SUMAR • 90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial - Război şi alianţe: august 1916 – ANDREI MIROIU .................................... 1 - Eşichierul politic românesc în faţa unei dileme geopolitice – conf. univ. dr. MARIA GEORGESCU......................................................... 9 - Comandamentul Armatei Române în campania din toamna anului 1916 REVISTA DE ISTORIE PETRE OTU ................................................................................................ 18 MILITAR| - Generali şi ofiţeri basarabeni participanţi la Primul Război Mondial Publica]ia este editat\ de Minis- – maior dr. ANATOL LEŞCU, Republica Moldova ...................................... 27 terul Ap\r\rii, prin Institutul - Octavian Goga: Însemnări din zilele războiului nostru – PETRE OTU ..... 32 pentru Studii Politice de Ap\rare - Probleme teritoriale româneşti în discuţia Marilor Puteri (1914-1918) [i Istorie Militar\, membru al – colonel prof. univ. dr. ION GIURCĂ.......................................................... 43 Consor]iului Academiilor de - Propaganda instituţionalizată a Aliaţilor în Primul Război Mondial Ap\rare [i Institutelor pentru – colonel CĂLIN HENTEA ........................................................................... 48 Studii de Securitate din cadrul - Noua realitate politico-statală în Balcani după Primul Război Mondial Parteneriatului pentru Pace, – colonel (r) ALEXANDRU OŞCA ................................................................ 53 coordonator na]ional al Proiec- tului de Istorie Paralel\> NATO • Istoria Războiului Rece – Tratatul de la Var[ovia - Decizia de înarmare a lui Stalin – dr. GERHARD WETTIG, Germania Traducere MARIA MIHĂILĂ....................................................................... 60 COLEGIUL DE REDAC}IE • General-maior (r) dr. MIHAIL • Dezvăluiri E. IONESCU, directorul Institu- - Cu generalul Dietrich von Choltitz pe câmpurile de luptă din al Doilea tului pentru Studii Politice de Război Mondial (I) – EMANUEL ANTOCHE, Franţa ................................. 65 Ap\rare [i Istorie Militar\ • Istoria lumii şi lumea istoriei • Colonel (r) dr. PETRE OTU, - Epopeea escadrilei „Flying Tigers” – dr. ANDREI CĂPUŞAN ................. 72 directorul [tiin]ific al Institutului pentru Studii Politice de Ap\rare • Reflecţii. Opinii. Controverse [i Istorie Militar\ - Problema originii albanezilor: puncte de vedere (II) • Prof. univ. dr. DENNIS DELE- – dr. ALEXANDRU MADGEARU ................................................................. 77 TANT, London University • Arheologie militară • Prof. univ. dr. MIHAI - Halebardă voievodală de ceremonial – dr. IONIŢĂ DUMITRU-BISTRIŢA ..... 81 RETEGAN, Universitatea Bucure[ti • Note de lectură • IULIAN FOTA, directorul - Transformarea Forţelor Armate Canadiene Colegiului Na]ional de Ap\rare – locotenent-colonel LAURENŢIU-CRISTIAN DUMITRU ......................... 82 - Forţele de Operaţiuni Speciale – o viziune nord-americană • Dr. SERGIU IOSIPESCU, cc. – căpitan DARIE-MIRCEA DAŞU ................................................................. 87 [t., Institutul pentru Studii Politice de Ap\rare [i Istorie • Semnal, recenzii – CARMEN RÎJNOVEANU, comandor (r) GHEORGHE VAR TIC, Militar\ MIRCEA SOREANU .......................................................................................... 91 • Prof. univ. dr. ALESANDRU DU}U, Universitatea „Spiru • Revista este inclus\ ;n baza de date a Consiliului Na]ional al Cercet\rii Haret” {tiin]ifice ;n :nv\]\m=ntul Superior, fiind evaluat\ la categoria „C”. • Abonamentele se fac prin unit\]ile militare, pentru cititorii din armat\ • Conf. univ. dr. MARIA GEOR- (3 lei x 6 Ÿ 18 lei/an), precum [i prin oficiile po[tale [i factorii po[tali GESCU, Universitatea Pite[ti (5 lei x 6 Ÿ 30 lei/an). Sumele se depun ;n contul nr. RO46TREZ7015005XXX000147 deschis la Trezoreria Statului, sector 1, • Comandor (r) GHEORGHE Bucure[ti pentru U.M.02526 Bucure[ti, cod fiscal> 4221098. VARTIC, cc. [t., Institutul pentru • Cititorii din str\in\tate se pot abona prin S.C. Rodipet SA, Pia]a Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucure[ti, Rom=nia la P.O. BOX 33-57, la fax 0040-21- Studii Politice de Ap\rare [i 2226407 sau 2226439 Istorie Militar\ • Pozi]ia revistei ;n lista-catalogISSN a1220-5710 publica]iilor este la num\rul 5017 ISSN 1220-5710 • 90 de ani de la intrarea României în Primul R`zboi Mondial R~ZBOI {I ALIAN}E: AUGUST 19161 ANDREI MIROIU Au trecut 90 de ani de la intrarea ţării noastre teoriilor raporturilor dintre balansare şi aliniere, în Marele Război. Decizia a fost comentată şi răs- cât şi pe o cercetare a surselor româneşti (docu- comentată, întoarsă pe toate feţele şi pare că n-ar mente politice şi militare, memorii, lucrări interpre- mai fi nimic de spus în privinţa