SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Aegerea Consiliului De Stat Alegerea Consiliului De Miniștri

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Aegerea Consiliului De Stat Alegerea Consiliului De Miniștri Proletari din toate țările, uniți-vă! TOVARĂȘUL ANUL XXV, SERIA II NR. 6165 NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE PREȘEDINTA 4 PAGINI-30 BANI UNIUNII INTERNAȚIONALE A FEMEILOR ARHITECTE VINERI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, amiază, pe doamna Solange secretar general al Comitetului d’Herbez de la Tour, președinta Central al Partidului Comunist Uniunii Internaționale a Femeilor 14 MARTIE 1969 Român, președintele. Consiliului Arhitecte. de Stat al Republicii Socialiste întrevederea s-a desfășurat în- ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST România, a primit, joi după- tr-o atmosferă de cordialitate. SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Aegerea Consiliului de Stat Alegerea Consiliului de Miniștri CONSILIUL Tovarășul Nicolae Ceauși» CONSILIUL Tovarășul Ion GheorgheMaurer -> J DE STA T a fost reales președinte DE MINIȘTRI a fost reales președinte AL REPUBLICII al Consiliului de Stat AL REPUBLICII al Consiliului de Miniștri SOCIALISTE SOCIALISTE ROMÂNIA ROMÂNIA NICOLAE CEAUȘESCU — Președintele Consi­ ION GHEORGHE MAURER — Președintele liului de Stat Consiliului de Miniștri Emil Bodnaraș — vicepreședinte Ilie Verdeț — Prim-vicepreședinte al Consiliului Manea Mănescu — vicepreședinte de Miniștri Dumitru Petrescu — vicepreședinte Ștefan Peterfi — vicepreședinte Janos Fazekaș — Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri MEMBRII CONSILIULUI DE STAT: Gheorghe Radulescu — Vicepreședinte al Consi­ Ion Anton Athanase Joja liului de Miniștri Gheorghe Bâlteanu Carol Kiraly Leontc Răutu — Vicepreședinte al Consiliului de Aurel Bozgan Roman Moldovan Miniștri Constanța Ciontu Gheorghe Pană Ion Coman Ion Popescu-Puțuri Iosif Banc — Vicepreședinte al Consiliului de Ion Cosma Cristofor Simionescu Miniștri Constantin Daicoviciu Ion Spătărelu Emil Drăgănescu — Vicepreședinte al Consiliu­ Constantin Drăgan Zaharia Stancu lui de Miniștri Eduard Eisenburger Constantin Stătescn Gheorghe Stoica Mihai Marinescu — Vicepreședinte al Consiliului Suzana Gâdea de Miniștri Ion Gluvacov Ludovic Takacs Ion Pâțan r— Vicepreședinte al Consiliului de în prima sa ședință Consiliul de Stat a ales ca Miniștri secretar pe tovarășul Constantin Stătescn. MINIȘTRII: Cornelia Mănescu — Ministrul afacerilor externe Ion Ioniță — Ministrul forțelor armate Cornel Onescu — Ministrul afacerilor interne Hotărîri cu profundă Ion Stănescu — Președintele Consiliului Secu­ rității Statului Maxim Berghianu — Președintele Comitetului de Stat al Planificării rezonanță în întreaga ,Virgil Pîrvu — Ministrul finanțelor Nicolae Agachi — Ministrul industriei metalur­ gice loan Avram — Ministrul industriei construcții­ lor de mașini viață socială și de stat Cuvintarea tovarășului Alexandru Boabă — Ministrul industriei chimice Cuvintarea tovarășului Nicolae Toader — Ministrul petrolului Prima sesiune a celei de-a în cadrul sesiunii o amplă Vl-a legislaturi a Marii A- prezentare a principalelor Florian Dănălache — Ministrul căilor ferate dunări Naționale a avut la preocupări și linii directoare ordinea de zi a lucrărilor ale activității guvernului Ion Baicu — Ministrul transporturilor auto, na­ pentru dezvoltarea construc­ ION GHEORGHE MAURER sale probleme deosebit de NICOLAE CEAUȘESCU vale și aeriene importante : alegerea organe­ ției noastre socialiste, pen­ lor supreme ale conducerii tru promovarea cauzei păcii Mihai Bălănescu — Ministrul poștelor și teleco­ statului — Consiliul de Stat, în lume. Stimate tovarășe și stimați te al poporului nostru pe drumul municațiilor Stimați tovarăși deputați, dezvoltare a țării. „Realizările da Consiliul de Miniștri, Bi­ Marea Adunare Națională îngăduiți-mi, în primul rînd, să pînă acum în toate domeniile de roul Marii Adunări Naționa­ a ales, de asemenea. Biroul