DOCSLIB.ORG

Fond BRĂTIANU

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Fond BRĂTIANU Arhiva Istorică - Fond BRĂTIANU Date extreme Nr. Nr. Locul de Nr. Număr ale Inv. / Cota Titlul documentului/ Conţinutul pe scurt al dosarului Crt. documentului emitere File doc. Dosar Acte referitoare la construcţia monumentului "I.C. Brătianu": Corespondenţă Elisa Brătianu - A. Lapedatu; Al.Lapedatu - Ivan Mestrovic, la Split. Foto 3 - macheta monumentului. Procese- verbale ale Comitetului pentru ridicarea monumentului (preşedinte Al. Lapedatu, Min. Culte. Arte) constituit la 1 nov. 1935; contract încheiat cu sculptorul Ivan Mestrovic (12 dec. 1935); documente bancare de plată; liste de contribuţii prefecturi şi primării; fonduri depuse începând de la 31 dec. 1928. Filă din "Dezbaterile Ad. Deputaţilor", şed. 7 dec. 1927, în care se votează propunerea ca bustul lui Ion I. C. Brătianu să fie aşezat în incinta Camerei (f.142). Programul serbării inaugurării monumentului lui Ion C. Brătianu din 1903; 1 1 AIFB I/1 18 mai 1903, copiat din "Voinţa naţională" (f. 143). 1927 - Bucureşti 450 Acte privind pregătirea inaugurării monumentului "Ion I. C. Brătianu" 1938 (fixată iniţial pentru 24 nov. 1937): invitaţii, borderouri de mână, chitanţe cu sumele cheltuite; liste de delegaţi P.N.L. şi oficiale din judeţe. Inaugurarea monumentului (Bucureşti, 24 nov. 1938): programul, lista vorbitorilor; delegaţi; telegrame şi scrisori pe adresa Comitetului; relatări din presa vremii ("Viitorul", Semnalul", "Curentul", "România", "Timpul", "Universul"), şi cu articole despre I. I. C. Brătianu. Carte poştală cu imaginea statuii (f. 414). Portretul Piei Brătianu şi un text despre ea, extras dintr-o revistă (f. 441). inventar Fond Bratianu 1 Acte de cheltuieli pentru amenajarea pieţei unde s-a plasat monumentul "Ion I. C. Brătianu". Corespondenţă cu Al. Lapedatu, preşedintele Comitetului pentru ridicarea monumentului; documente bancare, note şi liste plată 1936 - 2 2 AIFB I/2 lucrători, chitanţe şi borderouri cheltuieli, devize de execuţie, schiţe Bucureşti 376 1939 de construcţie, cheltuieli de transport, montaj, amenajare (inclusiv 15 planuri); foto - 29 - a unor pietre defectuoase. Acţiune judiciară intentată de arhitect Al. Popovici împotriva lui Al. Carte poştală cu imaginea monumentului. "Monitorul Oficial". Partea a III-a. Dezbaterile parlamentare: Nr. 44, 1934 - 3 3 AIFB II/1 Bucureşti 329 45, 46, 48 şi 49/1934. Nr. 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26 şi 27/1937. 1937 Transcrieri de texte (sau numai specificarea titlurilor unor articole) din ziarul "Adevărul" - 1909 (f.1 - 12), 1910 (f. 13 - 30), 1911 (f. 31 - 44), 1912 (f. 45 - 53), 1913 (f. 54 - 72), 1914 (f. 73 - 94), 1915 (f. 95 - 117), 1916 (f. 118 - 146), 1919 (f. 147 - 180), 1919 (f. 181 - 199), 1920 (f. 200 - 210), 1921 (f.211 - 221), 1922 (f. 222 - 233), 1923 (f. 234 - 246), 1924 (f. 247 - 268), 1925 (f. 269 - 289), 1926 (f. 290 - 322), 1927 (f. 323 - 375), 1928 (f. 376 - 389), 1929 (f. 390 - 403), 1930 (f. 404 - 413), 1931 (f. 414 - 429), 1932 (f. 430 - 438): editoriale, interviuri, informaţii, pamflete, articole privind, îndeosebi, pe omul politic Ion I. C. Brătianu, preşedintele Partidului Naţional Liberal şi Preşed. Cons. Min. şi referitoare la viaţa politică, la 1909 - 4 4 AIFB III/1Bucureşti 680 situaţia din P.N.L., activitatea guvernamentală (internă şi externă), 1932 la acţiunea în opoziţie, totul privit din punctul de vedere al acestui organ de presă. Transcrieri de texte şi numere întregi (sau fragmente) din ziarul "Curentul" - 1928 (f. 439 - 504), 1929 (f. 505 - 560), 1930 (f. 561 - 616), 1931 (f. 617 - 650), 1932 (f. 651 - 680): editoriale, articole, informaţii despre situaţia din partidul Naţional Liberal (cu referiri retrospective) şi articole comemorative despre Ion I. C. Brătianu); viaţa politică la zi - partide, guvernarea naţional - ţărănistă, criza regală (inclusiv divorţul prinţului Carol din 1928), restauraţia, cazul C. Stere; probleme legislative, economice, de învăţământ, agricole, istorice. inventar Fond Bratianu 2 Aşezământul cultural "Ion I. C. Brătianu" - Biblioteca. Registru - 1930 - 5 5 AIFB IV/1 54 casă nr. 1: 15 ian. 1930 - 31 iul. 1939. 1939 Aşezământul cultural "Ion I. C. Brătianu" - secţia publicaţii. Registru - 1931 - 6 6 AIFB IV/2 84 Cartea mare: 1931 - 1941. 1941 Aşezământul cultural "Ion I. C. Brătianu" - Biblioteca. Cartea mare - 1931 - 7 7 AIFB IV/3 84 repertoar: 1931 - 1941. 1941 Aşezământul cultural "Ion I. C. Brătianu". Registru - casă. 1939 - 1939 - 8 8 AIFB Iv/4 56 1944. 1944 Aşezământul cultural "Ion I. C. Brătianu". Registru - jurnal. 1936 - 1936 - 9 9 AIFB IV/5 89 1940. 1940 Aşezământul cultural "Ion I. C. Brătianu". Registru - cartea mare. 1933 - 10 10 AIFB IV/6 66 1933 - 1941. 1941 Acte Costache Strat - spătar, agă, epitrop al Târgului Frumos din ţinutul Bacău -, de interes administrativ şi economic; unele însoţite de transcrieri recente. 1819 - 11 11 AIFB V/1 130 Adeverinţe de împrumuturi, de datorii; scrisori ale Dep. din Lăuntru 1857 şi ale isprăvniciei ţinutului Iaşi; contracte de muncă şi vânzare- cumpărare; izvod de bani; acte de judecată. Documente N. Amira privind diverse proprietăţi şi gospodărirea lor: Catastif de toate daraverile cu lăcuitorii din Boldeni şi Balta Albă pe trei ani (până în 1862) şi care au rămas nerăfuite. Foaie de evaluare; socoteli generale, bilanţ şi venituri ale tovărăşiei N. Amira şi M. Demajo, privind arendarea moşiilor Fulga din 1857 - 12 12 AIFB V/2 comuna Mizil (1863 - 1865) şi Dudeasca (1866) şi corespondenţă 162 în acest sens (1871 - 1873); jurnal de lucrări, liste de datornici; 1913 inventarul general al Casieni Moşiei Frunzeneşti la 2 ian. 1913; datorii fiscale şi personale. Scrisori A . Ralescu - N. Amira în legătură cu acţiunea de vânzare a unor loturi de pe moşia statului Plătăreşti, plasa Dâmboviţa, jud. Ilfov (1895). Documente referitoare la biserica Sf. Nicolae din mahalaua Popescului (Bucureşti - Culoarea de Roşu), de natură 1776 - 13 13 AIFB V/3 84 administrativă, juridică; scrisori către Mitropolia Ţării Româneşti 1868 (după 1816); transcrieri din chirilică) ale unor acte din sec. XVIII. inventar Fond Bratianu 3 Acte Biblioteca "Ion I. C. Brătianu": Note de comandă şi plată cărţi achiziţionate din străinătate (Viena, Paris, Londra, Belgrad); corespondenţă M. Petraşincu, Legaţia României la Belgrad - Elisa Brătianu, pe acest subiect. Scrisori de mulţumire ale Consiliului de administraţie al Bibliotecii (purtând şi semnătura Elisei Brătianu) către diferiţi donatori (persoane şi instituţii), între care: Al. M. Lahovary, I. C. Duca, Ion Pillat, N. Hiott, I. C. Atanasiu, Richard Hillard, Radu Cruţescu, 1929 - 14 14 AIFB V/4 Andrei Veress, H. St. Streitman, H. Stahl, Mircea Djuvara, C. Xeni, 299 1936 G. Moroianu, Vasile M. Kogălniceanu, N. Titulescu, regina Maria; Institutul de Cultură Italiană, Consiliul legislativ, Oficiul economic al României, ziarul "Universul", librăria "Cartea romnească", editura "Scrisul românesc", "Eforia spitalelor civile". Tabel cu lucrări donate de Biblioteca Reg. 1 vânători de gardă. Scrisori cu oferte de vânzare cărţi pentru Bibliotecă; liste cu cărţi primite (şi inventarele lor) şi de donatori (inclusiv de sume băneşti). Biblioteca "Ion I. C. Brătianu": facturi, adeverinţe, chitanţe plată (efectuate şi prin intermediul Băncii Româneşti) pentru achiziţii de 1928 - 15 15 AIFB V/5 94 cărţi (şi din străinătate); efectuarea unor lucrări de legătorie şi 1934 restaurare. Corespondenţă Eliza Brătianu: Scrisori primite de ing. Iliescu, în numele Elisei Brătianu, şi altele, privind amenajări gospodăreşti; note de plată; inventare; schiţe. Telegrame primite în memoria lui Ion I. C. Brătianu; scrisori de mulţumire ale Academiei Române şi Muzeului "Toma Stelian". Scrisori primite (cu caracter personal), între semnatari aflându-se Marcela şi Scarlat Fotino, Felicia M. Sturdza, Al. A. Plagino, M. 1925 - 16 16 AIFB V/6 172 Tchertcoff, G. Moroianu ş.a. 1935 Scrisori conţinând diverse cereri de ajutor şi sprijin. Acte diverse: citaţii judecătoreşti (f. 115, 128); contract de închiriere încheiat în anul 1925 (f. 132); contract de arendare; bilanţ de zile lucrate; acte financiare (delegaţie, procură). Scrisoare Elisa Brătianu - către Primarul g-ral al Capitalei. Bucureşti, 22 dec. 1933, în care protestează contra intenţiei de a se da numele de "Ionel" (şi nu Ion I. C.) Brătianu unui bulevard (f. 98). inventar Fond Bratianu 4 Corespondenţă familia Golescu; scrisorile (în lb. franceză) au fost publicate în lucrarea "Boierii Goleşti", de G. Fotino, Bucureşti, vol. I- IV, 1939. Nicolae Golescu - Ştefan Golescu. Paris, 1858. Nicolae Kretzulescu - Alexandru G. Golescu (Arăpilă). Bucureşti, 20 aug./1 sept. 1858. N. Golescu - Şt. Golescu. Goleşti, 30 sept. 1858. N. Golescu - Şt. Golescu. Paris 3 sept. 1858. Alexandru G. Golescu (Albul) - N.Golescu. /Goleşti/, /sept. 1858/. Al. C. Golescu - Şt. Golescu. /Goleşti, toamna 1858. Zoe Golescu - N. Golescu. /Goleşti/, 7 oct. 1858. Zoe Golescu - St. şi G.Golescu, /Goleşti/, 10 oct. 1858. Al. C. Golescu - Şt. şi N.Golescu, Dimitrie Brătianu şi C. A. Rosetti. /fără loc/, oct. 1858. Zoe Golescu - Şt. şi N. Golescu. /Goleşti/, 20 oct. 1858. Zoe Golescu - Şt. Golescu. /Goleşti/, 28 şi 31 oct., 4 nov. 1858. Al. C. Golescu - Şt. Golescu. Goleşti, 4 nov. /1858/. Al. C. Golescu - Şt. Golescu. Goleşti, 12 dec. /1858/. 1858 - 17 17 AIFB V/1 Zoe Golescu - către fiii săi /Goleşti/, 23 dec. /1858/. Bucureşti 1871 Radu Golescu - către fraţii săi. Goleşti, 23 dec. 1858. St. Golescu - Paul Bataillard. Bucureşti, 10 ian. /1859/. Zoe Golescu - Şt. Golescu. /Goleşti/, 20 ian. 1859. Zoe Golescu - Felicia Racoviţă. /Goleşti, început feb. 1859/. Zoe Golescu - Ana Racoviţă. /Goleşti/, 24 mart. /1859/. Felicia Racoviţă - Şt. Golescu. Bucureşti, 27 mart. 1859. Extrase din ziarul "Times" din 13 şi 19 apr. 1859 (f. 52 - 53). Şt. Golescu - Paul Bataillard. Paris, 15 şi 25 apr. 1859. Efingham Grant - Şt. Golescu. Bucureşti, 12/24 mai 1859. Felicia Racoviţă - Şt. Golescu. Bucureşti, 27 mai 1859. Zoe Golescu - Şt. Golescu. Goleşti, 31 mai şi 19 iun.1859. E.Grant - Şt. Golescu. Bucureşti, 1/13 şi 19/31 iul. 1859. Zoe Golescu - Şt. Golescu. Goleşti, 11 aug. 1859. N.Golescu - Şt. Golescu. Bucureşti, /aug./, 9 sept. şi sf. sept. 1859. Felicia Racoviţă - Şt. Golescu. Goleşti, /încep. nov./ şi 10 nov. 1859. Total N.Golescu - Şt. Golescu. /Bucureşti/, 11 nov.
