Un Prim Manifest De La 1864 Contra Unei Eventuale Reîntregiri a Basarabiei Cu România

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Un Prim Manifest De La 1864 Contra Unei Eventuale Reîntregiri a Basarabiei Cu România UN PRIM MANIFEST DE LA 1864 CONTRA UNEI EVENTUALE REÎNTREGIRI A BASARABIEI CU ROMÂNIA Ion Varta În cele ce urmează, propunem spre atenţie un basarabean. Pe durata unui deceniu (1854-1865) document important, care a ieşit de sub peniţa el a căutat în repetate rânduri să obţină acordul lui Ioan Dabija, semnat cu pseudonimul „Ion Ce- autorităţilor ruseşti pentru tipărirea unei publi- rescu”, tipărit, iniţial, în paginile publicaţiei pe- caţii periodice de limbă română pentru a com- riodice „Novorosiiskii Telegraf”, de la Odesa, iar bate procesul de catolicizare a bisericii ortodoxe ulterior, editat sub formă de broşură pentru a fi din Principate şi ulterior din România şi pentru a difuzat în România. combate curentul prooccidental şi antirusesc din societatea românească (Patrimoniu 1992, 82-94). Ioan Dabija a stat timp de câţiva ani la Bucureşti, în calitate de reprezentant al guvernului rus în Co- Basarabeanului Dabija, în calitate de pretext pen- misia mixtă ruso-română care avea drept obiectiv tru inaugurarea acestei polemici cu Cezar Bolliac soluţionarea chestiunii de recuperare a valorii în i-au servit mai multe articole inserate în paginile bani a proprietăţilor abandonate de către supu- ziarului „Buciumul”, în care era deplânsă soarta şii ruşi în cele trei judeţe sud-basarabene. Pe du- românilor basarabeni, care gemeau „sub jugul gu- rata acestui îndelungat sejur în capitala statului vernului rusesc” şi în care era manifestată, toto- modern român, basarabeanul Ioan Dabija, cum dată, dorinţa cu privire la „întrunirea Basarabiei era şi fi resc, a manifestat un interes special pen- noastre către România unită”. Un motiv aparte tru evoluţiile care au urmat în cadrul României, pentru replica adresată ziarului „Buciumul” servi- proaspăt constituite, pe unele dintre acestea con- se publicarea în numărul 175 al acestei publicaţii a siderându-le regretabile. Acest dezacord al său cu programului său, care prevedea angajarea ziarului unele primeniri din cadrul Statului Român şi-a de „a sprijini naţionalitatea Română, în toate păr- găsit o refl ectare, mai mult decât concludentă, ţile, unde va fi în luptă, de la Tisa şi până la Nistru, într-un amplu articol, publicat ulterior sub formă de la obârşiile Tisei şi până la golful Salonic”. de broşură separată, în limba română, care purta Trebuie să recunoaştem, că Ioan Dabija demon- următorul titlu: „Glasul românilor din Basarabia. strează certe calităţi de polemist, chiar dacă, în Scrisoare de la 2 mai 1864, trimisă de către dom- mai multe rânduri, din lipsă de probe concluden- nul Ion Cerescu domnului redactor a[l] ziarului te, este nevoit să recurgă la invocarea unor argu- «Buciumul», la Bucureşti”. Se pare, că Ioan Da- mente care nu rezistă criticii. Din start, nu fără o bija a preferat să utilizeze pseudonimul „Ion Ce- uşoară ironie, el aduce mulţumiri protagoniştilor rescu”, pentru a evita eventuale animozităţi din ziarului „Buciumul” pentru grija manifestată faţă partea superiorilor săi, care n-ar fi acceptat ca un de toţi românii din afara frontierelor României: angajat al guvernului rus să se angajeze într-o po- „Toţi Românii, şi dimpreună cu dânşii, şi noi, lemică cu o publicaţie periodică