tovarăși deputați, socialismului și comunismului. Ion Crăciun — Ministrul industriei ușoare activitate, sublinia tovarășul său. președinte al M.A.N. vă mulțumesc pentru încrederea le. într-o vibrantă si entu­ (Aplauze puternice). Steaua călă­ cu care m-ați onorat, reînvestin- Nicolae Ceaușescu în cuvintarea ziastă unanimitate. Marea A- fiind reales tovarășul Ste­ uzitoare a întregii noastre activi­ Bujor Almășan — Ministrul minelor ținută Ia adunarea electorală din dunare Națională a reales pe fan Voitec. Doresc, în primul rînd, să vă du-mă în funcțiunea de înaltă Alegerea în deplină și im­ tăți va fi linia politică marxist- Octavian Groza — Ministrul energiei electrice răspundere de președinte al Con­ capitală, constituie cea mai grăi­ tovarășul Nicolae Ceausescu, mulțumesc călduros pentru încre­ toare dovadă că între vorbele și secretarul general al Parti­ presionantă unanimitate a leninistă a Partidului Comunist siliului de Miniștri al Republicii dului Comunist Român, în conducerii de stat. însușirea derea ce mi-ați acordat-o, alegîn- Dumitru Mosora — Ministrul industriei con­ Socialiste România. Doresc să vă faptele comuniștilor există o de­ funcția de președinte al fără rezerve a recomandă­ du-mă în înalta funcție de pre­ Român, care se află la temelia strucțiilor asigur că guvernul va înfăptui cu plină unitate, că pentru Partidul Consiliului de Stat al Repu­ rilor făcute de Plenara Co­ platformei cu care Frontul Unită­ mitetului Central al P.C.R. ședinte al Consiliului de Stat al Mihai Suder — Ministrul economiei forestiere neabătută consecvență politica in­ Comunist Român nu există nimio blicii Socialiste România, ții Socialiste s-a prezentat în ale­ ternă și externă a Partidului Co­ însuflețirea plină de căldură și de Plenara Consiliului Republicii Socialiste România. mai presus decît servirea fără Național al Frontului Uni­ geri, realizarea țelurilor majore Simion Bugbici — Ministrul industriei alimen­ munist Român, programul Fron­ preget a intereselor poporului ro­ cu care deputății au votat tății Socialiste, oglindesc în­ (Aplauze îndelungate, puternice). tare tului Unității Socialiste care au alegerea secretarului gene­ ale partidului și statului atît pe mân, a cauzei socialismului". ral al P.C.R. in fruntea Con­ crederea. atașamentul pro­ Vreau să exprim în același timp întrunit adeziunea unanimă a na­ fund. neclintit al poporului plan național cît și internațional. Aurel Moga — Ministrul sănătății Experiența învederează însem­ siliului de Stat, reflectă mulțumiri din partea tuturor țiunii, va face totul pentru a-și pregnant sentimentele de nostru, fată de politica par­ nătatea covîrșitoare a operei de tidului. politică a cărei jus­ membrilor Consiliului de Stat pe în calitățile pe care ni le-ați Petre Lupu — Ministrul muncii îndeplini cu rigurozitate preroga­ profundă stimă, dragoste și tețe a fost si este verificată industrializare în propulsarea for­ prețuire cu care întregul care i-ați investit astăzi cu încre­ încredințat în cadrul Consiliului Matei Ghigiu — Ministrul de construcții pentru tivele constituționale, îndatoririle nostru popor, tineretul pa­ prin fapte, politica înfloririi țelor de producție ale oricărei țări, patriei, a prosperității na­ derea dumneavoastră. de Stat — organ ale cărui atribu- industria chimică și rafinării ce-i vor reveni din împuternicirea triei noastre îl înconjoară pe în vitalizarea puternică a tuturor țiunii noastre socialiste. Vo­ Am convingerea că sînt în asen­ țiuni sporesc în mod deosebit în forului suprem al puterii de stat. tovarășul Nicolae Ceaușescu. tul solemn, unanim al foru­ Nicolae Bozdog — Ministrul comerțului interior sectoarelor vieții sociale. Rezulta­ lui suprem al puterii noas­ timentul dumneavoastră, al tutu­ conformitate cu noile hotărîri Ca și în cursul precedentei le­ Prin structura, prin compo­ tele dobîndite în cursul celor pes­ tre de stat, vot al repre­ ror, adresînd de la tribuna aces­ adoptate de Marea Adunare Na­ Gheorghe Cioară — Ministrul comerțului