DOCSLIB.ORG

Încheierea Vizitei Președintelui Republicii Populare Congo

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Încheierea Vizitei Președintelui Republicii Populare Congo PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA 1 încheierea vizitei președintelui I ■ l£ i? Republicii Populare Congo, comandant Marien N'Gouabi î1' Ceremonia plecării din Capitală r y ri Joi dimineața s-a încheiat vi­ •al Republicii Socialiste Româ- ghe Cioară, Janos Fazekas, zita oficială de partid și de stat nia, și a tovarășei Elena Cornel Burtică, Ion loniță, Ion pe care a întreprins-o în țara Ceaușescu. Pățan, Ștefan Andrei, Constan­ noastră comandant Marien De la reședința oficială pînă tin Stătescu, secretarul Consi­ N’Gouabi, președintele Comite­ ANUL XXX Nr. 7 369 VINERI 13 IULIE 1973 4 PAGINI 30 BANI la aeroport, comandant Marien liului de Stat, George Maco­ tului Central al Partidului Con­ N'Gouabi și. tovarășa Celine vescu, ministrul afacerilor ex­ golez al Muncii, președintele terne,și alți membri ai gu­ Republicii Populare Congo, șef N'Gouabi au fost conduși de al statului, împreună cu tovară­ tovarășul Nicolae Ceaușescu șl vernului, conducători de insti­ șa Celine N'Gouabi, la invita­ tovarășa Elena Ceaușescu. tute centrale și organizații ob­ I! * I ta tovarășului Nicolae La plecarea distinșilor oaspeți ștești, generali, alte persoane Ceaușescu, secretar general al au fost, de asemenea, de față oficiale. tovarășul Ion Gheorghe Maurer Erau prezenți Eugene Germa- Partidului Comunist Român, și tovarășa Elena Maurer, to­ președintele Consiliului de Stat varășii Gheorghe Pană, Gheor- (Continuare in pag. a 4-a) Noi succese înscrise Generalizarea • wp * Semnarea Declarației solemne comune inițiativelor minerești fie Joi, 12 iulie, la Palatul Consi­ rației solemne comune au parti­ Biroului Politic al C.C. al P.C.M., factor eficient liului de Stat, a avut loc cere­ cipat tovarășele Elena Ceaușescu insârcinat cu Departamentul or­ pe agenda întrecerii monia semnării Declarației so­ și Celine N'Gouabi. ganizatoric, Justin Lekounzou, lemne comune a Republicii So­ Au fost de față tovarășul Ion ministrul industriei minelor, în- , în realizarea și depășirea cialiste România și a Republicii Gheorghe Maurer și tovarășa sărcinat cu problemele turismu­ Populare Congo. Elena Maurer, tovarășii Emil lui, Josephine Bayonne Moutou, sarcinilor de plan Declarația solemnă comună a Bodnaraș, Gheorghe Pană, llie președinta Uniunii Revoluționare Prin exploatarea fost semnată de tovarășul Verdeț, Gheorghe Cioară, Janos a Femeilor Congoleze, Eugene Nicolae Ceaușescu, președintele Fazekaș, Ștefan Voitec, Cornel Germain Mankou, ambasadorul Gavrilă DAVID, Consiliului de Stat al Republicii Burtică, Ion loniță, Ion Pățan, Republicii Populare Congo la judicioasă președintele Consiliului municipal al sindicatelor Socialiste România, și de co- Ștefan Andrei, Constantin Stătes- București, alte oficialități con- madant Marien N'Gouabi, pre­ cu, secretarul Consiliului de goleze. a utilajelor ședintele Republicii Populare Stat, membri ai guvernului, con­ In aplauzele celor prezenți, Sub conducerea organelor și In. perioada care s-a scurs Congo, șef al statului. Documen­ ducători ai unor instituții cen­ după semnarea Declarației so­ organizațiilor de partid, sin­ din acest an, sindicatele și tul poartă, de asemenea, sem­ trale și organizații obștești, alte importante economii dicatele