Completat Cu O Spo- Radiet Influeng Siava' Circull in Aceeasi M5sura in Toate Tinuturile Roma- Nes,Ti De La Tisa La Nistru Si De La Dunare La Marea Cea Mare

ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA - REVISTA ISTORICA_ fondator N.lorqa_

imp"; . ;vv..

1....iisvir.):41,,,71-- -,:- 5 rw.%.6feil*Y*.; ."..,:f!- --. 4,4_1'

I .sifs Al II NI 11111 Ilt --,1 -,.2; Aet, -kc - Or- -) Jill.** ..,, 1 ...

;'. I 1 A ft P . 1 1 i '4;0: 1- _..12=',...Iirk, ,c,...,../ , .- 411; . sum/.!-:'.....,.itr.:4,..;*.- ..,._,c. .,.. -,,,,,41.L.)10.4,..1.:..2...... ,,A; . --...... a...: 1.

Serie TIOlth, toenul_ 3,1992 7-8 4 I 0 iulie august EDITURA ACADEMIE! ROM ANE www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA edactor et.),PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGEN DE- NIZE, GEORGETA! PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU.

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an In numere duble. In tail abonamentele se primesc la oficiile postale si difuzorii de presä din Intreprinderii institutii. Pretul unui abonament este de 600 lei pentru persoane fizice si 1200 lei.pentru persoane juridice. Cititorii din sträinatate se pot abona adreslndu-se la ORION SRL, Splaiul Independentei 220 A, Bucuresti 6, P.O. Box 74-19 Bu- curesti, Tx 11939 CBTXR, Fax (400)424169.

REDACTIA :

I ON STANCIU(redactoreT adjunct) NAGY PIENARU VENERA ACHIM

Manuscrisele, artile jrevistele pentru schimb, piecunii Orice corespondentñ se vor trimite pe adresa redactiei revistei REVISTA ISTORICA".

Adresa Redactiei B-dul Aviatorilor nr. 1 71247 Bucuresti, tel. 50.72 41. www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA

SERIA NOUA TOM III, NR. 7-0 iuneaugust, 1992

SUMAR

0 vocalic isloriograficA DaVid Prodan( (Sohnn Paraeosleri)...... 989

FTIONTIETIA LA CONFLUENTA ISTOMEI CI'LOLITICUL SEVER MIRCEA CATALAN, FLORIN CONSTANTINI17, Frontiere In miscue: mo- dificAri politico-teritoriale in Europa riisArItbanA (1938-1047) . . 091 ION M. OPREA,_Basarabia la Chnferinta rOMAno-sovietied de Id Viena (1924)01). . 707 LOUIS ROMAN, Romanii la est de Nistru in secclele X111NX . . .. . 725 ION VARTA, Rusia si chestiunca basaraheaMi In rcrioada rAzboiuluil:entru Indepen-

dent:1 (1877-,-1878) (ih lumina unor doeumente din arhivele Rusiei) . . , . . 733 SEVER MIRCEA CATALAN, Principiul Integra:1W teritoriale In politica romilneased

In vremea lui Alexandru loan Ctiza ...... ' . .. . 753 ILEANA CAZAN, Natiu Coryin, asigurarea frontierei dunarene sirrnistitiul turco- ungar din 1468 769 EUGEN GLUCK', Dote noi cu privire 10 prezenta clivaleriler teutcni la frontiera Dana- tului (1429-1437) 783

ADRIAN TERTECEL, Informatii noi privind cernFoniamilitur5Ltcn-fanil din 1711 in Moldova (Jurnalul" lui ,Alumed b:n Malmmd) ...... 793 CONSTANTIN REZACHEVICI, Originea Si dcmvia IsO AleNandru -Von Cornea (c.21 decembrie 1540-0 sau 16 februarie 1541) clotS documente inedite din Polo- nia 803

OAMENI BEPREZENTA11VI IN ISTORIA ROMANILOR CONSTANTIN M. TIONC17, Ion GberasInt Gorjanu un cArturar din prima jumiltate a secolului al NIX-len ...... 829 CONSTANTIN AMON, Itadu..... Searlat Arion, diplomat si dizident...... 834

MEMOR1I, CORESPONDENTA, INSEMNARI

VALERIU STAN, l`n memorin inedit al lui Ion C. BrAtianu din perioada exiluiui . 837

Revista istoricA", tom III, nr. 7-8, p. 685-886, 1992

www.dacoromanica.ro 68 6

VIATA STIINTIFICA Sesiune sliin(ific5 consacralA implinirii a 535 ani de la inscibmarea lui SI elan eel Mare ca donin al Moldovei(Mirela .Fei ban);Sesiune de comunicari: Slihaji hogAlni- ccanu Chi5in5u, 26-27 mai4 992(Aposlol Stan);Aclivitabea cercului5iiin- (if i c Ettore Mai orana din Erice Trapani(EagenGliick);CAlAtoriede documenlare in Ungaria (P.Simon Kinga) 817 RECENZII JEAN NOUZILLE,Hisloile de frontiltes. (L'/Autriche cl l'Empire Ottoman,Berg Inter- national Editeurs, Paris, 1991, 265 p.(Florin Constantinin) 851 SONIA ANDERSON, AnEnglish Consul fri Turkey, ,Paat I !Raul al Smyrna, 1962 167;3,Clarendon Press, Oxford, 1989, 32if p.(Lucia Toftd) 852 JEAN-BAPTISTE DUROSEJ,LE1stoire de I'Europe,Editions France,Loisirs, Paris,1990, 423 p.(&lban ROdulescu-Zoner) ...... 85 ..ANNELI UTE GABANYI,Die unvollendele Revolnlion,Mfinchen, 1990, 230 p.( fan Delureanu) ...... 857 CAROL IANCU,_Weida Oder et Crémieux. (Le combat pour l'emancipation des Juifs de Roumanie decantleCongres de Berlin. Col eespondance inedite( 1,S76 15,50). Centre de recherches et d'études )uives el hébraiques, Université Paul Valeiy, Montpellier, 1987, 264 p.(George/a PeneleaFilitli) ...... 860 CHANTAL MILLON-DELSOL, Lesidees politiques auXA'siecle,Pressas Univer-

si Wires de France, Paris, 1991, 258 p.(Florin Miiller) . . , % . . . . 862 NOTE

I'* International Directory of Eighlecnlh-Century Studies 1991,Voltaire Foundation Taylor Institution, Oxford, X1 I +207 p. (lacobMdr:a);OGEL BAH AEDDIN,Tiirk Mitolofisi (Eaynaklari ve aciklainalariile destanlar)(Mitqlogia turcA Epa- peile cu izvoare §i exp1ica,(4), vol.I, TOrk Tarih Kuruinu Basimevi, Ankara, 1989, 644 p.(i\agy Pienaru);JEAN FAVIER,Philippe leBet, Paris/ 1988, 587 p.(Eugenpenize); EVAN MAWDSLEY, NICHOLAS MORGAN, LES- LEY RICHMOND, RICHARD TRAINOR (eds.),History and Computing III. Manchester, liniNersity Press, 1990, 21 4(Dina p. Gavrild);DAN V. PLESHO- YANO,Colonel Nicolae Plooianu and the National Regeneration Movement in Valachie,Columbia University Press, New York, 1991, 177 p.(Mihai Sorin RMulescu);IMMANUEL WALLERSTEIN,The Modern World-System, : The Second Era of Great Expansion of the Capitalist World-Economy, 17V0 1840s, Academic Press, San Diego, 1989, XI + 372 p.( Bogdan Mulgescu) . . 865 REVISTA REVISTELOR DE ISTOR1E The American Historical Review", American Historical Associationvol. 87-92, 871 1 982,-1987,(Mihai Manea) ...... af* Studia BalcanicaBohemo-Slovaca", vol. III, Universitatea J.E. Pukyne, Brno, 1987, 333 p.1(Trtdan lonescu-Niscov)l 875

* * * BLLETIN BIBLIOGBAFIC 877

www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA

NOUVELLE SERIE TOME III, N" 7-8 juillet aoilit 1992

SOMMAIRE

Une vocation historiographique accomplie: David Prodan (&rbon Paraeostra),. . 689 LES FRONTIRRES A LA CONFLUENCE DE L'IiISTOIRE ET DE LA PO- LlTIQUE SEVER MIRCEA CATALAN, FLORIN CONSTANTIN1U, Frontieres en rnouvemept: changements politico-territoriaux en Europe de l'Est (1938-1947),. . 691 ION M. OPREA, La Bessarabieala Conference rournano-sowietiqUe de Vienne (1924) (II) 707 LOUIS ROMAN, Les RoumainsaFest du Dniester aux XIlleXxe sleeles. .,. 725 ION VARTA, La Bussie et le probleme de la Bessarabie pendant la guerre d'lndépen1 dance (1877-1878) (a la lurnière de nouveaux documents découverts dans les archives de Russie) 735 SEVER MIRCEA CATALAN, Le Principe de l'integrite territoriale dans la politique roumaine a l'epoque d'Alexandre Jean Couza, . . . .. 753 ILEANA CAZAN, Mathias Corvin, la sécnrite, de la fronliere danublenne et l'armistice

tureo-hongreis de 1468 A j 769 EUGEN GLUCK, Nouvelles donnees concernant la presence des chevaliers teutoniques a la frontiere du Banat (1429-1437) 783

ADRIAN TERTECEL, Nouveaux renseignements concernant la campagne militaire ottornane de 1711 en MoldaVie (Le Journal" d'Alimed J,n Mahnaud). . . . 793 CONSTANTIN REZACIIEVICI, L'origine eb le regne du -prince Alexandru Cornea (v. 21 décembre 1540-9 ou 16 f4vrier 1541)selon des documents inedits de Pologne 803 IIOMMES REMESENTATIFS DANS L'IIISTOITIE DES BOUMAINS CONSTANTIN M. BONCU, Ion Gherasim Gorjanu un Crudil dans la premiere moitie du X1Xe siecle 829 CONSTANTIN ARION, Radu Sear lat Anion, diplemate et dissident 834

Revista istorica", torn III,nr. 7-8, p.685-886, 1992

www.dacoromanica.ro 6 88

MEMORIES,CORAESPONDS'NCE, NOTEs

ALEM U STAN, I 'n in6mnire WM( de awl C. BrAtianu adio penciant rexil . . . 837

LA\ IESCIENTIF19UE Session scienlifique -censacrCe au 535° anniversaire depuis Favènement d'Etienne le Grand stir le trOne de Moldavie (Mitela Suban); Session de communications: Mihail Kog5Iniceanu Chisinhu, 26-27 mai 1 992 (Arostol Mai);L'activitC flucercle seientifique Ettore Majorana d'EriceTrapani (Eugen Gliick); Voyage de documentation en Ilongrie (T. Simon Ringo) 8 17 COMPTES RENDUS

JEAN NOUZILLE, Histoire de lAtilieres. L'AnitichtdlPEMpire Ottoman, Berg Inter- national Editeurs, Paris, 1 9p1, 265 p. (Elni in 9?nstantiniu) . . . .. 851 SONIA ANDERSON, An English ronsul inTurkey,. Foul I ycaul Smyina, 1661 1678, Clarendon Press, Oxford, 1989, 324 p.(Lucia Taller) ...... 852 JEAN-BAPTISTE DUROSELLE, Bistoiredel'Entope,Editions France,Loisirs, Paris,1 990423 p. (Soban Raduleseu-Zono) . . . . 85 ANNELI UTE GABANYI, Die unvollendele Revolution, Miinchen, 1990, 230 p. (.lefon Delurcanu) ...... 857 CAROL IANCU, Bleicht &ler el Crémieux. (Le combat pour l'émancipation des Jails de Roumanie devoid leCongresdeBerlin. CorresrondanceWails(1.S76 m60).

Centre de recherches et d'etudes juives. eh hebraiques, UniversitC Paul Valery, . Montpellier? J1987, 264. p.(George/a PeneleaFilm( ) CHANTAL MILLON-DELSOL, Les idles politiques-au XXe $ircle, yresseN Univer-. sitUires Frane,1 Park,- 1991, '258 p. (Mot In Midler) t . 8'862 NOTES Intonational' pirectoify of 1:1Y.11ethlh-Ceiddry'Sludies 1991, Voltaire Foundation Tuyiöih1stitution,-OxfoCd:n1KLI --I-207-p. (Theo!)Alnico);OGET. BAIIAEDDIN, Turk Milolojisi (Kaynaklmi ve opiklatralari iledeslanlw ),v61.1, Tiirk Tarih Kurumu Bas.irnevi;- Ankara,1 989, 644,p. ?Nagy Pienaiu); ,lEAN FAVIEB, Phifipp'e re Bel, -Paris,' 1988; 587 p.(Euge'nfienize);' VAN MAWDSLEY, CHOLAIS -MORGAN, LESLEY RICHMOND, RICHARD TRAINOR (eds.), History and Computing III, Manchester University Press, 1 990, 214 p.(Irina Garit,ftd),1 DAN V. PLEMOYAINO, Colond Nicolñe Plooianu and the National Regenoalion Movement inValachie,' 6olumbia University Press, New york, 1991, - 7,7p. (Mika Pddaleku); IMMANUEL WALLERSTE1N, The Modern World-System, III.- The Second Eta of Great Expansion of theCapi- lalisl Woild-Economy; 1730+1,840s, Academie Press, San Diego1989, XI 372 p.Bogdan Muigescid 865 REVUE DES REVUES D'IIISTOIRE .

The Amefican Historical Review", Aimeritan Historical A'ssocialion,Nal.8792, 1 982-1 987 (Mihai Mtmefr) ...... 71 * ** Stadia Balcanica Bohemo-Slovaca9, vol. 111I, Univ'ersitaten .T. E.i'ukyne, hrim, 1987, 333 p.1(1 ratan lonesca-11' iKov) I 875

* * * BULLETIN BIBLIOGRAPIIIQUE . . . v , 877

www.dacoromanica.ro 0 VOCATIE ISTORIOGRAFICA IMPLINITA : DAVID PRODAN

Istoricul David Prodan a incetat din viata ;istoriografia romana pierdut pe unul din reprezentantii ei cei mai de seama. David Prodan afost mai mult decit profesionist de mare valoare, a lost o vocatie superioara personificata. A apartinut celor putini la numar, ale*i pentru a intrupa o mare ideei pentru a continua o stralucita traditie. Traiectoria istoriografica a celui a carui disparitie o resimtim ca pe o grea scadere a comunitatii istoricilor români e simpla*i liniara ea cea a oricarui principiu in actiune. Ea s-a numit istoria Transilvaniei, istoria românilor din acest tinut românesc instrainat timp de seeole, a sistemului care i-a condamnat la conditia de inferioritate *i a nazuin- tei iefortului lor de a desface, en puterea argumentului sau cu cea a rascoalei, strinsoarea regimului de segregare la care ii redusesera cuce- ritorii. De-a lungul unei vieti in care cercetatorul s-a identificat suflete*te tichiar fizic cu obiectul cercetarii careia i-a daruit intreg tirnpul sau, intreaga sa existenta, el a adunat materialele din care avea siinalte citeva din monumentele cele mai durabile ale istoriografiei noastre. $i, efortul sau neincetat reinnoit a fost rasplatit de puterea care 1-a daruit cu cel mai pretios dar acordat muritorilor, vocatia. Astazi, datorita stra,- duintelor sale, avem intelesul adinc al unora din cele mai insemnate procese din istoria Transilvaniei. *din cum s-a constituit *i cum a evo- luat iobagia conditia legala *i economica a marei mase ataranimii cum a funetionat sistemul politic-constitutional al natiunilor privilegiate, intelegem sensul intreg al Unirii romanilor din Transilvania cu Roma *i al efortului cuprinzator al lui Inochentie Micu Clain de a-i ridica din conditia de tolerati, cunoa*tem urmarile reformismului iozefinist asupra romanilor, desfa*urarea marei rascoale a taranimiii adincurile din ewe a pornit, cai incerearea stralucitei pleiade de intelectuali transilvani de la sfirsitul secolului XVIII de a se opune valului de reactie antire- formist *i de a promova cauza româneasca pe calea argumentariisi a memoriilor istoriee. Intelegerea noutl *i cuprinzatoare pe care a dat-o atitor aspecte decisive ale trecutului nostru s-a integrat in istoriografia romaneasca *i e destinata sa raining, parte indelebila a acesteia. Dar istoricul David Prodan nu *i-ar fi implinit menirea adinca pe care a asumat-o cu devotament nedesmintft daca cereetatorul din fiinta sa nu ar fi fost animat de o con*tiinta *i un crez. Om de convingeri, el a *tint sa paraseasca *i onoruriipozitii atunci cind convinff6erile generoase din tinerete i-au fost eontrazise flactrant de realitatile nefaste a ceea ce ar fi trebuit sa devina inaspiratee salevremea implinirilor. 8-a retras cu denmitatei discretie in laboratorul sau, inchinind neobo- sita sa capacitate de creatie chemarii sale celei mai adinci.

Ilnista istoric5", tom 111,nr. 7-8, p. 689-60, 1932

www.dacoromanica.ro 690 0 vocatie istorirgraficii : David Prodan 2

In pragul sfirf3itu1ui, cu vocea scilautit care purta timbrul eternitit- tii, a spin unuia din interlocutorii siii privilegiati : faceti ca istoriografia roinanl sit redevinil ceea ce a fost odinioar6". E un )imperativ pe care generatiile urinatoare de istorici au datoria ssa-1 irnplineascg.

.e.r bun Pa pacvslea

www.dacoromanica.ro FRONTIERA LA CONFLUENTA ISTORIEI CU POLITICUL

FRONTIERE IN MISCARE : MODIFICARI POLITICO-TERITORIALE IN EUROPA RASARITEANA (1938 1947)

SEVER M IUCEA CATALAN,FLORIN(X)N St\NT1N1U

In perioada postbelidt, mai exact, in aceea a hegemoniei sovietice in Europa ra'striteamt, problema frontierelor a fost un subject tabu In politicit si pe cale de conseciata" in istoriografie. BeneficiarA a ane-, xiunilor devenite posibile prin Pactul Ribbentrop4\folotov si recunoscuto de Aliatiioccidentali, Uniunea Sovietie a. nu era doritoare ca in privinta problemelor teritoriale sse desfilsoare eerceari, care arft dezvitiluit adev4rata naturit expansionistil a politicii Moscovei si ar fi pus in lumina continuitatea politicii externe a Rusiei imperialesi a Tarn socialismului". Dinputinele studii care au vazut lumina tiparuhii in acea porioadil se cuvine semnalat eel ad istoricului polonez Houryk Batovski consacral schimbarilor de frontierà in Europa ritsiiriteanit, /a sfirsitul celui de-al doilea rrtzboi mondial 1. Intrucit situatia geopolitic;:tsigeostrategicil,a R ornAniei ea uiisi victimil a unor grave amputitiri teritoriale in vara anului 1910 afost puternic Inriuritde modificArile de statat politic si de frontierit din zonele limitrofe, incerea'm in rindurile de mai jos, prezentarea, in ordine cronologicit, a acestor mutatii. Acordul de la Munchen (29 septembrie 1938) a fost prima modifiea- re a frontierelor sisternului vorsaillez, consinititA in cadrul unei conferinte internationale, la care, alitturi de Germania si Italia, au luat parte cele douit puteri considerate garanteale htai u-quo-ului, Frant a si Marea Brita- nie. Aeordul de la Miinekenafost urmat de avalansa schimbitrilor de hotar din Europa ritisilriteanil 2 Criza cehoslovacit a oferit Polonieii Ungariei prilejul pontru a-si satisface revendic6rile teritoriale faVi, de vecinul comun. Se stie cii, Inca din anii 1919-1920, intro Cehoslovacia siPoIonia existat un litigiu teritorial in leettura cu regiunea TéAin/Cieszyn, im- portantil prin minele de c&buni si nodul do cale feratit.Dupito tentati- vit de ocupatie militarg, din partea Cehoslovaciei (1919), cele patru mari

1 lenr3 k Balm\ ski, The oi igins of Ecist-Cenli a1 Eutopcan slates' boundarks of 191,7 1917 in No1. Snage i pulovi ratai mira, Zagreb, 1978, p. 231242. Cf,5i 2. ti.Duroselle, Les fl onlieres. V is ion hisloi ique inRelations internationales", 1990,nr. 63, p. 229-211. 2 Florin Conslantiniu, Agression el seem ilé: les phases de ladesagregal iondu sysleme de Versailles,InSnage i pUlovi,p. 56.

Revisla islorich", loin 111, nr. 7-8, p. 091 70.6, 1992.

www.dacoromanica.ro (3g2 Sever Mireea Catalan, Fl. Constantiniu 2 puteri Franta, Marea Britanie, S.U.A. siItalia au divizat, la 28 iulie 1920, teritoriul intro celo douh, th,ri atribuind, Cehoslovaciei partea ce cuprindea minelo de chrbuni si nodul feroviar, dvcizie accept atit de nevoie do Po Ionia, confruntath cu ofensiva Armatei Bosii, care area sit o aduch la portile Varsoviei 3. In septembrie 1938, guvermil polonez a profitat de8ituatiacritich aCehoslovaciei si, a dona zi duph acordul de la 1\li-inchen, in urma unui ultimatum de 12 ore a ocupat teritoriul in litigin 1. Amputarea teritorialii, a Cehoslovaciei a continuat prin primul arbitraj de la Viena, prin care Germania si Italia au atribuit Ungariei partile do sud ale filovacieii Uerainei Subcarnatiee (care fitcea paiie din statul cehoslovac), insumind 12.103 km2, cu 0 populatie de peste un milion de locuitori5. Acordul de la Munchen nu hutheiase inch pentru Germania capitolul cehoslovac. Intirziorea doliberat it a acorditrii garantiei germane, pro- mish in capitala bavareza, pentru noile frontiere cehoslovace indica intentia Roichului do a iutreprinde noi detiuni impotriva C'ehoslovabiei muti- late. Intr-adevhr, incairajind Separatismul slovac iapetiturile Ungariei pentru Ucraina subearpatich, Reielml a cleat conditiile pentru realizarea loviturii de la Praga" (15 martie 1939") ; Cehia a fost declarath Protec- torat al Boemieii Moravici", incOrporat la Reich, Slbvacia a devenit uu slat independent, iar Ungaria a anexat restul Ucrainei subcarpatice, adieh un teritoriu de 12.171 km2, care ii akigura ii o frontierit cu Polonia 0. Este gresith, asadar, afirmatia ph, o dath crt dezmembrareaCeho- slovaciei, iii martie 1939, RomAnia ar fi chpittat o frontiorh eomunh cu Reiehul sicit iiuittile Wehrmachtului se aflau la hotarul de nord-Vest alRomftuiei 7. La vest si nord-vest, Romania so invecina cu Ungaria ; ca uu hvea frontierit cu Slovacia si, eu atit mai putin, cu Germania. Urmhtoarea schhnbare survenith la hotarele Rolnhniei a fost cea detenninatit do imphrtirea Poloniei, ill septembrie 1939, intre Germania yiUniunca tiovictieh. Duph, cum so stie, prin protocolul aditional secret

3 JDN'epbFjiacliild,East-Ccntral Eulope lpfween (be Two World11 ars-(.1 History of East Ccntral Europe,vol. IX), Seattle-Londra, 1971, p.85; Iscinnnaia isloi ha,t.VIII, Mos- cova, 1961,p. 196. J. Botschild,op. cit., v.13`2. 5Soodskaia isloriceshaiaentiklopediia,t.3,MoscoN a,1936, col. :313. J. Hotschild, op.cit.,p. 179 (potrivit istoricului americau,ztna anesatil reprezenta 0 cincime din teritoriul cedut Cehoslovac'ei 00 Iingaria prin tralatul de Ia Trianon din 4 lunie 1920). lbidcin. Inanthele faze ale dezmembr5rii Cchoslovaciei (1938-1939), 'Romania ar fi putut beneficia de achizitii teritoriale re tieania aiititiijui ela 18 octombrie 11138, ministrul de eMerne at Poloniei, Józef Peck a avut o intrevedcre la Galati,cu regele Carol ul II-lea siministrul de eNterne, N. Petrescu-Comnen, In cursulcreio.incercindsobtinti acordul Ho- maniei pentru incorpororea 1.-crainei Subearratice de caira Ungaria. a propos Ca imnele locuite de populatie romaneascil din aceasta regivne sã fie atribuite Homaniei. Oferta a fost refuzala (Ion Calafeteanu, Cristiun Popisteunu (coordonutori),Politica rxicind aRomania, Bucuresti, 1986, p. 223); la 15 martie 1930. cind trupele ungure au pfitrunsIn Ucraina subcarpaticil, Romilnia nu a ritspuns cererli lui Augustin Volrsin, presedintele unui guvern creal In conditiile de criztl, provocata de dennembrarea tolalà a CehoSlovaciei si de amenintarea ungarS, de unire a Ucrainei subcarpatice cu Romania(Ibidon,p. 225). Atitudinea llomAniei a lost determinath de atasamentul ei fatàoestatu-quo-ul teritorial si de fidelitalea fat'a de un aliat, aflat In dificultate. 7 E.g. Apelul din 17 marlie 1939 al C.C. al P.C.H.: Trupele de asalt ale lui flitter au invadatCehoslovacia §ise g5sesc la ,granqaàrii noastre".

www.dacoromanica.ro 3 Frontiere in rn4care 693 care insotoa tratatul de neagresiune germano-sovietic (2aOtu1 Ribbon- trop-Molotov) din 23 august 1939, cele douil pitirti dOeideau eit In eazul unei schimbilri teritorial-politice in teritoriile care a partin statului polonez, sferele do intorese ale Germanieisi IT.R.S.S.vor fi delimitate aproximativ do linia riurilor Narew, Vistula si San" 8 Aceastil prevedere a foq modificatA prin tratatul gennane-sovietic de frontierAiprietenie, din 28 septembrie 1939 (insotit, do asemenea, de tvei protocoale aditio-

Ilarla I

A. dranite 1 ianuarie 1037. B. Lillie de demarcalie intre provinciile putournie Slovacia §i 14craina subcarpaticiT. C. Limila ancxiunilor ungare dupd 2 noiellibr'c 1938. .D. Limitu anexiunilor ungare dull 15 marliq1535 E. Linia de dcmarcatie germano-soNieticii, stablita I rin tralatul de Iron- tieril sprietenie din :L8 septembrie 1939. F. Frontiera U.R.S.S., dupS aldoilea r5zboi mondial. 1. 2, 3, Polonia pinS la 1 septcmbric 1939. 1. Teritoriu polonez alipit de Reich (Governiimint general"). 2. Teritoriu polonez, ocupat de U.R.S.S., inclus in R.S.S.Ucraineanil sirestiluit Poloniei chIpS al aoilca razboj ,mondial. 3. Terilorin polonez, anexat de 1".R.S.S. si Lucius in II. S. S. UCT9i Deana-A. 4. Terilorin cehoslovac, anexal de Ungaria la 2 noiembrie 1938. 5. Teriloriu apartinind Cehoslovaciei (Ucraina sulicarpalic6),anexat de Ungaria la 15 martic 1939. 6. Statul independent slovac.

8 AkIch zur deulschen auswärligen Politik 1918-1945 (citat mai departe \DAP), Se- ria D, Bd. 1/11; Baden Baden, 1956, p. 206-207.

www.dacoromanica.ro 694 Sever Mircea Catalan, Fl. Constantiniu 4 nale secrete) 9, prin care partea sovietica; ceda Reichului parti ale voievo- datului Varsoviei, voievodatul Lublin si districtul Suwalki (Sudauen) iii schimbul Lituainiei 10. Spatiul polonez intrat sub autoritatea Reichului a fost divizat in dourt pri, cu statute diferite. In primul rind, au fost create noi districte (Gau) si s-au extins teritoriile altor districte (Gau) deja existente. Dis- trictele nou construite au fost Warthegau (ReichsgauWartheland), corespunzator, in linii mari, fostei provincii prusiene Posen, careia i s-au adugat regiunea Lódi (orasul fiind rebotezat Litzmannstadt) si 2) Dan- zig Westpreussen, corespunzMor fostei provincii Prusia occidentalä. Si-au extins teritoriile Prusia OrientalA prin alipirea orasului Suwalki (Sudauen) si a zonei limitrofe precum si Silezia Superioarg (Gau nou creat prin divizarea fostului Gau Silezia). Restul teritoriului polonez a constituit nil Guvermtimint general (Arbeitsbereieh GeneralgouvPrnement), condus de Hans Frank, cu resedinta la Cracovia 11.Se poate lesne constata ca in 1939 Hitler a depasit cu mult in Est hotareleGermaniei wilhelmiene. in urma celei de a patra impartiri a Poloniei, la frontiera de nord a RomAniei, locul celei dintii a fost hat de TJniunea Sovietica,prelnn- girea frontierei romAno-sovietice agravind situatia Bomâniei, data, fiind atitudinea ostila; a Moscovei si hotrirea ei de a modifica hotarul dintre cele domti tari. Prin articolul 3 at protocolului aditional secret din 23 august 1939, Reichul isi ditiduse consimtamintul la anexarea Basarabiei de catre Uni- unea Sovietica; 12. La 23 iunie 1940, V. M. Molotov, presedintele Consiliului comisarilor poporului si comisarul poporului pentru afacerile externe,1-ainf or- mat pe ambasadorul german la Moscova, cotttele F. W. von der Sethi- lenburg cUniunea Sovieticil va cere României cedarea Basarabiei*i a Bucovinei 13 Fata; de nemultumirea lui Hitler, care a v'tazut in revendicarea Bucovinei, nementionata in protocolul aditional secret, cea dintii iesire a Moscovei din limitele teritoriale, fixate prin ifftelegorile din august-septembrie 1939,Stalin, a limitat inceea ce priveste Buco- vinacorerea sovietidi la partea de nord a provinciei, astfel ca in nota ultimativti adresata, României la 26 innie figura Basarabiei si Bucovina do nord 14. Pe harta care insotea nota nitiinahvt, rea1izat5, la scara 1 : 1.00.000, trilsrlt ura creiontilui gros al lui V. M. Molotov acoperea 10 kin in teren. 15

° Ibidcm, vol. VIII, Baden Baden, 1961, p. 127-129. 10 II G. Dahms, La deuxième guerre mondialc, Paris, 1961, p. 44. lbidem,p. 47; Westermann Grosser Alias zur117ellgesc1ichte, l3raunschweig, 1972, p. 155; Marlis Steincrt, L'Allemagne nationale-socialiste, 1939 1915, [Paris], 1972, p. 316-317. 13Vezi, pc larg, Florin Gonstantinin, Intre Hitler si Stalin, Ronulniasi Paella Ribbenttop- Molotov, Bucurcsti, 1991. OADAP, vol. X, Frankfurt am Main, 1963, p. 3. 11 Vezi, pe larg, Florin Gonstanliniu, Diclatul de la Moscova (26-21 ionic 1940) si re- laiiile souieto-germanty InItevista istorica.",t. 111 (1 992), nr. 1-2, p. 11 si urnn 1 5 G. Giortmcsco s.a., Aspects des relations russo-rotanaines, Paris, l967i. 160-161.

www.dacoromanica.ro 5 Frontiere in miscare 695

ilaila II A. Granite la 1 ianuarie 1937. B. Frontierele Romaniei, dupii amputhrile terituriale din 28 iunie si 7septembrie1 940 riimasIn vigoare dupá al doilea rkb oi mondial C. Frontierele Noii Ordini", D. Linia de demarcatie intre guverniimintul Transnistriei iReichskommissariat-ul Ucraina. E. Frontierele R.S.S. Moldovenesti, in cadrul U.R.S.S., stabilile la 2 august 11110. F. Frontierele R.A.S.S. Moldovenesti in cadrul 1LS.S. Ucrainene (octombrie 1 924-2 august 1 940). 1. Teritoriu basarabean, inclus in 11.S.S. MoldoveneascA. 2. Teritorii romdnesti, anexate de U.R.S.S. si incluse in ILS.S. Ucraincaniii 3. Tinutul Ilerta, inclus in RS. Ucraineana. 4. Insula Serpilor, anexal'a de U.R.S.S. in 1948. 5. Guverniimintul Transnistria. 6. Teriloriu al R.A.S.S. Moldovenesti, inclus in R.S.S. MoldoeneascA (2 august 1 940). 7. Tcritoriu al R.A.S.S. Moldovenesti, inclus in R.S.S. Ucrainean5. 8. Tcritoriu anexat de Ungaria la 15 martie 1939. 9. Tcritoriu polonez, ocupat succesiv de sovictici(scpt. 1 931iunie 1 941), germani (iunie 1 941vara 1944) din nou, de sovietici. 1 O. U.R.S.S. (R.S.S. UcraineanA); in timpul ocupatiei germane Reicbskommissariat-ul Ucraiha. 11.Nord-estul Transilvaniei, anexat de Ungaria (36 august 1 940) 12. Teritoriu cedat de Ronfania Bulgariei (7 septembrie 1940).

www.dacoromanica.ro 696 Sever Mircea Catalan, Fl. Constantiniu 6

In afara teritoriilor Basarabiei si Bueoyinei de nord, Tnentionate in not ullimativa sovietica, Arrnata Ro.1;ie a ocupat si tinutul Herta, de aproape WO km2, care facea parte din Vechiul Reght 16 Desi ocupantii insisi an deelarat initial ca, au gresit, ei nu au mai parasit acest tinut 17. Potrivit hotaririi Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 2 august 1940, teritoriul nou createi R. S. S. Moldovenesti era alcatuit din sase judete ale Basarabiei :Soroca, Bàlli, Orhei, Läpusna (Chiinau) Bender (Tighina)i Cahul precurnsidin sase raioane :Kamenka,Ribnita, Dubasari, Grigoriopol, Tiraspol si Slobozia, care apartinusera R. A7 S. S. Moldovenesti, create in 1924 18 Celelalte opt raioane ale acestei republiei autonome, precum si partea de nord (Iloth]) side sud (IArnaii Cetatea-Alba), au fost incluse in R. S. S. Ucraineana, ruipindu-se alttol unitatea teritoriala, a Basarabiei. Hotarirea din 2 august 1940 a fost piecedatde variant() carp lasau viitoarei R. S. S. Moldovenesti o parte din raioanole dintinga Nistrului ce aveau sa fie trecute R. S. S. Ucrainene (Ananiev, Valea Hotului, Codima, Cotovsk, Ocna Rosie, Cerneansc)judelul Akkerman (Cetatea Alba) si o parte a judetului Izmail 19. Ineluderea sudului si nordului Basarabiei in Ucraina satisfacea o ye- che dorinta manifestata inca de la sfirsitul primului razboi mondial de catre liderii de la Kiev. DupA constituirea organelor puterii in Ucrainl, guvernul si Rada ucraineana, au formulat, in mai multe rinduri, pretentit asupra zonelor Hotin si Cetatea Alba (august 1917, 16/29 martie 19181 22 apr./5 mai-6/19 iunie 1918) 20. Ulthnatumurile soyietice au stimulat Ungaria si Bulgaria sA-kl prezinte oficial, revendicarile teritoriale fatit de Romania, Budapesta, cii si Sofia Mcind demersuri la Berlin pentru a obtine sprijinul Reichului. Lea, in cursul discutiilor de la Venetia din 6-7 ianuarie 1940, ministrulde externe al Ungariei, contele Csaky Istvan comunicaso omologului sau italian, contele Galeazzo Ciano, ca, programul maximal al revendicarilor ungare fala de Romania se ridica la 78.000 km2 (cu. 4,2 milioane, dintre care 50% romani, 37% maghiari si 10% germani), in timp ce programul minimal era (le 50.000 km2 (cu populatio romana si ungara, in proportii aproape egale) 21.

