarea 2 1

Rezona Ra\ie Mi s-a]nt`mplat,domnul meu, prin numai afl[ o place de =i plac[, s[ ca vra Omul sigur niciodat[ e nu ideile comunicat =i-a nu ce Omul o ou rezoneaz[ omul Tot fiec[ruia ideile dezbate ]mpreun[ num[r mare mai Un Ispr[vile literare fac civiliza\ia, =i civiliza\ia singur[ fericirea. Un geniu s[lbatec, prin societate se ]nnobileaz[; un duh totdeauna d[ cunosc[tori mul\i mai de adunare O au civiliza\iei ]naintarea la literatura d[ ce Foloasele meu, Domnul [ LITERARE ARTICOLE SCRISOARE C{TRE C. NEGRUZZI – ra\iune. – – a judeca, a g`ndi. a judeca, a – 1 ta[ de ae n u`t dar cuv`nt, un are ideea toat[ , 2 . a vedeamaimultepro- ] lor le las[ nev[zute. las[ le lor faptele ]n autorilor ne]ncredin\area =i noastre; literaturei starea ]n cap-d-opere de trece putut fi ar c[ m[rturisesc pentru ]ntinderea luminilor,]ntinderea pentru civiliza\iei, a =i aceea=i e care nostru p[m`ntului cunosc[torii ]n arde ce flac[r[ nobila ale astei arte ramuri =i cu multe un parter mai ]n ]n stare de format[ a critica mai arti=tii; v[z`nd trup[ o cu nou[zeci buc[\i, de repertoriu un cu na\iei limba ]n teatru un care ]ntr-un curs de doi ani s[v`r=i at`tea fapte gigandioase: p`n[ ]n sf`r=it de un de tot m[rginit num[r de b[rba\i, dar ispr[vile societ[\ii „Filarmonice“, care, cu toate c[ alc[tuit[ sut[. o a da ostenelile pot ce roadele toate priime=te munc[, ast[ pe pre\ =i, nenorocit[, sau norocit[ sa, munca cu dob`ndi poate dular ]nainte. pentru venit i-a nu ce idee o deie s[-i =i scris c[ n-a avut autorul un al doilea rezon s[-i corecte ceea ce a multe mai ispr[vi, se a aproape sau ]ncepute poeme multe mai pentru care a muncit, =i aceea mai nu totdeauna. nu mai aceea =i muncit, a care aceea pentru dec`t mult mai avea poate nu societate din afar[ nimeni =i toate, singur c`=tiga poate i-a nu ce nimeni ceea prisosit: cu pl[tit-o a c[ci lipsit, i-a ce ceea cu mutat aflat. a ce ceea din nimic pierde nu =i mijloc; dau ]ntre ei prisosurile pe ceea ce le e de trebuin\[ la pune le sam[ de b[g[ri micele-i cu ]mpreun[ =i parte, 3 2 1 M[dular Sean\[, seans[ (fr.s seans[ Sean\[, Roman\ Am v[zut mai multe roman\uri multe mai v[zut Am Pentru ast[ societate, domnul meu, ne e vorba. V[z`nd }ntr-o societate literal[, domnul meu, aduce fiecare m[- }ntr-o sean\[ }ntr-o Nicidecum nu scade meritul unui autor dac[ s-a ]mpru- 2 buc[\i dramatice cu scenele ne]ncheiate, numai pentru rodul ce a str`ns din cititul =i adun[rile ce a avut ]n roman. – – membru. – 3 literal[ aduce fiecare m[dular aceea ce aceea m[dular fiecare aduce literal[ é ance) – =edin\[. – 1 l[sate pe la jum[tate, la pe l[sate 149 ACVILA STR{BUN{ 150 CEZAR BOLLIAC icl mi io; aatrl u[ua e cib, al schimb[, se cut[ruia caracterul milos; mai dincolo a=ezat[; eroul buc[\iitrebuias[fie]n cutare locmaibrav, r[u cealalt[ rece, prea era cutare scena – departe =i mai gotic; fie s[ trebuia c`nd moresc, stil d-un era cutare costumul cut[ruia nu declama; era al ce veacurilor ce ideea ]nf[\i=a; decora\ia exprima nu cut[ruia gestul rece; era cealalt[ ]n momentul, cerea o dec`t aprins mai era scen[ cutare ]n artist cutare reprezenta\iei: gre=alele num[ra a arti=tilor, calit[\ile pentru discuta a teatru, pe asear[ jucat s-a ce bucata critica a gustului, neunimea pentru cita\iile ceaupl[cutmaimult repeta a trei, c`te la cunoscut autor un c[uta a citesc, ce critic[. ]n ]nsu=i =i spune se a ideea =i veni a-i sf`r=it, ]n =i, critic de pozi\ie ]ntr-o puie se s[ pl[cea a-i noutate, orice cerceta f[r[ numai minutele ]n care a avut un jurnal literal a citi, a petrecere de socoti nu a nimic, rodit n-a care ]n ceasurile groaz[. face le trecute cele mai ru=inoase fapte, cum acum numai suvenirea celor nobilitate =i duh numea ]ndeletnicea, se =tie, fiecare cum poate. dou[zeci, ]n p[=i putut fi n-am c`t ani trei ]n at`ta p[=it am acum: revaz[ o s[ vine =i ani patru sau vedea f[r[ numai acela ce a l[sat |ara Rom`neasc[ de trei poate le nu =i „Filarmonic[“, societatea rom`nilor dete – norod un ferice=te =i des[v`r=e=te ce ceea la r[pede mai ]mping[ ne s[ ce vezi, care ]mpreun[ cu teatrul =i colec\ia autorilor clasici seans[ auneisociet[\iliterale,alc[reiaglaseste prin care s[ putem p[=i mai tare c[tr[ d`nsa, =i asta este o drum un ]nc[ deschide mai a mul\i mai cu sf[tuit m-am N-aude cineva]ntr-oadunaredetreidec`tase]ntreba num[ra a-=i r[t[cit[ acea tinerimea toat[ Vedecineva care, aceea, tinerimea toat[ cineva vaz[ s[ frumos E idei nou[ c`te meu, domnul ]nsemnat, de vrednic E luminarea. fiec[ruia ]nparte,adiscuta Curiozul =i e de prisos a-mi cere escuze na\ii. unei a strivit[ cea carnea cresc`nd tiranii, b[tr`ne unei ale gheare desnervate uscatele pintre v[z`nd mul\umire, de lacr[me nu s[ care – p[m`nt un nici niciodat[ avut n-au care aceia din numai lipse=te =i s[u, originul cunoscut =i-a ce b[rbatul tot ]n totdeauna mai g[se=te slab[ sc`nteiedepatriotism]ntr-]nsul–=icare se rum`n, fie fran\ez, =i chiar rus m[car, care s[ aib[ o c`t de intr`nd ]n acest teatru nici unul din adev[ra\ii patrio\i, fie near[tat. vede se mare e ce tot c[ de bine ale societ[\ii „Filarmonice“; celelalte le las, pentru somn. de adunare frumoas[ o fac[ s[ sau acum, ]ngrozi s-ar zis, am cum care, de ceva, nasc[ s[ lor vorbirea ]n ca trebuia sau tineri, trei aceia=i ]nainte, ce vreme ]n lor, pl[cerile loc, care petrec patru =i cinci ceasuri, folosindu-se ]n chiar un la oameni trei cineva vede sf`r=it, ]n =i, gustul, pu\in mai sau mult mai forma a-=i ]nnobil[rii, drumul pe alerga a stricat[ lume de mul\ime o cineva vede +-a=a urm[. la bine; scena cutare ispr[ve=te trebuie =tears[, se cealalt[ ]nainte, nu cealalt[ cutare actul interesul; schimb[ se colo celuilalt e prea monoton; tiranul nu trage ura p`n[ ]n sf`r=it; c[ amir[tor \i-am fost de la citirea celei dint`i scrisori. dint`i celei citirea la de fost \i-am amir[tor c[ cirea de a m[ num[ra =i eu ]ntre prietenii dumitale, pentru Eliad, coresponden\a dumneavoastr[ =i am r`vnit la noro- c[uta\i. trebuiesc num[r,aceea ]n de ]n\elege =i poate se m[rimea dac[ b[rba\i, ]n mic[ prea e noastr[ 1

Escuz[ (fr.excuse)– Escuz[ Te-am cunoscut, domnul meu, prin scrierile dumitale, scrierile prin meu, domnul Te-amcunoscut, acum p`n[ v[zut n-am c[ meu, domnul M[rturisesc, Astea sunt,domnulmeu,partedincelemaimicifaceri Am citit, domnul meu, totdeauna, ]mpreun[ cu d-nul cu ]mpreun[ totdeauna, meu, domnul citit, Am scuz[ 1 de ]ndr[zneala ce iau: na\ia 151 ACVILA STR{BUN{ 152 CEZAR BOLLIAC feliul [sta de originalitate nu se poate t[m[dui dec`t printr- cu o limb[ mai corect[, n-ar fi fost a=a de mult originale; =i de bine ar c`t fi fost m[rturise=te c`nd aste =i pu\ine c[r\i, noastr[, pe un limba sim\ mai ]n comun, avem ce scrieri de num[r micului zicerile chiar =i frazele termeni, ]ntre ib d mrcn, ae aus s pii a aet ]n no=tri. talente autorii ca privi se a ajuns a care m[r[cini, de limba s[ ajung[ un jurnal critic care s[ ne poat[ cur[\i oare=cum f[r[ a-\i da nici o idee mai ]nt[i despre d`nsul. Asta este ca dumitale. m[ prietenii ]ntre s[ numeri ruga te a =i Curiozu, la colaborator adic[ literal[, sunt destule ca s[-\i pl[teasc[ ceea ce-\i suntem datori noi. laude, c[ci ele umilesc pe cei ce le merit[: faptele dumitale d-ta. de tradus[ citit-o am ce dup[ arde modestele traduc\ii, cum am ars a-mi ]nceputul urm[ astei la drame silit fiu nu s[ autor,ca astui ale din vreo dram[ la ]ndeletnice=ti mai te dac[ aflu s[ meu, domnul vrut, fi a= norocit; de at`t rum`nilor cunoscut f[cut s-a c[ puternic[. de at`t era care =i rum`neasc[ v[z`nd a se mai descoperi ]nc[ o coard[ ce mai avea muz[ cultiva. se a mijloace pu\ine de a=a are ce venii =is[numail[s[m mijlocul prin care s[ ne putem dumneata ]n\elege mai bine ]n cu moldo- v[z`nd bucurat m-am =i rum`ne=ti, limbii 1 pricina calamburgului „Burgia“) =i pe =i „Burgia“) calamburgului pricina u m rds [[ cm pe acum p[n[ tradus am Eu Vezi, domnulmeu,cas[ jurnal, astui dau ce titluri at`tea la confuzi te Poatec[ societatea la m[dular pofti te a este scrisori astei |inta fac s[-\i ca meu, domnul este, nu scrisori astei |inta Am citit, ]n sf`r=it, pe Maria Tudor =i am fericit pe Hugo bucurat m-am =i poezii ingenioasele toate citit |i-am Am citit, am recitit toate b[g[rile de sem[ ce faci asupra sf`=iat[ ]nat`teadialecteolimb[ ur\a Burgia Lucre\ia ]ncep deci,deosebirilecesunt Angelo 1 , tiranul Paduvii tiranul , ia shma pe schimbat (i-am (n. a.) (n. o din dumitale versuri. dumitale numere ce au ie=it p[n[ acu, =i cu ele =i o foaie cu pre\ioasele binevoi. vei de m[dular, numeri te care la societatea =i borator de noastre. clasele c[r\ile ]n trebuincioase toate ]nv[\[tur[, =i fie s[ o c[r\i aste ]ntre adaos; alt un nici f[r[ tip[ritului, al pre\ singurul cu numai vinde se faptele. publica =i a- mijloace n-au =i no=tri tinerii ostenesc se care la scrieri limbii. cenzura chiar o neiert[toarecritic[auneisociet[\iliterale,cares[fie=i Prime=te, ]mpreun[ cu stima =i respectul meu, =i dou[ =i meu, respectul =i stima cu ]mpreun[ Prime=te, cola- pofti v-a= care la jurnalul meu, domnul e, Asta Toate c[r\ile ce se vor tip[ri din fondul astui jurnal au a acele din totdauna fie s[ o d`nsul la d[ se ce Adaosul Publicat[ postum, ]n Convorbiri literare, Al dumitale,plecat[slug[, XV, 1881, nr. 2 (1 V). 836, ghenar,836, 25 KEZAR BOLIAC KEZAR 153 ACVILA STR{BUN{ 154 CEZAR BOLLIAC ]namorat[ r[spunde: ]namorat[ ]ntreab[ munteanul ]namorat, cu aerul s[u imperial, =i fiica d`nsa: l`ng[ vine =i vede o s[u iubitul umbr[; la noastre. na\iei so\ietate. ]nalta numim o care pe ast[ bizar[ comedie ]n juca a spre ]mbrace se s[ trebuit au care cu role deosebite at`tea prin roase =i obosite inimilor afecta\iile de =i streinismurilor imita\iei ]ng[larea de profanate melodie, ritm, cantilin[, expresii =i idei nu sunt nicidecum c[rii a popular[, poezia poezia; este oarecare, na\ie o departe de studieze s[ voie=te ce filozof fizionomistului na\ii. acelei caracterul despre idee o are c[ zice putea va numai chip acest ]n =i lui, afec\iile s[teanului, traiul vaz[ s[ na\iei; luxului; trebuie s[ se aripile coboare ]n pe fundul norodului, cosmopolite ]n matca ajung ce bastarde =i vagabonde ideile spulbereaz[ unde =i ]ng`nate sunt simtimentele toate unde s[i, aristocra\ilor saloanele ]n cerceteze o s[ trebuie nu na\ii, unei sim\itatea =i caracterul despre =i felul s[u de gust ]n arte. C`nd va cineva s[-=i fac[ o idee O fiic[ rum`nc[, ce ]=i p[ze=te vi\eii ]n cr`ng, lucreaz[ cr`ng, ]n vi\eii p[ze=te ]=i ce rum`nc[, fiic[ O a popular[ poezia din nuan\[ o filozof acelui dau Eu Tr[sura ]ns[ cea mai caracteristic[ care poate da o idee sim\itate de s[u gradul s[u, Totcaracterul are poporul POEZIA POPULAR{ A= cosea =i-n zi de Pa=te, miercurea. =i Vinerea Cu m[tase viorea, – Cos la c[m[=u\a ta, fa? faci, ce gag[, Lele, – sf`ntule\ul, numai ca s[ poci face o mul\umire a ta. a mul\umire o face poci s[ ca numai sf`ntule\ul, pe m`hnesc c[ nicidecum g`ndi m-a= ]n nu sufletul r[ilor; muncile =i da Mi-a= destul. e nu tine, pentru lumii =i ta. dragostea destul e ]mi mie lumea; toat[ =i ur`t; las’s[-mipierz=iochiipentrutine,s[m[ urasc[ r[u de ochi, =i ]n ziua de sf`nta miercuri, c`nd este r[u de ta. c[m[=u\a la pui o s[ ca eu =i ales-o am te-ai prins pentru ]nt`ia oar[ la hor[ l`ng[ mine; fa\a c`nd viorelei dat mi-ai viorele p[l[rie; ]n fl[c[ul =i ureche la fata pune ce floare dint`i cea e vioreaua amorului; ]mp[r[\iei t[u. al lucru un la ]ndeletnicindu-m[ s[u: c`ntecul ]n noastr[ munteanca zice ce vedem s[ Veni\iacas[. niciodat[ =i aiurea totdauna dumneavoastr[ epigrafele c[uta\i ci na\ional[, tem[ o dezvolta\i s[ A-mi pierde ochii, ]ns[, a m[ face ur`cioas[ p[rin\ilor ur`cioas[ face m[ a ]ns[, ochii, pierde A-mi este c`nd vineri, sf`nta de ziua ]n =i tine pentru cos Eu sosirea veste=te ne care dint`i cea floarea e Vioreaua Lucrez pentru tine; m[ ocup de tine; ]mi fac petrecerea Veni\i,Veni\i,poe\i! domnilor lua a ru=ina\i v[ c`\i to\i +i c`nd Cristule\ul na=te Cristule\ul c`nd +i A= cosea =i-n zi de Pa=te, miercurea =i Vinerea Cu m[tase viorea – Cos la c[m[=u\a ta aninului! v`rful De drumului, Pemarginea Singur[ m-a= sp`nzura Dar d-a= =ti c[ m[-i l[sa, C[m[=u\a-i tot a ta. M[-i lua, nu m[-i lua, na=te. Cristule\ul c`nd +i 155 ACVILA STR{BUN{ 156 CEZAR BOLLIAC ]n versurile dumneavoastr[. versurile ]n cu ochii de =oim, pe care n-am v[zut-o niciodat[ ]ncadrat[ sa!“ dragostea ]n nenorocit[ fost a c[ =i s[ aib[ vreme a-=i zice: „Poate c[ biata fat[ a iubit; poate acelui ]nalt anin, ca s[ poat[ s[ m[ vaz[ druma=ii de departe ]nc[. iube=ti mai m[ tu c[ ideea cu sf`r=esc m[ s[ ca iubit; m-au ce aceia din vreunul pl`nge poat[ s[ care pe morm`nt un de parte un zic[ s[-mi o nu cre=tin un nici c[ g`ndesc mai s[ f[r[ omor] din otrava gust acelui pahar – eu s[ mi-a= face seam[ din apuc vreme: m-a= nu s[ ca dureros, minut s[ acel apuc ]nt`mpin nu s[ ca tale, p[r[sirii iadul ]n odat[ schimbe se s[ o t[u amorul ]n acum sim\ ce fericirea c[ =ti dac-a= alteia; bra\ele ]n vedea te a m`hnirea odat[ sufer s[ o c[ o zi ]n care s[ se sting[ amorul t[u pentru mine; dac-a= =ti tine. pentru jertfe f[cut am c[ =tiind numai mul\umi voi m[ =i binecuv`nta voi te eu voi... care vei cu ]nso\i po\i te noroci... poate te ce ceea voie=ti... ce face po\i aerul, ca slobod Tue=ti nu. – ta fi so\ia a odat[ drept vreun ele cu dob`ndesc s[ voi n[dejde, vreo cse zc, onlr ibaa utac – codana – munteanc[ iubea\a domnilor, zice, Acestea M-a= sp`nzura de laturea drumului celui mare, de v`rful vie s[ o c[ prev[z s[ putea a= dac[ astea, toate cu Dar cu g`nd, vreun cu fac le jertfe aste toate c[ g`nde=ti +i Dumnezeu s-o ierte s-o Dumnezeu C[m[=u\a-i tot a ta M[-i lua, nu m[-i lua. Singur[ m-a= sp`nzu Dar, d-a= =ti c[ m[-i l[sa, De v`rful aninului v`rful De drumului, Pemarginea , f[r[ s[ g`ndesc c[ n-o s[ am s[ n-o c[ g`ndesc s[ f[r[ , ra aceast[ m[sur[:–È–È–È– toate \in =i c`ntate sunt c`nd v`rtos mai troncate, toate la propenultim[, ]ns[ lu`ndu-le bine seama, se v[d c[ sunt se par a fi de acelea ce se numesc sdrucioli, adec[ cu tonul dintr-]nsele dou[ vreo de=i =i, silabe; =apte de toate sunt Acestea b[rb[te=ti. – troncate sunt c`nd =apte, de =i ce, versurile sunt plane, care se zic =i femeie=ti, nu =tiu pentru c`nd silabe, opt de lung[; alta =i scurt[ una alta c`nd scurt[, =i lung[ una c`nd – silabe =apte =i Opt na\ionale. noastre c`ntecele =i horele toate ]n norm[ de sluja=te c[ simte se acesta tot =i limbile, toate la mai liric[, poezia Ritmul acesta se vede a fi instinctiv, ca s[ zic a=a, pentru VIII, 1844,nr. 8(28I). Vestitorul rom`nesc, 157 ACVILA STR{BUN{ 158 CEZAR BOLLIAC propaganta o\! ecl ee nitr, propaganta ]naintare, cere Veacul poe\i! Petrarcilor, domnilor vremea trecut A amoroase. vis[ri c`teva sau c`ntecele c`teva dec`t mult mai altceva ar[te s[ avea ar pu\ini prea c[ crez princip, acest exprimat =i-a puterea harpei d-voastr[, s[ se coboare acolo mila celor mila acolo coboare se s[ d-voastr[, harpei puterea prin =i, durerea tare mai munce=te unde cumplit nenorocirea, mai n[pustit s-a unde =tim s[ voi d- Am ajutorul voastr[. f[r[ =i =tim le =tim, le acestea toate – iarna frig =i vara cald este c[ trist[, toamna =i vesel[ este prim[vara c[ alba=tri, sau negri ochi dulcineele au C[ totul. ]ndoial[: f[r[ r[spunde va – principul? este ]i care – urm[ din cei majoritatea. avea vom voturile, aduna vom c`nd =i parte, ]n fiecare G`ndeasc[-se atuncea? bine mai merge n-ar morale, =i c`t materiale at`t lor, Interesurile odat[? m`na dea s[-=i poe\i =i filozofi publici=ti, Nu s-ar putea oar[ ca aceast[ cast[ intelectual[ de profesori, goneasc[ ne]ncetat =i s[ nu se ]n\eleag[ odat[ ]ntre d`n=ii? =i se s[ vecinic, r[zboi ]ntr-un fie s[ ei numai – \int[ nu aceea=i dac[ – princip acela=i to\i au care inteligen\iei, ai ru=ine oare ca numai speculan\ii de idei, numai ace=ti eli\i e Nu comun. interesului ]naintea ]nceteaz[ prejudi\iile – ]ntre d`n=ii =i fac aso\ia\ii, fie de orice na\ie, de orice religie 1 aiae f. charit (fr. +aritate De s-ar ]ntreba fiecare dintr-ace=tia – =i mai v`rtos dintre interesurile discut[ ]=i negu\[torii to\i meseria=ii, To\i C{TRE SCRIITORII NO+TRI! iubirea de omenire. =arit[\ei é – caritate. )– 1 cei adev[rate =i care ne lipse=te cu lipse=te ne care =i adev[rate cei De s-ar ]ntreba ]ns[ =i prin ce di ci mari cei ideii , articolii d-voastr[ se mistuiesc de mucezeal[ supat, dac[ supat, mucezeal[ de mistuiesc se d-voastr[ domnilor: articolii minuni, fac mai nu Sfin\ii unde. de =i cum =ti\i s[ f[r[ venit a ce cenzura la articolii treac[ v[ s[ ca da\i dinpicioare=ia=tepta\i pemaiestatea-sa}nt`mplarea nec[ji\i, V[ trece. nu c[ spune\i =i fatali=tii ca umere din namil[ de spaim[ =i care sunt pricinile ei? Nicidecum; da\i }ntrebat-a nuce pentru nu trece la cenzur[, cutare poezie nu articol trece la cenzur[; cutare =ti\i c[ spune\i =i pozunare ]n m`inele cu altul ]ntr-]n=ii. n[d[jduia c[ci ]i lingu=ea, c[ci se temea de d`n=ii, =i ap[sa\ii li se ]nchina, Prieteni ai nenorocirei deviza: purta cavaleri, adev[r ]n era c[ pentru trubadurii, mic=or[rele =i interesurile vie\ei lor celei private; era iubi\i toate nesocotea =i viitor ]n adev[rat tr[ia c[ pentru \int[, o avea c[ pentru profe\ii, adora\i Era egoi=ti... sunte\i c[ d- scrierile ]n =i public[, este v[ nu considera\i chiar d-voastr[; c[ c[ nu ave\i pricina greutate ]n p[rerea este stat, de considera\i sunte\i nu C[ acestea? vin unde domnilor,de =ti\i, iubi\i; sunte\i nu c[ =i public[ p[rerea ]n greutate destul[ ave\i nu c[ stat, de arhanghelilor. sub cortul\iganului,ca=i]nc`m =i muncitorului bordeiul ]n bine de a=a tot inspira poate poeziei =i a filozofiei veacului nostru; =i muza d-voastr[ se misia este aceasta – ]nc[ ]nver=una\i cei pe ]mbl`nzi a =i strivi\i cei pe dezmor\i a trecut; a ]ndoielelor crepusculul =i cruzimelor noaptea realit[\ii, a =i p[cii vremea venit a acum paradisii, =i olimpii c`ntat s-au destul oameni, de barbari fumeg`nd de s`nge cei ]n c`mpii eroii m[cel[riilor de c`ntat turme s-au destul domnilor, Destul, putere. cu V[ pl`nge\i ne]ncetat de cenzur[; umbla\i de la unul la considera\i destul sunte\i nu c[ ne]ncetat pl`nge\i V[ ruu dn -osr ud s[ ci[ aceast[ scris[ st[ unde d-voastr[ din vreunul pricina c[ nu sunte\i consecven\i ]n purt[rele trece? pentru c[ nu voi\i d-voastr[ s[ treac[. s[ d-voastr[ voi\i nu c[ pentru trece? voastr[; c[ nu sunte\i iubi\i, este pricina este iubi\i, sunte\i nu c[ voastr[; , =i era credincio=i devizei lor; tiranii pul slavei,ca=i]nloca=ul 159 ACVILA STR{BUN{ 160 CEZAR BOLLIAC nu ispr[ve=te cu ispr[ve=te nu un simtiment oarecare – adic[ nu ]ncepe cu ]ntemeiez ipoteza: C`nd se ive=te c`te o fapt[ ]n care este o idee sau ]mi ce pe iat[ =i fabule, numai sunt cenzur[ la trec nu ce poezii =i articoli a=ti c[ crez s[ vine ]mi mie face ]=i vr[jma=i f[r[ s[-=i fac[ folos, prieteni. Dar =ti\i fac[ =i alta, domnilor? s[ f[r[ ura trage nimic; dec`t pu\in mai comand[, f[r[ c[pitan un arm[, f[r[ soldat un este tipar f[r[ scriitor un noastre, zilele ]n =i, proteja; ve\i nu-i st[rile =i s-au pr[p[dit vie\ile at`tor oameni – mul\imi de mul\imi – oameni at`tor vie\ile pr[p[dit s-au =i st[rile at`ta? admira\i ]i dac[ d-voastr[, =i imita\i ]i nu ce pentru necercetat[; om de demnitatea la ardica o a lupte se nu s[ care pentru lor ]nt`mplat[ ]n vremea lor, n-au l[sat nici o clas[ a societ[\ii nenorocire o nici vederea cu trecut n-au filozofi poe\i doi c[ sunt singurele geniuri credincioase misiei lor; dar ace=ti adev[r ]n alegeri! Frumoase punct. acela=i la ]nt`lneasc[ se s[ ca drumuri deosebite pe plecat au ce mari apostoli to\i admiratori ai lui Lamennais =i Béranger, ai acestor doi pe v[z V[ p[gubi. ve\i mult mai at`t cu calcula, ve\i mult mai c`t cu calcul: sufer[ nu d-voastr[ meseria d-voastr[, capitalul c[ci calculul, domnilor,l[sa\i con=tiin\[, =i cu =i inim[ cu oameni Fi\i lucru. pu\in prea sau nimic, produc v[ nu moralice=te, pierd v[ ce dup[ care, m`r=ave, cele lingu=irele domnilor,=i leli\ele, numai plac V[ proverbul. inimei, darcinenuvas[fr[m`nte,toat[ziuacerne–zice ale =i talentului faptele dinadinsul cu gone=te prea nu adev[rul. acea fapt[ tip[rit[ f[r[ s[ =tii cum =i ce fel, cu s[pre] pomene=ti e[xemplu] te =i adoarme, o ]nc`nt[, care c`te magic[ vine putere mult: mai =i ]nc[ ba cititor; publicul tot ]n circulat a zile trei ]n =i literaturei domenul ]n loc de intr[ , nici un bun nel[udat, nici un r[u nebiciuit, nici o durere -u n`pa ptae dmio, n ae -u topit s-au care ]n domnilor, potoape, ]nt`mplat S-au Adev[rul este, domnilor, c[ ]n ziua de ast[zi la noi nimini ah =i cu =i vah rece ca ghea\a – vedem c[ vedem – ghea\a ca rece frunz[

verde =i st[p`nilor. voas d- pana de vrednic nemic socotit n-a\i acestea, toate cu fiilor,\ipetele =i dar, mumelor r[cnetele auzit f[r[ a\i condi\ii, v`ndut s-au =i oameni de turme ]nchis s-au care ]n ca s[ nu pute\i niciodat[ nemic. A\i v[zut ]n sf`r=it oboruri ne]ncetat m`nca\i v[ =i ]ntr-]nsa, niciodat[ fi pute\i nu s[ ca pentru numai aristocra\iei, al campion un c`te sunte\i sa legea ]n fiecare ce d-voastr[, sau d-voastr[, dispre\ul =i carii ]=i cunosc mai bine mai pre\uiesc ]=i carii Judica\i braslele. toate de isc[lite jelbi v[zut am negu\[tori, sau meseria=i ]ntre Raton ]n Parmazan. C`nd s-a ]nt`mplat un asemenea lucru ca osp[\uri ]n desf[ta se d-voastr[ egoismul =i nep[sarea ei[ ii n din una nici merit[ con=tiin\ei fundul ]n =tia\i ]i care pe =i d-voastr[, =i purta\i ce deviz[ aceea=i ai d-voastr[, care purta pe fruntea lor semnele inteligen\iei, de necinste, a confundat cu criminelii de stat tovar[=[i] d- pete pus a calomniat, a d-voastr[, ceata ]n chiar =i intrat a fier de m`na – temni\e prin mor\i =i furio=i familie de Eliad. d-lui a ]ntr-adev[r,poezie sublime ]ntr-o strofe, c`teva de afar[ nemic, v[zut n-am treaba dumneaei; la iar[=i cochet[ ]ntors s-a =i piruet[ o f[cut a ochii, aruncat =i-a d-voastr[ Muza priveli=ti! grozave – d[r`m[turi sub tinere n[dejdi at`tea juni, at`\ia cotropit ]n S-au pricinuise. le ce focul acele de nicidecum prins s-a nu Vervad-voastr[ lipse! des[v`r=itei ]n dezn[d[jduirea trezit s-au =i ]ndestul[rei lini=tea ]n sear[ cu de culcat s-au familie de p[rin\i c`\i ]ntregi; ora=e mistuit au care focuri ]nt`mplat S-au d-voastr[. inima atinge putut trei zile=icareaavutde de dram[ aceast[ ]n ivit s-au sf`=iitoare =i tinere nuan\e At`tea cruzimi ]n anii trecu\i, at`\ia juni, at`\i p[rin\i at`\i juni, at`\ia trecu\i, anii ]n cruzimi At`tea tr[ cea nobil[, care v-a meritat str`nsoarea de m`n[ a -osr c sn nvnv\ = c nu c[ =i nevinova\i sunt c[ d-voastr[ aceste scen[ jum[tate\ar[;niciunan-a interesul, ace=tia ce arm mi r[or = dec`t =i arz[toare mai lacrime aoni c tae acestea toate cu calomnii, `pa cteue e au ce cutremure t`mplat mult cinstea mult n-ar merita 161 ACVILA STR{BUN{ 162 CEZAR BOLLIAC acestea. cea mai mare fapt[ ce a putut s[v`r=i un rom`n ]n vremile va imputa ]ntr-o zi contimporanilor, ce c[ au trecut poate cu vederea Ea s[v`r=itorului. numelui ]npregiurul cuvenit[ ]n domenul istoriei; ea le a=eaz[ la rangul lor =i \ese oreola e nemic, domnilor. Aceste fapte trec din ziua ce se s[v`r=esc nu merit[ pentru aceasta dou[ rime din partea robia, d-voastr[? Nu sufere s[ care Europa ]n r[mas mai a ce na\ie care s-a pus cu dinadinsul s[ =tearg[ pata robiei ]n singura le-a\i socotitvrednicede aci nu sunt vorbe, sunt fapte, =i fapte mari. Nici acestea nu de venit patru un mii galbeni jertfit pe an. Cum a vi se pare s[i; aceasta, domnilor? \iganii to\i la slobozenia dat a \iganilor boiere=ti.S-af[cut=imaimult:prin\ulMoldovei s-a hot[r`t a fi de aci ]nainte un fond pentru r[scump[rarea lor birul =i m[n[stire=ti \iganii to\i slobozit s-au }n Moldova auzit-o? n-a\i de d-voastr[ fost a\i unde – Rom`niei s[ nu iar laude, defaime. s[ pl`ng[, s[ nu iar r`z[, s[ place le m[re\e; nu vor s[ se coboare, nu vor s[ intre ]n am[runturi: r[oi „m ii srsae dtl aur \gnlr ]n \iganilor, asupra d-tale scrisoarea citit „Am urm[tori: Camera Moldaviei, ]n =i acesta deputat r[spunde autorului atunci ]n termenii afla se ce Negruzzi, domnului copie o domnului maior Voinescu II, de pe care scrisoare s-a adresat trimis s-a acestuia, a tot \iganilor, asupra scrisoare o 1836, La tip[ri.“ poate se dac[ d-ta =i judic[ ]ns[, ]ntr- ]nsa, adev[r mult Este ]ntoarc[. m[ s[ f[cut a dumitale ]n termenii urm[tori: „Abia m[ l[sase frigurile =i diserta\ia autorului r[spunde acesta =i cenzorului, trimis s-a robiei a copt ]nt`i ]ntre munteni. }n anul 1835, o diserta\ie asupra 1 Scl Ideea despredezrobirea\iganilornu }n lunele acestea s-a s[v`r=it o fapt[ mare ]ntr-o parte a sunt vesele, sunt d-voastr[ muzele domnilor, bine, Ei – =i celelalte =i – (n. r.).(n. pana d-voastr[?B[rbatulacesta, este ]ndoial[c[s- ce simte c[ e vremea a ne ]ndrepta... =cl., ]ndrepta... ne a vremea e c[ simte ce om un de vrednice =i filantropice adev[ruri g[sit am care cere=ti, ai fr[\iei =i ai libert[\ii. ai =i fr[\iei ai cere=ti, misiei ai apostoli adev[ra\i ni=te ca viitoare genera\iile jum[tate, pe c[zut[ e c[ci cade, robia =i morale, =i intelectuale resorturile toate lucrare ]n pune\i satira\i, l[uda\i, scri\i, declama\i, ]=i ce dore=te ]naintarea =i neam voie=te a se un civiliza. Forma\i merit[ societ[\i, ce simpatia merita putem s[ ca ambi\ia =i politica chiar a acestor \[ri cere t`mpirea mai luminat =i mai filantropic dec`t acum; pildele streine, ne putea =terge aceast[ pat[; niciodat[ n-am avut un guvern a spre favorabil[ mai epoc[ o ]nf[\i=at s-a ni nu Niciodat[ v[ adjur[ ]n numele datoriilor ce v[ impun aceste drepturi! numele d-voastr[ drepturile morale ce ave\i ]n societate =i ]n reclam[ =i domnilor, m`na, ]ntinde |iganul ajutor. ]n fi vor ne noroadelor ]naint[rei duhul =i statului interesul cauza \iganilor =i s[ ne lupt[m pentru slobozenia lor; religia, =i poe\i, veni\i s[ facem pentru ]nt`ia oar[ o cauz[ comun[ jurnali=ti profesori, nobil, simtiment un de porni\i condei lor.a slobozenie ]ntreaga de act dat a =i sate prin a=ezat a care ]nt`i cel fost a muntenilor guvernul =i C`mpineanul, Ioan d. muntean, fost a este fapta d-tale, =cl...“ Cel ]nt`i boier c[ ce zice =i-a dezrobit a \iganii mul\umirea avea vei parte, ]n m[car ]ncuviin\a proiect, pe care eram s[-l supui Adun[rii... =cl., =i dac[ s-ar 1 Aici cu sensul de: desfiin\are, zdrobire. desfiin\are, de: sensul cu Aici Veni\i, domnilor! veni\i to\i c`\i a\i pus o dat[ m`na pe Foaie pentru minte, inim[ =i literatur[.=i inim[ minte, Foaiepentru i -osr v\ f bncvnai de binecuv`nta\i fi ve\i d-voastr[ =i 1844, nr.1844, X). (2 40 1 iai statului \iganii am =i f[cut un f[cut =i am 1 robiei, 163 ACVILA STR{BUN{ 164 CEZAR BOLLIAC nu s-a ]ngrijit nici un element propriu la aceasta? Mai-nainte semnal oarecare o un trup[ de la actori ]ntr-un popul ]n care zic[ s[ va teatru pentru cl[dire o oare dar teatru, un cl[de=te Guvernul guvernului. ale progresive dorin\elor a dovad[ singura este trebuincioase =i folositoare ]ntreprinderile tolera a noastre; dorin\ele toate la ajunge poate nu totul! A=tept[m prea multe de la guvern, =i guvernul singur cu amor\it a na\ional teatrul despre ideea scen[, pe ar[ta se a spre frumoas[ =i pur[ de at`t este limba c`nd teatru, c`nd publicul este mult mai preparat a gusta pl[cerile unui luminat, guvern un subt mult de a=a l[rgit s-au ]naint[rii drumurile c`nd acum, =i luni; optsprezece de curs ]ntr-un teatru de buc[\i sut[ o la s[u repertoriul ]n num[ra care =i dramatice artei ale ramure multe mai ]n izbutit a care rom`neasc[ trup[ o format s-a trecu\i anii }n vorbir[m. care despre splendid[ sala ]n rom`ne=te ]n tragedii un cu ocupau teatru na\ional, =i, ]ntr-o limb[ mixt[ =i incult[, se dedeau se pace, de zile trei avea vor c[ rom`nii ]ncredin\a\i erau nu c`nd pustiite, domenurile afla ]=i =i pribegii aduna se c`nd r[zmiri\[, Dup[ na\ional. teatru unui formarea proiecta pribegi rom`nii str[ine, \[ri prin r[zmiri\ei, timpul }n na\ional. teatru un de ideea schi\a se loje, de r`nduri trei cu larg, fanario\ilor,teatru ]ntr-un guvernul Sub acesta? visul vreodat[ realizeze se s[ o Oare reflux. des[v`r=it ]ntr-un este acum flux; =i flux de Ideea despre teatrul na\ional a avut mai multe perioade TEATRU DIN BUCURE+TI teatru ? Este oare cineva de ideea c[ se poate improviza seama str[inilor? – str[inilor? seama Cele dint`i aplaude ce vor inaugura acest edificiu vor fi pe mai frumoas[ epoh[ de na\ionalitate, va fi o limb[ str[in[? cea ]n Capital[, ]n ]n[l\at teatrului scena pe auzi va se ce trebuiesc ca s[ se formeze o trup[? Oare cea dint`i limb[ ani c`\i – gata este zidirea ani doi }n cortina? ardica va se c`nd arti=tii da va ne ce conservatoriul este Unde acestui teatru? via\[ da putea vom cum g`ndim ne s[ trebuie nu teatru, pentru destinat[ pia\a pe c[r[mid[ aduna a de Protest[m . XVII, 1845, nr. 18 (2 III). nr.(2 1845, 18 XVII, Curier rom`nesc, Curier 165 ACVILA STR{BUN{ 166 CEZAR BOLLIAC oa onac a ot ln = vnra ] l. rnuu =i salvat s-a prin\esei prin\ului ll. ]]. venirea =i plin[ fost a domneasc[ Loja diplomatici agen\ii – au de concurat ast[ afar[ sear[ la – aceast[ solemnitate. Capital[ din str[inii to\i =i societ[\ii clasele Toate Capitalei. a so\iet[\i generoasei stavil[ o puie s[ putut n-au neagr[ cea noaptea nici noroaiele, nici ]ntemperia, Nici na\ional[. idee o de vorba este c`nd ]nc[lzi poate se rom`n[ societatea dac[ m[rturisi pot 11 la p`n[ =i ceasuri 6 la de PodulMogo=oaiei pe sear[ ast[ treac[ s[ trebuin\[ avut au Teatruluicarii Aceia Na\ional. binecuv`nt[m =i ]i ur[m dura\ia. ur[m ]i =i binecuv`nt[m ]l numai, modei al capriciu un este de venera\ia; toat[ cu salut[m ]l simtiment, un este De fotoliu benoar,un un nici nici slobod[, loj[ o nici g[se=te mai se nu c`nd de s[pt[m`n[ o Este aceasta. pentru plat[ o nici primeasc[ s[ voit n-a – scen[ pe trebuincioas[ fiind – sa s[u de intrare cu cinci galbeni; d-lui Ionic[ l[utarul cu ceata TeatruluiNa\ional o d[ruit frumoas[ garderob[ a – =i-a mult pl[tit ast[ de sear[ biletul nu care – Toroc D. dinarul. dea s[-=i fiecare alergat a =i prosper[ c[ Na\ional vorba Teatrul dat s-a alta: nici una, nici cuno=tea nu parte S-a sear[. g`ndit cineva la pies[? S-a g`ndit la actori? Cea mai mare ast[ dec`t ]n\esat[ mai lume o de plin[ mai Momulo d. lui =andramaua minte cineva \ine c[ credem 1 Salutat. Putem zicec[ast[sear[ Caragealid-lui beneficiul ]n dechem., 14 Vineri, V.d. de acte trei ]n Alecsandri comedie COCONUL IORGU DE LA SADAGURA 1 de orchestr[ =i de publicul ]ntreg. Nu ]ntreg. publicul de =i orchestr[ de s-a f[cutdeplina]naugurarea vreme dec[treaceiaceerau actori! atinge\i D-voastr[ la treapta care vi se ureaz[ de at`ta d-lor Curagiu, succes. mare mai cel cu parte ]n lor rolele to\i sear[ ast[ jucat au Actorii aceasta. dec`t picant[ mai satir[ o fi putut n-a – limbele toate de =i na\iile toate de amestec este farsa cea mai fars[ =i cea mai nemerit[; ]ntr-o societate – eterogene. totul cu pies[ ]n r[mas au notariul cu scenele apoi – rom`neasc[ sunt: noastr[ societatea pentru norocit[ mai alegere d-o sunt =i intrig[ o au c[ zice putem ce acelea rom`neasc[, scena teatru! de trebuin\a ast[zi simt ce aceia to\i ]nc[pea ale societ[\ii. Dea domnul s[ avem un teatru ]n care s[ poat[ benoarurile =i nu ajung lojele ca s[ ]ns[, ]ncap[ nici Ast[zi, clasele cele frigului. mai eminente pricina din aplaude s[ inima da prea le nu c[rora parter,=i ]n risipite persoane dou[zeci de numai dec`t aplaudate fi putea nu care na\ionale arii motiv`nd magic[, bagheta – pecuniar interes un nici f[r[ – m`nuia ]=i Viest D. jum[tate. pe teatrul lumineze s[ actori bie\ii poat[ s[ ca sfan\ul aduceau ]=i subalterni amploia\ii =i =colari c`\iva =i cuv`ntului puterea toat[ ]n goale fost au benoarurile =i lojile galeriile, reprezenta\ii, c`teva }n Na\ional. Teatrul la loja abonat =i-a care convic\ia lor le-a asigurat reu=ita. D. +tirbei a =i fost cel ]nt`i publicului, expus s-au Ei subven\ie! o nici f[r[ direct, laud[ juniloractoricariis-au sale – sale buc[\ii intriga dac[ =i c[ at`t numai aci ]nsemna Putem poezie. pentru =i ca novel[, pentru =i ca scen[, pentru =i de d. C. Negruzzi, care ne-a ar[tat c[ pana sa este deopotriv[ rcm Tarl ainl a Na\ional Teatrul Oricum, Este vorba de fars[? Apoi fars[? de vorba Este Din toate buc[\ile toate Din Omul f[r[ nume Dou[ dueluri Dou[ – va fi luat[, dar – fiindc[ a voit s[ o s[ voit a fiindc[ – dar luat[, fi va – , de d. T. Bolintineanul, =i prelucrate sili\i s[asculteoficiulpe Coconul Iorgu de la Sadagura la de Iorgu Coconul ]ntemeiat f[r[niciunajutor ce s-au dat p`n[ acum pe acum p`n[ dat s-au ce rn rdcn, i ]ndoit[ =i r[d[cin[, prins 1845, nr.XII) 1845, (17 92 Curier rom`nesc, Curier Dou[ dueluri letinie . 167 ACVILA STR{BUN{ 168 CEZAR BOLLIAC a prins r[d[cin[ pentru ]nt`ia=i dat[. bine, s-au n[scut subt acest cer de pace unde inteligin\a uman[ spiritul religiilor =i-au avut izvoarele pe ace=ti \[rmi, sau mai au depus primii gr[un\i de moral[ ce s-a insinuit ]n populi prin glasul armoniei. pe Mai toate sociabilitate alegoriile, fabulele spre =i maximile porni ]n care a s- =i fiare de deosebi se ]nsemnat[ printr-un nou sunet, care sunet este o not[ a armoniei. fie s[ trebuia dob`ndeau ei ce ideea toat[ =i variate, sunete trebuit le-au d`n=ii ]ntre ]n\eleag[ se s[ Ca trebuin\ele. bine bine de intemperii =i fiarele ce-i amenin\a, =i ]=i ]nlesnea mai mai ap[ra se astfel c[ci cete, ]n tr[ia oamenii Acum fiarele. ]mbl`nze=te =i atrage melodia =i melodie, o purta glas acel trebuit s[concurepribegiicaris-au]nt`mplat]npregiur, c[ci r[mas oasele mumei. La glasul de bucurie sau de m`hnire au rodul pl[cerilor sale, =i fiiul pe l`ng[ locul unde a v[zut c[ au purta ce aceea l`ng[ pe \ie se Tatas[ sociabilit[\ii. trebuit a instinctul este armoniei germinele =i armoniei germinele era ]ntr-]nsul c[ci etern[, fi putea nu omului a stare aceast[ Dar fost. c-a =ti d-a mai-nainte tr[i a de ]nceta – copil[rie sa sale, dup[ temperatura =i rodnicia locurilor unde ]=i t`ra lunga trebuin\elor energia dup[ pu\in mai sau mult mai crud idei, rupea depefiareles[lbaticeca=id`nsul,r[t[cit]nveci,f[r[ m`na naturei subt picioarele lui, sau cu c[rnurile b[t`nde ce sem[nase ce ierburile cu nutrit lui, paza dec`t trebuin\e alte – s[lbatec la ]nceputul s[u ca =i st`ncele ce locuia, necunosc`nd To\i se unesc c[ Gangul =i Indul au v[zut mai ]nt`i pe om a Originea poeziei atinge leag[nul civiliza\iei populilor. Omul I POEZIA m`n[, se coboar[, se ]ncarn[ – f[r[ s[ p[r[seasc[ cerul – ]n – cerul p[r[seasc[ s[ f[r[ – ]ncarn[ se coboar[, se m`n[, Vinuteia – precum ]ncalic[ soarele pe un nor – cu darda sa ]n ]n cer, ve=m`ntat ]n galben, cu br[\are de aur, c[lare pe acvila ur=i =i maimu\e, =i dau b[t[lii pe p[m`nt. „Vihnul, care tr[ie=te r[ul se incarneaz[, ]=i adun =i ]=i comand[ trupele de elefan\i, naturei acelei clime, cu sute fenomenele de din bra\e plan[ refleta\i peste lumi; alba=tri, bunul =i =i ro=ii cei Zeii brahmini. de str[b[tut s-au supernaturale Religiile lumii. a parte orice fantasc[, mai ideal[ =i ]n oarecare chip mai spiritual[ dec`t ]n me=te femeia ]n consiliul t[u. Onoar[ pe b[tr`n.“ au zis ]n poezie: „Ap[ra\i muma voast fortun[. mica Omul s[ „Onoar[ fie muncitor versuri: =i osta=.“ ]n Anticii legiuitori zis druizi a Romei al legiuitor Primul vrajbelor civile. Omul f[r[ bune obiceiuri s[ nu poat[ gu cet[\eanul pe omoare s[ oricui va ]mb[ta s[ bea otrav[. Moarte soldatului la=. Legea d[ voie „Fiiul ce nu ap[r[ pe tat[-s[u s[ moar[. Magistratul care se infam pe acela ce n-are nici un amic“. Solon a zis ]n poezie: t[i. Tr[ie=te cu pu\in.“ Minos a zis ]n poezie: „Legea declar[ ostenelilor tale.“ Egipteanul a zis ]n poezie: „Onoar[ pe p[rin\ii deopotriv[. Iube=te virtutea pentru ea ]ns[=i. Renun\[ la fructul fi\i „Oameni, poezie: ]n zis a Indianul mincinosul.“ \uiasc[ roastru a zis ]n poezie: „S[ bat[ legea pe ingrat. S[ se despre- Zo- poezie. prin consacrat au ce legiuirile din dovede=te se tarea naturei lucrurilor. To\i legiuitorii vechimii au fost poe\i: \ele ce ra\ia omeneasc[ =i-a tras din ]nt`mpl[ri =i din cerce- poezie s-au transmis genera\iilor posterioare toate experiin- aforisme de fr[\ie =i moral[ ]ntre d`n=ii – a fost poezia. Prin =i-au supus contimporanii, i-au str`ns ]n societate =i au l[sat Odin, Apolon, Prometeu – au fost poe\i; =i glasul – prin care Amon, Moisi, Brahma, r`nduri-r`nduri numit i-au carii pe n ni, n cl cie e ae dli pei et mai este poezia dulci, pace, de clime acele ]n Indii, }n Cel ]nt`i om, sau oamenii pe carii ]i mai \in minte tradi\iile – care st[ neutru st[ care r[, patria voastr[. Prii- ]n mijlocul ]n verna“. 169 ACVILA STR{BUN{ 170 CEZAR BOLLIAC ifune peii spa omri oit\lr i asupra =i societ[\ilor form[rii asupra poeziei influin\ei a ]nceputului civiliza\iei populilor =i o manifesta\ie neatacabil[ istoriei a vie icoan[ o fi pot surprinse scene acele =i jocuri; =i c`ntece prin celebrate =i animate r[zboinice, =i religioase lor subt linele =i puternicele aripe ale poeziei, ]n felurite adun[ri societ[\ile dezvolt`nd =i form`nd aflat i-au con\inut, acestui ale s[lbatecei Americe. C`nd au dat europenii peste locuitorii Europa civilizat[ poezia c`nd i ]nnobilat a =i societ[\i ]n ]naintea gradurilor civiliza\iei neamurilor, a concentrat hordele al omenirii, ca un dezvolt[tor al ra\iei, poezia a p[=it totdauna la amorul binelui. Ca un spirit al inteligen\ei, ca un conservator preparat a r[bda splendoarea luminilor – la glasul verit[\ii =i – vulgul iluzii prin conduce poat[ s[ ca d`n=ii de create =i toate, sau parte din acelea ce poe\ii atribuiau fiin\elor atribuindu-le imaginate poe\i, pe deific[ =i d`nsul, de presus mai e c[ ]n\elepciune. insulei Meroe au dezvoltat prin poezie cele dint`i principuri de s[i ca =i cu inamicii, cu omul virtuos ca =i cu cel p[c[tos?“ amicii cu deopotriv[ poart[ se care acela merit[ stim[ „C`t[ apelor“. mijlocul din curat[ iese care lotos de floarea =i ca ]ntocmai pat[, f[r[ este echit[\ii, al =i binelui amorul pentru numai interes, vreun la \inti a f[r[ datoriile ]mpline=te ]=i ce indian[ ]n versuri, mai-nainte de toate datele cunoscute: „Acela au f[cut ]n versuri, =i cea mai sublim[ moral[ se afl[ ]n poezia versuri. +i mai mult ]nc[: toate conjecturele ]n Indiile antice s- este scris[ ]n distihuri; cel mai vechi dic\ionar Manu, cunoscut lui este ]n condica condic[, Prima =tiin\ele. toate =i sociale, lume cu spiritele maline fiul lui Dazarata, subt numele lui Rama, =i vine s[ se lupte ]n 1 Malin (fr.maligneMalin Dar vulgul nu putea s[ vaz[ ]n oamenii simpli ceea ce sim\ea Moisi, Osiris, Confu\iu, Minos au fost poe\i; =i ghimnosofi=tii Dar cutoateasteapoeziafundeaz[aci=iinstitu\iile ) – r[u. – ) 1 .“ rdnee i ril o. c a aflat a Aci lor. traiul =i credin\ele s-au descoperit ]ntinsele locuri vom daghereotipa ]nc[ s[ desemne nici o tr[sur[ a lor. Nu vom face o vin[ dac[ Odin =i Freir erau crea\i de poezie; dar plastica nu era ]n stare idee de plastic[. Valhala, Hela =i Surtur se statorniciser[; Gor, o nici n-avea belico=i populi ace=ti c`nd pe r[ului, =i binelui toate dorin\ile naturii umane =i personificase toate simtimentele cosmogoniilor scandinave, ]n care se v`rtos vede cum mai poezia clasificase =i antice cosmogoniilor urm`nd lesne, foarte omene=ti, ca capetele =i poezia ]n la ]nceputul circulare ei; =i lor aceasta o prima putem dovedi la ideile =i ca lor, ]nceputul traiului, au trebuit s[ ]nceap[ =i artele pl[p`nde =i nesigure la au de=teptat simtimentele cavalere=ti. cele inculte, barbare sau ]nvechite; astfel truverii =i trubadurii vi\iurile societ[\ilor =i au cerut reforme ]n legile =i ]n obiceiurile astfel Tirteii au ]mb[rb[tat populii; astfel Arhilohii au biciuit motivurile cele mai puternice ale civiliza\iei neamului omenesc; omenirii s-au deificat pe p[m`nt; astfel amorul de aprinse capetele Astfel popul. fiec[ruia cerul pe lor; =i tradi\iile, legendele =i cosmogoniile au sacrat numele lor populilor civilizatorii fost au celtici bardii =i go\ilor scalderii Greciei, poe\ii Iudeei, Profe\ii omenesc. neamului ]naint[rii Prin farmecul s[u el stinge flac[ra =i amor\e=te ura ]n inima ]n ura amor\e=te =i flac[ra stinge el s[u farmecul Prin lui. ]mpotriva revoalt[ se ce ceia peste anatema caz[ s[ face lan\urile prizonierului. C[ut[tura c[dea lui opre=te a s[geata ]n fac[ aer; el s[ inamicului, palo=ul t`mpeasc[ s[ boalele, caracteristice =i linii pronun\ate ]ntr-un portret: asemenea „El =tie s[ vindice purifice s[ ajung[ s[ p`n[ populi acei ]n da de g`ndire filozofului c`t timp a trebuit s[ se cultive poezia =i parafrazuri a portretului marelui Odin, descris ]n 1 Daghereotipa Mai t`rziu, dup[ ideea de superumanitate, dup[ ]nlesnirea II – a reproduce. a – 1 aci tr[surile sl[bite prin deosebite traduc\ii Vedas =i Biblia Eda au fost , spre a 171 ACVILA STR{BUN{ 172 CEZAR BOLLIAC nu a viat a nu acela nu e artist; este un meseria= de materie numai, ]ntr-]nsul Prometeu, lui a poezie de schinteie acea ]ntr-]nsele ]mpl`nte s[ f[r[ naturei, forma\iile numai mecanice=te imita ar care creat pe Joe =i a dictat scalpelului s[u ]ntruparea lui. Artistul subt scalpelul s[u =i s[ adoare ]ntr-]nsa acea idee poetic[ ce a dreptul cuv`nt s[ ]ngenunche ]naintea statuei lui Joe ie=it[ de totdeodat[ =i creatorul, =i este creatura artistului; artistului =i Fidia m`na a avut din tot iese ce perfectat[ Fapta materie. pe sau materie ]n form[ o ei dea s[-i ea dictat i-a =i organ poezie, este ]ns[=i ideea ce este a ]ntrebuin\at art[ pe de artist perfec\ionat[ numai fapt[ drept o =i, ]nf[\i=a: le a arti=ti pe este totdaunaimagineaideilorpoetice,careinspir[chiar ele Arta lucru. de artelor dat a =i zeitate despre ideea dat a care trebuit s[ se nasc[ ]n urma zeit[\ii, cu mult mai t`rziu de poezie, =i vor propune se va resim\i ]n datine =i ]n costume. Artele au corpului s[u; =i prin urmare direc\ia conservarea ce vor la lua artele, neap[rate \inta ce- trebuin\e acele dec`t direct[ mai civilizat sunt artele, sau, mai bine, arta. ajung =ieletrebuin\eneap[rate.Acestealeomului ]mplinesc, omul ]=i se cat[ pl[ceri; neap[rate =i aceste trebuin\ele pl[ceri gustate C`nd o dat[, poezie. m[rea\[ mai cea pe arhitectura, nici pictura, dar care ]=i fonda societatea =i legea ca s[ spuie secolilor tradi\iile belico=ilor ce nu cuno=teau nici r[ma=i =i p`n[ ]n zilele gigantici noastre pe bolovani mun\ii b[tr`nei de Scandinavii, gr[m[diri prin intemperii de ap[rat[ c`nd cultul lui se celebra subt un stejar b[tr`n sau ]ntr-o pe=ter[ Acesta este portretul marelui Odin ]n epopeea scandinav[, pe feti\e cu m`inile albe, el =tie s[ supuie min\ile ei dup[ voia lui.“ putea r[ni. }n sf`r=it, dac[ voie=te s[ posede singur inima unei pic[turi de ap[ pe un prunc de cur`nd n[scut, =i acela nu se va El =tie s[ dea via\a unui om sp`nzurat; s[ arunce numai c`teva Singura sa privire este un farmec care st[p`ne=te spiritele maline. inimicilor s[i, el comand[ v`ntului m[rii, el lini=te=te valurile. Artele, fiind un efect al ]nnobil[rii omului, au o influin\[ o au omului, ]nnobil[rii al efect un fiind Artele, 1 nici o idee poetic[, =i prin urmare ]n fapta lui nu lui fapta ]n urmare prin =i poetic[, idee o nici ]l hule=te sau ]l adoar[ – simtimente ce se de=teapt[ totdauna de sine =i prin sine ]nsu=i, =i vulgul nu =tie nimic despre d`nsul: =coal[, c[ci geniul nu se supune; c`nd se coboar[, el creeaz[ Miltonii n-au avut exemple. Poeziei nu-i po\i hot[r] un stil, o astfel s-au creat Olimpii, paradi=ii =i tartarii; Omirii, Dan\ii =i ]nc[, plan[ caos, tremur`nd ]nainte-i, =i el formeaz[ universuri; neprezentate materia, =i ideea exemple; de sau ]nv[\[tor de spiritul universului, c`nd binevoie=te a se incarna, n-are trebuin\[ cutare =coal[, cutare sau cutare metod. Geniul poetic, care este sunt fii ai ei. Ea nu urmeaz[ cutare sau cutare stil, cutare sau ]n ea poate s[ ]ncap[ spa\iul, eternul =i infinitul, c[ci to\i ace=tia Resorturile =i mijloacele poeziei sunt ]mpreun[. multe =i muzica varii f[r[ =i sf`r=it; plastica toat[ exprim[ nu ]ntreag[ o exprim[ ce ceea =i Fidia, lui a ]ntreag[ fapt[ o c`t pe toate fugele sufletului. Un singur vers al lui Omer exprim[ se ml[die, s[ se varieze pe toate mi=c[rile inimei =i s[ se ]ntinz[ care poate fi primitoare natura omeneasc[; numai ea poate s[ s[ expuie toate ideile, toate sim\iciunile =i toate cuno=tin\ele de l-a putut ]mprumuta artelor. Numai poezia poate s[ coprinz[ =i conservat misterul a =i-a o reprezenta numai zeit[\ii, ideal[ – ideea mister ce printr-]nsa nu dreptul d-a exprime s[ voit a ori c`te de – muzicei al =i plasticei, al =i creator ca privit[ =i muzic[ de =i plastic[ de presus mai pus[ fost a filozofiei v`rstele toate ]n carea – poezia d`nsa pentru iar sublimul; =i spiritualizat-o a ceva =i =i mai mult, colorat-o =i prin a muzic[ i-a pictur[ dat maiestatea prin form[; oarecare subt zeitatea ideea zeit[\ii ]n colosurile templurilor; prin sculptur[ a expus despre zeitate: prin arhitectur[ a ]ntrupat =i a stabilit oarecum poetice subt forme externe =i sim\ite. frumuse\[ R[pitoarea a unui moart[. product de copie art[ este o o revela\ie este a ]ns[=i poetic[; ideei idee o nici viaz[ 1 Via }n arte se pot vedea =i chiar diversele idei ce a dat poezia dat a ce idei diversele chiar =i vedea pot se arte }n – a tr[i. Iliad[ 173 ACVILA STR{BUN{ 174 CEZAR BOLLIAC o ]nvesele=te. =i buf, care o ]nal\[, o strive=te, o ]nmoaie =i o alin[, o ]nvie =i muzica, nici plastica: acel sublim, patetic, melancolic, gra\ios muzica, vederii ceea ce d[ plastica =i inimei ceea ce nu d[ nici totdeodat[ =icusim\urile, face are-a =i calit[\i diversele improvizeaz[ ]=i ea mai sublim[; =i varie mai cea complect[, mai cea arta este poezia ]=i ia o fizionomie subt carea se arat[ sim\urilor; ]ns[ =i atunci cutare structur[ de vers, ]=i ia subt o melodie pune =i se o adic[ cadin\[ oarecare, oarecare, specie o =i form[ o ia ]=i c`nd este, ca s[ zic a=a, numai partea ce are ]n plastic[ =i ]n muzic[, art[ – are =i ea partea sa care se poate numi art[ – ]ns[ aceasta idealiza. le a ]nnobila, le schimba direc\ia lor, ea va fi totdauna ]nainte merg[tor, spre a inima omului, =i c`nd afec\iile, trebuin\ele =i dorin\ele lui vor celor ce zic c[ a ]mpotriva trecut sa, puterea ei: a puterea facultate ei este nobil[ ]mpl`ntat[ ]n aceast[ =i tr[i va omenesc, neamul tr[i va C`t omului. a spiritual[ =i ideal[ moral[, tea scultor, pictor, muzic sunt creaturi ale poeziei, carea este car- dac[ nui-arfiprecespoe\iicarii cerul, adic[ totul cu toate lumile dintr-]nsul, drept domen. dat i-a c`nd Platon dec`t bine mai poet pe ]n\eles a Schiller ]n om despre fiin\a ce nu poate ]n\elege. Geniul nu st[ la judicat[. Nu trebuie s[ confund[m =i s[ m[rginim poezia numai ca existat fi n-ar Praxitele =i Fidia c[ ]ndoial[ este mai Nu inima; d[auzuluiceeace s[ ledeadelucru.Arhitect, va ajunge ]n complect[ brutalitate. complect[ ]n ajunge va omul c`nd poeziei puterea ]nceta putea va numai atunci =i individul; posed[ ce poezie de doza dup[ sau poetice, prismei agerimea =i puterea m[rimea, dup[ scade =i ]mfl[ se m[rgine=te, se acesta =i intime, poeziei al imagina\iei, al efect este om ]n simtimentul Tot omului. natura al iubirei, al urei =i al tutulor patimilor de care e primitoare acel lui barometru al sufletul dorin\elor =i ]n al cuno=tin\elor, a=eaz[ =i acel termometru animal de disting ]l care omul, cu deodat[ omului fiin\a ]n am`ndou[ ]nn[scute imagina\iei, gemenea intime, poeziei a poeziei, a numai c`nd s-a manifestat – adorat; zic – de ideea despre obiect infinit, a unui fost lucrare existen\a ]nchipuiasc[ s[ trebuit a =i lui con=tiin\a ]n fundat iubire de sau bun[tate de s[u asupr[-i; influen\eaz[ sine omene=ti, auimagina\iei ale bine, mai sau, con=tiin\ei, ale direc\ii aceste c`nd sine; din afar[ ]ndependent[ existen\[ o dat le-a =i sale, inimei indigen\ele =i dorin\ele simtimentele, ideile, sale, c`nd nu cauz[, era indiferent[ de de efect? lumea Unii au indiferent[ pretins c[ fi imita\ia putea Cum poeziei. fiica este armonia =i armoniei, fiica este Societatea societate. de ideea la indiferent[ fi putut n-a precum fi indiferent[, putut n-a omenirea care c[tre =i dezbateri, de obiect ]n\eles-o. Ea a fost ]n toate v`rstele civiliza\iei omenirii un nici Boileau, carii au Hora\ie, voit s[ o restr`ng[ nici ]n regule silnice, nu inimei; au a fic\ie o ca numai ]nchipuit-o =i-au carii necomplect[, =i m[rginit[ de at`t o direc\ie dat i-au carii Platon, nici Aristotele, nici dar poeziei; defini\ie o dea s[ voit au =i g`ndit s-au omului, civiliza\ia 1