Load more

Recommended publications
  • Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie
    Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei.
    [Show full text]
  • Locating the Wallachian Revolution of *
    The Historical Journal, , (), pp. – © The Author(s), . Published by Cambridge University Press. This is an Open Access article, distributed under the terms of the Creative Commons Attribution licence (http://creativecommons.org/licenses/by/./), which permits unrestricted re-use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited. doi:./SX LOCATING THE WALLACHIAN REVOLUTION OF * JAMES MORRIS Emmanuel College, Cambridge ABSTRACT. This article offers a new interpretation of the Wallachian revolution of . It places the revolution in its imperial and European contexts and suggests that the course of the revolution cannot be understood without reference to these spheres. The predominantly agrarian principality faced different but commensurate problems to other European states that experienced revolution in . Revolutionary leaders attempted to create a popular political culture in which all citizens, both urban and rural, could participate. This revolutionary community formed the basis of the gov- ernment’s attempts to enter into relations with its Ottoman suzerain and its Russian protector. Far from attempting to subvert the geopolitical order, this article argues that the Wallachians positioned themselves as loyal subjects of the sultan and saw their revolution as a meeting point between the Ottoman Empire and European civilization. The revolution was not a staging post on the road to Romanian unification, but a brief moment when it seemed possible to realize internal regeneration on a European model within an Ottoman imperial framework. But the Europe of was too unstable for the revolutionaries to succeed. The passing of this moment would lead some to lose faith in both the Ottoman Empire and Europe.
    [Show full text]
  • The Spread of Economic Ideas Among Romanian People. Case Study: Dionisie Pop Marţian*
    Theoretical and Applied Economics Volume XVII (2010), No. 12(553), pp. 77-88 The Spread of Economic Ideas among Romanian * People. Case Study: Dionisie Pop Marţian Angela ROGOJANU Bucharest Academy of Economic Studies [email protected] Liana BADEA Bucharest Academy of Economic Studies [email protected] Abstract. In the nineteenth century, the accelerating globalization started to show demands that the majority of the Romanians could not understand. The delay in the economic development, the political-state establishment, the scarcity of instruction and education, the historical and geographical context marked by hostility, all these formed the gap between the "West" and "East". The renewing economic ideas penetrated hard, often deformed ... The relentless intelligence of some young people educated outside the Romanian land, as Dionisie Pop Marţian (1829- 1865), has started the struggle for "the economic emancipation of the nation" by promoting the ideas, the principles and the institutions on which was build the prosperity of the West. Seen as a "reactionary" or as a "man of progress", Marţian has delivered a heterogeneous economic outlook, a mixture of liberal principles and protectionist principles. The most significant "protection" supported by Marţian was the one against ignorance. The compilation made by Marţian using the works of various authors sustaining the "social economy" shows the dimensions of economic backwardness - the absence of current economic terms from the lexicon. Marţian invents some economic terms, which are understandable, such as: „comerciu”(trade), „manufaptură” (manufacture), „product”, „const”, „fair price”, „banc-rupt” etc. Marţian's mission was clear: "the spreading of economics through speaking and writing.". Keywords: economic education; industry; institutions; protectionism; economic emancipation.
