Documente Diplomatice Române, Seria a II-A, Volumul 19, 1937

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Documente Diplomatice Române, Seria a II-A, Volumul 19, 1937 DOCUMENTE DIPLOMATICE ROMÂNE SERIA a II-a Volumul 19 Partea I 1 ianuarie – 30 iunie 1937 ROMANIAN DIPLOMATIC DOCUMENTS SERIES II Volume 19 PART I January 1 – June 30, 1937 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN DOCUMENTE DIPLOMATICE ROMÂNE SERIA a II-a VOLUMUL 19 PARTEA I 1 ianuarie – 30 iunie 1937 Volum realizat de Alin-Victor MATEI, Laurenţiu CONSTANTINIU, Andrei ŞIPERCO, Bogdan ANTONIU Bucureşti, 2016 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Documente diplomatice române. - Bucureşti : Editura Academiei Române, 2006- vol. Seria 2. Vol. 19. Partea 1 : 1 ianuarie - 30 iunie 1937 / vol. realizat de Alin-Victor Matei, Laurenţiu Constantiniu, Andrei Şiperco, Bogdan Antoniu. - Bucureşti : Monitorul Oficial R.A., 2016. - Index. - ISBN 978-973-567-925-5 I. Matei, Alin-Victor II. Constantiniu, Laurenţiu III. Şiperco, Andrei IV. Antoniu, Bogdan 341.7(498)(092.2) 94(498)(093.2) CUPRINS INTRODUCERE ................................................................. VII INTRODUCTION ............................................................... IX NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI .................................................. XI EDITORS’ NOTE ................................................................ XIII LISTA DOCUMENTELOR ................................................ XV LIST OF THE DOCUMENTS ........................................... LII DOCUMENTE/DOCUMENTS .......................................... 1 INDEX .................................................................................. 553 INTRODUCERE În istoria relaţiilor internaţionale interbelice, anul 1937 a fost uneori caracterizat ca un an de tranziţie, ca un interval de acalmie premergător marilor crize ale anului 1938. Nu e nicio îndoială că în aceste 12 luni nu are loc o criză comparabilă cu remilitarizarea Renaniei sau anexarea Austriei. Dacă nu a fost un an al crizelor majore, 1937 a fost, pentru diplomaţia românească, un an de criză. Într-un context marcat de rearanjarea sistemului internaţional după crizele anilor 1935 – 1936, România a trebuit să-şi modeleze politica externă ţinând seama de reducerea influenţei franceze, amplificată de dezinteresul britanic pentru estul Europei, de suspiciunea crescândă faţă de Uniunea Sovietică şi, mai ales, de apropierea tot mai clară dintre Germania şi Italia. Declinul Franţei, mult mai clar privit cu avantajul perspectivei, ni se relevă a fi mult mai subiectiv în ochii contemporanilor şi aceasta explică în bună măsură, alături de lipsa unor alternative uşor imaginabile, ambiguitatea aşa-numitei „reorientări” a politicii externe româneşti. La fel de dificil de înţeles în contextul sfârşitului anului 1937 era măsura în care Franţa era dispusă să cedeze Marii Britanii iniţiativa în gestionarea tensiunilor din estul continentului. Vizita lordului Halifax la Berlin şi cea a lui Chautemps şi Delbos la Londra în noiembrie 1937 nu puteau să nu ofere motive de îngrijorare în condiţiile în care, aşa cum reiese în mod repetat din documentele din volum, statele est-europene erau descumpănite de refuzul Marii Britanii de a susţine deschis stabilitatea regională. Degradarea relaţiilor cu Uniunea Sovietică, neîntreruptă după august 1936, s-a dovedit imposibil de oprit în contextul constrângerilor create de politica internă şi cea de alianţe a României. Chestiunea Basarabiei a rămas o rană deschisă în condiţiile în care, în contextul marilor epurări, cele mai rele previziuni despre evoluţia regimului sovietic erau din nou confirmate. Pentru eventualul acord între cele două state nu exista în realitate un fundament în condiţiile în care, lăsând la o parte disputele politice interne din România, Moscova nu era probabil dispusă