ei. Metodologia tative) pentru a argumenta ideea conform căreia istoriografică pare să fi dat tot ce putea în privinţa hotărârea din august 1916 a fost mai degrabă una respectivului eveniment. E greu de prevăzut că se de balansare. vor mai descoperi noi arhive care să aducă ceva în plus la ceea ce ştim despre factualul lui august 1916. Balansare versus aliniere Chiar dacă se vor descoperi, ele vor fi probabil imagini particulare şi particularizante, care vor Dezbaterea privind raporturile dintre balansare adăuga poate o nuanţă în plus evenimentelor, dar şi aliniere intervine în relaţiile internaţionale în nu ne vor schimba cu totul înţelegerea lor. Trebuie momentul introducerii celui de-al doilea termen astfel să credem că subiectul, ca izvor de inspiraţie (bandwagoning, engl.) în literatura de specialitate, teoretică, ar fi cu totul epuizat? Răspunsul meu e în opera fundamentală a lui Kenneth N. Waltz, negativ. Dacă istoria, în accepţiunea ei clasică, şi-a Theory of International Politics3. În accepţiunea terminat demersul investigativ, susţin că ştiinţa lui Waltz, care îşi centrează întregul demers teoretic politică, înţeleasă ca demers de generalizare pornit pe o apărare lărgită a vechiului cadru teoretic al de la faptul istoric2 poate oferi o interpretare par- balanţei de putere, într-un sistem anarhic statele ticulară, interesantă a acţiunii româneşti din august sunt mai interesate de propria supravieţuire decât 1916. Înţeleasă ca decizie de război, acţiunea poate de orice altceva. Scopul principal al fiecărui stat fi cercetată în cadre conceptuale pe care istoria este, astfel, asigurarea propriei securităţi, maximi- nu le utilizează sau nu le utilizează constant, anume zarea puterii fiind doar un mijloc pentru atingerea cele desprinse din teoriile relaţiilor internaţionale. celui mai înalt grad de securitate naţională. O centrare prea exclusivistă a domeniului Ridicarea unui stat prea puternic, înclinat fie spre cercetării pe folosirea documentelor de primă o hegemonie subsistemică4, fie spre un imperiu mână şi lipsa unei grile interpretative coerente şi universal, este o ameninţare directă la adresa altor cuprinzătoare afectează atât înţelegerea, cât şi state. Astfel, acestea vor avea o tendinţă naturală, explicarea fenomenelor istorice. În cele ce urmează indusă de structura anarhică a sistemului, să se voi încerca să analizez această decizie din pers- alieze împotriva hegemonului în potenţă, să echili- pectiva teoretică a relaţiilor internaţionale, legată breze balanţa de putere, prezervându-şi printr-o de raportul dintre balansare şi aliniere, dintre o alianţă vechiul statut. Alinierea este interpretată tentativă conştientă de a altera un echilibru sau un de Waltz drept opusul tentativei de balansare. Printr-o dezechilibru de putere şi cea de a se alia cu câşti- analogie cu alegerile intra-partid americane în gătorul prezumtiv al unei competiţii pentru putere. sistemul caucus-ului (întrunire a politicienilor cu Demersul pe care îl întreprind mi se pare cu atât putere de decizie – n.a.), alinierea înseamnă mai semnificativ, cu cât un veritabil curent de opinie trecerea de partea celui mai puternic, pentru a nu s-a format în mediile academice internaţionale, cu fi exclus de la împărţirea beneficiilor rezultate deosebire în cele americane, după care decizia dintr-o victorie în competiţia pentru putere. Statele românească ar fi fost una de aliniere, punct de mai slabe, puterile minore, în măsura în care sunt vedere pe care îl socotesc pripit. Metodologic, libere să aleagă, vor trece însă de partea ţării mai prezentul studiu se va sprijini atât pe o analiză a slabe dintr-un conflict, întrucât statul mai puternic P Revista de istorie militarã P 1 • }arul Nicolae al II-lea între regele Carol I [i principele Ferdinand, în vizit` la Constan]a (1/14 iunie 1914). Preludiu al conven]iei româno-ruse? este cel care le ameninţă existenţa5. În viziunea dovedesc predominanţa balansării ca strategie părintelui neorealismului structural, tendinţa politico-militară, lucrările sale legitimează alinierea naturală este balansarea, alinierea fiind mai degra- ca politică pe care sistemul o poate induce la fel de bă un comportament nefiresc, constituind integra- natural ca şi balansarea6. rea statului care adoptă o asemenea politică într-un O interpretare mai largă a raporturilor între sistem ierarhizat al relaţiilor internaţionale. În balansare şi aliniere este oferită de Randall L. vreme ce balansarea este indusă de structura anar- Schweller7. Dacă Waltz şi Walt trataseră problema hică a sistemului internaţional, fiind astfel utilă doar din perspectiva strategiilor defensive de drept concept, alinierea e mai degrabă o strategie menţinere a securităţii, Schweller pune problema de politică externă, nefolositoare pentru înţele- acestui raport