10 Ion Gherman, finutul Herta, Bucure5ti, 1991, p. 4. "Ibidern, p. 18; vezi pc larg, Valeriu Florin Dobrinescu,BOOMdiplomaticci pentru Basurabia 79 18 1910, 1a5i, 1991. "Istoria I?. S. S. MoldoOenesti, vol.11, Chis,n5u, 1 955, r.298. Vezi pe larg, V. Vfiratec, De:inlegi arca Basal abiei 1a 1910 palm Ti cailald in Be isl a istoricti", L. III (1992), nr. 1-2, p. 154-158; Paclul Mololov-I?ibbenliopi consecialele hapat- IraBasarabia, Chisindu, 1990, p. 82-104. 10 :31efan Ciobanu, Unirca Basdrabici. Sludiii documentc ea pi ivire la miscarca nationald din Basarabia iii anii 1 7 19 18, 13ucure514,1 929, p. 1 60, 1 62, anexele nr. CV111, CX Paul Cernovodeanu, Basarabia Drama uric( pi ovincii is/or/cc romdnoti in context politic international,1s00-1920, Bucure5li,1 992 dactilografiat,15. 239-210, 260-262,274-275. In aceea5i privill S sin invS Star bulgar prornmea In zemst a din jud.Cetatea-Alhil crearea unei republici autonome a Bugeagului", care urma s5 fac5 parte din federatia rus'a (Ibidem, p. LV111). Hodolfo Mosca, L'iEwopa verso la calastrok, vol. II, Milano, 1 964p. 135. Contele Csaky a precizat cS Ungaria nu va interveni dacHeniania va fi.alacatil de U.R.S.S. 5i va opune rezistcnIS armati. HecndicSrilc Budapeslei al eau lassa sd fie imedial prezentale In urmajoarele situatii; masacrul minoritatilor (ccle: ungara); revolulM ço1nunsLll lionnInia; cedarea, lard luplei de lc dorii ea/re U.R.S.S. vi Bulipa (s.n.).

www.dacoromanica.ro .Har(a Ill A. Frontiere la 1 ianuarie 1937. 13. Lirnitele unor entitAti teritariale create prin dezinlegrarea Iugoslavici (aprilic 1911). C. Limita extinderii adm nisiratiei militare bulgare din ianuarie 1912. 1). Limita extinderji administratiei militare bulgare, In ianuarie 1913. E. Limita extinderii administratiei militare bulgare In iulic 1943. 1, 2, 3, 4, Serbia autypopa" sub administralie rnilitar6 germanA, ORA In iantlarie 1942. 4.Teritoriu strb (inclusiv orasul Belgrad), rilmas sub administratie gdrrnanA (ildie 1943 octornbrie 1914). 5.Teritoriu iugoslav, anex at de Ungaria. 6. Banatul iugoslav. 7. Teritorii iugoslave, anexate de Bulgaria (aprilie 1941). 8. Teritoriu iugoslav, atribuit de Italia Albanici.

www.dacoromanica.ro 698 Sever Mircea Catalan, Fl. Constantiniu 8

Cedarea, 'fath lupta, a Basarabiei 5i Bucovinei de nord (vezi infra nota 21), a oferit guvernului ungar pretextul pentru a-5i prezenta reven- (lickedo.Pentru a impiedica un conflict militar romano-ungar, care ar fi perturbat fluxul petrolier din Romania spre Germania, Hitler a impus ltomaniei 5i Ungariei inceperea de negocieri 22. La tratativele romano- ungare de la Turnu Severin (16 24 august 1940), delegatia ungara a pretins un teritoriu de 69.000 km2 (cu o populatie de 3,9 milioane dintre care 2,2 milioane romani, 1,2 milioane maghiarii 500.000 germani) 23 Zona revendicata de Ungaria cuprindea tot teritoriul de la nord de Mure5, inclusiv .Aradul, Romaniei raminindu-i Blajul, Medias 5i Sighi5oara, dar urmind scedeze Alba-Iuliai Bra5ovu1 24 Refuzul Romaniei de a satisface cererile Ungariei, Ricca iminent razboiul intre cele doua thri. Pentru a-I impiedica, Hitler, avind acordul Italioi, a impus arbitrajul" de la Viena, in urma caruia Romania a cedat Ungariei 43.492 km2 cu 2.667.007 locuitori, majoritatea absoluta fiind alcatuith de roma'ni 25, adica sub planul minimal, evocat de contele Csay in discutiile cu contele Ciano, din ianuarie 1940 (50.000 km2), ceea ce aprovocat nemultumiri in guvernul de la Budapesta 26 In speranta co atitudine receptiva fata de revendica'rile bulgare, va aduce Romaniei bunavointa Axei in problema transilvana, guvernul roman nu a facut obiectii la cererea guvernului de la Sofia pentru restituirea Cadrilaterului". In urma negocierilor incepute la Craiova la 19 august, a fost semnat la 7 septembrie 1940, in acela5i ora5, tratatul prin care Cadrilaterul era cedat Bulgariei 27 In perspectiva campaniei impotriva U.R.S.S. (la 18 decembrie 1910, Hitler a semnat Directiva 21 privind Operatia Barbarossa"), Germania 5i Italia au dat o garantie Romaniei (30 august), a carei acor- dare fusese evocata de Hitler la consfatuirea cu 5efii militari, din 31 iulie 1940, uncle se discutase, pe larg, necesitatea campaniei impotriva U.R.S.S. 28 Garantia nu era un premiu de consolare" pentru acceptarea de catre guvernul de la Bucure5ti a cedarilor teritoriale, ci una din masurile preliminare in vederea confruntarii militare din Est : asigurarea spatiulni românesc, ca baza de plecare a trupelor germane impotriva Uniunii Sovietice,

22 Florin Constantiniu, 0 pagind neagret a istoriei nationale Diclatul de la. V iena, in Revisla romana de studii internationale", XXIV- (1990),nr. 3-4, p. 177 si urm. 23 Politica externa a Romdniei,p. 237. 24 Mihail Manoilescu, Dictatul de la Viena, Bucuresti,, 1991, p. 156. 25 Politica externd a Borndniei, p. 238. 26 A. I. Pu§lia§, V engriia v godi vioroi mirovoi voinf, Moscova, 1968, p. 113. 27 M. Manoilescu, op. cit., p. 182. Delegatia romanS ceruse ca Romania sa pastreze Si- listra si 2000 km2, cuprinsi Intre vechea frontiera, litoralul Mariii o linie sud-nord, care ar fi plecat de la vest de Balcic pina la vechea frontierV, Romania pastrind astfel Caliacra, Cavarnai Balcic, Ibidern, p. 176. Vezi pe larg Dimitar Sirkov, Bulgaria's National Terri- torial Problem during the Second World War In "Bulgarian Historical Review'', XIX (1991), nr. 3, p. 5-6. 28 F. Halder, Voennfi dnevnik, vol. II, Moscova, 1969, p.81,

www.dacoromanica.ro 0 Frontiere in miscare 699

Moscova a inteles indat5, tAiusul antisovietic al garantiei germano-italiene acordate Romaniei, astfel cit, in eursul vizitei sale la Berlin (12 13 noiembrie) V. M. Molotov si-a exprimat nernulturnirea fa.1.5, de ceea ce suilinia e11 era un act impotriva Uniunii Sovietice, ma; ales ea pro-

Haifa IV

A.Granite la 1 ianuarie 1937. B.Frontierele RomAniei dupA amputArile teritoriale din vara anului 1 910 sl rAmase In vigoare du/A al doilea rAzboi mondial C.Frontierele Noil Ordini". D.Limit a cruvernamintului Transnistriei. E.Limita extinderii administratiei bulgare in Serbia, fn iulit 1943. F.Linia de demarcatie germano-sovietickstabilitA prin tratatul din 28 septembrie 1939. 1, 2, 3. Teritorii ale Gehoslovaciei, RomAnieii lugoslaviei, anexale de Ungaria. 4. Banatul iugoslav. 5. Teritoriu slrh, famas sub administratie mi1itar5 german i dupil 8 luBe 1943. 6. Teritoriu sirb, trecut sub administratie militarA bulgarA. 7. Terito'riu cedat de RomAnia Bulgariei (7 septembrie 1940). 8. GuvernAmintul Transnistriei.

www.dacoromanica.ro 7 0 0 Sever Mircea Catalan, Fl. Constantiniu 10

blenta Bueovinei de sud nu fusese solutionata 29 Declaratie, care dovedeste in mod, litnpede cII Moscova nu incheiase revendicarile sale teritoriale fata de Romania. Daca in ceea ce priveste sudul Bucovinei7 Kremlinul declara deschis intentiile sale, In 2ona Deltei Dunarii, el a recurs la politica faptului implinit,prin ocuparea unor insule aflate in bratul Chilia ad Dunarii. Asa cum sublinia generalul Ion Antonescu, rusii vor sa no scoata eu desitvirsire, sa ne ia posibilitatea de a mai naviga pe canalulChilia. Daca iesim din canalul Chilia, atunci iesirea la Marea Neagra a tarii noas- -tre este aproape compromisa"". Noi schimbari in configuratia politico-teritoriala a Peninsulei balcanice avea sil aduca, in primavara anului 1941, campania Wehrrnachtului impotriva Iugoslaviei (la care au participat si forte italiene si ungare). Desfasuratit fulgerator (6 17 aprilie 1941), aceasta campanie a avut drept urmare ocuparea si dezmcmbrarea Iugoslaviei. Reichul a anexat partile din Steiermark, Craina si Carintia adica partea de hord a Sloveniei care facusera parte din Austro-Ungaria si fusesera cedate Iugoslaviei, la sfirsitul primului razboi mondial. Italia a anexat partea de sud a Sloveniei, regiunea orasului Susak, o parte insemnata a litoralului adriatic si insulelor din apropierea litoralului, zona strirntorii Boko-Kotorski ; Muntenegru trecut sub autoritatea unui guvernator italian ; Kosovo (aproape in intregime)i Metohia precum si partea de vest a Macedoniei au fost alipite Albaniei (ocupata inca din aprilie 1939 de Italia). Ungaria a prirnit Ba6ka, Baranja, Mejdumurje si Prekomurje, iar Bulgaria Macedonia (cu exceptia partii anexate la

! Albania)i o parte din Serbia 31. Croatiat careia i-an foot incorporate Bosnia si Hertegovina a devenit un hat independent al earui suveran un membru al familiei regale italiene, ducele de Spoletonu a venit sdomneasca la Zagreb, puterea fiind detinuta de seful ustasilor, Ante Pavelió. Serbia (Veehea Serbie, aprokimativ 'in hotarele din 1912) a fost pusa sub administratia germana, in suborainea caruia Se afla un guvern, condus de generalul Milan Nedió 32 Pentru a da satisfactie generalului Ion Antonescu, care decla- rase cit nu va tolera ocuparea Banatului sirbesc de catre trupe ungare, mergind la nevoie pina la alungarea lor de catre armata romana 33, acest

20 Slaalsmiinner and Diplomalen bei Hiller, ed. A Ifillgruber, vol. I, Frankfurt am Main, 1 967, p. 308, 315. 30 Gh. Buzatu§ Maroalal Anlonescu in fala isloriei, vol. I, Iasi, 1990, p. 124. In memoriile sale, fostul ministru de externe, din acea perioadit (toamna anului 1 940) Mihail Sturdza, aminte§te, in legillurS cu desele incidente de frontierkprovocate de sovietici, ca. intr-o noapte, lotusi, in lac SS se limiteze la obisnuitahSruial5,sovielicii, dup5 un intens bombar- (lament de artilerie, au atacat cu forta unui batalion si au ocupat o mare parte a teritoriului romiMesc, omorind sau capturind pe soldatii din avanposlurile noastre (...) Sovie- ticii si-au piistrat prada", Michael Sturdza, The Suicide of Europe, Boston, Los Angeles, 1968, p. 172-173. Autorul mo dateazil, nici nu localizeaza incidentul dar este evident cã el a avut loc pc hratul Chilia. M. Sturdza nu face un secret din intentia lui de a provoca un conflict armat germano-sovielic in tcamna anului 1940, ceea ce explicS dispozitia sa anulatil de Antonescu de a se recuceri teriloriul ocupat de sovietici. 31 Johann Wuescht, Jugoslawien and das drilla Reich, Stuttgart, 1969, p. 50; Ahmet Djonlagid s.a.,lugoslavia vo vloroi mirovoi vdinf,Belgrad, 1967, p. 34. 32 J. Wuescht, op. cil.,p.16.7. 33 Andreas Ifillgruber, Hiller, Klinig Carol und Marschall Anlonescu, ed. a 2-a, Wies- baden, 1965, p. 125.

www.dacoromanica.ro 1 1 Frontiere fn miware 701

teritoriut a fost trecut sub administratie militara germana34. Operatia Barbarossa" v atras dupg sine o Yuma' serie de schimbari politico-teritoriaie in Europa rasariteana. In urma desfasurarii cu succes a operatiilor militare, Romania a reintegrat in frontierele sale Basarabia, Bucovina de nordiInuttd. Herta, la sfirsitul lui iulie 1941. Teritoriul dintre Nistru si Bug (Trans- nistria) a trecut, in cadrul nou creatului guvernamint al Transnistriei, sub autoritatea unei administratii civile romanesti (19 august 1941 29 ianuarie 1944)35,instituita in baza unei intelegeri asupra sigurantei, administratiei §i exploatarii economice a teritoriilor dintre Nistru si Bug (Transnistria) si Bug si Nipru kregiunea Bug-Nipru), semnata la Tighina de generalii Hauffe si Mazarini, la 30 august 1941. Potrivitintelegerii, Romania era ritspunzatoare in Transnistria, asupra Sigurantei, adminis- tratieii exploatarii economice, asupra transmisiunilor si comunicatillor1 38, In ceea ce priveste delimitarea nordica a guvernamintului Trans- nistriei, in acordul de la Tighina so spuntaea: Asupra granitei de nord propusa de condueatorul statului, maresal Antonescu, se va interveni pc cale diplomatica pentru a obrtine deciziunea Fiihrerului" *7. Linia propusa de Ion Antonescu §i acceptata" de 0.K.W la 24 august era Hotini- -Vasiliuti-Rudni0, intrucit eondueatorul statului roman voia saiba .sub autoritatea .sa Mogilev (Mohilau) ,si Jampol38 Istoricul german Andreas Hiligruber a relevat ambiguitatea aeon- dului din 30 august 1941 Din tratatul de la Tighina nu reiese limpede, -daea, regiunea Transnistriei era subordonata administratiei romanesti, temporar sau definitiv. In timp be guvernul roman considera intelegerea ca fiind, in chip clar, definitiva, partea germana a accentuat cairacterul provizoriu al conve4iei, deja de la 19 august 1941 Inca inainte de semnarea tratatului en prilejul discutarii Inaltului Comandament al Wehrmachtului (0.ICW.) a preluarii unei parti a Ucrainei sub adminis- tratiecivilgermana"38.

84 lbidem; J. Wuescht, op. cit., p. 57. Intr-un memorandum din 23 aprilie 1941, adroa- sat lui Manfred von Killinger, rninistrul Gerrnaniei la Bucuresti, de catre Mi.hai Autonescu, In oumele generalului Ion Antonescu se cerea o revizuire totala a granitelor din Europa de sud-elt, pentru a restabili echilibrul politic radical schimbat" prin achizitiile teritoliale ale UngarieiiBulgariei. Mernorandumul afirma drepturile Romaniei asupra Intregului Banat (inclusiv, deci, cel sirbesc) si a Cadrilaterului si cerea a se crea a) 0 Macedonie liberä In care sa intrei populatiile românesti; b) Un teritoriu rornanesc recunoscut populatiei romanesti de pe Valea Tirnocului si a Vardarului sau c) Uri condominium, o consuveranitate germano-romilno-italian% (eventual bulgara) pentru regiunea Timocului, adica a flsiei de-a lungul granitei bulgare actuate, pina la Belgrad, Nis, Skopje si in jos spre Salonic" (Antonescu, mare- falai itomaniei Fi reaboaiele de reintregire (citat, mai departe, Antonescii),ed. J. C. Dragan, vol. III, Venetia, 1989, p. 154-155). 4115 Olivian Verenca,Realitalieconomice In guvernamintul Transnistriei (19 august 1941 29 ianuarle 1944), In,Revista istorica", t.III (1992), nr. 1-2, p. 137. 86 Ardonescu, vol. III, p. 192 (textul tntelegerii, p. 192-195), G. Gioranesco, op. cit., p. 167, dA drept data-a oonventiei 28 august 1941; A. Hillgruber, op. cit., p. 140 indica drept semnatar din partea romana pe generalul Tataranu. Excelentul Atlas al lui Martin Gilbert, Russian Ilistorg Atlas, Londra, 1972, p. 123, indica gresit Transnistria drept unguvernA- mint militar românesc", intre Nistru si Bug, functionInd Intre datele indicate mai sus o administratie 37 Antonescu, vol. III, p. 192. 38 A. Hillgruber, op. cit., p. 140. 3915111m,p. 141-142.

2 c. 3593 www.dacoromanica.ro 702 Sever Mircea Catalan, Fl. Constantiniu 12 Reticentele partii germane in a recunoaste caracterul definitiv al intelegerii de la Tighina s-ar putea explicai prin existenta unui plan al lui Alfred Rosenberg, conducatorul Ministerului Reichului pentru regiunile rasaritene ocupate" ( Reichsministerium Or die hesetzen Ostgehiete) privind unirea teritoriilor poloneze atribuite U.R.S.S. in 1939, Bucovinei de Nord, Basarabiei, Transnistriei si Crimeiii anexarea lor de catre Ger- mania sau instituirea unui control nemijlocit al Reichului asupra lor 40 Nici din partea romana nu a existat o declaratie oficiala de anexare a teritoriului dintre Nistru si Bug. In intilnirea din 4 septembrie 1941 a insarcinatului cu afaceri ad-interim al Rornaniei la Washington, Brutus Coste, cu secretarul de stat, Cordell Hull, reprezentantul roman inminat o nota a guvernului sau privind reintegrarea Basarabiei si Bucovinei de Nord instatul roman si a declarat ca tara sa nu avea nici o revendicarea teritoriala fata de Uniunea Sovietica si ctrecerea Nistrului fusese dictata' de ratiuni militare : asigurarea unei zone de securitate a frontierei românesti pe Nistru, prin distrugerea dispozitivelor militare sovietice dintre Nistru si Bug. Colateral", ocuparea acestui teritoriu era determinata de dreptul Romaniei de a se despagubi pentru ocuparea ilegala de catre U.R.S.S. a Basarabiei si Bucovinei de Nord timp de un an. 0 data realizata securitatea frontierei romane pe Nistru, trupele romane vor inceta actiunile de lupta si vor ramble in regiunea dintre Nistru si Bug doar ca ocupanti temporari" 0. Brutus Coste a mai declarat ca. Romania nu va accepta o extindere teritoriala in Est, in schimbul Transilvaniei de Nord, pierduta prin arbitrajul" de la Viena, recuperarea acestui teritoriu fiind o prioritate a politicii Romaniei 42, pozitie ce reflecta fidel sentimentele opiniei publice românesti. Un sir de manifestari, precum vizita regelui Mihai I,in vara anului 1942, la Odessa, prilej cu care a fost salutat do catre guvernatorul Transilvaniei, Gh. Alexianu, ca voievod" al acestui tinut romanese" 4 3, editarea unei carti a cailor ferate din Romania, in care Transnistria figura ca parte integranta a statului roman, numeroase studiii articole despre romanii trausnistrieni pareau a pregati opinia publica, in vederea incorporarii teritoriului dintre Nistru si Bug la Romania. Teritoriile sovietice, ocupate de Wehrmacht, au cunoscut o supra.- punere de autoritati, diferite instante militare si civile germane rivalizind intre ele pentru controlul asupra acestor teritorii 44. Din punct de vedere

4° M. Gilbert, op. cit., p. 122, harta preluatil, fara indicarea sursei, de Pavel Mocanu, Documente necunoscute. Basarahia in planurile lui Rosenberg, Magazin istorie, serie nouti, XXV (1991),,nr.6,p. 31-33. 41 Brutus Coste, An Episode in the Diplomatic History or Bassarabia and Northern Bucovina, In vol. The Tragic Plight of a Bolder Area: Bassarabia and Bucovina,ed. Maria Manoliu-Manea (A.R.A. vol. III), California, 1983, P. 222. Nu am avut acces la originalul românesc al documentelor citate de Brutus Coste,astfel ca folosim, In tradueere, textele editate de el In limba engleza. Informlndu-1 despre discutia cu Brutus Coste pe Insarcinatul cu afaceri ad-interim al Marii Britanii la Washington, Sir Ronald Campbell, Cordell Hull a spus ca diplomatal roman ii comunicase intentia guvernului de a inceta ostilitatile active," lmpotriva U.R.S.S., dupa redobindirea teritorillor romanesti, anexate de Moscova, in 1940, si dupa caderea Odessei, (Paul Quinlan, Clash over Romania, Los Angeles, 1977, p. 72). 1 42 B. Coste, op. cit.,p. 230 4° Insurecjia armald din august 1941, Bucuresti, 1963, p. 86. 44 H. G. Dahms, op. cit., p. 253; vezi, pe larg, cunoscuta lucrare a lui Alexander Dallln, La Russie sous la botte nazie, Paris, 1970.

www.dacoromanica.ro -13 Frontiere In mi§care 703

adrnininstrativ, Galitia (cu ormele Lwow, redevenit Lemberg, Tarnopol Kolomeea) a fost incorporata la Guvernamintul general polonez. Pru- siei orientale i-a fost a1ipitregiunea Biatystok ; restul de fapt, cea mai mare parte a teritoriului sovietic ocupat de trupele germane a fost divizat in doua comisariate (Reichskommissariate) :primul Ostland", cuprinzind cele trei tari baltice si o parte din Bielorusia $i cel de al doilea ,,Ucraina" 49. Aceste comisariate erau divizate in comisariate generale (Generalkomissariate sau Generalbezirke). Odata cu avansul Wehrrnach- tului, in urma ofensivei din vara anului 1942, regiunile de la est de Nipru sinord de Crimeea au fost trecute sub regimul administratiei militare sub cel al administratiei civile 46. In teritoriile aflate sub administratie rnilitara (zona din imediata apropiere a frontului) au fost incercate din considerente pragmatice diverse forme de cooperare cu populatia local. Astfel, in 1942, feldmare- §alul von Kluge, comandantul Grupului de armate Centru" a delecrat prerogativele sale, in raionul Lokotj, inginerului sovietic Bronislav minski, care, in sena timp, a izbutit sa creeze o foarte utila retea de ins.- titutii administrative, sanitarei culturalei chiar o brigada de infanterie, destinata slupte impotriva partizanilor 47. Anul 1943, dupa opinia noastra anul de cotitura al celui de-al doilea razboi mondial 48, a inaugurat modificarile teritoriale, determina- te de epeurile Axei Berlin-Roma. Defectiunc-a Italiei, care a incheiat armistitiu la 3 septembrie 1943 (Mcut public la 8 septembrie), a declan- §at o violenta reactie germana, care, .printre altele, a privat pe fostul aliat al Reichului de insemnate intinderi teritoriale. In Slovenia, locul ..autoritatilor italiene a fost luat de o administratie civil, slovena,. flan- cata de consilieri germani. Unitatile Wehrmachtului au ocupat Pola, Rjeka, Zadar, Dubrovnic etc. Cuceririle italiene din '41 in Dalmatia, Muntenegru *i Albania ( ) s-au destramat in fata necesitatilor de razboi germanei ale vechii ostilitati a lui Ante Pavelió" 49. De precizat ea avut loc, de asemenea, extinderea zonei bulgare de ocupatie in Iu- go-slavia9°L Reichul a anexat provinciile italiene Bolzano, Bellunosi Triestei a creat provincia de coasta adriatica 61. Dupa victoria obtinuta in batalia de la Kursk (5 iulie 23 august 1943), Armata Rosie a preluat definitiv initiativa strategica §i a desfa- prat actiuni ofensive, care au dus la expulzarea trupelor inamice de pe

45 Ibidem, p. 82;. M. Gilbert, op. cit.,p. 123; Westermann Grosser Atlas..., p. 155; H. G. Dahms, op. cit., p. 255, distingei un al treilea Reichskomissariat, cuprinzind o parte a Bielorusieicelelalte teritorii bieloruse fiind inglobate in Ostland". 45 A. Dallin, op. cit.,p. 83. 47H. G. Dahms, op. cit., p. 254. 48 Florin Constantiniu, Anul 1943 si periodizarea istoriei celui de al doilea i.ázboi mondial, In Studii iarticole de istorie, XXII, 1973, p. 146 si urm. 49 Frederick W. Deakin, The Brutal Friendship, Londra, 1962, p. 615. 55 Istoriia Bolgarii, vol. II, Moscova, 1955, p. 268-269. De la 15 ianuarie 1942, trupele bulgare, au preluat, la cererea germanA, ocuparea pArtii de sUd-est a Serbiei. AceastA zonA a fost apoi extinsA la 7 ianuarie si 31 iulie 1943, astfel cA, exceptind Belgradul, imprejurimile, precum si zona aflatA la vest -de riul Kolubara,. intreaga Serbie a intrat sUb ocupatie bulgarA (vezi Historical Atlas of the Liberation War of the Peoples of Yugoslavia, 1941 1945, Belgrad, 1957, harta Nr. '2; D. Sirkov, op. cit., p. 13.) 51 F. W. Deakin, op. cit., p. 821. Pe mAsura intensificarii miscdrii de partizani, tn Iu- goslavia, au apdrut zone de mArimi variabile, in care autoritatea era exercitatA de adeptil maresalului Iosip Broz105,Vezi, pe larg, A. Djonlagie s.a., op. ctt., p. 104 §i orm.

www.dacoromanica.ro 70 4 Sever Mimes Catalan, Fl. Constantiniu 14

teritoriul sovietic *i la intrare, in 1944, a fortelor militare sovietiee pe teritoriile Poloniei *i Rornaniei. In chip constant, inca din 1941, Stalin ceruse aliatilor si occidentali Churchill *i Roosevelt recunomterea frontierelor sovietice, stabilite in urma intelegerilor cu Germania lui Hitler. Initial, cei doi conducatori occidentali au refuzat cererea lui Stalin, sub motiv ed nu puteau recunoakt- te schimbarile teritoriale, efectuate in timpul razboiului i cit astfei do modificari ale frontierelor nu puteau fi efectuate decit respectindu-se principiile Chartei Atlanticului", adoptata dupa discutiile Churchill- Roosevelt, din 9 12 august 1941. Charta Atlanticului este indreptata impotriva Germaniei sau a Uniunii Sovietiee ?" a fost replica lui Stalin, cind ministrul de externe britanic, Anthony Eden a invoeat acest document ca posibila piedica in calea obiectivelor teritoriale ale Uniunii Sovie- tice 52 Pe masura intirzierii deschiderii celui de al doilea front *i a succeselor militare sovietice, Churchill *i Roosevelt au inceput sa uite" progresiv de Charta Atlanticului *i, incalcindu-i principiile, care considerau popoarele, singure stapine ale soartei lor, au facut tot mai multe *i xuai grave concesii dictatorului de la Kremlin. Prima care a avut de suferit de pe urma intelegerilor secrete dintre Churchill, RooseveltiStalin, a fost Romania, inclusa inca din vara anului 1944 in zona de influenta a Moscovei. Armistitiul din 12 f;eptembrie 1944, incheiat la Moscova intre Romania *i Puterile Aliate, rapea din nou tarii noastre, Basarabia, Bucovina de Nord *i tinutul Herta ;potrivit articolului 4, frontiera dintre Romania *i U.R.S.S. urma sa fie cea stabilita prin conventiunea sovieto-romana din 28 iunie 1940" 55. Dupit cum se *tie, nu a existat o conventie ronalno-sovietied din 28 iunie 1940, ci numai acceptarea de catre guvernul roman, sub a,menintarea invadarii teritoriului national de catre Armata Ro*ie, a ultimatumului sovietie. Incercarea delegatiei romane de a obtine o rectificare a frontierei intre punctele Peliheceni *i Mihaileni (Dorohoi), intrucit este vorba, in chip evident de o eroare materialai de faptul cacest teritoriu nu a apartinut niciodata la Bucovina *i este locuit exclusiv de rornani" 54, a e*uat, Molotov declarind cit frontiera din 1940 nu putea fi discutata, acceptarea ei fiind o conditie prealabila a armistitiului" 55. Prin art. 19 al Con- ventiei, arbitrajul" de la Viena a fost declarat nul *i inexistent urmind ca Transilvania sau cea mai mare parte a ei" sa fie restituita Roma- niei" 55. Rezerva a fost introdusa pentru a of eri Ungariei un stimulent inincercarea de a se desprinde de Reich. Finlanda s-a grabit sit urmeze exemplul Romanieii, la 19 septembrie 1944, a semnat la Moscova armistitiul, prin care era restabilita frontiera fixata prin tratatul din 12 martie 1940 ; Uniunea Sovietica anexa, in plus, regiunea Petsamoi stabilea o baza pentru flota sa mart-

52 John Lewis Gaddis, The United States and the Origins of the Cold War, 1941 1947, New York, 1972, p. 15. 53 23 August 1944. Documente, ed. I. Ardeleanu, V. Arimia, M. Musat, vol. II, Bueu- resti, 1984, p. 707. " Valeriu Florin Dobriaescu, liomdniai organizarea postbelicd a lumit, 1945 1947, Bueuresti, 1988, p. 215. " Ibidem, p. 200. Ibidem, p. 44.

www.dacoromanica.ro 15 Frontiere fn miscare 705 timg la Porkkala, la circa 20 km de Helsinki (anterior, aceasta baz`a fusese la Hanko) 57. Armistitiul semnat de Bulgaria la Moscova, la 28 octombrie 1944 obliga aceastrl, tar6 sabandoneze toate teritoriile iugoslave sau grecesti, anexate sau incluse in statul bulgar 58. La 20 ianuarie 1945, guvernul ungar, instalat la Szeged, a semnat si el armistitiul, abandonind toate teritoriile obtinute de Budapesta, cu sprijinul Germanieii Italiei, intre 1938 1941. Asa cum remarc'a Hen- ryk Batovski toate aceste patru armistitii au contribuit la restaurarca frontierelor internationale existente in acea parte a Europei, inaintea schimbitrilor provocate direct sau indirect de Germania sau de aliatii ei. In f apt, frontierele stabilite in 1920, prin tratatul de la Trianon, au fost restabilite in intregime. Uniunea Sovietica a recapatat toate teritoriie stapinite in 1941 si pierdute temporar, ca urmare a invaziei Germaniei gialiatilor ei" 59. 0 insemnat5, modificare teritoriala in zona imediat invecinata, la nord cu Romania, a fost generata de tratatul semnat de Uniunea Sovie- tick Si Cehoslovacia la Moscova (29 iunie 1945), prin care ultima ceda celei dintii Ucraina (Rutenia) subcarpatica (anterior, Stalin sustinuse in fata lui E. Benes, presedintele Cehoslovaciei, cii Ucraina era cea care formula pretentii asupra acestui teritoriu) 6°. Tratatul aducea o modificare majori sistemului politico-teritorial interbelic, care pAruse a fi pAstrat prin armistitiile din 1944 1945. Mai dramatica, a fost schimbarea survenita in statutul teritorial al Poloniei. Inca' de la 27 iulie 1944, guvernul sovietic impusese marionete- lor sale din asa-zisul Comitet de eliberare nationali" (Comitetul de la Lublin), un acord prin care fixau frontierasovieto-poloneza, :Prusia Orientala era implIrtiti intro cei doi semnatari (partea de sud si vest revenind Poloniei, restul U.R.S.S.), iar portul Klapeida (Memel), anexat de Reich la 23 martie 1939, era atribuit R. S. S. Lit uauiene 01. Conferin- ta de la Ialta (4 11 februarie 1945) a hotarit o adev5rata, translatie" spre vest a Poloniei, a carei frontiera apuseani a fost fixata pe fluviul Odra (Oder) si riul Neisse de Vest. Poloniei i s-a dati fostul oras liber Gdansk (Danzig) sii s-a recunoscut partea din Prusia Orientala (intre timp ocupat6 de Armata Rosie), ce-i fusese atribuita prin acordul din 27 iulie 1944. Desi cei trei mari" declarasera cii reglementarea finahii a problemelor teritoriale va avea loc la incheierea piicii, noua frontiera cm Germania a rimas definitiva" 82. Frontiera sovieto-polonez1 a fost fixat'a prin tratatul din 16 august 1945, care confirma acordul din 27 iulie 1944 si lua drept principiu de demarcatie intrecele doua taxi vechea linie Curzon", din 1920, care fusese eliminata prin tratatul polono-so-

" Jukka Tarkka, op. cit., p. 98-99. 58 Isloriia Bolgarii, vol. II, p. 370. In aprilie 1941, in afara teritoriilor iugoslave, Hitler a cedat Bulgariei o parte a Macedoniei egeene si a Thraciei apusene, Ibidetn, p. 268. 59 H. Balowsk', op. nit.,p.233'234. 60 Robert Paul Magocsi, The Shaping of a National Identity. Subralpathian Rus' 1848 1948, Londra, 1978, p. 255. 61 H. Batowski, op. cit., p. 232. Referendumul desrasurat, dupà primul rAzboi mondial, in partea de sud a Prusiei Orientale, locuità in majoritate de mazovieni, a dat un rezultat zdrobitor in favoarea rAminerii in cuprinsul Germaniei. 62 Ibidcni, p. 236. www.dacoromanica.ro 706 Sever Mircea Catalan; Fl. Ccinstantiniu 16' vietic de la Riga (18 martie 1921). Regiunea Bialystok si orasul Prze- msysl, care revenisera U.R.S.S., prin cea de a patra impartire a Polo- niei (1939), au fost restituite acesteia din urma. Midi rectificari de fron- Vera, aveau sa fie operate in 1951 63. Gravitind tot mai mult in orbita Moscovei (in a clrei sfera de influenta aveau sa, fie incluse curind), Po Ionia si Cehoslovacia au semnat, la 10 martie 1947, un tratat de prietenie, Po Ionia renuntind la parteg de vest 'a regiunii Cieszyn (Min) ocupata in 1938, iar Cehoslovacia la regiunea Kladsko (Klodzko) 64. Conferinta de pace de la Paris, in cadrul careia au fost elaborate sisemnate tratatele de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, Romania si Ungaria, nu a adus modificari In ceea ce priveste structura politico-tori- toriali a Rornaniei sau in spatiul limitrof acestei taxi. Folosind prevede- rea din Conventia de arrnistitiu cu Romania, din 12 soptembrie 1944; care preciza cTransilvania sau cea mai mare parte a ei va fi restituita Romaniei, delegatia ungara, a cerut, in cadrul Conferintei de la Paris, cedarea a 22.000 km2 apoi 4000 km2 din teritoriul Transilvaniei (cu orasele Arad, Oradea, Careii Satu Mare) 66. Aceste revendicari au fost res,- pinse, agfel ca frontiera româno-ungara a urmat vechiul traseu, recunoscut prin tratatul de la Trianon. Frontierele postbelice ale Europei au fost declarate inviolabile prin. Actul final al Conferintei pentru securitatei cooperare in Europa, de la Helsinki, (1975). Dupa, prabusirea imperiului sovietici incetarea razboiului rece recrudescenta nationalismelorsiparticularismelor a declansat conflicte, care, uneori, au capatat violenta unor razboaie, frontierele Europei rasaritene fiind in cursul unor schimbari radicale.

SURSE CARTOGRAFICE 1. Atlas pentru isforia RomOniei, Bucuresti,1983, p. 73. 2. Martin Gilbert, Russian History Alias, London, 1972, p. 122, 123. 3. Historical Atlas or the Liberation War or the Peoples of Jugoslavia, 1941 1945, Belgrad, 1957, harta nr. 2. 4. Robert Paul Magocsi, The Shaping of a National Identity : Subcarpathian Rus' 1848 1948, London, 1978, p. 240. 5. Marlis Steinert, L'Allemagnc nationale-socialiste, 1939 1941, Paris, 1972, p. 316-317. 6. Sliders Hand-Atlas, Gotha, 1 933/35, p. 6, 56, 57, 58. . . 7. Westermann Grosser Atlas zur Wellyeschichle, Braunschweig, 1972, p.155. FRONTIR RES EN MOUVEMENT : CHANGEMENTS POLITICO-TERRITORIAUX EN L'EUROPE DE L'EST (1938-1947) résumé L'étude présente les changements territoriaux survenus en l'Europe central-orientale et du sud-est depuis l'accord de Munich (1938) aux traites de paix sign& a Paris en 1947. On met en lumière les cons& quences stratégiques et politiques des modifications de frontières pour lg Roumanie et sa politique étrangèregla voile et pendant la deuxième guerre mondiale. 63 Ibidem, p. 236-237. Autorul dS o descriere a celor patru sectoare ale frontierei. 64 Ibidem, p. 237. 65 V. F. Dobrinescu, op. cit.,p. 159, 167 www.dacoromanica.ro BASARABIA LA CONFERINTA ROMANO-SOVIETICA DE LA VIENA (1924) (II)

ION M. OPREA

Neputinta delegatiei sovietice de a se sprijini pe argumente istorice pentru a sustine dreptul" tkii, sale asupra Basarabiei s-aampli- ficat in momentul cind confruntarea a trecut pe tkimul dovezilor etno-, grafice. Pe acest teren delegatia romana, si-a putut asigura triumful punc- tujui au de vedere caci ea avea la indeminri numeroase mkturii pe care i le ofereau: struetura, originea etnicil, aria de rilspindirei evolutia cultural a romamilor dar, mai ales particularitritile modului lor de viatil. Atitudinea ei respecta componentele de baza, ale instructiunilor lui Bra- tianu care considera ca. terenul nationali interesele economice" trebuiau sa repiezinte argumente fundamentale" 1 in pledoaria pentru ap5,- rarea iutereselor romanesti impotriva pozitieisovietice. 0 asemenea linie de conduitil corespundea i recomandkilor, pe care Nicolae Titulescu le Meuse personalului legatiei romane din Anglia de a pune pe primul plan al propagandei consacrata justifickii drepturilor Homaniei asupra Basarabiei argumentul etnografic" 2. Recomandarile eelor doi oameni politici erau foarte pretioase deoarece se bizuiau pe concluzia bine motivatil cmkturiile etnografice atesta, cu prisosintil identitatea origiuii etnice a romanilor de pe ambele maluri ale Prutuluii neaga, implicit mice legatura, etnica, intro eii rusi 3. Pentru a pune in relief semnificatia acestei ide11titi marele istoric Nicolae Iorga afirma cii una din cktile sale intitulate Basarabia noastra," 1) eramenitil sii arate viata curat româneaseil a Basarabiei timp de atitea veacuri" 4. Dupil o atenta cereetare a vietii basarabene sub toate aspectele ei Nicolao Iorga se simtea indrepta,tit sii conchida : nu e ogor, monument, aseamint Jocal, neam vechl in Basarabia care sa, nu fie al nostril ; singe romanesc, fapta romaneascil, gind românesc" 5. Convingerea cii romanii din Basarabia sint o parto componenta a nallunil romane, care populeaz.A intreaga taril se intilneste si la numerosi romani rusofili. De pilat Lucretiu Paleiscanu care din ratluni politice sau din convingere a propagat ani de-a rindul ideea autodeterminkii Basarabiei si a altor provincii romanesti ping, la despktirea de statul roman a atras atentia, reprezentantilor Kominternuluii ai altor forma-

1 Arh. M.A.E., fond 71/1:1ISS an 1921,ol. 76 (nepag.) 2 Thidern. 3 Ibidem. 4 N. Iorga, Basarabia noasird, Edit.I Tipografiaearnul Roma'nese 1912, p. 1. 5 Ibidc, p. 164.

