O Sută De Ani De Aviaţie Militară În România

studii/documente O SUTĂ DE ANI DE AVIAŢIE MILITARĂ ÎN ROMÂNIA

General-maior dr. Ion-Aurel Stanciu Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene

-au împlinit, la 17 iunie 2010, o sută de ani de aviaţie militară în SRomânia. În urmă cu exact un secol, în această zi, pe câmpul de zbor de la Cotroceni, la marginea Bucureștiului antebelic, a avut loc zborul avionului ,,Vlaicu Nr.1 – model 1910’’, creaţie a inginerului Aurel Vlaicu. A fost un moment istoric, iar presa epocii i-a acordat atenţia cuvenită. Pentru prima dată se zbura, în România, cu un avion proiectat și construit de un român. Acest eveniment marchează începutul istoriei Aviaţiei militare române, pentru că avionul ,,Vlaicu’’ se afla în proprietatea Ministerului de Război. În toamna aceluiași an, România a devenit una dintre primele ţări din lume care a folosit aviaţia în scop militar. La 27 septembrie, în timpul manevrelor militare regale, desfășurate în Oltenia, același Aurel Vlaicu efectuează un zbor de 35 de minute de la Slatina la Piatra Olt, transportând un document și făcând legătura între două comandamente ale aceluiași corp de armată. Revăd, cu ochii minţii, dezvoltarea spectaculoasă pe care a avut-o Aviaţia militară română în următorii ani. Apar terenurile de zbor, hangarele, avioanele, piloţii, jertfele… Lângă Aurel Vlaicu îi așez pe sublocotenentul Ștefan Protopopescu, primul ofiţer brevetat pilot al Armatei române, la 9 iulie 1911, și pe locotenentul Gheorghe Caranda, primul român care și-a pierdut viaţa într-un accident de zbor, la 20 iunie 1912. Anul 1913 a consacrat Aviaţia militară română ca armă de sine stătătoare, prin Legea din 1 aprilie și, în urma participării României la cel de-al Doilea Război Balcanic, această nouă armă și-a demonstrat viabilitatea. Două escadrile românești au însoţit Armata română la sud de Dunăre și au executat misiuni importante de legătură și culegere de informaţii. Piloţii români au sprijinit din aer înaintarea trupelor terestre și au venit în contact cu realităţile unei noi forme de a purta războiul. Experienţa lor se va dovedi utilă trei ani mai târziu, când România va intra în Războiul de Reîntregire Naţională. Atunci, în vara anului 1916, în plin război mondial, a început primul mare examen al tinerei Aviaţii militare. În cei doi ani de neutralitate a României (1914- 1916), pe Frontul de Vest au avut loc încleștări sângeroase, urmate de rapida dezvoltare a tehnicii de luptă. Nu mai era un secret pentru nimeni că aviaţia putea executa cu succes misiuni din ce în ce mai diverse. Intraţi în război, piloţii noștri s-au adaptat repede. În vara anului 1917, în timpul luptelor din triunghiul Mărăști – Mărășești – Oituz, Aviaţia, refăcută după campania din 1916, cu sprijinul specialiștilor din Misiunea militară franceză, ia parte la toate acţiunile ofensive și defensive ale trupelor române, executând misiuni de recunoaștere îndepărtată, reglare a tirului de artilerie, bombardament, vânătoare, transport și legătură. Printre eroii noștri de atunci s-au aflat și ofiţerii aviatori Andrei e d i t o r a l document 2010 3 (49) 1 studii/documente

Popovici, Gheorghe Negrescu, Radu Irimescu, Grigore anii ’50-’60 ai secolului trecut a apărut aviaţia cu reacţie - din Gafencu, Dumitru Bădulescu, Ion Mărășescu, Petre Creţu 1958 supersonică - (inventatorul motorului cu reacţie, acum și mulţi, mulţi alţii… 100 de ani, fiind tot un geniu aeronautic român, savantul Studiind istoria celor două decenii interbelice, specialiștii Henri Coandă), iar apoi, s-au înfiinţat primele unităţi români au ajuns la concluzia că statul român a dezvoltat o de elicoptere. După 1970 s-a dezvoltat o nouă industrie politică aeriană de succes, în sprijinul aeronauticii militare aeronautică românească, printre proiectele militare ale venind o industrie de profil performantă, o legislaţie și o acesteia fiind realizarea avioanelor I.A.R. 93 (fabricat în propagandă care au încurajat zborul. A fost, deopotrivă, o colaborare cu Iugoslavia) și I.A.R. 99, elicopterele IAR-316 epocă a marilor raiduri intercontinentale, a recordurilor de și IAR-330. distanţă, înălţime și viteză, a acrobaţiilor de excepţie… Îmi După decembrie 1989, Forţele Aeriene au intrat într- revin în memorie figurile lui George Valentin Bibescu, Romeo un amplu proces de reformă care continuă şi astăzi. Popescu, Mihail Pantazi, Petre Ivanovici, Max Manolescu, În anul 1993, în contextul reorganizării armatei, Alexandru Papană, Constantin Cantacuzino, toţi cadre active ca necesitate a alinierii la structurile occidentale, prin sau în rezervă ale Aviaţiei Militare. Pe lângă aceștia, un destin unirea Aviaţiei Militare cu Trupele Apărării Antiaeriene aparte a avut comandorul aviator Gheorghe Bănciulescu, care, a Teritoriului, a luat ﬁ inţă Comandamentul Aviaţiei şi deși în septembrie 1926 a fost victima unui cumplit accident Apărării Antiaeriene, structură ce reunea într-un corp de zbor, peste câţiva ani a devenit primul pilot din lume care comun aviaţia militară, artileria şi rachetele antiaeriene a zburat cu ambele picioare amputate. şi radiolocaţia. Procesul de restructurare a unităţilor a În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Aviaţia continuat într-un ritm alert pentru a ne atinge obiectivul militară română, prin marile unităţi și unităţi din compunere: fundamental din acea perioadă: aderarea României la Corpul aerian, flotile, grupuri și escadrile, a luptat împotriva NATO. În această perioadă s-a luat decizia modernizării unora dintre cele mai puternice aviaţii din lume, înregistrând, unor tipuri de aeronave, în cadrul programelor MiG-21 de multe ori, rezultate de care și astăzi suntem mândri. LanceR, IAR-330 Puma SOCAT şi IAR-99 Şoim. De Angajată în regiuni aflate la multe sute de kilometri depărtare asemenea, au fost achiziţionate primele aeronave C-130 HERCULES, România ﬁ ind astfel prima ţară din fostul de bazele din ţară, aviatorii noștri au purtat, cu mijloace Tratat de la Varşovia care a introdus în serviciu un astfel inferioare inamicului, un război aerian, aero-terestru și aero- de avion pentru a acoperi nevoile de transport al trupelor şi naval despre care astăzi se scriu cărţi de istorie. Și, inevitabil, tehnicii de luptă în teatrele de operaţii. lista eroilor aeronauticii române a crescut. Îi amintesc Am avut satisfacţia ca în anul acesta să intre în pe căpitanii Alexandru Popișteanu, Virgil Trandafirescu, exploatare primele două aeronave de transport scurt-mediu Alexandru Șerbănescu, toţi căzuţi în fruntea unităţilor curier C-27 J SPARTAN şi, de asemenea, Statul Major al pe care le-au condus în luptă. Căpitanul-comandor Ioan Forţelor Aeriene are o concepţie nouă care ne îndreaptă către Sandu, comandantul Grupului 1 Vânătoare, rămâne în istoria achiziţia, în viitor, a avionului de luptă de generaţia a V-a, noastră ofiţerul român aviator cu cel mai mare grad căzut acţiune ce asigură dezvoltarea Forţelor Aeriene Române pe într-o luptă aeriană. Alte sute de ofiţeri și subofiţeri și-au termen lung, până la orizontul anilor 2045-2050. pierdut viaţa zburând și luptând în Basarabia, la Odessa, la Stalingrad, deasupra Prahovei, în Transilvania, în Ungaria A trecut, astfel, primul secol de viaţă al unei arme a cărei sau în Cehoslovacia. Alţii, precum genaralul-locotenent Ioan importanţă a devenit astăzi evidentă, oriunde în lume. De-a DiCezare (r), generalul de flotilă aeriană (r) Ion Dobran, lungul acestui timp, multe personalităţi militare și politice sunt eroi în viaţă, pe care-i preţuim nespus de mult și de care s-au exprimat în favoarea dezvoltării Aviaţiei militare române. suntem întotdeauna alături. Ce spuneau acestea acum multe decenii rămâne de actualitate Au venit anii postbelici, cu schimbările lor. Figuri și în zilele noastre. Ca un exemplu, închei cu cuvintele Reginei legendare, eroice, ale celui de-al Doilea Război Mondial Maria: „Este de prisos să mai enunţăm importanţa covârșitoare au avut de suferit. Veteranii Frontului de Est au fost daţi a aviaţiei. Este destul să aruncăm ochii peste graniţele ţării ca să afară din armată, trimiși în închisori sau obligaţi să lucreze vedem tot ce se face acolo pentru aviaţie, pentru ca să știm care este ca muncitori necalificaţi în uzinele marilor orașe. Și totuși, datoria noastră. Nu vrem război. Tocmai, fiindcă iubim atât de Aviaţia militară a știut să supravieţuiască și să se dezvolte. În mult pacea, ţara noastră are nevoie de o aviaţie puternică” .

2 3 (49) 2010 document studii/documente INGINERUL AVIATOR AUREL VLAICU - CONSACRAREA INTERNAŢIONALĂ A CREAŢIEI SALE AERONAUTICE

Profesor dr.Valeriu AVRAM

storia aeronauticii româneşti grupează orientări la pagina 62, prezenta Işi contribuţii ce ridică cu mult valoarea gândirii pe scurt modelul ştiinţifi ce şi tehnice a poporului nostru într-un domeniu zburător al tânărului major al civilizaţiei umane şi la date când acest domeniu inginer ardelean şi se afl a la ora începuturilor. Geniul creator s-a afi rmat prin reuşita demonstraţiilor realizări esenţiale în domeniul ştiinţei şi artei zborului, al făcute în zilele de 16 şi construcţiilor aeronautice originale. Inventatori de renume 20 octombrie 1909. aşa cum au fost Traian Vuia, Henri În Coandă, Tache Brumărescu, „Nu era doar un aviator, ceea ce Cornel Marinescu, Vasile era aviaţia însăşi”. priveşte Dimitrescu, Henri August, Ion modul Paulat şi mulţi alţii, au reuşit datorită spiritului lor inventiv de construcţie şi să obţină performanţe remarcabile în acest domeniu. calităţile avionului Inginerul aviator Aurel Vlaicu a fost singurul dintre militar „Vlaicu nr. 1 - Aurel Vlaicu, elev la Colegiul reformat „Kun” ctitorii aviaţiei române, care a rezolvat complet problema din Orăştie, 1896 model 1910”, inginerul zborului în graniţele ţării noastre. Este adevărat, că a efectuat german Oskar Urisnus, scria în revista „Flugsport Illustriette primul zbor în vara anului 1910, când în vestul continentului technische Zeitschrift und Anzeiger fur das gesamte alţii deja zburaseră. Dacă Aurel Vlaicu nu ar fi fost copilul Flugwessen”, III, nr. 3/Februar 1911, următoarele: „Asupra unei familii de ţărani săraci din ţinutul ardelenesc oprimat de o stăpânire străină, dacă ar fi avut banii necesari îşi construia monoplanului construit de inginerul Vlaicu la Bucureşti „gândacul” încă din anul 1908, adică odată cu zborurile altor (în perioada noiembrie 1909/iunie 1910 - n.a.) şi asupra inventatori din apus. rezultatelor obţinute de el cu acest aparat de zbor militar s-a Originalitatea de netăgăduit şi evidentă a aparatului său vorbit încă relativ puţin în cercurile aerotehnice. Vlaicu a de zbor adăugată la strălucitele rezultate obţinute începând fost primul care a zburat în România pe o maşină construită cu 17 iunie 1910, îl clasează între marii inventatori de la în această ţară. El a efectuat cu acest aparat zboruri cu începutul sec. al XX-lea, pentru că nu există nici o asemănare durate de peste o jumătate de oră. Maşina de zburat al lui între avionul său „Vlaicu nr. 1 - model 1910” şi avioanele Vlaicu diferă considerabil de construcţiile de până acum. Wright, biplanul Farman, monoplanele lui Santos Dumont Pentru acţionare serveşte un motor Gnome de 50 CP, care învârte două elice contrarotative printr-un lanţ şi roată de sau a lui Bleriot sau oricare alt avion străin de la începutul lanţ, precum şi prin intermediul unui arbore care acţionează veacului trecut. Să amintim câteva din aprecierile unor transmisiile intermediare cu roţi dinţate. Cele două elice specialişti care l-au cunoscut la Munchen, Viena sau Paris, metalice construite de Vlaicu au însă pe stand o tracţiune precum şi a celor care nu de 160 kg la 500 rotaţii. Comanda este una foarte simplă, nu l-au cunoscut personal, este prevăzută o comandă specială pentru poziţia transversală. dar i-au apreciat opera Poziţia orizontală la zborul în curbă este rezolvată în modul ştiinţifi că şi tehnică1. cunoscut. Cele două cârme de direcţie sunt legate între ele Evenimentul printr-o bară de conexiune, iar prin mişcarea la stânga şi la privind evoluţiile de dreapta a pârghiei de comandă se va produce o poziţionare succes a machetei a cârmelor de direcţie. zburătoare construită de Vlaicu a zburat cu acest aparat 40 km în 35 minute. Aurel Vlaicu şi prezentată Este frapant cu câtă uniformitate zboară aparatul. Îndată în Parcul Filaret unor ce cârma de înălţime este poziţionată, conducătorul poate înalte ofi cialităţi guverna- să-şi ia mâna de pe cârma de înălţime. Aparatul este automat mentale şi militare de stabil ca urmare a principiului cunoscut al diferenţei de la Bucureşti, a avut un unghiuri de înclinare dintre cârma de înălţime şi planul ecou internaţional. portant. Este de aşteptat cu siguranţă ca în viitor tehnicienii Astfel revista germană zborului să acorde mai multă atenţie acestui subiect pentru Inginer aviator Aurel Vlaicu şi mecanicul ,,Internationale Revue a scoate noi construcţii”2. Giovani Magnani, prietenul său în faţa fur Autowessen und Pentru o mai bună protejare a drepturilor sale de avionului ,,Aurel Vlaicu nr. II” Aviatik”, în nr. 4/1909 proprietate intelectuală, odată cu intrarea informaţiilor document 2010 3 (49) 3 studii/documente privind pp. 109-110 aparatele de următoarele: tip „Vlaicu” „Încă de la în circuitul prima apariţie, internaţional, aparatul Vlaicu inginerul a dovedit calităţi aviator Aurel ce i-au permis Vlaicu, bun să fi e prezent cunoscător la Expoziţia al acestor Aeronautică probleme încă Internaţională de pe timpul de la Viena, studiilor sale lăsând o în Germania, impresie de şi-a brevetat acurateţe atât IInginernginer AurelAurel VVlaiculaicu şşii oofifi ţ eţeriri - -a vaviatoriiatori ppee ccâmpulâmpul dede lala Cotroceni,Cotroceni, 11911911 avionul în conceptul „Vlaicu nr. 1 său, cât şi model 1910”. În acest sens a depus prin agentul de brevete în construcţia sa profesională. Aparatul aviatorului - ing. Th eo Hillmer, în ziua de 15/28 octombrie 1910, la constructor român Aurel Vlaicu (A. Vlaicu nr. II ) şi-a Ministerul Industriei şi Comerţului, proiectul de invenţie caracterizat prezenţa în industria aviatică prin proiectul său cu titlul „Maşină de zburat cu un corp în formă de săgeată”, foarte original. Maşina a zburat cu mult succes la marele pe numele său. Proiectul de invenţie a fost înregistrat cu nr. miting internaţional care s-a ţinut între 24-30 iunie, la 1615, dosar nr. 2258/1910. Obţine în ţară, Brevetul Regal Aspern. 3 nr. 1969 din 3 noiembrie 1910 . Această maşină este construită într-un mod neobişnuit, În ceea ce priveşte protejarea soluţiilor sale constructive monoplanul Vlaicu este unul dintre cele mai ieftine şi cele şi în străinătate, cunoaştem dintr-o scrisoare a procuratorului mai natural stabile monoplane. Preţul său cu motorul de său ing. Th eo Hillmer că acesta a făcut solicitările necesare 50 CP este de aproximativ 2.000 USD, iar viteza sa este pentru obţinerea brevetării în mai multe ţări europene ca de 65-70 km/oră. Desigur, aceasta e mică, ca urmare a Austro-Ungaria, Belgia, Suedia, Norvegia, Germania, Marea rezistenţei ridicate a bordurilor de fugă. Dl. Aurel Vlaicu, Britanie, Danemarca, Statele Unite; invenţia lui Vlaicu a fost un tânăr inginer român, a efectuat multe zboruri de succes brevetată şi în Franţa, fi ind emis Brevetul nr. 422.554 din 15 cu monoplanul său în furtuni şi vreme turbulentă, fără nici noiembrie 1910 şi intitulat „Aeroplane a corp immitant une un accident. La marele miting internaţional de la Viena, fl eche”. Obţine aceste brevete pentru care a plătit taxe în care a avut loc între 23-30 iunie (1912), el a luat premiul I valoare de 2.705 lei. pentru cercul cel mic, cu o rază doar de 6 m, un premiu în Participarea ing. Aurel Vlaicu la marea competiţie «concursul de necesitate» şi un premiu «Cible-Michelin» aeronautică pentru aruncarea bombei dintr-un aeroplan. internaţională Primul numită „Săptămâna monoplan Vlaicu aeronautică monoloc a fost vieneză” organizată cumpărat de în perioada 23- Armata română 30 iunie 1912 în pentru utilizări localitatea Aspern, militare”4. de lângă Viena, i-a Publicaţia adus consacrarea vieneză „Die Zeit”, internaţională. Ca nota: ,,Inginerul urmare a premiilor Aurel Vlaicu a câştigate numele făcut senzaţie cu lui Vlaicu a ajuns avionul său, care să fi e cunoscut şi în este un monoplan S.U.A. Prezent la cu două elice cu Aspern, publicistul motor de 7 cilindri, Fritz Edelstein o construcţie publica în revista plină de gingăşie. Certifi catul de absolvire „Aeronautics” din Este cel mai uşor a Şcolii Tehnice Regale Bavareze octombrie 1912, dintre aparatele Carte poştală postumă cu chipul lui Aurel Vlaicu

4 3 (49) 2010 document studii/documente participante la Concurentul trebuia concurs, având o să aterizeze în centrul greutate de 200 kg triunghiului pentru a (corect - 300 kg, obţine un premiu. Roland cu pilot la bord - Garros, celebru aviator n.a.). Pilotul, care francez cunoscut în lume este în acelaşi timp pentru performanţele sale şi inventatorul aeronautice, a aterizat şi constructorul aproape de centrul avionului, a panoului. Vlaicu a venit la săvârşit cu avionul aterizare cu motorul oprit său două zboruri şi a rulat elegant până când minunate. Vlaicu a ajuns cu roţile chiar în se va prezenta centrul triunghiului, exact mai ales la proba în acelaşi loc ca şi Roland pentru zboruri Garros. Juriul a fost pus în viraj strâns şi în mare difi cultate, după are, după părerea AAvionulvionul militarmilitar ,,Vlaicu,,Vlaicu nnr.r. 1 - mmodelodel 11910”910” ppee ccâmpulâmpul ddee zzborbor ddee llaa CCotroceni,otroceni, iiunieunie 11910910 măsurătorile făcute, unii specialiştilor cele l-au considerat pe Vlaicu mai mari şanse de a învinge”5. câştigător, alţii pe aviatorul francez. Atât prin soluţia sa constructivă, originală şi specifi că, Până la urmă juriul i-a acordat lui Garros premiul I şi cât şi prin atributul ,,Automatisch Stabil” înscris ca subtitlu premiul II lui Vlaicu, care a primit la această probă 2.000 de pe fi rma standului expoziţie unde a fost prezentat, avionul coroane. În legătură cu această probă, ziarul vienez ,,Neue ,,A. Vlaicu nr. II” conceput şi construit de inventatorul Freie Presse”, scria: ,,Primele încercări ale câtorva aviatori român la Şcoala de Arte şi Meserii din Bucureşti, avea să nu reuşiră. În sfârşit, au reuşit această performanţă în devină unul din punctele de mare interes ale expoziţiei de la aplauzele publicului francezul Molla, românul Vlaicu care Viena, remarcat ca atare de presa vremii. a rezolvat tema admirabil şi celebrul Garros, care s-a oprit Astfel, revista „Wiener Luftdchiff er - Zeitung”, nr. cel mai aproape de centru, luând premiul întâi. Tânărul şi 11/1912, prezenta la pagina 198, originalitatea acestui extraordinarul talentat român Vlaicu, care nu e un simplu avion, subliniind că aparatul de zbor al românului a fost deja pilot, ci un constructor genial, ce zboară cu avionul creat de încercat în aer. el, a aterizat câţiva (de fapt au fost numai 2 cm - 14,39 m În lucrarea ,,Az elso Helikopter”, autorul, un reputat faţă de Garros - 14,37 m - n.a.) centimentri mai departe constructor maghiar de elice şi mai târziu de elicoptere, care decât Garros”7. a văzut aeroplanul şi zborurile lui Vlaicu la Aspern, nota: Referitor la premiul II acordat lui Aurel Vlaicu la proba ,,La început, specialiştii nu au ştiut dacă să râdă sau să se a treia, în lucrarea ,,Memoire de Roland Garros”, carte mire de această arătare. Cu atât mai mult au rămas surprinşi, premiată de Asociaţia Piloţilor Francezi cu premiul „Georges când maşina s-a ridicat, şi când atât de sigur, de liniştit, Guynemer”, cităm declaraţia lui Roland Garros, scrisă cu plutea în aer, ca nicio altă maşină. Aurel Vlaicu a câştigat o obiectivitate ce-i face cinste: „Juriul mi-a recunoscut o mai multe premii”6. prioritate de câţiva centimetri. Dar nu a avut dreptate. Cu În ziua avionul pe care îl avea de 16/29 iunie Vlaicu, trebuia să fi u 1912 a avut considerat pe departe loc în cadrul învins. Dar justiţia nu concursului aparţine acestei lumi, aeronautic iar cei modeşti sunt internaţional, întotdeauna sacrifi caţi”8. proba de Acelaşi mare aviator aterizare la al lumii, deţinător al mai punct fi x în multor recorduri despre prezenţa a care Jaques Mortane, peste 50.000 de istoric de aviaţie, spunea: spectatori. Pe „Nu era doar un aviator, câmpul de zbor era aviaţia însăşi”, privind se marcase cu zborul şi virajele unice panouri albe, CCartearte poştalăpoştală ccuu aviatorulaviatorul AAurelurel VVlaiculaicu înîn carlingacarlinga aavionuluivionului cu care Vlaicu delecta un triunghi. ssăuău „A.„A. VVlaiculaicu nnr.r. III”I” publicul, a exclamat

document 2010 3 (49) 5 studii/documente admirativ: „C’est une să admiri mai mult: mouche folle!” („Este o ingeniozitatea muscă nebună!”). invenţiei, dibăcia În total, Vlaicu a execuţiei sau arta participat la patru probe de a zbura”. ocupând locul 9 în Românii clasamentul individual din Austria l-au neofi cial, după suma omagiat. O primă premiilor câştigate, 5.750 sărbătorire a avut loc de coroane, iar în cadrul chiar la Viena, după clasamentului ţărilor concurs, printr- participante va ocupa un banchet de locul 4 după Franţa, onoare organizat în Austria şi Rusia, deci saloanele Hotelului înaintea Germaniei care „Riedhof ” de ocupa locul 5. Acest comunitatea clasament a avut la bază românească, valoarea sumei premiilor manifestare câştigate de concurenţii prezidată de dr. Brevetul de pilot nr. 52 din 22 iunie 1912 acordat de Aeroclubul Austriei din ţara respectivă9. Ciurcu şi relatată Succesul inginerului pe larg în „Gazeta aviator Aurel Vlaicu a fost cu atât mai important cu cât „într-o de Transilvania” nr. 139 din 7 iulie 1912. Printre vorbitorii vreme când nici germanii, nici austriecii, nici ungurii, nici care l-au omagiat pe Vlaicu s-a afl at şi savantul chimist ruşii nu aveau încă un aeroplan naţional, Vlaicu născoceşte Nicolae Teclu, membru al Academiei Române, care a ţinut o maşină proprie întemeiată pe principi ingenioase; îşi să adauge cuvintelor sale de cinstire faptul că, în urmă cu 40 stăpâneşte maşina în zboruri îndrăzneţe; câştigă admiraţia de ani, a încercat şi el să construiască un aparat de zburat, întregii lumi şi premii însemnate la concursul aviatic de la dar greutăţile materiale l-au determinat să abandoneze Aspern; răscoleşte sufl etul ardelenilor prin triumfalnicele acest proiect. În cuvântul fi nal, George Moroianu, lui zboruri de dincolo”, nota revista ,,Flacăra”10. diplomat, a amintit asistenţei de contribuţia românilor la În cartea scrisă de John W.R. Taylor şi Kenneth Munson cucerirea oceanului aerian, amintindu-l pe Traian Vuia. La „History of Aviation”, New English Library, London, 1972, propunerea sa, a fost trimisă o telegramă celebrului savant la p. 88, autorii afi rmă: „Atât de mare a fost succesul atins afl at la Paris. Emoţionat de căldura cu care a fost apreciat până în anul 1912, încât Vlaicu a obţinut primul loc la pentru rezultatele bune obţinute la concurs, Aurel Vlaicu un mare concurs internaţional de zbor, deşi concura cu a mulţumit participanţilor la banchet, promiţând că nu va Roland Garros, unul dintre cei mai mari piloţi ai tuturor avea odihnă până nu va perfecţiona aparatul său de zbor timpurilor. Aşa că, putem afi rma fără exagerare, că nu ştii ce dedicat neamului românesc. Participând la Concursul aeronautic de la Aspern, Vlaicu a demonstrat tuturor, superioritatea aparatului său de zbor, devenind cunoscut în ţările din Occident, ca unul din cei mai importanţi constructori de avioane şi piloţi ai timpului. Ziarul „Românul” sublinia marea personalitate a tânărului inginer ardelean, care făcuse cunoscută în lume capacitatea de creaţie tehnică a românilor. Într-un articol publicat în ziua de 26/8 iulie 1912, publicaţia mai sus amintită arăta: „Aurel Vlaicu este bărbatul fericit care, în zilele memorabile de la

6 3 (49) 2010 document studii/documente

Aspern, şi-a impus numele prin succesele sale răsunătoare, nu mai putea decât să fi e mistuit de setea de a cuceri cerul. de la pomposul Palat Regal până la ultima colibă de cioban. Sus, în înălţimi, îl aştepta, chemându-l la sine, mireasa… De regulă, numai după o muncă de o viaţă întreagă ajung Se logodise cu ea din clipa în care roţile aeroplanului s-au oamenii a vedea fructul faptelor sale, recunoscute celor mai ridicat, întâia oară, la 17 iunie 1910, de pe pământul, de mulţi, chiar abia după moarte li se precizează meritele. Aurel care era legat prin legile fi rii, spre a se înălţa în văzduhul Vlaicu, însă, s-a născut sub o stea norocoasă şi îi dorim ca visurilor sale… Într-o zi de toamnă, 13 septembrie 1913, splendoarea razelor acestei stele să crească neîncetat spre s-a suit în aeroplan şi a zburat în înaltul cerului pe drumul binele şi gloria neamului său. Noi, care am văzut la Viena pe nemuririi… Vlaicu zburând şi am avut fericirea de a privi mai de aproape Numele lui Vlaicu a intrat în istoria aviaţiei mondiale, în inima lui, suntem convinşi că el nu se va lăsa ameţit de aducându-i Neamului Românesc un strălucit renume. El gloria câştigată, cât şi admiraţia sinceră de care a avut parte, şi-a pus în chip deliberat geniul în slujba marilor interese ci cu îndemn nou, se va pune la lucru, ca să-şi vadă cât de naţionale. curând întrupat aeroplanul ,,A. Vlaicu nr. III”11. Vremea trece şi generaţii după generaţii vor şti să-i Aeroplanul inginerului român a atras atenţia cinstească numele, memoria, să-i fredoneze cântecele şi să-i reprezentanţilor fi rmei engleze ,,Marconi Wireless perpetueze amintirea prin cuvânt şi prin dalta sculptorului. Telegraph. Co. Ltd.” din Chelmsford; inginerul Wells, în Şi aşa, vom fi mereu în apropierea lui, pe urmele lui, urma discuţiilor cu Vlaicu, îi propunea acestuia să meargă cinstindu-l ca pe un înaintaş demn, ilustru şi genial. Vor în Anglia să-şi fabrice aeroplanele. Deşi la început refuză, la trece anii şi numele Icar-ului din Binţinţi va pătrunde tot sfârşitul anului 1912, ing. Aurel Vlaicu încheie un contract mai adânc în conştiinţa posterităţii. cu această întreprindere pentru construirea avionului „Vlaicu III”, în Anglia, cu condiţia ca piesele fabricate după NOTE desenele sale în Anglia să se monteze la Bucureşti. Judecând 1 Professor Valeriu Avram ,,Icaru’s cray. Engineer Aurel Vlaicu, profund, şi-a dat seama că oferta făcută de englezi era unică pioneer of worldwide aviation”, în „AERO (U.S.A). The Jurnal of the pentru a-şi realiza proiectul avionului biloc, urmând ca early aeroplane”, nr. 159/February, 1998. reprezentanţii fi rmei să se deplaseze la Bucureşti pentru 2 Prof. dr. Valeriu Avram, general de fl otilă aeriană Ion Ştefan, detalii. Politica aeriană a României în primele decenii ale sec. XX, Editura Mirton, Timişoara, 2006, pp. 23-24. Întors acasă, după succesul de la Aspern, Vlaicu a 3 Biblioteca Academiei Române, Manuscrise - Carte rară, Fond început un turneu prin oraşele din Transilvania în vederea Aurel Vlaicu. obţinerii banilor pentru construirea noului său aparat de 4 Dan Antoniu, George Cicoş, Ion Buiu, Alexandru Bartoc, Vlaicu, zbor. La Arad, primul oraş unde îşi propusese să zboare, a fost Editura Anima, Bucureşti, 2009, p. 343. 5 Ibidem, p. 344. întâmpinat de prof. Vasile Goldiş, personalitate marcantă a 6 Asboth Oszkar, Az elso Helikopter, Editura Nepszawa, Budapest, luptei românilor transilvăneni pentru drepturi şi libertăţi. 1950, pp. 81-82, Zborul a avut loc în ziua de 1/14 iulie 1912 pe un timp 7 Valeriu Avram, Ana Maria Guşă, Paul Sandachi, Contribuţii frumos, după amiază, în prezenţa unei mulţimi numeroase. româneşti în aeronautică la începutul sec. XX, Editura Europa Nova, Bucureşti, 2000, p. 126. În articolul ,,Vlaicu zboară la Arad”, jurnalistul maghiar 8 Jaques Quellenec, Memoire de Roland Garros, Edition Hachette, Aradi Kazlony, nota printre altele: ,, Zbura într-un singur Paris, 1966, p. 199. fel, şi poate, într-o singură limbă, şi totuşi este incontestabil 9 Dan Antoniu , George Cicoş, Ion Buiu, Alexandru Bartoc, op. cit., că zborul de Duminică a primit un caracter vădit naţionalist. pp. 249-250 10 „Românul”, an I, nr. 146/1912. Trebuie să constatăm totuşi că, zborul lui Vlaicu a fost 11 Ing. Constantin Gheorghiu, Aurel Vlaicu. Viaţa şi opera, Editura anunţarea, arma şi demonstrarea acelui separatism care Militară, Bucureşti, 1973, p. 212. ridică puternice bariere de despărţire în această ţară şi care, 12 Valeriu Avram, Ana Maria Guşă, Paul Sandachi, Op.cit., p. 127. oricât de liber ar fi fost de astă dată de politică, încheagă cu toate acestea rândurile poporului românesc spre aceleaşi scopuri politice. Trebuie să recunoaştem însă felul cum au PILOT ENGINEER AUREL VLAICU – ştiut românii să aprecieze ştiinţa şi arta aviatorului lor, a fost INTERNATIONAL RECOGNITION deosebit de frumos şi impunător”12. OF HIS AERONAUTIC CREATION – Numele lui Aurel Vlaicu simbolizează şi reprezintă PROF. VALERIU AVRAM, PH.D. pentru toţi românii zborul şi începuturile aviaţiei militare româneşti, fi ind Luceafărul care-i protejează pe toţi Abstract: Pilot engineer Aurel Vlaicu was one of the zburătorii noştri atunci când aceştia brăzdează căile albastre world’s aviation pioneers and the creator of the national ale cerului lumii. one. His participation at the Viennese Aeronautic Week Vlaicu a rămas acolo, unde a fost respins de atâtea ori şi meant the international recognition. a plecat de acolo unde a uimit pe străini. Ştia că-i de datoria lui să rămână între oamenii între care s-a născut, tocmai Keywords: fl ying device, monoplane aircraft, pentru că aveau nevoie de el... invention, constructor, competition. Dar, cel ce-a apucat să plutească deasupra semenilor săi nu mai putea rămâne între ei; cel ce a gustat din nemărginire document 2010 3 (49) 7 studii/documente ORGANIZAREA ZILEI AVIAŢIEI ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI (ÎN ANII 1943 ŞI 1944)

Alexandru ARMĂ

ărbătorirea Zilei Aviaţiei pe data 20 iulie, ziua de piloţii şi observatorii săi, a dat dovada curajului şi spiritului de Scinstire în calendarul ortodox a Sfântului Mare sacrifi ciu, înfruntând puternica aviaţie a Puterilor Centrale. Proroc Ilie Tesviteanul, este o tradiţie care datează din Pierderile Aviaţiei Române în timpul Primului Război perioada interbelică, mai exact, începând cu anul 1931. Până Mondial s-au ridicat la 28 piloţi şi observatori aerieni4. la aceea dată au existat mai multe propuneri de sărăbătorire După realizarea României Mari la 1 Decembrie 1918, a Zilei Aviaţiei la diverse date calendaristice, care fi e nu s-au comandantul Aeronauticii Militare, colonelul Gheorghe concretizat, fi e s-au sărbătorit numai pentru o perioadă scurtă Rujinschi, a propus sărbătorirea Zilei Aviaţiei la 24 aprilie, de timp. data naşterii regelui Ferdinand I, însă nici această iniţiativă Dar să facem un scurt istoric „În aer sburătorii noştri au nu s-a materializat, întrucât al apariţiei Aeronauticii Militare în monarhul nu a fost de acord5. România. Succesul deosebit obţinut onorat ziua Sfântului Ilie cu răpăit Pentru o perioadă scurtă de de inginerul Aurel Vlaicu prin zborul de mitraliere şi tunuri de bord, timp s-a instituit sărbătorirea din 17 iunie 1910, zbor care situa ţara cu victorii aeriene şi doborâri Sfi nţilor Petru şi Pavel ca patroni noastră pe un onorabil loc 3 (după de avioane inamice, aşa de cum spirituali ai Aviaţiei Române. Franţa şi Italia) în rândul naţiunilor Astfel, în cuvântarea din ziua lumii în ceea ce privea proiectarea de altfel o fac zilnic de mai bine de 30 iunie 1929, cu prilejul şi construcţia unui avion original, de trei ani” sărbătoririi patronilor aviaţiei, a marcat practic ziua de naştere a Sfi nţii Petru şi Pavel, generalul Aviaţiei în România. Tot în acelaşi an, Mihail Cherchez a Gorschi, inspectorul general al Aeronauticii afi rma că ,,... amenajat pe câmpul de lîngă Chitila, primul aerodrom al Aviatorul este întodeauna în război, fi e cu inamicii patriei, 1 Aviaţiei Române . De aici şi până la apariţia aviaţiei militare fi e cu natura pentru stăpânirea ei şi supravieţuiesc numai cei nu a mai fost decât un pas. Existenţa Şcolii Militare de buni”6. Pilotaj, înfi nţată la 1 aprilie 1912 sub conducerea maiorului Odată cu venirea la putere a regelui Carol al II-lea, Ioan Macri, precum şi a Şcolii de Pilotaj a Ligii Naţionale mai exact prin Decretul Regal nr. 1343 din 17 aprilie 1931 Aeriene şi folosirea cu succes a aviaţiei la manevrele militare s-a stabilit ca fi ecare armă să-şi celebreze ziua după numele din anii 1911 şi 1912, au determinat Ministerul de Război unor sfi nţi din calendarul ortodox, consideraţi patroni ai să propună Guvernului aprobarea Legii pentru organizarea armelor respective, după cum urmează: Infanteria - Sfi nţii Aeronauticii Militare Române. Astfel, la 1 aprilie 1913 a Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie); Cavaleria - fost votată legea care a pus bazele înfi nţării şi organizării 2 Sfântul Mucenic Gheorghe (23 aprilie); Artileria - Sfânta Aeronauticii Militare ca armă de sine stătătoare . Mare Muceniţă Varvara (4 decembrie); Aeronautica - Sfântul După unele surse succesul obţinut de primul zbor al lui Mare Prooroc Ilie Tesvitaenul (20 iulie); Marina – Sfânta Vlaicu, l-au determinat pe comandantul Aeronauticii Militare, Fecioară Maria (Adormirea Maicii Domnului, 15 august); maiorul Ioan Geniul – Macri, susţinut Sfi nţii Mari de numeroşi Împăraţi oameni de Constantin cultură, să pro- şi mama pună la vremea sa Elena respectivă ca (21 mai); Ziua Aviaţie să Şcolile fi e sărbătorită Militare - la data 17 Sfi nţii Trei iunie, însă acest proiectul nu s-a Ierarhi Vasile concretizat3. cel Mare, În timpul Grigorie Primului Război Teologul Mondial, şi Ioan Gură Aeronautica 2200 iulieiulie 11943.943. RegeleRegele MihaiMihai alăturialături dede ofiofi ccialităţiialităţi pparticipândarticipând llaa cceremonialuleremonialul de Aur (30 7 Română, prin ddee ZiuaZiua AviaţieiAviaţiei ddesfăşuratesfăşurat llaa MonumentulMonumentul AAviatorilorviatorilor ddinin BBucureştiucureşti ianuarie) .

8 3 (49) 2010 document studii/documente

Sărbătorirea diverselor Acest lucru este evidenţiat şi în numărul special în arme în aceaşi zi cu diverşi dedicat Zilei Aviaţiei din anul 1944 al celebrei reviste de sfi nţi din calendarul creştin progandă aeronautică ,,Aripi Româneşti”, din care afl ăm ortodox şi identifi carea că: ,,Sărbătorirea s-a desfăşurat într-un cadru sobru, ea lor ca patroni spirituali fi ind prilej de cinstire a celor ce s-au jerfi t pentru patrie, în avea drept scop sporirea luptele grele, dar victorioase, făurind aviaţiei noastre un titlu prestigiului instituţiei de glorie nemuritoare. În aer sburătorii noştri au onorat ziua militare în rândul populaţiei, Sfântului Ilie cu răpăit de mitraliere şi tunuri de bord, cu dar şi consolidarea victorii aeriene şi doborâri de avioane inamice, aşa de cum spiritului de corp în cadrul de altfel o fac zilnic de mai bine de trei ani! Revista ,,Aripi fi ecărei categorii de armă. Româneşti” închină numărul festiv de azi bravilor aerieni Desemnarea Sfântului Mare ce luptă pe front sau în interior şi se înclină cu smerenie la Prooroc Ilie Tesvitaenul ca amintirea veşnică a celor ce au pierit”8. patron al aviatorilor nu era Sărbătorirea Zilei Aviaţiei de ziua Sfântului Mare întâmplătoare şi aceasta Prooroc Ilie Tesvitaenul a continuat şi după război, până în se datora felului în care anul 1948 când, când datorită conjucturii politice şi militare, Sfântul s-a săvârşit din s-a renunţat pentru scurt timp la această tradiţie interbelică, viaţă, fi ind purtat în văzduh pentru ca ulterior, pe baza Decretului nr. 309 din 5 august pe un car de foc. 1953 s-a hotărât ca Ziua Forţelor Aeriene ale Republicii Deasemenea, nu Populare Române să se serbeze în prima duminică din trebuie uitat faptul că, septembrie. întoarcerea în ţară a Nici această dată nu a rezistat mult, întrucât prin prinţului Carol al II-lea, Decretul nr. 203 din 14 iunie 1960, care îl anula pe cel din în iunie 1930, s-a făcut 1953, s-a stabilit ca Ziua Aviaţiei să fi e sărbătorită în fi ecare cu sprijinul nemijlocit al 2200 iulieiulie 11944.944. CăpitanCăpitan comandorcomandor an în a treia duminică a lunii iunie9. aviatorilor, viitorul rege aaviatorviator TănăsescuTănăsescu C.,C., comandantulcomandantul După 1989 au apărut două tendinţe privind sărbătorirea afl ându-se în fi ecare an în FFlotilei,lotilei, ţţinândinând uunn ddiscursiscurs Zilei Aviaţiei române: una care susţinea continuarea mijlocul aviatorilor decoraţi ddee ZiuaZiua AAviaţieiviaţiei sărbătoririi în a treia duminică a lunii iunie şi o alta ce cu Ordinul „Virtutea propunea, invocând tradiţia, identifi carea Zilei Aviaţiei cu Aeronautică”, ordin înfi inţat, tot ca urmare a iniţiativei sale. ziua Patronului spiritual al aviatorilor români, Sfântul Mare Ziua de 20 iulie a devenit astfel o adevarată sărbătoare Prooroc Ilie Tesvitaenul - 20 iulie. Astfel prin promulgarea pentru toţi aviatorii, organizându-se, cu această ocazie, Legii nr. 382 din 28 septembrie 200410, s-a instituit revenirea ceremoniale militare şi religioase, zboruri demonstrative, dar la tradiţia interbelică prin care Ziua Aviaţiei se sărbătorea la şi o serie de activităţi specifi ce tradiţiei militare. Tradiţia sărbătoririi Zilei Aviaţiei pe 20 iulie s-a păstrat 20 iulie, în aceea zi cu patronul său spiritual, Sfântul Mare până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, când Proroc Ilie Tesviteanul. Aeronautica Militară şi Civilă română s-a pus din nou în În prezentul articol am selectat documente pentru a slujba intereselor naţionale. Manifestările cu mult fast din exemplifi ca modul în care desfăşurau manifestările dedicate perioada interbelică sărbătorii Zilei Aviaţie legate de cea a patronului ei spiritual, au fost înlocuite cu Sfântul Mare Prooroc Ilie unele mult mai sobre, Tesvitaenul, în timpul celui Aeronautica Română de-Al Doilea Război Mondial. fi ind angajată Ele fac parte din Arhivele în acel moment Naţionale Istorice Centrale, aproape cu toate fondul Preşedenţiei Consiliului efectivele luptele de Miniştri – Cabinet Militar împotriva aviaţiei şi sunt două proiecte de sovietice pe frontul organizare a manifestăriilor de est şi mai târziu dedicate Zilei Aviaţiei în anii împotriva forţelor 1943 şi 1944, semnate de aeriene americane şi ministrul Subsecretar de Stat britanice din sudul al Aerului, generalul de escadră Italiei, care din aviator Gheorghe Jienescu primăvara anului şi adresate Mareşalului Ion 1944, declanşaseră Antonescu pentru aprobare. deja ofensiva aeriană Ca suport vizual am folosit de bombardament fotografi i inedite surprinse strategic asupra chiar în timpul manifestăriilor AAviatoriviatori ddepunândepunând ccoroaneoroane ddee fl o rorii î nîn memoriamemoria ccamaraziloramarazilor ccăzuţiăzuţi ppee fr ontont României. organizate cu acesastă ocazie document 2010 3 (49) 9 studii/documente publicate în numerele speciale dedicate acestui eveniment din 2. PARTICIPANŢI: Revista de Propaganadă Aeronautică „Aripi Româneşti”. Trebuie menţionat că documentele prezentate mai jos h Şefi i Autorităţilor au fost adaptate la regulile gramaticale actuale. Militare din Garnizoană. h Membrii * * * „VIRTUŢII AERONAUTICE” din M.A.N. războiul 1916 şi actual. SUBSECRETARIATUL DE STAT Bucureşti 11 iulie 1934 h AL AERULUI Familiile Cabinet aviatorilor morţi (din localitate). h NOTA INFORMATIVĂ No. 1779/c Delegaţi ai unităţilor pentru militare din garnizoană. DOMNUL MAREŞAL ANTONESCU, CONDUCĂTORUL STATULUI Referitor la Serbarea zilei „Patronul Aviaţiei”11 * * * Coperta revistei Aripi Româneşti din numărul I. - Aeronautica are ca Patron al său, pe Sft. Ilie, a cărui special dedicat Zilei Aviaţiei din anul 1943 Sărbătoare se prăznuieşte în fi ecare an la o dată fi xă „20 iulie”. II. - Anul acesta sărbătorirea zilei „Patronul Aviaţiei” M.R. 13 Iulie 1944 pentru garnizoana Bucureşti poate avea loc: SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI - Fie la 20 iulie, concomitent cu festivităţile de la Curtea Cabinet de Argeş; - Fie în prima Duminica care urmează - 25.VII. a.c. NOTA INFORMATIVĂ NR. 975/c (părerea Domnului General PANTAZI, Ministrul Apărării pentru Naţionale). DOMNUL MAREŞAL ANTONESCU, În garnizoanele din provincie „Patronul Aviaţiei” se va CONDUCĂTORUL STATULUI13 serba în ziua de 20 iulie. Referitor la sărbătorirea zilei „Patronului Aviaţiei” III. - Faţă de aceste posibilităţi, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a hotărî. În ziua de 20 iulie Aeronautica Română serbează Se anexează Proiectul de Program al solemnităţii ce Patronul ei. urmează a avea loc la Monumentul Aviatorilor. Propunerea ca în Capitală solemnitatea să se desfăşoare la Monumentul Eroilor Aviatori, într-un cadru sobru, după SUBSECRETAR DE STAT AL AERULUI următorul program: General de Esc[adră] av[iator] [Ora] 18,30: Sosirea înaltelor autorităţi. Gh. Jienescu [Ora] 18,30-18,45: Serviciul Religios. [Ora] 18,50: Depunerea coroanelor. * * * [Ora] 18,50-19: Cuvântul Subsecretariatului de Stat al PROIECTUL DE PROGRAM Aerului. pentru [Ora] 19,00-19,20: Decorarea personalului distins cu SOLEMNITATEA SERBĂRII PATRONULUI Ordinul Virtutea şi Medalia Aeronautică. AVIAŢIEI CE VA AVEA LOC LA MONUMENTUL [Ora] 19,20-19,30: Defi larea. AVIATORILOR12 Cu această ocazie se vor înmâna decoraţiile aeronautice atât militarilor, cât şi tuturor celor din Întreprinderile Aero şi 1. ORAR: din organizaţiile de Apărarea Pasivă, care s-au distins în mod Ora 9,30: Sosirea M.S. REGELUI şi a DOMNULUI deosebit pe front sau prin eforturile depuse atât pentru propăşirea MAREŞAL, ANTONESCU CONDUCĂTORUL Aeronauticei, cât şi în acţiunea de apărarea din interior. STATULUI. La solemnitate vor participa: Ora 9,30 – 9,35: Trecerea în revistă. - Şefi i autorităţilor militare din garnizonă. Ora 9,35 – 9,45: Serviciul religios. - Membrii Ordinului Virtutea Aeronautică. Ora 9,45 – 9,50: Depunerea coroanelor. - Familiile din localitate ale aviatorilor căzuţi la datorie. Ora 9,50 – 10: Cuvântul (M.S. REGELELUI sau - Delegaţii unităţilor militare din garnizoană. al DOMNULUI MAREŞAL CONDUCĂTOR sau al - Ofi ţerii, subofi ţerii şi maeştrii unităţilor Aero din DOMNULUI MINISTRU AL APĂRĂRII NAŢIONALE Capitală. sau al SUBSECRETARULUI DE STAT AL AERULUI). - Personalul distins cu Virtutea şi Medalia Aeronautică Ora 10 –10,20: Decorarea personalului technic din şi delegaţii Organizaţilor de Apărare Pasivă, ce urmează a fi Întreprinderile Aeronautice. decoraţi. Ora 10,20 –10,30: Defi larea. -Drapelele unităţilor de Aeronautică din Capitală.

10 3 (49) 2010 document studii/documente

NOTE

1 Colectiv, Istoria aviaţiei române, Editura Ştinţiifi că şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986, p. 67. 2 Ibidem, p. 81. 3 http://2008.informatia.ro/Ziua_Aviatiei-250962. 4 Colectiv, Op. cit., p. 124-125. 5 http://2008.informatia.ro/Ziua_Aviatiei-250962. 6 Valeriu Avram, Ion Ştefan, Politica aeriană a României în primele decenii ale secolului XX, Editura Mirton, Timişoara, 2006, p. 118. 7 Lucian Drăghici, De la o sărbătoare la alta în ,,Observatorul militar”, nr. 42 (19-25 octombrie 2005) articol disponibil la http://www.presamil.ro/OM/2005/42/a-5.pdf. 8 ,,Aripi Româneşti”, nr. 68/1944, p. 3. 9 Lucian Drăghici, Op. cit. 10http://www.legestart.ro/Legea-382-2004-instituirea-Zilei- Aviatiei-Romane-Zilei-Marinei-Romane-(MTI4NDM1).htm. DDepunereepunere ddee ccoroaneoroane ccuu oocaziacazia ZZileiilei AAviaţieiviaţiei îînn aanulnul 11944944 11 Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond Preşedenţia Consiliului de Miniştri – Cabinet Militar, dosar nr. crt. 51/1943, f. 148. Onorurile şi defi larea vor fi executate de unităţi 12 Ibidem, f. 149. 13 aeronautice din garnizoană. Ibidem, dosar nr. crt. 36/1944, f. 461-462. 14 Ibidem, f. 465. Faţă de cele de mai sus, vă rugăm să binevoiţi a aproba programul propus şi a ne încunoştiinţa dacă Domnul Mareşal Conducător al Statului participă la solemnitate. Casa Militară a Majestăţii Sale Regelui a cerut ca S.S.Aer, să raporteze caracterul acestei solemnităţi.

SUBSECRETAR DE STAT AL AERULUI General Comandant av. G. Jienescu

* * * Biroul 1 16 iulie 1944

NOTA pentru Desfăşurarea unei ceremonii religioase de Ziua Aviaţiei la o unitate de aviaţie Domnul Colonel Zaharia14 Pentru sărbătorirea patronului Aeronauticei Române, care are loc în ziua de Joi 20 iulie a.c., Subsecretarul de Stat al Aerului a prezentat programul de mai jos, pe care Domnul Mareşal l-a aprobat. THE ORGANIZATION OF AVIATION DAY DURING THE WAR Program (BETWEEN 1943 AND 1944) – - [Ora] 18,30: Sosirea înaltelor autorităţi. ALEXANDRU ARMA - [Ora] 18,30-18,45: Serviciul religios. - [Ora] 18,50: Depunerea coroanelor. Abstract: Th e tradition of the celebration of the - [Ora] 18,50-19,00: Cuvântul Subsecretarului de Stat Aviation Day began from the inter-war. Its date and al Aerului signiﬁ cance had an evolution during time till today - [Ora] 19,00-19,20: Decorarea personalului distins cu when it is celebrated on July 20th. Ordinul Virtutea şi Medalia Aeronautică. - [Ora] 19,20-19,30: Deﬁ larea. Keywords: celebration, patron saint, program, La serbarea patronului aviaţiei va participa şi Domnul orthodox calendar, military aviation. Mareşal.

document 2010 3 (49) 11 studii/documente Aprilie 1944. Bombardamentele anglo-americane asupra Bucureştiului în jurnalul de operaţii al Regimentului 1 Artilerie Antiaeriană

Raluca TUDOR1

a 22 iunie 1941 România a intrat în război pentru Avioanele inamice intră în ţară la ora 13,07 pe la Băileşti. L refacerea integrităţii teritoriale, grav afectată în vara Alte valuri la ora 13,15 pătrund pe la Bistreţul-Bechet-Grojdibot- şi în toamna anului 19402. Acest eveniment a găsit trupele de Dăbuleni. artilerie bine organizate, bine instruite şi relativ bine echipate. Între orele 13,22 – 13,55 avioanele trec Oltul, cu direcţia spre Multe dintre grupările de artilerie aeriană erau conduse Est. de ofi ţeri cu experienţă, La ora 13,45 apare primul val de combatanţi în Primul „Atacul din această zi al aviaţiei avioane inamice deasupra Capitalei, venind din direcţia Vest. Război Mondial. Zilnic se inamice este primul atac puternic înregistrau un număr de 2-4 Unităţile din dispozitiv deschid imediat focul. avioane doborâte în prima pe care unităţile din dispozitivul Formaţiile inamice venind în valuri ce parte a războiului, ulterior Capitalei îl întâmpină şi care, au variat între 25-35 de avioane pătrunzând ajungându-se la 6 avioane3. cu tot numărul mare de avioane din direcţia Vest şi Nord Vest în dispozitivul Considerată un punct inamice ce au atacat, s-au Capitalei, am virat larg pe deasupra Gării de cheie în cadrul planurilor comportat foarte bine” Nord, luând apoi direcţia Sud – Sud Vest. aliaţilor de distrugere a Înălţimea de stoc a variat cu fi ecare val capacităţilor de aprovizionare între 4.000-6.500 metri. cu petrol ale Germaniei, România a fost ţinta unui prim atac Bombardamentul s-a efectuat „în covor” pe direcţia: aerian în noaptea de 11/12 iunie 1942. - satul Giuleşti Sârbi – Triajul Chitila – Gara de Nord. La 4 aprilie 1944, orele 10,30, 170 de bombardiere - Şoseaua Militari – Cotroceni - Statuia Leul - Podul peste Liberator au decolat de pe aerodromurile din sudul Italiei: Dâmboviţa, pe lângă Spitalul Z.I. 3034. destinaţie fi nală oraşul Bucureşti; obiective principale Gara de Lăţimea covorului a fost de circa 1.500 metri. Nord, Triajul Gării, Atelierele C.F.R. Bombe răzleţe au căzut şi în alte cartiere ale oraşului, fără a Documentul pe care îl supunem atenţiei cititorilor conţine viza vreun obiectiv militar. o relatare a raidurilor Bateriile grele din subordinele Regimentului au deschis focul aviatice anglo-americane asupra primului din 4 şi 15 aprilie 1944 val imediat ce din perspectiva celor acesta a intrat în destinaţi să apere „porţile zona de acţiune albastre” ale Capitalei. respective. Prin parcurgerea paginilor S-au tras în din Jurnalul de Operaţii al total următoarele Regimentului 1 Artilerie cantităţi de muniţie: Antiaeriană, se poate - Vickers 75 sesiza proporţiile acelor mm: 1348 lovituri atacuri aeriene asupra - Krupp 88 Capitalei şi se poate mm: 786 lovituri; înţelege mai bine şocul produs asupra populaţiei - Captură civile care nu mai suferise, 76,2 mm: 160 până atunci, efectele unor lovituri; bombardamente aeriene - Bofors 40 de asemenea amploare. B 24 liberator mm: 498 lovituri;

*.* * - Rhm 37 mm: 1019 lovituri; - Hotckhiss 25 mm: 253 lovituri; „4 Aprilie 1944 - Gusloﬀ 20 mm: 1075 lovituri: În dispozitivul Capitalei, Comandamentul C.S. Bucureşti Au fost doborâte sigur de către unităţile din subordinea ordonă, la ora 13,25, ATENŢIE MĂRITĂ, în direcţia Vest. Regimentului 2 avioane inamice şi probabil 5, pentru care s-au La ora 13,30 se dă alarma aeriană în Capitală. înaintat formele de omologare. Aproximativ 350 avioane anglo-americane, venind din De pe urma bombardamentului au avut de suferit pierderi Italia, se îndreaptă spre ţară. următoarele unităţi de subordinele Regimentului 1 A.A.5:

12 3 (49) 2010 document studii/documente

Personal: Morţi - trupă: - Bateria 38 Vickers: 2 morţi - Bateria 151 Oerlick: 4 morţi - Bateria 149 Bofors: 3 morţi - Secţia 1/8 A.G.: 1 mort Răniţi – trupă: - Bateria 2 Vickers: 2 răniţi - Bateria 38 Vickers: 13 răniţi - Bateria 102 Rhm: 2 răniţi - Bateria 151 Oerlick: 1 rănit - Bateria 149 Bofors: 1 rănit - Secţia 1/8 D.G.: 2 răniţi - Secţia ¼ V. Moto: 2 răniţi Materiale: Bateria 38 Vickers: - la aparatul central: cablurile telefonice tăiate, un cablu de teleindicaţie rupt, 3 scaune pentru servanţi TTunun antiaerianantiaerian folositfolosit înîn rrăzboiulăzboiul aantihitleristntihitlerist rupte, platforma circulară îndoită, blocarea abacului viteze comandate, acumulatorii sparţi. - La postul P.C. noaptea: localul postului Copie: 4 Aprilie 1944 distrus. Ordinul pregătitor de marş Nr. 2 - Piciorul transformatorului balistic rupt. Divizionul 12 A.A. - La tunuri 2 acumulatori de 4 volţi sparţi, depozitul mic de muniţie Către fărâmat de sufl u, instalaţia electrică a telemetrului stricată. Bateria 3 Vickers - Autoturismul bateriei avariat. „În conformitate cu Ord. Nr. 3336 din 4 Aprilie 1944 al - Motocicleta avariată. Corpului Aerian Român; - Atelierul Auto de Baterie avariat. Bateria va fi gata de plecare cu începere din ziua de 5 Aprilie - Baraca P.C. şi bucătăria avariată. 1944, orele 6 dimineaţa. Bateria 102 Rhm: La Secţia a II-a: dormitorul şi bucătăria Cu începere din ziua de 4 Aprilie 1944, orele 18, se pot strânge distruse complet, depozitul de muniţie şi cancelaria avariate grav. La legăturile telefonice, iar curierii motociclişti vor fi prezenţi la P.C. Divizion. Secţia a III-a: un dormitor şi bucătăria distruse. Ordinul de marş urmează. Bateria 149 Bofors: Magazia Secţiei a III-a, bucătăria şi Comand. Divizionului 12 A.A. cancelaria distruse, bordeiele avariate, legăturile telefonice distruse. Maior Atacul din această zi al aviaţiei inamice este primul atac (ss) Mândreţ Eugen” puternic pe care unităţile din dispozitivul Capitalei îl întâmpină şi care, cu tot numărul mare de avioane inamice ce au atacat, s-au La ora 21 se primeşte Ordinul Operativ Nr. 3, menţionat mai comportat foarte bine. jos, prin care plecarea se amână. Bateria 3 Vickers, amplasată în dispozitivul de apărare P.C. Divizionului 12 A.A. A.A. al aerodroamelor române de la Tatarca şi Dalnic, primeşte în Str. Spitalului Nr. 32 această zi de la Divizionul 12 A.A. – sub ordinele căruia operează 4 Aprilie 1944, ora 21,00 – ordinul pregătitor de marş nr. 2, mai jos menţionat în copie: Nr. 3 Tun antiaerian 4 Aprilie 1944 Divizionul 12 A.A. Către Bateria 3 Vickers 1. Situaţia s-a schimbat. S-a primit ordin să mergem la Tecuci. La Tiraspol nu se poate trece. Înspre Ovidiopol nu se poate ieşi din oraş, decât cu autorizaţia specială dată de Comandamentul German. 2. Această autorizaţie urmează a se obţine în cursul dimineţii de mâine. 3. Ca urmare: a. Bateriile rămân gata de plecare. b. Tunurile rămân în amplasamente sau dacă s-au scos şi sunt în apropierea amplasamentelor se reinstalează în amplasamente. Dacă sunt departe, se pun în baterie unde se găsesc. document 2010 3 (49) 13 studii/documente

Au tras următoarele unităţi: TTunun aantiaerianntiaerian Divizionul 4 A.A. - Bateria 2 Vickers: 36 lovituri - Bateria 37 Vickers: 298 lovituri - Bateria 38 Vickers: 11 lovituri - Bateria 401 Captură: 53 lovituri Divizionul 7 A.A. - Bateria 5 Vickers: 36 lovituri - Bateria 30 Vickers: 72 lovituri - Bateria 32 Vickers: 148 lovituri - Bateria 41 Vickers: 40 lovituri - Bateria 406 Captură: 62 lovituri - Bateria 148 Rhm: 29 lovituri Divizionul 24 A.A. - Bateria 56 Krupp: 193 lovituri - Bateria 69 Krupp: 60 lovituri - Bateria 75 Krupp: 47 lovituri - Bateria 162 Gustloff : 84 lovituri c. Transmisiunile nu se reinstalează, însă toate bateriile vor Regimentul nu a avut pierderi în oameni sau material. avea la P.C. Divizion curieri motociclişti. Rezultatul tragerilor nu a putut fi observat din cauza păturii d. În caz de atac aerian până la plecare se va acţiona însă groase de nori care acopereau cerul. numai pe avioane recunoscute, indiscutabil, ca inamice. Alarma a fost ridicată la ora 13,55. Comandantul Divizionului 12 A.A. La Corabia, Secţia a III-a din Bateria 104 Bofors, deschide Maior (ss) Mândreţ Eugen focul, trăgând 13 lovituri, asupra a două avioane inamice de tipul Şeful Biroului Operaţii Lighting ce zburau la o altitudine de 3000 metri cu direcţia Sud - Slt. (ss) Mănuş Mihail Vest – Nord - Est, reuşind să încadreze avioanele. 15 Aprilie 1944 Bateria 103 Rhm, primeşte de la Divizia 9-a A.A. Germană În dispozitivul Capitalei: ordinul de a ocupa poziţie în imediata apropiere a golfului Jusnaia, La ora 1,05: Comandamentul C.S. Bucureşti ordonă cu misiunea de a face apărarea A.A. a îmbarcărilor de trupe. ATENŢIE MĂRITĂ în direcţia Sud. În marş spre Sevastopol, bateria intră în aglomeraţia de La ora 3,05: ATENŢIA MĂRITĂ se ridică, nesemnalându- convoaie de pe şosea şi suferă bombardamentul aviaţiei inamice. se avioane inamice în zona de siguranţă a Capitalei. Patru maşini sunt pierdute: trei bombardamente şi date la o parte La ora 11,50: Comandamentul C.S. Bucureşti ordonă din din şosea de către serviciul de circulaţie german, una mitraliată, care nou ATENŢIE MĂRITĂ, în direcţia Sud. a avut aceeaşi soartă. Materialele afl ate în ele şi anume: benzină, La ora 11,50: se dă alarma în Capitală. muniţie, alimente, au fost încărcate în celelalte maşini ale Bateriei, Circa 400 avioane anglo-americane, formând două grupe iar restul ca: bagaje personale, echipament, muniţie de infanterie, pătrund în ţară. au fost distruse. Primul grup trece Oltul pe la sud de Slatina, despărţindu- Maşinilor li s-au dat foc. se apoi în două valuri: unul cu direcţia Bucureşti şi celălalt cu În timpul marşului, trei trenuri pun în poziţie, pe şosea, direcţia Ploieşti. succesiv şi doboară două avioane de bombardament inamice de Al doilea grup intră în ţară, trecând Dunărea între punctul tipul Boston, trăgând în total 380 lovituri. de vărsare al Oltului şi Giurgiu. Şi acest grup se desparte în două La orele 15, întreaga baterie se găseşte în poziţiile ordonate. valuri dintre care unul atacă Bucureştiul venind dinspre Sud, iar NOTE celălalt dinspre Est. 1 Serviciul Istoric al Armatei. Formaţiile de bombardiere inamice ce au atacat Capitala au 2 Academia Română, Istoria Românilor, volumul IX, Editura zburat deasupra unei pături compacte de nori, a cărei altitudine Enciclopedică, Bucureşti 2008, p. 219. 3 Statul Major General. Serviciu Istoric al Armatei, Enciclopedia a variat între 500 şi 1.000 metri. Armatei Române, Editura CTEA Bucureşti, 2009, p. 135. Aparatele F.M.G. au dat altitudini cuprinse între 4.000 şi 4 Z.I. – Zonă Interioară 6.500 metri. 5 A.A. - Apărare Antieriană. Au fost lansate, fără nici un plan, bombe care au lovit instituţii culturale şi de stat, precum şi numeroase locuinţe APRIL 1944. ANGLO-AMERICAN BOMBING OVER BUCHAREST IN OPERATIONS JURNAL particulare în cartierele Brătianu, Văcăreşti şi Lânăriei. OF REGIMENT 1 ANTI-AIRCRAFT ARTILLERY – S-au aruncat, de asemenea, foiţe de staniol, care au împiedicat RALUCA TUDOR considerabil lucrul aparatelor F.M.G. Bateriile din subordinea Regimentului au tras între orele Abstract: In the spring of 1944, Bucharest became the 12,05 – 12,30, după elementele furnizate de F.M.G. şi după target of Anglo-American bombing. Th e response came from the ascultarea din baterie. Acest din urmă procedeu a fost foarte mult Regiment 1 Anti-Aircraft Artillery. îngreunat de avioanele proprii de vânătoare, care au zburat tot Keywords: aerial alarm, anti-aircraft cannons, bombing, timpul pe deasupra dispozitivului, la diferite altitudini. casualties, cannon stroke