și conducerile unități­ conducerile minelor și sectoa­ lemne comune, tovarășii Nicolae lor au întreprins o seamă de relor au acordat o atenție spo­ năturile miniștrilor afacerilor ex­ persoane oficiale, precum și Ceaușescu și Marien N'Gouabi Constantin Ajităriței, Ioan dicat și U.T.C., măsurilor lua­ terne ai celor două țări — Geor­ Gheorghe Stoian, ambasadorul iși string cu cordialitate miinile* Volosinco, Constantin Tacea, te de conducerea unită(ii pen­ măsuri pentru aplicarea Și ge- rită asigurării condițiilor teh- ge Macovescu și Charles David țării noastre la Brazzaville. se îmbrățișează cu căldură. Florea Bochiu, Constantin tru perfecționarea pregătirii neralizarea inițiativelor apă- nico-materiale și organizatori­ In încheierea ceremoniei, cei Cruceru sînt doar cițiva din profesionale a conducătorilor rute în cadrul întrecerii socia- ce pentru ca un număr tot Ganao. Au fost preienți tovarășii doi șefi de stat au : ’«Hl cuvin* conducătorii auto ai autobazei auto în ceea ce privește con­ liste, menite să asigure creș- mai mare de brigăzi de mineri La ceremonia semnării Deda- Charles N'Gouoto, membru al țâri. 3 T.A. Petroșani, care își lac ducerea mijloacelor de trans­ terea producției și productivi­ să aplice aceste inițiative. cu dragoste de mașină și răs­ port, Întărirea responsabilită­ tății muncii pe seama folosirii Consiliul municipal al sindi­ pundere față de meserie, dato­ ții lor fată de starea lor teh­ cît mai eficiente a forței de catelor a ajutat și orientat ria, oameni demni de respect nică și folosirea la maximum muncă, a timpului de lucru și comitetele sindicatelor ca îm­ CUVINTAREA TOVARĂȘULUI și prețuire, din a căror grijă, a capacităților acestora, în a utilajelor din dotare, a unei* preună cu conducerile sectoa­ lună de lună unitatea Înregis­ primele 6 luni ce s-au scurs mai bune organizări a produc­ relor și maiștrii să nominali­ ției și muncii. zeze lunar locurile de muncă NICOLAE CEAUȘESCU trează însemnate economii din acest an s-au economisii Minerul Nicolae Bocor — de benzină, uleiuri, cauciu­ 159 000 litri benzină iată de Inițiativele două cicluri în cu posibilități de aplicare a unul din harnicii brigadieri inițiativelor și să mobilizeze Stimate tovarășe președinte, tuoase care s-a dezvoltat în ultimii ani curi ș.a. normele de consum. plus pe lună Ia abatajele fron­ Stimați tovarăși, între popoarele noastre și care, totodată, Roadele strădaniilor colecti­ Realizarea colectivului au­ tale, lansată de brigada con­ brigăzile pentru a le prelua vului autobazei șint in aceas­ al minei Aninoasa care îm­ și generaliza. Aceste preocu­ Aș dori să exprim satisfacția Comitetu­ deschide noi perspective pentru amplifica­ tobazei denotă că în cadrul dusă de Petre Constantin de lui Central al Partidului Comunist Ro­ rea acestor relații, atit în domeniile eco­ tă privință deosebit de sem­ unității există rezerve care preună cu ortacii lui, a a- la Lupeni, patru cîmpuri pe pări au făcut ca inițiativele nificative. Bilanful primului minerești să găsească teren tot mân, a Consiliului de Stat, a guvernului nomic, tehnic, științific, cultural, cît și în prin exploatarea judicioasă a vut in acest an, lună de lună zi și aripă la abatajele came­ și a poporului român pentru semnarea, cel al colaborării în lupta pentru lichidarea semestru dovedește că, dato­ parcului, vor asigura realiza­ ră, a brigadierului Petru Ro­ mai larg pentru