Dat[ To\i filozofii, toate capetele g`nditoare, de c`nd dat[ c`nd de g`nditoare, capetele toate To\ifilozofii, C`nd omul a obiectivat, c`nd a reflectat fiin\a con=tiin\ei III – dateaz[. – mers c[tre o putere care afar[ din afar[ care putere o c[tre mers `d oicia simtimentul obiectivat a c`nd 1 175 ACVILA STR{BUN{ 176 CEZAR BOLLIAC mul\umirea ce simte creatorul dup[ s[v`r=irea faptei sale, sim\i vor =i societate ]n lor drepturile =i rec`=tiga influin\a vor poe\ii, ei, =i atunci ei, \inta la ]nlesnire cu ajunge va conduc[torilor, lipsei pricina din r[t[ce=te =i drumului marginea ]n gata st[ ce societatea atunci poeziei; timpul trecut a c[ ideea =i pieri va atunci =i real[, pozitiv[ direc\ie o lor entuziasmului da vor =i fabula l[sa vor c`nd adev[r, acest de p[trunde vor se moderni poe\ii C`nd politic[. =i uman[ social[, filozofic[, numai fie s[ trebuie ea =i p[m`nte=ti, cele de cere=ti condicele p[m`ntului, ale de cerului interesurile acum desp[r\it s-au Aci ra\ioneaz[. =i v`rst[ ]n venit =i-a impuberul c[ci vechi, cele sale mijloacele totul cu reformeze =i interesul, poezia,caotutel[ mi=carea =i pre\ul cerceteaz[ ]=i fapta unde via\[, ]n hot[r`t[ =i ra\ie prin l[murit[ fericirea =i real[ este via\a cerul s-a des experiin\a luc =i filozofie prin mator[ este societatea unde acolo ]ns[, de cer, =i ]nt[rirea bra\urilor f[g[duit[ prin miracole. Acum, realit[\ii. Redob`ndirea drepturilor al c[lcate trebuia prezis[ adev[rului, glasul la populii conduc[ s[ ca d`n=ii, de =i poe\ii trebuia profe\ii s[ se fapt[, serveasc[ cu la organele credin\elor miracolul create =i istorie la neap[rat[ era fabula c`nd p`n[ p[m`nt, pe =i cer ]n via\a ]mpar\[ s[-=i puite, spre a-=i lua exemple la via\a real[, p`n[ c`nd trebuia v`rstei ei trebuia s[ zboare pe entuziasm la alte lumi ]nchi- idee gre=it[. Entuziasmul =i aceast[ crearea sunt =tearg[ mai presus s[ de imita\ie. ca destul sunt Milton =i Dante descriptiv[. poezia poeziei, a plastic[ puterea toat[ chiar nici cunoscut n-au ace=tia dar poeziei; puterea toat[ fi ar P`n[ c`nd omenirea era jun[, p`n[ c`nd credulitatea c`nd p`n[ jun[, era omenirea c`nd P`n[ IV f[=urat =i s-a ardicat cea\a de pe p[m`nt, unde rurilor, unde ra\ia s-a urcat pe tronul s[u, unde etern[ aomenirii,trebuies[- mai mult sim\uale. }n populii cei tari =i belico=i lor familii,=itraiul,dorin\elepoeziaastorneamuri sunt numeroaselor ai totdeodat[ preo\i =i capi sunt patriar=ii nomazi, populii ]n religioas[; =i civil[ puterea concentr[ se =i-ntr-]nsul superuman[, fiin\[ o este – divinit[\ii al fiu unite aleacestorclimeaprinsautocra\ia.Aciautocratul – =i numeroase cele popula\iile }n inegale. castelor form[rii a =i supersti\iei a mum[ – ne=tiin\[ =i izola\ie de sistem[ funest[ acea cu pur[, teocra\ia prins a r[s[rit de dulci celor climelor ale izolate =i afemeiate mai cele rasele }n poeziei. asupra omului caracterului a =i climelor a iar[=i religiilor, guvernurilor =i chiar viitorului populilor, =i aceea caracterurilor,asupra antice poeziei a reciproc[ influin\[ acea dec`t filozof adev[rat un pentru considera\ie ]n antichitate. despre ceva p`n[ =ti mai va lumea ]nc[ c`nd conserva mai vor se =i noastre zilele ]n p`n[ lor,populilor aceia l[sat au antichit[\ilor,ce fabulele prin poe\ilor culturile p[strat s-au precum viitori, populilor se vaconserva,pringenera\ii,curat[,]nvia\acevordaei fi mirareapopulilor=ivor aristocra\ilor,petrecerea vor spre lux de obiect un fi numai mai vor nu Atunci totdeodat[. produce ]i =i prosper[ ce o are ac\ionarul c`nd ]ntreprinderea la care a contribuit sau cel pu\in acea mul\umire moral[ =i sim\ual[ totdeodat[, dec`t moartea cea ru=inat[ ]n moliciunea patului, nimic patului, moliciunea ]n ru=inat[ cea moartea dec`t dispre\ de necrezut. Nimic mai ]ngrozitor pentru un voinic poezia ]mpinge pe osta= ]n b[t[lie =i ]l face s[-=i Aci joace via\a cu un spiritual[. mai fost a =i imagina\ie ]n mult mai domnit a autorit[\ilor,dar organiza\iei asupra pu\in mai lucrat a ea rol: alt joac[ poezia nord, de aspre celor 1 Belicos Nimic nu este mai demn de studiat, mai demn de luat de demn mai studiat, de demn mai este nu Nimic V – r[zboinic. – avea con=tiin\ac[suvenirealor 1 ai climelor 177 ACVILA STR{BUN{ 178 CEZAR BOLLIAC descoperirea mundului descoperirea spre ostenesc se carii acelora tutulor =i Africa =i Asia ]n societ[\ii de la Calcuta, expedi\iei ]n Egipet, misionarilor recuno=tin\[ =i Onoare studios. filozoful tot adape se vor fertiliza c`mpiile poeziei cei noi, =i unde va merge s[ =i r[cori vor care umanit[\i, anticei spiritului f`nt`nilor primitive. edificiurilor ruinele cl[direa la trebuincios topitorul prin prepara aici- de avea va lor.bibliile exploateze s[ Poezia]nceput au Odin marele America, China =i lumea gigantic[ =i poetic[ unde Persia,a domnit Egipetul, Indiile, totdeauna. pentru pierdu\i socotea ]i sau no=tri, p[rin\ii b[nuia o c[ nici existen\[ c[ror a =i sale, inteligen\ei tezaurii arat[ ne ascuns[ mai cea antichitatea p[r\ile, toate Din primitive. murilor nea- poezia acopere ce opac v[lul ]ncetul cu ardic[ carii Valhala.de r[pitoare delicele ]n numaidec`t transporte s[-l ca murind, eroul pe primesc =i c`mpului asupra singur ]mparte onorile =i considera\iile. Valchirii vegheaz[ el c`mpilor, capii face curagiul Singur Europei. populii ]n dec`t oameni ]ntre egalitate perfect[ mai o manifestat n-a poezia Nic[iri b[t[lie. de c`mpului a glorioas[ cea moartea dec`t ambi\ionat de mai nimic frumos, mai 1 Mund (lat. mundus (lat. Mund Recuno=tin\[, recuno=tin\[ ingenio=ilor sfredelitori ai sfredelitori ingenio=ilor recuno=tin\[ Recuno=tin\[, ]nv[\a\i, anticari ace=ti la recuno=tin\[ Recuno=tin\[, VI ) – lume. – ) ane zor d va[ o[ i = va ]=i =i nou[ via\[ de izvoare nainte 1 s[u o mare parte a materialului a parte mare o s[u antic. dfcuu sce[i ci o din noi cei societ[\ii edificiului ]nt`i ]ntr-]nsul. Dea artelor s[ copieze crea\iile sale precum mai de=tepte se s[ trebuie ob=te, de sim\it[ odat[ ajung[ s[ aceasta ca pentru =i p[m`nt, pe omului al un conduc[tor ca numai considere se s[ trebuie poetul =i cer, de acum sc[pat s-a p[m`ntul primitive; poeziei entuziasmul pus l-a unde cerului, tutela subt aflat s-a p[m`ntul c`nd p`n[ numai cer c[tre p[m`ntului al mediator un fost domnilor,a Dar[, poetul p[m`nt! pe proprietatea totul cu piarz[ s[-=i ajuns a =i cerul cu mult s-a prea ocupat Poetul O! titluri. de altfel tot de cu aceasta fi meritat va v[ nu deosebite ]nt`mpl[ri dac[ sau voi, ]n geniul ]ncarneze se nu s[ p`n[ ]nc[ loc acel preg[tit fi va v[ nu norocit[ ]nt`mplare o dac[ niciodat[, intra ve\i nu vo=tri, fiilor viitorul despre =i voi despre vorbe=te se unde acolo politice, lor adun[rile ]n iar femeilor; versuri =i copiilor basme spune\i s[ ca pentru saloanele, mobila le a spre private, cele lor cercurile ]n caste, aste ]n loc un voastre adora\i. fie s[ face ]i populilor,lor al natura mare unde cel corpul ]n d`nsele pe ]mpr[=tia le a dec`t caste aceste ]n d`n=ii lor i-au adus ]n stare s[ ambi\ioneze mai mult un loc pentru ]mputernicite de d`n=ii; pentru c[ci corup\ia =i sl[biciunea aristocrate, castelor petrecerea spre numai ]ntrebuin\a se a proprii =i baleti=ti sau pictori muzici, de fel un numai sunt c[ creaz[ s[ l[sat s-au c[ci pentru omene=ti; inimei ale infirmit[\i sau afec\ii boale acele acele cu amoroase, cu =i =i domestice cerul cu numai ocupe se s[ fi ar lor treaba lor,c[ crimele =i =i pl[cerile celebreze s[ =i sur`z[ s[ ca numai dec`t altceva, pentru sunt nu ei c[ creaz[ s[ carii au ajuns apoi s[-i fac[ chiar =i pe d`n=ii – creatorii lor – oarecare, virtute o pentru entuziasm, de momente ]n iar nu ai castelor, pe care putem zice c[ le-au creat ei chiar populilor,ai erau poe\ii atunci Pentruc[ci antichitate? ]n , o\, ei ue dbni ra en c poeziile cu lesne prea dob`ndi putea ve\i poe\i, O, avea ce influin\a staturi ]n ast[zi n-au poe\ii Pentruce 179 ACVILA STR{BUN{ 180 CEZAR BOLLIAC luxul materiei nobileaz[ materia. nobileaz[ materiei luxul este luxul ra\iei =i misia ei este s[ Poezia]nnobileze ra\ia, precum ra\iei! luxul mult mai c`t cu lui, societatea =i om pe ]nnobila a contribuie=te materiei luxul Dac[ ra\iei. ai o a reprezenta pl[cut[ =i sim\urilor,forme, acestor comi=i de ai inimei =i spa\iu un el =i caute s[ pronun\at[, =i vie fanteziei =i inimei sim\it[ face o a mijloace – s[u r`ndul ]n Poetulel animale. =i vie\ii – a caute oarecare s[ trebuie reproduce, multiplica o spre o a sim\urilor,]nlesnire =i pl[cute spre o calit[\i ]mbun[t[\ire =i forme da a-i ]ntrupa, o a spre machine caut[ Fabricantul util[. fie s[ trebuie trebuie s[ utilizeze poezia. Toat[ ideea ce na=te imagina\ia poeziei. ai sateli\i credincio=i ni=te lor,ca demnitatea ele =i rec`=tiga vor frumoase artele =i populilor sevorfacedec[trepopulipentrupopuli,atunci s[rb[torile =i solemnit[\ile atunci ast[zi, de ]n\eleas[ =i pozitiv[ cea limba ]n vorbi va =i vi\iului al =i sl[biciunilor ]=i va lua iar[=i ]n dreapta facla luminilor =i ]n st`nga biciul coruptiv[. C`ndpoeziaseva]n[l\alademnitateaei,c`nd =i t`r`toare f[cut s-a dec[zut, a poezia c[ este cauza coruptive, =i t`r`toare devenit au =i dec[zut au acestea cauza a fost fiindc[ poezia era religioas[ =i belicoas[; dac[ populilor.dorin\elor al =i patimilor al reflux =i flux acel dirige s[ a =i invite s[ a aceea vulg, peste zboare s[ a aceea el, de=tepta va ce Ideea talentul. sunt arti=tii =i geniul este poetul oarecare: distan\[ o la d`nsul dup[ \in se pictorul scultorul, arhitectul, =i aproape, de urmeaz[ ]l este creatorul lor, pictorul; merg[torul =i lor ]nainte. muzicul Muzicul =i dec`t d[n\uitorul mult mai altceva este el veseliilor al generale organ la solemnit[\i =i s[rb[tori; fie dar s[ se g`ndeasc[ s[ c[ Lase-se ei. ale pe natura =i d[ rcm cnmsu uiiez lxl aa i poetul =i a=a luxul, utilizeaz[ economistul Precum belicoase, =i religioase fost au vechime ]n artele Dac[ noastre. Ce ]nnobilare n-ar aduce femeia =i ]n legi, =i ]n =i legi, ]n =i femeia aduce n-ar ]nnobilare Ce noastre. toare sunt cu mult mai energice =i mai puternice dec`t ale conving[- ei elocuin\a =i organul ]nsinuitoare, c[ut[tura-i vioaie, mi=c[rile-i femeii, ale materiale formelor gra\iile reflec\ie poetic[ ce a c[zut peste omenire la originea sa, =i acea din por\ie mare mai o posed[ lor sufletul noi; dec`t poetice mai =i spirituale mai tolerante, mai sim\ibile, mai ori de mie o de contesta\ie, Femeilef[r[ umanit[\ii. sunt, ale patimi =i simtimente nobile mai cele dulci, mai inima defemeie.}n ]n\elese. Cel mai pre\ios tezaur ce posed[ umanitatea este r[u familie de interesurile =i familia dec`t egoist mai face ]l nu =i actual[ societatea ]n om pe mult mai izoleaz[ nu cu dreptul de sl[biciune de la generozitatea omului. Nimic necomplet[, dat[ de cristianism =i cavalerism =i man\inut[ – executor =i judic[tor legiuitor,cet[\ean un forma a proprie omeneasc[, cre=tere femeii, a complet[ ]ntreag[, emancipa\ie O nou[. cea via\a la contribuitor element ]nt`i cel este dar[ ei Emancipa\ia femeii. vie. practic[ ]n abstrate s[ =tiin\ele =i popularizeze analizeze s[ dezvolteze, S[ libert[\ii. a =i ra\iei a tutulor credin\elor ]nvechite =i pref[cute p`n[ ast[zi: aceea actual[. S[ =i ]ntemeieze o practic[ singur[ credin\[ egalitate religioas[ ]n =i locul libertate ]n egalitate =i libertate de teoretic[ numai iubire acea pref[c`nd religioase, =i politice sociale, reformele =i formele toate nimiceasc[ s[ =i societate ]n inegalit[\ii izvoarele de-am[nuntul cu cerceteze S[ lume. despre omul ast[zi are =i acum p`n[ avut a ce ideilor tutulor a schimbare con=tiin\[: de total[ reform[ o la ]ntreag[, prefacere o la sale resorturile toate ne t ca iti ngltt sca[ – n sclavia }n – social[? inegalitate dint`i cea st[ Unde mi=care ]n puie s[ ocupe, se s[ poezia ca timpul Este VII inima femeiiseoglindez rprt d l n=ee e, printr-o ei, na=terea la de preparat[ iar nu acea emancipa\ie mijlocit[, emancipa\ie acea nu iar cu gra\iicele 181 ACVILA STR{BUN{ 182 CEZAR BOLLIAC stat =i o na\ie, s[ fac[ ca cultura p[m`ntului, industria =i industria p[m`ntului, cultura ca fac[ s[ na\ie, o =i stat =i dezvoltarea lui ]n toate p[r\ile statului s[ alc[tuiasc[ un populul tot =i privilegia\i, =i parazi\i tr`ntori, de castelor al unei dinastii regale, domnitoare; s[ ]nceteze privilegiurile ]n c`rmuitori =i c`rmui\i; s[ fac[ a ]nceta interesul cel privat antagoniste una alteia; s[ ]nceteze, zic, ]mp[r\irea populilor ]nceta aceast[ desp[r\ire a populilor ]n dou[ p[r\i inegale, a fac[ s[ net[g[duite; infirmit[\i sau v`rstei minoritatea dec`t altceva dep[rta poat[ s[-i f[r[ – administra\ie =i judic[torie legisla\ie, de – lor statului ale interesuri ]nalte mai cele de ]mp[rt[=easc[ se s[ liberi, adev[r ]n cet[\eni, acestor totalitatea ca fac[ s[ om; de demnitatea la actual, material[ s[ se ]ndestularea aridice prin de educa\ia general[ =i la cet[\eanul spiritual[ cultur[ de ast[zi lipsit cel inactivitate la republic[; s[ fac[ ca proletarul cel necultivat, ]n stea nu s[ societ[\ii a parte o nici ca fac[ s[ societ[\ii; al viu organismul prin activitatea, prin ne]ncetat cre=te va product care =i statului, membrilor tutulor al product un ca populilor, a comun[ proprietate =i libere staturile fac[ s[ public[; dreg[toria ]n =i public[ via\a ]n sine de justi\ia administreze s[-=i sine, de c`rmuiasc[ se s[ =i morala practic[; s[ fac[ ]n ca populii, prin =i cultivare, s[ se lor organizeze industria ]n lor, c`mpurile ]n =i casele ]n populilor, ai ]nv[\[tori simpli ]n prefac[ s[-l clerul =i populul, tot peste deopotriv[ ]ntinz[ se s[ care popular[ dintr- organizeze s[ =i =coal[ ]n biserica cet[\ean =i s[ ]n stavileasc[ spiritul de militarismul tot prefac[ s[ secret[; justi\ia toat[ =i via\[ peste ]ntinse cere=ti poli\iei or`nduielile desfiin\eze s[ dincolo, de cea spiritual[ lumea totul cu desfiin\eze s[ omului, a politic[ =i religioas[ cea via\a reazim[ mai se care pe iluziile toate desfiin\eze s[ amorului; libertate dea s[ femeie, pe poezia dar emancipeze S[ neexploatat[! st[ omenimei a min[ bogat[ mai cea obiceiuri, c`nd ar avea parte ]n societate! Cea mai frumoas[, concuiste; s[ schimbe ]nsa o educa\ie o ]nsa ideea de cosmopolitism de ideea s[ nu uite a preg[ti fiece popul la ideea fr[\iei generale, la omului n[scut a fi liber – s[ zboare f[r[ stavili; =i totdeodat[ expresia cuget[rii, expresia sunt care – scrisul =i fac[ vorbirea s[ sf`r=it, ]n =i misticism; f[r[ =i preeminen\[ f[r[ =tiin\ele s[ fie comune, ]ntinse =i dezvoltate pe cultul ra\iei, adesea ]ntr-]nsa: adesea auzi Am sat fiecare ]n forum un =i societ[\ii control f[r[ expus[ scen[ o atunci avea ar Poezia patrie. are c[ con=tiin\[ ]n zice putea va omul c[ci sim\it, =i pronun\at fi va patriei amorul =i agerime; nou[ o dob`ndi va b[lai =i dr[g[la=i, =i afec\iile omului, amorul mai cu pruncii seam[, venerabili, =i albi b[tr`nii frumoase, de astfel tot fi Femeilevor poeziei. deschis[ lor cartea totdeauna avea vor viitorul =i Trecutul valuri. acelea=i m[ri pe =i mun\i, florate, acela=i cer stelat, aceea=i lun[, acela=i soare, c`mpii aceia=i acelea=i meteori, aceia=i acelea=i: fenomenile-i =i aceea=i totdeauna fi va Natura numai. fantaziei nu iar inimei vorbe=te care aceea este adev[rat[ cea Poezia lume. p-aia de necurate spiritele mi=uiesc care ]n }ns[ poezia care atinge, poezia cea adev[rat[ nu este acea herovimi =i serafimi acoperi\i de ochi =i st`rci\i ]ntre aripi. ]ngeri, de monstruri poezie ]n figur`nd vaz[ s[ obicinuit noi. cei societ[\ii edificiul cl[di va se principuri aceste pe c[ci moderne, poeziei misia sunt principuri Aceste globului. Nimic nu iau din ceea ce a acoperit ru=inea!“ acoperit a ce ceea din iau nu Nimic frunte! pe ru=inoas[ pat[ o cu dec`t cap f[r[ degrab[ Mai 2 autorului. 1 „ Aici ]n ]n\elesul de unire a popoarelor, ]n accep\ia utopic[, caracteristic[ Dar poezia nu va mai fi atunci – vor zice cei ce s-au ce cei zice vor – atunci fi mai va nu poezia Dar mi degrab[) (mai „ la tombe et non l’affront! non et tombe „ la omnu dct ocara! dec`t morm`ntul 1 , ca ultimul ferice al locuitorilor al ferice ultimul ca , (fr.). 183 ACVILA STR{BUN{ 184 CEZAR BOLLIAC infirmit[\i morale. infirmit[\i unei ale rezultaturi numai fi ar crimele =i ei, tribunalului ]naintea sc[p[ri at`tea avea n-ar uman[ con=tiin\a rezultate; funeste at`tea avea n-ar simpatia =i speran\a presim\irea, =i desfiin\a s-ar barbar omului fermecilor a =i rugilor formulile supersti\ii; de liber[ =i omului a meditativ[ vagare acea prin =i suveniri prin poetiza ar ar pierde fantasmele ]ngrozitoare ce plan[ peste ele, dar s- lor.poezia din nimic pierde putea Ruinelen-ar dar incult, societ[\ii n-ar vaga al civilizat omului imagina\iei Fugile ra\ional[. mai =i nobil[ mai pur[, mai natur[ o pe omului imagina\ia ]n morale armoniile refleta =i-ar fire=ti armoniile =i direc\ie 1 Vaga (fr.Vagavaguer nie\l iie oiet =-r u c ttl alt[ o totul cu lua =i-ar omine=ti inimei Indigen\ile Je n’ai rien a reprendre où la honte a passé!“ a honte la où reprendre a rien n’ai Je .. front! au souillure qu’une plutôt tête de Pas ) – a r[t[ci. a – ) 1 pe acele vapoare ale ignoran\iei omului Foaie pentru minte, inim[ =i literatur[, 1846. n-rele 27–30 (1–22 VII). (1–22 27–30 n-rele 1846. 2 vod[ aceast[ carte; este original[ =i foarte concis[. civiliza\iunii a scurt pe istorie adev[rat[ o este Europei; \a\ii limbe europene, s-ar saluta, ca =i autorul ei, de c[tre to\i ]nv[- a culturei dec`t orice s-a scris p`n[ acum ]n fiecare din aceste genuri. ]ndoim, ]=i vor lua rangul lor, fiecare ]n genul s[u, mai presus ]nsa un eveniment. rom`n[ nu putea s[ nu se ]nsemne =i ea, s[ nu se aduc[ =i ]ntr- da at`t de mult de lucru istoricilor =i poe\ilor rom`ni, literatura noastr[. Cu aceste literatura evenimente mari, ]n uria=e, de epoc[ ast[zi, cari acea vor ]nsemnar[ cari scriitorii, =i poe\ii, =i veneau na\ional, teatrul =i venea 48, venea Pec`nd Sava. nul Tudor, se n[=tea =i Laz[r, se n[=tea =i Fotino, se ren[=tea Sf.biblie =i c[r\i de mul\ime tip[reau se =i compuneau se traduceau, se Cantacuzin, +erban marele sub social =i politic av`ntul condice de c`te =apte-opt sute pagine in folio etc. tip[reau Pelor,se av`ntul c`nd literatura se lua =i ar\ile =i luau Basaraba, deplin de c[tre to\i lectorii no=tri, ]n ceea ce voim a zice. pe ]n\ele=i fi putem s[ ca noastr[, \ara ]n numai oprim ne s[ literatura unei na\iuni. Am putea aduce multe exemple, dar[ =i fatalmente progreseaz[ social, progresul cu politic, gresul A doua carte este drama ]n cinci acte =i ]n versuri Cea dint`i din aceste c[r\i este ne nu cari, c[r\i, trei sunt epocei al literar Evenimentul Matei la p`n[ Neagu la de progresul f[cea se c`nd Pe pro- cu societ[\i, unei progresul cu c[, observat de Este REVISTA LITERARà de d. A. Depara\ianu, singura dram[ care pune piatra pune care dram[ singura Depara\ianu, A. d. de in folio a d. Constantin Cre\ulescu, care, tradus[ ]n celelalte de c`te o mie de pagine. Pe c`nd se n[=tea dom- Somariu al istoriei generale Grigore- 185 ACVILA STR{BUN{ 186 CEZAR BOLLIAC a rom`nilor, este s[u ]n literatura noastr[. original, creat de d`nsul, care credem c[-=i va lua =i el rangul afla un singur NU. D. D Depara\ianu venea la d. plebiscitului, timpul ]n c[ =i copii, mul\i foarte sunt informat c[ ]n =coalele din plasa administrat[ de d. Depara\ianu, ne-am =i mult trecut Teleorman. N-a districtul ]n subprefect r[spunse, =i, peste pu\in timp, aflar[m c[ d. Depara\ianu este m`na d-a dreptul la civiliza\iunea \[ranului. „A s[ m[ fac“, ne pentru c[, dupe p[rerea noastr[, subprefectul este cel ce pune ignoran\a lor: „De ce nu te faci subprefect?“ –zis i-am despre=ifacse li ce asupririle despre \[rani, despre vorbind acest june cu fruntea lat[ =i cu anima fierbinte. Auzindu-l adese proprietate. Am avut sa fericirea s[ mica cunoa=tem la noi literare, de aproape sale pe voca\iunilor =i poeziei da se a spre de talent. D. Depara\ianu, proprietar, a preferit s[ se retrag[, versuri rom`ne=ti, din versuri ispaniole, de c[tre acest june ]n plin traduse roman\e, elegantele =i ginga=ele no=tri lectorilor memoria ]n ]nc[ fie s[ trebuie spaniol[, limba cu Familiar literele. f[cut a Paris,=i la mijloace, sale propriele cu dus, a c[ ar fi creat[ pentru doamna Pascali. lui Costache, dupe noi, s-ar cuveni d-lui Pascali, =i Rebeca pare Recomand[m aceast[ dram[ domnului ei. =i doamnei succesul Pascali. Rolul de ]ncredin\a\i francez[, scena pe reprezinte s-o ]ntrece s-ar francezi arti=tii c[ ]ncredin\a\i suntem ei, francez[ cum s[ nu piarz[ mai mult de jum[tate din frumuse\ile o imita\iune. Dac[ aceast[ dram[ s-ar putea traduce ]n limba tras[ =i creat[ din istoria patriei; n-are nimic str[in, n-are nici Hugo. Victor de demne stil; sunt, ]n aceast[ dram[, versuri, expresiuni, caracterie, scene f[cut cu drama sa o revolu\iune ]n versifica\iunea rom`n[ =i ]n fundamental[ literaturei dramatice rom`ne. D. Depara\ianu a A treia carte important[, produs[ ]n aceast[ epoc[ glo D. Depara\ianu, dupe ce a terminat colegiul ]n Bucure=ti, s- Ciocoii vechi =i noi prefectur[ cu registrele, pe cari nu se epara\ianu ne f[g[duie=te un roman\ Grigore-vod[ de d. Nicolae M. Fi este o dram[ original[, dram[ o este odat[ – limon. rioas[ ]nsele istoria =i literatura noastr[. Aceste persoane sunt: dd. a regula aceste documente, spre a putea s[ se foloseasc[ dintr- con=tiin\a noastr[, persoanele pe cari le credem noi capabile pergamente =i de documente de tot feliul. ghearele c[lug[rilor din greci, lade smulge ]ntrege, ]nchise a cu genunchiul, spre pline de =i monastiri prin de aduna a am alergat =i noi, mult ne-am ostenit =i mult ne-am expus, spre mult c[ pentru drept, oarecare ]n socotim ne aceasta, zicem cari a=teapt[=ieleepocalor, ar trebui s[-i fie mil[ de at`tea documente istorice =i literare, poetului na\ional al literatoriului emininte D. Bolintineanu, c[ ne permis s[ aducem aminte ministrului Instruc\iunii Publice, Ciocoii vechi documentelor vechi din =i \ar[. actelor tuturor a =i cronicelor a hrisoavelor, a obositoare foloseasc[ =i literatura rom`n[, din fol se s[ ac\iune =i foarte moral. =tiut D. Filimon a vechi ]nceputul =i p`n[ la finitul s[u, pe ciocoiul citi va nu ]ns[ nu poate pronun\a acest titlu, ]n con=tiin\[ de lucru, dac[ prin tradi\iune, c[ toate infamiile sunt proprii ciocoiului. Nimeni asupra vreunui tr[d[tor: dispre\ul nostru asupra vreunui la=, asupra vreunui mizerabil, mar\ acestui roman\,esteadev[ratultipalciocoiului,careaf[cut intriga toat[ duce care eroul P[turic[, Dinu nic[iri. g[se=te societate ca a noastr[, mai v`rtos din aceast[ epoc[, nu se mai acest roman\ este un tip: nu-l mai g[se=ti nic[iri, pentru c[ o de la Caragea p`n[ la Grigore-vod[ Ghica. Fiecare portret din rinde treizeci =i trei de tablouri vii ale st[rii societ[\ii noastre, Ne permitem s[ ar[t[m vechiului nostru amic, ]n toat[ ]n amic, nostru vechiului ar[t[m s[ permitem Ne Pentru c[ suntem la literatur[, =i la literatura istoric[, fie- Recomend[m cu osebire lectorilor no=tri lectura roman\ului cop- capitole, trei =i treizeci ]n ]mp[r\it[ carte, Aceast[ e oi aai\i T\ zcm cn vi s arunc[m s[ voim c`nd zicem, To\i fanario\ii. to\i pe de d. Filimon este un roman\ isto Ciocoii vechi Ciocoii de d. Nicolae Filimon, ie=it acum de sub tipar. de d. Filimon =i nu va vedea, de la de vedea, va nu =i Filimon d. de ciocoi spre a-=iar[tavaloarea.Dac[o ! Aceasta o zicem, ]ns[, =tiind, voca\iunea sa pentru cetirea ric de moravuri, plin de Dinu P[turic[. Ciocoii oseasc[ =i s[ 187 ACVILA STR{BUN{ 188 CEZAR BOLLIAC prin istoriile Turciei, ale Austriei, ale Rusiei, ale Poloniei =-ale at`t de nobil[ – =i este silit s[-i spun[ c[ ar putea afla c`te ceva mare rol ]ntr-un =ir de c`\iva seculi, care se pretinde de o origine a=a un joac[ care – ]ntins[ de at`t na\iuni acestei istoria afla poate unde ]ntreab[ ]l c`nd Europei, ai lumina\i oamenii cu nu repetim, ar[t`nd ru=inea ce simte un rom`n ]n conversa\iune a f[cut o schimbare de minister, de c`nd am intrat ]n \ar[, s[ pene, trebuie s[ ne ]nf[\i=[m Europei cu titlurile noastre. Nu s- ale Europei. ]n toate limbele europene =i a=ezat[ ]n toate bibliotecele publice s-au ocupat de istoria rom`nilor. fie chema\i to\i rom`nii, to\i filo-rom`nii cari au dat probe c[ fac[ parte, de drept, ]ntr-o societate istoric[ ]ntins[, la care s[ descoperite, dar[ necercetate ]nc[. Aceast[ comisiune apoi s[ comoare acestor regularea spre competin\i membri cinci de numai inocen\ei d-lui imputa Valentineanu.putea s-ar nu care nenorocire o fi ar crim[ aceast[ dec`t r[ul care a f[cut d. mare Teulescu,mai r[u ar fi alt o un crim[, nici =i, negre=it face c[ ar Valentineanunu d. zicem, un c`te colea ici-pe pe tr`ntind =i, nu a le comenta, f[r[ s[ poat[ descifra m[car datele cele vechi, al statului, f[r[ s[ poat[, cel pu\in, a clasa aceste documente, ]ntr-o carte pe care a tip[rit-o d. Teulescu pe c`nd se afla arhivar d-a alege c`teva acte dupe gustul s[u, pe cari s[ le tip[reasc[ din norocire, d-lui nu va face nici un alt r[u dec`t numai acela lentineanu nu face de loc pentru asemenea treab[, =i c[ – dac[, aranjarea =i la ilustra\iunea acestei lucr[ri at`t de importante. ne m[rginim a zice numai c[ d. Odobescu ar pune mult gust la Brezoianu. =i H`jd[u Filimon, Nicolae Odobescu, A. Manu, Grigorie C`nd pretindem locul ce ni se cuvine ]ntre na\iunile euro- Ne trebuie neap[rat o istorie care s[ merite =i s[ fie tradus[ Trebuie neap[rat ]nfiin\at[ o comisiune serioas[ alc[tuit[ Va-d. noastr[, p[rerea dupe c[, spune a permitem mai Ne I-am putea clasa pe fiecare cu atribu\iunile lui proprii; dar[ FoameCantacuzin – dac[, – pu\in pentru toate limbele neolatine. cel vocabularii trag[ se s[ apoi care dup[ rom`n, dic\ionar ar cheltui de la 20 p`n[ la 30 mii galbeni pentru facerea unui din nici o stare, din nici o profesiune a na\iunii rom`ne, dac[ s- ]ncredin\a\i, suntem nimeni, c`rti n-ar ministrului; st[ruin\a provoca putea-o numai. Un ar dic\ionar ]ns[ el s-ar putea aceasta; face =i face numai prin putea n-ar ministru Un ad-hoc. eminen\i rom`ni, de pe oriunde se litera\ii vor afla, to\i aduna\i ]ntre ]n ]n\elegere societate o dupe numai dec`t fixa putea gramatic[, nuputemcereimposibilele: pentru c`t Iar[ des[v`r=ire“. cu lipsea care rom`n dic\ionar actual[, s[ poat[ zice: „}n ministeriul meu am pus bazele unui un ministru al Instruc\iunii Publice, ]n starea noastr[ literar[ capitalul =i-l va ]nregistra ]ntr-un dic\ionar. Este destul pentru ]n aceast[ mare epoc[ a Rom`niei, limba rom`n[ ]=i va aduna rom`n la to\i mini=trii Instruc\iunii Publice, =i nu ne ]ndoim c[, ]ntre d`nsele =i dupe cari scriu numai aceia cari le-au f[cut? acord se nu cari cincisprezece vreo avem c[ci recomend[m, s[ care pe =tim nu gramatic[ avem; nu rom`n vocabular gramatic[ rom`n[, =i a fost silit s[ r[spunz[: dic\ionar rom`n, vreun limbist european s[-i Ungariei. Cine n-a sim\it umilin\[ Am repetit acestea cu toat[ ocaziunea; am cerut dic\ionar cear[ un dic\ionar, un vocabular, o c`nd i s-a adresat vreun ]nv[\at, 1864, nr.VI). 1864, (10/22 241 o gramatic[nuseva Buciumul, 189 ACVILA STR{BUN{ 190 CEZAR BOLLIAC Tunsul rom`ne m[rginite a c`nta „ ie a =z ac u picpu u ou ou aeua al literare: foi aceluia junei opus totul cu principiu un aici a=eza a \inem Dar modestie. de recomandat[ vin[ s[ cat[ vie\ei soarele la prezent[ se ce junimea c`nd via\[; ]n nimic ]nc[ f[cut au nu criticii lor,=i urma ]n lucruri l[sat au arti=tii c`nd ales mai munteni, arti=tilor =i poe\ilor meritul sc[dea nici Nici laudele, nici injuriile unei foi literare nu pot nici adauge, politic[. face politica, ur] a de aerul are care art[ cu care s[ petreac[ boierii. Autorele din foaia literar[, o poezie din face a tinde care idee o ]nainte pus fi ar nu se trade o nr.acest s[ dac[ l[sat nimic fi zis ar este fi nu am Nu diatrib[. critic[, o este mai nu 2 Nr. ]ngrijire. cu scris fost Jianul pre tracta\i nobili, mai subiecte tracta\i Tudor; despre poezie scri\i „Nu Tudor: domnul lui poeziei ocaziunea cu liberal, poet unui striga regulamentat rom`n domn „ at`ta din r[sp`ndit fad =i narcotic parfumul de ]mb[tat[ ]ntreag[, societate o adoarm[ s[ =i matroanele melancolie cu capul cletene s[ ar face s[ petreac[ parazi\ii, s[ ofteze duducele amorezate, 1