14 3 (49) 2010 document studii/documente ÎN SENSUL ŞI SPIRITUL VREMURILOR

Colonel dr. Mircea TĂNASE

ctul de la 23 august 1944 a generat şi generează încă ca Armata Germană să accepte propunerea autorităţilor de Anumeroase controverse în ceea ce priveşte geneza, la Bucureşti şi să se retragă în ordine, fără acte de ostilitate. desfăşurarea şi implicaţiile lui asupra României şi Europei, Interesat însă în păstrarea controlului asupra zonei petrolifere rămânând în continuare o provocare, un domeniu care mai prahovene şi a puternicului bastion natural care îl constituia poate fi investigat, cu ipoteze şi rezultate dintre cele mai arcul carpatic, Înaltul Comandament al Wehrmachtului surprinzătoare. a refuzat această ofertă Astfel, deşi „Neînvinsă pe câmpul de luptă, obligată însă şi a recurs la soluţia unii istorici au de factorii politici ai momentului - unii pentru ripostei armate, încercând considerat că salvarea ţării, alţii pentru preluarea puterii în noua ocuparea Bucureştiului actul de la 23 şi răsturnarea regelui şi a august 1944 a conjunctură creată - să treacă de partea Naţiunilor guvernului nou instalat, stat „sub semnul Unite şi să continue împreună cu acestea războiul printr-un masiv atac aerian improvizaţiei, împotriva Germaniei naziste, Armata Română, asupra centrelor conducerii marea artă a angajată total după 23 august 1944 în războiul politice şi militare din poporului român, capitala românească. dar şi blestemul antihitlerist, a fost supusă din partea noilor aliaţi După lupte grele, la istoriei lor”1, unei nemeritate umilinţe” 28 august 1944 trupele iar trupele din române au eliberat Capitală nu au fost pregătite pentru această situaţie, alţii Capitala şi au respins forţele germane spre Valea Prahovei şi afi rmă categoric că „armata română a acţionat fără nici o mai departe, dincolo de arcul carpatic. defecţiune şi a îndeplinit integral ordinul suveranului. Fără Intrate triumfal în Bucureştiul deja eliberat, trupele armata română şi faptele ei exemplare, toate planurile şi sovietice nu s-au reţinut în a adopta statutul de învingători, tatonările factorilor politici în 1943-1944 ar fi rămas simple căruia îi este permis orice. La 3 septembrie 1944, Statul consemnări în arhive”2. Major al Aerului menţiona într-o „Notă de toate abuzurile ce După difuzarea Proclamaţiei regelui Mihai în care le-a comis armata sovietică faţă de unităţile şi comandamentele anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata Subsecretariatului de Stat al Aerului” şi propunea constituirea 3 încetare a războiului cu Naţiunile Unite” , alături de care „(...) unor patrule de paraşutişti care să intervină pentru rezolvarea vom trece hotarele impuse prin Dictatul nedrept de la Viena incidentelor ivite între trupele sovietice şi populaţia pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia Capitalei5. 4 străină” , Armata Română a încetat să mai lupte împotriva Neînvinsă pe câmpul de luptă, obligată însă de factorii U.R.S.S., executând misiunile precizate prin Directiva politici ai momentului - unii pentru salvarea ţării, alţii Operativă nr. 1, emisă de noul şef al Marelui Stat Major, pentru preluarea puterii în noua conjunctură creată - să generalul Gheorghe Mihail, prin care ordona ocuparea de treacă de partea Naţiunilor Unite şi să continue împreună către trupele române a principalelor obiective militare şi cu acestea războiul împotriva Germaniei naziste, Armata civile, concomitent cu operaţia de acoperire a frontierei de Română, angajată total după 23 august 1944 în războiul vest. antihitlerist, a fost supusă din partea noilor aliaţi unei Chiar dacă în rândul Oştirii Române se manifestase un nemeritate umilinţe. puternic curent favorabil ieşirii din război, ea nu va ezita să În situaţia nou creată, extrem de delicată din punctul lupte acum împotriva fostului aliat, deşi ar fi fost de preferat de vedere al atitudinii faţă de foştii şi noii aliaţi şi adversari, autorităţile militare de la Bucureşti au fost puse într-o postură destul de ingrată, fi ind nevoite să se plieze pe această nouă realitate şi să ordone efectivelor din subordine o conduită în sensul şi spiritul vremurilor. Cât a fost abilitate şi capacitate de orientare impuse de nevoia de supravieţuire în aceste vremuri tulburi şi cât a fost obedienţă faţă de noua putere care răsărise şi lumina de-acum orizontul politic, rămâne a fi apreciat de fi ecare dintre noi. Documentele de mai jos, afl ate în Arhivele HHenschelenschel 112929 Militare Române (în continuare A.M.R. – n.n.),

document 2010 3 (49) 15 studii/documente

* * *

Subsecretariatul de Stat al Aerului - Cabinet - 3 septembrie 1944

ORDIN CIRCULAR Nr. 1310/C

Sosirea şi existenţa în ţară a armatelor sovietice este o realitate asupra căreia nu ne este permis să trecem fără o adâncă judecată şi o matură înţelegere a situaţiei. Pentru a putea veni în IAR 81 Bombardament Picaj Vânătoare sprijinul tuturor Comandanţilor din Aeronautică - de diferite grade prin care, la 2 şi 3 septembrie 1944, Subsecretariatul de Stat şi de la diferite comandamente, al Aerului atrăgea atenţia structurilor subordonate asupra unităţi, formaţiuni şi stabilimente - în procesul acesta de necesităţii stabilirii unor raporturi amiabile între militarii judecată, dau mai jos următoarele indicaţii generale, care vor români şi cei sovietici, pot constitui un prilej de refl ecţie pe veni ca îndreptar în stabilirea raporturilor dintre Aeronautică această temă. şi armata sovietică. Din cauza situaţiei în care ne găsim azi faţă de U.R.S.S. * * * în urma războiului ce l-am purtat cu această ţară, decurg Subsecretariatul de Stat al Aerului pentru noi o serie de servituti, de obligaţii, de restricţii, care - Cabinet - totdeauna au fost întâlnite, în decursul istoriei, în raporturile Ordin de zi nr. 59 din 2 septembrie 1944 dintre învingător şi învins. Nu intră în atribuţii noastre să analizăm cauzele care Ostaşi din Aeronautică ne-au adus aici. Un fapt este cert, că de mai mult timp am nesocotit prezenţa Neamul românesc trece astăzi prin cele mai grele momente la frontiera de Est a unuia dintre cele mai mari state ale lumii, ale istoriei sale. iar efectele unei propagande tendenţioase care a căutat să ne Salvarea lui nu poate veni decât de la noi şi prin noi. De prezinte acest puternic vecin în alte culori decât cele reale, îşi au la munca noastră neprecupeţită, de la spiritul de ascultare şi în ele partea lor de infl uenţă. disciplină, de la adânca înţelegere a vremurilor ce trecem, putem Ceea ce constituie pentru noi astăzi o realitate sunt efectele aştepta redresarea şi consolidarea patriei. acestei greşeli, adică prezenţa în ţară a armatelor sovietice în condiţiile de armată învingătoare şi sub acest aspect trebuie să Ostaşi ai Aeronauticei privim şi să judecăm obligaţiile şi restricţiile la care este fi resc să fi m supuşi. Întotdeauna v-aţi făcut datoria, fără murmur şi fără Pentru a explica şi a înţelege tot ceea ce ni se pare deosebit şovăire, cu avânt şi cu spirit de jertfa. şi greu de suportat în raporturile noastre cu armata sovietică este Strânşi uniţi în jurul tronului, cu gândul la scumpa noastră necesar a reaminti următoarele adevăruri: patrie, faceţi tot ce vă impune calitatea voastră de ostaşi fi deli, - am fost până astăzi pentru armata sovietică o naţiune pentru a ieşi din impasul în care ne găsim. inamică; Cer ca fi ecare element al armei, de la general la soldat, să rămână la postul lui, să se înscrie în comandamentele timpului şi să dea o contribuţie pozitivă la opera de redresare şi de consolidare a Patriei. Cu speranţa neclintită în vremurile mai bune care vor urma, urez tuturor izbândă.

Subsecretar de stat al Aerului General aviator Gheorghiu Ermil

(A.M.R., Fond 712, Flotila l Aerostaţie, dosar nr. crt. 4/ 1944-1945, p. 45). Junker Ju – 87 Stuka

16 3 (49) 2010 document studii/documente

De aceea ordon tuturor comandanţilor şi şefi lor de formaţiuni şi stabilimente să adune întreg personalul din subordine şi să-i dea instrucţiuni precise de modul cum să se poarte şi atitudinea ce trebuie să aibă fi ecare în raporturile cu armata sovietică. Se va atrage atenţia asupra vechiului proverb românesc care spune „vorba dulce mult aduce” şi care arată în mod Meserschmidt 109 G Vânătoare elocvent că românul ştie să - U.R.S.S. a dus aproape trei ani războiul pe teritoriul preţuiască avantajele unei propriu şi enormele distrugeri cu toate suferinţele impuse atitudini prietenoase şi loiale. Normalizarea raporturilor dintre populaţiei sale au mărit ura ei contra adversarilor; cele două armate care până ieri au stat faţă în faţă, depinde de - suntem prima ţară în care armata sovietică trece în cunoaşterea reciprocă, cunoaştere care nu poate să ducă decât la o calitate de învingătoare; completă preţuire şi încredere. - nu se poate uita de la o zi la alta faptul că şi o parte Această cunoaştere nu se poate realiza decât de noi: de vorba din armata noastră a luptat pe pământul U.R.S.S., cu toate că noastră, de gestul nostru, de atitudinea noastră, de modul de a ne această armată s-a purtat bine cu populaţia băştinaşă şi nu s-a comporta şi de maniera de a ne prezenta în toate împrejurările dedat la jafuri şi distrugeri; în contactul cu armata şi cu autorităţile sovietice. - nu avem încă un act ofi cial, un acord sau o convenţie cu Refl ectând adânc asupra cauzelor care justifi că şi explică U.R.S.S. prin care să se fi xeze obligaţiile reciproce în raporturile evenimentele actuale să găsim în spiritul nostru de înţelegere, noastre cu armata sovietică; în grija şi patriotismul nostru mijloacele care să ne permită a - structura statului sovietic şi concepţia organizării sociale ne ridica la înălţimea acestor evenimente şi care să ne apropie şi în U.R.S.S. sunt diferite de ale noastre. care să ne facă cunoscuţi; numai din această cunoaştere reciprocă Aceste câteva adevăruri trebuie cunoscute şi avute în vedere putând ieşi acea convieţuire paşnică, singura care poate servi ca în toate manifestările noastre şi în contactul nostru zilnic cu punct de plecare pentru o viaţă viitoare nouă. autorităţile militare sovietice şi cu armata roşie. Subsecretar de stat al Aerului Să căutăm a ne debarasa de unele idei false pe care o anumită General aviator propagandă ni le-a infi ltrat încet şi pe nesimţite în spirit şi care Gheorghiu Ermil tind a ne face să neglijăm realităţile şi să exagerăm totul. Să căutăm a înţelege pe aceşti oameni, care până la urmă (A.M.R., Fond 712, Flotila l Aerostaţie, vor învăţa, la rândul lor, să ne cunoască. Să facem ceea ce am dosar nr. crt. 4/1944-1945, p. 46). făcut întotdeauna şi ceea ce Dumnezeu a pus în fi rea noastră: prevenitori, prietenoşi, leali, îndatoritori, corecţi, fără a înceta La 12 septembrie 1944, la Moscova s-a semnat a fi sobri şi demni. armistiţiul dintre U.R.S.S. (din partea Naţiunilor Unite) Toţi trebuie să înţeleagă că o purtare necorectă, neloială, şi România. Convenţia de Armistiţiu prevedea, la articolul nesinceră şi agresivă nu este cu nimic justifi cată şi nu poate să 18, înfi inţarea Comisiei Aliate de Control, cu misiunea de a aducă decât neplăceri atât persoanei, cât şi instituţiei şi Ţării, şi reglementa şi a controla, până la încheierea păcii, executarea să întârzie acel proces de apropiere, de înţelegere, de preţuire şi clauzelor de armistiţiu. Alcătuită din reprezentanţi ai de încredere reciprocă între noi şi puternicul nostru vecin. U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Britanii, Comisia Aliată de Control În această ordine de idei, ţin să semnalez că am dezaprobat a acţionat „în numele Puterilor Aliate”, însă „sub directivele 6 total gestul plin de răspundere al acelui subofi ţer din Depozitul generale şi ordinele înaltului Comandament Aliat (sovietic)” . Materiale Aeronautic, care a împuşcat doi soldaţi ruşi. În conformitate cu poziţia adoptată de cele trei mari Asta nu poate fi decât manifestarea unuia care nu a fost puteri faţă de România, considerată în continuare (în pofi da capabil să înţeleagă sensul şi spiritul vremurilor pe care le trăim. contribuţiei pe care o aducea, alături de Naţiunile Unite, la Astfel de ostaşi fac operă negativă şi sabotează prin acţiunile lor lupta împotriva Germaniei naziste) ca stat fost inamic învins necugetate străduinţele şi efortul de redresare pe care conducerea în război, Comisia Aliată de Control (sovietică) a impus, cu actuală le încearcă pentru salvarea de la dezastrul poporului de la sine putere, măsuri care nu decurgeau din prevederile românesc. Convenţiei de Armistiţiu, cu consecinţe din cele mai grave document 2010 3 (49) 17 studii/documente asupra întregii dezvoltări a societăţii româneşti, în condiţiile 3. Subsecretariatul de Stat al Aerului apreciază că cele în care autorităţile române îndeplineau corect prevederile constatate nu au avut caracter tendenţios şi reprezintă omisiuni impuse de Armistiţiu. şi neglijenţă. Totuşi sesizat de aceste constatări s-a luat În domeniul militar s-a urmărit cu insistenţă, în special următoarele măsuri: în toamna anului 1944 şi în vara anului 1945, diminuarea - Comandantul Scoale i care se găsea în funcţiune la drastică a efectivelor şi structurilor militare româneşti de începerea anului şcolar (comandor Istrate) a fost deja înlocuit. apărare care nu participau la lupte pe frontul antihitlerist, - La comanda Şcolii a fost numit Cpt. C-dor Dumitrescu iar după aceea, desfi inţarea cât mai multor unităţi operative, Victor în locul lt. col. Alexandru care ţinea locul la comanda lichidarea bazelor industriei româneşti de apărare etc., Şcolii la data controlului şi care va fi şi el mutat din şcoală. precum şi reducerea structurilor organizatorice pentru - maior ing. Grigoraş, director de studii, şi cpt. Ciofu au instruirea trupelor şi pregătirea cadrelor7. fost pedepsiţi cu câte 15 zile arest pentru neglijenţă. Deşi a situat România pe locul patru în ceea ce priveşte aportul la înfrângerea hitlerismului, aceasta a fost tratată SUBSECRETAR DE STATAL AERULUI ca o armată învinsă şi supusă unei nemeritate umilinţe. GENERAL COMANDANT AVIATOR Cât priveşte atitudinea unei părţi a corpului de comandă GH. VASILIU în raport cu situaţia dată, documentul de mai jos, afl at în Arhivele Militare Române, este, credem, edifi cator. Şeful Statului Major al Aerului General Comandant Aviator Ramiro Enescu STATUL MAJOR AL AERULUI Nr. 100546 SECŢIA I 1945, luna februarie, ziua 24 BIROUL I

STATUL MAJOR AL AERULUI NOTE SECŢIA I 1 Către Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997, p. 438. PREŞEDINŢIA CONSILIUL UI DE MINIŞTRI 2 Dinu C. Giurescu, România în al Doilea Război Mondial, Editura AII, Bucureşti, 1999, p. 224. La nr. 4148/c 3 Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi Am onoarea a raporta: (1866-1947), vol. IV (Mihai I), Editura Enciclopedică, Bucureşti, Remarcile arătate de comisia de control în adresa nr. 193 2001, p. 88. se referă la 4 Ibidem. 5 - Menţinerea unei escadrile de observaţie (Escadrila 19 A.M.R., Fond Subsecretariatul de Stat al Aerului, dosar nr. crt. 106, f. 116. observaţie) în plus la Baza l Observaţie peste unităţile admise. 6 Alesandru Duţu, Comisia aliată destructurează armata - Menţinerea în Şcoala Tehnică a 138 elevi din clasa VI. română, în Revista de Istorie Militară, nr. 2-5/1999. - Înscrierea în programul de istorie al Şcolii Tehnice 7 Ibidem. a chestiunilor tratând despre Războiul din Răsărit, precum şi prezenţei unei hărţi a României înglobând Basarabia şi Bucovina de Nord. * Cu privire la aceste remarce Subsecretariatul de Stat al IN THE SENSES AND THE SPIRIT Aerului aduce la cunoştinţa Domniei Voastre următoarele: OF THE TIMES – I: ...... COLONEL MIRCEA TANASE, PH.D. II: ...... III: înscrierea în programul analitic ...... Abstract: August 23rd act generated and 1. Programul de care luat cunoştinţă iniţial Reprezentantul is generating diﬀ erent positions regarding its Comisiei de Control, a fost o programă veche din anul trecut. organization and development and its consequences Programa nouă se găsea la profesorul de istorie şi care a fost upon Romanian future evolution. prezentată ulterior Comisiei, nu cuprindea aceste lecţii de altă Romanian Aviation had to reconsider its position parte, anchetându-se chiar de Comisia de Control Registrul de to the old enemy and the new ally. clasă, în care se înscrie obiectul lecţiei pentru ﬁ ecare oră, nu s-a găsit înscrisă o asemenea lecţii. Keywords: cooperation relations, operative 2. În ceea ce priveşte harta României găsită într-un direction, Control Ally Commission, truce, winner/ singur pavilion, în prezent neîntrebuinţat, Comandantul vanquished Şcolii raportează că a ridicat toate hărţile şi dintr-o neglijenţă a rămas această singură hartă cu caracter economic; nu s-a mai găsit nicio altă hartă.

18 3 (49) 2010 document studii/documente ELICOPTERUL PREZIDENŢIAL I.A.R.-316 B „ALOUETTE III”, UN POTENŢIAL PERICOL PENTRU NICOLAE CEAUŞESCU

Dr. Petre OPRIŞ

rototipul elicopterului SA 316 „Alouette III” a pentru Departamentul Aviaţiei Civile), cât şi pentru export Pefectuat primul său zbor la 28 februarie 1959. în Franţa (28 de aparate). În anul 1975, Nicolae Ceauşescu a Performanţele deosebite ale aparatului respectiv au convins pe aprobat utilizarea modelului respectiv în agricultură (echipat liderii politici şi militari de la Paris să doteze forţele aeriene cu o instalaţie de pulverizare a substanţelor chimice2) şi, franceze cu elicoptere SA 319 B „Alouette III” (SA 316 în în acelaşi an, a fost realizat la Braşov „elicopterul destinat variantă militară) începând din anul 1961. zborurilor de importanţă excepţională în cadrul Flotilei 50 În perioada 1961-1985 au fost fabricate în Franţa 1453 de Aviaţie Transport, aplicându-i-se tehnologii speciale, măsuri elicoptere „Alouette III”, peste 300 de exemplare au fost construite deosebite de control a materialelor şi fabricaţiei, echiparea în statul indian Bangalore, sub licenţă, începând din anul 1965 suplimentară cu aparatură de radionavigaţie, precum şi (SA 316 B „Chetak”), îmbunătăţirea amenajării 60 de elicoptere au fost „...folosirea elicopterului „Alouette III” pentru interioare (subl.n.)”3. asamblate în Elveţia În luna decembrie (în anii 1970-1974), executarea misiunilor de importanţă excepţională 1976, autorităţile române iar în România au fost nu este indicată, deoarece o oprire accidentală au preconizat că ﬁ rma- construite, sub licenţă, a motorului în zboruri la înălţime mică, mamă va menţine 230 de elicoptere IAR- pe timpul decolării şi aterizării, deasupra fabricaţia modelului 316 B (în perioada localităţilor şi terenurilor accidentate „Alouette III” până la 1971-1987).1 sfârşitul anului 1978. În Armata Română sau în condiţii de vizibilitate redusă, acelaşi timp, uzina de la a primit în dotare 125 poate genera evenimente de zbor...” Braşov avea deja încheiate de elicoptere IAR- contracte ferme pentru 316 B, care au fost echipate cu câte o mitralieră cal. 7,62 construirea a 65 elicoptere până în anul 1980 (din care 14 mm şi două blocuri de proiectile reactive nedirijate cal. 57 exemplare pentru Franţa). Cu toate acestea, la 21 decembrie mm. Alte elicoptere „Alouette III”, produse la Braşov, au 1976, generalul-colonel Ion Coman i-a trimis lui Nicolae fost livrate Flotilei 50 Aviaţie Transport, Ministerului de Ceauşescu un raport cu următorul conţinut: „Pe baza Interne şi Întreprinderii de Aviaţie Utilitară, precum şi în indicaţiei Dumneavoastră, un colectiv format din activişti ai străinătate (Franţa, Pakistan, Angola şi Guineea). Secţiei pentru Problemele Militare şi Justiţie a C.C. al P.C.R., În perioada 1971-1976 au fost realizate la Braşov 80 cadre de specialitate de la Ministerul Apărării Naţionale şi elicoptere IAR-316 B, atât pentru nevoile României (38 de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, a analizat aparate pentru Ministerul Apărării Naţionale, 14 elicoptere situaţia elicopterului „Alouette III”, rezultând următoarele:

EElicopterlicopter PPumauma IIAR-330AR-330

document 2010 3 (49) 19 studii/documente

2. Înlocuirea elicopterelor „Alouette III” din înzestrarea Flotilei 50 Aviaţie Transport, în anul 1977, cu patru elicoptere bimotoare uşoare de tipul Bo-105, fabricate în R. F. Germania. 3. Până la intrarea în înzestrarea Flotilei 50 Aviaţie Transport a elicopterelor Bo-105, zborurile de importanţă excepţională să fi e executate cu elicopterele mijlocii bimotoare SA-330 „Puma” şi Mi-8. 4. După intrarea în fabricaţia de serie a elicopterului bimotor SA-365 Dauphin şi confi rmarea calităţilor sale constructive şi de zbor, să se continue acţiunile de prospectare şi contractare a numărului necesar de elicoptere, de acest tip, pentru înzestrarea Flotilei 50 Aviaţie Transport (subl.n.)”5. Nicolae Ceauşescu a primit raportul ministrului Apărării Naţionale prin intermediul lui Emil Bobu şi a pus următoarea rezoluţie: „Tov. [Gheorghe] Oprea, să se desemneze un grup de specialişti pentru a face propuneri Participarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu în vederea îmbunătăţirii elicopterului [„Alouette III”] şi la aplicaţiile de la Topraisar şi Babadag din iulie 1982 înzestrarea sa cu două motoare, în sensul celor discutate [la [...] Se consideră că elicopterul corespunde pe deplin scopului şi expoziţia de tehnică militară care a avut loc la 15 octombrie 6 misiunilor pentru care a fost conceput, construit şi introdus în 1976] (subl.n.)” . înzestrarea aviaţiei militare şi civile din ţara noastră. Este evident faptul că Nicolae Ceauşescu nu se pricepea Totuşi, ca aeronavă aparţinând generaţiei anilor 1960- la aviaţie, iar voluntarismul său afecta bugetul României. 1962, cu toate îmbunătăţirile aduse pe parcurs, nu a benefi ciat La începutul anilor ’70, fi rma franceză SNIAS – cea care de soluţiile constructive şi progresele tehnice realizate după a proiectat şi a realizat modelul SA-316 „Alouette III” – a anul 1970, ca: echiparea cu două motoare, rotor rigid, pale din renunţat să mai aducă îmbunătăţiri constructive variantei de materiale plastice armate, instalaţii de degivrare şi echipament bază a aparatului şi a vândut licenţa de fabricaţie României. perfecţionat de navigaţie, aplicate la elicopterele de alte tipuri Apoi, aceeaşi fi rmă a trecut la realizarea modelelor din generaţia ultimilor 3-4 ani. Firma constructoare SNIAS SA-360 „Dauphin” (aparat cu un singur motor) şi SA-365 nu prevede adoptarea unor asemenea perfecţionări la elicopterul C „Dauphin” (bimotor). Nicolae Ceauşescu a sesizat târziu „Alouette III”, deoarece presupun reproiectări de ansamble şi faptul că „Alouette III” era uzat moral şi a cerut în mod modifi cări structurale ale aeronavei, astfel că elicopterul va imperativ să se găsească şi să se aplice o soluţie tehnică avea în continuare dezavantaje faţă de elicopterele mai noi extrem de costisitoare: montarea unui al doilea motor pe din această categorie, cel mai important fi ind echiparea sa cu un elicopter. A fost o muncă de Sisif, refuzată la începutul singur motor. Ca urmare, în cazul opririi motorului, la înălţimi anilor ’70 de inginerii francezi (care au elaborat şi pus în şi viteze de zbor mici nu se poate realiza o aterizare sigură, aplicare două proiecte noi: „Dauphin 1” şi „Dauphin 2”) şi, întrucât nu este posibilă obţinerea unui regim corespunzător de din păcate, acceptată de români din teamă faţă de aparatul autorotaţie al palelor rotorului principal. [...] represiv al dictatorului Nicolae Ceauşescu. Având în vedere servituţile prezentate, şi în mod deosebit echiparea cu un singur motor, se apreciază că folosirea elicopterului „Alouette III” pentru executarea misiunilor de importanţă excepţională nu este indicată, deoarece o oprire accidentală a motorului în zboruri la înălţime mică, pe timpul decolării şi aterizării, deasupra localităţilor şi terenurilor accidentate sau în condiţii de vizibilitate redusă, poate genera evenimente de zbor. În prezent, pe plan mondial, s-au realizat elicoptere uşoare echipate cu două motoare şi aparatură de radionavigaţie îmbunătăţită, care elimină factorii de risc arătaţi. Flotila 50 Aviaţie Transport are în înzestrare elicoptere mijlocii bimotoare de tipurile SA-330 „Puma”4 şi Mi-8. Faţă de cele raportate mai sus, propun următoarele: 1. Oprirea executării zborurilor de importanţă Participarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu excepţională cu elicoptere de tip „Alouette III”. la aplicaţiile de la Topraisar şi Babadag din iulie 1982

20 3 (49) 2010 document studii/documente

Informaţii despre proiectul românesc de modifi care După ce s-a convins că a greşit, Nicolae Ceauşescu a aprobat a elicopterului „Alouette III” se regăsesc şi într-o notă utilizarea în agricultură a două tipuri de elicoptere echipate pentru împrăştierea de substanţe chimice: IAR-316 B (în anul întocmită la 16 iunie 1977 de Ştefan Bîrlea şi Marin Enache, 1975) şi Kamov Ka-26 (sovietic). Schimbarea deciziei liderului după ce Nicolae Ceauşescu a vizitat, în ziua de 27 mai 1977, P.C.R. o regăsim în Protocolul şedinţei Prezidiului Permanent o expoziţie de tehnică militară. În documentul respectiv se al C.C. al P.C.R. desfăşurate în ziua de 4 septembrie 1972, preciza, printre altele: „Ministerul Industriei Construcţiilor unde s-a precizat, printre altele: „Ministerul Transporturilor şi de Maşini, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale, să Telecomunicaţiilor, împreună cu Ministerul Forţelor Armate, intensifi ce cercetarea şi producţia pentru realizarea elicopterului Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul mic cu două motoare (subl.n.)”7. Indicaţiile preşedintelui Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, va prezenta, până la 10 septembrie 1972, o analiză a întregii activităţi a aviaţiei României au fost aduse la cunoştinţa celor care au participat civile de transport şi utilitare, precum şi un plan de măsuri în la evenimentul respectiv (pe bază de semnătură): Manea vederea îmbunătăţirii sistemului de organizare şi funcţionare a Mănescu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion acesteia, a pregătirii cadrelor şi întăririi disciplinei în muncă. Ursu, generalul-colonel Ion Coman, Th eodor Coman, Ion Consiliul de Miniştri va scoate din planul de stat prevederile Avram, Nicolae Agachi şi Mihai Florescu.8 referitoare la importul de avioane utilitare, va interzice orice În cele din urmă, în anul 1979, Flotila 50 Aviaţie import de astfel de avioane şi va lua măsuri pentru îmbunătăţirea Transport a primit în înzestrare două aparate SA-365 caracteristicilor de viteză şi încărcătură ale avionului utilitar „Dauphin”, iar proiectul românesc de montare a celui de-al afl at în fabricaţie [IAR-822] şi pentru pregătirea construirii unui nou tip de avion utilitar. Totodată, se va analiza posibilitatea doilea motor pe „Alouette III” a fost abandonat. adaptării elicopterului de producţie românească [IAR-316 B] şi pentru nevoile agriculturii (subl.n.)”. Ibidem, dosar 102/1972, f. 3. NOTE 3 Ibidem, fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, dosar 3/1976, f. 241. 1 În cursul reuniunii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. 4 Cele două prototipuri ale elicopterului francez SA-330 „Puma” din ziua de 14 iulie 1970 s-a discutat, printre altele, despre au zburat pentru prima dată la 15 aprilie 1965. După trei ani exporturile iluzorii, în Ungaria şi Bulgaria, a unor elicoptere au fost fi nalizate 6 exemplare de preserie (30 iulie 1968), iar în „Alouette III” fabricate în România. Se poate remarca faptul că septembrie 1968 a avut loc primul zbor al unui aparat de serie. unii membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. planifi cau Până în anul 1987, când producţia de elicoptere SA-330 a încetat deja cum să vândă „pielea ursului (româno-francez) din pădure”, în Franţa, au fost fabricate şi vândute 697 exemplare. Dintre în condiţiile în care sovieticii deţineau conducerea supremă în acestea, 164 elicoptere SA-330 H (o versiune pentru export a Organizaţia Tratatului de la Varşovia şi impuneau standarde aparatului de bază, echipată cu motoare Turbomeca IV C4) au în dotarea cu tehnică de luptă tuturor statelor membre ale fost construite sub licenţă în România, începând din anul 1976. alianţei, inclusiv în domeniul elicopterelor. Chiar Nicolae Forţele Aeriene Române au fost dotate cu 104 aparate IAR-330 Ceauşescu a declarat la un moment dat: „Să nu ne apucăm să (SA-330 H), Flotila 50 Aviaţie Transport a primit două IAR-330 producem [elicoptere] pentru fantezie (subl.n.)”. special amenajate pentru transportul demnitarilor români, un Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare: A.N.I.C.), elicopter IAR-330 a fost utilizat în anii ’80 pentru a transporta fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar 83/1970, f. 17. echipele de intervenţie rapidă a specialiştilor şi muncitorilor 2 În şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de pe platformele româneşti de exploatare a petrolului şi gazelor 14 iulie 1970, Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu-Mizil şi-au naturale din Marea Neagră, iar 57 de elicoptere IAR-330 au declarat scepticismul faţă de utilizarea elicopterului „Alouette fost exportate în Pakistan, Coasta de Fildeş, Emiratele Arabe III” în agricultură. Opiniile respective au fost infi rmate de Unite, Sudan şi Ecuador. piloţii de la Aviaţia Utilitară. Avionul avea o efi cienţă scăzută 5 A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Secţia Administrativ-Politică, în viticultură şi pomicultură (substanţele chimice ajungeau doar dosar 3/1976, f. 237-238. pe o singură parte a frunzelor), comparativ cu elicopterul, care, 6 Ibidem, f. 235-236. datorită curenţilor pe care îi producea la sol, avea posibilitatea 7 Ibidem, dosar 2/1976, f. 91. să împrăştie substanţe pe ambele feţe ale frunzelor. 8 Ibidem, f. 92.

PRESIDENTIAL HELICOPTER I.A.R.-316 B “ALOUETTE III”, A POTENTIAL DANGER FOR NICOLAE CEAUSESCU – PETRE OPRIS, PH.D.

Abstract: Between 1971 and 1987, Romania build under license, a number of 230 helicopters I.A.R.-316B that was used for great importance fl ights and in agriculture. Because the modernization eff orts of the fl ying device were a failure, the transportation of the offi cials was made with another type of helicopter.

Keywords: helicopter, technique progress, ﬂ ying security, high importance ﬂ ight, license fabrication

document 2010 3 (49) 21 studii/documente Evoluţia Aviaţiei Româneşti în perioada 1970-2000 (repere cronologice)

Locotenent-colonel Ion Cristian DOBRE1

1970 - Împreună cu alte ţări comuniste România aderă la Programul sovietic spaţial „Intercosmos”. - Un avion TAROM IL 14 este deturnat de pe un aeroport din Oradea, la Viena, unde piraţii aerului vor primi pedepse simbolice, fi ind consideraţi victime politice ale regimului comunist din România. - Se repatriază, în România, Henri Coandă. Preşedintele Nicolae Ceauşescu îi acordă mari onoruri. - Radu Manicatide proiectează avionul utilitar I.A.R. - 822 şi avionul militar de şcoală I.A.R. - 823. 1971 AAntonovntonov AN2AN2 - Se înfi inţează la Bucureşti prima facultate de construcţii aeronautice, devenită din 1974 Facultatea de Aeronave. în fabricaţie şi în serviciul Forţelor Aeriene ale României - Este importat din U.R.S.S. curierul mediu An-24, în versiunea modernizată I.A.R. - 99 ŞOIM. Avionul este care continuă să zboare până în prezent. dovada remarcabilă a capabilităţilor companiei ca partener - Direcţia Generală a Aviaţiei Civile devine Consiliul ideal în proiectarea şi execuţia produselor de aviaţie, cât şi a Aviaţiei Civile. celor industriale. - România devine membru fondator al Convenţiei - se înfi inţează Aeroclubul Central Român. de creare a Organizaţiei Internaţionale de Telecomunicaţii - Preşedintele Nicolae Ceauşescu decide reînglobarea prin Satelit. aviaţiei civile în cadrul M.Ap.N. - Este produs la Braşov, iniţial din piese livrate integral - În dotarea TAROM intră primul lung-curier cu din Franţa, apoi asimilat în întregime, elicopterul I.A.R. - reacţie: IL - 62. 316 - B (Alouette III). - Henri Coandă încetează din viaţă la Bucureşti, fi ind 1972 înmormântat la Cimitirul Bellu. - Este înfi inţată Fabrica de Avioane de la Craiova, 1974 care are ca obiectiv fabricarea primului avion militar cu - Sunt importate primele avioane BOEING 707, reacţie românesc - I.A.R. - 93. Compania şi-a început astfel România devine primul stat din Pactul de la Varşovia activitatea ca producător de avioane prin cooperarea cu dotat şi cu avioane de pasageri americane. Iugoslavia în dezvoltarea proiectului comun al avionului de - Primul zbor al subsonicului I.A.R. - 93. bombardament şi atac la sol I.A.R. - 93 (s-au livrat către 1975 Forţele Aeriene peste 200 de astfel de aparate). Ca urmare - Întreprinderea de Reparat Avioane din Bacău este a faptului că România a devenit membru N.A.T.O. a fost reprofi lată pe construcţia de avioane, unde se va produce, scos din fabricaţie şi din serviciu. În perioada anilor 1980, sub licenţă, avionul sovietic sportiv I.A.K. - 52. compania a proiectat, împreună cu Institutul Naţional de - Este produs la Braşov, sub licenţă, elicopterul mijlociu Construcţii Aerospaţiale, produs în întregime şi califi cat PUMA (I.A.R. - 330), cu destinaţie militară şi civilă. împreună cu Centrul de Cercetări şi Încercări în Zbor - Se înfi inţează o a doua companie de aviaţie avionul de antrenament I.A.R. - 99; avionul este şi în prezent românească, L.A.R. (Liniile Aeriene Române), o prescurtare de la LARES. 1976 - Preşedintele Nicolae Ceauşescu decide o nouă reorganizare şi demilitarizează aviaţia civilă; se înfi inţează Departamentul Aviaţiei Civile (D.Av.C.) cu sediul la aeroportul Otopeni. - 01 aprilie. Se înfi inţează, în structura Ministerului Apărării Naţionale, Departamentul Aviaţiei Civile în locul Comandamentului Aviaţiei Civile TAROM, separat de BBacac 11-11-11 Compania TAROM.

22 3 (49) 2010 document studii/documente

traversând la joasă altitudine întreaga Ungarie. Vor ateriza în Austria. - O performanţă remarcabilă: trei monoplanoare IS-28 M-2 zboară din România până în Australia, un raid de 22.000 km, cu o viteză medie de 143 km/h. 1981 - Preşedintele Nicolae Ceauşescu decide să desfi inţeze AVIASANUL. - Dumitru Prunariu participă la misiunea Soiuz din cadrul programului spaţial „Intercosmos”, petrecând în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de MIG-21 LanceR minute. - 23 septembrie. Departamentul Aviaţiei Civile este - La întreprinderea de Avioane Bucureşti se scos din subordinea Ministerului Apărării Naţionale şi realizează avionul agricol I.A.R. - 827, care ar fi urmat să devine organ central al administraţiei de stat în subordinea înlocuiască aparatul AN - 2. Consiliului de Miniştri. - Primul zbor al unui avion BAC 1-11 (ROMBAC) - În dotarea TAROM intră avionul lung-curier sovietic construit la Bucureşti sub licenţă. TU-154. - La Suceava este fabricat automotorul românesc AL- 1977 34-00, pentru lansarea planoarelor. - 01 mai. Înfi inţarea Comandamentului Aviaţiei 1983 Militare (C.Av.M.). Statul Major al Forţelor Aeriene este - Primele zboruri, interne şi internaţionale cu avioanele structura militară de concepţie, comandă şi execuţie, care ROMBAC. Până în 1989 România v-a construi în total 9 asigură conducerea Forţelor Aeriene pe timp de pace, în aparate. situaţii de criză şi de război, pentru realizarea, menţinerea şi 1984 ridicarea gradului de operaţionalizare a structurilor militare - Intră în fabricaţie avionul I.A.R. - 93 cu subordonate la nevoie, în vederea trecerii lor sub autoritatea postcombustie. comandamentelor care au responsabilitatea planifi cării şi - Preşedintele Nicolae Ceauşescu decide să limiteze la conducerii acţiunilor militare. Misiunea principală al Statului minimum importurile, pentru a plăti în timp record datoria Major al Forţelor Aeriene este generarea, mobilizarea, externă, fapt ce va crea noi difi cultăţi Industriei Aeronautice structurarea, echiparea, operaţionalizarea şi regenerarea Româneşti, confruntată cu defi cite anuale cronice. forţelor componentei aeriene a sistemului naţional de - Înmulţirea tentativelor de părăsire ilegală a României apărare, realizarea suportului logistic necesar desfăşurării la bordul unor avioane utilitare sau sportive. acţiunilor militare de către acestea, iar la ordin, asumarea 1985 conducerii componenţei aeriene a operaţiei întrunite şi - Izolarea aproape completă a României, mai ales din a acţiunilor aeriene independente, prin Comandamentul punct de vedere politic. Operaţional Aerian Principal. 1978 - Se înfi inţează Centrul Naţional al Industriei Aeronautice Române (C.N.I.A.R.). - Dezertarea în Occident a generalului Ion Mihai Pacepa, duce la înmormântarea defi nitivă a semnării cu fi rma germană Fokker a unui contract privind fabricarea în România, sub licenţă, a unui curier mediu. - Se semnează în Anglia contractul cu Britsh Aerospace pentru fabricarea în România, sub licenţă, a curierului mediu BAC 1-11. 1980 - La Bucureşti este organizată prima Expoziţie Naţională de Tehnică Aeronautică, care trebuia să demonstreze lumii, şi în secundar Uniunii Sovietice, că România a devenit o putere în construcţia de avioane. - Un grup de 17 fugari reuşesc să fugă din România la bordul unui avion utilitar AN 2, MIG 29 document 2010 3 (49) 23 studii/documente

1988 1992 - Are loc primul zbor al avionului cu reacţie subsonic - Guvernul României studiază intens problema I.A.R. - 99 Şoim. privatizării Fabricilor de Avioane de la Craiova şi de la 1989 Bacău şi a Fabricii de Elicoptere de la Braşov. - 22 decembrie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu fuge - Se decide păstrarea parcului de avioane M.I.G. 21, cu un elicopter de pe acoperişul C.C. al P.C.R., după o escală care vor fi remodernizate de o fi rmă de profi l din Israel. la Snagov, Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt abandonaţi pe 1993 autostrada Bucureşti - Piteşti. Pilotul, Vasile Malutan, va - În contextul reorganizării armatei, ca necesitate muri ulterior într-un accident „curios” de elicopter. a alinierii la structurile occidentale, prin unirea - Se lansează asupra României un război electronic; pe Comandamentului Aviaţiei Militare cu Comandamentul radare apar nenumărate ţinte, majoritatea false. Sunt lansate Apărării Antiaeriene a Teritoriului ia fi inţă Statul Major zeci de rachete sol-aer, însă până în prezent nu este încă clar al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, structură ce reuneşte dacă vreo ţintă a fost atinsă. într-un corp comun aviaţia, artileria şi rachetele antiaeriene şi radiolocaţia. - 23 decembrie. Lângă Deva se prăbuşeşte elicopterul 1995 în care se afl au generalii de miliţie Nuţă şi Mihalea. - Un avion TAROM de tip AIRBUS 320 cu destinaţia - 27 decembrie. Imediat după decolarea din Bucureşti, Bruxelles, se prăbuşeşte la scut timp după decolarea de pe se prăbuşeşte un avion TAROM AN-24, la bord având aeroportul Otopeni, în apropierea localităţii Baloteşti. un ziarist britanic care trebuia să ajungă în Occident, via Toţi pasagerii şi membrii echipajului îşi pierd viaţa. Belgrad, cu materiale fi lmate în acele zile în România. Circumstanţele accidentului au rămas neclare până astăzi. 1990 - TAROM decide ca pe viitor, din motive fi nanciare, să - Guvernul condus de Petre Roman, refuză să schimbe devină exclusiv o companie care va opera numai în Europa, denumirea companiei naţionale de aviaţie TAROM în renunţând complet la zborurile long-curier peste Ocean. LARES şi să se repună crucea pe avioanele militare. 1998 - Încetează defi nitiv producţia avionului ROMBAC. - „Contractul Puma”: remodernizarea unor elicoptere - Se decide închiderea Întreprinderii de Avioane tip I.A.R. 330 în Africa de Sud. din Bucureşti (I.Av.B) ca fi ind „nerentabilă”. Din acest an 2000 majoritatea specialiştilor români vor lua calea emigraţiei, - 1 iunie. Începând cu această dată, intră în vigoare inclusiv o parte din cadrele Facultăţii de Aeronave din Dispoziţia prin care sunt stabilite structura şi denumirea Bucureşti. O bună parte din ei vor lucra pentru fi rma actuală a Statului Major al Forţelor Aeriene. Bombardier în Quebec. - Este relansată producţia de avioane I.A.R. - 99 - Intră în dotare avionul de vânătoare M.I.G. 29. ŞOIM la Fabrica de Avioane din Craiova. 1991 - România renunţă la contractul de fabricare a - Sunt achiziţionate din Franţa şi Belgia primele unor elicoptere sub licenţă, semnat anterior cu fi rma Bell avioane AIRBUS A 320. Helicopters din S.U.A.

NOTĂ

1 Statul Major al Forţelor Aeriene

THE EVOLUTION OF THE ROMANIAN AVIATION BETWEEN 1970 AND 2000 (CHRONOLOGICAL REFERENCES) – LIEUTENANT-COLONEL ION CRISTIAN DOBRE

Abstract: Military and Civil Aviation evolution is presented succinct. In the article are found information about the creation of factories that worked in the ﬁ eld and the construction of aircrafts under license and of our conception.

Keywords: license, contract, aircraft, helicopter, aviation accident

24 3 (49) 2010 document studii/documente

Portret GENERALUL GHEORGHE GAROESCU

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU1

iul Elenei şi al lui Gheorghe Garoescu, generalul de Ofi ţeri de Infanterie. FGheorghe Garoescu s-a născut la 1 octombrie 1886 La fi nele anului şcolar a fost promovat în anul al II-lea la Bucureşti. printre cei dintâi, obţinând gradul de sergent. Absolvind şcoala „Copil vioi, sănătos şi robust cu păr bălai şi ochi albaştri. în aceleaşi condiţiuni de clasifi care, a fost înaintat la gradul de La etatea de 8 ani a pierdut pe tatăl său, rămânând încă cu sublocotenent la 1 iulie 1908 şi repartizat la Regimentul 4 Ilfov trei fraţi să fi e crescuţi de o mamă devotată, care s-a jertfi t nr. 21”2. copiilor. Clasele primare „Din toată activitatea de pace şi de război a Ofi ţerul ... le-a făcut în oraşul generalului Garoescu se desprinde puternica Târgu Jiu. sa personalitate, cu însuşiri excepţionale: o În Memoriul califi cativ Copilăria lui a inteligenţă vie, o vastă cultură şi o mare putere pe anul 1909, colonelul fost infl uenţată atât ca Henric Solacolu, comandantul exprimare în vorbă cât de lucru [...] un deosebit simţ de autoritate, de tărie, de tact şi de curaj dovedite prin Regimentului constata: şi ca iuţeală în fapte, „Talie potrivită, mijlocie, bine modul cum a ştiut să câştige totala încredere a de fi rea oltenească. conformat. Absolvent cu Frumuseţile subalternilor, mai ales în război şi prin acte de diplomă a 8 clase Liceul „Matei regiunii pe care bravură săvârşite de el pe câmpul de luptă...” Basarab”, secţia modernă. Ofi ţer a cutreierat-o de din Şcoala de Ofi ţeri, clasifi cat copil, dezvoltându-i 18/56. Comandă un pluton din companie. Destul de activ, sentimentele de iubire de ţară şi neam, - au infl uenţat mult merge la teatru, baluri de societate, frecventează lumea în mintea şi sufl etul său. familii bune”. În privinţa educaţiei militare, comandantul său Venit la Bucureşti, a urmat 4 ani cursurile gimnaziului aprecia că „Este disciplinat şi are simţul datoriei. Comandă „Gheorghe Şincai” unde de la început a dat probe vădite pe inferiori cu blândeţe şi răbdare. Nu are destulă autoritate. de pricepere, sârguinţă şi conştiinciozitate în îndeplinirea Are simţul onoarei, este bun comandant. Are curaj militar şi tuturor îndatoririlor de şcolar. cel al răspunderii. Este foarte dotat. Calea înaintării sper să În toate clasele a fost între primii clasaţi, fi ind citat ca fi e prin meritele sale”3. model de elev: bun, silitor şi pătruns de sentimentul datoriei. În perioada 1 octombrie 1911 – 30 iunie 1912 a Chiar din acest gimnaziu s-a afi rmat ca fi ind plin de curaj, urmat cursurile Şcolii Speciale de Infanterie, pe care a de avânt, energic, vioi şi entuziast. absolvit-o cu media 8,20, al 11-lea din 223 de absolvenţi. Terminând gimnaziul, clasele a V-a, a VI-a şi a În Foaia personală, VII-a le-a urmat la comandantul Şcolii Liceul Pedagogic din Militare de Infanterie, Calea Rahovei, unde a locotenent-colonelul avut norocul să asculte Mlădian aprecia învăţătura marelui aptitudinile militare dascăl şi pedagog Coco ale sublocotenentului Dumitrescu-Iaşi. Garoescu: „Multă Clasa a VII-a a concepţie, multă voinţă făcut-o la Liceul „Matei şi hotărâre, multă Basarab” cu o serie de iniţiativă şi prevedere, profesori renumiţi, multă energie, foarte având în fruntea lor calm. Foarte rânduit, ca Director pe Miţă exact şi conştiincios, Constantinescu profesor mult pretenţios. Serioasă de limbile clasice. cultură generală. Solide Liceul l-a absolvit cunoştinţe militare. Se în iunie 1904. La 1 ocupă şi se instruieşte. septembrie acelaşi an, Creştere distinsă. Foarte 11908.908. a dat examen şi a fost bun comandant, foarte GGeneraleneral GheorgheGheorghe GGaroescuaroescu admis la Şcoala Militară disciplinat. Ţinuta Bucureşti. 14.01.1916 document 2010 3 (49) 25 studii/documente foarte îngrijită. Mult tact. Sentimente distinse de onoare şi căpitanului Garoescu, retragerea s-a putut efectua în ordine, patriotism. Merită a înainta. Susceptibil în viitor de înaintare obţinându-se şi o mare victorie, inamicul a fost decimat. excepţională”4. Am fost tot timpul lângă căpitanul Garoescu. L-am văzut în La 1 octombrie 1912 a fost înaintat la gradul de ploaia de gloanţe, dirijând tirul mitralierelor sale. La bătălia locotenent şi mutat la Batalionul 6 Vânători. Cu această de la Ţânţari am susţinut un batalion ce comandau o luptă de unitate a făcut campania din Bulgaria, 23 iunie - 27 august baionetă în timpul nopţii, de la ora 08.30 -11.30. Căpitanul 1913, ca ofi ţer cu aprovizionarea al Regimentului 6 Vânători. Garoescu şi aici s-a distins, întrebuinţând mitralierele cu Pentru modul în care a executat însărcinările încredinţate, cel mai mare succes în tot timpul în mijlocul oamenilor locotenent-colonelul A.D. Sturdza l-a apreciat elogios: săi, îmbărbătându-i. La luptele din jurul Braşovului în faţa „Locotenentul Garoescu este foarte inteligent, prevăzător şi localităţii Sf. Petru, batalionul meu are de păzit un sector. are un temperament energic şi voinic. În timpul expediţiei Căpitanul Garoescu şi aci s-a distins, de la ora 04.00 p.m. în Bulgaria ... şi-a îndeplinit funcţiunea aşa de bine că i până a doua zi ora 11.00 a.m. cu mitralierele a împiedicat s-au adus laude înaintea Corpului ofi ţeresc. În special s-a înaintarea vrăjmaşului şi sectorul s-a putut menţine observat că acest excelent ofi ţer are spirit de prevedere, cu uşurinţă. Aici a fost rănit (în ziua de 25 septembrie iniţiativă şi că împerechează o voinţă adeseori foarte 1916 a fost rănit la picior şi în spate, prin Ordinul de zi îndrăzneaţă cu tactul necesar. În împrejurări grele, ducând de Comandament nr. 9 al Regimentului 6 Vânători din ca ofi ţer cu aprovizionarea o viaţă de câine s-a arăta şi-a 24 februarie 1917 acordându-i-se dreptul de a purta rezistat şi niciodată nu şi-a pierdut veselia sa naturală. Un scoranul de rănit pe braţul stâng. – n.a.) şi evacuat căpitanul element din cele mai de nădejde. Merită a înainta în mod Garoescu, întors la regiment la 24 octombrie 1916 vindecat excepţional. Propun „Coroana României” clasa I”5. Ulterior de rănile căpătate la Braşov, eu fi ind atunci comandantul a comandat secţia de mitraliere a Batalionului 6 Vânători. R.6V., i-am redat comanda companiei de mitraliere. La 28 octombrie 1916, în fruntea a două companii din R.6V. şi cu mitralierele sale căpitanul Garoescu s-a distins oprind înaintarea inamicului pe Valea Cerbului spre Buşteni; aceasta a avut loc într-un sector unde inamicul reuşise să spargă frontul păzit de alte trupe.

Campania 1913. Ofi ţerii Batalionului III Regimentul 19 Romanaţi

Concomitent cu executarea serviciului, a urmat cursurile Facultăţii de Drept, în luna iunie 1911 obţinând licenţa în MMitralieraitraliera St.St. EtienneEtienne drept, cu cinci bile albe.

Eroul ... De la 1 la 20 noiembrie 1916, căpitanul Garoescu a În Foaia califi cativă pe perioada 17 septembrie 1916 luat parte la toate luptele de tranşee de pe valea Cerbului - 1 ianuarie 1917, maiorul Branislav Duma, comandantul şi din jurul Buştenilor sub comanda directă a mea, a fost Divizionului 2 din Regimentul 6 Cavalerie aprecia: „Am neclintit la datorie şi tot timpul brav. La 21 noiembrie s-a contat la începutul campaniei în R.6C. ca comandant de început retragerea, am putut afl a şi controla când mi-am luat Bat., la 17 septembrie 1916 mi s-a ataşat la bat. 2 mitraliere, ziua bună de la regiment (era mutat în arma Cavalerie) în sub comanda căpitanului Garoescu. A doua zi a avut loc luna ianuarie 1917 şi pot afi rma că şi în retragere căpitanul groaznica bătălie de la Porumbaru. De la 07.30 dimineaţa Garoescu s-a purtat cum nu se poate mai bine. Poate a până la 06.30 seara, timp de 11 ore, căpitanul Garoescu, fost singurul care a scăpat cu compania sa de mitraliere (7 neclintit pe poziţie cu cele două piese ce comanda, a secerat piese) pe care a dus-o intactă pe zona de refacere în timpul rândurile vrăjmaşe, care au dat nesfârşite şi disperate atacuri. exasperantului şi obositorului marş Buşteni-Vaslui aceasta În acea memorabilă zi se primise ordinul de retragere numai datorită destoiniciei căpitanului Garoescu. la ora 11.45 a.m., nu ne-am putut retrage, am rămas să Sunt fericit că am avut prilejul să dau aprecierile mele luptăm înainte astfel întreaga divizie ar fi fost pusă în acestui distins şi brav ofi ţer, neputându-i destul prin cuvinte cel mai mare impas; graţie bravurii R.6C. şi în special a să-i aduc toate laudele pe care le merită”6.

26 3 (49) 2010 document studii/documente

În Ordinul de zi de Comandament nr. 2 din 14 februarie Regimentul 6 Vânători luptă apoi la Hălmeag şi Făgăraş, 1917, locotenent-colonelul Ioan Berindei, comandantul fi ind ulterior îndrumat împreună cu trupele Diviziei IV spre Regimentului 6 Vânători evidenţia: „Având în vedere că Sibiu. între oamenii vechi ai acestui corp care s-au înapoiat de pe Aici se dau luptele grele de la Porumbacu, unde front, Compania de mitraliere a rămas aproape întreagă aşa locotenentul Garoescu dă probe de mare pricepere şi de un cum a fost pe front, numai cu mici pierderi, aduc laudele admirabil curaj. E mereu în prima linie, neobosit la datorie, şi mulţumirile mele ostaşilor acestei Companii care prin gata pentru sacrifi ciul suprem. Dă pildă prin faptele sale, încrederea în capul unităţii lor şi sfaturile date de acesta au dispreţuieşte moartea, îmbărbătează trupa sa şi trupele putut să dea dovadă de disciplină, încredere şi cunoştinţă de vecine. Vitejia sa este arătată şi de d-l Henri Stahl7 în datoria ce o au”. lucrarea sa asupra luptelor de la Porumbacu8. În luptele de la Cincu Mare, Vlădeni şi Sf. Petru, locotenentul Garoescu e mereu în fruntea companiei de mitraliere neobosit şi entuziast, poartă peste tot credinţa în izbânda armatei române. În multe momente grele, fi e la atac, fi e în apărare, situaţia e câştigată graţie curajului şi vitejiei locotenentului Garoescu. La 19 septembrie la lupta de la Sf. Petru a fost lovit de schijele unui obuz. Deşi grav rănit, ofi ţerul a rămas pe front şi a continuat să-şi conducă compania cu multă bravură până târziu în noapte când a fost evacuat. Întors din spital la 24 octombrie 1916, deşi nu era încă complet vindecat a fost repartizat la un Regiment de Marş9, dar nu a rămas aici, ci a cerut insistent şi a obţinut ca la 1 noiembrie să intre din nou pe front tot la Regimentul 6 Vânători, care se găsea la acea dată apărând Valea Prahovei. Pentru faptele lui de război, locotenentul Garoescu a fost decorat cu „Coroana” şi „Steaua României” cu spade, ambele cu panglică de „Virtutea Militară” şi propus la Ordinul „Mihai Viteazul”.

Hârlău, 14 mai 1917. Locotenentul Generalul francez H.M. Berthelot decorează ofi ţerii şi trupa Garoescu, pe 1 noiembrie 1916, A venit apoi războiul mondial. Entuziasmat de marea este înălţat la gradul victorie câştigată de armatele franceze la Marna, a tipărit o de căpitan pentru broşură asupra acestei mari bătălii. vitejia, curajul şi În 1915 tipăreşte o lucrare de peste 200 pagini, asupra meritele deosebite Războaielor balcanice 1912-1913 şi Campania română în arătate în cele 2 ½ Bulgaria. Această scriere dovedeşte multiple cunoştinţe luni de război. militare, mult simţ practic, discernământ şi spirit de analiză. Dar fapta La o vârstă când tânărul oﬁ ţer se lasă furat de bucuriile care conturează vieţii, locotenentul Garoescu cu hărţile întinse, aplecat şi mai complect deasupra cărţilor studiază şi scrie. personalitatea lui În sfârşit a sunat şi ceasul războiului nostru ... Garoescu şi curajul Batalionul 6 Vânători transformându-se în Regiment hotărârilor sale este sub comanda colonelului Mihăescu intră în luptă pe Valea următoarea: spre Timişului chiar în noaptea de 14/15 august 1916. sfârşitul lui noiembrie, Locotenentul Garoescu comanda Compania de când, din nefericire Mitraliere. În fruntea unităţii sale, chiar în acea noapte cu inamicul se apropia o mitralieră pe care a mânuit-o singur a înaintat până la de Capitală, s-a dat 150 metri de reţelele de sârmă inamice unde în zorii zilei a ordin de retragere şi deschis focul, determinând pe inamic să se retragă. trupelor de pe Valea A doua zi Regimentul este orânduit să atace o linie Prahovei. Ordinul de tranşee ocupată de unguri, unde din nou locotenentul acesta a ajuns la Brigada respectivă cu mari întârzieri. Garoescu cu compania de mitraliere intră în luptă şi ia parte Linia de retragere indicată prin ordin numai hotărâtoare la dobândirea izbânzii. corespundea deci momentului când trebuia executată.

document 2010 3 (49) 27 studii/documente

Căpitanul Garoescu, plin de iniţiativă şi pe răspunderea Braşov, Sf. Petru, Buga, Valea Cerbului, în care a condus sa personală, a găsit că trebuie aleasă o altă direcţie de retragere cât se poate de bine unitatea sa. Deşi rănit în luptele de la şi numai graţie acestui fapt trupele pe care le comanda acest Sf. Petru, ofi ţerul a rămas pe front şi a continuat serviciul, destoinic ofi ţer au putut să se retragă luptând în cele mai comandând compania cu multă bravură în luptele de la bune condiţiuni fără pierderi în oameni şi materiale. Buşteni. A executat apoi retragerea ordonată în condiţiunile Din Valea Prahovei pe un timp mizerabil prin ploaie şi cele mai bune şi în perfectă ordine. Pentru acestea, ofi ţerul noroaie, Regimentul 6 Vânători a făcut 47 zile de marş până a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” şi „Coroana în zona de refacere din Moldova. României” şi înaintat la gradul de căpitan. În prăpădul de mizerie şi de boli care a bântuit în În perioada de refacere a Regimentului a comandat această parte a ţării, căpitanul Garoescu a izbutit să-şi o companie şi apoi batalionul, obţinând bune rezultate ferească compania de molime şi nu a pierdut nici un om din în instrucţia şi educaţia unităţilor. În Regimentul 1 Marş efectivele companiei sale”. 41/71 „Alba Iulia” a dat dovadă că posedă facultatea de a În perioada 10 noiembrie-12 decembrie 1917 a făcut comanda batalionul. Înaintat maior pe ziua de 1 septembrie parte din Regimentul 41/71 Infanterie, fi ind comandant 1917, a făcut şi serviciul de comisar regal la Curtea Marţială de companie şi ţinând loc de comandant de batalion. Şi a Diviziei 7 şi Corpului 4 Armată unde prin cunoştinţele 12 locotenent-colonelul C. Paşalega, comandantul Regimentului sale juridice a adus bune servicii” . 2 Alba Iulia i-a prezis o carieră de excepţie: „A comandat De la 3 noiembrie 1918 a revenit în cadrul Regimentului Batalionul 2 şi cu toate că aceasta a fost de scurtă durată, 6 Vânători, îndeplinind funcţiile de ajutor al comandantului totuşi mi-a dat dovezi frumoase că pe lângă că este un perfect trupei, comandant de batalion, comandant al Pieţei Braşov, instructor şi un bun educator mai este şi un comandat de comandantul Trupelor din Transilvania, generalul Traian batalion cu multă autoritate. Faţă de subalternii săi este foarte Moşoiu apreciind că „i se poate încredinţa comanda unui pretenţios în ceea ce priveşte îndeplinirea datoriei; sever şi regiment, având calităţile cerute pentru a-l comanda şi conduce drept cu ei mai ales dă multă atenţie şi respectă drepturile lor. în bune condiţiuni, în care scop îl şi propun şi pentru înaintare Acest ofi ţer superior posedă toate calităţile frumoase pentru la gradul de locotenent-colonel în mod excepţional”. a fi un prea bun comandant de batalion, ajutor şef de corp şi De la 10 martie 1919 a fost mutat ca profesor la Şcoala mai târziu comandant de regiment10”. Militară de Infanterie, Între 15 august 1916 – 10 octombrie 1917 a făcut serviciul Geniu şi Administraţie, ca la Regimentul 6 V. Partea activă iar de la 12 octombrie la 5 inspector de studii al anului II Infanterie şi profesor de noiembrie 1917 a fost comandant al companiei mitraliere de Funcţionarea Serviciului instrucţie. De la 5 noiembrie 1917 – 1 februarie 1918 a fost la anul II. Maiorul Titus comandant de companie în Regimentul 41/71 Infanterie. Mayer, directorul Şcolii avea Între 16 februarie - 29 martie 1918 a fost comandant de să constate: „Ca inspector batalion în cadrul Regimentului nr. 2 Alba Iulia iar de la de studii, maiorul Garoescu 30 martie 1918 a fost mutat în comandamentul Diviziei 7, a dat dovadă în serviciu de în funcţia de comisar regal al Curţii Marţiale, comandantul zel, pricepere, deosebită diviziei, generalul Romulus Scărişoreanu apreciind că „Din şi un temperament foarte modul cum este descris de şefi i sub ordinele cărora a operat potrivit pentru şcoală, în război, apreciez că acest ofi ţer ar fi mai util la trupă decât Maiorul 11 Gheorghe Garoescu temperament care uneşte la servicii” . blândeţea cu energia şi În Foaia califi - severitatea. Are multă cativă de campanie autoritate morală asupra pe perioada de la 14 clasei sale. august 1916 la 1 aprilie Ca profesor, el s-a distins prin claritatea şi metoda 1918, comandantul expunerii, obţinând bune rezultate.” Regimentului 6 La 1 noiembrie 1920 a intrat în Şcoala Superioară Vânători, locotenent- de Război pe care în 1922 a absolvit-o printre primii, cu colonelul Dabest menţiunea „foarte bine”. În acest timp a urmat Cursul Special consemna: „Odată cu de Informaţii din cadrul Şcolii de Tragere a Artileriei şi cel intrarea Regimentului 6 din cadrul Centrului de Instrucţie al Aviaţiei şi a participat, Vânători în Transilvania, timp de 18 zile, la călătoria de tactică generală şi stat major maiorul Garoescu, din Basarabia, la călătoria de geografi e în regiunile frontierei pe atunci locotenent, de Vest, precum şi la călătoria de tactică navală pe Dunăre comandant de şi pe coasta Mării Negre. În Foaia califi cativă pe anul 1922, companie de mitraliere, directorul Şcolii Superioare de Război, generalul Nicolae a luat parte la toate Samsonovici anticipa evoluţia ofi ţerului în carieră: „Are luptele de la Temeş, cunoştinţe solide şi cred că este destinat a ajunge la gradele CCombatantombatant înîn PPrimulrimul RăzboiRăzboi MondialMondial Porumbacu, Perşani, cele mai înalte în interesul instituţiunii”13.