extindere și rită muncii politico-educative rea de noi economii și mai realizări remarcabile. să cuprindă un număr tot mai astăzi, împreună cu dumneavoastră, tova­ eu desăvirșire a colonialismului, a politicii man de la Aninoasa, realiza­ rășe președinte al Republicii Populare imperialiste de forță și dictat. desfășurate de comitetul de mari decît cele realizate în rea unor avansări medii luna­ mare de brigăzi de mineri. partid, de organizația de sin- primul semestru. Foto : Ion ILINESCU Astfel, un număr de 140 de Congo, a Declarației solemne în care sînt Aș dori, încă o dată, să folosesc acest re de, 100 ml la lucrările de brigăzi miniere aplică inițiati- afirmate principiile de bază ale relațiilor prilej pentru a ura poporului frate congo- pregătiri, pornită de brigada vele și obțin în cadrul întrece- dintre statele noastre, dorința reciprocă a lez noi și noi succese în activitatea sa de La mina Petriia Acțiuni de modernizare lui, Constantin Grădinaru de rii socialiste realizări supcri- popoarelor român și congolez de a dezvol­ făurire a unei economii puternice, inde­ l,a mina Uricani au fost popu­ ta colaborarea dintre ele pe baza deplinei pendente, a unei vieți mai bune pe calea larizate, preluate și aplicate oare sarcinilor de plan. în fluxul de extracție Preocupările meritorii și, de egalități in drepturi, a respectului indepen­ construcției socialiste, să urez întărirea cu rezultate bune de multe denței și suveranității naționale, a nea­ continuă a prieteniei dintre partidele și brigăzi de mineri eu condiții ce să nu o spunem că la une- • la mina Petriia au sosit primele șa- minei Petriia a fost transportat pe noua ca­ le brigăzi au fost deosebite, mestecului in treburile interne și avantaju­ popoarele noastre, o conlucrare rodnică se cadre pășitoare ale complexului de sus­ le de transport, planul înclinat între ori­ similare. lui reciproc. intre Republica Socialistă România și Re­ zonturile XIV A și XIV, blocul II. Amena­ au făcut ca pînă în prezent 70 ținere elaborat de Institutul de cercetări și In dorința de a contribui la de brigăzi să-și realizeze deja Declarația solemnă, pe care am semnat-o publica Populară Congo în lupta pentru o proiectări miniere pentru huilă și constru­ jat cu bandă de transport de cauciuc noul transpunerea în viață a’ pre­ astăzi, este un rezultat al colaborării fruc- lume a colaborării și păcii. (Aplauze). it la Fabrica de stîlpi hidraulici Vulcan circuit al cărbunelui a soluționat optim țioaselor indicații date de se­ angajamentul anual. Printre pentru a fi folosit în condițiile stratului 3 problema transportului cărbunelui de la o- cretarul general al partidului acestea se numără cele condu­ din Valea Jiului. Pentru început, la mina rlzontul XIV A la nivelul căruia este în­ în domeniul educației, briga­ se de Ioan Turca, Arpad Ra­ Petriia, va beneficia de un asemenea utilaj cărcată producția sectoarelor III și V ale da lui loan Cojocaru de la dar, Petru Tătar, de la mina CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI modern și
Load more

Recommended publications
  • Die Heutige Rumänische Parteiführung