să accepte mai puţin decât un tratat de asistenţă mutuală, iar pentru decidenţii de la Bucureşti un asemenea act echivala cu abandonarea politicii de echilibru iniţiate după plecarea lui Titulescu. Ambiguitate este cuvântul de ordine şi atunci când vine vorba de felul cum era percepută apropierea italo-germană. Deşi aceasta era imposibil de negat, mai ales în contextul Războiului Civil din Spania, persista speranţa (la fel ca în cazul majorităţii capitalelor occidentale) că, dat fiind interesul italian pentru Europa Centrală şi de Sud-Est, între cele două puteri revizioniste avea să persiste o doză de competiţie care să ofere o marjă de manevră suplimentară micilor state din regiune. Din nou anul 1937 este crucial. Vizita lui Mussolini la Berlin în septembrie 1937 a fost – ştim astăzi – un pas esenţial spre Anschluss, dar, previzibil, contemporanilor le este mult mai greu să evalueze consecinţele practice ale întâlnirii. Deşi contribuise direct la aceasta, nici măcar conducerea italiană nu a înţeles cât de abruptă avea să fie răsturnarea raportului de forţe din Europa Centrală şi de Sud-Est. Politica germană şi cea italiană păreau, în acelaşi timp, să intre în rezonanţă în estul Europei şi impactul adevărat asupra politicii micilor puteri revizioniste din regiune rămânea de evaluat. Parcurgerea documentelor reunite în cele două volume surprinde această degradare a climatului internaţional, dar ar trebui să ne atragă atenţia şi asupra faptului că decidenţilor din 1937 viitorul le părea încă deschis, că războiul era departe de a fi o certitudine, chiar dacă vocile alarmiste/realiste nu lipseau. Multitudinea de informaţii contradictorii sau complet false – o ştim azi, cu avantajul celor aproape 80 de ani care s-au scurs – nu face decât să scoată în evidenţă încă o barieră în calea formulării unei politici coerente. Un stat cu resurse limitate, cu multiple ameninţări la graniţe, România era într-o oarecare măsură forţată să ducă o politică reactivă. În acelaşi sens lucra şi multiplicarea ameninţărilor la adresa stabilităţii internaţionale, atât în Europa, cât şi în afara ei, mai ales în condiţiile aparentei indiferenţe a anglo-francezilor. Acţiunea externă a României a devenit tot mai clar preocupată de problemele regionale. De altfel, cele mai îngrijorătoare evoluţii erau semnalele de desolidarizare din interiorul Micii Înţelegeri şi al Înţelegerii Balcanice, venite pe fondul nesiguranţei legate de capacitatea şi voinţa anglo-francezilor de a se implica în asigurarea stabilităţii estului continentului. Agravarea situaţiei din Europa a însemnat că membrii celor două alianţe au VII Institutul Diplomatic Român înţeles foarte rapid că respectivele alianţe erau nu doar o sursă de forţă, ci şi – preponderent în acel context – o sursă de slăbiciune, întrucât fiecare dintre semnatari importa într-o oarecare măsură vulnerabilităţile aliaţilor fără ca aceştia să-i aducă vreun câştig substanţial de securitate în faţa principalei ameninţări cu care se confrunta. Acordurile iugoslavo-bulgare şi iugoslavo- italiene, ameninţarea reînarmării unilaterale a Ungariei, fluctuaţiile din relaţiile cu Polonia au forţat România să privească în imediata apropiere a graniţelor sale cu o îngrijorare crescândă. Primele luni ale anului au adus şi primele crize pentru aceste structuri regionale de apărare colectivă, odată cu semnarea tratatului de prietenie dintre Iugoslavia şi Bulgaria. În pofida deciziilor Înţelegerii Balcanice de la Atena din februarie, criza s-a accentuat odată cu hotărârea Iugoslaviei de a semna un acord politic cu Italia. Relaţiile ameliorate ale Belgradului cu Germania şi Ungaria păreau şi ele să indice în sensul unei desolidarizări a Iugoslaviei de aliaţii săi. Din multe puncte de vedere, Iugoslavia era veriga slabă a aranjamentelor de securitate din estul Europei, fiind tot mai dependentă economic de Germania şi, lucru de înţeles, tentată de