28 3 (49) 2010 document studii/documente

De la 1 aprilie - 1 octombrie 1926 a comandat Batalionul 1, dovedind calităţi excepţionale de ofi ţer superior. „Locotenent- colonelul Garoescu este un eminent ofi ţer superior, cu multă autoritate morală, energic, posedă toate aptitudinile şi capacitatea necesară 17 decembrie 1919. Împreună cu cadrele Şcolii Militare de Infanterie unui comandant de Strategul ... regiment” – conchidea în Foaia califi cativă pe Ca urmare, la 31 martie 1924 a fost înălţat la gradul de anul 1926 comandantul Gheorghe Garoescu călare locotenent-colonel, pe anul 1924-1925 fi ind caracterizat de Regimentului 2 Vânători Consiliul Superior al Armatei „excepţional”. În acest grad „Regina Elisabeta”16, colonelul Grigore Cornicioiu. a fost repartizat pentru stagiu la Secţia IV Operaţii din La 1 octombrie 1926 a revenit în M.St.M., ca şef al M.St.M. Activând la Biroul 1 Operaţii, „a fost întrebuinţat Biroului Transporturi, unde s-a remarcat prin executarea la întocmirea ipotezelor de război, unde a dovedit pricepere unor lucrări importante precum Studiu asupra construcţiilor şi în scurt timp a depus toate chestiunile de organizare şoselelor din Basarabia, ţinându-se seama de nevoile noastre mobilizare şi transporturi cerute unor asemenea lucrări: operative, Studiu asupra transporturilor automobile, Studiu Lucrările necesitate de convenţia româno-polonă, Lucrările asupra organizării circulaţiei pe drumuri şi transporturile auto pentru manevra de cadre de legături şi transmisiuni, şi hipomobile, Aplicaţiuni pe hartă făcute în M.St.M. ş.a.17 Întocmirea unui dosar de teme rezultate din jocul de război La 1 octombrie 1927 a fost mutat şef de stat major al Diviziei II. A luat parte la călătoria de comandament a în Comandamentul Diviziei 6 Focşani. La 1 aprilie 1929 a Marelui Stat Major, din luna iulie 1923 îndeplinind funcţia fost mutat ca şef al Biroului 3 în Secţia a II-a Informaţii a de şef al Biroului Operaţiilor la o Divizie. M.St.M. în această calitate a coordonat studiul, interpretarea Ca însărcinări speciale în cursul anului a funcţionat şi răspândirea informaţiilor privitoare la cele trei fronturi ca profesor de Dreptul Gintelor, Tactica Infanteriei şi – Est, Vest şi Sud, supraveghind în special redactarea Istoria Militară la Şcoala Specială a Corpului 2 Armată”14 – Buletinului de informaţii lunar, care era expediat regulat menţionează în Foaia califi cativă pe anul 1923 şeful Biroului tuturor comandamentelor18. La 1 aprilie 1930 a fost avansat 1 Operaţii, locotenent-colonelul Constantin Sănătescu. la gradul de colonel, cu vechime de la 1 octombrie 1929, În anul 1924 a continuat activitatea în M.St.M., luând fi ind numit şeful Secţiei Adjutanturii. În această calitate, parte la toate etapele de redactare a Ipotezelor „Mihai” a conlucrat efi cient în cadrul consiliilor care s-au ocupat şi „Ştefan” şi executând lucrările Corpului IV Armată de modifi carea şi Armatei I. Şeful Diviziei a II-a, generalul adjutant Ion Florescu constata în Foaia califi cativă pe anul 1924: Legii pentru „Ofi ţerul posedă aptitudini remarcabile pentru serviciul de serviciul statului stat major şi în special pentru operaţii. Hotărâre repede şi major, precum şi justă, cunoştinţe generale şi militare intense care îi permit a a unor articole aborda şi a rezolva foarte bine chestiunile de ordin strategic din regulamentul şi tactic cele mai grele. Foarte bun şi distins ofi ţer de stat înaintărilor major şi de infanterie”15. în armată. De La 31 martie 1924 a fost avansat la gradul de locotenent- asemenea, a condus colonel. cu competenţă La 1 octombrie 1924 a fost mutat comandantul problemele Batalionului 1 la Regimentul 9 Vânători R.A.I. , iar la 20 administrative mai 1925 a fost mutat la cerere la Regimentul 2 Vânători şi fi nanciare ale „Regina Elisabeta”. Ca ajutor tactic, respectiv ajutor al M.St.M. şi a comandantului, de la 1 septembrie, după plecarea titularului Locotenent-colonel Gheorghe Garoescu. supravegheat la Cursul de Informaţii de la Versailles, l-a convins pe 12 noiembrie 1929 îndeaproape generalul Cleante Davidoglu, comandantul Diviziei 4 că activitatea „este pregătit din toate punctele de vedere pentru a comanda Tipografiei regimentul”. M.St.M.19. document 2010 3 (49) 29 studii/documente

În urma aprecierile elogioase repetate ale şefi lor săi, persoanelor cu care a legat cunoștinţă și prietenie, afișându-se împărtăşite şi de şeful M.S.M., generalul inspector de adesea și în public în compania unui furnizor (negustor armată Nicolae Samsonovici, la 1 aprilie 1932 a fost numit de lemne din Oradea - n.a.), supravegheat de organele comandantul Regimentului 4 „Ilfov” nr. 21 Bucureşti, acolo Siguranţei pentru spionaj”, deși unii îl considerau drept „un unde îşi începuse cariera ca sublocotenent de infanterie. puternic stâlp al ortodoxiei pe frontiera de vest a ţării”, la 1 În Foaia califi cativă pe anul 1933, comandantul Brigăzii aprilie 1938 a fost mutat la comanda Brigăzii 5 Infanterie 4 Infanterie, generalul Constantin Dona aprecia faptul că „a Râmnicu Sărat. Aici s-a ocupat îndeaproape de mersul luat parte la toate aplicaţiile pe garnizoană, făcând parte din instrucţiei trupei și ofiţerilor, inspectând fiecare unitate grupa Diviziei a IV-a, îndeplinind comanda de comandant de câte 2-3 ori, atât sub raportul pregătirii tehnico-tactice de brigadă. A avut lucrări foarte bune cu hotărâri logice. cât și al păstrării în bună ordine al lucrărilor secrete și de La toate inspecţiile de subperioade începând cu Şcoala mobilizare și a luat parte la călătoria de comandament din instructorilor şi TTR am găsit regimentul bine îndrumat şi luna iunie 1938 în regiunea Cernăuţi23. instruit. La manevra între garnizoane (Giurgiu - Bucureşti)” La 26 iulie 1939, în urma unei scurte suferinţe, a din octombrie a.c. a comandat Partidul albastru, detaşament încetat din viaţă spre marea durere a familiei, camarazilor, (4 batalioane, 1 regiment de artilerie, 1 divizion de cavalerie, prietenilor și cunoscuţilor care îl stimau și iubeau și care îl 1 escadrilă de aviaţie), luptă de întâlnire în cadrul unui corp știau sănătos și în plină vigoare. de armată. A înţeles perfect misiunea de a păstra trecerile Caracteristica lui de la primele grade și până la sfârșitul peste Argeş, a dat ordine precise şi a luat hotărâri ferme. vieţii îl definește ca dotat cu o personalitate puternică, o Bine pregătit pentru comandă superioară20”. De asemenea, inteligenţă vie și o mare putere de muncă. inspectorul general al Armatei, generalul Constantin Om de caracter spune deschis ceea ce cugetă. Hotărât în Ştefănescu –Amza era convins că „este un prea bun toate acţiunile lui. Corect și cinstit în toate manifestările sale. comandant de regiment. S-a distins şi în serviciul de stat Cu o bogată cultură militară și frumoasă cultură major şi în serviciul la trupă. Merită să ajungă în înaltele generală pe care le întreţine și le îmbogăţește continuu prin trepte ale ierarhiei”21. lecturi, studii și voiajuri în străinătate. După ce şi-a îndeplinit stagiul la regiment, de la 1 Toate aceste însușiri și calităţi i-au îngăduit să se claseze aprilie 1934 a fost numit şef de stat major al Inspectoratului printre fruntașii promoţiei sale atât în Școala de Ofiţeri cât General al Infanteriei, generalul de divizie M. Ionescu, și în Școala Superioară de Război. inspectorul general al Infanteriei remarcându-i calităţile de ... și publicistul excepţie: „Cultură militară şi generală desăvârşite, educaţie militară ireproşabilă. Prin deosebita sa afabilitate inspiră Generalul Garoescu a fost și un destoinic publicist cea mai completă încredere superiorilor şi subalternilor militar. În „Revista Infanteriei” și alte reviste militare, a săi. În timpul manevrelor regale a îndeplinit importanta publicat o serie de studii și articole precum „Abisinia. însărcinare de şef de stat major al armatei de Someş. Cu Conflictul Italo-Abisinian”, „Războiul Italo-Abisinian. această ocazie de asemenea a dovedit serioase calităţi de Studiul operaţiunilor militare”, „Jugo-Slavia. Date istorice, ofi ţer de stat major, arătând şi mult devotament pentru culturale, economice, politice și financiare”24 ș.a. serviciu. Îl caracterizez ca un ofi ţer superior destinat să Printre lucrările sale se numără Campania română din ajungă la înaltele comandamente şi-l propun cu această Bulgaria (1913), Bătălia de la Marna, Institutul de Arte convingere a fi admis la Cursul de Comandament prevăzut Grafi ce Ştefan A. Ştefăniu, Bucureşti, 1916, Războaiele de art. 41 L.Î.A.22”. balcanice 1912-1913 şi Campania Română din Bulgaria, Ca urmare, la noiembrie 1935 a fost chemat să urmeze ediţia a II-a, Tipografi a Centrului de Instrucţie al „Cursul de Comandament” pentru gradul de general, pe Infanteriei, Sf. Gheorghe, care le-a terminat cu succes în mai 1936, iar la 10 mai 1937 1935, Războiul neamului a fost înaintat general. românesc 1916-1918, Iaşi, De la 1 octombrie 1918, În focul mitralierei. 1936 – 1 aprilie 1938 a Datorită sincerităţii şi comandat Brigada 17 realismului cu care sunt Infanterie din Oradea. În redate în aceste pagini urma unor disensiuni cu însemnările trăite la comandantul Diviziei a intensitatea maximă a 17-a, cu consimţământul războiului, lucrarea În comandantului Corpului focul mitralierei. Impresii, 6 Armată, la cererea Tipografi a Haşdeu, sa, generalul Garoescu, Bucureşti, 1919, a fost Generalul Gheorghe Garoescu. acuzat, printre altele, de premiată în anul 1921 10 mai 1937 faptul că „a fost lipsit de Academia Română cu de scrupul în alegerea Autograf Premiul „Constantinidi”.

30 3 (49) 2010 document studii/documente

Ca general, a continuat să scrie şi să publice Mişcarea O patrulă inamică se strecoară printre punctele de marilor unităţi motorizate, Bucureşti, 1939, Transportul în observaţie trece tranşeele din fl ancul stâng Clăbucet părăsit automobil al unui regiment de infanterie. în faţă de trupe şi ajunge la postul de comandă Căpitan Chiar în luna iulie 1939, în a cărei a 26-a zi a închis Istrate – pe care îl somează să se predea zicându-i pe nume: ochii pentru totdeauna, „Revista Militară” îi publica „Căpitan Istrate predai”. recenzia „Adevărul asupra bătăliei navale de la Jutlanda” iar Datorită prezenţei de spirit Căpitanul se salvează revista „Familia” de la Oradea, articolul intitulat „Mareşal şi printr-o salvă de focuri ordonată imediat, patrula se retrage, Lăcătuş”, în care povesteşte viaţa aventuroasă a mareşalului inamicul însă pătrunde prin spărtura din tranşee şi înaintează Voroşilov al Rusiei. spre a le ocupa . „Generalul George Garoescu Căpitanul Garoescu alarmat de prezenţa soldaţilor a fost un om și un militar distins25. noştri la postul de comandă, iese din tranşee, scrutează Își iubea cu pasiune cariera și cu imediat grava situaţie şi cum subsemnatul tocmai eram toată convingerea. în curs de refacerea Companiei a 2-a care dăduse un atac Viaţa lui a fost o continuă de front cu locotenent Apostolescu – restabilind grupele, muncă și luptă. secţiile şi plutoanele cu desemnarea comandanţilor, îmi dă Prin virtuţile și calităţile ordin să ocup tranşeele părăsite, alături de locotenent Culcer lui, generalul Gh. Garoescu lasă şi sublocotenent Nănescu; iar el cu secţia de mitraliere o în urma sa un mare și frumos pune imediat în acţiune, opreşte înaintarea inamicului şi exemplu. restabileşte linia de luptă, oprind panica şi dând posibilitatea Fie-i somnul lin și memoria unităţilor de aşi relua fi ecare locul lor pe linia de foc. A fost neatinsă”. o acţiune de moment – cu efect imediat şi cu consecinţa de a Generalul Gheorghe Garoescu salva ultima linie de tranşee care mai apăra luarea Buştenilor își doarme somnul de veci în şi cu ea retragerea tuturor trupelor din Grupul General Cimitirul Belu civil din București. Popovăţ. Dar ochii sclipitori şi forţa-i magnetizatoare de În amintirea actului de bravură atunci, acum sunt un neant – o amintire de un erou! din Primul Război Mondial, în Căpitan ing. I.N. Protopopescu anul 1940 un comitet de iniţiativă în frunte cu generalul Iosif Teodorescu, au dezvelit un bust PROCES-VERBAL al generalului Garoescu pe DN 1 Azuga, pe locul unde, cu Astăzi, 28 octombrie 1939 compania sa de mitraliere, a întârziat înaintarea nemţilor spre București, bust demolat la sfârșitul anilor ’50, când cultul Subsemnaţii personalităţii a declanșat prigoana împotriva statuilor. Teodorescu Iosif, general, cu domiciliul în Arad; P.S. La 9 mai 1920 Ioanovici Romulus, s-a căsătorit cu Eliza general, cu domiciliul în Oppler şi a avut o fi ică, Arad; Mich. Paleologu, Ruxandra-Georgeta, avocat, cu domiciliul în prin bunăvoinţa căreia Bucureşti, str. Armenească am intrat în posesia nr. 34; Constantin Nanescu, fotografi ilor de familie arhitect, cu domiciliul şi căreia doresc să-i 11917917 în str. Ştirbey Vodă nr. mulţumesc şi pe 131 şi inginer Ioan N. această cale pentru Protopopescu, cu domiciliul în Bucureşti, str. Episcopiei disponibilitatea de a ne nr. 6, întruniţi în şedinţă, sub preşedinţia d-lui general facilita documentarea şi Teodorescu Iosif la sediul d-lui inginer I.N. Protopopescu Gheorghe „Nony” şi Eliza consideraţia pe care o din str. Episcopiei nr. 6, am hotărât următoarele: Garoescu poartă memoriei tatălui 1. – Având în vedere că actele de bravură şi de mare domniei sale. luptător din marele război pentru întregirea neamului, ale camaradului nostru general George Garoescu, mort ÎN AMINTIREA EROULUI CĂPITAN GH. la 26 iulie 1939, am hotărât, pentru o pioasă amintire, să GAROESCU DIN REGIMENTUL 6 VÂNĂTORI ne constituim în comitet pentru a-i face un monument în semn de veneraţie, admiraţie şi drept imbold al generaţiilor Pe Valea Cerbului. Octombrie 1916. de viitor. Regimentul 6 Vânători ocupa tranşeele din Valea 2. – Desemnăm ca preşedinte al comitetului pe dl. g-ral Cerbului pe dreapta punctele Clăbucet faţă la cota 1304 şi Teodorescu Iosif, iar ca vicepreşedinte pe dl. g-ral Ioanovici pe stânga Costiţa şi Căpăţâna Porcului. Romulus.

document 2010 3 (49) 31 studii/documente

Totodată împuternicim pe d-nii: 14. – Se mai hotărăşte a se face apeluri la ziarul a) Dl. Arhitect Constantin Nănescu să se ocupe cu toate „Universul”, „România”, „Timpul” şi „Jurnalul” cu rugămintea lucrările pentru a se da formă defi nitivă monumentului; de a face şi o subscripţie publică la aceste ziare. b) Dl. Mich. Paleologu, avocat, să se ocupe cu 15. – În urma propunerii d-lui administrator delegat, îndeplinirea tuturor formelor juridice pentru obţinerea comitetul aprobă ca secretar onorifi c pe dl. inspector tuturor autorizaţiilor necesare de funcţionarea comitetului Drăghicescu Dimitrie, avocat la Ministerul Sănătăţii şi şi totodată de a se putea obţine locul la Azuga, unde se va pe dl. C. Tăriceanu, ziarist, fost plutonier în Regimentul 6 ridica monumentul; Vânători. c) Dl. Ing. I.N. Protopopescu este împuternicit cu 16. – Totodată se mai hotărăşte retipărirea broşurii administraţia necesară pentru buna executare şi îndeplinirea „Importanţa mitralierei în război”, întocmită de generalul scopului comitetului de iniţiativă, în calitate de administrator G. Garoescu. delegat. 17. – Comitetul propune ca dl. administrator delegat 3. – Sediul comitetului se stabileşte în str. Episcopiei să ia contact cu dl. general de divizie în rezervă Economu nr. 6, etajul II, unde va funcţiona biroul comitetului, cu Virgil pentru a-i propune să accepte Preşedinţia de Onoare personalul ce va fi necesar. a acestui comitet. 4. – Semnătura comitetului o va avea d-l preşedinte, 18. – Se cooptează ca membri în comitet d-nii Pictor general Teodorescu şi unul din membrii comitetului, sau din Cornescu, arhitect Radu Culcer şi maior Popa Lisseanu. lipsa d-sale, va semna administratorul delegat şi unul din Pentru care am dresat prezentul Proces-Verbal în ceilalţi membrii ai comitetului, sau în lipsa lor, va semna 6 exemplare, astăzi 28 octombrie 1939. administratorul delegat cu secretarul comitetului. Preşedinte Membri: Maior Popa Lisseanu 5. – Încasările se vor face numai pe bază de chitanţe General Iosif Teodorescu Ing. I.N. Protopopescu semnate de preşedinte şi administrator delegat. Arh. Constantin Nănescu 6. – Biroul va ţine o contabilitate a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, depunându-se lunar situaţiuni de casă. 7. – Comitetul se va întruni de cel puţin de două ori pe lună şi ori de câte ori va fi convocat de administratorul delegat. 8. – Toate cheltuielile se vor face pe baza unui buget întocmit şi aprobat de întreg comitetul. 9. – Fondurile care vor rezulta din subvenţii şi subscripţii, donaţiuni etc. se vor depune în măsura încasărilor la B.N.R. sau Casa de Depuneri pe numele comitetului de iniţiativă, urmând ca ridicările să se facă pe bază de delegaţiuni speciale date de comitet. 10. – Toţi membrii comitetului vor lucra în mod gratuit, exceptându-se numai cheltuielile de deplasări pe C.F.R. sau cu automobilul şi care vor fi făcute în interesul şi scopul comitetului pe baza delegaţiunii dată de preşedinte sau administratorul delegat. 11. – Comitetul are iniţiativa de a lua orice măsuri pentru bunul mers al său şi totodată are facultatea de a mai BBustulustul ggeneraluluieneralului GheorgheGheorghe GGaroescuaroescu coopta şi alte persoane ca membre ale comitetului. 12. – În urma propunerii d-lui administrator delegat, comitetul mai hotărăşte: a) Să se facă o broşură care să cuprindă un succint MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI ASISTENŢEI istoric al vieţii generalului G. Garoescu, punându-se în SOCIALE evidenţă actele de bravură importante săvârşite în timpul DIRECŢIA OCROTIRILOR războiului. Această broşură se va tipări într-un număr de către cel puţin 1000 exemplare, care se vor distribui la diversele COMITETUL PENTRU RIDICAREA instituţiuni şi unităţi militare ca anexă la o adresă prin care UNUI MONUMENT se va ruga instituţiunilor de a acorda o subvenţie pentru GENERALULUI GAROESCU GHEORGHE mărirea fondului necesar monumentului. La această adresă Bucureşti, Str. Episcopiei nr. 6, etaj II se va mai anexa şi o listă de subscripţie formular, care de asemenea se vor tipări într-un număr de 2000 exemplare. Vă facem cunoscut că, în conformitate cu art. I din Legea 13. – Comitetul mai hotărăşte să se facă intervenţiuni pentru reglementarea şi controlul apelurilor la contribuţia la Banca Naţională, Banca Românească, Banca Comercială benevolă a publicului, publicată în Monitorul Ofi cial nr. Română etc. 51 din 8 iunie 1923, am autorizat Comitetul de iniţiativă

32 3 (49) 2010 document studii/documente pentru ridicarea unui monument în comuna Azuga, judeţul Mediu”, 12 conferinţe ţinute ofiţerilor Școlii Speciale de Prahova, prin 200 (două sute) liste de subscripţie, care vor Geniu, „Despre autografe”), limbi străine („Curs practic circula până la 1 martie 1941. de limba franceză pentru militari”) și expertiză grafică Listele de subscripţie se vor viza de un delegat al („Generalul Carol Davila, fiul lui Franz Listz și al Contesei Prefecturii Poliţiei Capitalei. d’Agoult”). La expirarea termenului acordat, listele de subscripţie 8 Henri Stahl, „Porumbacu. 17 septembrie 1916”, se vor aduce la acea Prefectură, unde se va încheia procesul Imprimeria „Marvan” S.A.R., București, extras din volumul verbal de rezultatul bănesc obţinut, după care o copie „Spion”. Schiţe din război, lucrare premiată de „Cartea se va înainta Ministerului, ţinând seama că la neurmare Românească”. contravenienţii vor avea de suportat aplicarea sancţiunilor 9 Regimentul de Marș nr. 1, comandat de locotenent- prevăzute în legea mai sus speciﬁ cată. colonelul Mlădinescu. 10 Ministru, P.C. Slăvescu A.M.R., Memoriul original..., f. 18. 11 Director, A. Stamuleanu Ibidem, f. 19. 12 Ibidem, f. 21. 13 NOTE Ibidem, f. 31. 14 Ibidem, f. 32. 1 Serviciul Istoric al Armatei 15 Ibidem, f. 33. 2 Comitetul de iniţiativă Monumentul General 16 Ibidem, f. 36 v. Gheorghe Garoescu, „Biografia generalului George 17 Ibidem, f. 37. Garoescu”, Tipografia Coop. „Litera Creștină”, București, 18 Ibidem, f. 39 v. p. 3-4. 19 Ibidem, f. 40. 3 Arhivele Militare Române, Fond Memorii Bătrâni, 20 Ibidem, f. 43 v. Litera G, Memoriul original al generalului de brigadă 21 Ibidem. Garoescu Gheorghe nr. 681, f. 5-6. 22 Ibidem, f. 44 v. 4 Ibidem, f. 8. 23 Ibidem, f. 58. 5 Ibidem, f. 11. 24 „Revista Infanteriei”, august 1935. 6 Ibidem, f. 15. 25 Pentru meritele sale, a fost distins cu Medalia 7 Henri Stahl (n. 1877, București - m. 1942, ?), fost Jubiliară „Carol I” cu ocazia Jubileului de 40 de ani de stenograf și scriitor român, cu studii de istorie și de domnie a M.S. Regelui (1905), Medalia „Avântul Ţării” drept, colaborator apropiat al maestrului Nicolae Iorga. (1913), Ordinul „Coroana României” clasa a V-a cu spade A fost profesor la Școala de Război, unde a predat Istorie și panglici de „Virtutea Militară” (1917), Ordinul „Steaua și limbi străine. Contribuţii notabile la introducerea României” clasa a V-a cu spade și panglici de „Virtutea stenodactilografiei, grafologiei și metodei de expertiză Militară” (1917), Ordinul „Coroana României” clasa a V-a grafică în România. Ca prim stenograf al Parlamentului, de pace (1922), Medalia Comemorativă 1916-1921 (1921), a inventat sistemul naţional de stenografie (1908), adoptat Medalia „Victoria” (1923), Semnul onorific de aur pentru 25 oficial în 1941. Autorul unor lucrări de literatură („Un de ani de serviciu (1927), „Croix de Guerre” franceză (1920), român în lună”), stenografie și dactilografie, istorie („Ţările „Leul alb” cehoslovac clasa a IV-a și Medalia „Ferdinand I” Românești până în preajma timpurilor moderne”, „Evul cu spade (1932).

PORTRAIT. GENERAL GHEORGHE GAROESCU – CAPTAIN (N.) MARIAN MOSNEAGU, PH.D.

Abstract: Infantry oﬃ cer with commander and tactician skills, General Gheorghe Garoescu (1886-1939) had an exceptional career and a remarkable publishing activity that places him in the Romanian military inter-war personality’s gallery.

Keywords: Gheorghe Garoescu, combat, publisher, First World War, skill

document 2010 3 (49) 33 studii/documente ASPECTE DIN VIAŢA GENERALULUI NICOLAE UICĂ

Elena ZÎRNĂ1

nul dintre ofi ţerii apreciaţi ai Armatei Române, inteligent, studios şi foarte stăruitor […] Este un ofi ţer Uajuns ministru de război, generalul Nicolae conştiincios şi devotat la serviciu. Prin conştiinţele dobândite Uică s-a născut la data de 2 februarie 1877, în localitatea în şcoală şi cu puterea de muncă ce-l caracterizează, am Târnava de Sus, plasa Câlniştea, districtul Vlaşca, ca fi u al convingerea că acest ofi ţer va fi un prea bun element în arma lui Anton Uică şi al Mariei2. sa şi se va afi rma în serviciul trupei”5. Nicolae Uică a domiciliat în În perioada 25 decembrie Giurgiu pentru o buna perioadă ,,Cultură generală şi militară 1908 – 1 noiembrie 1910 a de vreme, când a încheiat superioară; autor a mai multor urmat cursurile Şcolii Militare şi căsătoria cu domnişoara, scrieri militare de valoare de Infanterie, al cărei comandant, Constanţa D. Cratero, la data instructivă; cunoştinţele teoretice locotenent-colonelul Dragalina, de 4 noiembrie 1900, cu care a avea să spună despre el că ,,este avut un copil, pe nume Maria- şi experienţele practice, ajută un excelent ofi ţer din toate punctele Ecaterina (s-a născut la 14 spiritul său inventiv să creeze de vedere. Inteligent, foarte martie 1908). Soţia generalului, noutăţi utile” conştiincios, muncitor, energic Constanţa Cratero, s-a născut şi devotat serviciului. I se poate în anul 1880, în localitatea Câmpulung şi a decedat în încredinţa orice serviciu”6. anul 1957, pe 29 decembrie, la vârsta de 77 de ani, având După absolvirea cursurilor Şcolii Militare de domiciliul în Bucureşti, pe strada Procopie Dumitrescu, Infanterie, a fost repartizat la Diviziei a 3-a Infanterie, 3 la numărul 6, Raionul 1 Mai, judeţul Ilfov . având funcţia de ofi ţer de stat major. Una dintre misiunile Nicolae Uică a fost elev al Şcolii Fiilor de Militari primite a fost şi aceea de a supraveghea rechiziţiile pe din Craiova, începând cu 28 august 1893, iar de la 1 traseul Titu-Piteşti în timpul mobilizării diviziei pentru septembrie 1897 până la 1 iulie 1899 a fost elev al Şcolii manevrele regale7. de Ofi ţeri de Infanterie. După absolvirea şcolii de ofi ţeri, La data de 1 octombrie 1911, Nicolae Uică a fost a fost repartizat la Regimentul nr. 5 Infanterie „Vlaşca”, mutat în Divizia a 9-a Infanterie şi la scurt timp de la având gradul de sublocotenent. A promovat şcoala cu venirea sa în această unitate, şeful de stat major al diviziei, media 14,34, fi ind clasifi cat al 35-lea din 132 de cursanţi. locotenent-colonelul Nicolau, avea să-l caracterizeze ca A luat parte la concentrările şi manevrele din anul 1903, fi ind un ofi ţer ,,inteligent, are o buna judecată, posedă o având funcţia de ofi ţer adjutant al cultură generală dezvoltată. comandantului Regimentului 5 Ascultător. Poate conduce cu Infanterie „Vlaşca”, funcţie pe care a energie şi pricepere unitatea ce i îndeplinit-o cu succes. se va încredinţa. La data de 10 mai 1904, Nicolae Are o bună educaţie Uică a fost avansat la gradul de militară. A fost însărcinat cu locotenent. biroul adjutantură, iar pe timpul A intrat la Şcoala Superioară de concentrărilor şi manevrelor din Război, ale cărei cursuri le-a urmat acest an, la operaţiuni, de ambele în perioada 1 octombrie 1906- servicii avute s-a achitat în 25 decembrie 1908, şcoală pe care mod inteligent, conştiincios şi cu a absolvit-o cu succes, având media 8 13,32. La 10 mai 1908 a fost avansat multă exactitate” . la gradul de căpitan, conform Î.D. La mobilizare, în 1913, a nr. 1536 din 19084. fost repartizat la Serviciul de Nicolae Uică era notat de fi ecare Stat Major al Diviziei a 5-a dată cu califi cativul „foarte bine” Infanterie Rezervă, unde i s-a de către superiorii săi, exemplu în pus la încercare rezistenţa fi zică acest sens fi ind caracterizarea făcută şi capacitatea sa, iar reuşita de comandantul Şcolii Superioare nu a făcut decât să primească de Război, locotenent-colonelul dintre cele mai bune aprecieri. GGeneraluleneralul NNicolaeicolae UUicăică Găiseanu: ,,cpt. Uică este un ofi ţer În calitate de locţiitor al şefului

34 3 (49) 2010 document studii/documente

de Stat Major la Merită să înainteze cât mai curând în gradele cele mai această divizie, în înalte. Totdeauna va fi o achiziţie atât pentru serviciu, cât şi timpul instrucţiei, pentru şefi i săi”12. cât şi în timpul În perioada în care Corpul 3 Armată se afl a în manevrelor, a dat zona de refacere din judeţul Botoşani, dar şi pe frontul dovadă de tact, Siretului, colonelul Nicolae Uică şi-a îndeplinit foarte hotărâre şi judecată bine îndatoririle care i-au fost încredinţate, dovadă cele foarte bune. ,,În consemnate de comandantul Corpului 3 Armată, colonelul aceste însărcinări ca Vasilescu: ,,Colonelul Uică se prezintă bine. Este sănătos şi rezistent la oboseli şi privaţiuni. Dă dovadă în serviciu de un şi în alte multiple tact şi o educaţie ostăşească deosebită. Este blând cu subalternii însărcinări ce i-am şi respectuos faţă de cei mai mari în grad cu dânsul. Este sincer şi dat s-a achitat foarte devotat şefi lor şi incapabil de perversitate. Nu este cârtitor şi nici bine. Tratează clevetitor. Este un foarte bun camarad şi un gospodar de frunte. cu blândeţe pe Ferice de corpul care-l va avea ca comandant. subalternii săi şi-i M-a ajutat cu pricepere şi sârguinţă în studiul diferitelor apreciază fără ipoteze ce fac pentru acţiunea C. 3 Arm. şi a trupelor ce-i mai părtinire. Foarte erau puse la dispoziţie spre a face faţă unei acţiuni vrăşmaşe capabil să comande peste Siret în raport cu mersul anarhiei din unităţile ruse”13. Arcul de Triumf, Bucureşti, 1922 şi să administreze Elogioasele aprecieri aduse colonelului Uică, au fost unitatea şi are materializate în anul 191814 când a fost decorat cu Ordinul dreptul să aspire a comanda în gradele următoare ale ,,Steaua României ” cl. a IV-a, cu spade, în grad de ,,cavaler”. ierarhiei”, avea să-l caracterizeze şeful de Stat Major al În afara acestor ordine şi medalii, a mai primit Ordinul Diviziei 5 Infanterie Rezervă, maiorul I. Manolescu 9. ,,Sfântul Vladimir”, cl. a IV-a, cu spade, Ordinul ,,Sfânta Căpitanul Uică a fost înaintat, la excepţional, la gradul Ana”, cl. a II-a cu spade, cât şi Medalia Jubiliară ,,Carol I”. de maior în data de 1 aprilie 1914, conform Î.D. nr. 1148 La 1 iunie 1918 a fost numit comandant al din 18 martie 1914. Tot în acest an, datorită meritelor sale Regimentului 1 Grăniceri din Corpul Grănicerilor, pe deosebite, a fost decorat cu Medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, care l-a condus cu multă ,,competenţă şi cu totul mulţumitor. cl. I, cu spade, iar în anul 1915 a fost decorat cu Ordinul Deşi Regimentul 1 Grăniceri n-a ocupat sectorul destinat pe „Coroana României”, cu spade, cl. a V-a10. frontiera ţării până la 31 octombrie 1918, a contribuit totuşi În noiembrie 1915 era încadrat la Regimentul 61 cu mai mult de două batalioane în sectoarele Regimentelor 2 Infanterie, iar comandantul acestei unităţi, locotenent- şi 3 ca întăriri. colonelul Ştefănescu, nota următoarele aprecieri în foaia La inspecţia ce am făcut şefului atât pe graniţă, cât şi califi cativă a maiorului Uică: ,,Cultură generală şi militară la batalionul de instrucţie, am constatat că ofi ţerii şi trupa superioară; autor a mai multor scrieri militare de valoare sunt la înălţimea cerută ca disciplină, instrucţie militară şi instructivă; cunoştinţele teoretice şi experienţele practice, ajută specială la grăniceri. spiritul său inventiv să creeze noutăţi utile. Colonelul Uică în conducerea şi refacerea Regimentului Comandant de batalion prin excelenţă pregătit în 1 Grăniceri, slăbit ca elemente în urma campaniei 1916- aplicaţiunile pe hartă şi teren, a dovedit că conduce cu înlesnire 1918 din cauza pierderilor, a desfăşurat o muncă pricepută cele trei arme în luptă, pe a căror tehnică şi tactică e stăpân”11. şi rodnică şi a pus încă odată în vază, însuşiri ostăşeşti cari În perioada războiului, cât timp a fost mobilizat (15 îl înalţă printre cei mai buni comandanţi de regimente”15, august 1916-1 iunie 1918), a făcut parte din Direcţia după cum nota comandantul Corpului Grănicerilor, Superioară a Stabilimentelor de Artilerie - Corpul 3 generalul Lişcu, în foaia califi cativă întocmită în perioada Armată. mai-octombrie 1918, pentru ca mai târziu, în perioada La data de 1 noiembrie 1916 a fost înaintat, la noiembrie-martie 1919, să-l caracterizeze astfel: ,,Col. excepţional, la gradul de locotenent-colonel, conform Uică, ca şi în trecut, se bucură de aceleaşi bune aptitudini Î.D. nr. 3064 din 1 noiembrie 1916, pentru ca mai târziu, fi zice, sănătos şi rezistent. […] În conducerea R 1 Gr. în aproximativ la un an de zile, să i se acorde gradul de colonel, toate împrejurările a dovedit deosebită competinţă, foarte conform Î.D. nr. 1330 din 13 noiembrie 1917. multă iniţiativă, prevedere şi hotărâre. Este foarte energic şi A avut toate ,,calităţile cu prisosinţă, cerute unui om şi cu multă putere de lucru. militar”. A îndeplinit funcţiile de subşef de stat major şi şef al R. 1 Gr. a ocupat în cursul lunii decembrie 1918 cu 4 biroului de operaţii în perioada septembrie 1917–februarie companii frontiera Dunării de la Orşova la Spanţov (Est 1918. Şeful de Stat Major al Corpului 3 Armată, colonelul Olteniţa), iar cu una companie Valea Mureşului la Deva şi G. Găvănescu, îl caracteriza astfel: ,,Este prea cunoscut de împrejurimi şi a trimis pentru liniştea şi siguranţa regiunii toată lumea militară, atât ca organizator, ca ofi ţer de stat major petrolifere la Câmpina şi împrejur, batalionul de instrucţie şi ca ofi ţer de front, pentru a mai adăuga ceva şi eu. (4 companii). document 2010 3 (49) 35 studii/documente

Datorită educaţiei imprimată ofi ţerilor şi trupei prin la 1 ianuarie 1924, conform Î.D. nr. 73 din 5 ianuarie desele convorbiri personale şi directivele date de col. Uică, 1924, publicat în M.OF. nr.6 din 11 ianuarie 192419. serviciul de pază pe frontieră, în Transilvania şi în regiunea Timp de doi ani de zile, din februarie 1924 şi până în Câmpinei, se îndeplineşte conştiincios şi în bune condiţiuni, februarie 1926, generalul Uică a comandat cu priceperea reuşindu-se pe frontiera Dunării să se pună stavilă tuturor caracteristică Brigada 9 Infanterie, ,,dirijând cu multă încercărilor de contrabandă ce se făceau de către bulgari”16. competinţă instrucţia regimentelor, care fi ind răspândite, face Frumoasele aprecieri ale şefi lor la adresa colonelului ca supravegherea să fi e şi mai grea”. Nicolae Uică s-au concretizat mai târziu, la 20 martie La 26 februarie 1926 a fost numit şef de Stat Major 1920, prin numirea sa la comanda Brigăzii 17 Infanterie al Inspectoratului 2 Armată, funcţie pe care a avut-o până din cadrul Diviziei 9 Infanterie. Pe lângă activităţile sale la 1 aprilie 1929. În această perioadă a fost caracterizat de care ţineau de comanda brigăzii, a condus foarte bine către şefi i săi numai la superlativ: ,,comandă pe subordonaţii ,,sectorul operativ corespunzător jud. Caliacra […]. Munca săi cu linişte şi autoritate ştiind a se face respectat şi iubit şi a neobişnuită ce depune, modul de a se purta cu populaţia obţine de la ei maxim de muncă şi de folos. Are o vie inteligenţă şi măsurile bune ce ştie să ia şi mai ales să le aplice cu naturală, o judecată dreaptă şi mult simţ practic, calităţi care oportunitate, au făcut ca în sectorul brigăzii sale, atacurile îl fac a fi un preţios colaborator într-un comandament de bandelor de comitagii bulgari să înceapă cu mult mai târziu armată […] a comandat cu distincţie regiment şi brigadă, ca în jud. Durostor şi atunci pe o scară mult mai redusă, va comanda bine şi divizia”20, cuvinte scrise de inspectorul iar populaţiunea să fi e liniştită şi încrezătoare în puterea general pe armată, generalul Nicolae Petala. de apărare a trupelor noastre”.17 Caracterizare ce a fost La data de 1 aprilie 1929 a fost numit comandant consemnată în foaia sa califi cativă de către comandantul al Diviziei a 5-a Infanterie, punându-şi în valoare încă Diviziei 9 Infanterie, generalul Mironescu. odată, calităţile sale de bun ,,gospodar, destoinic şi inimos, În timp ce era la comanda Brigăzii 17 Infanterie şi a iubitor de oameni, instituţie şi ţară”, aducându-şi aportul sectorului operativ din judeţul Caliacra, colonelul Uică a la refacerea Cimitirului Eroilor şi la renovarea Spitalului fost numit şi preşedinte al Curţii Marţiale a Corpului 5 Militar din Bucureşti21. Armată, reuşind să facă faţă cu succes îndatoririlor sale. La 10 octombrie 1931 a fost propus a fi înaintat A fost propus a fi înaintat, în mod excepţional, la la gradul de general de divizie, fi ind numit la comanda gradul de general de brigadă, fi ind admis la examenul Corpului de Grăniceri. Aproape doi ani mai târziu, în care trebuia susţinut pentru a obţine acest grad, în anul februarie 1933, a fost însărcinat cu comanda provizorie 1921, mai precis în iulie 1921, când a întocmit o lucrare a Corpului 2 Armată, îndeplinindu-şi cu succes toate nuanţată şi complexă, pe care, comisia ce a analizat-o, a obligaţiile pe care le are un comandant de mare unitate: apreciat-o ca fi ind foarte bună18. ,,Sănătos şi rezistent, apt pentru campanie. A comandat La data de 1 octombrie 1923 a fost numit şef de Corpul Grănicerilor. Caracter cumpănit şi energic, Stat Major al Corpului 5 Armată, funcţie pe care a temperament calm. Conduce instrucţia ofi ţerilor şi a trupei deţinut-o până în februarie 1924. În această perioadă, cu multă competinţă, dând directive şi ordine potrivite”22. a fost înaintat la gradul de general de brigadă, Ca urmare a tuturor acestor aprecieri bine documentate, Nicolae Uică a fost înaintat la gradul de general de divizie, la data de 1 aprilie 1933, conform Î.D. nr. 883 din 3 aprilie 1933 şi a devenit comandantul defi nitiv al Corpului 2 Armată. Apogeul carierei sale l-a constituit numirea în funcţia de ministru al Apărării Naţionale, la data de 14 noiembrie 1933, conform Î.D. nr. A/2902 din 14 noiembrie 1933, publicat în M.OF. nr. A/263 din 19 noiembrie 193323, el fi ind continuatorul misiunilor începute de generalul Constantin Ştefănescu-Amza, cel care a fost ministrul de Război înaintea sa. Părerea noastră este că generalul de divizie Uică Nicolae s-a remarcat în mod special prin refacerea monumentului ,,Arcul de Triumf”, din Bucureşti. Cât despre iniţiativele legislative poate că cea mai importantă a fost promulgarea şi aprobarea ,,Legii pentru pregătirea premilitarilor”. În ceea ce priveşte Arcul de Triumf, din cauza vitregiei Arc de Triomphe, Paris vremurilor, acest monument care a fost ridicat provizoriu

36 3 (49) 2010 document studii/documente

în cinstea armatelor învingătoare şi a regelui Ferdinand în timpul cel mai scurt, la răscrucea drumului simbolic, care I, nu a putut fi refăcut la timp, transformându-se într-o leagă Orientul cu Apusul, cel mai frumos monument din ruină. Arcul de Triumf urma să simbolizeze vitejia şi lume, demn urmaş a celor care strălucesc de mii de ani în faptele pline de glorie ale Armatei Române. Populaţia a pieţele şi forurile din Cetatea Eternă. contribuit cu peste 7 milioane de lei la ridicarea Arcului Sunt încredinţat, că nici un ostaş, nu va lipsi de la acest de Triumf, răspunzând cu promptitudine apelurilor apel şi că modestul lui obol, va fi dat din toată inima, pentru lansate de Ministerul Apărării Naţionale. realizarea grandioasei opere, spre cinstea şi gloria armatei Prin Ordinul General nr. 4408 din 1 februarie 1934 române. al Ministerului Apărării Naţionale24, noul ministru, generalul de divizie Nicolae Uică, adresa un apel tuturor Dumnezeu să ne ajute! camarazilor pentru a înţelege valoarea simbolică a Ministrul Apărării Naţionale monumentului în conştiinţa poporului român, rugându-i General de Divizie Uică”25 să contribuie cu bani pentru a-l putea reface: Sumele ce urmau a fi reţinute lunar, începând cu luna ,,IUBIŢI CAMARAZI, februarie a anului 1934, au fost defalcate astfel: „1 leu de soldat, 2 lei de caporal, 3 lei de sergent, 5 lei de subofi ţer, 20 După cum ştim cu toţii, strămoşii noştri – Romanii – lei de sublocotenent si locotenent, 25 lei căpitan, 40 lei de ofi ţer ridicau arcuri de triumf, sau columne, în cinstea Împăraţilor superior, 100 lei de general, 5000 lei de Ministrul Apărării şi generalilor, cari mutau hotarele imperiului şi duceau faima Naţionale”26. vitejiei şi torţa geniului roman, până în cele mai îndepărtate Convins fi ind de faptul că exemplul armatei nu va colţuri ale lumii, eternizând în marmora imaculată, rămâne fără ecouri în rândul populaţiei, ministrul Uică nemuritoarele lor fapte. a intervenit la guvern pentru a obţine sprijin din partea După aproape două mii de ani, aceste monumente capo colegilor săi. Demersurile sale au fost încununate de succes. d’operă de artă, documente autentice şi necontestate ale În acest sens, iată doar un exemplu: încă din primele luni ale istoriei, se pot şi astăzi admira la Roma, leagănul neamului anului 1934, s-au tipărit o serie de cărţi poştale cu fotografi a românesc. Arcului de Triumf, de asemenea, ministrul Finanţelor, V. Ele au fost acelea, cari au făcut să ţâşnească scânteia, Slăvescu, a aprobat emiterea unei medalii comemorative27. din subconştientul poporului român – ce a aprins minţile Ca ministru, generalul de divizie Uică a luat măsurile şi inimile, dându-ne seama de nobila noastră origine şi de necesare pentru realizarea unei broşuri de aproximativ 50 revendicările asupra pământului strămoşesc, cotropit de de pagini care „să cuprindă, în rezumat, pagini de glorie din duşman[…]. trecutul neamului românesc”28. Conducătorii neamului nostru la rândul lor, n-au Aşa cum am spus şi mai sus, populaţia nu a rămas aşteptat decât clipa înfăptuirei idealului naţional, ca să insensibilă la acţiunea de reconstrucţie a Arcului de Triumf imortalizeze în piatră, vitejia ostaşului român. începută în timpul ministeriatului generalului de divizie Intrarea triumfală în Capitala Ţării, a Marelui Uică. Dovadă fi ind contribuţiile profesorilor, artiştilor şi şi gloriosului rege Ferdinand I, în fruntea armatelor chiar ale pensionarilor la ridicarea faimosului monument. învingătoare, trebuia cinstită după tradiţie şi bucureştenii în Cea de-a doua acţiune din timpul mandatului său, a elanul lor, s-au grăbit să înjghebeze provizoriu un arc de fost aprobarea „Legii pentru pregătirea premilitarilor”, lege triumf la şosea. care a fost promulgată prin Decretul Regal nr. 1329 din 8 Din cauza vitregiei vremurilor, acest monument n-a mai 1934, publicat în M.OF. nr. 107 din 11 mai 193429. putut fi refăcut şi s-a transformat într-o jalnică ruină. Legea s-a votat de Senat în şedinţa din 28 aprilie 193430 Trecerea pe sub el, în loc să fi e o redresare a sufl etului, o şi a fost structurată pe cinci capitole şi anume: înviorare a spiritului şi un moment solemn de reculegere, Capitolul I care cuprindea scopul, participanţii și durata pentru cei căzuţi pe plaiurile şi crestele munţilor, dă naştere pregătirii premilitare; la o depresiune morală dăunătoare şi contrară scopului, Capitolul al II-lea în care era descrisă organizarea pe pentru care el a fost ridicat […]. linie de învăţământ din punct de vedere al programelor Un astfel de monument urmând să reprezinte, tot ceea după care se va desfășura această pregătire a premilitarilor; ce este mai grandios ca manifestare şi realizare de artă, nu Capitolul al III-lea care cuprindea materialele, fondurile poate fi construit în grabă şi reclamă imense sacrifi cii. și locaţiile necesare desfășurării pregătirii premilitarilor; Cum acest arc de triumf va simboliza vitejia şi faptele Capitolul al IV-lea în care erau specificate avantajele, glorioase ale armatei române, este de la sine înţeles, că dar și sancţiunile și drepturile pe care le aveau tinerii care exemplul de sacrifi ciu trebue să-l dea tot oştirea instituţia, participau la această activitate premilitară; care păstrează cu sfi nţenie tradiţia şi virtuţile neamului. Capitolul al V-lea care cuprindea dispoziţiile fi nale şi Fac apel la conştiinţa, inima şi sufl etul soldaţilor, anume modul de aplicare al acestei legi. subofi ţerilor şi ofi ţerilor, ca să contribue cu sumele ce-au fost O altă lege pe care ministrul Apărării Naţionale, calculate, după posibilităţile fi ecăruia, pentru a putea înălţa, generalul de divizie Nicolae Uică, şi-a pus semnătura, document 2010 3 (49) 37 studii/documente alături de ministrul justiţiei din perioada anilor 1933 – amintim: ,,Istoricul şcoalei militare de infanterie de la anul 1934, Victor Antonescu, a fost ,,Legea pentru construcţia 1847-1911”, editată de către Tipografi a George Ionescu, liniei ferate Ilva Mică – Vatra Dornei”, publicată în M.OF. în anul 191633, dicţionarul ce cuprindea 368 pagini (fi ind nr. 89 din 17 aprilie 1934, lege aprobată în partea de fi nal a coautor cu căpitanul Ion Sâmboteanu), intitulat: ,,A-Z. mandatului său31. al ofi ţerului în campanie”, apărut sub editura Institutului Generalul de divizie Nicolae Uică a demisionat din de Arte Grafi ce ,,Carol Göbl”, în 191534, un foarte bun funcţia de ministru al Apărării Naţionale la data de 31 mai manual al comandantului de infanterie (editat în 1924), 1934, conform Î.D. nr. A/1567 din 31 mai 1934, publicat în documentându-se nu numai din cărţile şi regulamentele M.OF. nr. A/124 din 1 iunie 1934. româneşti, ci şi din cele franţuzeşti (această lucrare era După plecarea sa din minister, a continuat să comande foarte utilă pentru precizarea drepturilor şi îndatoririlor Corpul 2 Armată până la data de 2 octombrie 1936, când unui comandant de infanterie). a fost investit în funcţia de inspector general al Infanteriei O altă operă pe care şi-a pus semnătura a fost la Ministerul Apărării Naţionale, fi ind însărcinat cu ,,Memorator general pentru uzul ofi ţerilor activi şi de rezervă conducerea lucrărilor de înzestrare a infanteriei. Această din toate armele şi serviciile” – Ediţia I, apărută la Bucureşti, funcţie a deţinut-o până la data de 1 noiembrie 1937, când la Tipografi a ,,F. Göbl Fii…”, în 1927, conţinând 520 pagini a fost trecut în rezervă, conform Î.D. nr. A/3574 din 1937, (cu ilustrate)35. având o vechime în serviciu de peste 45 de ani. Începând cu Generalul de divizie Nicolae Uică a decedat la data de 1 martie 1938 a avut drept de pensie, conform Decretului 21 iulie 1940, la vârsta de 63 de ani. Trecerea lui în nefi inţă Lege nr. A/3487 din 193732. a fost consemnată prin certifi catul de deces nr. 1546 din A fost un ofi ţer extrem de bine pregătit pe tot parcursul 1940. A murit în Bucureşti, chiar în locuinţa sa de pe strada carierei sale. A fost autorul a mai multor lucrări, printre care Traian, nr.179, Sectorul 236.

NOTE

1 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 22 Ibidem, f. 45. 2 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, (în 23 Idem, Registrul foi matricole - ofi ţeri infanterie, vol. 1, f. 1876. continuare C.S.P.A.M.I.), Fond Direcţia Cadre şi Învăţământ, 24 Idem, fond Ministerul de Război - Cabinetul Ministrului, dosar Registrul foi matricole - ofi ţeri infanterie, vol. 1, f. 1876. nr. crt. 164, ff. 103-104. 3 Idem, Fond Direcţia Personal - Secţia Pensii Militare, inv. nr. 500, 25 Idem, „Monitorul Oastei” nr. 32 din 10 februarie 1934, pp. 417- lit. U, crt. 6. 418. 4 Idem, Fond Direcţia Cadre şi Învăţământ, Registrul foi matricole - 26 Ibidem, p. 417. ofi ţeri infanterie, vol. 1, f. 1876. 27 Idem, Fond Ministerul de Război - Cabinetul Ministrului, dosar 5 Idem, dosar personal – generali, nr. crt. 16.500, f. 14. nr. crt. 164, f. 102. 6 Ibidem, f. 15. 28 Ibidem, f. 107. 7 Ibidem. 29 Idem, „Monitorul Ofi cial” nr. 107 din 11 mai 1934, partea I, 8 Ibidem, f. 18. pp. 2919-2922. 9 Ibidem, f. 19. 30 Ibidem. 10 Ibidem, f. 20, 22. 31 Ibidem, „Monitorul Ofi cial” nr. 89 din 17 aprilie 1934, partea I, 11 Ibidem, f. 22. p. 2398. 12 Ibidem, f. 24. 32 Idem, fond Direcţia Personal - Secţia Pensii Militare, inv. nr. 500, 13 Ibidem, f. 26. lit. U, crt. 6. 14 Ibidem, f. 1. 33 Idem, Bibliografi a Militară Română (1831-1913), vol. I, Biblioteca 15 Ibidem, f. 29. Centrală a Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 1975, p. 16 Ibidem, f. 30. 17 204. Ibidem, f. 34. 34 18 Idem, fond Ministerul de Război - Direcţia Personal, dos. nr. crt. Idem, Bibliografi a Militară Română (1914-1944), vol. II, 1841. Biblioteca Centrală a Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 19 Idem, fond Direcţia Cadre şi Învăţământ, Registrul foi matricole - 1975, p.346. 35 ofi ţeri infanterie, vol. 1, f. 1876. Ibidem. 36 20 Idem, dosar personal - generali, nr. crt. 16.500, f. 39. Idem, Fond Direcţia Personal - Secţia Pensii Militare, inv. nr. 500, 21 Ibidem, f. 43. lit. U, crt. 6.

ASPECTS FROM THE LIFE OF GENERAL NICOLAE UICA – ELENA ZIRNA

Abstract: Major-General Nicolae Uica had a remarkable military career that oﬀ ered him the position of Minister of Defense. Besides his specialty works, his activity is tied to the restoration of Triumphal Arch Monument from Bucharest and the Law of pre-military preparation.

Keywords: company, military hierarchy, commander, Triumphal Arch Monument, pre-military

38 3 (49) 2010 document studii/documente Jean Bart (Eugeniu Botez) autorul „Memoriului asupra Comisiunei Europene Dunărene” (februarie 1913)

dr. Cornel ŢUCĂ1

rticolul de faţă continuă publicarea „Părţii I” Deşi această părere a fost spusă cu tărie de o recunoscută Aa documentului prezentat pe larg în numărul autoritate militară, totuşi foarte mulţi cred încă despre gura anterior al revistei, cu o scurtă prezentare a activităţii autorului canalului Sulina că nu are o mare importanţă militară din în calitatea sa de ofi ţer al Marinei Regale Române. Redăm cauză că terenul Deltei nu permite desfăşurări de trupe, deci mai jos partea a II-a integrală a memoriului nominalizat. apărarea trebuie să înceapă de pe frontul Tulcea-Isaccea- Bugeac. Delta şi Sulina trebuie abandonate fi ind de prisos a mai PARTEA a II-a apăra gura canalului Sulina când vasele ruse vor putea intra şi pe gura Kiliei. „Comisiunea Europeană Dunăreană Chestiunea se mai complică prin condiţiile de confuză şi importanţa militară a gurii canalului Sulina neutralitate a C.E.D., ceea ce face ca toţi să se ferească de a preciza rolul militar al Sulinei. E drept că Delta Dunării, prin natura sa topografi că, cu imensele întinderi mlăştinoase, bălţi, Este cunoscut de toţi „Nu numai că C.E.D. nu poate să – şi lucrurile cunoscute nu canale şi gârle, nu poate fi utilizată ne apere gura Sulinei într-un viitor trebuie ţinute ascunse – că pentru operaţii de uscat. Sulina apărarea regiunii Focşani – război, dar, dimpotrivă, ea va fi cauza rămâne ca o insulă înconjurată de Nămoloasa – Galaţi poate care ne va împiedica organizarea din mare, Dunăre şi bălţi şi ca atare fi întoarsă pe la Est printr-o timp a apărării acestui punct, care în trebuie considerată, mărginindu-ne cooperaţie a armatei inamice condiţiile actuale este condamnat să numai la o apărare locală în deltă. de uscat cu fl ota sa de război cadă în mâinile inamicului chiar de la E adevărat că ruşii au cheltuit mult ca să-şi deschidă canalul intrată pe gurile Dunării. începutul ostilităţilor” Există o strânsă legătură între Polunoşnoi de la gura Kiliei, dar au apărarea regiunii F.N.G., apărarea şi conservarea Dobrogei reuşit numai în parte. Maximul de adâncime e 12 picioare şi apărarea Dunării până la Silistra. engleze, pe când la Sulina e 24 picioare. Canalul rusesc Una fără alta cu greu se poate face. având direcţia N-S de câteva ori pe an se închide din cauza Astăzi, încă singurul drum prin care vasele de război vântului de Nord şi vasele ruse sunt silite să intre tot pe gura cu pescaj mare pot pătrunde în Dunăre, este braţul Sulinei. Sulinei. Prin urmare, ca să apărăm Dunărea va trebui să fi m în stare O statistică a vaselor militare ruse, cu pescajul, tonajul şi a interzice intrarea vaselor de război prin acest braţ”2. armamentul lor, arată marea deosebire dintre forţele navale ruse ce se pot introduce pe Kilia faţă de cele ce se pot introduce pe Sulina. Am putea zice că dacă ruşii au la Kilia o portiţă, noi avem la Sulina poarta cea mare pe care nu trebuie să o lăsăm deschisă. A nu apăra şi păstra Sulina, înseamnă nu numai că lăsăm deschisă marea poartă a fl uviului, dar încă înlesnim inamicului a-şi stabili pe teritoriul nostru o puternică şi sigură bază CrucişătorulCrucişătorul ElisabetaElisabeta de operaţii.

document 2010 3 (49) 39 studii/documente

Sulina şi C.E.D. pe timpul războiului din 1877

Pentru apărarea Sulinei însă, trebuie neapărat să ţinem seamă şi de C.E.D.. Ce situaţie şi ce rol are această autoritate inter- naţională pe teritoriul nostru în timp de război? În ce constă neutralitatea gurii Dunării? Foloasele şi greutăţile care le putem avea din partea C.E.D. în timp de războiu? Pentru a limpezi aceste chestiuni, trebuie a cunoaşte şi analiza faptele întâmplate CCanonieraanoniera FFulgerululgerul în războiul din 1877, căci ele vorbesc mai răspicat decât Portul Sulina, adăpost pentru sute de vase, are imense protocoalele şi tratatele. depozite de cărbuni, materiale şi alimente, spitale, ateliere Gura Sulinei în 1877 se afl a în stăpânirea turcilor, care de reparaţii, instalaţii, maşini, şlepuri, ceamuri, remorchere, aveau aici o escadră compusă din vreo cinci vase. bărci, o populaţie maritimă mixtă, în majoritate compusă Ruşii, cu toate încercările făcute, atacând pe mare, pe din greci şi ruşi, care pot aduce preţioase servicii în diferitele Dunăre şi pe uscat, n-au reuşit să cucerească Sulina. operaţii pe fl uviu. Îndată după declaraţia războiului, consulul rus face Portul Sulina va servi ca o solidă şi bogată bază de cunoscut C.E.D. că din ordinul A. S. Marele Duce, navigaţia operaţiuni pentru fl ota inamicului care se va instala la Gura este interzisă cu totul pe Dunăre. Dunării pentru a-şi pregăti de aici atacurile, pe deoparte Şi nu trebuie să uităm că Rusia pe atunci nu stăpânea împotriva frontului Tulcea şi Galaţi, iar pe de altă parte nicio parte din malurile Dunării. împotriva litoralului maritim şi a portului Constanţa. Marele Vizir dă ordinul pentru blocarea Dunării, Ruşii strămutându-şi baza de operaţii din Sevastopol prin care declară că regulile obişnuite relative la comerţul în Sulina, câştigă distanţă de aproape 300 km. neutrilor pe mare nu se pot aplica pe Dunăre, căci acest Dacă apăram Sulina şi interzicem intrarea vaselor ruse fl uviu formează o linie de apărare. Comandantul armatei pe această gură, poziţia de la Tulcea se va apăra numai din turceşti este învestit cu dreptul de a proclama orice măsură direcţia canalului Ceatalu Kiliei, printr-un fort de oprire cu motivată printr-o necesitate militară3. piese mari pe ieşindul din partea de sus a Tulcei, pentru a Farurile de la Sulina şi Sf. George sunt stinse şi Hovart- bate Dunărea ca să împiedice înaintarea vaselor ruse, care, Paşa anunţă C.E.D. că, întrucât ruşii scufundă vase pe intrate pe gura Kiliei, ar căuta să urce fl uviul spre Isaccea- braţul Sulina, nevoind să ţină seamă de Tratatul de la Paris Galaţi. în ceea ce priveşte neutralitatea lucrărilor C.E.D. , turcii vor Dacă Sulina nu se apără şi serveşte ca bază de operaţii scufunda şi ei vase, vor aşeza torpile şi vor lua orice măsuri fl otei ruseşti, atunci Tulcea trebuie să facă faţă în acelaşi în scop de a împiedica mişcările vaselor inamice. timp pe trei fronturi: În portul Sulina se găsea şi un vas de război englez, h întâiul este cel arătat mai sus, împotriva vaselor care ar staţionarul „Cohatrice”; comandantul forţelor ruse îl anunţă veni pe braţul Kilia; pe comandantul englez, printr-un parlamentar că, după h al doilea în partea de jos, dinspre monument, împotriva 24 ore, va începe bombardarea Sulinei şi-l invită a-şi alege o marilor vase intrate pe canalul Sulina, forţe de 3-4 ori mai poziţie care să fi e în afara loviturilor. mari decât cele intrate pe Kilia; al treilea înspre Est, împotriva Cu toate încercările, Sulina n-a fost cucerită, oraşul s-a unei debarcări între Dunavăţ şi Tulcea, organizată cu mijloace predat numai după încheierea armistiţiului. Ruşii susţin că dacă navale din Sulina, prin vase cu pescaj mic, sub protecţia fl otei ar fi repetat atacurile asupra Sulinei, reuşeau s-o cucerească. de la ceatalul Sulina. Chiar dacă am admite acest argument, foarte slab Sub nici un cuvânt gura canalului Sulina nu trebuie justifi cat, trebuie să socotim că Sulina a rezistat vreo lăsată să cadă de la început în mâinile fl otei inamice. 7 luni, războiul a început în primăvară şi ruşii au întrerupt Apărarea Sulinei se impune şi pentru a ne crea un operaţiile în deltă prin octombrie. Şi trebuie să ţinem seamă port de refugiu, adăpostind împotriva bombardării vasele că, apărarea turcilor a fost foarte şovăielnică, cu desăvârşire de comerţ şi vasele de război ale fl otei noastre din Marea pasivă şi locală, ei n-au făcut nimic pentru a recunoaşte şi Neagră. păzi delta şi celelalte două guri.