    [Show full text]
  • Rim Nr.5-6-7-Aprilie-201.Pmd
    SUMAR • Dezbatere: Putea România rezista militar în anii 1917-1918? – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Motivaţie .............................. 1 – NEAGU DJUVARA ...................................................................................... 3 – LUCIAN DRĂGHICI .................................................................................. 7 – Prof. univ. dr. MARIA GEORGESCU ......................................................... 10 REVISTA DE ISTORIE – Colonel (r) prof. univ. dr. ION GIURCĂ .................................................... 14 MILITAR~ – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ............................................. 22 – SERGIU IOSIPESCU ................................................................................. 27 Publicaţia este editată de – Prof. univ. dr. GHEORGHE NICOLESCU .................................................. 39 Ministerul Apărării Naţionale, prin – Colonel (r) PETRE OTU ............................................................................ 49 Institutul pentru Studii Politice – ADRIAN PANDEA ...................................................................................... 55 de Apărare şi Istorie Militară, – Colonel (r) dr. VASILE POPA .................................................................... 58 membru al Consorţiului Acade- miilor de Apărare şi Institutelor • Istorie militară şi lingvistică pentru Studii de Securitate din – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-)roman asupra cadrul Parteneriatului pentru limbii române (II)
    [Show full text]
  • DUILIU ZAMFIRESCU Maree/A Guţu
    DUILIU ZAMFIRESCU Maree/a Guţu Profilul uman al lui Duiliu Zamfirescu a fo st lipsit decenii la rând de unele laturi esentiale' care i-ar fi lămurit desfăsurarea' vietii' într-un chip diferit de cel cunoscut, iar în ceea ce priveşte activitatea sa diplomatică şi politică studiile sunt cu totul sumare şi decât în cuprinsul unor schite istorica-literare. În consecintă, s-a obtinut o imagine cu totul , , ' trunchiată în unele privinţe şi deformată în altele. Au contribuit substanţial la aceasta afirmaţii lipsite de obiectivitate ale unor contemporani, inexacte şi tendenţioase sub înfăţişarea lor de calde mărturii şi evocări. Ca urmare, avem despre scriitor imaginea unui om pedant, de un aristocratism confecţionat şi strident. În această lucrare voi încerca o prezentare a unor aspecte esenţiale din viaţa diplomatică a lui Duiliu Zamfirescu. Se naşte în 1858 la Plaineşti (azi Dumbrăveni), lângă Râmnicu Sărat. Este primul născut al soţilor Lascăr Zamfirescu, născut în 1822, care a fo st, în cea mai mare parte a vieţii, funcţionarîn administraţia din Focşani, adică un intelectual local, mai mult autodidact, ocupându-se şi cu treburi politice şi aj ungând la rangul de preşedinte al Comitetului Permanent Judeţean Putna, dar totdeauna ia ră înlesnire din partea materială, şi al Sultanei Mincu, născută în 1837, fiica unui negustor localnic, sora viitorului arhitect Ion Mincu si a viitorului pictor Stefan ' ' Mincu, ambii nu cu mult mai vârstnici decât Duiliu Zamfirescu, ulterior prieteni apropiaţi ai săi. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro DuiliuZamfirescu Duiliu Zamfirescu a făcut mult caz, mai cu seamă spre sf'arşitul vieţii, de originea sa aristocratică, descinzând din Ioan al IV-lea Lascaris, împărat al Bizanţului, pe care o invocă ca argument într-o polemică literară.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga
    Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april.
    [Show full text]
  • Frontiers of Romania: Nationalism and the Ideological Space of the Roman Limes
    Print: ISBN 978-1-78491-763-0 Online: ISSN 2531-8810 EX NOVO Journal of Archaeology, Volume 2, December 2017: 63-83 63 Published Online: Dec 2017 Frontiers of Romania: Nationalism and the Ideological Space of the Roman Limes Emily R. Hanscam Dept. of Archaeology, Durham University Abstract Modern Romania is a nation-state containing space which has long been considered marginal - first as part of the Roman Empire and now within the European Union. The national narrative of Romania highlights this liminality, focusing on the interactions between the Romans and the local Dacians on the northeastern border regions of the Empire. Romania still contains significant material remnants of the Iron Age, including the Roman Limes, a series of fortifications on the Danube River meant to protect the Roman borders. As such, the archaeological tradition of this geographic space is heavily entangled with Romania’s identity as a frontier region. This paper outlines the formation of Romanian national space, focusing on the period between the seventeenth century and 1918. It considers the relationship between the materiality of the Roman Limes and ideological frontiers in Romania, examining the role of archaeology in the sustainment of the Romanian nation space. Keywords: Romania, Frontiers, Roman Limes, Ideological Space, Nationalism Introduction The foundation of the Romanian nation-state in the nineteenth century was a declaration that the intellectual elite of southeast Europe chose to orient themselves towards the West rather than the Ottoman East. Romania (Figs. 1, 2) achieved international recognition of political sovereignty in 1881, escaping subjugation by the Austro-Hungarian Empire and the Russian Empire as well as the Ottomans.
