La Bucure{Ti Summit Nato
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
SUMMIT NATO LA BUCURE{TI general-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU Summitul NATO, desfăşurat la Bucureşti • Invitarea fostei Republici Iugoslave în zilele de 2-4 aprilie, este, fără îndoială, cea a Macedoniei, imediat după ce aceasta îşi mai mare reuniune a Alianţei Euroatlantice va reglementa cu Grecia problema denu- din întreaga sa istorie şi va rămâne un reper mirii ţării, aşadar fără a mai aştepta un important în evoluţia lumii contemporane. alt summit; Prezenţa în capitala ţării noastre a 24 de şefi de stat, 26 de premieri şi 87 de oficiali cu • Sprijinirea şi susţinerea candidaturii rang de ministru, din cele 26 de state Ucrainei şi Georgiei pentru obţinerea Mem- membre ale Alianţei, 23 de state partenere, bership Action Plan, ca un prim pas către precum şi reprezentanţi ai unor instituţii şi aderarea acestora la NATO (declaraţia finală organizaţii internaţionale de prim rang a făcut a Consiliului Nord-Atlantic precizează că ca numele Bucureştilor şi al României să aceste state „vor deveni membre ale NATO”); devină astfel foarte vizibile pe mapamond. • Invitarea Bosniei Herţegovina şi a Summitul de la Bucureşti a reconfirmat Muntenegrului la începerea unui dialog profunzimea şi continuitatea procesului de intensificat privind întreaga gamă de pro- transformare a NATO, materializat în inte- bleme politice, militare, financiare şi de grarea de noi membri pe baza unor decizii securitate, legate de aspiraţiile lor de a de- adoptate prin consens, amplificarea şi efi- veni membri ai Alianţei; cientizarea capabilităţilor militare în tea- trele de operaţii, creşterea capacităţii de • Disponibilitatea NATO de a avea o reacţie la provocările mediului internaţional relaţie substanţială de cooperare cu Serbia de securitate, sporirea contribuţiei la asi- pentru a o ajuta să progreseze în direcţia gurarea stabilităţii internaţionale. Con- integrării în comunitatea euroatlantică; cretizarea acestui proces se regăseşte în declaraţia comună adoptată la încheierea • Necesitatea creşterii solidare a sus- lucrărilor Summitului din care reţinem: ţinerii militare a Afganistanului, în paralel cu dezvoltarea economică, instituţională şi • Invitarea Albaniei şi Croaţiei să înceapă pregătirea armatei afgane. Statele membre negocierile de aderare la NATO, fapt care va s-au angajat să-şi armonizeze costurile şi întări stabilitatea regională în Balcanii de Vest; responsabilităţile aferente ISAF, să contri- P Revista de istorie militară P 1 buie cu forţe suplimentare şi să ofere co- • Dezvoltarea parteneriatului strategic cu mandanţilor acestei misiuni flexibilitate Rusia în domenii de interes comun vizând lupta maximă în desfăşurarea şi folosirea forţelor împotriva terorismului, neproliferarea armelor disponibile; de distrugere în masă şi a mijloacelor de trans- port ale acestora; cooperarea în domeniul apă- • Reiterarea angajamentului Alianţei de rării antirachetă. Statele membre NATO şi-au a sprijini guvernul şi poporul irakian, pre- exprimat şi disponibilitatea de a permite conec- cum şi de a sprijini dezvoltarea forţelor de tarea în viitor a sistemelor de apărare antira- securitate irakiene; chetă ale SUA, NATO şi Rusia. • Menţinerea fermă a angajamentului Desfăşurarea, după încheierea lucrărilor privind securitatea şi stabilitatea regională Summitului, a Consiliului NATO-Rusia, prezi- în Balcani; dat de George W. Bush şi Vladimir Putin, a dat speranţe, în opinia unor analişti, că s-ar • Sprijinirea dezvoltării unui Kosovo putea crea o punte strategică pentru securi- stabil, democratic, multietnic şi paşnic; tatea continentului european. • Îmbunătăţirea parteneriatului strate- Summitul NATO de la Bucureşti va rămâne gic NATO-UE, într-un spirit de transparen- un reper memorabil al istoriei Alianţei, dar şi ţă şi cu respectarea autonomiei celor două al istoriei contemporane a ţării noastre pentru organizaţii; că nicicând, din 1989 încoace, dar nici înainte, România şi capitala ei nu s-au bucurat de o • Recunoaşterea importanţei Regiunii asemenea vizibilitate pe plan internaţional. La Mării Negre pentru securitatea euroatlan- numai patru ani de la aderarea efectivă la tică; dezvoltarea dialogului şi cooperării NATO, România a găzduit o manifestare de între statele situate în zona Mării Negre şi asemenea amploare, semn al preţuirii con- dintre acestea şi NATO; tribuţiei sale la consolidarea securităţii internaţionale de către Aliaţi. • În domeniul securităţii energetice, statele membre au convenit asupra unui set Armata României, vector principal al inte- de principii comune şi s-au angajat să coo- grării ţării în structurile de securitate şi coo- pereze în domeniul schimbului de informaţii perare occidentale, a primit, chiar la începutul şi al protecţiei infrastructurilor vulnerabile; lucrărilor reuniunii, mulţumirile preşedintelui american pentru prezenţa activă, alături de • Contracararea proliferării rachetelor Aliaţi, în teatrele de operaţii. balistice cu rază lungă de acţiune prin proiectarea unui sistem de apărare antira- Întreaga manifestare din capitala României chetă care să asigure protejarea tuturor a evidenţiat încă odată că, în faţa noilor ame- teritoriilor şi populaţiilor care nu sunt aco- ninţări la adresa securităţii internaţionale perite de sistemul american, cu precizarea adăugate ameninţărilor tradiţionale, apărarea că între cele două sisteme va exista o relaţie nu poate fi decât colectivă şi ea poate fi asi- de complementaritate; gurată împreună cu Aliaţii. 