40 3 (49) 2010 document studii/documente

Pentru a trage încheieri folositoare în viitor, trebuie să acestui punct, care în condiţiile actuale este condamnat să judecăm procedarea beligeranţilor faţă de textul tratatelor. cadă în mâinile inamicului chiar de la începutul ostilităţilor. C.E.D., menită să asigure libertatea navigaţiei pe Dunăre, se înfi inţează după Tratatul de la Paris, pe când Cum se poate apăra gura canalului Sulina Marea Neagră era declarată ca neutră. Cu toată marea disproporţie între forţele noastre „În actul Public din 1865 se arată clar că, lucrările şi şi ale ruşilor, totuşi, graţie obstacolelor ce le oferă natura stabilimentele de orice natură create de C.E.D. şi acele care se mlăştinoasă a deltei, Sulina se poate apăra, cu singura condiţie vor crea în viitor, se vor bucura de neutralitate în caz de război de a ne organiza din vreme pentru a nu fi surprinşi. deopotrivă respectate de toţi beligeranţii. Dreptul de neutralitate 1) O apărare sistematică, menajând canalul navigabil, se va întinde, cu obligaţiile care derivă şi asupra Inspectoratului se poate face numai dacă avem trupe, bastimente, baterii pe Navigaţiei, Administraţiei portului Sulina, personalului casei uscat sau fl otante, baraje de torpile în radă, câteva torpiloare de navigaţie şi spitalului C.E.D., în fi ne asupra persoanelor şi submarine, proiectoare, telegrafi e fără fi r etc. Cu cât tehnice însărcinate cu supravegherea lucrărilor”. vom avea mijloace mai multe, cu atât vom putea respecta La 1871, după războiul franco-german, Rusia aderă neutralitatea lucrărilor C.E.D.. la prelungirea C.E.D. încă pe 12 ani, cu condiţia de a Sulina s-ar putea susţine câteva luni, chiar izolată se desfi inţa neutralitatea Mării Negre, care-i restrânge complet ca o insulă. drepturile ei de suveranitate. 2) O apărare provizorie, condamnând gura şi canalul Anglia şi Austria, mai cu seamă, reclamă noi garanţii navigabil, vom fi siliţi să facem în caz când nu avem alte pentru neutralitatea Dunării întrucât se suprimă neutralitatea mijloace de apărare. Înainte de a ne retrage, vom scufunda Mării Negre. C.E.D., care reprezintă solidaritatea intereselor câteva vase şi vom aşeza torpile în port şi, cât se poate mai la Europene, se găsea stabilită pe ţărmul acestei mări neutre la larg, în mare, pe direcţia intrării. gura fl uviului care poate fi considerat ca un braţ neutru al În drum spre Tulcea vom semăna torpile şi, la anumite mării. Prin stipulaţiile Tratatului de la Paris, se dovedeşte locuri pe canal, vom îneca vase încărcate cu pietre. În acest că există un raport logic între neutralitatea Mării Negre şi chip se poate întârzia înaintarea fl otei inamice câteva neutralitatea gurilor Dunării. săptămâni; ceea ce ar fi un preţios timp câştigat pentru Pentru a se putea menţine C.E.D., Anglia cedează completarea apărărilor de la Tulcea şi Galaţi şi pentru Rusiei, îi admite condiţia pusă şi C.E.D. se prelungeşte cu siguranţa teatrului principal de operaţii. 12 ani. 3) O apărare în retragere lăsând gura şi portul în mâna În acest timp are loc războiul ruso-româno-turc şi toate inamicului, vom fi siliţi să facem când nu vom avea nici condiţiile impuse de Tratatul de la Paris, dar negarantate, mijloace şi nici timp. rămase platonice, au fost călcate de beligeranţi prin forţa Retrăgându-ne în fugă spre Tulcea, nu vom avea vreme necesităţilor războiului. Odată cu declaraţia de război, a să pregătim vase de înecat şi ne vom mărgini ca în fuga încetat şi exercitarea atribuţiilor C.E.D., s-au scufundat noastră, pe canal spre Tulcea, să semănăm câteva rânduri de vase, s-au aşezat torpile, s-a bombardat oraşul în care era torpile. Aceasta se poate numi numai o jumătate de măsură, sediul C.E.D. etc. căci inamicul ocupând portul, cu mijloacele găsite aici, îşi va Ceea ce dovedeşte că, C.E.D., cu toate atribuţiile şi deschide drum în câteva zile. quasi-suveranitatea sa din timp de pace, nu poate să garanteze Trebuie să notăm că, torpilele întrebuinţate vor fi de apărarea gurii Dunării şi interesele navigaţiei europene un sistem care să permită scoaterea lor după încheierea în timp de păcii, conform război: această Convenţiei de la sarcină cade Haga. fatal numai în seama puterii Gura canalului teritoriale. Sulina într-un Nu numai viitor război că C.E.D. nu poate În actuala să ne apere stare de lucruri, gura Sulinei faţă cu mijloacele într-un viitor de apărare care război, dar, le avem, uşor se dimpotrivă, ea poate prevedea va fi cauza care care va fi soarta ne va împiedica gurii Dunării organizarea din într-un apropiat timp a apărării AArsenalulrsenalul MMarineiarinei război. document 2010 3 (49) 41 studii/documente

DDiviziaivizia dede DunăreDunăre

Bastimente, baterii pe uscat, torpile, garnizoană, nu E probabil că inamicul se va încerca a intra în stăpânirea avem la Sulina. ei chiar înainte de declaraţia de război. Se ştie cum a procedat Forţele militare se reduc la un mic vas de poliţie, fl ota japoneză în primul atac de la Port-Artur. staţionar român – fără valoare militară, la câteva torpile care Rolul C.E.D. trebuie să înceteze câtva timp înainte de nu se pot scoate şi la vreo 30 soldaţi de marină. Nu există deschiderea ostilităţilor, ceia ce nu văd cum s-ar putea face nici cel puţin telegrafi e fără fi r. în practică, faţă cu raporturile de atribuţii dintre C.E.D. şi Sulina este punctul cel mai izolat de ţară, legat cu autoritatea teritorială la gura Dunării. Tulcea numai prin drum de apă, nu are încă nicio şosea; Cum va putea comandantul militar român să-şi linia telefonică trece prin satele cu o populaţie aproape organizeze apărarea gurii Sulina înainte de deschiderea ostilă, prin pustietatea Deltei; este foarte probabil că înainte ostilităţilor? Deşi pe teritoriul nostru, totuşi ne afl ăm într- încă de deschiderea ostilităţilor, orice comunicaţie să ne fi e un port străin. întreruptă. Va fi nevoie a face lucrări de apărare pe terenul C.E.D., Cu toată slăbiciunea noastră, totuşi, am putea pune care se bucură de neutralitate, va trebui să reguleze aşezarea, intrarea şi ieşirea vaselor, lumina sau stingerea farurilor, să piedici intrării unei fl ote pe canal, înecând vase şi elevatoare, pregătească estacade şi baraje de torpile, va fi nevoit poate obstruind gura pentru a produce o întârziere de câteva să ia măsuri extreme împotriva străinilor funcţionari ai săptămâni. C.E.D., care totuşi se bucură de drepturi de neutralitate. Dar nici aceasta n-o putem face şi nicio măsură Piloţii chiar, care conduc vasele în port, nu sunt funcţionari preventivă nu putem lua din cauza C.E.D. români, depind de C.E.D. şi sunt de diferite naţionalităţi. Pentru a nu fi surprinşi, trebuie mai dinainte să luăm Comandantul militar, înainte de deschiderea ostilităţilor, măsuri, ori, noi nu avem azi dreptul nici să mişcăm un vas de se va lovi de un complex de difi cultăţi, încât, în practică, îi va la un mal fără voia căpitanului de port al C.E.D. fi imposibil să-şi ia măsurile dictate de interesele apărării. Prin abdicarea de la drepturile noastre de suveranitate Fatal se va da loc la confl icte diplomatice, chiar şi cu statele în favoarea C.E.D., care administrează acest port, am ajuns de care vom avea nevoie să fi m în cele mai bune relaţii. într-o situaţie atât de critică din punct de vedere al apărării, Nu trebuie să uităm că, în 1877, C.E.D. nu avea încât susţinem că, chiar dacă am avea forţe navale sufi ciente, drepturile care le are astăzi, căpitanul de port era ofi ţer tot vom fi în imposibilitate de a ne apăra gura Dunării. turc şi totuşi câteva confl icte au avut loc între comandantul Judecata, care se face de obicei asupra rolului C.E.D. pe militar şi C.E.D. şi turcii au fost nevoiţi să cedeze. timp de război, este în mare parte greşită. În actuala stare de lucruri, inamicul, în prima zi a E adevărat că rolul ei încetează, dar trebuie să ne deschiderii ostilităţilor, va ocupa Sulina fără să tragă nici un întrebăm când? foc de puşcă. Atunci când noi vom avea mână liberă de a lucra, va fi Micul vas staţionar român, probabil că nu va avea nici deja prea târziu. vreme să se retragă, cu atât mai puţin să facă baraje de torpile O poziţie din interiorul ţării îşi poate organiza apărarea pe canal. şi în cursul operaţiilor; un punct ca Sulina, gura unui fl uviu, Inamicul, tocmai pentru a evita complicaţii diplomatice trebuie oricând să fi e în stare de apărare. care s-ar naşte mai târziu, când ar fi nevoit să bombardeze

42 3 (49) 2010 document studii/documente

Sulina, va căuta ca în primul moment să ocupe gura CONCLUZII Dunării. Rezultatele ultimelor aranjamente în chestia Dunării E posibil să-şi ajungă scopul chiar numai prin ajutorul vasului său staţionar, pe care are drept să-l aducă la gurile După ultima conferinţă asupra Dunării (Londra 1883), Dunării, sau în tot cazul, acest staţionar îi va servi aşa ca, fl uviul trebuia să fi e împărţit în trei zone: în câteva ore, fl ota să apară în rada portului. - I. Dunărea de sus, până la Porţile de Fier; - II. Dunărea de jos, de la Porţile de Fier până la Brăila; a) Din punct de vedere militar ar fi mai bine să nu - III. Dunărea maritimă, de la Brăila până la mare. existe C.E.D. După dreptul fl uvial internaţional, Dunărea face parte b) Dacă rămâne C.E.D., trebuie să avem numaidecât din domeniul public al ţărilor pe care le udă, şi, conform noi puterea executivă, cel puţin căpitanul de port şi piloţii principiului civilizator al liberei navigaţii, este o cale să fi e români. internaţională de comunicaţie. c) Gura Dunării trebuie pusă în stare de apărare, ca Congresul de la Viena (1815) fi xează majoritatea şi gurile celorlalte mari fl uvii internaţionale din Belgia şi principiilor care conduc navigaţia pe fl uviile internaţionale. Olanda. De fapt însă, pe Dunăre, mai toate aceste principii sunt Apărarea se poate face relativ cu mici sacrifi cii. În loc călcate: de vase de mare sau fortifi caţii la uscat, mai economic şi În loc de uniformitate, pe tot cursul se găsesc vreo opt practic ar fi un tip propriu pentru apărarea locală a gurii, regiuni juridice deosebite. un fel de baterie fl otantă quirasată, cu un mic motor pentru În loc de comunitate de drepturi a statelor riverane; a se putea mişca singură pe canal. se găseşte o instituţie internaţională independentă, care administrează având d) Torpile pentru mare şi majoritate din state neriverane. Dunăre, care să se poată scoate, În loc de autonomia riveranilor, avem proiectoare, telegrafi e fără fi r etc. deposedarea lor. Toate aceste instalaţii, în loc de C.E.D., creată provizoriu pentru scurtul a se face pe uscat, trebuie să se timp de doi ani, în vederea numai a lucrărilor instaleze pe pontoane. tehnice, atinge în curând vârsta de 60 ani. e) Trebuie să ne scăpăm De fapt este ajunsă la alcătuirea unui de controlul şi spionajul vaselor sindicat european, mandatar al comunităţii staţionare militare. internaţionale; ea exercitează acest titlu Aceste staţionare astăzi în virtutea unei investiri temporale, cu o nu mai au nicio scuză întrucât adevărată suveranitate, privilegii, fără alt împrejurările, care reclamau precedent în dreptul internaţional. prezenţa lor acum 50 de ani, sunt Ea are atributele unui guvernământ cu totul schimbate. Întotdeauna autonom, un mic stat cu cele trei puteri: face legi, judecă şi execută pe teritoriu nostru. C.E.D. s-a servit de vasul staţionar Această unică şi veche instituţie, pentru român, celelalte staţionare nu necesităţile vremurilor care i-au dat naştere, vin decât odată pe an, câteva zile şi-a îndeplinit de mult menirea, jucând un rol ca vizită, iar vasele ruse stau luni însemnat în istoria politică şi diplomatică a întregi în porturile noastre. „Memoriul asupra Comisiei Europene Dunărene” – Coperta – Orientului. Dacă Bulgaria reuşeşte să fi e C.E.D. se poate zice că mai trăieşte încă reprezentată şi ea în C.E.D., va avea dreptul să aibă şi ea în chip artifi cial, printr-o raţiune politică. vas staţionar la gura Dunării! Pentru menţinerea ei în forma actuală, România Vasul staţionar român ar trebui să poarte şi e nevoită să abdice de la o parte din suveranitatea ei pavilionul C.E.D. teritorială. f ) Trebuie să ne scăpăm, pe cât se poate, de condiţiile Din punctul de vedere al drepturilor de suveranitate, de neutralitate impuse prin crearea C.E.D.. pe canalele internaţionale de navigaţie, România se găseşte g) Delta Dunării trebuie pusă în stare de apărare. încă în urma statului Congo şi Egipt. O trupă specială cu instrucţie de marinari, tunari şi Dacă până acum acest control european este alcătuit numai din marile Puteri, după evenimentele din Balcani, infanterişti trebuie formată pentru această regiune probabil, se va adăuga şi statele mici: Serbia şi Bulgaria. mlăştinoasă în care drumurile se fac mai mult pe apă Rezumând rezultatele Tratatului din Berlin şi decât pe uscat. Ar fi de ajuns vreo două batalioane de Conferinţa de la Londra, se poate găsi calea viitoarelor marină, cu garnizoana în Kilia şi Sulina, care pot face alcătuiri în chestia Dunării. şi serviciul grănicerilor în deltă şi pe litoral, făcând şi Când ni s-a dat Dobrogea, am intrat în C.E.D. poliţia pescăriei în timp de pace. moştenind toate datoriile Turciei, dar nu şi toate drepturile ei. document 2010 3 (49) 43 studii/documente

Art. 53 (Trat. Berlin) ne obligă a respecta toate tratatele, b) Servicii de ordin comercial şi administrativ executând aranjamentele, actele şi deciziile relativ la drepturile, poliţia navigaţiei pe Dunărea Maritimă; privilegiile, prerogativele şi obligaţiile luate de Turcia c) Servicii de apărare naţională: prin neutralitatea către C.E.D., iar prin fraza că, C.E.D. va funcţiona într-o impusă de tratate, vecinii nu pot ocupa gura Dunării; completă independenţă de autoritatea teritorială, ni s-a d) Servicii de ordin politic şi diplomatic: în diferitele răpit o parte din drepturile de suveranitate de care Turcia se noastre raporturi cu celelalte state care au interese pe bucurase în tot timpul. Dunăre. Lacunele lăsate de Tratatul de la Berlin, au format România, înaintea tuturor celorlalte state, trebuie să sămânţa confl ictelor care au urmat, neputând fi aplanate nici recunoască roadele binefăcătoare ale C.E.D., care a stabilit de Conferinţa de la Londra, au rămas până azi probleme pe Dunăre principiul libertăţii navigaţiei. politice încă nedezlegate. Pe vremurile, când Turcia nu putea şi Rusia nu voia 1) Prin faptul că nu s-au pus toate trei gurile fl uviului să deschidă acest drum de apă comerţului, C.E.D. a învins sub juridicţiunea C.E.D., ruşilor li s-au permis a face lucrări piedicile naturii şi ale politicii de pe atunci, reuşind să pentru deschiderea canalului strategic de la gura Kiliei. deschidă această imensă arteră de comunicaţie pe care noi 2) Prin redactarea vagă a art.55, asupra poliţiei de la ne-am scurs produsele solului îmbogăţindu-ne ţara. Porţile de Fier la Brăila, s-a dat prilej Austriei să încerce a Dar toate aceste constatări sunt trecute deja în domeniul câştiga monopolul navigaţiei pe toată Dunărea. istoriei politice şi diplomatice. 3) Prin taxele de la Porţile de Fier, ni s-au creat piedici Prefacerile politice externe, întemeindu-se pe raporturi exportului nostru. de interese şi nu de recunoştinţă, să vedem în ce măsură ne 4) Prin trecerea puterii executive în mâinile C.E.D., mai pot fi de folos în viitor serviciile C.E.D.. care administrează gura Dunării, statului român i s-au a) Servicii de ordin economic şi tehnic. Problema răpit drepturile inerente suveranităţii statelor libere şi hidraulică, pusă acum vreo 60 de ani la gura Dunării, s-a independente. rezolvat de mult. Cine cunoaşte lucrările ce s-au făcut şi Am arătat în Partea I, care e actuala stare de lucruri şi ce se fac acum, mijloacele, materialul şi personalul, uşor relele care decurg. înţelege măsura rolului serviciului tehnic al C.E.D.. Cum tocmai din cauza C.E.D. statul nostru are Nu numai noi, dar şi Europa care a început a cunoaşte nesfârşite confl icte diplomatice. lucrările hidraulice ce le-am executat pe cursul fl uviului, Scăderea prestigiului autorităţilor române . e pe deplin încredinţată că suntem în stare de a întreţine Vasele de comerţ care se opun făţiş la respectarea legilor gura Dunări cel puţin în aceleaşi condiţii în care se găseşte şi regulamentelor ţării. astăzi. Neputinţa de a face ordine. b) Servicii de ordin comercial şi administrativ. C.E.D. Nesiguranţa comerţului. a întocmit şi aplicat regulamente folositoare şi a creat un Discreditarea porturilor dunărene, etc.. corp numeros de piloţi fl uviali. Prin condiţiile de neutralitate ce ni s-au impus, suntem Deşi regulamentele se schimbă, C.E.D. nu introduce împiedicaţi de a ne apăra gura Dunării într-un viitor măsuri navale moderne, din cauza unui extrem spirit de război. conservatorism, propriu acestei vechi instituţii. Nu putem să punem în stare de apărare fl uviul, prin Corpul piloţilor de mult trebuie reorganizat, dar nu se fortifi caţii şi vase de război. poate din cauza stăruinţei delegaţilor pentru sprijinirea şi Suntem controlaţi şi spionaţi de către vasele staţionare de război ale Puterilor străine. Suntem obligaţi a păzi neutralitatea faţă de lucrările, materialul şi personalul C.E.D.. Căpitănia portului Sulina nefi ind în mâna noastră, nu vom putea organiza la timp nicio apărare. Din cauza C.E.D., pentru care s-au pus condiţii de neutralitate fără a fi garantate, gura Dunării va cădea cu uşurinţă în mâinile inamicului, ameninţând Dobrogea şi deschizând pe aici drum fl otei inamice către teatrul principal de operaţii din ţară. Serviciile făcute de C.E.D. Dacă C.E.D. nu ne apără în timp de război, dacă în timp de pace ea este o ştirbire a suveranităţii noastre şi o sursă de confl icte, cu drept cuvânt trebuie să ne întrebăm ce servicii ne-au adus şi poate să ne mai aducă acest control european? a) Servicii de ordin economic: prin lucrările tehnice ne dă accesul la mare, întreţine canalul navigabil;

44 3 (49) 2010 document studii/documente plasarea protejaţilor de diferite naţionalităţi, care-şi găsesc 1. Interesul general al libertăţii navigaţiei aici un azil sigur. 2. Interesul particular al statelor riverane Pentru ţara noastră ar fi un mare folos să ne pregătim Anglia, Franţa, Italia, Puteri neriverane, au numai pentru viitor un număr cât mai mare de piloţi români. interese economice pe Dunăre, ele trebuie să asigure Cu mare luptă reuşeşte delegatul nostru să introducă libertatea navigaţiei, să constituie garanţia şi sprijinul din când în când câţiva români. Statelor nici împotriva ingerinţelor Statelor mari riverane. Înlesniri din punct de vedere comercial C.E.D., din Dacă prin C.E.D. această infl uenţă salutară şi cauza formalismului exagerat, n-a făcut niciodată şi nici nu desinteresată s-ar exercita cu folos pentru noi, ar trebui să poate face, căci e o instituţie despre care se poate spune că dorim la nesfârşit prelungirea acestei instituţii internaţionale nu evoluează, pare că s-a oprit de mult pe loc. cu tot preţul sacrifi ciilor ce ni se cer. Cu drept cuvânt se plâng exportatorii că C.E.D., din Or, Conferinţa de la Londra este o admirabilă lecţie punct de vedere comercial, e o piedică împotriva căreia nici instructivă din acest punct de vedere. nu mai încearcă să lupte. Anglia, Stat neriveran dar cu mari interese comerciale Servicii din punct de vedere al apărării naţionale. După pe Dunăre, a fost totdeauna arbitru în chestia C.E.D.. cum am arătat mai înainte, toate condiţiile de neutralitate, În faţa sa, la Londra, s-au întâlnit cele două serii de în loc să ne apere, ne vin împotrivă şi C.E.D. este o piedică interese politice: Rusia şi Austria au pus condiţii pentru pentru apărarea teritoriului nostru. prelungirea C.E.D.. Servicii de ordin politic şi diplomatic. Statele europene, Rusia a cerut să facă lucrări pentru deschiderea gurii dirijate şi grupate după diversitatea intereselor, se întâlnesc Kilia, canalul strategic Polunoşnoi. la gura Dunării pe un teren neutru de împăcare, prin C.E.D. Austria, dreptul de supremaţie în comisiunea mixtă ele reuşesc a se ţine în bloc pentru salvgardarea intereselor pe Dunărea de la Porţile de Fier la Brăila. Ea tindea la comune. dominaţia şi monopolul navigaţiei pe tot cursul fl uviului. Asigurarea libertăţii navigaţiei pe acest fl uviu Reuşise deja să introducă în C.E.D. căpitan de port la gură, naţional supus unei servitudini internaţionale. un ofi ţer din marina austriacă, şi, cum comisiunea riverană Trebuie să recunoască oricine că mai înţelept este era moştenitoarea hotărâtă mai dinainte a C.E.D., Austria de a ne prezenta pe Dunăre cu pavăza C.E.D., decât cu îşi pregătea un loc sigur în viitoarea epitropie a întregii pieptul gol în faţa puternicilor noştri vecini. Împotriva Dunări. preponderenţelor posibile, România opune, ca scut de Anglia, în dorinţa de a prelungi C.E.D., a admis ambele apărare, libertatea navigaţiei reprezentată de Europa întreagă cereri în dauna noastră. interesată în această mare cauză. Numai tăria cu care România a pronunţat non Dar şi acest folos, care-l avem de pe urma C.E.D., possumus, a împiedicat de a se aduce la îndeplinire toate trebuie să-l reducem la justa lui valoare. Şi cântărit în punctele acestei conferinţe. cumpăna tuturor celorlalte interese, să vedem până la ce Interesul capital al Statelor neriverane: libertatea măsură justifi că pentru noi raţiunea de a fi a C.E.D. în navigaţiei era asigurat; pentru a salva C.E.D. se hotărâse forma ei actuală. sacrifi carea României, care se găsea la mijloc între interesul Cercetând istoria Orientului european, ne încredinţăm Austriei, care se întindea de sus în jos şi între interesul că tocmai rolul politic al C.E.D. este partea slabă şi Rusiei, care se întindea de jos în sus pe Dunăre. schimbătoare a acestei instituţii. Noi ne-am deprins a vedea în C.E.D. numai principiul Ea a reuşit să deschidă gura Dunării şi să întreţină salvator al libertăţii navigaţiei, dar latura ei politică e partea canalul navigabil, dar n-a reuşit să neutralizeze acest fl uviu. delicată şi dubioasă, tocmai acele împăcări între cei mari La 1871 Rusia a desfi inţat neutralitatea Mării Negre. La în chestia Dunării, se fac totdeauna pe deasupra capetelor 1877 gura a fost bombardată, canalul închis, Turcia a trebuit celor mici. singură să-şi apere Sulina. Despre aceste împăcări spusese Engelhardt încă de la La 1883 Rusia a reuşit să-şi deschidă canalul strategic 1871: de la gura Kiliei. „C′est aiusi que fut inauguré sur le Danube le systéme Trecutul ne-a dat pilde pentru a cunoaşte până la des contrepoids au des componsations qui imprime à ce măsură putem să ne sprijinim pe C.E.D. în apărarea la legislation actuelle de ce fl euve un caractére artifi ciel intereselor noastre politice, economice şi militare ce le avem essentiellement politique”. pe Dunăre. Deşi într-un război C.E.D. nu ne este de folos, căci Noi nu putem să ne aşteptăm de la C.E.D. să facă ea de fapt încetează îndată ce echilibru este rupt, şi nu ne mai mult decât poate. Ea asigură în timp de pace libertatea putem bizui decât pe propria noastră forţă, totuşi, în timp de navigaţiei, de care noi ne folosim, însă toate celelalte pace C.E.D. ne foloseşte punându-ne la adăpost de oarecare raporturi de echilibru politic şi militar, de pe Dunăre, se fac probabile agresiuni. în afară, direct între grupările statelor şi numai consecinţele În stările intermediare dintre război şi pace, în acele combinaţiilor se refl ectează în sânul C.E.D.. situaţii anormale produse de încordarea relaţiilor, când din Interesele diverselor state în această chestiune a cauza unui confl ict diplomatic se recurge la acte violente Dunării, sunt de două feluri: pentru obţinerea fără arme a unei reparaţii sau satisfacţii. document 2010 3 (49) 45 studii/documente

Într-un confl ict cu Rusia, dacă n-am ajunge la o politice-militare ale Rusiei pe Dunăre îi convin, fi ind rezolvare pe calea tratativelor diplomatice, ea ar putea îndreptate împotriva germanismului. să întrebuinţeze, ca mijloace coercitive, represalii la gura Întrucât C.E.D. numai corespunde unor necesităţi Dunării: demonstraţie navală, blocusul pacifi c, bombardare, tehnice şi administrative ca în trecut, ci numai unui scop ocupare de teritoriu cu gaj, etc. politic pe baza unor raporturi care astăzi sunt schimbate; E foarte probabil însă că, chiar dacă ar înceta de acum întrucât gura principală a fl uviului se afl ă în stăpânirea funcţionarea C.E.D., Rusia tot nu ar încerca represalii la gura României, în care are deplină încredere pentru siguranţa Dunării, şi ar alege alt punct, sau portul Constanţa, pentru intereselor comerciale, Anglia, care a stabilit principiul motivul că, deşi C.E.D. încetează, interesele marilor State libertăţii navigaţiei pe Dunăre, de data aceasta e posibil să rămân aceleaşi, întrucât există o navigaţie internaţională pe nu mai găsească că e absolută nevoie să mai susţină existenţa Dunăre. Mai cu seamă dacă gura Dunării ar fi pusă în stare C.E.D. de apărare. Franţa, altă dată un arbitru dezinteresat pe Dunăre, Din acest punct de vedere, este o mare analogie între astăzi se găseşte lângă Rusia. situaţia noastră şi a Turciei. Rusia a fost totdeauna împotriva C.E.D., pentru ca să Deşi la Bosfor nu există o comisiune europeană, totuşi convie la prelungirea ei, a pus condiţii căutând să stoarcă Rusiei nu-i dă mâna să facă demonstraţie navală în acea avantaje politice de câte ori s-a deschis chestia C.E.D. parte, căci ştie că va provoca protestările Europei. Şi tocmai Probabil şi de această dată, dacă C.E.D. nu se pentru că Puterile nu se pot împăca, strâmtorile rămân în desfi inţează, Rusia va cere ca Turcia să fi e înlocuită în stăpânirea Turciei. C.E.D. prin Serbia şi Bulgaria. Şi noi suntem în situaţia de a ne folosi de norocul că Germania, ca şi în trecut, va sprijini cu cea mai mare păstrăm cheile intereselor Europei pe acest fl uviu. tărie interesele Austriei pe Dunăre. Dacă România, într-un război cu Bulgaria sau Rusia, Italia, deşi se găseşte în Tripla Alianţă, dar are interese ar fi învinsă, oare faptul că la gura Dunării există această pur comerciale pe Dunăre, identice cu ale Angliei. C.E.D., va fi în favoarea noastră atunci când chestia stăpânirii Austria s-a opus totdeauna la orice tendinţă de extindere gurilor se va pune pe tapet la un congres european? a C.E.D. de la Brăila în sus pe Dunăre, unde caută să aibă ea Logica politică ne demonstrează tocmai contrariu: supremaţia şi monopolul navigaţiei. Dacă există C.E.D., libertatea navigaţiei este garantată De această dată, Austria se prezintă într-o situaţie de către această instituţie iar nu de către România, cum nu politică mult mai slabă decât în trecut: a fost nici de către Turcia. Nu a putut uza de drepturile câştigate la Conferinţa de Nu există motiv ca Europa să se opună la intrarea la Londra. învingătorului în stăpânirea gurilor Dunării, pe câtă vreme Are interes a menaja alianţa cu România. acesta primeşte mai departe controlul european al C.E.D.. Progresul imens pe care l-a făcut România în răspândirea Dacă nu există C.E.D., libertatea navigaţiei este pavilionului său pe Dunăre. garantată de România, în mâinile ei sunt încredinţate Cheltuielile şi lucrările de întreţinere a canalului interesele comerciale ale marilor State pe Dunăre. Faptul navigabil făcute de Statul Român. că noi ne-am achitat bine de misiunea ce am avut-o, oare Tendinţa de înţelegere româno-bulgară în chestia nu va fi un puternic argument în favoarea noastră, din Dunării. partea marilor State care îşi pot vedea periclitate interesele Justifi carea modului de aplicare a taxelor de la Porţile comerciale prin trecerea gurilor Dunării în stăpânirea unui de Fier. alt Stat ? Actuală orientare politică a Bulgariei şi Serbiei. Un cuvânt mai mult încă, dacă gura Dunării, pusă în România, ca şi în trecut, cade în chestia Dunării stare de apărare, ar putea rezista până la încheierea păcii, cu la mijloc, între interesele politice ale puternicilor vecini toate că am fi zdrobiţi în interiorul ţării. riverani şi între interesele comerciale ale statelor occidentale Viitoarea conferinţă în chestia Dunării faţă cu actuala neriverane. Situaţia în care se prezintă este cu mult mai situaţie politică europeană va avea cu totul altă înfăţişare superioară decât în trecut, sprijinindu-se pe drepturi şi decât Conferinţa de la Londra din 1883. Pe atunci, alianţele interese mai mari decât toate celelalte state riverane: marilor Puteri nu se găseau încă închegate în cele două Delta şi gura sunt pe teritoriul ei. blocuri care despart azi Europa în două, iar România, Are cea mai mare întindere de maluri. Bulgaria, Serbia au fost împiedicate de a-şi susţine drepturile Singurul stat care e stăpân pe ambele maluri. în chestia fl uviului pe care se găseau riverane. Pavilionul cel mai răspândit în cabotajul de la Porţile Anglia, care de fapt a creat C.E.D., şi de această dată de Fier în jos. probabil va fi arbitru în chestia Dunării. Cuvântul ei va fi Sacrifi ciile făcute, cheltuind sute de milioane cu hotărâtor pentru prelungirea sau desfi inţarea C.E.D.. Deşi întreţinerea acestui imens canal de navigaţie de care se Anglia are aceleaşi interese comerciale ca şi mai înainte pe folosesc, într-o egală măsură, toate pavilioanele. Dunăre, dar opoziţia ei din trecut împotriva Rusiei a slăbit Serviciul hidraulic român a executat, fără concursul în urma recentei încheieri a Triplei Înţelegeri. Iar avantajele străinătăţii, toate lucrările de artă pe fl uviu; valoarea tehnică

46 3 (49) 2010 document studii/documente s-a dovedit prin operele săvârşite pe fl uviu: podul de la C.E.D., în forma în care se găseşte azi, este mai mult Cernavodă, porturile cu tot utilajul modern, bazine, docuri, decât o tutelă sau un control; ea nu supraveghează sau balisajul, dragajul, harta hidrografi că etc. controlează ci, chiar administrează şi execută pe teritoriu Între toate statele, noi avem încă cele mai mari nostru. lucrări de executat în viitor pe Dunăre: punerea în valoare Dacă situaţia noastră politică ne sileşte încă de a păstra a terenurilor inundabile, canalizarea râurilor, canalul această C.E.D., ea trebuie să rămână numai o Expresie Constanţa-Cernavodă, poduri peste Dunăre etc. Politică. Toate atribuţiile ei administrative, tehnice şi România a întocmit şi aplicat deja un regulament de executive trebuie să ne aparţină nouă cu drepturi inerente poliţie a navigaţiei pentru vasele care trec pe sub podul de suveranităţii unui Stat liber şi independent. la Cernavodă. Oricare altă soluţie în chestia Dunării, ar angaja viitorul Dintre toate Statele, România a făcut cele mai mari ţării încă pentru un timp de 30-40 ani într-o situaţie critică, sacrifi cii pentru aplicarea principiului libertăţii navigaţiei ce ne-ar paraliza libertatea de acţiune pe fl uviu şi ne-ar pe Dunăre. Ea a abdicat la o parte din drepturile ei de scădea prestigiul nostru naţional faţă de ţările balcanice suveranitate teritorială în benefi ciul C.E.D.. Deşi riverană riverane, care au veleităţi de a face parte din această C.E.D. ea a fost împotriva tendinţei austriece de a se proteja Dacă din nenorocire n-am reuşi să se transforme cabotajul riveranilor. C.E.D. într-o Comisiune numai cu rolul strict de supraveghere, atunci cu cea mare energie trebuie să cerem Soluţiile probabile în chestia Dunării cel puţin revendicarea drepturilor de suveranitate, să intrăm în drepturile de care s-a bucurat Turcia, adică să numim noi Dacă C.E.D. nu se desfi inţează: agenţii executivi în apele noastre teritoriale. 1. C.E.D., cu drepturile care le are în prezent pe Oricum s-ar face viitoarele aranjamente în chestia Dunărea maritimă, îşi întinde jurisdicţia până la Brăila; Dunării, trebuie să se revadă Conferinţa de la Londra (1883). Serbia şi Bulgaria având dreptul de a fi reprezentate în Probabil că discuţiile vor avea loc cam în jurul următoarelor C.E.D. în locul Turciei. chestiuni: 2. C.E.D. trece atribuţiile executive de poliţie fl uvială 1. Menţinerea C.E.D., înlocuindu-se Turcia prin Puterii teritoriale. România numind inspector de navigaţie Bulgaria şi Serbia. şi căpitan de port, intră în drepturile de care s-a bucurat 2. Prelungirea jurisdicţiei C.E.D. până la Brăila. Turcia. 3. Executarea poliţiei navigaţiei de la Brăila în sus. 3. C.E.D. îşi limitează exercitarea atribuţiilor numai Pentru prelungirea C.E.D., România trebuie să cedeze pe Dunărea maritimă, iar de la Brăila la Porţile de Fier, ea la două puncte, care nu sunt în favoarea ei, în schimbul cărora nu are absolut nici un amestec de control sau supraveghere trebuie să pună două condiţii, care dacă sunt satisfăcute, a regimului stabilit de România, Bulgaria şi Serbia. înseamnă, nu că stă pe loc în chestia Dunării, ci că dă cu 4. C.E.D. îşi păstrează jurisdicţiunea pe Dunărea mult înapoi. maritimă, iar de la Brăila până la Porţile de Fier, ea se amestecă numai pentru supravegherea aplicării regulamentelor de Trebuie să cedăm la: navigaţie de către România, Bulgaria şi Serbia. 1. Prelungirea jurisdicţiei C.E.D. până la Brăila (ceea 5. C.E.D. îşi păstrează jurisdicţiunea pe Dunărea ce înseamnă pierderea independenţei ce o avem azi în cele maritimă, iar de la Brăila până la Belgrad, ea se amestecă mai principale porturi, Galaţi şi Brăila. numai pentru supravegherea aplicării regulamentelor de 2. Înlocuirea Turciei în C.E.D. prin Serbia şi Bulgaria navigaţie de către România, Bulgaria, Serbia şi Austria. (ceea ce înseamnă o slăbire a infl uenţei noastre în sânul 6. C.E.D. nu se desfi inţează, dar îşi schimbă complet C.E.D.). caracterul ei administrativ şi executiv. Rămâne o comisiune Trebuie să cerem în schimb: numai de supraveghere, iar întreţinerea, administraţia 1. Ca România să aibă puterea executivă pe Dunărea şi poliţia fl uvială aparţin exclusiv fi ecărui stat riveran pe maritimă, intrând în drepturile pe care le-a avut Turcia faţă întinderea ţărmurilor sale. de C.E.D.. Această Comisiune Europeană Dunăreană ar avea 2. Pe Dunărea, de la Brăila la Porţile de Fier, să se întrucâtva rolul şi numai o parte din atribuţiile comisiei recunoască aranjamentele riveranilor fără amestecul C.E.D. fl uviului Congo sau a comisiei Canalului de Suez, care sau al vreunui alt stat neriveran. veghează la executarea regulamentelor şi, de câte ori siguranţa sau libertatea navigaţiei este ameninţată de vreun La orice ingerinţă a Austriei pe Dunărea noastră, de pericol, se întruneşte pentru a lua măsuri. la Porţile de Fier în jos, îi vom opune cu stăruinţă ideea de Numai această singură soluţie radicală mai poate fi prelungire a C.E.D. până a Belgrad, căci numai de la acel favorabilă României; iar pentru sugerarea şi susţinerea punct în sus Austria e stăpână pe ambele maluri. ei, trebuie începută din vreme o stăruitoare campanie Din moment ce bariera de la cataracte a fost ruptă, diplomatică. împărţirea Dunării prin Porţile de Fier nu mai are nicio raţiune. document 2010 3 (49) 47 studii/documente

În acest caz, care sub nici un cuvânt nu poate conveni La formarea oricărei fel de Comisie Riverană, Austriei, ar urma ca, regimul Porţilor de Fier cu taxele România trebuie să opună ideea unei Comisii Riverane pe stabilite, să se schimbe căzând în jurisdicţiunea C.E.D. toată întinderea Dunării şi unifi carea tuturor regimurilor Dacă C.E.D. se desfi inţează: convenţionale, după sistemul Rinului. 1. În locul C.E.D. se formează o Comisiune Riverană, De altfel, nici statelor neriverane nu le-ar conveni unifi cându-se regimul Dunării după regimul Rinului, de la alcătuirea unei comisii riverane, căci experienţa regimului gură şi până la punctul unde devine navigabil. Rinului le-a arătat că statele riverane s-au gândit mai mult În această C.R. ar intra: Germania, Austria, Rusia, la protecţia intereselor lor, decât la principiile de libertate a Serbia, Bulgaria şi România. navigaţiei. 2. O comisiune riverană de la gura Dunării până la Statele neriverane sunt încredinţate că, libertatea Belgrad, în care ar intra: Austria, Serbia, Bulgaria, România, navigaţiei şi interesele lor comerciale pe Dunăre, sunt mai Rusia. sigure în mâinile României decât într-ale unei Comisii 3. O Comisie riverană de la gura Dunării la Porţile Riverane. de Fier, în care ar intra: Serbia, Austria, Bulgaria, România, Dacă C.E.D. se desfi inţează, României, care stăpâneşte Rusia. gura şi cea mai mare parte din fl uviu, îi revine rolul de a 4. O Comisie riverană de la gura Dunării la Porţile de continua opera începută de această Comisie Europeană. Fier, în care ar intra: Serbia, Bulgaria, România, Rusia. Îndeplinindu-şi misiunea ce Europa îi încredinţează, ea îşi 5. C.E.D. se desfi inţează şi în locul ei nu se poate forma valorifi că situaţia sa geografi că. Dacă soarta acestei ţări a nicio comisiune riverană. Gura Sulinei rămâne deplin sub fost să se afl e între doi vecini puternici, natura s-a îngrijit să regim românesc, Gura Kiliei sub regim rus. De la Ceatalul o aşeze la capătul unei mari artere de comunicaţie. Menirea Kilia la gura Prutului regim ruso-român, precum există în şi serviciile ce le are de împlinit, leagă un interes european prezent pe braţul Kilia. De la gura Prutului la Silistra regim de existenţa ei politică, cu atât mai mult cu cât interesele românesc, ambele maluri fi ind româneşti. ei coincid cu marile principii stabilite pe acest fl uviu, cu De la Silistra la gura Timocului regim româno-bulgar. cât interesele şi drepturile ei sunt conforme cu Dreptul De la gura Timocului la Porţile de Fier regim româno- Ginţilor. sârb. Trebuie să ne întărim şi să răspândim cât mai mult Aceasta ar fi soluţia cea mai favorabilă României în cazul pavilionul nostru, pentru a stăpâni pe deplin acest fl uviu când C.E.D. se desfi inţează; şi cea mai probabilă, căci sunt a cărei importanţă, chiar dacă ar scădea pe măsură ce noi foarte puţin şanse de formare a unei Comisiuni Riverane, drumuri scurte şi repezi se croiesc din Europa Centrală spre din cauză că Austria nu va suferi control pe Dunărea de Sus, Marea Neagră, Adriatică sau Egee, pentru noi va juca acelaşi precum nici Rusia la gura Kiliei. rol preponderent în viitoarele probleme politice şi militare.

Căpitan Eugeniu Botez Sulina, 1913, Februarie/”

NOTE

1 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice 2 General C.N. Hîrjeu, Pregătirea armatei pentru război şi prefaţă la cartea Războiul pe Dunăre de căpitanii E. Botez şi N. Kiriţescu din marină. 3 A se vedea anexele de la urmă neincluse în articol.

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) THE AUTHOR OF “REPORT ABOUT DANUBE EUROPEAN COMMISSION” (FEBRUARY 1913) – CORNEL TUCA, PH.D.

Abstract: Th e report keeps its interest and actuality being an analysis of the role of Danube in the defense of Romania. Th e creation of Danube European Commission had to assure the liberty of the navigation and the zone security.

Keywords: neutrality, navigation liberty, truce, defense, zone security

48 3 (49) 2010 document studii/documente ASPECTE PRIVIND ÎNCORDAREA RELAŢIILOR DINTRE ROMÂNIA ŞI MARILE PUTERI ÎN PRIMĂVARA ANULUI 1939

Manuel STĂNESCU1

cordul de la München (încheiat în septembrie dezagregarea statului cehoslovac”3, ceea ce era adevărat. A1938) a însemnat nu doar prima etapă în Pe de altă parte, nu era mai puţin adevărat că Bucureştiul dezmembrarea Cehoslovaciei, ci şi un semnal de alarmă nu acordase ajutor militar Cehoslovaciei, invocând faptul la adresa securităţii în Europa. Evoluţia tot mai energică a că toate convenţiile privind asistenţa militară din cadrul Germaniei la nivel continental după accederea la putere a Micii Înţelegeri erau îndreptate doar asupra unei eventuale lui Adolf Hitler (ianuarie 1933), trecând printr-o serie de agresiuni a Ungariei4. evenimente care au destabilizat raportul de forţe în Europa Pe fondul deteriorării situaţiei internaţionale, regele (cum au fost introducerea serviciului militar obligatoriu, Carol al II-lea a efectuat vizite ofi ciale în Marea Britanie alipirea regiunii Saar printr-un referendum sau realizarea (15-16 noiembrie) şi Franţa (18-21 noiembrie), care (dincolo Anschluss-ului) de propaganda ofi cială) şi-a atins punctul „România e hotărâtă să-şi apere hotarele şi nu au făcut altceva decât culminat prin acest neatârnarea. La orice atingere a hotarelor să accentueze îngrijorarea acord, care însemna noastre ne vom apăra pe calea armelor. suveranului. Îndeosebi Londra i-a comunicat, voalat, că sud- practic inversarea România s-a ferit şi se fereşte să urmărească raportului de forţe estul Europei era o zonă unde în favoarea puterilor o politică faţă de Germania care ar putea fi Germania trebuia să aibă revizioniste. O privită drept provocatoare. Orice acţiune „preponderenţă economică”. afacere în patru de acest fel ar grăbi ritmul acţiunii politice În consecinţă, Carol al II- (Germania, Italia, şi militare a Germaniei şi ar precipita lea nu a obţinut încheierea Marea Britanie şi unor contracte economice cu Franţa), neinvitarea evenimentele care ne-ar găsi pe noi ca şi cele două ţări, potrivit cărora Uniunii Sovietice puterile occidentale în poziţie de apărare România dorea să vândă grâu la discuţiile privind neprielnice şi nedesăvârşite” şi petrol pentru a cumpăra soarta Cehoslovaciei armament. având consecinţe nefaste în vara anului 1939. A urmat o vizită neofi cială în Germania, unde regele s-a Deşi au refuzat să ocupe localităţile cu populaţie întâlnit, la 24 noiembrie, cu Adolf Hitler, căruia i-a propus românească din Ucraina Subcarpatică la invitaţia ministrului dezvoltarea relaţiilor economice între cele două ţări, solicitând de externe al Poloniei, colonelul Beck2, refuzând şi solicitarea descurajarea de către Germania a pretenţiilor revizioniste guvernului autonom al acestei regiuni ca România să ia ale Ungariei. Declarându-se de acord cu amplifi carea sub protecţia ei schimburilor acest teritoriu, comerciale, factorii de decizie cancelarul de la Bucureşti german a se arătau extrem precizat că de îngrijoraţi de un eventual evoluţia situaţiei conflict internaţionale. româno- Ministrul de maghiar „nu externe român, priveşte în Nicolae Petrescu- mod direct Comnen, declara Germania şi, în noiembrie, în consecinţă, la Londra, ea nu are omologului său de ce să ia englez că „România atitudine într- nu a vrut să profi te 11939.939. VizitaVizita ministruluiministrului ddee externeexterne românromân GafencuGafencu îînn PPolonia.olonia. un asemenea întru nimic de DDepunereaepunerea ddee ccoroaneoroane lala EEroulroul NNecunoscutecunoscut VVarsoviaarsovia caz”. Poziţia document 2010 3 (49) 49 studii/documente

reală a ofi cialităţile naziste făceau cunoscut la Bucureşti că totul factorilor de depinde de acordurile economice care să ducă la un plan de decizie de la apropiere mai larg şi de mai lungă durată. Pentru confl ictul Berlin a fost ce se contura tot mai clar la orizont, cele două produse de dezvăluită bază ale economiei româneşti – petrolul şi cerealele – erau după această vitale pentru Germania. vizită de Prima rundă de negocieri între părţi (care a avut loc ministrul de între 13-22 februarie 1939) a demonstrat că propunerile externe von delegaţiei germane convergeau spre subordonarea Ribbentrop: economică a României intereselor Reich-ului. Runda a doua „Ideea funda- de negocieri, purtată între 10 şi 15 martie, a stat sub spectrul mentală intrării trupelor Wehrmacht-ului în Praga. Profi tând de a politicii impactul psihologic major al acestui eveniment, propunerile noastre faţă avansate de germani au mers şi mai departe, solicitând, de Ungaria şi spre exemplu, crearea unor întreprinderi economice mixte de România sau a unor unităţi economice germane în România care să trebuie să fi e producă bunuri necesare Berlinului. menţinerea în Pe acest fundal al negocierilor evenimentele se foc a ambelor succedau cu repeziciune: la 11 martie, Germania a intrat fi are şi a le în Comisia Europeană a Dunării, cu drepturi depline, fapt modela după care îi permitea să controleze activitatea pe acest fl uviu de interesul la izvoare la vărsare. La 12 martie, preşedintele cehoslovac Germaniei”5. Emil Hacha a fost forţat de Adolf Hitler să accepte hotărârea Afi ş de propagandă din timpul lui Carol al II-lea celui din urmă „de a lua poporul ceh sub protecţia Reich- La întoarcerea ului german”. La 14 martie, Slovacia s-a declarat „stat liber şi în ţară, regele a luat hotărârea neaşteptată de a-l asasina independent”. La 15 martie trupele germane intrau în Praga, pe Corneliu Zelea Codreanu şi alţi 13 legionari (la 30 iar Cehoslovacia era desfi inţată ca stat. Drept consecinţă, în noiembrie), fapt care a produs o adevărată furie la Berlin. În cadrul rundei fi nale a negocierilor de la Bucureşti (16-23 decembrie 1938, reprezentanţele diplomatice de la Londra martie 1939), Helmut Wohlthat (şeful delegaţiei germane) şi Paris au fost ridicate la rang de ambasadă. Tot atunci, la n-a mai acceptat discuţiile cu Ion Bojoiu, reprezentantul 29 decembrie, noul ministrul de externe Grigore Gafencu guvernului român şi a cerut intervenţia primului ministru. ţinea să reafi rme principalele direcţii ale politicii externe a La 22 martie, în prezenţa ministrului de externe Grigore României: „Cooperare între naţiuni, reală şi de bună credinţă; Gafencu şi a primului ministru Armand Călinescu, tratatul pacea, care trebuie din nou organizată; relaţii strânse cu a fost semnat, textul fi ind defi nitivat la ora 4 dimineaţa8. statele mari şi mici ale continentului; consolidarea alianţelor Tot atunci a avut loc incidentul cunoscut drept „cazul” încheiate”, apreciind că „politica noastră externă nu poate Tilea, care a plasat România în centrul opiniei publice şi avea izvorul ei de putere şi sprijinul ei de căpetenie, moral a determinat Londra şi Parisul să ia poziţii ferme în faţa şi material, decât înăuntrul ţării”6. Cuvintele ministrului spectrului ameninţării germane. În toiul ultimei runde de externe ascundeau îngrijorarea în faţa unei situaţii tot de negocieri de la Bucureşti şi în atmosfera încordată de mai nesigure a ţării în arena internaţională, în timp ce în după lichidarea statului cehoslovac, ambasadorul român plan intern apelul la solidaritate era lipsit de credibilitate, la Londra, Virgil Viorel Tilea, fost membru al Partidului în condiţiile în care Regele trecuse la lichidarea fi zică a Naţional Ţărănesc şi apropiat al camarilei regale, a opozanţilor. anunţat Foreign Offi ce-ul că în contextul în care tocmai La începutul anului 1939, autorităţile de la Bucureşti se desfăşurau la Bucureşti intense negocieri economice făceau eforturi susţinute de a atenua relaţiile cu Germania, româno-germane, guvernul condus de Armand Călinescu demarând negocieri pentru încheierea unui acord bilateral. primise, pentru cazul când nu voia să admită pretenţiile cu La rândul său, propunându-şi să-l silească pe Carol al II- totul exagerate ale Berlinului, un ultimatum; iar respingerea lea la concesii economice şi politice, Reich-ul a dezlănţuit lui nu însemna altceva decât invadarea şi ocuparea României o susţinută campanie propagandistică împotriva României, de trupele celui de-al Treilea Reich. Ştirea a detonat în alimentată şi de recenta asasinare a liderului Mişcării presa internaţională din dimineaţa zilei de 18 martie 1939, Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, privit cu simpatie la doar câteva zile după ce tancurile germane rulaseră pe la Berlin. Ministrul de externe german (care aprecia la 8 străzile din Praga. Deja din cursul nopţii de 17 spre 18 februarie 1939 că Mica Înţelegere „şi-a încheiat existenţa”) martie, Foreign Offi ce-ul intrase în contact cu unele dintre ironiza eforturile diplomaţiei româneşti, el declarând, cu misiunile sale diplomatice acreditate în Europa şi America referire la propunerea guvernului român ca Germania să de Nord, pentru a se interesa de posibilitatea constituirii gireze o înţelegere între Ungaria şi Mica Înţelegere, că „nu unui front unit în eventualitatea atacării României de către este lipsită de un anumit aspect comic”7. Pe de altă parte, Germania. Curând, guvernul român a dezminţit ofi cial

50 3 (49) 2010 document studii/documente

ştirea, declarând că ministrul român (care a fost pentru scurt Ofi ţer superior timp rechemat la Bucureşti) nu fusese instruit să acţioneze din în felul în care o făcuse. Culisele cazului au rămas până azi Ministerul Apărării Naţionale neelucidate9. A fost într-adevăr un exces de zel al ofi cialului Secretariatul General român sau, dimpotrivă, o exagerare deliberată pentru a forţa mâna puterilor occidentale în direcţia oferirii unor garanţii Nr. 2 cât mai consistente României? Ultima variantă pare cea mai 11 aprilie 1939 plauzibilă prin prisma faptului că respectivul incident şi-a lt. col. Petrescu Gheorghe pus profund amprenta asupra evoluţiei politicii mondiale, către conducând la abandonarea politicii de appeasement. Serviciul S. La 19 martie, a doua zi după dezminţirea ofi cială a guvernului român în legătură cu „cazul” Tilea, guvernele În conformitate cu ordinul primit, am plecat în ziua Marii Britanii şi Franţei au solicitat guvernului român de 24 martie 1939 la Paris şi Londra, pentru a urmări de să se pronunţe asupra unei „eventuale acţiuni comune a acolo desfăşurarea evenimentelor, a lua contact direct cu puterilor occidentale pentru a restabili echilibrul şi a întări toate sursele informative capabile a lămuri noile situaţii siguranţa statelor europene” ameninţate de Germania10. în care este pusă ţara noastră şi, în special, a căuta să mă La 20 martie Grigore Gafencu exprima punctul de vedere informez asupra intenţiilor adevărate ale Franţei şi Angliei ofi cial al României, precizând că „România e hotărâtă să-şi în angajamentele către care ne împingeau, atât din punct de apere hotarele şi neatârnarea. La orice atingere a hotarelor vedere politic, cât şi din punct de vedere militar. noastre ne vom apăra pe calea armelor. România s-a ferit şi Am onoarea a raporta, mai jos, rezultatul misiunii se fereşte să urmărească o politică faţă de Germania care ar mele13: putea fi privită drept provocatoare. Orice acţiune de acest fel 1. În ziua de 27 martie a.c., adică câteva zile după ar grăbi ritmul acţiunii politice şi militare a Germaniei şi ar încheierea acordului comercial româno-german, ajungând precipita evenimentele care ne-ar găsi pe noi ca şi puterile la Paris, am găsit acolo o situaţie cu totul echivocă în ceea occidentale în poziţie de apărare neprielnice şi nedesăvârşite. ce priveşte credinţa acreditată în diferite cercuri ofi ciale În consecinţă, nu credem în oportunitatea unui pact de franceze asupra situaţiei ţării noastre în urma semnării asistenţă mutuală.”11. Un refuz care avea să aibă consecinţe acestui acord. Presa şi toate publicaţiile franceze, fără să ne dramatice mai târziu. condamne, găseau totuşi că ţara noastră şi-a pierdut, prin Documentul12 pe care îl supunem atenţiei cititorilor acest acord, libertatea de acţiune, că fără să vrem am intrat noştri reprezintă raportul locotenent-colonelului Gheorghe în sfera de infl uenţă germană şi că axa Berlin-Roma şi-a Petrescu, trimis de Ministerul Apărării Naţionale pentru „a întărit considerabil situaţia prin aceea că, în cazul unui lua pulsul” situaţiei din capitalele marilor puteri occidentale în război generalizat, resursele noastre de tot felul, puse la martie 1939. Pe fondul informaţiilor pe care le-am prezentat, dispoziţia acestor ţări, vor mări în mod evident potenţialul el detaliază starea de spirit si felul în care erau percepute toate lor de război. aceste evenimente în culise, acolo unde se desfăşura adevărata Ceva mai mult, această credinţă a fost atât de puternică „bătălie” diplomatică, pentru protejarea acelui deziderat comun în sânul guvernului francez, încât – deşi domnul Bonnet, tuturor statelor implicate: interesul naţional. ministrul Afacerilor Străine al Franţei – asigurase pe domnul Tătărăscu14 într-o scrisoare, datată imediat după semnarea acordului, că Franţa va continua să păstreze faţă de România aceeaşi atitudine de aliată şi prietenă, totuşi Ministerul de Război francez, având şi asentimentul Ministrului de Externe, dăduse ordine scrise Direcţiei Materialului de Război, să nu se mai lucreze pentru diferite ţări străine niciun fel de material comandat şi fi nisat şi care urma să fi e livrat la diferite termene. Comunicând această hotărâre comisiei noastre de recepţie din Paris, colonelul Vallette – şeful biroului de materiale din Marele Stat major francez, a lăsat să se înţeleagă ataşatului nostru militar din Paris că, deşi hotărârea are un caracter general, totuşi ea nu vizează de fapt decât pe România, dată fi ind situaţia Grigore Gafencu nouă în care se găseşte faţă de Germania. document 2010 3 (49) 51 studii/documente

În aceeaşi zi, fi căutată printr-o acţiune directă a Italiei fi e în Europa, fi e 27 martie a.c., am luat în Africa, aceasta ca o contravaloare a ultimei lovituri dată contact cu coloneii de Germania. Dacă această acţiune a Italiei va atinge cât de Gauché şi Rivet, primul – puţin Franţa, războiul va fi inevitabil, Franţa înţelegând să- şeful secţiei informaţiilor şi păstreze toate drepturile sale. din Marele Stat Major Vrând să trag concluzii pentru ţara noastră, dar francez, iar cel de-al ferindu-mă de a o pune direct în cauză, i-am întrebat care doilea – şeful serviciului ar fi atitudinea axei Londra-Paris, în cazul când o agresiune secret al Armatei franceze germană s-ar produce în coridorul polonez. Notez că am şi m-am prezentat şi d-lui anticipat o situaţie care urma să se agite peste 2 sau 3 zile general Dentz – primul şi care a provocat starea de alarmă din ultimul timp. Mi s-a subşef al Marelui Stat răspuns, în mod categoric, că deşi există o alianţă franco- Major francez – precum polonă, ea însă nu mai are o valabilitate evidentă, dat fi ind şi colonelului Petit ultimele manifestări atât de contradictorii ale politicii Bon – şeful de cabinet poloneze şi că polonezii ar culege ce au semănat, adică al domnului general neîncredere şi deci abandonare. Joachim von Ribbentrop Gamelin. Au insistat, în special, asupra colonelului Beck care Am avut ocazia, în duce o politică complet greşită, care este privit cu o totală convorbirile pe care le-am avut cu toate aceste personalităţi, neîncredere atât de cercurile politice cât şi de cercurile să explic adevăratul caracter al acordului nostru cu Germania militare franceze şi că dispariţia acestui om de pe arena şi să evidenţiez că prin nimic acest acord nu poate să altereze politică europeană ar face mult bine Europei întregi. alianţele noastre şi sentimentele noastre de sinceră prietenie Au adăugat însă că o intervenţie armată, faţă de un faţă de Franţa şi că astăzi, mai mult decât oricând, Franţa asemenea eveniment în Est, ar fi justifi cată de un interes are nevoie să păstreze în Europa sud-estică, o ţară prietenă imediat pentru Franţa şi că pentru aceasta, ar trebui să aibă şi cât mai tare posibil; deci nu sistare de livrare de armament asistenţa unei Anglii, foarte tare şi foarte convinsă, ceea ce – ci, din contra, efort cât mai mare şi cât mai urgent pentru se pare – nu este cazul. dotarea noastră cu tot ceea ce ne lipseşte. Impresia mea generală izvorâtă din toate aceste Domnul general Dentz mi-a afi rmat că are credinţa fermă întrevederi, a fost că Franţa este ferm hotărâtă a se bate că este un malentendu15 şi că chestiunea se va clarifi ca, până în şi a declanşa un război, numai atunci când interesele sale seara zilei. În acest scop, s-a dus chiar în momentul când mă imediate vor fi astfel atinse, încât o altă soluţie nu mai este găseam în cabinetul domniei sale la dl. general Georges – şeful posibilă. Marelui Stat Major – cu întâmpinarea făcută în acest sens de Am chiar impresia, izvorâtă din informaţii foarte bune dl. ambasador Tătărăscu şi venită prin Ministerul de Externe culese din cercuri politice serioase franceze, că Franţa – în francez, ca să soluţioneze chestiunea. ultimă instanţă – ar propune chiar convocarea unei conferinţe Seara, domnul colonel Vallette a comunicat ataşatului generale în care să se dezbată toate litigiile existente în nostru militar că s-a hotărât ridicarea măsurilor de sistare, Europa şi colonii şi în care conferinţă s-ar impune anumitor având chiar aerul de a face oarecare scuze sau a considera state maximum de sacrifi ciu. Una din ţările vizate pentru chestiunea ca şi când n-ar fi existat. sacrifi cii importante ar fi chiar România. 2. Am stat la Paris de la 27 la 30 martie a.c., timp în 3. În ziua de 30 Martie a.c. am plecat la Londra, unde care am avut mai multe întrevederi, în special cu coloneii am sosit în momente de mare tensiune şi de vie activitate a Gauché, Rivet şi Malraison, pentru defi nitivarea legăturilor guvernului englez. directe între serviciile noastre de informaţii, legături care să Între timp, survenise alarma poloneză şi în ziua sosirii poată funcţiona continuu şi în cazul unui eventual război. mele se anunţase declaraţia în Camera Comunelor a Am găsit foarte multă solicitudine din partea lor şi un interes primului ministru englez asupra constituirii blocului anglo- deosebit pentru strângerea acestor legături. Deşi am avut franco-polono-român împotriva oricărei agresiuni. impresia că din acest strâns contact ei urmăresc mai mult Pentru a se produce această declaraţie se aşteaptă, din să profi te decât să ofere, nu am făcut prea multe obiecţii moment în moment, răspunsul României care – dealtfel tocmai pentru a arăta sentimentele noastre de prietenie şi – se anunţase deja prin presă din apropierea cercurilor spiritul nostru de solidaritate. Ministerului de Externe, ca sigur şi favorabil. În convorbirile avute cu ei, am avut însă ocazia să Ministerul de Externe englez, nerăbdător întreba analizăm împreună situaţia creată prin ultimele evenimente mereu pe însărcinatul nostru cu afaceri la Londra dacă a de la acea dată. Toţi au fost de acord în credinţa lor venit sau nu a venit răspunsul. Ceva mai mult, la deschiderea că războiul generalizat este greu de evitat, că în urma şedinţei Camerei Comunelor s-a anunţat declaraţia pentru discursului primului ministru francez şi răspunsurilor sfârşitul şedinţei, tocmai în speranţa sosirii rezultatului de la lui Hitler şi Mussolini, situaţia s-a precizat în sensul că o Bucureşti şi în dorinţa ca această declaraţie să producă o şi adâncire a neînţelegerilor existente este de prevăzut şi că mai mare impresie prin participarea noastră. o satisfacţie de răsunet mare în opinia publică italiană va Răspunsul nu a sosit şi declaraţia s-a făcut aşa cum s-a făcut.

52 3 (49) 2010 document studii/documente

Impresia produsă în sânul guvernului englez din cauza engleză că în spatele acordului româno-german, ar exista şi lipsei răspunsului României, a fost din cele mai rele şi reacţia un acord de ordin politic şi că România ar fi pierdută pentru a fost destul de puternică. Însărcinatul nostru cu afaceri cauza axei Londra-Paris. a fost chemat din nou la Ministerul de Externe englez şi 4. Înainte de a pleca din Londra, am fost căutat în mod rugat să comunice imediat la Bucureşti că guvernul englez insistent de un maior englez, care face parte din Intelligence persistă în propunerea sa, oferind chiar o alianţă militară pe Service-ul englez (secţia politic-militară) şi cu care luasem picior de egalitate şi că, imediat după primirea unui răspuns contact în prima mea călătorie. favorabil, care nu ar trebui să mai întârzie, se va face în Subiectul conversaţiei noastre sau mai bine zis a Camera Comunelor o declaraţie similară cu aceea făcută în dizertaţiei lui, nu a fost decât să caute să mă convingă asupra privinţa Poloniei. Se pare că, cu această ocazie, subsecretarul marelui potenţial de război pe care îl reprezintă Anglia, la de stat permanent la ministerul de externe englez, lordul care – în mod sigur – trebuie să fi e alăturată şi America, de Cadogan, ar fi lăsat să se înţeleagă că România trebuie să marea forţă armată pe care o reprezintă Anglia şi Franţa la chibzuiască bine direcţia spre care îşi îndreaptă politica sa în un loc, plus alte puteri care desigur se vor alia axei Paris- aceste momente, iar România să ştie că „Anglia nu ar putea Londra, de imposibilitatea de a fi învinse vreodată Anglia, uita niciodată dacă această politică ar putea face ca Londra Franţa şi America, de perspectivele pe care le vor avea să fi e eventual bombardată de avioane germane propulsate ţările care vor şti să se replieze la timp la această axă şi de de combustibil românesc”. nenorocirile acelora care se vor lăsa intimidate şi care vor Concomitent cu această acţiune de persuasiune politică, servi de instrument în mâna unor puteri sortite dezastrului Ministerul Apărării Naţionale englez a răspuns scris la cererile şi care le vor târî după ele în prăpastie. Un tablou sumbru, cu făcute de noi în privinţa cedării unor importante materiale de argumente puternice, dar şi cu intenţii străvezii. război, cereri făcute de noi în privinţa cedării unor importante L-am asigurat că în România sunt oameni cuminţi, materiale de război, cereri făcute tot din sugestii engleze pe care întotdeauna au văzut just situaţiile şi care vor şti şi de timpul ameninţării germane asupra României. această dată să salveze interesele superioare ale ţării. Răspunsul scris nu era altceva decât un refuz categoric 5. În ziua de 3 aprilie a.c. am plecat din nou la Paris, de a ne mai livra orice fel de materiale, justifi cat fi e pentru că le este necesar pentru înarmarea celor 32 de divizii unde am căutat să iau imediat contact, dat fi ind noua situaţie prevăzute în programul recent de constituire a primelor forţe creată, cu aceleaşi personalităţi cu care avusesem întrevederi engleze, fi e pentru că industria lor este prea aglomerată, fi e înainte de a pleca la Londra. Nu am fost deloc surprins că (pentru aviaţie) sunt alte ţări (Belgia, Olanda şi Turcia) atunci când, de astă dată, am constatat o evidentă răceală care au asemenea cereri făcute anterior cererilor României şi din partea interlocutorilor mei. că este şi în interesul lor de a le satisface în prima urgenţă. O rezervă bine marcată m-a făcut să înţeleg că au Am de adăugat la această chestiune că, în urma devenit bănuitori în ceea ce priveşte politica noastră, că nu comunicărilor făcute de ministrul Angliei la Bucureşti mai au încredere în noi şi că consideră neaderarea noastră la către Ministerul de Externe englez, privitor la anumite pact ca o alunecare a noastră spre o politică germanofi lă. angajamente verbale luate de autorităţile militare engleze Deşi având această atitudine rezervată, totuşi vrând (Ministerul de Război englez, şeful Marelui Stat Major să fi e amabili şi din spirit de revanşă, mi-au oferit o masă englez şi şeful Statului Major al Aerului faţă de ministrul la unul din restaurantele bune din Paris. Am profi tat de nostru la Londra şi raportate atât de mine după prima mea această ocazie şi dl. colonel Teodoriu şi cu mine cred că le- călătorie cât şi – probabil – de dl. ministru Tilea şi ataşaţii am adus sufi ciente argumente pentru a arăta că nimic nu noştri militari, se pare că ministerul de externe englez s-a schimbat din politica noastră, dacă noi având situaţia a făcut a făcut reproşuri destul de tari acestor autorităţi geografi că pe care o avem şi cu o Rusie Sovietică în spinare, militare că şi-au luat angajamentele care nu erau de resortul nu ne putem permite să facem acte care ar putea să fi e lor. Astfel se explică schimbarea totală de atitudine, pe care considerate ca o provocare faţă de Germania şi care să unele servicii importante din interiorul autorităţilor militare aprindă chiar războiul. enumerate mai sus, au avut-o ulterior faţă de ataşaţii noştri O atitudine cuminte şi prudentă este greşit să fi e militari – naval şi aeronautic – de la Londra, când nu s-au interpretată ca o atitudine de capitulare. Dacă cred că au mai bucurat de aceeaşi solicitudine şi li s-a pus în vedere că izbutit să descreţim până la sfârşit frunţile, nu este mai chestiunea comenzilor sau cedării de armament sau aviaţie, puţin adevărat că şi din partea lor s-a reeditat acelaşi discurs este o chestiune care trebuie tratată de la guvern la guvern şi pe care eu cu 2 zile înainte îl auzisem din partea maiorului în orice caz mai întâi pe teren politic. englez şi care se rezuma în următoarea idee: Până la plecarea mea din Londra, 3 aprilie a.c., România nu trebuie să uite nici un moment că, oricare răspunsul favorabil al României nesosind, guvernul englez a ar fi vicisitudinile unui viitor război generalizat, Anglia şi pierdut speranţa aderării României la pactul anglo-franco- Franţa vor ieşi – până la sfârşit – învingătoare şi că politica polon, fapt care avea să modifi ce însăşi tratatul de asistenţă ei nu poate să plece decât de la această axiomă! mutuală dintre Polonia şi Anglia, încheiat după sosirea 6. În ziua de 5 aprilie am fost informat din sursă absolut colonelului Beck. sigură că, în dimineaţa acelei zile, avuseseră loc la Ministerul Ca rezultat al acestei atitudini a României, din cercurile de Externe francez, conversaţii conduse de dl. Legér – Ministerul de Esterne englez s-a lăsat să se înţeleagă credinţa subsecretarul de stat la acest minister – cu reprezentanţii document 2010 3 (49) 53 studii/documente

fi nanţei franceze şi engleze pentru constituirea unui fond alunecare a noastră spre o politică germanofi lă sau o intrare anglo-francez de circa 60 000 000 de lire sterline, din care – de voie sau de nevoie – în orbita politică a Germaniei, sub să fi e destinate ţărilor care vor încheia tratate de alianţă formă de aservire economică şi dominare politică. cu Franţa şi Anglia, împrumuturi – în condiţii maxime – 4. Anglia şi Franţa sunt în mod perfect convinse că, în cazul pentru înarmarea şi dotarea armatelor lor. unui război generalizat cu Germania şi Italia, vor învinge. Cu această ocazie s-a pomenit chiar numele României 5. Insistenţa Angliei şi chiar a Franţei de a forma care ar primi, în cazul încheierii unui acord politic un un front la Est în contra Germaniei nu este cauzată de împrumut de circa 15 000 000 lire sterline, evident în dorinţa de a stăvili expansiunea germană spre Est. Această materiale de război cumpărate din Anglia şi Franţa. expansiune ar fi chiar dorită de axa Londra-Paris dacă 7. În ziua de 7 aprilie, trecând prin Italia, nu am acest lucru ar satisface Germania şi Italia şi prin aceasta constatat o mişcare mai deosebită în gări sau pe căile ferate, şi-ar asigura integritatea lor continentală şi colonială. Dar decât viaţa normală în preziua sărbătorilor. Lovitura din Anglia şi Franţa sunt perfect informate asupra intenţiilor Albania era încă foarte mult şi zgomotos comentată de italo-germane care au veleităţi mult mai mari şi care caută italieni, părând a fi foarte satisfăcuţi. neapărat declanşarea unui război în acest an, fi ind sigure Ajuns în ţară, mi s-a prezentat un domn care se urcase în (Germania şi Italia) că îl vor câştiga. tren cu o zi înainte la Milano şi pe care îl observasem în vagonul În aceste condiţii, Anglia în special socoteşte absolut restaurant, luând –foarte stăruitor – loc la o masă alăturată de necesar pentru pregătirea războiului de lungă durată, care să aceea la care domnul ambasador Tătărăscu şi cu mine am luat aducă victoria axei Londra-Paris, să câştige timp prin atragerea împreună dejunul, 2 zile consecutive. Mi-a cerut, insistent, să-l spre Est a unor importante forţe germane, astfel ca să dea prezint d-lui ambasador pentru a-i comunica chestiuni foarte posibilitatea, atât Franţei cât şi Angliei, să-şi desăvârşească importante, vorbind o perfectă limbă românească şi dovedindu- instrumentul lor de război care să le dea victoria sigur scontată mi cu acte că este un italian născut în România la Craiova, că şi care va duce la o altă aşezare a Europei. este doctor în arhitectură şi că vine în ţară pentru a-şi vedea familia de sărbători. NOTE Cum eram în apropiere de Filiaşi, unde dl. Tătărăscu cobora 1 Serviciul Istoric al Armatei. 2 Relaţii internaţionale în acte şi documente, vol. 1, p. 303. din tren şi cum vroiam, în prealabil, să mă asigur de seriozitatea 3 Istoria românilor, vol. VII, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, cetăţeanului italian, l-am rugat să-mi comunice mie ce are de p. 515. spus, urmând ca ulterior să comunic şi d-lui Tătărăscu. 4 Refuzul constant al Poloniei de a acorda asistenţă militară în cazul unei agresiuni a Germaniei împotriva României, prin invocarea În rezumat mi-a spus următoarele: crede că face o prevederilor art. 1 din Tratatul bilateral din 1926, care specifi ca faptă bună şi ca italian şi ca om, căutând să denunţe opiniei numai cazul unei agresiuni sovietice, a provocat deziluzie la Bucureşti, care însă nu a avut reţineri în a folosi argumentul în publice româneşti şi, în special marilor noştri oameni politici, favoarea sa în cazul cehoslovac. că politica actuală a lui Mussolini nu este împărtăşită de 5 Ion Calafeteanu, Români la Hitler, Bucureşti, 1999, p. 19-23. popor, că nu este înţeleasă, că ideile rasiale importante de la 6 Grigore Gafencu, Politica externă a României, 1939. Cinci cuvântări, Bucureşti, 1939, p. 8-9. ideologii cu totul străine nu sunt în acord cu sufl etul italian 7 Universul din 3 martie 1939 şi cu tendinţele italiene, că politica alături de Germania 8 Istoria românilor... p. 520. 9 este considerată de o foarte mare parte a poporului italian Pentru detalii cf. Viorica Moisuc, Diplomaţia României şi problemele apărării suveranităţii şi independenţei naţionale în perioada martie ca greşită şi cu consecinţe pentru însăşi poporul italian, 1938-mai 1940, Paul D. Quinlan, Clash over Romania, British and că politica de agresiune asupra statelor mici şi că însăşi American Policies towards Romania:1938.1947, Gheorghe Buzatu, Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial. acţiunea italiană în Albania nu este considerată ca un 10 Istoria politcii externe româneşti în date, coordonator Ion punct de onoare pentru statul italian şi că, printr-o politică Calafeteanu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, p. 1939. înţeleaptă a statelor democratice s-ar putea schimba linia 11 Istoria românilor... p. 522. 12 Arhivele Militare Române, fond Microfi lme, rola II 1.590, cd. 722-734.13 de conduită a Italiei şi rupe axa, aducându-se prin aceasta Toate sublinierile din text aparţin originalului. un bine enorm omenirii, înlăturând în mod sigur războiul 14 Gheorghe Tătărăscu era în acel moment ambasadorul României la Paris. care – în condiţiile actuale – va izbucni în mod inevitabil, 15 Neînţelegere în contra voinţei poporului italian. Regimul actual din Italia nu mai este ce a fost înainte. Am ţinut să relatez această conversaţie care ar putea să fi e ASPECTS REGARDING THE STRAINING coroborată cu alte informaţii pe care le avem în această direcţie. OF THE RELATIONS BETWEEN ROMANIA AND GREAT POWERS IN THE SPRING OF 1939 – CONCLUZII MANUEL STANESCU Abstract: Germany evolution after 1938 determined a 1. Acordul economic cu Germania a creat o stare de new order between the reports of the European countries. suspiciune asupra noastră atât în Franţa, cât şi în Anglia. Th e conclusions of the negotiations at the highest level 2. Atât Franţa cât şi Anglia cred că un război cu between Romania and Germany were of economic subordination Germania şi Italia va fi greu de evitat, în acest an şi numai of our country. cu sacrifi cii la care ar putea să fi e impuse anumite state. Keywords: negotiation, economic subordination, 3. Neaderarea noastră la pactul anglo-franco-polon este dominant position, European states security, treaty considerată, atât în Franţa cât mai ales în Anglia, ca o vădită

54 3 (49) 2010 document studii/documente DIVIZIA 1 BLINDATĂ „ROMÂNIA MARE” ÎN BĂTĂLIA DE APĂRAREA MOLDOVEI - AUGUST 1944 -

Colonel (r.) George GHEORGHIU1 Maior Ioanid Cătălin DIACONU2

n urma campaniei Diviziei 1 Blindate Române 24 de tone ale blindatului cu o viteză maximă pe şosea de Îdin iarna anului 1942, la Cotul Donului, la 48 km/h, iar pe câmpul de luptă până la 25 km/h. cererea Marelui Stat Major, generalul Radu Gherghe3 Împreună cu tancurile mijlocii tip T – 4 au sosit şi (comandantul Diviziei 1 Blindate în această campanie), a au intrat în înzestrarea Regimentului 1 Care de Luptă, avansat unele propuneri. Cea mai importantă a constat în tunurile de asalt tip T – 3 (autotunuri – n.n.), maşini înlocuirea tancurilor de tip uşor cu tancuri de tip mijlociu, blindate pe şenile, înarmate cu tunuri de calibru 75 mm capabile să susţină un tun de calibru 75 mm. cu o bătaie şi cu o mitralieră calibru 7.92 mm, redutabile mijloace de şi putere de foc rezonabile, care să se confrunte de la egal foc mobile, pentru distrugerea tancurilor. la egal cu tancul mijlociu sovietic T – 344, o „adevărată Unităţile Diviziei Blindate au primit autoblindate pedeapsă” pentru Wehrmacht şi care, din iarna anului AB (acestea aveau la bord un tun automat de 20 mm. 1942, a schimbat radical războiul de pe frontul sovieto- cu o mare cadenţă de tragere), maşini blindate pentru german. Regimentele de tancuri româneşti trebuiau să fi e infanterie (Schützpanzerwagen), motomitraliere BMW dotate şi cu tunuri de asalt (autotunuri), potrivit statelor şi Zündapp, autoamfi bii, tunuri antitanc calibru 75 mm de organizare ale unităţilor de tancuri germane. autotractate de maşini blindate şenilate Ost Steyer, maşini Din punct de vedere tehnic, pentru Divizia 1 Blindată de transport „tout-terrain” Ford şi Blitz Borgward. era nevoie de „... maximum de blindaj, înţelegându-se Dotarea Diviziei Blindate române cu tehnică existenţa carelor de luptă NUMAI MIJLOCII ŞI GRELE, blindată germană modernă, cu performanţe superioare întrunite într-un regiment cu 3 batalioane, cu un total de şi verifi cate în câmpul tactic, (fi nalizată parţial în martie 150 de care; motocicletele să fi e înlocuite cu autoblindate, 1944, când frontul germano-sovietic ajunge la graniţa armamentul anticar şi vânătorii de care, să capete o dezvoltare ţării noastre), a fost plătită de poporul român cu peste maximă ”5. 6 milioane de tone de petrol şi alte milioane de tone de Concluziile precise formulate de către generalul cereale şi produse agroalimentare, cunoscându-se faptul că Radu Gherghe au fost însuşite de către conducerea România, singurul aliat de bază şi de valoare al Germaniei, politico-militară a ţării. era unicul furnizor economic pentru susţinerea armatei Au început să sosească din Germania tancuri mijlocii acesteia în efortul de război antisovietic. MARK – 4, tip T-4 (cel mai important şi performant tanc mijlociu, cu armament de artilerie puternic – un * * * tun cu ţeavă lungă de calibru 75 mm., care făcea faţă pe Paralel cu procurarea materialului blindat modern deplin gurii de foc de la bordul tancului T - 34). Tancul din import (din Germania – n.n.), au continuat studiile T – 4 dispunea şi de două mitraliere calibru 7,92 mm şi eforturile pentru creşterea gradului de mecanizare (mitraliere cu o mare cadenţă de tragere – peste 800 a unităţilor diviziei blindate şi creşterea numărului lovituri/minut), motorul de 350 C.P. propulsa cele de maşini blindate necesare, specifi ce armei tancuri, prin EFORTURI PROPRII ALE INDUSTRIEI ROMÂNEŞTI. Inginerii, specialiştii şi tehnicienii militari şi civili din Arsenalul Armatei, din uzinele „Malaxa” şi atelierele „Leonida” din Bucureşti şi „Concordia” din Ploieşti, conduşi de locotenent-colonelul inginer Constantin Ghiulai, s-au preocupat pentru valorifi carea materialului blindat care era scos treptat din dotare şi unele maşini blindate provenite din capturile de război. Astfel, la tancurile uşoare „Skoda – R – 2”, precum şi la tancurile sovietice T – 60 capturate în timpul luptelor, au fost scoase turelele şi s-au efectuat transformări TTanculancul mmijlociuijlociu T – 44,, ccuu ttunun llungung şşii ccuu fr ânăână dede gurăgură care au permis instalarea pe şasiul acestora a tunurilor document 2010 3 (49) 55 studii/documente

La 1 septembrie 1908 a intrat ca elev şi a urmat cursurile Şcolii Militare de Ofi ţeri de Artilerie. A fost înaintat la gradul de sublocotenent la 1 iulie 1910 şi repartizat comandant de pluton la Regimentul 9 Artilerie. A participat la luptele din Transilvania, atrăgând admiraţia tuturor pentru actele sale de bravură. La 1 noiembrie 1916 a fost avansat excepţional la gradul de căpitan, iar la 1 septembrie 1917, tot excepţional, a fost avansat la gradul de maior. La absolvirea Şcolii Superioare de Război din Franţa, comandantul şcolii l-a notat astfel: „ maiorul STOENESCU, din Armata Română, este un ofi ţer remarcabil, înzestrat cu inteligenţă iute şi fi nă, cu judecată Tancul mijlociu T – 4, cu tun lung şi cu fr ână de gură dreaptă, cu multă metodă şi mare putere de muncă; s-a arătat calibru 76.2 mm cu ţeavă lungă, prezente pe tancurile foarte bun cunoscător al metodelor şi procedeelor noastre, cu sovietice capturate, realizându-se astfel prototipul primelor decizii întotdeauna gândite şi limpede motivate ”. tunuri antitanc pe afet mobil – aşa numitele „TACAM”, După ce în 1940 a îndeplinit funcţia de secretar dotate în plus cu o mitralieră portativă MG, calibru 7,92 general al Ministerului Apărării Naţionale, la 10 ianuarie mm. de fabricaţie germană, pentru protecţia apropiată, 1941 a fost numit prin Înalt Decret comandantul prevăzute cu aparate de ochire I.O.R. (fabricate de Industria Diviziei 1 Blindate. Această strălucită carieră militară a Optică Română), concepute de maiorul Raul Şeptilici. fost întreruptă prin numirea sa ca ministru al fi nanţelor Tunurile au fost verifi cate prin trageri în poligoanele în guvernul Ion Antonescu, (27 ianuarie 1941 – de la Mihai Bravu (Dadilov) sau Sudiţi – Ialomiţa. 25 septembrie 1942). În tragerea cu proiectil perforant a fost străpuns, La 1 noiembrie 1942 a fost avansat la gradul la distanţa de 1.000 m, un blindaj cu o grosime de de general de divizie şi numit director superior al 100 mm. Autotunul dispunea de un motor care îl propulsa Învăţământului Militar, iar la 1 aprilie 1943, a revenit la cu o viteză maximă de 50 km/h pe şosea. În greutate de comanda Diviziei 1 Blindate. 11,5 tone, autotransportorul avea 65 lovituri de tun Pentru faptul că a fost ministru de fi nanţe în timpul şi 6.000 de cartuşe pe benzi de mitralieră. Câmpul de guvernării mareşalului Ion Antonescu, a fost arestat la 18 tragere era limitat, 60o. Raza de acţiune, cu rezerve de mai 1945 (la interogatoriu a declarat că Basarabia este benzină ajungea până la 250 km. o provincie românească) şi acuzat că „a făcut parte din Un colectiv de ingineri sub conducerea generalului guvernul care a pregătit şi declarat război Rusiei Sovietice”, Vasile Negrei şi locotenent colonelului Valerian Nestorescu iar în calitate de ministru al fi nanţelor „ a semnat o serie de au proiectat mai multe prototipuri de autotunuri vânători legi cu caracter rasial şi a contribuit la aservirea economică a de tancuri „Mareşal Ion Antonescu”. ţării în detrimentul poporului român”. La 8 octombrie 1946 Fabricate în cooperare, la Arsenalul Armatei, la a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică şi degradare uzinele „MALAXA” din capitală şi la cele din Reşiţa, pe civică pe timp de cinci ani. şasiuri de tanc scoase din uz, au fost adaptate şi instalate În anul 1952, generalul Nicolae Stoenescu avea să tunuri antitanc calibru 75 mm. de mare putere şi extrem fi e acuzat şi judecat într-o altă cauză, pentru faptul că de precise, fabricate la Reşiţa. în primăvara anului 1944, în calitate de comandant al Prototipul 5 (ultimul) avea un blindaj care varia ca Corpului 4 Armată ar fi aprobat executarea a trei ostaşi grosime între 10 – 20 mm., cântărea în jur de 10 tone dezertori. Va fi condamnat la 10 ani de muncă silnică. şi era propulsat de un motor „Hotchkiss” de 120 C.P., După expirarea pedepsei, la 26 august 1958 nu a fost capabil să realizeze o viteză de 45 km/h pe şosea şi 25 pus în libertate, ci încadrat în colonia de muncă Culmea, km/h în câmpul tactic. Avea o mitralieră calibru 7,92 unde a decedat în dimineaţa zilei de 2 martie 1959. mm. şi era deservit de un echipaj format din 2 oameni. Toate propunerile făcute, conducerii superioare a armatei, pentru refacerea capacităţii operative a Diviziei * * * 1 Blindate, au fost acceptate. Cel căruia i-a revenit difi cila misiune de reorganizare, încadrare cu personal şi instruire în timp scurt a * * * echipajelor pe noua tehnică de luptă care urma să intre în înzestrarea Diviziei 1 Blindate şi să o aşeze având la La 1 iulie 1943, în prezenţa M.S. Regelui Mihai şi a bază cerinţele războiului modern, avea să fi e generalul de mareşalului Antonescu, a avut loc, la Sibiu, solemnitatea artilerie Nicolae Scarlat Stoenescu6. înălţării la gradul de sublocotenent a celor 647 de tineri

56 3 (49) 2010 document studii/documente absolvenţi ai promoţiei Şcolii Militare de Ofi ţeri de modernizarea diviziei blindate pe care a reorganizat-o şi Infanterie din Bucureşti. Evenimentul s-a desfăşurat în mod dotat-o, asigurând totodată o rezervă de cadre de valoare, simbolic aici pentru a nu da uitării acest pământ străvechi instruite în Germania. românesc. Începând cu data de 4 aprilie 1944 generalul Stoenescu Din această promoţie, denumită „Mihai Viteazul”, a preluat comanda Corpului 4 Armată, conducerea Diviziei mulţi absolvenţi au fost destinaţi pentru a încadra subunităţi 1 Blindate fi ind încredinţată generalului de cavalerie Radu din unităţile Diviziei 1 Blindate. Korne. După efectuarea concediului, unii dintre tinerii Radu Korne, „mândria cavaleriei”, cum a fost sublocotenenţi au luat drumul către Centrele de Instrucţie supranumit, s-a născut pe 23 decembrie 1895 în Bucureşti, Motomecanizate de la Bucureşti (Podul Constanţa) şi s-a înscris la Şcoala de Ofi ţeri de Cavalerie din Târgovişte Teiş – Târgoviste, pentru cunoaşterea autovehiculelor şi în 1913 şi a absolvit-o în iunie 1915, primind gradul de familiarizarea cu tunurile de asalt T – 3 (autotunuri) şi sublocotenent. tancurile mijlocii T – 4 care începuseră să ajungă în ţară şi S-a distins în luptele aprige ale celui dintâi război să intre în dotarea Regimentului 1 Care de Luptă. mondial, şi-a continuat specializarea la Şcoala de Alţi sublocotenenţi vor lua drumul spre Centrele de Cavalerie de la Saumur, Franţa între 1925 – 1926, iar Instrucţie Tancuri din Germania (Şcoala de Tancuri din după întoarcerea în ţara a fost numit instructor de călărie Putlos bei Oldemburg de lângă Lübek şi Şcoala de Tancuri şi profesor de tactica cavaleriei la Şcoala Specială de din Fallingbostel – Hanover, aici în cadrul Regimentului Cavalerie de la Sibiu. 6 Tancuri, comandat de locotenentul-colonel Prinz von A îndeplinit apoi diferite funcţii în comandamente de Schönburg - Waldenburg). mari unităţi, începutul celui de-al doilea război mondial În perioada martie – iulie 1943, un alt grup de tineri găsindu-l la comanda Regimentului 6 Roşiori Purtat din români7, afl aţi la cursuri la şcoli militare de ofi ţeri din Brigada 5 Cavalerie, ce acţiona în Nordul Moldovei. Germania, trăiau zile de emoţie de intensitate maximă. Sosise Din aprilie 1944 a fost numit la comanda celei mai timpul pentru efectuarea stagiului pe front obligatoriu, aşa cum prevedea structura sistemului de învăţământ militar puternice mari unităţi româneşti: Divizia 1 Blindată. german, privitor la viitorii ofi ţeri de tancuri. Pe drept cuvânt, generalul Korne în Ordinul de Zi „Fahnenjunkerul” Mihai Mătrescu a fost dat pentru nr. 75 din 6 aprilie 1944, prin care făcea cunoscut că a stagiul pe front la Batalionul Blindat de Cercetare şi preluat comanda diviziei blindate a arătat că: „...succede Recunoaştere Îndepărtată al Diviziei 8 Tancuri. Trăia între unui comandant a cărui rodnică activitate în reorganizarea moarte şi viaţă în luptele cu partizanii sovietici în mlaştinile acestei mari unităţi care îndeobşte este cunoscută şi care a 8 Pripetului. lăsat o dâră luminoasă în îndrumarea ei” . Un alt tânăr, Gheorghe Cojocea, născut pe 5 aprilie La rândul său, generalul Ilie Ştefl ea, şeful Marelui 1922 într-un sat vrâncean uitat de lume, la Nămoloasa, lângă Stat Major, în notarea de serviciu întocmită generalului Focşani, încărcător în echipajul tancului mijlociu T – 4, cu Stoenescu, a scris: „…eminent general, căruia i se poate seria pe turelă „255”, aştepta semnalul de pornire la atac, încredinţa cu desăvârşită încredere orice comandă superioară în prima zi a bătăliei de tancuri de la Kursk. Era în ziua de pe front. Generalul a comandat cu aceeaşi recunoscută 5 iulie 1943, ora 02.00, dimineaţa … pricepere şi cu aceleaşi strălucite rezultate Divizia 1 Blindată. Aici a schimbat trei tancuri Mark T-IV, care au fost Apreciez EXCEPŢIONAL modul cum a organizat, dotat şi lovite în lupte, a fost rănit, a văzut cum îi cad camarazii în instruit Divizia ”9. bălţi de sânge sau arzând de vii. A scăpat miraculos şi a revenit la Berlin. A fost * * * avansat la gradul de leutnant (locotenent) în martie 1944, într-un ceremonial de la care n-au lipsit Hitler, Göring sau Goebbels, după care l-au repartizat la Panzerregiment 3 în garnizoana Müdling (azi, un cartier al Vienei) unde a instruit un pluton de recruţi. Întors în ţară, a fost trimis de comunişti la Coţofenii din Dos, apoi „recuperat“ şi folosit pentru a scoate primele promoţii de tanchişti români. Şi, într-un fi nal, fi resc în logica sistemului roşu, după ce foştii săi elevi au ajuns profesori, pe Cojocea l-au scos din a rmată. Ei au ajuns generali. El nu a fost lăsat. * * * Din 9 aprilie 1943 până la 4 aprilie 1944, cât s-a afl at la comanda Diviziei 1 Blindate, generalul Nicolae Scarlat Stoenescu a depus o muncă de excepţie pentru Tancul mijlociu T – 4, cu tun lung şi cu fr ână de gură document 2010 3 (49) 57 studii/documente

„…În ziua de 15 iulie 1944, dimineaţa la ora 11,30, în cadrul unei festivităţi sobre dar emoţionante, Diviziei 1 Blindate i s-a conferit denumirea de Divizia 1 Blindată «România Mare» ”10. La acea dată, Divizia 1 Blindată, dispunea de un valoros corp de cadre (de comandament şi stat major, comandanţi de unităţi şi subunităţi, luptători, căliţi în focul a două campanii pe frontul de Est, în 1941 şi 1942) şi era alcătuită din Regimentele 1 şi 2 Care de Lupta, 3 şi 4 Vânători Moto (reunite în Brigada 1 Vânători Motorizată, mare unitate tactică cu o mare mobilitate şi putere de foc afl ată sub comanda bravului veteran, colonelul Constantin Nistor, numit comandant secund al Diviziei 1 Blindată), Regimentul 1 Artilerie Moto (comandat de colonelul Constantinescu, Tancul mijlociu T – 4, cu tun lung şi cu fr ână de gură avea în dotare pe lângă tunurile Schneider calibru 105 mm. şi obuziere calibru 150 mm. tractate de autotractoare Skoda al Armatei a 4-a, sub denumirea „Tas” (Tun de Asalt). Câteva de 20 de tone), Grupul de Specialităţi Moto, Compania piese au fost livrate şi Centrului de Instrucţie Mecanizată de Transmisiuni, Batalionul de Pionieri Moto, Grupul de din Târgovişte. Servicii, Plutonul de Circulaţie şi Plutonul de Poliţie. Blindatele fuseseră asamblate în Germania, prin Motocicletele grupului de cercetare din organica montarea unui tun de 75 mm pe şasiul tancului mediu Grupului de Specialităţi Moto (unitate similară cu regimentul) Panzerkampfwagen III. Prima variantă a fost construită au fost înlocuite cu autoblindate AB şi transportoare în 1940, utilizând şasiul unui tanc Panzerkampfwagen III blindate semişenilate SPW-uri (schutzpanzerwagen), F pe care a fost montat un tun de 75 mm cu ţeava scurtă. dotate cu staţii de radio cu o putere de bătaie de 100 km. Aceste blindate erau avantajate de profi lul jos şi de grosimea Grupul de cercetare al diviziei blindate a devenit „GRUP blindajului frontal, ceea ce le permitea să se angajeze în luptă DE CERCETARE BLINDAT” cu o mare mobilitate în chiar cu tancurile inamice, în ciuda armamentului inadecvat. teren şi putere de foc. Batalionul antitanc a fost înzestrat Tunurile de asalt ale Diviziei 1 Blindate au participat cu tunuri antitanc calibru 75 mm. autotractate de maşini la acţiunile de pe frontul din Moldova şi în operaţia Iaşi - blindate şenilate Ost Steyer. Pentru trecerea peste cursuri de Chişinau, dar cele ale Diviziei 8 Cavalerie nu au luat parte la apă existau autoamfi bii. acţiuni militare în serviciul Armatei Române, fi ind confi scate Pe lângă o mobilitate sporită în teren, Divizia 1 Blindată de germani pe 22 august, pentru a forma Detaşamentul dispunea de o mare putere de izbire datorită tancurilor Blindat Braun. Majoritatea tehnicii de luptă a Diviziei 1 mijlocii T – 4 şi tunurilor de asalt T – 3 (autotunuri), afl ate Blindate, printre care şi tunurile de asalt, a fost capturată în înzestrarea Regimentului 1 Care de Luptă. de sovietici în perioada 23-28 august, deşi trupele române În perioada noiembrie 1943 - august 1944, Germania încetaseră ostilităţile. Tunurile de asalt rămase au fost folosite a livrat Armatei Române 108 tunuri de asalt Sturmgeschutz împotriva germanilor în luptele pentru eliberarea teritoriului III Ausf G, care au fost distribuite Diviziei 1 Blindate, României şi au participat apoi la operaţiile din Cehoslovacia Diviziei 8 Cavalerie Motorizată şi Detaşamentului Blindat şi Austria, în cadrul Regimentului 2 Care de Luptă.

SPECIFICAŢII TEHNICE Echipaj 5 Motor Greutate 23,9 t Tip Maybach HL 120 TRM Dimensiuni Cutie de viteze Cutie de viteze ZF SSG 77 (5+1) Lungime 6,77 m Cilindri 12V Lăţime 2,95 m Putere 300 CP / 3000 RPM Înălţime 2,16 m Carburant Benzină Performanţe Armament Viteza maximă şosea 40 km/h 1 tun StuK 40 L/48 Principal calibru 75 mm Viteza maximă teren 24 km/h Autonomie 155 km 2 mitraliere Secundar MG 34 / MG 42 Obstacole verticale 0,6 m calibru 7,92 mm Şanţuri 2,3 m Muniţie 54 proiectile Panta maximă 30° Blindaj Frontal Spate Lateral Plafon 50 mm [+30 mm] 50 mm 30 mm [+11 mm] 11 mm sau 80 mm

58 3 (49) 2010 document studii/documente

Tancul Panzerkampfwagen IV, denumit T – 4 în fiind înarmat cu un tun de calibrul mare și muniţie brizantă serviciul Armatei Române, a fost unul din cele doua și era planificat să fie produs într-un număr mai mic decât tancuri medii plănuite de Germania în anul 1935 Panzerkampfwagen III, într-un raport de 1 la 3. (Panzerkampfwagen III și Panzerkampfwagen IV). Datorită specificaţiilor tehnice, acesta era foarte Modelul IV urma sa aibă rolul de sprijin al infanteriei, asemănător cu Pzkpfw III, atât ca aspect cât și ca funcţie.

SPECIFICAŢII TEHNICE Echipaj 5 Motor

Greutate 25 t Tip Maybach HL 120 TRM

Dimensiuni Capacitate cilindrică 11687 cmc Lungime 7,02 m Cilindri 12V

Lăţime 2,88 m Putere 300 CP / 3000 RPM

Înălţime 2,68 m Carburant Benzină Performanţe Armament 1 tun KwK L/48 Viteza maxima 38 km/h Principal calibru 75 mm 2 mitraliere MG34 Autonomie 200 km Secundar calibru 7,92 mm Blindaj Frontal 80 mm Spate şi Lateral 30 mm

„…ca organizare şi dotare tehnică, Regimentul 1 Care de Uzinele Malaxa precum şi efective din alte unităţi, care trebuiau Luptă avea două batalioane: recalifi cate prin instrucţie intensă, să devină tanchişti ”12. h un batalion de tancuri T – 4 cu 3 companii de tancuri Cu deplin temei se poate afi rma că între anii 1943 – x 17 tancuri/companie + 3 tancuri ale grupului de comandă al 1944, în armată, în sfera structurilor organizatorice ale batalionului = 54 de tancuri T – 4; armei tancuri au avut loc mutaţii semnifi cative. Au fost h un batalion de tunuri de asalt T – 3 cu 3 companii x 10 înregistrate progrese notabile pentru ca armata să dispună tunuri de asalt / companie + 2 tunuri de asalt ale grupului de de un COEFICIENT RIDICAT DE MECANIZARE. comandă al batalionului = 32 de tunuri de asalt T – 3; h 1 pluton de tancuri de comandă T – 4, pentru comanda * * * regimentului şi statul său major cu 5 tancuri. În total, 91 de maşini blindate de luptă, la care se mai DIVIZIA 1 BLINDATĂ „ROMÂNIA MARE” adaugă şi tancul comandantului de divizie, total general 92 de ÎN BĂTĂLIA DE APĂRARE A MOLDOVEI tancuri şi tunuri de asalt ”11. - AUGUST 1944 - Cu această organizare şi cu forţa de izbire a celor PROLOG aproape 3000 de tone de oţel a intrat în bătălia de apărare 1. INSTRUCŢIE, INSTRUCŢIE. a Moldovei, în august 1944, înfruntând marile unităţi de Prin tancuri T – 34 – 85 ale generalului sovietic Bogdanov, luna mai Regimentul 1 Care de Luptă, afl at sub comanda colonelului 1944, Divizia Cristache Iliescu. 1 Blindată „România * * * Mare” se găsea în Moldova, Semnalăm prezenţa la „...1 aprilie 1944 a Divizionului dispusă cu TACAM, compus din Bateriile 61 şi 62 autotunuri, identic unităţile organizate. Bateria avea în dotare 11 autotunuri pe şasiu în raionul de tanc T – 60, înarmate cu tunuri antitanc de calibru 76,2 GIROV – mm. (tunurile fi ind captură de război de la sovietici) şi câte o BOŢEŞTI – mitralieră portativă MG – 34 de calibru 7,92 mm. de fabricaţie DĂNEŞTI, germană. În dimineaţa zilei de 4 aprilie 1944, cazarma în valea «Sfântul Gheorghe» – Malmaison din Bucureşti, era cufundată Cracăului, la în atmosfera obişnuită; se auzeau comenzile instructorilor care 10 km. Est de făceau exerciţii cu trupa pe platoul din cazarmă. Regimentul Piatra Neamţ. 2 Care de Luptă primise autotunuri 76,2 – TACAM, de la Principala GGeneraluleneralul ddee brigadăbrigadă RRaduadu KKorneorne document 2010 3 (49) 59 studii/documente

forţă de izbire a diviziei geografice, precum și valoarea ca obstacol a acestui curs de blindate, Regimentul apă, crea servituţi și dificultăţi manevrei de forţe și mijloace, 1 Care de Luptă dintr-o parte în alta a sa și impuneau acţiunilor militare (comandant colonelul un caracter de independenţă quasi totală, în fiecare din cele Cristache Iliescu) două compartimente. Această situaţie specifică a determinat a ocupat raionul de fracţionarea forţelor Grupului de armate „Ucraina de Sud” aşteptare în comuna în două SUBGRUPURI de armate. ”16 Simioneşti (la Nord de Subgrupul de armate „WÖHLER” (format din Roman). Armatele 4 Română și 8 Germană), apărau un front între În raioanele de Cernăuţi și până la Est de Iași, iar Subgrupul de armate aşteptare, unităţile „General Petre Dumitrescu” (format din Armatele 3 diviziei blindate au Română și 6 Germană), era dispus în Basarabia. continuat să desfăşoare În Moldova, Subgrupul de armate „Wöhler”, un program intensiv comandat de generalul Otto Wöhler, comandantul Maiorul aviator Hans Ulrich RUDEL de instrucţie de război, Armatei 8 Germane, avea în subordine Armata 4 urmat de exerciţii Română, care avea încadrată operativ în structura sa și tactice la nivel pluton şi companie precum şi aplicaţii tactice Divizia 1 Blindată „România Mare”, ca rezervă. fi nalizate cu trageri de luptă cu muniţie de război. În această etapă a războiului, când se executau La una din şedinţele de tragere cu armamentul de pe succesiv lovituri cu grupuri de fronturi sovietice pentru tancurile T – 4, în apropiere de Gâdinţi, mareşalul Antonescu pătrunderea cât mai repede și mai adânc în teritoriul şi însoţitorii săi, opriţi de paza poligonului, au asistat la o inamicului, Înaltul Comandament al Armatei Germane „…acţiune ofensivă de subunitate de tancuri, desfăşurată în ritm alert, similar cu cel real, transport şi concentrări de foc, cu (OKW), era nevoit să execute frecvent MANEVRE DE rezultate de excepţie, asupra obiectivelor fi xe şi în mişcare, cu un FORŢE ȘI MIJLOACE PE FRONTUL GERMANO- consum mic de muniţie (numai un singur proiectil pentru fi ecare SOVIETIC, pentru întărirea apărării pe direcţiile obiectiv). La terminare, garda poligonului a permis trecerea ameninţate și pentru întârzierea ofensivei sovietice, coloanei de maşini. Formaţia de tancuri, perfect aliniată, îndeosebi în Polonia, în scopul câștigării de timp, sperând a dat onorul. Grupul de turisme de campanie, decapotate, au totodată în utilizarea unor noi arme, cu ajutorul cărora să trecut prin faţa tancurilor răspunzând la onor. Mareşalul ne-a obţină iniţiativa strategică. aplaudat satisfăcut”13. Din ziua de 23 iunie 1944, Divizia 17 Blindată În una din inspecţiile pe front, mareşalul Antonescu germană părăsește dispozitivul operativ al Subgrupului s-a întâlnit cu colonelul Constantin Nistor, comandantul de armate „Wohler”, fapt care a atras protestul rapid și secund al Diviziei 1 Blindate „România Mare”, căruia energic al mareșalului Antonescu, care: „ ... a comunicat, i-a cerut să raporteze lipsurile şi greutăţile întâmpinate. prin ministrul Kilinger, că dacă se vor mai lua și alte divizii, Generalul (r) Nistor îşi aminteşte: va fi nevoit să caute o soluţie politică pentru a ieși din război, „…I-am raportat despre pretenţiile nemţilor de a se urca pe fiindcă are siguranţa absolută că frontul actual nu va putea tancurile noastre 14. Supărat la auzul acestora, mi-a ordonat cu fi ţinut fără diviziile germane, în special cele blindate, care un ton categoric: «Nici un neamţ să nu pună piciorul pe tancurile se găseau (în număr de 9) la Grupul de Armate „Ucraina de noastre. Sunt ale noastre, cumpărate cu bani grei. Să le păziţi ca Sud”, înainte de 23 iunie 1944”17. pe ochii din cap». după ce mi-a mulţumit pentru vizita făcută, a Protestul mareșalului Antonescu nu a avut ecou plecat cu maşina şi suita sa , înapoi la Bacău”15. nici la Hitler și nici la Înaltul Comandament al Armatei Germane (OKW), astfel încât la 6 iulie 1944, Divizia 55 * * * Blindată „TotenKopf” – „Cap de Mort”, a fost retrasă din dispozitivul de apărare al Grupului de Armate „Ucraina 2. FORŢELE ROMÂNE ŞI GERMANE de Sud” și trimisă pe frontul central. ANGAJATE ÎN BĂTĂLIA MOLDOVEI. Prin aceste regrupări, Grupul de Armate „Ucraina În vara anului 1944, în contextul declanșării de către de Sud”, în mod deosebit Subgrupul de armate „Wohler”, sovietici a unor ample acţiuni ofensive pe frontul de Est, a fost lipsit de principalele mijloace de izbire și manevră, graniţa de răsărit a României era apărată de Grupul de slăbindu-i-se forţa combativă, acest lucru impunând Armate „Ucraina de Sud”, comandat începând cu 25 iulie restructurări importante în dispozitivul de luptă al 1944, de generalul colonel Hans Friessner. Armatei 4 Române (comandată de la începutul lunii Grupul de Armate „Ucraina de Sud”, situat la flancul august de generalul Gheorghe Avramescu). sudic al frontului de Est, apăra un front cu o dezvoltare Acesteia (Armata 4 Română – n.n.) i s-a lărgit fâșia frontală de peste 600 km. „...Prutul, prin cursul său, de apărare, fiind nevoită să-și restructureze dispozitivul diviza teatrul de operaţii al Grupului de armate „Ucraina de apărare și structura iniţială a sistemului de foc, cu de Sud” în două compartimente, ale căror caracteristici implicaţii negative asupra capacităţii defensive.

60 3 (49) 2010 document studii/documente

Pleacă tancurile germane, sosesc în schimb … S-a observat că, pe lângă efectul devastator care îl avioanele de asalt germane. produceau bombele, sunetul avionului în picaj producea În primele zile ale lunii iunie 1944, a aterizat pe un efect de teroare psihologică asupra liniilor inamice. aerodromul din Tecuci, maiorul aviator german Hans Ulterior aceste aparate au fost dotate cu sirene pentru a Ulrich Rudel, comandantul Grupului de Avioane spori efectul. Unele dintre acestea erau echipate cu două „Immelmann”18, dotat cu avioane de bombardament în tunuri antitanc de calibru 37 mm. picaj „Junkers – Ju 87 Stukas”. Cu precizia lor extraordinară, Stukas-urile erau Acesta a fost cel mai bun pilot al Luftwaffe din al destul de eficace în lupta împotriva tancurilor sovietice, Doilea Război Mondial, un adevărat exemplu pentru dar acest tip de avion nu putea fi întrebuinţat în misiuni fiecare membru al forţelor armate germane. Pe tot antitanc atunci când plafonul de nori era prea jos. parcursul războiului a distrus 519 tancuri, peste 1.000 de Să fie oare sosirea Grupului de Avioane „Immelmann”, vehicule, 4 trenuri armate, 150 de tunuri autopropulsate, la Tecuci, compensarea de către Înaltul Comandament nava de război ruseasca Marat (pe care a rupt-o efectiv al Armatei Germane (OKW), a faptului că Divizia de în două cu o bomba de 1.000 de kg aruncată pe stocul de Tancuri „Das gross Deutschland” („Germania Mare” – muniţie a vasului), două crucișătoare, un distrugător și 11 n.n.), dotată cu tancuri grele tip T – 5 „Pantera”, este avioane în lupte aeriene. scoasă din dispozitivul operativ de apărare al Grupului de Palmaresul său este de-a dreptul incredibil dacă Armate „Ucraina de Sud” și trimisă pe frontul central, o ţinem cont că a fost doborât și în unele cazuri chiar luat slăbire importantă a forţelor aliate româno-germane care ostatic de peste 32 de ori. se apărau pe frontul din Moldova ? De fiecare dată a reușit să scape din spatele linilor În legătură cu aportul acestei divizii blindate pe inamice, ca apoi să se urce din nou în avion ca și cum nu frontul din Moldova, reamintim una din luptele la care s-ar fi întâmplat absolut nimic. Acest fapt l-a făcut pe a participat. Stalin să pună o recompensă uriașă de 100.000 de ruble În dimineaţa zilei de 1 mai 1944, pătrunderea pe capul „ucigătorului de tancuri” (viu sau mort), care inamicului în fâșia de apărare a Diviziei 18 Munte română producea mari pagube materiale dar mai ales morale în a fost lichidată prin contribuţia Diviziei de Tancuri „Das rândurile Armatei Roșii. gross Deutschland”, în cursul căreia, focul executat de Reușitele sale, rănile pe care le-a strâns în decursul o companie de tancuri grele T – 5 „Pantera”, condus luptelor și devotamentul pentru efortul de câștigare a personal de comandantul diviziei, generalul colonel războiului nu au rămas nerăsplătite. Hasso vom Mannteuffel, a distrus un întreg batalion de Pe lângă multe alte medalii și ordine acordate pentru tancuri sovietic, dotat cu tancuri T – 34 – 85. merite deosebite în lupta aeriană, lui Hans Ulrich Rudel i Maiorul Alexandru Ionescu Saint-Cyr, care în 1944 s-au acordat: Crucea de Cavaler a Crucii de Fier – de 4 ori îndeplinea funcţia de șef al biroului 3 operaţii în statul și Crucea de Cavaler cu frunze de stejar, săbii și diamante. major al Diviziei 1 Gardă, relatează: „ ... Ceea ce am putut Aceasta era cea mai înaltă decoraţie militară celui vedea este greu de redat în cuvinte. Se poate vedea doar în de-al Treilea Reich după Marea Cruce a Crucii de Fier, filmele de război. Nu-mi este deloc simplu să arăt tot ce-am acordată doar lui Hermann Göring, pentru campania Luftwaffe de la începutul războiului. Totuși unicitatea acestui erou trebuia răsplătită într- un mod aparte, astfel pe 29 decembrie 1944, Adolf Hitler îi acorda Crucea de Cavaler cu frunze de stejar, săbii și diamante în aur, decoraţie special creată pentru el. Junkers Ju 87 sau Stuka (din germană Sturzkampfflugzeug = bombardier în picaj), poreclit „rechinul văzduhului”, a fost un avion de luptă german, proiectat de Hermann Pohlmann, produs începând cu anul 1935, iar în 1936 a fost folosit prima oară în luptă de Legiunea Condor, în războiul civil spaniol. A fost una din cele mai de succes arme folosite de germani în blitzkrieg. Acest avion, spre deosebire de bombardierele obişnuite ale timpului respectiv, putea să intre în picaj controlat, având astfel ţinta mereu în vizor şi trimiţând bombele cu o precizie mult mai mare decât ar fi făcut-o oricare alt bombardier clasic. Generalul de artilerie Nicolae Scarlat Stoenescu

document 2010 3 (49) 61 studii/documente

învăţat asistând celelalte două divizioane ale Regimentului 1 Artilerie Moto, pe același tanc Compania 3 Tunuri de Asalt (comandată de căpitanul cu generalul Victor Grabinschi). Comandantul grupării era colonelul Mannteuffel (în Victor Constantinescu, comandantul Regimentului 1 traducere „omul Artilerie Moto. dracului” – n.n.), Dispus în localitatea Popeşti, Detaşamentul German care cu binoclul „Maior Brausch” (brigadă de tunuri de asalt – n.n.), a trecut atârnat de gât și cu în subordinea Diviziei 1 Blindate. Acesteia i se va alătura laringofonul pus, ulterior şi Detaşamentul „Kassel”. cunoștea tancurile ce avea sub ordine * * * și comanda când să 18 august 1944. Conform ordinului primit de la Înaltul urce la creastă și când 19 Comandament al Armatei Germane (OKW), Brigada să tragă ” . 239 Tunuri de Asalt Germană este luată din compunerea Grupului de Armate „Ucraina de Sud”! Sublocotenentul Ion S. Dumitru promoţia „1 iulie 1943 Mihai Viteazul” * * *

* * * 5. PRIMA ZI ÎN BĂTĂLIA DE APĂRARE A MOLDOVEI, SCOBÂLŢENI – 20 AUGUST 1944, 3. ACŢIUNILE FORŢELOR ALIATE ANGLO- ORA 12.00 GERMANE. În noaptea de 19 / 20 august 1944, pionierii sovietici Situaţia pe frontul germano-sovietic în campania din au creat breşe în reţelele de sârmă ghimpată şi treceri prin anul 1944 a fost infl uenţată de acţiunile aliaţilor care, până câmpurile de mine, iar dimineaţa, la ora 05.15, inamicul a în luna iunie eliberaseră partea de Nord a peninsulei italice, dezlănţuit în sectoarele de rupere, între Prut şi Siret, pregătirea inclusiv capitala Roma şi de debarcarea trupelor americane, de artilerie şi aviaţie care a durat o oră şi 45 de minute. engleze şi canadiene pe coasta Normandiei, în Franţa, în Cu un raport de forţe superior, de două ori în efective cadrul operaţiunii „Overlord”. şi de trei ori în blindate, în raport cu trupele române, trupele Nu trebuie omis nici faptul că, începând din primăvara sovietice ale celui de-al doilea front ucrainean au trecut la anului 1944, aviaţia anglo-americană a declanşat puternice ofensivă rupând dispozitivul de apărare româno-german, iar bombardamente asupra capitalei, Bucureşti, a zonei la ora 12.00 au ajuns pe comunicaţia Târgu Frumos – Iaşi. petroliere Ploieşti şi a unor centre economice ca: Braşov, S-a conturat astfel, direcţia loviturii principale a Craiova, Turnu Severin, Piteşti, Iaşi. inamicului, respectiv: Podu Iloaiei – Bacău – Focşani. Către această oră era vizibilă zona în care se realizase ruptura * * * dispozitivului de apărare al trupelor româno-germane în 4. ÎN PREAJMA DECLANŞĂRII FURTUNII ... care urmau să fi e introduse marile unităţi mecanizate, pe În zilele ce au precedat declanşării ofensivei sovietice pe direcţia de ofensivă, mai sus menţionată. frontul din Moldova, din noaptea de 17 / 18 august 1944, Într-o situaţie operativă confuză şi plină de surprize pe Divizia 1 Blindată a trecut la Est de râul Siret, ocupând întregul front din Moldova, generalul Radu Korne, a ordonat raionul: Bâra – Boghicea – Slobozia – Poienile Oancei. Aici colonelului Cristache Iliescu, să declanşeze contraatacul a staţionat în zilele de 18 şi 19 august, în stare de alarmă. cu blindatele regimentului său, pe direcţia de pătrundere În vederea operaţiunilor ce se aşteptau, Divizia 1 a inamicului, dinspre Iaşi spre Podu Iloaiei, în fl ancul Blindată a fost împărţită în trei grupări tactice: grupării sovietice introduse în ruptură, pentru a nimici Gruparea tactică „A” – constituită din Regimentul 1 inamicul pătruns şi a restabili linia frontului. Gruparea Care de Luptă (comandat de colonelul Cristache Iliescu) şi tactică „B”, sub comanda colonelului Constantin Nistor, a Grupul de Specialităţi Moto (comandat de colonelul Otto atacat pe direcţia generală Chilişoara – Dumeşti, căutând Benedict); să atingă malul Bahluiului, fi xând permanent inamicul pe Gruparea tactică „B” – constituită din Regimentul 3 care Gruparea tactică „A” îl manevra pe la Nord. Gruparea Vânători Moto (comandat de locotenentul colonel Gheorghe tactică „C” a rămas la Sineşti. Siguranţa fl ancului stâng al Şerban), Divizionul 1 / Regimentul 1 Artilerie Moto, Diviziei 1 Blindate era asigurată de către Brigada Germană Compania 1 Tunuri de Asalt (comandată de sublocotenentul de Tunuri de Asalt a maiorului Brausch. Radu Constantinescu) şi formaţii de servicii. Comandantul grupării „B” era colonelul Constantin Nistor, comandantul * * * secund al Diviziei 1 Blindată „România Mare”; Precedate de patrulele de cercetare blindate din Grupul Gruparea tactică „C” – constituită din Regimentul 4 de Cercetare Blindat al Grupului de Specialităţi Moto, Vânători Moto (comandat de colonelul Gheorghe Petrea20), grupările tactice „A” și „B” au declanșat acţiunea de ripostă.