    [Show full text]
  • La Bucure{Ti Summit Nato
    SUMMIT NATO LA BUCURE{TI general-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU Summitul NATO, desfăşurat la Bucureşti • Invitarea fostei Republici Iugoslave în zilele de 2-4 aprilie, este, fără îndoială, cea a Macedoniei, imediat după ce aceasta îşi mai mare reuniune a Alianţei Euroatlantice va reglementa cu Grecia problema denu- din întreaga sa istorie şi va rămâne un reper mirii ţării, aşadar fără a mai aştepta un important în evoluţia lumii contemporane. alt summit; Prezenţa în capitala ţării noastre a 24 de şefi de stat, 26 de premieri şi 87 de oficiali cu • Sprijinirea şi susţinerea candidaturii rang de ministru, din cele 26 de state Ucrainei şi Georgiei pentru obţinerea Mem- membre ale Alianţei, 23 de state partenere, bership Action Plan, ca un prim pas către precum şi reprezentanţi ai unor instituţii şi aderarea acestora la NATO (declaraţia finală organizaţii internaţionale de prim rang a făcut a Consiliului Nord-Atlantic precizează că ca numele Bucureştilor şi al României să aceste state „vor deveni membre ale NATO”); devină astfel foarte vizibile pe mapamond. • Invitarea Bosniei Herţegovina şi a Summitul de la Bucureşti a reconfirmat Muntenegrului la începerea unui dialog profunzimea şi continuitatea procesului de intensificat privind întreaga gamă de pro- transformare a NATO, materializat în inte- bleme politice, militare, financiare şi de grarea de noi membri pe baza unor decizii securitate, legate de aspiraţiile lor de a de- adoptate prin consens, amplificarea şi efi- veni membri ai Alianţei; cientizarea capabilităţilor militare în tea- trele de operaţii, creşterea capacităţii de • Disponibilitatea NATO de a avea o reacţie la provocările mediului internaţional relaţie substanţială de cooperare cu Serbia de securitate, sporirea contribuţiei la asi- pentru a o ajuta să progreseze în direcţia gurarea stabilităţii internaţionale.
    [Show full text]
  • Misiunile Diplomatice Ale Lui Trandafir G. Djuvara (1879
    www.ssoar.info Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924) Bîgiu Răzvan, Cristian Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Bîgiu Răzvan, C. (2007). Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924). Annals of the University of Bucharest / Political science series, 9, 19-44. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-387433 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de MISIUNILE DIPLOMATICE ALE LUI TRANDAFIR G. DJUVARA (1879-1924) RĂZVAN CRISTIAN BÎGIU Introducere După o seamă de autori, Bucureştiul devenise, în perioada de sfârşit a secolului al XIX-lea, un centru cu o bogată activitate diplomatică, „o veritabilă trambulină pentru ambasadori”1. Un astfel, de ambasador lansat în această perioadă înfloritoare a diplomaţiei româneşti este şi Trandafir G. Djuvara, căruia îi este dedicat acest articol, şi care şi-a desfăşurat activitatea diplomatică între ultimele şi primele două decenii ale secolelor XIX-XX, perioadă în care, în relaţiile internaţionale, tânărul stat român a reuşit, prin reprezentanţii săi, să se afirme ca un partener serios şi demn de a fi primit în cele mai înalte cercuri diplomatice. Diplomaţia românească de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a jucat un rol deosebit de important în consolidarea statului român modern, în afirmarea României ca factor de stabilitate în această zonă a Europei, iar Trandafir G.