exterior gislaturi, politica promovată de ziția sa. Consiliul de Stat te două decenii de construcție so­ zentanților întregului nostru tui înalt for al țării, cele mai vii țională — ne vom strădui să mun­ Ștefan Bălan — Ministrul învățămîntului guvern se va înscrie pe coordona­ ales de Marea Adunare Na­ popor constituie o nouă si cialistă ne-au întărit convingerea țională asigură o largă și mulțumiri întregului nostru popor cim în așa fel, încît să ducem la tele stabilite de Congresul al IX- grăitoare mărturie a unită­ Adrian Dimitriu — Ministrul justiției că industrializarea reprezintă su­ judicioasă reprezentare a pentru votul aproape unanim a- îndeplinire în cele mai bune con­ lea al partidului care, prin hotă- ții națiunii noastre în jurul diții îndatoririle de mare respon­ Nicolae Murguleț — Președintele Consiliului Na­ portul trainic, factorul primor­ tuturor sectoarelor esențiale Partidului Comunist Român, cordat la 2 martie Frontului Uni­ rîrile sale, prin climatul de pu­ sabilitate ce ne revin în condu­ țional al Cercetării Științifice dial al ridicării țării noastre la ale vieții noastre sociale, re­ purtător al celor mai pro­ tății Socialiste. (Aplauze vii). In ternică efervescență politică și nivelul statelor dezvoltate din. unind în rîndurile sale oa­ funde interese si năzuințe această impresionantă manifesta­ cerea treburilor țării. Vă asigur Pompiliu Macovei — Președintele Comitetului activitate creatoare, generat în în­ meni care lucrează în sfera ale maselor. re vedem expresia adeziunii de­ — și sînt convins că exprim păre­ de Stat pentru Cultură și Artă treaga țară, a intrat în istoria Ro­ punct de vedere economic. De producției materiale, repre­ aceea, industrializarea a fost și Sesiunea Marii Adunări pline a întregului nostru popor la rea tuturor membrilor Consiliului Nicolae Giosan — Președintele Consiliului Su­ mâniei — așa cum pe drept cuvînt zentanți
Recommended publications
  • Die Heutige Rumänische Parteiführung
    WISSENSCHAFTLICHER DIENST SÖDOSTEUROPA XVIII. Jahrgang September 1969 Heft 9 Verjüngung auf breiterer repräsentativer Basis Die heutige rumänische Parteiführung Die bereits nach dem IX. RKP-Kongreß (Juli 1965) Chivu Stoica erhielt zwar den Vorsitz in der Zen­ eingeleitete Verjüngung der Führungskader und die tralen Revisionskommission anstelle des aus „Al­ Ersetzung „alter Kämpfer“ durch fachlich qualifi­ tersgründen“ zurückgetretenen Constantin Pirvu- zierte Kräfte ist auf dem jüngst abgehaltenen X. Kon­ lescu, seine Entmachtung ist aber dennoch evident. greß (6. — 12. 8. 1969) fortgesetzt worden. Die in der Er und Apostol gehörten seit Kriegsende der Füh­ Parteiführung vorgenommene „Wachablösung“ be­ rungsspitze an und galten bis zum Tode Gheorghiu- deutet freilich auch gleichzeitig eine weitere Festi­ Dejs im Frühjahr 1965 als dessen Vertraute. Die gung der persönlichen Macht Ceau?escus, der sich Rolle, die sie bei der Liquidierung Päträfcanus und nunmehr offensichtlich auf die überwiegende Mehr­ in den „Säuberungen“ der Fünfzigerjahre spielten, heit der Mitglieder aller maßgebenden Führungsgre­ wurde ihnen erstmalig öffentlich auf dem ZK-Ple- mien stützen kann. num vom 22. — 23. April 1968 vorgeworfen. („Scin­ Die Veränderungen sind zugleich auch die Folge teia“, 26. 4. 1968.) einer starken Vergrößerung der meisten Führungs­ Nachdem der langjährige Sicherheitschef Alex- organe. So zählt das Zentralkomitee statt bisher 121 andru Dräghici gleichfalls im Zusammenhang mit Vollmitgliedern und 76 Ersatzmitgliedem jetzt 165 den erwähnten „Säuberungen“ bereits im Frühjahr Voll- und 120 Ersatzmitglieder, das neue ZK-Exeku- 1968 ausgebootet wurde und der Wirtschaf tsfach- tivkomitee 21 statt bisher 15 Vollmitglieder sowie mann und ehemalige Vertreter Rumäniens im CO- 11 statt bisher 10 Ersatzmitglieder; die weniger be­ MECON, Alexandra Bxrlädeanu, im Herbst 1968 aus deutende Zentrale Revisionskommission ist von 23 „Gesundheitsgründen“ ausschied, sitzen jetzt im auf 45 Mitglieder erweitert worden.
