Ion Gheorghe Maurer, Somalia, Dr
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29
PETRE P. CARP 100 de ani de la moarte (bibliografie selectivă) (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești) I. OPERA 1. Volume Afacerea tramvaelor la Senat : după note stenografice / discursurile domnilor P. P. Carp şi Al. Marghiloman. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1911. - 47 p. Auswartige Politik und Agrarreform / reden und zeitungsartikel von P. P. Carp; autorisierte Ubers. von Victor A. Beldiman und Erwin von Fehlmayr. - Bukarest : Socec, 1917. - 78 p. Discursuri : vol. 1 : 1868-1888 / P. P. Carp. - Bucureşti : Editura Librăriei Socec & Co. S. A., 1907. Discursuri parlamentare / P. P. Carp. - [București] : Tipografia Curţii Regale, [1895]. - 299 p. Discursuri parlamentare / P. P. Carp; ediţie îngrijită de Marcel Duţă; studiu introductiv de Ion Bulei. - Bucureşti : Grai şi suflet - Cultura naţională, 2000. - 630 p. (COTA: III 27418; 32(498)/C26) Exproprierea marei proprietăţi / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, 1914. Patru discursuri rostite în Senat / de Petre P. Carp. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1878. - 30 p. Politica externă a României : cuvîntările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 17 decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor / de d-nii P. P. Carp şi C. Stere. - Iaşi : Editura Revistei Viaţa Românească, 1915. - 61 p. Procesul Maiorescu cu actele autentice / P. P. Carp, N. Mândrea, G. Mârzescu, I. Negruzzi, V. Pogor. - Iaşi : Imprimeria Adolf Bermann, 1865. - 23, LXVI p. România şi răsboiul european / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia Dorneanu I., s.a. - 32 p. Tulburările de la 5 aprilie şi Legea maximului : două discursuri rostite în Cameră / de Al. -
Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie
Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei. -
CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena
CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES ON HIS LIFE Elena-Mirela Ciuchea Rezumat: Autoarea – pornind de la cercetarea unor informaţii inedite din arhivele craiovene ale familiei Argetoianu, de la memoriile omului politic şi de la ceea ce s-a scris până la această dată – reconstituie principalele momente şi componente ale formării şi afirmării lui Constantin Argetoianu. Anii de studiu, mediul familial, prietenii, aptitudinile, posibilităţile şi disponibilităţile intelectuale, trăsăturile de caracter, interesul pentru studiu şi pasiunea pentru limbile străine, intrarea şi afirmarea în viaţa politică, contextul mai larg al epocii interbelice etc. sunt câteva din aspectele semnificative, decisive ale vieţii, activităţii şi personalităţii sale, pe care le rezumă acest articol. The interwar period in Romania had its political men presented either as “martyrs” of the nation or like some common thieves, forgetting that when it comes to Mother Nature, only few things keep their white or black nuance, everything maintaining rich varied grey nuances … because otherwise the world would be bored, isn’t it? Maniu hasn’t been too nice. Why? His Jesuit face made many people stay aside…still the same “sobriety” didn’t prevent him from washing his hands in a Pillatian way from things on which his whole life philosophy was based on. A lot more likable, but extremely controversial was Constantin Argetoianu, the chameleon of the interwar Romanian politics, the man that managed to show how easy it was to pass from bitter hatred to friendship and admiration, all depending on the interest. This Oltenian boyar, loved and admired by many, hated and sworn by more, tried with the use of some delicious “Memories” to exculpate him in front of history and time. -