importantă din suntem datori a vă mulţemi din inimă, pentru fră- România. Nu excludem că decizia sa de a inaugu- ţeasca voastră simpatie către noi”. În continuare, ra o polemică tranşantă cu „Buciumul” lui Cezar Ioan Dabija, îşi propune să contraatace pe două Bolliac a fost aprobată, în prealabil, de către auto- direcţii, pentru a anihila, sau, cel puţin, a dimi- rităţile ruseşti sau, poate, că a fost chiar coordo- nua efectele mesajului unionist panromânesc, pe nată cu acestea. Dovadă indirectă, în acest sens, care îl promova ziarul „Buciumul” şi de care s-a ne serveşte conotaţia fi lorusă şi antioccidentală a arătat atât de deranjat acest român basarabean şi, replicii lui Ioan Dabija adresată redacţiei publica- posibil, şi patronii săi – demnitari importanţi din ţiei periodice româneşti. administraţia rusească a Basarabiei şi Novorosiei, Trebuie să recunoaştem, că acest episod al pole- care au rămas în umbră şi al căror portavoce s-a micii lui Ioan Dabija cu Cezar Bolliac nu poate fi oferit să fi e acest contestatar al publicaţiei româ- considerat unul singular în biografi a acestui boier neşti. Iată cum îşi formulează prima replică pole- Tyragetia, s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 283-294. 283 II. Materiale şi cercetări mistul basarabean: „Însă, că să aveţi idee, încât rânduri, să introducă şi alte componente ale le- trebuie să ne tânguiţi, noi socotim de a noastră gislaţiei ruseşti, tentative care au eşuat, pentru datorie să vă spunem, cum stăm în Basarabia; iar moment, datorită împotrivirii pe care au opus-o, ca să avem şi noi dorinţă a ne alătura către Româ- în primul rând, boierii basarabeni. nia unită, daţi-ne voie să vedem mai întâi, cum Starea lucrurilor în spaţiul rural nu era de loc atât staţi, şi apoi să vă întrebăm: ce puteţi să ne daţi de idilică, precum o descrie acelaşi Ioan Dabija. mai mult decât ceea ce avem acum?” Modul în Dacă în România, în 1864, a fost efectuată o radi- care acesta îşi construieşte întreg eşafodajul ar- cală reformă agrară, în Basarabia aceasta va mai gumentării sale trădează un partizanat în favoa- întârzia câţiva ani. Abia în anul 1868 va fi reali- rea autorităţilor ruseşti de ocupaţie a Basarabiei zată o reformă ţărănească, puternic infl uenţată şi şi chiar un angajament conştient pentru apărarea de reforma pe care a promovat-o în România Al.I. cauzei ruseşti în acest teritoriu răpit de Imperiul Cuza, doar că în Moldova de la est de Prut costu- Romanovilor, în 1812. Un atare angajament îl rile achitate de către ţărani pentru terenurile obţi- obligă pe I. Dabija să invoce nişte semiadevăruri nute au fost cu mult mai mari. Preţul total pentru sau chiar minciuni despre destinul românilor ba- terenurile obţinute de către ţăranii împroprietă- sarabeni înstrăinaţi şi încorporaţi în componenţa riţi a fost aproape triplu faţă de cel real. În scurt Imperiului Rus, fără asentimentul lor prealabil. timp, efectele pozitive ale acestei reforme s-au Dânsul afi rmă că „naţionalitatea noastră”, adică epuizat, inclusiv din cauza unei politici de lungă cea română din Basarabia, nu se afl ă „în luptă cu durată de colonizare a ţinutului cu populaţie alo- nimeni şi cu nimic şi de nimic nu este ameninţa- genă, o bună parte a acesteia fi ind ţărani iobagi tă”, argumentând, în continuare, că „noi păzim, ruşi din guberniile ruseşti, dar şi colonişti străini, în toată sfi nţenia, legea părinţilor noştri”, iar invitaţi din