    [Show full text]
  • Viaţa Viaţa Viaţa
    MI E RCURI RO M ÂNI A , ANUL XXIII, NR. 6788 18 P A GINI , 1,5 LE I „Oţelarii” parcă sunt blestemaţi 8 FE BRU A RI E 2012 Negocieri în Coaliţie pentru noul Guvern PE RIP E ţ I I ondat CA BIN E TUL F 1989 P E A X A UNGUR ea NU , Bă N easa -VA L E NCI A ! ÎN FOR ma R E SPORT /7 vviaiaþaþa ACTU A LIT A T E /2 G A L A ţ I ® R O M Â N I A [[ li be rã Î N T O T D E A U N A , P R I M I I ! © COTIDIAN INDEPENDENT Adresa redacţiei: www.viata-libera.ro str. Domnească nr. 68 Zeci de ore în ”Siberia” TEL 460 620, FAX 471 028 redactie@viata‑libera.ro COTIDIAN INDEPENDENT® 74.000 de cititori zilnic marcă înregistrată Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă auditat de Biroul Român de Audit conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate ISSN al Tirajelor membru al Biroului în perioada ianuarie 2010 ‑ ianuarie 2011 1221‑4914 Internaţional de Audit al Tirajelor VA LUT A SIN A X A R Excursie cu trenul Sf. M. Mc. Teodor Stratilat; Sf. Euro 4.3483 lei Dolar 3.3088 lei Proroc Zaharia; Sf. Mc. surori Marta şi Maria (Harţi) ME T E O A XI me -15 o -9o M ÎN epoca de Gheaţă ”Marile spirite s‑au confruntat întotdeauna cu opoziţie violentă din partea minţilor mediocre.” Galaþi] Albert Einstein Un pic de soare… INT E RIOR INT E RIOR ECONO M I E /4 Vremea rea ECONO M I E /4 Trei ani de calvar paralizează trenurile Creditele restante Încasările CFR ale gălăţenilor au Călători crescut de 15 ori! au scăzut Dacă la debutul crizei fi- de zece ori! nanciare gălăţenii aveau cre- dite neonorate de doar 39,7 A RI A milioane de lei, la începutul V /8 acestui an restanţele au cres- Iarnă grea cut la 607 milioane de lei.
