Institutul De Studii Istorice Si Social
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A. Vaida. Directorii institutului au fost: Clara Cuşnir-Mihailovici (1951-1953), Constantin Pârvulescu (1953-1958), Miron Constantinescu (1958), Gheorghe Vasilichi (1959-1961), Ion Popescu-Puţuri (1961-1989). Dintre directorii adjuncţi îi amintim pe: Vasile Varga (1951-1953), Clara Cuşnir-Mihailovici – director adjunct pentru munca ştiinţifică (1953-1954), Niculescu Petre – director adjunct pentru problemele arhivei (din 1953); Grosu Petre – director adjunct pentru problemele Muzeului „Lenin-Stalin” (din 1953), Barbu Zaharescu (1954-1955), Paul Niculescu-Mizil (din 1955), Mihail Roller (1955-1958), Nicolae Goldberger (1958-1970), Titu Georgescu (1968-1971; fost secretar ştiinţific în anii 1955-1965), Augustin Deac (1965-1973), Gheorghe Matei (1965-1976), Gheorghe Zaharia (din 1961). Pe lângă sediul central din capitală, institutul mai avea secţii la Cluj şi Iaşi. Schema de organizare a institutului era următoarea: Arhivele Nationale ale Romaniei I I. Secţia „Istoria patriei, a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România”, cu sectoarele: 1). Mişcări populare din sec. XV – XIX 2). 1821-1893 3). 1893-1918 4). 1918-1944 5). 1944-1947 6). Istoria organizaţiilor de masă 7). Militar II. Secţia „Formarea şi dezvoltarea orânduirii socialiste în România”, cu sectoarele: 1. Politica economică a partidului şi statului. 2. Viaţa de stat, structura socială, cultura. III. Secţia „Probleme teoretice şi metodologice ale cercetării istorice”, cu sectoarele: 1). Filozofia istoriei şi metodologia cercetării istorice. 2). Documentare istoriografică internaţională. IV. Secţia „Probleme internaţionale”, cu sectoarele: 1. Istoria mişcării muncitoreşti internaţionale (inclusiv istoria rezistenţei) şi a făuririi şi dezvoltării regimurilor socialiste. 2. Probleme ale mişcării de eliberare naţională. 3. Probleme social-politice şi ideologice ale sistemului capitalist contemporan. V. Secţia Arhivă şi Documentare cu sectoarele: 1. Arhivă şi memorie 2. Fototecă – filmotecă 3. Laborator VI. Revista „Anale” Arhivele Nationale ale Romaniei II VII. Administraţia Acest institut a fost însărcinat să adune, să păstreze, să studieze şi să interpreteze conform directivelor conducerii partidului-stat materialele referitoare la mişcarea muncitorească românească şi internaţională, îndeosebi la Partidul Comunist din România, şi să organizeze Arhiva istorică a Partidului. În acest sens au fost fotocopiate documentele din perioada de început a mişcării muncitoreşti, socialiste şi comuniste interne, precum şi cele din perioada de ilegalitate a Partidului. Deţinea de asemenea atribuţii în următoarele domenii: editarea documentelor oficiale, propagandistice ale Partidului, elaborarea şi pregătirea pentru publicare a unor documente, studii, monografii şi sinteze, traducerea unor lucrări ale clasicilor marxism- leninismului şi liderilor comunişti contemporani (în colaborare cu Editura Partidului Muncitoresc Român/Editura Politică) şi participarea la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale de profil. Institutul a editat, începând din 1955, revista „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R.”, care, din 1969, a primit titlul de „Anale de istorie”. De asemenea, din 1968 a fost iniţiată publicarea colecţiilor „Biblioteca de istorie” şi „Evocări”. Totodată, a fost editată o colecţie de Documente din istoria partidului comunist şi a mişcării muncitoreşti revoluţionare din România şi au fost publicate o serie de lucrări precum: Istoria presei, Documente din mişcarea muncitorească şi socialistă. 