alte ţări. În consecinţă, ţăranii basara- „obiceiurile noastre rămân neatinse”. Mai afi r- beni, din cauza lipsei de pământ, sunt nevoiţi să mă, în continuare, Ioan Dabija, că „de la Prut şi până la Nistru, noi, Românii, toţi vorbim în limba dea curs invitaţiilor parvenite din partea autori- noastră naţională; fraţii noştri săteni nu înţeleg tăţilor ruse, de a se stabili cu traiul în alte regiuni altă limbă, decât cea Moldovenească”. Realitatea ale imperiului – Caucazul de Nord, iar mai târziu, era, însă, mult mai tristă decât constatările aces- şi în regiunile din Extremul Orient. tui boier român din Basarabia, care caută să-l Pe lângă faptul că învăţământul era într-o limbă facă pe avocatul autorităţilor străine de ocupaţie a străină, neînţeleasă de populaţia autohtonă, el Moldovei de la Est de Prut. Către anul 1864, când mai era şi contra-plată şi taxele invocate de că- dânsul a decis să contraatace ideea unirii tuturor tre I. Dabija nu erau chiar atât de neînsemnate. românilor, inclusiv a celor basarabeni, în cadrul Pentru categoriile socialmente vulnerabile şi, în unei singure formaţiuni statale, situaţia acestora special, pentru ţărani, ele erau considerabile. În din urmă era departe de a fi optimistă. Quasi-au- acelaşi timp, în România Al.I. Cuza instituise în- tonomia acordată de împăratul Alexandru I, la văţământul primar obligatoriu şi gratuit şi, cel 1812, şi reconfi rmată, la 1818, fusese suprimată, mai important lucru – în limba maternă, fapt ce a la 1828. Organul superior ţinutal – Consiliul Su- permis desfăşurarea unui amplu proces de eman- prem, care întrunea prerogativele administrati- cipare culturală a întregii societăţi. În Basarabia, ve, judecătoreşti şi în componenţa căruia, după acest proces va întârzia încă timp de 60-70 de ani. apariţia acestei broşuri boierimea locală avea o Abia după Unirea Basarabiei cu România, la 1918, relativă majoritate, a fost lichidat şi înlocuit cu va demara un proces similar, care va conduce la un organ consultativ, alcătuit, cu preponderenţă, lichidarea, în mare parte, a analfabetismului. De din funcţionari ruşi. Limba română fusese şi ea la cele circa 6% de ştiutori de carte, în rândul po- strâmtorată în drepturile sale fi reşti, fi ind exclusă pulaţiei autohtone, de la sfârşitul secolului al XIX- din administraţie, aproape din întregul învăţă- lea, se va ajunge, la sfârşitul anilor ‘30 ai secolului mânt (peste doi ani, în 1866, ea va fi exclusă şi din al XX-lea la circa 60% de cunoscători de carte. Seminarul teologic, ca disciplină şcolară). Luând în consideraţie toate aceste circumstanţe, Nici în justiţie situaţia nu era atât de optimistă, afi rmaţia lui Ioan Dabija, potrivit căreia, „fi ecare precum o descrie Dabija. Încă în anul 1812, au- Român, după meritul său, poate să-şi facă cariera, torităţile ţariste de ocupaţie au introdus în Basa- să ajungă la dignitatea şi rangurile cele mai înal- rabia Codul penal rusesc, încercând, în repetate te”, nu corespunde, nici pe departe, adevărului. 284 I. Varta, Un prim manifest de la 1864 contra unei eventuale reîntregiri a Basarabiei cu România Doar reprezentanţii categoriilor sociale înstărite, în legătură cu politica autorităţilor române de a care acceptau să se convertească la limba şi cultu- consolida instituţia armatei este că România se ra rusă, aveau posibilitatea de a face o carieră în pregăteşte pentru o eventuală recuperare a Basa- cadrul Imperiului Rus.