2 P Revista de istorie militară P • 23 august 1944 şi principalii sãi actori REGELE MIHAI I: „ARMATA A R~SPUNS LA CHEMAREA MEA CA UN SINGUR OM” Măria Ta, în controalele armatei române, spune este că eu nu vedeam Armata română din Majestatea Voastră figuraţi ca având demnitatea înalte poziţii, cu toate că eram comandantul ei cea mai înaltă, cea de mareşal. În acelaşi timp, aţi suprem. Eu făceam parte din Armata română, fost comandantul suprem al armatei vreme de fiindcă eram ofiţer al Armatei române, indiferent peste şapte ani. De aceea, din aceste înalte poziţii, de gradul meu. Am fost pătruns mereu de un v-aş ruga să ne spuneţi cum aţi văzut Armata sentiment general de camaraderie şi disciplină. română şi care au fost natura şi amploarea Întotdeauna, preocuparea militară a ocupat o parte relaţiilor Majestăţii Voastre cu această instituţie însemnată a timpului meu. De tânăr am luat parte fundamentală a statului român? la instrucţii, aplicaţii, am cunoscut viaţa militară în aspectele ei de zi cu zi. Pe perioada războiului, Armata este apărătorul pamântului strămoşesc desigur, lucrurile s-au complicat şi Armata a jucat şi, mai ales în acele vremuri, era poate cea mai rolul decisiv în acei ani. Pe soldaţi şi pe mine ne importantă instituţie pentru ţară. lega aceeaşi datorie faţă de Ţară şi neam. Aşa Cât priveşte relaţia mea cu instituţia funda- simţeam relaţiile mele cu Armata. mentală a Apărării, singurul lucru care se poate P Revista de istorie militară P 3 Legat de relaţiile cu Armata, care erau A murit în martie 1945, când se afla în fruntea generalii în care aţi avut cea mai mare încredere? Armatei 4 pe frontul din Slovacia, în timpul Nu v-aţi înşelat niciodată? Operaţiei Zvolen-Banska Bystrica. Generalul Aurel Aldea a îndeplinit funcţia de Eu nu am avut nimic de-a face cu capitolul ministru de Interne în primul guvern condus de administrării Armatei, ca instituţie. Când am generalul Constantin Sănătescu (august-noiembrie devenit ofiţer, tatăl meu era conducătorul oştirii. 1944). El s-a alăturat planului regal de scoatere a El era cel care se ocupa de bunul mers al acti- României din război şi a fost cel care, după declararea vităţilor Armatei, prin Ministerul Apărării Naţio- grevei regale (august 1945-martie 1946), s-a nale (instrucţia armatei, dotarea armatei cu tehnică preocupat să-mi găsească un adăpost sigur, luând şi înzestrare etc.). După care a venit Generalul legătura cu organizaţia „Haiducii lui Avram Iancu”. Antonescu. Aici a fost puţin neobişnuit fiindcă, A fost dat în vileag, până la urmă, şi condamnat la datorită situaţiei istorice pe care o cunoaşteţi, el s- muncă silnică pe viaţă. Generalul Aldea a fost unul a ocupat de toată organizarea Armatei, cu toate că din conducătorii mişcării mele de rezistenţă. A murit eu eram comandantul ei. în octombrie 1949, în temniţa din Aiud. În ce priveşte încrederea în generalii care reprezentau Armata română la acea vreme pot să Aceşti bravi generali sunt eroii fără de care eu spun că erau câţiva în care aveam mare încredere nu aş fi putut să schimb cursul istoriei şi să salvez şi care au mers până la sacrificiul suprem pentru ţara de la dezastru. Am nădejdea că sacrificiul lor Ţară. va fi amintit din generaţii în generaţii de români. Generalul Gheorghe Mihail, care era şeful Marelui Stat Major şi o personalitate din prim- Sunteţi personalitatea care a trăit momente planul vieţii politico-militare româneşti din anii decisive şi dramatice în atât de învolburatul şi 1939-1948. Era un temperament vulcanic, cu o controversatul secol XX. Când au fost răpite inteligenţă vie. Un militar de înalt profesionalism, Basarabia şi nordul Bucovinei susţineaţi exa- ferm şi tenace, avea un spirit organizatoric şi era menele de bacalaureat, după Dictatul de la Viena exigent cu sine şi cu cei din jur. aţi preluat tronul, la 6 septembrie 1940, când nu aveaţi încă 19 ani. La 26 de ani aţi fost obligaţi să La 23 august, Generalul Mihail a comunicat părăsiţi tronul. La nici 23 de ani, respectiv la 23 printr-o directivă operativă că Armata asculta august 1944, aţi fost personajul principal într-o numai ordinele mele ce se vor transmite prin