ameliorarea relaţiilor cu Bulgaria şi mai ales Italia, în condiţiile în care cele cu Franţa păreau a fi în criză. Dezamăgirea diplomaţilor români faţă de aliaţii iugoslavi răzbate uneori din documentele prezente în volum. Deşi tentată de un acord similar, România nu a dus mai departe un proiect pe care Franţa îl privea cu evidentă iritare. Presiunile divergente erau sporite şi de evoluţii regionale şi, în special, de relaţia complicată cu Polonia. În pofida unor relaţii excelente la prima vedere, exista un aspect fundamental care separa cele două state şi le influenţa comportamentul de o manieră decisivă: în vreme ce liderii polonezi priveau cu suspiciune Franţa şi încercau să construiască o politică alternativă care să nu depindă atât de mult de suportul occidental, elita românească nu credea că o asemenea alternativă exista. Aceeaşi relaţie cu Polonia e un microcosmos al contradicţiilor – unele dintre ele inevitabile şi generate de contextul internaţional tot mai complicat – care caracterizau politica regională a României: deşi aliaţi apropiaţi, cele două state priveau de maniere uneori radical diferite relaţiile lor cu Cehoslovacia sau Ungaria, se raportau diferit la iniţiativele diplomatice ale Iugoslaviei. Politica externă românească s-a văzut nevoită să se adapteze unui mediu internaţional în care vechile certitudini au fost puse sub semnul îndoielii, în vreme ce puţinele motive de optimism au fost iar şi iar contrazise de semnale îngrijorătoare. Contextul internaţional dificil a fost şi mai mult complicat de o viaţă politică internă din ce în ce mai tensionată, ceea ce a însemnat, din nou, că disputele internaţionale au acţionat ca un factor agravant pentru crizele politice interne. Reacţiile în faţa scandalurilor politico-diplomatice provocate de participarea diplomaţilor germani şi italieni la înmormântarea legionarilor Moţa şi Marin, dar şi dezbaterile aprinse provocate de cartea ministrului cehoslovac la Bucureşti, Šeba, care susţinea alternativa unei
Recommended publications
  • Rim Nr.5-6-26-NOV.2007.Pmd
    PERCEP}IA ROMÂNIEI ASUPRA DESCURAJ~RII NUCLEARE general-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN R:JNOVEANU I. Politica nucleară a Pactului de la Varşovia unde necesităţile operaţionale o reclamau planifica- şi poziţia României torilor militari sovietici. Această realitate făcea ca opţiunile României Planificarea nucleară în cadrul Pactului de la să fie extrem de limitate. Evoluţiile internaţionale, Varşovia, a fost apanajul strict şi exclusiv al URSS. în special criza rachetelor din 1962, au transformat Liderii de la Bucureşti, ca şi omologii lor din celelalte problematica armelor nucleare într-o preocupare state comuniste, nu au avut acces la discutarea, şi, majoră pentru liderii de la Bucureşti şi au avut o cu atât mai puţin, la elaborarea strategiilor sovie- influenţă semnificativă asupra atitudinii Bucureş- tice în acest domeniu. În consecinţă, orice analiză tilor în cadrul Pactului. Conştientizând că pot fi asupra acestui subiect suferă de un deficit semni- atraşi, împotriva voinţei lor şi fără nici o consultare ficativ datorat lipsei evidenţelor documentare sau prealabilă, într-o confruntare nucleară sovieto- a caracterului lacunar şi fragmentar al celor americană, liderii români au fost preocupaţi de existente. Documentele declasificate până acum obţinerea unor garanţii directe sau indirecte că, în fostele state comuniste nu conţin, cu mici într-o asemenea eventualitate, teritoriul românesc excepţii, decât referiri vagi sau incomplete la nu se va afla în aria de acţiune a armelor nucleare această problematică. Planurile de război ale ale adversarilor Pactului. Pactului conţin încă multe necunoscute. Printre puţinele evidenţe documentare relative la această Mesajul transmis guvernului american în problematică sunt Planul de război al Tratatului de contextul crizei cubaneze este relevant în acest sens.
