Proletari din toate țările, uniți-vă ! A SOSiREA l'lilȘUIIMtlIII REPUBLICII SOH DR. ARDIRASHK* HI SIIERMARKf

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII______TINERETULUI » COMUNIST

ANUL XXIV, SERIA II, 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 16 APRILIE 1968

C0NDI1CĂT0RD DE PARTID Șl DE STAT LA EXPOZIȚIA RETROSPECTIVA DE PICTURĂ SI SCULPTURĂ

Luni Ia amiază, tovarășii artistic larg și viguros, ilustrat se fi organizat în preajma Con- £ Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe prin personalități de seamă și nu­ ferinței pe țară'a artiștilor plas­ Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu meroase tinere talente, de a do­ tici, o asemenea manifestare, care Stoica, Paul Niculescu Mizil, vedi adeziunea fierbinte a artiș­ reflectă măiestria creatorilor noș- £ Leonte Răutu și Dumitru Popa, tilor plastici la cauza construcției tri de pe acest tărîm, căutările au vizitat Expoziția retrospectivă socialismului, Ia înțeleaptă politi­ lor neobosite, diversitatea de sti­ de pictură și sculptură 1963— că inițiată și înfăptuită de paiti- luri. El a subliniat locul impor- 1968, deschisă în sala Dalles cu dul nostru. In încheiere, artistul tant pe care-1 ocupă creatorii în prilejul apropiatei Conferințe pe poporului Ion Jalea a încredințat societatea noastră, înalta lor mi- Fe aeroportul Băneasa Foto: AGERPRES țară a Uniunii Artiștilor Plastici. conducerea de partid și de stat că siune de a contribui prin operele țp La invitația președintelui Con­ Conducătorii de partid și de întregul efort al artiștilor plastici, lor la dezvoltarea și întărirea Ro­ siliului de Stat al Republicii So­ stat au fost întîmpinați la sosire toate talentele lor vor fi puse și mâniei socialiste, la afirmarea va- cialiste România, Nicolae Vizită protocolară de Pompiliu Macoyei, președintele de aici înainte în slujba poporu­ lorilor spirituale de care dispune w Ceaușescu, luni la amiaza, a sosit Comitetului de Stat pentru Cultu­ lui nostru, pentru a făuri o artă poporul român, pentru a face ca în Capitală, într-o vizită oficială, ră și Artă, artistul poporului Ion demnă de dezvoltarea României viața sa să fie mereu mai bogată, președintele Republicii Somalia, Jalea, președintele Uniunii Artiș­ socialiste. mai multilaterală. Istoria și arta, W dr. Abdirashid Aii Shermarke, la președintele Consiliului Uzina mecanică Tumul Severin. Se lucrează la secțiile de bord tilor Plastici, și membri ai Birou­ Vorbitorul i-a incitat apoi pe a spus secretarul general al C.C. împreună cu soția. ale celui de-al patrulea cabotier de 2 000 tdv. lui Uniunii. Numeroși artiști plas­ oaspeți să viziteze expoziția care al P.C.R., rețin pe acei artiști care a Oaspetele este însoțit de Foto : O. PLECAN tici au primit cu deosebită căl­ cuprinde opere reprezentative ale au trăit intens epoca lor, s-au ™ Abdillahi Gireh Dualeh, ministrul dură pe înalții oaspeți. tuturor generațiilor de artiști, de contopit cu ea și au ocupat, prin de finanțe, Mohamed Aii Daar, Salutînd prezența conducători­ la maeștri cu nume de prestigiu, valoarea umană și artistică, prin Stat mesajul de idei al operelor lor, ® ministrul industriei și comerțului, lor de partid șî de stat la deschi­ pînă la tinerii de talent ce s-au Ismail Dualeh, Warsama, minis­ derea acestei ample expoziții re­ afirmat în ultimii ani. In expoziție un loc de seamă în tezaurul de trul resurseloi naționale, Ahmed ÎN CE REIA TIE SE trospective, artistul poporului a- figurează lucrări provenind din valori al poporului lor și al în- a în cursul după-amiezii, la La sosirea oaspeților, o gardă tregii omeniri. W Haji Dualeh, ambasadorul Soma­ cad. Ion Jalea a mulțumit pentru toate centrele culturale din țară, liei la Cairo, dr. Nicolino Moha­ Palatul Consiliului de Stat, a militară a prezentat onorul. statornica grijă, atenția și spriji­ alături de artiști plastici români Feliei tind pe organizatorii ex­ med, șeful de cabinet al președin­ avut loc o întâlnire protocolară în cadrul Sntîlnirii, la care au nul de fiecare zi acordate dezvol­ între președintele Somaliei, dr. fiind prezenți artiștii maghiari, poziției și pe cei care sînt pre- A telui Republicii, Ahmed Botan fost prezente persoane oficiale tării culturii și artelor din țara germani și de alte naționalități. zenți cu lucrările lor, tovarășulW Abdirashid Aii Shermarke, cu noastră, pentru condițiile optime Dakar, director general în Minis­ române și somaleze, cei doi pre­ în încheierea vizitei, conducă­ Nicolae Ceaușescu a urat artiști­ terul Planificării, dr. Sherif Mo­ soția, și președintele Consiliului AFLĂ MUNCA DV. DE create desfășurării activității lor. torii de partid și de stat s-au lor plastici noi succese în activi- A ședinți s-au întreținut cordial. Scopul cel mai înalt și cel mai hamed Eidarus, directorul Proto­ de Stat al României, Nicolae întreținut îndelung cu artiștii plas­ tatea lor creatoare, pentru făuri­ colului din M.A.E. scump al artiștilor — a spus vor­ tici prezenți. Tovarășul Nicolae rea unor opere de înaltă ținută Ceaușescu, cu soția. (Agerpres) bitorul — este de a dovedi și cu Ceaușescu, dînd o caldă apre­ artistică, legate de viața și aspi- £ Avionul, escortat deasupra teri­ prilejul acestei expoziții că po- ciere lucrărilor expuse, a subli- rațțile^poponJ.ui .româp. toriului românesc de avioane ale forțelor noastre armate, a ateri­ SECRETAR U. T. C. CU zat la ora 13,15. La coborîrea din avion, președintele Somaliei a Spectacol de gală '■ I fost salutat cordial de președin- ____ £ tele Consiliului de Stat al Româ­ Seara, la Opera română a avut nului, conducători ai unor insti­ niei, Nicolae Ceaușescu, cu soția, loc un spectacol de gală în o- tuții centrale, personalități ale ACTIVITATEA și de președintele Consiliului de noarea președintelui Republicii vieții științifice, artistice și cul­ £ Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, Somalia, dr. Abdirashid Aii turale, oameni ai muncii. cu soția. Shermarke, și a soției sale, Au asistat persoanele oficiale Erau de față Ștefan Peterfi, Alături de oaspeți, în lojile somaleze, precum și șefi ai misiu­ • vicepreședinte al Consiliului de oficiale au luat loc Nicolae nilor diplomatice acreditați la PRODUCTIVĂ? Stat, Constantin Stătescu. secre­ Ceaușescu. președintele Consiliu­ București. tarul Consiliului de Stat, Dumitru lui de Stat, cu soția, Ion La intrarea în sală, oaspeții și Popa, primarul general al Muni­ Gheorghe Maurer, președintele conducătorii statului nostru au cipiului București, George Ma- Consiliului de Miniștri, cu soția, fost salutați cu aplauze îndelungi. covescu, prim-adjunct al ministru­ Etnii Bodnaraș, vicepreședinte al Am repetat această întrebare Au fost intonate imnurile de nerii din organizație se realizează lui afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, Ilie Verdeț, stat ale Somaliei și României. de-a lungul mai multor, discuții în mod firesc aici, în instituție, la Consiliului de Stat și ai guvernu­ prim-vicepreședinte al Consiliului purtate cu secretari ai comitete­ Programul spectacolului, susți­ al cărei bun mers contribuim cu lui, conducători ai unor instituții de Miniștri, cu soția, Alexan­ nut de Ansamblul de cîntece și lor U.T.C. din diferite întreprin­ centrale, funcționari superiori dru Drăgliici, Janos Fazekas, toții în funcție de pregătirea și dansuri „Ciocîrlia", a cuprins lu­ deri și instituții. Răspunsurile din Ministerul Afacerilor Externe, Gheorghe Rădulescu, Iosir Banc, crări folclorice românești. n-au fost niciodată simple și n-au de posibilitățile fiecăruia. Așadar, ziariști români și corespondenți Gheorghe Gaston Marin, vice­ Artiștilor le-au fost oferite flori venit decît după minute de tă­ cele două activități trebuiau îm­ ai presei străine. președinți ai Consiliului de cere în care interlocutorii reflec­ din partea președintelui . Soma­ binate în așa fel, incit nici una Au fost prezenți șefi ai misi­ Miniștri,, vicepreședinți ai Marii liei și a președintelui Consiliului tau, analizau, respingînd de la unilor diplomatice acreditați la Adunări Naționale. In sală se a- de Stat al României. bun început posibilitatea .formu­ să nu piardă, să nu sufere din flâu, de asemenea, membri ai lărilor spontane. • Transcriu o cauza celeilalte. „A fost necesa­ (Continuare în pag. a V-a) Consiliului de Stat și ai guver- (Agerpres) parte din răspunsurile primite, ră o planificare a timpului și a precizând că uneori întrebarea, a fost fărîmițată, pentru ■ a deter­ în timpul vizitei la Expoziția retrospectivă de pictură și sculptură mina răspunsuri - de amănunt, VASILE VĂDUVĂ din sala Dalles~ ” Foto: AGERPRES care să lumineze un termen , sau Deschiderea Congresului internațional de lingvistica și filologie romanică altul al relației în discuție. (Continuare în pag. a IV-a) FOPA ELENA, . stenodactilo­ grafă, secretara Comitetului U.T.C. de la Ministerul Indus­ în aula Universității Bucu*.. triei Ușoare : — Prima problemă rești s-au deschis luni diminea- ” ‘ pe care a trebuit ș-o rezolv, în AU TERMINAT ța lucrările celui de-al XII- urmă cu trei’ ani', după alegerea SALUTUL TOVARĂȘULUI lea Congres internațional de rn?a în funcția de secretară a POLITEȚEA lingvistică și filologie roma­ comitetului, a fost problema tim­ nică, organizat de Academia pului. Pentru că, cele 24 de ore SEMĂNATUL Republicii Socialiste România ale zilei — spun acum o bana-' de Constantin Țoiu și Ministerul Invățămîntului, li late — oricum le-ai socoti, ră- sub auspiciile Societății in­ Politețea vine, desigur, mai cesele naturii Instinctuale, mîn tot 24. Pe de altă parte, de departe și mai din adine insuficient educată, prin a- ternaționale de lingvistică ro­ legătura zilnică între mine și ti- ION GHEORGHE MAURER manică. în același timp, decît de la buzul sau practica interese­ PORUMBULUI simpla pornire de a ridica lor inferioare, politica se Reuniunea științifică de pălăria, deși, între oameni, transforma în politicărie, su­ Stimați oaspeți, națională, de originile și de dez­ , ențeje spirituale ale lumii noi din mare amploare — care va a saluta, este, pînă la. pro­ fixul ridiculizînd noțiunea Cooperativele agricole de voltarea ei, de contactele cu lu­ regiunea răsăriteană a fostului prilejui cunoașterea realizări­ ba contrară, un prim semn stricată, iar politețea com­ producție din județul Teleor­ Doamnelor și domnilor, mea romanică, contacte vizibile stat roman. Aceâstă apartenență lor diferitelor școli lingvistice, de civilizație. A da mina, se portamentului civic exterior, man au terminat semănatul și incontestabile. spirituală, cuprinsă în limbajul schimburi utile de opinii și pare că, la început, era do­ ne mai purtînd girul de sub­ porumbului. Ele au însămîn- Este pentru noi o satisfacție îngăduiți-mi, în numele Consi­ de fiecare zi al poporului, a dat principii, stabilirea de contac­ vada liniștitoare, către ce­ stanță al seriozității, în fa­ țat peste 132 000 ha și vor Complex de lălalt, că nu purtai în pumn deosebită de a ne afla printre liului de Miniștri al Republicii, o fizionomie morală nouă urma­ te științifice menite să des­ zele de decandență, devenea ..mai adăuga, la această su­ chidă noi orizonturi cercetă­ nici o armă, că te apropiai fandoseală, sau ceea ce bu­ prafață, terenurile pe care romaniștii de frunte ai lumii, în­ Socialiste România și al meu șilor celor care se înfruntaseră cu de el cu intenții bune, (deși nul simț folosind celălalt su­ le vor cultiva cu porumb truniți în Capitala Republicii So­ personal, să adresez tutyror par- armele spre a-și găsi drumul lor rilor — Congresul reunește instalații pen­ întinzînd fățarnic mîna ne­ fix pejorativ, numea polite- după ce vor recolta se­ cialiste România spre a dezbate, ticipanților la acest Congres un de dezvoltare printre celelalte peste 1000 de specialiști, prin­ înarmată, poți ucide și cu țuri. Și-ntr-un caz și-n celă­ cara furajeră. In prezent, în cel de-al XII-lea Congres in­ cordial salut și urarea ca lucră­ neamuri din jur. tre care savanți de renume și privirea). Politețea reală și lalt, ideea contractului social se continuă lucrările de în­ ternațional al lor, problemele rile lui să fie rodnice. Atracția exercitată de cultura personalități marcante ale sinceră are însă prin formu­ și al reflexului sau conse­ treținerea culturilor, cărora lingvisticii și filologiei romanice. Onorați oaspeți. și civilizația romanică are, prin lingisticii din circa 40 de țări tru producerea lele ei stabilite o funcție a cinței pe care acest contract farmecului ce ține de ceea li se acordă o atenție deose­ Totodată, acest eveniment științi­ Conștiința latinității limbii ro- urmare, pentru noi o bază de romanice și neromanice. Din îl produce în comportamen­ bită în vederea asigurării fic îmi oferă prilejul fericit ca, mâne a însuflețit pe toți uma- nezdruncinat în limba noastră țara noastră participă acade­ ce sufletul nostru mai păs­ tul cetățenesc, se pierdea. . unor cit mai bune condiții trează în el ca putere ma­ Un om strict politicos, cu- înainte de a se fi stins ecourile niștii români, începînd cu primii națională. Prin această limbă s-au micieni, conducători de insti­ de xileni gică. Iosif din biblie, după noscînd bine drepturile și pentru creșterea și dezvolta­ celui de-al X-lea Congres inter­ cronicari ai istoriei patriei, care au înregistrat din ce în ce mai clar tute și departamente de spe­ interpretarea lui Thomas datoriile lui de cetățean, rea plantelor. național al lingviștilor, din au­ arătat că și noi „de la Rîm ne tra­ ecourile, dezvoltarea și succesele cialitate, cercetători științifici, Mann, ajunsese primul sfet­ crescut în respectul față de gust—septembrie 1967, să mă pot gem". Ea a simbolizat în cultura culturii și civilizației popoarelor cadre didactice din învăță- La rafinăria Brazi se nic al Faraonului, printre (Agerpres) adresa astăzi dumneavoastră, națională aspirațiile intelectualită­ romanice, ori de cîte ori au co­ mîntul superior și mediu, stu- construiește un complex de altele și fiindcă negustorul sine și de semenii săi, arată specialiști în domeniul romanis- ții progresiste spre unitatea po­ incis cu aspirațiile poporului ro­ denți. instalații pentru producerea care îl cumpărase, de copil, tidii, participant la congresul de porului român, servind nu numai mân spre libertate și indepen­ Timp de o săptămînă, cit de xileni — hidrocarburi ca sclav, după aventura bru­ (Continuare în pag. a V-a) tală cu frații săi, îl lăuda față, a cărui organizare a fost în­ ca un factor de comunicare a dență. durează lucrările, vor fi dez­ aromate necesare indus­ credințată patriei mele. ideilor, ci și ca un eldnent de re­ bătute pe marginea rapoarte­ triei chimice. Anul viitor, pretutindeni, plin de îneîn- în decursul istoriei lor, româ­ tare, că nimeni nu știa să Probleme ale arfei plastice actuale^ Bucuria noastră de a găzdui o cunoaștere și constituire a unității nii au avut marele avantaj de a lor de sinteză, principalele cînd va intra în funcțiune, ureze ca el, „noapte bună“ naționale. probleme spre care converg complexul va produce a- astfel de manifestare izvorăște se înțelege între ei fără dificul­ și să te întrebe a doua zi din faptul că ea prilejuiește Poporul român s-a născut din tăți lingvistice. Limba lor nu a în prezent interesele specia­ nual 420000 tone toulen, ce-ai visat. El, Iosif, spunea liștilor : stadiul actual al dia­ atil-benzen, paraxilen, me- asta cu atîta farmec și sin­ schimburi de idei și contacte încleștarea antică a două lumi, prezentat niciodată diferențe dia­ fructuoase între personalități de a două civilizații. El constituie lectale de netrecut, și, în lupta lectologiei romanice; raportul taxilen și alte produse ne­ ceritate, îneît negustorul, dintre lingvistică și filologie cesare petrochimiei româ­ stăpînul său, dormea bine seamă ale vieții științifice inter­ sinteza dintre dacii, care repre­ comună pentru unitate românii totdeauna și avea vise fru­ I naționale, reîntîlnirea dintre co­ zentau populația autohtonă, și din toate provinciile țării, vor­ în domeniul romantic ; ling­ nești, îndeosebi la fabrica­ vistica generală actuală și rea cauciucului și a fibre­ moase. legi și prieteni, aducînd impor­ cetățenii romani așezați, în seco­ bind aceeași limbă, au știut că Gesturile mărunte ale poli­ Tema istorică în artă reclamă, credem, o abordare de altă na­ lingvistica romanică; aspecte lor sintetice. Materia pri­ tură decît simpla adeziune din partea creatorilor sau aserțiuni fu­ tante contribuții la progresul lul al II-lea, într-una dintre cele sînt membrii aceleiași națiuni. teții curente n-au putut să științei. în același timp, reuniu­ mai bogate și mai prospere re­ împrejurări istorice complexe și metode în cercetările lexi- mă o va constitui benzina apară decît în momentul în gare cu același subtext din partea criticii. Pe de o parte, datorită au dat acestei limbi o înfățișare cologice romanice; importan­ rezultată de la instalația de faptului că tema anunțata depășește interesul unei formule oare­ nea la care participăm oferă tu- giuni ale lumii romane, „DACIA care naturii biologice i s-a turor posibilitatea cunoașterii am­ FELIX". aparte, dar dincolo de acest fapt ța limbii române pentru stu­ reformare catalitică din ra­ adăugat cu vremea cea de a care de artă (prin adîncile sale implicații sociale, etice, estetice), diile de lingvistică romanică. finărie, iar utilajele, care doua natură liberă, umană, bianței materiale și spirituale a Cultura romanilor s-a îmbinat inimile românilor au tresărit tot­ pe de altă parte datorită capacității ei de a reprezenta, de a su- poporului nostru, a peisajului Ro­ cu civilizația dacă și a evoluat deauna la auzul idiomurilor ro­ Ședința de deschidere a vor asigura un înalt grad iar aceasta din urmă, por­ porta o reală diversitate de stilurii — lucru privit cîteodată cu de automatizare a pro­ nind de la ideea generoasă mâniei, a eforturilor sale de a în mod specific din antichitate manice, simțindu-și-le apropiate. Congresului a început la destul scepticism ori neîncredere. AiAceasta și pentru că orice temă, edifica o