Trade Care este inten\iunea acestei foi literare? A vedea muzele Nu am vroi nicidecum s[ venim la chestiuni personali. chestiuni la venim s[ nicidecum vroi am Nu La Ia=i apare o foaie literar[, [ MISIUNEA POEZIEI , pre , =i pre – tr[deze. – 1 o inten\iune de a lovi ]n persoane =i dac[ criticul Tunsul Jianul libertatea artii. libertatea “. “; a se restr`nge ]n acel cerc de idei care frunz[ verde frunz[ ] frunz[ verde, ochii leli\elor, pre Convorbiri literare “. Era un timp c`nd un c`nd timp un Era “. . Nr. 1 a atunci citeaz[ urm[toarele versuri f[cute de d`nsul: de f[cute versuri urm[toarele citeaz[ atunci iar[: „ strig[ r[pede, revenind Apoi, politic[. scriu Bolintineanu strig[: de clice se ]mbr[case cu mantaua poeziei, un orator literat Urzic[? celebrul =i =i Pisistrate?ceeaceerasubregimulluiC[pitanCostache guverne sub despotice? ceea literele ce era poezia sunt sub tiranul ce Policrate ceea fie s[ vroi\i sociale; filozofice, politice, cuget[rilor asupra aripele ]ntind[ s[-=i ca poezia vroi\i Nu liber[! fie s[ trebuie cugetarea c`nd timp litere. ]n cuget[rii libert[\ii contra reac\ionare propagande unei v[zut aici dec`t un cuis de anim[ de am cuis un nu dec`t aici =i v[zut iubim, ]l care pre om un este astfel zicea care 2 1 De la lat. la De la de Probabil Pre urm[ zice c[ Heliade, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi, politica unde literar[, adunare ]ntr-o iarn[, aceast[ }n ]ntr-un ]nvieze s[ vroie=te sus-zis[ foaia ce =coala Iat[ Noi am t[cut ]n fa\[ cu aceste curiozit[\i, c[ci persoana Nu! poezia nu a murit quis de anima de quis caler (fr.) – a maltrata. a (fr.)– |ara v[ vor ancala liftespurcate c`nd „P`n[ Poezia a murit!!!“ a Poezia murit! „Poeziaa floare?“ care Pentru Anima m[ doare! doare? te Ce doare! m[ „Ah! Le vorfidehaimana?“ sate =i t`rguri c`nd P`n[ , cu sensul de „p[rere personal[“. „p[rere de sensul cu , ! =i iat[ pentru ce n-a murit“: 2 de=teptat ]n murmura ]n de=teptat 1 ? 191 ACVILA STR{BUN{ 192 CEZAR BOLLIAC de Heliade scrise frumosul s[u frumosul scrise Heliade lung[! mai via\[ ceva are literatur[ ]n scrie =i se ce zi ceea c[ pentru doua a dispare ziare ]n scrie se ce tot c[ pentru A! politice? ziarele cru\[ ce De poezie? ]n dec`t lovesc nu ce blamul =i ura ]nver=unat[ a diatribelor zise literare? Pentru form[ maipu\innobil[dec`t persoane. pentru politic[! lor poezie. ]n critici via\a devin[ s[ trebuiau ]n versuri dou[ scris au nu cari oameni =i c[ devenind ingineri; militari, devenind prefec\i etc. Negre=it jurisconsul\i, judec[tori; devenind medici, judec[tori; devenind matematici, ani: mul\i mai de no=tri ochii sub consecuen\a nefericit[ a unui tablou general ce se desf[=ur[ aici. =i cari au prostituat poezia, dupe =coala de care este vorba ultragia\i ]i voi cari pre poe\ilor scrierile devoar[ na\iune cu scrierile cump[r[ nu c[ na\iune it e, tt e pr e, tt e uee a s scrie s[ ea: sufere pentru nu iar[ ea, pentru ce tot a ea, sper[ ce tot a ea, simte ce tot a r[sfr`ngerea fie s[ sociale; politice, na\ionale, ei sale, aspira\iunile ei na\ionale, politice, sociale; suferin\ele vroie=te ca poezia rom`n[ s[ ]mbr[\i=eze toate sim\imintele fi zis c[ Heliade a prostituat poezia, c[ poezia este moart[! Iat[ =coala ce tinde a face din poezia rom`n[ o salat[ o rom`n[ poezia din face a tinde ce =coala Iat[ Dac[ redactorii foii literare ar fi ]nflorit pre timpul c`nd Politica ]n poezie, astfel cum s-a manifestat, arat[ ca o ca arat[ manifestat, s-a cum astfel poezie, Politica]n persoanelor d[ se fond ]n literar[; forma are Lovirea ce =i politic[, este ideea literar[; este Expresiunea sunt ele r[t[ciri; ciudate aceste ]n\elegem Noi de pl`nge\i v[ voi c`nd pre bine, ei dovad[? o Vroi\i scriitori. pre citi va astfel Numai Nu cuget[ ]ns[ na\iunea noastr[ astfel. Na\iunea rom`n[ frunze verzi frunze . leli\e M[cea=, ziarele politice,cas[merite . ap[ cu zahar cu ap[ poezie politic[, ei ar ei politic[, poezie , aceast[ , rez pi bc\ d mru[ epu peii foaia poeziei; templul marmur[ de buc[\i prin creeaz[ la via\[ cu 20 de ani ]n urma celei dint`i. venit[ este foaie urm[ din cea c[ crede ve\i nu =i cealalt[, na=te acum; v[ ve\i mira de diferen\a ce exist[ ]ntre una =i Rom`nia literar[ din num[r orice Lua\i Nu! ceva? voi scris a\i loc? ]n pune ve\i ce atunci Dar[ Foartebine! poezia. degradat au ei c[ Alexandrescu, Bolintineanu, Heliade, Bolliac =i al\ii, =i pre ve\i face pre r[sturna rom`ni s[ creaz[ ve\i ziar ]n articol un cu c[ zei; sunte\i c[ ]nchipuim ne S[ persoane. pieri. ar =i popor,na\iune, de de izola s-ar poporului sim\imintele la r[spunde n-ar care poezie Acea copiind? sau imit`nd zilei, puternicii pre t[m`ind ea nu ar face nimica nou =i ar c[lca pre c`nd urmele deja duducelor? b[tute, ai alba=tri cei =i negri cei ochii c`nt`nd i eu[ [ eeee ]ntre vegeteze s[ redus[ fi ar poezie aceast[ c`nd realiza, un a-l de inten\iunea cu ideal concepe ar ea cum creatoare, fi ar dar[ poezia Cum precurm[. o realizare c[rui a ideal unui concep\iunea la alegerea =i adunarea elementelor ce-i sunt date =i a aspira public. ]n afl[ ce ]mbr[\i=[rii al vedere de punctul din sau pedan\i de a=ezate regulelor Acest exprima a este totul r`zi; s[ sau pl`ngi s[ fac[ te s[ simpatia, spaima, admira\iunea, ]nt[rite s[ poate Poetul infinite. puterii contemplarea ]n =i naturei spectacolul ]n se ]mbrac[ ]n evenimentele istoriei, ]n pasiunile umanit[\ii, trei lucruri cu diverse: umanitatea, contact natura =i ]n Dumnezeu. Poezia este poetic spiritul multiple; sunt poeziei Obiectele examen. la supuse sunt nu urm[ din aceste ideele sunt libere, inspira\iunea infinit[, voca\iunea divin[; u neee a[[ina u ae oii unele lovi\i care cu am[r[ciunea ]n\elegem Nu Poezia nu poate tr[i dec`t cu condi\iunea de a crea ]n crea a de condi\iunea cu dec`t tr[i poate nu Poezia Critica nu este permis[ dec`t asupra ceea ce este form[; satir[! de teme\i V[ adev[r! de fric[ este V[ bine singur se poate critica din punctul de vedere al vedere de punctul din critica poate se singur =icompara\icunr. 2dinfoaialiterar[ ce frunz[

verde s l`ncezeasc[ s[ ? Rom`nia

literar[ bine. 193 ACVILA STR{BUN{ 194 CEZAR BOLLIAC animei! Aceia nu =i-au cunoscut misiunea lor.misiunea cunoscut =i-au nu Aceia animei! deprava\iunii al sufletelor, moliciunii al instrument fac[ o s[ vor =i ei calea din poezia deturn[ cari acelora Amar civiliza\iunii, un inamic teribil al barbariei, al arbitrariului. prada ap[s[torilor;esteunputernicajutoralmoralei=i ]n geme ea c`nd patrie o r[zbuna a de ferice; mai ursite cere progresul, a de a de lupta spre energie, a ]mpinge =i neamul omenesc curagiu c[tre da a-i de muzei, fulgerul cu lui ap[s[torii pre fulgera a lui; lacrimele lui, durerile nobila libertatea; de a se cobor] ]n anima poporului, a c[uta a de dreptatea; adev[rul, ]n[l\a a de umanit[\ii; m[ririlor =i mizeriilor patimelor, pictura prin sufletele ]nt[ri a de este poeziei Misiunea vie\ei. al omor`tor venin un este spune a dec`t alt este nu poezia mei? domnii literaturei, progresul ]n\elege\i d[r`mare }n templul. d[r`me s[ dec`t face nu ast[zi de literar[ Nu, juni poe\i rom`ni! nu v[ l[sa\i a v[ ]ncredin\a c[ ]ncredin\a v[ a l[sa\i v[ nu rom`ni! poe\i juni Nu, V, 1867, nr. 505 (30 III/11 IV). III/11 (30 505 nr. 1867, V, frunz[ verde frunz[ Trompeta Carpa\ilor, Trompeta , c[ politica c[ , mare latin, ci pre un altul, contimpuran din Ia=i. din contimpuran altul, un pre ci latin, mare tta sxl tmeaetl rgml ciau exercit[ climatul regimul, temperamentul, sexul, Etatea, vocea unuia care laud[ pre d. pre laud[ care unuia vocea Ia=i, din literar[ =i m`neasc[ zici. s[ vrei ce celor nedib[cia acoperi s[ sau idee de lipsa treci s[-\i po\i ]n\elege, n-o el care pre form[ o sub publicului prezentate spui, s[ po\i ce neroziile toate c[ ceea ce ]\i d[ dreptul a scrie chiar c`nd nu ai =ti, =i al doilea la orice vorb[ francez[ g[se=ti. }nt`i c[ exprimi idee str[ine, rom`neasc[ coad[ o pui s[ lesne mai este Apoi =tiu. o nu rom`neasc[. }n limba =coale nu se ]nv[\at mai ]nva\[; profesorii n-au ei ]nsu=i Ei ast[zi! de spiritului a Icoan[ rom`neasc[. coad[ o pun[ le s[ =i franceze vorbele toate ia s[ dec`t fac mai nu altele, =i literaturei al sau politicei, dominul ]n sau h`rtie, de Zg`rietorii franceze. vorbe de ]necat[ este ast[zi =i grece, vorbe de ]necat[ era atunci c[ at`t fanario\i, sub era ce ceea a ast[zi este no=tri limb[ p[rin\ilor Biata ]nsu=i. ei scris au ce ]n\eleg nu ]nsu=i ei ori multe de =i scriu, ce cetesc singuri Autorii rom`n! dac[ aceast[ scrie ]nc[, dac[ aceste lucruri sunt scrise ]n limba rom`n[; se ce tot legi, de deputa\ilor,proiectele discursurile rare, rom`ne=ti. 1 Maiorescu. „Eldorado misterios,obiect etern Asculta\i, dragii mei cetitori rom`ni, ce zice o foaie ro- foaie o zice ce rom`ni, cetitori mei dragii Asculta\i, Nu se mai scrie rom`ne=te. Vede\i gazetele politice, lite- Ne pl`ngem de ce publicul nu mai cete=te foile =i c[r\ile LITERATURA +I LIMBA rom`no-francez[ o mai poate ]n\elege publicul Titu Liviu Titu ovriie literare Convorbirile de dispute,dubiu. 1 , nu autorul cel autorul nu , prin , 195 ACVILA STR{BUN{ 196 CEZAR BOLLIAC ]n loc de loc ]n dorin\ele noastre, inveat[ autonomia; are la anim[ minister, ce voiesc. Ceva ce face a r`de: ceea de alta totul cu idee o exprim[ ]n\eleg o nu care pre vorb[ o lor.Cu ideea exprim[ mai nu =i ]n\eleg, le nu =i insufl[ ridicul mil[: din pricina \i-e vorbelor str[ine =i ce ]ntrebuin\eaz[ tipuri aceste auzi Ast[zi rom`nesc. natural, Tot]nc`ntau. te era simt; ce g`ndesc, ce vorbesc, ce =tiau – \[rei limba ]n pl[cut[, era convorbire c[rora a b[tr`ne =i bunului-sim\. ideelor s[r[cia vedea s-ar li arama, ie=i fi le-ar a ]n\ele=i, spre rom`ne=te scri ar dac[ +i rom`n[. limba nu scriu aceasta la chema\i cei dar[ rom`ne vorbe cu zice nici chiareicetraduc. ]n\eleag[ nu s[ =i p[s[reasc[ limb[ ]ntr-o francez[ limba din r[u traduc[ s[ dec`t merit alt au nu cari oamenii de mai ]n\elege nimic nu ]n literatur[; veneticilor; nu mai a ]n\elege legile limb[ f[cute aceast[ ]n\elege mai nu Poporul zice: se care clas[ acea ]n rom`ni sunt mai nu rom`ne=ti? coade cu str[ine, c[r\i din transportate vorbe aceste rom`neasc[ voastr[ determinate.“ fiziologice condi\iuni la moralului subordonat[ cranoscopiei, =i organologicei solidaritatea sistem[ ]n Stabilind indivizilor. moralul pre influen\[ sentimente, cuget[ri, fac o ciorb[. o fac cuget[ri, sentimente, cuv`nt, anim[, cap, Din cap. ]n sentimentele anim[, ]n sim\uri, cari, scriind, amestec[ unele cu altele, pun rezonul societ[\ii. pieirii ale merg[toare ]nainte- ame\elei, =i ignoren\ei prada ]n societate o patim[; are spiritul plin de duh a-ane cir rn aaae s alu cocoane aflau se mahalale, prin chiar Mai-nainte, Toatepot se str[ine vorbe cu exprim[ se ce idee aceste Ei bine. Ceea ce este cu limba este =i cu politica. Rom`nii limba ]n voi ceti\i s[ rom`ni, o! r`s, de lucru este Nu lumea! ]nnebunit A lumea! ]nnebunit A Scriitorii chiar, care n-au idee de logic[, de facult[\i, de mister etc.; pardona\i, domnule, pasiunea este o este pasiunea domnule, pardona\i, =i alte expresiuni ce v[desc etatea v`rstii mele, desirul =i inteligent[ . d`nsul. rom`neasc[. vom coad[ pune le =i franceze vorbele toate lua vom ci rom`ne=te, vorbi nici scri, mai vom nu ]ncet-]ncet pedantism, sau ignoren\[ de }mpin=i franceze. vorbe cu ]nlocuiesc se =i rom`nite latine vorbele scot Se urmat. s-a nu Regula „ fac. le ce cei pre admir[ =i bune toate g[sesc cari oameni sunt acestea toate cu +i neiertate! gre=ele face a f[r[ coal[ o scoate nu ce tipografie nenorocita chiar nici artele, nici literele, nici legile, nici politica, nici corect, nimic este Nu neru=inate. mai cei preten\iunii m`na d`nd pretutindene ignoren\a de 1848. de ]nainte talente c`teva ea din fac[ s[ voit au ce ]nc[ r[mas parodiaz[. se rom`n[ limba parodiat, s-a na\ional ast[zi. Sim\im`ntul guvern[m`nt de mijloc un =i guvernului; Sava“. „S`ntului colegiul alt[dat[ da c`t nici cerut[ instruc\iunea dau nu +coalele =coale. ]n =i religia, =i limba, datinele, =i istoria. Una din =i cauzele acestui r[u este pierde va =i c[lc[tori, str[inii de ]nvins[ uuo cvneo nltn dn oaua, n pca a slavonismelor.3 a special ]n vocabular, din nelatine cuvintelor tuturor a limbii, manifestat[ ]n cadrul curentului latinist, care consta ]n eliminarea Este exagerat[, ]ns[, atitudinea sa de aprobare a literare. tendin\ei rom`ne de artificializare limbii form[rii =i evolu\iei problema ]n ]naintat[ foarte 2 1 vrina u Blic morv fa\zri ibi oeet o pozi\ie o dovede=te limbii fran\uzirii ]mpotriva Bolliac lui Aversiunea admire“ s[-l care prost mare mai un totdeauna g[si va prost „Un Aborigen Na\iunea rom`n[ va r[m`ne o na\iune de aborigeni de na\iune o r[m`ne va rom`n[ Na\iunea V`ntul bate la str[inism. Lu[m tot ce are str[inul r[u la Era o hot[r`re a se scoate din limb[ toate vorbele slave. Astfel este cu politica, cu =coala, cu artele, cu meseriile: ` pnr pei rmn, tt de ct i om, a forma, =i c`t ideea at`t rom`n[, poezia pentru C`t ai favori\i c`\iva pentru chiverniseal[ o sunt +coalele – b[=tina=, neao=. b[=tina=, – Un sot trouve toujours un plus sot qui l’admire qui sot plus un toujours trouve sot Un 2 (fr.) .“ 3 1 , 197 ACVILA STR{BUN{ 198 CEZAR BOLLIAC 13 silabe, cu emistih; finele ]nt`iului emistih este: c`nd o c`nd este: emistih ]nt`iului finele emistih; cu silabe, 13 de neregulate versuri urm[; din doi celor ale ca regulate, versuri nu }ns[ Heliade. =i Aristia exemplu un dat ne-au cum albe, sau nerimate versuri ]n este Traduc\ia form[. a este Nu mai r`ndurile. toate ]n g[se=ti o dar paginele, toate pre astea a traduce ]n versuri este =i mai neputincios. mai =i este versuri ]n traduce a astea fi credincioas[ niciodat[. poate Nimic nu nu se poate traduc\iune traduce. Cu o toate c[ credem noi dar[ dului; fon- privin\a ]n lucruri multe criticat de avea Am ]ndoim. ne englez? textul dupe ea Este traduc\iune. aceast[ este o logic[, nici ritm, nici m[sur[, nici elegan\[, nici gra\ie. nici elegan\[, nici m[sur[, nici ritm, nici logic[, o nici regul[, o FormaNici cerul, sleiesc. nesuferit[. se este ideele ]nchide se c`nd =i Dumnezeu, la de vine aceasta cat dsiuae lui a desfigurare Aceast[ inc uilpi[ gre=it[, nici oarb[, nici nici oarb[, nici lipsit[, nu-i fiindc[ putea nu C[ci =i sedus[. mi-o corupt-o. ( corupt-o. mi-o Mi-a silit-o, mi-a r[pit-o, ei Textul maur. viteazul sedus[. =i r[pit[ este, Batjocorit[ =i Brabantio vine Iat[ O,mea! fiica Othello. marele cu Brabantio =i iat[ Dar Traduc\iunearom`n[ cum: iat[ +i Ne veni de la Ia=i traduc\iunea lui idee: de vorbi vom Nu nimic. observ[ mai se nu Acum Othello l u Saepae Dr s vri de vorbim s[ Dar[ Shakespeare. lui al natura, netoat[. Othello maurul nu-i cuno=tea). A cunoscut pre neto\i? traduc[torul? luat-o a (Vorba netoat[ de unde sim\. de scutit[ C[ci natura nu este nici corit[ (nu mai este tot aceea). Fiica mea! O, rez, u numai nu urmeaz[, Othello nu este literar). este nu . S[ vedem ce fiica mea! batjo- Arghir cr[i=orul C`rcium[rescu? fac politic[ f[r[ s[ =tie ce este politica! Nu este a=a, domnule cari scriu]nversurif[r[s[cunoasc[regulelelor, caceice proz[. ]n sarea scriitorului are c[ ghicim regul[, la de abateri aceste toate l`ng[ pe c[ci, proz[, ]n traduce a ruga l-am +i poet. este Traduc[torulzic[. nu ne s[ vrut a ce ]n\elege mai se nu a rom`n[. limba ]n g`t. ]n r[m`n mistuiesc; se nu c[rei poezie cat[ s[ fie o a muzic[, chiar rom`ne, ]n limbei tragedie. natura Versurile]n str[in totul cu =i versuri, nici r[dic[ armonia versurilor =i face Aceast[ ceva ce accentuat[. nu este cea nici proz[, pre plan[ cea sau plan[ cea pre una l`ng[ alta, ]n loc ca cea accentuat[ s[ urmeze totdauna este neexact[ =i ori accentuarea fals[. Dou[ multe silabe accentuate, de M[sura regulei. contra doilea, al la emistihul de finele =i este astfel plan[; c`nd accentuat[, silab[ s[ nu fim ]n\ele=i. fim nu s[ ca p[s[reasc[, limba ]n scrim c[ci nimene, ]n\elege ne nu ei, dec`t zice a multe mai avem cari noi, Pre ]n\eles. fost a zis au ce tot c`t astfel spus au dar[ spune, a prost poate malul pre de nu ce elo]n\elege,]n cunoscu\i ]n popor, c[ci au =tiut a vorbi publicului ]n limba mai cei sunt al\ii Pann,=i Anton Pralea racii, Momuleanu, Autorul lui Autorul Acest abuz de versificare este ]ntins ast[zi. Sunt oameni P[c[tuirea cu vorbele franceze aici este desfr`nat[ p`n[ Erotocrit , al lui Senei sentimentele depremalulD`mbovi\ei, Alexandru Machedon i al =i , al lui al , Tamisei Othello Longe-Bardo be\ivul Longe-Bardo VI, 1868, nr. 621 (7/19 IV). (7/19 621 nr. 1868, VI, E a au p\n =i pu\in avut au Ei . nu este ]nc[ tradus ]nc[ este nu Trompeta Carpa\ilor, Trompeta , ce se b[tea cu , al lui al , 199 ACVILA STR{BUN{ 200 CEZAR BOLLIAC m`nca, dac[ nu ]i pica, acolo ]i =edea“. ]i acolo pica, ]i nu dac[ m`nca, o par[ frumoas[: „Pic[, par[, pic[, c[ daca ]i pica, a=a te-oi ca tr`ndavulce,lungitsubp[r, ziceascurg`ndu-=i ochiila liberi, iar dac[ nu, vom r[m`nea iar ]n fi sclavie; vom sau f[cur[m Dumnezeu vrea o dac[ c[ fatalistul, ca crezur[m, =i osteneal[, mult[ f[r[ libert[\ii rodul din gust[m s[ Ajunser[m ]mpotrivire. ]nt`mpin[m s[ f[r[ libert[\ii, stindardul Rom`nia toat[ ]n ]mpl`nt[m s[ izbutir[m fatalitate, ]n fatalitate din sf`r=it, }n aci. p`n[ ajunge vom c[ noi din nimini crezut n-a sculat, ne-am C`nd s`nge. =i statornicie hot[r`re, trebuie ]i pompoase; proclama\iile =i invoca\iile tobele, muzicile, numai destul e nu-i Libert[\ii d`nsa. pentru mari sacrificiuri f[c`nd vede ]i c`nd atunci frumoas[ =i m`ndr[ femeie ce nu o se d[ ca curtizanilor ei este dec`t numai Libertatea vreme. mult[ tr[i poate O libertate a=a de ieftin[ luat[ nu poate avea r[d[cin[, nu s-au obosit ca libertatea ]n mijlocul muzicilor. Nu, fra\ilor! lor s`ngele cu Constitu\ia ap[ra ]n vor c[ zilele Libert[\ii C`mpul toate ]n jur ce cei =i Capital[; ]n chiar streine invazii de amerin\a\i Suntem p[r[sesc. o sprijine o s[ ce am gustat din delicele libert[\ii, =i etern[ va fi mustrarea maselor. asuprirea boierilor,deci puterea ]nt[rind clac[“, de muncii al codice – „un Marx spunea cum – constituit a Unirii, preg[tirii =i Rom`ne |[rilor a administrative organiz[rii raportul sub merite avut a de=i care, Organic, 1 ii c = ] at atcl, ea Blic e ee[ a Regulamentul la refer[ se Bolliac Cezar articole, alte ]n =i ca Aici, Amar[ ne va fi soarta ]n sclavia Regulamentului Revolu\ia noastr[ este amerin\at[ =i bra\ele ce ar trebui [ POLITICE ARTICOLE APÃRAREA REVOLU|IEI ] 1 , dup[ =i va ]ntinde m`na elevii sale care nu =tiu s[ profite at`t de pus solul =i cumnatul s[u Fran\a, libera Fran\[ va saluta i-a ce diadema pe pat[ o nici suferi va nu egid[ sa marea subt luat-o a ce suzeran Sublimul aleg[tori. de jum[tate =i milioane dou[ a eli\ii subt tronul sprijin[ domneasc[-i locotenen\a =i formale, vizite dat i-au Grecia Prusia, liber[ =i a pus-o cu d`nsul la mas[. Marea recunoscut-o Britanie, a Austria, ei Suzeranul ]ntreag[. Europa interesat a mijloc, Rom`nia nu va pieri. Ea este bel[, =i frumuse\ea ei d`nsa. de vorbeasc[ se s[ face mai a f[r[ =i nesim\ite p[ ei, litargia ]n Rom`nia murit fi s[ bine mai ori trei de cu d`nsul, ca o batjocor[ ]n gurile tiranilor, atunci mai bine, numai cas[r[m`ieohul[]ngurilecelorceausimpatizat dec`t Europa ]n auzi se nu lui numele dac[ moartea, fu ]n m`inile acelora ce-l de=tept[? Dac[ de=teptarea aceasta chiar ]n ziua c`nd dete simptome de via\[? S[ moar[ chiar suflare urm[ din cea dea s[-=i greu, de at`t somn ]ntr-un Fost-arom`n. =i ]ntreag[, na\ie aceast[ omor] va moarte care jum[tate, =i milioane dou[ acestor moartea de =i milioane, opt de ]ntreag[ milioane =i jum[tate de oameni, care via\[ va ]nvia o na\ie campioni! de proclamat cu o frunte demn[ de cauza cea mare a libert[\ii c[ria s-au adev[ra\i eroi, spre a-i deschide ca s[ cont`mple eternitatea ni=te lauri at`t de ieftin dob`ndi\i, dec`t a ]nchide ochii ca ]n gurile unui popol ]ntreg, vor zile prefera a tr[i spre a dormi c`teva pe fost au lor numele c[ gloria de mul\umi\i dac[, dat, ne-au ce suveranit[\ii sus\inerea mijloace pentru urm[ din cele =i cerca a de ]nainte mai p[r[si vor ne dac[ aci, p`n[ condus ne-au ce acelora a cuget de Dar nu,totmaiedesperatc[dac[tr[dareanuva fi la dou[ a via\a de moarte, de =i via\[ de ast[zi vorba E va face Rom`nia morm`ntul poate numelui de numelui poate morm`ntul Rom`nia face va oar[ scris ca rom`nul, ce z[cu at`tea secoli at`tea z[cu ce rom`nul, ca scris oar[ 201 ACVILA STR{BUN{ 202 CEZAR BOLLIAC liberatorii t[i. liberatorii alege vor ]=i ce numele sunt nu sperjur de =i tr[d[tor de au conjurat t[i aceasta c`nd Conductorii te-au de=teptat lumii. din litargie ocolul =i numele f[cut a =i cer ]n auzit s`nge de pic[tur[ lor a urm[ din cea ta libertatea pentru lupt`ndu-se liber[, \ie te s[ =i jurar[ pe jum[tate, s`ngele lui =i Crist =i milioane pe s`nta dou[ to\i t[i, fiii =i Prietenii lua=i. ]\i ce t[u av`ntul ]n drag cu privesc te Rom`nie, chiar t[i vr[=ma=ii bel[ Nu, defecte. ]n =i p`n[ imite s-o =i bine, Evanghelie . Acest jur[m`nt s-a jur[m`nt Acest . I, 1848 nr. 23 (30 VIII). (30 23 nr. 1848 I, Popolul suveran, s[ te apere p`n[ la p`n[ dle i oi s cmae pnr cua e mr a mare cea cauza pentru combatem s[ nobil =i dulce E iveasc[. se s[ trebuie printre corup\ia cea mai des[v`r=it[, acest =i simtiment divin mare mai cea ignoran\a printre zeit[\ii; simtimentul =i ca omul cu ]nn[scut este libert[\ii germul simtimentului libertatea; merit[ nu ce na\ie o nici este nu Nu, libertate. pentru combate a maghiarilor,spre bra\ele ]n arunc`ndu-s[ =i tiranilor r`ndurile din fugind nem\i =i Am v[zut, am v[zut cu ochii mei mai mul\i solda\i muscali s[ ]nving[ satanii sau s[ moar[, domnului spre a nu mai suferi ]n numele robie. ]n pornesc =i durere de =i lacr[mi de limb[ acea ]n ]n\eleg se m`na, dau ]=i \arului, cnutul de s`nger`nde nordului, gerul de amor\ite na\iile toate vin cezarilor; al mo=tenitor sl[b[nogului =i g`rbovului a morfeic[ egid[ palida =i neagra sub adormite na\iile toate austriece; coroanei titlurile lunge=te ce acela pomelnicul din na\iile toate dalmatul, croatul, italianul, rom`nul, polonul, vine cruciad[ aceast[ }n tiranie. de =i libertate de vorba e aci Austria, =i Ungaria de vorba e mai nu Aci democra\ia. cu monarhia lupt[ se unde locul Ungaria =i ungureasc[ devine ast[zi o alt[ cruciad[ ]n contra barbariei Armia tiraniei. iadului ]mpotriva comun[ salutarea pentru combat[ s[ trebuie care cu adev[ra\i, fra\i de sa=i =i rom`ni c[tre de ast[zi recunosc se biruitorii ]nc`t necrezut, de toleran\[ =i bl`nde\e ]ntr-o ast[zi ]ntors a s- av`nd fi c-ar auzeam ce terorism de Sistemul ]nving. ce Veni\i, veni\i, fra\ilor, ]n simtimentul acesta de libertate! Din zi ]n zi ungurii se ]nt[resc =i trag simpatiile na\iilor [ VIN TOATE NA|IILE ] 203 ACVILA STR{BUN{ 204 CEZAR BOLLIAC cu zelul =i vrednicia ce a ar[tat. a ce vrednicia =i zelul cu potrivit sa, partea fiec[ruia d`nd noastre, luptelor rodul pierdut[, =iapoi,apoiatuncivomstas[]mp[r\imfr[\e=te puterea redob`ndim ne s[ mor\ei, agonia ]n ]nfuriate idrele r[sturna a spre strivite, =i ap[sate na\iile toate to\ii, cu bra\ul Veni\ipunem noi. s[ dintre nimeni are nu tocmim vulpea din p[dure; s[ nu ne mai mai cert[m pe nu ceea ce S[ noi. ]ntre ne]n\elegere aceast[ prelungeasc[ s[ vor =i bucur[ se tiranii tocmeal[; de =i calcul de timp e ]mpotriva idrelor ce ne munce=te r[zbuna de secoli. Nu, fra\ilor, ne nu a pentru recomanda, ne a pentru de via\[, simptome da a pentru batem ne s[ avem =i noastr[, nenorocirea =i durerea ]n lume de uitat[ zdrumicat[, cel ce ne va da mai mult pe d`nsul; suntem o la na\ie c[zut[, nostru s`ngele dramurile cu vindem s[ suntem care nu simbria=i noi tocmeal[; de timp e Nu glorios! de at`t pat[ a=a de ur`t[ pe o na\ie at`t de frumoas[, pe un nume o r[m`ie nu Veni\i,s[ libert[\ii! rom`nilor,ca veni\i, to\i, 1849, nr. 5 (15 IV). (15 5 nr. 1849, Espatriatul, nici o alt[ \ar[ alt[ o nici d[ mai le nu ce variet[\i =i spe\ii organic, regniul ]n =i c`t naturei, al inorganic regniul ]n at`t produce, Rom`neasc[ =i cu criv[\ul, =i bate lumea cu pietre ca pumnul, din senin. austrul, cu =i timp ]ntr-un tot sufl[ cl[dirile; d[r`m[ care r[d[cina plantelor; na=te vijelii turbate =i cutremure mari, subt p`n[ p[m`ntul apoi usuc[ c`nd pe=ti, =i broa=te =i p`n[ lunile cu plou[ rou[ c`nd prim[vara; brum[ =i d[ toamna Italia; de iarn[ o c`nd Siberia, de iarn[ o ghenarie; c`nd ]n n[bu=eli =i iulie ]n geruri d[ \[ri: alte unei nici a cu aseam[n[ se nu care proprie, dar schimb[toare clim[ o p[strat =i-a =i f[cut =i-a caracter, deosebit cu fluviul cel mai impetuos =i de br[zdat[ de at`tea ]nconjurat[ r`uri, fiecare varia\i, mai cei mun\ii ]ntre capricioas[, lume. din \[ri celelalte toate rn nli\ ati lm etariae |ara extraordinare, clime astei influin\a Prin mai cea marea l`ng[ Occident, =i Orient }ntre de diferit a ce \ar[ o totdauna fost a Rom`neasc[ |ara MOZAICUL SOCIAL coali\ie de egoisme.“ de cadavre ]ngropate unele peste altele. =i conformitate de voin\e; este o gr[m[dire merit[ ast nume, nu mai este concordie f[r[ ]mpotrivire; unirea lor, dac[ aceasta numai pentru c[ unii strivesc pe ceilal\i ]mpreuna\i sunt comersantul citorul, Cine zice „Magistratul, militarul, eruditul, mun- clase zice opresiune, privilegiu, E. DUCLERC 205 ACVILA STR{BUN{ 206 CEZAR BOLLIAC mediu. evul din servagiului r[m[=i\ele ]nc[ p[streaz[ =i roman[ concuista prin importat[ sclavia secoli =aptesprezece p[strat a ei, patriarhilor al ospitalier =i leal bl`nd, moderni seculilor ]nceputul la pe otoman[, barbaria de amerin\at[ cre=tine, civiliza\iei ap[r[toarea =i ev mediul ]n barbarism =i civiliza\ie ]ntre luptei ast[zi, a fost bariera barbarismului ]n timpii romani, teatrul Orientul dec`t civilizat[ mai =i Occidentul dec`t barbar[ mai vechime; dep[rtata ]n Orientul dec`t barbar[ mai =i Occidentul dec`t civilizat[ Mai civiliza\ie. =i barbarie natura! ]mpl`ntat i-a ce sigiliu fatalului stilul \[ri astei totdauna p[streze s[ boiere=ti. saloanelor splendoarea ]n rom`ne=ti bordeielor mizeria din ajungi s[ p`n[ urci te s[ ai sociale trepte Carpa\ilor,at`tea paradisul prin ]n tot b[l\ilor,al afund purgatoriu acest din ajungi s[ ca treci s[ tot felul, f[r[ nici o compensare; =i, prin c`te regiuni de trebuie nevoile apas[ =i bicele grindin[ unde \ar[, de bordeie beatitudinea nici o ]ndatorire, nici o grije, =i ]ntre afundele tulbur[ nu-\i unde Bucure=ti, din saloanelor fericirea =i deliciile ]ntre =i este osebire at`ta tot ]nghimp[toare, insectele =i frigurile nasc se unde Negre, M[rii ale s[rate lacurilor ale =i Dun[rii b[l\ilor mocirlele ]ntre =i grele, ai no=tri, care sunt mai presus de orice miasme =i epidemii leit pe acela=i tip. C`t[ osebire este ]ntre mun\ii cei r`z[tori aceluia. t[r`mului ea pus a ce sigiliul t[r`m, totos[seraporteze,at`t]nfizicc`t=imoral,la acel pe produce va se orice t[r`m, un pe sigiliu un pune Ea p[streaz[ de mai bine de dou[ mii de ani caracterul Destinul ei, de c`nd \ine minte istoria, a fost s[ fie ]ntre E cu putin\[! p`n[ =i chiar politica =i diploma\ia a trebuit formeze se s[ trebuit a \[ri acestei societatea =i P`n[ c`nd ]nc`t, ei, legile ]n minunat[ de at`t este Natura examina fiecare din p[rticelile ce compun ast legilor.]naintea societ[\ii Napoleon la Condica p`n[ cast[, ]n societate o oar[ ]nt`ia pentru osebit ]nchipuit a ar trebui s[ se scrie ]n drept ]nc[ pe c`t s-a scris de c`nd =i- clase ]n constitu\ia actual[ a \[rii (Regulamentul Organic), nuan\ele conforme cu tr[surile distincte a fiec[ria din aste parte. ]n ]ndatoriri oare=ice bucur toate oarecum de c`te un privilegiu oarecare, pentru se respectiv[, sa treapta ]n fiecare jos, de cele ]ntre =i sus de cele ]ntre iar[, altele =i drept; de fel se un nici de s[ bucure f[r[ sus, mai de claselor ale =i statului greut[\ile toate duce a contribu\iile, toate pl[ti a ]ndatoririle cu altele antic[; noble\a ca altarul deserveasc[ s[ m[car nici s[ apere patria ]n contra invaziilor, ca noble\a mediului ev, =i nici ]ndatorire: de prerogativele fel un nici f[r[ numai, lor privilegiurile drepturile, cu unele sunt clase, aste Din sociale. prejudi\iilor =i-naintea legilor ]naintea denumirea ei, cu calitatea sa proprie ]n bazele Constitu\iei, mdci ]n omodocsi =i p[m`nteni locuitorilor societatea ]mparte se istoric, me=ter a lui Branmayer lui a me=ter al dacului al[turi cu cea mai elegant[ calea=c[, cu fapta de neschimbat carul Elisiene; C`mpiilor modele =i ast[zi de produce mai nou, mai fantastic, mai aerian geniul parizian ce tot cu al[turea ani, de cincizeci sute =apte mie o acum descrise de Ovid acum dou[ mii de ani, sculptate ]n reliefuri 2 1 Autorul are ]n vedere aici grupuri sau categorii sociale. categorii sau grupuri aici vedere ]n are Autorul vreme. acea din tr[suri de Constructor Spre adeseca]ns[aceast[ societateat`tdeb[l\at[=ia Ca s[ se observe ]n diferite condice ale legisla\iei noastre }n ea numai, ca nici ]ntr-o alt[ \ar[, ]n nici un period un nici ]n \ar[, alt[ ]ntr-o nici ca numai, ea }n nr]s nmi e ot vda nom costumuri ]ntocma vedea poate se numai }ntr-]nsa Manu atsrzc clase =aptesprezece indianul o condic[ de legi, ]n care s-a care ]n legi, de condic[ o indianul ] cr sa cnudt a[i clasele iar[=i confundat s-au care ]n , 1 . a cse feae cu fiecare caste, sau mozaic social, 207 ACVILA STR{BUN{ 208 CEZAR BOLLIAC mari care s-ar putea zice regniuri mai propriu. Acestea dar se ]mpart ]n genere ]n cinci brasle mozaicul social fiec[ruia rang din clas[ =i fiec[ruia individ din rang, compun individ, dup[ c[tre individ de =i corp c[tre corp de societate, Aceste =aptesprezece p[r\i, de naturi =i calit[\i diverse c[tre corec\ionale. =i criminale comerciale, civile, municipale, politice, legilor ]naintea desp[r\ite pronun\at foarte sunt ei distincte ]naintea legilor =i ]n condica ocult[ a societ[\ii datoriile =i drepturile cu =i proprie sa calitatea cu proprie, prec[derile lor. =i c[derile cu fiecare ranguri, ]n boiere=ti braslei claselor resubdivizarea =i precum clase, ]n brasle patru celorlalte subdivizarea numai vedem s[ =i criminale, legile ]n via\a civil[ a societ[\ii ]ntregi, de=i nu are un rol important toat[ domin[ de=i noastr[, constitu\ia ]n politice drepturi imense de bucur[ se brasl[ aceast[ de=i parte, ]n spiritual stat un face care c[lug[reasc[, brasla l[s[m S[ locul. ]nc[ aflat =i-a nu cur`nd, de dezrobit[ care, \iganilor brasla =i ei grumajii pe statul tot sprijin[ singur[ [care] plugarilor brasla drepturi, oare=icare de bucur[ se care corpora\ii, ]n meseria=ilor a =i negustoreasc[ brasla celelalte, peste plute=te care boiereasc[, brasla parte, ]n stat un face care sociale, dupe c[derile lor: brasla c[lug[reasc[ =i preo\easc[, Rom`ne=ti. |[rii statul prin numai dec`t cre=tin[ Europa ]n stat articol. ast de socoteal[ \ine va trebuie meditare; s[ medit[m dar, c[ci istoria constitu\iilor rpr sociale. grup[ri 1 Termenii 1. }n[l\imele-lor domnii =i lumin[\iile-lor beizadelile. lumin[\iile-lor =i domnii }n[l\imele-lor 1. atsrzc cae sociale clase +aptesprezece alt un nici prin ast[zi reprezint[ mai se nu ev Mediul c[derile breasl[ icra rse fe[i cae i brasl[, din clase fiec[ria brasle, fiec[ria ce analizez, c[ruia n-am putut g[si un nume =i regn ut mrpi fls\ pnr: aeoi sau categorii pentru: folosi\i impropriu sunt 2 1 feae u euie ei denumirea cu fiecare , , dupe natura lor, =i regiuni f[r[ pantaloni =i albi, galben f[r[ pinteni fir =i f[r[ pu\in fulgi, infanteria prea cava- cu con\opi=tii, =i pitarii serdarii, Craiova. din Cur\ilor ai membri fi a p`n[ =i poate =i instan\[ ]nt`ia de tribunaluri de prezeden\ii la =i c`rmuiri la aspira poate =i clas[ aceast[ departamentelor din }ntru, unde trebuie s[ fie cel pu\in un ag[. Ocup[ sec\iile Ministerului al director de afar[ ministere de directori de posturi ocupa Pot fulgi. f[r[ pinteni, cu tot =i lampasuri, ]nguste foarte cu dar albi, pantaloni cu tot reduse, mult marii cluceri =i marii paharnici, cu firuri tot albe, dar foarte toate. ]ndepline=te s[u boier.Rangul de fecior fi a sau ceva de extraordinar[ =i ordinar[, f[r[ s[ li se cear[ a fi proprietar rang, care sunt to\i aleg[tori =i de ales la Ob=teasca Adunare }ntru. Acestedou[clasecompun din Ministerului al director de postul =i cum Comercial[, omonime cum =i Cur\ile civile, criminale =i fonc\iile jum[tate Curtea =i ministerurile, =i c`teodat[ ocup[ p[l[rii, pe fulgi pu\ini mai cu =i albe, tot firuri, pu\ine mai ceva marii vistieri, marii postelnici, vornici de poli\ie =i al\ii, cu }nalt. Divanul compune se =i mini=trii numesc se domnii, aleg se numai clas[ ast[ Din Credin\ii, cucevamai marii logofe\i ai Drept[\ii, marii sp[tari =i marii logofe\i ai fulgi c`\i albi vor pofti la =i p[l[rie. Excelen\iile-lor marii vornici, pinteni sabie, poarte s[ albi, pantaloni pe l[\ime or palm[ o de galben fir de lampasuri c`t puie s[ duc[, s[ putea m`nici, pe =i poale pe spete, pe piep\i, pe guler, pe hainele galben fir de cus[turi cu ]ncarce s[-=i =i cur\i preziden\i ai Statului administrativ extraordinar =i de ai posturile }naltei ocupa a c[derea cu mari banii =i ba=-boierii 5. A doua clas[ din a doua clas[ de boieri: dumnealor boieri: de clas[ doua a din clas[ doua A 5. dumnealor boieri: de clas[ doua a din clas[ }nt`ia 4. dumnealor rang: ]nt`iul de boieri de clas[ doua A 3. 2. }nt`ia clas[ de boieri =i ]nt`iul rang: excelen\iile-lor rang: ]nt`iul =i boieri de clas[ }nt`ia 2. pu\ine firurialbe]n clasa deboieri]nt`iul loc degalbene. 209 ACVILA STR{BUN{ 210 CEZAR BOLLIAC l`ng[ ast[ proprietate, va avea =i calitatea de pe dac[, ales, fi a =i d`nsa, pe cl[ca=i cu nez[lojit[, mo=ie st`njini sute cinci avea vor de ordinar[, =i extraordinar[ Adunare Ob=teasca la deputa\i de aleg[tor fi a adic[ doilea =i al treilea rang se bucur[ =i ele de drepturi politice: =cl. =cl., poli\ari, registratori, ajutori, c`rmuiri, de secretari de =i tribunaluri aceste la procurori de instan\[, ]nt`ia de posturile la aspir =i din departamente sec\iilor mesele Ocup[ zice. am cum lerilor, pl[tesc o dat[ jum[tate dajdia birnicilor. Ereditatea birnici, noble\ei c[tre de distinc\ie o spre ]nc[, ba bir; de scutirea de afar[ boierna=i, de clase dou[ dint`i celor legiurile boierilor,a ca numai, merge fiu. la p`n[ drepturile, ]ntocmai ca boierii de neam, dar a c[ror noble\[ rom`n. statul ]n totul cu eterogen princip neam, trebuie s[ spunem c[ ereditatea dumnealor este un de boierilor str[bunii pentru respectul tot Cu teritorial[. proprietate avea va dac[ subtc`rmuitor, ]n de voteze alegerile s[ dreptul are b[taie, de =i bir de scutit[ este decora\ie de la strein dec`t cu s`ngele lui; aceast[ noble\[ mo=tenirea). (patria, mo=ia calce s[-i cutezat fi ar acesta c`nd frunte, nu caut[dece-ie g[sesc odrasle din vechea noble\[ ce se lupt[ cu streinul =i mai se numai Aci Rom`neasc[. |ara ]n ereditar[ noble\[ rang. doilea mai bine s[ se confunde cu ceilalt[ =i s[ fie to\i boieri de al urm[ clasa de boieri de al treilea rang: iar cesteilalte-i vine va s[ fie singur[ clasa de boieri de al doilea rang, =i cea din Ele sunt totdauna ]n disput[ pe un drept onorific: cea ]nt`i cse o[ ls cr cmu caa oeio d al de boierilor clasa compun care clase dou[ Aceste 8. A treia clas[ de boierna=i: manz`lii, cu toate privi- toate cu manz`lii, boierna=i: de clas[ treia A 8. toate ]ntru postelniceii, boierna=i: de clas[ doua A 7. alt[ cu decorat s-a nu ce na\ional[ noble\[ Acea singura neam, de boieri boierna=i: de clas[ }nt`ia 6. cojocul, de=iarfifost de =aptepalme]n fecior de boier . pe zi aceast[ opera\ie, legiuirea a uitat repeta s[ poate prescrie. se Celelalte ]ns[ ori c`te De deget. un de groase mai la dou[zeci =i cinci nuiele deodat[, =i acele nuiele s[ nu fie c[tre subtc`rmuitor de ]n pricini b[tut mici corec\ionale fi dec`t poat[ numai p`n[ nu s[ privilegiu: singur un de se toate greut[\ile statului regulate =i neregulate, bucur`ndu- pun =i pe ambele pe =i pun s[ trebuie clas[ aceast[ Tot]n alegere. pe bazat zentativ mentele lor. }n aceste corpuri se conserv[ principiul repre- regula- =i statutele cu fiecare corpuri, diferite ]n ocult ]mp[r\it stat de fel un iar[=i face clas[ Ast[ def[im[toare. nuan\e de drepturi municipale, neap[rate ]ns[ de pedepsele drepturi. acelea=i de bucur[ se =i rang treilea drepturi. acelea=i de bucur[ se =i doilea al rangul ora=e. clas =i au drepturi municipale, dac[ vor avea propriet[\i ]n c[ arfiexclu=ila]mprejur[ri. nu pl[ti nimic; despre ale b[t[ii ]ns[ a nu se coprinde =i nic[iri profesia exersa a-=i privilegiul au caracter) deosebit bir.la intr[ =i cere mai o pierd a lor,dreptul ]nsur[toarea la de luni =ase de termen ]n lor persoana ]n p[rinte=ti noble\ei ]nnoirea cere vor nu-=i lor fiii dac[ extravagant: totul cu lucru un iar[ este acestora jura\ilor prea mult de mult prea 2 1 Legiuirea din 851 a schimbat numirea de numirea schimbat a 851 din Legiuirea Gabel[ 4 Caa inclr c ]dtrr a lt tt a face a tot, pl[ti a ]ndatorire cu – birnicilor Clasa 14. 13. Clasa corpora\iilor – fiecare dintr-]nsele cu osebite cu dintr-]nsele fiecare – corpora\iilor Clasa 13. al de patent[ pl[tesc – negu\[tori de treia a Clasa 12. de patent[ pl[tesc – negu\[tori de doua a Clasa 11. 10. Clasa ]nt`ia de negu\[tori – pl[tesc patent[ de ]nt`iul cu oameni (alt[dat[: profesii exerseaz[ ce Cei 9. – impozit pe sare. pe impozit – n a.) (n. juri . , ]n , deputa\i ob=ti de izraeli\i cu anomalia gabelilor anomalia cu izraeli\i de , care n-are nici un ]n\eles analog cu natura cu analog ]n\eles un nici n-are care , jura\i , pentru c[ se apropie se c[ pentru , 1 . 211 ACVILA STR{BUN{ 212 CEZAR BOLLIAC princip subtc`rmuitorului. Numesc trei jura\i trei Numesc subtc`rmuitorului. revizorul casa de sfat a fiec[ruia sat. Aleg ]nt`i un p`rc[lab care este la an fiecare pe adun se S[tenii alegere. pe bazat complet stat un substan\[ ]n av`nd comun[, adev[rat[ o este nostru Satul legi. de protejate fi ar ei asigurarea =i bazele legiuite. cele despre numai vorbim aci =i abuz, sunt b[t[i de feluri muncei; prin urmare s[teanul nu poate pretinde nicicum pretinde poate nu s[teanul urmare prin muncei; a nicidecum =i propriet[\ii imagina numai este s[tean =i pentru ales ca s[ l-a fie al ce lui. Acest arbitru proprietarului absolut ]ntre voin\ei proprietar =i cererei opuie se s[ cugeta ar dac[ sale fiin\ei principelui apostat un rebel, un subtc`rmuitorul logice=te foarte socoti s-ar =i proprietar; la chiar,de lui eman[ fiin\a lui, puterea c[ci cere: va se i logice=te vorbind, s[ dea doroban\ul f[r[ dator,opunere, oric`nd este acesta =i subtc`rmuitor; la de doroban\i dreptate, cere =i spre ajutoru-i c`te unul sau c`te mai mul\i da=ului, care, dup[ ce ]=i face singur c`nd vrea =i cum vrea dispozi\ia unui epistat al proprietarului mo=iei sau al aren- satelor! ar apuca s[ fac[ cineva numai istoria p[tulelor =i a cutiilor de c[treproprietaric`t=i satului. arhivarul =i cancelierul este care logof[t un =i sat, ]n poli\ia face care v[t[=el un un ulterior care este p[str[torul comorii comunei. Numesc comunei, care p[tulul iar[=i este la o institu\ie jura\ii prev[z[toare. Numesc cu ]mpreun[ =i generali trebuin\ele la satului ai fonc\ionari ceilal\i cu ]mpreun[ chibzuind =i ei magistra\ii comunei, priveghind la veniturile =i cheltuielile sunt carii satului ai epitropi Aleg judec[tore=ti. ramurile Organiza\ia satelor noastre ar fi foarte frumoas[ dac[ frumoas[ foarte fi ar noastre satelor Organiza\ia ot ]atl proair d mi u sn dt ]n date sunt sus mai de personagiuri ]naltele Toate Toate aste frumoase institu\ii ]ns[ sunt desfigurate at`t juri e dn dji stli i ]ncredin\eaz[ o =i satului dajdia adun[ ce i orn ] grei n opl o toate lor corpul ]n germeni ]n coprind =i guvern. Cearfic`nds- 2 ale=i, care sunt ]n sunt care ale=i, u[ d duzc = cni e i; `e ee galbeni zece c`te mii; de cinci =i dou[zeci de num[r ]n dezrobirea g[sit i-a patru, la lor,unul dezrobirea de la acestui num[r ]n curs de cre=terea =aisprezece ani, Puind de la individe. robirea p`n[ mii dou[zeci vreo de atunci, pe zicea se cum dupe compunea, se vagabond[ clas[ ast[ sacrificiu ]n interesul Mare umanit[\ii! }n sufletul. timpul robirei galbeni neto\ilor, zece c`te ani cincisprezece ]n lor pr[sila cu Vistieriei vinde a-i spre numi, voi nu-i care pe boieri c`\iva c[tre de boiereasc[, umanitate de sim\im`nt rane. acestei durerile timp mult sim\i va Vistieria economic[. sa capacitatea pentru =i c`t public tezaurul de ]ngrijirea pentru at`t lor omene=ti. Aci propriet[\ii este al un caz dec`t s[ compliment[m mare acel guvern, mai ]nzecit pu\in cel venit un aduc[ le s[ care capital un proprietarilor dat a bine, venit cu totdauna p[zit l-au regulamentali=ti lu`nd litera Regulamentului, pe care dumnealor chiriarchii potrivit venitului ce avea acei proprietari de la robii lor, ci, s-au dezrobitn-a proprietari ai fo=tilor imense sume lor dezrobirea pentru pl[te=te actual guvernul vagabondagiu, spre iar[ liberat i-a urm[ din guvernul sat, prin a=ezase urm[-i din celui dinaintea genere ]n gulament diferite considera\ii, potrivit meseriilor lor; pre\ui\i de Re- individului. al industrie de gradul domestice ale cur\ilor boiere=ti; sufletul lor se pre\uia dup[ guvernalizat. proprietarul curat este subtc`rmuitorului Institu\ia mo=iei. epistatului dictarea fi b[tute dec[tredoroban\iice a expuse sunt s[te=ti dignit[\i de erar=ie ast[ toat[ =i subtc`rmuitor.c[tre aceea de sale De drept[\ilor sprijinul 7 Caa eoio, oii cm `ia n, dintr-un ani, c`\iva acum robi\i neto\ilor, Clasa 17. cu trebi ]n subt]mp[r\it[ laie, de \iganilor Clasa 16. meseriile pentru destinat[ vatr[ de \iganilor Clasa 16. acestor suflete, pentru c[ guvernul subt care calculat s[fac[desp[gubireadezrobirei doisprezece galbeni doisprezece au s[urmeze]ntocmaidup[

sfin\enie sufletul . Guvernul . c`nd le-a c`nd 213 ACVILA STR{BUN{ 214 CEZAR BOLLIAC ae r o itei nscbl, e ne e necontenit iei unde de nesecabil[, vistierie o are care inamici; sunt ne c[ pentru altora amici, sunt ne c[ pentru unora trec[torilor, geamantanele aur cu umple ]nsul; contrast, zic, s[rac, dar care ]navu\e=te pe de oricine ora= vine acest ]ntr- cu s[tura; poate se neam\ul =i ]mbl`nze=te se ba=ibugiucul unde usuc[; se junele =i copil[rie ]n ]ntoarce se b[tr`nul \ing[u, devine stat de b[rbatul poslujnici buchetul: bine mai =i ]mpodobea care diferite naturi cu nuan\e c`teva |[rei Rom`ne=ti. Regulamentul Organic l-a mai s[r[cit de galbini. mii cincizeci sute dou[ de public sufletul, este o gratifica\ie f[cut[ c`torva boieri din tezaurul parimanul uit[ ]=i schimnicul unde musulmanilor ; al eden acest cu oribil; ]n frumuse\i de necazuri, ]n mul\umiri de durere, ]n pl[ceri de perpetuu v`rtej acest ]nc`nt[tor,cu =i ]nc`ntat Bucure=ti acest cu sa; civilizarea ]n barbar s[u, barbarismul ]n civilizat orientalo-occidental; ora= rom`nilor,capitala cu ceva ]n asemene se s[ care acest cu intim[. via\a ]n privat[, via\a ]n public[, via\a ]n – noastre societ[\ei ]ndoiturile pe fe\ele, toate pe fizic. pe model[ se moralul astfel inegalit[\i, aceste pe form[ se na\ional caracterul astfel t[r`mului; inegalit[\ile pe 4 3 2 1 parimiile lui Solomon. lui parimiile Bosco, renumit scamator italian. scamator renumit Bosco, parimier Pariman, Parat +asor Aceste sunt p[rticelile ce au compus mozaicul social al social mozaicul compus au ce p[rticelile sunt Aceste i cl a ]ba trs = aae n l oa ] lume ]n ora= alt un arate =i turist ]mblat mai cel Vie S[ vedem acum dac[ ast sigiliu fatal al naturei se reflect[ c[lcate fur[ noastr[ \ara ]n sociale inegalit[\ile Astfel ( ( fr fr. .