Revista istoricA", tom III, nr. 7-8, p 707-724, 1992

www.dacoromanica.ro 708 Ion M. Oprea 2 tiuni politico comuniste convocati la Harkov in 1928, ca moldovenii nu reprezinta o natiune aparte ; iar din punct de vedere geografici istoric meldovenii sint aceeasi ,rornani ea si românii din Moldova 6 0 parere identica an sustinuti unii oameni de cultura rusi adver- sari ai unirii Basarabiei eu Romania. Probabil c, respectul fata de faptele istorice si exigenta probitatii profesionale 1-a determinat pe istoricul siministrul imperiului tarist L. Kasso sa" declare in 1913 ca populatia rurala mezata la granitele rusesti adica cea din Basarabia nu s-a schimbat in cursul ultimulni secol. Gasim aici aceleasi trasaturi de caracter national ca si la moldovenii care locuiesc in afara imperiului" 7. Ping, si un adeversar notoriu al unirii Basarabiei cu Romania ca Sotov scria spre sfirsitul anului 1918 in revista Sovromenie zapiskiPopulatia moldoveneasca a fost straina nu numai de viata intelectuala ruseasca dar si de administratia ei de toate zilele" 8 El mai precizeaza catunci cind au sosit in Basarabia Noll stapinii au vorbit poporului in limba mi" si cprintremasele poporului rasturnarea civilizatiei ruse a fost un proeesfoarteusor" 9. Sintetizind esenta tnor asemenea constatari care oglindese realitati istorice incontestabile seful delegatiei romane la conferinta de la Viena sublinia ca in momentul cind a cazut sub stapinirea despotismului rusesc populatia Basarabiei reprezenta deja aceeasi natinne vie si unitara cu d singura limba comuna cu aceleasi trecut istorii en un caracter identic" " cu acela al romamilor de pretutindeni. Particularitatile etnice ale acestei populatii s-au pastrat neatinse de-a lungul atitor secole desi ele s-an plamaditi s-au consolidat intr-o pkmanenta confruntare cu Vieisitudinile aspre ale istoriei. Intre particularitatile etnice ale românilor din Basarabia si ale celor din reStul Romaniei nu s-a constatat vreo deosebire, nici macar intre vechea lor denurnire. Pentru locuitorii asezati in aria de raspindire a rornanilor dar in primul rind pentru cei din spatiul carpato-dunarean s-a folosit Inca din perioada premergatoare secolului al X-lea termenul de vlah 11. Acest termen a fost folosit exclusiv pentru a desemna pe românii 12 care au continuat slocuiasca' neintrerupt, pina la Nistru, teritoriul lasat de stramosii lor dacii romani, denumit de filosoful Lucian Blaga spatird mioritic. E adevarat ca in textele scrise rornanii din tinuturile dunarene 'nu sint mentionati decit din secolul al XIII-lea, cind au inceput, sa joace un rol istoric bine determinat. ca popor liber" 13 dar aceasta nu implieginexistenta lor ci indica numai aservirea lor de catre anumite pnteri straine Care le impun fie numele lor etnie fie pe acela al teritoriului supus stapinilor" 14. Totus,d in documentele slavone din secolul al XV-lea

0 Arh. C.C. al P.C.R., fond 1, mapa 68 din 1928. 7 L. Kasso, Rusia la Dunare 1913, p. 226. 8 S ovrerneniie Zapiski" nr. 5192 din 1918 (Vezi Manchester Guardian" din 26 mai 1 924" 9 Ibi dein . 10 Arh. M.A.E. fond 71/URSS an 1 924 vol. 76 (nepag). 11 G. Bralianu, 0 enigmai un miracol isloric: poporul roman S.I. Edit. StiintificA Enciclopedieá, Bucuresti, 1988, p. 103. 12 Nicolae Stoicescu, Conlinuilalea romanilor, Edit. Stiintificai Enciclopeclia, Bucu-. resti, 1980, p. 203. " G. I. BrAtianu, 0 enigma §i un miracol, isloric p. 108. " Ibidern.

www.dacoromanica.ro 3. Basarabia la Conferinta de la Viena (II) 709. cuvintal vlah apare in local celui de ruman care asa cum reiese din doeu- mentele românesti din seeolele urrnatoare inseamna' gran legat de glie 16, si care nu era decit sensul peiorativ al unui name etnic 16 Indiferent ins5, de sensul lui prirnar termenul de rum5in e un argument, in favoarea influentei institutiilor din Imperial Roman " care s-a resimtit firestei asupra vietii romanilor dintre Pruti Nistru. In favoarea influentei romane pledeazgi numerosi tormeni de origine latina folositi pentru a desemna operatiile mai importante din domeniul muncii agrieole ea de pilda : arare (a ara), seminare (a sema'na), colligere (a culege). sau pentra a desemna cereale cultivate ea : granum (griu), spicum (spre) etc. intilniti gra nici o modificare in limbajul românilor de pretu- t indeni. Identitatea originii etnice a românilor de pe ambele maluri ale Prutuhri si a culturii lor comune poate fi de asemenea ilustrag printr-un bogat vocabular care indicg nume de locuri, sate, coline, versante, unelte sidomenii de activitate. Toponimia ca i alti numerosi termeni de origine latina, care formeaza fondul principal de cuvinte al limbii romane si care completat cu o spo- radiet influeng sIava' circull in aceeasi m5sura in toate tinuturile roma- nes,ti de la Tisa la Nistru si de la Dunare la Marea cea mare. In fata acestor argumente vii pseudoteoriile care an circulat fortat despre o asazisit bimbit moldoveneascl in Basarabia deosebit'a de cea romang s-au dovedit a nu fi decit inventii lingvistiee confectionate in scopuri politice. La fel de convingator sint atestate origineai cultura comung a romanilor de pe ambele maluri ale Prutului prin caracterulsedentar al acestui popor, prin arta lui populara cu o vechime multimilenark prin elementele portului popular ilustrat pe Columna lui Traian, ea si prin creatia lui literarg, folelorica 18. Este eh se poate de izbitoareraspindi- rea aceluiasi folelor in toate provinciile romfinesti. Balada Miorita de pil- dit en melodia proprie numai ei, cintata si. recitag in Basarabia la fel ea si in Transilvania, Muntenia, Moldova, Bucovina si Dobrogea, confirmA caracterul ei general romAnesc" 19.Persistenta de veacuri a acestei balade ca si a altor perle folelorice dovedesc fitrit puting de tagada" cit romanii de pretutindeni aderA total si spontan" la aceleasi frumuseti poetice si csa Iumea mioritick era deja simtig de popor ca un univers deosebiti incomparabil" 20. In spatiul mioritic, imaginat de filozoful Lucian Blaga se intruchi- peaza dupit cum observA seriitorul si istoricul religiilor Mircea Eliade orizontul specific in care s-a formati traieste incit poporul roman" 21. La aceste m5xturii incontestabile se adaugI stilul comun de a-si construi locuinta, obiceiurile comune, cuvintele comune precumi acelasi fel de a fi al marilor mase de la tart care in tacere au urzit temelia 16 Ibidern, p. 104. " C. C. Giurescu, Isloria rornandor, vol.I,p. 238. " G. I. Biatianu, 0 enigmai on mirarol isloric p. 108. 28 Grigore Butureanu, Inca o dovadd la sldruinja rominilor in Daria Traiand, lnArhiva", II, 1890-1891, p. 470. "Mircea Eliade, De la Zarnolxis la Genghis Han, Edit. .5tiinlificAi Enciclopedick Bucu- resti, 1980, P. 230. 20 Ibidern .p. 232. 21 Ibidern.

www.dacoromanica.ro 710 Ion M. Oprea 4 neelintita a nearnului" 22 romanesc. Dar nu toate dovezile etnografice an aceeasi valoare si aceeasi insemnatate. In chip deosebit se remarca cele care atesta influenta romana caci ea a creati romanilor din stin(T6a Prutului si celor din dreapta lui un adevarat cult pentru descendeM a 1or latingAceasta deseenclenta a inceput sà constituie inca din secolul al XVI-leaiprincipalul motiv al orgoliului national" 234 Astfel, pe intreg spatiu locuit de romani, subliniaza Mircea Eliade Roma si ideealatiiii- t4Ai ocupa primul lee in formarea culturii romanesti" 24 pina la jumata- tea secolului al XIX-lea cind Bogdan Petriceicu Hasdeu a redescoperit" poporul dac. Bogatia arcrumentelor istorice, etnografice, lingvistice economice.nu lasa celor cre buna credinta nici o indoiala asupi.a caracterului romanesc al provinciei dintre Prut si Nistru si al majoritatii populatiei care o locuieste. El s-a pastrat neatins in ciuda masurilor de repro- siunei deznationalizare prin care autoritatile taristei apoi cele sovietice nlanuisera stearga once urmil a romanisrnului in Basarabia. Caracte- rul românesc al vietii basarabene a putut rezista la presiunea inumana siIndelungata a ocupantuluii datorita capacitatii provinciei de a-si pastra in cadrul imperiului multa vreme organizarea si legislatia ei pur nationala. .. diferite de organizarea celonalte provincii cu adevarat rusesti"25Delegatia rornang la conferinta a contestat once incercare de a se justifica ocupatia tarista a acestei provincii si a declarat cu deplin temei cii Basarabia face parte vitala din insasi organizarea natiunii romane"28,Ea a respins propunerea sovieticilor de a se gasi o procedur ri prin care sa se stabileasea apartenenta teritoriului dintre Prut siNistru. 0 asemenea propunere constituia in conceptia delegatiei române o tentativa la integritatea patrirnoniului national romanesc, si de aceea a considerat aceeptarea propunerii drept o imposibilitate absoluta"27 Statutul de unitate politica distincta in imperiul tarilor dar .rnai ales rezistenta impotriva oricarei asirniliri cu provinciile de la rasiritul Nistrului au impiedicat transformarea Basarabiei intr-o zona a spatiului rusose si deci intr-o gubernie a intereselor vitale rusesti. Situatia oarecum particulari a Basarabiei in imperiul tarilor s-a impus atentiei unui observator atent ca Ph. Viguel care a vizitat in 1823 aceasti nouil provincie alipitii imperiului tarist. El declara atunci ea Basarabia este o tara care nu numai ca se afla in conditii cu tolul particulare ca si provinciile balticei departarnentele poloneze reluate de Rusia dar care ea si regatul Poloniei si marele ducat al Einlandei are o existenta proprie. Tata ce o deosebeste mai ales de alte posesirmi ale noastre. Ea are propriul sau Consiliul Suprern, care reuneste puterea executiva, legislativai judecatoreasca28 Pe aceasi ii realitate istorica se bizuia primul ministru Ion I. C. Britianu cind, recoinanda, in instructiunile date sefului delegatiei.romane, sii sublinieze la conferinta de la Viena, ca Basarabia nu este nici Done-

Nicolac Sloicescu, Conlinuilalearomanilor,p. 217. 28Mircea Eliade, De la Zamolxis la Genghis Han, p. 85. 24Ibidem. 25Arh. M.A.E., fond 71/URSS, an 1924 vol. 76 (nepag.) 28Ibidem 27lbidem 30 28Ph. Viguel, No les el remargucs pantie ocl. 1823, Archives Ilusses, 1893, TI Moscou p. 6-7 (en russc).

www.dacoromanica.ro 5 Basarabia la Cemferitita de la Viena (II) 711 tul nici iTcraina uncle rusii sg,' poatg spune ea, au sau nu un interes economic vital"28.Lipsa acestui interes conjugatg cu caracterul pur rornânese al populatiei bastinase majoritare au impiedicat pe apologetii expansionismului tarist si sovietic si justifice in mod serios ocuparea indelungata, a Basarabiei, dar ceea ce pentru ocupantie un obstacol jenant pentru sustingtorii cauzei romanesti devine un argument. La conforinta de la Viena delegalia romang a invocat pe Rugg alte argnmente si pe cele de ordin demografic sustinind ea, in cadrul populatiei basarabene, bktinasii formeazg o majoril ate covirsitoareinerr6al rgspindita in mase compacte a°. Fenomenul se reflecta cit se poate, de grgitor in statisticile populatiei periodic intocmite de-a lungul ultimelor doug, secole. Folosirea acestor statistici impune desigur o foatte mare circurns- pectie deoarece autoritatile rusesti transformaserg recensamintele populatiei intr-un mijloc de justificare a cuceririlor teritoriale. De aceea autorit/tileoeupante nu oferg date precise ashpra numaruluii compozrtiei nationale a populatiei basarabene nici in momentul cind ea a egzut sub stgpinirea imperiului tarist, in 1812 31 nici mai tirziu. 0 anumitg lurnin aduc totusi doug marturii rusesti si anume cartea lui I. A. Skalkovsky "Histoire de la Province Novorossienne" 32j aceea a lui A. Zastchuk Materiaux pour la Geographie et la statistique de la Russie"3. Ambii autori constatg eiti dupg incetarea ritzboiului ruso-turc din 1812 si revenirea in targ, a celor care se ref ugiaserg peste Nistru si peste Prut, populatia Basarabiei se ridicase la 340.000 de locuitori 34. Potrivit analizei lui Z. Athore, din aceastg populatie aproximativ 25 30.000 de locuitori adicg circa 10% erau nemoldoveni 35. Dupg cgderea sa sub ocupatia imperiului tarist populatia Basara- biei a crescut constant ping la 2.750.000 in 1919 atit pe seama elementului autohton. eiti pe seama alogenilor 36 Schimbarea aspectului deniografic al Basarabiei dupg cucerirea ei din 1812, poate fi uringrita, si mai indeaproape tot pe temeiul unor statistici care egutau sg, justifice interesele autoritAilor tariste. In materialele pentru geografiai stalistica Rusiei, eulese de ofiferii statului major rus sipublidate in 1862 37 ea si in luerara Geographic de la province de Besa- rabie publicatg in 1878 numgrul moldovenilor reprezenta 75% din cifra globala, a intregii populatii din Basarabia 38. In alte surse documentare ca de pildg in Reeueil statistique militaire d'Oberautchey numgrul moldovenilor fatil de intreaga populatie

23 Arh. M.A.E., fond 71,I-BSS an 1 924 vOl. 76 (nepag.) 34Arh. M.A.E., l'ond 711URSS arm] 1924, vol. 76 (nepag.) : 31 Alexandre Boldour, l.a BcSsarabic et les relations russo-rournainc, Librairie LniNelsi- taire, Paris, 1927, p. 133. 32IA. Scalcovski,istoire de la Province `Xovorossienro, vol. II, 1838, p. 1 93. 33 A. Zastchuk, Materiaux pour la Geographic et la Stalistique de la Russie, Pelersbourg, 1862, 'vol. 1 p. 147. 34 lbidem 35 Z. Arbore, Basarabia in serolul al X IX-lea, 1898, P. 95-96. 36 Alexandre Boldour, La Bcssarabie el les relations ruso-roumaine, p. 134. 37 A. Zastchuk, Malcriaux pour la Geographic et la Statistigue recueilles par les officiers de l'Etat majorTusse. La province de Bessarabie, Petersbourg, 1862,I II, p. 147 (en russe). 38 P. P. Soroka, Geographic de la province de Bessarabic approuvé par le Comiti Central de Minislcre de l'Inslruction Public pour les écoles secondaircs el inferietu.s 1878, p. 80 (en russe).

www.dacoromanica.ro 712 Ion M. Oprea 6 a Basarabiei nu se ridicl pentru aceeasi etap5, decit la67%3°. Indiferent dacA se d5, crezare izvorului documentar care aratà c5, in deceniul al VII-lea al secolului trecut românii reprezentau75%din populatia Basa- rabiei sau izvorului documentar care arat6 c5, in acelasi deceniu acestia reprezentau nurnai 67% din totalul locuitorilor basarabeni un fapt rAmine in afara indoieliii anume c5, numArul bktinasilor a sc'azut in cursul unei junnitilti de secol de la 90% la75%sau67%40 Aceste cifre dar mai ales acelea pe care le ofer5, recensknintul popu- latdei din1897si care arat6 in chip tendentios c5, moldovenii nu reprezentau decit47,58%din populatia tota15," a Basarabiei constituie o mArturie a mAsurii in care se falsificau caracteristicile cantitative a fenomenelor demografice in Rusia si a abuzului de putere prin care autoritàtile imperiale alungau pe 135,stinatd din locurile lor natale. Fsafa" a se ocupa de practica omisiunilor voitesi a procedeelor tendentioase pe care le foloseau autorit54ile rusesti pentru a mistifica stratificarea nationalA a populatiei basarabene delegatia rorran5, la conferinta de la Viena sublinia un aclevIr evident, cind declara : Statisti- cile ruse din epoca de rusificare fortat5, vrind s5, arate, cnumárul rusilor e in crestere in provinciile m'arginase recunosc cmoldovenii, adic5, romanii, constituie masa populatiei basarabene" 41. Ea mai preciza cA potrivit acestor statistici rusii formeazg,8,05%si, ucrainenii 19,75% inclusiv armata, functionariii flotantii" 42 In raport cu aceste cifre culese chiar din statisticile rusesti afirmatia delegatiei sovietice la conferint5, c5, numsarul moldovenilor era in1918 inferior jumMtii populatiei totale a Basarabiei" sau c5, Bucovina era populath in majoritate de t'arani ucraineni" 43 dovedeste sau ignorant5,, sau rea credintg, sau dispret pentru faptele istorice. Dac5, se face abstractie de asemenea afirmatii care sfideazA realitatea istoric5, ritmine totusi s5, se explice reducerea nurnArului bitinailor cresterea, concomitentii, a steainilor in decursul primului secol de ocupatie ruseasc6 a Basarabiei. Fapte nurneroase probeaz5, c5, atit curba descresterii num5,ru1ui românilor basarabeni cit si curba cresterii numg- rului populatiei alogene nu sint efectul unor cauze naturale. Ele reprezinta' consecinte neindoielnice ale politicii antiromânesti a tarismului, care a continuat in forme t..d mai dramatice in epoca socialismului. Astfel cu prilejul fiedirui recens5,rnint, dup5, constatilrile istoricului Pelivan auto- rita,tile rusesti cilutau s5, modifice in favoarea kr raportul dintre numarul românilor si al strainilor. In acest scop observ5, Pelivan toti rom5,- nii din Basarabia care stiau s5, citease6 sau sa" scrie citeva cuvinte in limba rusa, erau inscrisi in rubricile nationalitAtii ruse" 44. Pe aceastit cale pur administrativ5, se inlocuia blazonul apartenen- tei bgstinasilor la ginta latincu stigmatul inregimentgrii fortate a acestora intr-o natiune strAinil structurii kr etnicei spirituale. 22 Rccueil Stalislique Militaire fait par les Oficiers de PEI& General Majeur K. M. Oberoutchey, 1871, p. 93-95 (en russe). 40 Alexandre Blodour, La Dessarabie el les relations russo rournaines, p. 136. 41 Arh. M.A.E., fond 71/URSS an 1924, vol. 77 (nepag). 42 Ibidem. 44 lbidem. Pelivan, Le nrouvernent el Paccroissernent de la population en Dessarabie, Paris, 1919 p. 25.

www.dacoromanica.ro 7 asarabia la Conferinta de la Viena (II) 71S

Existau Insi institutii statistiee ale imperiului care nu se multu- mean doar saseze eticheta ruseasca peste originea romana a bastinag- bor. In luerarea sa La Russie sur le Danube" profesorul L. Kasso vela- teaza cL informatiile ewe se primeau la departamentele, de la centrul Imperiului asupra Basarabiei erau scandalos de inexaete 45. L'annuaire de Russie" de exemplu, editat sub egida Cornitetului Central Statistic ad Ministeruiui de Interne pentru anul 1910 nici rnhear nu mentioneaza nationalitatea moldoveana adieiti roil-Ana desi ea constituie mai mult de jurnatate din populatia totala a Basarabiei. Daca lasarn la o parte asemenea omisiuni voitesitendentioaseti Ilium in consideratie numai acele date statistice calculate dupu eriterii nationale se poato ajunge la concluzia c spre sfirsitul secolului ad XIX-lea populatia romunilor din Basarabia fata de restul populatiei se ridieg, la aproximativ 70% ". Ruspindirea acestei mase a populatiei române3ti pe toata intinderea provinciei basarabene, nu este uniforma. Centrul Basarabiei era atunci populat aproape constant de o masa densu a bits- tinmilor pe cind in zonele din suduli nordul provinciei dar mai ales in orase cifra populatiei moldovene era egala cn aceea a populatiei alogerie"47 Problema raspindirii românilor basarabeni pe intreaga suprafata aprovinciei ca i ajustarea eompozitiei nationale a populatiei prin calcule mestesugite, prin includerea fortatu a ba*tinmilor in rindul alogenilor san puri sirnplu prin omisiunea moldovenilor din statistica demografica a Basarabiei nu reprezenta scopul ultim al autoritatilor de oeupatie. Ele au dovedit ca. nu se multumeau doar en falsificar ea realitAtii demografice a Basarabiei ci eautau s-o modifiee din ternelii. De aceea ehiar din momentul primei rupiri a Basarabiei autoritatile rusesti au elaborat planuri de represiune dura, combinate eu mijloace de atractie perfida. Alungate cu forta de pe paminturile lor natale sau ademenite prin promisiuni inselatoare mase mafi de moldoveni cautau sscape cle rigo- rile noii administratii. Dintr-un motiv sau altul migratia lor imbraca, uneori aspectul unui adevarat exod 4°. El incepe treptat din deceniul al 3-lea al seeolului al XIX-lea eind libertatile i drepturile promise de tarul Alexandru I s-au dovedit iluzorii si se intensifica spre jumutatea acestui seeol, cind guvernul imperial a renuntat la rusificare prin mijloace dulci" 49 si a trecut la rusificare fortata prin care s-a rupit rornu- nilor dreptul de a folosi seoli in limba maternai chiar citirti biserieesti in propria lor limba. Nemultumite ca majoritatea covirsitoare a rornânilor, preferau sa indure poverile fisealei represiunile de tot felul, deeit su-si puruseaseu meleagurile natale autoritutile rusesti au trecut la expulzari fortate. Mii de tarani moldoveni au fost expediati volens-nolens in Ucraina, Caucazi chiar in Siberia pia, la coastele oeeanului Pacific" 50 Urmárile dramatiee ale aeestor procedee barbare se resimt dureros chiar si pina

45 L. Kasso, La Russie sur le Danube. 45 L'annuaire de Russie, 1910. 47 Alexandre Boldour, La Bessarabie et les relations russo-roumaines, p. 137. 48 Ibidem, p. 433 49 Arehiv ',Islay Marxism Leninism U.V.K.S.C., Praga, torn I, Romania, 1920, a Bes- sarabie, p. 6. 60lbidem

www.dacoromanica.ro 714 ton M. Oprea 8

in vremui ile noastre. Sint edifieatoare cerceta rile unei mishmi militate române din cursul primului razbei mondial, care a gasit la Vladivostoe fgin regiunile invecinate aproape 30.000 de tarani moldoveni alungati de pe meleagurile lor natale si care cereau sa fie repatriati 51. In locul mokiovenilor alungati autoritatile ruse0i atrageau pe cai diferite elemente straine, dar mai ales ucraineni si rusi. Pe intreg teritoriul Basarabiei eu o suprafata de aproximativ 42.000 km2 adica mai mare decit Belgia 52 au inceput sa vinil, din fundul Rusiei si al Turciei numeroase elemente fie minate de saracie fie ca sa-si acopere trecutul adesea dubios. An de an s-au asezat pe teritoriul Basarabiei o adevarata pinza de neamuri straine dar indeosebi :rusi, ucraineni, evrei, bulgari, germani, polonezi, tigani, gagauzi, aimenii greei cautind cum spune poetul : paminti apa". Istoria acestei colonizari sistematice, scoaLe la ivealA felul cum au navalit unele dupa altele valuri de alogeni, care nu au nimic conmn cu populatia autohtona, moldoveneasca" 53. Ea mai arata ca, nu nobilimea ei taranii moldoveni an suferit consecintele colonizarii" 54. Ramasa in Basa- rabia de pe vremea eind o batea vintul din toate partile aceasta saminta de venetici a fest totw,d tratata dupa legile ospitalitatii romanesti. Multi an devenit cetaleni loiali, in timp ce altii au refuzat sa respecte cele dona cconditii elementare, care se cer, de regula minoritarilor colonizatii anume : sa uite ca au fost cindva cetatenii altui stat si saiba constiinta clara ea nu sint decit cetateni ai statului roman, egali in drepturi on populatia majoritariti. In lipsa argumentelor istoriee, etnografice si lingvistice, delegatia sovietica se iefugiaza pe terenul autodeterminarii rationale singurul care puteasa-iofere un eimp de manevra diplomatica pe eit de larg pe atit de prielnic sofismelor. In consecinta ea declara la conferinta ca dreptul natiunilor de a dispune de soarta lor este dupa revolutia din octombrie principiul fundamental care serveAe drept baza, a existentei popoa- rotor ce locuiese pe teritoriul vechiului imperiu rus" 55. Pentru a sublinia ca valoarea acestui principiu este superioara oricaror argumente care se invoca intr-o asemenea materie seful delegatioi sovietice precizeaza : dupa acest principiui nu dupa vreun oarecare drept istoric se conduce guvernulU.R.S.S.-uluipentru a stabili raporturile sale cu statele vecine"50. Principiul autodeterminarii formulat inca din timpul marii revolutii franceze 573 adoptat in martie 1917 de catre sovietul muncitorilor sisol- datilor din Petrograd 58 recunoseut in acelasi timp de guvernul provizoriu al lui Kerenski, si apoi, introdus in declaratia drepturiler natiunilor din Rusia dupa izbucnirea revolutiei din octombrie a stat la baza miscarii de eliberare nationala a populatiei basarabene ca si a celorlalte popoare din Rusia.

51/Went,p.5. 52 N. Tilulescu,Discuisuzi,Edit. Stiintificil, Bucuresti, 1067, p. 253. 52 Alexandre Boldour,La Dessarobie el les telalions russo-roamaines, p.192. " Ibidem. 55 Arh. M.A.E., fond 71 /MISS anul 1024, vol. 76 (nepag). 5° Dokurdenti!mond polilikiSSR, torn VII, Gospolitizdat, Moskva, 1063, p. 166. 57 Alexandre Boldour op. cit., p. 283. . 58 Lvov Rogatchevsky, Les materiaux de la Grande revolution de 1917, Moscou, 1-917, p.15.

www.dacoromanica.ro 9 Basarahia la Conferinta de la Viena (II) 715 Recunoscind acest adevar istoric delegatia rornana la conferinta de la Viena infatiseaza modul in care s-au intensificat manifestarile nationale ale moldovenilor din Basarabia dupa revolutia din 1917. Ea subliniaza indeosebi principalele etape ale acestei miscarii anume : formarea partidelor nationale, constituirea unei armaie proprii, organizarea militiei populare si in sfirsit, romanizarea scolilor si bisericilordepe teritoriul Basarabiei 59. Paralel cu infaptuii ea acestor masuri congresul soldatilor rnoldo- veni, de comun acord cu toate partidele politicei organizatiile locale aproclamat la 22 Octombrie 1917 autonomia Basarabiei iar a doua zi a creat Sovietul Suprem al republicii denumit Sfatul Tarii 6° Acest organ legislativ national a proclamat in primele zile ale lunii decembrie 1917 Republica I)emocratica, Federativa Moldoveneasca iar la 24 ,ianualie 1918 a declarat independenta Republicii Moldova 61 Evolutia evenimentelor care au format osatura miscarii nationale basarabene dupa abdicarea tarului Nicolae al II-lea la 15 martie 1917 si pina la sfirsitul anului 1918 a retinut in chip staruitor atentia celor doua delegatii la conferinta. Apriga a fost disputa pe care au stirnit-o problemele patrunderii armatei romane peteritoriul basarabean, la 13 ianuarie 1918, unirea Basarabiei cu Romania la 27 martie 1918 si competenta SfatuluiTgrii. Ignorind realitatile bine cunoscute delegatia sovietiea afirma la conforinta catit adunarea deputatilor care a hotarit unirea Basarabiei cu patria mama cit si adunarea acestora din 27 noiembrie 1918 care a ho- tárit renuntarea la conditiile unirii stipulate in actul din 27 martie au avut loc in imprejurArile violiirii grosolane a statutelor care reglementeaza lucrarile organelor reprezentative si regulamentul Sfatului'Orli"62 . Prin exagerari voitei prin folosirea unei terminologii inadecvate delegatia sovietica a continuat sdeformeze realitatea istorica atunci cind sustinea cambele hotariri au fost luate snb presiunea ocupatiei sia teroarei militare romane in Basarabia" eii orasul Chisinau era plin de trupe romane" si ea, sediul Sfatului Tarii era impinzit (1,e trupe" 6 3. Pentru a pune in relief sensul acestor grave erori istorice e suficient sa urmarim faptele petrecute, dimensiunea lo,r reala dar mai ales adevarata lor sernnificatie. Intemeindu-se pe aceste fapte delegatia romana atra- gea atentia ct guvernul roman nu a intervenit in procesul autodeterminarii nationale din Basarabia si cii chiar daca ar fi vrut s-o faca n-ar fi putut deoarece 1-ar fi impiedicat conditiile externe s,d anume : frontul german pe Sireti descompunerea armatei ruse" 64, Nu se cunosc presiuni facute de autoritatile romane asupra Sfatului TArii spre a-I sili sii voteze unirea. Au existat se arata in raportul delegatiei romane, de ambele parti victime in timpul operatiunilor din ianuarie 1918 efectuate in Basarabia sub supravegherea autoritatilor Republici.i Moldovenesti, pen- tiustAvilireaanarhiei provocate de trupele ruse rebele si de numeroase 59 Alexandre Boldour, op. cil, p. 283. 66 Arh. M.A.E., fond 71/UBSS, an 1924, N ol. 76 (nepag.) IhIdem. 62Ibi dem., 63 Ibidem. 64 Ihidem,

www.dacoromanica.ro '716 Ion M. Oprea 10

grupuri de dezertori care jefuiau, masacrau 5i incendiau totul in drumul lor" 68. Toate organele politice basarabene kd in primul rind Sfatul Tarii an asigurat desfkurarea procesului autodeterminarii pin& In pragul desa- vir;drii lui adica pIn, la 13 ianuarie 1918 in lipsa totala a armatei romane. Abia la 13 ianuarie 1918 5i-R11 Meat aparitia pe teritoriul Basarabiei primele deta5ame1Ite romane5ti urmate dupa sase zile de unitati intregi care au fost amplasate in afara rnarilor ora5e. Sosita dupa cc Sfatul TANI luase primele masuri hotaritoare pentru infaptuirea autodeterminarii, arrnata romana, s-a pus in intregime la dispozitia autoritatilor Republieii Moldovene Independente" 66. Ea niti nu putea sprocedeze altfel de vreme ce patrunsese pe teritoriul Basara- biei la invitatia expresa a Sfatului Pail 5i a altor organe politice mol- dovene5ti constituite Inca din ultimele luni ale armlui 1917. Dupa cum, afirma reprezentantul guvernului Bratianu la Conferintta, armata romana a respeetat en strictete integritateaautoritatilorlocale5ieentrale basarabene. Despre mobiluli imprejurarile, tare an determinat intrarea unita- tilor militare romane5ti in Basarabia reprezentantii guvernului Brtiairn declarau la eonferinta : Trupele romane nu au venit decit ca urmare a invitatiilor clare1i presante pe care Sfatul Tarii le-a adresat guvernului roman incepind de la 24 decembrie 1917" 1'. Prin venirea lor s-au asigurat : masurile de politie, paza depozitelor militare, ocrotirea populatiei civile 5i salvgardarea ordinii in spatele frontului" 68. Prezenta armatei romane intre Pruti Nistru devenise intr-adevar o necesitate en atit mai imperIoasa eu cit potrivit unor martori oeulari dezordinea se instalase In toate sferele vietii basarabene. Anarhia releva o publicatie din Paris cre5tea vazind cu ochii lua proportii formida- bile" 89. Realizata cu scopul de a pune capat dezordinii, din spatele frontului, introducerea armatei române, nu putea fi dupa observatia prii sovietice, decit provizorie. Delegatia romana a fost de acord eu aceastá observatie declarind : in 1918 in momentul chid trupele române au trecut in Basarabia patrunderea lor nu a fost facial efectiv deeit intr-un spirit provizoriu, fiind o operatie pur strategica," ". Intrucit fusese stabilita, de comun aeord cu autoritatile Republi- cii Independente Moldova" patrunderea trupelor romane in Basarabia nu putea ascunde sub nici o forma intentii anexioniste 71 Mai mult guvernul roman 5i-a mentinut trupele in Basarabia respectindu-i neconditionat independenta. 0 marturie a eomportamehtnlui rezervati loial pe care guvernul de la Iasi I-a manifestat fata, de Basarabia se grises3te in acordul semnat

55 Ibidem. 55 lbidem. 57 Ibidem. 68 Alexandre Boldour, op. cit., p. 156. " Ibidem, p. 157. " Ibidem. n Arh. M.A.E. fond 71/URSS, an 1924, vol. 78 (nepag.)

www.dacoromanica.ro 11 Basarabia la Conferinta de la Viena (II) 717 la 5 martie 1918 intre primul ministru Averescu si Cristian Racovski 72. Aceastrt intelegere stabilita intre guvernul generalului Averescu pe de o parte si Colegiul autonom, Rumcerodul Consiliul Comisarilor poporului din provincia Odesai Comitetul executiv local al Sovietelor pe de aka parte are, dupa, cum preciza delegatia romana, aceleasi caracter miii- tar si nu putea in c.onsecinta, shotarasea, soarta politica a Basarabiei" 7 2. Ea nu putea sjoaee un asemenea rol si pentru faptul ea fusese incheiata cu organele sporadice care nu reprezentau guvernul rus regulat ci interese pur locale" 74. FAA de aceste organe locale, primul ministru Averescu nuF3i-a luat obligatia de a evacua trupele romane din Basarabia. Tn raspunsul guvernului roman la propunerea Ruineerodului de a aplana conflictul ruso-roman generalul Averescu scriaToate clauzele propunerii sint acceptate, astfel cum au fost expuse, cu exeeptia eonditiei cuplinse in prima clauza care propune imediata evacuare a Benderului" 78. Aceasta hotarii e a lost comunicata Colegiului Autonom de la Odesa printr-un act care stipulaca: Basarabia mi va fi evacuata" 72 deoarece dezordinea generala inca ameninta spatele frontului roman. Acceptind acordul cu modificaiile introduse de guvernul roman reprezentantii organelor locale sovietice dill Odesa au considerat Con- flictul dintre cele doua taxi aplanat. Imediat dupa stingerea conflictului ruso-roman aceste organe au disparut. Ele deci nu si-au mai indeplinit obligatiile luate NA de guvernul roman prin acordul Averescu-Racovski care de altfel nici n-a lost ratificat ". In afara de faptul cn-a intrat niciodata in vigoare acest acord nu face nici o mentiune asupra competentei sale de a schimba soarta politica a Basarabiei, care inca din 24 ianuarie 1918 ii proclarnase independenta si deci putea sa-si hotarasca singurti viitorul. Pentru a intelege pe deplin pozitia guvernului roman trebuie sa se aibit in vedere ea, intelegerea dintre Averescu si Racovsky, a lost incheiata in conditiile cind Basarabia isi proclamase deja independenta. In afara de acest conside- rent ca si de faptul cn-a fost pus niciodata in vigoare aeest acord nici nu face vreo mentiune asupra competentei sale de a schimba statutul politic al Basarabiei. In consecinta organele Republicii Moldovenesti Independente au folosit dreptul populatiei la autodeterminares,i fara sit tina seama de pretentiile autoritatilor emir ale sau locale sovietice ori de prezenta armatei romane, au propus inca, din ziva de 25 mar tie 1918 unirea Basarabiei cu Romania care, dupa o discutie de 3 zile in sectiile adunarii a fost votata in fata unui public imens" 79. Unirea Basarabiei cu patria mama a fost proclamati in mod solemn .. .la 27 martie 1918" 79.

"Ibidem. 73 lbidem. 74 Ihiclern. 75 Alexandre 13nldour,op. cit., p.383. 75lbidem, p.85. " Ibidem, p. 86. 78 Arh. M.A.E. fond 71/1.:RSS an 1924, vol. 76 (nepag) 78 Ibidem.

3 c. 3593 www.dacoromanica.ro 718 Ion M..Oprda. 12

,,Unirea subliniazg delegatia romang la conferintg a lost pro- elamatg de dicta generalg a provinciei SfatulThrii"80.Unirea din 1918 ,a dat nastera la multa discutii controvarsate atit in tabgra partizanilor -eit P in tabara adversanilor ei. Dacg lasgm la o parte avalansa acestor dtscutii in care P-au facut loei pove.sti absurde putem desdoperi mai usor eauzeletwilit in .eolutia istorieg a acestei provincii. Votul Sfattilui TAO din.1918 scrie xnarele diplomat Nicolae Titulescu, trebuie legat de trecutul istorie.P nu de evenimentele militare din ianuarie 1918" 81. EX- primind conceptia diplomatiei rornânesti el sublinia caevenimentele antaripare (anului 1918) fac din restituirea Basarabiei o thestiune de (mns.) dreptate- istorica," 89. . Actul unirli a fost inminat regdlui Ferdinand p guvernului roman, de dare reprezentanti autorizati ai Basarabieii anume, de presedintelo ,.fatutui Prii Ion Ineulet §i. de primul ministru Ciugureanu.83. Eliberat vremelnic de grijile razboinlui da urmare a incheierii- pgeii Aeparate de la Bucuresti roman accepta unirea care dealtfel inai.fusese propusa de Sfatul6ouvernul aminata de eonducatorii Romaniei din cauza instabiitll. ce domnea In Basarabia 84. Tot ceea ce s-a peffe- cut .in Basarabia, dup6.unire conStitnia o alacere interna" a Ronlaniei deelar4 delegatia. roman& la conferinta de la Viena. Delegatia sovieticA respinge acest pullet de vederei ststinindre- tcniilepecare guvernul .sovietic le-a formulat asupra Basarabiei spre sfirpttil lunii ianuarie 19.18 cind a rupt relatiile diplomatice cu Roma, ltia a? considerat eSfatul Tarii .nu avea competenta juridica.p. politica necesare ca sproclame unirea. Ea a afirmat de pilda ca : Sfatul rii pu.avep, dreptul shotaraseg.o problema vitala pentru o tara intreaga ca .problema formai de existenta politica a Basarabiei"i ca el a fost creat ,,in viTtutea dispozitiilor Mate de congtesul panrus al organizatiei jniljtare moldovene, in scopul exclusiv de a administra provizoriu Basa-. rabia pina la. convocarea constituantei p pentru organizarea acestei con- yecari' 86: . Pentru a restabili adevärul despre constituirea p competenta parlamentului basarabean delegatia roman a a evocat mersul faptelor istoride. Ea 9precizat eg Sfatul Tarii s-a format pe aceleap baze ca p dietele create in Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia si Bielorusia i ca deci e falsa parerea" dupa care ...;,,Sfatul Tarii nii avea dreptul sa dispuna de soarta Basarabie 86. Cei care pun la indoiala autoritatea Sfatului Tara nu 'mt. sg vadg ea acest- parlament s-a constituit prin procedee democratibe iar hotari- rileluisatisfaceau in chip desavirsit principiile democratiilor occidentale. In eursul alegerilor pentru .Sfatul Tarii reprezentarea diferitelornatio- nalitati departe de a fi arbitrara cum sustin adversarii tinirii a facut

80Ibidem. 81Manchester Guardian" din 26 mai 1924 82Ibidem. 83Alexandre Boldour, op. cit., p. 86. 84 Arli.M.A.E. fond 71/UBSS, an 1924, vol. 76 (nepag.1 "Ibidem. 88 Ibidem.

www.dacoromanica.ro i3 Basarabia la Conferinta de la Viena (II) 719 loc unei desavirsite echitati. Astfel potrivit datelmi furnizate de Biroul congresului militar din 8 noiembrie 1917 in componenta Sfatului Tarii an intrat : 105 moldoveni, 15 mil aineni, 14 evrei, 7 rusi, 2 bulgari, 2 germani, 1 polonez, 1 aimean, 1 glee, 2 gilgauZi 87. Toti deputatii Sfatuluitail si-au exprimat liber votul in sedinta care a hotarit unirea Basarabiei cu Romania. Aka se face ca aceasta hotarire a fost acceptant de o majoritate atit de impunititoare incit prezenta unor indecisi n-ar fi modificat rezultatul general" 88 Intr-adevr actul unirii savirsite in 27 martie 1918 a fost adoptat eu 86 de voturi peutru, 36 de abtinerii en 3 votmi contra 89 A ceste cifre oglindese fireste realitatea dar pentru allarea intregului adevar este necesar sit se eunoasca simobilul care i-a determinat pe unii deputati si1se abtina de la vot. Dc pilda reprezentantii consiliului taranilor in Sfatul Tttrii Schmidt si Tiganeo s-au abtinut sub pretextul ca, infaptuirea unirii, era de competenta constituantei 8°, cind de fapt e an adoptat aceasta pozitie neaviud nici o legatura eu Basarabia 616 primul fusese in timpul tarisrmilui avocat practicant la Petrograd iar al doilea era inginer iiStatele Unite ale Americii O. Critica Matta Sfatului Tarii pentru ca infaptuind unirea a savirsit acte g.uticonstituOonale este neintemeiata, deoarece se stie e?1, orgarml care reprezinta put erea suprema regelei parlamentul, nu slut responsabile decit in fata poporului" 02.Daciti aceSte organe supreme abuzeaza de putet ea lor, poporul printr-o sfortare generala poate sa des- tituie guvernuli parlamentul si sa aseze in locul lor alte organe alese. Or critica pe care au adus-oi Inca o adue Sfatului Tarii adversarii actului unirii nu urmareste sa ofere vreo solutie juridica sau politica problemei Imi discutie. Ba ii propune teluri mult mai pragmatice si anume sapuna imperialismul sovietic intr-o lumina convenabila. Motivul acestor aspiratii nu-1 constituie deci drepturile istorice alG Uniunii Sovietice de altfel inexistente ei posibilitatea de a mentine puterea sovietica19 Basarabia. 1 , In acest scop delegatia sovietica la conferinta de la Viena a reluat ideea plebiscitului pe care il Eocotea un mijloc avantajos de a solutiona problema basarabeana in profitul Uniunii Sovietice. Prin propunerea facuta delegatia sovietica voia sIt sugereze in mod discret ca atitudinea guvernului sovietic nu trebuie interpretata ca o renuntare coMpleta la orice drept asupra Basarabiei, sau ea o declaratic, ca el se dezintereseaza de soarta viitoare a provinciei dintre Pruti _Nistru. Printr-O asemenea propunere delegatia sovietica tinea cu mice pret sa inscrie atitudinea Kremlinului intr-un principiu general dupiti care numai statul care considera cIt are dreptul asupra cutarei sau cutarei provincii poate sIt récurga la plebiscit" 93.