societate înfloritoare. pînă în zilele noastre. Ea apare Locul de așezare al poporului ora 9. ducției, sînt de provenien­ și plină de rigoare totodată I înaintemaiillC deuc a-i uu&uumdiscuta valoareavaiuaica. ăvuimut-ațivisemnificației parepaiu de la sine în- ță românească. a cuvîntului grecesc care în­ La acest motiv de ordin ge­ nu numai în construcțiile mate­ nostru și alte circumstanțe de na­ In prezidiu au luat loc to­ seamnă cetate, organizare țeles transferată sferei extraestetice, apare ea o schemă, stînjeni- neral se adaugă faptul că de data riale ridicate în Dacia de o popu­ tură istorică au făcut să venim varășii Ion Gheorghe Maurer, socială, a dat și politica, în Itoare prin înseși rigorile ei unui flux ideatic și cîmp afectiv ne- (Ager preș) I aceasta Capitala României găz­ lație care își găsise un făgaș și în contact intim cu alte popoare, președintele Consiliului de sensul cel bun de știință a limitate. Este o prejudecată pe care vom încerca s-o discutăm. duiește o reuniune științifică in­ un ritm de viață propriu, ci mai din al căror mod de trai și spi- treburilor obștești. De-a lun­ In pag. III un articol i ternațională, a cărei problematică ales în felul în care s-au cris­ (Continuare în pag. a V-a) gul timpurilor, înțelesul no­ de C. R. CONSTANTINESCU | bil degradîndu-se prin ex- I e strîns legată de limba noastră talizat în limba română experi- (Continuare în pag. a V-a) ambe sexe** * pronunțăm auto­ ge Convorbiri literare, pleda prin ei pentru realitatea în vedere în primul rînd mat și numele lui Heliade, dar cum de multe, ori în 16c. curentului de idei urmărit sau persoana decît atunci cînd a- și apelul său: „scrieți băieți, Viața Românească, îl numim a programului estetic propus. ceasta reprezintă o forță creatoa­ numai scrieți", cînd zicem pe Ibrăileanu sau găsim sufi­ Polemicile acestor reviste depă­ re de excepție. Elogiul neacoperit IMITAȚIE Șl „Convorbiri literare" titlul cient numele lui Eugen Lovi- șeau interesul reștrîns angajînd al unora sau contestarea la fel de revistei e legat indisolubil nescu pentru a defini în ace­ orizontul întregii literaturi națio­ neacoperită a altora nu aduo de numele lui Titu Maiorescu și lași timp și Sburătorul. Substi­ nale. Polemica dintre Convorbiri nici un folos schimbului de idei de severa sa direcție critică, tuirea e posibilă pentru că fie­ literare și Contemporanul, pole­ de care are nevoie viața scriitori­ „Contemporanul" înseamnă Do- care dintre aceștia era un di­ mică de idei și de principii a dus cească. Revista e înțeleasă de brogeanu Gherea și lărgirea ori­ rector de idei, pentru la precizarea unor criterii noi în cele mai multe ori ca posibilitate ORIGINALITATE- zontului de inspirație al litera­ că impunea revistei un critică, obligînd pe partizanii d® a lansa un număr infinit de turii, „Viața nouă" înseamnă program critic, urmărit cu con­ maiorescianismului la o justi­ semnături, fără o cenzură critică In tradiția unei literaturi intră Ovid Densușianu și îndemnul la secvență, pentru că acest program ficare teoretică mai clară a consecventă, critica literară fiind Atitudinile spirituale pre­ în modul cel mai propriu cu egală contribuție, alături de o- receptivitate față de literatura obliga revista la un profil și la autonomiei esteticului, con­ redusă de cele mai multe ori la supuse de cei doi termeni, nevoile interne și ceea ce pere și autori, revistele. Ele modernă, ș.a.m.d. 6 identitate particulară. Țelu- strângere din care au rezultat a face numai cronică sau recen­ ai relației de mai .sus — garantează autenticitatea și sînt liantul vieții literare, viul zie, adică la o funcție aprobativă pentru că de fapt este vor­ perenitatea produselor spi­ ei ferment, purtătoanele unui sau restrictivă din care cauză ba de o relație nu de poli rituale. climat fertil creației. Studiile poate ușor aluneca în apologie care se exclud în mod ab­ Coordonatele relației din­ anunțate, cărora sperăm că le sau contestare nedreaptă, situa­ solut — și-au găsit de nu­ tre imitație și originalitate vor urma și altele, sînt salu­ ție care nu favorizează larga res­ meroase ori în istoria cui-; variază în timp și în epoca tare, pentru că literatura ro­ pirație a criticii, funcția ei ori­ turii apărători fervenți. modernă, cînd cultura noas­ mână a fost cîmpul de mani­ TRADIȚIA Șl NE entativă, promovarea unei direc­ S-a spuș, nu fără un te­ tră s-a cristalizat și a că­ festare al unei puternice ini­ ții critice consecvente. Necesita­ mei dar exagerîndu-șe, că, pătat o personalitate preg­ țiative revuistice. între cele tea luminilor de orientare ale orice pas înainte al civili-* nant nouă, dimensionată de două războaie mondiale numărul criticii, ale problemelor pe care le zației sg datprește capaci­ socialism, modul de a înțe­ lor era considerabil și o expli­ poate fixa, nu poate fi contesta­ tății umane de a prelua; lege acest raport fiind mult cație a poziției de excepție pe tă. Nu demult s-a putut consemna prin copiere ceea ce o pre- schimbat. care o are această perioadă în CESITATEA DEZ o fructuoasă discuție asupra ac­ merge, că tinerii îi urmea­ Pe de o parte transmite­ istoria literaturii române prin cepțiilor realismului. Nu fără ză de fapt întotdeauna pe rea tradițiilor naționale va­ valorile atît de diverse și nuan­ urmări importante a fost și dis­ cei bătrîni, că un copil șex loroase, pe de altă parte țate este dată și de existența nu­ cuția despre posibilitatea crea­ formează ȘVÎnd în fața unull integrarea în circuitul in­ mărului mare al revistelor litera­ toare a criticii. încep să se vadă sau mai multe modele, c&- ternațional extrem de in­ re care au promovat direcții și în paginile unor reviste Începu­ artiștii nu pot face abstrac­ tens al valorilor, fac ca ra­ tutelat scriitori de orientări foar­ BATERILOR DE IDEI turile unei discuții despre înda* ție de operele predecesori-*. portul dintre continuitate și te diferite. Existența lor era de toririle prozei. prim ordin și ori de câte ori șe va Sîntem însă încă foarte depar­ E suficient pentru a conchide rle lor îndepărtate în timp dar două opere critice de vîrf încerca o istorie fi literaturii ro­ ale istoriei literaturii româ­ te de ceea ce ar putea constitui mâne nu pot fi evitate publica­ că avem o tradiție nu numai în bine definite, ca de pildă, impune­ un schimb real de opinii între * materie de proză, de poezie, de rea unui spirit critic acut în primul ne : cea a lui Mihail Dragomi- țiile marcante ale unei perioade rescu și cea a lui Eugen Lovines- revistele, scriitorii și criticii de PSEUDOANTINOMII sau alteia, datorită orientării dramaturgie ci și de publicistică caz, susținerea unei literaturi; azi, deși o nevoie de clarificare literară, situație care ne poate care să poarte în același timp cu. Exemplu de dezbatere de pe care au impus-o fenomenului idei și nu de chestiuni laterale se simte peste tot. Discuțiile des* lor, oamenii de știință au discontinuitate să se coro­ literar românesc. Rolul lor a feri de erori pe care lipsa acestei marca valorii dar și a specificu­ pre valorificarea moștenirii cul­ tradiții, inclusiv inexperiența pe lui național, sau promovarea unei a fost și discuția pro sau contra la baza cercetărilor lor da­ boreze cu cel dintre sin­ fost atît de copleșitor încît declanșată de teoria sincronismu­ turale au încetat, deși ceea ce cronic și diacronic, astfel .una din puținele istorii litera­ care ar presupune-o, le-ar pro­ proze și poezii care să exprime s-a făcut, destul de mult, nu tele deja existente, normele progresul social al României, in­ lui, sau cea în jurul posibilități­ morale sînt gata constituite încît sensurile imitației și re românești încearcă să facă duce. Este de observat că la fel poate fi egalizat cu soluționarea de celebru ca revista este și trarea ei în circuitul economic e- lor literaturii române de a avea cînd o nouă generație intră ale originalității să devină istoria literaturii prin chiar uropean, lăsau să primeze intere­ sau nu roman. Miza acestor dis­ sistematică, științifică a tuturor în viață și prin urmare mult mai complexe. conducătorul ei și că de multe aspectelor pe care le ridică o ase­ revistele ei. Ceea ce este ori numele lui se poate substi­ sele literaturii române, susțineau cuții era ridicată de modul în nu-i rămîne decît să le a- Se constată alături de fe­ care era implicată în ele soarta menea problemă complexă de is­ dopte. Legea imitației a fost nomene de mimetism, de de semnalat în primul rîijd tui revistei. Putem spune fără un curent și np cîțiva autori, iar torie literară. Criticii îi revine aici teamă Titu Maiorescu și înțele- cînd se lua apărarea acestora se literaturii române și mai puțin a decretată de Tarde drept pastișare a unor modalități, Loc de refugiu este că spunînd „Curierul de unor persoane cu adresă exactă. un rol de prim ordin. Prin recon­ sursă a întregii evoluții so­ formule de creație, mani­ Persoanele erau vizate numai siderarea literaturii anterioare se ciale deși ea nu putea ex­ festări de închistare într-o cînd însemnau și o operă și cînd oferă repere noi celei actuale și plica în nici un chip cum . experiența — limitată, de această operă includea un pro­ rediscutarea unor autori și opere anume se fac de fapt pași ignorare a cuceririlor do- în colocviul din această săptămînă, COSTIN MIEREANU gram contrar. Titu Maiorescu din trecut tr.ebuie făcută nu a- înainte de vreme ce totul bîndite pe un plan mai scria un z.adevărat pamflet împo­ vîiid în gînd prezentul literar ci se limitează la o corectă larg, iar aceste atitudini viitorul literaturii. A imputa ti­ repetare a ceea ce este. triva lui Aron Densușianu, pro­ extreme sînt la fel'de dău­ și IOSIF SAVA discută despre nunțând un neuitat „în lături !% nerilor ca se inspiră de la model Pe poziția opusă, idolul nătoare prin unilateralita­ dar el făcea acest gest în virtu­ străin, cînd noi înșine n-am fă­ căruia i se închină toți este tea lor. Mihai Ral ea obser­ cut totul spre a-i atrage va că există o deosebire tea unui program literar expus noutatea. Nu are valoare că claritate în cîteva articole- spre posibilele modele ro­ decît ceea ce este inedit sau. căci „de fapt se poate imi­ mânești. e o critică ce chiar opus operelor de artă, ta orice. Nu te poți însă SONORE program, față de* care pomenitul articol este o consecință firească. are și reversul autocriticii. teoriilor științifice, filozo­ adapta decît la ceva. Adap­ Exigențele viețiimuzicale Se' spune de obicei că Aron Den- Neapetența pentru un orizont so­ tarea e o selecție. Selecție fice, morale existențe ; me­ spșianu n-a yămas în istoria li­ cial care presupune conflictul e- ntă atenție doar „ceea ce a unicului lucru care-țî terară decît prip șansa de a fi pic caracterizant nentru epocă vi­ iese din comun“, izbește convine dintr-o multiplici­ ne și din nesuhlinierea în pri­ prin insolit, contrazice sis­ tate care ți se oferă“. ; — I.S. : Agenda muzicală bu- imortalizat de Titu Maiorescu. Arta de polemist a lui Maio­ mul rînd, a unui militantism a- temul de valori și criterii Adaptarea reprezintă deci cureșjte^nâ cuprinde în săptămînă dînc — nu ocazional! — al existente pînă atunci. Apă­ ■un mpment activ, creator • aceașta un moment depsebit: Fi- rescu e cea care ne face să ve­ dem la sa doar conse­ prozei românești. Literatura lui rătorii originalității absolu­ atunci cînd are loc, întru- larmpnîCa clujapă-întreprinde un Liviu Rebreanu este un exemplu. te sau căutătorii ei cu orice cît presupune intervenția npu tprneu în Capitală interpre­ și repertoriile orchestrelor cințele condiției individuale, îp • fapt fiind vorba de un De aici nu trebuie scoasă con­ preț nu-și dau seama că se­ personalității care va mar­ ted sub conducerea dirijorilor damnarea tuturor celor ce nu pararea totală de trecut sau ca original chiar și acele Emil Șimion și Erich Berger lu­ program , Cultural exprimat însă cu mai puțină forță scriu ca Livbi Rebreanu, dar prezent nu este posibilă, că produse spirituale care su­ crări de Beethoven, Schumann, blul formațiilor țării, Filarmonica Galați, din întreg repertoriul a- orientare către nroza de actuali; viitorul nu există undeva feră influența unor modele • Franck, Strâvinski, Pas.cal Bentoiu care-și studiază partiturile, prin difinatorîe și claritate, program orizontul și-modești^.'fiecărui ins­ din Cluj (cu puține alte excepții) cestei stagiuni lipsesc piese in­ și obsesii ce Ie vom regăsi și la tate prin sprijinirea pe cele mai suspendat în aer. că el își transmise din cadrul axio­ £ și Vasjle Herman iar forpiația de nu constituie decît un caz singu­ teresante. bune mostre artistice ale litera­ are înfipte rădăcinile în logic trecut sau prezent. cameră (sub conducerea lui Mir­ trumentist (care cîhta nu din Ovid Densușianu. Titu Maiores­ obligația unui salariat, ci din lar. — C.M.: Cele 5 prime audiții cu n-a făcut de fapt niciodată turii anterioare este necesară. solul cuceririlor materiale și Drumul spre originalitate cea Cristescu) lucrări de Corelli, programate Ia Iași în întreaga Desigur că ne așteantă contrafa­ spirituale care-1 premerg. nu înseamnă singularizare A Bach și Cornel Țăranu. unica bucurie de a se dăruj mu­ O vizită recenta în cîteva cen­ polemică cu persoane. El desco­ zicii), prin,tr-un tonifiant spirit co­ tre ale țării — Brașov, Tg. Mureș, stagiune sînt departe de cuprin­ perea întotdeauna în spatele a- cerile, improvizațiile. produsul în realitate, cum este u- și izolare, ci autenticitate șj w — C.M. : Momentul inedit ai derea diversității stilistice a șco­ șor de observat, contrapu- construcție personală, lipsă acestui turpep nu este determinat lectiv, prin cultivarea permanență Cluj, Oradea, Crajova — ne-a do->- cestora,. o idee activă, dar impro­ calo, dar stabilirea unor mari și de către dirijor și. conducerea vedit însă că cu totul departe do lii componistice românești ac­ prie — după opiniile șale critice neîndoielnice repere proprii ne nerea imitației și brigîriali- de dependență dar nu au­ doar' de ținuta repertoriului ci tuale... tății este absurdă pentru că tonomie absolută. Noul măiiUe de toateide înalta valoare orchestrei a unei adânci recepti­ mijloacele financiare pe care sta­ — momentului în care avansa po^te asigura repede clasarea vități în fața șantierului muzical tul le-a pus la dispoziție pentru — I.S. : Mai există din acest propria sa direcție critică. La acestora. Contribuția pe care o a- statului p,e loc al primei îi către care nă.zuim și care a orchestrei, pe bună dreptate duce literatura de reportai. în corespunde o întîmpiătoare reprezintă pasul înainte în ® socotită — așa cum s-a afirmat o reală operă de educație estetică punct de vedere și un alt aspect fel făcea H. Sanielevici analizînd românesc, în fața coptmuei evo­ a maselor, unele orchestre rămîn la fel de dăunător : programarea pe Mihail Sadoveanu, Ia.fel Pom- cel mai bun înțeles al noțiunii, și cu totul absurdă lipsă de progresul culturii nu se '■* este acum aproape-inexistentă. O orice stabilitate și continui­ naște intr-un deșert mate­ și în timpul Festivalului enescian luții a fenomenului și vieții mu­ tributare upui spirit rutinier, unor anumitor compozitori cu lucrări piliu Copstantinescu care răs- ’■ tate. Relația dintre cei doi — una din c.ele mai bune orches­ zicale. linii de minimă rezistență și efort i^echi și depășite ce nu pot oferi punzînd lui N: Davideșcu .inter-. revi-talizare a lui, fără concesii rial și spiritual. care să degradezi spe'ciiT.' pf con­ termeni nu șe pune însă la ION PASCADI tre ale țării prin seriozitatea cu — I.S. : Din păcate în ansam­ novator în promovarea repertorii- imaginea căutărilor și realizărilor prețul abuziv al lui Qar.agiale, își fel în toat.e momentele is­ lor, înțr-un cuvîpt rămîn în rigo­ sale actuale. intitula articolul „Inaderența lui tribui la un climat favorabil lăr­ torice și în toate domeniile. rile nnui provincialism cu totul Listele repertoriale șînt de ase- N. Davideșcu la spiritul sati­ girii cîmpului tematic al prozei. Vestit^ teorie maiorescîa- prost îpțeleș, merjea umplute (diR. do­ ric". E evident, unele excese Ne-am oprit la proză pentru că nă a formelor fără fond, în — C.M. : Printre carențele ma­ rința de a satisface... cerințe lo­ n-au ’ lipsit și nu toate disputele staționarea ei este cea mai evi- centrul dezbaterilor în a joritar vizibile aș enumera lipsa cale) cu nume de compoziții mi­ dintre reviste uzau de normele dentă. doua jumătate a secolului CINEMATOGRAFE aproape cronică de public (la nore care de altfel sînt progra­ urbanității, dar o tradiție e fertilă Sînt apoi de restabilit și cir al XIX-lea, cu prelungiri EDDIE CHAPMAN AGENT VALETUt DE PICĂ rulează la Miorița orele 9 ; Iași, ceptru universitar și artistic mate nu numai în localitatea de , prin marile exemple și nu de reabilitat noțiuni confuzionaU numeroase și în secolul nos­ SECRET rulează la Union orele 15,30 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,30. de mare tradiție, la recitalul unuia baștină ci și prin împrejurimi... prin cele mici. Tradiția e însă mai mult sau mai puțin voit cum tru era întemeiată în mă­ rulează la Patria orele 12 ; 15 ; 18 ; 2Q,Ș0 ; duminică ora 10. BLESTEMUL RUBINULUI NE­ dintre marii pianiști ai țării cu — C.M.: Am ascultat însă lă invocată adesea în cele mai biza­ este spre exemplu aceea de re­ sura în care surprindea 18 ; 21 ; Luceafărul orele 9 ; TOM ȘI JERRY GRU mari succese în străinătate au Oradea și o lucrare excelentă a re împrejurări chiar, și de aceea vistă literară, de istorie literară, lipsa de consistență și arti­ 11,15; 13,30; 16,15; 18,30; 20,45. rulează la Doina orele 9 ; rulează la Moșilor orele 15,30 ; participat cîțiva auditori), lipsa de unui compozitor „local" : Simfo­ se cere discutată calitatea reîn­ critică literară. Se uită uneori ficialitatea unor instituții, PRAȘTIA DE AUR 10.30 ; 12 ; 13,30 : 16 ; 18,15 ; 18 ; 20,30. nia de Adam Czako. toarcerii la tradiție. Evident că c® este condiția scriitorului, rulează la Feroviar orele 9 ; 20.30, Bucegi orele 9 ; 11,15 ; interes spre găsirea unor modali­ încercări, teorji împrumu­ DOUA BILETE LA MATINEU tăți noi de educare a publicului, — I.S. : Un capitol cu totul din istoria revuisticii românești a criticului, a revistei etc. și dez­ 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. 