    [Show full text]
  • Orele Culturii 1
    ORELE CULTURII ANTOLOGIE DE CONFERINæE DIN ARHIVA SOCIETÅæII ROMÂNE DE RADIODIFUZIUNE 1931-1935 1 COLECæIA TEZAUR Seria Literaturå În pregåtire: „Microfonul vagabond“ Antologie de texte semnate de stråluciÆi profesioniçti ai scrisului care au lansat un nou gen publicistic: reportajul radiofonic. Volumul I, 1928-1935 2 COLECæIA TEZAUR Seria Miscellanea ORELE CULTURII Antologie de conferinÆe din Arhiva SocietåÆii Române de Radiodifuziune volumul I, 1931-1935 PrefaÆå de ROMUL MUNTEANU Societatea Românå de Radiodifuziune Departamentul Secretariat General DirecÆia Patrimoniu Bucureçti, 1998 3 Coperta colecÆiei: VASILE SOCOLIUC © 1998 Editura Casa Radio Str. General Berthelot nr. 60-64 RO-70747, Bucureçti Tel. 40-1-223 28 12, Fax 40-1-222 92 84 Editor: SEBASTIAN SÂRCÅ ISBN 973-98662-5-5 4 CUPRINS Argument editorial (Dragoç Çeuleanu) ...........................................................7 PrefaÆå (Romul Munteanu) ...........................................................................11 Cuvântul editorului.......................................................................................14 Arhiva SocietåÆii Române de Radiodifuziune – prezentare generalå.........18 I. SCIENTIA C. RÅDULESCU-MOTRU, Catehismul spiritualitåÆii noastre ...............23 SEXTIL PUÇCARIU, HårÆile Graiului .....................................................31 C.G. GIURESCU, Dezvoltarea istoricå a românilor pânå la întemeierea Principatelor .........................................................................................41 TRAIAN HERSENI, Noile tendinÆe
    [Show full text]
  • Dr. Paul D. Quinlan
    DR. PAUL D. QUINLAN THE TILEA AFFAIR: A FURTHER INQUIRY On the afternoon of March 17, 1939 the excited Romanian Minister in London Viorel V. Tilea warned the British Government that his little country appeared to be Hitler’s next victim, and that Bucharest had received an “ulti­ matum” which would give Germany control over the Romanian economy. The startling shift in British foreign polky that this warning helped to bring about is well-known to diplomatic historians. Yet after almost forty years the so-called “Tilea affair” is still surrounded by considerable mystery. In order to shed ad­ ditional light on this event, this paper will examine British-Romanian rela­ tions prior to March 1939, as well as Tilea’s activities and the veracity of the ultimatum. Surprisingly, historians have largely ignored Britain’s relations with Ro­ mania before the Tilea affair. Studies of the origins of World War II say little about Romania until the middle of March 1939 when suddenly the fate of this small Balkan country becomes of prime importance to the security of the West­ ern Powers. Was Britain’s interest in Romania something that sprang up over­ night, or had it been developing gradually? Historically, England’s involvement in Romania was confined primarily to trade and finance. On the other hand, she traditionally followed a policy of “nonintervention” in the political affairs of Eastern Europe including Roma­ nia. During much of the inter-war period the British Government’s main activ­ ity in Romania was promoting suitable economic and financial conditions for the development of the oil trade and protecting British investments.
    [Show full text]
  • Omanian Diplomats in the Scandinavian Countries R (1916-1947)
    Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, ISSN 2067-1725, Vol. 6, Issue 2 (2014): pp. 147-167 OMANIAN DIPLOMATS IN THE SCANDINAVIAN COUNTRIES R (1916-1947) Adrian Vițalaru ‘Alexandru Ioan Cuza’ University of Iassy, Faculty of History, E-mail: [email protected] Acknowledgements This paper is based on the presentation made at the Fifth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions, hosted by Valahia University of Târgovişte and the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, August 17-19, 2014. Supported by EEA Grants, contract no 4/22.07.2014. This work was cofinaced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/140863, Competitive Researchers in Europe in the Field of Humanities and Socio-Economic Sciences. A Multi-regional Research Network. Abstract: The main object of the present paper is to introduce the diplomats sent to represent the Romanian state in Stockholm, Copenhagen, Helsinki and Oslo, as heads of diplomatic missions. Did they have professional or human connections with the Nordic states? Were they moved from one legation in the Scandinavian world to another? In other words, were they specialists in Scandinavian matters? Were the Nordic states a professional attraction /a trampoline in the career of Romanian diplomats or were they `quiet` diplomatic missions, marginal in importance, less attractive to diplomats? In my attempt to provide an answer to these questions I found that most of those who took turns as head of legation in the Scandinavian countries had not previously been trained at the same missions.