    [Show full text]
  • Încheierea Vizitei Președintelui Republicii Populare Congo
    PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA 1 încheierea vizitei președintelui I ■ l£ i? Republicii Populare Congo, comandant Marien N'Gouabi î1' Ceremonia plecării din Capitală r y ri Joi dimineața s-a încheiat vi­ •al Republicii Socialiste Româ- ghe Cioară, Janos Fazekas, zita oficială de partid și de stat nia, și a tovarășei Elena Cornel Burtică, Ion loniță, Ion pe care a întreprins-o în țara Ceaușescu. Pățan, Ștefan Andrei, Constan­ noastră comandant Marien De la reședința oficială pînă tin Stătescu, secretarul Consi­ N’Gouabi, președintele Comite­ ANUL XXX Nr. 7 369 VINERI 13 IULIE 1973 4 PAGINI 30 BANI la aeroport, comandant Marien liului de Stat, George Maco­ tului Central al Partidului Con­ N'Gouabi și. tovarășa Celine vescu, ministrul afacerilor ex­ golez al Muncii, președintele terne,și alți membri ai gu­ Republicii Populare Congo, șef N'Gouabi au fost conduși de al statului, împreună cu tovară­ tovarășul Nicolae Ceaușescu șl vernului, conducători de insti­ șa Celine N'Gouabi, la invita­ tovarășa Elena Ceaușescu. tute centrale și organizații ob­ I! * I ta tovarășului Nicolae La plecarea distinșilor oaspeți ștești, generali, alte persoane Ceaușescu, secretar general al au fost, de asemenea, de față oficiale. tovarășul Ion Gheorghe Maurer Erau prezenți Eugene Germa- Partidului Comunist Român, și tovarășa Elena Maurer, to­ președintele Consiliului de Stat varășii Gheorghe Pană, Gheor- (Continuare in pag. a 4-a) Noi succese înscrise Generalizarea • wp * Semnarea Declarației solemne comune inițiativelor minerești fie Joi, 12 iulie, la Palatul Consi­ rației solemne comune au parti­ Biroului Politic al C.C. al P.C.M., factor eficient liului de Stat, a avut loc cere­ cipat tovarășele Elena Ceaușescu insârcinat cu Departamentul or­ pe agenda întrecerii monia semnării Declarației so­ și Celine N'Gouabi.
    [Show full text]
  • HUNGARIAN PRESS of TRANSYLVANIA Release No. 124
    HUNGARIAN PRESS OF TRANSYLVANIA Release No. 124/1987 Bucharest, December 6, 1987 Károly Király Wrote A Letter to Party Leaders During the summer, Károly Király (b. 1930), the dissident ethnic Hungarian politician from Transylvania, has written another letter – criticizing the public state of affairs in Rumania – to President Ceausescu. Semi-official agencies in Bucharest have just now forwarded the text of the letter to us. (See Appendix No. 2) As his writings reveal, Király is disturbed not only by the regular trespasses against human and nationality rights, but also by the flow of diversionary influence and propaganda which aims to set the masses of Rumanians against Hungarians and the neighboring peoples. In order to illustrate his point, he attached an anonymous letter which was mailed to him this year. (See Appendix No. 1.) This letter is a good reflection of the widespread inimical views which -- thanks to the official propaganda efforts -- are gaining greater acceptance among large number of Rumanians. Király sent as copy of his own letter, as well as a copy of the anonymous letter he received, to the country's former Premier, Ion Gheorghe Maurer, who was removed from office by Ceausescu. In his answer, Maurer acknowledges the receipt of the above and thanks Király for them (See Appendix No. 3.). APPENDIX 1 Anonymous Letter Sent to Király Károly, July 20, 1987 Comrade Director! I have been listening to your remarks concerning the situation of Transylvania's Hungarian minority, as broadcast by Radio Free Europe. I have several reasons for disagreeing with you: You [Hungarians] joined the [Communist] Party side by side with the Jews, who proved themselves to be smarter and quicker.