chasseur par 1 =.c.=.c.=.c. =i diplomatul ]=i uit[ misia cu care a venit; unde é ) – ]mpodobit. – ) – carte bisericeasc[ cuprinz`nd fragmente din fragmente cuprinz`nd bisericeasc[ carte – ) – servitor ]n livrea de v`n[tor.de livrea ]n servitor – ) rsai rpai cmait, secutelnici, compani=ti, rupta=i, br[sla=i, sp[dat ]n capul sc[rii pe care se coboar[ o dam[ parat[ dam[ o coboar[ se care pe sc[rii capul ]n sp[dat milioanele ca buchetele de flori din p[l[ria lui Bosco treab[. Nic[iri ]n lume nu poate fi luat[ petrecerea drept petrecerea luat[ fi poate nu lume ]n Nic[iri treab[. pe podul Mogo=oaei ]n tr[suri, c[l[ri =i pe jos merg la vreo fi mare lucru ]ns[ dac[ doi la sut[ din a=ti indivizi ce furnic[ ]n Europa care s[ aib[ aparen\a unei a=a mari activit[\i; va Parisul.tot ]n dec`t limbi multe mai vorbesc ce se vorbesc ]ntr-]nsul; m[ prinz c[ numai ]n Ci=megiu se vin ]n ast[ gr[din[. Parisul este vestit de mul\imea limbilor ce or[=anilor ale numai costumurile putea va de numere ie=ir[. care din ]mprejmuirile =i casa toat[ dec`t mult mai pre\uiesc ce arm[sari ni=te cu echipagiu ]ntr-un r[sturnat[ pene, =i dantele ]n toalet[ o iese c[su\[ dintr-o sprijinit[ cu iar[, proptele, aci dintr-o curte =i de uluce e=ti; putrede, cine ]ntrebe te s[ f[r[ coconi\ei, iatacul la u=a deschide care-\i tren\[roas[, =i somn, descul\[ din sculat[ ciufulit[, \iganc[ o peste dai abia =i una ]nc[ deschizi mai alta, =i scar[, deschizi mai u=[, o pe deschizi sui te intri, care ]n modern, parizian stil un ]ntr- grilat[, frumoas[ curte o cu gentil[ cas[ o aci scar[; fustele ]ntoatep[r\ilespreanu ardic`ndu-=i =i str`ng`ndu-=i dimine\ei, orele ]n bal de imnt, rvtt i [ua, u n =asor un cu m[nu=at, =i crevatat (izmenit), la scara =ov[it[, cu un arn[ut de fir, cu un lacheu chiulotat ]n ruin[, ]n fundul cur\ii, bizar cu o calea=c[ stil =i o ]nh[mare superb[ ]ntr-un cas[ o cu dezgr[dit[, ]ntr-]nsa, ora= p`n[ ]n burta cailor. Aci o curte spa\ioas[ c`t s[ zide=ti un noroi de gropi cu str`mt[ uli\[ o frumoase, case de =iruri =andrama de sc`nduri putrede care se surp[, =i ]ntre dou[ escamator. geniu acestui a ]nc`ntat[ butelia din lichidul curge precum intr[, mai unde pe vezi s[ f[r[ aurul curge care }n propor\iaora=uluiBucure=ti, nuesteniciunaltora= =i Ci=megiului gr[dina ]n duminica cineva Mearg[ Aci numai, ca nic[ierea, vezi ]ntre palatele str[lucite o str[lucite palatele ]ntre vezi nic[ierea, ca numai, Aci se ]mpledenoroiulpe 3 m[a =i ]mp[nat 2 , din 4 215 ACVILA STR{BUN{ 216 CEZAR BOLLIAC ceac=iri favorabile. momentele de profite s[ =i el la acas[ ministrului mi=c[rile p`ndeasc[ s[ au departament acel la afaceri au c`\i to\i subalternii, to\i =i acas[, c`nd isefacefoame,vineladepartamentura=te regulat ministrul; dac[ l-a ministru n-a-nv[\at =i nic[iri, m[n`nc[ cum dup[ timpul reguleze s[-=i au departament acel la afaceri au c`\i to\i subalternii, to\i =i unsprezece, la minister ]n vine ore, dou[ la m[n`nc[ el Germania, ]n ]nv[\at a care ministru un departament acel la vine luni, timpul dup[ cum =i l-a regulat ministrul; dac[, dup[ reguleze c`teva s[-=i trebuie departament acel la afaceri au c`\i to\i subalternii, to\i =i ore dou[ la cancelarie la vine ore, =ase la m[n`nc[ Fran\a, ]n ]nv[\at a departament unui cealalt[ nu s-a plimbare poft[ dem`ncare,al\iilaplimbarepentrudigestie, C`nd unii dorm, al\ii m[n`nc[, al\ii ies la plimbare pentru aici. ca petrecere drept serioas[ treaba =i serioas[ treab[ aoiae bou[ sgrt l Cmr, =i-apropiaz[ Camer[, la asigurat[ absolut[ majoritate d- este etc. militar judec[tor,jurist matematic un un militar; iar administrator din =i administrator judec[tor luptei. ai campioni ageri mai cei c[tre de Mar\ lui c`mpii ]n iau se ce decora\ii =i cordoane cu bini=e peste =i sabie cu oca cinci de =al un peste ]ncins n iiae i u`d n a u bln mn d h`r=ii de imens balon un cap ]n duc`nd =i picioare ]n 4 3 2 1 ]mbl[nit[ pe margini. pe ]mbl[nit[ Bini= Giubea H`r=ie Ceac=iri c nmi ptt [ a[ iea n m n[a ]n ]nf[=at om un cineva vaz[ s[ putut a numai Aci c nmi ee iea nbe[ ae e zice se care noble\[ o cineva vede numai Aci Aci numaipoatevedeacinevaunmilitarjudec[tor, din – hain[ boiereasc[ de mod[ turceasc[, lung[ p`n[ la c[lc`ie =i c[lc`ie la p`n[ lung[ turceasc[, mod[ de boiereasc[ hain[ – – piele de miel. de piele – – hain[ de postav, larg[ =i lung[ p`n[ la c[lc`ie. la p`n[ lung[ =i postav,larg[ de hain[ – 1 n`u ca, = arpa[ eil\a printr-o legisla\ia apropiaz[ ]=i clas, ]nt`iul – pantaloni turce=ti largi. turce=ti pantaloni – , anteree, giubele scula\i de pe somn; c`nd o cancelarie lucreaz[, cancelarie o c`nd somn; pe de scula\i deschis ]nc[, cealalt[ s-a =i ]nchis. Dac[ capul 2 =i bini=e 3 , t`r`nd papuci galbeni mare 4 , , 6 „=zmnu d l Ahra ]trn dritul ]nt[rind Acherman la de „A=ez[m`ntul 26. Art. – s[u “ mo=ul la pu\in cel suie se s[ nobilitate c[ria or`nduie=te se „Somnul universal. vot cu ales =i via\[ pe fie s[ nobil, de d`nsa. pe acareturi alte =i oameni cu l[\ime, st`njini sute cinci de teritorial[ avere o =i nobil[ noble\ea cea mic[, ca s[ fie mic[, trebuie s[ aib[ o origin[ fie mare trebuie s[ n-aib[ nici origin[ nobil[, nici avere; =i deplin. ani treizeci de v`rsta av`nd mo=ii de dintre alege vor se Ace=tia Craiova. ora=ul pentru ani. treizeci de fie p[m`nteni dupe vechiul obicei =i s[ aib[ v`rst[ cel pu\in Arge=iului. alc[tui: va se politului, cu locuitori. st`njini sute cinci de mo=ie o pe st[p`ni fie s[ acestea, rang doilea al de cei iar Rom`nia; ]n a=eza\i =i rom`ni n[scu\i fie s[ trebuie extraordinare, Adun[ri avere: posed[ =i nobil din n[scut[ este origin[, o are aceasta c[ pentru c[ nu posed[ nimic =i strive=te pe noble\ea cea mic[, numai origin[, c[n[sc[toriiein-au n-are c[ dreptul cu numai \[rii a ]nalt[ cea magistratura 2 1 Drit Base\[ (fr.bassesse Base\[ Dup[ Regulament, domnul \[rii trebuie s[ fie fiu =i nepot s[ ca mare, cea noble\ea aceasta, \ara ]n c[ acum Iat[ 45. art. Regul., – m[dulare.“ Toat[patruzeci – suma unul =i jude\e, prin de deputa\i nou[sprezece De – s[ trebuie care treapt[, ]nt`ia de boieri dou[zeci De – =i Buz[ului R`mnicului, al eparhio\i: episcopi trei De – „Obicinuita Ob=teasc[ Adunare, subt preziden\ia mitro- „Boierii d-]nt`iul rang, pentru ca s[ fie m[dulari Ob=te=tii – drept. – tot din acel jude\, =i vor fi vor =i jude\, acel din tot “ – Regl., art. 4. art. Regl., – “ pentru toat[ via\a lui S[ fie din familia a familia din fie S[ lui via\a toat[ pentru ) – tic[lo=ie. – ) fost nobili;numaicudreptul boieri, feciori de boieri, de feciori boieri, p l`ng[ pe , st[p`nii 1 e au ce 217 ACVILA STR{BUN{ 218 CEZAR BOLLIAC c[s[toriei ]ntr-]nsa =i cu un copila= de trei ani care ]i zice ]i care ani trei de copila= un cu =i ]ntr-]nsa c[s[toriei biserice=te. numele C. B., A., dd. al treileaC.=ipatrulea D. Nuenimic,d-naaruptcu au patru copii fra\i ce se cheam[ cel dint`i A., al doilea B., rela\ii de amicie cu d-nu =i d-na D., cari, ]nsura\i de un an, ]n sunt =i ast[zi lor doamnele cu fiecare sunt C., d-nu B., d-na=i d-nu nul A., d-nul B., d- Dar estimp. D. d-na este =i an, C. d-na an\[rt, B. d-na D. +i to\i au dreptate: doamna A. d-acum patru ani a fost c[ este doamna C., altu sus\ine din contr[ c[ este doamna ani doamna A. Altul ]\i spune c[ este doamna B., altu sus\ine (portar). vornic poroclim ]l – ministru un distins s-a fragiu); s-a distins un judec[tor – ]l poroclim clucer (chelar); (so- paharnic poroclim ]l – medic un distins s-a (jimblar); base\ele lum`n[rile. Suntem orgolio=i =i ne umilim mai jos de toate c`t intr[m ]n teatru, cea mai ]nt`i treab[ ne este s[ stingem praf. ]n lumea s-asfixiaz[ unde Comerciu. Divan. la procuror fie. s[ voim nu ce tot facem ]ntr-]nsele, ]nv[\a poat[ =.c. universal vot cu ales fost a domni a fost fiu =i nepot de nobil, care a fost pe via\[, care Valahiei “=i Moldaviei fo=tii domnii din pe Care I. Art. – cu ]mpreun[ boierii D-na D-na X., v[duv[ de zece ani, vine ]n adun[ri cu semnele c`\iva acum cuno=teai o care dam[ o vezi numai Aci pitar poroclim ]l – lui meseria ]n inginer un distins S-a Toat[ lumea cere s[ aib[ un teatru bine luminat – noi, – luminat bine teatru un aib[ s[ Toat[cere lumea Ne facem gr[dini frumoase =i mergem s[ lu[m aer acolo poli\ar.de bun e – pictor un venit Ne-a la judec[tor de bun e – mili\ie din militar un ie=it A Ne vine un t`n[r care a ]nv[\at matematicile – e bun de se nu s[ ca =coli facem \ie, se nu s[ ca legi facem Noi 2 . D.! – nu este nici o necuviin\[: d-nu A., d-nu A., d-nu necuviin\[: o nici este nu – D.! d-nul C. sunt ]n rela\ii amicale ast[zi cu ob=teasca

voin\[ a locuitorilor a voin\[ a alege a s[ r[m`ie cu r[m`ie s[ pe numai bazat este verificate p`n[ acum de nici o autoritate. Va s[ zic[ censul veniturilor ar[tate? Actele de ]nchirieri, arenduiri n-au fost verificarea pentru norm[ de ia se s[ o Ce cunoasc[. le s[ trebuin\[ s[ fie cunoscute pentru c[ n-avea nici un interes avut c-au nici =i fisc, de cunoscute sunt fi nu St[rile a ales!? spre dec`t aleg[tor fi a spre mare mai cerut[ avere o pe censul, precedat fi ar ce contribu\ie de lips[ ]n cens un pe – neauzit cens un pe bazat reprezentativ guvern un corp un extraordinar numitdedomni=i – nic[irea este mai nu cum a=a lucru de fel un cu =i ani =apte pe electiv[ camer[ o cu dezunire; ]n nu. c[ pare acest sigiliu ]mpl`ntat pe noi de natura acestor \[ri? Mi se subt de emancipatu-ne-am fatalitatea? ]nv[\a pututu-s-a civilizate, de c[tre legiuitorii cei mai mari ai lumei de ast[zi, opinii. ]n moravuri, ]n obiceiuri, ]n legi, ]n na\ional, saloane. ]n parat[ lumea ]n v[d se ce cele din ceva numai ar[t[m ]n Rom`nia. Teorii oculte, cercet[ri absurde nu mai facem; primesc. o ce familii onorabilile bun[tate nu-i poate atinge asemenea onoarea, nici bun[, c[ poate cea dezonora lumea din mare, cea societatea din maman Glorie celui etern c[ sc[par[m =i d-ast[ dat[ \ara noastr[ tot r[mas Am Acum, ]ns[, c[ ni se fabric[ o constitu\ie ]n centrul lumei caracterul ]n toate: ]n reflet[ se t[r`mului Anomalia Acestea sunt unele din tr[surile ce caracterizeaz[ ! Nu e nimic, d-na X. este fiica lui d-nu X., face parte deosebit caracter deosebit autonomi con=tiin\a supus[ la o formul[. o la supus[ con=tiin\a I, 1858, n-rele 73, 74 (21 VIII, 25 VIII). 25 VIII, (21 74 73, n-rele 1858, I, , ne zicem ne , ]ntre toate \[rile din lume! din \[rile toate ]ntre ales decamere;vomavea Principatele Unite Principatele Na\ionalul, familia – 219 ACVILA STR{BUN{ 220 CEZAR BOLLIAC prin\ strein. prin\ ]n afar[ au adus pe rom`n s[ cear[ ceea ce nu ar fi dorit – de ordin =i dreptate ]n ]ntru =i de na\ionalitate recunoscut[ setea civile, vr[jbi ]n dezvoalte se s[ care clase aste ]ntre =i diferite prin civiliza\ie privilegiuri ]naintea ]n legilor, egale temerea de clase conflicte ]ntre cre=tea care ura curme s[ anar=ia, curme s[ =i autoritate fac[ s[ care guvern un avea a dorin\a Unirei, a mare cea Dorin\a vitrig[. mum[ amorul s[u c[tre \ar[, =i, ]n fond, ast amor s[ fie iubire de de parad[ numai fac[ s[ care lucr[rile, toate ]n na\ional[ pornire orice de =i rom`nilor patriotismul de r`z[ s[ =i s[rb[toarea patriot pe fac[ s[ care na\ie, c[tre strein =i bastarde spiritului ei; era s[ avem un guvern rud[ cu streinii poporului, prin ]ntroducerea de s`nul capi streini, prin la moravuri de ast[zi, na\ional[ guardie adev[rat[ o este care armia, ]nstreineze s[ era guverna\i; =i guvern ]ntre democratice ale rom`nilor; era s[ infiltreze o eterogenitate moravurile ]ntre aristocratice cre=teri unei cu ]ntip[ririle vie s[ era s[u: poporului a de diferit[ era lui Religia patria. c[zut[ =edea pronun\a ast remediu eroic la l`ngoarea =i piroteala ]n care nostru. capul ]n strein prin\ un de ideii realizarea s[ atrag[ urma ce consecuin\ele toate de \ara m`ntuit a lor, a a alege ]n unanimitate pe domnul Alexandru Ioan I, domn Norocita PRIN| STREIN Un prin\ str[in nu putea s[ fac[ o educa\ie na\ional[. educa\ie o fac[ s[ putea nu str[in prin\ Un c`nd s`ngerat fi nu s[ inim[ c[rui a rom`n e Nu inspirare a rom`nilor din toat[ Rom`nia liber[ n[ n rlgu lne e rm a a ri vsira =i vistieria roit particularii, ]nc[cevainvaziicufeluritelelorgeliruri mai a bruma ce linge a prilegiu un ]nc[ cump[rat, de c[im[c[mie o ]nc[ atunci, =i – alegeri unei maiest[\ii-sale =.c.l., =.c.l. =.c.l., maiest[\ii-sale opinia ]n pus e=ti nalt de c`t dovedi putem s[-\i ca ocazia procura a dibaci fii d-ta, pentru mult de lucreaz[ Vienii Cabinetul kaiser. gra\iosului bucuros foarte place asta tale ]n cabinetul Marei Britanii, care sper[ s[ ]ntinz[ =i ]n \ara d- opinie bun[ d-o bucuri te s[ face =-asta nefript[ carnea =i m[n`nci +-apoi treab[. asemenea pentru bun e=ti c[ o por\i fes, e=ti credinciosul sultanului, maiestatea-sa a =i spus- bun[t[\i, =i mai v`rtos c`nd li se =opte=te, unuia: dumneata atr[g[toare acestor =irul perspectiv[ ]n c[t`nd streinului, domnului timporar[ m[rginire o nou[, conferin\[ o diploma\ie, ]n din urm[ al lucrurilor, ca s[ se poat[ pretexta o complicare ]nvit[ la protesturi, la greut[\i ]mpiedic[toare mersului celui cabinete aste c[ negre=it rom`nilor; a mare cea fapta bun o el rari. sunt monstruri =i asemenea dar incendiu, din apuca bagatel[ poat[ s[ ca cas[ o arde care =i cauzeaz[, ce paguba la =i durerea la g`ndeasc[ se s[ f[r[ picioare, pe vacii, spinarea din opinc[ o taie care-=i monstruri lucrurilor.Sunt a turburare o la cugeta poate mai nu alt nimeni \[rii, interesul peste material privat lor interesul =i patrie peste lor egoismul na\ie, peste lor persoana pun care ]nc[, z`mbitoare himere lor ochilor ]naintea li\eaz[ suflarea cu to\i ]ngerii lui =i cu tot spiritul s[u, =i viitorul, =i s[u, spiritul tot cu =i lui ]ngerii to\i cu suflarea d[ ]=i Trecutul sale. nevrelor a ]ntonare urm[ din cea 2 1 Gelir,ghelir Mosc Toate astea]ns[sunt moscul instrument fac[ se s[ carii oameni g[sesc se sunt, O! Negre=it c[ sunt unele cabinete care n-au v[zut cu ochi Afar[ de c`\iva p[tima=i de domnie, al c[ror viciu ]mpie- sistemul britanic ]n Orient. D-ta, iar[, por\i peruc[ =i peruc[ por\i iar[, D-ta, Orient. ]n britanic sistemul – substan\[ cu miros p[trunz[tor.miros cu substan\[ – numailaguvernarea – chilipir.– unui principat,laanularea 2 cesed[murinduluispre 1 . a 221 ACVILA STR{BUN{ 222 CEZAR BOLLIAC Fran\ei, al Rusiei, al Prusiei =i al Sardiniei. al =i Prusiei al Rusiei, al Fran\ei, sprijinul =i voin\a rom`ni, de milioane cinci a hot[r`rea balan\a s[u despecul[ri]nOrient; toateastea c[ scap[ cinci milioane de oameni din regimul monopolului ]nchipuit[ de frica ei; dar Englitera se posomora=te v[z`nd drepturi ce nu avea; dar Austria s[ sp[im`nt[ de fantasma pu\in. mai sau mult mai cabinetelor interesele ]mpac[ =i ]ntru din ma\iei cabinetelor. Ea curm[ totdeodat[ intrigile coteriilor diplo- =i europeane politicii noastre, rom`nilor,societ[\ii sociale. concordiei =i legilor sl[bitoare ]ntru, din intrigi ]n =i autonomiei, =i na\ionalit[\ii s[-=i cate preponderen\a ]n care reaz[me din prerogative, afar[, p[gubitoare acelea=i cu domnitori doi a rivalit[\ile =i ne]n\elegerile din nasc[ se s[ urma ce greut[\ile =i cum - De unde s[ ias[ acest Petru care s[ \ie cheia Orientului? – ideea de prin\ strein, din rivalit[\ile dinastiilor europeane: la n[=teau s[ ce greut[\ile ardic[ noastr[ Alegerea unire. spre noastre tendin\ele prescrie care conven\iei spiritul cu aceasta, pentru ]ntr-adins na\ie de alese =i Europa de chemate rom`ne, Adun[rile am`ndou[ de unanimitate ]n an un acum fost conform[ cu dorin\a na\ional[ pentru Unire, exprimat[ Paris,la de a tractatul ]n garante, puterile de recunoscut[ sabia. cu luat[ electiv[ nu se poate transmite, c[ci nu este mo=tenit[, nici strein nu mai este permis[ nici chiar nici permis[ este mai nu strein d`nsul. de tem se ce plin de via\[, sur`de deopotriv[ =i celor ce-l doresc, =i celor a Tri ]cut vzn c ped orcm ni=te oarecum pierde c[ v[z`nd ]ncrunt[ Turcia Dar na\ionalit[\ii favorabil[ este dar[ noastr[ Alegerea Alegerea noastr[ a fost conform[ cu autonomia noastr[ Ne-am ales domnitorul ]n unanimitate, =i ideea de prin\ garan\iei ]n care de ceilalt[ parte este dreptatea, este parte ceilalt[ de care ]n mandat

imperativ m[riei-sale et cnom cu conform[ este , nu sesimtdeloc]n . Domnia . care strig[ care n[scut. s-au c`nd de ei vegetat au care ]n morm`ntului r[ceala prin patrie, de t[u amorul na\ionalitate, din inimi de ghea\[, care ar vrea s[ tampereze cadavero=i, zelul t[u de pl[m`ni din rece suflarea este clice, vreunei cabinetului al noapte de sfatul din ie=ite n[scociri sunt t[u auzul la pe =optindu-se auzi ce temerile =i b[nuielile noastr[. fapta din tragem s[ avem ce fericite consecuin\elor dob`ndirea pentru =i noastre faptei ]nt[rirea pentru unitate =i energie mult[ mai =i streinilor grijile pentru dar grij[ pu\in[ Mai na\ionalitatea, am f[cut Unirea =i am sc[pat de prin\ strein. ]nt[rit Ne-am s[v`r=it[. bine conceput[, bine fost A face. se a cuvenea se cum dup[ ]ntocmai f[cut s-a care =i fac[ alt dec`t gloria c[ v-am dat o patrie. o dat v-am c[ gloria dec`t alt nimic propunem ne nu =i spini de cununa fal[ cu purt[m Oameni de materie, lua\i materia; c[ci noi, oameni de spirit, bunul. voi m`nca\i s[-i totdauna l[sat v-am cum l[sa vom mizeria exilului, v[ vom da o patrie f[r[ voia voastr[ =i v[ voastr[ =i asupra fiilor vo=tri! Noi, din fundul temni\ii, din asupra Dumnezeu lui R[splata exila\i. ne ]ntemni\a\i, gratis! pe aceia carii vor s[ le dea, numai cu prigoneasc[ sacrificiul lor,s[ or o Necontenit patrie ]mbl`nzire! de mijloc e Nu sale! \[rii contra ]n streinul cu conspire s[ o carii oameni fi-vor Pururea tare! =i liber[ patrie o avea a trebuin\a s[rut[ri de Iud[! C`nd cu vor ajunge oamenii ]nt`mpinate ace=tia s[ sim\[ fie nu s[ fr[\e=ti noastre s[rut[rile ca , ome cn n vm m[a u aei ace=tia oamenii cu ]mp[ca vom ne c`nd doamne! O, c[ fierbinte, inima cu junime ]ncredin\at[, bine Fii se s[ trebuia care s[v`r=it[, fapt[ o este Faptanoastr[ o n pioii n src\, e aonai ne calomnia\i, ne s[r[ci\i, ne prigoni\i, ne Voi pace =i seam[n[ =i r[scoal[ III, 1859, nr.1859, III, II). (7/19 16 ! C`nd va veni timpul veni va C`nd ! Rom`nul, 223 ACVILA STR{BUN{ 224 CEZAR BOLLIAC francezul. nostru. ziarului pentru c[ este o spa\iu; pies[ istoric[ mult care nu mai poate lipsi din avem corpul s[ sper[m c`nd viitor, num[rul ]n ]ns[ da-o Vom ziare. celelalte toate publicat-o au c[ pentru domnitoriului, tr[mis s-a =i votat s-a precum astfel défaite une adres[: pentru constitu\ionale voturi constitu\ionale =i semiconstitu\ionale contra adresei, =i 52 voturi de 55 fac semiconstitu\ionale, voturi 50 =i constitu\ionale voturi 5 Acum, motivat[. ab\inere prin =i ab\inere, prin neconstitu\ionale, ei contra voturi 50 ]nc[ sunt mai adresei, contra constitu\ionale voturi 5 Pel`ng[ vreun rezon a fi, sau se va risipi ca s[-=i vin[ fiecare acas[? Camerei. majoritatea din este nu c[ constitu\ional, este nu c[ zice poat[ se s[ minister acest ca f[r[ tipicul, calce se s[ f[r[ reac\iune, din afar[ ministerul alc[tui putea va se c[ sper[m Acum reac\iune. din Camerei, a majoritate fosta din coali\iune, din minister un \[rei impune poat[ s[ f[r[ treac[: s[ noi voit fi am cum cam Trecu]ns[ majoritate. cu trecu legi, dup[ 1 Am c`=tigat o ]nfr`ngere! o c`=tigat Am Acum, s[ ne ]ntoarcem la oi\ele noastre, precum zice precum noastre, oi\ele la ]ntoarcem ne s[ Acum, adresa, num[r acestui coloanele ]n trecem mai nu Noi Adresa a trecut cu 52 voturi contra 5. Dar mai este ceva. are mai treaba, sf`r=it =i-a c[ acum oare, Coali\iunea, =i, adresa, trecu ras[, tuns[, r[u, de bine, de fine, }n MONSTRUOASA COALI|IUNE ! 1 Nous avons remporté avons Nous -u smintit s-au nu ei =i legitimi=ti, ace=ti peste trecut au felul tot de mente zi republicani. ]ntr-o to\i fac[ se s[ dodat[ venit au Germain, Saint- cartierul din afundate ruinele ]n cucuvaiele lor,ca c[zu\i de80ani,caritr[iescanicucredin\ele legitimi=tii, c[ credem s[ duce ne-ar Aceasta neputin\[. cu este progres extremul ]n reac\iune extrema din dodat[ treac[ s[ ]ns[, ]ntreag[, partit[ O viceversa. =i partita liberal[ ]n reac\ionari din mul\i venit =i au precum alta, rele. alte =i va sl[bipartitana\ional[,celpu\in, obiceiuri, =i datine diferite cu opuse, interese cu credin\e, s[v`r=irea faptelor lor? Nenorociri! TotdaunaNenorociri! coali\iune lor? o faptelor s[v`r=irea dorit. Dar pe urm[? Ce au adus totdauna coali\iunile dup[ pentru c[ mai multe for\e unite ]ntr-un punt dau rezultatul putea fi permis s[ ne ]n=el[m, de bun[ voie m[car, cu d`n=ii? Dar unde sunt faptele? Ce au f[cut ace=ti oameni spre a ne ieri? p`n[ capul plecau ]=i cari la str[inilor deodat[ spatele ]ntorc`nd ei, vin ast[zi s[ onoare aceast[ \ar[ =i institu\iunile toate ei, au picioare t`r`t-o ]n de p[r,c[lcat au au \ara, prostituat-o str[inilor,jefuit au ce Cei lui! fa\a ]n seme\e capete aceste ast[zi ardic[ str[inului ]naintea cu Cei ]nvaziunilor! stavil[ lor piepturile ei pun =i ardic[ se ]nvaziunilor Conduc[torii patriei! ai liberatori ei patriei, tiranilor Sclavii Crist? lui ai discipuli to\i zi ]ntr-o g[sesc se idoli de ]nchin[torii fel! Ce no=tri? ai oameni ]nainta\i mai cei cu liberale aspira\iuni ]n egali frunte de no=tri reac\ionarii Apoi dac[ optzeci de ani de goane s`ngeroase, de eveni- ]n partit[ dintr-o convic\iune, prin veni, pot Indivizii diferite de oameni ]ntre spontanee agrea\iune Aceast[ O! coali\iunile au izbutit adesea la aceea ce au visat; au ce aceea la adesea izbutit au coali\iunile O! spontanee. metamorfoz[ aceast[ =i-n credem s[ Fie, n rdnee o, u vi ni ca noi voim cum lor, credin\ele ]n ]t- snu[ i s devin[ s[ zi, singur[ ]ntr-o , s[-=i plece capul dac[ nuvamaiaduce capetile pe tipsii pe capetile ]naintea to\i 225 ACVILA STR{BUN{ 226 CEZAR BOLLIAC s-a mai urmat cu urmat mai s-a neomen cu gonind impruden\i, dar anim[ numai patrio\i de =i egoist, calcul numai vanito=i, burghezi de alc[tuit[ coali\iune alt[ o v[zut am ani, cincisprezece al\i dup[ prescris[, fatalitate coali\iune alc[tuit[ de tr[d[tori de patrie; =-apoi iar[=i, ca o de zguduie se c[ libert[\ii, ale =i Republicei ruinele pe ambi\io=i de coali\iune dintr-o ie=it colosal, imperiu acel urm[ a libert[\ii: =i am v[zut apoi, dup[ cincisprezece ani, sale, r[m[=i\ele murinde ale Republicei, r[suflarea cea din s[biei ascu\itul cu s[u, geniului suflarea cu sting[ s[ care cutez[tor,soldat un de condus[ d`nt`i, cea cu asemenea drepturilor. a =i drept[\ii fa\a ]n na\iunea nivel`nd libert[\ii, arborele plantaser[ lumei, m`ntuirea =i Republica asiguraser[ lor oamenii de geniu ai Franciei, pe oamenii cari prin curagiul ajung`nd apoi a t`r] la e=afod pe oamenii cei =i mai mari, pe mari principii la de plec`nd pompoase, devize sub o greutate prin puritatea lor: am v[zut asemenea coali\iuni mic num[r de oameni cura\i, sinceri, dar creduli, cari aveau un ]ntre =i corup\i oameni ]ntre abili, intrigan\i ]ntre fal=i, deghiza\i, pref[cu\i democra\i de porunceal[, ]ntre patrio\i roiali=ti ]ntre coali\iuni Francia ]n v[zut am aparen\[; ]n anim[. cu =i devota\i oameni ]ntre =i totdauna ]n=elat ne-au cari oameni ]ntre ast[zi vedem ce aceea ca nenorocite. rezbele ]n civile, rezbele ]n revolu\iuni aceste degenerat au revolu\iuni, ]n amestecat s-au coali\iunile c`nd totdauna =i revolu\iune, o produce ce ceea de contrariul tocmai sale, faptei a norocit[ s[v`r=irea dup[ adus, a 1 Regali=ti. Am v[zut o alt[ coali\iune plec`nd din mai multe puncte salutarii devize sub f[cute coali\iuni adesea v[zut Am Noi nu=timundepoateduceocoali\iunemonstruoas[ ie r[m[=i\ele rasei lui Ludovic XIV.Ludovic lui rasei Ce r[m[=i\ele ie ol\uie n rni d l Crl =i X Carol la de Francia ]n coali\iunile 1 tribuna de pe care blasfema\i care pe de tribuna pe plafonul strivi va v[ impietate de moment ]ntr-un ]n virtu\i=ipatriotismcuC`mpineanu!Nuv[teme\ic[ Buda al ciocoilor, m`ntuitorul patriei! d. Ottetele=eanu egal tribune. acestei vocea chiar =i ]n[bu=i ]nc[ odat[]nstareastriviprincipiiledob`ndite48=i de na\iune, spre a-i preg[ti, spre a-i face proprii s[ mai vie sfor\[ din toate puterile spre a sp[la trecutul condamna\ilor se c[ =i reac\iunei serviciul ]n pun se c[ Rom`niei, tronul cu fa\[ fa\[-n 48 la de revolu\iunea de ardicat[ na\ional[ tribuna pe urc`ndu-se rom`ne libert[\ii ai =i na\ionalit[\ii ai mari mai cei oratorii eminente, mai cele talentele vedem c`nd anima sf`=ie se ni =i noastr[; libertatea nici na\ionalitatea, nici bun rezultat un nici la duce monstruoase coali\iuni unei avantagiile noastr[ tribuna dup[ sfor[ie cari =i Franciei spuie-ne-o ast[zi, p`n[ templul nostru, c[ se ]nchin[ f[r[ viclenie la altarul nostru; inimici nu. isc[lituri, dar str[lucite, baluri dinele, dejunuri, ceaiuri, d[ Ottetele=eanu D. de oprit este oratorul cari pe mari cele faptele toate f[cut a nici n-a isc[lit, nici n-a votat adresa. D. Ottetele=eanu, care n-are nici un drept s[ laude pe d. Ottetele=eanu, c[ci d-lui orator d. iert[ciune, cer +-apoi, anume spune mai nu-i orator,d-le Opre=te, la =i aluziune fac[ eroii, ascunde-\i mai s[ oratorul Voit-a Chisselef? generalul de ]nfiin\at[ 1 Blasfemie cuviin\[ A! d-lor oratori, d. Br[iloiu patriot mare; d. Catargiu, d. mare; patriot Br[iloiu d. oratori, d-lor A! O repet[m: coali\iunea monstruoas[ de ast[zi nu poate Voit-a oratorul s[ fac[ aluziune =i la o la =i aluziune fac[ s[ oratorul Voit-a constate? s[ voie=te s[u eroului a fapt[ care Oratorul, Vie ace=ti nobili alia\i ai no=tri, vie ace=ti ai no=tri , dea probe c[ au intrat cu cur[\enie de anim[ ]n anim[ de cur[\enie cu intrat au c[ probe dea , dfiae hul[. def[imare; – a le numi, n-a avut coragiul s[ isc[leasc[ adresa. rtri oti es\ ] istoria ]n versa\i no=tri oratorii 1 ? condic[ neagr[ condic[ amici- 227 ACVILA STR{BUN{ 228 CEZAR BOLLIAC care a aborat-o a care pe majoritate Camere, acestei tribuna pe de constitu\ional[ principiile la cegrads-auconvertitd-lor: d`nsa. de rom`nul tot fereasc[-se rele, de n[sc[toare este monstruoas[, este coali\iune aceast[ no=tri: pl[m`nii to\i din striga vom dovezi, asemenea ]ns[ avea vom nu P`n[ politic[. =tiin\a ]n noi dec`t doc\i mai fost au noi; bine dec`t mai prev[zut au politici amici no=tri ai fo=ti ace=ti zice: Vom hazardoas[. coali\iune aceast[ chiar =i poate binecuv`nta vom =i d-lor ]naintea p[m`nt la p`n[ ]nchina cari ace=tia, noi c[ ]ncredin\a\i fie atunci =i patriotismul, fondeaz[ f[r[ fr`u; voteze acele legi cari prepar[ civiliza\iunea, cari scrisului a =i parolei a g`ndirei, libertatea voteze munte; din p[storului al =i ca ban fostului al fiec[ruia: domiciliul prin care s[ se asigure libertatea individual[, s[ se asigure lege o voteze at`ta; vorbit s-a cari despre sistemele dup[ \[rei, a armare adev[rata pentru lege o voteze rom`nul; adev[r public[, general[, gratuit[ =i obligatorie pentru tot ]n instruc\iune o pentru lege o voteze nem\e=ti; coloniilor rom`nilor, a patrie ast[ ardicata, cu ]ntreag[, dea s[ voir[ dumnealor,ieri rom`n, p`n[ fiec[rui cari patrie din palm[ o dea se s[ care prin lege o voteze unul; la mie o prin care lege s[ na\ional[, nu se exclud[ Camer[ din partea activ[ a o na\iunei aduce ne a proprie electoral[ lege o voteze fapte; la ]nceap[ poc[it; s-au c[ probe dea-ne oolt B`cvn=i ]cpt [ i c pt\ui la peti\iuni cu vie s[ ]nceput a Br`ncovene=ti poroclite monastirilor al ctitor fostul nenorocire; din coali\iuni, cuv`nt. 2 Abhorrer Dar domnul Br[iloiu ne-a spus-o destul de l[murit p`n[ ]cpt [ e a[ ae s fe rdcee acestei productele fie s[ o care vaz[ se s[ ]nceput A

(fr.) o rsetv p bzl mjrt\i noae ca invocate majorit[\ii bazele pe respective lor – a ur]. a – niciodat[ nu am lins unde am scuipat am unde lins am nu niciodat[ 1 na\iunea ]ntreag[ p`n[ ieri, cu tot dreptul tot cu ieri, p`n[ ]ntreag[ na\iunea A= respecta=iopartealta , ne vom ne , de statul lor liber.lor statul de demne de o na\iune latin[, din care cinci milioane se bucur[ adopte o politic[ na\ional[; care s[-l provoace la fapte mari, coali\iuni. asemenea ni=te c[tre de tot urm[, din anii ]n v[l un c`te aruncat s-a cari peste socoteli domni, trei a infailibili. celor ctitor, care s-a =i luat, spre a se acredita sub marea egid[ a d-lui a socoteal[ de dare de fel un num[r mare ]n c[ circul[ spus-o mai Am patriotice. fapte tot d`nsele cu fac[ sub administra\iunea sa, de pentru c[ d-lui de luat aicea ]nainte are s[ s-au ce monastirile toate =i ]ntoarc[ se i s[ cere va peti\iune alt[ o m`ine =i st`ngei, ai corifei datoare. Constata-se nu care avere o pe guvern c[tre de puse sechestre dreptele r[dice se s[ ca Camer[ =i s[ cear[ de la d`nsa, ]n virtutea acestei coali\iuni, o vi o ae[ ae [ osrn[ e uen s[ guvern pe constr`ng[ s[ care Camer[ o voim Noi Nu, noi am dori o Camer[ care ]ndat[ s[ cear[ socotelile poate pl[ti nici a treia parte de ceea ce este ce ceea de parte treia a nici pl[ti poate ast[zi patriotismul d-lui, de c[tre fo=tii 1863, nr. 15 (20 II). (20 15 nr. 1863, Buciumul, 229 ACVILA STR{BUN{ 230 CEZAR BOLLIAC cerut acestea. zilele vedem le s[ ocaziune a claselor instruite pentru soartea \[ranilor incul\i am avut universal. votul pentru noastre c[r\ile depunem s[ venim noi pretext, un fost a domnule, Negri, d. voi s[ le spun[ c[ d. Negri a plecat din Bucure=ti: c[r\ile lor, apostrof[ pe un amploiat al administra\iunii care frunte lat[, care veni cu al\i cinci camarazi ai la s[i s[-=i depun[ curg ziar,acestui o cu direc\iunea june =i un administra\iunea =i Voturile na\ional. instinctul cet[\enilor, al bun cel sim\ul r[t[cire ]n duce pot nu amenin\[rile nici calomniile, nici minciunile, nici c[ palpabil[ mai cea ]ns[ proba Avem neap[rat. ]nece se s[ are c[ prevede care ]n diluviu unui tempest[\i, unei venirea anun\[ cari sperie monstrul la ivirea acestei idei, la tunetele dep[rtate =i, prin urmare, contra Camerei oligarhiei. }n\elegem c[ se nem[ e aei [ cear[ s[ oameni pe ]ndeamn[ poli\ie. c[tre de adunat cere se cari prin c[r\i, aceste c[ repet =i zic ce cei putin\[, cu fi ar aceasta dac[ ru=ina, se a spre pentru Capital[ din cet[\eni dau ce votul infirme s[ silindu-se sale, p[catele ]n st[ruie=te truoase, ultraliberali, ultrademocratici, precum v[ numea\i odat[, numea\i v[ precum ultrademocratici, ultraliberali, domnia-voastr[, aspira pute\i Caimata, la de domnilor e cpm u =zra itlr e esae ai au cari persoane de listelor a=ezarea cu ocup[m Ne Mai multesimptomede]n[l\areanim[,simpatie Ziarul [ a[ [ rspnm s peuue c poli\ia c[ presupunem s[ presupunem, s[ Dar[ VOTUL UNIVERSAL votul universal votul Rom`nul , organul principal al coali\iunii mons- coali\iunii al principal organul , cu aceast[ ocaziune =i le vom tip[ri vom le =i ocaziune aceast[ cu ] ou universal votul votul universal votul votul onorabilele

universal Apoi, . , s-au , , masalalele cu =i tor\ele cu v`lvoi, p[rul cu alerga\i c`nd con\ii; to\i la pe de c`te, mai =i c`te =tie mai domnul vizit[, de voastre =i legea electoral[ de la Stambul? Apoi, c`nd cerea\i pe c[r\ile deder[m noi oare comision d-lui Negri ca s[ ne aduc[ Unirea scriau Unirea se nu tr[miteau se i =i depuneau se i ce vizit[ de primi d. Negri, care trecea care Negri, d. primi a dede se alegere c`nd – ]ndoita domnitoriului de ]nainte Moldovei al numai reprezentant Constantinopole, la Negri d. trecea c`nd cea mare de la 48, cerut[ prin peti\iunea de la 11 iunie, 11 la de peti\iunea prin cerut[ 48, la de mare cea s[ mai repete timpul aceast[ dorin\[ fi na\ional[ cerut[ ar de revolu\iunea c[ crezut au Capitalei cet[\enii tinopole, hm? con\i la pe jalb[ acea cu Catargiului, nu cerea\i de la str[ini cele ce v[ trebuia? de c[tre str[ini“. Aceasta se love=te ca Negri, cerem cu aceasta ca reforma electoral[ s[ ni se fac[ d. pentru destinate vizit[ de c[r\ile pe universal votul se fiind reprezentant al domnitoriului ]n str[in[tate, cer`ndu- onoare ce pentru ]ntrebat au Caimata, la de dumealor,fr[\ia ce dupe comedia: Asculta\i d`n=ii! dupe \in se joc de b[taia r`sul, ridiculul, c[ observe s[ f[r[ pie\ele, toate frunte, cred =i-o care sofism[ vreo peste lor,dau desperarea ]n c`nd, p[tul universal? votul cear[ s[ – poli\ia ]ns[=i, ea – s[ devin[ at`t de democratic[ ]nc`t s[ ]ndemne pe oameni r[ului dumneavoastr[ patria dec`t la acea ca pentru ]ns[=i poli\ia, expresiunea mare mai fericire alt[ o la aspira pute\i 1 Masala Dac[, cu ocaziunea ]ntoarcerii d-lui Negri de la Constan- Dar[ =ire\ii, pro=ti de mult ce sunt vicleni, ]=i pierd cum- expresiunea , =i altele – ni se pare =i ]ntinderea votului? Atunci votului? ]ntinderea =i pare se ni – altele =i d-lui Negri? g[sesc ]n num[rul de luni c[: „D. Negri, – f[clie. – auai, i rvrez, u cat sfs[ ]n sofism[ aceast[ cu traverseaz[, =i salutarie, 1 la spinare din con\ ]n con\, ce f[cea\i voi atunci? arbitrariului la Constantinopole – Constantinopole la acel str[lucit acel i trne monarhice, tiraniei a =i nuca-n Dar[ dupe moartea

banchet =i se =i banchet p[rete pe c[r\ile pe . Apoi, 231 ACVILA STR{BUN{ 232 CEZAR BOLLIAC politicei noastre na\ionale; aceia cari, de c`te ori au avut o v[t[m[toare conspira\iuni =i bancheturi ]n – na\ionale lucr[ri pentru destina\i Rom`neasc[, |ara =i Moldova din aduna\i – banii to\i cheltuit au emigra\iunea toat[ ]n cari, aceia 48; din mare cea revolu\iunea ]n lucrurile ]ncurcat sunt ei capabili. Aceia cari, din =tiin\[ sau din ne=tiin\[, au care de lucru singurul lucrarea, paraliza a de lor ac\iunea ]n stavili\i =i alunga\i trebuiesc incapabili ambi\io=ii =i ]nceap[, s[ au faptele c[ pentru lupt[, ]n serios intr[m s[ discuta\i. =i d-lui de Munteanu: d-lui d. este pentru cu votul universal; discut[ pune-te Rosetti,vizavi A. C. d. Poftim, astea? c[r\ile adunat a poli\ia c[ voi spune\i Nu poli\ia! dec`t oficial[ persoane oficiale cu cari s[-l votul Caimata, la de discu\iune ]n intra ar atunci oficial[, persoan[ vreo de universal sc[pare, zice organul reac\iunii c[, dac[ s-ar propune votul urm[ din cea ca apoi, +i aceea. nici f[cea se nu veste, de voia voastr[ =i f[r[ =tirea voastr[ chiar; c[ci dac[ prindea\i universal prin peti\iunea de la 11 iunie, care s-a f[cut f[r[ votul cerut s-a Libert[\ii C`mpul ]n Apoi, C`mpul Libert[\ii. ]n cear[ se s[ universal votul c[ Zice \iuni? str[ini? la de electoral[ legea o nume=te na\ional instinctul sim\, bunul care pe veci de vie\e agentul s[u, s[ se poat[ gr[bi venirea acelei m`ntuiri, acelei la auzul domnitoriului, spun`ndu-se domnitoriului de c[tre Buciumul numai ziarele, toate din care, pe – na\ional[ cerere aceast[ repete mai se s[ bine fi ar domnitoriului, al agent iubitului ]ntoarcerea cu c[, Capital[ din cet[\enii zicem, crezut, au dac[ \[rei; ai locuitori 400.000 de subsemnat[ A! a venit timpul care n-am fi voit s[ vin[, a venit timpul coali- monstruoasei al organ monstruosul zice mai Ce din c`nd ]n c`nd o repet[ – ca doar[, ajung`nd doar[, ca – repet[ o c`nd ]n c`nd din votul universal votul ! Ce fel! Mai este de discutat, domnilor stacojii domnilor discutat, de este Mai fel! Ce ! nvra? + v teue negre=it trebuie v[ +i universal?! , este aceasta o dovad[ c[ cerem c[ dovad[ o aceasta este , discuta\i?! Apoi, mai persoan[ otu . [csu c n o ae aesa ii pentru nici aceasta facem o nu c[ B[lcescu, N. nostru ac\iunea. paralizeze s[ sau n[bu=easc[ s[ reac\iunea l[sa nu a spre putin\[ prin sta va ne ce tot crede ne-am =i na\iune, de ardicat providen\ial tronul la de vine sus, de vine apropie, se c[ na\ional[ ac\iunea presim\im c[ este De tragem dintr-]nsul aci numai aceste c`teva pasage, cauza ast[zi ]ntreg acest memoriu, cauza este c[ n-a venit timpul. oric[rui om serios ne-ar cere acest sacrificiu. De nu tip[rim nev[zut de nimeni p`n[ ast[zi, dar[ pe care-l putem ar[ta chema. se c[ruia bra\ele ]n s[u, testamentul s[u politic vorbind ]n fa\[ numai cu dumnezeul f[cea ]=i rom`n istoric marele c`nd stat, de b[rbat marele =i subscrisdem`nalui]nceledinurm[zilealesale,c`nd de nimini p`n[ acum, al r[posatului Nicolae B[lcescu, scris aduc[ ]ntre noi; ]ncepem c-un memoriu se inedit, s[ necunoscut zile c`teva peste a=tept[m o \[r`n[ c[rui a aceluia a neu pit-n c confiat act printr-un ]nceput la de dar[ }ncepem acte. pe ]ntemeiem s-o f[r[ vorb[ o zice nu nimic. face a nu a =i tot =i strica a nimic; construi tot d[r`ma a nimic; concepe nu a =i tot paraliza acum: p`n[ =i stat a ce ]n tot ]nainte aci de =i sta va lor orice ac\iune na\ional[; pentru c[ misiunea lor, capacitatea la de alunga\i neap[rat trebuiesc ace=tia – universal votul la fa\[ pe azi ]mpotrivesc se cari aceia s[teanului; a soartii ]mbun[t[\ire de fel orice la ascuns pe ]mpotrivit s-au cari aceia domnitoriului; persoana ]n alegere ]ndoita fac[ se nu s[ ca putin\[ prin stat le-a ce tot f[cut au cari aceia Principatelor; unirea la m`n[ sub pe ]mpotrivit s-au cari putere ]n inim[, au v`ndut-o sau au tr[dat-o ciocoilor; aceia 1 Confiat vm atr o=ina osr = \rn amicului \[r`na =i noastr[ con=tiin\a martur Avem nou[, confiat B[lcescului memoriul din pasage D[m Cunosc lectorii no=tri defectul nostru cel mare de a nu a de mare cel nostru defectul no=tri lectorii Cunosc ]ncredin\at. – culpabili ca, ]n ajunul ac\iunii, s[ nu facem nu s[ ac\iunii, ajunul ]n ca, culpabili 1 o[ pit-n c al act printr-un nou[, a 233 ACVILA STR{BUN{ 234 CEZAR BOLLIAC =i umbra amicului nostru ne vor ierta. vor ne nostru amicului umbra =i f[c`nd vreun r[u, ]l facem fi crez`nd c[ facem bine, D-om =i patria impostorii. to\i pe ei altarul la de alunga a spre mare, cea lupta ]ncepem s[ noastre, patriei a sacre celei imaginii fa\a ]n datori, credem ne r[ului pre]nt`mpinarea universal este noi, dupe care, suprem, bunului realizarea d-a curmezi=, cu vr[jma=ii seculari ai ast[zi patriei, ca pu=i s[ ]mpiedice [sunt] revolu\ionare, lor jur[mintele c[lc`nd 48, ]n ]ntemeiat[ na\ional[ religiunea de l[p[da\i no=tri, Adversarii amenin\a\i. fim s[ avem c[ nostru ]n ad`ncul presim\im care de r[u un ]nt`mpina putea a spre ]n gurele cu spum[, f[r[ =i anim[ =i pline f[r[ con=tiin\[. m`ini O facem cu aceasta numai arunc[ se ni ce ultragiile ]n noi, printr-o resigna\iune de care ei sunt incapabili, toate numai m[car combate mai vor nu dac[ c[, promitem le =i avertisment lor.lealit[\ii spre constatarea dosar un form[m ]ncoace, timp un la de cari, din feliul, tot de amenin\[ri =i injurii de pline diminea\a, toat[ pe anonime scrisori prin impudice, =i cinice lor,ziarele prin noastr[, lor,agen\ii prin cele lor foile prin aruncat adversarii no=tri necontenit opt luni de zile ]n fa\a r[zbunare, nici pentru injuriile, calomniile, infamiile ce au Fragmente din lucrurile =i oamenii din 1848 – de N. B[lcescu. N. de – 1848 din oamenii =i lucrurile din Fragmente 1 Urmeaz[ reproducerea pasajelor din memoriul lui B[lcescu, sub titlul sub B[lcescu, lui memoriul din pasajelor reproducerea Urmeaz[ Ne vom explica despre toate. Ast[zi le d[m numai un numai d[m le Ast[zi toate. despre explica vom Ne , pentru sus\inerea c[ruia am jurat ]n 1848. Pentru votul universal votul , ne vom opri aci. Vom]neca aci. opri vom ne , 1 1863, nr. 119 (3 X). (3 119 nr. 1863, Buciumul, votul : sa =ioiul sa r[peziunea toat[ ]n trece c`nd reac\iunile \[rele toate ]n consiliilor jude\ene. Redus[ =i alegerile ]n \ara noastr[ acolo la unde sunt reduse arate mai se nu s[ cuviin\[ de Capital[. ]n petrecut s-au care cu tate afl[m de pe la coresponden\ii no=tri, cu acela=i tact =i majes- cum dupe \ara, toat[ ]n mai petrecut, s-au jude\ene liilor comunale. consiliilor alegerile ]n oar[ doua a pentru =i pentru plebiscitului darea la func\ionat oar[ prima a c`nd grav =i lini=tit fost a c`t pe de nezgomotos, pu\in mai nici serios, pu\in mai matur,nici pu\in mai nici fost n-a jude\ene, consiliilor alegerile ]n exerci\iu al facult[\ilor lor, to\i aceia cari iubesc poporul iubesc cari aceia lor,to\i facult[\ilor al exerci\iu liberul moderne, =i antice renumite mai cele popoarele dob`ndit =i-a ce drepturile de folosi se a capabil =i pre\ui a stare ]n rom`n poporul pe totdauna crezut au cari aceia ment nic[iri. ar[tat fi se nu s[ sau prealabil[, ]n\elegere prin instinct din ca, probabil este Capital[, ]n ar[tat s-a Reac\iunea urmeaz[ s[ nu se fi ar[tat nic[iri, c[ci dac[ nu publice. opiniunii partea din ]nfrunt[rii expus mai s-a nu ridiculului, expus mai s-a nu =i ]nvins[ m[rturit s-a Rom`nia din reac\iunea c[ Capital[, din reac\iunea dupe 2 1