    [Show full text]
  • De Peste Mari Si Tari. Amintiri Din Viata Diplomatica De
    ANDREI FILOTTI DE PESTE MĂRI ŞI ŢĂRI Amintiri din viaţa diplomatică de odinioară Prefață de Filip‑Lucian Iorga Postfață de Mircea Filotti CUPRINS PREFAȚĂ ................................... 5 PROLOG ................................... 9 Partea I — FAMILIA......................... 15 Capitolul 1 FILOȚII . 17 Capitolul 2 FELICŞII ....................... 56 Capitolul 3 TĂŞCULEŞTII .................. 69 Capitolul 4 DEMETRIEŞTII ................ 112 Partea a II‑a — VIAŢA DIPLOMATICĂ ...... 125 Capitolul 5 ÎNTREG ALIOTMANUL......... 127 Capitolul 6 THALASSA! THALASSA! ........ 173 Capitolul 7 DIN MOŞIA STRĂMOŞEASCĂ NICIO BRAZDĂ NU VOM DA .... 226 Capitolul 8 AVEAM O ȚARĂ SCUMPĂ ŞI MÂNDRĂ .................... 323 Capitolul 9 SĂ‑NCEAPĂ AL LUMII VECHI APUS! .......................... 391 Capitolul 10 LUNGUL DRUM AL ZILEI CĂTRE NOAPTE................ 511 EPILOG ................................ 563 POSTFAŢĂ — ELEGIE LA MOARTEA UNEI CASE ................... 589 ANEXE .................................... 599 PREFAȚĂ n cei deja cinci ani de existenţă, colecţia „Istorie cu blazon” a încercat ca, pe lângă restituiri şi re‑ Î editări, să scoată la lumină cât mai multe măr‑ turii inedite despre lumea vechilor elite româneşti dinaintea instaurării regimului comunist. Un loc aparte îl ocupă acele mărturii scrise de urmaşi ai familiilor „nobile şi notabile” cu care suntem contemporani. Sunt mărturii de primă mână, esenţiale pentru înţelegerea istoriei recente a României. Veţi citi în continuare o mărturie excepţională, plină de preţioase detalii şi scrisă foarte bine, cu simţ critic şi umor. Lumea în care vom călători este cea a diploma‑ ţiei din preajma şi din timpul celui de‑al Doilea Război Mondial. O diplomaţie a gentilomilor care avea să se lo‑ vească de cinismul şi de cruzimea ideologiilor totalitare care au însângerat Europa. Autorul, Andrei Filotti, născut în anul 1930, locuieşte în Statele Unite ale Americii şi este inginer.
    [Show full text]
  • O Sută De Ani De Aviaţie Militară În România
    studii/documente O SUTĂ DE ANI DE AVIAŢIE MILITARĂ ÎN ROMÂNIA General-maior dr. Ion-Aurel Stanciu Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene -au împlinit, la 17 iunie 2010, o sută de ani de aviaţie militară în SRomânia. În urmă cu exact un secol, în această zi, pe câmpul de zbor de la Cotroceni, la marginea Bucureștiului antebelic, a avut loc zborul avionului ,,Vlaicu Nr.1 – model 1910’’, creaţie a inginerului Aurel Vlaicu. A fost un moment istoric, iar presa epocii i-a acordat atenţia cuvenită. Pentru prima dată se zbura, în România, cu un avion proiectat și construit de un român. Acest eveniment marchează începutul istoriei Aviaţiei militare române, pentru că avionul ,,Vlaicu’’ se afla în proprietatea Ministerului de Război. În toamna aceluiași an, România a devenit una dintre primele ţări din lume care a folosit aviaţia în scop militar. La 27 septembrie, în timpul manevrelor militare regale, desfășurate în Oltenia, același Aurel Vlaicu efectuează un zbor de 35 de minute de la Slatina la Piatra Olt, transportând un document și făcând legătura între două comandamente ale aceluiași corp de armată. Revăd, cu ochii minţii, dezvoltarea spectaculoasă pe care a avut-o Aviaţia militară română în următorii ani. Apar terenurile de zbor, hangarele, avioanele, piloţii, jertfele… Lângă Aurel Vlaicu îi așez pe sublocotenentul Ștefan Protopopescu, primul ofiţer brevetat pilot al Armatei române, la 9 iulie 1911, și pe locotenentul Gheorghe Caranda, primul român care și-a pierdut viaţa într-un accident de zbor, la 20 iunie 1912. Anul 1913 a consacrat Aviaţia militară română ca armă de sine stătătoare, prin Legea din 1 aprilie și, în urma participării României la cel de-al Doilea Război Balcanic, această nouă armă și-a demonstrat viabilitatea.