97 Alexandre Boldour, op. cit., p, 150 88 Ibidem, p. 185. 89 Dr. Cazacu, Moldova dintre Prot si Nistru, p. 321. 9° Gberrnan Pinlea, Mallurii ale unui participant la Conferinfa romdno-soviellicti dc la Viena (1924), In Revisla isloricii", tom I, nr. 4, p. 393-401/1990. " lbidem 92 Alexandre eBoldour, op. cit.,p. 173 lbidem, p. 92

www.dacoromanica.ro 720 Ton M Oprea 14

Prin urmare sub motiv ca doreste o elucidare completa a chestiuni- bor litigioase dintre cele doua tari delegatia sovietica a insistat asupra solutionarii problemei Basarabiei pe calea unni refet endum al populatiei basarabene organizat legal si in conditii care sa garanteze deplina Jibertate si caracterul normal al manifestraii vointei sale"94. Din grija simulata penult populatia basarabeana guvernul Uniunii Sovietice isi facuse o sursa de argument e pentru justificarea referendumului. Pledoaria delegatiei sovietice pentru organizarea plebiscitului abunda in afirmatii aparent justificate dar in realitate contladictoriii neinterneiate. in cuprinsul ei se mentioneaza mai intii ca guvernul so ietie nu insista de loc asupra mentinerii Basarabiei in sinulURSS-ului"95,iar apoicA UR SS este obligata sa declare categoric ca. . nu si-a dat si nu-si da consinrcamintul la inempotarea Basalabiet in Romania" 96 Motivind acest avertisment delegatia sovietich afirma ea clupa ppinia guvernului sau rnajoritatea populatiei Basarabiei suporta cu gre- utate incoiporarea sa artificiala in Romtinia" 97. Acestor incereariinutile de a masca adevatata intentie pe care o nutrea guvernul sovietic prin organizarea plebiscitului, le pune capat declaratia facuta reviAei poloneze Kuryer Polski, de dare comisarul pentru afacerile exteine Maxim Litvi- nov..In declaratia sa Litvinov subliniaziti cit intrueit principiul autode- teiminitiiinatiunilora cauzat multe saciificii teritoriale din partea Ma- siei Sovietice ... guvernul sovietic a cerut un plebisciti intoarcerea Basarabiei la Ucraina pe baza drepturilor istorice" 99 Prin urmare plebiscitul era conceput ea o cale sigura de intoar- cere a Basarabiei la Ucraina". 1Cu e pentru prima oara in istorie, cind rnarile puteri pregateau minutios rezultatul plebiscitelor in favoarea lor. Exemple graitoare ofera plebiscitele din timpul Marii Revolutii franceze, gratie carora atitea comune belgiene impreuna cu orasul Liege fusesera incorporate Frantei 99. In consecinta guvernul sovietic desi.nu avea nici un drept asupra Basarabiei, a propus totusi plebiscitul, deoarece el s-a condus intotdeauna dupd un principiu. pe cit de straniu pe alit de avantajos luisi anume :ce este al meu ramine al meu, iar cc este al tau punem in discutie. Tendinta guvernului sovietic de a repune in discutie problema Basarabiei pe calea plebiscitului dovedea fie necunoasterea treeutului siaunor acte ale autodeterminaiii din anii 1917 si 1918 fie savirsirea unui abuz de putere. Desi oscila intre aceste supozitii delegatia romana a respins parerea ca referendumul ar face parte din metodele sistematicei eonstante ale obiticii guvernului sovietic. Pe buna dreptate delegatia romana observa ca nu prin acest mijloc guvemele sovietice si-au instaurat puterea lor" th° in diferite republici unionale si totodata nu prin acest mijloc ele

94 Arh. M.A.E., fond 71 /UBSS an 1921, vol. 76 (nepag.) 95 Ibi dem. 9° Ibidern. "Ibidem 98 Kuryer Polski" din 9 aprilie 1924. 99 Alexandre Boldour, op. cit., p. 284. 100 Arh. M.A.E. fond 71 /1.511SS an 1924, vol. 76 (nepag.)

www.dacoromanica.ro 15 Basarabia la Conferinta de la Viena (II) 721 au Axial itsoarta populatillor vechiului imperiu rus" 101 sau a acelor care au lost ulterior inglobate in Uniunea Sovietiea. Cftguvernul sovietic respinsese la el acasä plebiscitul pe care ivoia FA-1 organizeze in Virile altora era un lapt notoriu. Intr-una din luerarile sale consacr ate revoluVei din octombrie Leon Trotzki preeizaipropune- rea de a indeparta armatele sovietice din Georgia si de a organiza 10)1 referendum sub contr olul comisiilor mixte compuse din socialistii com-u-r nisti reprezinta o capcana imperialista, de calitate, inferioara -sub drape, lul democratiei si al autodetenniudrii nationale" 102. E cel putin eiudata logiea dupa care metoda referendumului era socotita in perialista, ;;i deci rea in interiorul URSS-ului si aceeasi metoda..- era socotita buna in Basarabia" 103. Se ignora eu build stiinta, prin aceasta logica originala casa cum mentiona la conferinta delegatia romana pentru determinarea. unci formatii pol tice independente" 104 cum era Basarabia la inceputulanult4 1918 era suficient earacterul national al populatiei. La baza punetului de vedere al deleaatiei romane au lost puse iris- truetiunile primului ministru Ion I. C. eratianu in care la un moment dat'se menVona :Referitor la eventualitatea propunerii unui plehiscit il yeti refuza, nu pentru ca nLam fi convinsi de rezultatul lui, dar pentri:r. ca urmarind pacilicar ea Basarabiei plebiscitul ar redeschide rana si Mita- rita spiritele intre majoritatea si minoritatea"10° nationala. Guvernul roman a respins plebiscitul si din considerente internationale. Cu alte cuvinte.(1 nu irea ca prin acceptarea plebiscitului sii intre intr-o -contra:. dictie flagranta cu aliatii sai" en care incheiase un tratat menit sii r6cu- noaseiti oficial revenirea acestei yovincii la BornAnia" 106 Sub imperiul I ecesitatii de a req32cta considerentele lui Bratianu, delegatia romana, afirrna cii dad, guvemul de la Bucuresti, ar fi cunoseut intentia sovieticilor, de a propune discutarea plebiscitului el ar fi refuzat sa", trimita delegati pentru inceperea negoeierilor pe aceasta baza" 1°7, Pentru a res)inge propunerea delegatiei sovietice-Britianu cer0a reprezentantilor Rominiei sii uzeze de toate argumentele in rindul carora- un loc aparte avea autoritatea tratatului de la Paris. Asupra continutului F?ivalorii juridice a tr atatului relativ la Basarabia, incheiat la 28 octombrie 1920 ambele delegatii si-au afirmat punctele lor de vedere. Delegatia sovietica sustinea ca Tratatul intre principalele puteri aliatei Romania relativ la Basarabia semnat la Paris fari participarea Busiei si iTerainei nu are, din punctul de vedere al URSS-ului mci o valoare juridica" 108 Tagaduirea acestei valori se intemeia pe lipsa sen-inaturii Statelor Unite ale Americii de pe tratatul relativ la Basa- rabia incheiat in 1920 intre Anglia, Franta, Italia si Japonia pe de o par-

lot lbidem. 102 Leon Trolzki, Thobleirele fundurnenlale ale revoluliei, 1923, p. 310. 1°3 Manchester Guardian" din 26 mai 1924 101 Arh. M.A.E. fond 71/U1ISS, an 1924, vol. 76 (nepag.) 105 bi dem.

1041 Ibi dem. 107 lbi dem. 108 lbi dem. www.dacoromanica.ro 722 Ion M. Oprea 16 te si Romania pe de altA parte. Absenta acestei semnaturi dealtfel,upli- nit, ulterior pin declaratia secretarului de stat American favorabilA unirii Basarabiei nu are insA o importantA hotAritoare, deoarece chestiunea basarabeanA privea numai interesele Europei 109. tntr-o Si mai mare mAsurA e atacatA validitatea tratatului din 1920, prin invdcarea incheierii lui MIA consimtAmintul Rusiei 10. Reprosul acesta este la fel de vulnerabil ca si ee l. care priveste absenta semnAturii sovietice, cad el nu tine seama de influenta pe care miscarea de ëlibera- re nationalA, din Europa a avut-o asupra dreptului prin anularea unei serii de legi interne si tratate internationale ale Rusiei 1". Or puse in fata acestor ModificAri de ordin juridic, Marile Puteri Occidentale, nu puteau BA lase Basarabia intr-o stare de iregularitate legislativA pentru un timp nedefinit" 112. Nu este gnu srt se constate cprin incercarea de invalidare a tra- tattilui din 1920 se sustine, in fond obligativitatea RomAniei de a core Basarabia de la Rusi. Impotriva aceritei pretentii s-au ridicat numerosi juristi romanisi strAini. Nicolae Titulescu declara foarte rAspicat : nu trebue scerem niciodatA Basarabia de la rusi. Aceafda ar insemna cusii au dobindit-o in mod legal. :Mai mult aceasta ar afecta tratatul din 1920" na, El considera nelntemeiati chiar pAgubitoare cererea de recunoastere a Basa, rabiei de cAtre guvernul sovietic. A cere recunoasterea onisA a acestei anexiuni inseamnA a renunta la 2000 de ani de posesiune, inseamnA ratifi- carea noastrA a violArii contractului international comise de Turcia in 1812, insemanA recunoasterea complicitAtii Buso-turce ca sprsA de dropt"4. De altfel tratatul relativ la Basarabia rut a creat dreptul acestei provincii de a se uni cu RomAniA ci numai 1-a eonsaerat pe plan international. 0 asemenea stare de liucrurt nici nu a fost posibilA atita vreme cit unirea Basarabiei cu RomAnia fusese inaptuitA prin lupta revolutionarA a poporului cu mult inainte de inaugurarea conferintei de pace de la Paris. Cu definirea pozitiilor fatrt de tratatul din 1920 relativ itt Basarabia s-a ihchis,i corcul problemelor ridieate in cadrul conferintei romAno-sovietice de la Viena. Nici o problemA ridicatA la conferihtA n-a fAcut obiectul unei negocieri propriu-zise cAci guvermil romAn dAduse mandat expres delegatiei sale sa arate cA raporturile de bunit vecinAtate nu pot exihta fArà fixarea granitei, or fixarea granit ei in seamnA recunoasterea unirii Basarabiepni. Prin indemnul sAu BrAtianu -voia sA arate cA in conceptia diploma- ioiromanestiprietenia intro, state si popoare nu este neconditionatA.

109 AleNandre Boldour, op. cll., p. 202. 110 Ibider. 111 113Ibidern. 113Arh. C. C.al P.C.R. fond 103, dosar nr. 8083, p. 5. 114 ibidein, p. 9. 115 Arh. M.A.E. fond 71/URSS an 1924, vol. 76 (nepag.)

www.dacoromanica.ro 17 Basarabia la Conferinta de la Viena (II) V23

.JJA IWSSARABIE A.. LA- CONFPRENCE ROUMANO-SOVIETIQUE DE -VIENNE (19,4) (II)

'eS".141/1d ' Dans cette deuxième partie de Pétude on, suit le cours,des debates h la 'Cdnférence qui, au fur et a mesurecpfilsavancent, clemielanent (art affrettethent de plus en plus implacable entre les &legations roumaine et soviétique. Au cours des debat,s, les délegués du crouvernement Bratianu con- 14nuentainvoquer 4 Pappui: de leur pointde vue de nombreux argu- mentso en premier lieu ethnographiques, que l'histoire du peuple rot- main offre généreusement.

. Privée Warguments similaires la délégAtion goviéficpie.voit le fon- dement de sa position de- plus en plus periclitec Les tknoionages ethnographiques- attestent abondamment Pidentitér trorigine'etIliqte deg- Ron- mains sur les deux rives du Prouth et nient implicitement toute liaison ethnique entre ceux-ci et les Ukrainiens, Busses et autres populations allogènes. Ces témoignages dernontrent que le caractere national roumain s'est maintenu le long des siècles en Bessarabie, malgre les vicissi- tudes de l'histoire. Dans une synthese de cette Write historique, Nicolas Iorga affir- maitil n'ya pas de champ, de monument, d'établissement local, d'an- ciens habitants en Bessarabie qui ne soient des &Ares ; sang roumain, action roumain, pensée roumain". L'historiographie roumaine n'a pas hésité a mettre en relief cette realité ;iplusieurs reprises, elle a insis- té sur : les traits etbniques du peuple roumain de l'espace carpato-danu- hien, qui s'étend au-dela du Dniestr ; le sens des termes de rumelib et vlah ; le fonds lexical de base de la langue roumaine ; le caractere sédentaire du peuple roumain ,la toponymie ;l'art vestimentaire spécifique, les coutumes et le folklore. Tous ces arguments soutiennent l'idée selon laquelle la Bessarabie appartient au type d'organisation de la nation roumaine. Apres les arguments ethnographiques et historiques, linguistiques et économiques on discuta a la conference la question dernographique. Faisant fond sur les statistiques officielles russes, la delegation roumaine dknontra que dans le cadre de la population de Bessarabie, les Roumains forment l'immense majorite, bien qu'inegalement répandue en maqses compactes sur toute Petendue de cet ancien teiritoire roumain. Elle a denonce la pratique des omissions délibérées et des prockles tendan- cieux qu'utilisaient les autorités tsaristes et sovietiques pour mystifier la stratification nationale de la population de Bessarabie en cachant le veritable poid.s des Roumains et en falsifiant grossièrement le chiffre des elections, et notamment celui des Busses. Avec la memo vehemence, la delegation rournaine a démasqué les occupants qui an moyen de la force ont chasse les Moldaves de leur terre natale, en les remplagant par des Busses, Ukrainiens, Juifs, Gagaouzes etc. Faisant fond sur ces documents, elle a rejete, la proposition des Soviétiques qui voulaient insti- tuer une procedure qui etablisse l'appartenance du territoire situé entre

www.dacoromanica.ro 724 Ion M. Oprea 18 le Prouth et le Dniestr, parce quo leur proposition attentait hl'intégrité du patrimoine national roumain. Les arguments hist( riques, ethnographiques, degnograpMques et eeonomiques leur faisant defant, la delegation sovietique se refugia sur le terrain de l'autLdetermination nationale qui lui Gffrait un champ de manoeuvre diplomatique anssi large que favorable aux sophismes. Le reeours soviaique h Ia methede du référcridum se heurta an refus de la delegation roumaine, qui savait qu'un pareil procede, aurait alerté la ma- j(rite et les minGrites en rouvrant une rlaie ancienne et douloureuse, scion l'expression du chef du gGuvernement, Icn II.C'.Briltianu. La delegation roumaine consider& que le referendum n'avait aucun sens puisque la decision de l'Assemblee Nationale de Bessarabie du 27 mars 1918 do s'unir h la Roumaine avait elle-meme un caractère plebisei- taire. Les prises de position h regard du -plebiscite et du traite d'oetobre 1920 coneernant la Bessarabie a acheviS le débat autour des problèmes soulevCs au coUrs de la conference romnano-sovietique de Vienne.

www.dacoromanica.ro ROMANII LA EST DE NISTRU IN SECOLELE XIII XX

LOUIS ROMAN

Dineolo de amintitul fluviu izvoarele Ii atesta in numrtr relativ insemnat atit pe malul srtu sting, cit si in zone mai indepartate, in per-- oadele finale ale evului mediu si in primele faze ale epoeii moaernel. 1 Strap ale domnului Moldovei vor fi lost pe acel mal de pe la 1390 si pare logica ipoteza, ca foarte curind sru se ficonstituit in jurul lor asezari romftnesti 2 Stirile despre acestea incep srt prinda", consistenta in veacul al XV-lea si o totala certitudine la 1541 3. Sub Iancu Sasu (1579 1582) trecerea moldovenilor dincolo de Nistru cn)ritri amploare : din sus de Tighinea, pre decindea de Nistru, sate se descalicase pre hotarul lesesc, moldoveni foarte multi carii esise din tarit de raul nevoilor Iancului voda" 4. In cuantum destul de important ei se aseazit acolo si in secolul urmator 5jnumai in vremea celei de-a treia domnii a lui Gh. Duca (16781683) migratia ar fi cuprins citeva mii de barbati" ", fie din cauza hirtiilor grele puse in tara, fie in kgatura eu asu- marea de eatre domn a hatmaniei Ucrainei (1681). Ulterior se afirma cá multi au pasta locurile" din Moldova in vremea lui Vasile Lupu

I Astilzi dispunem de suficiente argumente rentru a sustine c5, in spatiul carpatO-ponlo- dunitrean, evul de. mijloc Inceput cAlre mijlocul vcacului VII cedea75 locul epocii modem: In cea de-a doua jurn5tate a secolului al XV1-lea. Pentru p5reri asupra perioaclei initiate a epocii medievale in România si Bulgaria: St. Olteanu, Cu privie e la incepulurile evului mcdiu in istoria Romdniei. Isloriografie, in Revista de Istorie", 39, 9, 1986, p. 855-869; D. Angelov, Ch. Danov, V. Velkov, Uber einige probleme der sozial-iikonomischen und ethnischen Entwieldung inz II. V. Jh. und des ebergangs von der Anlike :um Mit/clatter im V I. X. .111., in Eludes Ilistoriques", Sofia, V, 1970, p. 13-55; L. Roman, .5ocuri1e epidemice si socielatea rotraneasca In veacurile XV XIX, in Retrospective medicate. Sludii, note si documenle, ed. G. Brblescu, Edit. Medical5, Bucuresti, 1985, p. 128. Cu referire la finele evului mediu in acelasi areal: P. Koledarov, West Black Sea Coast Ports in the Late Middle Ages (14th 16Ih Centuries) Listed on Nautical Charts, inEtudes Ilistoriclues", 1, 1970, p. 241; L. Boman, loc. cit. 2 N. Iorga, Les Roumains au-dela du Dniester..., Paris, 1925, p. p. 2i.I. Nistor, Romeinii transnistrieni,in Codrul Cosminului",I,1924, p. 480482. 4 Gr. Ureche vornicul, Lelopiselulrdrii Moldovei pind la Aron bode). (1359 159 5), ed. a III-a C. C. Giurescu, Craiova, <1942?>, p. 1 74. 5 Cronica anoninul a Moldovei, 166 1 1729 (Pseudo-Amiras), ed. Dan Simonescu, Edit. Academiei, Bucuresti, 1975, p. 51-52; M. Kog5lniceanu, Cronicele Romelnici, san letopisefele Moldovei si Valahiei, ed. a II-a, III, Bucuresti, 1874, p. 20 (Pseudo-Muste); I.I. Nistor, Ve- chimea asezdrilor romdnesti dincolo de Nistru, Bucuresti, 1939 (ex Acad. Horn., Mem. Sect. Ist.", s.III, t. XXI), p. 6-11; P. P. Btrnea, Sel'skie poselenija, Moldavii XV XVII vv., KiKinbv / Chisinau, 1969, p. 29; D. Ciurea, Evolutia asezeirilor si a populafiei curate din Moldova in secolele XVII XVIII, InAnuarul Instil. 1st.i Arh. 4 A. D. Xenopols",Iasi, XIV, 1977, p. 138-139. 6 Victor Papacostea, Civilizafie romemeascd sicivilizatiebalcanicd. Studii istorke, ed. Cornelia Papacos,tea-Danielopolu, Edit. Eminescu, Bucuresti,1983, p. 103-104.

Revista istoric6", torn III,nr. 7-8, p. 7 25-7 34,1 992

www.dacoromanica.ro 726 Louis Roman 2 si la altii mai inainte, cum si mai incoace", inaintea pacii din 1739, motiv pentru care acum (la 1756), in partile straine cu care se inegieseste tara aceasta . ,se aflai moldoveni fyarte multi" 7 ;din toate datele de care dispunern rezulta ocei la care se refera documentul din 1756 se gasesc mai ales la est de NiAru, in teritorii care in acest moment se aflä sub stapinire polona sau otomana. Evolutiile capata relief cu ajutorul unor date si fapte semnificative. Zona de peste Nistru este .a,proape pustie in a doua jurnatate a secolului al XV-lea 8 si ea ramine slab populata chiar la 1737 si la 1799 9. In zonele adiacente malului sting al fluviului pe care timp de yeacuri le gasesc pustii moldovenii crea2a primele /mare de civilizatie seden- tara in care sens yorbesc mune situatii.Inintervalu11736 + 1799, acolo sedocumenteazanumeroase sate romanesti n. In secolul al XVIII-lea ele sint dispuse de-a lungul Nistruluii all or ape curgatoare 12, ceea ce arata pina la evidenta, o populatie stabila, cu Indeletniciri agro-pastoraler -artizanale. Alcatuirea localitätilori asezarea de noi grupuri de moldo4 yeni era usurata de politica autoritatilor otomane : la 179 Poarta inter, zicea colpnizarea intre Bugul inferiori Nistru d.e fugari rusi, lesi si tata- 1113 ; masura trebuie sa fifost mult mai veche, caci la 5 innie 1716 o in- tilnimicu referire la nou creata Icaza Hotin, in satele pustiite ale careia nu 8e permitea instalarea persoanelor de origine rusa ori polonezA, 14. PFin tratatul de la Iasi (29 decembrie 1791/9 ianuarie 1792), Rusia anexeaza teritpriul dintre Bugul d.e Sud,A1. Neagra, Nistrui rhil Iagor, lik, unde se alcatueste regiunea Wakov ; in a doua jumatate a anului 1792, aici erau 11 653 de ronfani, adica 49,08% din totalul populatiei si numai colonizari ulterioare ucrainene, rusesti s.a. ic reduc treptab ponderea (Anexa 1). Orasul Tiraspol, acum constituit 18, se ridic5 pe locul satului rpinânesc Sueleia 16 Dupa ocuparea de catre.11usia a Basarabiei (1812), se observa noi transmigratii de aici peste Nistru, ,mai ales; in co nditiile improprietaririi de dupa 1861. In anii 1850, in cuprinsul regiunii 06akov (acurn a,vem de-a face cn judetele Tiraspol, Odessa ;;i Anan'evo) se 59 53 d.e romani, adica 17,01% din efectivul locuitorilor 17 si 1926crasescdesate moldovenesti 18. In 7 Th. Codreseu, Uricarul ...,I, Iasi, 1852, p. 1 94; Documenh. privind i e1aiile agrarelu, wood al XVIII-lea, II, ed. V. Mihordea, loana Conslantinescu, C. Istrali,EcCdt. Academie), 1966,nr. 318. 8 N. Iorta, op. cit., p.13-17. 9J. Bell' d'Antermony, Voyages depuis St. Pelersbourg en Russic, dans diverses conOes de l'Asie, Ill, Paris, 1766 (reprodus de Th. Codreseu, op. cit., XXIV, 1895, p. 219, 221); C.I. Karadja, Un martor rus al elnografiel românesti a maturilor Nistrului in anul 1799 , in Revista Istoriett", XIV, 10-12, 1928, p. 356-357. 10 N. lorga, op. cit., p. 35. 11INdem,p. 27=28; C.I.Karadja,loc. cit.;1.I. Nislor, p. 2-4. 12 y. M. Kabuzan, Narodonaselenie Bessarabskoj oblasti i levobercingh rajonov Pridnes- trovja (konec XVIII-pervajapolovina XIX v.), Chisinbu, 1974, p. 1 6. 13 Documente turcelli p,iivind istoria Ronulniei, II, ed. M.A,, Mehmet, Edil. Academie;, Bueuresti, 1983, nr. 13. Id St. At. Dinaltrov, Tureckie dokumenly o sostojanti Holinskoj okrugi (nahie) a pervoj polouine XV III v., In Fonles orientales ad historiam popalorum Europae meridie-orientales algae centratis pertinentes, ed. A. C. Tveritinova, II, Moskva, 1969, p. 141, 149. 15 A. Skal'kovskij, Bolgarskie kolonii v Bessarabii i Novolossijskom krae. Stalistieeskij Ocrk, Odessa, 1 848, p. 6. . 16 C.I. Karadja, loc. cit. , " V. M. Kabuzan, op. cit., p. 19. 18 Istorija Moldavskoj SSR, 12, ed. L. V-..terepnin el al., Chisibilu, 1965, p.. 382. -

www.dacoromanica.ro 727 gs Românii la est de Nistru orasul Odessa, la 1837-1838 este atestat cartierul Moldovanka 197 existent si care mijlocul secolului al XX-lea. La est de Nistrul superior, in Podolia (nord de riul Iagorlik, in vole- vodatul polonez Brac law) au loc treceri frecvente de moldoveni In anii 1684-1746 20 (teritoriul va fi ocupat de Rusia in 1793). In deceniul al III-lea al secolului nostru, aici se mentin Inca 41 de vechi sate mol- dovenOti 21. Intre cele doua maluri ale Nistrului se constata strinsei multiple leghturi. Ion Go liltloo.6. i altii (apoi urmasii lor) detin mori de ceia parte" a fluviului (10mai 1574 si .11 august 1593) 22 Satul romanese Dubiisari de pe stinga Nistrului tine de eparhia Husilor ping la 1715, dupa care intrh sub asultarea mitropoliei Proilaviei/Brailei ;in 1812, nou-infiintata arhiepiscopie a Chisinauluii Hotinului ia sub ocrotirea sa nu numai Basarabia, cii partile de dincolq de apa Nistruluii organizare co se mentine pinii, la 1837, clad se creaza arhiepiscopia Odessei si Hersonului 23. Oamenii din steph si in secolul al XVIII-lea sinttrai de iarmaroacele moldovenesti jcel din fata, Movilaului transnistrian, ce se face la satul Budele in Moldova, capath chiar numele iarmarocul Movilitiului" si de la o vreme localithii insesi i se spune satul Movi- Mu" loc de vainti apoi tirg ;inceea ce priveste tirgurile MovilausiRis- cov de pe stinga fluviului, la 1817 ele lin de Soroca, iar proprietarii Movihtiului sint Alexandrui Gheorglie Caritacuzino 25. Despre thtinicia dineolo de apa fluviului a traditiilor stravechi vorbefp de la sine faptul ch Basilica/de au continuat sh se aplice acolo pina, la introducerea legislatiei sovietice 26.. 2 Din timpani vechi, romanii sint atestati nu rnnnai in regiunilo limitrofe malului estic alNistrului. Cu diverse indeleiniciri, ii gasim in

loI. Pervain, Ana Ciurdariti, A. Sasu, 1?orminii in periodicele gel mane din Transillutnia, 1778 1840. Bibliobrafic analified, Edit. SLiintificil si Enciclopedics, Bucurcsti, 1977, nr. 1197, 1204.Unii istorici consideril chiar cà accst apelativ a desenmat un tirg olnomm, in zrnacilruia, dupti 1 792, a fosL ridicat orasul Odessa. 20Miron Costin, Opere, II, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresli, 1965, p. 141; Cdhilori strdini doprc Tdrile .Rormine, VII, ed. Maria Holban, M. M. AlcxandrescuDcrsca Bulgaru, P. Cerno-1 vodeanu, Edit. titAin(ifica si Enciclopeclick Bucuresti, 1980, p. 395 (anonim, eca. 1 685); D. M. Dragnev, ScPskoe hozjajstvo fcodal'noj Moldavii (konec XVI I-naéaloXIX v.), KilindvjChio,000, 1975, p. 176. 21I JNistor, Vechimea., p, 2-4. 0 altà cercetare de teren aici: T. T. Burada, 0 calatorie la ronuinii din gubernia Kamenitz-Podolsk (Rusia), Iasi, 1 996. 22A. V. Sava, Documente moldovene0i priviloarc la rototinii dd peste Nistra (1571-L- 1829), Bucuresti, 1912 (ex Moldova NouV, II, nr. 1-3), nr. 1 si 3. 23Melchisedek, Chronica Husilor si a Episcopiei cu ascolinea numirc. . Bucuidesti, 1869, p. 167, 188-191; I. I. Nistor, Vechimea. .p. 12, 16-17. 211414Iorga, op. cit., p. 17. 25N. Iorga, Documente priviloare la familia Callimachi, II, Bucuresti, 1903, P. 88-95; Documentcprivind relaline agracc.. .,II, nr. 227; V. Veliman,Rclatiilcmrocino-olomane (1711-- 1821). Dommentc turcesti, Bacuresti, 1 984 (Dir.Gen. Arh. Statului), nr. 1 05; Candicalui Constantin Mavrocordal, ed. Corneliu Istrati,I, Iasi, 1 985 si II, 1986, nr. 231, 243, 314, 909, 737, 756, 825, 905, 3140, 3145, 3151; N. lorga, kes Roumains. gp. 27; i dem, Studii si documente cii priviro lw istoria romdnilor, XXIV; 1912, p. 95-96, p. 103; I.I. Nistor, Vechimea..., p. 9-10. 26N. Sindellink L'application du drpit romain-byzantin chez to Rouruains, in Balkan Studies", Thessaloniki, 12, 1, 1971, p. 187-252.

www.dacoromanica.ro 728 Louis Roman 4

Crimeca la 1290, in anii 1463 - 1470 27, la 1607 28 jla gura Buguluisi a Niprului in veacurilexvJxvfl29. Aid se gasese yoziia/Oeakovsi un ern int", pe care I. Neculce nu 1-a mai consemnat, graiaPentru Vozia nu sa gaseste nici intr-un létopiset scris sfie stapinit domnii moldovenesti. Numai crestinii moklovenesti ce traiescu acmu Ia Voziia zicu ca au apucat vorba din mosiii stramosii lor, precum sa fie stdpinit domnii Moldovei cetatea Vozii

27 L.Macs, Emigrdri romane4i din Tr ansilvania in secolele XIII - XX (Ceiceldri de demografie istoricd ), Edit. 51iintificii, Bucurcsli, 1971, p. 84 (si n. 7). 28 A. Pippidi, Romecba", in Revue des Etudes Sud-Est Europécnnes", -XXIV, 3, 1 986,P. 288. 28 C. G. Giurescu, Populatia moldoveneascd de la (tura Niprului $i a Bugului in veacurile XVII8iXVIII, in Renastcrea", Craiova, XX, 11-12, 1941, p. 596-601. "Un eseu informal, (lesi nu cuprindc trimiteri la surse (N. Dabija, illoldora de peste Prat - NTH pdminl sIrdinwsc, Chisindu, 1 990; lextul romanesc se public5 atit in grafie latinS, cif si in cea chirilic5; se al5turil si versiunea rusA), infiltiseaza o listá de oico- si hidronime romfinesti din regiune, prccum si diverse dovezi ale prezentei romanilor printre cazacii zaporojeni (p.9, 12-19). 5tiri asupra acestor aspecte a struts N. P. Smochina, Din Ireculul romaneso at Transnistriei,lasi,1 930 (ex Cercet5ri istorice", V, 1,1 929),P. 3-32, 39-40, 43-45; idem, Les Roumains de Russie Soviétique,Ia5i,1 939 (ex Moldova Nouà", nr. 1,1 935 si nr. 5,1 939), p. II - V, 21-25. 38 Magda Mann, Un valoros document de istoriogralle romaneased veche, in flierasus",1, 1978, p. 375-376. 8Un secol mai lirziu, oamenii de aici vor fi vizitati deTeodor T.Burada (0 cdleitorie in sale!' moldoveneW din gubernia Cherson (Rusia),Iasi, 1893). Observatii asupra meritelorfi neajunsurilor luerArilor etnografice ale amintitului cercetátor, la: Viorel Coma, Teodor Mirada. V iata in imagini, Bucuresti, 1 966, P.1 7;I. Datcu, S. C. Stroescu,Dietionarulfolcloristilor. Folclorut literar romcinese, Edit. 5tiintificai EncielopedicS, Bucuresti, 1979, P. 98, 99. 32 N. Dima, Bessarabia and Bukovina. The Soviet-Romanian Territorial Dispute, Neisi York, 1982, p. 34 (harta). A se vedeai hdrtile de la N. P. Smochin5, Les Rountains de Russie Sovielique, p. 58; N. M. Popp, Romdnii din Basarabia yi Transnistria, in Buletinul SocietStii Române de Geografic", LX, 1941, p. 90.

www.dacoromanica.ro Rom'anii la est de Nistru 729

29,5% ueraineni ; 24% rusi s.a.m.d. In ESSA Moldoveneasc5, la 1926 romanii constiluiau 30%, uctainenii 49% etc. (Anexa 3.a :s.a. 1926). 3 Pe lIngà imprejtaarile, mentionate mai sus, care au determat si, anlesnit trecerile romilnesti dincolo de Nistru, se adauga si allele. Tras- humanta a purtat grupuri de argeleni spre Burreaci malul estic al Nis- trului, iar de aici mai departe spre Crimeea Caucaz33ieiiitree tur- mele dincolo de PruttAdupa 1812, iar unii nu se mai intore in satul de obirsie, aqezindu-se fie m Basarabia, fie mutt mai departe spre rasarit 34. Un al doilea prilej a fost furnizat de plecarea silita a lui Dimitrie Cantemir, insotit de boieri, negutatori, slujitori, mazili, razesi. Din laga- rul de pe Nistru, la 22 iulie 1711, §eremetiev ii raporteaza lui Petru cel Mare0trei regimente moldovenesti sint gata sa-1 insoteasca pe domn ; probabil Insa ea cei mai multi s-au reintors imediat acasa, caci un numar atit de mare de oameni n-au plecat atunci din tara. Pe I). Cantemir 1-au urmat sotiai cei 6 copii ; 24 de boieri moldoveni (o alta ;Ore afir- ma448de boiedi functionari" ; sub aces ultim apelativ se au probabil in vedere mai ales capetenii militare :polcovnici, capitani etc.,care intr-adevar apar n doeumentatie) ;insusi domnul declaia un total dg peste 4000 de suflete, barbati i femei. Unii dintre ei se ireintorc ulterior in tara 35. Acelasi drum, si din aceeasi pricina, ii apnea' de asemenea marele boier muntean Tdma spatarul Cantacuzino numai eu vreo doi feciori", darimarghiolii cei ce eu el fugise", care si-au lasat ease, nmeri, copii " 36. Ceva mai tirziu, in imprejurari similare, gestul va fi repe- tat de Mihai Cantacuzino banul. Implicat in actiunea antiotomana din vremea razboiului de laf 1769-1774, el pleaeä la Petersburg in mai 1774 pentru a-1 consulta pe eneazul Pot6mkin asupra situatiei sale. L4 intrebarea : Ce este al sau scopos ?", banul raspunde : De se va putea

331.I. Ghelassei 114ocanii. Importanta si evolutia lor social-economied in Ron:einia.Ex- pansiuneet lor in Cimpia Tisei, in Caucaz $i Crirneea, ed. a111-a,Bueuresli, 1144 (desi in mate. nra'surii dompi1a9e, Incrarea este totusi UtilS rentru literatura parcursil, precurni rentru cele clleva izvoare inedite utilizate), 31 Documente privind istoria RomOnici. Coleclia Endoxiu de YIurmuzaki (Sei le noud), 111, ed. A. Oletea, Edit. Acaderniel, Bucuresti, 1167, nr. 425; Al. P. Arbore, Infoimatiunielno- grafice $i rni$cdri de populatinne in Basal abia sudicd $i Dolnogea in veacurile XVIII $i X IX..., in Analele Dobroget", X, 1929, p. 52, 55; St. Metes, op. cit., p. 85-87, 244. 3 1. Neculce, Letopiseful Tdrii Moldova ..., ed. forgu lordan, Edit. rentru Li teraturil, 1963, p. 278-281, 284-286, 291-292; Radu lognfiltul Greccanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab BiincOveanu voievod (1688- 1714), ed. Aurora Hies, Edit. Acaderniei, Rucuresti, 1970, p. 185; Centr. Gos. Arhiv Drev. Aktov,Moskva, fond 1900. D. Canternir,dos. 26 (Arh. Stat. Rue., Microf. URSS, r. 79, C. 111-112; contele Gavril Ivanovi6 Golovkin 6. gen. ccnte Fddor Matveeviè, 9 iunie 1 712': ii trirnite ukaz-ul tarului, prin care se acorcra posesiuni celor cc s.au stabilit in Rusia impreim'a cu D. Cantemir); 5t. Ciobanu, Dim itrie Cantemir in Rusia, Bucure§li, 1925, (ex Acad. Rom., Mem. Sect. ht.",s.III,1.II), p 7-8; P. 87, Anexa VII, §7 (D. Cantemir c. Petru I); P. P. Panaitescu ,Dimilrie Cantemir. Viata$i opera, Edit. Academiet, 1958, p. 116-117; N. Ciacbir, Cu privire la activitalea polilicd destlisurald de Dimitrie Cantemir in Rusin (1711-1723), in ReVista Arhivelor", 50, vol. 35, 3, 1973, p. 455; M. D. Diru, Thmitrie Canternir in Rasta, in Materialy naudnoi konferencii Riginevskogo gosuniversitela, pos- piagdennoj 300-letiju so dnja rofdenija Dimitrija Kantemira (1673- 1973), Ki§inev/Chisinku, 1974, p. 53. Radu log. Greceanu, op. cit., p. 184-185; I.storia Tarii Romdnesti dela octombrie 1688 pind fa maidie 1717, ed. C. Grecescu, Edit. Stiint.jfick Bucuresti, 1959, p. 112-113; Radu Popescu vornicul, Istoriile domnilor Torii Romdnesti, ed. C. Grecescu, Edit. Academiei, Bucuresti, 1963, p. 201.

www.dacoromanica.ro 730 Louis Roman 6 a putea fi ftrfric, poftesc s, litcuiese in patria mea, in Valahia". I se arat5, insL cinfgptuii ea unei asemenea intentii nu poate fi fr pericol ; reintors la Bucureti in plimilvara 1775, isi lichideazil de aceea averea tiprurilsete definitiv *tara, locuind ulterior la, Petersburg 37. 0 a treia circumstantil importanta,' a fost constituir6a, do cAre cabinetul de acolo, la mijlocul veacului al XVIII-lea, a Noii Serbii", zon5, de colonizare cu scutiri speciale, dispusit intre Sinjuha (afluent al Bugului);i Tjasmin (afluent al Niprului), pe teritoriul apusean al fostei Z«poro:581caja See' 38. Este vremea cind confiniile militare austriece Sava- -Dunitrei Tisa-Mum se desfiinteaza ; o parte din gritniceri se reorgani- zeaz, pe noi baze, in Banatul de Vest (1751), altii se stritinut5, in cimpia Banatului. Cind regimentul sirbesc de pe Mure uncle se gitseau §i nu putini romfthi-isipierde piivilegiile, oamenii hind amenintati enlob& giasipersecutii catolice, 32 000 de sirbii romftni ortodockd (printre care §i lOcuitori din sate cu majorititti roiname0i) emigreaza, in anii 1751 1752 in Nona Serbie". Actiunea se desMwaril sub conducereacola- neluluicroat Lovinki, numit in surse k4i IVan Horvath ot Curtici, indicin- du-i-se hstfel loealitatea de obirsie. Intie Sinjuhai Tjasmin, oamenii creaz5, vreo 40 de sate, dintre care 10 poartii, numele localitqlor din eimpia Aradnlui, de uncle plecaserA 39. In aceea,i perioad'a, in gubernii-le interioare ale Imperiului consta- tilm, de asemenea, muntenfi moldoveni. In anii 1753-1765, dincolo de Bug se apaz5, ceva peste 1809 de locuitori din Moldova". In acele decenii, in regiunile meridionale ale Rusiei se stabilesc circa 2600 de ro- =AM din Principatele extracarpatice 41 In 1761, in gubernija Ekate- rinoslav emigreazA valahi din P61onia" 42, probabil moldoveni ce tre- cuserklocuiseril anterior pe mMul sting al Nistrului, in voievodatul Brae-

fi7 M. Canlacuzino, Genealogia Cantacuzinilor,ed. N. Iorga, Rucuresy, 1 90, p. 1 91, 1 95 197; ITurniuzaki, S. N., I, ed. Al. Vianu, Edit. Academici, 1962, nr. 5 (si Anexele I-); nr. 18, 16, 17; L. Roman, lzvoare din perioada 1750-1790 referiloare la localittifile fi populafia Tdrii Romanesti, in Studii si Articole de Istorie", XIV, 1 969, p. 99-100. La Arh. Slat. Bucum,ti s-a pAstrat Un numiir destul de mare de documente, relative la proprietill.ile ,pe care M. Cantacuzino lc desfacc In 1775-1776. 38 P. Gore, .5lefan Alexandrovici, voevodici vologhii", in Revista Istorica", VI, 10-12, 1920, p. 221-222 (nota); J. P. Le Donne, The Territorial Reform of The Russian Empire, 1775- 1796, II, in Cahiers du monde russe et sovieLique", Paris, 24, 4, 1983, p. 415, 42 1 (Maim 1-2); L. Roman, Recenzie (la Ziemia i ludzie dawnej Polski. Studia z geografii historyc- zncj, Wioclaw, 1 976), in Revista de Istorie", 31, 8, 1978, P. 1488. 38 P. Gore, loc. cit.; V. Mihordea, Politica orientald francezei si Tdrile Romane in secolut. al XVIII-lea, 1749- 1760. Dup4 corespondenfa agenfilor de la Secret du roi", Bucuresti, 1 937, p.259 - 260; D. P.Bogdan, Un dialog in impdralia morfilor dintre halmanul Bogdan Hmelnicki qi románul Durnitru Bdncescul, in Revista Istorica' Rom'ang;',, X, 1940, p. 351 360; Gh. Ciuhandu, Romanii din cimpia Aradului de acum cloud veacuri.,. .4 Arad, 1940,p. 102-103; B. Surdu, Aspecte priviloare la situafia Banatului in 1743, 1071 Anuarul Insitit. de Ist. din Cluj", XIII, 1970, p. 20;, St. Metes, op. cit., p. 82-84; L. Roman, op. cit., p. 1488- 1489; P. Bona, Comunildfi grdniceresti romanesti. Considerafii istorke fi demografice, in Tibis- cum", VII, 1,988, p. 228. 42 Z. C. Arbure, Basarabia fn secolul XIX, Bucuresti, 1898, P. 121-122. 41 Al. Vianu, Cfleva date privitoare lu ernigrarea romanilu in sudul Busiei tn secolul al XV III-lea, in Studii privind relafille t-ománo-ruse, III Bucuresti, 1963, p. 59-60 (Si n. 9), 42 P. Gore, loc. cit.

www.dacoromanica.ro 7 RomAnii Ia est de Nistrd 731 law din Po Ionia. In 1765-1766, lingh Kiev se creazh o slobozie cu rornani din Muntenia, Moldova si Transilvania 43. In fine, se ivesc diverse alte imprejurhri, care in secolul al XVIII-lea imping persoane diferite splece din Principatele Dunhrene spre est. Mai multi ieseni se stabilesc la Moscova (anul 1706)". Niste valahi" cer sàli se elibereze pasapoarte pentru a merge in gubernija Kiev sh-si viziteze rudele (12 si 27 mai 1744) 45. Un Afanasie Demianov din Bueu- resti si alti valahi", precumi un Al. Popov din Moldova solicith cancelariei aceleasi rekiuni permisiunea de a rhmine aici (11 august 1755, 17 noiembrie 1775, mai 1779) 46 ; Demianovi Popov ar putea fi pur si simplu patronimicele Damian si Popa, chrora ii s-au aplicat tratamente cosmetice cerute de tradiVile locului. Diferiti clerici din Moldova si Mun- tenia cer sh, fie primiti in m'anhstiri din Rusia : un preot (1749), doi ieromonahi (1753), un ierodiaconi un chlugh'r (1758), alti doi ieromonahi (1760 si 1769), o chlughrith chlughrisipreoti (1774), precurasi mai multi ierornonahi (1776)47. 4 Fenomenele descrise au chphtat uneori in epoch proportii fabuloase, asa cum s-a intiriplat n cazul colonizhrii Noii Serbii". La 12 rnartie 1753 se afirmil ca Rusia (la Moseovia) a depopulat Moldova si Taia Bumaneasch "48. In august 1757 se declar c vexatiunile nemaianzite ale Forth si ale domnilor moldo-munteni au produs plecarea (la desertion) aproape completh a popoarelor din aceste pro vincii, o mare parte a lor s-a refucrbiat in Rusiai Transilvania" ". Ar fi plecat atit de multi oarneni din Moldova afirmh autorithtile tariste, incit chtre anul 1765 phrtileIailersi ale Focsanilor s-ar fi golit ! 150 in lumina intro- gu,luimaterial faptic si cifric din paginile anterioare si din Anexe, aser- tiunile reproduse-cai altele eiusdem farinae - se incadreazh in aceeasi piesh : depopularea" teritoriului moldo-muntean, care sub presiunea multiplelor interesel social-politice contemporane-a fost atit de mult jucath in- veacul a1 XVIII-leai pe o bazh atit de eronath 81.