Mouvement +ioi Reac\iunea, ]nfruntat[ la alegerile municipale, a crezut At`t alegerile delega\ilor c`t =i alegerile membrilor consi- =i universal, votul func\ion`nd oar[ treia a pentru Iat[ [ `di clr e -u [ct i ris pnr muve- pentru tr[iesc =i n[scut s-au ce celor M`ndria APLICAREA LEGILOR – =uvoi. – 2 , pentru muvementul ideelor ]n masele poporului; masele ]n ideelor muvementul pentru , 1 ac\iunii, ast[-unadat[, ar zice cineva, judec`nd cineva, zice ar ast[-unadat[, ac\iunii,

(fr.) – mi=care, circula\ie. mi=care, – ] 235 ACVILA STR{BUN{ 236 CEZAR BOLLIAC impii =-al libert[\ii numele chemau ace=tia impiz s[ ca numai egalitatea =i libertatea invocau ace=tia c[ pentru noi: spunem S-o ce? la mare, banchetul la care cel se veselesc 5.000.000 de osp[\ul rom`ni? Pentru la invit[ =i-i lor c[minul ]n intr[ invocau ce libertatea =i cei egalitatea, c`nd ascund libertatea =i se egalitatea ce Pentru Dun[re? ]n p`n[ Carpa\ilor rom`nii de pe d`nsele din Cerna p`n[ ]n Prut =i din v`rful to\i cu dan\ul tr[g`nd egalitatea, =i libertatea omenirii, ale divinit[\i mari dou[ aceste pe lor splendoarea toat[ =i-=i astup[ ochii c`nd v[d ast[zi func\ion`nd, c`nd v[d ]n aceia cari strigau libertate! egalitate! ]=i pun cenu=e ]n cap Pentruce d`n=ii? dec`t ghindoci mai pigmei altor frazele tale! m`nelor faptele sunt minunate =i Doamne, e=ti, Mare s[u! p[rintelui =i la suveranului de alesului, motiv[ tronul se i ce mar=ul ]n triumfal pas cu generos, merg`nd =i lini=tit mintos, =i ager picioare, ]n iat[-l =i n-a respirat fumul de ardei din cocinele tiranilor mirosit, s[i n-a seculari, numai zi o silnic[, munca la impilarea ]ncetat necapabil. =i acelora cari =i-au permis s[-l calomnieze de nedemn, incult sugrum[torii =i lui, c[ d[ asupritorii un dezmin\it c[tre ]n fa\a de soarelui, tuturor calomniat nedrept rom`n, de popor at`t acest pe ei, ie=it au care din pe popor v[d acest c[ ochii, cu visul v[d c[-=i m`ndri fie s[ trebuie lui, capacitatea =i-n inteligin\a ]n ]ntr-]nsul, cred =i rom`n c`nd cereau libertatea individual[, o cereau numai pentru cu ceiceeraupu=idec[tre lor egalitatea numai cereau ei vedere, de scur\i =i egoi=ti putut n-au niciodat[ s[-=i fac[ c[ idee despre ceea pentru ce invoac[; pentru profesat; c[, au ce ceea ]n crezut au 1 Impius Unde suntpigmeii,sp[ria\idem[rimea=it[rialor, din O zinumaia]ncetatbiciuldeped`nsul,oi-a 1 cheam[]nde=ertnumeledomnului;pentruc[ein-

(lat.) – f[r[ religie, nelegiuit. religie, f[r[ – legi pested`n=ii;pentruc[ ei, measc[ tirania; pentru c[ pentru tirania; measc[ glt\i precum egalit[\ii, v[zul. luat s-a li acum realizare c[rei lor,a gura la fic\iune o era vorba c[ pentru lor; josul din l[saser[ legile ce pe d`n=ii =i nu m[surau niciodat[ infamia lor asupra acelora striveau ce-i celor infamia numai vedeau ei c[ pentru lor; ad`ncimea poporului, pe care m[surat legile fi injuste pusese s[ din vreodat[ josul ca f[r[ legi, c[tre de d`n=ii peste pu=i cei bucurau se care de libertatea de gelo=i erau ei c[ calamitate public[ ]mpropriet[rirea s[teanului – =i – s[teanului ]mpropriet[rirea public[ calamitate vorbesc c`nd pronun\[ ce cuno=tin\[ au coconi\ele de c`t[ mahala de cu significarea vorbelor vorbei, significarea despre cuno=tin\[ at`ta cu tot s[teanului, ]mpropriet[rirea 1848 ]n cereau cari aceia fi pl[cut? Iat[ Austria, vecina =i idoala voastr[; =i v[ d[m v[ =i voastr[; idoala =i vecina Austria, Iat[ pl[cut? fi v-ar ce desp[gubire de modurile c[ut[m s[ ca alerg[m s[ \ar[ care La voit? fi a\i desp[gubire de mod Care justi\iei. contra justifica\i s[ absurde, mai care de care sofisme, de felurimi prin c[ut`nd con=tiin\[, f[r[ iar[=i al desp[gubirii, generos cel modul de numai pl`ns v-a\i =i na\ionale existen\ei necesitatea este s[teanului ]mpropriet[rirea c[ m[rturi\i, ce ceea de con=tiin\[ f[r[ m[rturit, de apuca\i odat[ piept de c[tre =i acea m`n[ pe care voi; n-o mai putea\i pe abate, a\i m`na pun[ nu s[ uria=ul ca pentru p[r\ile, toate ]n zv`rcolit v-a\i unghiurile, toate ]n principiu pe care voi nu-l respectaser[\i niciodat[, a\i fugit zarea acestei idee uria=e, c[ se atac[ principiul propriet[\ii, lun[? ]n rom`n s[teanul pe ]mpropriet[ri\i s[ Voia\i lor? a proprietate \[rei terenul tot aveau cari fac[ ]mpropriet[rirea s[teanului f[r[ se s[ se ia s[ p[m`nt de la era aceia Cum s[teanului? ]mpropriet[rirea cerea\i c`nd pe cere\i c[ g`ndea\i ce apoi public[, public dantele la =i pene la cheam[ cari prin anun\iurile negre=it c[ ]n\eleg =i acum d-lor ceea ce ]n\eleg lipscanii ]n Este o calamitate public[ ]mpropriet[rirea s[teanului Dupe ce a\i sus\inut, pe c`nd vedea\i c[ se apropie reali- – dac[ ]mpropriet[rirea s[teanului este o calamitate radicale Ao dc et o este dac[ Apoi . popor pe onor pe public , zic , ]n , , 237 ACVILA STR{BUN{ 238 CEZAR BOLLIAC esigeat[ muncii, valoarea pre\uit s-a ce dupe Iat[-l: acestei desp[gubiri? modul =i =ti\i s[ voi\i +i munce=te. ce-l aceluia al este c[ recunoscut s-a care p[m`nt un pentru munca desp[gubire ]n Austria? S[ v-o spunem noi: s-a munca sau P[m`ntul noi? la luat s-a care acela dec`t desp[gubire de temei alt oare ea luat-a noastr[, vecin[tatea ]n s[i a s[tenii pe ]mpropriet[rit care Austria, Francia ]n nici Prusia, ]n nici Rusia, pe Austria ca mai aproape, pentru ca s[ nu mergem nici ]n at`t de diferite. de at`t =i complicate de at`t sunt interesele unde social[, lege o de vorbim c`nd seam[ cu mai dreapt[, sute, mai cea legea este c`teva la unuia interesele ]n dec`t ei, aplicarea la universal. votul cu =i comunelor libertatea cu individual[, libertatea cu compatibil[ loc de fi putea timpul derobies-arfiprelungit recunoscut =i noi, ]ns[, c[ lucrarea ar fi fost am complicat[, c[ balt[; =i c`mp podgorie, munte, categorii: ]n patru claseze se s[ c`rtesc, cari aceia de chiar f[cute legile multe considera\iuni, [ca] de r[scump[rarea muncei, socoteal[ de=i fixat[ \in`ndu-se prin bine, fost fi ar c[ p[rere de fost am tot terenului, a nu iar cl[cei, a desp[gubire o totdauna admis am de=i noi, c[ =tiu noastre ideele cunosc ce cei ]nc[, =i Austria; ]n face se precum noi la =i fac[ se pl[cea? micii ]mpropriet[ri\i=idec[treto\imariiproprietari.V-ar to\i c[tre de analogie, prin adic[, \[rei, al fonciar venitul tot c[tre de pl[te=te se parte treia a cealalt[ =i stat; c[tre de pl[te=te se parte treia a alt[ o loc; de pl[teasc[ se nu s[ cuviin\[ de g[sit s-a trei din parte o p[r\i; trei ]n loare 1 Exiger R[ul nu este mare. O lege general[ care nu izbute=te, nu care general[ lege O mare. este nu R[ul Noi nu am fost =i nu suntem de p[rere c[ ar fi trebuit s[

(fr.) 1 pentrup[m`ntuldat\[ranilor, – a cere, a impune. a cere, a – =i c[aceast[robienumai - luat s-a s-a f[cutaceava- rp tmi de temei drept luat munca, din br`u =i c[ut[ ]ntr- =i scul[ se c[runt[ barba cu b[tr`n Un lor. curiozit[\ii obiectul sim\eam lor,ne dreptul at`t ]n cu unei apropiam ne c`t Cu capul porumbi=te. ]n foc l`ng[ repauza se s[teni de familii trei unui sat, pe care este de prisos a-l numi, o grup[ de dou[- Ploe=ti. la merg`nd zile, c`teva abia ]n=ine, noi coperit-o scape. s[ ca s[u p[rul ]nsu=i de apuc[ se c`nd ]neac[ se ce cel ca ]ntocmai face =i ajuta poate n-o ce ceea ]n sper[ lucrurile, ]ntoarce ar care ceva ]n aceasta, ca c[ ]ntr-una =i sper`nd mai; reac\iunea, 2 la de na\ional mare cel actul din articul ]nt`iul este lege care legi, acestei executarea =i la activ facerea rol un jucat au cari aceia to\i pe sale ale ordine ]nalte mai cele prin recompensat a secularie, suzeran[ imitat de s-a la d`n=ii; ce c[ chiar ceea sublima Poart[, os`ndeasc[ legitima s[ noastr[ poate nu neam\ul posibile numai o liter[ moart[, nici chiar dac[ invaziunile ar mai fi fi Parisar din tratatul dac[ chiar nici c[, vedea putem nu lege. ast[ de Dumnezeu vreo aduce invaziune, vreo mai comisiune care va s[ ne poate, scape prelungirea, cu c[, sper`nd legi, acestei aplicarea pentru ani c`\iva trebuit fi ar c[ legile! la de mor lor,concep\iunea r[pede execut[ se prea h`rtie, c[ acum strig[m pe r[m`n =i legile fac se c[ execut[, legea. Noi, cari am strigat totdauna c[ se fac legile r[pede =i nu se execut[ se prea c[ G[se=te progresului? =ioiul ]n care se las[ pe vine cu toat[ greutatea ei, ]n v`ntul ac\iunii, remediu. un c`te unul care s[ sufere, =i pentru care ar fi fost cu neputin\[ legal, pentru c[ la c`teva sute de proprietari abia se g[se=te Mergeam pe jos, respir`nd aerul dimine\ei. }n dreptul }n dimine\ei. aerul respir`nd jos, pe Mergeam des- am care pe reac\iunii, a propagand[ o spunem S[ At`ta suntem de orbi\i ]n a crede ceea ce ne place, ]nc`t c`rtitorie, reac\iunea refugiul acum g[se=te mai Unde mai cel modul ]n f[cut s-a desp[gubirea dar[ noi La ]naint[ spre drum; ]=i scoase punga scoase ]=i drum; spre ]naint[ ]nsa o iasc[, pe care voi s-o aprinz[ 239 ACVILA STR{BUN{ 240 CEZAR BOLLIAC nu lase a se face dreptate s[racului la 1848. la s[racului dreptate face se a lase nu s[ ca \ar[ ]n limbele b[gat au de nem\i, la pe =i turci la pe \[rei, vistieria din daruri cu =i ]nchin[ciuni cu jelbe, cu c[zut au lor asupritorii cum deslu=it Le-am ]ndeplinire ]n anul 1848 de c[tre poporul rom`n, le-a =i adus pe toate la f[cute cereri dreptele toate ]ndeplinire la aduc[ s[ =i ]ngerul s[u cel bun, ca s[ fac[ dreptate pe ]n \ara rom`neasc[ ca Dumnezeu tr[mis l-a care domnitor,pe acest cum m[soar[? se cari astea pogoanele r[m`n[ s[ oamenilor ale grup[; are. s[-=i unde =tiu c[ acum, ar[ ]=i biet oamenii =i m[surat a conversa\iunea. s-asculte ca to\i ureche. o pe puse i-o =i capului jum[tatea la c[ciula cine are a face, =i sc[rpinatul s[u ]n cap instinctiv ]i ardic[ f[cut. acestea. scrie ce cel pe jos p`n[ sus din veni Capital[. a aerul avea care b[tr`n un cu vorbe c`teva schimba poat[ s[ ca negre=it, pretext, noastr[; \igara la Ne silir[m s[-l convingem despre adev[r =i deslu=ir[m =i adev[r despre convingem s[-l silir[m Ne din s[tean alt strig[ domnule? adev[rat, fie s[ Oare – s- buni, mai proprietarii fost au unde vecini, prin Ba, – ]nc[? m[surat s-a nu vecin[tate prin nici Bine, – mai apropiaser[ se foc l`ng[ de cei acesta timpul }n proprietarii. codesc cam se Apoi – ce? de Da’ – domnule. ]nc[, Nu – mo=ule? p-aci, pogoanele m[surat s-a Vi – cu ]n\eleag[ s[ ca s[tean inteligintelui destul fu At`ta mo=ule. bune, toate fie s[ n-or apoi Ei! – s-a tot Dumnezeu, lui slav[ dar[, domnule; prea, Nu – estimp? porumb bun f[cut S-a – porumb. [l la Cur[\im – mo=ule? aci, faci ce Da’ – Ne]ncrederea \[ranului ]n haina albastr[ este proverbial[. de m[sur[ matur cel \[ranul iasca, aprinz[ se s[ P`n[ c`te vede el le le el vede c`te vot plebiscit, universal, independin\a comunal[, consilii jude\ene, =i, toate pip[ie, s[ stare ]n este ce pozitivul la vede ce tot reduce abstract[, idee o pre\ui a =i gusta a lui p[streze ciocoiul, neav`nd nici un ideal, neput`nd ]n starea reac\iunii. ale criminale, viclene, insinuiri aceste p[r\ile toate ]n combate a cate s[ trebuie prosperit[\ii =-ai ordinei agen\ii to\i nistra\iunii, =i caute de lucru; iat[ pentru ce zicem c[ to\i agen\ii admi- iat[ pentru ce ]n unele p[r\i ]ndoiala nu las[ pe cre=tin s[- vorb[. o nici zic[ s[ f[r[ ]ntinse, ni-l =i verde, r[m[sese ce porumb un s`n din machinalice=te scoase jun[, care ne a\intise f[r[ clip[ de c`nd ]ncepusem a vorbi, lor.binecuv`ntarea femeie dob`ndir[m O =i pagub[, spre are c`torputeamaimult,c[ci s[ ]ndemnar[m ]i reac\iunea; propag[ ce celor bilitatea proprietarii. codesc tot se noi la oamenilor; pe dar[ dea se s[ =i pogoanele m[soare se s[ destul neputin\[? cu fi ar spune\i ce aceasta ca una c[ =i legea m[soare. s[ apuca or cari cre=tinii de vai c[ =i libertatea, cu c`nd =i ca nimica, tot mai str[g[nim s[ tot m[sur[m, c[ toate astea o s[ r[m`n[ lege? ast[ strice s[ ca oaste iar[ c[ tr[mit[ s[ p[m`nt, or apoi =i cerceteze s[ ca de comisari acum tr[mit palm[ o c`te nou[ =i dat ne-a c[ nostru ]ntreb[ cresc`nd. vedea se ]ncredere c[rui a b[tr`nul ne ciocoii? spun ne care astea adev[rate fie nu [enl otu icl, rcm au itrs [ =i-l s[ interes avut a precum incult, nostru, S[teanul \ar[; prin reac\iunii propaganda face se chip ce ]n Iat[ imposi- lucrurilor, starea putur[m c`t pe Deslu=ir[m silesc c[ v[d d-lor dar[ domnule; ]ntrebat, i-am Nu – – Bine, dar[ ispravnicul =i zapciul pl[=ii nu v-au deslu=it ne nu s[ c[ zice =i spun; ne a=a domnule, de, Apoi, – mo=ule? astea, spus v-a Cine – – Adev[rat s[ fie c[ s-au sup[rat ]mp[r[\iile pe domnul mo=ule? Care, – – Ia spune-ne, domnule, c[ se vede c[ ai mil[ de noi; s[ eu[ nro igr ie: avea a idee: singur[ ]ntr-o rezum[ nici ]ntr-unchipnulevafi 241 ACVILA STR{BUN{ 242 CEZAR BOLLIAC din aceia cari au strigat au cari aceia din unul nici anima; cu al[turi lucreze s[ ]nceput a experiin\a c`nd dat[, reac\ionar,ast[ unui aluneca s-a se nu a spre vot r[t[cit un nici =i acum, oar[ treia a pentru lui tatea ]nalte de stat. Nici unul; =i dac[ experiin\a a f[cut at`ta f[cut a experiin\a dac[ =i unul; Nici stat. de ]nalte dirigerea finan\elor, ]mpreun[ cu Camera, pentru afacerile =i crearea pentru legilor, l[murirea pentru ponderator corpul ]n aleag[ se s[ are cari dintre =i parte ]n jude\elor se trece ]n r`ndul acelora cari au s[ pre=eaz[ la prosperarea propriet[rirea =i votul universal n-a fost ales nic[iri, spre a ast[zi. de domnitor,]n lucrurile conduc bici de temerea =i biciul sau instinctul, care devine din dac[ ce ]n libertate, ce o pentru credin\[, dac[ sau credin\a tiranie pentru f[cut fost a popor acest dac[ ]n=iv[ voi judeca\i mintale, facult[\ile n[bu=e=te v[ nu revoltat veninul dac[ ]n=iv[, calcula\i =i mai, 2 din statutului promulgarea la de p[r\ile toate ]n Organic, cu veselia, cu fericirea general[, Regulamentului cu bucuria promulgarea frenetic[ la de \ar[ pe universal sinistrul =i doliul ]n=iv[ voi Compara\i s[u. suveranului instinctul duce aceste 5.000.000 de popor omogen la vocea ci frica, Nu fric[? de fost a mai 2 din actului a unanim[ votarea c[ despotism? la anarhie, la duce universal votul c[ biciul? cu condus este universal votul c[ liberali, propun. se toate p[r\ile, =i to\i corifeii ei ]n cad la despre\ui\i toate alegerile, sunt oriunde poporului, am[gitorii reac\iunea, ce pronun\[ ]n toate p[r\ile ]n sensul guvernului; iat[ pentru asupritori. s[i fo=tii la de nimica a=teapt[ nu ascult[, nu crede, nu =i domnitoriului guvernului vocea la ]nchi=i ochii cu merge seculari, s[i asupritorilor voin\ei proprietatea i se d[ numai din voin\a domnitoriului contra d- +i lui. proprietatea Votul universalafunc\ionat fal=i d-voastr[, =i \[rei, ai st`lpi fo=ti d-voastr[, Zice\i se unanimitate ]n universal votul ce pentru Iat[ libertate c pe`d ]cei\t c[ ]ncredin\at plec`nd, aci ]n toat[libertatea=iplin[- =i egalitate =i au hulit ]m- hulit au =i verbal ]l dagherotip[m f[r[ a-i sminti m[car o virgul[ o m[car sminti a-i f[r[ dagherotip[m ]l verbal cu colegii s[i ]n fa\a comunei care l-a ales, pe care proces- Rom`niei, al unui primar opincar din v`rful muntelui, \inut a extremitate dintr-o primar unui al proces-verbal singur un mie, dintr-o act singur un rom`n, poporului niatorilor calom- dezmin\irea spre =i adev[ra\i celor patrio\ilor aceea sf`r=im ast[zi de prin a +i da lectorilor convic\iune. no=tri, spre de satisfac\iunea incapabil[ este ea timp; de pentru c[ orice va vorbi cineva cu reac\iunea este pierdere p`n[ la evidin\[, cu acte autentice, dar[ credem de prisos, mentelor =i conven\iunilor oligarhice. Am putea s[ prob[m de pec`taufostprivilegia\iiinteligin\i]nexerci\iulregle- ]ntrege, democratice constitu\iunii exerci\iul ]n inteligint mai =i apt mai este rom`n poporul c[ evidin\i para\iuni rom`n. pe asfixia vor dodat[ popor nedeprins cu libert[\i, =i duc grija c[ at`tea libert[\i unui dodat[ libert[\i aste toate dat a prea domnitoriului =i pentrustatulrom`n,g[sescnumaidefectulc[guvernul poporul pentru domnitoriul face ce tot place le c[ afi=`nd Camer[. alegerile pentru ]n sa, a func\ionare patra a ]n rom`n c[tre poporul de administrat bine mai =i fi va universal votul c[ a votului universal, la alegerile consiliilor jude\ene, negre=it universal, la alegerile comunale, =i p`n[ la a treia exersare votului a exersare doua a la p`n[ plebiscitului, votarea la progres de la ]nt`ia exersare a poporului ]n votul universal, comunei B[tr`nii, 1864, septembrie 8“. septembrie 1864, B[tr`nii, comunei 1 Urmeaz[ textul procesului-verbal asupra celei dint`i „=edin\e a consiliului Am putea s[ aducem exemplele cu miile, s[ facem com- Cei mai mode=ti, cei mai cu pudoare dintre reac\ionari, 1864, nr. 297 (20 X) (20 297 nr. 1864, Buciumul, 1 . 243 ACVILA STR{BUN{ 244 CEZAR BOLLIAC lun[ de zile, cu ]ntoarcerea d-lui Ion Br[tianu ]n \ar[ din \ar[ ]n Br[tianu Ion d-lui ]ntoarcerea cu zile, de lun[ o acum p`n[ Rom`nia ]n principe acestui numele de se Ion Br[tianu; pentru c[ d-lui spun[ oricine de amicul a mai auzit este vorbindu- c[ – noi pentru principe acestui titlurile destule Sunt neinteresate? sale faptele despre de c[tre recuno=tin\a public[, de c[tre rom`nii cari au aflat Ruscalla, Girardin domnului etc.? S-a al reclamat aceast[ ca ]mp[m`ntenire Rom`nia ]n popular nume acest Este sunt serviciile ce a f[cut Rom`niei principele de Cari Hohenzollern? propunere? a=a o la r`d[ s[ care ]ntr-]nsa porunceal[ ]n cea mai mare parte a ei, nu va avea pe de nime aceasta, adunarea Apoi rom`nilor? domnul fi poate a\i numit domn, nu recunoa=te\i voi ]n=iv[ c[ un str[in nu prin aceasta, avois[da\i]mp[m`ntenireastr[inuluipe carel- chiar Apoi formalitate? o nici f[r[ =i ra\iune o nici f[r[ oricum, =i oricui ]mp[m`ntenire da poate se noastr[, originile noastre, drepturile noastre, \ara noastr[, literatura care a muncit zecimi de ani ca s[ fac[ ]n Europa cunoscute italian VegezziRuscalla, d-lui ]mp[m`ntenirea dat s-a c[ mai guvernamental, prin foaia proprie a guvernului? cel Pentru organul prin guvernului ai membri chiar protesteaz[ un guvern provizoriu cu o adunare anonim[, contra c[reia domn. numit l-au ce dup[ ]mp[m`ntenirea dea s[-i Hohenzollern, de cipelui cari au ie=it din capetele lor: s[ dea ]mp[m`ntenirea prin- fabrican\ii de idee, alt[ idee mai absurd[ dec`t toate ideele DE HOHENZOLLERN }MP{M~NTENIREA PRINCIPELUI Apoi oastfelde]mp[m`nteniresed[eanumaia=a, n[scocit mai au nou[ idee alt[ acum, ivit mai s-a Alta impare ne temems[nu]=iia=iaceast[ideeuncorpdecarese oameni cari p`n[ acum se socoteau oameni serio=i ]n \ar[, c[tre de adopt`ndu-se nesebuite idee at`tea v[zut am pieire? fr[m`nt[ri, din aceste aceste r[t[ciri cari din pot s[ oameni duc[ la adev[rat[ pe scoate a guvernului cear[ s[ =i cap[t un pun[ s[ drept ]n oare fi va nu patriei, amorul cu =i maturi b[rba\i c`\iva strecoare se s[ putut au care ]n adunare, Aceast[ comedii? acestor =irul mult Dura-va politice? afaceri asemeni la adeseori g`ndi se a ocaziunea marafetliii Almanahul deGotha cu disponibili, principi dupe turist de sa c[l[toria antina\ional[, pentru ce f[cea =i atunci d-lui un a=a comer\ rea, era Conven\iune aceast[ sfan\i dac[ 8 ]ntreb[m =i exemplarul; 7 c`te vindea le cari pe exemplare de mii librar-editor, s-a gr[bit cel ]nt`i s-o tip[reasc[ cu A. Rosetti, C. d. care pentru Conven\iunea, sincere mai cele rile adunare. vreo ]n func\iuni ]nalte ale \[rei zece ani, sau s[ fi f[cut parte ]n venit ]n p[m`nt de 3.000 galbeni pe an; trebuie s[ fi servit munteni; trebuies[fiede35ani]mplini\i; s[ aibe sau moldoveni n[scu\i rom`ni p[rin\i din moldovan, sau muntean n[scut rom`n, fie s[ trebuie Rom`niei domnul c[ echivocitate f[r[ =i hot[r`t prescrie Conven\iune din victime. noi 2 1

Ci=it Impara (fr.s’emparer Impara Noi tot nu credem serioas[ ast[ idee, dar[, pentru c[ pentru dar[, idee, ast[ serioas[ credem nu tot Noi ame\esc mai care cu idee aceast[ =i ie=i mai unde De }ntreb[m noi, cari pe drept cuv`nt am primit cu aclam[- 13 articolul =tiu: nu ce celor tuturor =tiin\a spre Deci, – v`nzare, desfacere. v`nzare, – 1 impostura spre noi sacrific[ri, spre recrutare de recrutare spre sacrific[ri, noi spre impostura deputat pe atunci, era ]nc`ntat, =i pe care d-lui, care pe =i ]nc`ntat, era atunci, pe deputat pe oamenii cei simpli, cari n-au avut timpul =i timpul avut n-au cari simpli, cei oamenii pe ) – a se ag[\a. se a – ) ]nm`n[? amoare ]n 245 ACVILA STR{BUN{ 246 CEZAR BOLLIAC ua pnr c s-i ra[ af, a [ a[ ci=it fac[ s[ ca marfa, treac[ s[-=i ca pentru numai Rosetti, A. C. d. pe }ntreb[m antina\ionale? lucruri cu privilegiului, arvuni\i =i \ara ]ntreag[ str[inului! ]ntreag[ \ara =i arvuni\i privilegiului, iar[=i opinca v`ndut a\i ce dupe cari, voastre; \[rei legile recunoa=te\i nicidatinele,natura,religiunea, nu cari voastr[, asupra ridicul un adauge mai va majest[\ii ce voi\i s[ crea\i, nu-i poate fi de nici un folos =i antina\ionale? =i oligarhice cele ei p[r\ile s-a c`nd Conven\iunii sus\inerea inim[ de spargere at`ta cu invoca coali\iunea ce Pentru ]nva\[ pe dinafar[ Conven\iunea nu e rom`n, nu are patrie? pr[v[lie striga la to\i trec[torii c[ cine nu-=i cump[r[ =i nu Oricare naturalizare, p-a mic[ sau p-a mare, ve\i oferi-o atacat de c[tre Cuza ]n Cuza c[tre de atacat IV, 1866, nr. 419(10V) Trompeta Carpa\ilor, 2 la ae = ni ritre atitre c rsu a [e ]n antiistorie. c[dea a riscul cu anteistorie, preistorie, noi s[ =i modei; facem ced[m S[ nimic. =tie mai nu Clio biata unde ceva. ascund[ mai s[-=i acopere, mai s[-=i toate vestirile ei, toate una v[lurile ei, c`te =i s-o arate una goal[, ]n neputin\[ r[dice s[-i bizuindu-se =i Isis, ]nsu=i cu rivaliz`nd ei, fortele este =tiin\e, ]n tocmai, aci =i arte; ]n=eal[. se sociale, afabilit[\i prin =i exteriori galantarie =i elegan\[ prin civiliza\iune la aspir[ care sau civilizat[, lumea preste numai domin[ moda n\[rile eiprestepungilecelormai lumea civilizat[, semicivilizat[ =i chiar barbar[, =i ordona- preste lumii, ale p[r\i cinci c`te pre ei ordinile ]mp[r\e=te ei numai pre bulevardele Parisului, de unde-=i ]ntinde =i-=i s-a v[zut mai cr`ncen[ dec`t ]n oricare alt secol, de c`nd de secol, alt oricare ]n dec`t cr`ncen[ mai v[zut s-a ]nc[ierat[ a modei-+tiin\a cu Isis-Misterul lupt[ ]n secolul acesta Aceast[ antichit[\ii. a mistic[ zeitatea „Isis“, cu ]nc[ierat[ a modei „civilizarea“, zeitatea corupt[ modern[, \iune contra civiliza\iunii, =i civiliza\iunea s-ar putea zice 1 Dateaz[. Moda s-ar putea zice anteistorie, preistorie, va istorie, voie=te mai nu Moda despre\uite. ei spusele vede ]=i z[p[cit[, Clio, ]n =i ca industrie, ]n =i ca =tiin\e, ]n opereaz[ Moda }n toate domin[ moda; =i cine crede c[ moda are puterea DE PRE VULCANA MARE VALEA CASELOR +I MORMINTELE COMOARA DIN CUMPÃNA CIOCÂRLÃULUI, PE+TERA CU OALELE, PE+TERA DE LA OBÂR+IA IALOMI|EI, ARHEOLOGIE rms se [ sse neie\ l aes[ lupt[ aceast[ la inteligen\a asiste s[ este Frumos , dac[ adesea n-ar fi at`t de bizar[. de at`t fi n-ar adesea dac[ , civiliza\iune avari, aceiacaricredc[ , dac[ n-ar fi c`teodat[ perfec- 247 ACVILA STR{BUN{ 248 CEZAR BOLLIAC muntelui ]n torente pre care ni-l inspir[ un moment de repaus silit de ploaie ]n articol, scurt acest ]n aminti vor se etnologie de pologie, luna. =i soarele ie=it a care din pe=tera =i negrii, =i albii oamenii, ie=it au care din pe=tera arate s[-\i m`n[ de duc te care popoare sunt +i cosmogonia. a=eze s[-=i ca ani de milioane de dou[zeci trebuit i-a japonului lumea; cl[deasc[ s[-=i care cu elementelor =i materialului g[tirea suflet. f[r[ corpul numai p[str`ndu-i =i alegoric sim\ul tot scape s[-i l[s`nd biblice, noastre cosmogoniei al strict textului chivotul p[streaz[ ce celor blamul de Galileu nuarfipreaaproape lui judec[torilor umbrele dac[ secoli, de miile ]n =i zice a= c[ poate =i secoli, de sutimile ]n zecimele, ]n sfredelind aci, aprofund[m s[ este nu timpul, tot imperios reclam[ bezonia =tiin\a =i laboarea ar ]ntinde volume, =i unde ne constr`nge ele. r[mas au unde putea se a unde vedea a spre r[mas mai au cari =i sunt mai nu ast[zi lor,cari instinctul ]n sta\ionare animalele cu luptele intelectuale ]n b[l[b[nea se lumea cu creat omul c`nd pre menului lucidit[\ii, plantat ]n om mai ]nainte de to\i vecii, diferitele concuiste ale geniului uman prin dezvoltarea ger- divulgator,mistificator! Omul, geniului-Natura, contra tradi\iunea. men\ioneaz[ sau istoria dat[ geniul-omul lupt[ cu succes contra geniului-natura, de c`nd 1 De la fr.la De O! negre=it c[ nu diferite =coale de geologie, de antro- de geologie, de =coale diferite nu c[ negre=it O! Indianului i-a trebuit cinci mii de ani numai pentru pre- }n ceea ce ne prive=te, ]n acest scurt articol, din care din articol, scurt acest ]n prive=te, ne ce ceea }n }n ceea ce ne prive=te, ]n acest articol nu intr[ s[ ar[t[m }n adev[r, mari =i miraculoase concuiste a f[cut geniul- 1 primele anun\uri ale civiliza\iunii, de c`nd \ine minte 1 pnr c pltc = ftlt\l te[or ne trec[toare futilit[\ile =i politica c[ pentru , besoin +eaua Pe=tera cu Oalele Pe=teracu – nevoie. – fost omul =i unde este acum, unde au fost =i fost au unde acum, este unde =i omul fost , pre care-l ocole=te care-l pre , , ]n muntele ]n , de mine,dac[num-a=teme Podul cu florile Podulcu Lespezei , din josul din , ]n fa\a ]n osr[i = a cnotblt\i pretbl ] o, s-a om, ]n perfectibile confortabilit[\ii, al =i conserv[rii instinctul c[ este compara\iuni, diferite =i combin[ri diverse din aproximativ, prin ]nchipui =i vedea poate m[car oarecum localit[\ile ]nceputului lor! Tot aceea ce se cosmogoniile. toate cu cr`ncen[ lupt[ ]n mister un fier.de periodul bronz, de periodul lustruit[, sau cioplit[ piatr[ de periodul de nimene preciza, nici prin aproximativ, dec`t cu vorbele vage =i contimporane cu poate d`nsul, cu toate =i revolu\iunile lui, nu globului, poate v`rsta ]n ad`nce vechime, ]n ad`nce numesc le vorbim cari de moderne =tiin\ele cari pre umane, industriei ale imagina\iunii, ale inteligen\ei, ale tr[sure monumente, g[sesc s[ lumea. mi=te s[ care cu b`rna pune putea a-=i spre are le nu regret[ c[ Arhimede ce acelea ca solide baze a=eze s[-=i serios, corp un ia s[-=i ]nceput a lui, concuistele despre lui, originile despre omului =tiin\a sine, despre omului =tiin\a =tiin\[, condi\iuni. alte ]n er[ aceast[ =i originile prin omului progresului =i originilor cercet[rii ai noi, celei =tiin\ei ai atle\i nemuritorii care pre subiecte, asemenea trata pot se uraganelor, ale b[=ice cu ploaiei stropirile creionului Ialomi\ei. ob`r=ia la de schitul cu mare cea pe=tera =i Petro=i\a ]ntre distan\ei jum[tatea la pre v`nturilor,tuturor cam secoli de mul\imi de rezist[ urme tatarilor,c[rui al ale ne=tiin\[ din zis drumul prin v`rfuri acestor locuitorii odat[ comunicau care cu =i vulturii, Ro=u Lacului pi aetr eiae u e ot peia ii chiar nici preciza poate se nu perioade acestor Apoi, C`nd ]ns[ ]ncepe periodul de piatr[ brut[, r[m`ne ]nc[ lunge, perioade aceste period, acest ]ncepe se C`nd }n toat[ Europa, =i mai ales ]n toat[ lumea, putem zice, Doi-trei lustrisuntmaicu urmele =terge care pre de h`rtie aceast[ pre Nu antediluviane ud s sad, e ut = s ]mpreun[ se =i lupt[ se scald[, se unde , , preistorice revolu\iunile globului, au deschis au globului, revolu\iunile seam[ dec`ndaceast[mare prou d par brut[, piatr[ de periodul , anteistorice . 249 ACVILA STR{BUN{ 250 CEZAR BOLLIAC nu mai exist[ ast[zi; pentru c[ nu vom =ti nimic despre cei cari ordine sau specii molu=tele, cu =i poate, p[s[rilor ale mun\i, amestecate cu ale mamiferelor, cu ale reptilelor, acestor cu v[ilor diluviul prin =i despic[turele prin g[sim le fosile oseminte c[ror la ale =i asistat no=tri, Carpa\ilor au formarea cari oameni acei fost au cum =i fost au ce niciodat[ =ti vom nu c[ ochilor,pentru ]naintea avem ce aceea de ocup[m ne s[ =i cestiuni, asemenea discute r`urilor,m[rginile mun\i. pre =i c`mpii pre pre m[rilor, \[rmii pre local[ necesitatea de impuse nevoi au c[utat acelea=i ]nlesniri prin acelea=i expediente, acelea=i trebuin\e, acelea=i c[ numai zicem S[ primitiv[. diversitatea specii, multe mai ]n desp[r\it gen un este omul dac[ sau acela=i, este =i sale rasei unitatea ]n specie ani consacra\i fatal v`rstii de globului 7.000 de c[tre acele s`nta poate, scriptur[. ori de sutimi multe mai de ori, de scriptura s`nt[ – num[r[ =i va num[ra de mai multe zecimi cosmogonia biblic[, =i c[ p[m`ntul – cu tot respectul c[tre =i spune precum p[m`ntul, ca vechi este omul c[ convin[ lui speciale; fie el o specie sau ras[ – geologii nu pot s[ nu ]n ar[miu, ]n galben, sau plumbatic, sau r[m`n[ el ]n rasele negru, ]n alb din pref[cut lucru, acela=i omul fie oamenii; ivit s-au sau omul, ivit s-a unde diverse localit[\ilor sau unice localit[\ii asupra mult de c`t scandinav anticarul =i german filozoful englez, naturalistul ra\ioneze primitivi; oamenilor sau primitiv, omului diversit[\ii sau unit[\ii omului; ra\ioneze oric`t aceste sfredelitoare geniuri asupra dezvolt[rii asupra naturale selec\iunilor influen\elor studiul ]n mult mai ad`ncit au cari englezi, seam[ acum. p`n[ demonstra putut au biologia =i etnologia antropologia, numai fie ]n s[lbatecul antichit[\ii, fie ]n s[lbatecul modern. At`t ra\iune, aceea=i pre omul, ivit s-a oriunde pre dezvoltat S[ l[s[m pre Tylori, pre Grawfurzi, pre Valaci etc., s[ Valacietc., pre Grawfurzi, Tylori,pre pre l[s[m S[ S[ l[s[mpreetnologi]ndisputele cu mai =i germani, autorilor =coalele oricum Difere lor dac[omulesteo trompete cu cari se de=tepta v[ile, p`n[ s[ perfec\ioneze s[ p`n[ v[ile, de=tepta se cari cu trompete =i s[ se restr`ng[ ]n suflarea v`nturilor, acel bucium, acele fac[ acel stindard balaur, cu at`ta m[iestrie ]nc`t s[ se umfle s[-=i p`n[ ornamente, a=a cu oval[ pav[z[ acea fac[ s[-=i s[ge\i =i cu pene colorate, precum ni le descrie Ovid, p`n[ m[iestrie ca =i a ursului – p`n[ la perfec\ionarea arcului cu cu corp la ursul cu ciomagul numai, rupt din p[dure, numai cu corp at`ta b[tea se dacul c`nd de alteia, una abia ceva c`te spun`nd treac[, s[ trebuit au genera\iuni c`te inteligen\ei =i a ra\iunii ]n pruncia ei, merg`nd d-a bu=ele; Traiane? ]nf[=`ndu-=i copilul, precum vedem =i pre reliefurile luxoase Coloanei marame cu elegant[, coafura cu perfec\iune, la ]nvestm`ntat[ vedem s-o c`nd p`n[ pe=teri, prin =i vizunii prin scorbure, prin n[=tea poate, canibal[ lui, noi? Ce timp nem[surat a trebuit s[ treac[ de c`nd femeia la p`n[ sc[pat au ce monumentele pre vedem ]l precum chiar,lux de =i perfect[ ]nvestm`ntarea ]n ajung[ p`n[ s[ c`nd ]ntr-]nsa, el ad[posti se a spre vizunia lu`ndu-i =i el cu d`nsa de injuriile uraganelor =i de asprimea viscolelor acoperi se a spre pielea lu`ndu-i dobor`ndu-l, =i ursul cu b[t`ndu-se concuist[, dint`i cea f[cut a dacul c`nd epoca clime. alte cu forme, alte cu locuri aceste locuit au ce oamenii acestor mun\i; negre=it c[ n-au =tiut ]ns[ nimic nici ei despre carii, poate c[ vor fi l[sat ceva din omonimia lor ]n numele de vie\uitoare ale ad`ncurilor m[rilor. Milezii, zi=i mai ]nt`i pre tromba acestor mun\i cari arat[ pre v`rfurile lor fosilele despre cari abia mai atesta c`\iva vulcani stin=i =i afunda\i cataclismuri acele la Troiei, r[zboiul de ]nainte vulgar limbagiul ]n ani de mie o la urc[ se dint`i cel cari dintre pre locurile ocupate mai ]n urm[ de c[tre eleni zi=i argieni, cataclismurile =i mai vechi poate dec`t cele trei men\ionate la Negre, M[rii erup\iunile la =i formarea la asistat au ce `i ai teut [ a[ iiiaina dezvoltarea civiliza\iunea, fac[ s[ trebuit a pa=i C`\i din trecut a nem[surat timp c`t =i secoli c`\i +-apoi 251 ACVILA STR{BUN{ 252 CEZAR BOLLIAC ui i r pubr trae mlie mntlr regilor monetelor mul\imea turnate, plumburi pre =i zuri lor? apogea ]n suflarea da ]=i dacii c`nd atunci tocmai dacii cu cuno=tin\[ f[cut au cari istorice ale c`torva istoriografii greci =i ale istoricilor latini, p`n[ la noi prin fragmentele sc[pate din diluvii timpurilor aceia pre carii ]i numim daci, dec`t cele ce au putut parveni despre mult mai ceva noi +tim Carpa\ilor? al postdiluvian antichit[\i. ad`nce acestor al izolat omul c[tre de exemple, f[r[ idee, de f[r[ omul c[tre de face poat[ se s[ la noi, au trebuit poate secoli, dac[ nu zecimi de secoli, ca lucrului =i natura experien\ei care ar natura putea fi despre imperceptibile \inut[ compara\iune vorbim, cari despre timpii ]n zile, de an ]ntr-un nostru timpul ]n lucru orice fiece feldeindustrie,gradulexperien\[ceseob\ine cu foame. de =i intimperie de fiare, de comun ]n lui ap[rarea spre o conven\iune, nici prin nefixate sunete, sau semne ceva prin =i poate s[-l omoare =i m[n`nce; s[-l necum s[ dec`t cate a st`nc[ se ]n\elege cealalt[ cu d`nsul din s[u semenul cu dacul primitiv, dac[ din st`nca =tim lui, avea alt[ Nu cugetare c`nd se s[u. ]nt`lnea urma=ului spun[ s[ pu\in =tie pl`nd natura numai, f[r[ idee m[car s[ o studie, s-o explice, ]n piu[. Omul izolat, omul rar, abia ici =i colo, omul contem- re]nv`rtindu-se ]n cercuri vi\ioase, sta\ionar[ =i =i b[t`nd apa ]nv`rtindu-se civiliza\iune aceast[ vedem s[ trebuie at`ta cu vechimi, aceste ]n sus mai urca vom ne c`t cu =i cu pa=ii cu care a progresat =i progreseaz[ ]n timpii moderni, o spun[. Civiliza\iunea ]n vechime n-a putut s[ progreseze s[ vreodat[ hazarda va se serios filozof vreun chiar =i sau istoric, vreun c[ cred nu aceasta – lumea el ]nsp[im`nta care romanul pre ]nsu=i =i iasigul, dec`t cult mai sarmatul pre germanul, dec`t cult mai barbar,iasigul pre formidabil[ acea Reliefurile cele pre marmure, cele reprezentate pre bron- Fi-vom mai =tiutori ocup`ndu-ne =i chiar numai de omul ]n face se ce ]nsemnat mai cel pasul c[ zice putea Am Arpi, ae npi`t pe germanul pre ]nsp[im`nta care aceste pietre. Cel mai mult dac[ s-ar putea adunau g[si se c`te c`nd o pre piatr[ cunoscut[ fost fi ar pra=tia c[ m[car nici cineva trage poate nu cari din =i ]ntr-adins, aduse =i g[site par cari numai, rotunde pietre ceva ol[rie, de ciob se g[se=te nici o f[r`m[ de ciment, nimic de nu metal, nici un cari sub pre enorme, pietre =i lespezi suprapuse sunt cari preste pietroaie, de ocoluri de dec`t compune se nu bine f[cute =i cu m[iestrie lucrate; =i pre piatr[, c`nd de iar[=i numai cel[lalt s[ge\i =i dalte silex, de a=chii pietre, de un indiciu de cuno=tin\e nici agricole, c`te ceva de foc; bronz =i unelte f[r[ uscat[ =i m`na cu fasonat[ grosolan[, de pietre naturale, cu un ciment foarte slab, o ol[rie foarte ]ngr[dire o dec`t conserv[ nu cel[lalt c`nd pre agricole, tr[dau cari =tiin\a lucr[rii obiecte fierului, con\ine con\ine dovezi de ]naintat, cuno=tin\e grad un la ol[rie ]n =tiin\[ de dovezi con\ine lutului, arderii =i fr[m`nt[rii =tiin\a dec`t acesta, pentru c[ acesta con\ine r[m[=i\e cari tr[dau monument estemaivechidec`tcel[lalt=iacela vechi ale Carpa\ilor. S[ putem zice cu oarecare siguran\[: „Acest apelor noastre, pre coastele, v[ile pre v`rfurile pre chiar cele pas mai eminente fiece la g[sim ce obiecte diferitelor a bloc ]n clasarea distinc\iunea, numai poate fi ar ]ndat[, p[m`ntului. stratelor ad`ncimile ]n m[sure ]n aceast[ ad`ncime moral[ cu care calcul[ geologul acelea=i cu poate calcul[m s[-l fi ar coloan[, pre vedem ]l ]n pe=tere p`n[ la dacul ]n case, ]n ogr[zi, ]n cet[\i, precum mor\ilor.respectul =i sufletului nemurirea domina care ]n religiune =i o cu religiune, ]nc[ =i legi cu locuin\e, cu fine, ]n agricol, popor un ]nvestm`ntare; spre industrie cu cult[, religiune o cu – ]n timpi de pace un ajunsese daci ace=ti c[ ]ndestul spun ne Constantin la p`n[ Sever Septim lui arcurile =i Traian[ Coloana dacilor, ai urm[ din celor Aceea la care am putea aspira noi ca s[ =tim s[ spunem =i scorbure ]n dacul la de treac[ s[ trebuit a ce Timpul – precum Xiphilin ne spune despre Decebal popor cultivat, ager ]n rezbeluri =i mintos =i rezbeluri ]n ager cultivat, popor 253 ACVILA STR{BUN{ 254 CEZAR BOLLIAC ceva despre d`nsele trebuie s[ le despici. A= putea poate putea A= despici. le s[ trebuie d`nsele despre ceva ghici po\i s[ ca c[, pentru distinge, nici pot se nu v`rste acestei \[ri.Acestea ]ns[au=i locuitorii aflat s-au care ]n cultur[ de starea ]n =i Egipt ]n ani de 4.000 de de=teptate artele =i dacilor,materialul ]n ale slabe cele ]n =i Egiptului regilor ale mijloace imensele ]n \[ri, acestei locuitorilor obscuritatea =i faraonilor s-au r[dicat =i aceste movile. Diferen\a este ]n munificen\a care ]n aceea dec`t idee alt[ la r[dicate fost n-au negre=it Dun[rii =i p`n[ ]n culmele Carpa\ilor; piramidele Egiptului eroilor privite ca antichit[\i =i chiar ]n timpii lui, ca „ erau c[ Omer spune ne cari despre movili\e, =i movile de de c[tre voiagiorii cei mari, de c[tre anticarii cei renumi\i. ]n toat[ Europa =i ]n toate p[r\ile lumii pre unde se g[sesc anteistorice, precum se claseaz[ ]n Scandinavia, ]n Sco\ia, noastre monumentele idee, de sfer[ alt[ ]ntr-o noi =i fier.de epoca ]n clas[m =i s[ idee de regiune aceast[ ]n +i bronz, cu care iar[=i, ]mpreun[, s-a perpetuat ]ntrebuin\at[ de epoca ]n ]ntrebuin\at[ perpetuat, s-a os[ria =i neolitica c[ ar[ta a spre ci mistre\ilor, defensele sau cornurile oasele, dec`t unelte ca =i arme ca contimpurane fi putea se cuno=tea =i nu se dedea forme dec`t pietrei, cu cari n-ar era aflat dec`t bronzul, nu spre a g[si bronzul nu pre c`nd nu c`nd pre fierul g[si a spre nu noi, la pu\in cel epoce, paleolitic[, noi, ]n con=tiin\[, am cam confunda aceste trei de afar[ c[ toate cu paleolitic[; sau brut[ piatr[ de epoca fier, epoca de bronz, de epoca epoca de piatr[ noi: lustruit[ =i sau zic`nd neolitic[, pornit; =ioiului noi =i l[s`ndu-ne perioade, crea vom arbitrarice=te c`nd numai dec`t o plin[ de antichit[\i anteistorice, a c[ror v`rst[ nu vom afla- fi c-ar arm[!“ drept presupune servit putea s-ar care form[ o da se i a spre pietre, alte de oarecum, omului, m`na cu frecat[ g`rl[ de A= putea zice ceva despre aceast[ mul\ime nenum[rat[ mai =i istorice, antichit[\i de plin[ este noastr[ |ara , i e ai se ln \r nat[ i malurile din noastr[ \ara plin[ este cari de =i “, ele diferitele lor v`rste,cari morminte ale pci [tr=i dclr peu = cl ] regiunea ]n cele =i precum dacilor, a p[store=ti epocei ale numi putea le-am c[ poate =i cuno=tin\e de dezvoltare sus, ]nregiunea molif\ilor. Cele ]n v`n[torie pur[. Acestea sunt ]n regiunea brazilor =i mai nu tr[dau nici o cultur[ =i cari arat[ ]nvederat starea omului s[ fie cele mai vechi, pentru c[ sunt cele mai s[lbatice, cari grecii, =i al doilea c[ cele pre ]n[l\imile mai mari urmeaz[ da li-l care pre acvile, de numele venit le-a c[ negre=it aci de Carpa\ilor; ale eminente mai cele culmele pre =i p`n[ suit, de anevoie mai cele dintre v`rfuri pre g[se=ti le at`t ]n[l\imi =i ]nc[, cu pre c`t sunt mai sus pre tot laturile g`rlelor, a=ezate cu sunt ele c[ caracteristic[ drept aceasta au ]ns[ dace Antichit[\ile romane. =osele trec cari l`ng[ pre mun\i pre sus, ]n r`uri pre aci de =i Dun[rii, malurile piatr[. de alta =i bronz de dalt[ o numai ci romane, cele toate ]n ca lampion nici ulcele, nici g[sit n-am ]ntr-]nsul c[ metru, am g[sit un de morm`nt ½ dac; la =i l-am ca definit s[p`nd pat, asemenea un Sub ciment. un nici Am num[rat p`n[ ]n 6 r`nduri de c[r[mizi, suprapuse f[r[ cadavrul. ]ntins fost a cari pre romane, mari c[r[mizi de sunt =i c`te mai movile mul\i ]ngropa\i; ]n multe unele se }n g[sesc =i paturi lui. morm`ntului cre=terea spre adaos, spre p[m`nt de pumn un c`te aruncat au trec[tori mul\i mai at`t cu d`nsul, preste p[m`nt =i pietre aruncat au lui a fost mai ]nsemnat, cu at`t mai mul\i asisten\i la ]ngroparea personagiul at`t cu mare, mai este movila c`t Cu con\ine. ce din persoanelor sau persoanei r[m[=i\elor ne]nsemn[tatea sau importan\a din lor, vechimii ad`ncimea din =i nu dac[ provine, movile acestor piticia =i }n[l\imea roman. morm`nt un fost a dac morm`nt un preste altele morminte romane, =i ]nc[ =i c[ am constatat ]ntr-o dace movil[ c[ morminte unele sunt c[ dec`t ele, despre mi-ar permite mijloacele s[ consacru =i subiectului special timpul m[car o c`nd var[. numai aceasta dar[ ceva, zice n eea atci[ie osr rmn aud pre abund[ romane noastre antichit[\ile general }n altceva aci spune pot s[ ca pu\ine prea despicat Am ]n regiuneafagilor arat[o astfel pentru 255 ACVILA STR{BUN{ 256 CEZAR BOLLIAC epocelor cu rom`ne albastru. cele pre =i verde cu barbare cele pre ro=u, cu romane cele pre galben, cu dace cele pre ]nsemn`nd s[v`r=i. va o cine =tie cine dar[ mult; de ]nceput-o am sensuri, diferite ]n romane, drumuri de =i (?) Traian valul de \[rei lungul tot ]n str[b[tute acum, p`n[ aflate Br`ncoveanu. Constantin la p`n[ Negru-vod[ la de precis mai =i banilor timpul din Rom`no-Bulgar, ruine rom`ne de la A\an prin Valahia mic[ imperiul la p`n[ Aurelian la de barbare ruine Aurelian, la ruine dace p`n[ la Traian, ruine romane de la Traian p`n[ ]mp[r\i, precum am mai zis =i ]n alte d[\i, ]n patru categorii: agricole a dacilor. contestare epoca agricol[ a dacilor, se pot f[r[ numi ale epocei indic[ cari altele, =i r`=ni\e carbonizate, gr`ne civiliza\iune, de indicii alte =i fier de instrumente g[sesc se unde abund[, ol[ria unde etc., Neajlovului C[lni=tei, stejarilor, ca]nTeleorman, Vla=caetc.,premalurileVedei, aer curat; apoi frumosul r`ule\ Beizadelul, R`ul Doamnei, la doicele cu copiii negre=it tr[miteau unde-=i domne=ti, cu ruinele lor, r[m[=i\e ale caselor de pl[cere ale familiilor pre Ialomi\a, la distan\[ de o or[, a s[ ]mt`mpini Doice=tii Basarab, mareluigeneral =i mareluilegiuitoralRom`niei, Matei lui morm`ntul este unde Domneasc[, Biserica la de T`rgovi=te, din urc`nd aceea, de T`rgovi=te; ]n era pre c`nd re=eden\a domniei =i a oamenilor eminen\i rom`nilor,a ai \[rei secoli frumo=i mai cei seam[, cu mai secoli trei din r[mase numiri =i monumente necontestate mai parte. o la epoce, l[s`nd docamdat[ clasicitatea epocelor noastre istorice etu [ a[ culet md vi=e cercetarea voie=te moda actualmente dar[ c[ Pentru Pre d`nsa indic pre tot anul diferitele ruine ce descoper, O hart[ indicatoare de toate aceste patru feluri de ruine }n general, ruinele noastre din |ara Rom`neasc[ se pot }n preajma T`rgovi=tei negre=it c[ urmeaz[ s[ fie cele fie s[ urmeaz[ c[ negre=it T`rgovi=tei preajma }n anteistorice, [ e cpm i o p\n e aceste de pu\in noi =i ocup[m ne s[ localitate care se cheam[ s[n[tatea. aci cate =i s[- veneau ce personagii pentru locuin\e zidit s-au cari ]n epoce diferite v[desc acestora, apelor izvoarele sunt unde ruinele, cari se v[d abia pre malurile din dreapta Ialomi\ei Plaiul Domnesc etc., etc., apele cu pucioas[, unde negre=it, vestigiuri dace. vestigiuri se cheam[Cump[na Cioc`rl[ului,pre carev`rfsunt=iaci dac[, pre un loc ferit de toate p[r\ile, tocmai sub v`rful ce jos, am ajuns la locul zis mai sus. Este o zidire necontestat Comoar[ la =i cusapecas[urc }n Petro=i\a am f[cut cai =i am g[sit oameni cu t`rn[coape =i ]nrevolu\iuneadela1848, 1821 la de revolu\iunea ]n aci pre ]nt`mplate cele pentru =i domni multor mai a retragere de loc ca istoric[ litate aiurea. ]nt`mpinat n-am eu ]nt[rit, astfel =i ciment, de fel acest fiindc[ aci, cineva opreasc[ se s[ ]ns[ Merit[ mult. trec ]n sus, la localit[\i ale c[ror numiri ]mi promiteau mai s[ gr[beam m[ =i ploua c[ pentru =i copaci, de =i diferi\i arbu=ti de c[tin[, de acoperit st[ ocol acest tot c[ pentru n-am putut face s[p[ture ca s[ pot spune aceasta mai sigur,de=i ol[rie, de sau c[r[mid[ de indiciu un Nici mult. mai =i alocurea pre metru, un de alocurea pre grosime o de =i pietri= m[runt de g`rl[, de fr[m`ntat ]n format[ hum[ mai este mult v`n[t[ ]ncongiur[rii, ]ntrul prin vedea, putut se ]ntinde]nsus=icaremai]ntoarceodat[,prec`tam roman[. Aceast[ zid[rie care sus\ine pre alocurea malul =i este nu =i domniilor a dec`t ad`nc[ mai vechime o atest[ stranie zid[rie o cu mal unui a ]ncungiurare O modern. ]ns[ lucrul mi-a schimbat ideea. Aci nu este nici un vestigiu v[zut \in`ndu-se =ir de am la T`rgovi=te p`n[ la precum Pucioasa =i mai domne=ti, sus; suvenire de suit[ o fie s[ i ss e ebn=i pe rat Ilm\i et o este Ialomi\ei, dreapta pre +erb[ne=ti, de sus Din De la ValeaPetro=i\a,la la |`\a De loca- prin dat am Caselor . Suind ca la o or[ =i jum[tate, =i c[lare =i pre =i c[lare =i jum[tate, =i or[ o la ca Suind . la Cump[naCioc`rl[ului, Valea Caselor cu arestarealuiHeliadeetc. . Am crezut c[ =i aci unde sezice 257 ACVILA STR{BUN{ 258 CEZAR BOLLIAC =i chiar obiecte de fier,de obiecte chiar =i ales mai carbonizate, gr`ne care =i bronz, de obiecte =i ol[rie mult[ g[sit am cet[\i unde pre dace, diferite prin multe mai g[sit am care de altele, =i Aceste custure de silex, precum =i s[ge\i, topora=e, ciocane piatr[, numai ]n epocele pre c`nd nu se lucrau metalurile. de unelte altor a =i cum silex, de a=chiilor ]ntrebuin\area chiar. bani Precum am mai zis-o, =i ar fi o gre=eal[ dupe mine valoare a m[rgini de obiecte =i avea putut au dacii silexurile arnega,dar[cimentul numele pus s-a i de dupe vremi,c[ci]ncerc[riledes[p[turesuntfoarte vechi, Cioc`rl[ului desigur c[ osteneala nu are s[ fie ner[spl[tit[. la apoi interesante, descoperiri fagilor. acest din bucat[ ciment. o lua a =i dac[ zid[rie o aci constata a mul\[mit M-am Havana. de \ig[rii coloarea ]n devenit =i pietre alte pre frec[tur[ prin potrivit =i ascu\it mai tare, stalactit de v`rf dintr-un f[cut instrument un =i g[sit mai Am adesea. g[sesc le cari aceia aci pre numesc le precum am g[sit dou[ fragmente de a=chii de silex, custure de piatr[, chiar,loc pre =i ]ns[ preajm[ }n tare. =i Ploua stau. mai s[ permitea nu-mi noaptea c[ pentru =i lucrul stric nu s[ ca ciment. acest ]n element ca acesta =i intrat n-a Ialomi\ei, ob`r=ia sub de pe=teri dou[ ]n profunziune cu g[se=te se care de piatr[, de lapte cheam[ se ce aceea o epoc[ mai cult[ a dacilor. Nu pot spune tocmai ]nc[ dac[ pre natura lor =i lipite cu potrivite ciment de var pur, aduse, pu\in nisip, indic[ mari Pietre morminte. de loc fie s[ de ceva s[p[ture a fost tocmai acela care neap[rat trebuie de 100pa=i.Punctulundemis-ap[ruts[facocercare p[r\ile, se poate vedea c[ ar avea o circumferen\[ mai mult Pu\ini au s[pat pre aci, =i poate c[ se va fi g[sit ceva g[sit fi va se c[ poate =i aci, pre s[pat au Pu\ini la Dac[ Aceast[ cetate dac[ o claseaz[ ]ntre cet[\ile din regiunea Ol[rie n-am g[sit ]n zg`rieturele ce am f[cut abia, pentru Locul unde se cheam[ ae Caselor Valea Comoara la Comoar[ r ue cnv s see ceva spere s[ cineva putea ar } aes[ pc, de=i epoc[, aceast[ }n . probeaz[ oepoc[]ncare Comoara , de=i acoperit de toate i Cump[na din ae e ot tl[i i lmee celte limbele din t[lm[ci poate se care ut r muntele pre suit pre urcat am jos: cu neputin\[ de a mai sui cineva altfel dec`t c[lare sau pre este unde de =i mun\i, ace=ti pre sunt mai cari case urm[ anteistoric. preistoric, omul Carpa\ilor pre arheologice =tiin\elor =i d[m s[ =i istorie, ]n intra pot ei unde p`n[ dacilor timpii istoriei d[m s[ este noastr[ misiunea c[ auzit, fi putea voi c`nd p`n[ repeta voi o =i zis-o mai am Da, lumi. acestei interesan\i noi pre liza\iuni poate interesa lumea =tiin\ific[ ast[zi =i ne-ar face carte. =tie care omul tot pentru clasic[ devenit[ mai ]nfloritoare a Romei, civiliza\iune cunoscut[, studiat[, civiliza\iunea adus[ de pre malurile Tibrului, ]n epoca cea romane, cari au venit aci s[ transpl`nte pre malurile Dun[rii spus tot ne-au ce p`n[ acum, c[ cele sunt cl[dite dec`t de str[bunii no=tri spun[, din legiunile mai ne s[ ce au nu cari =i lor soliditatea prin rezist[ cari romane, cele dec`t arheologice =tiin\ele pentru =i noi pentru =i interesante regulate. s[p[ture ]ntr-]nsele fac[ se s[ ca m[suri ia s[ putea va nu numit, este c`nd de ani 6 de curs ]n f[cut a ce =tiu prea nu =i numit s-a ce pentru ]n\eleg prea nu adev[r ]n care Bucure=ti, din Arheologic Comitet acest sau Publice, Instruc\iunii Ministerul c`nd p`n[ p[zite bine fi ar noi, la p`n[ des[v`r=ire cu ne=terse m[car c`teva din aceste cet[\i dace, cari au mai putut sc[pa lor,studiul la Europei dac[ =tiutorii to\i pre atrag[ s[ cari noastre muzeele ]n avea n-am Ce scormoni. a permit[ se s[ =tiin\ei numai trebui ar unde pre locuri asemenea prin arme perfecte de fier. alte trebuin\e casnice, chiar pre atunci c`nd dacul ]=i f[cea =i piei de cur[\iri la pu\in cel serve s[ putut au orz, =i mei Din Petro=i\a am mers prin comuna Moroenii, cele din cele Moroenii, comuna prin mers Petro=i\aam Din civi- acelei ale v`rste diferitele =i dacic[ Civiliza\iunea mai mult relicve aceste p[streze se s[ bine fi Ar neregulate s[p[ture face se a permit[ se s[ r[u Este Plaiul Domnesc Plaiul Priporul ao pe muntele pre apoi , d-a st`nga Ialomi\ei, am Ialomi\ei, st`nga d-a Doamnele Br`ndu=ele sau , 259 ACVILA STR{BUN{ 260 CEZAR BOLLIAC ]n=elat =i osteneala mi-a fost r[spl[tit[. fost mi-a osteneala =i ]n=elat ad[postire. muntele ]n r[m[sese dame, ]n =i care trupei, restul =i bagagiul Tot v[rsa. de ploua c[ spus Am dificile. foarte ore aceste ]n seam[ cu mai admirabil, cheam[ vreo zece in=i pre acest munte c[tre acea localitate care se ca s[ te po\i ag[\a de altul. Astfel, aproape de o or[, urcam un brad ca s[ te av`n\i spre altul, s[ te ]nt[re=ti pre un col\ drept ca peretele =i pre aceste locuri. tare Trebuia s[ Lespezei te sprijini de muntele =i m[car, potec[ vreo de puire locul. bine cuno=teau cari buni oameni aveam dar[ tulbure, =i mare venea Apa bolovan. ]n bolovan pre din lemne pun`nd g`rla sau bolovani, trecem s[ ca loc g[si putem s[ cu p`n[ Ialomi\[ piciorul, pre sus ]n urc[m s[ trebuit A bolovani. de plin[ g`rla =i r[pede este cobor`=ul mearg[, s[ poate mai muntele Lespedei se afl[ se Lespedei muntele care pre +eaua, muntelui josul din Lespezei, muntele cobor`m laIalomi\[,precares[ s[ d`nsul dupe ca poart[, nume cui al el =i =tie cine care Orzea, muntele urc[m s[ ca cobor`m, s[ trebuia d-aci c[ v`rful luiCrai. Crai, lui muntele =i Bran, lui coasta sau Bran, lui muntele Br`ndu=elor, de departe nu astfel, branilor; so\iilor „br`ndu=ele“ flori frumoasele consacrat au antichit[\ii curtezanii =i crailor, so\iilor Curtezanii vechimii au consacrat frumoasele flori „cr[i\ele“ urmare prin =i rege, Cr[i\ele Am ajuns ]n fine pre =esul muntelui. Numele nu m-a nu Numele muntelui. =esul pre fine ]n ajuns Am D. Manolescu, subprefectul acestei pl[=i, a fost ]n adev[r Aci se ]ncep adev[ratele nevoi; plou[ de vars[, nici ]nchi- la p`n[ Orzea muntele Din Aci, ]n muntele pnr c[ pentru , Pe=tera cu Oalele Pe=teracu =i tot ]n ace=ti mun\i se =tie c[ se g[sesc =i g[sesc se c[ =tie se mun\i ace=ti ]n tot =i utl Doamnei, Muntele Br`ndu=ele Bran br`ndu=a n cl goe nena[ crai, ]nsemneaz[ glose acele ]n . Pe=teracu , a trebuit s[ poposim, pentru rgn, ris, doamn[. cr[ias[, regin[, , Pe=tera cu Oalele cu Pe=tera o trecemcas[urc[mpre se cs mne al munte acest este