Vocaţia De Lider a Lui Maiorescu. De La Amiciţie La Rivalitate Cu P.P
166 AMS, X, 2011, SEC[IUNEA a 111-a: EPOCA MODERNĂ GicăMANOLE VOCAŢIA DE LIDER A LUI MAIORESCU. DE LA AMICIŢIE LA RIVALITATE CU P.P. CARP Destinul lui Titu Maiorescu probează, dincolo de timp, că omul superior a ştiut şi va şti oricând/oriunde să-şi asume condiţia, chiar dacă lumea în care trăieşte, gândeşte, creează nu-i pregătită să-I înţeleagă la dimensiunea exactă. Orgolios, încăpăţânat, dotat cu mari calităţi inte lectuale, Maiorescu şi-a organizat viaţa de timpuriu, supunând-o unei aspre discipline morale, existenţiale, neezitând să-şi asume, când era cazul, examene de conştiinţă deloc confortabile. A fost conştient din adolescenţă că el este altfel decât ceilalţi. Ştia să-şi gâtuiască, blocheze porni 1 rile inferioare, gregare, fiind mereu obsedat de nevoia faptei autentice , ziditoare de idee, convins de timpuriu că el este predestinat unei misiuni de îndeplinie. Încă din tinereţe, Maiorescu a avut vocaţie de conducător, iar această calitate el şi-a des coperit-o singur, prin trudă intelectuală tenace. Şi-a învins aproape orice slăbiciune, iar seriozi tatea sa 1-a convins că poate să fie ceea ce vrea doar cu condiţia să se pună doar în slujba adevărului, iar pentru împlinirea acestui ideal credea că "nu are dreptul să înceteze lupta, chiar 3 când e singur împotriva tuturor" . Este mai mult decât evident că Maiorescu a optat în a-şi construi un destin superior în acord cu potenţialul intelectual şi energiile sufleteşti creatoare 4 5 disponibile , de care era perfect conştient. Înainte ca înşişi contemporanii să accepte că rolul -
Balancing Romania-Russia Relations: a Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities
RSP • No. 45 • 2015: 76-88 R S P ORIGINAL PAPER Balancing Romania-Russia Relations: A Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities Elena Steluța Dinu* Abstract This Article analyzes the evolution of political and diplomatic relations between Romania and Russia in the years 1885-1913. During the Balkan crisis of 1885-1886 there were marked Russian-Romanian divergences because the Romanian diplomacy supported the election of Ferdinand of Saxe-Coburg at the Bulgarian throne, the candidate backed by Austria-Hungary. In the late nineteenth century, Romanian-Russian relations, closely supervised by the diplomacy of the Central Powers, experienced a sensible improvement. It was due to the intention expressed by the two countries to maintain the status quo in the Balkans. However, there were some obstacles that separated Romania from Russia. Romania's attitude towards the Balkan crisis had a particular importance to Russia. Attracting Romania in the Russian sphere of influence would not only have created a bridge with the Slavic states in the Balkans, but also would have considerably diminished possibilities of Austria-Hungary to counter its policy in Southeastern Europe. Keywords: Romania, Russia, Balkan Crisis, First Balkan War, Second Balkan War, international relations * Ph.D. Candidate, “Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca, Faculty of History and Philosophy, no. 1, Mihail Kogălniceanu Street, Phone: 0040264405300, E-mail: [email protected]. Balancing Romania-Russia Relations: A Grounding of the Balkan Crisis Balkan Crisis: a political conditionality? From the last decades of the 19th century until 1916, Russia and Romania found themselves in two systems of opposed alliances, since both had divergent interests in the Balkan area. -