13.30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. rulează la Popular orele 15,30; tate din Apus, dar fără, un Festival orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; RĂPIREA FECIOARELOR de apropiere a sa de sala de con­ inert este acela al formelor edu­ sînt de reținut marile dispute de baterile de idei în serviciul cla­ 18 ; 20,30. cative unde lipsa de dorință în rificării acestor noțiuni cu con* corespondent în nevoile in­ 16 ; 18,30 ; 21. rulează la Grivița orele 9; JOCURI NESCHIMBATE cert, lipsa de grijă pentru asigu­ idei care au orientat literatura terne, fără temelie pentru APA CURATIVA 11,15 ; 13,30 ; 1Ș ; 18,15 ; 20,30, rulează la Munca orele 16; rarea orchestrelor cu numărul de asimilarea noului fenomen mu­ română spre făgașuri nesterile. tributia criticilor, prozatorilor, is* o dezvoltare autentică. rulează la Excelsior orele 9 ; Giulești orele 10 ; 15,30 ; 18 ; 18 ; 20. tineri instrumentiști capabili să zical duce la repetarea în fața Absența, adeșea, a unor dezba­ toricilor literari, dramaturgilor, In același timp, după 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. 20.30. SFINTUL LA PlNDA facă față ritmului de pensionare mereu a aceluiași public a acelo­ teri de ținută din paginile revis­ poeților qtc. sînt salutare. Invo­ cum observa Xenopol, dacă TOPKAPY 1NTOARCE-TE ! rulează la Flacăra orele 15,30; rași banalități despre „instrumen­ telor noastre de literatură ne face carea tradiției revuistice a presei rulează la Modern orele 9,30 ; rulează la înfrățirea între po­ a vechilor cădite, spirit facil în școlile sînt încă rele, dacă 18 ; 20,30. promovarea soliștilor, schimburi tele orchestrei simfonice41 sau as­ să invocăm o tradiție neglijată literare românești în care au 12.15 ; 15,30 ; 18,15 ; 21, Bucu­ poare orele 16 ; 18,15 ; 20,30. O LUME NEBUNA, NEBUNA, muzeele nu conțin încă o- rești orele 9 ; 11,15 ; 13,45 ; CAPCANA de dirijori făcute pe baza unor pecte istorice cunoscute. încă a literaturii române. Mai avut loc astfel de dezbateri nu NEBUNA — C.M. : Un raid în centrele pere de artă naționale, 16.15 ; 18,45 ; 21, Melodia orele rulează la Buzești orele 15,30 ; rulează la Arta orele 8—14 în criterii cu totul subiective. ales că șe confundă adeseori este întîmpiătoare. Atunci ctnd dacă pentru dezvoltarea 8.45 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. 18 ; 20,30. continuare ; 17 ; 20,15. — I.S. : Limitele de ordin muzicale ale țării ne-a dovedit schimbul de idei cu schimbul de în unele cazuri discuția s® a- științei mijloacele sînt încă SlNT ȘI EU NUMAI O FEMEIE LEUL AFRICAN însă că în momentul actual pro­ informații, sinteza cu cancanul, bate de la linia dreaptă, încerca­ rulează la Republica orele AM INTÎLNIT ȚIGANI FERI­ organizatoric enumerate, care insuficiente, este cu totul rulează la Unirea orele 15,30 ; poate că în anumite cazuri sînt blema unei reale împrospătări a caracterizările cu anecdotica, rea poate fi clasată cu ușurință contrar progresului intelec­ 9.30 ; 11,45 ; 14,15 ; 16,30 ; 18 ; 20,30, Lira orele 16 ; 18 ; CIȚI agendei educativ-muzicale nu critica cu injuria. prin raportarea la buna traditi® 18.45 ; 21. 20. rulează la Vitan orele 15,30 ; obiectiv condiționate (și capabile tual să închidem școlile, EU, EU, EU... ȘI CEILALȚI... 18 ; 20,30. de a fi rezolvate doar pe par­ poate fi în general rezolvată la Contribuțiile care să sprijine a publicațiilor românești de lite- pinacotecile, să desființăm POST-SEZON nivel local și că asimilarea de că­ rulează la Capitol orele 9 ; rulează la Drumul Sării orele NOAPTEA NUNȚII IN PLOAIE cursul unei perioade mai îndelun­ progresul unei literaturi nu au M. UNGHEANU instituțiile științifice, să re­ 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. 15 ; 17,30 ; 20 ; duminica ora 11. gate) sînt coroiate și în parte de­ tre public și instrumentiști a rulează la Rahova orele creației contemporane s-ar putea nunțăm la folosirea unor PENTRU CÎȚIVA DOLARI ÎN DOCTORUL AUMĂDOARE 15,30 ; 18 ; 20,30. terminate de o inadmisibilă poli­ forme chiar împrumutate ; PLUS rulează la Cotroceni orele tică repertorială... asigura foarte simplu prin tradu­ pentru a le da un fond pro­ rulează la Victoria orele 9,15 ; 15.30 ; 18 ; 20,30. ÎMPUȘCATURI PE PORTATIV cerea în viață a unei propuneri priu. împrumuturile trebuie 12 ; ■ 15 ; 18 ; 20,45, Floreasca MUZICANTUL rulează la Progresul orele — C.M. : Nu am vorbi atît de mai vechi : instituirea unei echi­ TELEVIZIUNE făcute însă nu ca o opera­ orele 9,30 ; 12 ; 14,30 ; 18 ; 20,30, rulează la Volga orele 10; 12; 15,30 ; 18 ; 20,30. repertoriul universal (care în cele pe de muzicologi sinceri atrași de Tomis orele 9 ; 11,45 ; 14,30 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20.45. mai bune cazuri se oprește cel ție inferioară de parazit 18 ; 20,45, Flamura orele 9 ; HOCUS-POCUS ÎNCERCUIREA problemele muzicii contemporane 17,30 — Pentru cei mici: E- «eară ; 20,00 — Film serial f care trăiește din invenția rulează la Ferentari orele mult la Hindemith și Britten) ci care să efectueze de-a lungul u- cranul cu jaăpuși: „Băiatul și Thierry la Fronde ; 20,26 — Al­ 12 ; 15 ; 18 ; 20,45. rulează la Gloria orele 9 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. de elementara obligație de a o- altijia și ele nu trebuie să TREI GRĂSUNI ; 16j-o ; 18,15 ; 20,30. nei stagiuni o serie de deplasări vîntul" ; 18,00 — In direct... Bu­ bum de poezie; 20,40 — La Bis­ 11,15 ; 13,30 * > xo,iu , 4v,ou. feri . publicului lucrări reprezen­ devină niciodată precum­ rulează la Lumina orele 9,15 ; CU TOATĂ VITEZA, ÎNAIN­ ÎNNOURARE TRECĂTOARE în toate centrele muzicale ale nuri de consum și servicii pen­ trița Năsăud ; 20,50 — Seară de 11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18.30 ; 20,45, TE ! • ?'; tative ale literaturii muzicale pănitoare într-o cultură. rulează la Pacea orele 16; țării organizînd. o suită de con­ tru populație ; 18,30 — Curs de teatru: „Ostatecul" de Radu Dacia orele 8,30—15,30 în con­ rulează la Aurora orele 9; 18 ; 20. românești. certe lecții capabile să ofere o limba franceză (lecția a 12-a); tinuare ; 18,15 ; 20,45. Stanca ; In pauză — Poșta tele­ Locul principal aparține 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,30. MOARTEA DUPĂ CORTINA — I.S. : Statistica ne dovedește privire sintetică și științifică asu­ 19,00 — Brățara de aur. Emisiu­ FRAGII SĂLBĂTICI astfel că într-o serie de centre viziunii ; 22,50 — Telejurnalul întotdeauna creației origi­ rulează la Central orele 9; CELE TREI NOPȚI ALE UNEI rulează la Crîngași orele 15,30; pra problemelor muzicii zilelor ne pentru tineret. „Sfat cu He- nale, singura care exprimă 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. IUBIRI 18 ; 20,30. muzicale ca Timișoara, Brașov, noastre. faistos" ; 19,30 — Telejurnalul de de noapte.

Jandarmii aceștia să le zicem — bucureștenl — deși în cazar­ ma lor din București nu au pui fripți și mîncări gătite cu unt! MIHAI STOIAN — cum au ajuns prin comunele din județul Neamț, au devenit TELEGRAMA foarte pretențioși și cu gusturi foarte delicate. Oamenii aceștia nu mai pot mînca altceva decît pui, iar toate mîncările ce li se NEAMȚ, 13 AUGUST. AZI LA ORA ȘASE, AM FOST Reabilitarea unui haiduc CHEMAT DE POLIȚAIUL ORAȘULUI, CARE MI-A CO­ prezintă, trebuie gătite cu unt... Stomacurile lor delicate nu mai MUNICAT CĂ NU MAI POATE TOLERA PREZENȚA MEA pot primi altfel de mîncări !... ÎN LOCALITATE. EU RĂSPUNZÎNDU-I CĂ NU POATE SĂ Pe lingă teroarea pe care jandarmii obișnuiți ai satelor o PROCEDEZE CUM VA ÎNȚELEGE D-SA ȘI CĂ VOI CON­ exercită asupra bieților săteni, se adaogă acum și teroarea pe TINUA A RĂMÎNE ACI, POLIȚAIUL MI-A PROPUS A- care o exercită și oaspeții bucureșteni. Bietele fete și femeile TUNCI SĂ STAU ÎN ORAȘ, DAR SĂ-MI IAU ANGAJA­ de prin satele Neamțului au mult de furcă pentru a respinge MENTUL CA NU MĂ VOI DEPLASA ÎN JUDEȚ. I-AM RĂSPUNS CA NU MĂ POT OBLIGA LA ACEASTA, FIIND ofertele amoroase ale jandarmilor și pentru a se feri de atacu­ NEVOIT SĂ ÎNDEPLINESC MISIUNEA CU CARE AM rile... cavalerești. FOST ÎNSĂRCINAT. Jandarmii nu fac nimic toată ziulica. Consumă cei 3 lei pe POLIȚAIUL MI-A DECLARAT CA ÎN ACEST CAZ VA FI NEVOIT SĂ MĂ IZGONEASCĂ CU FORȚA DIN LOCA­ zi. pe cari îi au, suplimentar, pentru... urmărirea lui Pantelimon, LITATE. dar nici unul nu îndrăznește să iasă din raza satului. N. D4 COCEA Și atunci cînd, în sfîrșit, vreun jandarm îndrăznește să por­ nească puțin la preumblare, pe șosea, el e de rîsul tuturor să­ UN HAIDUC ÎN SECOLUL XX l tenilor, căci iese deghizat ca sătean. De asemenea, bătăiosul reporter îî telefonează direct minis­ Pentru „costumele" țărănești pe care le împrumută, jandar­ trului de. interne, protestînd împotriva abuzurilor administrației (VERSIUNE PRESCURTATA) mii plătesc 4 lei chirie! Ca și la balurile mascate de la și a jandarmilor din Tg. Neamț, care se țin mereu după el85), „Pisica cu clopoței** — poreclă dată mașinii căpitanului de jan­ l-au somat să părăsească numaidecît comuna Răucești, au ordo­ darmi Sandu Chiriac, inamicul nr. 1 al lui Pantelimon. „Dacia"... Dar se vede cît de colo care e „jandarmul sătean" nat pretutindeni să nu fie găzduit, într-un cuvînt l-au scos, în REZUMAT mod abuziv, de sub ocrotirea legilor. și care e simplul sătean. Deosebirea flagrantă sare în ochi : “) 15 septembrie 1911. jandarmul e ras, părul e pieptănat cu cărare, mustața e unsă : Persecuția însă va continua. Procurorul Floareș, sosit în MOLDOVA. Anul 1911. Haiducul Pantelimon e urmărit de Tg. Neamț, hotărăște „să nu mai tolereze prezența Iui Cocea în w) „Dimineața" jandarmii rurali, de po'Jțiști și agenți secreți veniți tocmai de la pășește cu grijă,, pe cîtă vreme săteanul merge liniștit, cu con­ oraș". Cînd reporterul se duce să-i ceară socoteală, — găsin- ?‘) N. D. Cocea n-avea de unde să știe că în. dosarul său nr. 6/8 de știința împăcată, dar fără să fie pieptănat cu cărare la mijloc ! la Minișterul de Interne, Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, București. Fără șțiccpș. Paralel cu toți aceștia — însă evident cu du-1 la poliție — acesta,, de cum îl vede intrînd pe ușă, se ridică pe nota informativă de la fila 34 (august nr. 109) există o rezoluție : alt scop — își continuă cercetările și reporterul pe care „Dimi­ Apariția, prin sate, a sătenilor de bal mascat, stîrnește rîse- și-i întinde celui venit o mînă rece, după care-i spune tăios c-a „Supravegherea' va continua” (semnătură indescifrabilă). Dar nici nu tele tuturor oamenilor. Rid și copiii, rîd și femeile, rid și curcile. aflat de o faptă foarte gravă de-a sa : că 'N. D. Cocea i-ar fi trebuie să-1 socotim prea naiv, de vreme ce spune : „Se știe că neața" l-a trimis pe urmele haiducului : N. D. Cocea. sfătuit, pe mama și pe fratele lui Pantelimon, să-1 îndemne brigada d-lui Panaitescu (șeful Siguranței Generale — n.n.), dacă nu E un rîs general, homeric, piramidal... iar jandarmii, gravi și pe acesta să nu se predea niciodată jandarmilor, căci au inten- este încă, tinde șă devie un stat în stat. Siguranța Generală e în conștienți de misiunea lor, trec înainte — dar nu reușesc să dea afară și deasupra celorlalte puteri organizate. Hotărîrile d-lpl Pa­ Și exact la o lună distanță28), același ziar8*) descrise astfel ți. să-1 omoare 2fl. naitescu trec peste capetele prefecților, primarilor, procurorilor”. acțiunile jandarmilor, în speranța capturării lui Pantelimon : de urmele lui Pantelimon. Acuzația (mai ales la adresa unui avocat) era gravă. Cerînd ”) Provocare destul de străvezie, dacă urmărim stricta cronologie în afară de jandarmii pe cari bugetul obicinuit i-a hărăzit Va reuși în schimb Cocea să-l găsească, să-l întîlnească îna­ dovezi, acuzatul a explicat totodată că, de obicei, cînd vrei să a deplasărilor și întrevederilor reporterului. La ora aceea, Cocea inte ca acesta să pice în mina jandarmilor, a polițiștilor și a scapi de uri martor incomod, e nevoie de pretexte cît de cît nici nu apucase măcar să stea de vorbă cu fratele lui Pantelimon, județului Neamț, se mai află actualmente aci' vreo 4.5 de jan­ inteligente. Pînă la urmă procurorul recunoaște că motivul real căci Niculae fusese arestat pînă atunci. darmi din compania mobilă din București, veniți în două repri­ agenților secreți ? Deocamdată, 1 se pun bețe-n roate și este al nemulțumirii autorităților este felul în care el comentează, ze, una de 29 de oâmeni și alta de 16. nevoit să telegrafieze redacției: în presă, obiceiurile jandarmilor. (Continuare în numărul de VINERI) - 33 - - 34 - - 35 - - 36 ------—------L x w -» mensiunea monumentală, care prin dezbatere pu­ colectivități de a-și cele­ de la Muzeul Național, Ortiz din Mîchoaoan). Tit înțeleasă ca arta de for. blică a specialiștilor, ar bra evenimentele și eroii. tot așa cu Orozco a același timp avem datoria Nu se pot stabili rețete, mări sentimentul partici­ Aci nu se pot stabili gra­ evoluat de la o simbolică de a sublinia tradiția bo- evident, și într-o lucrare figurativă către expresio- gată a genului la noi, PROBLEME Alt ARTEI PLASTICE ACTUALE de mici dimensiuni se pării colective, ar încon­ nițe și este o opinie in­ poate aborda cu rezultate jura cu o altă lumină lu­ tolerantă aceea care cere nism, și abstract (Picturile dezvoltare căreia plastica notabile un atare subiect. crarea respectivă, de a că­ (M-tai •*tarÎ4'.a un cod de murale de la Biblioteca de azi nu-i poate fi străină? „Arta poate deci mijloci afectivă din a cărei căl­ Deși nu e un pictor isto­ rei reușită finală nu e sa­ expresie fix, ric, Picasso a realizat în Dar tot atât de adevărat e valori etice sau religioase dură se va contura ca aducînd, poate fără să patriotice sau intelectuale trăire artistică viitoarea „Guemica", cea mai faptul că îi este mai pro­ tisfăcut sau nesatisfăcut etc. Dar această mijlocire operă. Ca trăire, ca acțiune ardentă opera istorică a prie desfășurarea amplă, un grup oarecare de spe­ vrea, prejudicii genului in se petrece într-un mod de­ creatoare independentă, sec. XX, a eliberat mînia panoramică, dimensiunea cialiști și amatori, ci o sine. Arta cu temă istorică și gestul său civic pînă la Materia terminat și anume printr-o căci opera realizată pe da­ (echivalentul) material al mare colectivitate. O ast­ nu exclude nicidecum va­ tele unor experiențe ante­ virulența mînuirii unei reprezentare al cărui sens rietate, afirmarea persona­ ni se lămurește într-un rioare e reconstruită din arme, sintetizînd oroarea unui sentiment de gran­ fel de lucrare (lucrările de sentiment... După părerea nou potrivit conceptului omenirii față de război, de doare, de plenitudine, tot acest gen) nu ne pot fi lității (mulți o consideră Tema mea, după o astfel de de­ aristotelic că „cel ce le atrocitate, de dezlănțuirea așa cum nu-ți poți imagina indiferente, ele trebuiesc despersondlizantă ca orice forței primare, bestiale. finiție, ne apare limpede imită se poate numi plăs- o astfel de operă într-o urmărite, comentate, puse operație de ilustrare în artei de ce monumentele, lirica muitorul lor". N-am vrea Tema a reprezentat în patriotică, romanele sociale, să se înțeleagă tema isto­ cazul lui, a unui Renato existență izolată, savurată într-o largă circulație de care creatorul lasă locul arhitectura ș.a.m.d. aparțin rică în artă ca imperativ Guttuso („Execuția patrio- în cele cîteva camere valori. Cel mai adesea documentaristului). Ne artei. Desigur, pentru mo­ extraestetic. Solicitarea este ților", „Garibaldi în bătălia tixite ale unui colecționar, cînd se vorbește de arta gîndim la exemplul școlii istorică, Ce este în fond acest acea definire a esențelor tivul că prin felul descrierii operantă întrucît se înte­ de la Ponte Ammiraglio") de către un grup restarts căutate în puritatea for­ ca subiect istoric se sub­ mexicane de artă mo­ element extraestetic, atât pe care și-l asumă toate meiază pe receptivitatea, un imperativ intim, o ex­ de evitat în discuții (ade­ mei geometrice unice. aceste creații ne pot îm­ structura artistică a crea­ de persoane. Opera cu înțelege deasemenea apelul numentală, un exemplu sea ridiculizat sau ignorat Pop-art-ul nu s-a procla­ părtăși un sentiment, în torului. Totul se circum­ primare artistică a crezului subiect istoric, își cere la exprimarea figurativă ca strălucit de ceea ce în­ tacit ca incompatibil cu mat ca o reacție la pictura care aflăm împăturite felu­ scrie naturii și individuali­ social-politic. E ca o dato­ împlinit caracterul, misiu­ una dintre rigorile impuse seamnă artă de for. Alături azi „arta autentică, adevă- abstractă, nu s-a dorit el rite valori ale spiritului. tății artistului, imperativu­ rie de conștiință. Arta nu nea sa socială directă, că­ un nou realism realizat nu de gen. Indubitabil că de exprimările figurativ- rată“), la care tema isto­ Nu de amintirea abstractă lui intern. Sînt artiști struc­ se poate zăvori dincolo de rică subscrie deschis, nedi­ cu mijloace picturale, ci a unui erou poate fi vorba reia a fost destinată de la apelul e implicit fără a retorice sau simbolice ale simulat ? El conține un prin „regie" de obiecte u- în artă; ci arta nu face tural legați de o viziune istoria națiunilor, de tra­ bun început și aceasta nu putea emite o judecată de unui Rivera, Orozco, complex ansamblu de idei tilitare, industriale, anti­ decît să aducă eroicul în istorică, panoramică, către diția unei culturi, de aspi­ se poate realiza mai optim valoare asupra acestei Siqueiros sau Châves Mo- filozofice, etice, sociale, poetice, aplicate pe un pa­ întâmpinarea vieții vii a expresia simbolică care rațiile umaniste ale con­ nou oareoare, șocante în decît fiind pusă la înde- trăsături. Și poate că a- rando („întoarcerea lui O diversitate reală am firmarea ideii de națiune. politice, religioase, sau, pe sentimentului și numai în- domină, le copleșește vi­ temporaneității ; nu poate alte planuri, acele