Recommended publications
  • Bolliac - Acvila.Pdf
    CEZAR BOLLIAC ACVILA STR{BUN{ Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Edi\ie, tabel cronologic =i referin\e istorico-literare de Constantin Mohanu Ilustra\ii de Alex Ussow Textele din edi\ia de fa\[ sunt reproduse dup[: Cezar Bolliac, Pagini alese, Bucure=ti, Editura Tineretului, 1961 REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, D.Popovici, Al.Piru, George Munteanu, Dumitru Micu, Mircea Scarlat, I.Negoi\escu, G.C[linescu, Ovidiu Papadima, Ion Rotaru, Mircea Scarlat Editura Litera Interna\ional O. P. 61; C.P. 21, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2003 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Lectori: Valentina Solovei, Petru Ghencea Tehnoredactare: Lorina G]ncu Tiparul executat la Tipografia Universul Comanda nr. 8810 CZU 821.135.1-1 B- 66 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Bolliac, Cezar Acvila str[bun[ / Cezar Bolliac (Bibl. =colarului, col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i cop. / Vladimir Zmeev; serie nou[, nr. 426). B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2003 (Tipografia Universul). 312 [p]. ISBN 9975-74-694-2 ISBN 973-675-048-5 821.135.1-1 ISBN 973-675-048-5 © LITERA INTERNA|IONAL, 2003 ISBN 9975-74-694-2 © LITERA, 2003 1813 lui Abel.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Nationalism and Anti-Semitism in an Independent Romania
    E-ISSN 2281-4612 Academic Journal of Vol 8 No 2 ISSN 2281-3993 July 2019 Interdisciplinary Studies . Research Article © 2019 Giuseppe Motta. This is an open access article licensed under the Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs License (http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/). Nationalism and Anti-Semitism in an Independent Romania Giuseppe Motta Doi: 10.2478/ajis-2019-0012 Abstract The history of antisemitism in Romania is strictly connected to the religious and cultural framework of those territories, as well as to their political integration from the age of emancipation and independence to the establishment of a Greater Romania after World War I. This article aims to analyse the different intersections of this historical process and the continuity between the old forms of anti-judaism and their re-interpretation according to modernist dynamics during the first half of the Twentieth-Century. The Romanian case illustrates the transformation and re-adapting of old religious prejudice in new doctrines of xenophobia, nationalism and antisemitism. Keywords: Antisemitism, Anti-Judaism, Nationalism, Romania, Marginalization 1. Introduction. The Birth of Romania and the Question of Citizenship When studying Romanian contemporary history, a scholar is inevitably destined to meet with the question of anti-Semitism and the Jewish conditions in Romania. This is quite obvious when considering the interwar years or the Second World War, but a serious analysis could not help focusing attention on the previous century, when Romania became independent. This State was formed by two Romanian principalities, Wallachia and Moldavia, which had been under Ottoman sovereignty until the nineteenth century, when they fell under Russian influence and experienced the national awakening that led to the 1848 revolution in Wallachia and to the first union under Alexandru Ioan Cuza in 1859 (Georgescu 1992; Hitchins 1994).
    [Show full text]
  • Intriguing Changes in Romanian Translations of Shakespeare's Othello
    Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors) CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016 ISBN: 978-606-8624-17-4 Section: Language and Discourse 512 INTRIGUING CHANGES IN ROMANIAN TRANSLATIONS OF SHAKESPEARE’S OTHELLO Adela Cătană Assist., PhD, Military Technical Academy, Bucharest Abstract: The purpose of this essay is to explore some of the changes produced in the Romanian translations of Shakespeare’s Othello, focusing especially on the title of the play and the presentation of the protagonist in the cast list. The essay tries, moreover, to provide a number of possible explanations by building bridges between the original text, its translations and their historical, political and theoretical contexts. Therefore, we begin by making a review of each translation, its context, and specific features, and dedicate the final part of this paper to a comparative study, highlighting the translators’ choices. Keywords: adaptation, changes, protagonist, title, translation Over the centuries, William Shakespeare’s plays, whether they have been tragedies, histories or comedies, have captivated readers and audiences worldwide. Apart from the author’s talent, an important role in this process was occupied by translators who have made these masterpieces accessible to a vast public, in different languages and cultures, places and time periods. Romanian versions of Shakespeare’s Othello can reveal the translators’ efforts of remaining faithful to the original text while adapting it to the necessities of each historic context. In the late eighteenth century, cultural relations between Great Britain and Romania were insignificant and characterized by discontinuity, especially because of the long distance and the lack of common political and economic interests between the two countries.