    WISSENSCHAFTLICHER DIENST SÖDOSTEUROPA XVIII. Jahrgang September 1969 Heft 9 Verjüngung auf breiterer repräsentativer Basis Die heutige rumänische Parteiführung Die bereits nach dem IX. RKP-Kongreß (Juli 1965) Chivu Stoica erhielt zwar den Vorsitz in der Zen­ eingeleitete Verjüngung der Führungskader und die tralen Revisionskommission anstelle des aus „Al­ Ersetzung „alter Kämpfer“ durch fachlich qualifi­ tersgründen“ zurückgetretenen Constantin Pirvu- zierte Kräfte ist auf dem jüngst abgehaltenen X. Kon­ lescu, seine Entmachtung ist aber dennoch evident. greß (6. — 12. 8. 1969) fortgesetzt worden. Die in der Er und Apostol gehörten seit Kriegsende der Füh­ Parteiführung vorgenommene „Wachablösung“ be­ rungsspitze an und galten bis zum Tode Gheorghiu- deutet freilich auch gleichzeitig eine weitere Festi­ Dejs im Frühjahr 1965 als dessen Vertraute. Die gung der persönlichen Macht Ceau?escus, der sich Rolle, die sie bei der Liquidierung Päträfcanus und nunmehr offensichtlich auf die überwiegende Mehr­ in den „Säuberungen“ der Fünfzigerjahre spielten, heit der Mitglieder aller maßgebenden Führungsgre­ wurde ihnen erstmalig öffentlich auf dem ZK-Ple- mien stützen kann. num vom 22. — 23. April 1968 vorgeworfen. („Scin­ Die Veränderungen sind zugleich auch die Folge teia“, 26. 4. 1968.) einer starken Vergrößerung der meisten Führungs­ Nachdem der langjährige Sicherheitschef Alex- organe. So zählt das Zentralkomitee statt bisher 121 andru Dräghici gleichfalls im Zusammenhang mit Vollmitgliedern und 76 Ersatzmitgliedem jetzt 165 den erwähnten „Säuberungen“ bereits im Frühjahr Voll- und 120 Ersatzmitglieder, das neue ZK-Exeku- 1968 ausgebootet wurde und der Wirtschaf tsfach- tivkomitee 21 statt bisher 15 Vollmitglieder sowie mann und ehemalige Vertreter Rumäniens im CO- 11 statt bisher 10 Ersatzmitglieder; die weniger be­ MECON, Alexandra Bxrlädeanu, im Herbst 1968 aus deutende Zentrale Revisionskommission ist von 23 „Gesundheitsgründen“ ausschied, sitzen jetzt im auf 45 Mitglieder erweitert worden.
    [Show full text]
  • Viaţa Viaţa Viaţa
    MI E RCURI RO M ÂNI A , ANUL XXIII, NR. 6788 18 P A GINI , 1,5 LE I „Oţelarii” parcă sunt blestemaţi 8 FE BRU A RI E 2012 Negocieri în Coaliţie pentru noul Guvern PE RIP E ţ I I ondat CA BIN E TUL F 1989 P E A X A UNGUR ea NU , Bă N easa -VA L E NCI A ! ÎN FOR ma R E SPORT /7 vviaiaþaþa ACTU A LIT A T E /2 G A L A ţ I ® R O M Â N I A [[ li be rã Î N T O T D E A U N A , P R I M I I ! © COTIDIAN INDEPENDENT Adresa redacţiei: www.viata-libera.ro str. Domnească nr. 68 Zeci de ore în ”Siberia” TEL 460 620, FAX 471 028 redactie@viata‑libera.ro COTIDIAN INDEPENDENT® 74.000 de cititori zilnic marcă înregistrată Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă auditat de Biroul Român de Audit conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate ISSN al Tirajelor membru al Biroului în perioada ianuarie 2010 ‑ ianuarie 2011 1221‑4914 Internaţional de Audit al Tirajelor VA LUT A SIN A X A R Excursie cu trenul Sf. M. Mc. Teodor Stratilat; Sf. Euro 4.3483 lei Dolar 3.3088 lei Proroc Zaharia; Sf. Mc. surori Marta şi Maria (Harţi) ME T E O A XI me -15 o -9o M ÎN epoca de Gheaţă ”Marile spirite s‑au confruntat întotdeauna cu opoziţie violentă din partea minţilor mediocre.” Galaþi] Albert Einstein Un pic de soare… INT E RIOR INT E RIOR ECONO M I E /4 Vremea rea ECONO M I E /4 Trei ani de calvar paralizează trenurile Creditele restante Încasările CFR ale gălăţenilor au Călători crescut de 15 ori! au scăzut Dacă la debutul crizei fi- de zece ori! nanciare gălăţenii aveau cre- dite neonorate de doar 39,7 A RI A milioane de lei, la începutul V /8 acestui an restanţele au cres- Iarnă grea cut la 607 milioane de lei.