Br`ndu=ele Oalele. , la o slab[ o la , calul nu calul ]n curs de c`teva mii de ani. de mii c`teva de curs ]n hazardul p-aci r[t[cit fi va ce barbari de undele toate din aci, dac[ nu=icevaromani]n goana ad[posteasc[ se s[ intrat fi vor care oamenii vremi capi=te, acestei numirea D-aci secet[. de timp pe negre=it, vijeliile, aci =i cioburi amestecate cu un fel de nisip, pre care l-au b[gat =i tot at`tea de c`te 4 laturile. Pre acest altar numai cenu=[ de piatr[ ]n form[ bloc p[trat[, altar negre=it, ]n[l\ime un de 4 palme este dreapta, la apus, c[tre de deschiz[tura ]ntr-una. cobor`t de bolovani mari drept ie=ire o ]mpotriva intr[riide7 cu =i intrare c-o largul, picioare 8 =i lungime picioare 15 de una ]nc[peri, dou[ preste acoperem`nt lor.mor\ilor cenu=a ]n credin\[; tari ]n credin\[, pentru c[ aci repauz[ =i se afl[ tari =i mu=chi ]n v`rto=i fie s[ trebuit au aceia oamenii c[ machin[rie, f[r[ unghi, f[r[ cump[n[, f[r[ mistrie; negre=it f[r[ locuri, p-asemenea locuin\[ asemenea construieze s[ ca a=eze, s[ ca apuce, s[ ca lui spetele =i bra\ele ]n tare fa\a ]n unei cl[diri de uria=, cineva ]n adev[r c[ omul vede a trebuit s[ fie se aci c[ adev[r }n no=tri. mun\ilor v[ile acum, ]n 14 ani de c`nd fr[m`nt ]n toate verele v`rfurile =i Lubbock. urvagiu admirabilul ar pe `d orl Mtr ea unzu pe c`nd pre Dumnezeu, era Mithra soarele c`nd pre sacr[ cenu=[, acea din c[t[\ime o =i str`ns am =i dinafar[ pre danez „ desenul recomand le pe=tere, numite acestei 1 Caracteristic[ dac[ ]n ol[rie, zis[ ol[rie, ]n dac[ Caracteristic[ Am luat c`teva din aceste h`rburi, toate vinete un formeaz[ pietroi lespede un mari, pietre Preste p`n[ ]nt`lnit n-am eu lucru asemenea un adev[r, }n Ca s[ dau o idee arheologilor despre primul aspect al aspect primul despre arheologilor idee o dau s[ Ca “ =i„ cercul depietresepurcrale Pe=tera cu Pe=tera praguri =i c`te un alt bolovan ca treapt[ Omul ]nainte de istorie de ]nainte Omul palme, ]nalte=ilargi nrn ] ]tu csea pre acesteia, ]ntru ]n Intr`nd

Oalele celt[ . Oalele le-au spart dupe spart le-au Oalele . de anticari (n. a.). (n. anticari de dacilor sau=iuniial\ii, “, fig.98=i99,din al lui Sir John Sir lui al de treipalme; dolmanul 1 =i albite 261 ACVILA STR{BUN{ 262 CEZAR BOLLIAC altar din capiste, sunt mul\ime de oale sparte, cari au servit cestiune. important[ Timpul =i cercet[rile serioase vor putea s[ dezlege aceast[ femeie. de p[rut s-a mi nu unul nici dace, cet[\i prin g[sesc s[ ]nt`mplat s-a scheleturi Oric`te mor\ii. ardeau =i ]=i ]ngropau, =i ]=i =i ]n Grecia? Faptul este c[ dacii, ca =i romanii mai ]n urm[, relor? sau acest mod s-a imaginat =i aci precum s-a imaginat putrezea. p`n[ spinare ]n purta India-l conservare. Grecia-l ardea spre a-l ]ntoarce elementelor, =i viermilor. Egiptul ]l usca ]n nisip sau ]l b[ls[mea spre eterna d`ndu-l Palestinacadavrul d`nsul. ]ngropa l`ng[ cadavru ambarasat animale prin afec\iuni =i sim\im`nte, a fost ]n toate p[r\ile mor\ii. ardeau dacii-=i acelei epoce, cel dacii pu\in, pre c[ c`nd aceste este capiste ]=i da mare oficiul divin, cea Descoperirea aci. este mai nu cestiunea ]ns[ Acum oale. aceste con\inea ce cenu=a ]n bani c[utat au relicve aceste zdrobit au cari nenoroci\ii c[ Negre=it deosebite. m[rimi ]n =i picioare trei erau pre unele ]ntregi: oale multe aci apucat au cari b[tr`ni sunt c[ spune Tradi\iunea ocaziuni. multe mai ]n observat-o am Aceasta dintr-]nsele. cenu=ei le=iei exalarea negre=it este oale aceste pe de Albuliul conjecturale. afirm[ri noastr[ imagina\iunea ]n creeze s[ pot cari singurele sunt ipoteza =i ]ndoiala vorbe=te, nu istoria unde c[ divin; sau poate =i mai de dinainte de toate acestea, pentru Zamolxe era profetul s[u, pre c`nd boul Urus era simbolul 1 De la fr.la De Faptul este c[ aci, ]n aceast[ capiste dac[, =i pre acest pre =i dac[, capiste aceast[ ]n aci, c[ Faptuleste b[rba\i? pre ]ngropau =i femeie pre dacii oare Ardeau Adus-a din Grecia Zamolxe ]n Dacia modul arderii cadav- de difere s[ ]nceput a c`nd de omul c[ bine prea +tim necontestabil[. atestat[, descoperire o Iat[ embarrass 1 de ceea ce avea s[ fac[ cu obiectul iubirii lui, iubirii obiectul cu fac[ s[ avea ce ceea de é – ]ncurcat, nedumerit ]ncurcat, – str`mt[, altarul mistic al acestui templu. De dou[ ori am ori dou[ De templu. acestui al mistic altarul str`mt[, intrare printr-o prelunge=te, se c[reia fundul ]n =i sului, neagr[ =i afund[, care recheam[ interiorul catedralei Pari- cer.pre imense gotice catedrale de s[ge\i ]n g`rlei, =i gr[ni\i, se r[dicau ]n forma brazilor, pre o lature =i alta a la ob`r=ia ei prin bolovani, butinci monstruo=i de marmure mun\i, =i st`ncile pre cari le despic[ Ialomi\a, zgomotoas[ g`rla =i ne-am ]ndreptat pre str`mtoarea ce duce la Pe=ter[. muntele muntele ]n apoi p[storii transilvani aduc vacele lor, apoi ]n muntele la cur`nd am putut fi la ceilal\i ai no=tri, spre a urma =i alunecu=, potecele a=a un pre v`rtos mai suie, se dec`t iute mai mele. excursiunii cap[tul era care ajungem, c`t s[ de t`rziu, d-aci la Pe=tera merge de a sub ob`r=ia spre Ialomi\ei, companiei, restul =i r[m[sese bagagiul unde ]ntorc m[ s[ silind =i con\inut-o, au ce sacre vasele din h`rburi c`teva =i cenu=[ numai mine cu loc. A dormi aci este cu neputin\[. A trebuit s[ plec lu`nd s[ se fac[ cerc[ri de s[p[turi nesocotite ]ntr-un asemenea f[r[ altar]ntr-]nsa=inicio]ngr[dire. d`nt`i, cea dec`t mic[ mai sal[ alt[ o este aci, umbrar de bloc de piatr[ care acopere =i prima sal[, ]n form[ de tind[, dintr-un singur bloc de piatr[ =i acoperit[ numai cu acela=i om. de cenu=[ cu ci lemne, de drept urne ce au fost pline cu cenu=[, negre=it nu cu cenu=[ apoi ]n muntele ]n apoi mun\i; ceilal\i dec`t mare mai ecou un are adev[r ]n care Schitul de la Pe=terala de Schitul Pentru a treia oar[ m[ vedeam sub aceast[ bolt[ ]nalt[, pre de dec`t vede se nu precum splendid[ era Luna Din muntele Din coboar[ omul oricum c[ pentru f[cut, =i s-a Aceasta A ]ncetat ploaia. Seara este aproape. Ar fi un Sacrilegiu format zid printr-un desp[r\it[ sal[, aceast[ cu Al[turi t`rziu. fi a ]ncepe =i vars[ de Plou[ Cocora ao a cbrt a aoia a trecut am Ialomi\a, la cobor`t am apoi ; Br`ndu=ele Blana Dichiul . , apoi ]n muntele ]n apoi , , apoi ]n muntele ]n apoi , am trecut ]n muntele ]n trecut am L[pticiul Oboarele , apoi ]n apoi , Nucetul Surlele , unde , , , 263 ACVILA STR{BUN{ 264 CEZAR BOLLIAC oor Ialomi\a. coboar[ ]n m`n[, ascult`nd cum se suie r[sunetul naiului pre unde fanatic, care nici c[ mai tr[ie=te – ne-a apucat cu ceaiurile din fa\a schitului, albind crucea pl`ntat[ acolo de un c[lug[r dem`ncarea, razele dimine\ei – pre st`nca imens[ =i ascu\it[ scorbur[ a Pe=terei, care \ine loc de cuhnie, p`n[ s[ se fac[ Pe=ter[.]n intr[rii acoperi=ul sub ani de zecimi c`teva vreo de aci f[cut s-a ]n sucmanul s[u ]mbl[nit, ]n dosul altarului bisericu\ei, ce st`rcit crucii, semnul f[cea ]=i ureche, preste =i spr`ncene preste p`n[ potcapiul cu descul\, c[lug[r Un tentatoare. mai fi puteau nu Anton s-tul lui ale diabole=ti Ispitele fi! De unde au venit? Pre unde au venit? Lucru curat nu poate „doamne miluie=te“! Femeie cu elegan\a bucure=tean[ aci! Naiul, vioara =i cobza, aci unde nu s-a auzit dec`t r[gu=itul c`nd bucinul t`nguios sau fluierul duios al vreunui p[stor! necurate. spirite de invaziune adev[rat[ o zgomot, a=a ]n nop\ii miezul la de=tepta\i c[lug[ri bie\i ace=ti pentru amesteca\i, c[ut`nd =i cer`nd doroban\i, fiecare c`te =i ceva, era primari negre=it \[rani, de treizeci vreo excursiune, printre aceast[ ]n b[i la de ]nso\easc[ m[ s[ voit c`nt`nd, treidoamneelegante=ivreozecedomni,cariau v`rfuri, aceste pre lor efectul v[z s[ ca b[i, la de luasem lor.capistea ]n surprin=i druizi ni=te sem[nau Ialomi\ei, cataractelor al etern urlet acest ]n =i aburoas[ umezeal[ aceast[ ]n juni de ]nc[ g`rbovi\i =i privirile. Ora era zece, =i vreo patru-cinci c[lug[ra=i, palizi Ialomi\a, urc`nd acum, venit am unde pre drumul naturale, frumuse\e =i vederi pozi\iuni, despre Altfel, sacrificii. de altare ca c[rora n-am putut ghici alt[ destina\iune dec`t c-au servit distan\e, diferite ]n piatr[ de mari mese trei ]nt`mpinat =i am unde pre Furnica, muntele peste Sinaia la aci venit `[ [ e =z lma pn s s fc fc ]ntr-alt[ foc fac[ se s[ p`n[ lumea, a=eze se s[ P`n[ ]n c`nd din dec`t poate auzit s-a nu unde aci L[utari ]i cari pre L[utarii p[r\ile. toate ]n aprinse Lum`n[ri este incomparabil mai variat sub toate sub variat mai incomparabil este greutate, dar[, am intrat =apte oameni ]n ]ntru, cu f[clii ]n dec`t aceea care va fi curg`nd din mici izvoare. Cu oarecare =i s-ar putea seca cu des[v`r=ire apa din ]ntru, ner[m`n`nd observat, am cum dupe intrarea, metru 1 de ]nc[ ad`nci putea mai S-ar ]ns[. greut[\i oarecari cu oameni, =apte apa afar[ =i peste 2 ore de scurgere am putut intra ]n Pe=ter[ ]ntru din pornit s-a intrare, la gr[m[dit pietri=ul din parte mare o tras s-a exterioare, pe=terei pietri=ul prin =an\ul l[rgeasc[ intrarea. se s[ gura, jos din deschiz`nd =i apei drumul d`nd astfel, pietri= de st`nc[, de gr[m[dit pre din potmolul ]ntru la tot gura Pe=terei;sapele =i cu afar[ trage a apoi spre =i Ialomi\[, apei curs da poat[ se s[ unde p`n[ Pe=terei gura execut planul meu, care consta ]n a deschide un =an\ de la s[ pus m-am =i ingineri acelor ideea de mirat M-am ap[? +i ce ar fi folosit o l[rgire ]n sus, c`nd Pe=tera este plin[ de ale Pe=terei =i c[zut prin surp[turi de pre boltirile Pe=terei. de pietri= de st`nc[ ( aci astupat[ este Pe=tera c`nd sus, ]n str`mtoarea sparg[ se s[ nevoie este Nu form[? o are care lucrul, s[ diformeze dec`t altceva la izbuti putea nu =i ad`nc[ grosime o de aci este ea c`nd st`nca, sus ]n sparg[ s[ vrut A foc. s[-l p[zeasc[ ca s[ nu se ude at`ta c`t s[ nu mai poat[ lua le-au cari nem\i mare. pe=tera ]n cineva intre s[ de ingineri nem\i la gura unde este str`mtoarea ce nu las[ ierne =i umezelele a 26 de vere, mi-ar[t[ dou[ g[uri f[cute nimic. nimene de tradi\iuni, despre care fiecine spune c`te ceva =i nu =tie =i legende de plin[ miraculoase, pe=tere acestei interiorul ]n p[trunde putea s-ar cum planul oarecum tr[sesem ]mi }n vreo 6–7 ore de lucru, a 15 oameni numai, s-a f[cut s-a numai, oameni 15 a lucru, de ore 6–7 vreo }n ingineri ace=ti fac[ s[ voit au ce loc de ]n\eles N-am de 26 a gerurile dobor] putut l-a nu care pre Stare\ul, Pe=teraIalomi\ei, la venisem c`nd urm[ din data }n , , precum le zice stare\ul, cari au f[cut aceste g[uri, pre umplut cu praf de pu=c[, ce n-au =tiut nici cum nici =tiut n-au ce pu=c[, de praf cu umplut gravier ), pr[v[lit de izvoarele din ]ntru 265 ACVILA STR{BUN{ 266 CEZAR BOLLIAC ]n cuburi mici =i poligoni ]n cele dou[ sarcofagii pre cari pre sarcofagii dou[ cele ]n poligoni =i mici cuburi ]n conserve? Coloarea lui ]mi recheam[ pre s[-l a \[r`nei =i format[ con\in[ s[-l cum astfel localitatea fiind sp[la, nici noroiul c[rnurilor de pre oase care nu s-a putut nici scurge, c[rbuni? cu =i =i sunt astfel gr[m[dite numai la un loc =i amestecate ]nc[ c[rbuni. c`\iva =i luat Am ]ntr-]nsa? foc face putut s-a c`nd pre Pe=ter[ oase. prin amesteca\i galben. noroi ]ntr-un amestecate m[rimi, diverse de oase de mul\ime o era ap[; era nu teras[ Pre treapt[. teras[ pre o ]n[l\ime, unde ne-am putut urca pre un fel de ad`ncime. aceast[ pre ]naintat piatr[. de limpede, ca de o palm[ numai, tremur`nd pre lespezi albe ap[ o =i solid terenul vedea putut am toate aprinse Cu lumin[rile dreapta. spre f[cea se haos de bra\ un rasem, aprinse. 10 din 3 r[m[sese abia r`nd un fi s-ar ni nu dac[ =i treceam, semne puneam de=i intrat, c[ poate s[ ne r[t[cim =i s[ nu mai nemerim pre unde am temerea dat fi ne-ar nu noastre strig[rile la intrare la de prea tare ]n apa rece ca ghea\a, dac[ ner[spunderea celor frigul nu ar fi dac[ mult mai =i ]nainta putut fi am c[ negre=it +i forme. bine, ]n diferite sensuri, printre stalacti\i mari =i ]n diferite am putut ]nainta prin o ap[ sc[zut[, ca la 200 metri =i mai prin str`mtoare =i ap[, ni s-au l[rgit bolte imense prin cari st`njeni trei-patru vreo de ca anevoin\[ o dupe =i, m`ni; De unde acest noroi galben cleios numai aci? Este el Este aci? numai cleios galben noroi acest unde De Dar[ de ce aceste oseminte nu sunt risipite prin Pe=ter[ aceast[ fost a stare ce ]n =i aci foc face putut s-a Cum Ce m-a frapat mai mult aici au fost c[rbunii ce am v[zut o formeaz[ se c[ v[zut am pa=i de dou[zeci vreo La am =i r[t[cim nu s[ ca cotitur[ la oameni doi l[sat Am parcu- ce distan\ei jum[tatea la pre cam ]ntoarcere, La fost a=a iute, dac[ oamenii nu ar fi tremurat tot stins tot r ct uem r unde pre puteam c`t pre f[cliile, ]nc`t, ]ntr- ]nc`t, f[cliile, numai din pic[tura care am observat c[ cade ]n mai multe putea da o direc\iune cum s[-i lase p[r\ile zv`ntate, s-ar umede ]ntru din vii izvoarelor =i dintr-]nsa apa toat[ scurge s-ar natural, =i solid s[u pragul la p`n[ pietri=ului carea =i arheologilor no=tri cari se ocup[ de epocele anteistorice. s[ scurg[ toat[ apa din ]ntru =i s[ dea de lucru naturali=tilor izbuti s[ l[rgeasc[ gura Pe=terei cum s[ poat[ intra oricine, inteligen\i =i voio=i ca ace=tia ce am avut ast[ dat[ ar putea a mai f[cut-o nimeni p`n[ la noi, cel pu\in ]n timpii no=tri. afar[. ie=it am c`teva ocoluri, l[s`nd f[cut totdauna mai oameni cu am f[clii ce ]n urma dupe noastr[, minute, c`teva Preste afar[. de cei cu comunice s[ ca asemenea bra\, de sfori cu cineva lege se s[ ]mpregiur[ri ]n bine Este l[sasem. ce semnele pasul tot la Eram siguri cu toate acestea c[ n-am r[t[cit, pentru c[ g[seam putur[m, to\i]mpreun[,=iniciun c`t d-aci Strigar[m noastr[. urma ]n l[sasem ce oameni doi cei a=tepta ne unde ie=ir[m =i picioare, 14–15 de ca larg[ teras[ acea dupe cobor`t le-am stalacti\i, c`\iva de =i m`nele noroi cu c[rbuni, ]mbarasa\i de f[cliile ce \ineam ]n am`ndou[ sarcofage. dou[ cele ]n intacte foarte g[sit le-am cari pre Commod, lui timpul ]n alta =i Caracalla lui craniuri ]ntrege dou[ de femeie acele romane, ]ngropat[ nici una ]n conservat timpul n-am Ba dace. morminte =i adeseaoar[, mai cu seam[ prin diferite s[p[ture pre la cet[\i g[sit am ce cranii diferite de colec\iune o f[cut am nu c[ Regret fund. ]n mai fie s[ trebuie negre=it de=i unul, v[zut nici n-am =i c[p[\`n[, sau craniu, vreun v[z s[ putut, am c`t observat, Am fund. ]n compact mai devenea ro=u galben- noroi Acest forme. diferite ]n oasele ie=ea cari din pre deasupra avea aspectul unui desen cu arabescuri u=ori, numai =i unificat l-a topit, l-a umezeala aci c[ numai at`t Re=ca; la altul =i Celei la unul an, un acum deschis le-am Negre=it c[ deschiz`ndu-se intrarea Pe=terei,intrarea deschiz`ndu-se c[ Negre=it r[di- prin oameni 10–20 zile, 5–6 ]n numai c[ convins Sunt O or[ =i 40 minute a durat aceast[ c[l[torie, pre care n- c`tva =i oase aceste din putut am c`t c`te fiecare luat Am r[spuns delaguraPe=terei. 267 ACVILA STR{BUN{ 268 CEZAR BOLLIAC demn[ de d`nsul =i un ]ngera= de copili\[ la carte. Mi-a carte. la copili\[ de ]ngera= un =i d`nsul so\ie de o demn[ are civilizat, =i avut \[ran un este jude\ean, liul ]n sear[ Petro=i\a. spre ajuns am silit[, cam c[l[rie o dupe st`n[, ]ntr-o tot cu l[utari cu gr[m[dit ne-a care stra=nic[, ploaie „ p-acolo zic se care ]mpietrite, scoici diferite g[sit am unde strung[, la pre ocol, un dupe plecat, am zi doua a =i ur`t[, la noi, am petrecut o sear[ foarte agreabil[, o noapte foarte pre pe=ter[ alt[ ]ntr-o nici g[sesc mai se nu cum agatul, ca urs, acesta de de acesta nu om, =tiu ce de – este admir`nd acesta stalacti\ii duri c[ =i ba colora\i – lume p-aia de aduse specialit[\i. multe mai ]n savan\ilor cercurile ]n discu\iune de subiect nou un devin[ s[ putea s[ contribuimsprease Comitet, acestui membrii noi, ca bine este c[ cred putea, va se nu aceasta dac[ iar[ treab[, aceast[ pentru m[car st[ruiasc[ a se trece ]n bugetul anului viitor 5 sau 6 mii lei ei. ad`ncimile toate ]n practicabil[ deveni Pe=ter[ar aceast[ c`nd face putea s-ar descoperiri c`te =i fel ce ca d`n=ii. cu ap[rare de arm[ o totul goi =i f[r[ nici un obiect, f[r[ nici o unealt[, f[r[ nici din cari mul\i se vede c[ au =i r[mas ]ntr-]nsa, n-au fost cu intrat, au cari oamenii c[ negre=it =i oase, fie s[ urmeaz[ c[lduroas[. =i uscat[ ad[postire o g[seasc[ s[ putea aci c`nd pre dinafar[, aspri mai cei timpii prin animalelor al aceast[ Pe=ter[ c[ a urmat s[ fie refugiul at`t neap[rat al omului c`t =i =i ]ntins[, foarte este dar[ stalacti\i, mul\i ]ncet`nd. fi s[ urmeaz[ afar[, ]nghe\ sau secet[ este c`nd pre c[, negre=it care =i p[r\i, paserile ]mpietrite Gazda mea, d. Nic[ Burlac, necontenit membru ]n consi- Sunt case ]nc[p[toare, curate =i gazde bune ]n Petro=i\a. oaselor giurul ]n to\ii cu voio=i concuist[, aceast[ Dupe s[ datoria impune va ]=i Arheologic Comitetul c[ Sper no=tri naturali=tii =i c`t arheologii at`t dar[ Calculeze noi, g[sit am unde loc, acest ]n numai nu c[ Negre=it =i str`mtori multe mai sunt Pe=tere acestei ]ntrul }n “, ampornitpreurmele putea faceaceast[lucrare,carear noastre, =i,preo un alt ciocan de piatr[, mai mare =i mai frumos, mi s-a mi frumos, mai =i mare mai piatr[, de ciocan alt un g[si. Custure de va piatr[ zicea o el =i dac[ al\ii c[ s[geat[, se g[sesc pre adesea. Despre napoleon un f[g[duit am I-am pl[titciocanul,]nmirarea tuturora,cu12sfan\i,=ii- g[sit-o. mai n-a c[tat-o a c`nd =i v`n[toarea, ispr[veasc[ s[-=i p`n[ loc ]ntr-un ]nfipt-o a dar[ pe=te, prinz`nd tot spuse, =i un fel de s[geat[ de o piatr[ frumoas[, ]n alt[ zi, jos ceva de dreptul mai Ialomi\ioar[, ]n p[str[vi prinz`nd spus, mi-a g[sit, L-a form[. elegant[ foarte lustruit[; piatr[ de epoca din prisos. cu pl[tite fost au locale, =i tot ce s-au adus, fie spre hran[, fie spre agrement, m`na fiec[ruia, dupe ]n cererea lor parte proprie, iar[ ]n nu prin f[cut autorit[\ile s-a Plata trebuincio=i. fusese ce ca c[l[uze pentru fie locurile ce c[utam, lucr[tori, fie ca proprietari ca de caii fie excursiune, aceast[ la parte luat sufletul. nimic de vreo iubire de acelea cari ]nal\[ anima =i nobileaz[ patrie, de amor,nimic de amicie, Nimic de femeiei. nimic c[derea =i blestem[\ie dec`t altceva exprime s[ care foarte obscene. N-am auzit erau ]n fine o figurele vorb[ ]n toate aceste =i c`ntece gesturile unde aci, seam[ cu mai b[rba\i, de joc un privit Am desfr`nat. mai care de care ]ns[ lucru foarte trist: am ascultat ore ]ntregi la c`ntecele acestora =i Un gur[. din =i cobza cu c`nta care Mariu\a, artist[, o =i era ]n s[te=ti vin l[utarii bea }ntre nemilostiv. se curte =i foc de c`ntau jos s[te=ti l[utarii =i sus repaus. necontenit reclamat fi n-ar corpul dac[ minune, care aconcurstotsatul,]nc`t,balsus,jos,arfifostde pentru c[ doamnele =i domnii au mai deschis aci un bal la neodihn[. de nop\i patru dupe =i osteneal[ de zile patru dupe trebuin\a sim\eam care de ospitalitatea dat Un p[durar mi-a adus un ciocan de piatr[, necontestat piatr[, de ciocan un adus mi-a p[durar Un au c`\i oamenii to\i pl[tit s-au diminea\[ de zi doua A ora= de l[utarii uli\[; pre =i curte ]n mare Veseliaera ospitalitate, aceast[ de profita putut am t`rziu Cam Cumpenei Cioc`rl[ului . A mai g[sit, ]mi 269 ACVILA STR{BUN{ 270 CEZAR BOLLIAC Cumpenei Cioc`rl[ului preajmele Cumpenei ]n tot g[sit s-a napoleoni; de 20 cu v`nd[ cu c[ciule \urc[ne=ti ]n cap. O are oarecine, care vrea s[ o un bou =i alte dou[ cari stau ]n picioare. C`tetrele figurele pre ]njunghie care lat, una figure, trei relief ]n sculptate sunt care ]n =i lung ]n palme 2 de m[rime grea, =i groas[ un om care vedeam c[ =tie ce spune: „o plac[ de marmur[ minunat. cel lucrul cu iveasc[ se s[ misterios omul pre a=tept acum =i condi\iunile toate dac[ bine pl[tesc s[-mi face va putea voi matostatul, g[urit,ascu\it,etc.;dar[c[preacestlucru nu ca verde palm[, o de mare este c[ lucru, acest v[zut a el g[si. a-l ]ns[ dase ]nde=i c[, spus mi-a f[cut, a ce investiga\iunile toate dupe dar[ ]ndoiesc, m[ s[ ocazie avut am nu inteligent[ st[ruin\[ =i bun[voin\[ c[rui a de subprefect, d-lui aceasta comunicat am piatr[; frumoas[ foarte o de obiect frumos foarte un pl[tit. fost a cum v[zut au ce celor =i g[sit l-a ce pl[teasc[ astfel, din contra, cum se s[ s[ fac[ ci impresiune plat[, =i celui f[r[ nimica ia se nu s[ bine: observe se s[ numai lor.lucru adunarea Un =i c[utarea recomanda s-ar se vede c-au avut re=edin\e importante, =i nu ar fi r[u dac[ =i f[r[ s[ se fac[ s[p[ture print-aceste locuri, pre unde dacii oarecare. ]ntrebuin\are vreo spre industriei al rezultat un dec`t naturei al joc un mult mai pare se mi ]ns[ piatr[ Aceast[ s[tean. un dat-o i-a c[ruia Manolescu, subprefect d. dat-o mi-a printr-]nsa, form[ d-o ciudat[, p[truns[ piatr[ cu dou[ alt[ g[uri egale O ]nc`t s[ acas[. bagi degetele este nu acela =i oarecare alt unui dat l-a oarecare acel dar[ oarecare, are c[-l spus Este ]ns[ ceva =i mai important, despre care mi-a vorbit O alt[ persoan[ a venit s[-mi spun[, cu mare mister, c[ Ni s-a=optitdec[treunpreot g[si putea s-ar piatr[ de obiecte multe mai c[ Negre=it pune m`na prin autorit[\i, ci numai dumnealui numai ci autorit[\i, prin m`na pune urma lucrului, iar[=i i-a pierdut urma; se bizuie se urma; pierdut i-a iar[=i lucrului, urma vin[ lucrul acas[ la Bucure=ti, pre care s[-l care pre Bucure=ti, la acas[ lucrul vin[ o s mi a[ cv. m usrs la subscris Am ceva. cap[t mai s[ voi , ]ntr-un v[lcel, dar[ persoana care persoana dar[ v[lcel, ]ntr-un , c[ unprimararfiav`nd partea cu este c[ pentru interesant, este Cioc`rl[ului Cump[na mithriac[. versiune o este c[ c[ =i acesta tot aici la Bucure=ti a s[ mi se aduc[. Neap[rat pentru este, lucru ce v[z s[ ner[bdare cu a=tept =i cerut[, =tie se i s[ vrea nu numele.“ =i acum arate o s[ poate nu are o este ca s[ pot fi ]n\eles de c[tre cei ce le g[sesc. le ce cei c[tre de ]n\eles fi pot s[ ca este numirile arbitrar acestor dau obiecte, indic`ndu-le de pre c`t +i se poate numirile. forma, ]nt`i mai dau s[ trebuin\a sim\ piatr[ de obiectelor aceea de piatr[; de obiectele cu compara\iune ]n rar foarte g[se=te se bronzul c[ zice pot mult, mai =i zice pot sau, dace; localit[\ile prin bronz lor.]ntrebuin\area cel pu\in observ`nd forma, dac[ nu voi putea ghici tocmai lucrul, cu adaptate mai piatr[ de obiecte diferite acestor dacii. locuit au unde necontestat pre localit[\ile toate prin g[sesc se ce cele cu lor, ]n materie c`t =i ]n fason, c`t =i ]n procedarea spre fasonarea marca mai cu seam[, sunt acelea=i f[r[ nici o osebire, at`t a=chii de silex, g[site fie ]n Irlanda, fie ]n Elve\ia =i ]n Dane- cremene. de custure asemenea multe foarte acum foarte curioas[ dupe mine, care mi-a trecut prin m`n[ p`n[ ]n\epeni tare ]n lemn, are asemene ad`ncime. putea Custura este se a spre f[cut[ bulba cu custur[ de parte aceast[ =i prelungeasc[ se s[ ad`nc[tura ca f[r[ ad`ncate p[r\i a=chie prin str`ngere sau prin izbire, nu se poate ]ns[ scoate este interesant, pentru c[, de=i din cremene se poate scoate sau se lega ]n lemnul ce servea de m`ner la aceste custure; 1 S[ fie ]n\eles c[ de c`te ori zicem „silex“, ]n\elegem „cremene“ ]n\elegem „silex“, zicem ori c`te de c[ ]n\eles fie S[ Unul din fragmentele de cremene alb[ ce am g[sit la g[sit am ce alb[ cremene de fragmentele din Unul suma dau s[ promis am secretul, p[zesc s[ jurat Am La noi se g[sesc mai multe obiecte de piatr[ dec`t de dec`t piatr[ de obiecte multe mai g[sesc se noi La apropiate mai cred ce numirile dau s[ aci cerc m[ S[ Este lucru de profund studiu s[ vaz[ cineva cum aceste bulba a custurei, adic[ partea aceea care se ]nfigea (n. a.) 271 ACVILA STR{BUN{ 272 CEZAR BOLLIAC e [r smlctta [aio „[ei e rse“ Am tr[snet“. de „s[ge\i \[ranilor simplicitatea c[tre de ]ns[ dec`t custurele, sunt v`n[t[. cremene piatr[. de este meu de Fragmentul lance dintr-o sau dag[ dintr-o fi ar c[ numai b[nui poate se fragment acest dar[ an, un acum s[pat am singur fragment am g[sit ]n cetatea de la Calofire=ti, unde Un lucrului. conform numire o da putea le a spre noi, la orice alt spre a r[ni cu d`nsa. cu r[ni a spre alt orice ca fie lance, de cap ca fie lemn, ]ntr-un v`r`t[ dec`t servi putut n-a degete, dou[ de lat[ mai =i degete trei de lung[ cu aceea=i form[ am v[zut la noi. Cea mic[, niciodat[ mai numai m[rimi dou[ acum p`n[ c[ pentru mici, =i mari ]n pre unele „dalte“ =i pre altele „topoare“, ]mp[r\ind daltele foarte rar. general determinat. altceva drept sau s[geat[, drept cu\it, drept servit au dac[ ar[ta va nu-mi a=chii acestor forma timp c`t pre numire aceast[ cu l[sa voi le cremene“, de „a=chii mine de traduse arheologie, ca =i c`te am vizitat. am c`te c[reia nu i-am putut g[si asemenea nici ]ntr-un muzeu din aceste de pumnalul. serv[ ce chipul pot ]mpumnafoartebinef[r[niciunaltm`ner, =iservi]n la un cap[t, =i bulbate, adic[ inegale la cap[tul cel[lalt, se ascu\ite =i l[t[re\e fason, acela=i mici, cele =i ca ele, =i au lungime deo=chioap[=i]nl[\ime 1 nespus[ Un mare lux se vede c[ era cu aceste dalte. Posed una de o frumuse\e o de una Posed dalte. aceste cu era c[ vede se lux mare Un 4. Ceea ce se g[se=te la noi adeseori, cu mult mai rar mai mult cu adeseori, noi la g[se=te se ce Ceea 4. 3. Ceea ce se nume=te 2. Celecesezic,cuunnumeimpropriu,dupemine,]n oe ] clcina e du mgiie specimene magnifice dou[ mea colec\iunea ]n Posed . ee e e numesc se ce Cele 1. custurele (n. a.) (n. h`ches de h`ches dalte mari dalte de silex, pre c`nd Daltele