    [Show full text]
  • Şcoala Diplomatică Romană
    ALEXANDRU N. LAHOVARI. DIPLOMATUL ŞI OMUL POLITIC LIVIU BRĂTESCU Provenit dintr-o familie cu o situaţie materială deosebită, Alexandru N. Lahovari avea să beneficieze încă din primii ani de viaţă de o educaţie aparte. El se încadra în felul acesta în tiparul generaţiei sale, pentru care educaţia era, până la intrarea efectivă în arena politică, pe primul loc. Viziunea pe care Lahovari o avea asupra societăţii româneşti contribuia la integrarea lui încă de la primele acţiuni politice la care a luat parte, în familia ideologică conservatoare. Agitaţia, care a cuprins viaţa politică românească după 1866 şi dorinţa multor lideri politici de a recurge la reforme radicale pentru reducerea diferenţei dintre noul stat de la Nordul Dunării şi statele apusene, nu au contribuit la pierderea „cumpătului” celui care avea să se remarce în întreaga sa activitate în primul rând prin diplomaţie. Bun observator al scenei politice româneşti şi jucând nu de puţine ori rolul de arbitru în cadrul grupărilor conservatoare, Lahovari a reuşit, prin luările sale de poziţie, să devină apreciat de oameni politici din tot spectrul politic românesc. Abordările atente, dar şi tranşante, pe care le-a avut cu privire la subiecte ce ţineau de politica externă l-au transformat, treptat, într-o adevărată autoritate a acestui domeniu. Toate aceste elemente au contribuit la conturarea unui portret de om politic conectat la problemele societăţii româneşti, pentru care cuvântul de ordine a fost mai degrabă echilibrul decât partizanatul politic. Pentru el, politica externă a presupus o anumită dăruire în favoarea intereselor reale ale statului român şi din acest motiv nu a ezitat, în condiţiile unui climat internaţional agitat, să facă apel la adversarii săi politici, pentru a nu duce nemulţumirile politice interne în plan extern.
    [Show full text]
  • Un Cugetator Politic Secolului Al Xix-Lea
    13 ACADEMIA ROMANA L MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL XIII MEM. I I I. UN CUGETATOR POLITIC MOLDOVEAN DELA JUMATATEA SECOLULUI AL XIX-LEA: *TEFAN SCARLAT DASCALESCU , DE' N. IORGA .MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE . ' 1 1.1 ots ACADEMIEI 4 -east tis' MONITORUL OFICIAL CI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA BUCURESTI 1 9 3 2 - Lei a. faced N. IORGA. I. Intre DomniiMoldoveisiai Tarii Romanesti, cum se §i vechi. so. corespondenta; II. Zugravi noi 20.-- N. IORGA. Scrisori domnestidin arhivele dela Stockholm. 340. TOMULXI (1930) de tradare a lui MihaiViteazul ? 3o.-- N. IORGA. Exists o scrisoare istoria armamentului G-ral R. ROSETTI. I. $tirimarunte si note relative la 20.- la noi; II. Cand s'a adoptatsteagul tricolor la noi. 5o. BAL$. I. Biserica din Lujeni;II. Pridvorul bisericilormoldovenesti. G. etnografice. Civilisatiasicultura. 6o. S. MEHEDINTI. Coordonate lui Vasile Lupu in N. IORGA. I. Originea luiStefan Razvan; II. Petrecerea 50.- exilul dela Constantinopol. pang la aces G-ral R. ROSETTI. Razboiuldela moartea lui Stefan -cel-Mare 25. a lui Matei-Basarab.I. Armamentul. 15.-- IORGA. Octoihul Diacului Lorint. N. Andronache Donici. 30. ANDREI RADULESCU. Juristul 'Ana la G-ral R. ROSETTI. RAzboiuldela moartea lui Stefan-eel-Mare lui Matei-Basarab. II.Organizarea. 25. acea a lui Avram Iancu si a camarazilorsal, 55. ION I. NISTOR. DecorareaAsemanari intre ideile primitiveale poporului ANDREI RADULESCU. 20.-- din Bretania. si ale poporuluiroman. 300. TOMUL XII (1931-32) 25. ANDREI RADULESCU. Influentsbelgiana asupra Dreptului roman. N. IORGA. Un pact defamilie si o aunts domneasca in1587, 7. vechilor Domni moldoveni. 5. N. IORGA. La cronologia . 5. N. IORGA.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]