    [Show full text]
  • HUNGARIAN PRESS of TRANSYLVANIA Release No. 124
    HUNGARIAN PRESS OF TRANSYLVANIA Release No. 124/1987 Bucharest, December 6, 1987 Károly Király Wrote A Letter to Party Leaders During the summer, Károly Király (b. 1930), the dissident ethnic Hungarian politician from Transylvania, has written another letter – criticizing the public state of affairs in Rumania – to President Ceausescu. Semi-official agencies in Bucharest have just now forwarded the text of the letter to us. (See Appendix No. 2) As his writings reveal, Király is disturbed not only by the regular trespasses against human and nationality rights, but also by the flow of diversionary influence and propaganda which aims to set the masses of Rumanians against Hungarians and the neighboring peoples. In order to illustrate his point, he attached an anonymous letter which was mailed to him this year. (See Appendix No. 1.) This letter is a good reflection of the widespread inimical views which -- thanks to the official propaganda efforts -- are gaining greater acceptance among large number of Rumanians. Király sent as copy of his own letter, as well as a copy of the anonymous letter he received, to the country's former Premier, Ion Gheorghe Maurer, who was removed from office by Ceausescu. In his answer, Maurer acknowledges the receipt of the above and thanks Király for them (See Appendix No. 3.). APPENDIX 1 Anonymous Letter Sent to Király Károly, July 20, 1987 Comrade Director! I have been listening to your remarks concerning the situation of Transylvania's Hungarian minority, as broadcast by Radio Free Europe. I have several reasons for disagreeing with you: You [Hungarians] joined the [Communist] Party side by side with the Jews, who proved themselves to be smarter and quicker.
    [Show full text]
  • SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Aegerea Consiliului De Stat Alegerea Consiliului De Miniștri
    Proletari din toate țările, uniți-vă! TOVARĂȘUL ANUL XXV, SERIA II NR. 6165 NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE PREȘEDINTA 4 PAGINI-30 BANI UNIUNII INTERNAȚIONALE A FEMEILOR ARHITECTE VINERI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, amiază, pe doamna Solange secretar general al Comitetului d’Herbez de la Tour, președinta Central al Partidului Comunist Uniunii Internaționale a Femeilor 14 MARTIE 1969 Român, președintele. Consiliului Arhitecte. de Stat al Republicii Socialiste întrevederea s-a desfășurat în- ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST România, a primit, joi după- tr-o atmosferă de cordialitate. SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Aegerea Consiliului de Stat Alegerea Consiliului de Miniștri CONSILIUL Tovarășul Nicolae Ceauși» CONSILIUL Tovarășul Ion GheorgheMaurer -> J DE STA T a fost reales președinte DE MINIȘTRI a fost reales președinte AL REPUBLICII al Consiliului de Stat AL REPUBLICII al Consiliului de Miniștri SOCIALISTE SOCIALISTE ROMÂNIA ROMÂNIA NICOLAE CEAUȘESCU — Președintele Consi­ ION GHEORGHE MAURER — Președintele liului de Stat Consiliului de Miniștri Emil Bodnaraș — vicepreședinte Ilie Verdeț — Prim-vicepreședinte al Consiliului Manea Mănescu — vicepreședinte de Miniștri Dumitru Petrescu — vicepreședinte Ștefan Peterfi — vicepreședinte Janos Fazekaș — Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri MEMBRII CONSILIULUI DE STAT: Gheorghe Radulescu — Vicepreședinte al Consi­ Ion Anton Athanase Joja liului de Miniștri Gheorghe Bâlteanu Carol Kiraly Leontc Răutu — Vicepreședinte al Consiliului de Aurel Bozgan Roman Moldovan Miniștri Constanța
    [Show full text]
  • Rim 3-4 2007.Pdf