Die Heutige Rumänische Parteiführung
WISSENSCHAFTLICHER DIENST SÖDOSTEUROPA XVIII. Jahrgang September 1969 Heft 9 Verjüngung auf breiterer repräsentativer Basis Die heutige rumänische Parteiführung Die bereits nach dem IX. RKP-Kongreß (Juli 1965) Chivu Stoica erhielt zwar den Vorsitz in der Zen eingeleitete Verjüngung der Führungskader und die tralen Revisionskommission anstelle des aus „Al Ersetzung „alter Kämpfer“ durch fachlich qualifi tersgründen“ zurückgetretenen Constantin Pirvu- zierte Kräfte ist auf dem jüngst abgehaltenen X. Kon lescu, seine Entmachtung ist aber dennoch evident. greß (6. — 12. 8. 1969) fortgesetzt worden. Die in der Er und Apostol gehörten seit Kriegsende der Füh Parteiführung vorgenommene „Wachablösung“ be rungsspitze an und galten bis zum Tode Gheorghiu- deutet freilich auch gleichzeitig eine weitere Festi Dejs im Frühjahr 1965 als dessen Vertraute. Die gung der persönlichen Macht Ceau?escus, der sich Rolle, die sie bei der Liquidierung Päträfcanus und nunmehr offensichtlich auf die überwiegende Mehr in den „Säuberungen“ der Fünfzigerjahre spielten, heit der Mitglieder aller maßgebenden Führungsgre wurde ihnen erstmalig öffentlich auf dem ZK-Ple- mien stützen kann. num vom 22. — 23. April 1968 vorgeworfen. („Scin Die Veränderungen sind zugleich auch die Folge teia“, 26. 4. 1968.) einer starken Vergrößerung der meisten Führungs Nachdem der langjährige Sicherheitschef Alex- organe. So zählt das Zentralkomitee statt bisher 121 andru Dräghici gleichfalls im Zusammenhang mit Vollmitgliedern und 76 Ersatzmitgliedem jetzt 165 den erwähnten „Säuberungen“ bereits im Frühjahr Voll- und 120 Ersatzmitglieder, das neue ZK-Exeku- 1968 ausgebootet wurde und der Wirtschaf tsfach- tivkomitee 21 statt bisher 15 Vollmitglieder sowie mann und ehemalige Vertreter Rumäniens im CO- 11 statt bisher 10 Ersatzmitglieder; die weniger be MECON, Alexandra Bxrlädeanu, im Herbst 1968 aus deutende Zentrale Revisionskommission ist von 23 „Gesundheitsgründen“ ausschied, sitzen jetzt im auf 45 Mitglieder erweitert worden. -
Viaţa Viaţa Viaţa
MI E RCURI RO M ÂNI A , ANUL XXIII, NR. 6788 18 P A GINI , 1,5 LE I „Oţelarii” parcă sunt blestemaţi 8 FE BRU A RI E 2012 Negocieri în Coaliţie pentru noul Guvern PE RIP E ţ I I ondat CA BIN E TUL F 1989 P E A X A UNGUR ea NU , Bă N easa -VA L E NCI A ! ÎN FOR ma R E SPORT /7 vviaiaþaþa ACTU A LIT A T E /2 G A L A ţ I ® R O M Â N I A [[ li be rã Î N T O T D E A U N A , P R I M I I ! © COTIDIAN INDEPENDENT Adresa redacţiei: www.viata-libera.ro str. Domnească nr. 68 Zeci de ore în ”Siberia” TEL 460 620, FAX 471 028 redactie@viata‑libera.ro COTIDIAN INDEPENDENT® 74.000 de cititori zilnic marcă înregistrată Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă auditat de Biroul Român de Audit conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate ISSN al Tirajelor membru al Biroului în perioada ianuarie 2010 ‑ ianuarie 2011 1221‑4914 Internaţional de Audit al Tirajelor VA LUT A SIN A X A R Excursie cu trenul Sf. M. Mc. Teodor Stratilat; Sf. Euro 4.3483 lei Dolar 3.3088 lei Proroc Zaharia; Sf. Mc. surori Marta şi Maria (Harţi) ME T E O A XI me -15 o -9o M ÎN epoca de Gheaţă ”Marile spirite s‑au confruntat întotdeauna cu opoziţie violentă din partea minţilor mediocre.” Galaþi] Albert Einstein Un pic de soare… INT E RIOR INT E RIOR ECONO M I E /4 Vremea rea ECONO M I E /4 Trei ani de calvar paralizează trenurile Creditele restante Încasările CFR ale gălăţenilor au Călători crescut de 15 ori! au scăzut Dacă la debutul crizei fi- de zece ori! nanciare gălăţenii aveau cre- dite neonorate de doar 39,7 A RI A milioane de lei, la începutul V /8 acestui an restanţele au cres- Iarnă grea cut la 607 milioane de lei. -