sugestii raport cu codul admis de trucît îi este lucrul cu pu­ mîna unei mari colectivi­ pelul e de neînlocuit une­ Quetzalcoatl", unde că­ întâlnit și în creația artiș­ O coloană imensă de oa­ ziunea, creația, tot așa cum experimenta in vitro o cotidiene, semnificative în­ simboluri plastice, mișcare tință este ea artă cu ade­ tăți, și nu într-un spațiu ori în situațiile în care lărind pe un șarpe tilor noștri plastici care meni traversează șerpuind tr-un sens, ce condiționea­ caracterizată deschis de vărat. Nu solicitarea pa- alții sînt structurați în alte alchimie a culorii, a mij- neutru na numai plastic opera respectivă cele- uriaș un egiptean, un ză arta, ce s-au împletit promotorii ei ca o „acțiu­ s-au aplecat cu înțelegere imaginea pînă la fluviul intim din cele mai vechi ne în regtiunea dintre artă asupra temei istorice. Am sugerat într-un colț al ta­ timpuri, pînă astăzit cu ea și viață" r Această desper­ cita de pildă pe Virgil bloului, poartă în ea vo­ într-o imagine nouă, pro­ sonalizare a artistului, care Almășan care, într-o vi­ ința irevocabilă de elibe­ pusă cunoașterii și *>. con­ conferă prin simplul gest științei umane. Antichita­ de alegere a unui polonic, ziune proprie, stilizată, rare, de demnitate națio­ tea, ârta egipteană, *’âsfrb- a unei roți sau chiuvete redusă la simbol, urmă­ nală. habiloniană, aztecă - nu se din circulația practică, co­ rește declarat decantarea Un alt tânăr pictor, Ion pot concepe fără valbarea tidiană, conferindu-i cali­ clișeului episodic în extraestetică (revelatoare a tatea de obiect de „artă", Grigore, abordează pictura unui mod’de a. filozofa, de în fond participînd per­ permanențe general u- istorică dintr-o aplecare a concepe creația, viața, petuu ,1a producția indus­ mane, într-o modalitate organică, structurală. Is­ moartea, a cunoștințelor triala are oare ca substrat specifică de simțire și toria nu e pentru el, nu­ un simplu joc estetizant, științifice la care a ajuns), cugetare în care să iden­ la fel arta medievală, Re­ purist, fără implicații so­ mai ceea ce poate realiza nașterea, romantismul, etc. ciale, etice P Putem atenua tificăm eforturi și aspirații ca temă ci și într-un spirit Întotdeauna esteticul s-a nuanța sa de frondă, din tema anterioare. Virgil Almășan al ifitoricității subtil resim­ împletit cu extraest eticul, care suprarealismul a făcut caută dominanta unui sen­ țit în toate lucrările sale, într-un sens\funcțional cu un crez printr-o estetică esteticul, chiar în obiectele a substituirilor universuri­ timent, generalizator în tradus la el printr-un me­ de cult sau etnografice lor. Dacă faptul ca atare sugestiile sale. Deși pre­ dievalism, printr-un hiera­ (ale diverselor culturi sau nu poate fi negat, se cu­ ocupările sale sînt mai tism al imaginii, al pro­ ale propriei culturi) la care vine în aceiași ordine de vechi în acest gen cedeelor, care-1 face de la valoarea extraestetică se idei subliniată în unele cu­ estompează cu scurgerea rente sau modalități ale („Bălcescu", 1962), am început un pictor cu vi­ timpului dar care nu poate artei moderne tendința de cita mai recenta sa lu­ ziune programatică. Din fi neglijată în explicația a transfera socialul din crare monumentală „1907" cadrul lucrărilor sale is­ genezei, a configurației lor artă, socialului pe care-1 (1966), o compoziție cu torice am cita : „Surori", spirituale ți artistice. Fie exprimă artistul. E evident, că legătura cu mediul so­ apoi, că o formă naturală trei personaje (un țăran „1848", „Războiul de in­ cial e recunoscută și voit „săpată" de agenții externi ucis dispus orizontal la dependență". Și sculptorii profesată (Virgiliu, Horațiu, într-o stîncă asemănătoare baza cadrului, deasupra abordează această temă, și prin volum, formă a unui istorică j nte, Petrarca, Shakes­ căruia se adună, închizînd peare, Lope de Vega, concept uman sau forme cel mai adesea ei recurg Giotto, Tintoretto, Ve­ de artă anterioare sau ul­ echilibrat compoziția în la o modalitate simbolică, lasquez, Rembrandt) disi­ terioare nu poate fi privită triunghi, două figuri de mai abstractă de definiri mulată (clasicii, neoclasi­ decît ca o curiozitate, în femei, descrise în linii istorice. Iliescu-Călinești cii, Goethe, Cranach, Ra­ timp ce aceiași formă ar­ tensionate) în care pro­ fael, Tizian, Manet) sau tistică (deliberat, dirijat de pildă, autorul unei mo­ vehement negată (simboliș­ constituită) se constituie, funzimea și dramatismul numentale lucrări dedicate tii, parnasienii, impresio- în intenționalitatea ei evi­ imaginii, rezultă tocmai Unirii principatelor, crede niștii) ea nu poate fi infir­ dent extraestetică, în artă. dm atmosfera dominantă că aceste idei pot fi mai mată ca realitate adiacen­ Facem, o remarcă finală la de încordare, de durere in­ tă artei fie măcar în situa­ ideea discutată că nu se propriu și artistic expri­ ția definirilor prin opoziție. poate debarasa de acest tensă și mută, traduse plas­ mate în această modalitate. Arta modernă, căreia* se element creația, acest ele­ tic în linia neliniștită, Că după experiența brân- recunoaște un caracter ment care-i condiționează sinuoasă, cu conturul des­ și materialmente existența cușiană a monumentelor marcat estetic (adesea es­ chis, în dramatismul or­ tetizant) e mult mai des­ (pe de o parte în sine, pe inii...... iii— artă comemorative tratate în i i i—i—irmrnmrr- chisă elementelor extraes- de alta parte prin recepto­ chestrațiilor de gri. La fel acest mod, e greu să revii tetico- decît s-ar părea. E rul de artă). Materialul cu „Greviștii" (1967), în care la alte formule fără a cădea care lucrează artistul nu fals (și e un punct de ve­ masele de culoare sînt mai în manierism, că expresia dere deplin admis) a vedea aparține sferei estetice, el ION GRIGORE : „Surori în pictura abstractă ,a unui construindu-și „opera sa agitate, linia mai agitată, istorică trebuie să fie di­ iar dialogul lor concentrat Mondrian, de pildă, nu­ dintr-o materie împrumu­ triotismului este sensul direcții, ceea ce nu împie­ loacelor, în căutarea unui ci și spiritual. Cînd se co­ brează personalități, per­ asirian și un elen- plutesc versă și convingătoare, că mai efecte decorative (cro­ tată vieții comune și, prii> în partea superioară a ta­ operei de arta patriotice, dică o expresie remarca­ iluzoriu metal rar, himeric mentează la noi acest lu­ sonaje ale istoriei naționale. spre Mexic, ca un simbol trebuie să găsească va­ matice și . componistice), tre altele, din sentimente, ci emoția patriotică așa bloului, care creează și su­ bilă a unei teme istorice. ca și acțiunea în sine. cru tocmai acest caracter Evocarea unui eveni­ al „caracterului universal lențe ale generalității, că numai virtuți morfologice idei și tendințe răsărite în cum se încorporează ea în portul (sugestia) figurativă stilistice, fără a judeca și nu se subliniază, neputîn- ment, al cărui sens tinde al culturii mexicane"), trebuie să îmbrace haina împrejurările practice ale descrierea artistică. Se a imaginii (cîteva capete acel misticism pitigorician poate spune, așadar,. că nu du-se pune semnul egali­ către o idee abstractă face Juan O’Gorman ce a de­ contemporaneității, care al proporțiilor și numere­ existenței omenești" (T. suprapuse cinematografic, tendința nimicește caracte­ tății între eficiența unei apel în egală măsură și la corat pereții exteriori ai înseamnă implicit viziune lor de la care se reclama, Vianu). cu un cinetism ce se re­ rul artei, ci numai tendința grafici cu subiect istoric un limb a f esențializat, Bibliotecii centrale univer­ modernă, restructurare și clamă din pictura italiană aplatizată, netransformată și o pictură monumentală abstractizat, dar pregnant sitare (tema : cultura nu operă seacă, expres pe­ Limbajul contemporană). Nu poți să dagogică. Și în alte ateli­ în descriere artistică". sau sculptură de aceleași și larg accesibil ca semni­ Mexicului în perioadele nu remarci în pictura sa Pentru artiștii care abor­ dimensiuni. Nu se subli­ ficație și sentiment. Am prehispanică, colonială și ere de sculptură am întâl­ modernitatea viziunii, dează tema istorică inevi­ niază lipsa acestor opere cita aci „Coloana fără contemporană) întîlnim nit numeroase lucrări cu foarte personală, într-o re­ tabil comemorativ (căci artei monu­ capitale, antologice în sfîrșit" a lui Constantin simbolistica ușor ermetică subiect istoric. S. Săbiescu Aspirațiile lație intimă cu toată crea­ există și istorie a prezen­ conștiința unui popor, ce Brâncuși care e în fond a unui Francisco Eppens a realizat un proiect de ția sa. Lucia loan în acee­ tului de a cărei reprezen­ jalonează pregnant o is­ o lucrare cu temă istorică : (picturile murale de pe monument pentru co­ ași viziune monumentală, tare nu ne ocupăm aci), torie agitată, bogată în comemorarea eroilor că- edificiu Facultății de me­ memorarea revoluției de mai robustă, cu formele distanțați în timp de eve­ mentale semnificații și învățăminte. zuți în primul război dicină, tot cu tema cul­ la 1848, iar Al. Gheorghiță epocii in pregnant delimitate, su­ un vast ansamblu care să niment, pictura sau sculp­ Nu se organizează con­ mondial. Aceste eveni­ turii Mexicului) sau for­ gerează plecînd tot de la tura trebuie să reprezinte cursuri (căci realizarea mente pot cunoaște tra­ mele abstract — simbolice, celebreze ideea unității un episod (trecerea arma­ și o identificare afectivă Orice gen diferențiat de programatică, cu temă. materială a unor aseme­ tări fără o figurație cla­ precumpănitor decorative naționale. Arta cu temă istorică re­ telor române peste Du­ pe lîngă documentația de artă își impune rigorile nea opere cere implicit o sică, dar care să fie în ale unui Rufino Tamayo opera de specialitate și rezolvarea sale. Cu atât mai mult un clamă în mai mare măsură năre în 1877), aspirația că­ CORNEL RADU comandă de stat fermă) spiritul, în tradiția unei pur plastică a motivului. gen de exprimare plastică decît oricare alt gen di­ („Cucerirea Mexicului"), tre libertatea națională, a- CONSTANTINESCU Ei pot să realizeze ceva din conceptul psihologist a unui Taine (care viza în artă fond arheologia și recon­ stituirea spirituală, chiar daca fatal incompletă dar oricum adecvată) : „Grija Arta cu temă istorică șează acea raportare con­ STRUCTURA TIMPULUI LIBER este apăsat programatică, tinuă la o tradiție, pe ale noastră cea mai de seamă Studentul, mai mult decît ori­ mul pasiv de activități (radio, și din acest punct de ve­ cărei date spirituale fun­ trebuie să fie aceia de a care altă categorie de tineret televiziune, plimbări, filme de dere e riscant a formula damentale, clădește con­ înlocui, pe cît e posibil, — spunem aceasta fără să cău­ aventuri, lecturi captivante etc). temporaneitatea. Ele re­ tăm anume a ne integra într-o Și bine și rău. Din păcate, răul judecăți negative (deși observația prezentă, perso­ definiție — are obligația să în­ fuga de schemă e salutată prezintă, prin ținuta lor ni se pare mai mare, dată fiind nală, directă, sensibilă, vețe. A învăța pentru tânărul absența aspirațiilor pentru par­ în general ca act de eman­ ideatică și realizare artis­ aflat pe băncile facultății are un STUDENTULUI AL ticiparea la activități cultural- cipare artistică). Arta an­ tică, într-un anumit con­ care nu mai e accesibilă : sens coplex, multilateral de la educative de conținut în mod tică, arta Renașterii, multe text, simboluri ale unor căci ea e singura cale prin o perioadă la alta. Condițiile so­ timpului liber se dezvoltă pe serviciu” : cam 2—3 ore pe zi nia teleemisiunilor (71 la sută), activ, creator, sau la alte, acțiuni aspirații, ale unor eforturi, cial economice în continuă dez­ seama organizării bugetului de la mai mult de jumătate din lectura (78 la sută). în afara opere ale romantismului, care cunoaștem omul ; să cu rol recreativ și cu funcții de suprarealismul au însă. în pe care într-un sens le sus­ voltare îl obligă pe viitorul ab­ timp. Aceasta are în vedere e- cei anchetați. Un mijloc valori­ casei se preferă plimbările (87 integrare socială. facem trecutul prezent; solvent la lărgirea sferei de xistența mijloacelor corespunză­ ficat încă insuficient drept an­ la sută din cazuri), spectacole sensul de prestabilit filo­ țin spiritual. Indiferent de tidot — întocmirea judicioasă a Să- observăm în toate aceste mijloacele cu care au ex­ preocupări atât în sectorul strict toare de utlizare (includem aci (64 la sută), spectatori la compe­ date organizarea nesatisfăcă- zofic și stilistic, program. ca să, putem judeca un al specializării cît și în cel al factorul de organizare — dife­ programelor, înlăturarea așa- tițiile sportive (53 la sută, jus­ La fel arta bizantină sau primat-o (în fond ale toare a activităților cultural-e­ lucru, trebuie să fie pre­ pregătirii — convențional nu­ rite instituții, organizația U.T.C.) ziselor „ferestre”, adevărate cap­ tificata prin dorința de rela­ ducative de către instituțiile lo­ extrem orientală. Se poate epocii), pictorii revoluțio­ mită — generale, factorul sti­ și disponibilitățile personale cane de timp. în aceeași ordine xare). nari de la 1848 (Rosenthal zent ; nu există experiența de idei, durata mesei : două cale care au această sarcină. afirma, mergînd cu ideea mulator, elementul motor în a- privind consumul de tâmp liber. La o privire de plan general, Ce. altceva decît nepăsare do­ Iscovescu, Negulici) vor obiectelor absente. Fără cest sens constituindii-1 fără în­ De aceea, ne-am interesat îndea­ ore pe zi, durata mai mare a- „situația nu este atât de rea. de programatic pînă în părînd la cantine, ca urmare a vedesc neconco'rdanțele dintre domeniul artelor decora­ rămîne -în istoria artelor îndoială, o astfel de recon­ doială cerințele integrării soci­ proape, pe lotul urmărit — 601 Surprinde însă consumul redus programul studenților și al clu­ plastice - românești și prin ale. studenți din centrul universitar lipsei de organizare, de grijă în activități cu nivel cultural- tive, superioritatea (artis­ stituire e întotdeauna in­ pentru timpul studentului.. în­ educativ mai ridicat. Nu avem burilor, faptul că majoritatea tic vorbind) covorului per­ efortul lor civic de eman­ Nu ne-am propus să studiem Timișoara — nu numai carac­ studenților nu sînt informați completă ; ea nu poate prin lucrarea de față în mod teristicile bugetului de timp, ci vățatul limbilor străine — îm­ în intenție să expunem ca la o san (cu motive zoomorfe cipare socială și națională, bucurător — preocupă aproape asupra programului de activități prilejui decît judecăți in­ expres gradul de utilizare de mai ales caracteristicile consu­ rubrică din contabilitate cifrele preconizate ? sau antropomorfe) asupra în același context se vor către student a timpului rezer­ mului de timp liber, încercînd 65 la sută din lot, ocupînd între extrase. Pentru edificare enu­ înscrie lucrări antologice 3-5 ore s’ăptămînal. Din desfă­ în ultimul timp, problemele covorului turcesc, căruia complete ; dar trebuie să vat studiului organizat — ore de să încifrăm unele păreri cu ca­ merăm însă cîteva date cu va­ educării tineretului apar tot mai comandamente extraesteti- ca alegoriile* lui Rude sau ne resemnăm; mai mult curs, seminarii, laborator — racter de concluzii. Menționăm, șurarea întregii liste de activi­ loare expresivă. Circa 52 Ia sută insistent pe agenda preocupă­ ce (religioase) îi interzic lucrarea lui Rodin „Bur­ destinat pregătirii sale, la care în trecăt, că studenții aflați în tăți rezultă ca timp liber, exclu­ din studenți nu frecventează valorează o cunoaștere lotul cercetat — cam două tre­ siv timpul de odihnă (7-8 ore în cluburi sau case de cultură, ceea rilor. celor mai competente fo­ astfel de reprezentări și care ghezii din Calais", pînze oricum, este obligat să parti­ general) — 2 ore și 17 minute ruri. Studenții, intelectuali de a evoluat constant secole ca „Moartea lui Marat" a mutilată decît o cunoaștere cipe în baza regulamentelor ce imi dintre ei — băieți — în pro­ ce reprezintă, să recunoaștem, mîine ai societății — sînt obiec­ guvernează viața universitară. porție de 49 la sută se află în (medie ponderată) în zile de o cifră foarte mare. O treime de-a rîndul în cadrul moti­ lui Ingres, „Libertatea con- nulă sau falsă și-nu există ultimul an de studii. De aseme­ lucru. Mult ? Puțin ? Ne alătu­ dintre cei aflați în anchetă nu tul unei justificate atenții. Gă­ vului geometric și floral ? aucînd poporul" a lui De­ Ne-am rezervat însă dreptul ex­ răm acelor opinii care apreciază sim că cele prezentate mai sus alt mijloc de a cunoaște plorării a ceea ce este denumit, nea, nu găsim lipsită de interes merg la spectacole (!). Peste 54 sînt concludente în a jalona Ceea ce se poate, și se lacroix sau „3 Mai 1808“ de asemeni convențional, timp și de aceea o menționăm, pro­ ca insuficient timpul, finind cont la sută dintre ei n-au audiat impune discutat sînt in­ a lui Goya. Arta cu temă cu aproximație faptele de veniența celor solicitați să răs­ de funcțiile multiple pe care nici un concert în timpul din unele măsuri ce trebuiesc luate altădată (s.n.) decît să liber. Mai. exact, am căutat să acesta trebuie să le exercite în pentru a asigura condițiile cele tențiile și sensurile acestei istorică, dacă * exemplele aflăm cit de atent este studen­ pundă ; 67 la sută — Institutul urmă (raportat la categoria so­ mai bune formării multilaterale programări. Nu în sensul citate nu sînt elocvente, VEDEM cu aproximație tul la a lăsa cit mai puțin liber politehnic ; 12 la sută I.M.F. ; 9 continuare în sistemul de pregă­ cială de față, cifra este exagerat la sută — Universitate ; 4 la sută tire al studenților. de mare). Excursiile și — para­ a acestei categorii de tineret. acceptării sau respingerii, nu trebuie înțeleasă pe .de oamenii de altădată". Mai timpul care îi rămîne la dispo­ în această direcție, structura ziție dincolo de granița orarului — Agronomie, restul Institutul Sîntem de părere că îmbună­ doxal — sportul sînt elemente ci din punct de vedere al altă parte ca o simplă de­ simplu, cum tot singur pedagogic. Aproximativ 10 la