    [Show full text]
  • Sclavie-Si-Libertate
    RROMII. SCLAVIE ȘI LIBERTATE Constituirea şi emanciparea unei noi categorii etnice şi sociale la nord de Dunăre 1370 - 1914 1 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………3 Capitolul I. Privire istorică asupra rromilor, istoriografie………………………..13 Capitolul II. Migraţia rromilor la nord de Dunăre. Căderea în sclavie………….30 Capitolul III. Sistemul juridic şi economic al sclaviei…………………………… ..63 Capitolul IV. Sclavia - realitate cotidiană a societăţii româneşti la începutul secolului al XIX-lea. Abolirea sclaviei……………………………………………. .101 Capitolul V. Circulaţie, supraveghere şi control în a doua jumătate a secolului al XIX-lea……………………………………………………………………………...156 Capitolul VI. Rromii între două migrații…………………………………………..199 Încheiere…………………………………………………………………………… 215 Bibliografie………………………………………………………………………….222 2 Introducere Abordarea istoriei rromilor ridică de fiecare dată numeroase controverse. Întrebările și prejudecățile legate de rromi generează dezbateri, dezbinări, clivaje ce depăşesc uşor cadrul ştiinţific şi alunecă pe terenuri încă şi mai nesigure, care nu duc nicăieri. Lipsa interesului acordat acestui subiect, în principal de către istorici, alimentează luări de poziţie greşite, abordări subiective, concluzii cel puţin tendenţioase, când nu derivă în rasism. Poate cel mai mult face polemică întrebarea: De ce spunem rromi şi nu ţigani?, întrebare ce conține în ea însăși răspunsul; pentru că este corect, din punct de vedere istoric, să folosești oricare din cei doi termeni. O a doua interogație vizează motivația istoricului și revelează,
    [Show full text]
  • Redalyc.Introducing Shakespeare to the Fringes of Europe: the First
    SEDERI Yearbook ISSN: 1135-7789 [email protected] Spanish and Portuguese Society for English Renaissance Studies España Nicolaescu, Madalina Introducing Shakespeare to the fringes of Europe: The first Romanian performance of The Merchant of Venice SEDERI Yearbook, núm. 27, 2017, pp. 129-148 Spanish and Portuguese Society for English Renaissance Studies Valladolid, España Available in: http://www.redalyc.org/articulo.oa?id=333553631006 How to cite Complete issue Scientific Information System More information about this article Network of Scientific Journals from Latin America, the Caribbean, Spain and Portugal Journal's homepage in redalyc.org Non-profit academic project, developed under the open access initiative Introducing Shakespeare to the fringes of Europe: The first Romanian performance of The Merchant of Venice Madalina Nicolaescu Universitatea din București, Romania ABSTRACT Shakespeare was introduced into the Romanian Principalities between 1830 and 1855, beginning with a production of The Merchant of Venice, translated from a French adaptation of the play. This essay considers the dearth of critical attention paid to the influence of French melodrama in Southeastern Europe, and in Romania in particular; examines the circulation of Shakespearean productions in this area; and investigates the various processes of de-and re-contextualization involved in the melodramatic adaptation of The Merchant of Venice in France in the 1830s and in its translation/performance in the Romanian Principalities in the 1850s. KEYWORDS: Shakespeare
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Abolitionism in the Danubian Principalities
    Portland State University PDXScholar Young Historians Conference Young Historians Conference 2020 Apr 27th, 9:00 AM - 10:00 AM Abolitionism in the Danubian Principalities Olivia H. Cull St. Mary's Academy Follow this and additional works at: https://pdxscholar.library.pdx.edu/younghistorians Part of the Labor History Commons, and the Political History Commons Let us know how access to this document benefits ou.y Cull, Olivia H., "Abolitionism in the Danubian Principalities" (2020). Young Historians Conference. 9. https://pdxscholar.library.pdx.edu/younghistorians/2020/papers/9 This Event is brought to you for free and open access. It has been accepted for inclusion in Young Historians Conference by an authorized administrator of PDXScholar. Please contact us if we can make this document more accessible: [email protected]. Cull 1 Abolitionism in the Danubian Principalities Olivia Cull PSU Challenge History of Modern Europe Mr. Vannelli 17 December 2019 Cull 2 “Will you dare count yourselves among the civilized peoples as long as it is possible to read in your newspapers, ‘for sale, young gypsy woman’?”1 Swiss-Romanian abolitionist Emil Coli de Guggsberg’s democratic accusation reflects the surge in abolitionist movements throughout the Western world during the mid 19th century. Stirred by liberal values imparted by Napoleonic Wars (1803-1815), many Western Europeans began to actively protest the imbalance ​ of power in traditional, feudalistic hierarchies. One key facet of this revolutionary fervor was an increased effort to abolish traditional practices of slavery, which were seen by an expanding audience as abhorrent and shameful. These widespread trends of social reformation reached the Danubian Principalities of Wallachia and Moldavia (a section of current day Romania) in the early 1800s.