Încheierea Vizitei Președintelui Republicii Populare Congo
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA 1 încheierea vizitei președintelui I ■ l£ i? Republicii Populare Congo, comandant Marien N'Gouabi î1' Ceremonia plecării din Capitală r y ri Joi dimineața s-a încheiat vi •al Republicii Socialiste Româ- ghe Cioară, Janos Fazekas, zita oficială de partid și de stat nia, și a tovarășei Elena Cornel Burtică, Ion loniță, Ion pe care a întreprins-o în țara Ceaușescu. Pățan, Ștefan Andrei, Constan noastră comandant Marien De la reședința oficială pînă tin Stătescu, secretarul Consi N’Gouabi, președintele Comite ANUL XXX Nr. 7 369 VINERI 13 IULIE 1973 4 PAGINI 30 BANI la aeroport, comandant Marien liului de Stat, George Maco tului Central al Partidului Con N'Gouabi și. tovarășa Celine vescu, ministrul afacerilor ex golez al Muncii, președintele terne,și alți membri ai gu Republicii Populare Congo, șef N'Gouabi au fost conduși de al statului, împreună cu tovară tovarășul Nicolae Ceaușescu șl vernului, conducători de insti șa Celine N'Gouabi, la invita tovarășa Elena Ceaușescu. tute centrale și organizații ob I! * I ta tovarășului Nicolae La plecarea distinșilor oaspeți ștești, generali, alte persoane Ceaușescu, secretar general al au fost, de asemenea, de față oficiale. tovarășul Ion Gheorghe Maurer Erau prezenți Eugene Germa- Partidului Comunist Român, și tovarășa Elena Maurer, to președintele Consiliului de Stat varășii Gheorghe Pană, Gheor- (Continuare in pag. a 4-a) Noi succese înscrise Generalizarea • wp * Semnarea Declarației solemne comune inițiativelor minerești fie Joi, 12 iulie, la Palatul Consi rației solemne comune au parti Biroului Politic al C.C. al P.C.M., factor eficient liului de Stat, a avut loc cere cipat tovarășele Elena Ceaușescu insârcinat cu Departamentul or pe agenda întrecerii monia semnării Declarației so și Celine N'Gouabi. -
T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1
DOCUMENT DORU GEORGE BURLACU T. MAIORESCU – SEXTIL PUȘCARIU CORESPONDENȚĂ1 În 1969, Marta Anineanu semnala prezența în fondul Bibliotecii Academiei Române a 200 de scrisori aparținând lui T. Maiorescu, din care puține văzuseră lumina tiparului. Se sugera publicarea lor integrală, documentele impunând – spunea cercetătoarea – prin „eleganța și bogăția stilului, arta de portretist și de povestitor, cum și finul umor” al semnatarului2. În replică, Constantin C. Angelescu opina că decât o restituire în bloc, mai profitabilă ar fi întocmirea – pe baza unei prealabile selecții valorice – a unui catalog, spre a se evita „eroarea săvârșită cu tipărirea Însemnărilor zilnice ale lui Titu Maiorescu, când au fost reproduse însemnările sale relative la temperatura din cursul zilei, telegrame către hoteluri pentru rezervarea de camere sau amănunte referitoare la maladii intime ori indispoziții trecătoare”3. Dacă realizarea catalogului nu se va înfăptui, Z. Ornea va reuși în 1978 să scoată un consistent volum cuprinzând corespondența primei generații de maiorescieni cu mentorul lor4, complinind, într-un fel, proiectul din 1937 al lui Emanoil Bucuța, Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, 1884–1913, care, la vremea sa, regreta că suntem „cultura scrisă cu cel mai mic număr de mărturisiri autobiografice, memorii, jurnale sau scrisori”5. După patru decenii, Z. Ornea aducea alte lămuriri: „În intenția noastră acest volum (spre a cărui realizare năzuim de peste zece ani) este unul de corespondență 1 Documentele restituite aici se află în Arhiva Sextil Puşcariu, păstrată la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, unde, în urma dispoziţiei testamentare a nepoatei savantului, lingvista Magdalena Vulpe (1936–2003), un colectiv de cercetători se ocupă de mai mulţi ani de editarea ei integrală. -