tățirea procesului de instruire întâmplătoare în activitatea cu­ bugetului de timp al oricărei identificării lor cu aspira­ monstrație ci în primul universitar. Știut fiind că ră­ categorii sociale — inclusiv a remarcă, „să încercăm deci mîne acestei suprafețe din zi să sută din total, căsătoriți. — în sensul modernizării meto­ rentă. Vizite la muzee, expozi­ țiile unei epoci, ale unui rînd ca o artă supusă în Sondajul efectuat ne-a per­ delor de predare — și distribu­ ții, participări la seri literare, studentului — oferă observației să suprimăm, pe cît e cu rezolve o serie de probleme de un larg cîmp de probleme. Con­ popor, cu ideea de repre­ întregime rigorilor ei, a mare însemnătate pentru fiecare mis să observăm că timpul a- irea rațională a orelor de pro­ activități artistice de amatori — cărei menire esențială fectat pregătirii profesionale gram poate contribui substan­ ca și inexistente. O ultimă secvent acestei convingeri, in­ zentativ pentru eforturile putință depărtarea în timp, dintre noi. Ne referim la infor­ stitutul nostru și-a înscris în constă nu în comenta­ marea în domeniul politic, știin­ (lucrări în cadrul facultății, țial în acest sens. Căci se mai constatare — neplăcută prin artei, ale idealurilor u- care ne împiedică să ob­ plus studiul individual) este poate face ceva de conținut dacă dimensiunile ei — 22 la sută continuare între obiectivele sale rea didactică a unor e- țific, cultural-artistic ; comple­ studii privind bugetul de timp nei societăți. Monumen­ servăm pe om cu ochii, tarea cunoștințelor profesio­ oscilant în jurul a 10 ore. bruma de timp liber este plasat nu citesc cărți, 10 la sută nu venimente sau idei, ci Cifră mărită prin concurența după ora 20 ? Așa se explică, răsfoiesc nici măcar ziarele. în diferite medii sociale, urmă­ tele de artă cu su­ în evocarea unui senti­ cu ochii minții". Din to­ nale ; educarea — sau forma­ rind corelarea cercetărilor pro- rea — aspirațiilor, gusturilor, mai multor factori, dintre care firește, preferința pentru activi­ Așa arată, prin urmare, for­ biect istoric nu făptuiesc ment, nu în celebrarea talitarul său concept psi­ intereselor și aptitudinilor; în amintim, părîndu-ni-se esențială tăți de durată scurtă, care se fecat la „bani mărunți” bugetul fesiologice și ergonomice asu­ numai un act de educație rece și discursivă a unui hologist („Istoria e pro­ sfîrșit, pe un model dorit cît — element independent de stu­ efectuează mai ales la domi­ de timp al studentului, întâmplă­ pra posturilor de muncă cu mai aproape de condițiile activi­ dent — supraestimarea siste­ ciliu. tor ales, din Timișoara. Nu vrem estetică ci și unul de edu­ erou, ci al transplantării blemă de mecanică psiho­ mului de memorizare mecanică Iată, de altfel și caracteristici­ să credem acum în. latura excla­ structura și conținutul timpului tății de mai târziu, pregătirea extraprofesional. cație națională. Ele come­ eroicului în contempora­ logică") : „nimic nu există trecerii de la viața de „elev” la in dauna capacității de asociație, le consumului de timp liber — mațiilor privind situația ce d cea a salariatului de mîine. a inteligenței. Surprinzător — care ilustrează constatarea de avem sub ochi. Cifrele vorbesc morează (și amintesc prin neitate. în „Grundlegung decît datorită individului"... raportat mai ales la mărimea mai sus. Activitățile „la domici­ prin sine însele. Se detașează, conf. dr. OCTAVIAN haina lor vie, zi de zi) der allgemeinen Kunst- rămîne îndemnul la cu­ Este îndeobște cunoscut — lu­ muncipiului Timișoara — du­ liu” vizează vecinătatea aparatu­ parcurgîndu-le — este ușor ds BERLOGEA permanențele unei culturi, wissenschaft", Emil Utitz noașterea propriului înain­ cru ușor sesizabil că eficiența rata deplasărilor „în interes de lui de radio (88 la sută), compa­ 1 constatat — tendința spre consu­ LIDIA NECȘULESCU &e unei civilizații, declan­ oferă un pasaj edificator : taș, la acea cunoaștere V A. Grup școlar forestier (De la corespondentul nos­ tru) : • La Sighetui Marmat iei au început lucrările, unui com­ plex școlar forestier, primul de acest fel din județul Mara­ Intre factorii economici și țiuni intercooperatiste, se pot e- hidroameliorative, care în județul mureș. Complexul vă cuprin­ naturali ce polarizează întreaga xecuta vaste lucrări hidroamelio­ nostru se impun a fi executate de o școală cu 16 săli de cla­ activitate a celor ce lucrează în rative și în primul rînd în direc­ pe aproape jumătate din supra­ să, prevăzută cu laboratoare Valoarea agricultură, pămîntul — ca prin­ ția regularizării cursului apei, a fața arabilă, asigurînd o creștere de fizică, chimie, săli de de­ terasării malurilor și a îndiguirii sen, o clădire pentru ateliere­ cipal mijloc de producție — în a producției globale agricole cu mod legic trebuie să ocupe locul în zonele mai joase, contribuin- le școlii, un cămin cu 500 de prim. Valorificarea superioară a du-se astfel la stăvilirea eroziu­ zeci de milioane lei, trebuie să locuri și o cantină. Grupul terenurilor constituie principala nii și garantarea producțiilor pe arăt, că prin natura și importan­ școlar forestier din Sighetul hectarului resursă de sporire a producției circa 7 800 hectare. O lucrare a- ța lor, ele se cer a fi reprezen­ Marmației va pregăti cadrele semănătoare va trebui executată medii de specialitate pentru agricole, marea rezervă pentru tate larg și de către stat, atît dezvoltarea și înflorirea unităților în zona Nămoloasa-Măxineni. complexul de industrializare a noastre agricole. De aceea, o dată Plin drenări, îndiguiri și alte lu­ prin asigurarea asistenței tehnice lemnului din localitate și în plus, apreciez nu numai opor­ crări hidroameliorative se pot cît și prin fonduri de investiții. pentru unitățile de exploatare tunitatea publicării și organizării cîștiga pentru culturile agricole Și, din Proiectul de Lege, am des­ și industrializare a lemnului de pămînt peste 7 500 hectare, azi incom­ din județul Maramureș. dezbaterii asupra proiectului de prins că organele de specialitate lege cu privire la apărarea, con­ plet folosite. De asemenea, în servarea și folosirea terenului a- zona Fundeni — Gura Șiretului, sînt împuternicite să aprobe și să grieol dar și ca­ dirijeze, astfel de Sătenii din Sintandrei. ju- racterul său de fonduri. Repre- dețul Hunedoara, au primit zentînd un bun cu un deosebit interes proiec­ valoroasă iniția­ tivă economică. național, cea mai tul de lege cu privire la a- O ÎNSEMNATĂ de preț bogăție părarea. conservarea și folosi­ Și în județul Ga­ lați, în anii din naturală a țării, rea terenurilor agricole. l-am de a cărei gos­ surprins la sediul cooperativei urmă s-au sem­ nalat o serie de podărească uti­ agricole, discutind aprins pe lizare depinde marginea lui. comentînd fie- fenomene nega­ tive, dăunătoare RESURSĂ PEN asigurarea hra­ care paragraf. Intrăm cu ei în ce privește nei populației, a in vorbă. folosirea pămîn- importante ma­ — O asemenea lege de- terii prime pen­ venea din zi in zi tot mai ne- tului, concretiza­ animale din fauna țării noastre ți din diferita epeeH exottoe. tă în micșorarea tru industrie, pă­ cesară, opinia țăranul coope­ mîntul, modul rator Mihai Muntean. Prea se fără un temei a suprafețelor a- TRU DEZVOLTA său de folosire risipea pămîntul! Nzt mai de­ trebuie urmărit parte dedt la noi: cit pămînt gricole, folosirea cu randament concret de fo- nu rămine nelucrat din cauza ruri competente. densității mici a construcțiilor scăzut a pămin- zootehnice ! Intre ele există tului arabil. Prin De aceea, în­ REA UNITĂȚI ființarea servi­ INDICATOARE TU mari spații... pe care pasc studiile între­ giștele. Și cind ne gindim că prinse — și care, ciului cadastral sigur, vor tre­ în cadrul Di­ înainte aici era grădina sa­ recției agricole tului ! bui mai mult a- — Dar căminul cultural nu-i profundate, și apare mai mult măsurile adop­ decît necesară. RISTICE SIBIENE așezat la fel ? intervine un alt LOR AGRICOLE cooperator. A fost amplasat pe tate, Direcția a- Urmărind con­ cel mai rodnic pămînt. iar în șricolă a județu­ cret problema Imblă o vorbă cum că aici, satul lui August Treboniu ri s-au deplasat la Basna, jurul lui există atita teren lui Galați, împreună cu forul prin inundații, anual se pierde re­ folosirii și conservării fondu- la Sibiu, potecile munților se Laurian și al lui badea Cîrțan, unde au organizat o drumeție incit ai putea construi trei județean al cooperativelor de colta pe mai bine de 11 000 hec­ lui funciar, avînd posibilita- învață odată cu alfabetul. Se vechile cetăți dacice și biseri- în pădurea de brazi, apoi s-au cămine, nu unul. producție, a reflectat prin tare. In zona respectivă, coopera­ tea uzării, a unor eficiente pre­ vorbește chiar de un specific ca-cetate de la Bierta nu sînt întîlnit cu elevii școlii gene­ tivele agricole Fundeni, Tudor al distracției care nu se poate cuprinse în itinerariile turis­ — Foarte important ni se indicatori sintetici, observațiile a- vederi judiciare ale Legii, specia­ rale din localitate, școală cu pare articolul 4, își spune supra modului actual de folosire Vladimirescu, Piscu, Independen­ concepe în afara turismului tice ale comisiei de turism. tradiție în activitatea culturală, părerea Aronim Ocoș. secre­ a terenurilor, înfățișînd totodată ța, Braniștea și Șendreni pot ini­ liștii cadaștri vor avea posibili­ In întreprinderi, școli și insti­ Vizitarea lor, mai bine zis cu renumite formații instru­ tarul comitetului de partid al resursele importante existente în ția o acțiune comună pentru ri­ tatea inițierii unor cuprinzătoare tuții, întrebarea „unde mer­ cunoașterea, lor, ar oferi tine­ mentale. Mai mult decît o cooperativei. El caută să în­ ^ce privește utilizarea gospodă­ dicarea unui dig pe malul stîng acțiuni privind îmbunătățirea gem duminică ?“ este pro­ retului sibian posibilitatea să excursie, a fost deci o întîlnire lăture tocmai această stare rească și cît mai intensivă a fon­ al Șiretului. Sigur, pe aceste vas­ structurală a modului de utiliza­ blema nr. 1 : cercurile de ajungă în posesia unei baze între colegi, între prieteni, pe de lucruri. In viitor, obiecti­ dului funciar. turism au sute de mem­ de cunoștințe care să le per­ baza unor pasiuni comune, vele industriale agro-zooteh- Una dintre aceste resurse este te și importante șantiere și tine­ re a pămîntuhii, de apărare a brii și o activitate de in­ mită aproprieri și comparații un colocviu între istorie și ac­ nice. social-culturale. vor fi bazinul hidrografic al pîrîului retul poate să-și aducă contribu­ terenurilor agricole. vidiat, tradiții, experiență și atunci cînd vor vizita monu­ tualitate. Caracterul acesta de amplasate de regulă în peri­ Chineja. îndeosebi primăvara și ția sa îndeosebi prin deschiderea pasiune se găsesc aici din bel­ mente similare din Brașov, acțiuni complexe, îl socotim metrul orașelor, iu vatra sa­ toamna, în momentul precipita­ de șantiere, prin participarea la Ing. MIRCEA SAMOIL șug. La prima vedere s-ai Alba lulia, Hunedoara, favori- în momentul de față cel mai telor sau pe terenurile impro­ țiilor mai abundente, apele aces­ crede deci că sarcina secției zînd o educație patriotică ac­ adecvat scopului propus. Sin- prii producției agricole. Fa­ tui pîrîu contribuie la erodarea muncile voluntar-patriotice. directorul Direcției agricole de turism a Comitetului jude­ tivă, prin găsirea acelor linii tem în curs de perfectare a brica de prefabricate aflată unor întinse suprafețe. Prin ac- Referindu-mă la aceste lucrări județene Galați țean al UTC este ușoară. La permanente care au dat sub­ unor asemenea vizite reci­ acum în construcție ne-a luat prima vedere numai, pentru stanță avîntului popular. Care proce, la scară republicană, că, de fapt, toate acestea este opinia dv. în această pri­ cu comisiile similare ale jude­ 5 hectare din pămîntul arabil, obligă, impun o responsabili­ vință ? țelor Brașov, Constanța, Cluj, cel mai fertil, deși putea fi tate sporită. Problema modu­ — Sîntem încă la începu­ Timișoara și Argeș. amplasată la fel de bine nu lui în care trebuie să se răs­ tul sezonului și pe parcurs vom Se spune că unor elemente departe, pe o pășune slab „Dimensiuni pundă interesului manifestat, avea posibilitatea să includem noi, le stă bine în haină nouă. lupta împotriva obișnuitului, în programul indicatoarelor In afara obișnuitelor drumeții productivă pe care nu cresc găsirea unor noi obiective tu­ noastre turistice un număr și excursii organizate prin decît scaieți. O altă suprafață Foto : SORIN DAN ristice și a unor noi repere de ’.mult mai mate- de obiective. CFR, ONT, și IRTA pregătiți de teren arabil așezată între interes, angajează într-o ac­ Spun aceasta nu pentru a vreo surpriză tineretului si- fabrică și' sediul T.C.M.M. tivitate de permanentă con­ găsi justiFiine pregătit în specialitatea sa. folosite. Cetățile țărănești de tate, apoi au participat la o nom al cooperativei. In etc. în această plă- „Recunoașteți melo- P. LIDIA comitetului U.T.C. la I.I.S. E- — Activitatea dv. profesională la Cristian, Cincu și Brădeni, reuniune distractivă. A doua CRISTIAN IONESCU timpul amenajării unui drum, prubeta. „Lucrez într-o întreprin­ imprimă ceva specific stilului de constructorii (Trustul 5 cons­ dere productivă. Trebuie să în­ muncă al activistului U.T.C. ? Pînă nu de mult auzeam în diversele aspecte privind ții a evitat să găsească răspun­ tor analize din partea Ministe­ trenate de mai multă vreme în trucții Brașov) au blocat locul deplinim un plan de producție, CAPRĂ ALEXANDRU: Sînt să-l depășim. Activitatea mea ca inginer proiectant în grupa de mereu spunîndu-se : „Nu gă­ gospodărirea cantinei au fost suri la cîteva întrebări esenția­ rului Invățămîntului, ca urmare arbitrarea unor diferende în­ de scurgere a unui pîrîu, astfel secretar U.T.C. nu trebuie, in modernizări utilaje din cadrul sim bucătari pricepuți pentru cotate drept „o săritură peste le : Există în fruntea persona­ a faptului că s-au semnalat în tre o administrație de cantină și că acesta s-a revărsat inun- cantinele studențești ; restauran­ cal" (adică o depășire a atribu­ lului cantinei un gospodar ca­ anii 1966 și 1967 unele deficien­ un comitet studențesc. Să fie nici un caz, să răpească din serviciului tehnic. Am anunțat tele ne fac concurență". Acum țiilor unui comitet studențesc pabil să administreze cu maxi­ țe organizatorice. Din anchetele vorba atunci de o simpla șicana, dind cîteva hectare pe care timpul meu ca producător de bu­ titulatura aceasta pentru a des­ însă acest refren și-a pierdut de cantină). De la această con­ mum de eficiență fondurile bă­ întreprinse cu sprijinul Univer­ sau comitetul de cantină semna­ ne-am propus să cultivăm nuri. Timp se găsește. Mai ales prinde caracteristica și scopul actualitatea. Conform unor nor­ cluzie și pînă la faptul de a nești, să organizeze munca bu­ sității București s-au stabilit lează intr-adevăr niște defi­ dacă nu duci munca de unul sin­ activității mele de inginer : pro­ mative recente, bucătarii din considera sesizările membrilor cătarilor și ospătarilor, să ela­ măsurile corespunzătoare, în ciențe reale ? La ora cînd scri­ orz. gur, iar la noi munca de orga­ iectarea și modernizarea. cantinele studențești sînt înca­ acestui comitet drept o „răfu­ boreze un sistem rentabil de primul rînd prin schimbarea em aceste rînduri nu s-a preci­ — Foarte importantă, ne nizație este o muncă a întregului Aceste noțiuni stau și la baza drați într-o categorie de salari­ ială personală cu administrato­ aprovizionare și de preparare conducerii cantinei și a unor lu­ zat încă despre ce este vorba. spune secretarul de partid, ni colectiv de uteciști". activității mele ca secretar U.T.C. zare superioară restaurantelor rul cantinei" nu mai era decît a mesei ? Dispune cantina de crători (bucătari, ospătari, achi­ Și mai cu seamă, nu s-au preci­ de clasa întîi. Dacă mai avem un singur pas. Și acest pas a acei bucătari care să-și cunoas­ zitori). Noua conducere a canti­ zat încă atribuțiile reale ale se pare prevederea ca toate CAPRĂ ALEXANDRU, inginer Orice acțiune viitoare trece mai în vedere că toate cantinele stu­ controlului obștesc efectuat de proiectant, secretarul comitetului întîi prin faza de proiect. In le­ fost făcut. Redăm un dialog că bine meseria, să dovedească nei a luat măsuri pentru orga­ terenurile scoase temporar din dențești beneficiază de un re­ semnificativ : pricepere, talent și sîrguință în nizarea muncii personalului, în­ studenți. Oportunitatea și nece­ U.T.C. la I.O.R. : — Prin spe­ gătură cu aceasta, mi se pare gim preferențial de aprovizio­ • Președintele comitetului stu­ pregătirea mesei studenților 1 tărirea disciplinei și îmbunătă­ sitatea efectuării acestuia, producția agricolă să fie re­ cificul muncii mele, am legături important să știi ce vrei, să pro­ nare. trebuie să acceptăm că dențesc de cantină : „Colegii Ajung în cazan toate alimen­ țirea colaborării cu reprezen­ implicațiile practice și educa­ date agriculturii in bună permanente cu toată uzina. Mă iectezi ceva posibil, util, frumos. nota specifică, personalitatea u- noștri au consemnat deseori în tele care se eliberează din ma- tanții studenților". Că a luat tive pe care le are, considerăm nei cantine depinde de spiritul stare pentru a putea fi folo- aflu, deci, mereu în mijlocul Iar modernizarea reprezintă unul că nu este necesar să le dezvol­ membrilor organizației. Activită­ din factorii progresului în orice gospodăresc... tăm în acest articol. Un exemplu site la producția agricolă, țile și acțiunile care presupun o domeniu de activitate, deci și în Adresîndu-se redacției, mal îl socotim, parțial, edificator. După terminarea lucrărilor de activitatea organizației U.T.C. mulți studenți de la Universita­ In ziua de 30 martie desfășurare mai largă în timp le tea din București și-au expri­ a.c. am sugerat comitetului introducere a conductei de organizăm după orele de pro­ PETRE ION: Produsele din mat nemulțumirea față de cali­ U.T.C. al Universității să efec­ gaz metan Simeria — termo­ gram. Pentru problemele ivite în sticlă ale întreprinderii noastre tatea mesei ce li se servește la tueze, în prezența noastră, un cursul săptămînii ținem ședințe sînt utilizate pentru aparatura de cantina „Grozăvești". Este im­ asemenea control. Rezultatul : centrala Deva, o fișie de scurte de comitet în fiecare vi­ laborator și aparatura medicală. portant de observat că studenții după închiderea cantinei au teren lungă de 5 kilometri și neri, în pauza de masă. în pri­ Munca noastră cere precizie, e- reproșează celor care au în fost descoperite în frigidere și lată de 17 metri, n-am mai vința timpului, deci a împărțirii xactitate, finețe. Aceste caracte­ grija lor gospodărirea cantinei, dulapuri, cantități mari de pră­ tocmai lipsa spiritului gospodă­ jituri și alte preparate ; ne vine putut s-o folosim pentru că lui între cele două feluri de ac­ ristici sînt indispensabile și în tivități, atît inginerul, cît și se­ munca cu oamenii. De ele de­ resc. Dar la conducerea admi­ greu să acceptăm explicația că era foarte denivelată. nistrativă a Universității, repro­ „au fost pregătite în plus". Mi­ cretarul, n-au avut niciodată să-și pinde reușita oricărei acțiuni. șurile studenților sînt primite nisterul Invățămîntului ne in­ — Ținind seama de aceste reproșeze ceva. Analizînd răspunsurile primite cu rezerve. Se susține că : „în condica de sugestii și reclamații gazia cantinei 1 S-a găsit o mo­ măsuri e bine. întrebăm însă : formează că bucătarul șef va fi lucruri, a propus inginerul a- — Faptul că sînteți secretar al la întrebarea noastră inițială : „In materie de „artă" (ghilimelele constatările lor cu privire la dalitate prin care să se poată a ajuns și la rezultatele dorite ? deficiențele existente în activi­ investiga gusturile și dorințele Pentru că în răspunsul ministe­ sancționat. Iată un caz concret gronom, consider că trebuie comitetului U.T.C., influențează ce relații se află activitatea dv. ne aparțin) culinară, aprecierea în care controlul studențesc își în vreun fel activitatea dv. pro­ de secretar U.T.C. cu activitatea este o chestiune de gust. Și tatea cantinei**. tuturor studenților ? Ne între­ rului se mai precizează : „Or­ dovedește eficiența. Pînă în pre­ prevăzut un sistem de pedep­ fesională ? dv. profesională ?