silex de silex: una neagr[ =i alta albulie, alta =i neagr[ una silex: de cele mici se g[sesc foarte des, mai des, foarte g[sesc se mici cele , le voi numi, conform formei lor, formei conform numi, voi le , s[ge\ile de piatr[ dague cas e silex de eclats 1 sau Cele mari cari nu trec ]n trec nu cari mari Cele daltele de unlatm`n[,cari lance cele mari se g[sesc , =i cari se numesc nu am g[sit ]nc[ 1 rn [\l de c[r\ile prin e `d m a = l mzu o[ smna topora=e, asemenea dou[ muzeu la =i dat am c`nd de vremi mai multe diferite topoare de piatr[. Sunt c`\iva ani la mijloc spre a i se pune coad[. Am v[zut =i am avut dupe gogone\e saunumairotunde decealalt[parte,cuogaur[ sau de am`ndou[ p[r\ile, sau ascu\ite numai de o parte, =i piatr[ cari, ]n deosebite forme, sunt ascu\ite sau la o parte ]mpumna. putea se a spre frec[turi pronun\at v[d se din t`rn[cop, epoca de asemenea piatr[ brut[ alt sau paleolitic[, un pre ale =i c[rui posed laturi Mai intact. foarte =i mijloc la precum are gaur[ t`rn[copul. T`rn[copul o meu este avea de serpentin[ ar dac[ mult, mai sem[na putea foarte impropriu „ docamdat[, arme, acestei zic ei; a parte vreo de cu totul natural[, f[r[ s[ trade nici o tocitur[ prin frec[tur[, lustruit[. piatr[ de epoca din zice poat[ se s[ eu, care posed o care pre v[zut, am una numai fiindc[ clasa scot =i aceast[ form[ din categoria topoarelor, neput`nd-o „ de numele sub d[ fe\e. Are ]ntocmai forma figurei 71 din Lubbock, pre care o ambele pre cealalt[, partea de l[t[re\ ascu\it =i parte o de rotund ascu\it este mijloc, la de ]mpumna poate se care s[ sap pre c`t trebuia. Acest instrument, de rezbel, negre=it, timp avut n-am unde =i an un acum vizitat-o am care pre Mehedin\ilor,dachilor“, mun\ii „Zidina din numit[ cet[\ii mea. colec\iunea ]n posed o admirabil[, elegan\[ o cu fine\e, mare cu lucrat[ s[geat[ Aceast[ s[ge\ii. lemnul ]n prelungindu-se ]n doi craci proprii a se ]nfige sau a se =i lega jos din scobit[ laturele, am`ndou[ pre col\i=ori ]n dintelat[ =i ascu\it[ fe\ele, am`ndou[ pre m[iestrie cu Admirabil[ lucrare. Este numai de 2 degite lungime, t[iat[ silex, de albulie ]n g[si, galben, ]ntocmai putut cu desenul am fig. 92 una a lui numai Lubbock. ]ns[, caut, le c`nd v[zut c`teva d-asemenea s[ge\i pre c`nd nu le c[utam; de . a sb uee de numele sub Dau 6. este amic, un ar[tat-o mi-a care pre ei, forma ]n alta O 5. O alt[ arm[ de piatr[ s-a g[sit acum trei ani ]n preajma t`rn[cop de piatr[ h`ches de pierre de h`ches topoare “, pentru c[ cu t`rn[copul ar ot aee am de arme acelea toate “ g[sit[ ]n Irlanda. Eu Irlanda. ]n g[sit[ “ 273 ACVILA STR{BUN{ 274 CEZAR BOLLIAC prin v`rfii mun\ilor, prin v[ile unde p[str[vul se prinde se p[str[vul unde v[ile mun\ilor,prin v`rfii prin Dar[ importante. mai g`rlelor ale =i Dun[rii pre marginile c[r[mid[ de =i chiar f[cute g[sesc, se c`te dupe pescarilor.n[vodul p[rere alt[ o avea pot nu =i fi, ar A=a sau plasa ]ngreuia se a spre servit fi ar c[ zic arheologii piatr[ care despre ]ns[, g[urit[ totdauna scurt[, mai sau lung[ mai lat[, mai sau ]ngust[ mai l[t[rea\[, g[urit[, piatr[ o este instrument Acest romane. ruinele la pre =i totdeodat[ =i daci de locuite localit[\ile toate la mea. colec\iunea ]n eu =i posed muzeu; la multe mai dat Am g`rl[. de prunturi pre dec`t mare, de plaje =i \[rmuri pre mult mai adunate =i negru necontestabil cetate dac[. Toate aceste pietre sunt este de silex an, demonstrat-o am precum care, latinilor, ]ntr-o s[pat am mare mai nuc[ =i cea cea mai ]ntre oval variind adic[ mari, de nuca ca toate, mai pra=tie de mici, pietre aceste de seam[ cu mai g[sit Am loc. un c`te la gr[m[dite =i ]ntr-adins adunate dar[ prunturi, pre natur[ de rotunzite mici, mai altele =i muzeu. la este dou[; ]n ]ns[ localit[\ile ocupate de daci. Am g[sit una de silex, cr[pat[ pumnul de mari, de cari se ca g[sesc ]n ]ntr-adins, mare num[r rotunzite prin toate pra=tie, pentru fasonate pietrele mijloc. la g[urite toate rotunde, muchii ]n sau rotunde, col\orat sau rotunde toate Sunt silex. forme =i m[rimi, de diferite pietre. Am v[zut odat[ una de lucrate. elegant forme diferite ]n verde, ]n b[t`nd neagr[ piatr[ de sunt topoare aceste C`tetrele noi. la cunosc nu Altele eu dou[ asemenea topoare, =i d. Nicolae Kretzulescu unul. posed Actualmente piatr[. de m[ciuce dou[ cu ]mpreun[ 9. Maieste]nc[unfeldeinstrumentcareabund[ pre clasez s[ trebuie pra=tie pentru pietre aceste Tot]ntre =i clasa putem c[ negre=it piatr[ de armele }ntre 8. 7. Sunt m[ciucele de piatr[. Acestea se g[sesc ]n diferite mic[ nuc[, la Calofire=ti ]n Teleorman, unde eae a[ = ] Mhdni a Cetatea la Mehedin\i ]n =i dac[, cetate pietrele g[urite de ap[ pre prunturile g`rlelor,prunturile fi pre s-ar ap[ care de g[urite pietrele de chiar =i casnice lor trebuin\ele la profitat fi s[ vechimii femeile ca probabil foarte este fi +i analoage. mai ast[zi =i-ar av`nd nu care unelte alte ca sau drug[, de ca capete sau p`nz[rie la ]ntrebuin\ate unelte ca =i n[voade =i pl[=i pentru greut[\i ca arme, ca mea: p[rerea dup[ gorii Ialomi\ei. pruntul pre g[sit[ Manolescu, subprefect d. dou[ cu una g[uri este foarte egale ]ntr-]nsa, pre om, care am spus c[ de mi-a dat-o m`n[ de g[urit[ fi ar c[ mult natur[. de g[urite cele =i piatr[, de tot chiar =i fie instrument, vreun cu om de m`n[ de g[urite cele ]ntre osebirea lesne foarte face poate cineva, observe s[ voind ]ns[ Pu\in ap[“. curcubeul bea cari prin „pietre regulat[ uneori. foarte Acestor pietre gaur[, le zic o \[ranii, c`nd ]ntr-]nsa le g[sesc, form`nd p[trunde, o timpul cu sau curent r[pede, ]n partea cea mai slab[ a pietrei, =i care =ipot vreunui a puternic[ izbirea de prunturi, pre natural, ce le-ar c[uta, trebuie s[ disting pre acelea cari se g[uresc l[t[re\e =i g[urite, spre a nu l[sa s[ se am[geasc[ amatorii pietre aceste }ntre specimen. admirabil acest atunci la congresul arheologic ce s-a \inut la Copenhaga. Nu aveam noi specialcuepoceleanteistorice,le-a colec\iunea mea, d. Alexandru Odobescu, care se ocup[ la forma lui, dupe numi, a-l =i piatr[, de armele ]ntre clasa nu-l a de cel mic. Forma obiectului =i locul unde s-a g[sit nu opresc regulat spre foarte cealalt[ parte, cu g[urit[ o gaur[ c`t =i s[ intre parte, degetul o spre potrivit, foarte ascu\it[ tare, v`n[t[ piatr[ de l[t[rea\[, palm[, o de lung[ mai la la nears[, muzeu. Posed una]ns[]ncolec\iuneamea,cares-ag[sit =i ars[ c[r[mid[, de =i piatr[ de acestea de cu m`na, ce avea s[ fac[ plasa sau n[vodul? Am dat multe Zidina dachilor Zidina Asemenea pietre g[urite se pot ]mp[r\i dar[ ]n trei cate- mai =i ]n=ela putea ar care aceea =i frumoas[ mai Cea din dou[ Vreo multe. sunt g[urite pietre Asemenea dag[ . =i care este de toat[ frumuse\ea. Este frumuse\ea. toat[ de este care =i =i dusacumunan 275 ACVILA STR{BUN{ 276 CEZAR BOLLIAC de corn =i de din\i, sau din\i, de =i corn de oarecum. specific le s[ cerca voi rom`nilor. ]n\elesul spre lor formele cu potrivit[ numire mai o sau c`te proprie dau le s[ =i oarecum clasez le s[ piatr[, s[ le descriu aci unde am vrut s[ enum[r numai armele de ingenioas[ cu ureche, toate aceste instrumente nu m[ cerc g[sesc totdauna al[turi cu oseminte dace, p`n[ la se undreaua cari corpului, sp[larea pentru pietrele la de =i r`=ni\a, f[cuse se nu c`nd pre meiul strivit s-a cari ]ntre pietrele de piatr[ cari se g[sesc c`teodat[ =i cu diferite forme, de la g[sit ]n to\i timpii. Celelalte instrumente =i obiecte diferite cunoscute sub numele celte, daneze, =i irlandeze chiar.irlandeze =i daneze, celte, numele sub cunoscute cele cu asem[nare au Ele piatr[? de cele dintre pu\in cel unele, pentru asigura putea am precum aiurea, fabricate venit au sau aici, fabricat s-au obiecte aceste dac[ spune putea am dar[, noi; la pre multe acestea de =i g[sesc se acestea: sunt mea, colec\iunea ]n eu posed cari din =i muzeu la eu dat am cari din v[zut, le-am cari pre noi, Tot astfel nu m[ pot ocupa aci nici de obiectele de os, de obiectele de nici aci ocupa pot m[ nu Totastfel m[ obiecte aceste de multe mai aduna putea voi C`nd Obiectele de bronz, necontestabil din epoca de bronz, de epoca din necontestabil bronz, de Obiectele zice. a-i cum n-am dar[ impropriu, 11. Daga de piatr[, ]n fine, pe care o numesc astfel foarte pra=tie. de mici Pietre 10. pra=tie. de mari Pietre 9. piatr[. de M[ciuce 8. Topoarepiatr[. 7. de piatr[. de T`rn[cop 6. piatr[. de S[gete 5. am fragment. un numai cari ]ns[ g[sit din pietre, alte de sau cremene de Suli\e 4. pietre. alte de sau cremene de mici Dalte 3. piatr[. alt[ de sau cremene de mari Dalte 2. cremene. de custure sau A=chie 1. A=adar[, armeledepiatr[cares-aug[sitp`n[acumla defense . prin Persia din fundul Indiilor cu aceste p[r\i de locuri. de p[r\i ]ntins aceste cu Indiilor Persiafundul prin din \inea se ei coastele pre c[ mari mai cele dovezile zicea ]nainte zicea secoli, =i comerciul M[rii Negre, al acestui al Negre, M[rii comerciul =i secoli, 12 sunt daci, despre ceva c`te civilizat[ lumea ]n zic[ se Omer.=i Esiod vorbe=te care despre p[r\ile pre Esiod, =i Omer de ]nainte mai secol un cu aflate metaluri, locuitorii Carpa\ilor s[ poat[ vedea vreun produs din aceste sale? \[ri=oarei Capitala ]n chiar Bucure=ti, ]n ]n inven\iunilor elementar privin\a mai de trece ce ceea despre ceva el =tie Europei? ale inculte extremit[\ile la p`n[ Europa ]n epocei civiliza\iunei centrul din m[car, secol acela=i ]n sau imediat, ]ntins fi s-ar fierului a =i bronzului fabric[rii aflarea c[ presupune putea am cum ]napoiate, mai Europei ale chiar p[r\ile ]n cunoscut[ anevoie cu ajunge Fran\a, ]n sau Englitera ]n inven\iune, cunoscute? fost n-au noastre p[r\ile ]n nici c[ ]ncredin\a noi putem metale, aceste cunoscute p[r\i ale Europei erau cunoscute fabric[rile acestor metale? pre coastele Asiei Mice, =tim ceva dac[ pre atunci ]n celelalte fierului ce a urmat imediat bronzului prin r[zboaiele Greciei privin\a ]n =i fierului, precedat a ce bronzului privin\a ]n partea Transilvaniei. prin a oriental[ =i Carpa\i de dincolo pre p`n[ \ar[ ]n toate daneze. cele despre =i celte cele despre oarecare rezon un da ne-am ce dupe De la rezbelul Troiei p`n[ la August, c`nd a ]nceput s[ ]nceput Troieia rezbelul c`nd la August, De la p`n[ Au putut s[ treac[ mul\i =i foarte mul\i secoli p`n[ c`nd chiar,Ast[zi, mun\ilor,p[durarul locuitorul =i p[storul o aflare, o moderne, comunica\iilor ]nlesnirile cu Dac[ fost fi ar nu Europei ale p[r\i celelalte ]n dac[ +i Omer =i Esiod lui atest[rile despre oare vorbim C`nd g[site mea, colec\iunea ]n specimene multe mai Am De unde, ne-am ]ntreba, modelurile irlandeze ]n Dacia? Axin ]n loc de loc ]n Euxin , adic[ neprimitor,sunt adic[ , pont , care se care , 277 ACVILA STR{BUN{ 278 CEZAR BOLLIAC Indie cu din =i lui, cultul tot cu Mythra zeul cu =i frigian coiful cu mult dec`tnoi.A=adar[,s[ vedemcineavenitprinPersia templuri. chiar =i argonau\ii au g[sit pre daci legend[, civiliza\i la sau gurele Dun[rii, Istorie av`nd Tracia. =i Macedonia prin cealalt[ Persia =iprinMeothida,p`n[]nc[ prin Indii din venea ne civiliza\iune prima c[ ]ns[ testat mai ]n urm[, prin Tracia =i Macedonia, din Grecia. Necon- M[rii Negre, din Persia =i India, ]n antichitate; =i pe Dun[re, anteistorice. apoi =i istorice ]nt`i mai epocele pre desp[r\i le a =i clasa le a c[t[m s[ apoi =i multe, adun[m s[ arme, aceste ]nt`i c[ut[m Traian[.S[ Coloana conservat-o fi ne-ar nu dac[ de acele arme ale dacilor =i nu le-am fi cunoscut nici forma, bune. =i multe arme dacii aibe s[ trebuit a timpii lui August p`n[ ]n Dun[re din =i p`n[ la st[p`neau gurele Dun[rii, cari chiar, romanii cu secol, un aproape r[zboi \ine putea a spre c[, Negre=it str[in[tate. din toate venite fi puteau nu arme aceste c[ Negre=it multe? cu Alexandru =i cu Lisimah, =i ce fel vor fi fost aceste arme Darie, cu bate poat[ se s[ ca arme dacii g[sit fi vor unde care face pragul ]ntre Orient =i ]ntre Occident, pentru c[ de aceste descoperiri binef[c[toare ]nt`i ale mai Orientului, dec`t primeasc[ Dacia, s[ stare ]n fost fi ar Europei a parte =i s-ar fi fasonat spre ]ntrebuin\are mai ]nt`i ]n Orient. Care c[tre mul\i arheologi, c[ metalurile s-ar fi scos din p[m`nt aci vorbim afar[ de istorie. Este =tiut, se crede cel pu\in de care se compune fiece obiect =i asupra originii lui. originii asupra =i obiect fiece compune se care din materiei asupra cercet[ri face s-ar piatr[, de obiecte multe foarte multe, adunate c`nd, atunci r[spunde putea La spate aveam Sarma\ia =i Germania, mai inculte cu inculte mai Germania, =i Sarma\ia aveam spate La \[rmii pre p[r\i: dou[ pre venit a noi la Civiliza\iunea }nc[ p`n[ast[zimuzeulnostrunuposed[ocolec\iune c[ seam[ cu mai supozi\iune, o fac s[ hazardez m[ S[ Paserea M[iastr[ etc.?Asupraacestei]ntreb[ri a= s[ nu]nceap[aneveni Glavaciocul, pre la 1858 =i l-am dat la muzeu, =i o secer[ o =i muzeu, la dat plasa l-am =i 1858 la Vla=ca, pre Glavaciocul, ]n Neda\i la de dac[ cetatea ]n l-am eu bronz g[sit de plug de fier Un plug[rie. =i arme asemenea pentru fierul =i cas[, de vase =i arme pentru arama ornamente =ispreserviciul ]n aurul ]ns[ }ntrebuin\au argint. =i aveau precum Dacia. din cult un pentru dacic stil cu dace vase sunt Pietroasa la de aur de vasele no=tri, arheologii putea vor oric`t zice, zv`rcoleasc[-se va orice cine zic[ c[ci abunden\[, ]n poate =i aur, =i aram[ =i aveau ei c`nd argint, de numai monet[ b[tea Macedoniei =i al ale III tat[-s[u, Filip Alexandru al II-lea lui etc. ale Pentru Lisimah, ce dacii lui ale aur de monetele Traciei=i regilor ale =i Macedoniei ale bronz de monetele precum Daciei, str[in[ dec`t aram[ de sau aur de monet[ g[sim nu Dacia, ]n monetar argint acest cu +i localizate. dar[ imita\iuni, ales, mai tetradrachme =i didrachme drachme, dace, monete de mul\ime g[sesc se =i l[murit foarte argintul r[m`ne ]nainteaz[ c`t Cu plumb? =i ori de sunt Daciei Daciei? a cu chip ]ntr-un nici confunda poate se nu care distinct[ foarte ei moneta avut =i-a Panonia c`nd pre Panoniei, atribuie le Chalais du d. gre=eal[ mare din monete cari pre Macedoniei, Traciei=i ale argint de monete diferitele dupe imita\iuni argint, de numai era lor moneta toat[ ce pentru =i p[m`nt; din astfel negre=it scos grosolan, mai cel bilionul era ]nceput dacilor,ai la urm[ care din timpii ]n abunden\[ ]n vedem aram[? nici aur nici era nu lor numerariul de cum =i numerariu Orient =i ce a ]nceput s[ ne vin[ prin Macedonia =i Tracia? Aveau dar[ dacii aur, aram[, cum =i fier,necontestat, =i cum aur,aram[, dacii dar[ Aveau ale vechi mai cele monetele c[ aceasta vine unde De Cum =tiau ei s[ l[mureasc[ acest argint astfel precum ]l at`ta pentru argint at`ta dacii scoteau unde De din dreptul d-a vin[ ne s[ urmat a ce aceasta, Dupe billon , argint, aram[ =i pu\in aur,pu\in multe =i de aram[ argint, , divin, argintulpentrumonet[, 279 ACVILA STR{BUN{ 280 CEZAR BOLLIAC observ[rile cari pot s[ confunde pre etnologi. pre confunde s[ pot cari observ[rile sunt Acestea lumii? ale p[r\i diferitelor ale s[lbatice ]n g[site America, =i chiar cele cu cele cu ce se fabric[ bine ast[zi prin popoarele de a=a potrivesc se veche Europa din silex de arme multe mai cele de cum apoi, +i =i Sco\ia? Irlanda prin =i Scandinavia, prin =i Helve\ia, prin =i aceste arme de silex sunt ]ntocmai ca acelea cari se g[sesc multe bronz. de armele mai dec`t mult cu g[sesc se c[ pentru piatr[, de arme fabricat =i ]n epoca fi de fier se chiar; =i s[ la noi urmeaz[ s-au fabricat Ea metalurilor.multe tuturor ]naintea clasa poat[ se s[ greu cu ]ns[ Neolitica postdiluviane. t[r`muri ]n sau diluviu ]n g[site fie bronzului, a =i fierului a total[ perfec\ionate. instrumente din ]nc[ =i poate se presupune m[car c[ nu n-ar fi ie=ite c[ din instrumente de metal fasonuri a=a ]n =i tari pietre, deosebite din celelalte sunt silex, alt cu ciocnire prin sau str`nsoare prin fabricarea permite =i-ar cari silexuri, de afar[ apoi, p`n[ adic[ s[ nu se cunoasc[ aci fabricarea metalurilor. +i este cu neputin\[ s[ se c[ fi noi, fabricat ]ntr-o la a=a g[site ad`nc[ vechime, piatr[ de obiectele din unora fabricarea ]n m[iestrie =i desemn fine\e, at`ta Este metaluri. aceste de vorbea Esiod c`nd pre de atunci pre de =i chiar fie s[ de c[tre daci, care fabricare poate s[ fie foarte veche, poate metalurile fabrica se a de ]nainte mai fabricate toate sunt c[snicie. de =i rezbel de dacilor,obiecte diferite ]n locuin\ele prin des foarte ive=te se ni rezist[, care arama, instrumente de fier am depus numai eu ]n muzeu. Bronzul, cel grosalplug[rieiarezistat, plug[rie. la =i arama ]ntrebuin\au dacii c[ Dovad[ mea. colec\iunea ]n conserv o care pre bronz de }ntrebarea este cum de aceste arme de piatr[, cum de cum piatr[, de arme aceste de cum este }ntrebarea Paleolitica-=i are toate rezoanele a se presupune ]n lipsa g[sim ce piatr[ de obiectele c[ p[rere de ]ns[ sunt Nu Fierul sub\ire al armelor s-a p[truns de rugin[ =i a pierit; =i poateprestedou[zecide Omer se sfor\[ s[ stabileze o istorie grecilor pre tradi\iuni. =i Esiod cari ]n vremi acele ]n dacii, erau c`t de pre civiliza\i at`t erau nu Medeia =i Iasson Greciei. al ilustru principe mai cel de s[v`r=it[ =i Colchidei regelui fiica de de c[tre d`nsul, care s-a ]nfiorat la s[lbatica respectate crim[ conceput[ =i d`nsul de f[cute lui legile cu agricol, =i nobil[ religiune cu cultivat, bl`nd, popor un Dun[rii gura la g[sit a Colchidei, regelui goana de ]ntr-]nsa sc[pa se a lui. religiunea ]n ]n via\a lui c`t =i ]n costumul lui, c`t =i ]n armarea lui, c`t =i distinct, nici indian, nici egiptean, nici persan, nici grec, at`t un cu aparte, dacii, c`nd c[ s-au putut f[cut cunoa=te, s-au a g[sit cu ]nc`t o civiliza\iune aiurea, de venite civiliza\iunile absorbit a ei, caracterele =i natura ]n proprie, ei Civiliza\iunea Orient, =i apoi o civiliza\iune traco-greac[ din venit[ mai antipelasg[ t`rziu. =i sau pelasg[ civiliza\iune o dezvoltat[: Pitagorii? to\i de nainte c`nd mai cu seam[ g[se=te aci tr[suri de civiliza\iune mai- daci. pre Dac[ acestea civilizeze poate ]ndestula pre s[ arheolog sau ca pre etnolog, ]ntors s-a =i Pitagora la robind civilizat s-a Grecia, ]n dus s-a Zamolxe zicem: s[ lesne E Europa, din Grecia =i Italia, sau cu civiliza\iunea din Orient? ei venea unde-i Orient? de ]n civiliza\iune, acolo prima pre c[ta le =i a urce se s[ Europei? sau ale p[r\i celelalte ]n epoce acestor timpii la ei nu. c[ Negre=it localit[\ile? necontestat. aceasta v[desc epoce. Monumentele ce g[sim din c`te aceste patru epoce patru aceste toate ]n ei gradul cu dat[ ea c[ necontestat Da; c`nd Iasson a g[sit gura Dun[rii cu cinci limbi spre ]nalt pre =i ]nn[scut[ civiliza\iunea ea =i avut a Dacia din civiliza\iunea cu contact ]n ]nt`i mai Dacia Fost-a ale epoce aceste cu coboare se s[ ea trebuie=te Dacia, Acum, aceste epoce fi-vor ele contimporane pentru toate dacilor,civiliza\iunii epocei cercetarea pentru c`t Iar[ stil al lor aparte, ]nc`t dacii s[ fie un popor un fie s[ dacii ]nc`t aparte, lor al stil 281 ACVILA STR{BUN{ 282 CEZAR BOLLIAC acel ora= fortificat ora= acel virtutea. consacra se crime prin numai ales, mai Grecia criminali, atunci pre c`nd ]n lumea civilizat[ a Europei, ]n ilustri ace=ti pre urm[rea ce goanei r[peziunea ]mpiedice mai s[ ca Absirte nenorocitului m`nele =i capul fi ag[\at se s[ urmeaz[ Tulcei st`nga din st`ncele din una Pre crima putut face un om contra umanit[\ii, crima de trebuia s[ vaz[ expi`nd ]ntr-]nsul atroce cea mai mare crim[ ce a crime unei memoria ]n zidit Ora=ul cult. acelui al preot el constituindu-se =i cult un stabilindu-i monarh, l`ng[ desfr`nata princes[, pre fiica lui ebo=uri August, a ]n deificat pre sc[lda cel d`nt`i putea mai se d-a egoismul mare, poetul Ovid: acel cea ciocoi sa clasic crima al vechimii, zile, care de pentru ani opt ]ncetul, cu ]ncetul expi`nd, priveasc[ s[ destinat era secoli, XIII dupe t`rziu, mai care =i aci, v[zute crime d`nt`i celei suvenirea lui numele ]n purt`nd Thomei), monetele consacr[ de=i-l fic\iune, viu colorate, pre caricolori=tiau pene cu =i veninate lor s[ge\ile cu perfecte, lor armele cu dacilor.nimicirea spre =i ei r[dicarea spre Roma ]n veni Traian danailor. contra Apolon lui r[zbunarea chema Chrisis preotul cari Omer,prin lui ale Romei, chematdec[tresl[b[nogul Nervacudou[versuri tronul pre Traian Ulpiu Crinitu general marele vin[ s[ Romei, pre care au sfidat-o necontenit un secol ]ntreg, p`n[ din Moesia roman[, c[ut`nd cu aceasta necontenit g`lceav[ ei, trec`nd c[l[ripreDun[rea]nghe\at[cas[iacele trebuia pre saricele cu pilea\i, b[rbo=i, dacii pre August lui =coala. fondat a divin, dat monarhului de dreptului c[tre ciocoi al ca acel divin: mizerabil care dreptului numele ]n aproape, secoli, Da; aci, ]ntre daci, a trebuit s[ se r[dice mai pre urm[ pre mai r[dice se s[ trebuit a daci, ]ntre aci, Da; Din Tulcea privea Ovid =i admira pre r[zboinicii daci, r[zboinicii pre admira =i Ovid Tulceaprivea Din Da; din Thomi privea cel mai frumos geniu al secolului Monarhia n uoa cr trna[ ue d 19 de lumea tiraneaz[ care Europa, ]n Thomi (pentru c[ eroul c[ (pentru femeile dace s[ lescoa\[ Thomos les-umanitate este o este , poate cu cele mai vechi din Orient. din vechi mai cele cu poate contimpuran[ =i veche foarte este c[ dacilor civiliza\iunea m`n[, ]n documentele cu ]ns[, Sus\in, Italia. ]n =i Grecia ]n precum istorice, lor r[m[=i\ele ]n =i Egipt, lor r[m[=i\ele ]n admir[m le cari pre antichitate, din vechime, din popoare altor ale ]ncet, =i c[ nici n-a ajuns la gradurile celorlalte civiliza\iuni etc. etc., dalte =i custure ]n fasonate silexuri piatr[, epoca de fier =i din epoca de bronz, =i chiar din din epocele de =i dace, necontestat obiecte cu amestecate romane necontestat obiecte ruine prin g[sim c[ dovad[ dace; amestecate prin ruinele romane, =i g[sim chiar prin unele le ocoluri =i romane deprinderilor obiectele ]n confundat s-au dace deprinderilor obiectele precum romani, narilor legio- glosele =i dialectele ]n confundat s-au ei r[m[=i\ele sufletului. nemurirea despre Zamolxe vorbea cari ]n =i naturale =tiin\e de cursuri Zeuteu \inea care ]n ]ntinse, =i noi ce limb[ era aceea a dacilor, ]n care scria Ovid poeme din nefericire n-a putut ajunge p`n[ la noi, spre a putea =ti amicii s[i din Roma, ]n =i pl`ngeau dacii: poema despre care vorbe=te el at`ta c[tre ]n versuri ]n limba dac[, poem[ pre care o cetea el dacilor, ast[zi. p`n[ nici Daciei femeile din buruiene=ir[d[cine,me=te=ug Convin deci c[ civiliza\iunea dac[ a fost t`rzie, a mers a t`rzie, fost a dac[ civiliza\iunea c[ deci Convin dacilor, istoria toat[ cu pierit a dacilor a limb[ Acea scris dacic, subiect poem[, lung[ acea Ovid scris a Aci Tristele anteistorice =i Ponticele 1870, nr. 846 (20 VIII/1 IX). VIII/1 (20 846 nr. 1870, pre carenul-apierdut , precum ]n India =i India ]n precum , , dar[ care poem[ Trompeta Carpa\ilor, Trompeta 283 ACVILA STR{BUN{ 284 CEZAR BOLLIAC =i cestiunea seculariz[rii mo=iilor m`n[stire=ti. At`t avut a ]nsemn[tatea ei de politic[ practic[ =i care au contribuit a rezolva oper[ o totodat[ ci cronicari, de ]nsemnate a reconstrui =i-a ]mplini cu colori vii conturele istoriei noastre, numai o scriere ]navu\it[ cu documente autentice, cari ne ajut[ evreilor, o cestiune ]n care nicic`nd nu se putea transige cu el. un inamicne]mp[catalemancip[riiprecum=iaimigra\iunii un dau abia caracter curat ele na\ional =i cari propriu limbei figuri, noastre. =i A fost locu\iuni pururea de bog[\ie acea cu citite, scrise fiind ]n graiul viu al poporului, cu acel bun-sim\ =i asupra monografie Marea Vod[Cuza. rezolvat le-a =i ]n\elegea le cum astfel na\ionale mai citi\i =i mai pre\ui\i. Pana sa a fost ]n serviciul intereselor cei din publicist un energic, prozator un fost a Bolliac deja. ]ncheierea mor\ii lui intelectuale, intervenit[ acum c`\iva ani ml[dierea ]n tratarea temelor celor mai deosebite, entuziasmul cercului s[ude vedere,energia]nexprimarea sentimentelor, l[sat urm[ri binef[c[toare ce subzist[ p`n[ ast[zi. ar face-o opinia public[ despre ele, ci sunt reale, adev[rate, au la multe din reputa\iile uzurpate, din ]nchipuirea gre=it[ ce =i- cu at`t mai mult, c`nd vedem c[ acele servicii nu consist[, ca de serviciile mari ce le-au adus cauzei publice =i o facem aceasta c`nd p[r[sesc arena de lupt[, cat[ s[ omeneasc[, ne suflarea aducem toat[ aminte la numai comun[ erori de lor partea au Trompeta Carpa\ilor De mortuis nil nisi bene. nisi nil mortuis De EMINESCU: La Cezar Bolliac moartea fizic[ n-a fost dec`t IORGA: Om foarte bine ]nzestrat ]n ce prive=te l[rgimea /]n Mihai EMINESCU. 27 febr. /11 mart. 1881 Timpul REFERIN|E ISTORICO-LITERARE , anul VI, nr. 45, 27 febr./11 martie 1881, p. 1. August Treboniu Laurian =i Cezar Bolliac, au fost ]n vremea lor ziare foarte mult [[trlr ie ]nchinate zise M[n[stirilor Dac[ b[rba\ii care ne p[r[sesc ne care b[rba\ii Dac[ Buciumul e nu c`t n-o po\i vedea?“ Cu ce mijloc po\i tu duce cu tine acea lumin[, a c[rei fa\[ tu din trupuri? pe care p[m`nt transpor\i aceea ce nu =tii purta? s[geat[, cedesfiin\ezifiin\ele! Unde nev[zut[ sp[im`nt[toare, Noptoas[, ]ntuneric! de purt[tor l[ca=! Negru ministru al tribunalului r[spl[titor! Repede Fulger cu invoca\ii ]n modul Ossian =i Lamennais: lirice excep\ionale. altfel face dovada unei mari imagina\iuni =i a unei amplitudini lor se fixeaz[ Eminescu, cu dimensiuni de art[ superioar[. scriitori se vor ]ndrepta, ]n urma lui, ]n direc\ia asta. }n mijlocul unor \inuturi neexplorate ]nc[ dec`t ]n mod incidental. Mul\i socialismului rom`n =i, ]n acela=i timp, deschide larg perspectiva Ea ]nsemneaz[ unul din punctele cele mai ridicate din istoria puternic de idealuri, care au luminat multora zarea viitorului. nivelul poetic al operei sale, dar fondul ei a fost un generator exercitat[ ]n chip fericit at`t ]n descrierea unui bal de carnaval, nu =i a solu\iilor necesare pentru a ]ndrepta relele timpului. adesea lui, necorecte, dar versurile pline de ]n av`nt, expresia da unor dureri a reale, dac[ de capabil sale, ]nceputurile poetul libert[\ii, du=manul privilegiilor, os`nditorul boierilor [ ] sunt =i cei mai buni ai talentului s[u, o ]ntreag[ oper[ poetic[. u=urin\a de vers, el scrie ]n ace=ti ani (p`n[ la 1848 n.n.) cari unei forme de un idealism ]nalt, ]n sf`r=it, bog[\ia de cuvinte =i Dar ]nversuri ne „}nger grabnic al tarelui cabinet! Sol ur`cios al iesmosului C{LINESCU: Numai abunden\a a stricat lui Bolliac, care de anul XXI, nr. 11-12. 1929. D. POPOVICI. POPOVICI: }n vremea lui =i dup[ el s-a trecut cu mult peste N. IORGA. la social poet vehement un e Bolliac Cezar IORGA: 1821 ]nainte). N. IORGA. Bolliac e fire=te – a=a cerea vremea =i a=a cerea =i firea sa – Istoria literaturii rom`ne ]n veacul al XIX (de la Istoria preseirom`ne=ti Poezia lui Cezar Bolliac, Buc. 1908, vol. II. Medita\iile izbe=te aptitudinea viziuniigrandioase ]n proz[ sunt ]nc[ prea despletite, . Buc.,1922. duci tuvie\elecesco\i /]n Via\a rom`neasc[, 285 ACVILA STR{BUN{ 286 CEZAR BOLLIAC sacr[: oglinzilor =i a acelui moment – : feeric ca un desen de Johannot, not`nd efectele lustrelor =i a }n ori=ice nuan\[ cete=te-o poezie. Poetul le prive=te cu-o sf`nt[ bucurie, +i-insecte purpurate plec spicul undoios, – +i prepeli\a pa=te, c`rsteiul =erpuie=te }n care salt[ iepuri =i presuri ciripe=te, De este vreo livede de flori =i de miros, B[tr`n[ ca p[m`ntul, ce n-a v[zut secure; De este vreun lac pacinic, de este vreo p[dure, solemnitate o pune poetul solitudinilor contemplarea }n S[ zbiere pe ea ursul de groaz[ sp[im`ntat. S[ surpe ]n pr[p[stii o st`nc[ scorboroas[, S[ umple tot eterul de aburi de pucioas[, +i tr[snete ]n cremeni izbind ne]ncetat +i v[ile s[ urle de un potop ce-a=tept. +i pr[v[lind copacii, torente-nfuriate, S-ascult tempeste negre departe-nt[r`tate, S-ascult la p[s[ri triste ce noaptea se de=tept; Mai iu\i dec`t s[geata, pe piatra de metal. S[ v[z suind un p[stor =i lostri\a c[runt[ Mai rece dec`t ghea\a, =i-n unda-i cea m[runt[ S[ staulaob`r=ia +i cerbul pe-o spr`ncean[ s[-l v[z f[r[ rival. }mi place s-aprinz zeada pe o ]ntins[ vatr[ }mi place s[ v[z capra s[rind din piatr[-n piatr[, }mi place s-ascult v`ntul tun`nd din mal ]n mal; c`t =i ]n evocarea furtunii haotice pe mun\ii de cremene: R[sfr`ng =i v[-nmul\e=te-n oglinzile-ardicate C`nd mii lumini ascunse ]n lampe colorate Sub draperii bogate de stofe de dantele, C`nd o c[ldur[ dulce de samur, catifele, De jos p`n[-n tavan; – V-adoarme pe-un divan; g`rli\ii decristal, de interoga\ii, sunt de o inexplicabil[ gra\ie: verbale. Cutari versuri, indiferente ]n con\inut, adev[rat[ mori=c[ [ ] arheologic. sclipitor art[ decorativ[ vrednic[ de un Th. Gautier. Tabloul e am[nun\it, ]n viitor: Albastra ta privire sim\iri. f[r[ cei La Ce-ar fi a ta sim\ire Ce-ar fi o fericire, Ce-ar fi o mo=tenire, Sau geme-n chinuri; La cel ce vederi n-are Ce-ar fi m[re\ul soare La cei din ]nchisori; Ce-ar fi ni=te comori C`nd n-ar fi tinere\ea; Ce-ar fi =i veselia, C`nd n-ar sim\i amor; Ce-ar fi =i-un muritor C`nd n-ar fi frumuse\ea? +i ce-ar fi poezia Bolliac arenunumaiochidepictor, dar=idarulefluviilor o desv[luie poetul baie, la Susana biblicei scena Relu`nd +i vor spune epopea la altfel de-nv[\a\i. Ca m`ine Paris, Londra pe pietrele surpate, Vor popula de=erturi acuma neumblate. Trei mii de ani vor trece =i al\i pitici turba\i Bolliac o re]nnoie=te, prin deplasarea unghiului de vedere +i spune\i, unde-i omul ce-odat[ le-a zidit? Ce se mai lupt cu timpul ca neamul omenesc, Pagode suterane, pagode indiene, +i templii, elefan\ii, colosuri egiptene, Prieteni, privi\i zidul acela chinezesc, Ajuns la inevitabila tem[ a ruinelor 287 ACVILA STR{BUN{ 288 CEZAR BOLLIAC trebui s[ ne amintim de el. puterea, onoarea =i gloria noastr[!“ chemarea lui patetic[: „}n popor, fra\ilor! Acolo este m`ntuirea, vrednic al marii sale genera\ii, pe care o recunoa=tem parc[ ]n tuturor scriitorilor no=tri. Iat[ prin ce r[m`ne Bolliac un exponent al ast[zi e care drumul pe rom`ne, literaturii dezvoltarea la poporului, autorul ale libertate =i dreptate de idealurilor slujba ]n deschis pus[ sociale ]ndomeniulpoeziei,preconiz`nd=iteoretico crea\ie care a militat mai st[ruitor pentru ]ncet[\enirea preocup[rilor noastre moderne. Dar nu numai at`t. Fiind, ]n acea vreme, cel toate luptele care s-au ]ncheiat prin crearea statului =i la culturii – =tiin\ific[ =i literar[ publicistic[, politic[, lui activitatea prin – contemporani seam[ de mai cei de al[turi participat a statului modern rom`nesc, Bolliac a fost unul dintre cele mai rom`n dintre anii 1830 =i 1877. }n aceast[ epoc[ de constituire ]nsemnat fr[m`ntare =i av`nt ]n zbuciumata istorie a poporului stau, ]n primul r`nd, ]n fierbintea ei aderen\[ la tot ceea ce a istoric. Dovad[ descrierea Bucure=tiului ]n informa\ie, decen\[ =i c`nd trebuie o excelent[ art[ de gravor lui Eminescu: odat[ fran\uzirea ca Faca. [ ] ere MUNTEANU. George ar tot ]nc[ =i – cuvinte aceste dec`t apar\ine i-ar nu Dac[ a Bolliac voca\ii, ]mp[trite unei al Om MUNTEANU: Art[, 1941, p. 234-236. ]n prezent G. C{LINESCU. PAPADIMA: For\a de atrac\ie =i valoarea operei sale literare Opere (Clasicii rom`ni) limpezi, ]ns[ profunde nu idei, gazetar,aduce Ca Bolliac Voi sunte\i vr[jma=i ai \[rii =i-ai neamului boieresc. O s[-mi spui c[-au instituturi, =coli =i fabrici, =i au ceasuri }n mersul discursului se descoper[ intr[ri ce vor fi ]n aten\ia Lungele „epistole“ sunt ]n spiritul lui Alexandrescu =i os`ndesc Ca =i un cer senin. E-at`t de-ating[toare, . Bucure=ti, Funda\ia Regal[ pentru Literatur[ =i Silei Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ =i al Introducere . E.S.P Cl[ca=ului .L.A., 1956. a edi\ia la a adus un aport specific Mozaicul social ea Bolliac, Cezar . epocii lui, spre lirismul scrisorilor lui Eminescu: de dramatic[ confruntare a poetului cu societatea dominant[ a poezia de violente arderi interioare, de profund[ revolt[ social[, ]nceputurilor sale, ale bun[oar[ ]n elegiac caracter cu poeziile ]n Grigore vizibil lui Alexandrescu, ale =i Heliade lui medita\iilor al solemn tonul la de trecerea la hot[r`tor contribuit a el poet, prozator.Ca ca =i c`t poet, ca at`t personalitate, puternic[ o cu artist un c`t mai pregnant aer de autenticitate scrierilor sale –, Bolliac e din c`mpiadun[rean[,cultivateprogramaticpentruadaun moderne, iar pe de alt[ parte de abuzul de elemente ale vorbirii parte de ]nse=i oscila\iile procesului de formare al limbii literare ideilor celor mai =i avansate ale timpului spiritelor s[u. clarificarea gazetar,la =i poet de sa opera prin apreciabil, contribuit a =i scriitor-cet[\ean de exemple ]nalte dintre liric =i epic. limita la complexe, poetice arhitecturi de serie o =i creat a poemele sociale care i-au constituit gloria de scriitor –, Boliiac rom`neasc[ a primei jum[t[\i din secolul poezia trecut. }n ]n plus – ]n strofice formelor perfec\ionarea =i ]mbog[\irea la hot[r`tor contribuit a Bolliac imagini, prin expresiei social. Mai pu\in dec`t ]n modelarea sonor[ a versului sau a dar =i prin lumea lor de idei =i sentimente. aparte, muzical[ lor tonalitatea prin numai nu Eminescu lui amploare ]nvecinat[ cu epicul. [ ] care dau impresia desf[=ur[rii vie\ii ]ns[=i, adic[ au o anumit[ pe procedeele antitezei, se desf[=oar[ ]n tablouri succesive, sociale =i pentru respectul fa\[ de om. Dar pledoaria, construit[ sunt fundamental lirice, pledoarii patetice ]mpotriva inegalit[\ii Aceste versuri din C[ prin r[u se scoate r[ul Dar ce faci c`nd ai un dimon care vine a-\i striga Acestor pitici gigantici =i l-al\i oameni de nimic. S[ fac o apologie, s[ scriu un panegiric, S[ scriu imnuri, dedica\ii, la cei ce ne st[p`nesc; Pe-o h`rtie poleit[ fapte mari s[ n[scocesc, S[ stau c-un poet ]n m`n[, c`nd glumind =i c`nd citind; S[ m[-nchiz ]n vreo cas[ =i, pe g`nduri r[t[cind, Cu toate enormele sale st`ng[cii de limbaj – impuse pe de o Tehnicianul literar e tot at`t de interesant ca =i protestatarul Carnavalul Epistola la D.K.A.K. =i O diminea\[ pe Caraiman Fata de boier =i fata de \igan prefigureaz[ poezia , spre 289 ACVILA STR{BUN{ 290 CEZAR BOLLIAC secolului al XIX-lea, fiind vizibil[ la poe\ii la vizibil[ fiind XIX-lea, al secolului se observ[ mai ales ]n literatura mi=c[rii socialiste, spre sf`r=itul pentru a impresiona, pentru a zgudui sufletele. Aceast[ ]nr`urire versificate –, dar =i prin aceste forme artistice, construite anume care o afirm[ poeziile lui sociale – adesea simple articole politice nu numai prin realitatea lumii de fapte, sentimente =i idei pe urma=ilor s[i, nu numai prin \inuta lui ferm[ de poet combatant, poemului fiind =i lirice =i epice ]n acela=i timp. =i apoi a crimei s[v`r=ite ]n vis, ambele elemente ale arhitecturii iar[=i cu rememorarea copil[riei ]n familie, a idilei de dragoste condamnat poveste=te uciderea f[r[ voie a so\iei sale, ]ncep`nd artist al poeziei descriptive, se ]mbin[ cu monologul ]n care un poet a cobor`rii ]n infernul dantesc al ocnei, relev`nd un viguros poemului, ]n partea a treia. }n a sentimentelor poetului, intens[ prin comentariul participarea s[u patetic prin din centrul liric[, profund e ei dar tonalitatea inumane, execu\ii unei ale =i nedrepte judec[\i unei oamenilor st[p`nirii ]n bordei. intr[rii [ ] scena ]n precum dramatic[, aproape ]ncordare o ]mbin[ cu scurte monologuri ale personajelor, care dau ac\iunii la temni\[. }n epic, prin relatarea ]ntregii vie\i a eroului, de la copil[rie p`n[ cheindu-secu ]n- =i familie ]n traiului bucuriilor evocarea cu ]ncep`nd a ziaristului: c[l[torii arheologice. Pe toate ]ns[ de le relat[rile domin[ ]n verva pamfletar[ fie teatral[, critica ]n fie literaturii, asupra lui ]nsemn[rile ]n fie – contrazic le ce celor condamnarea ]n ne]ndur[tor pamfletarul =i idei de generos principii, vehiculatorul de formulatorul adic[ grad, ]nalt mai cel ]n ca N.Beldiceanu,C.Mille, =.a. liric[ a monologului, pe aceea=i schem[ ca =i mor\ii acestuia pricinuit[ a de durere. poet, c[tre de lapidar[, constatarea prin ]ncheie zbuciumului provocat expresia de separarea la de ai lui trece prin v`nzare robului, =i se a familiale vie\ii cu amintirile ]ncepe care sufletesc, proces unui desf[=urarea – liric Bolliac aexercitatolarg[ Pedeapsa cu moartea Prozatorul Bolliac se confund[ cu gazetarul – cu publicistul |iganul v`ndut Sila moartea prin suferin\[ fizic[ =i psihic[ –, este –, psihic[ =i fizic[ suferin\[ prin moartea , descrierea de fapte =i st[ri de c[tre poet se ]nf[\i=eaz[ de asemenea – prin monologul e structural epic[, relat`nd peripe\iile Muncitorul influen\[ asupraliriciisocialea Ocna, tehnica evoc[rii de c[tre , construit tot pe tehnica Contemporanului |iganul v`ndut – , r`nduri, de c[tre ziaristul Bolliac – ]l au =i alte numeroase alte =i au ]l – Bolliac ziaristul c[tre de r`nduri, pild[, vrea s[ exprime ]n stil direct revolta iobagului: ideologico-politic st`nd con\inutul pe primul de plan al preocuparea aten\iei, c`nd, prozaice, spre =i reci adesea ]ns[ poetul cel mai „social“ dintre to\i pa=opti=tii. Versurile lui sunt Poezia (articolul societ[\ii a ascendente evolu\iei a nobile cauzei nu mai c`nte dragostea sau natura, ci s[ se devoteze cu totul Bolliac –s[selepededemitol adversit[\ilor rezultate din ignoran\[. Ea trebuie – exagereaz[ ]nl[turarea pentru femeii, emanciparea pentru sclavie, din chemat[ s[ lupte ]mpotriva tiraniei, pentru eliberarea omului este progresului, a p`rghie principala vede care ]n Poezia, toate eforturile g`ndirii omene=ti trebuie dirijate el, pe Dup[ acest „ra\iei“. drum. triumful ]n =i mul\i celor drept[\ii cauza profunzimea filozofic[ a analizei sociale. prin caracterizat[ Eminescu, lui ziaristicii drumul deschis a cuv`ntului. Publicistica lui, plin[ de mi=care patetic[ a ideilor, de pres[, Bolliac e primul nostru gazetar, ]n sensul modern al noastr[ timp de patru decenii, prin r[sun[toarele lui campanii cum s[ nu strice cheful suveranului!“. dec`t lingu=itori; =i lingu=itorii nu se g`ndesc zi =i noapte dec`t ale primului ministru? – Prin amici sinceri? Un suveran nu are este ministrul? Ale c[rui cheotori de frac sunt mai rupte dec`t nu curtezanilor capul Apoi curtezani? Prin – pres[! de fel ce prin mini=tri? – Prin pres[? Apoi mini=trii n-au pres[? +i ]nc[ trebuin\[ de veto sacramental, c`nd toate p[r\ile le aude numai Acela=i caracter revolu\ionar – declarat deschis, ]n repetate +i pe apa care bem. [ ] Pl[tim vecinic[ chirie De p[m`ntul unde st[m, Oh! lega\i pentru vecie ROTARU: Bolliac este ]ns[ un scriitor ce crede fierbinte ]n Editura Academiei, 1968. P rom`ne, II. De la +coala ardelean[ la „Junimea“. Bucure=ti, PAPADIMA.Ovidiu Prin aceast[prezen\[continu[ „Prin ce s[-=i l[mureasc[ suveranul con=tiin\a spre a uza la . u aeee cne\e sei[ Blic devine Bolliac estetic[, concep\ie asemenea o Cu ). ea Blic Bolliac, Cezar . 340-342. ogie =idevisareagratuit[,s[ =i dinamic[]npublicistica n soi literaturii Istoria ]n 291 ACVILA STR{BUN{ 292 CEZAR BOLLIAC trebuie spus c[ ]n cazul lui, ca =i mai t`rziu ]n acela al lui al acela ]n t`rziu mai =i ca lui, cazul ]n c[ spus trebuie ]n chipul cum este apostrofat filfizonul picat de la Paris: O zise ale lui Cezar Bolliac, unde violen\a verbal[ coloreaz[ versul. 1944. fine, de aten\ia mai mare a istoricilor literari de dup[ 23 august c`teva din punctele ]n principale ale Bolliac esteticii lui sale. continuatorul S-a bucurat, fi ]n a dat, moment un la declar[, scriitorii de la acest unic =i adev[rat popor rom`nesc“. A fost aprobat apoi de \[ranul, tocmai inspir[ ne-o care pe mila toat[ cu =i durerea toat[ cu noastr[, inima capabil[ e care de patima toat[ cu scris poate cu at`ta convingere ca noi ]n chestiunea aceasta mai a Bolliac r[posatul „Numai 1882: prin de articol ]ntr-un la c`nta iobagul =-a lui lan\uri de aram[“), dar =i pe ziaristul de la d`nsul mult mai ap[sate, violent tenden\ioase. [ ] ]n stil folcloric. Motivul haiducesc =i anticiocoismul apar ]ns[ populare – poeziei ca to\i al contemporanii de admirator altfel – mare Bolliac compune Alecsandri, =i lui exemplul Dup[ |iganul v`ndut poezii: acelea=i imagini ]n ocna=ilor,dante=ti. vie\ii infernul c`nta Bolliac Telega, la de sare numai spre a lua ]n m`n[ „fierul“ r[zbun[rii. la venirea acelui Mesia izb[vitor de rele =i c[ va p[r[si „pana“ drept al acuzatului, de a declara c[-=i va ]mplini „misia“ p`n[ =i unele vulgarit[\i de limbaj, este de a se face judec[torul de Epistol[ Timpul De fapt, spre a restitui pe Bolliac ]n drepturile sale de poet, +i, Fran\uze=te ]nv[\at-ai c`rlion\i s[-\i ]nv`rte=ti }nv[\at-ai s[-\i faci hain[ dup-al Fran\ii frumos ton? Ai adus vro Au, ]n \ar[-\i tot acela=i te-ai ]ntors precum te-ai dus? Ei, prietene, ia spune-mi din voiaj ce ni-ai adus, propriu- satirele artistic, raport sub sunt, interesante Mai Bolliac a entuziasmat pe Eminescu, cel din Cu mult[ vreme ]nainte de Macedonski, vizit`nd minele de Gre=eala satiricului, pe l`ng[ fatalele st`ng[cii ]n versifica\ie A ochia frumos pe dame =i-n calea=c[ a =edea? }nv[\at-ai acea sticl[ ]ntr-un ochi a o \inea, à l’imbeçil La muza mea , care, lu`nd ]n at`tea d[\i ap[rarea \[r[nimii, scria la la D.K.A.K. Contemporanul , mantelic[ Muncitorul , cravata mai cu , ar fi putut inspira pe Eminescu ]ntruc`tva, Carnavalul, , vro lorniet[, vrun lornion? (Ocna) , Sila , ]n frunte cu Gherea care chiar , . [ ]