62 3 (49) 2010 document studii/documente

Regimentul 1 Care de Luptă, după ce a traversat Apropiindu-se seara, liniștea a pus stăpânire pe câmpul coama unui deal mic, ceva mai la Nord de satul Popești, de luptă. Cerul era senin și plin de stele. Comandantul a interceptat șoseaua Doroșcani – Scobâlţeni – Podu regimentului, colonelul Cristache Iliescu, ne-a adunat Iloaiei, unde, călare pe șosea, a adoptat dispozitivul de lângă plutonul de tancuri de comandă, unde s-a hotărât luptă, înaintând spre Scobâlţeni și oprindu-se la limita ca regimentul, sub protecţie întunericului, să se retragă pe din faţă a tragerilor artileriei sovietice. direcţia: Mădârjac – Ghidionul – Roman. Amănunte despre desfășurarea luptei de tancuri de la Regimentul a început marșul de retragere către ora 23.30, Scobâlţeni, aflăm de la sublocotenentul Ion S. Dumitru, pe două coloane, asigurat de un pichet mobil de spate. Când se comandantul Companiei 2 Tancuri: „ ... Am înaintat prin strecura printre Hărpășești și Doroșcani, din valea Doroșcanilor lanurile de porumb și de-a lungul miriștilor, de pe care nu se s-au aprins câteva reflectoare, montate pe tancurile sovietice. ridicaseră stogurile de grâu și orz. Când primele elemente ale Echipajele acestora auzind zgomot de șenile, au deschis un foc regimentului ajunseseră cam la 1 km. Sud-Est de Scobâlţeni, dezordonat, la întâmplare, printr-o perdea groasă de fum și ne-am întâlnit cu gărzile de cap ale unităţilor de tancuri praf, fără efect asupra blindatelor românești. sovietice, cu desant pe mașini, ieșind din Scobâlţeni și care au Datorită acestei acţiuni, în cele două coloane s-au angajat lupta. Lupta a durat până seara, aproape de ora 20.00 produs dezordine și învălmășeală. Coloanele s-au dispersat Și noi și sovieticii am rămas pe aliniamentele pe care care încotro, s-au amestecat. Unele s-au abătut spre dreapta, ne-au prins în momentul contactului și angajării luptei. La altele spre stânga. Coloana din stânga în capul căreia se noi ardeau tancuri, stoguri de grâu, se aprindeau miriștile și afla comanda regimentului a mărit viteza spre Mădârjac, chiar lanurile de porumb care erau uscate din cauza secetei. întâlnindu-l pe colonelul Constantin Nistor. De partea cealaltă ardeau tancuri, al căror aspect impresiona În urma acestui eveniment, Batalionul 1 Tancuri era mai mult ca la noi, fiindcă ale sovieticilor funcţionau cu rupt de grosul regimentului, iar în zilele următoare, acţiunile de luptă au avut la bază iniţiativele și hotărârile personale motorină, ce producea coloane negre de fum. La noi, tancurile 21 luptau cu obloanele deschise. Fumul, cenușa și transpiraţia ne ale comandanţilor de companii” . înnegrise feţele ca la coșari. Nu am mai avansat, iar sovieticii În prima zi de luptă, Regimentul 1 Care de Luptă s-au repliat în acoperirile Scobâlţenilor, speriaţi de faptul nu s-a bucurat de nici un element de însoţire pentru protecţia apropiată împotriva vânătorilor de tancuri și că vreo câteva tancuri supergrele „I.S.” (Iosif Stalin – n.n.) 22 fuseseră distruse, băgând spaima în celelalte tancuri de tip nici de sprijin aerian . mijlociu (T – 34 – 85 – n.n.). Gruparea tactică „B” a ocupat localitatea Popești și în continuare localitatea Hărpășești. A atacat mai apoi În tot cursul zilei au afluit spre regiment mașini de inamicul care ocupase satul Chilișoaia. Aici inamicul transport ale trenurilor de luptă ale companiilor, cu muniţii a opus rezistenţă, dar către ora 18.00, localitatea a fost și carburanţi, circulând la vale, în afară de orice pericol. cucerită de trupele românești. La apropierea serii, Exasperaţi că nu reușeau să ne epuizeze muniţia, (către seară, gruparea se găsea la 5 km. Sud de Hoisești și Dumești. tancurile noastre utilizau a 4-a unitate de foc, consumul de Era o situaţie confuză, fără legătură cu divizia, și fără a muniţie pentru 4 zile de luptă), sovieticii au iniţiat, în după- ști unde se află Gruparea tactică „A”, iar peste noapte, s-a amiaza zilei, acţiuni de învăluire pe flancuri. oprit pe aliniamentul sus-menţionat. În acele momente, flancgarda regimentului, instalată „ ... Pe la orele 02.00, vine colonelul Iliescu, comandantul la Obrejeni, formată din Compania 2 Tunuri de Asalt, grupării „A” la mine. Avea cu el 6 tancuri, restul se comandată de sublocotenentul Virgil PETRESCU, a distrus 23 împrăștiaseră în zonă” . o grupare de manevră sovietică, formată dintr-o companie de tancuri însoţită de autotunuri. * * * 21 august 1944  Grupările tactice „A” şi „B” fuzionate, coboară spre cătunul Frumuşele şi ocupă o poziţie de apărare pe dealul de la Nord de satul Bojila, călare pe cele două drumuri ce vin dinspre Mădârjac. Către seară inamicul a încercat să pătrundă în Bojila, fără rezultat favorabil însă. Sineşti – ora 13.00. – Pe creasta Sineştilor şi-au făcut apariţia două baterii de artilerie antitanc sovietice, care se aliniau, pregătindu-se să deschidă focul asupra tunurilor de asalt, din brigada maiorului Brausch, care se avântau pe pantă, la vale, în mare viteză spre Storneşti. Erau o „pradă” uşoară pentru servanţii sovietici. Tanchiştii sublocotenentului Ion S. Dumitru, la ordinul lui, deschid focul şi tunurile antitanc sovietice au tăcut pentru totdeauna. Tunurile de asalt JJunkersunkers JuJu 8787 sausau StukasStukas germane au fost astfel salvate.

document 2010 3 (49) 63 studii/documente

* * *

Colonelul Constantin Nistor, comandantul secund al Diviziei 1 Blindate a afl at despre cele întâmplate în capitala ţării, în dimineaţa zilei de 24 august 1944. „... La 24 august 1944, ora 04.00 dimineaţa, vine la grupare şi generalul Korne, comandantul diviziei, care-mi confi rmă ştirea despre încetarea ostilităţilor şi-mi dă ordin să duc gruparea în zona Dobreni – Negreşti – Gârcina, unde se regrupează divizia. Cu multă greutate, parcurg cu gruparea cei 25 de km. şi la ora 12.00, ajung în valea Cracăului, la întretăierea şoselelor de la Vest de satul Cricov. 1940. Tancul T 35 al Regimentului 2 Care de Lupta Aici mă aştepta generalul Korne, însoţit de 2 ofi ţeri germani. sub motiv că sunt din zonă şi cunosc bine regiunea (originar din com. Vaduri, jud. Neamţ – n.n.), acesta îmi cere să iau 22 august 1944 – „ ...Inamicul atacă poziţiile noastre de comanda diviziei şi să o duc pe itinerarul Roznov – Tazlău pe dealul Bojila. Batalionul 1 Vânători Moto din Regimentul – Moineşti – Tg. Ocna – Adjud – Mărăşeşti – Sud Focşani, 3 Vânători Moto, complet îngropat în tranşee, sprijinit de cele unde ne vom regrupa. Tot aici mi-a dat şi ordinul scris al 6 tancuri şi o baterie de obuziere, rezistă eroic. Se încinge o Armatei 4 Române, care prevedea încetarea ostilităţilor cu luptă aprigă, la baionetă şi grenadă. Batalionul 2 din eşalonul armata sovietică şi regruparea diviziei blindate pe itinerarul 2 al regimentului, atacat violent, rezistă cu greu. În afară de sus-menţionat. noi, nu mai luptă nimeni. Împreună cu comandantul diviziei Am plecat în capul diviziei pe itinerarul ordonat. Ajung luăm hotărârea să ne retragem până la Ghidionul, împreună la Roznov, abia la ora 16.00, unde mă aprovizionez cu cu Gruparea tactică „C” şi celelalte unităţi ale diviziei. carburanţi şi lubrifi anţi. De aici începe calvarul. Nimeni La Ghidionul luăm un nou dispozitiv de apărare potrivit nu se mai ocupa să facă ordine. Şoseaua spre Oneşti, singura indicaţiilor comandantului diviziei”24. liberă de inamic, era complet blocată de trupele Armatei a 4 23 august 1944 – „...Tancurile Companiei 2 Tancuri, –a din Moldova, care se retrăgeau spre Sud-Vest şi de către comandată de sublocotenentul Ion S. Dumitru, sunt în Săbăuani, trupele germane care se retrăgeau în sens invers Nord-Vest, în dispozitiv de luptă în faţa islazului comunal. Împreună cu precum şi de populaţia civilă plecată în refugiu spre munţi. tancurile româneşti sunt şi 4 tunuri antitanc germane calibru Singurii comandanţi pe care i-am văzut rămaşi cu trupele 75 mm., comandate de un sublocotenent. Acesta i-a raportat 26 ofi ţerului român că din valea SIRETULUI, trebuie să apară lor au fost generalii Ilie Creţulescu şi Radu Gherghe” . elemente blindate sovietice. Din noaptea de 24 / 25 august 1944, unităţile Diviziei La un moment dat, observatorii companiei au dat alarma: 1 Blindată „România Mare” şi comandantul ei, colonelul „Alarmă !!! Tancuri inamice vin spre drumul naţional Iaşi – Constantin Nistor, se vor afl a într-o situaţie paradoxală. Roman. Sunt la circa 2500 m. şi vin în coloană !” Echipajele Trebuiau să fi e în măsură pe de o parte, să înfrunte fostul au trecut la posturi. Ofi ţerul german a alarmat la rândul său aliat, iar pe de altă parte, să evite marele pericol de a fi bateria antitanc. Ambii urmăream prin binocluri coloana de capturaţi de către noul, peste noapte „aliat”. tancuri care ieşea din Valea Siretului spre şoseaua naţională Iaşi În continuare, evenimentele s-au derulat astfel: „ ... – Roman. Coloana de tancuri sovietică avea în alcătuirea ei Colonelul Constantin Nistor a luat contact pentru prima tancuri T – 34, câteva „SHERMAN - uri” americane, câteva oară cu un maior sovietic, (comandant al unei avangărzi), „MATILDA” şi „VALENTINE” engleze şi vreo 4-5 autotunuri care a ieşit din turela unui tanc. După un schimb de cuvinte „SU – 76 mm.” – în total vreo 22 de blindate. Când coloana cu acesta, (cu ajutorul unui soldat basarabean), maiorul s-a apropiat de şanţul antitanc, pionierii au detonat furnalul la a acceptat urcarea pe tanc a colonelului Nistor, ducându-l pasajul de trecere. Tancurile inamice s-au desfăşurat sub forma la comandantul său, un colonel. La cele relatate de ofi ţerul unui evantai şi au adoptat un dispozitiv de luptă liniar, trăgând român, colonelul sovietic i-a răspuns că „Nu ştie nimic despre cu tunurile şi mitralierele. Compania mea şi bateria germană armistiţiu” şi că are ordin, la întâlnirea trupelor române, s-au dezlănţuit simultan. Tancurile sovietice au început să ia să le reţină armamentul şi tehnica de luptă. „Am protestat foc, alte echipaje au sărit de pe tancuri, părăsindu-le în fugă arătând că nu putem admite să fi m dezarmaţi. Noi nu de spaimă, iar bateria germană s-a oprit numai atunci când a suntem prizonieri, ci am venit ca aliaţi, ca tovarăşi de luptă.” văzut că totul arde; bărbaţi şi femei din partea locului, ascunşi Deoarece colonelul sovietic nu mai avea alte ordine, l-am rugat după garduri şi pomi, au privit un spectacol de pomină. Era să ne dea un ofi ţer care să ne însoţească la comandamentul aproape de ora 17.30 şi am hotărât să mă retrag spre Dulceşti, superior. trecând apa Moldovei, pentru a ocupa o poziţie dominantă la Plecăm însoţiţi de un maior sovietic, spre Adjud. Eram Vest de râu, pe dealul Dulceştilor”25. amărâţi şi necăjiţi, nu atât pe comandanţii sovietici cât pe

64 3 (49) 2010 document studii/documente comandamentul nostru, care ne-a lăsat la voia întâmplării, mai mari succese pe frontul de răsărit timp de 4 ani, trebuiau să ne descurcăm cum vom putea, pentru ca, în cele din urmă, dezmembrate. să ajungem în situaţia umilitoare de a fi prizonieri fără lupte, Divizia 1 Blindată „România Mare”, mare unitate de în ţara noastră”.27 elită a Armatei Române, care a dat multă bătaie de cap şi Colonelul Nistor a fost trimis la diverse eşaloane; a creat multe probleme Armatei Sovietice, mare unitate intervenţiile sale în ceea ce priveşte cererea ca să fi e lăsat care în 1941 cucerise Chişinăul şi care în 1942 – 1943 s-a să meargă înapoi, la unităţile sale, că potrivit legilor întrecut pe sine ieşind din încercuirea de la Cotul Donului internaţionale, nu era considerat prizonier de război şi ori evitând încercuirea din zona Krivoirog - ului (sudul tratat ca atare, au rămas fără rezultat. La 27 august 1944, Ucrainei) şi care a produs atâtea pierderi inamicului în bătălia de la Iaşi – Podu Iloaiei şi a ieşit din nou din încercuirea de în comuna Recea (la Sud de Iaşi), unde era punctul de la Scobâlţeni – Doroşcani, trebuia de îndată „dezmembrată” comandă al Frontului 2 Ucrainean, colonelul Nistor avea şi desfi inţată până la ultima subunitate. să fi e reţinut 27 de zile, până la 22 septembrie 1944, când La recomandarea Uniunii Sovietice, marele „aliat şi va fi eliberat ca urmare a demersurilor Marelui Stat Major prieten” care prezida şi Comisia Interaliată de Control de pe lângă comandamentul sovietic. din România, în cadrul operaţiei de decapitare a Armatei 28 În timp ce colonelul Nistor ajungea „însoţit” la Române, sub ameninţare, conducerea Ministerului de Război diverşi comandanţi sovietici, tanchiştii regimentului au a fost nevoită să desfi inţeze Prima Divizie Blindată a ţării. fost adunaţi în comuna Valea Lui Ion, sub comanda Dacă inamicul nu a reuşit să distrugă Divizia 1 Blindată locotenent colonelului Gheorghe Matei. La puţin în luptele grele pe frontul de Est, în cursul anilor 1941,1942 timp după sosire, subunităţi de infanterie sovietice au şi mai apoi, în vara lui 1944, s-a reuşit cu mare uşurinţă şi înconjurat localitatea cu santinele. repeziciune, două luni mai târziu, la sfârşitul lui octombrie Tanchiştii erau în lagăr ca prizonieri de război. 1944, într-unul din birourile Marelui Stat Major. Armamentul, maşini, tancuri şi alt material de luptă erau În 4 ani de război pe frontul de Est nu s-a reuşit nimicirea reţinute de către trupele sovietice ... Diviziei Blindate şi a comandanţilor ei, în câteva minute Chiar dacă Divizia 1 Blindată „România Mare” ar însă, a fost posibil să se întâmple acest lucru prin redactarea fi luptat întrunită, împreună cu alte mari unităţi, într-o Instrucţiunilor Speciale nr. 70.200 din 01 noiembrie acţiune de CONTRA LOVITURĂ, soarta bătăliei 1944, ale Ministerului de Război: „...În conformitate cu Moldovei nu ar fi fost posibil să fi e schimbată. Instrucţiunile speciale nr. 70.200 din 01 noiembrie 1944 ale Forţa ei în ansamblu a fost prea mică faţă de valoarea Ministerului de Război, Divizia 1 Blindată se desfi inţează marilor unităţi inamice pătrunse în zona de ruptură a după cum urmează: h Divizia 1 Blindată se varsă la Divizia 1 Gardă; frontului între Iaşi şi Tg. Frumos. h Regimentul 3 Vânători Moto se varsă la Batalioanele 7 şi 8 Vânători de Munte: 45 de ofi ţeri, 30 de subofi ţeri, 1500 * * * trupă din contingentele 1935 – 1945, 1300 de arme, 10 puşti La 27 august 1944, a fost constituit Detaşamentul mitraliere; Blindat, comandat de colonelul Gheorghe Matei, care h Regimentul 4 Vânători Moto se varsă la Batalioanele a intrat în subordinea Corpului 24 Armată de Gardă 9 şi 10 Vânători Munte: 45 de ofi ţeri, 30 de subofi ţeri, 1500 Sovietic. trupă din contingentele 1935 – 1945, 1300 de arme, 10 puşti mitraliere ..., restul Regimentului 4 Vânători Munte de varsă la În cadrul acestui corp de armată, Detaşamentul Blindat, Regimentul 2 Vânători Gardă; între 02 – 11 septembrie 1944, a desfăşurat acţiuni de h Regimentul 1 Artilerie Motorizat se varsă la Regimentul luptă pentru deschiderea trecătorii de pe Valea Trotuşului, 2 Artlerie Gardă „Mihai Bravul”; în raionul Ghimeş Palanca – Frumoasa, peste munţii h Regimentul 1 Care de Luptă se varsă la Regimentul 2 Ciucului. Animator neobosit al acţiunilor desfăşurate de Care de Luptă; către Detaşamentul Blindat, locotenentul (r.) Alexandru Oltei a săvârşit fapte strălucite de arme, pentru deschiderea trecătorii şi ocuparea localităţii Frumoasa.

* * * 6. SFÂRŞITUL DIVIZIEI 1 BLINDATĂ „ROMÂNIA MARE” În septembrie 1944 a început procesul de distrugere a poporului român şi odată cu el a armatei sale. Cu intenţia vădită din partea comandamentului sovietic de a slăbi capacitatea operativă a armatei, trupele ei specializate de cavalerie, corpul de munte şi trupele RRenaultenault FFTT blindate, care s-au comportat exemplar şi au obţinut cele document 2010 3 (49) 65 studii/documente

aplica inamicului lovituri grele, ajungând până la sacrifi ciul suprem. COMANDANŢII DE SUBUNITĂŢI, ofi ţeri şi subofi ţeri, activi şi în rezervă, cu experienţă acumulată în timp, au dovedit spirit de iniţiativă, curaj şi exemplu personal atunci când au fost puşi să depăşească limitele unor situaţii de moment extrem de difi cile.

* * * AU SCRIS PAGINI DE EPOPEE ÎN CARTEA DE AUR A REGIMENTELOR DIVIZIEI BLINDATE Skoda R2 REGIMENTUL 3 VÂNĂTORI MOTO h Grupul de Specialităţi Moto Câmpina se varsă la - 1941- Centrul de Instrucţie al Motomecanizării Târgovişte. Toţi oamenii din contingentele 1930 până la 1925, Slt. Cezar LUCHIAN, cavaler al Ordinului Militar care se desfi inţează, se vor vărsa 50 % la Compania a „Mihai Viteazul”cls. a III-a 2-a Sanitară, 50 % la Batalionul Administrativ. Restul Slt. Dumitru GAVRILĂ, cavaler al Ordinului Militar oamenilor specialişti auto (şoferi, mecanici, telegrafi şti) se „Mihai Viteazul”cls. a III-a varsă defi nitiv la Regimentul 2 Care de Luptă”29. Slt. Liviu PAŞTIU Comandamentul Diviziei Blindate, vânătorii moto, Slt. Lucian VLĂDOIANU, cavaler al Ordinului cercetaşii moto, tunarii antitanc, artileriştii moto, purtătorii Militar „Mihai Viteazul”cls. a III-a băştilor negre – tanchiştii, telegrafi ştii, telefoniştii, pionierii Slt. (r.) Vladimir MORARU moto – toţi cu o înaltă pregătire militară, de luptă şi de Lt. Simion BURLĂ, cavaler al Ordinului Militar specialitate, nu mai fi gurau la organele de evidenţă ale „Mihai Viteazul”cls. a III-a post-mortem Marelui Stat Major... Lt. Petre ATANASIU Lt. Octavian TALEA * * * Cpt. Nicolae COSTINAŞ Cpt. Mihai ENE, cavaler al Ordinului Militar „Mihai La comanda Diviziei 1 Blindate s-au afl at generali şi Viteazul”cls. a III-a colonei cu o foarte bună pregătire militară şi tactic-operativă, Cpt. Tiberiu STOIANOVICI cu o mare experienţă de război, toţi fi ind veterani din Primul Cpt. Nicolae TECULESCU Război Mondial. S-au implicat personal, neprecupeţind nici Cpt. Nicolae Dumitru ILĂU, cavaler al Ordinului un efort în actul de conducere a unităţilor în luptă în linia Militar „Mihai Viteazul”cls. a III-a întâi de foc, jertfi ndu-şi chiar viaţa. Cpt. Aurel ŞTEFAN Generalul Ioan Alecu Sion – care a comandat Divizia Mr. Ivan ATANASIE, cavaler al Ordinului Militar Blindată în campania din vara anului 1941, afl at în anul „Mihai Viteazul”cls. a III-a 1942, la Cotul Donului, la comanda Diviziei 15 Infanterie, a Mr. Gheorghe ŞERBAN, cavaler al Ordinului Militar luptat cu arma în mână până în ultima clipă, căzând ultimul „Mihai Viteazul”cls. a III-a pe poziţie, ca cel mai brav soldat al ţării. Mr. Traian ROMAN Colonelul adjutant regal Alexandru Pastia, comandant Lt. col. Gheorghe I. PETRE secund al Diviziei Blindate, cade în 21 noiembrie 1942, * * * rănit mortal în timp ce conducea lupta subunităţilor din Slt. Iuliu VIŞAN subordine. Slt. Grigore TILEA Divizia a dispus de un Stat Major valoros, condus Slt. Dumitru CRĂCIU cu pricepere de locotenenţii colonei Nicolae Cristea, Ion Slt. Gheorghe FRÂNCU Pambucol, în care au excelat maiorii Ioan Mavrichi, Dumitru Lt. Gheorghe IONESCU Stoiculescu (de cavalerie), maiorul inginer Dumitru Son, Lt. Eugen MARDALOESCU căpitanii (de cavalerie) Radu Barbacioru, Lazăr V. Catană, Lt. Gheorghe BREGA Eugen Ştefănescu, Victor Davidescu, Constantin Meculescu, Lt. Ioan Gh. GHEORGHE, cavaler al Ordinului toţi absolvenţi ai Şcolii Superioare de Război. Militar „Mihai Viteazul”cls. a III-a, Campaniile Diviziei Blindate din anii 1941 – 1944 au Cpt. Gheorghe ROTARU, cavaler al Ordinului Militar scos în evidenţă capacitatea de rezistenţă fi zică şi psihică „Mihai Viteazul”cls. a III-a, remarcabilă a ostaşilor, conştienţi şi capabili să însufl eţească Cpt. Iosif VITAL şi să amplifi ce puterea tehnicii mânuite, elanul şi voinţa de a-i Cpt. Filip GOSPODARU

66 3 (49) 2010 document studii/documente

Cpt. Anghel DRAGOSTIN Slt. Teodor VĂZDĂUŢEANU Cpt. Ştefan RĂDESCU Slt. Cristu FULGA Mr. Gheorghe ŞERBAN, cavaler al Ordinului Militar Slt. Anton GRIGORUŢĂ „Mihai Viteazul”cls. a III-a Slt. Dionisie ZAHARIA Lt.col. Virgil RUSU Slt. medic Laurenţiu VOICU Cap. Ştefan HERMAN Slt. medic Constantin NUŢULEASA Sg. Ioan PREJMEREANU Slt.(r.) Victor I. POP Sg. Nicolae DUMITRU Slt.(r.) Alexandru HOMOTESCU Sg. Alexandru MIRCEA Slt.(r.) Petre NUCUŢĂ Sg. Vasile GAFIŢEANU Slt.(r.) Ion ARMEANU Sg. Ispas BERA Slt.(r.) Ion POPESCU Sg. Octavian CALANCEA Lt. Gheorghe MĂRĂŞESCU Sg. Dumitru GHERASIM Lt. Vasile MANOLIU Sg. Ioan MUREŞANU Lt. Octavian TALEA Sg. Eremia URSAN Lt. Petru ANASTASIU Sg. Vasile GROSULEAC Lt. Florea PIERDEVARĂ Sg.maj. Sterian ENACHE Cpt. Graţian OPRIŞ Sg.maj. Petru ISAC Cpt. Ioan MAROTINEANU Sg.maj. Petre BELDEA Cpt. Dumitru PRUNCU, cavaler al Ordinului Militar Sg,maj. Costin IORGU „Mihai Viteazul”cls. a III-a Plt. Nicolae PAVEL Cpt. Petre STOIAN Plt. Gheorghe BADEA Cpt. Alexe GEORGESCU Plt.(TR.) Vicenţiu LUPU Cpt. Vintilă RACOVEANU Mr. Nicolae ILIESCU Au asigurat zile şi nopţi la rând mişcarea regimentului, Mr. Teodor COTUŢIU, cavaler al Ordinului Militar în afara drumurilor sau prin teren accidentat: „Mihai Viteazul”cls. a III-a Slt. Th . Florea TĂNĂSESCU Lt.col. Ioan T. IONESCU Sg.maj. Alecu TANSAN Lt.col. Gheorghe POPESCU, cavaler al Ordinului Sg.maj. Ioan MANOLACHE Militar „Mihai Viteazul”cls. a III-a Sg.maj. Ioan BURTEA Sg.maj. Gheorghe BRÂNZAN BRAVII ARTILERIŞTI AI DIVIZIEI BLINDATE Sg.maj. Alexandru SIMIONESCU Sg.maj. Petre ŞERBAN Regimentul 1 Artilerie Motorizat al Diviziei 1 Blindate, Sg.maj. Nicolae NIŢĂ comandat în 1941 de colonelul Gheorghe Constantinescu, Plt.th. Marin ENACHE în 1942 de colonelul Vasile Mihail, cavaler al Ordinului Submaistru civil Neagu TEIANU Militar „Mihai Viteazul” cls a III-a şi în vara anului 1944 de Submaistru civil Naghi STAVRI colonelul Victor Constantinescu, a fost una dintre cele mai Submaistru civil Alexandru DUMITRESCU moderne unităţi de artilerie, O UNITATE DE ELITĂ din Armata Română. REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI MOTO Dintre cadrele strălucite ale regimentului, merită din plin a fi menţionaţi comandanţii de divizioane la obuziere, Frt. Vasile OŢEL maiorii Ştefan Niculescu şi Constantin Tetu şi pe locotenenţii Frt. Nicolae IANCU colonei Laurenţiu Hulubei şi Ştefan Gheorghiade şi maiorul Frt. Ştefan RĂDULESCU Frt. Radu CONSTANTIN Constantin Durican, cavaler al Ordinului Militar „Mihai Cap. Gheorghe BÂLBĂ Viteazul” cls a III-a, la tunuri grele. Dintre comandanţii de Cap. Ştefan MITOCARU baterii, amintim pe căpitanii Ioan Bădoiu, Florea Popescu, Sg. Nicolae MIHALCEA Gheorghe Sporea, Ioan Ciobanu, Gheorghe Dimache, Ioan Sg. Vasile IFTODE B. Ionescu, Ştefan Maftei, Dumitru Prisăcaru, locotenenţii Sg. Florea ANGHELOIU Alexandru Mihailovici, Manole Anghel, Vasile Brânzac, Sg. (TR.) Florea PĂTRUNJENARU şefi i de secţie, sublocotenenţii Romulus Bucur, Salustius Sg. (TR.) Iordache SFÂRLEAZĂ Sigartău, Dumitru Mihai, Victor Diaconescu. Sg.maj. Vasile ANICULĂESEI Soldaţii şi gradaţii, majoritatea originari din nordul Sg.maj. Gheorghe IONESCU Transilvaniei, mulţi voluntari, şoferii, mecanicii şi Sg.maj. Marin RADU motocicliştii, subofi ţerii activi şi în rezervă, au luptat şi Sg.maj. Constantin MIU au murit împreună, de la Prut la Cotul Donului şi până la Plt. Aurel VOICU Stalingrad.

document 2010 3 (49) 67 studii/documente

TANCHIŞTII DIVIZIEI BLINDATE Sg.maj. Anibal BOCĂNEALĂ În campaniile de pe frontul de Est, au scris cu sângele Sg.maj. Călin STRATULAT lor pagini de aur în istoria armei tancuri: Sg.maj. Nicolae MACROSTAI Sg.maj. Nicolae CIMBALĂ Slt. Romeo IONESCU Sg.maj. Vasile C. GRIGORE Slt. Alexandru VELICAN, cavaler al Ordinului Militar Sg.maj. Atanasie MANOLESCU „Mihai Viteazul” cls a III - a Sg.maj. Ioan N. MIHAI Slt. Gheorghe BUDU, cavaler al Ordinului Militar Sg.maj. Gheorghe V. AXENTE „Mihai Viteazul” cls a III - a Sg.maj. Răducu N. ŞTEFAN Slt. Virgil PETRESCU Sg.maj. Ion M. DOGARU Slt. Ştefan STOENESCU Sg.maj. (r.) Matei A. DOBRA Slt. Liviu ZAHARIA Slt. Ionel PÂRVULESCU Pe câmpurile de luptă, în campaniile din Est, tanchiştii Slt. Vasile CONSTANTINESCU români au înscris O ISTORIE NOUĂ, CU LITERE DE Slt. Ion S. Dumitru, cavaler al Ordinului Militar „Mihai AUR ÎN PAGINI DE OŢEL. Viteazul” cls a III – a, cu spade Slt. Gheorghe D. MOCĂNESCU, cavaler al Ordinului VITEJII DIN GRUPUL DE SPECIALITĂŢI MOTO Militar „Mihai Viteazul” cls a III-a cu spade, post-mortem Slt. Ioan N. GIORGI (absolvent al Şcolii Speciale de la Ca structură de valoarea unui regiment, Grupul de Saint Cyr – Franţa, promoţia 125 „Cea mai mare Franţa”) Specialităţi Moto, comandat în 1942 de colonelul Otto Slt. Diogene STOICESCU BENEDICT a inclus subunităţile speciale ale Diviziei Slt. (r.) Alexandru OLTEI, cavaler al Ordinului Militar 1 Blindată, respectiv: Grupul de Cercetare – 4 companii, „Mihai Viteazul” cls a III-a comandat de maiorul Ioan Nicolau, Batalionul de Tunuri Slt. (r.) Octavian PETRIŞOR Antitanc – 4 companii, comandat de maiorul Alexandru Slt. (r.) Miroslav TARNOVEŢCHI Dumitrescu şi Compania Antiaeriană, comandată de Slt. (r.) Gheorghe POTAMIAN căpitanul Leon Anghelescu, cavaler al Ordinului Militar „Mihai Viteazul” cls a III-a. Lt. Cristea CRISTESCU Au săvârşit fapte de eroism ieşite din comun, prin Lt. Romulus ILIANT iniţiative, curaj extrem şi exemple SALVATOARE: Lt. Mihai PANĂ Frt. Ambrosie MARTA Lt. Gheorghe ALEXA Sg. Iovănel MIHĂILESCU Lt. Constantin NEAGU Sg. Ion ZAHARIA Lt. Constantin BECHERU Sg.maj. Niţă ŞTEFAN Lt. Ilie NICOLAE Slt. Mircea RALEA Cpt. Nicolae MITU, cavaler al Ordinului Militar Slt. Ştefan ŢARĂLUNGĂ, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” cls a III-a – a (absolvent al Şcolii Speciale Militar „Mihai Viteazul” cls a III-a, Cetăţean de Onoare al de la Saint Cyr – Franţa, promoţia 114 „Mareşal Gallieni”) Municipiului Bacău Cpt. Octavian MICLESCU Slt. Nicolae SOARE Cpt. Victor GRABINSCHI Slt. Ioan PĂCALĂ Cpt. Florea PÂRVĂNESCU, cavaler al Ordinului Slt. Constantin ZAPAN Militar „Mihai Viteazul” cls a III-a Slt. (r.) Gheorghe STÂNGACIU Cpt. Ioan CHIFULESCU Cpt. Gheorghe MANOLESCU Cpt. Nicolae APOSTOL Cpt. Petre ZĂNESCU Cpt. Victor STROESCU Cpt. Dumitru N. PICIOROAGA, cavaler al Ordinului Cpt. Ioan FARCAŞ Militar „Mihai Viteazul” cls a III-a Cpt. Gheorghe RĂUŢĂ Cpt. Ioan CERNEA, cavaler al Ordinului Militar Eroi din Batalionul 1 Pionieri Motorizat: cpt. Gheorghe „Mihai Viteazul” cls a III-a Doranga, cpt. Popa, lt. Bădescu, slt. (r.) Iuliu Rădulescu. Au valoriﬁ cat cu iscusinţă posibilităţile tehnico-tactice CAZ UNIC ÎN ARMATĂ: tot personalul Companiei ale tancurilor, au condus cu pricepere, spirit de iniţiativă şi de Transmisiuni a Diviziei 1 Blindată va ﬁ decorat, dintre curaj prin exemplul personal, echipajele de tancuri în situaţii aceştia, 6 militari cu „Vitutea Militară” iar comandantul de luptă din cele mai grele: companiei, căpitanul Mihai Varia, cu Înaltul Ordin Militar Cap. Fănuţ VASILE „Mihai Viteazul” cls a III-a. Sg. Dumitru DĂNILĂ * * * Sg. Aristide V. LUNGUŢESCU Preoţii militari din unităţile şi comandamentul Diviziei Sg.maj. Ioan COJOCARU 1 Blindate – căpitanii Anatolie Brumă, Nicolae Popescu, Ioan Sg.maj. Constantin CHISANOVICI R. Ionescu, Constantin Costache şi Ioan Munteanu, prin

68 3 (49) 2010 document studii/documente activitatea pastorală desfăşurată, prin predicile şi cuvintele NOTĂ: de îmbărbătare, rostite ades sub focul inamicului, au adus Imediat după sfârşitul bătăliei Moldovei din august ostaşilor un sprijin moral puternic pentru îndeplinirea 1944, generalul de cavalerie Radu Korne a fost arestat şi misiunilor. deţinut fără nici un fel de judecată în închisoarea Văcăreşti, Prin îndemnul lor au întreţinut vie fl acăra morală, forţă până în ziua de 29 aprilie 1949, când a încetat din viaţă, în de mare valoare în ducerea unui război. toţi aceşti ani fi ind maltratat îngrozitor. * * * Sovieticii nu i-au putut ierta gloriosului ostaş, faptele Am înfăţişat succint, icoana luptelor la care a luat parte de vitejie săvârşite pe frontul de răsărit. Divizia 1 Blindată „România Mare” în campaniile de pe Cavaler al Ordinului Militar „Mihai Viteazul” clasa frontul de Est, între 1941 – 1944. a II-a (decoraţie pe care nu o mai avea decât M.S. Regele Divizia 1 Blindată „România Mare”, mare unitate, MIHAI şi mareşalul ANTONESCU), generalul Korne a destul de mobilă, la acea vreme, cu o foarte bună pregătire de fost decorat de germani cu toate „Crucile de Fier” (clasa luptă, cu un moral ridicat al ostaşilor, cu ofi ţeri comandanţi a II-a, clasa I şi în grad de cavaler). şi de stat major bine pregătiţi profesional şi cu o înaltă ţinută Umbra personalităţii sale veghează şi azi asupra morală, elemente care au substituit insufi cienţele dotării veteranilor de război din arma cavaleriei, precum şi asupra tehnice, a strălucit prin faptele de arme săvârşite, atingând celor care l-au avut comandant. cote de legendă. ANEXE: Sunt de asemeni demne de remarcat spiritul de jertfă, - Anexa nr. 1 – Situaţia operativă între Prut şi eroismul şi mai ales camaraderia rar întâlnită, coeziunea Moldova, în zilele de 22.08.1944, ora „O” şi 23.08.1944, ora între soldaţi, subofi ţeri şi ofi ţeri, care au constituit o forţă de 22.00, în fâşia Armatei a 4 – a Române, reproducere din netăgăduit în Forţele Terestre ale Armatei României. lucrarea „Tancuri în fl ăcări”, autor locotenent colonel Ion S. Candela RECUNOŞTINŢEI să ardă pururea pentru Dumitru, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. CEI CARE AU SERVIT PATRIA ACOLO UNDE - Anexa nr. 2 – Acţiunile Regimentului 1 Care de I-A PURTAT DESTINUL, CARE ŞI-AU VĂRSAT Luptă (contraatacul, încercuirea – 20.08.1944 între orele 12.00- SÂNGELE PENTRU ŢARĂ ŞI PENTRU VEŞNICIA 21.00; ieşirea din încercuire – la 20/21.08.1944 şi retragerea), NEAMULUI. reproducere din lucrarea „Tancuri în fl ăcări”, autor locotenent colonel Ion S. Dumitru, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. * * *

ANEXA NR. 1

Situaţia operativă între Prut şi Moldova în zilele de 22.08.1944, ora „ O ” şi 23.08.1944, ora 22.00, în fâşia Armatei a 4-a Române

document 2010 3 (49) 69 studii/documente

ANEXA NR. 2

Acţiunile Regimentului 1 Care de Luptă (contraatacul, încercuirea – 20.08.1944 între orele 12.00-21.00; ieşirea din încercuire – la 20 / 21.08.1944 şi retragerea)

NOTE 1 Asociaţia Naţională a Cultului Eroilor - Filiala Bacău. ordin Pour le Mérite, după ce a doborât opt avioane inamice. Decoraţia a 2 Batalionul 631 Tancuri. devenit cunoscută cu denumirea populară „Blue Max“, deşi, mai târziu, era 3 S-a distins în mod deosebit la comanda marilor unităţi şi unităţilor, iar nevoie de minimum 20 de victorii pentru a câştiga respectivul ordin. în perioada interbelică în cadrul comandamentelor şi instituţiilor militare 19 Raportul generalului Ilie Ştefl ea către Ministerul de Război, revista de învăţământ. A fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de „Viaţa Armatei”, nr. 8 / 1994, p. 2. ofi ţer, Ordinul „Steaua României” în grad de cavaler, Ordinul „Coroana 20 Căzut prizonier în luptele din august 1944, în zona Bâra – Doljeşti, mort României” în grad de cavaler cu spade, precum şi cel mai înalt ordin militar într-un lagăr de prizonieri în U.R.S.S. Comandant viteaz care a avut o „Mihai Viteazul”. contribuţie importantă în conducerea unităţii sale pe timpul campaniei din 4 Fabricat pentru exploatarea în condiţii meteorologice vitrege din Uniunea vara anului 1941, pentru eliberarea Basarabiei. Sovietică. Au fost fabricate în total, în decursul războiului, un număr de 21 Colectiv, Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei, Op. cit., p. 410. 90.000 de tancuri T-34, factor hotărâtor în deznodământul celui de-Al 22 Unde erau şi ce făceau încercaţii piloţi din Grupul 5 Bombardament Doilea Război Mondial. Greu „Ju - 88” (printre care se număra şi neînfricatul locotenent aviator 5 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), fond Divizia 1 Blindată, Dan Stoian) ? Unde era Grupul de Aviaţie condus de încercatul zburător, dosar nr. crt. 156, ff. 22-23. locotenentul comandor Galeno Francisc, cu escadrilele de asalt, de 6 Născut la 21 februarie 1890, la Craiova. bombardament în picaj „Ju - 87”, comandate de bravii căpitani aviatori 7 Plecaţi în ziua de 3 iunie 1942 la ora 09.00 din Gara de Nord cu trenul, Ion Prislopeanu, Mihai Mintuţă şi Tudor Andrei ? De ce, începând cu pe ruta Bucureşti – Cernăuţi – Lemberg – Berlin. În cele două vagoane ale 11 mai 1944, exceptând câteva zile de activitate, nu s-au mai efectuat garniturii, 200 de tineri absolvenţi, bacalaureaţi ai celor 6 licee militare şi misiuni de luptă aeriene la inamic, misiuni reluate abia după 20 august ale unor licee civile din ţară, selecţionaţi pentru a urma cursurile şcolilor 1944 ! bombardându-le în acest interval de timp, concentrările de trupe, militare de ofi ţeri din Germania, cu durata de 2 ani, urmau ca la absolvire depozitele, liniile de comunicaţie, rezervele, forţele inamicului ar fi fost şi la înapoierea în ţară să constituie nucleul de bază al unei noi unităţi într-o mare măsură slăbite. blindate ce se preconiza a se înfi inţa prin transformarea Diviziilor 8 şi 23 Locotenent colonel Ion S. Dumitru, Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, 9 Cavalerie Purtată (Motorizată). În ziua de 1 martie 1944, la Breslau Op. cit., pp. 66-67. (Wroclaw – capitala Sileziei), în imensa sală „Jahrstundertsalle” au fost 24 General de brigadă (r) Constantin Nistor, Op. cit., p. 2; avansaţi în grad ca ofi ţeri de către însuşi Hitler. Datorită situaţiei militare 25 Ibidem, p. 4; din vara anului 1944, pe frontul din Moldova, preconizata înfi inţare a celei Locotenent-colonel Ion S. Dumitru, Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, de-a doua divizii blindate nu s-a mai realizat. 26 Op. Cit., pp. 106-107; 8 A.M.R., fond Divizia 1 Blindată, Registrul Istoric 384 (perioada 15.11.1941- 27 General de brigadă (r) Constantin Nistor, Op. cit., p. 6; 25.11.1944), Biroul 3, f. 54. 28 A depus o activitate extraordinară pentru a nu pierde controlul şi 9 Idem, dosar D.C.I. – 74, nr. 14.842, f. 70. conducerea unităţilor diviziei, pentru a asigura coeziunea ei, într-o situaţie 10 Idem, fond Regimentul 4 Vânători Moto, dosar 1126 / 2, f. 18. operativă confuză. Sublocotenent în timpul primului război mondial, a fost 11 Locotenent-colonel Ion S. Dumitru, Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, decorat cu ordinul „Coroana României” şi avansat la excepţional în gradul Tancuri în fl ăcări, Bucureşti, Editura Nemira, 1999, pp. 37-38, 47-48. de locotenent. A fost unul dintre cei mai bravi şi devotaţi ofi ţeri care au 12 Colonel (r.) Vasile R. Ionescu, Omagiu purtătorilor băştilor negre, slujit în cadrul unităţilor blindate. Bucureşti, Editura Vasile Cârlova, 2002, p. 29-31; 29 General de brigadă (r.) Constantin Nistor, Op. cit., p. 8. 13 Locotenent-colonel Ion S. Dumitru, Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, Tancuri în fl ăcări, Bucureşti, Editura Nemira, 1999, p. 43; DIVISION 1 ARMOURED “GREAT ROMANIA” 14 Diviziile blindate din compunerea Corpului 57 Blindat german, integrat în august 1944 în structura sistemului defensiv româno-german din Moldova, IN THE DEFENSE BATTLE FOR MOLDAVIA aveau o slabă capacitate operativă, datorită faptului că acestora le lipseau – AUGUST 1944 – COLONEL (R.) GEORGE din dotare o mare parte din tehnica de luptă. Divizia 20 Blindată germană a pierdut tancurile în bătălia de la Uman (localitate afl ată în partea de GHEORGHIU, MAJOR I.C. DIACONU Nord-Vest a Ucrainei) şi a fost retrasă pe frontul Moldovei cu misiunea să „patroneze” Divizia 1 Blindată română, dublând personalul acesteia. Abstract: Division 1 Armoured “Great Romania” was 15 General de brigadă (r.) Constantin Nistor, Divizia 1 Blindată în august remarked in the battle actions that were given on Moldavia front. 1944 (memorii de război), Arhiva, supliment de istorie al ziarului Cotidianul, nr. 8 / 29 august 1977, p. 2; Its decimation after the events of August 23rd, 1944 16 Colectiv, Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei, Op. Cit., p. 366; meant a dramatic event for Romanian Army. 17 Ibidem. Keywords: armoured, cannons, battle actions, defense 18 Denumirea provine de la Max Immelmann, tactician al luptelor aeriene, a fost primul pilot de vânătoare german care a fost decorat cu mult-râvnitul Romanian industry, front, equip

70 3 (49) 2010 document studii/documente PERSONALITĂŢI MILITARE ÎN SERVICIUL JANDARMERIEI RURALE (1893-1949) - REPERE BIOGRAFICE - (urmare din nr. 1(47)/2010)

General mr. (r) profesor Ioan P. SUCIU

(01.10.1896) şi repartizat la Divizia 5 Infanterie, ulterior la Regimentul 8 Artilerie. Din unele date rezultă că, între anii 1896- 1897, a comandat Compania de Jandarmi Rurală din Constanţa. - a fost avansat căpitan la 10.05.1899. A continuat activitatea în armată până la gradul de colonel. - a fost avansat la gradul de general de brigadă la 01.04.1917. - a fost numit comandant al Corpului de Jandarmi prin Î.D. nr. 2759/1927, fi ind înlocuit după 21 zile de către general Davidoglu Cleant. - a continuat activitatea în calitate de comandant al Diviziei 9 Infanterie. General Vlădescu D. Ioan, arma artilerie În foaia califi cativă din 1916 se precizează: „E unul din generali la care ţara desigur va apela…”. A fost trecut în rezervă prin Î.D. nr. 984/1930. Inspector general al Jandarmeriei: 16.05.1927- În anul 1938 prin Î.D. nr. 893 a fost scos din cadrele 06.06.1927 armatei având vârsta de 68 ani. Datorită activităţii sale în Jandarmerie un timp atât Campanii: de scurt, avem puţine date, deoarece memoriul personal În campania din Bulgaria 1913 a deţinut funcţia de s-a pierdut. şef de stat major la Divizia 1 Infanterie. S-a născut la 05.07.1870 în comuna Comani, plasa A fost mobilizat la 15 august 1916 prin Î.D. nr. Ştefăneşti, judeţul Olt. 2984 şi demobilizat prin Î.D. nr. 897 din 01.04.1921. Părinţi: tata preot Dumitru şi mama Catinca Decoraţii: - Medalia jubiliară „Carol I” (Î.D. nr. 5384 din (Tinca). 28.12.1905); S-a căsătorit la 24.09.1895 cu Magdalena Marin, - Semnul onorifi c de 25 de ani; născută în Bucureşti anul 1874. - Medalia „Avântul Ţării” (Î.D. nr. 6244 din Studii: 20.07.1913); - a urmat Şcoala Fiilor de Militari la Craiova în - Ordinul „Coroana României” cl. a IV-a cu anii 1886-1889; panglica de virtute militară; - a absolvit Şcoala de Ofi ţeri de Artilerie - Ordinul „Steaua României” cl. a IV-a cu spade şi (08.07.1891), obţinând gradul de sublocotenent; panglica de virtute militară; - a făcut serviciul în Şcoala de Ofi ţeri Artilerie - Crucea Comemorativă (Î.D. nr. 1744 din (1891-1893); 07.07.1918); - a activat în Regimentul 5 Artilerie (1893-1894); - Ordinul Sf. Stanislav cl. a II-a (Brevet nr. - a fost avansat locotenent (01.01.1894) şi 127641); repartizat la Regimentul 1 Cetate; - „Steaua României” cl. a III-a (Î.D. nr. - a absolvit Şcoala Superioară de Război 1686/1923). document 2010 3 (49) 71 studii/documente

de profesionalizare. A redus numărul posturilor şi secţiilor de jandarmi şi a mărit bugetul pe anul 1928. Înfi inţează, la 01.04.1928, Şcoala de Jandarmi nr. 2 şi stabileşte ca viitorii subofi ţeri să aibă înălţimea de 1,64 m şi să fi e recrutaţi din rândul românilor. S-a organizat Serviciul Medical, atât la comandament, cât şi la brigăzi, regimente, batalioane şi au fost încadraţi medici militari activi, iar la 01.02.1928 a fost înfi inţat Serviciul Farmaceutic. A fost înfi inţat Serviciul de Construcţii şi Domenii şi a început construirea de cazărmi pentru Regimentele 3 Jandarmi Focşani şi 4 Jandarmi Tg. Ocna şi două corpuri de General Davidoglu Cleant, arma cavalerie clădiri la Drăgăşani. Inspector General al Jandarmeriei A fost construit Palatul Jandarmeriei de pe Şos. Ştefan 10.06.1927 – 16.11.1928 cel Mare, nr.51. Născut la 03.12.1871, în localitatea Bârlad, plasa Au fost editate: „Manualul gradaţilor jandarmi pentru Târgului, judeţul Tutova instrucţia militară” şi Broşura „Călăuza jandarmului agent Părinţi: tata Cleant, mama Profi ra de poliţie” Căsătorit la 05.12.1904 cu Eugenia Popescu S-a început lucrul la „Regulamentul provizoriu asupra Copii: Alexandru, născut la 03.02.1907, decedat în 1913 serviciului Jandarmeriei în Campanie”. A fost editată o nouă revistă pentru jandarmi „Cultura Studii: jandarmului”. - absolvent al Şcolii Fiilor de Militari Iaşi - 1890; A fost realizat primul fi lm în 6 ore privind întrebuinţarea - Şcoala Militară 1891-1893; Jandarmeriei în diferite situaţii. - Şcoala de Cavalerie 1895-1896; A obţinut fonduri pentru a introduce în dotarea - avansat sublocotenent la 16.07.1893 şi repartizat la jandarmilor 22.500 de căşti din lac. Regimentul 3 Roşiori; La data de 16.11.1928 a fost pus la dispoziţia - avansat locotenent 01.10.1896 şi repartizat la Ministerului de Război. Regimentul 3 Roşiori şi ulterior Regimentul 1 Roşiori; A fost ministru al armatei numit prin Î.D. nr. 3289 din - avansat căpitan la 10.05.1903, rămas tot la Regimentul 01.10.1929 (M.Of. nr. 204/1929). 1 Roşiori; Îl întâlnim la începutul lunii iulie 1931 la comanda - avansat maior 01.04.1911 şi repartizat la Regimentul Diviziei 4 Cavalerie şi din 27 iulie la cea a Corpului 5 4 Roşiori, a obţinut gradul de locotenent colonel tot la acest Armată Teritorial (Î.D. nr. 2753/1931). regiment; Prin Î.D. nr. 3349/1932 a fost trecut în rezervă pentru - avansat colonel la 01.11.1916 şi repartizat la limită de vârstă. Regimentul 4 Roşiori; ulterior la Brigada a II-a Roşiori, Campanii: unde a fost avansat general de brigadă; a condus Divizia 14 S-a distins în luptele din Transilvania ajungând Infanterie (1920) şi Divizia 4 Innfanterie. la Brigada 2 Roşiori la trecerea Tisei şi în drum spre A fost numit comandantul Corpului de Jandarmi prin Budapesta. Î.D. nr.2709/1927. Pentru merite deosebite a fost decorat cu Ordinul Deşi a stat în fruntea Jandarmeriei mai bine de un an, „Mihai Viteazul”, cl. a III-a (Î.D. nr. 2189/1916). în instituţie au avut loc mai multe evenimente. Decoraţii: A fost înfi inţat, în cadrul Corpului, Inspectoratul - Medalia jubiliară „Carol I” 1906; Tehnic al Jandarmeriei sub comanda general Constantinescu - Ordinul „Coroana României” cl. a V-a cu ocazia D. Gheorghe. jubileului Regimentului 1 Roşiori 1906 (Î.D. nr. 2672 din A fost prinsă şi făcută inofensivă cea mai renumită şi 03.06.1906); periculoasă bandă „Terente”. - Medalia „Avântul Ţării” (1913); Au fost înfi inţate 2 batalioane mobile, unul în Bucureşti - Medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, cl. I-a de război şi altul în Cluj, având drept scop intervenţia în cadrul (Î.D. nr. 169/1914); manifestărilor legate de dispariţia Regelui Ferdinand. - Semnul onorifi c de aur pentru 25 de ani (Î.D. nr. Prin Ordinul de Zi nr. 48 din 04.10.1927 a înfi inţat 2027/1916); tipografi a corpului. - „Steaua României” cl. a IV-a (Î.D. nr. 306/1917); A pus în aplicare instruirea şi pregătirea ofi ţerilor de - „Crucea Comemorativă” (Î.D. nr. 1744/1918); jandarmi, cu autorizarea Ministerului de Război Francez, - Ordinul „Victoria” (Î.D. nr. 2390/1921); a „Regulamentului exerciţiilor de educaţie fi zică” specifi că - „Stema României” cl. a III-a (Î.D. nr. 4767/1922); Jandarmeriei Franceze. - „Coroana României” cl.II Î.D.1299/1928; Printr-o documentară analiză a competenţelor - Semnul onorifi c de aur pentru 40 de ani (Î.D. nr. Jandarmeriei a luat măsuri de mărire considerabilă a 197/1931). numărului reangajaţilor la posturile de la 5.965 la 6.465 şi În toate foile califi cative a fost notat ca un ofi ţer de scăderea numărului jandarmilor în termen - o primă măsură mare valoare.

72 3 (49) 2010 document studii/documente

Prin Î.D. nr. 3157 din 01.11.1927 este numit în funcţia de inspector tehnic al Jandarmeriei, ca prin Î.D. nr. 2820 din 16.11.1928 să i se încredinţeze comanda Corpului de Jandarmi. În timpul cât a condus Inspectoratul General al Jandarmeriei s-a adoptat o nouă Lege a Jandarmeriei (29.03.1929). A pus accentul pe perfecţionarea jandarmilor prin diferite măsuri de tragere cu tot armamentul. A organizat o secţie veterinară şi o infi rmerie de cai. A redus secţiile de jandarmi de la 623 la 492 şi a posturilor de jandarmi de la 4.588 la 2.540. Prin D.M. nr. 3288/1929 (M.Of. nr. 214) Regimentul de Jandarmi Bucureşti, 12 batalioane de jandarmi şi companiile de oraş au fost date Ministerului de Război cu General Constantinescu Gheorghe, arma artilerie întreaga lor avere. A redus semnifi cativ efectivele desfi inţând Regimentele 3, 5, 8 şi 11 Jandarmi şi a desfi inţat Serviciul Inspector General al Jandarmeriei Tehnic înfi inţat în 1927. 16.11.1929 – 30.10.1929 Prin Ordinul ministrului de Interne nr. 1374 din Născut la 16.06.1872 în Bucureşti 16.10.1929 predă comanda şi este pus la dispoziţia Părinţi: tata Dumitru, mama Elena Ministerului de Război, ocupând funcţia de consilier Căsătorit în 1880 cu Maria Mihai Carlat tehnic pentru controlul instrucţiei de specialitate a trupei şi ofi ţerilor din Jandarmeria Armatei. Studii: Campanii: - Şcoala Fiilor de Militari Iaşi (1887-1890); În campania din 1913 a fost pretor pe lângă Corpul - Şcoala de Ofi ţeri (1891-1892); 5 Armată. - avansat sublocotenent la 10.07.1893 prin Î.D. nr. În august 1916 a fost mobilizat la partea activă, la 51 (M.Of. nr. 39) şi repartizat la Regimentul 2 Cetate; regimentele de intervenţie (O.Z - nr. 4/1916). - a urmat Şcoala de Artilerie şi Geniu - A fost numit pretor la Divizia a 12-a la 01.02.1917 01.09.1895; (O.Z. nr. 62/1917). - a fost avansat locotenent şi repartizat la Regimentul Din 15.01.1918 din ordinul Marelui Pretor este numit 9 Artilerie - 01.04.1896; pretor pe lângă Divizia a 11-a. - a mai desfăşurat activităţi, în Şcoala de Artilerie şi A fost demobilizat la 30.06., din nou mobilizat la Geniu - 01.07.1897 şi Regimentul 2 Artilerie - 1898; 28.10.1918, iar la 01.04.1921 a fost demobilizat a doua - repartizat la Regimentul 1 Cetate, în 1902, a oară. comandat Secţia de Pompieri „Radu Vodă”; În 1930 a participat la manevrele regale în calitate - a fost avansat căpitan la 10.05.1904; între 1904- de comandant al Jandarmeriei Armatei şi a coordonat 1906 a fost detaşat la stagiu în Armata Austro-Ungară. activitatea acesteia cu cea a Jandarmeriei rurale. După întoarcere a realizat cea mai bună baterie de artilerie Decoraţii: şi a activat la Regimentul 3 Artilerie (1906-1908); -Medalia jubiliară „Carol I” 10 mai 1906; - la 01.07.1908 a fost numit comandantul Companiei - Ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler de Jandarmi Constanţa; (Î.D. nr. 1711/1911); - a fost confi rmat defi nitiv în Jandarmerie prin Î.D. - Medalia „Avântul Ţării” (07.11.1913); nr. 2187/1909; - Medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, cl. I-a - avansat maior în 1912, locotenent colonel - 1916 şi - Ordinul „Sfânta Ana” cl. a II-a (O.Z. nr. 277 din colonel - 1917, când a fost numit inspector de circumscripţie, 01.06.1915); iar la 01.04.1921 a fost numit comandantul Brigăzii a - Semnul onorifi c pentru 25 de ani. III-a Jandarmi Cluj (M.Of.106/1921) şi a Brigăzii a IV-a (n.a.: din documentele studiate, memorii, foi Jandarmi „...este cea mai pregătită atât din punct de vedere califi cative etc., nu au fost identifi cate şi decoraţiile primite profesional cât şi infanteristic” (Foaia certifi cativă); în Primul Război Mondial când a activat în calitate de - avansat general de brigadă la 01.01.1924. pretor la două divizii operative).

document 2010 3 (49) 73 studii/documente

- Mobilizat la 15.08.1916 a fost numit pretor la Divizia a 5-a Infanterie. În timpul războiului este numit prin O.Z.U. nr. 475/1917 ajutor al inspectorului general al Jandarmeriei. Demobilizat la 30.08.1918, mobilizat la 29.10.1918, demobilizat la 01.04.1921 şi trecut pe picior de pace. Decoraţii: - Medalia jubiliară „Carol I”; - Ordinul „Coroana României” cl. a II-a 1912; - Semnul onoriﬁ c pentru 25 de ani; - Medalia „Avântul Ţării” 1913; - Crucea „Meritul Sanitar” 1914; - Ordinul „Coroana României” în gradul de comandor (Î.D. nr. 4768, M.Of. nr. 183/1922). General Stavăr Constantin, arma artilerie * * *

Inspector General al Jandarmeriei (provizoriu) 07.11.1929 – 01.04.1930 Născut în comuna Piatra, plasa Muntele, judeţul Neamţ Părinţi: tata Constantin, mama Maria Căsătorit la 03.12.1898 în Bacău cu Adela Racoviţă Copii 2: Marta (29.02.1902) şi Irina (15.07.1905) Studii: - Şcoala Fiilor de Militari Iaşi 1886/1888; - Şcoala de ofi ţeri 1888-1890; - Avansat sublocotenent la 16.07.1890 prin Î.D. nr. 2391 (M.Of. nr. 36) a urmat în acelaşi an Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu, specialitatea artilerie; - a fost repartizat în 1891 la Regimentul 8 Artilerie General Nicoleanu Eracle, arma cavalerie Botoşani (Î.D. nr. 2231) - avansat locotenent la 01.01.1904 (Î.D. nr. 4429), Inspector General al Jandarmeriei repartizat Regimentul 12 Artilerie Bacău; - avansat căpitan la 10.05.1906 (Î.D. nr. 2123); 30.10.1929 – 15.05.1931 - a fost trecut în Jandarmeria Rurală la 01.07.1908 şi Născut la 07.09.1872, în Bucureşti numit comandant al Companiei Jandarmi Iaşi. Tot aici a Părinţi: tata (….), mama Elena Nicoleanu fost şi confi rmat defi nitiv în Jandarmerie; Studii: - a fost avansat maior la 01.04.1911 (Î.D. nr. 1433); - Şcoala de Ofi ţeri - 10.07.1893; - a mai comandant Compania de Jandarmi Suceava - - avansat sublocotenent la 10.07.1895 şi repartizat la 1913, şi Compania de Jandarmi Covurlui - 1916; Regimentul 4 Roşiori; - avansat locotenent-colonel la 10.05.1915 (Î.D. nr. - avansat locotenent la 07.04.1900 şi repartizat 1353) şi trecut la Corpul de Jandarmi Bucureşti; Regimentul 2 Roşiori, iar din 1905 la Regimentul 1 - a fost avansat colonel la 01.09.1917 şi numit Călăraşi; comandantul Brigăzii I Iaşi; -din 01.04.1906 lucrează în cadrul Statului Major al - la 22.09.1918 a fost numit şeful Serviciului de Armatei, unde este avansat căpitan la 10.05.1906; Control şi Informaţii, înfi inţat atunci; - din 01.04.1910 activează la Regimentul 9 Roşiori. - avansat general de brigadă la 31.07.1921 (Î.D. Din nou la Statul Major unde este avansat maior la nr. 767) şi însărcinat cu inspectarea unităţilor teritoriale 01.10.1911, locotenent-colonel la 10.05.1915 şi colonel la ale Corpului de Jandarmi, după care a revenit la comanda 01.11.1916 (Î.D. nr. 3065); Brigăzii I Jandarmi; - a îndeplinit funcţia de secretar general la Ministerul - a luat comanda provizorie a corpului la 17.10.1929 de Război -14.08.1917 (Î.D. nr. 859). Avansat general de (O.Z. nr. 88/1929 şi Ordinul M.I. nr. 43741/1929); brigadă la 01.09.1917. - la 01.04.1930 a trecut în poziţia de rezervă pentru Începând cu data de 01.11.1920 îl întâlnim Prefect limită de vârstă (Î.D. nr. 984/1930)1 al Poliţiei Capitalei. A îndeplinit această funcţie timp de Campanii: 10 ani. „…încadrând opera predecesorului sau prefectul - A îndeplinit funcţia de pretor la Divizia 4 Activă George Corbescu, dezvoltă până la înfl orire, Societatea (20.07.1913); Funcţionarilor Poliţiei Capitalei”. (…) „Cât ar câştiga

74 3 (49) 2010 document studii/documente societatea românească dacă mintea luminată a Generalului Copii: Constantin, născut la 04.11.1905; E. Nicoleanu, puterea sa de muncă, bogăţia sufl etească s-ar Virginia Maria Luiza, născută la 18.07.1908 manifesta deschis mai ales în frământările de azi care cer Studii: oameni echilibraţi şi de echilibru social. Avocat M. Buzescu – - Şcoala Fiilor de Militari Craiova 1893/1897; Discurs cu prilejul părăsirii funcţiei de prefect al Poliţiei”. - Şcoala de Ofi ţeri 1897-1899; Rechemat în serviciul armatei a fost avansat general de - Şcoala Superioară de Război 1906-1908; divizie la 01.04.1928 şi mutat la Comandamentul Corpului - Curs complementar de stat major 1909; Jandarmeriei (Î.D. nr. 879). - avansat sublocotenent în 1899 şi repartizat la A reuşit în timpul cât a condus Jandarmeria, să Regimentul 3 Olt; elaboreze „Regulamentul Special al Şcolilor de Jandarmi - mutat la Regimentul 34 Infanterie 1904; Rurali” (29.07.1930). - avansat locotenent şi repartizat la Şcoala Superioară Propune spre aprobare „Regulamentul provizoriu al de Război 1906-1908; Şcolii Pregătitoare de Ofi ţeri de Jandarmi” (28.06.1932). - a revenit la Regimentul 34 Infanterie obţinând Prin Î.D.R. nr. 1600/1931 general Nicoleanu este gradul de căpitan; numit consilier tehnic pe lângă M.I. şi predă comanda - avansat maior şi repartizat la Corpul 5 Armată de Jandarmeriei general Dimitrescu Constantin. unde a fost mobilizat; Despărţindu-se de Jandarmerie nu uită să adreseze - lt. col. la Divizia 8 Infanterie, Divizia 15 Infanterie, călduroase mulţumiri ofi ţerilor, reangajaţilor şi jandarmilor Divizia 12 Infanterie „care prin concursul ce mi-au dat pe tot timpul cât am - col. de la 01.10.1923; pus în disponibilitate; condus acest corp m-au ajutat la bună îndeplinire a misiunii - reactivat în 1925 şi pus la dispoziţia Ministerului de ce mi-a fost încredinţată…” Război, mutat la Centrul de Recrutare Constanţa 1926; Prin O.Z. nr. 38/1933 a fost trecut în rezervă pentru - repartizat în Jandarmerie la 01.10.1930, îndeplinind limită de vârstă. funcţia de şef de stat major; A fost ctitor al bisericii „Cărămidarii de Jos”. - confi rmat defi nitiv în Jandarmerie la 25.04.1931 Decoraţii: (Î.D. nr. 1405/1931 şi O.Z. nr.37); - Medalia jubiliară Carol I - 1906; - avansat general la 01.05.1931 şi numit inspector - Ordinul „Coroana României” cl. a V-a (Î.D. nr. general al Jandarmeriei la 12.05.1931 (Î.D. nr. 1601) şi 2740/1912); O.Z. nr. 43) - Steaua „Coroana României” cl. a V-a (Î.D. nr. 229); „…Numit în funcţia de inspector general al - Bărbăţie şi Credinţă cl. I-a (Î.D. nr. 6597/1913); Jandarmeriei a dat un sufl u nou de viaţă acestui însemnat - Semnul onorifi c de aur pentru 25 de ani serviţi în organ al armatei şi al statului. Totul s-a schimbat în bine armată (Î.D. nr. 188/03.02.1918). (…); Grija desăvârşită, multele şi lăudabilele eforturi ce a * * * făcut pentru sporirea personalului, dotarea Jandarmeriei cu cai (…) înfi inţarea Şcolii de Ofi ţeri de Jandarmi; Proiectul noii legi a Jandarmeriei” îl notează ministrul de război - general C. Amza; La numirea în funcţie a defi nit Corpul de Jandarmi ca fi ind un: „…corp de elită şi principalul factor în menţinerea ordinii, supravegherea executării legilor şi desăvârşirea siguranţei ţării pe teritoriul rural” (O.Z. nr. 44/15.05.1931). Stabilind rolul Jandarmeriei în stat a afi rmat: „Pentru ca statul să poată veghea la menţinerea ordinii interne şi garantarea libertăţii şi siguranţei individului a creat un corp armat JANDARMERIA”. În timpul cât a fost inspector general al Jandarmeriei a reuşit să unifi ce Jandarmeria Armatei cu Jandarmeria Rurală, sub o singura comandă (inspectorul general al Jandarmeriei Rurale), mărind efectivele acestea cu aproape 1.500 de oameni, respectiv efectivele a 11 batalioane ale General Dimitrescu N. Constantin, arma infanterie Regimentului Jandarmi Pedeştri şi companiile de oraş din Iaşi, Cluj şi Chişinău. (Î.D. nr. 1649/16.05.1931). Inspector General al Jandarmeriei Rurale Odată cu organizarea noii Jandarmerii, prin I.C. nr. 12.05.1931 – 15.02.1934 22/1931 stabileşte noii patroni ai Jandarmeriei „Împăraţii Născut la 19.09.1879, în localitatea Slatina, plasa Constantin şi Elena”. Mijloc, judeţul Olt Pe lângă înfi inţarea Şcolii de Ofi ţeri de Jandarmi Fiul lui Nicolae şi al Smarandei Bucureşti, pe care a defi nit-o ca „şcoală a onoarei şi Căsătorit la 09.06.1903 datoriei”, a înfi inţat, în toamna anului 1932, „Cursul de document 2010 3 (49) 75 studii/documente aplicaţie” cu o durată de 45 zile pentru pregătirea ofi ţerilor Căsătorit la 26.05.1922 cu Dora Muzueli din formaţiunile teritoriale (căpitani, maiori şi lt. colonei) în Studii: vederea ocupării unor funcţii superioare. - Şcoala Fiilor de Militari Craiova 1898/1901; A fost un orator desăvârşit şi un vizionar: „va veni - Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie 1902- o vreme când năzuinţele întregii lumi tind spre o pace 1904; universală, în slujba acestei păci armele îşi vor pierde - Şcoala Superioară de Război 1913-1914; întrerupe valoarea lor militară sau poate vor fi mai reduse atunci când, în deplină înţelegere, va înlocui vrăjmăşia dintre popoare, cursurile fi ind mobilizat; dar dintre toate armele Jandarmeria va rămâne întotdeauna, - avansat sublocotenent 01.07.1904 şi numit căci ea a fost şi este „Armata Păcii şi Liniştii” (Registrul comandant de pluton la Batalionul 1 Vânători, în 1905 la Istoric al I.G.J.). Regimentul 1 Dolj, din nou la Batalionul 1 Vânători, iar în Prin Î.D. nr. 294/07.02.1934 şi O.Z. nr. 121/1934 anul 1907 numit şef de aprovizionare; al I.G.J.R. este numit inspector general tehnic pentru - avansat locotenent la 28.11.1907 şi repartizat la Jandarmeria de pe lângă Ministerul de Interne. Regimentul 28 Infanterie, iar între 1908-1909 la Batalionul Campanii: 6 Vânători; - Campania din 1913; - din 01.10.1909 până în 1911, a fost detaşat la - Campania din 1916-1919: ca ofi ţer de stat major la Divizia a 15-a Infanterie, Divizia a 8-a Infanterie şi la Divizia Regimentul 14 Infanterie din Armata Austro-Ungară. a 7-a Infanterie. Cu aceasta a luptat în Bazinul Slănicului. - din 1912 şi până la 01.04.1913, când a fost avansat Decoraţii: căpitan, a îndeplinit funcţia de adjutant la Brigada - Medalia jubiliară „Carol I” (Î.D. nr. 200/1906); 7 Infanterie, apoi la Regimentul 15 Războieni şi 55 - Ordinul „Coroana României” cl. a V-a (Î.D. nr. Infanterie; 2740/1912); - avansat maior 01.04.1917 a continuat Şcoala - Medalia „Avântul Ţării” (Î.D. nr. 2413/1913); Superioară de Război, pe care a terminat-o la 01.11.1918; - Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” cl. a II-a - 1913; - a fost repartizat la Corpul I Armată ca şef de stat - „Coroana României” cl. a IV-a cu spadă şi panglică major şi avansat lt. col. la 01.04.1919; până în 1925 a de virtute militară - 1916; - Medalia comemorativă 1916/1919 cu baretă îndeplinit diferite funcţii în armată (la Marele Stat Major, „Dobrogea – Ardeal - Carpaţi – Tg.Ocna”; la Divizia 8 şi la Divizia 21 Infanterie; - Semnul onorifi c de 25 de ani; - avansat col. în 1924; - Ordinul italian „Emanuel” cl. a V-a; - între 1925 şi 1930 a fost comandant la Regimentului - „Steaua României” cl. a IV-a - 1922 şi cl. a III-a - 1931; 4 Argeş; - „Coroana României” cl. a III-a; - între 1931-1933 a comandat Brigada 3 Grăniceri; - Crucea „Meritul Sanitar” - 1932; - avansat general de brigadă în 1933; numit subinspector - Ordinul „Pentru merit”. general al Jandarmeriei din Vest. Alte date: - numit defi nitiv în Jandarmerie prin O.Z. nr. - în 1935 a fost pus sub urmărire fi nanciară; 46/1933. - prin Î.D.R. nr. 2995/1936 se aprobă demisia din armată. - inspector general al Jandarmeriei (Î.D.R. nr. * * * 294/1934). După o activitate de control la inspectoratele din Moldova, trece la luarea unor măsuri organizatorice deosebit de importante. A transformat Secţia de Armament al I.G.J.R. în Serviciu de Armament, organizat pe trei birouri: armament, imputaţii şi vehicule. La 10.05.1934 defi lează în fruntea Şcolii de Ofi ţeri, Şcolii de Ofi ţeri de Aplicaţii, Şcolii de Ofi ţeri de Poliţie, Secţiilor de la Oradea şi a Legiunii 5 Jandarmi Mobilă „(…) a mai defi lat un Detaşament de Cavalerie din Cadrilater, Şcoala de Câini de Poliţie şi întreg statul major, cu muzica Jandarmeriei”. General Pârâianu Barbu, arma infanterie A reuşit să mărească efectivele de ofi ţeri de jandarmi Inspector General al Jandarmeriei până la 993 subofi ţeri, 8.461 şi 27.215 trupă. 15.02.1934 – 16.01.1938 Înfi inţează, prin O.Z. nr. 67/1936, Legiunea de Născut la 23.03.1884 în comuna Andreeşti plasa Jandarmi C.F.R. (2 ofi ţeri, 22 reangajaţi, 199 trupă), iar mai Gilort, judeţul Gorj târziu un Detaşament de Pază C.F.R. şi Circulaţie. Părinţi: tata Ioan, mama Floarea