    [Show full text]
  • Y Joan Mira— Acreoientan Aun Mas El Valor De Este Monogrâflco, Bello Y Hecho Con Amor
    y Joan Mira— acreoientan aun mas el valor de este monogrâflco, bello y hecho con amor. Al final quisiéramos formular aun dos observaciones y sugerencias respecto a las Obrcu complétât editadas por la oasa Aguilar. En la ûltima édition, nuevos datos apa- reoeri en la preoiosa section bibliogrâfica, 10 paginas en total, asoendiendo el numéro de paginas que forman dicha sesciôn a una cifra respetuosa de 85. Problemàtica queda, Bin embargo, la parte que reooge datos bibliogrâfioo* de las traduociones de las obras de Lorca. Las listas, por distintas lenguas, nunoa pueden ni deben ser exhaustives, pero si deberian ser représentatives, reoogiendo lo de mayor importancia en los distintos ambitos idiomaticos. Huelga decir que para lograr este objetivo séria indispensable una amplia oolaboracidn international.9 Otra eosa que queriamoa sugerir nos parece aun mas urgente. Desde haoe aiios las Obras complétas editadas por la casa Aguilar sirven no solo a vastas oapos de leotores como instrumento de oultura y de conocimiento de la obra de Federico Garofa Lorca, sino también a los investigadores oomo valioso instru­ mento de trabajo — reiteramos nuestro agradeoimiento a Arturo del Hoyo— de uso gênerai. Como los investigadores trabajan con distintas edioiones de pagination dife- rente, a veoes eues ta trabajo hallar el lugar del texto que indican las referentias en sus estudios. A este respecto séria de gran utiîidad agregar en suplemento un indice gênerai que indicara las diferencias en la paginaciôn de las distintaa edioiones de las Obras cada vez mas Complétas de Federico Garcia Lorca. Arnold Sala Ov. S. Crohmalnioeanu, Lileratura romand si expresionismul (La Littérature roumaine et l'expressionnisme), Editura Minerva, Bucarest 1978, 334 pages.
    [Show full text]
  • Activitatea Organizației Partidului Național Țărănesc Din Județul Satu Mare În Perioada 1931-1938
    ACTIVITATEA ORGANIZAȚIEI PARTIDULUI NAȚIONAL ȚĂRĂNESC DIN JUDEȚUL SATU MARE ÎN PERIOADA 1931-1938 Marin POP Abstract:We conclude our series dedicated to the work of the National Peasant Party Organization in Satu-Mare, with the period 1931-1938, more precisely, from the beginning of the Iorga government until the establishment of the per- sonal authoritarian regime of King Carol II, which abolished the parties political. During this period three series of parliamentary elections (1932, 1933, 1937) took place, which shows a very troubled political life, due to the great economic crisis, but also to the involvement in the political life of King Carol II. This will also affect the second national peasant government (1932-1933). The National Peasant Party’s organization in Satu-Mare County remains weak, compared to other countries in Transylvania and Banat, with the leading political leader of Brasov, Mihai Popovici, a close collaborator of Iuliu Maniu. However, in the parliamentary elections of the summer of 1932, the organization managed to get a slightly higher score than the country average. Keywords: King Carol II, National Peasant Party, National Liberal Party, par- liamentary elections, election campaign. Încheiem serialul nostru dedicat activității organizației Partidului Național Țărănesc din județul Satu-Mare1, cu perioada 1931-1938, mai precis, de la începutul guvernării Iorga și până la instaurarea regimului autoritar personal al regelui Carol al II-lea, care a desființat par- tidele politice. Pe data de 14 iunie 1931, are loc deschiderea lucrărilor Parlamentului și întru- nirea Comitetului de direcție al P.N.Ț.. S-a hotărât ca parlamentarii național-țărăniști să parti- cipe la solemnitatea deschiderii Corpurilor Legiuitoare.