    SUMAR • 90 de ani de la bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz – PETRE OTU .................................................................................................... 1 Istoria Războiului Rece – Constituirea Pactului de la Varşovia ca instrument imperial de control sovietic asupra Europei de Est REVISTA DE ISTORIE – locotenent-colonel LAURENŢIU CRISTIAN DUMITRU ....................... 14 MILITAR| – România în structurile organizatorice ale Pactului de la Varşovia. Publica]ia este editat\ de Minis- De la obedienţă la contestare terul Ap\r\rii, prin Institutul – CERASELA MOLDOVEANU .................................................................... 21 pentru Studii Politice de Ap\rare [i Istorie Militar\, membru al 40 de ani de la Războiul de şase zile – Războiul de şase zile şi relaţiile României comuniste cu Occidentul Consor]iului Academiilor de – general-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ............................................. 30 Ap\rare [i Institutelor pentru – Evaluarea israeliană a poziţiei sovietice în ajunul izbucnirii Războiului Studii de Securitate din cadrul de şase zile Parteneriatului pentru Pace, – colonel (r) SHAUL SHAI, Israel. Traducere MONA ELENA SIMINIUC ..... 44 coordonator na]ional al Proiec- – Procesul de menţinere a păcii în conflictul israeliano-arab tului de Istorie Paralel\> NATO – locotenent-colonel (r) NOAH HERSHKO, Israel. Traducere MONA ELENA – Tratatul de la Var[ovia SIMINIUC ...................................................................................................... 48 – Presa
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Romanian Law Studies Review
    ROMANIAN LAW STUDIES REVIEW The “Romanian Law Studies Review ” is a specialized periodical of the Institute of Legal Research of the Romanian Academy “Acad. Andrei Rădulescu”, with a quarterly apparition (four numbers per year). A Government Decision founded the Institute in 1954, but the Review had its first appearance in 1956, two years after the foundation of the Institute. The “Romanian Law Studies Review” has a history of fifty-four years, more than half of century. From the moment of its first appearance (1956), until December 1989, the name of the review was “Legal Studies and Researches”. In December 1989 the Scientific Board of the Institute, decided, unanimously, that the fourth number of the Review (number 4/1989) to be named “ Romanian Law Studies ”, new series, as reflected on the cover of the Review (“ Romanian Law Studies ”, New Series, Year 21 (54)). At the time of the first appearance of the Review (Number 1/1956) until later, the Editorial Board of the Review was constituted by acad. Ion Gheorghe Maurer; professor Ph.D. Traian Ionaşcu; acad. Eugen Barasch. Naturally, in time, the composition of the Editorial Board had changed, chief-editor becoming professor George Antoniu, Ph.D. Beginning with the new series (1989) the Editorial Board had the following composition: professor George Antoniu, Ph.D as chief-editor; Dragoş Iliescu, Aspazia Cojocaru, Dumitra Popescu, Sofia Popescu, Dana Apostol ( Editorial Office ) and Vadim Galche ( technical secretary ). The first number in published in 2007, the Editorial Board had the following composition: professor Ph.D. Emil Gheorghe Moroianu – chief editor , professor Ph.D.
    [Show full text]
  • PCR Şi Guvernanţi – Nomenclatura Şi Colaboratorii [Sinteză Livia Dandara]
    AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului
    [Show full text]
  • September 10, 1966 Memorandum of Conversation Between Ion Gheorghe Maurer, President of the Council of Ministers of the S
    Digital Archive digitalarchive.wilsoncenter.org International History Declassified September 10, 1966 Memorandum of Conversation Between Ion Gheorghe Maurer, President of the Council of Ministers of the S. R. Romania, and Hoang Tu, Ambassador of the D.R. Vietnam Citation: “Memorandum of Conversation Between Ion Gheorghe Maurer, President of the Council of Ministers of the S. R. Romania, and Hoang Tu, Ambassador of the D.R. Vietnam,” September 10, 1966, History and Public Policy Program Digital Archive, Document 8 in Niculescu-Mizil, România şi războiul americano-vietnamez (2008), p. 188; ANR, Fond CC al PCR, Secţia Relaţii Externe, dosar 118/1966, f. 26-28. Translated by Larry L. Watts http://digitalarchive.wilsoncenter.org/document/122578 Summary: This document is a memorandum of the conversation between Ion Gheorghe Maurer and Ambassador of the Democratic Republic of Vietnam, Hoang Tu, in which Tu expresses concern over the increasing American aggression in Vietnam, gratitude for the solidarity of the Socialist Bloc countries, and states that an incognito visit by a Romanian delegation would be welcomed in Hanoi. Original Language: Romanian Contents: English Translation Scan of Original Document Comrade Ion