*, constatăm un care bucătar va putea satisface 9 Șeful serviciului probleme băm acum dacă nu cumva con­ ganele de control ale Ministe­ zent însă acest control a reușit toate gusturile studenților ?" sociale : „Președintele comitetu­ ducerea administrativă a Uni­ rului Invățămîntului au adus la să „cîștige" doar două însușiri : sire mai aspru pentru cei ce PETRE ION : Pentru a putea adevăr care nu mai trebuie de­ lui de cantină instigă (11) stu­ versității a fost încurajată 1n re­ cunoștința conducerii Universi­ nu gospodăresc cu chibzuință fi stimat și ascultat de către ti­ monstrat : între cele două acti­ Iată însă că reprezentanții or­ de a fi sporadic și anemic, adică ganizațiilor de tineret din Uni­ denții să umple condica cu tot nunțarea de a găsi soluții la tății unele neajunsuri care mai lipsit de finalitate. Este inad­ > pămîntul. De asemenea, cred neri, secretarul trebuie să fie, vități există o corelație firească» versitate susțin punctul de ve­ felul de sesizări". asemenea probleme de faptul că persistă datorită lipsei de recep­ înainte de toate, un exemplu de permanentă. îmbinarea armonioa­ Aceste dispute n-au reușit să forul tutelar — Ministerul în- misibilă o asemenea stare de că ar fi necesar ca la expro­ dere al studenților : „Nu este tivitate a unor salariați în ra­ fapt, deoarece organizațiile de ti­ conștiinciozitate și de bună pre­ să a preocupărilor profesionale vorba despre gusturile capri­ ducă la îmbunătățirea calității vățămîntului — consideră că porturile cu studenții". Sau : „în neret. folosind concluziile săntă- prierea de terenuri agricole gătire profesională. Munca și cu cele obștești, care au în ul­ cioase ale unor studenți, ci de meniurilor. Am spune că. dim­ aici s-au luat măsurile necesare ultima perioadă se constată că mînale ale echipelor studen­ despăgubirile să fie calculate responsabilitatea pe linie de or­ timă instanță un țel comun, ca­ lipsa spiritului gospodăresc în potrivă, imposibilitatea unei pentru a ridica activitatea canti­ în raporturile dintre responsabi­ țești de control, ar putea (si ar administrarea cantinei". colaborări între membrii comi­ nei „Grozăvești" la nivelul ce­ lul cantinei și comitetul de can­ în funcție de producția ob­ ganizație influențează direct ac­ racterizează personalitatea tineri­ tetului studențesc și administra­ lorlalte unități din centrul uni­ trebui) să sprijine rectoratul tivitatea profesională, obligă la lor activiști ai organizației de ti­ ...La începutul acestui an uni­ tină au apărut unele fenomene pentru a lua măsurile capabile ținută pe terenurile respec­ versitar s-a iscat un „conflict" ție și-a lăsat aci amprenta, îm- versitar. în răspunsul adresat negative ce urmau să fie anali­ să grăbească soluționarea cu obținerea de rezultate bune și neret. piedicînd bunul mers al canti­ în scris redacției, prin adresa zate de factorii de răspundere tive mai mulți ani la rînd și foarte bune în procesul de pro­ Răspunsurile primite sînt, în între comitetul studențesc de spirit gospodăresc a tuturor pro­ cantină și administrația canti­ nei. Se pare că „furată" de ar­ nr. 53.,031 din 3 aprilie 1968, se de la Universitate**. Așadar, fo­ blemelor pe care le ridică — mi numai în unul. ducție. ' același timp, și un îndemn. ruri înalte — Ministerul Invăță- pe bună dreptate — studenții. CAPRĂ ALEXANDRU: Pres­ nei. Prea desele „amestecuri* bitrarea acestui duel, conduce­ arată : „Activitatea acestei can­ mîntului, conducerea Universi­ ALEX. BALGRADEAN tigiul meu ca activist, ca repre­ VASILE VĂDUVĂ ale reprezentanților studenților rea administrativă a Universită- tine a făcut obiectul mai mul­ tății din București — sînt an- ADRIAN VASILESCU DESCHIDEREA CONGRESULUI INTERNAȚIONAL DE LINGVISTICA

Sosirea președintelui Republicii Somalia 5/ FILOLOGIE ROMANICĂ < ------—------"

dr. Abdirashid Aii Sbermarke (Urmare din pag. I) Salutul tovarășului Miniștri, Alexandru Birlădea- nu, vicepreședinte al Consi­ (Urmare din pag. I) După ceremonia primirii, pre­ clu, membru al Consiliului de liului de Miniștri, președinte­ ședintele Somaliei și președintele Stat, general colonel Ion le Consiliului Național al București și alți membri ai cor­ Consiliului de Stat al României Gheorghe, prim-adjunct al mi­ Cercetării Științifice, Mfron pului diplomatip. iau loc într-o mașină escortată nistrului forțelpr armate, șe- Nicolescu, președintele Aca­ Ion Gheorghe Maurer Pe aeroportul B&neasa. pa­ de motocicliști și părăsesc aero­ fui Marelui stat major, Petru Burlacu, adjunct al ministru­ demiei, Ștefan Bălan, minis­ voazat cu drapelele de stat ale portul, îndreptîndu-se spre reșe­ trul învățământului, Dumitru României și Somaliei, se aflau dința rezervată oaspeților. lui afacerilor externe, repre­ Popa, primarul general al numeroși oameni ai muncii din Pe bulevardele împodobite cu zentanți ai Consiliului popu­ Municipiului București, Gheor­ Capitală veniți să salute pe oas­ drapelele român și somalez, mii lar *al municipiului București, ghe Mihoc, rectorul Universi­ de locuitori ai Capitalei au sa­ generali 'și ofițeri superiori, (Urmare din pag. I) lor creator în slujba civilizației, voltare pașnică a celor mai va­ petele somalez. Pe fațada cen­ oameni -ai muncii din ' între­ tății București — membri ai a progresului uman. Pornind de trală a aerogării erau înscrise lutat călduros, fluturînd flori și Comitetului de patronaj al riate activități umane, la cauza stegulețe. prinderile și instituțiile Capi­ ritualitate străbunii noștri au știut la aceste simțăminte înalte ale întăririi păcii și înțelegerii între urări de bun venit. Congresului. poporului nostru, considerăm că ★ talei. La masa prezidiului au să recepteze ceea ce reprezenta în timp ce comandantul gărzii Pe platoul din fața Monu­ păstrarea și îmbogățirea patrimo­ popoare. Președintele Republicii So­ luat loc, de asemenea, repre­ o necesitate care împlinea în militare prezintă oporul, răsună mentului, unde se aflau arbo­ niului cultural al umanității con­ Avînd convingerea fermă că, malia, dr. Abdirashid Aii rate drapelele celor două țări, zentanți ai conducerii Socie­ mod organic condițiile și climatul stituie o datorie a tuturor popoa­ 21 salve de artilerie, în semn de tății internaționale de lingvis­ în actuala etapă de dezvoltare a Shermarke, însoțit de persoa­ era aliniată o șardă de onoa­ vieții lor. Cu toată complexitatea relor lumii. Fiecare popor, fie el salut. Se intonează imnurile de ne oficiale somaleze, a depus tică romanică, membri ai Co­ societății, toate statele pot avea re. Fanfara militară a intonat mitetului de onoare și Comi­ procesului de făurire a poporu­ mare sau mic, are de primit și stat ale celor două țări. o coroană de flori la Monu­ imnurile de stat ale României un rol de seamă în evoluția po­ mentul eroilor luptei pentru tetului d# organizare a Con­ lui român și a limbii sale, cu de dat în circuitul valorilor spi­ Președintele Somaliei și pre­ și Somaliei. zitivă a vieții internaționale, Ro­ libertatea poporului și a pa­ Președintele Republicii So­ gresului. toată bogăția de fenomene asi­ rituale, puțind aduce și pe aceas­ ședintele Consiliului de Stat al Cuvîntul de deschidere a mânia consideră că este o misiu­ triei, pentru socialism. malia și oficialitățile prezente, milate în decursul acestui pro­ tă cale contribuția sa la cauza ne istorică a fiecărei națiuni să României trec în revistă garda Congresului a fost rostit de La solemnitate au fost pre- au păstrat un moment de re­ acad. Iorgu Iprjdan, președin­ ces de durată, este remarcabil progresului și prosperității între­ de onoare aliniată pe aeroport. culegere, iar după vizitarea militeze activ și să facă tot ce-i zenți Constantin Stătescu. se­ tele Comitetului de organi­ modul în care s-au cultivat tră­ gii umanități. stă în putință pentru progresul Oaspetelui îi sînt prezentate Monumentului, au primit defi­ cretarul Consiliului de Stat, larea gărzii de onoare. zare. săturile ce atestă romanitatea po­ Cultura universală datorează apoi persoanele oficiale române în continuare, tovarășul Ion social și cultural al umanității. în general de armată Iacob Te­ (Agerpres) porului nostru, prezentă, în pri­ lumii romanice multiple și nobile aflate pe aeroport și membrii Gheorghe Maurer, a adresat acest spirit, România socialistă în numele Consiliului de Mi­ mul rînd în limbă, tot astfel cum idei înnoitoare, strălucite succese stimulează contactele științifice corpului diplomatic. Are loc în niștri al Republicii Socialiste se regăsește cu evidență în alte materiale și spirituale. Continuînd și culturale, ia și în acest fel continuare defilarea gărzii de România un salut participan- manifestări, în temperamentul și înclinarea vechilor romani de a ților la cel d.e-al XII-lea Con­ parte activă la viața internațio­ onoare. în comportamentul său general. înțelege și a reflecta realizările Tinere românce și somaleze gres internațional de lingvis­ nală. tică și filologie romanică. în decursul timpului, filologii minții umane, de a aprofunda și oferă buchete de flori. INFORMAȚII • INFORMAȚII Cuvin tarea președintelui Con­ și lingviștii români au avut un a dezvolta gîndirea popoarelor cu Stimat auditoriu, siliului de Miniștri a fost su­ rol deosebit de important în ci­ care au venit în contact, popoa­ bliniată cu vii și îndelungi a- mentarea culturii naționale, dez- Exprimîndu-ne încă o dată plauze. rele romanice ne-au dat uma­ Luni a părăsit Capitala o dele­ voltînd conștiința unității de lim­ nismul și renașterea enciclope­ bucuria că cel de-al XII-lea Con­ gație a Consiliului Central al Congresul a fost salutat, de Codrii Carpaților SESIUNE asemenea, de prof. Antonio bă și de aspirații a întregii na­ dismului și raționalismului filo­ gres internațional de lingvistică Uniunii Generale a Sindicatelor Badia-Mărgărit, vicepreședin­ țiuni. zofic, au creat curente artistice și filologie romanică se desfășoa­ te al Biroului Societății in­ din România, condusă de tovară­ și literare care au îmbogățit pa­ ră în țara noastră și că el oferă ternaționale de lingvistică ro­ Stimați oaspeți, într-o sală șul Constantin Drăgan, membru JUBILIARĂ trimoniul spiritual al omenirii cu participanților prilejul de a ne al Comitetului Executiv al O.C. manică. In prima ședință plenară, înfățișîndu-vă cîteva aspecte opere nemuritoare. cunoaște țara, ne reafirmăm con­ al P.C.R., prim-vicepreședinte al de marmură Duminică s-au desfășurat la la Institutul de istorie „Nicolae prof. dr. Gerhard Rohlfs, de din trecutul poporului nostru, Este o mare satisfacție să con­ vingerea că spiritul la care ne-am Consiliului Central al U.G.S.R., la Universitatea din Miinchen Brașov lucrările sesiunii științifice Iorga". Au iryii fost prezentate co­ trecut ale cărui momente progre­ statăm că în actualul congres, referit va înregistra, cu ocazia a- care va face o yizită în Suedia, (R. F. a Germaniei) a pre­ BRAȘOV (de la coresponden­ jubiliare, consacrate împlinirii a municări privind gazeta și în­ zentat raportul intitulat „A- siste le cinstim cu recunoștință după cum se vede din programul cestei reuniuni internaționale, Norvegia și Danemarca. tul nostru): In sala de marmură 130 de ani de la apariția primu­ ceputurile teatrului românesc în catarurile latinei vulgare : In­ și le cultivăm cu atenție în con­ său, lucrările se desfășoară în a- încă unul din succesele care l-au Cu acest prilej, delegația va a Casei Armatei din Brașov a lui număr ai Gazetei de Transil­ Transilvania, Contribuția majoră cursiune de geografie lingvis­ știința generației de azi, consi­ cest spirit umanist de cuprindere făcut respectat și iubit de toți avea întâlniri cu reprezentanți ai tică de-a lungul limbilor ro­ fost deschisă ieri, in prezența vania. adusă de gazetă în lupta pentru derăm că este potrivit să subli­ și înțelegere a tuturor marilor învățații. centralelor sindicale din țările manice". conducerii locale de partid și de Au fost prezentate comunicările unitatea națională. niem înalta prețuire a poporu­ creații ale omului. înălțarea spirituală a omului respective. ★ stat, expoziția „Aspecte din eco­ „începuturile gazetei de Transil­ în încheiere a vorbit prof. Cu prilejul celui de-dl XII- lui român față de trecutul și cul­ Guvernul român manifestă un merită toate eforturile, căci ea nomia forestieră", organizată de vania, geneza și importanța foii Ioan Ghiran, președintele Comi­ lea Congres internațional de tura tuturor popoarelor lumii, profund interes pentru dezvolta­ reprezintă certitudinea progresu­ ministerul de resort și unitățile de pentru minte, inimă și literatură*', tetului județean pentru cultură și lingvistică și filologie romani­ față de toți marii creatori de rea științei, pentru cooperarea lui permanent pe calea unei mai Luni a sosit în Capitală Faisal că, la Universitatea București silvicultură, de exploatare și in­ „Gazeta Transilvania și Unirea artă, care a subliniat locul de cultură, știință și artă. Avem sen­ dintre oamenii de știință din di­ bune înțelegeri între popoare și a al Saleh al Mutawa, noul amba­ a fost organizată o expoziție dustrializare a lemnului din ba­ principatelor** și „Gazeta Transil­ prestigiu pe care îl ocupa în is­ de publicații de specialitate, timente de profundă considera­ ferite țări, încurajează participa­ întăririi colaborării pașnice din­ sador extraordinar și plenipoten­ zinul Olt și Tîrnave. Expoziția vania și mișcarea socialistă a toria presei românești publicația la care sînt reprezentate 135 ție și respect și prețuim efortu­ rea oamenilor de știință români la tre toți aceia care își consacră ac­ țiar al Kuweitului în Republica de edituri din peste 30 de oglindește prin exponatele și gra­ timpului** susținute de dr. Vasile sărbătorită. rile făcute de cărturarii de pre­ reuniuni internaționale. Toate a- tivitatea științifică sau de altă Socialista România. țări ale lumii. ficele sale importantele realizări Netea, Dan Berindei și Ale­ (Agerpres) tutindeni, care, în decursul tim­ cestea contribuie activ la crea­ natură mersului înainte al uma­ obfinute in ultimii ani în acest (Agerpres) xandru Porțieanu — cercetători (Agerpres) pului, au pus munca și geniul rea unui climat favorabil de dez­ nității. sector de activitate, perspectivele sale în lumina actualului plan • • ® • cincinal. Pe Ungă aspectele pri- vind structura fondului forestier, preocuparea pentru refacerea sa, Cupa F. R. F. exploatarea cu mijloace modeme a masei lemnoase etc,, expoziția cuprinde o largă varietate de pro­ SPORT > SPORT > SPORT • SPORT duse finite. Dintre acestea, aten- im OBIECTIV ția vizitatorilor este reținută de ARBITRUL M. ROTARU pei din Șoseaua Ștefan cel Ziariștii nu mai au loc la diversele tipuri de mobilă pro­ meridian sipornv — STEAGUL ROȘU 1—0 Mare. masa presei de la stadionul duse de întreprinderea Măgura din Tg. Mureș, pentru sim­ plul motiv că... aici se-nghe- Codlei și Combinatul de indus- TRĂGĂTORI ROMÂNI — ripeții. Turul ciclist al Ma­ Ceea ce n-a reușit echipa DIALOGURI... LA TG. CAMPIONI BALCANICI rocului a prilejuit un frumos suie cine vrei și cine nu vrei. dalizare a lemnului din Blaj. succes echipei României (Ga­ Dinamo București, pe par­ MUREȘ cursul a 90 de minute de joc, Nu se poate oare ’reglementa „REZERVELE" briel Moiceanu, Ion Ardelea- odată această situație ? Fie­ Trăgătorii români au nu, Gheorghe Moldoveanu, a reușit fluierul cavalerul ii După jocul „mare": un obținut noi succese la Bal­ Nicolae Ciumeti, Ion Stoica), din Iași M. Rotaru, în cîte­ care ziar să-și aibă locurile caniada de tir, care se des­ spectator : „Faptul că A.S.A., cuvenite ? • LA TINERET-REZERVE, MECIURI MAI FRUMOASE CA învingătoarea pe națiuni a va secunde. Lumea, spectato­ a presat tot timpul și nu polite­ fășoară în aceste zile în ora­ importantei competiții. La a- IN PRIMELE GARNITURI • SÎNT POSIBILE UNELE șul