gras Vaca v[duvei Fata de boier =i fata de \igan s[ potrive=ti? Epigonii =i multe altele. („Bolliac , e lxnr Ooec l sree rsntrli pamflet r[sun[torului scrierea la Odobescu Alexandru pe sau Ion Heliade R[dulescu, iar studiile de arheologie l-au incitat de cea a unor contemporani de talia lui Grigore Alexandrescu amintite: poezia =i studiile de arheologie. Poezia i-a fost umbrit[ caducitatea evident[ a exact laturilor care au fost cel mai adesea edit[rilor,raritatea de ca =i =i de dovedit cea a este studiilor Lucrul mai ample citit. care dec`t i s-au citat dedicat. des mai de alegere iar nu de depozit de c[r\i), Cezar Bolliac este mult al doilea al Bibliotecii (termenul este folosit aici ]n accep\iunea talentat dec`t Asachi: dovede=te un poet al grandiosului naturii montane mult mai s[ se sprijine pe elemente de mitologie, reale sau inventate, se considerente. Deosebirea e c[ Bolliac, f[r[ a c[uta neap[rat aproximativ ]n acela=i timp Asachi c`nta Ceahl[ul pe acelea=i din lor. unele sanctuarele c[ fiind dat original[, totul cu era nu Ideea aici aveau ]=i daci vechii c[ inverosimil[, totul cu nu ipoteza, avans`nd arheolog, ca =i ci turist, ca numai marele c`nt[re\ al Bucegilor, pe care, se pare, ]i explora, nu ca un ermit. [ ] natura s[lbatic[, ]n mijlocul c[reia poetul ar voi s[ se retrag[ divinit[\ii, prevestind pe Mure=an al lui Eminescu. [ ] Sinucidul, IV-aa de cea }n VictorHugo. Lamartine, Lamennais, Byron, care ]ntre ar[tat, s-a cum influen\e, semnul sub f[cea =i-l Medita\ii =i poezii Macedonski, avem de a face cu un temperament byronian. }n SCARLAT: Plasat, 173–178. „Ascendentul“ numelui asupra operei se explic[, par\ial, prin origini p`n[la1900. ROTARU.Ion P-aici ]ncura calul viteazul Decebal. P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-aude, S[geata otr[vit[ zv`rlea din mal ]n mal, Pe-aicea uria=ii ai Daciei cei crude =i primul este Bolliac c[ spunem s[ locul este sf`r=it, }n c`nt[ se unde versurile ]n substan\[ de mai e Byronismul acsu la oml rzrtri ]mpotriva r[zvr[tirii formele lua sarcasmul (1835), deci mult ]nainte de 1848, debutul O istorie a literaturii rom`ne, literaturii a istorie O printr-un cvasiunanim consens, ]n raftul Nop\ilor Bucure=ti,EdituraMinerva,1971.P ( O diminea\[ pe Caraiman lui Young, dar =i sub al altor al sub =i Young,dar lui Medita\ie vol. I, vol. ) intitulat[ De la De . 293 ACVILA STR{BUN{ 294 CEZAR BOLLIAC [`uie t[[ue u iie i u oo d dumnealui de folos cu =i uimire cu str[b[tute t[r`murile sim\eau tot mai mult la gurile Dun[rii influen\ele sosite de pe =i caracterul reprezentativ al operei. [ ] fecund[, c[ci =i erorile lui – incitante – au fost, poate, necesare) sale, pe Bolliac, este demonul mistuirii permanente (mistuire spe\a lui Titu Maiorescu. din (spirituali) fii unor fa\a ]n impune te a spre suficient era de profund[ ]nc`t, singur, prestigiul de „antelupt[tor“ nu mai dinamizatorii organismului na\ional; revolu\ionarea fusese at`t mai tineri a fost, ]ntr-un fel, opera lor. C[ci tocmai ei fuseser[ b[tr`ne\ea fizic[ atins au fost au vehement – contesta\i Bolliac de precum contemporanii – care cei c[ faptul Iar moderne. s[ rup[ definitiv cu letargia fanariot[, pun`nd bazele Rom`niei combustii urie=e=ti de energii puse ]n joc de genera\ia care avea B[lcescului =i cea intelectual[ a a lui fizic[ Bolintineanu sunt Mistuirea polii acestei nimicitoare. permanent[, arderea parc[ fost a destin c[rei al sale, genera\iei al tipic reprezentant un Efemerului ]n scris: gazet[ria. Bolliac este tocmai prin aceasta superficialit[\ii, sporit[ de cultivarea cu insisten\[ a obiectiv[rii sterilizator,impresia dar d`nd drept, e fecund, mod ]n ]ns[, durat ]n istoria literaturii na\ionale. I-a fost dat s[ se risipeasc[ ( din istoria literaturii rom`ne. Dac[ ar fi scris numai dou[ texte – prin care scriitorul r[m`ne unul dintre reperele de neocolit dou[ aspecte ale operei sale – pamfletul ]n proz[ =i teoria poeziei exist[ c[ ar[t[m s[ datori suntem Bolliac, lui cazul ]n aceea, „verdict“ negativ asupra aspectelor particulare ale operei. De personalit[\ii creatoare. abordare printr-o numai ei complexitatea toat[ ]n perceput[ fi poate istoric[ lui Importan\a grup. de scrierile luifiindsimptomatice reprezentan\ii tipici ai genera\iei sale, gesturile, atitudinile =i acestea repetate s-au datorat faptului c[ Bolliac a fost unul din „provoc[rile“ c[ vedem Voms[ Caragiale. prilejul Luca avea Ion similar,pe mod ]n incita, va ]l Bolliac acela=i c[ =tie Se care nu fumeaz[ om un de prehistorice lulele din scornite archeologice Fumuri Mozaicul social Mozaicul n oetl omri prtae li ea Blic se Bolliac, Cezar lui a spirituale form[rii momentul }n activit[\ii ansamblul ]n privit define=te, A=adar,ce-l ceea Uneori, ]ns[, a face elogiul ansamblului echivaleaz[ cu un , capodoper[ a literaturii satirice rom`ne=ti =i R[spuns la articolul „Poezie articolul la R[spuns pentru o]ntreag[mentalitate “) =i tot ar fi ar tot =i “) global[ a ]nsu=i al gazetarului), autorul a estompat – involuntar – tocmai regimului efemerit[\ii Supun`ndu-se scrisului (regim presei. pe care-l domeniul impune statutul ]n cert[ valoare o r[m`ne arheologie, ideologie literar[ =i activitate filo-dramatic[, Bolliac unul din marii gazetari din istoria noastr[. Pionier ]n poezie, deta=area ]ng[duit at`t de i-a necesar[ poeziei nu =i =tiin\ei, care l-a ajutat perpetu[, s[ devin[ frenezie aceast[ tocmai Dar sale acea frenezie pe care am constatat-o ]n repetate r`nduri. dec`t pe un Grigore Alexandrescu, bun[oar[, conferind vie\ii fiul s-a aventurat, la propriu, ]n domenii pline de neprev[zut atras permanent aten\ia asupr[-i reprezentative. Gra\ieradicalismuluicarel-a r o implicit, este, Caragiale relevante meritele =i, deopotriv[, erorile. Ridicularizarea de c[tre ]nceap[ cu analiza atent[ a activit[\ii lui Bolliac, la care sunt ideologice =i institu\ionale ale Rom`niei moderne) ar putea s[ de nu-l vizau ]n exclusivitate. =.c.l.), epurat[ de exalt[ri, a avut nenorocul s[ suporte =i atacuri „prinz`nd“ perioada construc\iei lucide (Maiorescu, Odobescu =i fost, a perfect exponent c[rei al sale, genera\iei aspira\iile cu Confund`ndu-se p[tima=e. uri =i ne\[rmurit[ admira\ie dezl[n\uit a fiind, Radical intelectual. „ferment“ permanent practic ]n inten\ie dar utopic ]n realitate, Bolliac a constituit un de fiii Golescului. al[turi „c[uza=“ Bolliac, Cezar =i apar\ine ]i c[reia genera\ie program politic pentru genera\ia fiilor lui Constantin Radovici, deveni vor Aspira\iile Orientului. Por\ile la nou tip de iluzii feciorii la ]nv[\[tur[. a=eze s[-=i Evropa ]n pornit Gole=ti, din Radovici Constantin scrierile sale. scrierile de ur[;indiferent nupoater[m`nea“. b[garea de seam[;lachipul luideodat[omul a\inta a-i f[r[ nimeni vedea poate „Nu-l indiferent: l[sa poate 1 n ea iau articol citatul deja }n Politica l-a subjugat de t`n[r, ]ntr-o m[sur[ mult mai mare E bine s[ nu uit[m c[ tat[l s[u a fost un aventurier; c[ci =i bazelor asupra deci, (=i, pa=optismului asupra studiu Un Participant activ la zavera cea mare, insurgent prin natur[, Firea iscoditoare a Golescului cel b[tr`n anun\a ambi\ii =i Poezie 14) Hlae rt c Blic u te nu Bolliac c[ ar[ta Heliade (1845), sesimtemi 1 cnatr a aoi lui valorii a ecunoa=tere Observa\ia afost valabil[=ipentru . =cat saudedragoste sau caracterizat, a 295 ACVILA STR{BUN{ 296 CEZAR BOLLIAC dezvoltare nu a confirmat aspectul c[r\ii de debut. }n conduce la„etichetarea“eronat[ acrea\ieisalelirice,c[rei unul utopic, ]n fa\a c[ruia s[-=i declame creat =i-a real, public un 1835, ]n Neav`nd, operei. restul =i Astfel se explic[ discrepan\a frapant[ ]ntre volumu-i de debut artei romantice ]l ]ndemna s[ se manifeste sub cel al absolutului. obliga s[ creeze sub regimul Efemerului, ]n timp ce conven\ia Temperamentulbirui. se a ]l ajute s[-l capabil[ vedea o care nu era f[cut (deta=area necaracteriz`ndu-l). [ ] nu-i acorda, totu=i, r[gazuri =i pentru care, la urma urmei, nici activit[\i l-au f[cut s[ t`njeasc[ spre lini=tea meditativ[, c[reia radical[, partizan[, p[tima=[, ca =i risipirea fecund[ ]n at`tea l-a provocat la duel pe Aristia; a o atinge. Temperamentul sf`=iat ]ntre c[utarea senin[t[\ii =i imposibilitatea practic[ de este artistul ani, de treizeci la pe P`n[ Efemerului. deasupra [ ] firava fiin\[ a poetului drept singura capabil[ a se opune uit[rii. ]i scria Cleopatrei Ghica, ]n 1841 (II, 17) a poeziei ]n special. „Numai literatura trece na\iile la nemurire“, deplin[ pe care Bolliac o avea ]n nemurirea artei ]n general =i Efemerului o ]nt`lnim ]n liric[. Lucrul se explic[ prin ]ncrederea noastre, scrierile lui ]=i vor men\ine, =i de aici ]ncolo, interesul. aceasta s-a dovedit una fundamental[ ]n dezvoltarea civiliza\iei cum Iar epoci. unei aspectul reconstitui putem sale, operele din trup; un reconstituia Bolliac descoperit, sarcofagul Din =i –maimult]nc[ redactare. ]n grab[ bombasticism, prolixitate, s[u: scrisului defectele Editura Minerva, 1983 Minerva, Editura 1 Mircea Scarlat face trimiteri la edi\ia Cezar Bolliac, Primul volum ( Poetul n-a avut acea „voin\[ suveran[“ de care vorbea =i pe ridice se s[ scris, prin ca, Voin\afost a Bolliac lui a prim[ mai SCARLAT: Cea Bucure=ti, Editura Minerva, 1983. P SCARLAT.Mircea N-a atins, ]n scris, perfec\iunea; dar a fost om al epocii sale Operile lui Cezar Bolliac. Medita\ii o imaginea Prefa\[ lr ]crae e s sustrage se a de ]ncercare clar[ s[u tumultuos, impulsiv (prin 1835 v. II, 448), atitudinea ]ntotdeauna la acesteia obiectivat[]nscris. ea Bolliac, Cezar . V–VI; LV–LVI. 1 ; tot atunci, considera Medita\iile Scrieri, cir, I, Scrieri, I, II, Bucure=ti, Medita\iile . ) ar putea a conferi artistului o personalitate distinct[. mult lamartinianism ]n de necesitatea imperioas[ motivat[ de a-=i =i g[si un publicistic[ public c`t activitate mai larg. intens[ Este foarte o de calitatea de – „rezisten\a“ fusese Heliade mai mare). Alexandrescu, Se cuvine C`rlova, s[ subliniem, – de altfel, epocii ai poe\i marii penetra\ia conven\iei literare romantice la noi (de notat c[ la pentru reprezentativ este Poetul ascetice. izol[rii elogiul Efemerului; nu-i de mirare, ]n acest caz, c[ el face ]n s[i „un model de sensibilitate literar[ „modern[“.[ ] de arhitectura proprie.“ }n plus, autorul oferea contemporanilor beneficiaz[ Asachi, lui ale similare scrierilor valoare ca KesarBolliac de Medita\ii ]n cunoa=te epocii a al rom`neasc[ poetic[ Proza c`mp „medita\iei“. vastul ]n liric[ proz[ de coerent grupaj „singurul se impune ca reper, volumul s[u de debut constituind, ]n epoc[, asocierea poeziei cu versifica\ia. Radical ca ]ntotdeauna, Bolliac cur`nd o va ilustra =i Alecu Russo), submin`nd ]n chip insolent tocmai se inaugura ]n literatura rom`n[ proza liric[ (pe care p[durii: s[lb[ticiunile =i ]nsp[im`nta ar dezl[n\uire atare O a=teptat. ]nt[r`tate, al „torentelor ]nfuriate“, provocatoare ale „tempestelor“ potopului spectacolul pentru preferin\a arat[ ]=i Poetul se asociaz[ aceluia provocat de „v`ntul tun`nd din mal ]n mal“. cea noptoas[“, zgomotul produs de „r`ul mugind ]ntr-un abis“ imaginea ]nsp[im`nt[toare a unei naturi dezl[n\uite: ]n „r`pa Medita\iile extrem de gr[itor, de altfel, faptul c[ el nu =i-a retip[rit nicic`nd t`rziu, c`nd va opta ]n chip tran=ant pentru lirica social[; este din 1835,autoruladopt[ }n efectele de acest fel put`nd fi depistate =i ]n alte poezii, f[r[ }n inim[-mi s-o fac[ a nu mai palpita?) Pl[cerile d-atuncea, =-a uit[rii-otrav[ S[ calc aste colnice f[r[ a-mi repeta (S[ viu pe aste maluri, s[ v[d ast[ dumbrav[, refuzul nostru poetului impunea ]i romantic[ Moda care ]n perioada ]n produs s-a Bolliac Cezar lui Debutul Ermitul . [ ] . colportor demotive g[sim cultul „s[lb[ticiei“ romantice. Se contureaz[ Rechemarea – : singura oper[ care, de=i inferioar[ de=i care, oper[ singura o conven\ielacare =i teoriiromantice va renun\amai , favorizat[ Ermitul 297 ACVILA STR{BUN{ 298 CEZAR BOLLIAC romantism: zbuciumul poetului este obiectivat ]n versuri demne de marele cataclisme, toate corespunz`nd fr[m`nt[rilor =i suflete=ti. }n furtuni final, de b`ntuit[ ]nfrico=[toare, stihinic[, Bolliac: lini=titoare; cu totul altfel apare ]n cele mai bune poeme ]n ale lui fi va cum Pastelurile a=a senin[, Bolliac Cezar la este nu natura deasupra lumii adormite „Ca barc[ de lumin[ ]n ocean senin“), lini=tea instaurat[ ]n sufletul contemplatorului (luna planeaz[ scrise ]n epoc[. [ ] s-aud pe v`nt venind“) ar fi putut fi unul dintre cele mai bune poem (con\in`nd un foarte frumos vers: „+i buciume din st`ne scrisului lui Bolliac. De-ar fi lipsit obositoarea prolixitate, acest iie\ pe diminea\[ trecut: v[zut[ drept singura capabil[ a oferi lini=tea sufleteasc[: Torentele-i de fl[c[ri asupr[-mi vor c[dea? Sim\ globul c[ se mi=c[ =i cerul se cl[te=te +i inima-mi veste=te r[stimp ]nfrico=at. }n lutu-mi ce se surp[ se turbur[ g`ndirea A m[rii furiate, a cerului turbat, Ca o ruin[ vie ce ar sim\i mugirea }n pofida prezen\ei unor superbe imagini menite a sublinia Aceea=i maiestruozitate a viziunii o re]nt`lnim ]n poemul politic[.[ ] motivare o =i Bolliac, Cezar la primi, va care Cum spun c[ renasc vulturi ]n ape din Iordan, +i-n ele s[ renasc[ ca ]ntr-o mare vie, Al vremilor trecute, al celor ce-or s[ vie, }mi place s-afund g`ndu-n al timpului noian, De sorginte romantic[ este =i voluptatea de a se afunda ]n }mi place s[-mi las g`ndul s[ zboare neoprit. +i lini=tit ]n mine, c`nd preajma v[z turb`nd [ ] este apocaliptic[ dezl[n\uire atare o tocmai c[ ]ns[ Iat[ S[ zbiere pe ea ursul de groaz[ sp[im`ntat. S[ surpe ]n pr[p[stii o st`nc[ scorboroas[, S[ ]mple tot eterul de aburi de pucioas[, +i tr[snete ]n cremeni izbind ne]ncetat u Aesnr. etu lcadi ntr este natura Alecsandri, Pentru Alecsandri. lui

Caraiman iutai pnr aes[ ie\e a direc\ie aceast[ pentru ilustrativ , O otl iauu, a i n `pl lvi c = ] loca=ul ]n =i ca slavei, c`mpul ]n =i ca \iganului, cortul „se poate inspira tot a=a de bine ]n bordeiul muncitorului =i sub printr-o „democratizare“ accentuat[ a temelor: muza poe\ilor inspira\ie, de domeniului l[rgirii necesit[\ii a revolu\ionar[ ]n problematica social[ fiind tran=at[. +i definitiv[. [ ] disp[ruse de c`\iva ani buni, op\iunea pentru poezia angajat[ „poetul practic“ (II, 40), caracterul contemplativ al liricii sale decretat Heliade, lui autoopun`ndu-se cont`mplativ“, „poet =i ambi\iile-i doctrinare. +i chiar dac[, ]n 1845, se definea drept de repede. Pragmatismul poetului devine tot mai pronun\at, ca iubirea fiind considerat[ principalul izvor de inspira\ie (II, 25). (ra\iunea), „rezonul“ dec`t poezie, ]n important[, mai p[rea simtimente sunt simptomele unei patimi“) (II, 23). „Inima“ ]i („care sentimente totdeauna“ „mai sunt poe\ilor“ „ideile c[ volumului prefa\a lacrim[ [ ] nu \int[“, „f[r[ t`rziu; mai =i dat[, o nu scrie, mai va =`r“ simtiment c[ruia singur nu =tiu ce nume s[-i dau“. (I, am f[cut dec`t s[ presar ni=te idei vage =i s[ le ] r[t[cesc ]ntr-o lume m[ ideal[. Am s[ scris =i f[r[ \int[ dulci =i f[r[ visuri =`r,ni=te fac =i n- s[-mi pl[cut Mi-a um[rul. cu scrierile mele s[ t[m[duiesc boale morale, s[ ]ndreptez lumea m[rturisise ]n prefa\a volumului de debut: „eu nu-mi propui ]n 1835, }n ei. rosturile =i poezia ]n\elesese ]nceput, la care, ]n ironii la adresa lumii mondene. [ ] social Mozaicul satirei, unde ]ntrez[rim destul de clar „m`na“ celui ce a scris specia este profunde sale voca\iei spiritul ]n Mai de literatur[. astfel o pentru temperamental, preg[tit, era nu Bolliac asociat[ cu pericolele virtuale. [ ] cataclisme, al convulsiilor geologice. Splendoarea naturii este n otxu ltrr l pci Blic mue ideea impune Bolliac epocii, al literar contextul }n Dup[ 1840, concep\ia sa despre poezie se modific[ destul }n\elegerea poeziei ca expresie a sentimentului (poemul }n mai pu\in de un deceniu, poetul s-a dezis total de modul De=i s-a ]ncadrat (=i) ]n conven\ia poeziei intime =i elegiace, Bolliac ar fi putut deveni un mare poet al stihiilor, al uria=elor Sunt cobe eu a lumei sau lumea cobea mea? E iadul ]nainte-mi; e mort orice tr[ie=te: este gr[itor ]n acest sens) o ]nt`lnim, ]nc[, ]n 1843, ]n . }n . Din poesiile lui Cesar Boliac Cesar lui poesiile Din Epistol[ la D.K.A.K. la Epistol[ abund[ mu=c[toarele abund[ nc[lzesc cu un . Afirm[ acolo Afirm[ . 6). „F[r[ O 299 ACVILA STR{BUN{ 300 CEZAR BOLLIAC este de a ]nt[ri sufletele prin pictura patimilor,=i pictura mizerielor prin sufletele ]nt[ri a de este care am vorbit a fost, ]ntr-adev[r, definitiv[: „Misiunea poeziei (Misiunea poeziei), ceea ce dovede=te c[ schimbarea la fa\[ de meniri din cele mai bizare. [ ] cu numai unsprezece ani ]nainte! principiile enun\ate ]n prefa\a volumului de debut, imprimat sl[biciunilor =ialvi\iului“(II,68). biciul st`nga ]n =i luminilor facla dreapta „]n ia s[-=i poezia ca era s[u Visul 68). (II, ast[zi“ de ]n\eleas[ =i pozitiv[ cea lor o direc\ie pozitiv[ =i real[“ (II, 65) =i s[ vorbeasc[ „]n limba politic[“ (II, 65); de aceea cerea poe\ilor s[ dea „intuziasmului 64) =i c[ „ea trebuie s[ fie numai filozofic[, social[, uman[ =i „trebuie s[-=i reformeze cu totul mijloacele sale cele vechi“ (II, al poezieisociale]nliteraturanoastr[.Eraconvinsc[ poezia ( citat am care din articolul Prin 68). (II, lume“ despre omul schimbare atuturorideilorceavutp`n[acum=iare ast[zi „o =i con=tiin\[“, de total[ reform[ „o l`ng[ pe provoace, s[ categorici reformareapoeziei:eaarfi termeni ]n propune Bolliac Cezar poet, de celor superioare literaturii fa\[ de societate =i av`nd calit[\i de ideolog literar veacului nostru“ (II, 31). [ ] cei ]nver=una\i ]nc[, aceasta este misia poeziei =i a filozofiei pe ]mbl`nzi a =i strivi\i cei pe dezmor\i „a social[: tematica Iat[ =i o convingere care motiveaz[ op\iunea lui Bolliac pentru =tim unde s-a n[pustit mai cumplit nenorocirea“ (II, 30–31). s[ voi Am d-voastr[. ajutorul f[r[ =i =tim le =tim, le acestea toate iarna, frig =i vara cald este c[ trist[, toamna =i vesel[ totul. C[ au dulcineele ochi negri sau alba=tri, c[ este prim[vara mari Veaculcere poe\i! domnilor Petrarcilor,vremea trecut „A s[i: contemporanii de f[cute atitudine activ[ fa\[ de tradi\ie, cer`nd modificarea op\iunii [ ] sociale. totu=i, unilateral[, scriitorul nostru nedep[=ind limitele poeziei era, poeticului domeniului L[rgirea 31). (II, arhanghelilor“ Poezia Ideile sunt mai concis prezentate ]ntr-un articol din 1867 din articol ]ntr-un prezentate concis mai sunt Ideile Schimbarea era radical[ =i ea ]l determina s[ atribuie poeziei dependen\a dovedind) dat[, singur[ o nu (=i, Intuind o =i promova Bolliac poetic, militantismul Sus\in`nd , propaganta , 1846), Bolliac se dovede=te primul doctrinar important =arit[\ei cei adev[rate =i care ne lipse=te cu ]naintare C`t dedepartesuntem datoare –=icapabil[ , propaganta , ideei cei ideei m[rea\[ dat[ poetului vates: „Dar demnitatea eu, ca la sentinel[-n perpetu[ constr`nge se profetic tonul mea? “; cobea lumea Sau lumei? a eu cobe /Sunt tr[ie=te; orice mort e mi; /Torentele-i de fl[c[ri asupr[-mi vor c[dea? /E iadul ]nainte- r[stimp ]nfrico=at.//Sim\ globul c[ se mi=c[ =i cerul se cl[te=te /}n lutu-mi ce se surp[ se tulbur[ g`ndirea /+i inima-mi veste=te ruin[ vie ce ar sim\i mugirea /A m[rii furiate, a cerului turbat, descompune corpuri =i globuri dep[rtate“; despre poet: „Ca o t[ria a str[bate/ A m[sura eternul, a-l str`nge, compacta, /A reflec\ia moral-social[ a acestuia; despre „om“: „El are facultate Grigore Alexandrescu ( ]ns[ literatur[ abia c`nd se ]nrudesc cu satira contemporanului revolta meditativ[ de mai t`rziu a lui Mihai S[ulescu, ele devin la ]nceput bun un alc[tuiesc social caracter cu sale versurile \iganilor, crearea unei industrii na\ionale etc. Numeroase din muncitorilor, la lupta pentru emanciparea femeii, dezrobirea instrument al democra\iei, de la grija pentru soarta \[ranilor =i posterit[\ii ]ndeosebi prin politizarea lirei sale, devenit[ activ dat na=tere tuturor artelor. [ ] estetice. Lirismul a creat civiliza\iile, iar expresia sa verbal[ a uman[ =i pragmatic[, de=i izvor`nd din ad`ncimile sensibilit[\ii romantic exclusiv, poezia ]nseamn[ activitate orfic[, adic[ total un remarcabil teoretician al lirismului: pentru el (la 1846), ca doar, ]ntr-un t`rziu, G. C[linescu. Deoarece Bolliac nu e doar fac[ s-o avea repara\ie c[rui a Bolliac, Cezar este prozator) cei descalifica\ideMaiorescu(]irecunoa=te]ns[valoarea al barbariei,arbitrarului“(II,81). „un drept puternic ajutor al moralei =i ap[rea al civiliza\iunii, un inamic ]i teribil poezia minuni, at`tea face a Capabil[ 80–81). (II, ei“ ap[s[torilor prada ]n geme ea c`nd patrie o a ]mpinge neamul omenesc c[tre ursite mai ferice; de a r[zbuna de a-i da curagiu =i energie, de a cere progresul, de a lupta spre lui, lacrimile lui; a fulgera pre ap[s[torii lui cu fulgerul muzei, libertatea; de a se cobor] ]n anima poporului, a c[uta durerile m[ririlor umanit[\ii; de a ]n[l\a adev[rul, dreptatea; de a nobila Pa=optistul ]nfocat care era Bolliac a r[mas ]n con=tiin\a ]n r[mas a Bolliac era care ]nfocat Pa=optistul NEGOI|ESCU: Cel mai nedrept[\it poet preeminescian, dintre Bucure=ti, Editura Minerva, 1985. P SCARLAT.Mircea nrdcr ] oea u Czr Bolliac, Cezar lui opera ]n Introducere Epistol[ – La D.K.A.K.), . 71-81, 96, 108–113. ori se ]nal\[ la 301 ACVILA STR{BUN{ 302 CEZAR BOLLIAC sensul literaturii, adic[ al expresivit[\ii beletristice, chiar =i ]n a cea dec`t Prelins din Etna este, / sau Ecla-\i calaiul, \ine marmur[ traiul, /Ce ]n ocne de ce-mprim[ metal?“ fier /Pucioas[, gumvital? c`ntare, /De unde-\i vine cursul cu ast[ fierb`ntare, /Lichidul ( la pre\iozit[\ile lexicale cu care ne deprinde ast[zi Leonid Dimov Macedonski. Estetismul macedonskian poate duce p`n[ departe, din parnasian decor ]n lasciv[ senzualitatea ]n (ca anecdotismul didactic pitoresc al lui Anton Pann =i naturalismul notabile: Caraiman, ]n plumbateci“), cei mun\ii („prin st`ncoase asperit[\ilor ale viziuni hasdeiene, ]nrudiri Tiberi?“ Un diamon politic ]l agita. Exist[ la Bolliac de asemeni afla\i vro osebire? – /Ori pe Traiani cunoa=te\i din Neroni sau Rotschild avere? a lui Rousseau g`ndire? – C[uta\i-le \[r`na! anticapitalist: „Ce s-a f[cut virtutea lui Lafayette de ieri? /A lui fanteziei v`nt“ – la aplica\ia ce ascunde fortuna labilis s`mburele pe-al m[re\e, invent[ri /}n pompoase? biruin\i ]n desf[tate? p[m`nt?/ Unde-l c[ta\i, prie re\ine de a Bolintineanu, ]n a c`nta ruinarea civiliza\iilor, contemporan, c[ nu se alt poate cu ]nrudindu-se care, condei un pentru cu pu=c[ria, cu surghiunul dat[, („]n Camceatka o Rom`niei“) =i nu nu e bardul de mirare pl[tit atunci, le-a sa ac\iunea =i durere, /A\int, ]ncrunt vederea pe-al timpului compas“. Ideile Od[ la baia lui Proza poetic[ din Cuprinz[toare, gamaluiCezarBolliacincludedeopotriv[ Zv`rlind ]n ceruri mun\ii =i p-Adis greu r[nind. Gigan\i =i Ecatonhiri, Titani care ]l bate, }n care el prive=te pe Jupiter tr[snind Eshil le-ar zice iaduri, ad`ncuri sf[r`mate, sau: Ce din t[r`muri fierte potopul a zidit }n urm[-mi catedrale de talii uria=e +i buciume din st`ne s-aud pe v`nt venind

Autopsie u rcrl sr Piipd, u esr = strofe =i versuri cu Philippide, spre trecerile cu trece de la reflec\ie: „+i unde este bunul d-aici de pe C`nt[rii Rom`niei C`nt[rii , sau, cu tent[ social[, ca ]n ca social[, tent[ cu sau, ,

Ercule Medita\iile ): „Izvor de via\[ nou[ =i demn d-orice teni? ]n lupte s`ngeroase? / Saraiuri , va fi continuat[ de Bolliac, ]n Bolliac, de continuat[ fi va , -i de debut (1835), mai turbure Ermitul ]n , O Ocna

Suzana iie\ pe diminea\[ ) estet (cu estet ) a lui al ) – =i salut[ foarte pertinent, la apari\ie, oameni din popor cari se vor l[sa a se am[gi de vorbele =irete cotropeasc[ s[ cerul, – opri ori putea c`nd exclam[ mai profe\ind: „Amar vor acelor nu-i Arhanghelii care pe Demonilor, pe Titanii pe care Jupiter nu-i mai poate tr[sni: ei sporesc cetele c`nd vorbe=te de tiranii =i privilegia\ii de tot felul ce fortific[ atunci imagistic, c`teodat[ ]nfl[c[reaz[ se ]ntocmai“, cita „a Stilistul exact, care ]ndr[zne=te s[ zic[ „a daghereotipa“ pentru de o nobil[ str[vezime ideatic[, prin patosul intelectualului). pitoresc dezvoltat[ ideologic) =i prin construc\ie =i preciziune expresiv[, a junimist[ ramura conservatorilor). [ ] de politic, apropia, va se anii, cu =i, frunze verzi“ (cur`nd ]ns[, va adopta ideea „formei f[r[ fond“ de salat[ o rom`n[ poezia din face a tinde ce „=coala drept Filimon, dup[ cum condamn[ social[, ca promotor emo\i mentor literar, el e adus s[ cear[ scriitorilor a reflecta realitatea ]i confer[ rolul de seam[ de a crea izvor`nd din necesitatea omului de a se civiliza\ie, expune esen\ial[ public), ca c[reia r`nduri, diverse ]n exalt[ o care (pe activitatea prozastic[ principal[ a lui Bolliac e cea publicistic[ ( geniului-natura “ ]n oricare alt secol, de c`nd geniul-omul lupt[ cu succes contra cu Isis-Misterul ]n secolul acesta s-a v[zut mai cr`ncen[ dec`t mistic[ a antichit[\ii. Aceast[ lupt[ ]nc[ierat[ a modei-+tiin\a modei, „civilizarea“, zeitatea corupt[ modern[, cu „Isis“, zeitatea „Frumos este s[ asiste inteligen\a la aceast[ lupt[ ]nc[ierat[ a zice, relu`nd apoi termenii prin straturile morfologiei spiritului: fi n-ar de perfec\iune, numi putea s-ar civiliza\ia iar civiliza\iei, potrivnic[ profund[ c[ moda s-ar putea numi civiliza\ie, de n-ar fi uneori de d`nsul“ – „=tiin\a“ fiind arheologia, cultivat[ din concep\ia toate, nu-mi voi ]ngropa „talantul“ p`n[ c`nd voi putea face uz aceast[ legedraconic[=iimoral[pentru=tiin\[.Mediocru]n l[sat literele pentru publicitate; voi l[sa publicitatea for\at de l[sat =coala pentru armat[, am l[sat armata pentru litere, am Patriotismul nedezmin\it ideologic. i-a determinat pe tribula\iile carierei: axat[ „Am viu ziaristic[, oper[ sa importanta Capodoperele ziaristice ale lui Cezar Bolliac sunt, desigur, Pe=tera de la ob`r=ia Ialomi\ei ob`r=ia la de Pe=tera adeseori at`t de bizar[ – cum ]nsu=i cum – bizar[ de at`t adeseori onal – de Convorbirile Libertatea presei opinia public[ pild[, slobozirea \iganilor Mozaicul social Ciocoii vechi =i noi recent inaugurate, (idealism lucid, . Iat[ cum, ]n ). De fapt De ). (ironie de 303 ACVILA STR{BUN{ 304 CEZAR BOLLIAC reparti\ia egal[ a muncii =i la asigurarea libert[\ii cuv`ntului. la parazi\i, =i tr`ntori de castelor privilegiilor desfiin\area la popoarelor ]n „c`rmuitori =i c`rmui\i“, la abolirea monarhiei, ]mp[r\irii ]ncetarea la legilor, fa\a ]n cet[\enilor tuturor poezia mai avea misiunea de a contribui la restabilirea egalit[\ii general[ la cet[\eanul actual, la demnitatea de om“. }n sf`r=it, spiritual[ =i cultur[ de ]ndestularea de material[ ast[zi s[ se lipsit aridice cel prin educa\ia necultivat, cel proletarul ca fac[ „s[ datoare fiind poezia proletarului, Boliac d[dea special[ libertatea statelor, ]ntrona proprietatea a comun[ =i de republica. concuiste“), O aten\ie („de militarist spiritul st[vili a de poetul are misiunea de a desfiin\a tirania religiei ]n societate, se din Saint-Simon, Fourier, Owen, Proudhon, Victor Hugo, c[ 1848. la de revolu\ionarilor a lupt[ de platforma constituit au care politic[ pus[ ]n serviciul ideilor de libertate na\ional[ =i social[, devine un poet social, inaugur`nd ]n literatura noastr[ poezia Lamartine). }n culegerile de poezii ulterioare (1843–1857), el preromantice poeziei ]nr`urirea ]n 1835, cu un volum de volum un cu 1835, ]n reformei agrare din 1864, Cezar Boliac (1813–1881) a debutat lupt[tor pentru Unirea Principatelor =i principal sus\in[tor al vitreg[ ( Iudeei.“ poporul pe Crist ]n ucig`nd Caiafa, =i Hanan zicea Astfel guvernului? tirania aduce a fi poporului rom`n dreptul de a se amesteca ]n lucrurile \[rei ar aceasta, dec`t ap[r[torii coali\iunii? alta Nu strig[ zic ei, ]n Ce foile lor s[u. grase, c[ despotismul a se a=eza da a tinde este sc[parea patriei evraice; c[ Crist, prin doctrina lui poporan[, patriotice ]naintea poporului =i din Ierusalim. frumoase Ei ziceau foarte c[ moartea vorbe lui Crist cu scuzau se (poporul) Iuda vinde pe Crist fariseilor! Hanan =i Caiafa os`ndind pe Crist unei clase ]mpotriva poporului =i vor vinde pe fra\ii lor precum de-lemn al p[c[tosului! Ei vor servi, f[r[ s[ =tie, cauza tiraniei ale ciocoilor! amar acelora cari ]=i vor unge p[rul lor cu untul- }ntr-un articol din 1846, PIRU: Secretar al guvernului provizoriu revolu\ionar la 1848, 1940) I. NEGOI|ESCU. !) , Bucure=ti, Editura Minerva, 1991. P Istoria literaturii rom`ne Medita\ii Poezia engleze =i fran =i engleze , Boliac sus\ine, inspir`ndu- ]n proz[ =i versuri, sub versuri, =i proz[ ]n Camera actual[, mum[ actual[, Camera , volumul I (1800– . 68–71. ceze (Young,ceze adu n[ mi eeo, l ooe „n rue l prozei al rom`ne“. Ercule „un socotea ]l generos, mai ]ns[, Hasdeu literar, precum =i oratoria sa. publicistica Autor al versurile, unor articole ]n redactate ]n clocote=te stil de ea manifest 1835; ]n debutat, (Young, Ossian, Rousseau, Gray, Legouvé =.a.) cu care poetul a prozopoematice de inspira\ie mai mult livresc[, preromantic[ politic. Personalitatea lui se exprim[ doar par\ial ]n „medita\iile“ literar,memorialist, ziarist, traduc[tor, teoretician poet, arheolog, militant sale: =i g`nditor epocii ale spirite fecunde =i Bolliac (25 III 1813 – 25 II 1881), unul dintre cele mai dinamice Se na=te sau se face omul?, mult un reformator social dec`t un poet, cum rezult[ mai din considere se poezia s[ totu=i pl[cea }i lui. insuficien\a versurilor a de artistic[ con=tient era poetul c[ pare Se Boliac “ neglijent, de unde aprecierea lui B[lcescu: „ce mauvais poète Cl[ca=ul revolu\ie, ( putred[ or`nduire vechea r[sturna a pentru ]ndemna ]n timpul revolu\iei =i chiar dup[ aceea la r[zvr[tire M[rginindu-se acum la o \igani. atitudine de comp[timire, robilor Boliac va a =i iobagilor a nemiloas[ exploatarea de prison din poezia lui Boliac are un caracter militant, cum se poate vedea sus\ine el – vroie=te – ca poezia rom`n[ rom`neasc[ s[ „Na\iunea ]mbr[\i=eze toate umanit[\ii. ale civico-morale, nobile, ]n ele, cu patos, pentru angajarea poeziei ]n serviciul idealurilor „ Poezia MICU: I MICU: =i suflet – Cultura na\ional[, 1994. P Al. PIRU. Mali\iosul Eliade ]l poreclise, „Sarsail[“, ca =i pe C.A. Rosetti. Muza mi-au pus ]n doliu. +i legea lor cea grea St[p`nul, arenda=ul Au fost g`ndirea mea. cl[ca=ul =i |iganul }nc[ de la ]nceputurile ei, conform`ndu-se acestui crez, acestui conform`ndu-se ei, ]nceputurile la de }nc[ Carnavalul “ (al lui Heliade), lui (al “ de Lamennais), nsuficient a fost (=i ]nc[ mai este) apreciat Cezar apreciat este) mai ]nc[ (=i fost a nsuficient Istoria literaturii rom`ne , Poezia Sila ). Din p[cate, poeziile manifest sunt scrise sunt manifest poeziile p[cate, Din ). , |iganul , C[tre scriitorii no=tri Epistola la scris[ la Constantinopol ]n 1850: Misiunea poeziei Misiunea

v`ndut ,

Muncitorul D.K.A.K. . Bucure=ti, Editura Grai . 56–57) !, R[spuns la articolul , Bolliac pledeaz[ Bolliac , unde condamn[ (dup[ ici din Ciocoii Une voix 305 ACVILA STR{BUN{ 306 CEZAR BOLLIAC u Mie u vl e oze C o eoi[ gazet[reasc[, retoric[ denun\[torul ororilor o inerente societ[\ii Cu feudale ob\ine efecte poezie. de val un Moise, lui totu=i, intermitent, din negrele sale stihuri \`=ne=te, ca din st`nca inocent[, traverseaz[ cu non=alan\[ mla=tini de prozaism, =i, formule demonetizate, adopt[ cli=ee, peroreaz[ cu o ]nver=unare evit[ discursivitatea, face adeseori uz de termeni abstrac\i, de Temperament sociale. frenetic, eruptiv, oprim[rii =i ca orice inechit[\ii a denun\are de poezia v`ndut I-e p „ora e rm“ C ae ae ug poezii lungi Carnavalul sale ale Cu aram[“. de „coarda pe XIX-lea c`nt`nd maimultdec`toricarealt societ[\ii, al =i epocii al sonor“ „ecoul model, s[u principalul Cezar Bolliac, s-a vrut, =i a fost realmente, asemenea lui Hugo, „leli\e“), unor strofe pu\ine nu el, =i dedicat, (a consecven\[ limbele f[r[s[fiavutlimb[f[urat[lafabricad-tale“. domnule Boileau, f[r[ tr[i, regule, precum vor tr[iesc Osianii Hugo =i se =i renasc ]n Shakespeare toate [...] exist[ acestea rebeli cutotularteiluiBoileau Faust=i Iov =i sunt Boileau; d-lui regulile dup[ f[cut s-au nu egiptean[, persan[, chinez[ =i scandinav[ – acele lumi de poezie canoanelor: „Verseturile epopeii refractar[ evreie=ti [ ], universal[ epopeea indian[, poezie marea prin clasice poeticii perfect[, Bolliac refuz[ estetica normativ[, infirm`nd preceptele e nu natura c[ vedere ]n av`nd =i, noastre“) inimei („centrul concep\iei lui Victor Hugo. V[z`nd ]n poezie o for\[ a naturii Bolliac e, ]n aspectul Cezar estetic, eminamente lui romantic[, ]ndatorat[ ideologia utopic, socialism radical, democratism actual[“. Amestec de romantism activ, revolu\ionar, luminism, numai teoretic[ de libertate =i egalitate ]n libertatea practic[ =i iubire acea pref[c`nd [ ], societate ]n inegalit[\ii izvoarele de-am[nuntul cu cerceteze S[ lume. despre omul ast[zi are con=tiin\[: schimbarea tuturor ideilor ce a avut p`n[ acum =i resorturile sale la o prefacere ]ntreag[, la o reform[ total[ de c[ „este timpul ca poezia s[ se ocupe, s[ puie ]n mi=care toate care vorbe=te inimei, iar nu fantaziei numai“, poetul consider[ pentru nu iar[ ea, pentru scrie s[ ea; sufere ce tot a ea, sper[ ce tot suferin\ele ei na\ionale; s[ fie r[sfr`ngerea a tot ce simte ea, a sim\[mintele sale, aspira\iunile ei na\ionale, politice, sociale, ie aetr rnii, ha dc n c o inflexibil[ o cu nu dac[ chiar principii, acestor Fidel , leli\e“. Muncitorul (dup[ Hugo), Aprig convins c[ „poezia cea adev[rat[ este aceea , Sila , Cl[ca=ul Fata de Fata =i aforismelorei,darcutoate ia na=tere ]n literatura rom`n[

boier =i fata de \igan poet rom`ndinsecolulal poeta-vates , Bolliac nu , |iganul de „émaux et camées“, ca artist parnasian Bolliac rezerv[ cititorului =i surpriza de a i se revela ca f[uritor sug`nd pe om pe spete, /Cum Dante l-a v[zut“. Prin contrast, mergi p`n[-n tartaruri/ acolo te prime=te /Al t[u prieten Iuda, gone=te! /S-auzi murmur`nd r`uri =i s[ te te frigi c[ de rar sete! pas /Mergi, giuru-\i ]n s-auzi „Etern heliadesc: impreca\iei unor buc[\ica nu fie ]nzestrat =i pentru satir[, fapt verificabil prin parcurgerea Ocna prin altele „nop\ilor“ lui Macedonski, ]n prin unele dintre componente, premerg „scrisorilor“ eminesciene, II aplicat[, cu notabile rezultate artistice ]n e terifiant) intensul spre ales (mai intens spre grandios, spre Decebal“. ( umbla umbra lui Zamolx ce s-aude, /P-aici ]ncura calul viteazul cei crude/S[geata de timp, de secoli, vecia str[b[t`nd. ]ncrunt`nd, /R[masuri tari, negre seme\e, antideluviane, stau /Ce-=i r`d ruinate, /P`rlite, titane v`rstele din milioane „Palaturidace: timpurile de aminte=te ]i peisaj asemenea Un vatr[ /+i cerbul pe-o spr`ncean[ s[-l v[z f[r[ rival.“ ( s[rind din piatr[-n piatr[, /}mi place s-aprind seara pe o ]ntins[ capra v[z s[ place /}mi mal, ]n mal din tun`nd v`ntul ascult s- place „}mi s[lbatic[: m[re\ie o de priveli=ti sumbre, pu\in mai sau mult mai sobre, tablouri picteaz[ caz, orice ]n c`nd, atroce scene de zugr[virea ]n exercit[ se Hasdeu, lui t`rziu versific[ la nivel de art[ ]ndeosebi atunci c`nd, asemenea, mai ad`nc de fiare, /P`rlite de dureri“. }n general vorbind, Bolliac toate astea ]ntr-o cumplit[ stare: /Zdrobite r[u de bice =i roase- bra\e, mijloc =i oricare tr[sur[ /F[cut[-a de pl[ceri; /Dar ]ns[ „Prive=te bine chipu-i: biciuite, precum contemporanului s[u rus, sub ]nf[\i=area fetei din popor timp =i „muza triste\ii“, ea ]i apare, nu o singur[ acela=i Nekrasov,dat[, ]n la ]ntocmai ca nostru, poetul la fiind, indign[rii“ „Muza d[m.“ mai n-o /Tr`ntorilor munce=te; ce-o celui e-a „fierul“: „P`inea, fierul o rode=te; /Tot cu fierul o p[str[m;/ Ea de exemplu, ineditul poetiz[rii rezult[ din bisemia sinecdocei st`rnite (ca la Juvenal =i Hugo) de „muza Indignare“. }n lirice ]n virtutea g`ndirii analogice =i a puterii de a plasticiza, , una din cele c`teva „epistole“ demne de Alexandrescu =i care, =i alte piese. Un poet cu asemenea posibilit[\i nu putea s[ cat fid ] citata ]n fiind, aceasta O diminea\[ pe Caraiman Tr[d[torul otr[vit[ zv`rleadin ochi, frunte, m`n[, gur[, /Picior, =i Lep[datul aa e boier de Fata ). Propensiunea spre masiv, /P-aicea , compusecuundaral Pedeapsa cu La Maior Ion Voinescu avant le lettre mal ]nmal, uria=ii ai Daciei , \iganc[: o ,

Ermitul moartea /P-aicea Cl[ca=ul . Biblica piept, ). , 307 ACVILA STR{BUN{ 308 CEZAR BOLLIAC preocuparea pentru antichitatea dacic[. prin B.P. Hasdeu lui al precursor rom`ne=ti, ]ntemeietorii arheologiei dintre unul =i fost a scriitorul p[strat, s-au T[ierea boierilor la M[n[stirea Dealului ( localiz[ri =i originale teatru, de vioiciune =i sensibilitate. Mai pu\in personal, probabil, ]n piesele Bolliac d. itinerariul ]n multe altele, ci =i, mai ales, ]n memorialul de c[l[torie ( ( combativ[ ca a lui Hasdeu), desf[=urat[ at`t ]n propriile gazete deosebit de variata activitate publicistic[ (tot at`t de divers[ =i funde mari, l[sate /Pe-o pulp[ de-nc`ntat“. ( /De zale tot de aur, de c[t[r[mi lucrate /De onix =i rubinuri, pe /P[=ind cu gravitate, piciorul care sun[. /De zale-n-congiurat; pu\intel lung[ „sumeas[“, se c[ma=a vede „greu, sub plin de de catarame ]n =i, chip de baie semilun[, la merge Susana Curierul, Iriana, 1994. P ]nceputuri p`n[ la MICU. Dumitru prozator,Ca =i vasta ]n doar nu realizat s-a Bolliac Cezar

Espatriatul . 186–189) cr[ soi a ieaui rom`ne, literaturii a istorie Scurt[ , 1845), ]nc[rcat de informa\ie, scris cu scris informa\ie, de ]nc[rcat 1845), , primul r[zboi mondial , Buciumul , Trompeta Matilda , Radul Vod[ . Bucure=ti, Editura ,

Moartea lui Abel lui Moartea Carpa\ilor Susana ). ), care nu

. e la De I. ) c`t =i c`t ) Din , ae rnlgc...... Tabel cronologic Reflec\ie Epistola la D. K. A. K. Holera Ciocoilor Ciocoii din revolu\ie C`ntec oltenesc Se na=te sau se fac O \iganc[ cu pruncul s[u Cl[ca=ul Pedeapsa cu Apostrof[ 99 ...... Salahorul Invaziile La Rom`nia Vaca v[duvei R[sunet la hora Acvila str[bun[ Me=terul M La un copil Pe malul O diminea\[ pe C Sila 51 ...... Ocna 45 ...... Muncitorul 40 ...... Vara Tr[d[tor Fata de boier =i fata de \igan 27 ...... Cugetare 22 ...... Carnavalul La cea ]nt`i corabie rom`neasc[ (Mari\a) |iganul Alaiul unui cer=etor ...... 59 ...... `dt...... 15 ...... v`ndut l...... 38 ...... ul u[i...... 75 Dun[rii...... 142 ...... 112 ...... 99 ...... 102 ...... nl ...... 79 ...... anole ...... 77 ...... ore...... 104 ...... moarte ...... 93 ...... 91 ...... nri...... 87 ...... unirei ...... 122 ...... 85 ...... 130 ...... araiman e omul? ...... 14 ...... 128 ...... 132 ...... 115 ...... 65 ...... 118 ...... 29 ...... POEZII SUMAR ...... 19 ...... 7 309 ACVILA STR{BUN{ ARTICOLE ARTICOLE LITERARE [Scrisoare c[tre C. Negruzzi] ...... 148 Poezia Popular[ ...... 154 C[tre scriitorii no=tri! ...... 158 Teatrul din Bucure=ti ...... 164 Coconul Iorgu de la Sadagura ...... 166 Poezia ...... 168 Revista literar[ ...... 185 [Misiunea poeziei] ...... 190 Literatura =i limba ...... 195

ARTICOLE POLITICE [Ap[rarea revolu\iei] ...... 200 [Vin toate na\iile] ...... 203 Mozaicul social ...... 205 Prin\ strein ...... 220 Monstruoasa coali\iune ...... 224 [Votul Universal] ...... 230 [Aplicarea Legilor] ...... 235 }mp[m`ntenirea principelui de Hohenzollern ...... 244

ARHEOLOGIE Pe=tera de la ob`r=ia Ialomi\ei Pe=tera cu oalele Comoara din cump[na cioc`rl[ului Valea caselor =i mormintele de pre Vulcana Mare ...... 247

Referin\e istorico-literare ...... 284