    [Show full text]
  • SCHIMEK During the Nineteenth Century There Was Musical Migration from Cit- Ies Such As Vienna, Milan, Venice and Prague Towards the South and East
    Musical Ties of the Romanian Principalities with Austria Between 1821 and 1859 HAIGANUS PREDA-SCHIMEK During the nineteenth century there was musical migration from cit- ies such as Vienna, Milan, Venice and Prague towards the south and east. That this migration was noticeable in Serbian, Hungarian, Greek and Bulgarian cities was shown at the 17th Congress of the Interna- tional Musicology Society in Leuven, 2002.[1] A similar phenomenon took place in the Romanian world, which was not documented at this conference. The present article aims at proving that such a transfer also occurred on Romanian territory and that it was not an accidental phenomenon but part of the deeper process of political, social and cultural change suffered by the country after the second decade of the nineteenth century. A number of Austrian musicians arrived in the Romanian principalities precisely at the moment when, through a process largely supported by international politics, the Greco- Ottoman way of life was being abandoned in favor of Western habits. Politics, economy, and culture underwent a deep reform that affected mentalities, language and social practices. Foreign musicians of Aus- trian or Czech origin arrived, invited by princes or by influential local families, or even on their own in search of favorable commissions, and participated in this renewal work, particularly in its first phase (1821-1859).[2] CULTURAL CONTACTS BETWEEN THE ROMANIAN PRINCIPALITIES AND WESTERN EUROPE BETWEEN 1821 AND 1859 Musical relations between the Habsburg Empire and the Romanian principalities of Moldavia and Walachia[3] emerged against a differ- ent historical background than those in Transylvania, which had be- longed since the seventeenth century to the Habsburgs and possessed a longer tradition of Western-orientated music.
    [Show full text]
  • COMUNICAT PRESĂ Primăria Municipiului Ploiești, Prin Administrația Serviciilor Sociale Comunitare Informează Cetățenii Cu
    COMUNICAT PRESĂ Primăria Municipiului Ploiești, prin Administrația Serviciilor Sociale Comunitare informează cetățenii cu domiciliul în Ploiești aflați în categoria persoanelor defavorizate definite prin Ordonanța de Urgență nr.78/21.05.2020 ca fiind: a) persoanele din familiile beneficiare ale ajutorului social acordat în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; b) persoanele din familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei acordată în baza Legii nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare; c) pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi sunt de până la 704 lei inclusiv, reprezentând nivelul indemnizației sociale pentru pensionari prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr.196/2009, cu modificările ulterioare; d) persoanele încadrate în grad de handicap care realizează venituri exclusiv din prestațiile sociale prevăzute de art. 42 și 58 din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare. că, începand cu data de 02.09.2020, va proceda la distribuirea gratuită a unui număr de 50 de măști de protecție pentru fiecare persoană, aferent unei perioade de două luni. Pachetele cu măști de protecție se vor ridica în baza actului de identitate (în original) de la punctul de distribuire aflat în proximitatea adresei de domiciliu. Punctele de distribuire la nivelul municipiului Ploiești, respectiv străzile arondate acestora sunt următoarele: 1. Serviciul ajutoare încălzire, programe si incluziune sociala - str.Văleni, nr. 33 ( în spatele sediului SGU); Cartier Centru: Anton Pann, Armoniei, Basarabilor, Bibescu Vodă, Carpați, Constantin Dobrogeanu Gherea, Cuza Vodă, Dr.