76 3 (49) 2010 document studii/documente

Prin O.Z. nr. 86/1936 pune bazele „Asociaţiei Culturale Sportive Jandarmeria”. A fost înfiinţată, pe lângă fiecare centru de instrucţie, câte o echipă de sport permanentă. Acestea erau conduse de un comandament sub denumirea „A.S.C. Jandarmeria”. Au fost create filiale judeţene asociate la U.F.R.S. Jandarmeria participă cu echipe la manifestările legate de ziua sporturilor (…). (n.a.: Conceptul privind organizarea sportivă a Jandarmeriei este consemnată în Registrul Istoric al B atalionului 5 Jandarmi Mobil, 1918-1947). A iniţiat înfiinţarea de posturi de jandarmi în General Bengliu Ioan, arma infanterie diferite comune (Polovraci (Gorj), Sant Paul (Odorhei), Şiculeni (Ciuc) şi Andreeşti), cărora li s-au conferit Inspector General al Jandarmeriei 16.01.1938- numele unor eroi. 20.07.1940 Născut la 16.11.1881, la Tîrgu Jiu, judeţul Gorj A cumpărat în staţiunea Carmen Silva, de la Părinţi: tata Grigorie, mama Domnica Societatea Movila – Terchirghiol, 763 m.p. cu preţul Căsătorit la 21.10.1907 cu Florica de 57.225 pentru taberele de vară a jandarmilor în Copii: Florica născută la 03.08.1910 termen. Studii: În anul 1937 a pus temelia Casei „Ţărăneşti” la - Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie Şcoala de la Oradea. 01.07.1900; Campanii: - avansat sublocotenent 01.07.1902 şi repartizat la „Am intrat în compania din 1916 cu gradul de cpt., Batalionul 1 Vânători şi Regimentul 3 Olt, până în 1907 comandat de batalion din R. 55 Infanterie. Am căzut când este avansat locotenent la 10.05.1907; prizonier la 23.11.1916 în luptele de la Băicoi. (…). - avansat căpitan 01.10.1911 şi repartizat la Regimentul La 15.02.1917 evadez din Lagărul de la Slatina. La 10 Putna ulterior la Regimentul 3 Olt, după care la Cercul 22.05 am fost prins şi încelulat 11 ani pentru spionaj. de Recrutare Olt la 01.04.1914; La 10.09.1917 evadez din celula de la Focşani. La - avansat maior la 01.11.1916 este încadrat la Regimentul 15.04.1918, încercând pentru a 3-a oară am reuşit, trec 41 Infanterie unde a fost avansat lt.col. 01.09.1917; frontiera la români” (declaraţie dată la 29.06.1927). - avansat colonel 01.04.1920 şi trecut la Şcoala de „Purtarea lui în captivitate îl clasează în rândurile Subofi ţeri de Infanterie; eroilor noştri (…) propus a fi decorat cu Ordinul Mihai - 01.04.1928 - comandant al Regimentul 86 Viteazul” (Comandantul Corpului 4 Armată - General Infanterie; - 01.04.1930 comandant al Brigada 2 Vânători de Petala). Munte; „Am comandat Cp. 1-a, din B. 1 în luptele de la - avansat general de brigadă la 15.04.1933 şi numit Tulgheş (Topliţa), în retragere am luptat pe Valea comandant al Diviziei 14 Jandarmi; Bistriţei, am pătruns în flancul inamicului şi a artileriei - la 16.06.1938 numit inspector general al sale distrugând toate atelajele şi m-am retras fără Jandarmeriei; pierderi” (Foaia calificativă pe perioada 01.11.1916- - la 19.06.1938 a fost avansat general de divizie, iar 31.10.1918). în 08.06.1940 avansat general de corp de armată şi numit Decoraţii: comandant al Comandamentului Forţelor de Apărare - Medalia jubiliară „Carol I” (Î.D. nr. 5384/1905); Interioară a Teritoriului. - Medalia „Avântul Ţării” 1913; A murit la 28.11.1940 fi ind executat de legionari în - „Coroana României” cl. a IV-a 1922; închisoarea Jilava, în celula nr. 9, în trupul său fi ind găsite - Medalia „25 de ani de serviciu” 1923; 10 gloanţe. - „Steaua României” cl. a IV-a 1923 cu Panglică de În timpul cât a condus Jandarmeria, desfi inţează virtute militară; Centrele de Instrucţie Nr. 1 Drăgăşani, Nr. 2 Craiova, Nr. 4 - „Crucea comemorativă din 1918” cu baretele Alexandria şi nr.10 Tg.Ocna. „Ardeal - Carpaţi – Bucureşti”; Transformă companiile de jandarmi de oraş în legiuni - „Steaua României” în grad de ofiţer 1924. de jandarmi mobile. Prin Î.D.R. nr. 2252 (M.Of. nr. 138/1938) poliţia din comunele urbane (oraş) trece sub ordinele comandanţilor * * * legiunilor de jandarmi, executând poliţia din Bucureşti., Sinaia şi Olteniţa. document 2010 3 (49) 77 studii/documente

Conform Ordinului M.S.I.M. nr. 15850 din 01.07.1938 Şcoala de Agenţi de Poliţie de la Focşani se mută la Drăgăşani în locul Centrului Nr.1 de Instrucţie şi ia denumirea de Şcoala de Subofi ţeri Jandarmi. În baza D.M. nr. 857/1948 începând cu data de 01.11.1938 şcoala şi-a primit primii elevi. Din acel moment toţi subofi ţerii de jandarmi vor fi absolvenţi ai acestei şcoli. Recrutarea elevilor se făcea din rândul caporalilor şi sergenţilor activi din toate armele. Durata cursului era de un an din care două luni stagiu în teritoriu. Centrul de Instrucţie nr. 5 Mizil se mută la Tg.Ocna. În timpul cât a condus Inspectoratul General, inspectoratele de jandarmi purtau denumiri onorifi ce: General Topor R. Ioan, arma cavalerie Bucegi, Olt, Prut, etc. În anul 1938 în Moldova au avut loc manevrele regale, Inspector General al Jandarmeriei Jandarmeria participând cu unităţi speciale de poliţie şi 24.07- 19.09.1940 servicii pretorale. Născut la 01.12.1885 în comuna Tudor Vladimirescu, Înfi inţează pe lângă Inspectoratul de Jandarmi judeţul Brăila Dunărea, o legiune de jandarmi mobilă, depinzând din Părinţi: tata Radu, mama Stoica punct de vedere operativ de Inspectoratul General al Căsătorit la Brăila în 28.02.1910 cu Şcolilor. În această legiune se instruiau voluntarii care vor Agrisina Nicolau – divorţat la 05.06.1921 prin intra în Jandarmerie. hotărârea Tribunalului Constanţa nr.44/1921 În 1939 prin O.Z. nr. 43 înfi inţează Serviciul Juridic Recăsătorit la Oradea Mare în 25.06.1922 cu Elena al Jandarmeriei ca organ consultativ. Meteescu Copii din prima căsătorie: Eugen născut la 02.02.1911 După câteva luni prin Î.D.R. din 28.02.1939 poliţia şi Radu născut la 22.07.1912, din a doua căsătorie: Gabriela comunelor urbane (oraş) ies de sub conducerea legiunilor născută la 05.01.1926 de jandarmi. Studii: După declanşarea celui de Al Doilea Război Mondial - Şcoala Fiilor de Militari din Iaşi 1902-1904; (01.09.1939), ca rezultat al pătrunderii trupelor germane - Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie; în Ungaria şi Cehoslovacia, în baza Ordinului M.St.M. - avansat sublocotenent 01.07.1907 şi repartizat la nr. 9400/1939 Jandarmeria a început să concentreze forţe Regimentul 11 Călăraşi (Î.D. nr. 2813); sporite. - avansat locotenent 01.07.1910 şi repartizat la Înfi inţează servicii pretorale şi companii de poliţie, Regimentul 10 Călăraşi (Î.D. nr. 2322) comandant de iar o parte din centrele de instrucţie se transformă în pluton şi ofi ţer cu aprovizionarea; batalioane operative. - trecut în Jandarmerie cu gradul de locotenent la În baza Î.D.R. nr. 2254/1939 (M.Of. nr. 126) 06.06.1914 şi repartizat la Biroul Mobilizări a I.G.J.; Jandarmeria se reorganizează şi se pregăteşte de război. - avansat căpitan 01.06.1916 şi repartizat comandant Decoraţii: la Compania 7 Jandarmi Botoşani – avansat maior, iar din 30.06.1918 comandantul Companiei Jandarmi Ismail; - Medalia jubiliară „Carol I” din 1906 (Î.D. nr. - în decembrie 1918 a fost numit la Brigada 5384); Jandarmi Dobrogea până la 01.08.1920 (Ordinul C.C.J. nr. - Semnul onorifi c de aur pentru serviciul de 25 de ani 11/1945). în armată (Î.D. nr.1506); - avansat lt.col. în 1920 şi repartizat ca ajutor al - Semnul onorifi c pentru 40 de ani serviţi în armată comandantului Şcolii de Jandarmi Oradea; (Î.D. nr. 3414/1936). - din 1922 şi până în 1927 îl întâlnim comandant la Regimentele 5 şi 7 Jandarmi; - din 01.03.1928 a comandat Regimentul 6 Jandarmi; - avansat colonel prin Î.D. nr. 2294/1928. Din 1929 * * * comandantul Regimentului 10 Jandarmi, iar la 01.10.1929 a fost mutat în I.G.J. îndeplinind funcţia de ofi ţer superior de control; - din 1930 îl găsim comandant al Şcolii de Jandarmi.

78 3 (49) 2010 document studii/documente

- în 1933 conduce Inspectoratul de Jandarmi Cernăuţi; - din 1933 şi până în 1936 îndeplineşte funcţia de inspector general al Secţiilor din Jandarmerie; - în 15.06.1935 i s-a acordat dreptul la şapcă cu „soarele” din metal (colonel cu o stea); - În 01.04.1937 este înălţat la gradul de general de brigadă şi numit ca ajutor al I.G.J. pentru serviciul tehnic şi comandant al Inspectoratului Şcolilor de Jandarmi; - Prin D.R. nr. 2433/1940 şi Ordinul M.I. nr. 51714 şi O.Z. nr. 29/1940 preia funcţia de Inspector General al Jandarmeriei, dând următorul O.C.G. cu nr. 33598: „Fiţi drepţi, cinstiţi şi nepărtinitori în aplicarea legilor General Vasiliu Z. Constantin, arma cavalerie căci numai aşa ne vom păstra demnitatea şi vom menţine neştirbită autoritatea instituţiei (…) Răutatea şi ura, abuzul Inspector General al Jandarmeriei şi necinstea, violenţa, insulta, lipsa de omenie să înceteze 19.09.1940 - 23.08.1944 imediat”. Născut la 16.05.1882 în comuna Putna, judeţul - prin O.Z. nr. 44/1940 este numit ajutor al I.G.J. Focşani funcţia de A.G.J. fi ind luată de general Vasiliu Constantin; Părinţi: tata Zamfi r, mama Elena - înălţat la gradul de general de divizie la 22.08.1942; Căsătorit în 1907 cu Natalia Cristea de care divorţează - la 29.08.1944 este pus la dispoziţia M.R. (Ordinul nr. în 1920. 2173), iar la 14.10.1944 prin Î.D. nr. 1708 din 20.11.1944 a S-a recăsătorit în 1920 cu Gabriela Paraschivescu fost trecut în rezervă; Copii: Gabriel născut la 11.06.1913 Campanii: Studii: - în campania din Bulgaria 1913 a fost comandantul - Şcoala Fiilor de Militari 1900; Escadronului „Ştafetă” din D. 8. A.; - Şcoala de Infanterie şi Cavalerie 1901-1903; - în Primul Război Mondial, în perioada 01.02.1918- - Şcoala de Cavalerie 01.09.1904; 15.05.1918, a îndeplinit funcţia de Pretorul Deltei şi al - după absolvirea Şcolii de Infanterie şi Cavalerie a Flotilei; fost repartizat la Regimentul 6 Roşiori; - în al Doilea Război Mondial a îndeplinit funcţia de - după absolvirea Şcolii de Cavalerie a fost repartizat Mare Pretor pe lângă M.C.G. până la 08.11.1941 şi din 22 la Regimentul 1 Roşiori; august 1942 la Cartierul Grupului Operativ. - a fost avansat locotenent la 28.11.1907 Decoraţii: - a fost repartizat în Jandarmeria Rurală la 01.07.1908 - Medalia „Avântul Ţării” Brevet nr. 3007/ şi repartizat la Compania Jandarmi Vaslui; 02.01.1914; - confi rmat defi nitiv în Infanterie prin Î.D. nr. 2187 - Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” cl. a II-a, Î.D. nr. din 01.07.1909; 7/02.01.1914; - a făcut serviciul la mai multe formaţiuni de jandarmi: - Crucea comemorativă a războiului 1916/1918 fără Compania Jandarmi Dolj -10.10.1914, Batalionul 1 Jandarmi baretă (Î.D. nr. 1744); din Regimentul 2 Jandarmi - 01.08.1918, Batalionul de - „Coroana României” în grad de ofi ţer cl. a IV-a (Î.D. Jandarmi Moldova din Bucovina - 01.05.1919, Regimentul nr. 3782/1925); 2 Jandarmi la 01.09.1920, Regimentul 1 Jandarmi la - Semnul onorifi c 25 de ani îndepliniţi în armată (Î.D. 14.02.1927 (Î.D. nr. 340/1927), Inspectoratul 5 Jandarmi – nr. 2013/1925); 05.10.1929 (Î.D. nr. 3372/1929); - Ordinul „Coroana României” în grad de comandor, - a fost numit consilier tehnic la Şcoala Pregătitoare cl. a III-a 1931; de Ofi ţeri Superiori - 06.07.1932 (Ordinul I.G.J. nr. - Ordinul „Serviciului Credincios” în grad de ofi ţer 38372/1932) (Î.D. nr. 2411); - a condus Inspectoratul de Jandarmi Sud-Craiova - Medalia „Centenarului Regelui Carol I”; (31.07.1933) primind şi dreptul de a purta la şapcă o stea - Semnul onorifi c - 40 de ani serviţi în armată. (şapca „Soare”); N.B.: a fost arestat şi judecat cu lotul 4 din 29.06.1945 - în continuare a fost trecut ca inspector şi îndrumător şi condamnat la temniţă grea pe viaţă, fi ind considerat profesional (Î.D. nr. 3177/1934); „criminal de război” dat fi ind calitatea de Mare Pretor - a condus (în calitate de inspector) Regiunea Jandarmi pe frontul de est, a întreprins acţiuni cu caracter rasist Timiş (Ordinul I.G.J. nr. 183/1936); (neconfi rmate). A murit în închisoarea de la Aiud. - a îndeplinit funcţia de ofi ţer superior de control la Craiova (Ordinul I.G.J. nr. 1138/1937); * * * - la 31.10.1937 a fost trecut din ofi ciu în rezervă prin Î.D. nr. 3572; document 2010 3 (49) 79 studii/documente

- la 22.03.1938 a fost anulată trecerea în rezervă Decoraţii: (M.Of. nr. 73/1938); - Medalia jubiliară „Regele Carol I”, 10.05.1906 - a fost înălţat la gradul de general brigadă cu vechime (Decret nr. 5384/1906); din 18.05.1934 (Î.D. nr. 1293); - Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” cl. I-a, 01.05.1912 - după avansare îşi prezintă demisia, care a fost (Decret nr. 879/1912); aprobată (onorul ofi ţerilor de rezervă); - Medalia „Avântul Ţării” (Î.D. nr. 6274/1913); - revine în activitate (01.04.1940) este înălţat la - „Coroana României” cl. a V-a 11.06.1913 (Decret nr. gradul de general de divizie (Î.D. nr. 3181) cu vechimea din 3073/1913); - Crucea Meritul Sanitar cl. a II-a (Î.D. nr. 25.10.1940 şi numit inspector general al Jandarmeriei; 1677/1914); - în anul 1942 preia şi funcţia de secretar de stat la - „Coroana României” cl. a IV-a cu spadă (1918); M.I. (Î.D. nr. 8, M.Of. nr.4/1942); - Crucea comemorativă a războiului 1916/1918 (Î.D. - la 18.07.1942 este înaintat la gradul de general de corp nr. 1744); de armată (Decretul nr. 2054, M.Of. nr. 166 şi O.Z.45/1942). - Semnul onorifi c 25 de ani de serviciu în armată (Î.D. A îndeplinit aceste două funcţii până la 23 august 1944 când nr. 1805); a fost arestat împreună cu mareşalul Ion Antonescu. - Steaua României cl. a IV-a în grad de ofi ţer (Î.D. nr. După o detenţie de 20 de luni în Uniunea Sovietică este 1542/1929). adus în ţară la 09.04.1946. A fost judecat şi executat în fortul * * * Jilava împreună cu mareşalul Antonescu la 01.06.1946. Din caracterizările găsite în dosarul personal, reiese că a fost un ofi ţer inteligent şi studios „ca ofi ţer călăreşte cu o înaltă îndrăzneală”. Trecerea în Jandarmerie s-a făcut la cererea sa. În activitatea de comandant al companiilor de jandarmi a dovedit a fi un ofi ţer de viitor, „în 6 luni s-a pus la punct cu munca în Jandarmerie” (general Berlescu). Notat în 1931 ca un ofi ţer de elită. În urma unor neînţelegeri cu inspectorul general al Jandarmeriei, general Pârâianu B., acesta îl caracterizează ca un ofi ţer neglijent slab în serviciu poliţienesc etc. şi a fost trecut din ofi ciu în rezervă. General Anton S. Constantin, arma infanterie După revenirea în activitate, ministrul de interne consemnează: „Generalul Vasiliu este o puternică chezăşie Inspector General al Jandarmeriei pentru ţară, faptul că în aceste vremuri grele s-a afl at în fruntea 23.08.19445 - 03.10.1946 Secretariatului de stat (…) nu văd un om care l-ar putea Născut la 22.05.1894 în Bucureşti înlocui (…) adaugă celorlalte calităţi: hărnicie, cinste, etc. îl fac Părinţi: tata Ştefan, mama Ana indisponibil pentru acest şi greu post de comandă (…). Căsătorit cu Elena Buzlan (pictoriţă) Studii: Campanii: - Şcoala Militară de Ofi ţeri în Rezervă 01.10.1912; - a participat la Războiul Balcanic 1913, îndeplinind - Şcoala Superioară de Război 1924-1926; funcţia de pretor la Divizia I Cavalerie; - avansat sublocotenent la 01.07.1914 (Î.D. nr. 2088) - mobilizat la 15.08.1916, fi ind comandantul şi repartizat la Regimentul 24 Infanterie Ilfov. Activat în Companiei de Jandarmi Dolj „pe timpul retragerii a adus continuare în acest regiment obţinând gradul de locotenent mari servicii armatei (…). Coloanele Corpului I Armată, la 01.11.1916 (Î.D. nr. 1264) şi gradul de căpitan la în retragere erau hărţuite de patrulele de cavalerie inamică, 01.11.1918 (Î.D. nr.116). Din lipsa memoriului personal nu a luat conducerea şi comanda oamenilor înarmaţi de la dispunem şi de alte date. coloane, cu care a respins în mai multe rânduri atacurile - a fost trecut defi nitiv în Jandarmerie la 15.03.1925; inamicului, salvatorul de la încercuire şi de la capturare”; - a fost avansat maior la 28.09.1924 şi locotenent - a fost trecut la partea activă la M.C.G. colonel la 10.05.1926; (01.02.1917); - în 16.05.1931 îl găsim comandant al Batalionului - a îndeplinit funcţia de pretor la Divizia 6 Infanterie de Jandarmi Găeşti, aparţinând de Regimentul de Jandarmi (01.01.1918); Pedeştri Bucureşti; - a comandat Brigada 1 Jandarmi Moldova – care în - în anul 1934 a participat la Manevrele Regale din Ardeal îndeplinind funcţia de ajutor al Marelui Pretor perioada 01.04.1919 – 01.11.1920 a fost unitate operativă; (Ordinul M.St.M. nr. 1960/1934); - în Al Doilea Război Mondial, Jandarmeria a - a fost numit în anul 1935 în funcţia de şef de cabinet, fost împărţită în Jandarmerie Operativă şi Teritorială, el iar din anul 1937 îl găsim îndeplinind funcţia de ajutor al conducând Jandarmeria din interior (Teritorială). şefului de stat major al I.G.JH.R.; Nu a fost pe front, nu a avut nici o decoraţie primită în - din 1938 şi până în 1940 îndeplineşte funcţia de perioada 1940-1944. comandant al Şcolii de Ofi ţeri Jandarmi Bucureşti;

80 3 (49) 2010 document studii/documente

- în anul 1940, o perioadă foarte scurtă a fost şeful Pentru îndeplinirea de noi misiuni încredinţate de Serviciului Personal, iar prin O.Z. nr. 32347/1940 a fost guvernul muncitoresc au fost create primele 36 plutoane de numit în funcţia de şef de stat major, funcţie pe care a intervenţie. Adresându-se noilor unităţi înfi inţate generalul îndeplinit-o până la 23 august 1944; Anton spunea: „Purtaţi-vă bine cu populaţia care aşteaptă de - în perioada 01.04-01.10.1943 a executat stagiu la la voi sprijin şi ajutor. Fiţi disciplinaţi şi curajoşi şi nu şovăiţi Inspectoratul Jandarmi Alba Iulia; în faţa pericolului oricare va fi el (…). Purtaţi-vă aşa încât toţi - în urma arestării, în seara zilei de 23.08.1944 a să înţeleagă că Jandarmeria nu asupreşte pe nimeni, fi e român, inspectorului general al Jandarmeriei general Vasiliu fi e străin, dacă ascultă legile noastre şi nu se opun aplicării lor. Constantin a fost numit în acestă funcţie; Fiţi omenoşi cu cei slabi şi dârzi şi asprii cu cei şireţi şi răi”. - din analiza activităţii reţinem că în luna iunie 1944 (Revista Jandarmeriei nr. 7-8 iulie/august 1945). s-a alăturat grupului de generali şi ofi ţeri care s-au grupat în Încep urmările, arestările şi condamnările a zeci şi sute jurul Regelui Mihai susţinându-l în demersul ca România să de ofi ţeri şi subofi ţerii de jandarmi, în mod deosebit dintre nu mai continue războiul alături de Armata Germană şi să cei care au făcut parte din unităţile operative sau care au făcut se alăture coaliţiei antifasciste în frunte cu S.U.A., U.R.S.S. serviciu în Jandarmeria Rurală din Basarabia şi Transnistria. - numit inspector general al Jandarmeriei la 23.08.1944, Generalul Anton a fost una din personalităţile care a a îndeplinit această funcţie până în 03.10.1946, când a fost dat un anumit relief unei situaţii istorice în perioada în care trecut în rezervă; a condus Jandarmeria. - arestat la 24.03.1948, considerat criminal de război Ne-a lăsat pentru eternitate şi pentru a cinsti memoria a fost judecat şi prin sentinţa nr. 222 din 05.02.1949 a fost jandarmilor, lucrarea „FAPTE, AMINTIRI, ORDINE condamnat la 18 ani temniţă grea. ” – 23 august 1979, lucrare care încă nu a văzut lumina Purtat prin mai multe închisori, a fost din nou judecat tiparului. ca favorizant al criminalilor de război, iar prin sentinţa nr. Campanii: 2452/1952 a fost condamnat la încă 10 ani muncă silnică şi - ca elev în şcoala militară a participat cu întregul 10 ani degradare civică. efectiv de elevi la campania din Bulgaria (23 iunie 1913-31 A rămas însă să execute în continuare pedeapsa cea mai august 1913); mare (18 ani). - a participat la Primul Război Mondial pe frontul din După judecarea mai multor recursuri şi solicitări Ardeal în zona munţilor Bucegi cu Batalionul 1 Infanterie, de graţiere din partea acestuia, prin Decizia nr. 2360 din între 10.01-13.10.1916; 24.11.1955 a fost graţiat. - în calitate de comandant de companie a căzut Recunoscându-i-se activitatea şi rolul avut în făurirea prizonier la 19.10.1916 şi a fost internat în Lagărul Actului de la 23 august, a fost pensionat în cadrul M.F.A., Sapovaric din Ungaria, până la 29.01.1917. primind o pensie de 2.000 lei. Decoraţii: A decedat la 17.03.1993, la vârsta de 99 de ani. - Medalia „Avântul Ţării”; În timpul cât a condus Jandarmeria, a fost adoptată - Ordinul „23 august 1944” cl. a II-a. Decizia M.A.I. nr. 17.838/1944, Jandarmeria, atât cea * * * operativă cât şi cea teritorială, se reorganizează reducându- se considerabil efectivele ajungând la doar 44 ofi ţeri, 2.109 subofi ţeri şi 1.799 trupă. Se reorganizează subinspectoratele generale, având o nouă structură: Subinspectoratul Bucureşti, fi ind format din Inspectoratele Bucureşti, Piteşti şi Constanţa; Iaşi cu Inspectoratele Iaşi, Galaţi şi Suceava ; Cluj cu Inspectoratele Cluj, Tg.Mureş şi Sibiu; Timişoara cu Inspectoratele Timişoara, Craiova şi Alba Iulia. Se reduc şi se micşorează companiile şi plutoanele de poliţie de la unităţile operative, cât cele de zonă interioară, conform Ordinului I.G.J. nr. 1735/1944 şi se desfi inţează General Alistar G. Ioan Constantin, arma infanterie Batalionul 2 Operativ. Inspector General al Jandarmeriei Se reduc numărul posturilor şi secţiilor de jandarmi 03.10.1946 - 23.01.1949 (care au denumirea de sectoare) comandate de ofi ţeri; o Născut la 11.07.1894 în oraşul Iaşi parte din ofi ţerii, subofi ţerii şi trupă din Divizia „Tudor Părinţi: tata Gheorghe, mama Eufrosina Vladimirescu” sunt înrolaţi în Jandarmerie. Căsătorit la 07.08.1921 cu Virginia Raineţ Jandarmeriei i se atribuie sintagma de „Jandarmerie Copii: Teodor Radu, născut la 23.05.1922 şi Ana democrată”. Eufrosina, născută la 04.10.1924 Unităţi, precum Şcoala de Ofi ţeri de Jandarmi Studii: Bucureşti şi Regimentul de Jandarmi Bucureşti desfi inţate, - Şcoala primară şi liceul la Iaşi 1905-1911; se reînfi inţează. - Şcoala Comercială 1914; document 2010 3 (49) 81 studii/documente

- Şcoala Comercială de Comerţ 1930; La 12.06.1945 este numit directorul Serviciului - Şcoala de Ofi ţeri de Infanterie 1915-1916; Personal. - Şcoala Specială de Jandarmi, seria II 26.06 – La 25.01.1946 a fost numit subinspector general. 20.07.1919; A fost avansat general de brigadă la 26.08.1946, cu - Cursul Superior de Informaţii 1932; vechime din 25.04.1945, iar pe 09.10.1946 a fost numit - avansat sublocotenent 01.10.1916 (Î.D. nr. comandantul Inspectoratului General al Jandarmeriei. 3051/1916). A făcut stagiul la Regimentul „Ştefan cel Înălţat la gradul de general locotenent (Decretul nr. Mare” (01.08.1916), după care a fost detaşat ca instructor la 21132/27.12.1948), pe 23.01. este însumat în Trupele de Şcoala Militară de Infanterie (28.08.1916), după care a fost Securitate. repartizat la Divizia 14 Infanterie. Trecut la partea operativă Pe data de 01.02.1949 este numit Inspector General al la 15.02.1917 (Ordin M.C.G. nr. 15966); Pompierilor Bucureşti. Predă comanda lt. col. Tatu Pamfi l. - a activat în cadrul Regimentului 53/65 Infanterie Trecut poziţia rezervă la 01.05.1950 conform Legii unde a fost înaintat la gradul de locotenent; 293, rămas la dispoziţia pompierilor. - venit în Jandarmeria Rurală la 01.03.1919 (O.Z. nr. La 20.02.1960 este trecut în retragere (M.Of. nr. 7387) a fost repartizat la Regimentul 5 Jandarmi, Compania 178/20.02.1960). Cetatea Albă 18.04.1919 (O.Z. nr. 24); Campanii: - confi rmativ defi nitiv în Corpul de Jandarmi la - Mobilizat la 15.08.1916 (Î.D. nr. 2784) la partea 01.09.1920 (Î.D. nr. 3784/1920) şi mutat la Compania 2 activă a Regimentului 13 Infanterie participă la luptele de la Instrucţie a Regimentului 5 Jandarmi; Nămoloasa, Costeşti şi Mărăşeşti în calitate de comandant - la 01.12.1920 a fost mutat la Regimentul 4 Jandarmi, de pluton; numit provizoriu comandant la Compania Jandarmi Vaslui; - Pe timpul retragerii din Basarabia a reuşit să menţină din 28 iulie preia comanda Plutonului 2 Jandarmi; ordinea în oraşul Galaţi, oraş cu peste 50000 de locuitori (…). - mutat la Regimentul 3 Jandarmi 01.01.1922, avansat Decoraţii: căpitan la 01.04.1923 (Î.D. nr. 1658) şi mutat la Regimentul - Crucea comemorativă 1916/1920 cu bareta Mărăşeşti 2 Jandarmi, la Batalionul de Instrucţie, comandant al (Î.D. nr. 1744); Companiei 4 Jandarmi; - „Coroana României” cl. a V-a (1926); - a fost numit comandantul Companiei de Oraş Iaşi şi - „Steaua României” cl. a V-a (1926); la 24.08.1925 a fost detaşat în Basarabia; - „Coroana României” cl. a IV-a (1940); - la 01.10.1925 a fost mutat la Regimentul 2 Jandarmi, - „Steaua României” clasa a IV-a (1942); comandant al Companiei de Jandarmi Teleorman; - Medalia 40 de ani serviţi în armată; - la 01.10.1930 este numit adjutantul Şcolii Aspiranţi Aprecieri: Nr. 1, ulterior comandant al Companiei 2 Elevi. Din foile colective rezultă că este un ofi ţer cu calităţi În 1932 urmează Cursul de ofi ţeri superiori şi la demne de urmat: „Ofi ţer inteligent, disciplinat energic şi 01.03.1933 este mutat la Inspectoratul Regional Jandarmi muncitor”, „Aspect fi zic sănătos, o educaţie militară aleasă Cluj, Legiunea Jandarmeriei Someş, înălţat la gradul de şi-a însuşit cunoştinţele unui bun comandant de companie” maior la 15.04.1933. (general Topor) La cerere este mutat la Şcoala de Jandarmi Oradea În baza unei note informative din 03.12.1948 (01.10.1934) şi numit comandant al Batalionului I Elevi şi (informaţii neconfi rmate) ar rezulta că în timpul cât a fost provizoriu numit şi director de studii. inspector general la Cernăuţi ar fi înfi inţat un lagăr de Înălţat la gradul de locotenent colonel (Î.D. nr. 905) şi deportaţi politici pentru evrei la Cernăuţi. numit ajutor al comandantului. Din 01.08.1939 îl găsim la Regimentul 3 Jandarmi NOTĂ „Dunărea” Galaţi. Este detaşat pe lângă Divizia 26 Infanteie, Foile califi cative din dosarul personal au fost făcute până în 1928. pentru construcţii la Centrul de Instrucţie Tg.Ocna. La 15.08.1940 îl găsim comandant al Legiunii Jandarmi MILITARY PERSONALITIES IN THE Covurlui, iar de la 01septembrie la Şcoala Jandarmi Focşani ca SERVICE OF THE RURAL POLICE (1893- ajutor al comandantului şi preşedinte al Comisiei de disciplină. 1949) - BIOGRAPHICAL REFERENCES – Înălţat la gradul de colonel (Î.D. nr. 765/1943) cu MAJOR GENERAL (R.) PROF. IOAN P. SUCIU vechime din 31.10.1942. La 01.08.1943 este numit inspector al Inspectoratului Abstract: Rural Police developed with the help Jandarmi Cernăuţi (Î.D. nr. 2606/1943) şi comandant of personalities that were educated at the Romanian al Batalioanelor Operative nr. 1, 2 şi 3 în zona Cernăuţi, Army School. considerată zonă operativă conform Ordinul M.St.M. nr. Dedicated to accomplish the perfection with this 675515/17.07.1944. institution, its leaders gave the test of professional Pe 23.08.1944 este mutat la Regimentul Jandarmi achievement. Pedeştri unde este însumat. Keywords: Rural Police, law, military school, La 01.03.1945 este mutat la Departamentul Jandarmeriei campaign, mobilization în funcţia de comandant la Departamentul Jandarmi.

82 3 (49) 2010 document studii/documente Internaţionala a III-a şi tendinţa de expansiune a Imperiului Roşu. Studiu de caz — Tatar-Bunar, diversiune comunistă pentru cucerirea Basarabiei

Valeria Bălescu1

nfi inţarea Internaţionalei a III-a, mijloace şi Internaţionala a III-a comunistă. În acest scop, au fost Î metode de acţiune. convocaţi între 2-6 martie 1919, la Moscova, delegaţii a În timp ce la Paris începea procesul statuării păcii, la 19 partide comuniste şi a altor grupări revoluţionare din Berna, în luna februarie 1919, liderii socialismului mondial întreaga Europă: Germania, Austria, Ungaria, Armenia, îşi exprimau, în cadrul Conferinţei Internaţionalei a II-a, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Rusia, convingerea că cea mai potrivită cale în a susţine cauza Ucraina, Norvegia, Federaţia Socialistă Revoluţionară Balcanică; reprezentanţi ai germanilor-colonişti din socialismului este apropierea de Liga Naţiunilor, dezavuând Rusia, zimmerwaldieni de stânga, reprezentanţi ai principiul „dicaturii proletare”, atât de îndrăgit de Lenin. Partidului Social-Democrat din Elveţia (neofi cial); Ca răspuns, liderul bolşevic considerând atitudinea precum şi observatori individuali din: Olanda, Iugoslavia, „tâlharilor împerialişti” ca un revizionism îndreptat contra Coreea, Persia, Elveţia, Turchestan, Turcia, Statele Unite, Rusiei Sovietice, care încă îşi continua lupta pentru Azerbaijean, Bulgaria, China, Cehoslovacia, Franţa, Gruzia obţinerea victoriei depline împotriva „duşmanilor” interni şi Marea Britanie. şi externi, lua hotărârea de a înfi inţa ceea ce gândise încă În cuvântul de început Lenin anunţa deschiderea din zilele zimmerwaldiene ale anului 1915, şi anume lucrărilor primului Congres comunist internaţional, iar

Harta României cu marcarea Republicii Autonome Sovietice Moldoveneşti document 2010 3 (49) 83 studii/documente

1. Delegaţia lui Gheorghe Bujor, în calitate de reprezentant al Internaţionalei Comuniste în România după propunerea unui moment de cinstire a memoriei Referitor la structura organizatorică a Cominternului, pentru cei „mai buni reprezentanţi ai Internaţionalei a s-au luat numai unele măsuri provizozii, cu precizarea că III-a, Karl Liebknecht şi Rosa Luxemburg”, a făcut şi elaborarea defi nitivă a Statutului să se facă la următorul unele consideraţii asupra momentului de importanţă istorică congres general. Dar, a fost ales totuşi un Comitet Executiv, mondială parcurs. Relevând frica nebună a burgheziei în alcătuit din reprezentanţii partidelor din Rusia, Germania, faţa crescândă a mişcării revoluţionare, şi a războaielor Austria, Elveţia, Suedia, ai Federaţiei Balcanice. Preşedinte civile care au devenit un fapt în Rusia şi Germania, în al acestui organ a fost ales Grigori Zinoviev, iar secretară continuare aprecia şi că evoluţia evenimentelor de după Angelica Balabanov. Apoi, Comitetul, la rându-i, a ales pe război favorizează inevitabil mişcarea revoluţionară a cei cinci membri ai Biroului, aceştia fi ind: Rakovski, Lenin, proletariatului, că revoluţia mondială începe şi se intensifi că Zinoviev, Troţki şi Platten. în toate ţările. De aceea, credea că era de găsit doar „forma Următorul for al Internaţionalei Comuniste s-a întrunit practică care să dea proletariatului posibilitatea să-şi în anul 1920, între 17iulie-7 august, tot la Moscova. înfăptuiască dominaţia. Această formă — spunea el — o În intervalul dintre cele două congrese, în centrul 2 constituie sistemul sovietic cu dictatura proletariatului” . şi răsăritul Europei valul revoluţionar luase amploare. În acelaşi cadru s-a adoptat, apoi, noua denumire În ciuda terorii guvernamentale dezlănţuite de Noske, a organizaţiei, potrivit articolul doi al Statutului muncitorii germani s-au ridicat din nou la luptă, după ce Cominternului, în care se specifi ca: „Noua Asociaţie zdrobiseră periculosul puci al lui Kapp. Două săptămâni Internaţională a Muncitorilor ia numele de «Internaţionala după primul Congres al Internaţionalei Comuniste se Comunistă»”; precum şi programul noii Internaţionale, înfi inţase Republica Sovietică Ungară (1919), iar Armata până la Congresul al VI-lea (1928)3. Roşie a Rusiei Sovietice curăţa Republica socialistă de În programul Cominternului (formulat de Lenin), toţi duşmanii ei înarmaţi, cărora li se alăturase acum şi printre principalele obiective inserate se afl au: „cucerirea armata poloneză. Lumea era cuprinsă de panică în faţa puterii politice de către proletariat, instaurarea dictaturii perspectivelor revoluţionare, iar colonelul House raporta proletariatului exercitată prin Soviete, expropierea preşedintelui Wilson că: „Bolşevismul câştigă pretutindeni burgheziei şi naţionalizarea producţiei, înaintarea către o teren. Ungaria a sucombat. Stăm pe un butoi cu pulbere şi societate comunistă fără clase”4. Noua eră revoluţionară e sufi cientă o scânteie pentru a sări în aer”. obliga proletariatul să folosească mijloacele de luptă care În perioada martie 1919-martie 1920 s-au declarat în îi vor concentra întreaga sa energie, şi anume acţiunea de favoarea Internaţionalei, şi au aderat la aceasta, partidele masă cu consecinţa sa logică, confl ictul direct şi lupta deschisă cu socialiste din Italia, Norvegia, Bulgaria, Grecia, Suedia, aparatul de stat. Toate celelalte metode, ca de pildă folosirea Ungaria (partidul comunist), Olanda, Elveţia, Statele Unite, revoluţionară a parlamentarismului burghez, vor avea numai Anglia, Spania, Franţa, precum şi Federaţiile generale ale o însemnătate secundară. În fi nal, era nelipsită consacrata muncii din Spania şi Italia6. deviză marxistă: „Proletari din toate ţările! Uniţivă în La Congresul al II-lea al Cominternului Lenin, acest război împotriva barbariei imperialiste, împotriva într-o analiză a situaţiei politice postbelice, aprecia: „În monarhiei, împotriva claselor privilegiate, împotriva întreaga lume regimul burghez trece printr-o profundă statului burghez şi a proprietăţii burgheze, împotriva criză revoluţionară. Trebuie «dovedit» acum – se exprima tuturor formelor şi varietăţilor de oprimare socială şi el – prin practica partidelor revoluţionare, că ele au destulă naţională!”5. conştiinţă şi spirit de organizare, destule legături cu

84 3 (49) 2010 document studii/documente masele exploatate, destulă hotărâre şi pricepere pentru a de a lupta împotriva Internaţionalei Sindicale de la folosi această criză în vederea unei revoluţii victorioase”7. Amsterdam; controlul strict al partidului asupra fracţiunilor Mai mult, convingerea sa era că dacă Germania şi alte parlamentare; centralismul democratic în organizaţie şi câteva ţări din Europa centrală ar fi răsturnat regimurile reînregistrarea periodică a membrilor de partid; apărarea capitaliste din ţările lor, s-ar fi putut crea, fără îndoială, o Uniunii Sovietice împotriva atacului imperialist; elaborarea situaţie revoluţionară în întreaga lume. Aceeaşi convingere unui program comunist al partidului, care să prevadă o avea Lenin când afi rma că principalul obstacol în calea acceptarea şi aplicarea tuturor rezoluţiilor şi hotărârilor unei mari revoluţii în Europa îl constituia social-democraţia Internaţionalei Comuniste şi schimbarea denumirii oportunistă, elemente care în practică s-au dovedit a fi partidelor în partide comuniste; publicarea de către presa de mai buni apărători ai burgheziei decât înşişi burghezii, lucru partid a materialelor Internaţionalei Comuniste. Totodată, dovedit prin amintirea regimului lui Kerenski în Rusia; de partidele trebuiau să urmărească aplicarea celor 21 de Republica Democrată din Germania, în frunte cu guvernul condiţii, comitetele de conducere urmând să fi e reorganizate ei social-democrat; atitudinea lui Alber Th omas faţă de în baza acestora, iar conducătorii care nu acceptau condiţiile guvernul lui burghez; precum şi experienţa analoagă din impuse trebuiau înlăturaţi. Insistând asupra condiţiilor Anglia şi Statele Unite. prezentate, Lenin afi rma în cadrul Congresului că ele sunt Congresul al doilea al Cominternului a fost defi nit a necesare de aplicat, pentru că numai astfel pot fi combătuţi fi unul foarte important, pentru că în acel cadru s-au luat o şovăielnicii şi oportuniştii prezenţi la congres, şi pentru a-i serie de măsuri practice, politice şi organizatorice, menite face să înţeleagă că „bolşevismul nu e un fenomen exclusiv să trasese conduita de viitor a Internaţionalei Comuniste şi rusesc”, după cum pretindeau aceştia, ci avea „o valabilitate a partidelor revoluţionare afi liate la aceasta. Astfel, în urma universală”, luând în seamă, bineînţeles, condiţiile specifi c- raportului prezentat de Lenin, au fost dezbătute: aspectele naţionale, cu atăt mai mult, cu cât „nu erau reguli imuabile, importante ale dictaturii proletariatului, problema când ci îndrumări”10 - cel puţin la nivel declarativ. şi cum să se înfi inţeze Soviete; probleme de tactică În perioada ce-a urmat Congresului, în cadrul privind parlamentarimul şi acţiunea politică; relaţiile a numeroase partide apropiate Internaţionalei s-a dintre proletariat şi ţărănime, în timpul şi după revoluţie; discutat pe marginea condiţiilor impuse pentru afi lierea atitudinea comuniştilor faţă de sindicate şi comitetele de la Comintern. Astfel, în iunie 1920, Partidul Laburist întreprindere; teze referitoare la tineret şi femei; problema Independent al Marii Britanii a votat împotriva afi lierii; naţională şi cea colonială; rolul „trădător” al social- în luna octombrie a aceluiaşi an Partidul Social-Democrat democraţiei; condiţiile ce trebuiesc întrunite pentru cei Independent din Germania a votat afi lierea, în cadrul ce doresc calitatea de membru al partidului comunist; congresului de la Halle, cu 236 voturi pentru şi 156 precum şi rolul revoluţionar al partidului lui Lenin8. În împotrivă. Aceasta a dus la o scindare a elementelor de acelaşi timp au fost prezentate o serie de documente prin dreapta, în timp ce majoritatea membrilor (cca 300000) care sau pus bazele formării şi consolidării Internaţionalei au intrat în Partidul Comunist reorganizat. În acelaşi Comuniste, cum sunt: lucrarea lui Lenin Stângismul – sens, Partidul Socialist Francez a votat la cogresul de la bola copilăriei comunismului, Tezele cu privire la problema Tours afi lierea, cu 3208 voturi pentru şi 1220 contra, în naţională şi colonială, Condiţiile de primire în Internaţionala timp ce aripa dreaptă, prin sciziune, a format un nou partid Comunistă. În legătură cu acest ultim document se socialist. Apoi, la începutul anului 1921, Partidul Social- menţiona că necesitatea elaborării şi impunerii lui izvorâse Dmocrat Cehoslovac a acceptat condiţiile Internaţionalei din ideea de a nu lăsa să pătrundă în noul for internaţional Comuniste, afi liindu-se la aceasta. De asemenea, în Italia, comunist pe centrişti (consideraţi a fi pe atunci – Partidul Partidul Socialist a votat pentru acceptarea celor 21 de Laburist Independent al Marii Britanii, Partidul Socialist condiţii, însă susţinătorii lui Serrati (adversar al lui Lenin), Italian, Partidul Social-Democrat de stânga din Suedia), şi alţi conducători „centrişti”, au refuzat să excludă cadrele considerându-se că „una era să colaborezi în anumite reformiste din partid; iar după decepţia marilor greve împrejurări cu centrul şi alta să existe centrişti în funcţii din acea perioadă, din Italia, în ianuarie 1921 partidul de conducere chiar în sânul partidelor revoluţionare”9. s-a fracţionat, luând naştere şi aici Partidul Comunist De aceea, în cadrul Congresului fuseseră adoptate 21 de Italian. În aceeaşi perioadă, peste ocean, Partidul Socialist condiţii, scrise de Lenin, ce conţineau esenţialul partidului American a votat afi lierea la Internaţionala Comunistă de tip nou, leninist. Acestea se refereau la: controlul deplin (1920) dar, cererea a fost respinsă de forul superior; după al partidului asupra presei de partid şi desfăşurarea unei cum, Partidul Mucitoresc Socialist, „deziluzionat” de cele propagande energice; înlăturarea reformiştilor din posturile 21 punte, a hotărât în anul 1922 să nu se afi lieze. Oricum, cheie ale partidului; menţinerea aparatului de partid principalele forţe ale Cominternului, pe vremea aceea erau în orice împrejurări; activitatea comunistă în rândurile în Rusia, Germania, Italia şi Franţa; comitetele regionale ţărănimii; renunţarea la „social-patriotism” şi la reformism; speciale de acţiune din Europa Occidentală, în Orientul demascarea imperialismului în propria ţară; activitatea în Apropiat, în Extremul Orient şi America Latină; iar un sindicatele şi şi în cooperativele conservatoare; necesitatea rol important în propagarea ideologiei comuniste se realiza document 2010 3 (49) 85 studii/documente prin publicaţia ofi cială, Internaţionala Comunistă, care mijloacele de transport prin greve, sabotaj, atentate, şi să ridice apărea în câteva limbi. diferite greutăţi fi nanciare răspândind, de pildă, hârtii de În sensul celor prezentate şi având în vedere că revoluţia bancă false; 4. Din punct de vedere militar să caute să-şi câştige mondială şi bolşevizarea lumii rămânea obiectivul esenţial grosul armatei şi să împingă la confl icte între ofi ţeri şi soldaţi. al politicii Rusiei Sovietice, în încercarea de a reda modul În privinţa celulelor fundamentale comuniste putem practic în care comuniştii înţelegeau să aplice cele 21 de reliefa că ele erau deosebit de importante pentru bolşevicii, condiţii, făcând apel la câteva extrase dintr-un document11 fi ind considerate ca singurele mijloace prin care se putea — ce emana de la Internaţioala a III-a —, vom exemplica, constitui în toate ţările o forţă armată pusă la dispoziţia lor, în cele ce urmează, cu mijloacele şi metodele folosite condiţie cu totul indispensabilă – cum o caracteriza Zinoviev pentru „propaganda energică” a ideologiei comuniste, în – având rolul esenţial de a întreprinde cu sorţi de izbândă o afara Statului Sovietic. revoluţie. Propaganda bolşevicilor în străinătate era făcută, În tactica de răspândire a bolşevismului o atenţie concomitent, de Comitetul Executiv al Internaţionalei mărită era acordată, după cum s-a constatat, partidelor sau a III-a şi de Guvernul Sovietic, fi ind condusă în general înjghebărilor comuniste din diferite ţări, pe care le considerau de Zinoviev, cu colaborarea lui Litvinov pentru afacerile agenţi de execuţie ai Comitetului Executiv al Internaţionalei occidentale, şi a lui Radek pentru afacerile orientale. a III-a din Moscova. Acest Comitet le impunea în fi ecare În mod practic, ordinele emanau de la Comisariatul moment atitudinea, le fi xa în mod imperios linia de conduită Afacerilor Străine, şi de la Comisariatul Naţionalităţilor de pentru fi ecare eveniment important al vieţii naţionale. În pe lângă Republica Sovietelor, instrucţiunile fi ind semnate acelaşi sens, conducătorii diferitelor partide primeau în de Cicerin sau de Stalin. Bunăoară, propaganda pentru mod periodic instrucţiuni secrete de la Comitetul din străinătate era organizată pe trei secţiuni: a) „Secţiunea Moscova, fi ind obligaţi să le pună în practică. Occidentală, având drept conducător pe Litvinov, şi care Un alt mijloc de propagare şi acţiune bolşevică era la rându-i era împărţită în două: una pentru Puterile folosirea presei, prin întreţinerea de relaţii foarte strânse Centrale; cealaltă pentru între Moscova şi diferite ţările Antantei; b) Secţiunea ziare comuniste din lume. Orientală – condusă de La vremea respectivă era de Vosnescenski; c) Secţiunea notorietate întâmplara cu presei – condusă de Levitof ”; ziarul englez „Daily Herald” cu specifi care că fi ecare dintre - vândut bolşevicilor; secţiunile menţionate era sau faptul că, de pildă, în alcătuită, la rându-i, dintr-un Varşovia, delegaţia sovietică număr de birouri, cum ar fi din Polonia cumpăra zilnic Secţiunea Orientală care avea câte 2000 de exemplare din aproximativ 18 birouri „câte „Warzewski Goloz” („Glasul unul pentru fi ecare putere”. Varşoviei”) şi le împărţea Obiectivele unui asemenea gratuit etc. sistem organizaţional, de Răspândind broşuri care pildă, pentru anul 1921, îndeamnau la lupta de clasă şi la erau: 1. Crearea unor celule Nenin, Babac şi Covali revoltă, se punea în funcţiune fundamentale comuniste în toate ţările în care acestea nu un alt pilon de propagandă comunistă, broşuri prin care există; 2. Ajutorarea dezvoltării muncitoreşti şi orientarea se urmărea, de asemenea, exploatarea fi ecărui eveniment ei către asociaţiile profesionale de tip rusesc; 3. Sabotarea politic. Spre exemplu, în Polonia, în momentul ofensivei vieţii economice din aceste ţări prin greve şi atentate pentru ruseşti aproximativ 2000 de afi şe, proclamaţii şi broşuri a crea astfel o stare de nelinişte şi de agitări, a mări mizeria au fost răspândite, pentru îndoctrinarea populaţiei polone. şi suferinţele şi a împinge populaţia la acte de deznădejde şi Metoda de transport şi propagare consta în ascunderea de revoltă. În acelaşi sens, Cicerin, trimitea instrucţiuni lor în trenuri, sub scândurile vagoanelor, sau sub cărbunele către ambasadele sovietice din străinătate, pentru a indica tenderului, apoi luate de bolşevici şi răspândite. reprezentanţilor bolşevici ce îndatoriri aveau. Dintre Nici organizaţia teroristă - CEKA, prin secţiunile acestea menţionăm: 1. Din punct de vedere internaţional să sale cu ramifi caţii întinse în străinătate, nu era străină de ajute mişcările şoviniste spre a întreţine agitaţia şi tensiunea implantarea ideilor bolşevice în afara Rusiei Sovietice. între diferitele ţări. La nevoie nu trebuie să ezite să înlesnească În acelaşi scop, încă din primele zile ale Revoluţiei, atentate asupra reprezentanţilor străini spre a învenina bolşevicii au făcut o şcoală de propagandă pentru agitatori, în relaţiile internaţionale; 2. Din punct de vedere al politicii primul rând pentru ţările limitrofe. În cadrul acestora, elevii interne – să compromită pe oamenii infl uenţi şi să provoce ţărilor respective, numiţi derbedeii naţionalităţilor, trebuiau greve; 3. Din punct de vedere economic să dezorganizeze să înveţe cum să provoace o răscoală, cum să aţăţe clasele în lupta

86 3 (49) 2010 document studii/documente unora contra altora ş.a. De pildă, pentru Orient, un prikaz ca secţie a Cominternului. De asemenea, socialiştii special, din 7 septembrie 1920, a reorganizat Institutul români încuviinţau ca alături de Comitetul Executiv al Oriental, pentru a da posibilitatea tinerilor să se prepare Internaţionalei Comuniste să elaboreze o nouă listă a pentru viitoarele lor activităţi administrative, diplomatice, Comitet Central al Partidului român, iar după reîntoarcerea economice şi de propagandă în Orient. Durata şcolii era de în ţară, să ia atitudine ca organul de presă al Partidului să- doi ani, şi urmau: a) Cursuri trebuincioase asupra chestiilor şi schimbe poziţia, şi să scrie în mod comunist13. orientale; b) Cursuri practice asupra problemelor orientale; Reveniţi în România, nu înainte de a fi asiguraţi de c) Prepararea la rolul de propagandist şi învăţarea după Lenin că singura cale de eliberare a muncitorimii române împrejurări a limbilor: japoneză, coreeană, chineză, tibetană, din lanţurile imperialismului – rămâne calea revoluţionară, indiană ş.a.; şi a dialectelor: afgan, persan, curd, arab, giorgian, socialiştii români au pregătit organizarea Congresului armenian, hindus. După terminarea şcolii, elevii trebuiau să General al Partidului Socialist. Acesta şi-a început fi e trimişi în Orient şi timp de un an să trăiască pe lângă câte lucrările la 8 mai 1921, iar în urma dezbaterilor, la 11 un agitatator cunoscut; trebuiau să poarte valize cu mijloace mai, s-a decis transformarea Partidului Socialist în Partid de propagandă, dar şi bombe, specifi când chiar obiceiurile Comunist, şi afi lierea acestuia la Internaţionala Comunistă, de acces pentru fi ecare ţară. De exemplu, Finlanda impunea considerîndu-se că „principiile tactice” ale Internaţionalei anumite condiţii de frecvenţă şi de greutate a valizelor corespund idealurilor socialiştilor români, acestea fi ind diplomatice. „calea ce va duce proletariatul spre victoria împotriva Dacă aşa stăteau lucrurile pentru Orient, în ceea ce burgheziei”14. priveşte Europa, Sovieticii organizaseră şase mari centre de Guvernul României militând după război pentru informaţii şi propagandă bolşevică: 1. Paris – făcea legătura consolidarea fi inţei naţionale a tânărului stat, pentru între Moscova şi Anglia; 2. Irlanda; Portugalia; Spania; care poporul român suferise multe jertfe şi privaţiuni, Belgia; Olanda, ce făceau legătura cu Franţa - până la Rin; considerând decizia Congresului că atentează la însăşi 3. Pentru Europa centrală erau centrele de la Berlin şi Praga; existenţa statului român, a luat măsuri severe împotriva 4. Roma pentru Italia; 5. Adrianopol pentru Balcani; 6. celor ce-şi arogau dreptul de a decide în numele unui întreg Stockholm pentru Scandinavia. popor. De aceea, pe 12 mai 1921, când încă Congresul se Legătura dintre aceste centre şi Moscova era desfăşura, Guvernul român a trecut la arestări, fi ind închişi permanentă. Pe această cale Zinoviev trimitea ordinele 73 de militanţi revoluţionari, din care 51 — participanţi la sale diferitelor partide comuniste şi intervenea în politica Congres, iar Partidul Comunist fi ind interzis a trecut în internă a tuturor statelor străine. Mai mult decât un stat ilegalitate15. în stat bolşevismul era, deci, un stat străin, care în virtutea Constantin Argetoianu (ministru la Interne) îşi unei asemenea organizări îşi permitea să intervină în fi ecre exprima atunci indignarea, neputând să înţeleagă cum clipă, în viaţa naţională a popoarelor. În justifi carea unei de este posibil ca un grup de oameni „care se afi liază la asemenea atitudini se pornea de la ideea că marxismul o asociaţie străină nu au alt obiectiv decât subminarea şi necesită cunoştinţe vaste, pe care masele largi nu le distrigerea statului român16”. posedă. Raporturi româno-sovietice de normalizare a relaţiilor Cominternul în acţiune – cazul România diplomatice, în contextul internaţional al vremii. Printr-o abordare mai concretă a celor relatate, un Evenimentele de mai sus se înscriau perioadei în care exemplu elocvent este prezentarea cazului Partidului Guvernul român acţiona pe diverse căi diplomatice pentru Comunist Român, şi el produs al expansiunii comuniste. a împiedica diferitele tendinţe revizioniste, militând Ca şi alte partide din Europa, Partidul Socialist pentru conservarea statu-quo-ului teritorial, statuat în Român şi-a exprimat dorinţa de a adera la Internaţionala baza sistemului tratatelor de pace de la Versailles. România Comunistă. Pentru aceasta, o delegaţie alcătuită din intrase în relaţii de normalitate cu Ungaria, imediat după socialiştii Gheorghe Cristescu, Al. Dobrogeanu-Gherea, semnarea Tratatului de la Sèvres, în ciuda iredentiştilor Constantin Popovici, Eugen Rozvan, David Fabian şi Ion maghiari care, îndeosebi, prin presa internaţională aduceau Flueraş12, s-au deplasat în Rusia Sovietică. În urma mai mari deservicii statului român; reluase relaţiile diplomatice multor întrevederi, la Harkov şi Moscova, liderii socialişti cu Bulgaria, în ianuarie 1921 Stamboliiski (primul români au fost supuşi — în ultimă instanţă — unui test ministru) făcea deja o vizită la Bucureşti. De asemena, de fi delitate, prin răspunsul dat la nişte întrebări-condiţii cu Polonia încheiase prima alianţă de după Marea Unire, de afi liere la Internaţionala Comunistă. Pe 5 ianuarie prin Convenţia de alianţă defensivă (3 martie 1921) şi 1921 ei au răspuns afi rmativ la întrebările respective, ceea Convenţia militară17. Ulterior, despre această alinţă marele ce însemna că acceptau „fără rezerve” cele 21 de condiţii, om politic Titulescu afi rma: „Adânc pacifi ce dar şi adânc trebuind însă să înlăture din partid şi pe unii socialişti (care realiste, Polonia şi România şi-au coordonat acţiunile nu conveneau sovieticilor). Totodată, se angajau de a se lor în Răsăritul Europei în chipul cel mai efi cace, pentru supune tuturor hotărârilor Federaţiei Balcanice Cominuste, slujirea intereselor generale, cum şi a intereselor speciale document 2010 3 (49) 87 studii/documente ale celor două ţări”18. În acelaşi sens, la loc de cinste se formulată de Cicerin, la 1 noiembrie 1920, prin care afl au şi relaţiile cu Cehoslovacia şi Iugoslavia, alături de condamna Tratatul de la Paris, din 28 octombrie 1920, prin care fusese puse bazele Micii Înţelegeri19. care Marile Puteri recunoşteau României graniţa pe Nistru. De altminteri, alături de demersurile diplomatice Şi cu acest prilej România declara din nou că problema menţionate, o constantă a Guvernului român, începând Basarabiei este un fapt împlinit şi nu mai poate fi luat în din momentul când Lenin a decis ruperea relaţiilor discuţie, afi rmând că obiect al discuţiilor ar putea fi doar diplomatice cu România (13/26 ianuarie 1918), a fost şi „chestiuni secundare” care ar putea viza „vreo schimbare de preocuparea pentru normalizarea relaţiilor diplomatice cu suveranitate”23. vecinii de la răsărit, în dorinţa de a-şi asigura securitatea şi În lungul şir al contactelor diplomatice amintim şi pe integritatea teritorială, de conservare a realităţilor istorice cel din 15 februarie 1921 când, din nou, Cicerin adresa o ce fuseseră consfi nţite prin actul de voinţă populară, de la 1 notă Guvernului român prin care protesta că România ar permite organizarea pe teritoriul Basarabiei a unor bande Decembrie 1918. Ca o dovadă a acestor intenţii de prietenie şi grupări „albe”, şi care ar avea drept scop un atac în contra faţă de Rusia Sovietică a fost şi atitudinea de neimplicare guvernelor sovietice din Ucraina şi Rusia. Iritat şi făcând a României în problemele înterne ale sovietelor, poziţie desigur aluzie la politica Sovietică, acelaşi Take Ionescu, apreciată ulterior de Lenin însuşi. Un asemenea moment în răspunsul său din 1 februarie 1921, afi rma că „România se consuma la 28 august 1920, când Take Ionescu refuza nu are două politici”, şi că „n-a folosit duplicitatea în diplomaţilor occidentali propunerea de a se implica în raporturile ei cu un alt stat” şi, cu atât mai mult, nu are de războiul civil din Rusia Sovietică. El formula atunci că gând „să se amestece în atacuri împotriva Rusiei”24. Spre „România este partizanul” doar a unei politici de „apărare sfârşitul anului 1921, României îi parveneau ştiri indirecte, contra unei agresiuni ruse”, considerând că o participare prin deverse canale diplomatice, că Rusia ar fi dispusă să reia negocierile cu diplomaţii români, sugerând că discuţiile a României alături de Antanta ar constitui o „ruptură a 20 ar putea porni dintr-o perspectivă comună — dacă partea neutralităţii faţă de guvernarea sovietică” . partea română ar renunţa la tezaur, Rusia Sovietică ar Aceeaşi atitudine de neimplicare în războiu civil din recunoaşte Unirea Basarabiei cu România. Rusia a avut-o România şi alături de statelor care urmau să Acest punct de vedere nu putea fi acceptat de constituie Mica Înţelegere. De pildă, Beneş, afl at la Belgrad România, iar evoluţia ulterioară a evenimentelor a făcut în august 1920, comunica ministrului francez din capitala ca la Reval (septembrie-octombrie 1921), să se întâlnească iugoslavă că împărtăşeşte punctul de vedere al diplomatului din partea celor două guverne ambasadorul român Filality român, potrivit căruia doar „neutralitatea absolută – nimic şi Karachan – din partea Rusiei Sovietice. Luându- (altceva) contra Rusiei”21. se în discuţie disputata problemă teritorială, pentru De asemenea, fi delă poziţiei sale de neimplicare în recunoaşterea Nistrului drept graniţă între cele două state, diplomatul sovietic a menţionat că problema Basarabiei şi politica statului vecin, România a refuzat şi propunerile a minorităţilor trebuie discutată la Harkov, pentru că de tentante ale Poloniei, care în martie 1920 oferea statului fapt Ucraina este vecina României. În continuare, adăuga român – în schimbul colaborării în cadrul războiului şi precizarea că la o eventuală conferinţă dintre cele două polono-rus – litoralul Mării Negre până la Odessa guverne, este de preferat ca partea română să nu mai (inclusiv), sau, mai târziu, alături de Odessa o invita să pună în discuţie „asemenea chestiuni”, precum nici „aceea participe şi la împărţirea Rusiei meridionale22. a socotelilor dintre noi”25 – adică problema tezaurului. Demersurile diplomatice româno-sovietice de Finalitatea discuţiile de la Reval nu a fost una pozitivă, normalizare a relaţiilor dintre ele s-au au început în vara partea română neavând cum să accepte un asemenea târg, anului 1920 prin mai multe contacte, fără însă a se ajunge accentuând categoric obligativitatea statului sovietic de la vre-un rezultat notabil. Neîmplinirile au fost rezultatul a înapoia tezaurul românesc, el fi ind depozitul sacru al poporului român. opiniilor divergente susţinute de cele două părţi în cursul Anul 1922 avea să aducă unele împliniri diplomaţiei negocierilor. Partea sovietică nu recunoştea şi ignora româneşti, în problema afl ată în dezbatere. Marea Britanie hotărârea Sfatului Ţării – ca organ legitim prin care ratifi case în luna aprilie Tratatul de la Paris (din 28 octombrie populaţia din Basarabia şi-a exprimat dorinţa de alipire 1920). Acest lucru însemna, implicit, recunoaşterea unirii a acestui ţinut la România, în baza principiului lansat de Basarabiei cu România, întărind prin această recunoaştere Guvernul Sovietic, al „autodeterminării până la despărţirea poziţia României în raport cu marele vecin de la răsărit. de statul rus”; refuza restituirea tezaurului român şi Pe de altă parte, şi Guvernul sovietic, în tendinţa de a-şi susţinea organizarea unui plebiscit în Basarabia ş.a. Partea întări puterea politică în plan internaţional, făcea eforturi română, dimpotrivă, excludea ca actul de la 27 martie 1918 disperate pentru a-i fi recunoscută forma de guvernământ, putând, astfel, să se înscrie în concernul intenaţional al să fi e obiect de negocieri, după cum, refuza să ia în discuţie statelor lumii. Bunăoară, la 28 octombrie 1921, printr-o propunerea sovietică, a unui plebiscit în Basarabia, făcând notă diplomatică Rusia Sovietică avansa Marilor Puteri apel la principiile şi actele politice internaţionale care nu propunerea unei conferinţe internaţionale, care ar fi permiteau punerea în discuţie a unui asemenea fapt. putut să ia în dezbatere probleme ca: pacea şi colaborarea Schimbul de mesaje între cele două guverne a mai între state, problema datoriilor ruseşti, menţionând şi continuat şi spre sfârşitul anului, ca răspuns la declaraţia dispunerea de a face concesii în unele privinţe. În acest sens,