    [Show full text]
  • Romanian Prime Minister Gheorghe Tătărescu in the Capitals of the Little Entente: Belgrade (1936) and Prague (1937)
    Institute for Political Studies UDC 327(498)(437)(497.1)”1936/1937” Serbian Political Thought https://doi.org/10.22182/spm.6642019.1 No. 4/2019, Year XXVI, Article received: 27.08.2019. Vol. 66 Accepted for publishing: 05.11.2019. pp. 05-23 Original scientific paper Marusia Cîrstea*1 University of Craiova – Faculty of Social Sciences, Romania Romanian Prime Minister Gheorghe Tătărescu in the Capitals of the Little Entente: Belgrade (1936) and Prague (1937) Abstract The present article presents certain aspects of the relations between Romania, the Czech Republic and Yugoslavia in the inter- war period. The fourth decade of the last century in particular was extremely rich in political, diplomatic and military events. Within this international context, Romanian Prime Minister Gheorghe Tătărescu (1934-1937) sought to establish bilateral contacts – with the great powers of Europe, but mainly with the members of the Little Entente – meant to both strengthen bilateral relations and clarify the states’ perspective on the events in progress. During his visits to Belgrade and Prague – as emerges from the press of the time – Gheorghe Tătărescu permanently advocated maintaining the status-quo and the political, economic and military cooperation between the states of the Little Entente. Key words: the Little Entente, Gheorghe Tătărescu, Milan Hodža, Milan Stojadinović. * Associate Professor [email protected] 5 SERBIAN POLITICAL THOUGHT Introduction Gheorghe Tătărescu was appointed Prime Minister of Roma- nia on 5 January 1934 by King Carol II (Giurescu 2003: 428). He left his mark on the entire government activity in 1934-1937, promoting, on the economic plane, a policy of stimulation of the national industry; on the social plane, he supported the assertion of a middle-class group connected to the state; and on the foreign plane he sought to preserve the Versailles system, to promote regional alliances – the Little Entente and the Balkan Entente, – to prevent both Germany and the Soviet Union from dominating south-eastern Europe (Chistol 2007).
    [Show full text]
  • Centenarul Bătăliilor Anului 1917
    Magazin al Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea furtunilor Cadran militar buzoian Anul XI, nr. 21, iulie 2017 CENTENARUL BĂTĂLIILOR ANULUI 1917 www.fundatia-averescu.ro AGENDAStrăjer FUNDAŢIEI în calea furtunilor SUMAR - EDITORIAL - - General de brigadă Gheorghe Vişan - Triunghiul de foc Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz (1) Adresa: - AGENDA FUNDAŢIEI - Buzău, str. Unirii nr. 140 - Locotenent-colonel Toni Ene, Concursul de istorie Tel. 0735233264 „1 DECEMBRIE - ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI” (2) www.fundatia-averescu.ro - Redacţia - Simpozionul „24 Ianuarie în conştiinţa buzoienilor” (4) - Redacţia - Clădirea Cercului militar Buzău a fost preluată de COLEGIUL DE REDACŢIE: Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu” pentru o perioadă de 15 ani Preşedinte: în vederea reabilitării (6) gl.bg. Gheorghe Vişan Redactor-şef: - ISTORIE, CULTURĂ - col. Liviu Corciu - Muzeograf Valeria Bălescu, România în Primul Război Mondial, Redactor-şef adjunct: 1916-1919 (O notă istorică) (7) Emil Niculescu - Colonel Liviu Corciu, Căpitanul Grigore Ignat, între mitul sacrificiului Secretar de redacţie: şi simţul datoriei (14) plt.adj.pr. Sandu Popa - Locotenent-colonel Cristian Cîrjău, Contribuţia trupelor de geniu Colectiv redacţional: în campania din anul 1917 (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz) (28) gl.mr.(r) prof.univ.dr. Visarion Neagoe - Dr. Valeriu Avram, Comandor aviator Dr. Marius-Adrian Nicoară, Pe Valea Oituzului, „Cocardele tricolore” au înfruntat „Crucile negre” (35) col. dr. Mircea Tănase - Emil Niculescu, Drapelul de luptă şi marşul Regimentului 8 col. Liviu Corciu Dorobanţi Buzău (46) Prelucrare grafică şi procesare text: - Emil Niculescu, File din epopeea Mărăşeştilor 6/19 august 1917 m.m. cls.I Iulian Cadulencu lupta de la Răzoare (50) Corectură: - Emil Niculescu, Camil Petrescu sub semnul lui Ares (55) plt.adj.pr.