    [Show full text]
  • Viața Lui Nicolae Bălcescu * Relațiile Lui N
    VASILE NETEA Viața lui Nicolae Bălcescu * Relațiile lui N. Bălcescu cu cărturarii și luptătorii români din Transilvania Fundația Culturală „Vasile Netea” VASILE NETEA VIAȚA LUI NICOLAE BĂLCESCU * Relațiile lui N. Bălcescu cu cărturarii și luptătorii români din Transilvania Ediție îngrijită și prefață de Dimitrie Poptămaș Editura Veritas Târgu Mureș 2019 Lectori: Dimitrie Poptămaş Mariana Ciurca Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NETEA, VASILE Viața lui Nicolae Bălcescu ● Relațiile lui N. Bălcescu cu cărturarii și luptătorii români din Transilvania / Vasile Netea ; ediție îngrijită și prefață de Dimitrie Poptămaş - Târgu Mureş : Editura VERITAS, 2019 ISBN 978-973-8116-34-4 I. Poptămaş, Dimitrie (editor și prefațator ) 94 Coperta: Alexandru Tcaciuc Tehnoredactarea și digitizarea: Alexandru Tcaciuc Copyright© Fundaţia Culturală „Vasile Netea” & Gelu Netea Toate drepturile rezervate Tiparul executat la S.C.INTERMEDIA GROUP Târgu-Mureş, str. Iuliu Maniu nr. 14, telefon: 0265-216666 ROMÂNIA Viața lui Nicolae Bălcescu Prefață Fără îndoială, Vasile Netea a fost și rămâne aproape în exclusivitate un istoric al Transilvaniei, în contextul unirii cu România, aș putea spune, unul dintre cei prolifici atunci când este vorba de românitatea acestei provincii, de luptele seculare pentru neatârnare, libertate, dreptate și unitate. Interesul pentru istoria românilor și l-a manifestat încă de pe băncile Școlii Normale de Învățători din Târgu Mureș unde a beneficiat de dascăli eminenți, continuat în procesul de exersare a profesiei de învățător în mai multe localități ale județului Mureș, în exercitarea unor activități de redactare și colaborare la unele publicații mureșene, coroborate cu o susținută activitate în cadrul „Astrei” prin numeroase conferințe publice având ca centre de desfășurare Târgu Mureșul, Reghinul și împrejurimile acestora și mai ales prin actul de lectură.
    [Show full text]
  • Descarca Revista 10 Mari Craioveni
    ZECE MARI CRAIOVENI în lumina istoriei UN PROIECT ARC Acțiunea pentru Renașterea Craiovei ÎN PARTENERIAT CU Colegiul Național „Frații Buzești” Colegiul Național „Carol I” Colegiul Național Economic „Gheorghe Chițu” Colegiul Național „Elena Cuza” Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” CRAIOVA 2018 Cuvânt înainte În anul în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, istoria ne reamintește să ne întoarcem către valori. Zbuciumul vremurilor nu s-a încheiat nici acum 100 de ani, nici după Revoluția din 1989. Zbuciumul vremurilor ne însoțește mereu, spre a ne aminti că trebuie să rămânem treji, căci suntem datori să veghem mereu asupra mersului timpului, pentru a nu îi lăsa pe cei necinstiți și nevrednici să îi oprime pe cei buni. În anul în care se împlinește un veac de la înfăptuirea Marii Uniri, România are nevoie de repere pentru a-și croi soarta visată în 1918. Figuri remarcabile din istoria noastră, care și-au pus amprenta asupra neamului românesc prin realizările lor, unele chiar asupra întregii lumi, merită, în acest ceas de aplecare asupra trecutului o așezare în lumină. Prin proiectul „Mari Craioveni”, ne-am propus să aducem în atenția publicului acele personalităţi ale istoriei şi culturii locale, naţionale sau universale care, prin originea lor, activitatea sau moştenirea culturală pe care au lăsat-o, şi-au legat numele de Craiova. În paginile acestei lucrări, veți găsi o selecție subiectivă a unor Figuri reprezentative care și-au adus contribuția la istoria Craiovei, a României și, unii dintre ei, la istoria universală. ValoriFicarea, astFel, a spiritualității craiovene, are menirea să contribuie revitalizarea spiritului local și conștientizarea craiovenilor cu privire la rolul și locul Craiovei pe harta culturii.
    [Show full text]