43I.I. Nistor, Romdnii transnistricni, p. 509-512; St. Metes, op. cit., p. 84. in anii 1942-1944, o echipil de cercelilLori a investigat aseziirile rom'anesli din acesle tinutmi ucrainene (Anton Ratiu, Cerceldri elno-sociologice in cornunildlile romdnesti de dincolo de Bug (I),ed. Florian Tiln'asescu, in Sociologie româneasca", S. N., II, 1-2, 1991, p. 73-80). 44Centr. Gos. Arhiv Drev. Aktov, Moskva, fond 52, dos. 36 (Arh. Stat. Buc., Microf. URSS, r. 50,C. 78-80). 45Centr. Gost. Ist. Ucraina, Cancelaria guberniala din Kiev, fond 59, inv. 1, dos. 1160, 1185 (Arh. Stat. Buc., Microf. URSS, r. 48, c. 419, 424-426). 45Ibidem, dos. 2674, 7893, 9187 (ibidem, c. 428-431, 529-553, 537-540). 47Ibidem, dos. 3531 si 5954 (ibidem, c. 432-436, 511-513); Consistoriul bis. din Kiev,, fond 127, inv. 1,dos. 65; inv. 139, dos. 21; inv. 141, dos. 85; inv. 144, dos. 14; inv. 148, dos. 25 si 84; inv. 1020, dos. 855 (Arh. Stat. Buc., Microf. URSS, r. 48, C. 541-622). 45A. Otetea, Contribution a la question d'Orient, Bucarest, 1930, p. 166-167,nr. XVIII (Guillaume de Ludolt, Constantinopole). 49 Hurmuzaki, Supl. I/1, 1886, p. 705-706, nr. 998 (memoriu al Int de Tott fiu1)4 50 v.M. Kabuzan, op. cil.,p. 15. . .51 L. Roman, Teoria depopuldrii', si dezvoltarea Tdrit Romdnefti in anii 1739-1831, lrPopulatie qi socielate. Studii -de demografie istoricd,II, ed. St. Pascu, Cluj-Napoca, 1677, p. 269-283.

www.dacoromanica.ro 732 Louis Roman 8

ANI-XE/ANNEXES

ROMANI! DE DINGOLO DE NISTIW, 17631f 31:/ I ES PC1 MAINS PTAPLIS EST 1)11NISTRE(DNIESTE11)

1 Aniil Annles 177)3 1799 GUBFRNIJA II EH SON EKATERINOS LA V 1 leglunea Ill égionI Ile stulteritorlului/ A nul Ann6e oXakov Attires zones

Suflelc/ 0/ Ames 0 SI

1763 5402 1 14,3(1 825 2 ,74 1782 12164 1 13,36 C032 A doua jun LI- tate a anului SURSA: V. N. Kabuzan, Narodonaselenie Pessa- 1792 11 653 49 ,08 rabskoj oblaslii levobereZnyh rojonov Pridneslrov'j a 1793 11 993 47 ,D5 (konee XV 1 1 1-pervaja polcvina XIX v.),ChisinAu, 17115 15 285 11 ,57 1971, p. 12-16, 19; p. 67-76, Prila. 4. 1799 18 293 39 t12

2Aniil Anni.es1831-1897 Gulzonija Herson

Anul/ Annég Persoanc/ Individus %

SUR SA : V. S. Zelenimk, .Vaselenie 1851 75000 7,3 Bessarabii i Podnestrovja v XIX v. 1868 97700 7,8 (Pin iJeskieisocial'no-clemografi- 1897 117200 5,4 &skis processy), Kiginev/Chisindu, 1979, p. 158,Tbl. 28.

3 Anal Annees 1917 1939 (mii locui Lori/ mine personnes) ct) RSSA Moldoveneascapll olduve

Anul/Année Indivizi/ Personnes

1917 165 ,3 1926 172 ,4 30 ,1

SUBSELE. 1917: S.I. Bruk, V. M. Kabuzan, Elnieeskij soslav naselenija Bossii (1739 1917 gg.), InSovetskaja ctnografija", nr. 6, 1980, p. 24, Tbl. 1. 1926: I.I. Nistot, Vechimea asezárilor romanesli dincolo de Nisbet, Bucuresti, 1939 (ex Acad. Rom., Mem. Sect. Ist"., S.III, t. XXI), p. 4-5; Nicholas Dime, Romanians in the Soviet Union: Dispersion and Geo-Linguistic Assimilation, In Buletinul Bibliotecii Romllne", Freiburg I. Br., S. N., VII (XI), 1979, p. 327, Tbl.; I. V. Tabak, Russkoe naselenie Moldaviit eisiennosP, rasselenie, melelnieeskie svjazi, KiAin6v / ChisinAti, 1990, p. 63, Tbl. 4.

www.dacoromanica.ro 9 Romiinii la est de Nistra '793

b) El-RS.3a

Anul/AnnéePersoane/Personnes

1917 I 256,6 1926 , 278,9

1939 I 260,4 SUHSET.E. 1917: Ju. A. Poljakov, I.N. Kiselev, V. A. l'stinov, K Voprosu o metodiLe opredelenija eistennosli inaeionarnogo soshwa naselenija SSSR v 1917-1926 godah, In Istorija SSSII", Moskva, nr. 2, 1 981, p. 109. 1926, 1939: V. I. Ko71ov, Dinan tLa nacionarnogo sostava naselenija SSSR i problemy demografieeskoj polilili, ibidem, nr.4,1183, p. 22, MI. 1. M btirbati/ J ersonnes de seNe masealin. 00 procenlul moldmenilor Inpopulatja Uinta/ quote part des Moldaves dans la population lotale. a Teritoriul UlISS anterior aneNiirilor din 1939-1 940. NOTA. 0 serie de date nu Intotdeauna sigure referitonre la tema acestor Anexe, se glisesc la N. P. Smochinfi, Les Roan-wins de Russie Sovinigue, Iasi, 1939 p. 9 sqq.

LES ROUMAINS A VEST DU DNIESTER AUX xiii Xxe SIECLES rdsumo 1 Sur la rive orientale du fleuve us sont attest& de bonne heure ; en nombre important ils viennent de Moldavie h la fin du XVIe et durant le XVIIe siècle, pour des iaisons fiscales, politiques, et autres. Les Moldaves y crent la premiere civilisation sedentaire, dans une region qui aux XVeXVIlle siècles est presque deserte. En 1792, dans la region d'Oeakov ii y a 11 663 .Rournains(soit 49,08% de la population totale). En 1850 us sont 59 523 individus (soit 17,01% seulement, h la suite de plus nombreuses colonisations ucrainiennes, russes, etc.) ; 192 villages moldaves sont constates a ce moment dans eette zone. En Yodolie, aux annees 1920 se maintiennent encore 411, ieux villages moldaves. Des siècles durant, entre les deux rives du Dniester se déve- loppent de multiples liaisons : p1 oprietes et eommet ce, relations religieuses et juridiques, etc. 2 Les Roumains habitent aussi dans des zones plus Cloignées : en Crimee aux XIIIe XVIIe siècles ;h l'embouchuredu Bug et du Dnieper aux XVIIeXVIlle. Entre les frontières des gubernii d'Eka- terinoslav et de Herson (sans le territoire de la future region d'Odakov) en 1782 il y a plus de 30 000 Rournains. En 1917 sur le territoire d'URSS des années 1922 1938, il y a 256,6 mille Roumains, dont 165,3 mine en RSSA Moldave. 3 Outre les circonstances mentionnees, le passage des RounlainPl. au-delh du Dniester a d'autres motivations encore :transhumance des phtres transylvains jusqu'en Crimee et en Caucasie ;depai ten1 711 en Ucraine de Dimitrie Cantemir, prince de Moldavie avec plus de 4000 personnes ;emigrationdelaplaine d'Arad (ouest de la Roumanie)

4 c. 3593 www.dacoromanica.ro 7;14 Louis Roman lb de 32000 Serlics et Roumains orthodoxesaux années 1751 1752 et leur colonisation dans la,,Nourelle Serbie"entre Bug et Dnieper ; 1800 Noldaves s'y établissent aussi entre1753 et 1763 etc. 4 Les cabinets europeens contemporains affimentque les migia- tiims vers la Nouvelle Serbie"am aient déserté" la Mohlavie et la Vala- eine, assertions infinnees par les evaluations (plantatives etc hilfrées de cet article et de ses Anne.as.

www.dacoromanica.ro RUSIA SI CHESTIUNEA BASARABEANA IN PERIOADA RAZBOIULUI PENTRU INDEPENDENTA (1877 1878) (in lumina unor documente din arhivele Rusiei)

ION VAIITA

Istoricii rusi si sovietici, din considereute lesne de inteles, cautau sitevite tratarea profundai obiectiva a politicii ruse fata de chestiunea basarabeana in perioada anilor 1877 1878. In istoriografia romana problema in cauzasi-agasit o ampla reflec- t are, To Lusi, savalitii de peste Prut, hind lipsili do accesul la documentele arhivelor rusesti, n-au avut posibilitatea sa exploreze bogatele surse doeumentare hi tema respectiva. Studiul propus spre atentia cititorului este realizat in baza unor documente ruse, in mare masura inedite, selectate in arhivele moscovite care intregesc, intr-o anumita masura, tabloul acelei perioade dramatice din istoria romanilor. La 12/24 ianuarie 3878 prin telegral guvernului ms i s-a comunicat din Berlin, cTurcia e dispusa sil, accepte conditiile rusestiisil, semneze armistitiul 1, In aceeasi zi, la Petersburg are loc un consiliu de ministri sub presedintia iinparatului Alexandru al II-lea in cadrul caruia a fost adoptat Ufl proiect de pace, menit Sib puna capat ostilitatilor in Balcani. El prevedea, intro altele ca o parte din despagubirile de razboi platite de Turcia sa fie convertita in concesiuni teritoriale 2Paradoxal, dar conform viziunii ministrilor rusi aceste compensatii trebuia sle plateasca pentru Turcia nu alteineva decit chiar Romania aliatul Rusiei in acest razboh Astfel, atunci cind Imperiul otoman, aflat Ia un pas de catastrofa, era gata ssemneze pacea cu conditii umilitoare, diplomatia rusa si-a dat arama pe fata, formulind pretentii teritoriale fa-0, de Rumania. Soarta celor 3 judete basarabene a fost, insa, practic, hotaritil cu mult inainte. Pretentiile Rusiei asupra acestui teritoriu au fost formulate inca in cadrul intilnirii imparatului Alexandru al II-lea eu Francisc Iosif Andrassy in castelul Reichstadt la 8 iunie 1876, intrevedere prin care se urmarea neutralizarea Austro-Ungariei in viitorul conflict ruso-ture. Conform Conventiei secrete austro-ruse, semnata la, Budapesta la 15

Arhiva Polilicil Externe a Imperiului Hits,(in continunic APEI1), F. Cancclarla, 1878, D. 67, A. M. Gorccakov calrc 1). Stuart, 1 I.N.1878, f. 150. 2 Ciachir N., Rii:boial path,: independenla Romanieiineon/extol european, Bucuret,ti, 1977, p. 227-228. licvista isturicri", tom 111, or. 7-8, p. 735 751,1992

www.dacoromanica.ro 736 Ion Varta

ianuarie 1877 Austro-Ungaria accepta respectarea neutralitilldi in viitorul conflict ruso-turci reincorporarea sudului Basarabiei Imperiului rus in schimbul Bosnieii Hertegovinei3. Guvernul ronian a aflat despre aceasta cirdkie din surge vieneze abia in toiul razboiului, cind fusese deja semnata Conventia ruso-rornana de la 4/16 aprilie 1877, ce garanta, intre altele, integritatea teritoriala statului roinan. La Bucuresti se mai nutrea speranta, ea Romania, gratie aportului sau in acest razboi, va putea evita aceasta dezonorare. Dar aceste vagi sperante aveau sa sspulbere in curind. La Petersburg nu erau obisnuiti sul se somata' cu interesele statelor mici. Armistitiul a fost semnat fara participarea reprezentantilor Roma- niei. Guvernul rus n-a admis prezenta cliplolnatilor romani la tratativele de pace, datorita complicatillor ce ar fi putut apare in pi oblenia reane- xarii sudului Basarabiei. Aceasta atitudine a Petersbuigului venea 85, eonfirme pe deplin informatia parvenita din Viena. Ministrii de la Buoiresti, ingrijorati de exclucletha rePrezentantilof Nomâniei de la tratativele legate de semnareaarrnistitiului, banuiau, ea diplomatia romana nu va fi admisru niei la semnarea Pacii 4. Gtivernul roman, dorind sa' evite cesiunea teritoriala, intreprinde un sir de demersuri diplomatice. Intre altele, el cauta et, obtina recunoasterea neutralitatii Romaniei de catre marile puteri europene, ce ar Ti gatantat astfel inth- gritatea teritoriala a tarii. Aceste actiuni diplomatice ale Romaniei foarth curind deiincdhok- cute- guvernului imperial. La 13/25 iamtarie 1878 Petersburgul a fost informat de catre iinputernieitul eu afaceri al Rusici la nueure D. Stuart, Ci Cimpineanu a fost trimis la Berlin, I. Ghica Ia Londra, iar I. Balruoeanuf agentul diplomatic al României la Viena, pledase pelinga guvernul aubtro-ungar in favoarea unei garancii colectivo a neut1'a1itatii itomAniet,Nimilare ou cea a iBelgiei 5. Bineinteles caCeste mkuri intre- 1)rins4 de guvernul roman nu puteausplaca eelor din capitala nordica. La..15/27 ianuarie imparattu impreuna cu cancelarul Garceakov tori bit pe un ton categoric generaluluiI. Ghica, agentul diploniatic al Romaniei la Petersburg despre necesitatea cedarii sudului BaSarabiei 6. Cancelarul Rusiei socotea, ci guvernul Romaniei, ce se angajasd in cautarea sprijinului Europei, aluneca pe o cale ce-1 punea in deza.-, cord total cn Petersburguli putea furniza pretexte pentru proteste din partea unui sir de guverne" T. ha curtea imparatului a lost luata decizia de a sei face presiuu i. direct asupra Romaniei pentru a o obliga sa renunte la cele 3 judete basarabene. Pentru realizarea acestui scop generalul Ignatiev, imputernicit de imparat snegocieze pacea cu Turcia, in drum, spre Adrianopol urma sreaca prin Bucuresti pqntru a combateunel- tirileromanilor" 8.

4IsloriaDipllmalii,t.III,Moscotd, 1 063, 1). 11 2. 4 APER, Fl Cancelaria, 1 878, D. 15, D. Stuart ciltre A. M. Gorceakov, 13/25. T. 1 878, f. 198; D. 112, Novicov Otre A. M. Gorceakov, 1 6. 1. 1878. 5 Ibidern. 6 APER, F. Cancelaria, 1878, D.15, A. M. Gorceakov calre D, Stuart 15/27.1. 1878, f. 206, 7 ArlliVa Central:1 de Stat a Rei'otutiei din Octonbee (in continuare ACS120), F 730, iiw. N 7, 1). 1251, A. M. Gorceakov atre N. P. lgnatiev, II 23. I. 1 878, f.I. 8 APER, F. Cancelaria, 1878, D. 15, A. 51. Gorceakov atre D. Stuart, 15/27. I. 1878, Sf. 206.

www.dacoromanica.ro 3 Rusiai chestiunea basarabeand 7'37 in instructiunile cancelarului imperial pentru generalul Ignatiev se indica, ca Rusia cere sudul Basarabiei nu gratis, ci in schimbul Del- tei Duuariii Dobrogei cu portul Constanta'? 9. Compensatia propusii, de diplomatia russt, 'Area, insa, absurda, deoarece Dobrogea stravechi pamint romanesc; locuit in majoritate de romani ce fusese cotropit de turci inca din secolul al XV-lea, nu putea fi schimbata pe un alt teritoriu românesc, detasat la fel in acea perioada de la Principatul Moldovei de catre acelasi Imperiu otoman. Cancelarul intuia, totusi, cauzele unui eventual refuz al partii 1 ()- mane, legat, dupa parerea sa,) de aspiratiile politice ale Romaniei, care viseaza, la un maret viitori spera sreuneasca intr-un mare stat toata populatia de origine romana, ce locuieste in tarile limitrofe" 1° Dupi parerea sa, romanii nu vroiau sil admita un precedent, care ar fi venit in contradictieu revendicarile lor nationale", si de aceea Gorceakov gasea iinutila apelarea la sentimentele ministrilor romani cu dovezi de felul, cit existenta sa Romania o datoreaza, Rusiei" 11. Reiesind din aceste considerente cancelaaul ii inarma pe generalul Ignatiev cu uh sir de argumente, ce-i permiteau celui din urma sit impuna, de pe poziii de for- it guvernului roman sa renunte la sudul Basarabiei. Gorceakov observa cit romanii n-au nici un temei pentru invocarea tralatului de la 1856, deoarece insasi existenta Romaniei era o incalcare a acestui tratat si astfel principiile de drept sint contrare pretentiilor lor actuale". Stranie locrbica a cancelaaului, ce yenta sit contrazica politica promovata detauver- nul rus in chestiunea romand pe parcursul anilor 50-- 60 ai sec. al XIk-lea. Rusia la Congresul de la Paris de la 1856 a sustinut propunerea franceza despre necesitatea unirii Principatelor iromane, pentru ca dupa 1859 sa recunoascrt oficial dubla alegere a lui Alexandru I. Cum Cit priveste insusi tratatul de la Paris, apoi el nu interzicea unisea, ci prevedea necesitatea consultarii romanilor in aceasta' chestiune. ( In instructiunile pentru generalul Ignatiev nu erau io6norate nici amenintarile directe la adresa RomanieL Diplomatul rus trebuia sit dea de inteles ministrilor de la Bucuresti ca Romania nu putea sit obtina nici un profit ocupind o pozitie contrara vointei legitime a Rusiei, ris- cind sit piarda pentru totdeauna senthhentele binevoitoare ale imparatu- luii simpatia Rusiei careia-4 datoreaza atit in trecut cit si in prezent si care datorita pozitiei sale geografice citi puterniciei sale va exercita permanent o influenta snare in destinele ei (a Romaniei f LIT.)" 112. Drept culme a fariseismului politic profesat de diplomatia rusa fata de Romania poate servi urmatoarea constatare a cancelarului rus) care socotea cit minitrii romani urmau sit inteleaga, ca din eei doi vecini numai Rusia putea sit le inspire garantia securitatii, nu numai in conformitate cu traditiile istorice, ci si datorita faptului, ca, ea (Rusia I.V.) e atit de mare ca, n-are nevoie de anexiunii atit de puternica pentru a nu sLevendica compensatii" 13. Cancelarul rus se pronunta contra neutralitatii României, deoarece aceasta insemna, dupa, parerea sa, separa- 9 AGSM), F. 730, inv. 7,D. 1251, A. M. Gorccakov Care N. P. Ignatiev, 1423, 1. 1878, f.1. 1° Ibidem, fo 2. 11 Ibidem. 12 Ihideni, f.3. 13Ibidem,f. 3-4.

www.dacoromanica.ro 738 Ion Varta 4

rea Rusiei de teatrul misiunii sale istoricei intereselor sale rvitale" 14. Aceasta conSideratie a lui Gorceakov contine in sine chintesentapoliti- cii rusesti fatk de statul roman in acea perioacla; La 20 ianuarie Ignatiev a sosit Ia Bucurestii irnediat a comunicat cancelarului ck a gksit -situatiw localk Incrdat io iritatie crescindk contra Rusiei19. In capitala Romitniet generalul a &Tut conversatii hingi si penibile cu principele Caro ly Presedintele Consiliului de ministri L J. Brktiami 10Ministrul afacerildr strkine M. Kogglnieeanu. Ignatievlo.acerut pe un ton categoric ca Romaniask, renunte la cele 3 judete din Basarabia. Impotrivirea ministrilor rornani era ins6, atit de indirjitk, Melt insusi generalul Ignatiev a intrevkzut in vhtor mari dificultati in trelatiile cu Romania' i )16. Prineipele i-a remarcat generalultd ctrecerea Dunarii do ektre rotnani, citi singele vkrsat la/ asediul Plevnei trebuia ssalvgardeze sudul BasarabieL Mai mult ca atit, Carol pretindea o rectificare generalk a hotarelor Romaniei cu Rusia si cedarea de catre ultima a unei pkrti de teritoriu de pe malul stingalPrutuhii. Dar argurnentele sale au fost combatute vehement de ektre Ignatievi cererile sale an fost respinse17. fPruiicipelinsista sk expecheze o scrisoare impkratului Alexandru II in care intentiona sk-i ceark sk renuato Ia pretentiile sale asupra sudului BaSarabiel. Ignatiev a respinsi aceastk propundre mottvind ca4e- ciziarimpkratului este definitiv i irevocabilk" 18 Minitrii rornani au amintit de articolul din Convent-la rusol-rornank de la 4/16 aprilie 1877; ce garanta integribatea teritoriall a Romaniei. Bratianu a invocat opinia publica, ce era impotriva oricArei cedkriten- toriale, accentuind cii, tau trezitk in tark de aceastk tru.nchiere de teritoriu poate degenera intr-o ostilitate deschisk, fatrb de Rusia. Ministrul roman accentua cii. cedarea Basarabiei de sud putea sdevink un precedent periculos, de care putea BA profite Austro-Ungaria, ce ar fi putut incerca sk-si extinda, posesiunile sale pe Dunkre 1P, Ins5, toate argurnentele pkrtii romane n-au fost ascultate. Diplomatul rus A 'recurs la un santaj notoriu bazat pe insinukri fiseorniri vgdite declarind ministrilor remâni, cii, imparatului Alexandru iigra fjimposibil sii. refuze protectia vechilor supusi ai ski, care locuiese nu intr-o taxa' romank, ci in veehiul sangeac tktkresc, ce face parte din Basarabia detasatk de la. Imperiul rus la 1856" 20. Generalubdiplomat a trecut la atacuri 'violente, amenintindu-i pe miniStrii romani, ciii clack ere vor opune pretentiilor Busici, atunci alto permane vor regla chestiunea) in cauzii. c Romaniaitrebuie sitsesupunk voiritei suveranului Rusieii00nu-ii crew dificultkP 21) declark ultimativ emisarulrue.

14 pi(1eol,I ,. 15 AGSM, 1.( 730, inv. 7. D. 1266, Nt 11.1 Igpatiev, cillre A. M. c;orceak?v, 20. J. 178, f. 1. 11)idenl, I.2. 17 APER, F. Cancelaria, 1878, 1). 67, N. P. !goalie\ cillre A. M. Gurceakov, 23. J. 1878, f. 10 11. 18 Ibidem, f. 12. 18 AGSRO, F. 730, inv. 7, D. 1266, N. P. Ignatiev cram A. M. Gorcealoiv,'20) I. 1878, 1. 15. 28 Ihidem, I. 14. aIbidem.

www.dacoromanica.ro 5 Rusia si chestiunea basarabeana 739

Misiunea lui Ignatiev la Bucure0i a esuat. Cu toate acestea, geneI ralul s-a grabit sa se laude lui Stuart cg, insistentele sale 'S-au incununat oui succesi Insusi cancelarul i-a replicat caceasta nu reiese din telegra- mele expediate din Bucuresti pentru Ghica" 22 17n arguinent veridic aI insuceekului suferit la Bucuresti de diplomatia rasa, ii reprezinta Teeth-. cgrile propuse de generalul Ignatiev la proiectul initial al conditiilor preL. liminare de pace elaborat la Petersburg. Aceste schimbari in proieet, conform opiniei diplomatului rus, erau dictate .de ostilitateai neincre derea crescinda a romainilor" 23 Ignatiev propunea sg, fie abandonath ideea initialgAn conformitate cu care Delta, Dunarii urma sa fie bedatg, direct Romaniei. In schimbul ei el inkista ca intreaga iSrovineie Tulcea Cu toate insulele de la gurile Dungrii streacginposesiuneaRusiei, care putea sg," le schimbe pe acea parte a Baskrabiei detasatg la 1856". Astfel,f conchidea generalul, dupg semnarea pcii, romg,ini neobtinind gurile Dunarii, nu vor mai putea srenunte la Dobrogeai sg, protesteze eontra cesiunii Basarabiei Din considerente similare (refuzul românilor de a accepta *cedarea odor 3 judete basarabene), rectifiari esentiale in proiectul preliminar de pace erau propuse de eancelarul Gorceakovi. El i-a reconiandat Jul Igna-: tiev eae in viitorul tratat deltai Dobrogea 85, fie rezervati, Rusiei In Cali- tate de compensatii eventuale acordate Rornaufei pentru sudul Basara- biei25, La Bucuresti dupg plecarea lui Ignatievl opozitia cOnservaWarA a supus unei critici bispre guvernul lui I. C. Brgtianuinvinuindu-1dd trgdare a intereselor nationale. Timp de citeva zile in parlament a( lost cititg corespondenta diplomatica, a guvernului. Invinuirile nu s-au con firmat. Parlamentul roman la 26 ianuarie/7 februarie a redactat ci moti- une, in care se constata,e"inviolabilitatea teritoriului Ronianiei eg-a rantatg, de tratatul de la PariS (1856). Guvernul lui I. G: Bratianu era invitat sg flu admitg, nici intr-un caz dezmembrari teritoriale 26. St-dart comunica cancelarului rus in legäturcu decizia parlamentului romans siatinosfera ce se crease in Romania dupg plecarea creneralului Ignatiev : B imposibil de prevazut solutia acestei chestiuni. bIn prezent noutatea' referitor la soarta viitoare a Basarabiei a produs aici o impresie din cele mai profundei a imprimat relatiilor noastre o adevgratä tulburare g7. La Bucuresti se miza mult pe atitudinea favorabila Romaniei a tg- rilor occidentale. Diplomatii romg,ni in capitalele europene cautau sa Opti- ng' sprijinul Europei in respingerea preteutilor rusesti de anexare a celor 3 judete basarabene. Dar Puterile garante se limitau doar la promisiuni de ordin platonic. Cu toate acesteastgruintele diplornatiei romane nu incetau. La 25 februarie/8 martie kogglniceanu trimite reprezentantlot diplorhatici ai Romaniei de peste hotare o circulara de protest insotitg, de un memoriu, in care se aduceau dovezi incontestable de ordin istoric, economic, poliL 22 AYER, F. Cancelaria, 1878, D. 15, D. Stuart care A. M. Gorceakov, 23. I. (4.02) 1878, f. 6. 23 Ibidem, D. 67, N. P. Ignatiev el:W.0 A. M. Gorceakov, 29.01.1878, f. 8. 24 Ibidem, f.9. 25 Ibidem, A. M. Gorceakov Calm N. P. Ignatiev, 25.01. 1878, f. 164,-1651 26 Ibidem, D. °15, f, 132, D. Stuart care A. M. Gorceakov, 26. 01. (7.62.) 18781 27Ibideni, D. 15, D. Stuarl Care A. M. Gorceakov, 23. 0 1 (4.02) 1878, f. 10.

www.dacoromanica.ro 740 Ion Varta 6 tic in chestiunea basarabeana 28. Cu aczstm,moriuurma sa faca cunos- Mug diplomatia europeana pentru a so informa pe chestiunea in cauza. La Petersburg so intuia cil argumentele guvernului roman referitor Js dreptul situ legitim la mosia stramoseasca Basarabia puteau sit aiba o rezonanta favorabila lii guvernele europene. Do aceea, in cadrul Minis- terului de ritzboialRusiei a font elaborat un document cecontinea eontraargumente iuseti, co ar fi trebuit1-5,le combata pe cele dinmemo- riul romanenei sa demonstreze corectitudinea" pretenliilor Rusiei fatil de Romania". Memoriul roroanesc era considerat dropt o opeta foarte tendentioasa si falsa"J Romanilor li se aduceau un sir de reprosuri generate do ingratitudinca lor pcntru jeatlele Rusiei coi-aridicat din noroi la 1774 IIi-a pus pa picioare la 1828 1829". Mentiunea din memgriul romanesc role." dor la Basarabia de jos ca vechi teritoriu româncbc era conbiderata ea bazata pe afirmatii beinte- meiate". tn acest document so afirma Mei mai mult nici mai putin ca nu numai partea sudica a Basarabiei, dar J$i aproape intreaga MoldoVa% formeaza patrimoniul rusesc si nu cel romanesc". Drept argument servea naseocirea inept& crt in Moldova populatia autohtona era slava (rusii)?', iar valahil au vend, aici iu WC,a XIV-leastrimtorindu-i pe rusi do la Sireti patrunzind in Basarabia do mijloc'% Se mai afirma cvlahii, sau romanii nict odata nu s-au raspindit in partr,a ei sudicrt (judetelo Acherman, Bender, Cahul si Ismail)i care raminea stepa tatareasea". In concluzie so constata ea Lu conformitato cu legle istorice (romanii I.V.)merita at fie respinsi dupa Suceava, _Romani Galati, si nu admisi inainte" 3°. DiplomaCa rusa nu excludea deci, in anumite imprejurari, founu- larea unor pretentii tot itoriale fata de Romania, ce urmau sa, se extinda pina la riul Siret. Aeeasta era fata veritabil5 a vecinului din Rasarit, dornic de paminturi stiaine. Pent]. u a 0 le insusi el nu se eschiva do la cele mai josnice metode bazate pe scorniri si minciuna. Tratatul preliminar de pace a lost nemnat la San-Stefano la 19 februarie/3 martie 1878 fail partieiparea reprezentantilor romani. Cu toate ea a font remumscutil independenta Romaniei, in aeelasi timp erau lezate tin sir de drepturii interese vitale ale statului roman. Arti- colul 19 al acestui trat at prevedea ert pentru o parte din desprtgubirile de razboi Poarta cedai Rusiei Dobrogea, iar tarn1 isi rezerva dreptul de th oschimba cu partea Basarabiei detasata la 1856" 21. Rusia cauta sit oeupe pozitii economice, politico, strategice ill locul Imperiului otoman, muribund, ignmind,astfel,interesele popoarelor balcanice, care si-au adus aportul la victoria repurtata in acest razboi. Guvernul roman a luat cunostAnta do continutul acestui tratat din ziarele rusesti. Reaetia guvernului, cit si a parlamentului roman a fost negativa. La 19/31. martie Stuart comunica cancelarului cS lectura textului tratatului de la San-Stefano a produsaici o impresie foarte

28 ACSRO, F. 739, D. 1280, f.2, 7. " AYER, F. Seclia Rom6nii, inv. 498, 1878, D. 813, f. 39-44. 30 Ibidem, f. 44. 0Dorurnentc prinind istoria Ronulniei, Rcizboiut pentru indcpcndentii,vol. IX, Edit, Academiei, Bucure§ti, 1953, P. 363-367, '

www.dacoromanica.ro 7 Rusiai chestiunea basarabeana 741

ponibilA ", iomânii sint nemultuiniti de conditiile tratatului. Igno- rarea României o gi-tsCSC drept aitzbunare" 32. In fata ambelor cameie M. Kogillniceanu a infierat acest act in termeni foarte vio1enlj. In aeeeasi sedintA tratatul de la San-Stefano a fpst deelarat nuli neavenit. Ministjul afacerilorstaiines-aangajatsit adreseze marilor puteli emopene un nou protest in care turmasitso soli- cite sprijinul si protectia Europei 33. Pentru realizarea acestui scop se creasera conditii favorabile.Wri- le oecidentale, nemultumite de conditiile tratatului de la San-Stefano, care modifica ilaportul de forte din Sud-Estul Europei in favoarea Impe- riului rus au insistat ea el sa% fie revAzut. inacest timp activitatea diplowatiei romane--era deosebiti de febri- 111. Kogainiceanu face um sir de demersuri euergice pe lingA guvernele europene, pledind in favoarea recunoasterii independentei, integritAtil teritorialei dreptului de a pal tieipa la noile negocieli de pace. Pentru meutinerea integrithtii teritoriale era nevoie in primul rind, de reemioas, terea neintirziatA a independentei, ce i-ar fi peimis diplomatiei omane sA obtinh dreptul de a paaticipa la Conferinta de pace, uncle ar fi putut sA apere integritatea tciitoriului romOnese 34.,Solicitbile diplonatio romane au general, reactii diferite din partea guvemeloreuropene. La Viena repetatele incerchlii ale lui I. BAlOceanu de a obtine sus- tiftel'Oa guverhului austro-ungar in chestiunea admit eriidiplomatilor romani la yiitoarea conferintA n-au avut sorti de izbindil 35. Pozitia guvernelor Frantei si Gerinaniei in Chestiunea basarabeanA era incertA. Franta pArea binevoitoare fotà de BomAnia, fiind totusi lipsitA de p linie claiA de conduitA, datoritA in mare nasurh situatiei sale internationale. Gennania, eu atitudinea sa rezervatA fatit de doleantele romilnesti, nu manifesta niei un fel de initiativA in sustinerea intereselor României,i n-a intreprins nici o actiune directa pentiu a obtine admiterea ultimpi la proiectatul Congres 30. Alta a fost atitudinea guvernului Marii Britanii. Diploinatia engle- zA a propus ea reprezentantii Ronaniei, Serbiei si Muntenegrului sA fie admisi la viitoarea conferintA enropeana,, dar aceastA propunere a lost respinsh de Andrassy, care a estimat cli Congmsul nu poate fi alcAtuit decit din reprezentantii Puterilor semnatare ale tralatului din 1856" 37. Pozitia Austro-Ungariei in aceastA chestiune era determinatA de considerente lesne de inteles. Prezenta reprezentantilor romfini la viitorul Congres avea Sli complice realizarea cirdAsiei ruso-austrorungare de la 15 ianualie 1877, conditiile cAreia, ulterior, in repetate rinduri, au lost precizate de ambele pArti, dar en toate acestea divergentele n-au fost, aplauate si au constituit cauza principalA a inrautAtirii dintre Impertul rusi cel austro-ungar In primitivara anului 1878.