    [Show full text]
  • Revista Română De Studii Baltice Şi Nordice
    Revista Română de Studii Baltice şi Nordice Vol. 2, Nr. 1 (2010) Târgovişte ISSN 2067-1725 Subscription information: Revista Română pentru Studii Baltice şi Nordice (RRSBN) is a biannual multidisciplinary peer-reviewed journal dedicated to publishing the results of research in all fields which are intertwined with the aims of The Romanian Association for Baltic and Nordic Studies ( www.arsbn.ro). Whenever applicable, the magazine will be published twice a year. The magazine is published by Cetatea de Scaun Printing House, Targoviste, Romania (www.cetateadescaun.ro). Annual subscription: Institution Lei 100 € 50 £ 40 $ 75 Individual Lei 30 € 25 £ 20 $ 37 Online: free download (www.arsbn.ro) Ordering information: Asociatia Româna pentru Studii Baltice si Nordice (ARSBN) 35 Lt. Stancu Ion St., 130104 Târgoviste, Romania Telefon: (004) 0727748556 E-mail: [email protected] Webpage: www.arsbn.ro Advertising: The ARSBN offers the companies the possibility to advertise their products and services in the pages of RRSBN. For more details, please contact the secretary of ARSBN at e-mail: [email protected] Exchanges: The magazine is open to any suggestions of publications exchange coming from publications with a similar profile or from any kind of scientific publications from Baltic and Nordic states. Quality process: Although by its peer-review process and quality standards we are striving to produce good quality articles, the RRSBN makes no representations or warranties of any kind, express or implied, about the completeness, accuracy, reliability, suitability or availability with respect to the articles presented in print or on the site. © Copyright by Asociaţia Română pentru Studii Baltice şi Nordice Table of contents Introduction Vladimir Jarmolenko .........................................................................................................
    [Show full text]
  • The Role of National Identity in the Trajectory of Romania's
    The Role of National Identity in the Trajectory of Romania’s Foreign Policy (1990-2007) Loretta Crina Salajan Thesis submitted in fulfilment of the requirements for the degree of PhD in International Politics Aberystwyth University October 2014 DECLARATION This work has not previously been accepted in substance for any degree and is not being concurrently submitted in candidature for any degree. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT I This thesis is the result of my own research, except where otherwise stated. Where correction services have been used, the extent and nature of the correction are clearly marked in footnotes. Other sources are acknowledged by footnotes giving explicit references. A bibliography is appended. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT II I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be available for photocopying and for inter-library loan, and for the title and summary to be made available to outside organisations. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT III I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be deposited in the University’s Institutional Research Repository. Signed Date 22 October 2014 Abstract This thesis explores the significance of national identity in shaping the trajectory of Romania’s foreign policy between 1990 and 2007. It explains why and how Romania’s Euro-Atlantic national identity was subject to re- definitions and discursive dialogue prior to the European Union accession on 1 January 2007, as well as how and why these identity re-definitions influenced the state’s foreign policy decisions. The research employs a multi- dimensional framework of national identity, which draws from four academic literatures related to: constructivism, nationalism studies, collective memory and self-esteem and international recognition.
    [Show full text]