    [Show full text]
  • Rim 3-4 2007.Pdf
    SUMAR • 90 de ani de la bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz – PETRE OTU .................................................................................................... 1 Istoria Războiului Rece – Constituirea Pactului de la Varşovia ca instrument imperial de control sovietic asupra Europei de Est REVISTA DE ISTORIE – locotenent-colonel LAURENŢIU CRISTIAN DUMITRU ....................... 14 MILITAR| – România în structurile organizatorice ale Pactului de la Varşovia. Publica]ia este editat\ de Minis- De la obedienţă la contestare terul Ap\r\rii, prin Institutul – CERASELA MOLDOVEANU .................................................................... 21 pentru Studii Politice de Ap\rare [i Istorie Militar\, membru al 40 de ani de la Războiul de şase zile – Războiul de şase zile şi relaţiile României comuniste cu Occidentul Consor]iului Academiilor de – general-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ............................................. 30 Ap\rare [i Institutelor pentru – Evaluarea israeliană a poziţiei sovietice în ajunul izbucnirii Războiului Studii de Securitate din cadrul de şase zile Parteneriatului pentru Pace, – colonel (r) SHAUL SHAI, Israel. Traducere MONA ELENA SIMINIUC ..... 44 coordonator na]ional al Proiec- – Procesul de menţinere a păcii în conflictul israeliano-arab tului de Istorie Paralel\> NATO – locotenent-colonel (r) NOAH HERSHKO, Israel. Traducere MONA ELENA – Tratatul de la Var[ovia SIMINIUC ...................................................................................................... 48 – Presa
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Romanian Law Studies Review
    ROMANIAN LAW STUDIES REVIEW The “Romanian Law Studies Review ” is a specialized periodical of the Institute of Legal Research of the Romanian Academy “Acad. Andrei Rădulescu”, with a quarterly apparition (four numbers per year). A Government Decision founded the Institute in 1954, but the Review had its first appearance in 1956, two years after the foundation of the Institute. The “Romanian Law Studies Review” has a history of fifty-four years, more than half of century. From the moment of its first appearance (1956), until December 1989, the name of the review was “Legal Studies and Researches”. In December 1989 the Scientific Board of the Institute, decided, unanimously, that the fourth number of the Review (number 4/1989) to be named “ Romanian Law Studies ”, new series, as reflected on the cover of the Review (“ Romanian Law Studies ”, New Series, Year 21 (54)). At the time of the first appearance of the Review (Number 1/1956) until later, the Editorial Board of the Review was constituted by acad. Ion Gheorghe Maurer; professor Ph.D. Traian Ionaşcu; acad. Eugen Barasch. Naturally, in time, the composition of the Editorial Board had changed, chief-editor becoming professor George Antoniu, Ph.D. Beginning with the new series (1989) the Editorial Board had the following composition: professor George Antoniu, Ph.D as chief-editor; Dragoş Iliescu, Aspazia Cojocaru, Dumitra Popescu, Sofia Popescu, Dana Apostol ( Editorial Office ) and Vadim Galche ( technical secretary ). The first number in published in 2007, the Editorial Board had the following composition: professor Ph.D. Emil Gheorghe Moroianu – chief editor , professor Ph.D.
    [Show full text]
  • PCR Şi Guvernanţi – Nomenclatura Şi Colaboratorii [Sinteză Livia Dandara]
    AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului
    [Show full text]
  • September 10, 1966 Memorandum of Conversation Between Ion Gheorghe Maurer, President of the Council of Ministers of the S
    Digital Archive digitalarchive.wilsoncenter.org International History Declassified September 10, 1966 Memorandum of Conversation Between Ion Gheorghe Maurer, President of the Council of Ministers of the S. R. Romania, and Hoang Tu, Ambassador of the D.R. Vietnam Citation: “Memorandum of Conversation Between Ion Gheorghe Maurer, President of the Council of Ministers of the S. R. Romania, and Hoang Tu, Ambassador of the D.R. Vietnam,” September 10, 1966, History and Public Policy Program Digital Archive, Document 8 in Niculescu-Mizil, România şi războiul americano-vietnamez (2008), p. 188; ANR, Fond CC al PCR, Secţia Relaţii Externe, dosar 118/1966, f. 26-28. Translated by Larry L. Watts http://digitalarchive.wilsoncenter.org/document/122578 Summary: This document is a memorandum of the conversation between Ion Gheorghe Maurer and Ambassador of the Democratic Republic of Vietnam, Hoang