32 APER, F. Cancelaria, D. 15, D. S1uart care A, M. Gorceakov, 19 3.03.1878, f. 1 40, 33 AVER, F. Cancelaria,13.15, D.Stuartcare A. M. Gorceakov, 23. 01.(4.02), f. 55-56. 34 Corivan N, Lupla diplornalicti pentru cucerirea independenfei Romaniei, Bucure§ti, 1977, p. 159-160. 35 AYER, F. Cancelaria, 1878, D. 67, Novicov care A. 1\1, Gorceakpv, 21 ianuarie (8 februarie) 1878, f.83. .Ronieinia in relagile inlyrnufionale1699 1940,Ituj. 37 AVER, F. Cancelaria, 1878, D. 67, NON kin' care Gorceakov, 5 (17) martie 1878, f. 102.

www.dacoromanica.ro 792 Ion Varta 8

Cu toate acestea, in cole 3 judge basarabene autoritatile litare ruse se comportau ca niste stapini veritabili. Aici era concentrat fin numar mare de unitati militare ruse, prin iutermediul carota se exercita o anumita presiune asupra autoritatilor populatiei locale in scopul pregatirii terenului pentru tlterioara reane- xiune a acestui teritoriu la Imperiul rus. Actirmile administratiei române din cele 3 judete ce nu conveneau intentiilor rusesti erat puri simplu contramandate la interventia autoritatilor militare ruse. 0 asemenea soarta a avut-oi tentativa adrninistratiei romtme de aici de a infaptui un plebiscit ce urma sit demonstreze car4 atitudinea populatiei locale fata de soarta judetelor Cahul, Bolgrad i Ismail. La 13 ianuarie baronul D. StUart II informa pe cancelarul Gorceakov despre intentia prefectului de Ismail de a aduna semnaturi i)entru infaptuirea acestui plebiscit 38 Chiar a doua zi cancelarul 11 insarcina pe D. Stuart sit dea indicaii lui Romanenco sa combath energic manifestarile romA- nesti, sprijinindu-se pe populatia ce judeca just" 39. Baronul Stuart la rindul sau Ii recomanda eonsulului rus la Ismail sa paralizeze intrigile locale, respectind, in acelasi timp prudenta in gco- pul de a nu se compromite" 40. In localitatile din sudul Basarabiei autoritatile militare ruke actionau cu promptitudine si in eonformitate cu aceste indicatii. In scurt timp, ele au reusit sit organizeze emiterea unor petiii cu daracter antiro- niânesc, semnate de locuitori de origine bulgara din citeva localitati basarabene, ce erau adresate imparatului Alexandru al II-lea. Toate aceste jalbe aveau un centinut identic. In ele se aduceau nvinuiri administratiei romhnesti sise solicith protectia rnSa. Fraze intregi se perindau dintr-o petitie in alta. Evident ca inspiratortl si autorul acestor opusuri putea fi doar o singura persoana i acesta era consulul Romanenco. Astfel, la 15 ianuarie locuitorii satului Caracaci adresau o plingere inparatului in care se jeluiau, ca admininstratia romana i-a lipsit de ultima camasr. La 18 ianuarie o plingere cu un continut aproape similar a fost intoomita de tin grup de oameni din Tatarbunar, ceva mai Ur- ziu de locuithrii din Bolgrad, Cairaclia, Dolukiol 41 In pofida tuturor intiinidàrilori restrictiilor la care era supuSa populatia romaneasca din sudul Basatabiei de catre armata tarista, la Bucuresti erau expediate un sir intreg de telegrame din Cahul,Ismail sialte looalitati basarabene, in care se aproba decizia parlamentului roman de la 26 idnuarie de a respino-be mice tentativa de deznieMbrare a teritoriului romanesc. In aceste telegrame se aduceau asigurari fermd eil populatia romaneasca de aici era gata sit faca sacrificii pentru a mentine inteirbritatea Romaniei 42 Catre mijlocul lunii aprilie situatia in cele 3 judge se inrautatise si mai mult. In nota lui M. Kogalniceanu de la 12(24) aprilia adresata 38 APER, F. Cancelaria, D. 15, D. Stuart cdtre .A. M. Gorceakov, 13 (25).61.1878, f. 128. 38 Ibidem, A. M. Gorceakov ciltre D. Stuart, 14.01.1878, f. 204. 40 Ibideni, D. Stuart catr6 A. M. Gorceakov, 23.01(04.02). 1878, f. ib. 11APER, F. 145 Sectiunea românti, D. 813, f. 28, 32, 34, 36, 45. 42 APER, F. Cancelaria, 1878, D. 15, D. Stuart cAlre A. M. Gckeakov, 820.02.1878, f. 23,

www.dacoromanica.ro 9 Rusiai chestiuneg basarabeand 743 consulului Stuart se constata cl in districtele din sudul Basarabiei toate oraselei orkelele erau ocupate de garnizoane ruse ; 0 parte din ele erau dislocate chiar si in sate. Multi ofiteri rusi declarau oficial c, Basarabia a trecut in posesiunea Rusiei. Populatiei locale ise redomanda siL mi mai indeplineascit prestatiile fatit de statul Roman. Adtninistratia roma- nit era comiplectamente para1izat6ipierduse orice posibilitateide a actiona P. Stirea referitoare la intentia Rusiei de a mutila teritoriul aliatului situ, care f;d-a faout onest datoria in ra'zboiul ce abia luase Sfirt, a stirnit nemultiumirea populatiei romanesti din localitatile turale 0 urbane ale rii Aceast'a nemultumire avea nn caracter mai pronuntat in Moldova din dreapta Prutului, fapt care ingrijora foarte mult atit diplomatii rusi aflati in Romania, citi comandamentul armatei ruse dizlocate in nordul Dunlrii. La ineeputul lui martie consulul rus la Ismail, Romanenco, scria baronului Stuart, c5 romanii nici odatg tiu s-au socotit prieteniinostri, in prezent ei sint di1pui ostil ..." 44. Repropri grave erau Muse de &are el conduceriii presei romane0i care s-au fkut vinovate, dupit pgrerea sa, de agitarea spiritelor in Romania. Insistind asupra inN,surilor de vigilentit el cerea sit li se dea de inteles romanilor ci tara e ocupatA de oamenii disciplinei" 45. Nemultumirea romanior se manifesta sub diferite forme incepind cu dispretul evident manifestat faVA de armata rusit, dizlocatil in. Roma- nia §i id.nit la forme deschise ca : deZarmarea soldatilor rusii inceregri de a captura munitii din depozitele militare. In orase erau ritspindite proelamatii cu caracter antirusesc. Una din ele, easpinditil la Iasi, men- Vona eit in schimbul eforturilor noastre, ea (Rusia I.V.) vrea sit Muth leze patria noastrit. Nici odata istoria umanitgii n-a oferit 0 crhnit de Inaitit tradare atit de oribila" 46. Seful jandarmeriei de la citile de comunicatii ale armatei ruse din sectorulIasi-Brailalocotenent-colonelul Carpov raporta la 9 inartie superiorilor siti despre iritarea crescindit a populatiei din orasele Moldovei contra rusilor ce atinsese proportii extrem de Mari.- El propunea sit fie luate mitsuri concrete impotriva acestor nemul- tuiniri, inclusiv, sit se aducg, trupe suplimentare in Iakli (acolo erau deja 2 batalioane, dar potrivit parerii sale acestea etau insuficiente) 47. In deciirstil lunii martie atitudinea ostilg, a ieSenilor fata, d trupele rusesti continua Sit creascit. Comandantul armatei rusesti de la caile de comunicatii din Romania intr-o scrisoare adresatrt Baronului Stuart insista ca ultimul Sit cearI guvernului din Bucuresti adoptarea m6surilor de precautie pentru,case evita event-dab:He ciocniri cii urmitri foarte grave in caz contrar acele mitsuri urmau sit fie adoptate de autoritittile ruse" 45. 43 APER, F. Consulatul de la Bucure5II, D. 78, M. Kogalniceanu Calm D. Stuart., 12/24.04.1878f.17. P4APER, F gentia diplornaticd la Bucuresti, 1878, inv. 540/3, D. 73, Romanenco cdtre Stuart, 01.04.1878, f. 14. 43 ,Ibidem. 43, Ibidem, f..10. 47 lhidcm, Carpov Care lacobson, 09.04.1878, f. 17-48. 48 thidern, Drenteln catre D. Stuart, 21.04.1878, f.15.

www.dacoromanica.ro 744 Ion Varta 10

sfirsitul lunii martie lui Stuart i se comunica din Braila ca, ani- piozitatea rotnanilor e genetala.,.Alase compuse din patrioti au inundat cafenelelei alte locuti publice. In ()las au loc demonstratii scandaloase. Chestiunea retrocedarii Basal abiei a excitat totalmente adeptii partidului rosu pare nici cum nu se pot stapini"49. In Braila situatia incordata sra mentinut si pe parcursql lunii apvi- lie. A celai Carpov comunica la 24 aprilie lui Stuart : In ciuda tuturor staruintelcr inihtarilor nostri, patrioth nu InceteaZa sa ne provoacet A fost formata o legjune militari care mereu marsaluieste prin oTas". Ofiterul rus cerea insistent ca la Braila sa (fie trimise trupo suplimentare pentru aasigura ordinea" 5° Consulul ius la Ismail propunea un sir de meth- de concrete de lupta cu nemultumirea rornanilor, El socotea ca ,,2 3 exemple instructive de rafuiala cu cei cu dispozitii autirusesti, organiza, rca armatei ruse la un nivel mult mai de temut, o anumita stnntorare a presei romanesti puteau sit asigure. . . dacit flUdisparitia completit, apoi eel putin o anumita micorare a frilmiuMrilor in sociciatca roulana" 51 Aceeasi repulsie fata de persevereuta roinanilor o aveaui oficiali- tatile din capitala nordipa, La Petersburg atitudinea guvernului tonatin fata do tratatul de la San-Stefano a stirnit nemultum.reai chiar indiguarea tarului Alexandru 11. Gorceakov prin intermediul unei telegrame Ii comunica agentului ins la Bucuresti, ert imparatul i-a ordonat sari declare generalului Ghika, ca daca guveinul roman continua sa protesteze impotriva articolului 8 (pasajul armatelor ruse timp de 2 ani pe teritoriul rominesc) trupele ruse vor ocupa Romania si vor cere dezarmal ea aimatei a;omane 521 Seriozi- t atca acestor amenintari este confirmata de concentrarea trupelor rusesti pe teritoriul Eomaniei, ce incepuse imediat dupa aceste amenintari. M. Kogalniceanu ii imputernicise pe generalul Ghica sari comunice lui Gorceakov ca : O armata, care a luptat la Plevna sub ochii hnpara- tuhti Alexandru al II-lea, va putea fi strivita, dar ca ea nu se va lasa nicioclata sa fie dezarmatit" 53. Intre timp numarul de unitati militare rusesti, dislocate pe terito-; riul rominesc continua sa creasci. Pozitia guvernului roman, cu toate acestea, Taminea consecventa. La 24 martie/5 aprilie Kogalniceanu expediazi o nota de protest generalului Ohica contra tratatului de pace de la San-Stefauo pentru a fi comunicata cancelarului Eusiei 54 In ea se constata, cii, tratatul acorda llomaniei doar recunoasterea independentei sale de catre Poarta, care era deja un fait accompli", Ministrul roman se pronunta contra 6chim- bului de teritorii romanesti. Tratatul era considet at nuli neavenit, ce a fost incheiat MIA noi, impotriva noastra si in detrimentul nostru" 55.

4° lbidcm, Carpov cgtre D. Stuart, 31.04.1 878, f. 20. 5° Ibidem, Carpov catre D. Stuart, 24.04.1878, 1. 27-28. 51 lbidem, Hcmancnco catre D. Stuart, 21.05.1 878, f.36-41. 52 APEB, F. Cancelaria, 1). 15, A.M. Gcrceakov cAlre D. Stuart, 21. 04.1878, f. 213. 53 Acte $i doeurnente din coresponderda diplomaticd a lui Mihail Kogdlniceann relative la rathoild independentci Romilniei 1877-78, publicate de \ asile M.KogAlniceanu, BucureW, 1893, vol.I, fascicula I, M. KogMniceanu catre generalul lancu Ghica 2, aprilie 1878, p. 87. 51 APER, F. Cancelaria, 1 S78, D. 99, M. Kog5lniccanu c5lre I. Gbica, f2/1.03. (03.04.) 1878, f. 2-8. "lbidem, f.7.

www.dacoromanica.ro 1.1 Rusia si chestiuncia basarabeand '745

Rbactia Petersburgului a fost din cele mai negative. Nota guvernului roinAn a fost apreciatit ca un procedeu rriuvoitor" fatg, de Rusia. Can- celarul rus confirma inert o data in plus intentia guvernului sau de a ins- titui o veritabila ocupatie a teritoriului romanesc, sustinind ca, nu ne 'Amine decit ISA supraveghem interesele de prim ordin, 6aie cons-tau in mentinerea cailor noastre de comunicatie cu armatele noastre de dincolo de Dunare" 58. Argurnentarea acestor masuri era facuta intr-un stil devenit traditional pentru politica ruseasca in aceasta parte a lumii : Noi flu putem Bacrifica opera de emancipare a 6.retinilor, nici intereseleItu- oiei,nici oele intreprinse de ea (in ultirnul razboi I.V.) si la care a coo- perat Romania" 67. Corceakov n-a ignorat nici arnenintarile directe Ia adresa Romaniei : Daca interesele vor cere masuri de precautie sau de aprtrare, ele ivot fi primite Mra ezitari ( . . ). Gnvernul imperial o va face cu ferrnitatei energia cuvenita" 58 Petersburgul intentiona sa transforme teritoriul romanesc intr-un bulevard pentru satisfacerea ambitiilor geopolitice imperiale. Cu toate acestea M. Kogalnieeanu in discutiile cu reprezentantul diplomatic rug la Bucuresti continua sA, Tie la fel du hotarit. La 23 martie/4 aprilie Carol i-a declarat lui Stuart c, dezarma- reai armatei d gaseste dezonorabilit pentru sine, ea poate sit aducil la cioc- niti singeroase, deoarece armata va opune rezistelita acestor incercari". Principele a declarat ea personal ii va face datoria. In acelasi timp el admitea posibilitatea unor tratative in Scopul aplanrtrii conflictului era gata srt semneze chiari o nouti, conventie ". Guvernul rus a hotarit sit se foloseascrt de aceasta, lipsa de unitate in cadrul conducerii romane. La 27 martie/8 aprilie Gorceakov ii insalcina pe Stuart sag informeze pe Carol, ca la Bucuresti Va fi trinii'an functional' rpentru semitarea unei noi conventii militare 00. Petersburgul voia prin intermodiul unei noi conventii, impuse prin forta sit transforme Homania in ciinp de bataie in eventualul conflict on -stateld occidentale. Aceasta tentativa a guvernului rus era un nou atentat flagrant la suveL ranitatea statului roman. Concesiile acceptatd de principe lau fost respitise, in cele din ur ma, de ML Kogalniceanu, care i-a declarat agentultii rip; ca considera imposibila semnarba unei noi converrtii 0'. Consecventa cu !care actiona gaveri nul roman itita autoritatile din Petersburg. In acest conflict a cautai sit inteivinit personal imparatul Alexandru al 1I-lea, ce a expediat principelui Carol o telegrama in caref$i-aexprimat nemultumirea sa falai de guvernul Rornanieii dorinta sa tIe a-I vedea schimbat cu altul com- pus din elemente mult mai agreabile Rusiei" 62

56 APER, F. Cancelaria 1878, D. 15, A.M. Gorceakov cAlre Dr Stuart, 16.044878, f. 232. 57 Ibidem, f. 235. 58 Ibidem, f. 230, 235. 59 APER, F. Cancelaria, D. 15, D. Stuart cMre A. M. Gorceakov, 23.03(04.04) 1878, f. 141. 60 Ibidem, A. M. Gorceakov calse D. Stuart, 27.03.1878, f. 219, .Ibiderni D. Stuart cAtre Ai. M. Gorceakov, 2/14.04.1878, f. 68, 62 APER, F. Consulatu1de la Bucuresti, D. 78, D. Stuart ciltre A.M. Gorceakov, 5.04.1878, f.38.

www.dacoromanica.ro '746 Ion Varia Aceasta nu era altceva decit un nou amestec vadit al autoritatiltr tariste ir treburile interne ale Romaniei. Kogadniceanu i-a declarat lui Stuavt in legatura cu aceasta, ea principele a lost profund amarit ofensat de poua tentativa, ce incereasa-1priveze de libertatea de actrune impunindu-i schimbarea guvernului saui facinclu-1 st cedeze unei presiuni straineisaaccepte rolul inferior de simplu executor al ordinelor emanate din alara" 63. Diplornatia rusa, in situatia cind. tentativa d.e a raAurna guvernul I. Bratianu M. Kogrnniceanu prin intermediul unei presiuni exerei- tate asupra principelui Carol a esuat, a incercat sa aetioneze altfel. Principelui i s-a propus ea I. Bratianu, care era in acel timp in Occident, sa-si continue calatoria sis villa la Petersburg pentru a-si expune pozitia in scopul de a atinge nfl compronns indispensabil in criza aetua, li-C7 64. In situatia cind trupele ruse au irnpinzit jumatate de tara, ocupind up sir de pozitii strategic% cind amenintarileiantajul la adresa conducerii Romaniei nu incetan, vizita Presedintelui Consiliului de ministri in capitala Imperiului rus putea fi intespretata in lara ea o acceptare adictatului impns de vecinul agresiv. M. Kogalniceallu a respinsi aceasta tentativa' a diplomatiei ruses de a-si umili aliatul. In aceeasi audienta ministrul roman i-a vorbit lui Stuart despre ingrijorarea provocata de afluxuli de trupe ruse in Princi- pat cc ocupasera &are acel moment un sir de pozitii strategice, depin- du-se astfel prevederile Conventiei de la 4/16 aprilie 1877. In nota inmI nata diplomatului rus cu aceasta ocazie se mentiona, ca in districtele basarabene era infaptuitit o veritabila ocuiiatie. Rent, Chiliai Bolgrad devenisera un centru de concentrare a trupelor ruse. Kogalniceanu i-a declarat pe un ton categoric lui Stuart, ca armata romana se retrage in Valahia Mica (Oltenia I.V.) unde va astepta venirea trupelor ruse ca s-o dezarmezei daca aceasta amenintare va fi realizata, armata romang in frunte cu principele isi va face datoria, opunind rezistenta, de care-i in stare pentru a se retrage in cele din urma inAustro-Ungaria"66 Guvernul imperial nu lua in seama toate protestele ministrilor româniiamenintarile Petersburgului continuau sa se materializeze. La 26 martie divizia II infanterie rusa ocupase Giurgiu. La 31 martie 2 regimente de cazaci cantonaseri la Bineasa (suburbia Bucurestiultri) MA a avea permisiunea autoritatilor romane 66. Un sir d.e unitati ale armatei ruse au lost aduse chiar din sudul Dunarii. Fusese elaborat si un plan special de ocupareacapitalei. A fost prevazuta chiar numirea unui guvernator mittar rus al Bucurestiului, fusese tiparita o proclamatie catre bucuresteni, ce era menita sit indreptateasca aceasta, masura 67 In pofida acestui evident pericol, guvernul roman continua sa, se mardeste hotarit in actiunile sale. Conseeventa cu care actionau minitrii romani era in particular motivata si de speranta intr-un sprijin eventual din partea puterilor occidentale. Dar aceste asteptari nu s-au adeverit. " Ibidem, f. 38-39. 64 Ibidern, f. 42. " Ibidem, f. 68-69, 72,69. 66 Romdnia in räzbotul de indepdndenf1877 78, Bueuresti, 1977, p. 378. 67 Illeirturii finlandeze privind rdzboinl din 1877 78 impotriva Irn periului Olom an;i Rorndnia, In Analele de istorie", XV, nr. 4/1963, p. 52-56.

www.dacoromanica.ro 13 Rusiai chestiunea basarabeanA 747 Mar* puteri europene n-au riscat sL mearga pina la ruperea relatiilor diplomatice eu Rusia. Chiari diplomatia austriaca igeea un joc dublu, In Tuna aprilie, eind rela4iilruso-austriece erau extrem de incordate, ea indemna Romania sa opuna rezistenta. Mai tirziu, obtinind Bosnia Hettegovina drept compensatie pentru neutr alitatea sa, Austro-TJnga- ria renuata la sustinerea guyernului roman. Conducerea Romaniei, chiari atunci cind era aproape convinsa ea este parasita de marile puteri eur opene, cauta sa intreprinda maxi- mum de eforturi pentru a evitadezonoarea pusa la cale de fostul sau, aliat. Pe data aceasta se conta mai mult pe propria consecventa si for- mitate. La inceputul lunii iulie Stuart comunica Petersburgului ca plecai rea lui Bratianui Kogalniceanu la Berlin citi numirea lui C. A. Rosetti in postul de Presedinte interimar al guvernului au fost marcate prin redublarea agitatiei contra cedarii Basarabiei. Membrii guvernului roman dupa parerea sa, nu excludeau nici un mijloc pentru a-si asigura sprijinul armatei si al maselor populare in scopul de a produce o explozie" 68 copul acestei framintaxi, conform opiniei diplomatului rus, era de a obli- gaCongresulpitrenuate la consimtirea cedarii Basarabiei in favoarea Rusiei.Sfortarile intreprinse de conducerea Romaniei, de aclevaratii sai patrioti In luna iunie 1878 erau dictate de o ultima speranta ea Europa va auzi glasul românilor si va tine coat de interesele lor. Aceasta agitatie ajunsa la apogeul gau in ajunul intrarii ministrilor romani in Congres era insotita de concentrarea armatei românei deverithe pentru diplomatia rusa foarte ingrijoratoare. Stuart a cautat sintervina pe lIngprin- cipete Carol in, scopul de a calma spiritele in tara. Carol i-a declarat fara echivoc diplomatutui rus ca armata romana este concentrata pentru a putea sus-tine vocea reprezentantilor sail in sinul Congresului" 69. Stuart pin intermediul imputernicitului cu afaceri al Germaniei Alvens- leben a cautat sa exercite aceiasi presiune asupra principelui Romaniei. Catre sfirsitul lunii iunie pentru diplomatia rusa a devenit evident ca toate puterilie europene nu numai ea au refuzat sá acorde Romaniei sprijinul solicitat, dar au inceput sa fad, mari presiuni asupra Bucures- tiului in ideea ca acesta, va accepta benevol cedarea sudului Basarabiei. La 24 iunie imputernicitul cu afaceri rus la Bucnresti nu fara satisfactie comunica superiorilor sai din Petersburg ca guvernul roman a parasit ideea refer,itor la impotrivirea armata in urma amenintarilor Austriei ca ya ocupa Romania in eaz de dezordini in timp de 24 de ore" 7°, Cu toate acestea românii n-au incetat sa protesteze contra dezmembrarii teritoriului, romanesc. Mari incomoditati pentru autoritatile ruse prezen- taC, A, Rosetti inima partidului rosu, democrat si revolutionar patimas) prietenul luj Mazzini si a celor mai avansati radicali din Italia siFranta"71 apreciere ce-i apartinea chiar Baronului Stuart. intr-un raport adresat cancelarului Gorceakov imputernicitul cu afaceri rus de la Bucuresti mentiona intre altele referitor la persoana lui C. A. Rosetti : Visul sau cel mai mare este de a obtine din partea Majestatii Sale nu

APER, F. Cancelaria, D. 15, D. stuart A. M. Gorceakov,7/19. 07. 1878, f. 92. 88Ibidem, f. 93-94. 7° Ibidem, D. Stuart catre A. M. Gorceakov, 26.06 (03.07 1878, f. 156. 71 Ibidem, f. 88-89.

www.dacoromanica.ro 748 Ion Varta 14 numai renuntarea Rusiei la Bamarabia Romana, dari anexarea Basa- rabici noastre (nor dul si centrul Moldovci dinti ePrat SiNistru I.V.) Ia Romania. tn asemenea caz el ne promite Dona, devotamentul absolut si pentru totdeauna al talii (;ale I.V.)"72t C. A. Rosetti i-a declarat intr-oaudienta diplornatului ins, CA, daca Congresul no va lipsi dc. Ba- sal abia, Romania va p1 otesta, neacceptlnd nici un schintb, nici o indent- nizatie" 73. Cu rtoate acestea Congresul de la Berlin n-a tinut cont de dorintele romanilor do a-si litentine integritatea teritoriala a tarii. Prin tratatul de la Bolin marile puteri an reeunoscut independenta Romaniei, conditionata de cedarca catre Imperiul ru' a Sudului Basarabici, si de inla- tur area disci iminarilor conlet4ionale. Acest tratat, dictat de interesele marilor puteri europene era o expresie a politicii de dominatie 0 de imi4lItire a Emopei in zone do inthrenta. Totusi, romaniii dupa tominarea luoroilor Congresului an conti- nuatsit otesteze in problema bakarabeana, lapt care irita loarte mult Petersburgul. Autoritatilor insole provdca o dewebita ingrijorare pupa, rca politica formata din 45 46 de oameni in frunte eu PrEt;edintele Camerei deputatilor Vernescu si ministrul do externe Ionescu din care mai tfaceau parte, Ion Chin', D. Sturmialti membri ai fractiei moldovenesti apreciata de baronul Stuart ca partid loarte nesupus si ostil intereselor nusesti" 71. Aceasta grupare politica a lost cea mai consee- yenta in chetiunea sudului Basarabiei. Pe paransul lunilor iunie soptembrie ea a dehlkmat o ampla activitate continuind sit se pronunte categoric impotriva muithiii teritoriului româneseI a acceptarii condi- Odor formulate de Congresul do la Berlin. For mete acestei activitati erau diverse : iuticole in presa romaneasca, luau de ouvint in fata conce- tOtenilor, rOspindirea lofty volante in cade se protesta vehement contra dezmembniiii tIii jriii cedarea sudului Basaiablei 75. Intensificarea activitätii partidului liberal a contribuit potrivit piieuii lui Stuart, la dezvoltarea propagandei in sinul tuturor elaselor si paturilor socialem contra acceptarii eondithlor Congresului in cies- titmea basarabeana, Baronul Stuart ai cautatSaintervinO pe lingO principe cerindu-i coneursul in calmarea sphitelor, dar a plinth dm itIspuns nesatisfacAtor. AutoritOtile tariste ad recurs si la incercari de mituire a preseiromft- ne;di. La inceputul lunii iulie comandamentul admatei duse din Romania alocat 1000 franci in scopul infrinarii presei locale de la invective contra Rusiei" 77. Viata politicO din Romania In lunile iulie septembrie a fost dominata de o apriga polemica intro Oonservatmi si liberali privitor la W- tudinea co urma Fa' fie adoptata fata de deciziile Congresului de la Ber- lin in chestiunea basarabeana. Opozitia conservatoare, intentionindRA inlature guvernul liberalilor, pleda in favoarea convocarii unei Constitu-

7.,Ibidem,D.SRC-art eiltre A. M. Gorcealkov, 24.05 (5.06) 1878, T. 89. 76 Ibidem, D. Stuart A. M. Gorceakov, 30.05 (11.06) 1878, f. 150. 74 APER, F. Cancelarla, 1878, D. 15, D. Stuart cillre A. M. Gorceakov, 24.01(05.02), 1878,f. 14. 75 lbidem, S. Stuart c5tre A. M. Gorceakov, 13(25) 07.1878, f. 98. 76 Ibidem, b. Stuart crare A. M. Gorceakov, 12(21) 08.1878, f.111. " APER, F. Consulatul de la Bucuroli, D. 78, 1. 4.

www.dacoromanica.ro 15 Rusiai chestiunea basarabeand 740 ante care urma sdecida in definitiv soalta eelor 3 judete basarabene. Liberalii insistau ea hotarirea in aceasta chestiune s-o adopte parlamentul roman 78. Petersburgul manifesta semne evidente de nemultumire fag de aceasta, indelungata polemica. Din capitala nordica au rasunat iari amenintari serioase là adrea, conducerii Romaniei. La 21 septembrie guvernului roman i-a lost comunicat avizul cancelarului rus in care se mentiona ca. hotaririle Congresului de la Berlin sint obligatorii pentru toate statele, inclusiv si pentra acelea ce n-au participat la lucrarile acestuiadu acest document se mai mentiona eiti din momentul cind Ba- sarabia de Sud a lost donata de areopagul european Rusiei nici o camera romana, oricare ar fi ea, n-are dreptul de a modifiea dispozitiile tratatului de la Berlin. Avizul se incheia cu amenintarea ocuparii imediate a sudului Basarabiei in cazul cind Romania va incerca sa refuze 7°. Catre acel timp guvernul roman ii determinase atitudinea, fata de deciziile Congresului in chestiunea celor 3 judete basarabene. Ceda- Te.a era inevitabilit. Raminea sa fie deteiminat modul in care urma sa aiba, loc aceasta cesiune teritoriala. La sfirsitul lunii august, in cadrul unei vizite la Berlin M. Kogal- niceanu a declarat ca guvernul roman a hotarit sa, decline numirea comi- siei de delimitare a hotarelor si senmarea unui act despre cedarea teritoriului romanese din stinga Prutului. Acest refuz, conform parerii baro- tmlui Stuart, era determinat de intentia Romaniei de a-si atribui des- tinul de martiri de a nu admite supozitia ca ea accepta benevol cedarea Basarabiei de Sud 8°. Modalitatea in care urma saiba loc cedarea celor 3 judete fusese stabilita Inca la 8 august cind guvernul roman indica prefectilor din sudul Basarabiei sI nefectueze reti ocedarea F,41sg, se retraga protestind si declarind ca. cedeaza in lata violentei8. La 15 (27) septembrie in cadrul sedintei extraordinare a corpuri- Ion legislative M. Kogalniceanu a dat citire mesajului principelui Carol, in care era expusa atitudinea suveranului roman fata de hotarlrile Con- gresului de la Berlin. In acest document se mentiona ca Romania a fost cliemata sa faca in numele pacii generale sacrificii penibilei dureroase". Europa, admitind Romania in familia statelor independente si restituindu-i gurile Dunarii, i-a conferit, in acelasi timp, executaiea unui dureros sacriliciu" cerindu-i pai asirea judetelor iomanesti de cealalta parte a Pru- tului. Nu exista un singur roman ,conchidea principele , de la Suverani pina la ultimul cetatean care nu deplinge aceasta dezmembra- re a teritoriului patrimonial decretata de aei opagul european". In acelasi trap se nutrea spei anta ea Europa nu va intirzia sa Uea Romaniei miine eeea ce ea n-a putut acorde azi din cauza rivali- tatii de interesei necesitatilor de moment" 82.

78APEH, F. Gancelaria, 1878, D. Stuart catre A. M. Gorceakav, 20.08(1.09.) 1878, f. 102. 79APER, F. Gonsulatul de la Bucuresti, D. 72 (1878), f. 306. 88 APER, F. Gancelaria, 1878, D. 15, D. Stuart cAtre A. M. Gorceakov, 26.08 (9.09) 1878, f. 117-118. Ibideni, D. Stuart Cairo A. M. Gorceakov, 12(24) 08.1878, 1. 112. 82 Ibidem, D. Stuart calm A. M. Gorceakov, 25.09(7.10) 1878, f. 126.

5 c. 3593 www.dacoromanica.ro /50 Ion VartA 16 In aceasta fraza, baronul Stuart a intrevazut o aluzie la, un viitor conflict intro Austria 0 Rusia, in care Romania urma sa pal ticipe de partea primei in speranta de a obtine intreaga Basarabie 83. Conducerea Romaniei intr-adevar nu dorea sa, admita parerea cii problema Basarabiei era pe deplin epuizata. Acest lucru 1-a mentionat insusi principele Carol, care intr-o discutie avuta cu liderli partidului conservator V. Boerescu si D. Ghica a declarat cit a hotarit sa, nu admita decit o cesiune exclusiv administrativa si mu va ratifica niciodata un act oarecare emanat de Camera actuala ori de o Constituanta, ce ar constata aceasta cesiune. Motivatia principele o gasea in faptul ca Roma- nia e cointeresata sii nu-si compromita libertatea sa de actiune prin oarecare actiuni in scopul de a putea aspira ziva cind va intra din nou in posesiunea Basarabiei, la care este obligata sii refuze in prezent ". Pentru cedarea sudului Basarabiei a fost creata o comisie din repre- zentarti rusii romini. Partea româna a refuzat sii accepte constituirea unei comisii speciale, imputernicita cu efectuarea lucririor de demarcatie a hotarelor. Ordinea restituirii a lamas cea din 1857, cind cele 3 judete au trecut in componenta Moldovei conform tratatului de la Paris de la 1856 88. Guvernul roman a refuzat sii semneze actul referitor la stabilirea noului hotar statal intre Romania i Imperiul rus. In scopul urgen- tarii ocuparii Basarabiei de Sud Alexandru al II-lea a recomandat reprezentantilor rusi sa nu se insiste la semnarea unui asemenea act" 86. ..,La 9 octombrie 1878 autoritatile rusesti au preluat administrarea sudului Basarabiei. In aceeasi zi guvernatoral Basarabiei, generalul Se- beco, 0, in acelasi timp, imputernicitul principal al Rusiei pentru primirea Basarabiei de Sud se adresa prin intermediul unui manifest locuitorilor celor 3 judete romanesti, felicitindu-i cu ocazia intrarii in marea familie rusa", chemindu-i sa fie demni de marele Imperiu" 87. Astfel a fost scrisa, inca o pagina tragica (dar nu ultima) din istoria relatiilor romano-ruse.

LA RUSSIE ET LE PROBLtME DE LA BESSARABIE PENDANT LA GUERRE D'INDM3ENDANCE (1877 1878) (A LA I.JUMIRRE DE NOU VEAUX DOCUMENTS IACOLIVERTS DANS LES ARCHIVES DE RUSSIE) raumil L'auteur relève les pressions exercées par la diplomatie tsariste qui avait l'intention de 16annexer le sud de la Bessarabie cesse a la Mol- davie après la paix de 1856. De son celté, le cabinet de Bucarest sollici- tait instamment le respect de la convention roumano-russe par laquelle on garantissait l'intégrité territoriale de l'Etat roumain. A partir des

83 Ibidem, f. 122-123. 84 Ibidem, f. 123-125. 85 APER, F. 145, Sectiunea romilnA, 1878, D. 815, f. 124. "Darea de seama a Departamentului asiatic al MAE al Flusiel, 1878, 8.

!1.7 APER, X. 145, Sectiuned romanA, inv. 498, D. 817, f. 2.

www.dacoromanica.ro 1'7 Rusia §i chestiunea basarabeana 751 documents russes analyses, se détachent les attitudes, les reactions, la démarche des hommes politiques de l'époque appelés a, yeller sur le des- tin de la Roumanie. La reaction des groupements politiques represent& dans le Parlement, l'attitude de la presse roumaine indépendante ou de parti et en même temps les reactions de l'opinion publique face a la ligne de politique étrangère de la Russie tsariste fermement décidée d'avoir ace& de nouveau au Bas-Danube, ont constitué des soucis permanents, tout au long de l'année 1878, pour la diplomatiedu tsar Alexandre II. Dans ce contexte, l'auteur passe en revue les positions des autres grandes puissances européennes concernant les trois départements du sud de la Bessarabie ; on remarque la duplicité de ces positions, les intérêts mesquins, l'absence d'une attitude politique acid& vis-à-vis des tenta- tives de la Russie d'avancer en direction d'Istanbul et des Détroits. Malgre les efforts de la diplomatie roumaine, de I. C. BrAtianu et M. KogAlniceanu notamment,lesreprésentantsdes grandes puissances réunis a Berlin ont decide la réannexion du sud de la Bessarabie a l'Em- pire tsariste.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro PRINCIPIUL INTEGRITATII TERITORIALE IN POLITICA ROMANEASCA IN VREMEA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

SEVER MIRCEA CATALAN

Printre problemele mari, grave si complexe cu care s-a confruntat domnia lui Alexandru Ioan Cuza un loc deosebit 1-a avut apilrarea frontierelor Principatelor Unite, deci a integriattii lor teritoriale. Eforturile facute in acest sens de tinarul stat national roman, lipsit de atributele independentei, prezentau o importantg capitala pentru recunoasterea lui ca o entitate politico-teritoriala distinctsa in concertul european. Lup- ta pentru mentinerea integritatii teritoriale s-a constituit astfel intr-un act de apitrare a demnitAtii nationale, intruchipind o fatea a revoltei nationalisnlului roman impotriva seriei de tratate care stabiliseril cadrul sau juridic si limitele manifestarii sale" 1 Intr-adevar, Poartai cabinetele europene aveau tendinta inaccep- tabila pentru diplomatia romaneasca de a considera Dunarea o frontiera interna a Imperiului otoman. Din punctul de vedere al autorilor Trata- tului de Pace de la Paris, frontiera de nord 0 est a Moldovei nu era decit un hotar entre les deux Empires" 2, otomani rus. In timpul luptei Principatelor pentru unirea lor deplina, Poarta insista asupra faptului ea acestea sint : partie integrante de l'Empire" 3. Cind, la sfirsitul primaverii lui 1864, guvernul roman isi exprimase la Constantinopol ingrijorarea in legatursä cu concentrarile de trupe ruse si austriece la frontierele nordice ale Principatelor Unite 4, ministrul de externe Aali Pasa i-a evocat lui N. Bordeanu (loctiitorul titularului agentiei romane in capitala otomana, C. Negri) asigurarile primite de la reprezentantii St. Petersburgului si Vienei,i anume cit cele doua Puteri crestine nu intentionau ...d'entrer sur le sol de l'Empire" 5. Nici consulii Puteri-

1 T. W. Riker, The Making or Roumania. A Study or an International Problem(in continuare The Making ...), London, Oxford University Press, 1931, P. 507. ed. rom. p. 624). 2 Ghcnadie Petrescu, D. A. Sturdza, D. C.Sturdza, Actei documente relative la istoria renascerei Romdniei (In continuare Acte...), II, Bucuresti, p. 1081. 3A Baligot de Beyne Care Al. I. Cuza, 24 aprilie / 6 mai 1861; document publicat cu data gresita (6 18 mai 1861) de E. Boldan, Arthur Baligot de Boyne Corespondenld cu Alexandru loan Cuza si Costache Negri, studiu introductiv, seleclarea si traducerea textelor, note, comentarii si indici de... (in continuare A. Baligot de Beyne, Corespondenfd...), Iasi, 1983, p. 83. 4 Ingrijorarca fusese Impartasita de domnitorul roman si ministrilor de externe ai Frantei, Marii Britanii, Prusieii Italiet, la 29 aprilie / 11 mai 1864 (B.A.R., Serv. Msse, Arh. Al. I. Cuza, IV, f. 255-258 v). 5 N. Bordeanu care Al. I. Cuza, Pera, 10/22 mai 1864 (B.A.R., Serv. Msse, Arh. Al. I. Cuza, III, p. 278-287).