Delimitarea Si Numerotarea Sectiilor De Votare La
Anexă dispoziţie primar Alegeri locale 2020 Delimitările secţiilor de votare din MUNICIPIUL BÂRLAD Nr. Delimitare secţie de votare Sediul Sectiei de Votare sv* Arteră**/număr administrativ/bloc/descriere Strada 22 Decembrie (Strada Pieţii) integral Strada Anghel Saligny (Strada Ing. Anghel Saligny) integral Aleea Crângului integral Strada Crângului integral Aleea Crizantemelor integral Aleea Garoafelor integral Aleea Ghioceilor integral Şcoala Gimnazială nr. 10, loc. 79 Aleea Lalelelor integral BÂRLAD Nr. 35 Aleea Liliacului integral Strada Luca Arbore integral Aleea Matei Corvin (Aleea Crinilor) integral Strada Moldoviţei integral Strada Suceviţa integral Aleea Trandafirilor integral Strada Victor Babeş (Strada Dr. Victor Babeş) integral Strada Arhimede integral Strada Armand Călinescu integral Strada Barbu Ştefănescu Delavrancea integral Strada C. I. Parhon integral Strada Cerbului integral Strada Ciprian Porumbescu integral Strada Constantin Costache (Strada Sandor Petofi) integral Şcoala Gimnazială nr. 10, loc. Strada Dosoftei integral 80 BÂRLAD Nr. 35 Strada Emil Racoviţă integral Strada George Topârceanu integral Strada Henri Coandă integral Strada I. G. Duca (Strada I. Gh. Duca) integral Strada Mareşal Averescu (Strada Mareşal Alexandru Averescu) integral Strada Putna integral Strada Titu Maiorescu integral Aleea Brânduşa (Strada Brânduşa) integral Aleea Bujorilor integral Strada Câmpia Libertăţii integral Strada Cozia integral Strada Dorna integral Strada Dragomirna (Strada 13 Decembrie) integral Strada George Bacovia integral -
Proquest Dissertations
LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes. -
HUNGARIAN PRESS of TRANSYLVANIA Release No. 124
HUNGARIAN PRESS OF TRANSYLVANIA Release No. 124/1987 Bucharest, December 6, 1987 Károly Király Wrote A Letter to Party Leaders During the summer, Károly Király (b. 1930), the dissident ethnic Hungarian politician from Transylvania, has written another letter – criticizing the public state of affairs in Rumania – to President Ceausescu. Semi-official agencies in Bucharest have just now forwarded the text of the letter to us. (See Appendix No. 2) As his writings reveal, Király is disturbed not only by the regular trespasses against human and nationality rights, but also by the flow of diversionary influence and propaganda which aims to set the masses of Rumanians against Hungarians and the neighboring peoples. In order to illustrate his point, he attached an anonymous letter which was mailed to him this year. (See Appendix No. 1.) This letter is a good reflection of the widespread inimical views which -- thanks to the official propaganda efforts -- are gaining greater acceptance among large number of Rumanians. Király sent as copy of his own letter, as well as a copy of the anonymous letter he received, to the country's former Premier, Ion Gheorghe Maurer, who was removed from office by Ceausescu. In his answer, Maurer acknowledges the receipt of the above and thanks Király for them (See Appendix No. 3.). APPENDIX 1 Anonymous Letter Sent to Király Károly, July 20, 1987 Comrade Director! I have been listening to your remarks concerning the situation of Transylvania's Hungarian minority, as broadcast by Radio Free Europe. I have several reasons for disagreeing with you: You [Hungarians] joined the [Communist] Party side by side with the Jews, who proved themselves to be smarter and quicker.