iugoslav Skoplie. Ștefan ri și telespectatori au vă­ a reușit să materializeze, a ceasta se adaugă locul doi în zut ce s-a petrecut pe teren. A TRAGE DE TIMP SUBSTITUIRI ÎNTRE ECHIPELE DIVIZIONARE ȘI CELE Caban a cucerit 3 titluri de clasamentul general indivi­ creat o tensiune nervoasă, pe ALE... REZERVELOR; (NU, NU E NICI O ALUZIE LA... campion balcanic la armă dual ocupat de Gabriel Moi­ Dar noi o repetăm. Așa ca care jucătorul Tîmpănaru a liberă calibru redus (3 po­ să se știe: lansat, Haidu Jucătorii rapidiști au gustat A.S.A. TG. MUREȘ) • ANTRENORII POT CULEGE PRIME­ țea ceanu, purtător al tricoului exteriorizat-o printr-un gest LE FRUCTE DIN GRĂDINILE PROPRII • ȘI 1N ACEAS­ ziții) — 1156 puncte, la po­ portocaliu timp de 4 etape sprintează spre careul stegari­ nesportiv. Cînd Țarălungă „a la Constanța, din urmările ziția culcat — 398 puncte și TA ZONA A FOTBALULUI — ARBITRAJE PROASTE; și animator al cursei, pre­ lor și cînd să șuteze la poar­ îndrăznit" să-i stopeze cu spa­ tentativei lor de a trage de (Urmare din pag. I) la poziția în picioare — tă lovește... aerul. Mingea, DE CE? 375 puncte. La poziția în cum și clasarea lui Ion Ar- tele o lovitură liberă, Tîmpă­ timp, lncercînd simularea u- genunchi pe locul 1 s-a cla­ buclucașă, i se ascunde prin­ naru l-a luat, pur și simplu, de nor faulturi s-au ales... cu Dinamo București —* Steagul șă-i vadă doresc să-și facă în însuși gradul de dezvoltare deleanu pe locul 5. tre picioare. Un luft demn de politică a societății din care sat, de asemenea, un trăgă­ gît. Pentru un asemenea gest încă cinci minute de joc In roșu 6—11 mod agreabil încălzirea pentru Iată clasamentul final pe o antologie fotbalistică. plus în care numai oboseala meciul al doilea. Jocul a fost face parte. O autoritate, tor român, Ion Olărescu — oare, adresîndu-se cetățeni­ echipe transmis de agenția Omul în negru nu vede alt­ constănțenilor i-a salvat de la Speranțele dinamoviste au plăcut dar sărac în goluri. Sco­ lor, știe cît datorează ea de 389 puncte. în proba femini­ France Presse : 1. — Româ­ ceva decît — vă închipuiți — primirea unui gol. Actorul realizat cel mai bun joc al lor rul de 1—1 e echitabil la ei și cu cîtă grijă si a- nă de armă standard 3x20 nia 158 h 18’03“ ; 2. — Polo­ 11 m. Ei, dacă lufturile sînt de la înființarea Cupei F.R.F. principal — Dumitru II. Se pentru echipele de tineret-re- tenție trebuie să-i reprezin­ focuri, reprezentanta noastră, nia 158 h 27’19” ; 3. — Sue­ astfel răsplătite, atenție an­ pare că el se specializează în TG. MUREȘ (A.S.A. — Pro­ te, justificînd încrederea a- zerve. Bucureștenii au practicat gresul : 1—0). Intr-un joc în Margareta Tftnase, s-a situat dia 158 h 35’20” ; 4. — Iu­ trenori : introduceți in echi­ materie (l-am văzut și în me­ un fotbal curat, au combinat care tinerii de la A.S.A. s-au oordată, indică, la fel ca șl pe cît mai mulți luftangii. comportamentul omului de în frunte cu 564 puncte. goslavia 158 h 49’30’’ etc. ciul cu „U" Cluj) folosindu-și frumos, au acționat în viteză, au dăruit total, una dintre fazele pe stradă, același grad de Puteți lua chiar campionatul. fantezia din ce în ce mai șutat din toate pozițiile la poar­ spectaculoase le aduce victo­ SUCCESUL ECHIPEI • Ieri a luat sfîrșit în Ca­ mult în scene pe care le joa­ tă și au avut o apărare destul ria : Lucaci driblează de la cen­ dezvoltare politică. Autorita­ de bună. Formația antrenată de tea emană de la cetățeni și CICLISTE ROMANE pitală meciul internațional de BOC „CONFIRMA"! că tot la „firul ierbii". Dar... tru, îl lansează pe Kaniaro, care aceștia participă la ideea de și la orizontal. Traian Ioneseu a fost alcătuită trage spre poartă. Mingea, res­ IN MAROC șah dintre echipele de tine­ din mulți jucători talentați, care pinsă, e preluată de Hajnal, care autoritate și o respectă atîta ret ale României și Austriei. Noul „stîlp" al apărării di- au perspective certe de a pro­ o expediază puternic în colțul timp cît se recunosc în ea. namovișiilor bucureșteni — Politețea se constituie pe a- încheiat Ieri la Casablanca, Șahiștii români au obținut ar fi meritat să fie trimis pe mova în prima echipă a clubu­ stîng. Este minutul 40. Progre­ cest raport fundamental. după 14 etape pline de pe- victoria cu scorul de 7—5. Boc — reușește meci după tușă. S-ar fi calmat. De ce ar­ lui din Șos. Ștefan cel Mare. sul, după ce a avut la început meci să confirme o „formă bitrul nu și-o fi amintit, în Iată două nume : înaintașul cen­ inițiativa, face un joc medio­ estetică" în evoluții care în acele clipe, de regulament ? tral Doru Popescu — înalt, bun cru, dur, cu multe faulturi șl unele momente frizează ridi­ dribleur și șuteur ; fundașul vociferări în care a excelat — Antrenorul LUCACI de la Ioneseu — bun. acrocheur, cu o un vechi pasionat pentru așa colul. Boc încearcă o serie de centrul de copii: „în 6 me­ mare viteză, jucător care parti­ ceva — Liviu Colceriu. mijloace tehnice pe care le ciuri, înaintarea A.S.A. a cipă deseori la acțiunile ofensi­ cunoaște „după ureche" sfîr- maroat 3 goluri și a obținut ve ale echipei. PITEȘTI (F. C. Argeș — Jiul : șind prin a-și pune echipa în două puncte din cele 12 po­ 0—0). 10 000 de spectatori au fost UN DEBUT DRAMATURGIC pericol și a stîrni hazul spec­ BUCUREȘTI » (Steaua — prezenți la ora începerii acestui sibile. O înaintare alcătuită U.T.A. : 3—3). Meci viu disputat, joc. Cei 22 de fotbaliști au des­ tatorilor. Repriza a doua a din Cisar, Luoaci, Caniaro, cu momente de fotbal veritabil, meciului de duminică s-a fășurat un joc frumos în cîmp Hajnal din echipa de tineret faze antrenante, acțiuni și go­ și și-au disputat cu ardoare fie­ Duminică seara, la Casa meni, și cu toate acestea pie­ transformat intr-un „recital" ar fi obținut aceleași reali­ luri spectaculoase — astfel poa­ care balon, dar parcă nevrînd ziariștilor am fost martorii LA CASA sa mea a fost interpretată, cel al acestui băiat chipeș din zări. în plus, prin vîrsta pe te fi caracterizată partida de ti­ să-i contrazică pe seniori, au neret Steaua — U.T.A. A plăcut unei premiere teatrale: un puțin în discuțiile purtate, Ploiești care a produs — bă­ care o au i-ar ii oferit echi­ dat dovadă de o ineficacitate autor debutant, o regizoare după spectacol, ca o demon­ pei luciditate și... perspectivă. evoluția unor „veterani" în cele exasperantă în fața porții. Sco­ ZIARIȘTILOR nuim — dezolare în rindul două formații — experiența lor, rul alb după 90 de minute este experimentată și doi tineri ac­ strație a faptului că oamenii, Adică tocmai ceea ce îi lip­ seriozitatea cu care au privit tori ne-au propus o dezbatere respectiv tinerii, simt nevoia „conducerii tehnice" a echi­ elocvent în această privință. Am sește îndeosebi". misiunea de a juca alături de reținut totuși cîteva nume de poetică neîncadrată în programul vreunui teatru. comunicării și găsesc întotdeauna cele mai nobile „neconsacrați" au fost atribute­ tineri fotbaliști care oricînd pot Cu acest prilej, autorul, Adrian Dohotaru, ne-a resurse în acest sens. Asta, desigur, datorită faptu­ le care au sudat, au închegat jo­ figura în primele formații : To- mărturisit: lui că nu-mi pot imagina viața altfel! Piesa este ro­ cul — printre care : Creinicea- dea, Diaconescu și Stoichițoiu — Piesa „Vineri — 35 martie'* nu s-a prezentat dul unor frămîntări în urma deselor schimburi de „CUPA PRIMĂVERII" nu. Pantea, Țîrlea, Weichelt, de la Jiul și Pană, Tudor Marin ?e o scenă obișnuită de teatru din două motive, idei, de opinii pe care le-am avut cu tineri, mai Jack etc. Cea mai frumoasă și Neculcea de la Argeș. comportare a avut-o însă cel ntîi și întîi, pentru că autorul rm a trimis-o încă ales studenți din diferite țări, care trăiesc cu o mai tînăr jucător de pe teren, conștiință incandescentă prezentul și își dau seama LA RVGBI CONSTANTA (Farul — Rapid; pe adresa nici unui teatru. Și apoi, pentru că, Iordănescu, care a și marcat în 1—0). Prima notă bună : inte­ aflat la prima confruntare cu publicul, țineam să că principalul flagel care macină omenirea acum poarta U.T.A., de altfel, două resul trezit în rindul spectato­ este războiul. Mi-am spus : ce-ar fi dacă răz­ Douăzeci și cinci de par­ terminat o astfel de situa­ fiu judecat de colegii de breaslă, de ziariști — pu­ tide în București și tot atî- goluri. rilor prezenți în număr de a- blic receptiv și foarte pretențios. Mi s-a părut boiul s-ar declanșa acum ? Vedeți, piesa începe ție ? în primul rînd este proape 10 000 pe stadion la în­ cu o ipoteză. Aflat în această ipostază mi-am tea în provincie în prima înțelegerea greșită a carac­ CRAIOVA („U“ — Dinamo ceputul partidei. că astfel spectacolul cu piesa mea va avea ca­ manșă a acestei competiții or­ racterul unui schimb util de opinii, al unui spec- creat cele două personaje — Bărbatul și Fata, și terului „Cupei Primăverii". Bacău : 3—1). Pînă în minutul A doua notă : (și cea mai im­ ganizată ca un „intermezzo" Antrenorii nu vor să-și 65 (cînd s-a petrecut autogolul portantă) este faptul că scopul tacol-școală. în acest fel, mi s-a permis să-mi mi-am imaginat un spațiu și un timp posibil. Nu lui Mioc), cele două echipe se vreau să spun că prin asta am descoperit Ame­ între vechiul și noul sistem angreneze echipele în jocuri a fost atins : meciul a oferit un aleg actorii pe care i-am vrut și să particip efec­ (toamnă — primăvară) de dis­ arătaseră de forțe sensibil egale, prilej de verificare a rezerve­ tiv la elaborarea spectacolului. Casa ziariștilor rica ! Procedeul ipotezei e foarte des folosit în „tari", rezervîndu-le poten­ fapt respectat și de tabla de putare a campionatului, s-au țialul pentru toamnă. Pînă și ÎNT1LNIRE lor și, totodată, continuitate în mi-a oferit cu înțelegere, toate condițiile posi­ teatrul modern. marcaj (înscriseseră Carst — pregătirea speranțelor. consumat odată cu cea de a echipele fruntașe „Grivița minutul 25 pentru Dinamo Ba­ bile pentru realizarea unui lucru — cred eu — — Cîteva cuvinte despre spectacolul propriu- V-a etapă. Scopul urmărit este AMICALĂ Lupta a fost oarecum inega­ de bună calitate. zis... Roșie", „Dinamo", și „Steaua" cău și Zdrăilă minutul 30 pen­ lă. Farul a aliniat 6 din foștii — Regia Getei Vlad a servit prompt și lucid acela de a se asigura conti­ au fost de nerecunoscut. tru Universitatea Craiova). Din săi titulari (Uțu, Tîlvescu, Olo- -— După cite știm, spectacolul cu piesa „Vineri nuitatea activității competi- Datorită specificului ei, „Cu­ Spre sfirșitul meciului acest moment, însă, băcăoanii gu, Zamfir. Unguroiu și Bili- — 35 martie"" pe care o semnați, a fost inclus în textul. Actorii au realizat personajele complexe ționale a echipelor prezente și-au pierdut cumpătul permi- și concentrate pe care le-am dorit. Corneliu Du­ pa Primăverii" mai oferă Steaua—U.T.A., la un plon­ boacă) unei echipe de tineri fără cadrul unor mai vechi preocupări ale Casei zia­ în întrecere, eventual de a și posibilitatea promovării ti­ jon curajos al portarului țînd adversarului să se distan­ nume de rezonanță condusă de mitra?, sobru, interiorizat, tensionat, iar Gita Po- permite unele experimente țeze prin golul înscris de Boșo- Năsturescu, care și-a pus astfel riștilor — preocupări care tind să devină ciclice, povici, studentă în ultimul an la I.A.T.C., o mare nerilor în primele loturi. în Gornea, fostul lui coleg teanu în minutul 70. Dar, din­ pentru ridicarea valorii rug- Voinea nu l-a cruțat deloc. „la treabă" echipa, înfrîntă în sub titlul semnificativ „Tineri ziariști — poeți, promisiune pentru teatru — inteligentă, sensibilă, afara „Constructorului" și colo de rezultatul final, trebuie meciul cu Universitatea Cluj. biului. Dar, spre surprinde­ „Gloriei" care au promovat Am văzut că in asemenea reținut faptul că amîndouă echi­ dramaturgi""... servind perfect metafora piesei. Scenografia stu­ rea generală, echipele bucu- Disputa, interesantă, a fost pre­ denților în arte plastice Adriana loan și Corneliu cîțiva juniori, celelalte echipe situații jucătorii sar peste pele, avînd în componența lor sărată uneori cu execuții teh­ — Da. în deschiderea acestei seri de teatru reștene (căci, provincialele, ne- au realizat trei sau patru de­ portari. îi feresc cu orice foarte mulți juniori, au prestat nice reușite și cu faze specta­ Ioneseu, utilizînd colaje de ziare și de fotografii, maifăcînd halte în București, un joc dinamic, spectaculos, a vorbit criticul Andrei Băleanu, care a intuit a completat atmosfera piesei. buturi din categoria inferi­ preț. Nu însă Voinea. El culoase, răsplătite cu aplauze. fac jocuri ambițioase la oară. E prea puțin. Starea și-a lovit adversarul ca în­ pentru care merită felicitări și Golul a fost înscris de „spe­ exact sensurile piesei și a făcut, astfel, o introdu­ — Ce viitor are această piesă de debut ? jucătorii și antrenorii. — Nu vreau să o trimit unui teatru. Aș dori ele acasă) în loc să practice de spleen a dus la cumințenie tr-o bătaie în toată regula. ranța" Zamfir, dintr-o lovitură cere utilă la text. Fapt care m-a încurajat. un rugbi modern, viguros, teh­ — în sensul că nu s-au înre­ Din această „întilnire ami­ de la 11 metri acordată cu mul­ încă un spectacol pentru public la Casa ziariș­ CLUJ („U* — Petrolul 1—1). tă larghețe de arbitru. t— Titlul piesei trimite imediat la un gen nic, spectaculos, au realizat gistrat acte nesportive, — dar cală" Gornea s-a ales cu o Meciul „secunzilor" de la Uni­ tilor și, mai ales, un spectacol la Televiziune, în în majoritate partide anoste, aparte de literatură dramatică. cadrul „Studioului mic". Cred — și acest lucru trebuie făcut totul pentru a rană sub ochiul sting, pro­ versitatea Cluj și Pefrolul Plo­ de un nivel mediocru, în ieși din ea. La orizont, se vocată de vîrful bocancu­ V. CRISTESCU — Am vrut să scriu o piesă modernă, o piesă mi-a fost confirmat de cei care au vizionat spec­ iești, nu a fost tomai al tine­ V. MOȚU care jucătorii s-au menajat anunță meciurile internațio­ lui lui Voinea. rilor. în amîndouă echipele au de idei, de metaforă. N-a fost în intenția mea de tacolul duminică seara — că piesa ar cîștiga evoluat jucători cu vechi state G LUCIAN foarte mult folosind posibilitățile camerei de te­ cît au putut, pe alocuri dînd nale din „Cupa Păcii". Cum Pentru ilustrare publicăm ne vom prezenta oare ? fotografia alăturată. de serviciu și care mîine își aș­ IOAN RUS a da o replică teatrului absurd, acelui teatru leviziune. semne de blazare, plictis, in­ teaptă ieșirea la pensie. Dai C. POGACEANU «are neagă posibilitatea comunicării dintre oa­ N. P. diferență. Ce factori au de­ CORNEL VALEANU „bătrînii" și-au amintit că nu M. CRISTIAN Foto : V. RABA sînt în joc : iar cei care au venit S. UNGUREANU Universitatea pentru toți

țele necesare, ci numai pentru versități din țară, dar.nu aa.fort pentru . prima^ oara,. în urmă eu faptul că puterea de absorbție a acordate decît 14 milioane... In trei|a’ni lâ Universitatea tehnică, universității se reduce neîncetat anul 1967 cifrele au fost;respectiv această mișcare, care activează „Cei 12 ani de sacrificii ale pă­ de SO și 17 milioane iar în ac­ cu sprijinul adtiv al Federațiilor BELGRAD 15. Corespon­ ției Marii Adunări Naționale rinților, de taxe școlare exorbi­ tualul an universitar au. fost sofi­ elevilor din școlile normale, in­ dentul Agerpres, N. Plo- a Republicii Socialiste Ro­ tante, costul ridicat plătit pentru ei tate 99 milioane escudos și sr®u dustriale, comerciale, din licee, a peăriu, transmite : Luni dimi­ mânia, condusă de Ștefan A manualele școlare, nu sînt com­ aprobat numai 19 milioane. Dar Centrelor de chimie, de agrono­ neață s-au încheiat convorbi­ Voitec, președintele Marii pensate" — scrie ziarul EL SI- chiar și in aceste condiții, după mie, a Departamentului pentru rile dintre delegația Marii Adunări Naționale, ambasa­ tineret a Centralei sindicale a oa­ statistice GLO, subliniind că în ce privește cum a subliniat Gonzalez, nu Adunări Naționale a Repu­ dorul României la Belgrad, Unele cifre numărul tinerilor chilieni care toate promisiunile făcute au fost menilor muncii din Chile și a blicii Socialiste România, con­ Aurel Mălnășan, a oferit luni date ..publicității,recent la frecventează institutele de învă* respectate. In anul 1967, de . pil­ Federației studenților chilieni a dusă de Ștefan Voitec, pre­ seara o recepție. Au parti- ‘ Sa^iâgo.de Chile au dez­ țămînt superior, țara „se află la da. din sumele aprobate statul organizat campanii pentru strîn- ședintele M.A.N. și delegația ci pat Milentie Popovici, pre- ® văluit dificultățile prin nivelul cel mai scăzut al statelor a rămas dator universității 8 mi­ gerea de fonduri în vederea aco­ Skupștinei Federale, condusă ședințele Skupștinei federale, gu care trece învăț (îmîntul subdezvoltate". Și toate acestea lioane escudos. Calificînd situa­ peririi taxelor universitare ale ti­ de Milentie Popovici, preșe­ membru al Prezidiului C.C ™ nerilor proveniți din familiile să­ al UlG.I., Ivan Veselinov, superior chilian. în condițiile în care, potrivit a- ția actuală ca fiind de o „accen­ dintele Skupștinei. în cadrul precierilor aceluiași ziar, „se înre­ tuată gravitate" și arătînd că race, organizarea unor cursuri de convorbirilor, care s-au desfă­ membru al Consiliului Fede-A pregătire în vederea admiterii în rației și membru al Prăzi- La Universitatea centrală din gistrează un deficit alarmant de ..ceea ce lipsește Universității chi­ șurat în/tr-o atmosferă cor­ Chile, cel mai mare institut de medici, ingineri, arhitecți. profe­ liene nu sint planurile ci mijloa­ facultăți, a trimis delegații la dială, prietenească, s-a făcut diului C.G. al U.C.I., Marian autoritățile școlare și la rectorii BrețelLși Biajo Djurițiți, vi- A învățămînt superior din această sori, agronomi". cele pentru realizarea lor", recto­ un schimb larg de vederi a- țară, numărul studenților admiși Dificultățile pe care le intim- rul Universității centrale din principalelor universități (din țară, CANADA. Demonstrație la Toronto pentru pace In Vietnam supra dezvoltării multilaterale cepreședinți ai Skupștinei fe­ ese- ‘n Primul an de învățămînt a pină în prezent universitatea chi­ Chile a declarat că, pînă la sfir- desfășurând o luptă susținută în a relațiilor dintre cele două derale, l&iloș Minici, preșe­ șit. a trebuit să se recurgă la vederea sporirii ndEnaralui locu­ țări, precum și în legătură cu dintele Skupștinei R.S. f scăzut simțitor în 1968 față de liana sînt, după părerea unanimă prese- • ana* precedent. La Agronomie, a observatorilor. în primul rând împrumuturi în străinătate. rilor în institutele de învățămînt1 intensificarea colaborării între bi-a, Vidoe Smilevski, Căile de acces la învățământul superior. Conducerea M.U.P.T. a parlamente în general, în in­ ședințele Vecei federale>aje a° numărul locurilor (disponibile s-a dc ordin financiar. Acest lucru a teresul cauzei păcii și progre­ Skupștinei Federale, 1Voii ko ® re(fos de la 119 la 100, la Medi- fost subliniat de altfel de rectorul superior ale tinerilor chilieni sînt anunțat intenția de a iniția con­ Miciunovici, președinteleie Co-r o_^cină ,de . Ia 209 la 165, la Geolo-. Universității din Chile. Eugenie îngrădite și de un alt factor, pu­ vorbiri cu membrii diferitelor co­ sului. mitete parlamentare și cu repre­ în aceeași zi, președintele mitetului pentru afacerile ex-A fle.de la ® ,35’ !? $ ?ma °T Gonzalez, care într-o amplă ana­ ternic resimțit, in special în fa­ Skupștinei R. S. Serbia, Miloș teme și relații internaționale 9 j a . ®. a CF1 liză a situației învățământului su­ miliile sărace : taxele universitare. zentanți ai guvernului. Primele •32 000 de tineri, absolvenți de perior din această țară, a arătat Ele au crescut în permanență, succese ale acestei lupte au și Smith Minici, a oferit un prînz în al Vecei federale a Skupștinei J.