Revista istorica",tom 111, nr. 7-8, p. 753-767 1992

www.dacoromanica.ro 754 Sever Mircea Catalan 2

lor garante in Principatele Unite nu uitau smentioneze adesea acest punct de vedere, mai ales atunci cind initiativele lui Cuza pareau prea suparatoare. Astfel, in timpul audientei colective din 19/31 martie 1865, consulii au cerut lui Cuza sa accepte aplicarea capitulatiilor in Principa- tele Unite, intrucit acestea sint parte integranta a Imperiului otoman' 6 Mu lt mai tirziu, Constitutia otomana din 11/23 decembrie 1876, prin articolele 1,7 §i 8 avea ssublinieze aceasta pretentie 7, in vadita, contradictie cu traditia istorici realitatea de facto'. Aplicarea de catre Principatele Unite a principiului integritatii teritoriale In relatiile cu Puterea suzerana avea madar s'a fie marcata de numeroase asperitatii neintelegeri. Pe de o parte conflictele aveau s'a' imbrace forma unor dispute teritoriale, iar pe de alta ele vor consta in incidente la frontiera dunareana. Insulele de pe Dunarea munteana au constituit un obiect de conflict ce a marcat aproape intreaga domnie a lui Cuza. Portii i sra cerut, pe cale diplomatica, srestituie Principatelor Unite cele circa patruzeci de insule situate intre Giurgiui Calafat, abuziv ocupate in timpul 0 in perioada imediat urmatoare Razboiului Crimeii 8 Partea romana conta pe sprijinul Frantei6,dar dificultatile erau majore. Reaua vointa evidenta a Portii era favorizata 0 de faptul ca In harta anexa a Tratatului de la Adrianopol nu figurau decit paisprezece din cele patruzeci de insule romângti, cu toate c, potrivit raportului lui C. Negri din 30 iunie/12 iulie 1860, eelelalte douazeci §i §ase de insule, ne e trouvent pas non plus sous la rubrique des iles turques" 12. in vara liii 1862 Cuza i-a cerut din nou lui C. Negri sa redeschida la Constantinopol problema celor patruzeci de insule ... occuppées en 1854 parl'armée ottomane pour les 'Aces- sites de la guerre contre la Russie, qui sont encore a cette heure en la possesion de la Sublime Porte et dont la propriéte nous est cependant garantie d'une maniere incontestable par le texte du Traité d'Adrianople ..."11. Trei ani mai tirziu problema continua sa lamina in actualitate. La 16/28 iulie 1865, Jurnalul Consiliului de stat consemna numirea lui Al. Odobescu §i a maiorului Sachelarie la Comisiunea Internationala intocmita pentru delimitarea insulilor Dunarii" 12 Aali Pa§a, ministrul de externe otoman, solicitase la sfir0tul lui 1864 un raport sur la question des Iles" IS, pe care urma sa-1 intocmeasca un demnitar otoman trimis la Rusciuk, dar lipsa dorintei de cooperare a Portii a fost cvasi-

6 C. C. Giurescu, Viafa si opera lui Cuza Vodd, editia a II-a revdzuti adAugitA, Bucu- resti, 1970, p. 340. 7 N. AdAniloaie, Independenfa nafionald a Romaniei, Bucuresti, 1986, p. 138. 8* * * Istoria trupelor romtine de grdniceri, Bucuresti, 1987, p. 137. 9 0 notA a ministrului de externe al Frantei Edouard-Antoine Thouvenel care Charles- Jean-Marie-Felix, marchiz de Lavalette, ambasadorul francez la Constantinopol, i-a fost arAtatA de aceasta din urrnA ml C. Negri, Nota sublinia sprijinul francez a-tit pentru rezolvarea chestiunii frontierei pe bratul Chilia, cit si in ceea ce privea insulelede la Valachie" (C. Negri cAtre Al. I. Cuza, Constantinopol, 17/29 iunie 1860, E. Boldan, Alexandra loan Cuza si Costache Negri. Corespondenfd. Documente literare. Text ales si stabilit, traducere, studiuintroductivsi note de. .. (In continuare C. Negri. Corespondenfd), Bucuresti, 1980, p. 112. 10 Ibidem, p. 124. 11 Al. I. Cuza cAtre C. Negri, Bucuresti, 22 iulie/3 august 1862 (Ibidem, p. 503-504); C. C. Giurescu, op. cit., p. 119). 12Arh. St. Buc., Fond Al. I. Gaza, dos. 10 f. 4. La f. 5 copia decretului domnesc de numire a lui Al. Odobescu In aceastA functie. 18 13.A.A.,Serv. Msse., Arh. Al. 1. Cuza, III, 1. 366.

www.dacoromanica.ro 3 Principlul integritAtii teritoriale 755 constanth, astfel incit chestiunea insulelor a putut fi rezolvath abia dupa, proclamarea Independentei 14. Cele patruzeci de insule de pe Dungrea rnunteang nu au reprezentat siugurele pgminturi acaparate de Poart4 dup4 Itgzboiul Crimeei. Trata- tul de Pace de la Paris hothrise ca insulele din Delta Dungrii aflate la nordul bratului Sulina urmau a reveni Moldovei 15 Dar prin Protocolul de la Paris din 25 decembrie 1856/6 ianuarie 1857 se hocara ca ... les iles comprises entre les différents bras du Danube 4 son embouchure et formant le Delta de ce fleuve [...]au lieu d'être annexées 4 la Principauté de Moldavie comme le stipulait Part. 21 du Traité de Paris seront replacées sous la souveraineté immediate de la Sublime Porte ..." 16. Tratatul semnat la Paris la 7/19 iunie 1857 confirma Protocolul din ianuarie acelasi an ; 17 astfel incit Delta DunArii avea sa," rAmina Im- periului otoman pin4 la Razboiul de Independenta. Totusi, in timpul domniei lui Cuza opinia publicg, romaneasca nu a considerat chestiunea rezolvatà. Sugestiv in acest sens ni se pare un articol semnat Ion Ulpianu, apgrut la 17/29 iunie 1865 in Trompeta Carpatilor" 18 Articolul releva faptul ca insulele danubiene care se afl4 de la Galati pin4 la Mama Neagra apartin de drept Romaniei" conform Tratatului de la Paris. Era subliniath bogAtiai importanta Deltei : 16.000 locuitorii un venit anual de 50.000 galbeni. Intrucit ce este al Romaniei nu poate fi al Turciei" se cerea restituirea teritoriului românesc uzurpat, odata cu suma de 584.000 galbeni, venitul pe noug ani de cind Imperiul otoman 11 sth- pinesce fara drept". Aceeasi soarth tristà au rezervat-o Protocolului din 6 ianuarie 1857 19siTratatul din 19 iunie acelasi an 19bis Insuleierpi1or. Intrucit era situatA doar la mai putin de 45 km est de gurile Dunarii 28) cele douil documente internationale amintite mai sus au socotit necesarsa-irezer- ye o soarth identica Deltei. In ceea ce priveste disputele teritoriale cu Poarta, partea romana a avut totusi cistig de cauza, in chestiuneafrontierei pebratul Chilia. Neexisn tind perspectiva apropiath a redobindirii Deltei, se punea cuacuitate problema obtinerii unul senal navigabil pe Dunare, prin reasezarea grab- nic4 a hotarului basarabean rom4no-otoman pe thalweg-ul bratului

" C. C. Giurescu, op. cit., p. 119. 15 R. V. Bossy, Agenhia diplomaticd a Romdniei in Paris 0 legdturile politice franco- romdne sub Cuza-Vodd), Bucuresti, 1931, p. 127. 16 Charles Samwer, Nouveau Recueil de traités, conventions et autres transactions remarquables servant a la connaissance des relations etrangeres des puissances et Hats dans leur rapports mutuels. Redige sur copies, collections et publications authentiques. Continuation du Grand Recucil de G. Fr. de Martens, par ... tome XV jusqu'd l'annee 1857, Gottingue, Librairie de Dietrich, 1857, p. 794; Acte. . III, p. 1032; V. si Revista de istorie militarA" nr. 2/1991, p. 25. 17 Acts. . ., V, p. 851; I. CArtAnA siI. Seftiuc aratA cA autoritAtile tariste au recurs la mijloace de presiune pentru ca gurile DunArii sA nu fie restituite Moldovei, obligatie InscrisA In tratatul din 1856, ci Turciei; pretextul invocat, si anume cA le luaserA de la Turcia, sin putea acoperi realitatea evidentA cA guvernul tarist spera sA cadd mai usor la InvoialA cu Poarta" (Dundrea in istoria poporului romdn, Bucuresti, 1972, p. 43). 18 Trompeta Carpatilor", an I (III) nr, 30 (347), joi, 17/29 iunie 1865, f. 1, col, 4-5. 18 Ch. Samwer, op. cit., XV, p. 794; Acte..,III, p. 1032-1033. 19 bis Acts, V, p. 851. 20 Romulus Seisanu, Dobrogea, Gurils Dundriij Insula ,Ferpilor.Schigimonograficd. Studiii documents, Bucuresti, 1928, p. 79,

www.dacoromanica.ro 758 Sever Mircea Catalan 4 Ohnia 21 Initial, hotarul pe bratul Chilia fusese trasat defectuos" 22 ; pescarii din VMcov erau astfel foarte dezavantajati, fiind supu0 unei duble impuneri, romilnWii otomane, aceasta din urmil, impovgrrttoare. Faptul ert, prineipiul thalweg-ului nu era aplicat la bratul Chilia lipsea Moldovai de folosinta bratului Oceakov. In aceste conditii C. Negri cerea, incg de la sfirsitul lui 1859, srt se renuute la froutiera stabilitA pe malul sting al bratului Chilia, in favoarea unei noi frontiere, fixatg, conform cutumelor internationale, neacceptate insg de traditia otomanil, pe thalweg-ul cursului de ap6 mentionat 23 Rapoartele luiC. Negri atre Cuza din 3/15 aprilie 24, 10/22 iulie 23, 18/30 august 26 1860 vorbese despre dilicultittile tratativelor cu Poarta, dari despre fermitatea tine- rei diplomatii romane§ti. Din fericire, Principatele Unite au putut beneficia de sprijinul diplomatiei franceze 27. Cuza s-a adresat personal imprtratului Napoleon III 28, dar si celorlalti suverani ai Puterilor garante ", atit in problema bratului Chilia, cit F;'i a Deltei Dunrtrii. Nu era exclusrt nici perspectiva unui sehimb teritorial. La 29 mai/10 iunie 1861, A. Baligot de Beyne, secretarul domnitorului, 11 informa pe acesta ert ii comunicase ginantului ambasadei franceze la Constantinopol, de Saint \Tallier, comme projet de solution pour douner aux Principautés-Unies une issue navigable sur la mer, Pidee (Pun échange de territoire [.. .] en echange de quelques parties de Delta, infecondes [.. .] de ceder aux Tures plusieurs iles du Danube, terrains relativernent produetifs. [ . .]" 3°. In cele din urm6 SublimaPoart5, a trebuitstt accepteinchestiuneaChilici punctul de vedere romftnesc 31,Comisia Europeanil a Dunrtrii insu- §indu-si principalul thalweg-ulni in trasarea hotarului pe bratul dunrtrean amintit. La 29 iulie/10 august 1861 Al. Cantacuzino, prefect de Covurlui, trimitea lui loan Silion, ministru de externe ad interim al Moldovei un exemplaire imprime des protoeoles de la Commision Europeenne concernant la question de la rectification de nos frontières aux embouchures de laKilia" 32. CUM ariltam mai SUS disputele teritoriale 1111 an reprezentat singurele probleme de frontierit cu Imperiul otoman.1ntreaga domnie a lui Cuza a fost marcata de numeroase incidente la Duna're cu turcii,cele mai multe datorate uuor sup0 ai Putetii suverane, partieulari sau chiar oficialitrtti, care, princomportament fie supeificial, fie vUlt sfidnor,

2111. V. Bossy, op. cit., p. 127. 22 C.C. Giareseu, op. cit., p. 118; T. W. Biker, The Making..., p. 259. 23 * * *Isloria trupelor ronaine de griinieeri, p. 137. 24 E. I3oldan, C. Negri. Corespondenfei..., p. 108. 28lbidcrn,p. 132. 28lbidem, p. 152. 27 V. nota 9. 28 R. V.Bossy, op. cit., P. 184. 28Ibidem,p. 184-185. 38B.A.I-1., Serv. Msse., Arli. Al. I. Gaza, XIV, f. 319 v. Documental are inscrisil pe el data greitA de 10 mai [st. n.] 1861; v. §i nota 106. 31*** Politica exlernd a lionulniei.Dictionar cronologie, Bacure01, 1986, p. 117; * * * , románe de graniceri, p. 137. 33 D. Berindei, E. Oprescu, V. Stan, Docurnenle privind dornnia lui Alexandra loan Cara. Vol. 1 1859 Th61 (in continuare D.D.A.I.C. 1), Bucure§Li, 1989, 1)4 288.

www.dacoromanica.ro 5 Principiul integritatii teritoriale 757

fie datorita unor activitati evident ilegale (trafic, contrabanda etc) refu- zau sa admita sau eludau marelui fluviu caracterul de frontiera intre doua entitati politico-teritoria1e diferite. Astfel, la 10/22 mai 1859 N. Kretzulescu, ministrul deinterne al Tarii Romanesti relai a domnitorul despre un incident petrecut la Giurgiu, uncle mai multi marinari turci au ranit cu topoarele un soldat roman, ancheta fiind in curs de desfasurare 33. Date suplimentare erau raportate a doua zi domnitoruluisi de catre ministrul sau muntean de razboi, seful de capetenie al ostirii", generalul Alexandra Macedonski, cu men- liunea cii raaitul a fost internat, iar culpabilii s-au adus la puncti sint In luarea tacrirului" 34. Un incident important a survenit in septembrie 1861 tot la Giurgiu, uncle soldatii romani au spart usa capitanului navei ce naviga sub pavilion otornan ;comisia trimisa de Arif, guvernatorul Rusciukului, pentru a ancheta, a fost violent intimpinat de ofiterul roman Stoenescu si soldatii lui. Plingerea lui Arif catre Cuza 35 nu men- tiolicaza cauza conflictului, dar asa cum arata C. C. Giureseu, faptul de a ataca un capitan turc chiar pe propiul sau vas reflecta o alta stare de spirit" 36 Un alt incident al anului 1861 s-a petrecut 138 insula Renea, linga Nicopol. Turcii trecind pe teritoriul roman, granicerii nostri i-amintimpi- nat tragiud In aer. Turcii au ripostati un ostas roman a f ost ranit ; atunci granicerii roinani au tras cu. totii, ucigind un ture, ranind un altul, iar- ceilalti au fugit 37. Pretentiilor Portii de a socoti Principatele Unite parte integranta a Imperiului oilman" s-a datorat si incidental din august1862, cind in urma esuarii si incendierii in apele teritoriale romanesti a vasului otomaa Silistrie", Suleyman Pasa, guvernatorul Vidinului, a hotarit .instalarea unui post niilitar otomaa pe epava aflata in apele rcmanes0. Minis- terul de Extern() al Prineipateloy Unite a cerut retragerea grabuica a ace- lai post, pe teritoriul roman neputind ramine decit oamenii neinarmati, sprijiniti de graniceri romani 33. La 16/28 august 1862 guvernatorul Vidi- nului comunica sefului statului roman acceptarea aeestor cereri, rugin- du-1 pe Cuza sa dispuna cele necesare pentru paza epavei si sa binevoias- ca a-1 onora cu un raspuns 3°. La 17/29 august 1862, Alexandra Canta- cuzhio, ministrul roman de externe, informa din nou pe Suleyman Pasa in legatura cu pozitia partii romane f4a de yespectivul incident 40. In anul urmator, in august 1863, un eveniment foarte important si gray la frontiera fluviala munteani 1-a constituit cererea otomana adresata guvernului roman de a permite tranzitarea teritoriului romanese intro Virciorova si Gura Vali de catre doui batalioane de trupe imperiale venind din Bosnia, cu destinatia Constantinopol. intre punctele amintite, transportarea fluviala a celor doua batalioane era imposibila

33 B.A.R., Serv. Mssc., Arh. Al. I. Cuza, I,f. 21. 34 D.D.A.I.C., I, p. 55. 35 B.A.R., Scrv. Msse, Arh. Al.I. Cuza, XXVI, f. 75-75 v; v. 0Isloria irupelor romdne de grdniceri, p. 139. 36 C.C. Giurescu, ap. cil.,p. 120, 37 B.A.R., Serv. Msse., Arh. Al. I. Cuza, XLVII, doc. 29. 38 C. C. Giurescu, op. cit., p. 118. 33 B.A.th,Scrv. Msse., Arh. Al. I. Cuza, XXIX, I. 52-52 v. 40 Ibidem XVII, 1. 18.

www.dacoromanica.ro 758 Sever Mircea Catalan 6 datorita, apelor mici ale Dunarii. Mai bath Ministerul de Externe roman a cerut precizari foarte exacte in legatura Cu numarul trupelor turcesti, insistind insa asupra posibilitatii ca acestea, totusi, sá nu treacà pe usca- tul românesc, ci de preferinta BA fie transportate pe vase cu fundul plat41. Date suplimentare solicita prefectului de Mehedinti si A. Baligot de Bey- ne 42ele sosese in aceeasi zi de 24 iunie/3 iulie 1863 43. Conditiile puse turcilor de domnitor au fost categorice ; printre altele, in timpul tranzi- tärii pe teritoriul romanesc, ostasii otomanii armele lor Airman a fi transportate separat 44. Au fost de indata instiintate agentiile romanesti din Oonstantinopol i Paris 4.6 Ministerul de Itazboi era tinut la curent cu evolutia evenimentelor 47. h cele din urma, tranzitul a avut loc, dar in conformitate cu doleantele partii romane. Si In ultima parte a donmiei lui Cuza au continuat a6tfel de incidente. in august 1864 a avut loc la Giurgiu un non. conflict intre soldatii românii marinari turci45Se pare totusi de data aceasta partea romana s-a aratat mai concilianta : la 3/15 august 1864, Arif, guvernatorul provinciei Silistra, 1i exprima lui Cuza multumirile sale pentru felul drept in care rezolvase incidentu149. Bunavointa lui Cuza o va solicita si Med- hat, guvernatorul noii provincii otornane a Dunarii, intinsa de la Vidin la Sulina, in legatura Cu formarea careia 11 informeaza cu curtoazie pe domnitorul roman in octombrie 1864 ". Fireste insa ca incidentele, mai grave sau mai putin grave persista. La 16/28 septembrie 1864 subloco- tenentul Meson raporta prinderea unor turd contrabandisti de sare 51, un eveniment destul de banal ; dar la 18/30 noiembrie acelasi an, capitanul rausanu, comandantul punctului Turnu-Magurele, raporta superiorilor despre incursiunile repetate ale turcilor in ostroavele Dunarii, precum in legatura cu aceste abuzuri, despre masurile luate 52. Ministerul de Externe roman s-a vazut deci nevoit sa se plinga, guvernatorului provinciei Dunärii, evocindu-i detaliat incalcarile repetate facute de supusii otomani in insulele romanesti,i chiar pe malul sting al fluviului ; se cerea luarea unor masuri hotarite pentru ca asemenea acte sa nu se mai intim-- pie 53. Cum situatiile se repetà totusi, gránicerii romani se arata fermi. La 2/14 ianuarie 1866 o comisie româneasca raporta de la Giurgiu arcs- tarea a treisprezece pescari otomani, din care trei au fost raniti. Pescarii au fost inehii, iar uneltele lor confiscate ; se recomanda totusi lichidarea conflictului, neexistind dovezi sigure ea, pescarii au fost prinsi in apele teritoriale romane 54.

Ibidern, XXI, f.6. " Ibidem, XXI, 1. 7. 48 Ibidem,XXVII,f. 5-5 V. 44*** Istoria trupelor romdne de grdruceri, p. 139; C.C. Giurescu, op. ed., p. 117, v. B.A.R., Serv. Msse, Arh. Al. I. Cuza, XVIII, f. 143, 144, 145. 46 Ibidem, XXI, f. 14, 32; V, f. 207. " Ibidem, IX, 1. 90. lbidern, XVII, f. 4. 43 Ibidern, XXVII, f. 44; XXIII, 1. 55. 42 Ibidezn, XII, f. 170-170 v. si 172; la f. 171 originalul In lb. tura. 52 Ibidem, XII, 1. 225. 53- Ibidern, LIV, f. 67-68. 52 Ibidern, LIV, 1. 218-219 V. 53 Ibidem, LIV, f. 69-70 V. 54 lbidem, X, f. 543-544.

www.dacoromanica.ro 7 Principiul integrittitii teritoriale 759

Aceste citeva exemple sugereaza, credem, cu destulg claritate, modul in care Principatele -Unite erau hotarite sa-si apere individualitatea politico-teritorialai integritatea, felul in care statul roman intelegea sg ras- punda punctului de vedere conform caruia el ar fi fost doar o -parte integranta", ce-i drept privilegiatal", a Imperiului sultanilor.Insasi Poarta otomana fusese nevoitg sä admita de-a lungul secularelor sale relaii cu Principatele romame caracterul lor politico-teritorial distinct. Chiar daca capitulatiile" medievale au fost o fictiune creata de cercurile boieresti patriotice in secolele XVIII XIX, situatia de facto" a rela- tiilar romano-otomane din Evul Mediu si zorii Epocii Moderne corespundea continutului acestor plasmuiri tirzii. De altfel individualitatea entitatii statale românesti fusese reconfirrnatal de Poarta chiar la putina vreme dupa Unire, in 1860, cind o circularg a Ministerului de Externe otoman recunostea Principatelor Unite dreptul de a mite pasapoarte ; strins legat de aceasta amintim importanta hotgrire luata pentru intarirea sigurantei frontierelor la sfirsitul lui 1864, stabilindu-se ea la intrarea si iesirea din hotarele Tàrii pasapoartele sa se vizeze numai de catre autoritatea militara", adica de catre graniceri 55. Asadar problernele dun'arene" de frontiera au reprezentat un capitol important al relatiilor Principatelor Unite cu Puterea icr suzerang. Trebuie insa spus caceasta, frontiera a trebuit sg fie aparata nu numai de amenintarile otomane. In mai 1865 trei graniceri romani erau raniti la pichetul 275 Borsa ca urmare a unui conflict cu marinarii englezi de pe un bastirnent de razboi 58 Mult mai gray a fost lug un incident anterior, protagonisti thud membrii echipajului unei canoniere austriece. In septembrie 1863 un grup de mateloti de pe un vas austriac ancorat la Turnu Seyerin s-au irnbatat, tragind mai multe focuri asupra politiei, care i-a arestat. Comandantul vasului austriac a trimis circa doudzeci de oameni inarmati care au eliberat prin forta pe turbulenti ; prefectul, nedispunind de forte, nu a putut impiedica ilegalitatea, dar nici nu a acceptat scuzele comandantului austriac67. Agentia diplomatica romana din Paris a fost grabnic informatg de conflictul ee in tall crease o vie emotie 58. Cele mai grave conflicte politico-teritoriale cu Habsburgii au avut insä loc in legatura cu crestele Carpatilor. La fel ca si In decenille trecute (pe vremea lui Grigore IV Ghica) 59, austriecii incalcau granita carpatina, mutind in avantajul lor, fireste, bornele de hotar. Ioan Alecsandri, agentul diplomatic roman la Paris, a propus donmitorului sg se constate incalcarile de hotar facute de austrieci, spre a le semnala Puterilor garante, ce ar fi urmat sdezbata situatia la viitorul Congres european pe care-I proiecta Napoleon III 6° Congresul nemaiavind loc,chestiunea a ramas nerezolvata. Apogeul" politicii habsburgice de deplasare a frontierei carpatine afost atins temporar spre sfirsitulprimului razboi mondial, cind, prin pacea" de la Bucurest-Buftea, Romaniei i-au fost smulse

* * *,Istoria trupelor romtlne de gremiceri, p. 138-139, 143. 55B.A.R., Serv. Msse, Arh. Al. I. Cuza, LII, f. 467-467 v. 57Ibidem, XVIII, f. 123, 126. 58Ibidem, IX, f. 116. 59A. Iordache, A. Stan, Apairarea autonomiei Principatelor Ronutne 1821-1859, Bum- re§ti, 1987, p. 5. 60R.V, Bossy, op. cit., p. 128, 358-359.

www.dacoromanica.ro 760 Sever Mircea Catalan 8

pe o foarte scurta durata crestele Capatilor, adica un teritoriu de circa 5000 km..261. Dar cea mai serioasa amenintare asupra hotarelor romane§ti venea de la rasarit : Rusia lui Alexandru II, suveranul caruia Congresul de Pace de la Paris ii impusese srenunte la o mica parte din mo§tenirea teritoriala uria,a lasata de inainta§ii sti. Inainte de a vorbi de pretentiile teritoriale ale St. Petersburgului asupra paminturilor române§ti se cuvine asublinia, cu cuvintele lui N. Iorga, motivul fundamental al ostilitatii acestei curti nordice fata de tinarul stat roman : La Russie voyait dans l'Etat danubien uni et libre, l'image même de sa défaite et de son humi- liation" 61 bis. Aceasta idee fusese clar exprimata in epoch de Le Monde" (numärul din 6 august 1864) : La Russie sait ce qu'elle fait[...] Hier la Pologne écrassée, la Circassie anéantie lui laissaient la route libre vers Constantinople et voila qu'un petit pays [. ..] se met en tete d'adopter une politique, d'écouter d'autres conseil, de vivre en un mot. C'est une crime de lese majesté cotre la Russie [.. .] elle tue les individus et les peuples, partout oii elle met le pied. Son ideal, c'est la Si- berie, le desert immense : la Roumanie veut vivre, elle est des aujourd'hui condatnnée dans les desseins de la Russie" 62. Biruita in Razboiul Crimeii, Rusia trebuise sa accepte o serie de conditii pe care le socotise umilitoare. Negocierile pentru trasarea frontierei in Basarabia se dovedisera foarte anevoioase 63 De altfel St. Petersburgul invinuia felona" Austrie pentru pierderea riveranitatii D inrii :ultimatumul acesteiadin 28 docembrie 1855 ceruse explicit Rusiei renuntarea la o parte din Basara- bia in favoarea Moldovei 64, cu -toate ca anterior Protocolul Buol-Bour- queney din 2/14 noiembrie 1855 ilustra aderarea Frantei la acest punct de vedere 66, iar Marea Britanie era tara cea mai hotarta sdea o lovitura decisiva puterii navale a Rusiei. H. J. Temple, viconte de Palmers- ton, prim-ministru al Marii Britanii considera de altfel c . ..the Bessarabian cession was not an Austrian, but a British, French, Tur- kish and European interest" 66.Initial Palmerston aprecia ctrebuia ca Moldova sa redobindeasca toata Basarabia, iar Rusiei si se impuna cesiuni serioase : The war would be useless unless it decisively weakened Russia, ultimately by liberating Georgia, Circassia, the Crimeea, Bessa-

61 C. Kiriiescu, Isforia razboiului pentru intregirea Romeiniei 1916 1919, cdilia a II... In 3 volume, III, p. 239-240. bis N. Iorga, Ilistoire des relations russo-rounlaines, Jassy, 1917, P. 332; v. si Mihal Iiimitri Sturdza, La Russie el la désunion des Principantés Roumaines 1864 1866, InCahiers du monde russe et sovietique", volume XII, juillet-septembre 1971, no. 3, p. 247. 62 M. D. Sturdza, boc. cit., p. 251, nota 3; v. si P. Henry, L'abdication du Prince Couza el Pavenernent de la dynastic de Hohenzollern au &eine de Rournanie. Documents diplomatiques, Paris, Librairie Felix, Alcan, 1930, p. 51. 63 G. I. Bratianu, La Moldavie el ses frontieres historigues (in conhinuare La Moldavie. ..), Bucarest, 1940, p. 29. 64 Francois Charles-Roux, AlexandreII, Gortchahoff et Napoleon III deuxième edition, Paris, Librairie Plon, 1913, P. 42; L. Boicu, Austria si Principatele Rorndne 116 vremea Rdzboiului Crimeii 1853 1856, Bucuresti, 1972, P. 345-346. 65 F. Charles-Roux, op. cit., P. 42, 58. 66 Paul NV. Schroeder, Austria, Great Britain and the Crimean War. The Destruction of the European Conceit, Ithaca and London, Cornell University Press, [1972], p. 338.

www.dacoromanica.ro 9 Principiul integritkii teritoriale 1761 rabia and Poland" 67. Acelea0 puncte de vedere erau reflectate §i de pro- 6rn )1maximal" al lordului John Russell 63. Rusia insa a mizat pe pozitia ambigua, apoi tot mai rusofila, a Fran- tei. A. Walewski, ministrul de externe al lui Napoleon III, se arata adeptul unui schimb, favorabil Rusiei, intre Kars (fortareata din rasaritul Anatoliei ocupata de ru0, care urma sa o restituie) §i Basarabia de Sud ". Pozitia ferma a Marii Britaniii a Austriei a anulat perspectivele acestei tranzaetii, dar Rusia, de0 trebuise saccepte ultimatumul austriae, continua sspere intr-o inrautatire a relatiilor franco-britanice. Acesta a fost motivul pentru care diplomatia rusa a facut ca of4elul basarabean Bol- grad, reedinta a coloniilor bulgaro-gtigauze din Bugeae, situat pe malul laeului Ialpuk, si capete o importanta europeana. Pdstrind ormul, Rusia räminea practic o putere riverana Dunarii ; daca hotarul avea siS treaca insa nu la sud de aeest orm, ci la sud de o localitate omonima mai mica, situata ceva mai la nord, ea pierdea complet calitatea de putere riverana ". Din nou Napoleon III a sprijinit Rusia, dar Palmerston a acuzat St. Petersburgului de tricher aux courses" 71, astfel ca in calo din urma Bolgradu-ul de pe malul Ialpuk-ului a r5mas Moldovei, care a trebuit insa sii cedeze Rusiei 329 verste piltrate de teritoriu (Protoco- lul din 25 decembrie 1856/6 ianuarie 1857) 72. Incapatinarea cu care St. Petersburgul se cramponase de . . . ees debris de la puissance russe sur le Danube et dans la mer Noire" 73 reflecta in buna masura viitoarele coordonate ale politicii tariste fata de Tra- tatul de la Paris. Ma cum arata P. Henry, Rusia urmarea . ..la destruction du Traité de Paris comme Napoleon III celle de traitCs de Viène" 74. Alexandr Mihailovici Gorceaktly, devenit in 1856 ministrul de externe al lui Alexandru II, deelara cii blaTeaza" conditiile piicii din 30 martie, dar cii totm5i o va respecta ; cit despre Rusia . ..elle regard et elle attend" 75. La sfirOtul lui 1854, pe and era ambasador la7Viena, Gorceakov afirmase clar: J'ai consenti mettre mon nom a une paix de sacrifices, mais pas de ceux qui porteraient atteinte a la dignitC et a l'honneur de mon pays" 76. In 1860, in timpul afacerii Savoiei, diplomatia rusa, care-I sprijinise pe Napoleon III, cerea ca risplata judetele Basarabiei de sud 77. Ambasadorul rus la Constantinopol, Nikolai P. Ignatiev socotea Basarabia (judetele Cahul, Ismail §i Bolgrad) ca o provincie ruseasca arrachée de force en 1856, qui devait être récupérée" 78, iar Gorceakov imparta§ea intru totul acest punct de vedere.

67 Ibidem, p. 171. 88 Ibidem, p. 203-204, 360. 69 lbidem, p. 348, 357; F. Charles-Roux, op. cit., p. 89. 70 F. Charles-Roux, op. cit.,p. 131-133. n G. I. Beatianu, La Moldavie..., p. 29. 72 F. Charles-Roux, op. cit., p. 169. 73Ibidem, p. 154. 74 P. Henry, op. cit., p. 51; G. I.Bealianu, Le problenie des frontieres russo-rotunaines pendant la guerre de 1877-1878 et au Congres de Berlin. Communication presentes au VI' Con- gres international des sciences historigues, Oslo, AoLit, 1928, (in cantinuare Le probleme...) Bum- resti, 1928, p. 7. 75 F. Charles-Roux, op. cit.,p. 113-114. 76 Ibidem, p. 17. 77 G. BrAtianu, Le probleme..., p. 7. 78 M. D. Sturdza, loc.cit.,p. 257.

www.dacoromanica.ro Sever Mirceaatalari jo

Trebuie mentionat insa faptul cdupa, 1856 incdificarea frontierei basarabene era dorita nu numai de St. Petersburg, ci, fireste, intr-un mod cu totul diferit, si de romani. Astfel L'Etoile du Danube" din 17 martie 1857 respingea traditia istorica"i oportunitatea unei frontiere in Basarabia de-a lungul valului lui Traian". A scrie oricit de putin despre pierderea rusa din 1856 si a nu spune nimic despre la politique intéresse et envahissante qui a agrandi la Russie en Orient et en Europe", insemna de fapt, arata publicatia arnintità, laisser sans explication le cours des évènements du passé, et n'estimer point, a leur juste valeur, les consequences ulterieures du traité de Paris" 79. De altfel, pentru a sublinia atasamentul romanesc fata de tinutul de dincolo de Prut, preluarea oficiala a Basarabiei de sud s-a facut din dispoziiileguvernului de la Iasi 89 CU tot fastul, precumi cu demnita- tea si cu ceremonialul pe caresi-1ingaduie o entitate politico-teritoriala ce este subiect de drept international 80b18 Desi cea mai mare parte a Ba- sarabiei (peste 2/3) continua sa ramina sub dominatia Romanovior, ceea ce era foarte important (justificind atentiai insemnatatea acordata de guvernul moldovean preluarii oficiale a judetelor retrocedate) a fost faptul ca era recunoscuta pe plan international ilegalitatea faptului de la 1812" 81. Domnitorul Alexandru Than Cuzaosperat in redobindirea intregii Basarabii 82 In vara lui 1863, pe fundalul crizei europene provocata de rascoala antruseasca a polonezior, Cuza i-a sots lui Napoleon III, oferindu-i sprijinul a 25.000 de soldati romani 83, Romania intreaga urmind a se ridica pour repouser une occupation russe ou autrichienne" ". Avind in vedere ostilitatea St. Petersburgului fata de aspiratiile tinarului stat roman spre independen i refacere a unitatii nationale apar explicabile stracruinte diplomaticei extradiplomatice ale marelui imperiu de a subrezi pe cit posibil unitateai stabiitatea Principatelor. In atingerea obiectivelor sale St. Petersburgul va incerca sa se foloseasca de anumite minoritati nationale stabilite in Bugeac mai ales la inceputul secolului al XIX-lea : bulgariii gagauzii. Tulburarile provocate de aceste mici, dar zgomotoase comunita't etnice vor face ca frontiera de rasarit a Principatelor 'Unite sa fie amenintata nu numai din afara, ci si din interior. Sub obladuire ruseasca, acesti colonist" se bucurasera de o sume- denie de privilegii, insa, dupa 1856 ei refuzasera sopteze pentru supusenia rusa 85 0 preferasera sramina sub autoritatea româneasca, sperind ca

79 Ade. . IV, p. 63. " Ibidem, III, p. 1 041-1042. 89 bis Ibidem, IV, p. 47. el Paul Cernovodeanu, Basarabia. Dosarul unei provincli istorice romdnesti,(2),In Memoria. Revista glndirii arestate", Bucuresti, 1991, nr. 2, p. 68. 82 S. Blibr-Tylingo, Napoleon III, l'Europe et la Pologne en 1863 1864, in Antemurale", Roma, vol. VII, p. 231 apud Carol Iancu, Napoleon III et la politique frangaise a l'egard de la Roumanie. Extrait de la Revue d'Histoire diplomatique", Janvier-Juin 1 974 No81 et 2, Paris, Editions A. Pedone, 1974, p. 1 6-17. 83 B.A.R., Serv. Msse., Arh. Al. I. Cuza, XLVII, doe. 1 79, f. 276 V. " Ibidem, 1. 276. 85 Anton Crihan, Drepturile rorndnilor asupra Basarabiei dupd unele surse rusesti, Arcata, California, University Graphic Services, Humboldt State University, 1990, p. 39-41. Cum s-a arAtat mai sus, Napoleon III a dorit ca partea cea mai mare a coloniilor bulgare sA ràmlnà Rusiei (cf. E. V. Tarlé, Rdzboiul Crimeii, II, Bucuresti, 1952, p. 512). Facem mentiunea cA, in epoca,

www.dacoromanica.ro 11 Principiul integritatii teritoriale 763 statutul lor aparte nu va fi modificat. Statul roman i-a considerat insa cetateni egali in drepturi §i obligatii 86. La 19/31 octombrie 1859 domnitorul Alexandru Joan Cuza se adresase printr-o Proclamatie" locuitorilor Basarabiei, aratindu-le ca, se va ocupa de soarta acestora ea un parinte binevoitor" §i indernnindu-i la credinta," fata de guvern §i la /5iubire" fata de tara 87 Ina incercarea de a recruta soldati din rindurie acestor coloni§ti s-a dovedit o cauza de capatenie a razvratirii 88 sau a fugii lor din tinut. Astfel numai intre 1860 1862 numarul coloni§tilor plecati a fost de 22.500 89. La 15/27 noiembrie 1860 generalul I. Em. Floresen, ministrul de rdzboi al Moldovei §i al Tarii Romane§ti, raporta domnitorului cii. 300 familii trecusera granita in Rusia la carantina Cubeiu" 8°. In aceste conditii statul roman s-a aratat interesat sit zadar- niceasca tranzitul populatiei obulgare" dinspre Dobrogea spre Basarabia oeupata de Rusia. In august 1861, A. Panu, prim-ministru §i ministrul. de interne al Moldovei, 11 informa pe Cuza asupra faptului ca des familles Bulgares en nombre venant de la Dobrouja et emigrant en Russie out été arrètees [...] le fait a donne lieu a une note du consul Busse" 81. Aeestui consul rris din Ia§i, S. Popov, A. Panu i-a raspuns cu demnitate §i fermitate, aratind ca nu vede in faptul semnalat decit o masura de politie" luata de prefectul din Ismail 92 La 12/24 septembrie 1861 domnitorul roman il informa pe contele Stroganov, guvernatorul general al Noii Rusii (cu re§edinta la Odesa), ca bulgarii coloni§ti din Basarabia vor putea pleca, daca, vor, insa numai dupa ce §i-au platit impozitele (.. .apres avoir satisfait au paiement anticipe de certaines redevan- ces") ceea ce in ultima instanta, corespuudea chiar Statutului" colonial fixat de Rusia insa§i 93. Aceasta, conditionare se pare ea nu a trezit entuziasm nici in rindul coloni§tilor, mid la Odessa. La 22 septembrie/4 octombrie 1861 colonelul Joan Gr. Ghiea, ministrul de razboi al Moldovei §i al Tarii Române§ti raporta domnitorului despre o in§tiintare telegrafica a colonelului Lupa§cu, conform eareia un mare numar de cazaci tree

prin bulgarii" Basarabiei de sud, se intelegeau toti cei veniti de peste Dundre," (A. Crihan, op. cit., p. 41), adica din Dobrogea si Bulgaria stäpinite Inca de Imperiul otoman, Bulgarii" erau mai ales bulgari propriu-zisi si gAgAuzi, ace§tia din urmil, desi nementionati in mod explicit de documentele consultate, convietuind cu primii, I ArA ca trecutul, numelei activitatea lor sa retina In mod special atentia cancelariilor europene si sa se reflecte In limbajul diplomatic. Gagauzii dobrogeni, de origine probabil turcicaselgiucida, dar crestinati, traind la sfirsitul secolului al XVIII-lea mai ales In Dobrogea, pina spre Varna", au emigrat spre nord si, Inca dinainte de 1812, dar mai ales dupa aceea, cind au fost incurajati de autoritatile tariste,... s-au asezat In Bugeac, intemeind acele sate Impreuna sau allituri de bulgarii pribegitil ei din aceleasi regiuni, in aceleasi timp si din aceleasi cauze" (I. Nistor, Istoria Basarabiei. Scriere de popularizare, Cernauti, 1923, p. 286). De altfel, de obicei, lucrarile despre Basarabia trateaza istoria celor clonal comunitati etnice stens legate una de alta. 86 Cind la Inceputul lui 1861 colonistii bulgari" se piing ministrului de externe al Portii, aratind ca si-au pierdut vechile privilegii, C. Negri li replica lui Aali Pasa"... que l'article 21 du Traité de Paris définit leur position en contenant que: les habitants de ce territorie jouiront des droits et privileges assures au Principautes et pas autre chose" (E. Boldan, C. Negri. Cores- pondenjd, p. 175). 87 B.A.R,, Serv. Msse., Arh. Al. I. Cuza, XII, I'. 98-98 V. 88 T. W. Riker, The Making ..., p. 265. (ed. rom. p.334). 89 A. Crihan, op. cit., p. 90. 98 B.A.R., Serv. Msse., Arh. Al. I. Cuza, X, f. 136 V. "Ibidem, XXVIII, f. 36. 92 Ibideih, XXVIII, f. 36 v-37, 98 D.D.A.I.C., I, p. 313.