Gheorghe Maurer President of the Council of Ministers On September 10, 1966, President of the Council of Ministers, Ion Gheorghe Maurer, received in audience Hoang Tu, the ambassador of D.R. Vietnam to the Socialist Republic of Romania, accompanied by Hoa Tu Truc, the second secretary of that embassy. George Macovescu, Deputy Minister of Foreign Affairs, was also in attendance. M. Plătăreanu, second secretary in the Ministry of Foreign Affairs, assisted. After the exchange of protocol greetings, Hoang Tu affirmed the following: “On 12 August of this year, the President of the Council of Ministers of the Socialist Republic of Romania, comrade Ion Gheorghe Maurer, suggested a meeting between the party and state leaderships of Romania and Vietnam.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Alexandru Nicolschi, Ilegalist Comunist, Spion Sovietic, Deţinut Şi General De Securitate
    Alexandru Nicolschi, ilegalist comunist, spion sovietic, deţinut şi general de securitate Mihai Burcea, Marius Stan experţi IICCMER NICOLSCHI ALEXANDRU pe numele adevărat, GRÜNBERG BORIS1 (n. 2 iun. 1915, Chişinău, Republica Moldova – d. 16 apr. 1992, mun. Bucureşti) S-a născut într-o familie de evrei basarabeni, tatăl său Grünberg Alexandru (n. ? – d. 1934) fiind de profesie morar iar mama casnică. Grünberg Alexandru a mai avut 4 fraţi şi o soră: Solomon (mort în timpul Primului Război Mondial); Şlema, de profesie morar, decedat în 1935 la Chişinău din cauza unui tifos exantematic; Zosim, funcţionar la moară, decedat în 1935 la Chişinău; Iosif, muncitor calificat la un siloz din Chişinău, şi Zina, muncitoare la fabrica de sifoane. Mama sa, Rozalia Grünberg (n. ? – d. 1933), a mai avut 3 surori (Krijevschi Aniuta, Krijevschi Zena şi Vera Iacobovici) şi un frate (Krijevschi Manea), care au emigrat în SUA în 1905 odată cu exodul masiv al românilor peste ocean de la începutul secolului al XX-lea. Cu aceştia a ţinut legătura prin corespondenţă în perioada 1925 – 1928, dupăIICCMER care a întrerupt orice fel de comunicare. 1 Prima fotografie provine din dosarul de cadre iar cea de-a doua este captură din „Memorialul durerii”, realizator Lucia Hossu-Longin, 1991. Lista abrevierilor se găseşte la finalul studiului. 1 Nicolschi a mai avut două surori: Marva/Manea Grünberg (n. 1910, Chişinău, Republica Moldova – d. ?), a lucrat ca taxatoare la Societatea comunală de transport din Chişinău până în 1940. După izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial s-a refugiat în interiorul URSS unde a murit de tifos exantematic; şi Fenea Grünberg (n.
    [Show full text]
  • Ion Gheorghe Maurer, Somalia, Dr
    Proletari din toate țările, uniți-vă ! A SOSiREA l'lilȘUIIMtlIII REPUBLICII SOH DR. ARDIRASHK* HI SIIERMARKf ORGAN CENTRAL AL UNIUNII________________________ TINERETULUI » COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 16 APRILIE 1968 C0NDI1CĂT0RD DE PARTID Șl DE STAT LA EXPOZIȚIA RETROSPECTIVA DE PICTURĂ SI SCULPTURĂ Luni Ia amiază, tovarășii artistic larg și viguros, ilustrat se fi organizat în preajma Con- £ Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe prin personalități de seamă și nu­ ferinței pe țară'a artiștilor plas­ Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu meroase tinere talente, de a do­ tici, o asemenea manifestare, care Stoica, Paul Niculescu Mizil, vedi adeziunea fierbinte a artiș­ reflectă măiestria creatorilor noș- £ Leonte Răutu și Dumitru Popa, tilor plastici la cauza construcției tri de pe acest tărîm, căutările au vizitat Expoziția retrospectivă socialismului, Ia înțeleaptă politi­ lor neobosite, diversitatea de sti­ de pictură și sculptură 1963— că inițiată și înfăptuită de paiti- luri. El a subliniat locul impor- 1968, deschisă în sala Dalles cu dul nostru. In încheiere, artistul tant pe care-1 ocupă creatorii în prilejul apropiatei Conferințe pe poporului Ion Jalea a încredințat societatea noastră, înalta lor mi- Fe aeroportul Băneasa Foto: AGERPRES țară a Uniunii Artiștilor Plastici. conducerea de partid și de stat că siune de a contribui prin operele țp La invitația președintelui Con­ Conducătorii de partid și de întregul efort al artiștilor plastici, lor la dezvoltarea și întărirea Ro­ siliului de Stat al Republicii So­ stat au
    [Show full text]