Tu, in which Tu expresses concern over the increasing American aggression in Vietnam, gratitude for the solidarity of the Socialist Bloc countries, and states that an incognito visit by a Romanian delegation would be welcomed in Hanoi. Original Language: Romanian Contents: English Translation Scan of Original Document Comrade Ion Gheorghe Maurer President of the Council of Ministers On September 10, 1966, President of the Council of Ministers, Ion Gheorghe Maurer, received in audience Hoang Tu, the ambassador of D.R. Vietnam to the Socialist Republic of Romania, accompanied by Hoa Tu Truc, the second secretary of that embassy. George Macovescu, Deputy Minister of Foreign Affairs, was also in attendance. M. Plătăreanu, second secretary in the Ministry of Foreign Affairs, assisted. After the exchange of protocol greetings, Hoang Tu affirmed the following: “On 12 August of this year, the President of the Council of Ministers of the Socialist Republic of Romania, comrade Ion Gheorghe Maurer, suggested a meeting between the party and state leaderships of Romania and Vietnam.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Alexandru Nicolschi, Ilegalist Comunist, Spion Sovietic, Deţinut Şi General De Securitate
    Alexandru Nicolschi, ilegalist comunist, spion sovietic, deţinut şi general de securitate Mihai Burcea, Marius Stan experţi IICCMER NICOLSCHI ALEXANDRU pe numele adevărat, GRÜNBERG BORIS1 (n. 2 iun. 1915, Chişinău, Republica Moldova – d. 16 apr. 1992, mun. Bucureşti) S-a născut într-o familie de evrei basarabeni, tatăl său Grünberg Alexandru (n. ? – d. 1934) fiind de profesie morar iar mama casnică. Grünberg Alexandru a mai avut 4 fraţi şi o soră: Solomon (mort în timpul Primului Război Mondial); Şlema, de profesie morar, decedat în 1935 la Chişinău din cauza unui tifos exantematic; Zosim, funcţionar la moară, decedat în 1935 la Chişinău; Iosif, muncitor calificat la un siloz din Chişinău, şi Zina, muncitoare la fabrica de sifoane. Mama sa, Rozalia Grünberg (n. ? – d. 1933), a mai avut 3 surori (Krijevschi Aniuta, Krijevschi Zena şi Vera Iacobovici) şi un frate (Krijevschi Manea), care au emigrat în SUA în 1905 odată cu exodul masiv al românilor peste ocean de la începutul secolului al XX-lea. Cu aceştia a ţinut legătura prin corespondenţă în perioada 1925 – 1928, dupăIICCMER care a întrerupt orice fel de comunicare. 1 Prima fotografie provine din dosarul de cadre iar cea de-a doua este captură din „Memorialul durerii”, realizator Lucia Hossu-Longin, 1991. Lista abrevierilor se găseşte la finalul studiului. 1 Nicolschi a mai avut două surori: Marva/Manea Grünberg (n. 1910, Chişinău, Republica Moldova – d. ?), a lucrat ca taxatoare la Societatea comunală de transport din Chişinău până în 1940. După izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial s-a refugiat în interiorul URSS unde a murit de tifos exantematic; şi Fenea Grünberg (n.
    [Show full text]
  • Ion Gheorghe Maurer, Somalia, Dr
    Proletari din toate țările, uniți-vă ! A SOSiREA l'lilȘUIIMtlIII REPUBLICII SOH DR. ARDIRASHK* HI SIIERMARKf ORGAN CENTRAL AL UNIUNII________________________ TINERETULUI » COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 16 APRILIE 1968 C0NDI1CĂT0RD DE PARTID Șl DE STAT LA EXPOZIȚIA RETROSPECTIVA DE PICTURĂ SI SCULPTURĂ Luni Ia amiază, tovarășii artistic larg și viguros, ilustrat se fi organizat în preajma Con- £ Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe prin personalități de seamă și nu­ ferinței pe țară'a artiștilor plas­ Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu meroase tinere talente, de a do­ tici, o asemenea manifestare, care Stoica, Paul Niculescu Mizil, vedi adeziunea fierbinte a artiș­ reflectă măiestria creatorilor noș- £ Leonte Răutu și Dumitru Popa, tilor plastici la cauza construcției tri de pe acest tărîm, căutările au vizitat Expoziția retrospectivă socialismului, Ia înțeleaptă politi­ lor neobosite, diversitatea de sti­ de pictură și sculptură 1963— că inițiată și înfăptuită de paiti- luri. El a subliniat locul impor- 1968, deschisă în sala Dalles cu dul nostru. In încheiere, artistul tant pe care-1 ocupă creatorii în prilejul apropiatei Conferințe pe poporului Ion Jalea a încredințat societatea noastră, înalta lor mi- Fe aeroportul Băneasa Foto: AGERPRES țară a Uniunii Artiștilor Plastici. conducerea de partid și de stat că siune de a contribui prin operele țp La invitația președintelui Con­ Conducătorii de partid și de întregul efort al artiștilor plastici, lor la dezvoltarea și întărirea Ro­ siliului de Stat al Republicii So­ stat au
    [Show full text]