1821-1924, Opere complete – Constantin Dobrogeanu-Gherea, Scrieri alese de M. Gh. Bujor, I. C. Frimu, Al. Constantinescu ş.a. I.S.I.S.P. colabora strâns cu Academia „Ştefan Gheorghiu”, cu Editura Politică (fostă Editura P.M.R.), cu revistele „Magazin istoric” (editată din 1967) şi „Lupta întregului popor” („Revistă română de istorie militară”, supliment al revistei „Viaţa militară”, tipărită din 1984) şi cu Agenţia Română de Presă „AGERPRES”, împreună cu care edita din 1977 în limbile engleză, franceză, germană, rusă şi spaniolă publicaţia trimestrială de propagandă externă „România. File de istorie”. Sub tutela Institutului de Istorie a Partidului se aflau Muzeul „Momente din lupta revoluţionară a poporului”, a cărui denumire s-a schimbat succesiv în: „Muzeul Lenin-Stalin”, „Muzeul luptei revoluţionare a poporului din Republica Populară Română” şi „Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România”. Tot în subordinea I.S.I.S.P. funcţiona şi Muzeul Doftana, care din 1952 era organizat ca o secţiune a Muzeului de Istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Printr-o hotărâre a Guvernului României, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 68 din 16 aprilie 1992, Institutul de Studii Istorice şi Social Politice (I.S.I.S.P.) a fost desfiinţat din „necesitatea înlăturării paralelismelor în cercetarea istorică şi social-politică”, ca şi a depolitizării totale a Arhivele Nationale ale Romaniei III cercetării istorice, deoarece sub egida Academiei Române funcţionau Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi, Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj şi Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti. Institutul a jucat un rol esenţial în aparatul de propagandă comunistă în ţară şi în străinătate, prin toate mijloacele şi metodele disponibile, urmărind mistificarea istoriei României, construirea şi întreţinerea cultului personalităţii liderilor comunişti români şi străini din trecut şi prezent, reflectând cu fidelitate toate modificările politico-ideologice petrecute la nivelul conducerii de partid şi de stat din România în perioada comunistă. 2. Arhiva Institutului de Studii Istorice şi Social-Politice Arhiva Centrală a Partidului (adică arhiva sa istorică, parte distinctă a Arhivei C.C. al P.M.R.) a funcţionat începând cu 15 iulie 1953 în cadrul Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R., ca sector separat. Arhiva Comitetului Central al Partidului, aflată iniţial în subordinea Secţiei Gospodăria de Partid, a cunoscut mai multe reorganizări în anii ’50 prin hotărâri succesive ale Biroului Politic, Secretariatului şi Comitetului Central al P.M.R. Astfel, s-au luat măsuri, încă din anul 1950, prin Hotărârea Secretariatului C.C. al P.M.R. nr. 244 din 17 august 1950 şi Regulamentul de funcţionare a Arhivei C.C. al P.M.R., a arhivelor comitetelor regionale şi arhivelor curente P.M.R.; la 30 decembrie 1952 prin Hotărârea nr.1211/1952 semnată de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Moghioroş, Iosif Chişinevschi, Gheorghe Apostol şi Miron Constantinescu s-a decis înfiinţarea „Arhivei de partid a C.C. al P.M.R.” cu rolul de a „strânge, păstra şi conserva toate documentele şi materialele privitoare la activitatea partidului”. În cele din urmă, arhiva istorică a Partidului a fost transferată la Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. prin Hotărârea C.C. al P.M.R. nr. 414 din 11 iunie 1953. Astfel, „toate organele şi instituţiile de partid şi de stat au fost obligate să predea materialul arhivistic de partid Arhivei Centrale de partid”, care avea rolul de a „strânge, păstra şi conserva toate documentele şi materialele privitoare la activitatea partidului” - au fost transferate acestei arhive o serie de documente aflate în păstrarea altor instituţii, printre care şi Arhivele Statului. I.S.I.S.P. deţinea arhivă, fototecă, filmotecă şi bibliotecă. În 1978 arhiva cuprindea cca. 6000 unităţi de păstrare, incluse în 22 de fonduri, iar biblioteca poseda aproximativ 7500 de publicaţii. Arhivele Nationale ale Romaniei IV Arhiva Institutului de Studii Istorice şi Social Politice a trecut în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române în aprilie 1990, fiind preluată în decembrie 2000