88 3 (49) 2010 document studii/documente

Prin acest aranjament, ambele „victime” ale Tratatului de la Versailles încălcau fl agrant normele internaţionale de garantare a securităţii. Rapallo nu era un fapt singular şi o cale unilaterală prin care Rusia Sovietică punea în discuţie sistemul Versailles. Nu cu mult timp înainte, la 2-5 martie 1922, la Berlin, în cadrul Conferinţei reunite a celor trei Internaţionale, delegaţia sovietică (prin Clara Zetkin) ridicase problema condamnării Tratatului de la Versailles, înaintând, totodată, apelul către clasa muncitoare de a se pregăti de luptă împotriva unui nou război imperialist29. Împotriva opiniei sale, a susţinut necesitatea respectării prevederilor acestui sistem, condiţie esenţială a menţinerii păcii, socialistul Emile Vandervelde. Pentru că Rapallo dădea noi garanţii de afi rmare a voinţei sovietice, imediat după acest eveniment, la 17 mai 1922, în cadrul aceluiaşi for de la Genova, Cicerin, în răspunsul său către partea română, ofi cial, declara: „Respectarea statu-quo-ului între Ucraina şi România nu echibalează deloc pentru Rusia cu recunoaşterea statu-quo-ului teritorial actual al României Osip Poliacov, zis Platov, comandantul trupelor teroriste din sudul Basarabiei şi, în particular, cu recunoaşterea ocupării prezente a Basarabiei de către România”30. În cadrul forumului de la Genova, în urma negocierilor, Conferinţa Consiliului Suprem al Antantei de la Cannes, părţii sovietice i s-a remis un Memorandum în care era din 6 ianuarie 1922, analizând propunerea sovietică, invita inclus şi un punct de vedere referitor la raporturile româno- – prin guvernul italian – reprezentanţii Rusiei Sovietice la sovietice, pe care Cicerin avea să-l comenteze ca „artifi cial”, Genova, în cadrul unei conferinţe ce ar fi avut ca obiect şi propunerile făcute. La 8 ianuarie 1922, partea sovietică declatând că „acestă chestiune face parte din întregul comunica că acceptă invitaţia, Lenin afi rmând că dă curs chestiunilor politice, teritoriale şi altele în litigiu dintre 31 acesteia doar „din interes pentru comerţ cu ţările capitaliste Rusia şi România, şi nu poate fi examinată separat” . şi pentru a discuta condiţiile cele mai juste şi cele mai Conferinţa de la Genova neatingându-şi scopul, avantajoase din punct de vedere politic al acestui comerţ şi negocierile au continuat la Haga, în iulie 1922, într-un alt nimic mai mult”26. context internaţional. La Haga, reprezentanţii sovietici, Partea română, în cadrul Conferinţe de la Genova printre alte probleme, au lansat şi propunerea dezarmării. (9 aprilie-19 mai 1922), a fost condusă de Ion I. C. Brătianu. România, prin diplomaţii săi, şi-a exprimat acordul pentru Negocierile din cadrul acestui forum internaţional o asemenea propunere dar a specifi cat că materializarea ei care priveau şi reglementări ale raporturilor politico- nu trebuie să se facă înainte de „recunoaşterea fruntariilor 32 diplomatice româno-sovietice, vizau: recunoaşterea de existente” . către Rusia Sovietică a puterii suverane a statului român Derularea evenimentelor de după Haga, au făcut ca asupra teritoriului său; netolerarea pe teritoriul celor două raporturile între cele două guverne, româno-sovietic, să state a organizării unor bande înarmate care ar pregăti nu înregistreze rezultate pozitive ci, dimpotrivă, aveau să acţiuni ostile – contra celuilalt stat; restituirea integrală a se tensioneze pe măsură ce ideologia Cominternului, prin tezaurului românesc. Pentru a-şi demonstra buna intenţie, structura sa din România, încerca să atenteze la siguranţa reprezentantul guvernului român făcea o declaraţie statului român. Înainte de a fi evidente tendinţele ofi cială prin care reafi rma poziţia paşnică a României şi subversive, ofi cial, Cicerin declara, la 11 noiembrie 1922, reprezentantului român, Constantin Diamandy, cu prilejul dispoziţia sa de a normaliza relaţiile dintre cele duă state, Conferinţei de la Lausanne, că este pregătit pentru a prin respectarea reciprocă a suveranităţii şi independenţei încheia cu partea română un pact de neagresiune pe 2 sau naţionale. Această declaraţie conţinea şi un „angajament 5 ani. Prin acesta s-ar fi recunoascut României alipirea unuilateral de neagresiune faţă de Rusia Sovietică”27. Basarabiei, în schimbul renunţării părţii române la tezaur Partea sovietică însă, concomitent cu tratativele ofi ciale şi bijuteriile Coroanei, făcându-se astfel „o lichidare a 33 de la Genova, avea să semneze şi Tratatul de la Rapallo datoriilor reciproce” . Românii, în schimb, nu puteau (16 aprilie 1922) cu Germania. Prin acest agreement erau accepta un aşa târg. Au mai urmat apoi şi alte întâlniri româno-sovietice: reluate relaţiile diplomatice între cele două state, se renunţa la Tiraspol (august 1923), Odessa (ianuarie 1924), fără la despăgubirile de război, Germania obligându-se să ofere a înregistra rezultate notabile în privinţa normalizării ajutor economic şi militar Rusie Sovietice. Înţelegerea relaţiilor dintre cele două state. Totuşi, se lăsa deschisă fi naliza de fapt Convenţia militară pe care cele două guverne, calea unor negocieri viitoare care, după lungi dezbateri sovieto-german, o perfectase la 3 aprilie 1922, la Berlin28. (la Varşovia, între 20 decembrie 1923 - februarie 1924)34, document 2010 3 (49) 89 studii/documente au fost stabilite pentru 27 martie 1924, la Viena, locul perioada care a urmat, manifestările de subminarare a considerat de sovietici „mai comod şi cu totul neutru intereselor statului român au devenit tot mai evidente. pentru ambele părţi”35. În septembrie 1923 se afl au la Moscova comuniştii Se pare că tergiversarea Moscovei nu era întâmplătoare. români: Constantin Cristescu, M. Pauker, Al. Doncea, După derularea evenimentelor se înţelege că dorise o H. Sternberg, Ec. Arbore. Între aceştia şi reprezentnţii reluare a negocierilor cu România după o poziţie politică Cominternului s-au purtat ample discuţii, fi nalizate, la favorabilă, aspirând la recunoaşterea formei de guvernământ începutul lunii decembrie a aceluiaşi an, prin întocmirea de către marile puteri. unui proiect. La rându-i, acesta trebuia dezbătut la Preocupată de timpuriu de a intra în concernul lumii Conferinţa Federaţiei Balcanice Comuniste de la Berlin, civilizate, Rusia Sovietică făcuse sforţări serioase pentru unde alături de reprezentanţii comuniştilor din Balcani recunoaşterea internaţională. Una dintre ţările de la care sosise şi delegaţia română care fusese la Moscova. Conferinţa aştepta o recunoştere şi „a cărei importanţă pentru viitorul s-a desfăşurat în prezenţa reprezentantului Cominternului, omenirii a fost imediat sesizată de către bolşevici”36 – iar printre rezoluţiile dezbătute, pentru partea română, cea după cum se exprime André Fontaine —, era S.U.A. Încă privind problema naţională, stabilea sarcina „de a lupta din octombrie 1919 făcea tatonări, prin diferite mijloace, pentru autodeterminare până la despărţirea unor provincii 41 pentru reluarea relaţiilor cu America. Această ţară însă nu de statul existent” . Tototdată, în acelaşi cadru, comuniştii s-a arătat receptivă. Americanii nu uitau uşor că victoria români primiseră şi sarcina de a include rezoluţia amintită sovieticilor îi privase de 192 milioane dolari, aşa încât, în în documentele de partid. Reîntorşi în ţară, bolşevicii 1923, preşedintele Coolidge era determinat să declare, români au făcut o largă popularizare problematicii impuse răspicat, că nu va avea relaţii „cu un regim care refuza să de Cominter, atât în organele de presă („Socialismul” recunoască sfi nţenia obligaţiilor internaţionale”37. În schimb, — publică începând cu 29 februarie 1924), cât şi prin Anglia, care pentru U.R.S.S. rămânea „principalul bastion diverse manifeste. În acest fel, sovieticii doreau să uşureze al imperialismului”, prin venirea laburiştilor la putere, se munca semenilor lor la apropiata Conferinţă de la Viena, arătase mai receptivă la solicitările sovieticilor. La 2 februarie discreditând în faţa opiniei publice internaţionale statul 1924, între marea Britanie şi guvernul sovietic era semnat român. În împrejurările date, fi reşte că statul român şi-a luat un Tratat general, prin care Anglia recunoştea U.R.S.S. „ca măsurile necesare de siguranţă. Aşa că, din aprilie până în guvern de jure a acelor teritorii ale fostului imperiu rus, care iunie 1924, pe baza Ordonanţei nr. 1, a Corpului II Armată, recunosc autoritatea acestui guvern”38. Totodată, teama de se instituia starea de asediu în Bucureşti, precum şi în restul bolşevism, făcea guvernul britanic să insereze în documentul zonelor. Intenţionând să apere integritatea şi suveranitatea semnat formularea: „nu se poate restabili complet relaţii cu statului faţă de acţiunile subversive ale Cominternului, care adevărat prieteneşti, atât timp cât o parte va avea temeiuri atentau făţiş la dezmembrarea statului român, Guvernul de a suspecta partea cealaltă în privinţa propagandei ce-o a declarat dizolvarea P.C.R. şi a tuturor organizaţiilor desfăşoară în contra intereselor primei şi care urmăreşte să 39 revoluţionare. răstoarne instituţiile acesteia” . În privinţa Conferinţei de la Viena se poate afi rma Dacă Anglia, o mare putere, insera teama de bolşevism că ambele părţi au pregătit-o intens, prin legaţiile în tratate, nu acelaşi lucru era posibil şi pentru România. diplomatice din străinătate, direct s-au indirec, prin aşa- În relaţiile cu statul român Uniunea Sovietică s-a dovedit zişii „corespondenţi de presă”42. a fi duplicitară, îndeosebi după ce, iată, i-a fost recunoscută Câteva refl ecţii asupra unor astfel de articole sunt forma de guvernămînt pe plan internaţional. În aparenţă edifi catoare. De pildă, în luna februarie, parvenea la dorea o normalizare a relaţiilor cu România, pe baza Ministerul de Externe român o ştire de la Legaţia română respectării dreptului internaţional, iar printr-o activitate din Praga, preluată din „Der Tag”, care relata ştirea potrivit subversivă, prin tactica celulelor fundamentale comuniste, căreia: „Ruşii nu vor renunţa la Basarabia”, şi că „România impunea ideologia centrului periferiilor sale structurale. a tergiversat” întâlnirea, „sperând într-o constelaţie În acest sens evenimentele consumate până la reluarea internaţională mai favorabilă”43. Apoi, de la Geneva, în negocierilor de la Viena, precum şi după aceea, aveau să articolul intitulat „Romania and the Soviet”, se informa rămână argumente evidente ale acestor tendinţe, prin care despre mersul negocierilor de până la Viena, apreciindu-se Cominternul se impunea în politica altor state, în intenţia şi că, după toate probabilităţile, relaţiile dintre cele două ţări de a le subordona pentru propriile interese. „not be resumed”, deoarece guvernul român a refuzat „to Din anul 1921, de când autorităţile româneşti permit the entry into Romania of on offi cial reprezentative suspendaseră activitatea comuniştilor din România, aceştia, of the soviet Government before the conclusion of the în ilegalitate, continuau opera de desfi inţare a statului negatiation”44. Pe de lată parte, în presa din Bologna apărea naţional român, potrivit instrucţiunilor U.R.S.S., exprimate mesajul lui I.G. Duca, prin care relata: „am suspendat prin structura sa politică — Cominternul. Ofensiva era negocierile de la Odessa, căci e mai bine având în vedere începută cu o şi mai mare acuitate din 1922, când în cadrul […] unele cerinţe ale sovietelor, ca totul să fi e rezolvat la Congresului al II-lea al Partidului Comunist Român, Conferinţa cea Mare”45. Ori, într-o altă ştire, România era desfăşurat ilegal la Ploieşti, reprezentantul Internaţionalei îndemnată „să se grăbească” pentru încheierea unei înţelegeri Comuniste, agentul Ivanov, cerea comuniştilor români, cu U.R.S.S., altfel şansele ei „scad din zi în zi”46. în spiritul „documentelor şi directivelor Cominternului De asemenea, printr-o propagandă partinică, şi al Federaţiei Balcanice Comuniste, să fi e gata pentru susţinută tot prin presă, se dorea infl uenţarea rezultatului înfăptuirea revoluţiei mondiale şi a Republicii Federative negocierilor de la Viena. Bunăoară ziarul „Rzeczpospolitika” a Sfaturilor din statele balcano-dunărene”40. Aşa că, în din Varşovia, preluând informaţiile ofi ciosului comunist

90 3 (49) 2010 document studii/documente

„Rosta”, publica ştirea potrivit căreia: „la 3 martie 1924, a „atitudine noastră în această chestiune este întemeiată avut loc la Moscova o întrunire a 600 refugiaţi basarabeni pe lupta fără preget în contra românilor a marilor mase care au protestat împotriva ocupării Basarabiei de către populare de toate naţionalităţile din Basarabia. Dovadă România”, şi că au cerut printr-o rezoluţie adresată neîncetatele răscoale din Basarabia. Ocupaţia română un guvernului sovietic „evacuarea Basarabiei de către trupele regim de teroare. Ţăranii basarabeni fără diferenţă de fel au române şi unirea acesteia cu Ucraina, cerând Confederaţiei primit pământ de la revoluţiunea rusă şi n-au uitat aceasta: Federative Social-Sovietice să sprijine această moţiune în România le-a dat numai o administraţie coruptă”49. Conferinţa de la Viena”47. Prin urmare, în această atmosferă s-a desfăşurat, În acelaşi timp, de la Direcţia Poliţiei şi Siguranţei în perioada 27 martie-2 aprilie 1924, Conferinţa de la Generale din România, parvenea Ministerului Afacerilor Viena. Delegaţia română avea ca preşedinte pe Constantin Externe ştirea că la 23 martie 1924, la Chişinău, a avut Langa Răşcanu, ministru plenipotenţiar la Sofi a, iar partea loc „un miting organizat de fruntaşii basarabeni” la care au sovietică pe Krestinski, ambasadorul sovietelor la Berlin. În participat 5000 de manifestanţi. Aceştia, în fi nal, au votat o cadrul dezbaterilor, reprezentanţii României au respectat moţiune pe care au expediat-o către miniştrii: I.C. Brătianu, Instrucţiunile50 primite la placarea din ţară, potrivit cărora Duca, Gl. Văitoianu şi Broşteanu, prin care îşi exprimau trebuia să se urmărească: „despărţirea chestiunei Basarabiei indignarea faţă de sovietici că doresc despărţirea Basarabiei de aceea a tezaurului, pe temeiul convorbirilor […] de de România, proclamând „că nu vor permite niciodată” ca la Lausanne”; după cum, rapoartele de bună vecinătate soarta lor „să fi e despărţită de soarta poporului român din nu puteau exista fără fi xarea graniţei, „or fi xarea graniţei România Mare”, astfel că „nu poate exista o chestiune a înseamnă recunoaşterea Basarabiei, care este şi trebuie să Basarabiei ci numai una a României”48. fi e a noastră”. În privinţa tezaurului, aceleaşi Instrucţiuni În şirul acestor declaraţii şi evenimente, de reţinut este specifi cau necesitatea restituirii în întregime, ori în ultimă declaraţia lui Cicerin, făcută pe 24 martie 1924, deci, cu doar instanţă să fi e remisă „cel puţin” partea lui „ne-metalică, trei zile înainte de începerea propriu-zisă a Conferinţei. înţelegând prin aceasta depozite particulare şi arhive”51ş.a. Ştirea apăruse în „Observer” şi era remisă Ministerului În legătură cu „celellate chestiuni pendinte, se menţiunea român de Externe de Legaţia din Londra. Prin declaraţia era că „sunt de mică importanţă”, putând chiar „cauza invocată, şeful diplomaţiei sovietice arăta că România „a greutăţi”. Una dintre aceste chestiuni, pe care o aveau în anexat Basarabia”, acest fapt fi ind considerat „fraudulos”, vedere ofi cialii români, se referea la posibilitatea instalării iar că Adunarea „numită Sfatul Ţării, compusă din „unei legaţii bolşevice la noi, al cărui scop de propagandă politicieni locali” nu avea „nici o putere pentru o asemenea în ţară ar face ca o înţelegere a noastră cu ei, asupra unei importantă decizie”. În continuarea, acelaşi Cicerin afi rma: asemenea chestiuni, să fi e primejdioasă”52.

Grup de terorişti de la Tatar-Bunar dezarmaţi în ziua arestării

document 2010 3 (49) 91 studii/documente

După o întrevedere prealabilă între conducătorii celor Comuniste Balcanice. Prin punerea lor în practică, alături două delegaţii (25 martie 1924) în palatul Landtagului, de infi ltrările masive ale bolşevicilor dincolo de Nistru, care care a avut drept obiectiv „probleme de procedură”, se vor intensifi ca începând cu a doua parte a anului 1924, s-a fi xat şi data de 27 martie, ca primă zi a începerii toate aceste conjugări de eforturi subversive vor avea ca negocierilor. Şedinţa de deschidere a fost condusă de fi nalitate ceea ce a rămas în istoriografi a românească drept ministrul de externe al Austriei, Grünberger, care a ţinut a Atentatul de la Tatar-Bunar61, defi nit ofi cial, în faza de scurtă alocuţiune, la care au răspuns cei doi reprezentanţi ai început a totalitarismului românesc, ca „o revoltă a maselor 53 delegaţiilor: sovietică şi română . Pentru zilele următoare, oprimate de exploatarea capitalistă”62. prin acordul celor două părţi, erau incluse pe ordinea de zi: Referindu-se la tendinţa revizionistă şi de expansiune a problemele de natură teritorială, economică şi fi nanciară. 63 Astfel, pe 28 martie, la aprecierea părţii române ca în Imperialismului Roşu din perioada analizată, în Raportul problema teritorială să se ia în discuţie fi xarea graniţei prezentat Camerei Deputaţilor, pentru perioada 30 pe Nistru, drept răspuns, Krestinski a prezentat un lung octombrie 1923-29 martie 1926, Gheorghe Tătărescu, fost şi virulent memoriu54, în cuprinsul căruia se accentua pe subsecretar de stat la Ministerul de Interne, îşi exprima necesitatea unui plebiscit în Basarabia, în fi nal apreciind convingerea că Tatar-Bunar nu trebuie privit ca un caz că guvernul sovietic „nu a dat şi nu dă consimţământul său izolat, ci ca o înlănţuire de fenomene, ca făcând parte din la încorporarea Basarabiei”, protestând categoric „contra 55 tendinţele bolşevismului pentru „înăbuşirea conştiinţei anexiunei” . Delegaţia română şi-a prezentat punctul de naţionale, prin atentate, incursiuni şi atacuri în bande”, vedere referitor la aprecierile lui Krestinski, la 31 martie, iar că obârşia lor trebuie căutată în 1919, când s-a creat printr-un memoriu în care „se dărâma toată argumentarea rusească şi se respingea plebiscitul”56. Internaţionala Comunistă. Potrivit convingerii sale, noii Pe data de 2 aprilie 1924 se încheiau lucrările veniţi pe arena politică a lumii trasau directive cu valabilitate Conferinţei, fără a se obţine un rezultat pozitiv, delegaţia generală, în virtutea cărora „lumea întreagă” a fost împărţită română considerând că guvernul sovietic s-a „îndepărtat în „sectoare, destinându-i-se fi ecăruia o anume activitate” şi de bazele fi xate la Lausanne, îi lăsa […] toată răspunderea o anume metodă de propagandă şi acţiune revoluţionară. asupra soartei Conferinţei şi în speranţa că va referi la Specifi citatea României în cadrul generalului a 57 bazele indicate, amână negocierile” . constituit-o pentru planurile Cominternului – Basarabia. Curînd după eşuarea Conferinţei de la Viena, la În fapt, Tatar-Bunar a fost o punere în practică a ceea ce 15 aprilie 1924, presa londoneză publica o declaraţie a bolşevicului bulgaro-român Racowski, afl at în acea prin directive ideologice se trasa spre realizare comuniştilor perioadă la Londra, prin care sublinia necesitatea „revizuirii români. Acţiunea a fost minuţios pregătită şi s-a urmărit tratatului de la Versailles şi a tratatelor conexe”, accentuând un scenariu prealabil stabilit, pentru a avea drept fi nalitate pe posibilitatea ca popoarele să-şi determine liber soarta, un succes răsunător. În Basarabia fusese înfi inţat un Stat pe bază de plebiscit, aşa cum partea sovietică sugerase la Major Special cu sediul la Harkov şi o subreşedinţă la Viena58. Odessa. Planul de acţiune era direcţionat pe trei coordonate Diversiunea Tatar-Bunar principale care urmăreau: 1) menţinerea stării de tensiune la graniţă; 2) marginalizarea puterii organelor administrative După eşecul diplomatic de la Viena, la Ministerul de locale şi demoralizarea populaţiei; 3) crearea de celule Externe român se intensifi cau avertismentele, venite din partea a numeroase legaţii din străinătate, că sovieticii revoluţionare pentru sporirea numărului de aderenţi, aşa pregătesc un atac armat contra României. După cum vom încât acţiunile subversive planifi cate să aibă perspectiva constata, aceste pregătiri erau mai mult pentru intimidare unei victorii sigure. Conducerea acestor acţiuni fusese decât de mare anvergură, pentru că aşa cum reliefau sursele acordată lui Gheorghe Bujor care, printr-un „paşaport diplomatice ale timpului sau lucrările de specialitate de revoluţionar de acreditare”, sosea în ţară la 20 martie 1920. mai târziu, în acel moment Armata Roşie aproape că nu În documentul invocat se menţiona clar că este delegatul exista, „o nouă armată fi ind creată abia în toamna aceluiaşi Internaţionalei a III-a („Le camarade Bujor est désigne an”. Frunze chiar exprima acest lucru, iar în opinia sa comme réprésentant de l’Internaţionale Communiste en „Occidentul se pare că nu a avut cunoştinţă de asta”59. Oricum, chiar dacă Frunze făcea o asemenea destăinuire, Roumanie”). Permisul era semnat de căpitanul francez acest lucru nu însemna că atacurile subversive la Nistru comunist - Jaques Sadoul, secretarul biroului de la Harkov, 64 încetaseră, dimpotrivă, în perioada care a urmat Vienei şi de Cristian Racowski – în calitate de membru delegat . aceste tendinţe vor fi şi mai manifeste, forma atacurilor Gheorghe Bujor însă nu va duce la îndeplinire armate împletindu-se cu cele de îndoctrinare ideologică, misiunea ce-i fuseseră încredinţată, pentru că după pentru a servi cauza Cominternului, respectiv a Uniunii venirea în România a fost arestat, însă Cominternul i-a Sovietice. găsit un alt înlocuiască. Documentele vremii au rămas Departe de a percepe realităţile din România, vii mărturii despre tendinţele şi modalităţile folosite ignorând voinţa naţională a poporului român şi legislaţia de bolşevici pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de internaţională, consecvenţi însă în aplica „a machanism for forming likemindeds”60, sovieticii, o dată mai mult după Internţionala a III-a, respectiv rapoartele ofi ciale folosite Viena, vor trasa noi directive pentru comuniştii români, zilnic, cuprinse în „buletinele realităţilor”, ale Marelui Stat atît la Congresul al V-lea al Cominternului (17 iunie-8 Major al Armatei. Fără a relata cazuri concrete până la iulie 1924), cât şi în cadrul Conferinţei a VII-a a Federaţiei Tatar-Bunar, ca o concluzie generală, trebuie menţionat

92 3 (49) 2010 document studii/documente că atacurile şi incursiunile pe Nistru au avut un caracter săi rostul pentru care trebuia să lupte, încheindu-şi chiar continuu, începând cu 1919 - până în perioada la care ne mesajul de încurajare la luptă, spre victoria care trebuia să referim, cu o intensifi care numerică şi de amploare în a fi e „Republica Sovietică Moldovenească”. doua parte a anului 1924, după ce au avut loc cele două Cercetările ulterioare actelor de diversiune au înalte foruri comuniste, în care s-au stabilit formele de reliefat şi sursele de provenienţă a materialelor de luptă, a organizare pentru despărţirea Basarabiei de România. muniţiilor. Adus din Uniunea Sovietică, era trecut Nistrul Ceea ce diplomaţia sovietică nu reuşise la Viena, se dorea a cu bărcile şi, apoi, când timpul permitea era distribuit fi înfăptuit de Comintern, prin diversiunea de răscoală, de către depozitele pregătite din timp, în baza unor ordine la Tatar-Bunar. precise. Organizaţi astfel, prima „încercare” au produs-o Începutul l-a constituit trimiterea în Basarabia a lui asupra târgului Nicolaevca. După ce au izolat comuna, Andrei Culşnicov (zis Nenin), activist bolşevic din 1918. „revoluţionarii s-au îndreptat spre primăria unde au Prin însărcinarea Ofi ciului central din Odesa, acesta avea împuşcat primarul, i-au ucis şi soţia, i-au devastat şi jefuit gospodăria”. Jaful şi teroarea a continuat în tot târgul, sarcina de a organiza comitete revoluţionare în Basarabia, prin manifeste, propagandă, incitând populaţia la revoltă. prin intermediul cărora să obţină o colaborare a maselor, Autorităţile au intervenit, au făcut arestări, însă nu au putut în intenţia de a crea Republica Sovietică Moldovenească, împiedica izbucnirea acţiunii celei mari de la Tatar-Bunar. preconizând chiar o extindere a acţiunilor pâna la cotropirea În această localitate acţiunea a început de fapt la 14/15 întregii ţări româneşti. Nu este de neglijat nici faptul că septembrie 1924, când la casele conspirative ale locuitorilor diversioniştii îşi aleseseră ca loc de pornire a acţiunilor Justin Batiscev şi Chirilă Nazarenco s-au întâlnit toşi tocmai sudul Basarabiei, deoarece, în componenţa etnică conducătorii comitetelor revoluţionare din Basarabia, a Basarabiei, prin politica de deznaţionalizare au fost întocmind un plan de atac şi, totodată, distribuindu-li-se şi introduse populaţii rusofone, predominând aici ruşii arme. După intensele pregătiri, pe 15/16 septembrie 1924 lipoveni. O mărturie incontestabilă a ţelului urmărit de s-a declanşat acţiunea propriu-zisă, începând cu izolarea subversionişti era dată la iveală după anchetele autorităţilor, localităţii Tatar-Bunar — punându-se pază la fi ecare în urma eşecului bolşevicilor. Argument este şi o fotografi e, intrare din comună —, urmând apoi crime, jafuri, etc. din 31 iunie 1924, în care este înfăţişat Nenin alături de „Revoluţionarii” s-au răspândit după aceea prin comună alţi doi colaboratori: Nicolae Sişman şi Covali, cel din lansând chemarea ca toţi bărbaţii să se înroleze în Armata urmă purtând uniforma Armatei Roşii. Interesantă şi Roşie. Din ordinul lui Nenin, autorităţile au trebuit să lămuritoare era însemnarea de pe verso-ul imaginii: „În se prezinte la Primărie. În faţa acestora şi a bărbaţilor pe care voiau să-i înroleze, Nenin a ţinut un discurs amintirea trecutului şi în nădejdea viitorului incendiu „înfl ăcărat”, prin care îi anunţa că deja s-a proclamat R.S. mondial, adică – Republica Sovietică Moldovenească”65. Moldovenească; că Armata Roşie a intrat în Basarabia Nenin şi tovarăşii săi, printr-o febrilă activitate, pentru a alunga armatele române, sfătuind locuitorii să au reuşit să organizeze în sudul Basarabiei mai multe se înroleze şi, alături de armata sovietică, să lupte contra centre regioale, având ca punct central Tatar-Bunar. trupelor române pentru cucerirea Basarabiei şi chiar a Într-o subordonare piramidală se afl au apoi comitetele întregii Românii. Pentru ca intimidarea să fi e completă, în de subraioane şi comitetele săteşti. Fiecărui comitet toată perioada 15-17 septembrie 1924, artileria rusă de la sătesc îi corespundea câte un detaşament de luptă Ovidiopol făcea exerciţii de tragere pe Nistru. Asemenea („boievoi otreiad”), compus din câte treizeci de membri. acţiuni bandideşti s-au produs, concomitent, şi în celelalte De asemenea, fi ecare comitet sătesc trebuia să dispună comitete regionale din Harcov, Kiev, Odesa, Moghilev, şi de câte un depozit de armament, pe care, de regulă, îl Kamenetz-Podolsky, precum şi de-a lungul celuilalt mal organizau în conspirativitate, în gospodăriile unor locuitori al Nistrului. Desigur că armata română a intervenit şi de încredere. Legătura între aceste structuri organizatorice împreună cu trupele de jandarmi au restabilit ordinea. se făcea prin curieri. La nivelul comitetelor subordonate Ulterior, cercetările organelor de ordine au reliefat încă o celor regionale existau şi „informatori”. În sarcina acestora dată, cu toată certitudinea, că populaţia basarabeană nu a intra culegerea de informaţii despre „dislocarea unităţilor sprijinit diversiunea bolşevicilor (în ciuda intimidările), aşa militare şi de jandarmi, armamentul din dotare, numărul cum aceştia ar fi dorit. Din punct de vedere etnic, dintre localnicilor cuprinşi în organizaţiile revoluţionare etc.”66. cei 287 de acuzaţi, doar 2 erau moldoveni; iar din totalul Când s-a considerat că pregătirea organizatorică este celor 85 de condamnaţi, potrivit hotărârii Consiliului de spre fi nalizare, în luna august 1924, biroul central din Război al Corpului III armată, din 3 decembrie 1924, nici Odessa a numit un conducător militar al Basarabiei, în unul nu era moldovean. Era încă o dovadă că nu populaţia persoana agentului bolşevic Osiv Poliacev – zis „Platov”. basarabeană dorise o asemenea răzmeriţă. Pescar de profesie, originar din Vâlcov, „ademenit cu sume În consecinţă, acesta a fost modul statul român, la foarte mari” pe care le-a primit de la Biroul Central din momentul respectiv, de a apăra fi inţa naţională împotriva Odesa, Platov a fost de acord a fi conducătorul militar al tendinţelor acaparatoare ale bolşevicilor. „insurecţiei” ce se pregătea. Imediat după numire a şi dat Că acţiunea de la Tatar-Bunar nu a fost un act un ordin de zi prin care le aducea la cunoştinţă „tovarăşilor” întâmplător, ci un act premeditat pentru a distruge document 2010 3 (49) 93 studii/documente unitatea statului român, au demonstrat-o şi faptele care I. Ioniţă, op. cit., pag. 247. 26 Ibidem, pag. 250. au urmat, şi care au avut drept fi nalitate crearea R.S.S.A. 27 V.I. Lenin, Opere, vol. 33, Editura Politică, Bucureşti, 1967, pag. Moldovenească. 203. Încă din 29 iulie 1924, Biroul Politic al C.C. al P.C. (b) 28 Vioriva Moisuc, op. cit, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pag. din Rusia indicase C.C. al P.C. din Ucraina crearea R.S.S. 242. 29 Mircea Muşat, Ion Ardeleanu, op. cit, pag. 1020. Moldoveneşti, folosind drept argument „dorinţa populaţiei” 30 William Z. Foster, op. cit, Editura Politică, Bucureşti, 1958, pag. moldoveneşti, din 21 martie 1924. Acest fapt avea la bază tot 393. o acţiune subversivă a bolşevicilor, prin care organizaze un 31 Vioriva Moisuc, op. cit, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pag. miting ce se dorea a fi „o adunare a basarabenilor”, în cadrul 132. 32 Ioan Scurtu, Dumitru Almaş, Armand Goşu, Ion Pavelescu, căreia a şi fost adoptată o moţiune prin care participanţii Gheorghe I. Ioniţă, op. cit, Editura Europa Nova & Tempus, Bucureşti, cereau „cu fermitate, crearea unei republici muncitoreşti- 1994, pag. 251. ţărăneşti sovietice moldoveneşti”67. Biroul Politic al C.C. 33 Vioriva Moisuc, op. cit, pag. 243. 34 Idem. al P.C. (b) Ucrainian sancţiona în august 1924 hotărârea 35 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (în cont. Arh. M.A.E.), fond Moscovei (din 29 iulie 1924). U.R.S.S 71/1920-1944, vol. 76, pag. 296. Pentru că bolşevicii au conjugat aceste hotărâri cu 36 Ibidem, pag. 297. 37 André Fontaine, Istoria războiului rece, vol. I, Editura Militară, preconizatele victorii de la Tatar-Bunar, s-a aşteptat Bucureşti, 1992, pag. 297. defăşurarea evenimentelor. Intervenţia armatei române le-a 38 Idem. împiedicat însă planurile bolşevicilor. Dacă nu reuşiseră 39 Alexandru Vianu, Zorin zamfi r, Constantin Buşe, Gheorghe Bădescu, Relaţii internaţionale în acte şi documente, vol. I (1917-1939), Editura să creeze o republică sovietică pe teritoriul Moldovei, la Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974, pag. 103. 12 octombrie 1924, sesiunea a III-a a celei de-a VIII-a 40 Ibidem, pag. 104. 41 M.C. Stănescu, op. cit, pag. 159. legislaturi a C.E.C. din Ucraina a adoptat hotărârea de 42 Ibidem, pag. 129. constituire a Republicii Autonome Sovietice Moldoveneşti, 43 Arh. M.A.E., fond U.R.S.S. 71/1920-1944, vol. 76, pag. 28. în componeneţa R.S.S. Ucrainiene. 44 Idem. 45 Ibidem, pag. 12 – (tarducerea: nu vor fi reluate, deoarece guvernul În acest fel apărea, în 1924, această unitatea politico- român a refuzat să permită intrarea în România a reprezentanţilor administrativă pe teritoriul Ucrainei, iniţial cu sediul la Balta, ofi ciali ai Guvernului sovietic înainte de sfârşitul negocierilor). apoi din 1929 la Tiraspol. Creat din iniţiativa bolşevicilor, 46Ibidem, pag. 17. 47 Ibidem, pag. 28. acest nod gordian — denumit ad-hoc „Moldova” —, 48 Ibidem, pag. 58. constituia sechela bolşevicilor, care avea să dăinuie, în timp 49 Ibidem, pag. 102. devenind Republica Nistreană! 50 Ibidem, pag. 114-115. 51 Ibidem, pag. 298. NOTE 52 Idem. 53 Idem. 1 Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. 54 Ibidem, pag. 143-144. 2 William Z. Foster, Istoria celor trei internaţionale, Editura Politică, 55 Ibidem, pag. 145-148. Bucureşti, 1958, pag. 343. 56 Ibidem, pag. 304. 3 Ibidem, pag. 344. 57 Ibidem, pag. 305. 4 Ibidem, pag. 345. 58 5 Ibidem, pag. 305. Idem. 59 6 Ibidem, pag. 91. Ibidem, pag. 349. 60 7 Ibidem, pag. 351. Boris Bajanov, Kremlinul anilor ’20, Editura „Cogito”, Oradea, 8 Ibidem, pag. 352. 1991, pag. 86. 9 Ibidem, pag. 355. 61 Inessa Iazsborovskaia, The logic of the development of the 10 Ibidem, pag. 356. organizaţional structure and mechanisms of administration of the 11Constantin Ionescu, Doctrina şi practica bolşevismului, Bucureşti, Comintern. Centre and Periphery, în The history of the Comintern în Imprimeriile „Independenţa”, 1922, pag. 32, 33-39. the light of new documents, editet by Mikhail Narinsky and Jürgen 12 Ibidem, pag. 33-35. Rojanu, International Institute of Social History, Amsterdam, 1996, 13Ion Flueraş a fost exclus de la convorbiri, pe motiv că a susţinut pag. 60. în cadrul Conferinşei de Pace cauza Marii Uniri. Internaţionala 62 Comunistă cerea şi excluderea lui din P.C.R. – v. Mircea Muşat, Ion Gheorghe Tătărescu, Internaţionala a III-a şi Basarabia, Bucureşti, Ardeleanu, România după Marea Unire, vol. II, Partea I, 1918-1933, 1925, pag. 15. Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986, pag. 166. 63 „Revista de Istorie Militară”, nr. 6, 1990. 14 Idem. 64 Gheorghe Tătărescu, op. cit., Bucureşti, 1925, pag. 3-35. 15 *** Documente din istoria mişcării muncitoreşti din România, 65 Idem. Editura politică, Bucureşti, 1966, pag. 733. 66 Ibidem, pag. 16. 16 M.C. Stănescu, Mişcarea muncitorească din România în anii 1921- 67 Ibidem, pag. 17. 1924, Editura Politică, Bucureşti, 1971, pag. 36. 68 Mihail Bruhis, Rusia, România şi Basarabia. 1912, 1918, 1924, 17 Ioan Scurtu, Dumitru Almaş, Armand Goşu, Ion Pavelescu, Gheorghe I. Ioniţă, Istoria Basarabiei de la începuturi pănă la 1994, 1940, Editura Univers, Chişinău, 1922, pag. 160. Editura Europa Nova & Tempus, Bucureşti, 1994, pag. 651. 18 Arhivele Militare, Fond Microfi lme, rola P.II. 1.954, c. 340, 401. 19 Nicolae Titulescu, Pledoarii pentru pace, Editura Enciclopedică, Abstract: Th e Soviet politics to ignore the national Bucureşti, 1996, pag. 354. will of Romanians and to send agents across Nistru is 20 Pe larg în Elisa Campus, Mica Înţelegere, Editura Ştiinţifi că, Bucureşti, 1968; Elisa Campus, State şi relaţii internaţionale. Prima known in our history as the “Attempt from Tartar Bunar”. jumătate a secolului al XX-lea, Editura Politică, Bucureşti, 1988. Th e revolutionists terrorized, killed and robbed, stirring up 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României 1919-1940, the civil population to revolt. Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pag. 239. 22 Ibidem, pag. 240. 23 Ibidem, pag. 241. Keywords: terrorism, revolt, Soviet Union, Bolshevism, 24 Ibidem, pag. 239. Comintern 25 Ioan Scurtu, Dumitru Almaş, Armand Goşu, Ion Pavelescu, Gheorghe

94 3 (49) 2010 document recenzii Revoluţia Română în Banat

Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Revoluţia Română în Banat Coordonator Alexandru Oşca Autori: Alexandru Oşca, Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Emil Şimăndan, Editura Sitech, Craiova, 2009

mplinirea a două decenii de la Revoluţia din noi, dacă ne amintim că Revoluţia franceză „a debutat ÎDecembrie 1989 s-a situat sub semnul tumultului ofi cial” la 14 iulie 1789, fără a dispune de „un document mediatic iscat de apariţia a două cărţi conţinând „dezvăluiri adevărat al revoluţiei” până la adoptarea de Adunarea senzaţionale” făcute de doi dintre actorii principali ai Naţională a „Declaraţiei drepturilor omului şi cetăţeanului” evenimentelor de acum 20 de ani: generalul Victor la 26 august 1789, deci după mai bine de o lună. Tot în Atanase Stănculescu şi Virgil cadrul acestui capitol sunt prezentate Măgureanu. fondurile şi colecţiile arhivistice În aceste circumstanţe a care pot fi studiate, capitolul în sine fost mai puţin remarcată în constituind un ghid de studiu foarte mass media lucrarea Revoluţia util pentru cei interesaţi de cercetarea Română în Banat, editată de aprofundată a acestui subiect. Institutul Revoluţiei Române În capitolul intitulat, cam din Decembrie 1989, lucrare desuet, „Tradiţia luptei de libertate în care aduce o notă de distanţare Banat”, cititorului îi este prezentată şi echilibru în acest domeniu o scurtă istorie a Banatului, lucru de cercetare istoriografi că, care, la prima vedere, ar putea părea care, din cauza prea multelor redundant în economia lucrării, „mistere neelucidate”, dar, de fapt, permite cititorului face încă obiectul multor de a înţelege mai bine specifi cul controverse mai mult sau mai spiritualităţii bănăţene. Un accent puţin ştiinţifi ce. deosebit este pus pe prezentarea Lucrarea debutează cu rezistenţei anticomunistă din Banat un capitol dedicat cărţilor din anii de început ai regimului care au ca temă evenimentele comunist ca şi pe manifestările din decembrie 1989 din studenţimii timişorene din noiembrie Banat. Autorul capitolului 1956. nu se rezumă doar a prezenta O radiografi e expresivă a succint lucrările dedicate ultimului deceniu a regimului acestui subiect, dar face comunist din România regăsim în şi o analiză a caracterului capitolul „Criza economico-socială anticomunist al Revoluţiei şi starea de spirit a populaţie din din decembrie 1989, ajungând judeţul Timiş în anii premergători la concluzia că aceasta a fost Revoluţiei din decembrie 1989“. Sunt „anticomunistă în spirit prezentate pe larg circumstanţele şi acţiune” chiar dacă, observă autorul, „Proclamaţia care au generat starea de nemulţumire şi de frustrare care Frontului Democratic Român de la Timişoara din 21 cuprinsese cvasitotalitatea populaţiei României şi care a decembrie 1989” nu conţinea revendicări cu conţinut dus în fi nal la declanşarea revoluţiei. Sunt analizate în explicit anticomunist. Autorul capitolului se arată mirat primul rând cauzele economice ale eşecului regimului de faptul că unii specialişti (inclusiv membrii Comisiei comunist: „au fost construite întinse complexe industriale, prezidenţiale de analiză a dictaturii comuniste) consideră încadrate cu o importantă forţă de muncă, dar care erau că „Proclamaţia de la Timişoara” din 11 martie 1990 ar fi mari consumatoare de energie; în multe cazuri aveau o adevăratul document programatic al Revoluţiei Române, scăzută rentabilitate în raport cu investiţiile făcute şi în argumentând că ar fi bizar „să acceptăm ca o Revoluţie consecinţă erau susţinute fi nanciar de la bugetul ţării pentru care a avut loc în decembrie 1989 şi-ar fi scris actul ei a demonstra marile succese ale orânduirii socialiste.” fundamental abia peste 5 luni (în martie 1990, ceea ce este Şi în agricultură, sistemul cooperatist socialist genera o imposibilitate!)”. Chiar o imposibilitate nu ar fi , credem numeroase probleme care erau escamotate prin „practica document 2010 3 (49) 95 recenzii raportărilor fi ctive de producţii la hectar, peste cele faţă de noile structuri create ad-hoc în după-amiaza zilei obţinute în realitate ”, aşa cum se putea citi într-o notă de 22 decembrie 1989. O analiză comparativă a modului informativă din noiembrie 1988. Datele privind criza în care s-au constituit aceste structuri, componenţa socială, economică din anii 1980 sunt preluate din documentele mecanismele formării şi evoluţia acestora ar constitui, Comitetului Judeţean Timiş al P.C.R., ceea ce ne arată credem noi, o direcţie de cercetare interesantă. faptul că diriguitorii judeţului aveau o imagine foarte Lucrarea este însoţită de 27 de anexe. Sunt prezentate exactă a difi cultăţilor economice şi sociale în care se cititorului sinteze ale acţiunilor unităţilor Ministerului zbătea populaţia, dar nu puteau opri din mers maşinăria Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne la sistemului deşi era clar că acesta nu era viabil din punct de Timişoara, stenogramele sedinţei Comitetului Politic vedere economic. Executiv al C.C. al P.C.R. din 17 decembrie 1989 şi ale Prezentarea pe larg în acest capitol a privaţiunilor teleconferinţelor lui Nicolae Ceauşescu cu prim-secretarii la care era supusă populaţia Banatului, ca şi cea întregii de judeţ din 17 şi 20 decembrie, cuvântarea lui Nicolae Românii, a terorii exercitată, prin mijloace mai mult sau Ceauşescu din seara zilei de 20 decembrie transmisă mai puţin subtile, de Securitate pentru a înăbuşi în faşă la posturile naţionale de radio şi televiziune, decretul cele mai neînsemnate manifestări de nemulţumire faţă de prezidenţial privind instituirea stării de necesitate pe traiul chinuit din „Epoca de Aur”, demontează, credem teritoriul judeţului Timiş. Pe lângă acestea, sunt puse noi, teza „agenturilor externe atât din Vest, cât şi din Est”, la dispoziţia cititorului şi documentele redactate de care ar fi deţinut rolul principal în declanşarea Revoluţiei revoluţionari: „Proclamaţia Frontului Democratic Român din decembrie 1989, revoluţie în care românii ar fi fost din 21 decembrie 1989”, „Rezoluţia fi nală a Adunării mânaţi ca o turmă să se revolte împotriva „celui mai iubit populare din Timişoara cu privire la instaurarea adevăratei fi u al poporului”. democraţii şi libertăţi în România din 22 decembrie 1989” Pe de altă parte, autorul capitolului se străduieşte să-şi şi „Declaraţia Comitetului Frontului Democratic Român convingă cititorii că majoritatea românilor „erau pătrunşi din 23 decembrie 1989” prin care această formaţiune de convingerea necesităţii înlăturării regimului comunist”, este integrată în Frontul Salvării Naţionale. Totodată, că a existat o „convingere anticomunistă certă”, care, sunt prezentate rapoarte ale organelor de represiune din „cristalizată în decursul multor ani”, a constituit „cauza Timişoara privind activitatea acestora în zilele de 17 şi 18 fundamentală a Revoluţiei din decembrie 1989”. Precum decembrie 1989 şi o listă a revoluţionarilor bănăţeni care evenimentele de la 23 august 1944 care din „insurecţie au fost ucişi, răniţi sau arestaţi în decembrie 1989. armată” s-au metamorfozat, de-a lungul timpului, în De un dramatism aparte este documentul intitulat „revoluţie naţională antifascistă şi antiimperialistă”, se „Concluzii în legătură cu atitudinea şi comportamentul poate considera hazardat ca Revoluţia din decembrie 1989 cadrelor medicale din Timişoara în contextul evenimentelor – căreia în primii ani de „democraţie originală” „emanaţii” din decembrie 1989”, în care sunt descrise încercările acesteia îi subliniau apăsat caracterul anticeauşist – să disperate ale ofi cialităţilor comuniste de a şterge urmele fi e desemnată acum, la fel de hotărât, drept o revoluţie masacrului prin distrugerea documentelor cu evidenţa anticomunistă. internărilor, execuţii misterioase în incinta spitalului În următoarele trei capitole sunt prezentate judeţean sau amănuntele furtului cadavrelor de la morga evenimentele din decembrie 1989 petrecute în Timişoara, spitalului, incinerarea în secret a acestora şi deversarea în judeţul Timiş şi în localităţile bănăţene din afara cenuşii într-o gură de canal. judeţului Timiş. Expunerea acestora este realizată într-un Calitatea principală a lucrării este încercarea, reuşită mod echilibrat, fără patetisme inutile, autorii reuşind o credem noi, de a prezenta evenimentele dramatice din prezentare obiectivă a evenimentelor din decembrie 1989, decembrie 1989 pe un ton neutru şi folosind în mod judicios precum şi o redare a caracterului complex al acestora. informaţiile obţinute din consultarea documentelor şi Autorii nu îşi propun o rezolvare a „misterelor revoluţiei”, audierea participanţilor la evenimente. Spre deosebire de ci o expunere sine ira et studio a faptelor, lăsându-l pe alte cărţi dedicate Revoluţiei din decembrie 1989 care au cititor să îşi formeze propria opinie despre cele întâmplate fost scrise din punctul de vedere al gazetarului afl at în acum două decenii. Pe lângă momentele tragice precum căutarea elementului de senzaţional sau al participantului masacrul de pe treptele catedralei din Timişoara din inevitabil subiectiv, indiferent de care parte a baricadei 17 decembrie 1989, apar şi episoade groteşti cum ar fi s-a situat, volumul Revoluţia Română în Banat se numără iniţiativa şefului Securităţii judeţului Arad de a împrăştia printre puţinele lucrări care au fost elaborate din punctul manifestanţii prin distribuirea de băuturi care să conţină de vedere al istoricului care, pe cât este posibil, vrea să diuretice şi laxative puternice. reconstituie faptele trecutului „aşa cum au fost”. Expresivă este şi descrierea circumstanţelor constituirii noilor structuri de putere în oraşele judeţului Arad şi a poziţiei instituţiilor de forţă (armată, securitate, miliţie) Lucian DRĂGHICI

96 3 (49) 2010 document eveniment editorial

Câteva cuvinte despre ... Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945

Teodora GIURGIU

n data de 15 iunie 2010, la sediul Fundaţiei capitolul IV: Organizarea şi activitatea serviciilor de ÎEuropene „Nicolae Titulescu” a fost lansată informaţii/contrainformaţii în guvernarea mareşal Ion cartea „Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii Antonescu (1940-1944); capitolul V: reorganizările româneşti în perioada 1919- şi noile obiective ale serviciilor de 1945”, având ca autor pe dr. Alin informaţii/contrainformaţii după 23 Spânu. Apărută la Casa Editorială august 1944. Din prefaţa cărţii semnată de Demiurg, Iaşi, 792 p., lucrarea este profesorul Gheorghe Buzatu afl ăm că structurată pe 5 capitole: capitolul aceasta reprezintă o contribuţie ştiinţifi că I: Evoluţia serviciilor de informaţii/ de ţinută, rod al unor investigaţii sistematice contrainformaţii româneşti de şi profunde, de durată şi de preferinţă. la Marea Unire la marea criză Autorul şi-a propus ca lucrarea economică (1919-1929); capitolul să fi e „un instrument de cunoaştere, II: Serviciile de informaţii/contra- care să ofere o perspectivă reală şi informaţii româneşti în ultimul largă asupra situaţiei de ansamblu a deceniu al democraţiei (1929- organizării şi activităţii serviciilor de 1938); capitolul III: Serviciile informaţii/contrainformaţii autohtone de informaţii/contrainformaţii în perioada 1919-1945, fără a exagera în timpul regimului personal al sau minimaliza rolul acestora în cadrul regelui Carol al II-lea (1938-1940); sistemului naţional de apărare”.

Aspect de la lansarea cărţii „Istoria serviciilor de informaţii/ contrainformaţii româneşti

document 2010 3 (49) 97 semnale Petre Ţurlea, Ion Antonescu între extrema dreaptă şi extrema stângă, Editura SemnE, Bucureşti, 2009, 445 p.

Reputatul istoric Petre Ţurlea aduce în atenţia publicului iubitor de istorie o lucrare având ca subiect raporturile mareşalului Ion Antonescu cu formaţiunile politice situate la cele două extreme ale spectrului politic românesc. Cartea a fost elaborată în urma studierii fondurilor arhivistice create de Preşedenţia Consiliului de Miniştri şi de structurile Ministerului de Interne, autorul dorind să-şi înscrie volumul în seria lucrărilor despre Ion Antonescu care „pot ﬁ mai puţin tributare memorialiştilor doritori de a-şi făuri un loc în Istorie, pe care nu l-au avut în realitate; sau mai puţin tributare directivelor – venite din Răsărit, o întinsă perioadă, şi din Apus, mai recent”. Cititorului îi sunt prezentate avatarurile relaţiilor politice dintre Conducătorul Statului şi Mişcarea Legionară, dar şi politica de reprimare a activităţii ilegale a Partidului Comunist din România, precum şi subtilităţile legăturilor dintre legionari şi comunişti în perioada septembrie 1940 - august 1944.

Adam B. Ulam, Bolşevicii. Triumful comunismului în Rusia – o istorie intelectuală şi politică, Editura Corint, Bucureşti, 2009 Aşa cum scrie academicianul Florin Constantiniu în cuvântul înainte care însoţeşte volumul, în această lucrare clasică a sovietologiei americane „se reconstituie un «arbore genealogic» al curentele ideologice, care, în mai puţin de un secol, au dus la apariţia uneia dintre cele mai teribile dictaturi”. Începând de la revolta decembriştilor din 1825 şi până la moartea lui Lenin în ianuarie 1924, sunt prezentate toate etapele luptei împotriva autocraţiei ţariste, analizându-se în profunzime circumstanţele formării Partidului Bolşevic şi ale instituirii regimului sovietic. Deşi prima ediţie a acestei lucrări a apărut acum 45 de ani, actualitatea subiectului acestei lucrări este azi mai evidentă ca oricând, în condiţiile în care diﬁ cultăţile crizei economice pe care o parcurgem au dus la o reînvigorare a credibilităţii şi atractivităţii opiniilor şi acţiunilor speciﬁ ce formaţiunilor de extremă stângă.

Gheorghe E. Cojocaru, Cominternul şi originile „moldovenismului”, Editura Civitas, Chişinău, 2009, 500 p. Lucrarea istoricului basarabean Gheorghe E. Cojocaru reprezintă rodul unor cercetări în arhivele din Federaţia Rusă, România şi Republica Moldova, care, aşa cum declară autorul în primele pagini al volumului, au avut ca scop „de a urmări începutul traseului istoric al acestui fenomen controversat, sursele şi originea lui, condiţiile în care s-au turnat bazele acestui proiect, acţiunile actorilor şi regizorilor care le-au pus în scenă, reacţiile, implicaţiile, dar şi efectele la nivelul disputelor politice derulate în legătură cu esenţa şi miza efortului de construcţie etnonaţională”. În prima parte a cărţii, cititorul poate citi un studiu substanţial privind circumstanţele înﬁ inţării în 1924 a Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldoveneşti, în care sunt analizate poziţiile, adeseori divergente, ale liderilor comunişti români şi sovietici faţă de problema „moldovenismului”. Studiul este însoţit de o culegere de 157 de documente din perioada 1924-1928, majoritatea provenind din arhiva Partidului Comunist din Ucraina.

98 3 (49) 2010 document semnale Marusia Cîrstea, Ataşaţi militari români în Marea Britanie (1919-1939), Editura Universitaria, Craiova, 2009, 400 p.

Volumul, bazat pe o temeinică documentare în arhive şi biblioteci, se înscrie în seria Din istoria relaţiilor anglo-romîne (1936-1939) şi Europa în balanţa forţelor (1919- 1939). Structurat pe 4 capitole, conţine un corpus de documente inedite, deosebit de valoroase pentru epoca vizată.

Anatoli Marcenko, Mareşalul Malinovski – Ostaşul patriei, Editura Paideia, Bucureşti, 2009, 515 p. Această carte a văzut lumina tiparului în România graţie eforturilor scriitorului basarabean Mihai Prepeliţă, care a întreprins demersurile necesare pentru traducerea şi editarea acestei biografi i romanţate a mareşalului Rodion Malinovski, cel care, în viziunea autorului, „şi-a adus contribuţia la eliberarea României, Ungariei, Austriei, şi Cehoslovaciei” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cartea prezintă biografi a lui Rodion Malinovski începând cu iunie 1941, când, afl at la comanda Corpului 48 Puşcaşi, se afl a pe malul stâng al Prutului, şi până în momentul trecerii în nefi inţă, încărcat de glorie, după ce fusese comandant de front (grup de armate), obţinuse gradul de mareşal, exercitase funcţia de ministru al Apărării şi primise în două rânduri titlul de „Erou la Uniunii Sovietice”. Pentru cititorul român, lucrarea prezintă un interes aparte deoarece, după cum se ştie, Rodion Malinovski, în calitate de comandant al Frontului 2 Ucrainean, a avut un rol de prim ordin în pregătirea şi desfăşurarea operaţiei „Iaşi-Chişinău” declanşată la 20 august 1944, care a precipitat ieşirea României din alianţa cu Germania.

Vasile Popa, „Misiunea generalului Coandă la Stavka (1916-1917)“

Anul acesta, la Editura Militară, Bucureşti, a apărut cartea „Misiunea Generalului Coandă la Stavka (1916-1917)”, 444 p., având ca autor pe dr. Vasile Popa. Lucrarea publică corespondenţa generalului Constantin Coandă, reprezentantul Marelui Cartier General român la Stavka, cu autorităţile militare şi politice afl ate la Bucureşti. Aşa cum afi rmă autorul informaţiile transmise reconstitue pas cu pas, cu multă acurateţe, evoluţia raporturilor militare româno-ruse în perioada august 1916- noiembrie 1917, răstimp în care cele două părţi au „colaborat” pentru rezolvarea problemelor de pe frontul românesc. Cartea este structurată astfel: rezumatul documentelor; Constantin Coandă, repere biografi ce; relaţiile diplomatice şi militare româno-ruse în timpul Primului Război Mondial şi documente. De remarcat bogata ilustraţie afl ată la sfârşitul lucrării.

document 2010 3 (49) 99 semnale Stela Cheptea (coordonator), Paradigmele istoriei. Omagiu profesorului Gh. Buzatu, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2009, vol. I, 530 p., vol. II, 566 p.

Cele două volume de studii sunt dedicate Profesorului Gheorghe Buzatu, Omul și formatorul de conștiinţe. La ceas aniversar, sub atenta coordonare a distinsei colaboratoare Stela Cheptea, istorici din toată ţara au dedicat maestrului pagini din ceea ce a constituit crezul său de viaţă.

Tudor Vasile, Avioanele Me-109 E, în România, Editura TIPARG, f.l., 2008, 206 p.

Bun cunoscător al aviaţiei româneşti, Vasile Tudor ne propune monografi a unora dintre cele mai performante avioane avioane: Me-109 E. Axctivitatea acestora acestora, îndeosebi la Odessa şi Stalingrad, ne este prezentată pe larg, afi rmaţiile fi ind susţinute cu documente de arhivă.De semnalat bogata ilustraţie anexată lucrării.

Contents

• Pilot engineer Aurel Vlaicu – International recognition of his aeronautic creation – Prof. Valeriu AVRAM, PH.D. • Th e organization of Aviation Day during the War (between 1943 and 1944) – Alexandru ARMA • April 1944. Anglo-american bombing over Bucharest in operations jurnal of Regiment 1 Anti-Aircraft Artillery – Raluca TUDOR • In the senses and the spirit of the times – colonel Mircea TANASE, PH.D.• Presidential helicopter I.A.R.-316 B “Alouette III”, a potential danger for Nicolae Ceausescu – Petre OPRIS, PH.D.• Th e evolution of the Romanian AVIATION between 1970 and 2000 (chronological references) – Lieutenant-colonel Ion Cristian DOBRE • Portrait. General Gheorghe GAROESCU – Captain (N.) Marian MOSNEAGU, PH.D. • Aspects from the life of general Nicolae UICA – Elena ZIRNA • Jean Bart (Eugeniu Botez) the author of “Report about Danube European Commission” (february 1913) – Cornel TUCA, PH.D. • Manuel STANESCU • Division 1 Armoured “GREAT ROMANIA” in the defense battle for Moldavia – august 1944 – colonel (R.) George GHEORGHIU, major I.C. DIACONU • Military personalities in the service of the Rural Police (1893-1949) - biographical references – major general (R.) prof. Ioan P. SUCIU • Th e 3rd International and the growing trend of the Red Empire. Study case Tatar-Bunar communist diversion for conquering Basarabia, Valeria BĂLESCU

100 3 (49) 2010 document