------— Cinstea oaspeților români. To­ federale, reprezentanți ai hceu,liceu, cartcare au dat examen de ad- că statul nu își îndeplinește obli­ t.r.ind de altfel pasul cu crește­ devenit cunoscute. Camera De- varășii Miloș Minici și Ștefan Skupștinei federale, ai Vecei wm,tere lai această universitate, gațiile pe care Ie are față de «*- rea costului vieții în această țară) putaților a făcut cunoscută inten­ Voitec au rostit toasturi. Executive federale și ai Se- 'examen cunoscut sub denumirea ducația. superioară a tineretului, și au ajuns între 125 și 258 es­ ția de a convoca o sesiune spe­ de „probă de aptitudini", 27 000 în sprijinul afirmațiilor sale el a cudos lunar. cială pentru a examina proble­ cretariatului de stat pentru a- BELGRAD 15. Corespon­ nu au reușit să pătrundă în în- declarat că în anal 1966 m ce­ Toți acești factori se află la mele financiare ale institutelor fixează dentul Agerpres, N. Plopeanu, faceri externe, șefi și membri vățămîntul superior. Și aceasta rut 96 milioane escudo* pentru originea unei noi și puternice chiliene de învățămînt superior. transmite : Gu prilejul vizitei ai corpului diplomatic acre­ a nu pentru că, în cazul marii lor acoperirea minimului necesar de mișcări, denumită „Universitatea în R.S.F. Iugoslavia a delega- ditați la Belgrad. V majorități, le-ar fi lipsit cunoștin- dezvoltare a celei pentru toți" (M.U.P.T.). Creată, I. RETEGAN La Roma a avut loc o un termen încheierea marșului pentru intilnire a studenților din zece țări vest-europene, or­ Cu destulă consecvență Ian Smith s-a ferit de termene pre- ganizată de Institutul cise. De cele ----mai ------multe— ori „ ------„vom— face" saut —„nu vom face" au dezarmare din Anglia italian pentru colaborare fost spuse fără indicarea termenului, menținîndu-se astfel în universitară. A fost afir­ permanență o portiță deschisă pentru explicarea tuturor „angaja­ mată hotărirea partici- mentelor" neînaeplinite : nu le-a sosit încă timpul. Adunați încă de vineri în fața Coloanele necontenit îngroșate panților de a acționa ne­ Abătîndu-se de la această practică, premierul rhodesian a riscat Centrului de cercetări pentru ar­ ale manifestanților s-au adunat contenit pentru democrati­ zilele trecute stabilirea unei scadențe. În cadrul unei reuniuni mele nucleare din Aldermaston, luni după-amiază în Trafalgar zarea și restructurarea a partidului său. el a anunțat că problema proclamării Rhodesiei peste 2 000 de oameni au pornit Square, într-un impresionant mi­ vieții universitare. ca republică va fi hotarîtă în cursul acestui an. apoi într-un marș de protest de ting de masă la care au partici­ Fără să acorde prea mare atenție faptului în sine (o scadență, patru zile spre Londra, unde au pat peste 20 000 de persoane. Cu mai ales în problema rhtfdesiană, poate fi amînată, reformulată, ajuns luni. Pe drum, numărul acest prilej au fost citite mesaje retractată etc) observatorii au tras totuși unele concluzii. Mai participanților a crescut mereu, trimise de Bertrand Russell, Da­ Intre zilele de 1 și 4 mai, întîi s-a remarcat că mult discutata proclamare n-a fost, așa după atingînd. la marginea capitalei, nilo Doici și de alți cunoscuți in capitala Uruguayului își cum s-a afirmat, deja hotărîtă și pecetluită în proiectul noii peste 5 000 de oameni. Demons­ luptători pentru pace. va desfășura lucrările constituții. Rămîne deci ca pînă la sfîrșitul anului să se determine tranții veniți din diferite părți prima intilnire a tineretu­ tocmai chestiunea esențială : va rămîne Rhodesia în Common­ ale Marii Britanii, reprezentau lui muncitor latino-ameri- wealth sau se va despărți de el ? în această situație proiectul de organizații politice, de tineret, de Citind o informație trans­ can. La această intilnire, constituție în jurul căruia s-au iscat încă de pe acum dispute luptă pentru pace, cu caracter misă de agenția Antara. a- organizată sub auspiciile aprige are, evident, un caracter provizoriu. obștesc. în fruntea coloanei se genția Reuter relatează că Federației Mondiale a tine­ Dar de ce depinde în ultimă instanță deliberarea ? De atitudinea aflau personalități cunoscute pe autoritățile militare indo­ retului democrat (F.M.T.D.), britanică, firește. Dacă Londra recunoaște independența Rhodesiei, plan politic și social, conducă­ neziene au arestat un grup vor participa 40 de delega­ independență care în acest caz ar înceta de a mai fi „unilaterală", tori ai ..Campaniei pentru dezai- de 52 de militari acuzați ții din diferite țări latino- Smith n-ar mai pune problema ieșirii din Commonwealth. Se marea nucleară", care a organizat că ar fi încercat să orga­ rricane. știe că britanicii au condiționat recunoașterea de mai multe marșul, ai Comitetului britanic nizeze in provincia Suma­ irzicipanții la intilnire „principii", cel esențial fiind acceptarea de către actualii con­ de luptă pentru pace. cîțiva tra de sud o celulă a par­ examina probleme pri­ ducători de la Salisbury a sistemului de guvernare majoritar. membri laburiști ai Camerei Co­ tidului comunist. vind condițiile de muncă ale Aceștia însâ, în proiectul lor de constituție, au mers cel mult munelor. canonicul John Collins Agenția Reuter remarcă tineretului. cele legate de pînă la „paritate rasială", acordînd minorității albe o importanță si alții. Printre participanți se a- că este a dona oară in unitatea de acțiune a tine­ cel puțin egală cu cea a majorității africane. fla. de asemenea. John Gollan, cest an. tind in provincia retului muncitor, solidarita­ Termenii sus-amintituhri proiect au fost, de altfel, respinși încă secretar general al P.C. din Ma­ amintită se iau asemenea tea cu poporul vietnamez, de pe acum de toți factorii externi pe care chestiunea îi privea, rea Britanie. măsuri, In luna ianuarie problemele păcii și priete­ direct sau indirect Londra a declarat că, întrucît propunerile Numeroase pancarte cereau in­ agenția Antara relata ares­ niei intre tineretul din lu­ privind noul proiect de constituție nu corespund condițiilor puse terzicerea totală a armelor nu­ tarea unui grup de 70 de mea întreagă. de guvernul britanic, pentru acesta orice modificări constituțio­ cleare, reducerea bugetului mi­ persoane acuzate de a fi Demonstrație a studenți­ Joncțiunea sateliților ..Cosmos-212"* nale „nu voi avea valabilitate legală". Proiectul a fost criticat, litar britanic, un accent deosebit încercat să formeze un co­ lor vienezi ca urmare a A de asemenea, de majoritatea membrilor O.N.U., care s-au pronunțat fiind pus pe necesitatea de a se mitet regional al partidu­ atentatului sâvirșit asu­ În Italia ia amploare pentru măsuri eficace împotriva lui Smith. _ pune capăt agresiunii americane lui comunist. pra lui Rudi Dustschke mișcarea de protest impo- în legătură cu aceasta este așteptată cu interes întrunirea, l^j în Vietnam. triva detențiunii in închi­ 22 aprilie, a Consiliului de Securitate în vederea studierii pro­ si ..Cosmos-213 soare fără judecată a lui punerilor britanice de interzicere a comerțului cu Rhodesia. saco Padrut. secretar al Credincios ideii sale că regimul de la Salisbury poate fi răsturnat La 15 aj iei din Sicilia a sau „readus la legalitate" prin sancțiuni economice, guvernul Moscovei), britanic a respins afirmația că politica de sancțiuni împotriva Tineretului Co- Rhodesiei s-a dovedit mai dăunătoare pentru Londra decît pentru joncțiunea a izdlia. El a fost a satelitului reună cu alte 18 Salisbury. După cum a declarat recent George Thomson, minis­ mîntului „Cosmot oane t» timpul demons- trul britanic al Commonwealth-ului, Rhodesia mai rezistă datorită telitul „Cosmos- iei de masă împotriva resurselor interne. în timp ce mărfurile pentru export se stochează mos-212“ a fost piasa*. cesiunii americane din necontenit, așa că c generalizare a embargoului ar da pînă la CA urmare a ruperii rela­ orbita la 14 apnlie. im. desfășurată la urmă rezultatele așteptate. două noi producții: „Nu vă ju- presei Baigali Dosîmjanov, con­ „Cosmos-213“ — la 15 api Se crede că planul biîtanic va fi adoptat de Consiliul de Secu­ țiilor diplomatice dintre Ni- cați cu marțienii44, de Henri ducătorul artistic al Teatrului io la 28 mai anul tre- tferia și Tanzania din cauza Aceasta este cea de-a c • timpul ciocnirilor ritate fără dificultăți, dar în ceea ce privește eficiența lui nimeni Lanoe, și „Permisia*4 de Melvin de Operă și Balet din Alma-Ata. nu împărtășește optimismul englez. Cînd, cu o săptămînă în urmă, recunoașterii de către aceas­ Van Peebles, cu Nicolae Berger. în cadrul tumeuluj în Uniunea joncțiune automată pe or iția. Padrut a fost ră- ta din urmă a Biafrei — Sovietică, artista română a in­ a unor aparate cosmice dus la spital. Acolo țările afro-asiatice membre ale O.N.U. au recomandat ca noile fosta regiune orientală nige­ într-un mesaj cu prilejul săr­ măsuri economice să fie sprijinite, dacă va fi necesar, prin mij­ riana proclamată indepen­ terpretat pe scena acestui teatru vietice. (Prima a fost € ist G’-esta: sub acuza- bătorilor pascale, papa Paul al rolul Margaretei din opera tuată la 30 octombrie 196 loace militare. Anglia a făcut cunoscut că nu va folosi forța dentă anul trecut — în cu- VI-lea a adresat, un apel pentru ^rulburare a ordinii", împotrA a Rhodesiei. Mai mult chiar, s-a declarat că nici înăspri­ rînd vor fi rechemați toți .,Faust44 de Gounot și a lui Mimi Cei doi sateliți artificiali ul său ți al celorlalți restabilirea păcii în Vietnam. El din „Boema44 de Puccini. rea sancțiunilor nu va fi făcută peste punctul în care Londra experții nigerieni aflați în și-a exprimat speranța că se va dotați cu sisteme speciale i a fost fixat pentru Tanzania în baza acordului pentru apropiere, cu instalații -nie -a ului național de Eli- africane' ; 2). să se grăbească pentru că ceva se mai poate face La aeroportul din Ulan-Bator, nat, de asemenea, la lichidarea a organizatorilor acestei ..afa­ b am Vietnamul de numai in cursul acestui an. Dacă nada este apucată, Smith este urii de rasă. ceri". de față și ei de altfel. în paratajul lor de bord func­ înaltul oaspete a fost primit de ționează normal. tud. Această sumă este des- asigurat că se va strecura cu bine către cea de-a treia aniversare Jumjaaghiin Țedenbal. prim-se- abdomenul cadavrului a fost Imaginea televizată a apa­ :mază achiziționării de e- a „independenței" regimului său. cretar al C.C. al P.P.R.M., pre­ „IUBITORII de muzică din descoperită o cantitate de 26 de a spațiului cosim chipament medical. ION D. GOIA ședintele Consiliului de Miniștri ratelor cuplate, precum al R.P. Mongole, șl de alți con­ Alma-Ata au fost cuceriți de kg de marijuana. în această afa­ informațiile telemetrice ducători de partid și de stat cîntăreața română de operă cere este implicată și o societate fost transmise pe Pămînt mongoli. de pompe funebre. Doi dintre Maria Șindilaru, de vocea ei instalațiile de televiziune Relieful muntos, brăzdat sulul- Edificiul, cu cele pa­ siliu ..a fost mult mai multă cu străzile încălzite. Este ÎNTRE 22 și 28 aprilie se va deosebit de frumoasă, de înalta funcționarii societății au și fost de sistemele telemetrice de torente, de numeroase tru coșuri cenușii. impliata- liniște decît în timpul dis­ mai ieftină curățirea, topirea desfășura Festivalul internațio­ ei ținută artistică44, a declarat arestați. Cercetările continuă. bord. riuri și fluvii repezi, impe­ :e in albastrul cerului, este cutării unor probleme obiș­ zăpezii în acest fel. nal cinematografic de la Hyeres, tuoase. conferă acestei țări impresionant. Sîntem întîm- nuite cum ar fi aceea a ale­ După mai, multe popasuri localitate de pe coasta Meditera- posibilități largi de captare pinați la intrare de un re­ gerii numelui unei străzi44. scurte — necesare pentru nei, în sud-estul Franței. Juriul a forței cărbunelui alb in prezentant al întreprinderii Astfel, din primăvara anu­ prezentarea secvențelor bio­ va fi prezidat de cunoscutul ac­ centralelor hidro- care ne conduce prin încă­ lui 1961 pînă în vara anului grafice ale întreprinderii — tor Michel Simon. Vor fi pre­ Și in Suedia s-a peri uriașe, pe scări cu sute 1962, marea termocentrală a misiune îndeplinită ospita­ zentate 22 de filme de lung me- exploata: la ma- de trepte, și ni se pare ciu­ fost construită. Intr-un an. lier și agreabil de ghidul trșj și 4 ,.scurt-metraje“, toate dat că nu întîlnim nici un Inițial a fost prevăzut ca nostru — ajungem în sala inec'ite. Franța va concura cu alâ. Există, pe om. nu percepem nici un investițiile să fie amortizate tabloului de comandă — far­ nsul țării, din sudul in- zgomot. Or, uzina produce. în 8 ani. Dar rezultatele au macie în adevăratul. înțeles pinâ-n nordul lapon, al cuvîntului. Utilajul auto­ sute de asemenea uni­ mat este astfel construit în- Atentat nereușit3 tăți producătoare de energie cît întregul proces poate fi electrică. De la un capăt la controlat la valoarea optimă asupra președintelui altul, munții și șesurile. pă­ Itinerar suedez (II) pe baza producției termice durile sint dominate de o și electrice. Un sistem de ciudată geometrie aeriană, blocare și interceptare pre­ congolez Mobutu descrisă de linii de înaltă vine stricăciunile cauzate de După cum transmite agenția tensiune, adevărate magis­ instalație prin pornirea gre­ trale ale forței. Ritmurile șită a mașinilor sau prin congoleză de presă, patru accelerate ale dezvoltării in­ persoane au încercat dumi­ INIMA ORAȘULUI opriri accidentale. Un singur dustriale a Suediei își găsesc om urmărește munca acestui nică să-l asasineze pe Joseph una dintre explicații și în a- colos industrial. Dacă se în- Desire Mobutu, președintele cest tezaur alb. Electrifica­ tîmplă ceva — pe harta ta­ Congoului (Kinshasa). A- rea tuturor așezărilor, încă bloului de comandă apar cesta se afla la Luluabourg, cu decenii în urmă, a trans­ totuși, electricitate. Aflăm că întrecut așteptările. Termo­ semnale luminoase în dife­ in provincia Kasaiul oriental, porturilor feroviare — este turbinele sînt montate, un­ centrala, avînd toate instala­ rite culori care indică nu iar autorii atentatului eșuat un argument. Țara este im- deva în adîncul pămîntului. țiile într-un circuit perfect numai locul ci și ce trebuie ar- fi. cum a declarat președin­ pînzită de linii ferate. Prin Ni s-a relatat un episod inte­ închis — subsolul orașului să facă supraveghetorul. Per­ stația celei mai neînsemnate resant legat de biografia a- este brăzdat de conducte și sonalul termocentralei — tele Mobutu, foști politicieni, localități trec zilnic, în cele datorită automatizării, intro­ dintre care trei deputați și două direcții, zeci de trenuri cestui important obiectiv. cabluri asemănătoare nervu­ ducerii electronicii — nu­ senatori, toți originari din a- care fac legături rapide, in Ziua de 23 februarie 1961 rilor unui sistem nervos — mără... 5 salariați, inclusiv ceastă regiune. Mobutu a noduri feroviare, cu marile cînd consiliul orașului a de- dă nu numai electricitate o- paznicul. refuzat să le dezvăluie nu- centre și orașe ale țării. r cis construirea termocen­ rașului ci și abur și apă Rețeaua de încălzire și e- mele^ dar a menționat că se Dar suedezii, din rațiuni lectricitate reprezintă, meta­ va proceda in curind la ares­ de economie, folosesc și o tralei, este considerată un caldă. Prin oraș am văzut foric vorbind, circulația sîn- tarea lor. altă sursă de electricitate — moment important în istoria multe străzi desfundate. Nu­ gelui într-un oraș modern. Fără să dea alte amănunte termoficarea. O vizită în ju­ Văsterasului. Deși era vor­ meroasele șantiere de pe Aceasta face din termocen­ rul orașului Văsteras — pu­ ba de investirea trala municipală din Văste- cu privire la tentativa de a- ternic centru industrial — unei principalele artere aveau un ras inima orașului. sasinat. agenția congoleză de ■ ne-a oferit prilejul să cu­ sume mari — 60 mili- singur scop : încălzirea stră­ presă adaiigă că a fost consi­ noaștem termocentrala ora- oane coroane — în con- zilor. Văsterasul este un oraș VASILE CABULEA derabil întărită garda din jurul MEXIC. Construcții sportive (stadionul Aztec) în vederea Jocurilor Olimpice de la Me­ președintelui. xico

RRDACTTA ST ADMTNTSTRATTA > București Plata Scânteii* Abonamen tele se fac la oficiile Dostale factorii Dostali si dlfuzorll voluntari din într eprinderl sl instituții Telefon 17.60.10 Tiparul î Combinatul Poligrafic .Casa Scînteii'