www.dacoromanica.ro 764 Sever Mircea Catalan 12 necontenit fronticta spre a inlesniernigrarea locuitorilor ;eirilpesc soldatii de paza 94. Dar marele vecin incMcase la inceputul lui 1861 mult mai gray normele de comportament admise de tratatei Cuza mi a ezitat sit invi- nuiascit St. Petersburgul de a fi instigat rilsooala colonistilor din Basa- rabia de sud, fapt co 1-a Mout pe eonsulul rus de la Iasi sa sesirni a jignit 95. . In aceste conditii, in februarie 1861, ca urmare a tulburarilor provocate in coloniile basarabene in legatura en incer6irile lor de recrutare 96, armata romilnit a intervenit cu fermitate 97. In fata acestei situatli triste pentru ei, colonistii bulgaro-gagituzi au crezut de euviintit sa apeleze si la alte ajutoare externe, in afara celor rusesti. La 2/14 februarie 1861 C. Negri "informa din Constantinopol cii bulgarii" din Basarabia de sud k-an plins lui Aali Pasa, ministrul de externe al Portii ... de la perte de lours inivileges antérieurs" 98. La 20 martie/1 aprilie acelasi an, Bali- got de Beyne informa din Constantinopol pe domnitor co deputatie a.0bulgarilor" basarabeni a plecat spre Paris, ducind en ei o broF,mra cu titlul Les atrocités du gouvernement moldave" 99. La Constantinopol deputatii" colonistilor bulgari an avut parte de un accueil très froid", atit la ambasadorul Frantei, marchizul de Layalette (euvintele ii apartin) eit si la legatia Prusiei 1°° La Paris suceesul" lor avea sit, fie la fel de mo- dest. V. Aleesandri informa la sfirsitul lui aprilie 1861 din capitala Fran- tei ea la deputation des bulgares de Bessarabie ne sera CcoutCe nulle part" 1°1, Printul Napoleon si E. Thouvenel, ministrul de externe fran- eez, hind dans les meilleurs dispositions" 102pentru domnithrul roman. Atingerea cea mai insemnata adusit de colonistii din Basarabia de sud politicii lui Cuza de aparare a integritatii teritoriale a statului roman a fost memoriul adresat de delegatii acestora marelui vizir Mehnied Emin Pasa la 30 aprilie/12 mai 1861. Protestind contra,... les abus des autorités Moldaves"i aratind ca nu mai cred nullement aux promesses du Prince Couza et de ses autorités" ei nu vedeau alta cale pentru a mr mai emigra, decit aceea ... deséparer la Bessarabie annexCe, des Principautes-Unies et de l'Criger en Principautd séparee sous la gestion

94 B.A.R., Serv. Mssc., Arh. Al. I. Cuza, X, f. 187-187 V. Se pare insd cd auLorildtile romfine'cilutau sd limiteze pe cit posibil plecarea colonistilor, recurgind chiar si la abuzuri. Cuza 111ntreba. astfel la 4/16 august 1861 pe A. Panu, Presedintele Consiliului de Ministrij ministru de interne al Moldovei, ce stia cu privire la trei sate bulgare care plaitindu-si statutardierile, continuau sá fie oprite cerindu-li-se alte impozite personale" (B.A.R., Serv. Msse., Arh. Al. I. Cuza, XIX, f. 146). La 5/17 august Panu rdspunde cd se intereseazil de clarificarea situallei; consulul.S. Popov acuza formal partea romând de manque de foi ei de franchise dans calm affaire" (ibidem, f. 23-23 v; D.D.A.I.C., I, p. 294. . 05 T. W. Riker, The Making ..., p. 265. ed. rom.p. 334). 96 D.D.A.I.C., I, p. 239-240. 07 Ibidem, p. 236, 240; B.A.R., Serv. Msse., Arh. Al. I. Cuza, XLVII, doe. 130 si 131 99 E. Boldan, C. Negri. Corespondenjà, p. 175. 95 Idem, A. Baligol de Beyne. Cgresponden0, p. 34. Documentul este publicat en dat5 gresi td. 100 Ibidem, p. 65. Documentul este publicat cu data gresità, data corecilhind'[171/29 aprilie 1861. 101 B.A.R., Serv. Msse., Arh. Al. I. Cuza, XIV, f. 310. Documentul este publicat de E. Boldan (A. Baligot de .Beyne. Corespondenffi, p. 95,-97) cu data si cii trirnitere- gresita. 1°2 Ibidem, XIV, f. 310 V.

www.dacoromanica.ro 13 Principiu1 iMegritatii teritoriale 765 direete de la Sublime Porte. Les Bulgares seront hburek crêtre adminis- 4.6;4 par un Gouverneur env0 ki par la Sublime Porte, laloux de prouver !era confianee et, leur soturrissionaleur Auguste) Souverain" 1°1. Ekistenta Itatatului ail la Ppis nu parea81-itulbure pa petitionari, aedltial argu- mentind astreln.., coTaaité une fois modifie par l'Union des Princi- pautes sous le'iiuc&Couzay pout etre également niodifie par la separa- tion, die la lier,sarabie annexio, ainsi que noun le solicitous dans le rbut unique de proverite et du bien-être de notre peUple" 1°k Aberantul demers eia comunicat domnitorului rdnian 1de eatre minibtaul de externe:, Aali Pa(ja,fla 21iunie/3 inlie 1861 11'8. Cukg erg informat de, actiimea bulgarilor basal abeni la Mina vreme dupa 66, potrivit lui A.'Ial_igot de Beyney acestia0 .,. recOnnaissant Pinsuée64 de lour premOre ent1epiise, rereanmencertt idi lams intrigues"joa. Esecul actiunilor lor indreptate impotriva integritatii Statului roman i-au determinat pe liderii sepaiatistilor" de mum 130 a ani Sa-Si revi- zuiasca pozilia ; nu este mai putin adevaratài domnitorul Alexandru loan Cuza s-a dovodit conciliant, emiInd un decret priVind statuttl colonistilor. La 9/214 august 1861 A. Tann era ingrijorat ea nu primise Inca decretul domnese ;1°7 ta 14/26 aceeasi luna el il infornia pe domnitor çideputatii coloniilor plecaucit deoretul domnoso ... laissant des benedictions et des hommages de fidelité pour Votre Altesse"108. La 16/28 august consulul francezlalast, Victor Place, i-a scris dorimithrului : Les deputes des colonies bulgares sont venus chez moi a m'ont pard pleins de reconnaissance et de Ponfiance dans ce que Votre Altesse a fait dernièrement pour eux". Ei se plingeau ... du mal que leitr a cause la propagande russe"toa. La rindul sau, statul roman, continuind a promova bunavointa, gra draduit sa manifesto o atitudine prevenitoaro fatil, de MinoritA tile Basarabiei de sud u°, Aplicarea de catre Principatele Unite a principiului integritatii teritoriale si al inyiblabilitatii frontierelor a intimpinat dificultati mari nu numai, datorita vecinatatii celor trei imperii vecine, din care nnul era puterea suzerana, ci si datorita actiunilor unor miscali de eliberare nationala a popparelor din estn1 si sud-edul Europei, carora domnitbrul Ale- xandru Joan Cuzale-aacordat un sprijin substantial, thcmh,i pentru a slabl strinsoarea" acestor mari puteri conservatoare ee inconfurau Prineipatele Unite111. Astfel a lost, de exemplu, ennoscutul incident de

103 lbidem, VII, I. 1104-410 Vl 104 midein --3VII, f. 110 v. 195 Ibidem, VII, f. 108. 100 lbidem, XIV, f. 320. Documenlul are insdrisif data gresitii de 10 mai 1861, corect fiind 10 iunie 1801. E. Boldan (opt ell., p, 911-93) preia necritic acehstil dal5., considerind de asemenca gresit car aparOne StilutuicchI. Et deleazg deci eronat doctunentul: '0/22 mai 1861, data corectà hind [28 mailil 0 [tunic] i 861. 107 ,D.D.A.I.C 1,p. '294. 108 Ibidem, pt 297. 1QO B.A,R., Serv. Msse., Arh. Al. 1. Cuza, XVII, 44. 110 Ibidem, \XIX, f+. 276; XXV, f. 27; XII, f. 122-126 v; TX, I'.161; X'XI`Sr,1. 185, 136 etc. 411 FI. Constantiniu, Rorndnii cf ma, ile impel if ale Enropei model ne, tn,,Arhi ele Oltertje41'8 serie noub, 6, Bucuresti, 1989, P. 75.

6 c.3593 www.dacoromanica.ro 766 sever Mircea Catalan 1/1 la Costangalia (iunie 1863), and numai prin fortg armata romanO a putut opri aventura nesAbuitO a unui corp de soldatii ofiteri polonezi debar- cati linga Reni112.Violind frontierele Prnicipatelor Unite si primejduind gray neutralitatea i chiar autonomiarii, expeditda polona a colonelului Z. Milkovski dovedea dimensiunile unor primejdii neasteptate ce puteau expune Principatele Unite unei ocupatii militare a Rusiei tariste. Aceasta nu va impiedica pe domnitor sa' acorde in continuare sprijinulu revo- lutionarilor polonezi, unguri, bulgari. Av Ind In vedere acest amalgam de situatii neprevOzute si de amenin- tOri constante, tinind seamg c6 In imprejurari tulburi trupele Imperiilor vecine se concentrau la hotarele noastre, stirnind ingrijorarea genera15. a Orli, ne apare ca fireasa atentia pe card domnul Unirii" a acordat-o apOrárii armate a intinselor frontiere"1". ale Principatelor Unite si a integriatii lor teritoriale. Reorganizareai modernizareay corpului de graniceri, eforturile reflectate de hotaririle Consi liului de Ministri din 20 decembrie 1863 privitoare la .. .numirea unei comisiuni mixte pentru alegerea hotarelor t'arii pe toatO linia Statului roman" si la . . . infiintarea unei sosele. .. pe toatA linia hotarelor Romaniei despre Austria si Rusia ... spre a servi in viitor de linie de demarcatie" 114 ilustreaz6 interesul pe care conducerea Principatelor Unite 1-a manifestat in legOturO cu asigurarea inviolabilitatii granitelor si a integritatii teritoriului national. In acelasi sens trebuie mentionatA dotarea flotilei de pe DunOre cu nave cu caracteristici tehnico-tactice superioare" ; in august 1864 era lansatA cea dintii nava' militarO fluvialA actionata, prin forta aburului, numitA semnificativ « Romania »"115 Fireste, nu intotdeauna succeselor urmau strOduintelor. Nu s-au putut redobindi pOminturile uzurpate de Habsburgi de-a lungul frontierei c.arpatine. Nu s-a putut schimba statutul Deltei si nu s-a putut clarifica situatia insulelor de pe Dungre munteanO. De asemenea nu s-a putut beneficia corespunzAtor de avantajele comertului si ale navigatiei pe DimA- re : statul roman era stinjenit in folosirea apelor sale teritoriale de impe- rileotomani habsburgic, precum si de alte puteri ce fAceau parte din Comisia EuropeanO a Dunarii, al cOrei mandat aVea de altfel BA fie pre- laugh dup6 1865 de mai multe ori116. Tinind seama de statutul extern al Principatelor Române (stat autonom tributar, lipsit de calitatea d.e subject de drept international), rezultatele dobindite pe timpul domniei mi Alexandru Ioan Cuzar in poli-

na C. C. Giurescu, op. cit.,p. 181-189. Sesizind implicatiile externe ale evenimentelor din Principate, Baligot de Beyne Ii scria agentului romlin la Paris ca aceasta ne impun mai mult ca oricind prudentAi o strict6 neutxalitate (B.A.R., Serv. Msse, Arh. Al. I. Cuza, IX, t 104). V. pe larg Gh. Duzinchevici, Cuza Vodd si revolutia polond din 1863, Bucuresti, 1935. 115 B.A.R., Serv. Msse., Arh. Al. I. Cuza, IV, 1. 226-238 v. 114 * * *,Istoria trupelor romdne de grdniceri, p. 134-138. 1154, **,Istoria militard a poporului ronzdn, IV, p. 430. no N. Blrdeanu, D. Nicolaescu, Contributii la istoria marinei romdne I. Din cele mai vechi timpuri pind la 1918, Bucuresti, 1979, p. 142; v. si P. Cernovodeanu, Bela/We comerciale romdno-engleze in contextul politicii orientate a Marti Britanii (1803 1878), Cluj, 1986, p. 223 242; L. Bidulescu, Gh. Canja, E. Glaser. Coniributii la studiul istoriei regimului international de navigafie pe ,Dundre. .Regimul de drept international al navigaliei pe Dundre ptrul la Conventia Dundrii din 18 august 1948, Bucuresti, 1957, p. 95-1 65; P. Gogeanu, Dundrea in relatitle internationale. Bucuresti, 1970, p. 45-68; I. CArtana, I. Seftiuc, Dundrea In istoria poporulut roman, Bucuresti-, 1972, p. 43-51

www.dacoromanica.ro 15 Principiul integritAtii teritoriale 767 tica de aparare a integritatii teritoriale si de asigurare a inviolabilitatii frontierelor pot fi apreciate ca fericite pentru eonsolidarea si afirmarea tarii in relatiile internationale. Atingerea unor alte objective legate de aceasta politica era inc6 conditionata de dobindirea independentei, pas pe care natiunea romana, 11 va realiza la un deceniu dupa actul de la 11 23 februarie 1866.

LE PRINCIPE DE L'INTEGRIT1 TERRITORIALE DANS LA POLITIQUE ROUMAINE A L'EPOQUE D'ALEXANDRE JEAN COUZA résumé L'ouvrage aborge la problématique majeure d'une conception de politique extérieure du prince Al. I. Couza : in defence de l'int6gritC du jeune Etat roumain et la garantie de Pinviolabilité de ses frontières. Cette politique fut une modalité par laquelle les Principautés Unies, a l'époque une entité politico-territoriale encore &pour\ ue des attri- buts de la souveraineté et de Pindependance, se sont identifiéesa,un sujet de droit international. L'auteur présente, a partir de documents en grande partie inédits, les consequences de cette politique de defense de Pinttrité territoriale pour les relations des PrincipautCs Unies avec les empires voisins. Une attention particulière est aecordée aux relations des Principantés Unies avec St. Petersbourg et, dans ce contexte, on commente plusieurs documents inédits concernant les actions sCparati,,- tes menées ii y a 130 ans par les Bulgares" des elpartemertc ICtrocC- des a la Moldavie en 1856.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro MATIA CORVIN, ASIGURAREA FRONTIEREI DUNARE,NE SI ARMISTITIUL TURCO-UNGAR DIN 1468

ILEANA CAZAN

Figura lui Matia Corvin a dominat, alaturi de cea a imparatului german Frederic al III-lea istoria centrului si sud-estului Europei in cea de-a doua jumatate a secolului XV, influentind, in mare milsura, relatiile internationale ale epocii. Insemnatatea lui Matia a depasit cu mult granitele statului ungar si a angrenat forte politice din sud-estul si centrul Duropei, pina in Italia si Imperiul german, hnplicind legaturi mult mai indepartate en Moscova, Georgia, Hauatul Crimeii si Persia. Cu toate acestea intreaga gindire si aetiune politica' a regelui Unga- riei a fost axata numai pe manile ambitii de expansiune central-europeana si de accea a tins sit scoata regatul din pozitia de bastion al crestinatatii la Dunare si do organizator al frontului european antiotoman. Intro actiunile lui Iancu de Hunedoarai cele ale fiului situ s-a operat treptat ocezura,en importante consecinte pentru tri1e romane si cu urndiri grave pentru regatul maghiar. Daca pentru Ianeu relatiile cu Apusul au fost un pilon al luptei antiotomane, in scopul alungarii turcilor din Balcani, Matia Corvin a considerat razboiul en Imperiul Otoman doar unmijloc de asigurare a securitatii granitelor si de pastrare a echilibru- lui de forte pe linia Dunarii. De asemenea tratativele siarmistitiile cu tuycii nu au fost nicidecum excluse, ci considerate drept pmicte de sprijin esentiale ale pohticii central-europene, piecum si ale eelei a echilibru- lui de forte la Dunare. Studii recente asupra situatiei ecoliomice a Begatului ungar in secolul XV 1, document (de epocii, chiar act iunile lui Mati a releva clan ea ideea ce a gu\ ernat intreaga sa politica, a fost cea de constituire a unui regat duntirean" 2, de fapt un contra thiperiu" care sa concureze sa contrabalanseze ponderea Imperiului german. Tari le române, prinse intre directia de inaintare a turcilor si tendin- t a ltti Matia Corvin de a abandona lupta antiotomama, ca scop politic permanent, au fost obligate sa ii adapteze propriile ac(iuni, suportind 1111 o data consecintele fapt elor ambitiosului rege. Preludiul noii politic" inaugurate de Mafia Corvin in directia central-europeana ii reprezinta anul 1462. Pe baza doeumentelor si a desfa- surard evenimentelor apare limpede atitudinea regelui Ungariei in fata

Zsuzsa 'Peke,1?appoili conune, riali fi a Ungheria e Venezia nel secolo XV,inRappoili nenclo-ungheresi all'epoca del 1?inascenienlo,Ihulapest, 1975, p. 113199. 2 I Barta, I. Berend, Peter Ilanak, Hisloirede la Hongrie des origines a nos jours,Buda- pest, 1974, p. 128-129.

Bo isla istoried", Win 111, nr. 7-8, p 769-782, 1992

www.dacoromanica.ro 770 Ileana CAzan 2 pericolului otoman. In anul 1462 Matia, desi aparent, pregatit pentru o eampanie antiotomang nu numai Ca nu a oferit ajutorul scontat lui Vlad Tepes, dar, odata, oastea turd, alungata, 11 inchidea pe domnul roman sub oinvinuire neclara" 3. Mornentul conflictului intro domnul roman si regele Ungariei a fost amplu dezbhtuti argumentat de istoriografia romang recenta prin studrii monografii de mare valoare. De aceea ne rezumam samintim citeva aspecte care releva tocmai pozitia politica adoptata de Matia Corvin in anul 1462 in scopul de a-si apara frontiera dunareang, fiind in acelasi timp scutit de a rgspunde, printr-un efort militar, cererilor imperative formulate de Venetia si Papalitate. Cu privire la pasivitatea manifestata de regele Ungariei ne raliem opiniei exprimate de Stefan Andreescu in studiile0i monografia destinate personalitatii lui Vlad Tepe 4,si aducem noi argmnente cu privire la subtila campanie de denigrare a domnului muntean in ochii crestinatà- tii, campanie dirijatg, de la Buda, incg de la inceputul anului 1462. La 4 martie ambasadorul Petru Thomasi ingrijorat de inaintarea turcilor in Balcani, seria dogelui Venetiei. Solul venetian transmitea starea de spirit de la curtea ungarg ; el vedea iminenta campanie otomana la Nor- dul Dunarii ca pe o pedeapsa stirnitg de tratamentul plin de eruzime", pe care Vlad Tepes 11 impusese soldatilori prizonierilor turci (damni et crudelita per esse novamente fate contra turchi et el numere de turchi et de bulgari morti, secondo per i capi puntati") 5. Sfirsitul scrisorii arninteste, din nou, ciIi turcii au de razbunat cruzimea Mead, de numitul valah" (vendicar la crudelita fata per dito Valacbo") 6. Relatarea pe care o facea aceluiasi doge al Venetieiiapoi papei solul lui Matia, Ladislau de Vesen, debuta, si ea, cu informatia, oficiala de data aceasta, cturcii ameninta N. Dunarii cu o expeditie de raz- bunare" impotriva pagubelor provocate de domnul Tarii Romanesti, care neputind sustine atacul i-a eerut ajutor lui Matia. Campania lui Vlad Tepe.5 nu este nicgieri amintita in termeni pozitivii Mafia pune conditia clara a ajutorului (bani pentru echiparea i intretinerea a 8000 de calareti), fara de care nu se putea angaja intr-o lupta ce privea intreaga crestinatate, nu numai pe sine 7. (Item generaliter ubique loquen- do observabis, ut dicas Regem Hungariae ex causis satis manifestis pro nunc esse per se satis invalidum ad resistendum Turco. . .") Sfirsitul scrisorii era din nou ambiguu in ceea ce privea actiunea lui Vlad Tepe§ ; despre care urrna a se discuta mod special" : Item de intentione Vay- vodae Transalpini et quantum incessanter solicitet, ut succuratur sibi a Rege : potesis inter loquendum narrare particularia".

3 A. Bonffinius, Rerum Ungaricarum Decades qualor cum dimidia, Francofurti, 1581, Decades III, Liber X, p. 532-533, ... cui mulierem, suam quoque consanquineam, legitimo matrimonio coniugerat. Illac profectus nescio qua causa, quando id nemini salts compertum est, Draculam in Transsylvaniam cepit". 4 St. Andreescu, Vlad Tepes (Dracula) Intre legenclä si adevär istoric, I3ucuresti, 1976, Idem, En marge des apports de Vlad Tepes avec la Hongrie In Revue Roumaine d'Histoire "nr. 3/1977, Idem, En marge des rapports de Vlad l'Empaleur avec l'Empire Ottomane, In Revue des etudes sud-est europeennes", 1976, nr. 3. 6 Arhivele Statului Bucuresti, Microfilroe Italia, Rola 36, cadru 193. 6 Ibidem. 7 In Epistolae Malhiae Corvini, regis Ungariae, ad Ponlifices, Imperatores, Reges,Prin- cipes, Aliosque illustres viros, Claudiopoli, 1745, p. 74.

www.dacoromanica.ro 3 Armistitiul turco-ungar (1468) 771

De altfel in aceeasi perioada o alth Bursa de inforrnare transmitea in intreaga Europa imaginea tiranului singeros" Dracula. Istoricul Serban Papaeostea arata ea aceasta slush,Porestirile germane, slut de fapt o seriere propagandistica, nascuta, la curtea lui Matia 8 pentru a justifica intemnitarea lui Vlad, mtemnitare care nu are nici o legatura cu pretinsa tradare a dornnului romhn. Dorinta lui Matia de a schpa de un aliat ineamod, permanenta sursa de conflict eu turciii dezav-uat de propria boierime, aparea clara din graba cu care ciuda parerii tuturor3 1-a confirmat pe domnul adus de turci, Radu celFrumos"."in La 15 august 1462 deja vicecornitele seeuilor Ii Indemna pe brasoveni spastreze pacea (treugas paeis") cu noul domn Explicatia acestei actiuni atit de mult discutata este sirnpla daea privim eontextul central-european in care Matia era angrenat. La intelegerea situatiei politiee a epocii a contribuit K. Nehring, 11 in ampla sa monografie asupra lui Matia Corvin, precum si St. Andreescu12, ce a stabilit punctele de conexiune intro iuteresele central-europene ale lui Mafia si pasivitatea pe frontul antiotoman. in sprijinul aeestei analize adaugarn alte eiteva documente. Acordul din 1461 de la Wiener-Neustadtii aducea lui Matia Corvin recuperarea Coroanei Sfintului Stefan" contra sumei imense de 60000 sau 80000 fIorini, datorath lui Frederic al III-lea, eustodele coroanei, inch din vrernea minoratului lui Ladislau Postumul. Evident Matia nu dispunea de aceasta surna, iar un razboi en tureii ar fi fost dezastruos din punct de vedere financiar. Cererile disperate de bard adresate oraselori marilor nobili ai regatului aratá tocmai acest lueru. La 10 august 1462 erau solicitati 5000 de guldeni orasului Kas- chau 13, iar o alth serisoare se adresa Raguzei in aeelasi scop. Episeopul de Oradea, la rindul sau, seria ,,cuidam amic suo Transylvano"... nu- llomodo dividatis vos ab aliis Dominis Regni Hungariae, quorum quili- bet -pro sua facultate contributionem et auxilium faeere promisit pro sacra corona..."14. Mai mult, Matia nu numai ca nu dorea un razboi cu turcii, dar pentru a scapa de plata raseumpararii era frata srespecte alianta on Podie- brad si eu Albert de Austria, fratele rebel al lui Frederic al III-lea, alianta ineheiata Inca din 1459 15, intentionind chiar sh partieipe la asedierea imparatului german, retras la Hoffburg. La sfirsitul anului 1462 Matia iitrimetea pe Eustatius Frodnacher la Albert ca sit 11 ineredintezee5 isi va respecta toate prornisiunle anterioare (evident cele din 1459)14, prin care urma sa acorde inclusiv ajutor armat. 8 5. Papacostea, Cu privile la geneza si rlispindirea povestirilor set ise despI6 fuptele lni I'lad Tepes, in Rornanoslavica", XIII/ 1966, p. 159-167. 9 A. Bonffinius, op. cil., p. 533. 10 S Papacostea, Inceputurile politicii comerciale a Tdrii Romdnesti si Moldovci (secolele XIV XVI). Drum si stat, in Genera statului In Evul mediu rorrulnesc,Cluj-Napoca,1988, p. 176. Vezi si Documente Flurniuzaki, vol. XV 1, p. 58. 11 K. Nehring, Mathias Corvinus, Kaiser Friedrich III und das Reich, Miinchen, 1975 13 St. Andreescu, En marge des rapports de Vlad Tepo avec la Hongrie..., p. 510. 18 Regestul documentului in K. Nehring Quellen zur Ungarischen Aussenpolitik in der rweiten Halfte des XV. Jaluhunderts, Budapest, 1976, p. 4. Epistolae Mathiae Corvini, p. 96. 16 Ch. de Coeckelberghe de Dulzele Histoire de l'Empire d'Autriche depuis les temps les plus reculés, vol. IV, Vienne, 1847-1851, P. 209. p. 113.

www.dacoromanica.ro 772 Ileana CAzan 4 Lansat deja intr-o a1tdirectie po1itic, Matia s-a vgzut silit in eumul ander 1463 1464 sA, lactic fatA, pentru prima clatA dela preluarea tronului Ungariei, imei invazii otomane ce ameninta frontiera duniti- reariA, inski securitatea regatului. Aflat intr-o situatie limititi Matia Corvin avea si reia lupta antioto- maniti Miitindu-se Ia ochii crestirattiiunvrednic fin al marelni comandant de osti, Iancu de Hunedoara mi urrna cucerirird Bosniei de dare turci, in 1463, regale Ungariei lansa un atac fulgerMor ce ii aducea punctul eheie al fortificatiilor otomane,. cetatea Jayce, impreuna, cu alto 30 de fortarepe 17 Confruntarea decisiviti a fostinsi cu grip, evitata, atit de Matia cit si de Mohamed al II-led, cuceritorul Constantinopolnlui, angrenat pe mai mate fronturi (in ritizboiul on 'Venetia inceput in 1463, in confrunta"rile cu. albanezii lui Skander-Beg, piat la 1167 si apoi iaJup- telrA eu eruirul din Katanamia gi cu Uzun-Hassan). Multamindu-se srb ducA 0 politIciti defensivA, Nil de Imperial oto-; man ce viza strict aparrarea pozitiilor militare existente, din 1464 1466, Matia Corvin revenea in Europa Centrala' cu ambitii de arbitru al con- flictelor politicoi de campion al luptei impotriva ereziei husite. Exce- municarea lui George Podiebrad, de cdtre papa Paul al II-lea, in 14664 deschidea regelui Ungariei calea spre coroana boemii spre constituirea mult rivnitului reght dunrtreari"., 'Toatá domrda sa avea sil fie de acum incolo un lung sir de Iqzboaie cu cehii, -polonezii si habsburgii, intrerupte de scurte reveniri In forta la frontiera on Imperiul Woman, in rnomen- tele in care aceasta era amenintatit Pentrua evita desele eiocniri cu tur- ell Matia a preferat compromisul unor armistitiL care NI ii asigure spatelo frontului. Primul dintre acestea a fostel incheiat in. 1468. Acest armistitiu a lost adesea ignorat de istoriografie, in eiteva cazuri chiar negat, dar In cele ie urmeaziti aducbm argumente ce ne ta6 silconsidergm o certitudine existenta sa. Aceateettitudine ne-a fost datiti de mkturiile documentelor cpocii, precum si de logica evenimentelor istorice.. Cercetarea atent6 a surselon confirmiti existenta unei Apty.i" secrete, incheiatl in 1468 intre Imperiul otoman §i regatul Ungar. Pacea sau suspendarea ostilitilor la granita sudica,' ar fi peimis Urigarieist-si concentreze toate fortele spre centrul Europei, conditia CeSa1,5 inmpli- nirii proiectului N isat 18. Indicii despre tratativele purtateidespre incheierea pcii sint numeroase, desi ele nu au fost luate pina actun in consideratie. Martori oculari ai evenhnentelor, ambasadorii Nene( iei Mila-) nului, urma'reau si informau sptitiminal despre evolui,ia tratativelor cu Poarta. In ianuarie 1468 Gerardts de Collis) ambasadot al MiTanulni, seria din Buda ci izita solului titre la Oradea (Varadinum)19 era dear un zvon, lansat pentru a-I rill pe papil siti incheie pacea in Italia (din 1467 Venetia era din rnm in 'ritizboi pinit in mai 146S euMilano, Neapolei Florenta) 20. Iu aceemi littiA Venetia, mai suseepiibM si mai 17 L. Elekes, La politica es/era di Pe Mahegli stall italiani nellb secondb meta del seeolo XV, In Rapporti Veneto-Unifhetesi till'epoh'i del Rinastimento, Budapest, 1975, p. 249. 18 R. Kralik, Histolle de la Vienne &Tuts l'EMpire Rbmain ja,squ'd noi jduts, Palk, 1932, p. 132. 19 Mon. Hun. Mg., Ade extera, vol. IV, j. 90-91. 28 Histoire universalle, vol. II, De l'Islami la RIcforme, coordonatoi H. Grous, et,si N. Leonard, Paris, 1961, p. 574-575.

www.dacoromanica.ro 5 Armistitiul turce-Unkar (1468) 1773 realista, dorea raspuns elar, 46 la ambatadorii lui Mat* lái intrebarea dada' regele isi va denunta veehile tratate de alianta in favoarea Altura noi (inelusiv cu Ferdinand de Aragon, regele Neapolelth) 2k itfcelmi thup Vénetia savatar, datorita luptelor din Italia, dórnicii salnc1Jei pacea cu turcii, f)rin ihtermediul rogelui Mat% Corvin. In februarie1468 acelasi Gerardus icTh Collis trimitea dOuatraltearte ample la Milano. Duoele Galehzo Maria Sforza erg direct interesat de anal- ia Militara a Venetidi aflatta, dupa oink aM inentimiat, in razboi en Mit lanuli Florentai. Acest interes porriea de la fapt-al ca 0 pace eu turcii ar fi dezangajat importantefeetive veneleieno din Mama Egeo 0 Alba- nia. in eele doua rapoarte ea prezentata in amtimmt politica din Bat- eani ki de la Dunare. Gerardus de Collis considera ea din cauzb, difiOnititi- tilor interne si a revoltei oraSelor säSesti si a Seenilor din Transilvania regele Matia nu mai peate sustine lupta cu tureii, pahea ;,plutihd Itaer'" Tin umbasador titre s-ttr fi prezentgn deja, din Ttartea domandantului. eetatii Smedrevd, pullet' strategic ocupat de turd, ki apropiereaMelgrd- dnlui,pentim a incheia un arrtnistitin intro eele doutii cetati et ghetto Ambassatore del Capitanio del Smedreo ehera vennto per far treuga soluin eon quell de Belgrado") 22, Incerethd chiar sa ineheie o pace genoralar, Pe moment, insa, sohil milanez considera ca demergurile turcilor au ramas falls rezultat. Gerardus de Collis transmitea, in eontinuareirdormatil exaete privind situatia militark 0 politica din Moreea si Albani, undd prin mbartea lini SeandeV-Beg venetienil deveniserA stapliti pe eiteva punete Strategiee importante (Krtija, Scutaril. Este amintitai intervetv tia lui Uzuta Haesan5 yhintico del Turch0"1, in TrapiAunt;'13,0' can II revendiea, ea mostenitor al ultimului 14101.61 bizantilt Wind. etisatotit cu'Despina, fiiclui Kalo Ioannes, fratele si prodedesottil tut David Oom- nenul). Yestile degpre aceamta, pace 'in cure- sint initeresake tktlniai nate pal ti se inmultese, existent% unOt tratMAve,1nn a -met simple minUri; ce ingrijoran flu numai pe reprozentantii statelor italiene, ei pe mete Polonieii Seimul, este eetta. In lung martie 1468yinrelatarea atwhetei; ordonate do Oazimiri1 IV-lea in Moldova 23, pentru a afla adevilral in pri inta rezultatulni campaniet lui Matia, diii decemblie 1467, pro, Zentateronat la ettrt ea ngelui maghiar ca o Vietorie24,apare inserath o Oin ee eonconn cim infornaatille anterioare. Solul polon confirmacri- soarea amrmuntita trimisa de ,511efan eel Mare, dar gdnceai amnunto ingrijoratoare pentrn Polonia, hmulneexista temerea c Matia iinten0o- hia sar revina it Moldova pevtru a fAzbuna infringerea sufetita (huiui namque titnorA iii foribussnotindicia, Tex etenim Ilungariae. I .pros tendit sibi ex hoe ignolniniam fttisse per Stophanum woyewodata irro- gatarn, ad 9tiam uleiSeendurn inteneionornque suarn,1(111Wrill precotteepei rivt1prosequendum, feitur sine dnbio comminari") 0, mai mull) Matik 21 Mon. Hun. Hist., Ada Exlera, vol. IV, p. 89. 22 Ibidem, p. 93. 23 5. Papacoslea, Un episode de la iivalite polono-hongloise du XVe sieclev Lh earn/ ogne de Mathias Corvin en Moldanie 116 7, a la e d'une source inCdile,ReN 00lionnutine d'His- toire, 1969, nr. 6. Te1u1 tralatiNelor cu tliiCii apare In Ariexa dopiatil dupil Me/rim Coloanei Polone. 24 Chionica Hungaroi um finila Budae Anro Domini MCCCI,XXIII (facsionI, Budapcsla, 1973) cap. De toronalione regis Malhiae. 25$.Papacostca, op. cit.,p. 8, (extras).

www.dacoromanica.ro 774 Ileana CAzan 6

ar ataca nu numai Moldova ci iHaliciul si pentru aceasta a incherat pacea cu sultauul. priu arnbasadorii acestuia spunea trimisul polon. (. . .sed eciam Russie consequenter de periculo formidandurn foret quia idem rex Hungarie cum imperatore Theuerorum per medium rad locumtenentis, qui hactenus in Hungarianu soleniter advenis,se faniatur, arniciciam, affinitatem et pacem perpetuam fertur de certo practicare")". La acestea se adauga zvonurile despre conditiile pdcii ce apareau intr-adevar incredibile. Sultanul oferea regelui pe una din fiicele sale de sotie si, odata cu ea, Matia ar fi primit ca (Iota, toate teritoriile ce apartinuserii in vechirne Ungariei, cucerite de turci, in plus Bulgaria si Moldova supe- rioarà", termen ce desemna Valahia, absolvita de plata tributului eiltre Poarta 27. Era fireasca ingrijorarea solului polon ce se temea ea Ungaria, cu un aseinenea aliaticu o asemenea baza teritorialii,ii nu devilia pentru Polonia un dusrnan de temut. Ceea ce la inceput a fost doar un zvon se transforma in relatarile italienilor in certitudine. In luna martie, inzilele de 14, 16, 26 si 27, acelasi Gerardus de Collis, neincrezator In luna ianuarie, devenea tot mai sigur. La 14 martie socotea co pace secreta, deja iiicheiat, uu ar fi putut fi ascunsa atita timp (alcuni altri tengano ferno, ehe la pace de esso Turcho sia facta.. . questo non me paregia verisimile, perelie non si poria celare tanti tampo") 28, dar, a de 15 zile un ambasador al lui Matia (Leonardo Cocho) a fost trimis la Poarta, ca smedieze pacea, atit pentru Ungaria cit si pentru Venetia. in 16 martie informa la Mila- no ca un sol turc s-a aflat dona zile la Matia 20. La 26 martie stirile erau mai categorice. Matia era socotit a fi aliatul Florentei, si al Sfintei Ligi, aflata Inca in conflict cu Venetia, aceasta stire anaintind de scrisoarea Seniorei din ianuarie 1468, in care cerea lamuriri cu privire la respectarea aliantelor. Pacea en turcii nu mai este de aceasta datil un zvon ci o posibilitate. Item ano pur suspecto, did prefato Re de Ungaria sia secretarnente acordato con lo Turcho et facto treuga con esso..." chiar daca nu era inca o certitudine. La 27 martie Gerardus de Conk mai spera Inca intr-o posibila vehiculare de informatii inexacte, lansate chiar de turci, cu privire la incheierea Oa. Raportul din 27 martie era amplu. Solul turc ar fi sosit la Oradea (Varadinum) cu 400 de cai", incercind sa, obtina conditiile pacii atit cu Ungaria cit si cu Venetia, dar regele Matia i-ar fi raspuns ca nu este imputernicit strateze pentru Serenisima Republica". In acelasi timp regele Ungariei se arata Mere- zator in tratativele pe care le ducea imputernieitul comun Leonardo Boldu, aflat la Constantinopol 31. In plus nota ca are informatii de la cineva ce venea din Ungaria de curind" si care, stind in Oradea, a viizut pe regei pe ambasadorul sultanulni", care ar fi ajuns la tratative pentru schimburi teritoriale : Jayce, luata de Matia in 1464, contra Snie dreo (Sniederevo), schirnb care nu i se piirea lui Collis posibil, nu pentru cii turcii nu ar dori Jayce, ci pentru cii cetatea Smedreo era prea bine

" Ibidem, p. 11. lbidem, p.12. 23 Mon. Hun. Hist., Acta Extera, 01.I V, p.74-75. " lbidem,p.76. 3 Ibidem,p. 77. 31 Ibldem.

www.dacoromanica.ro 7 Armistitiu1 turco-ungar (1468) 775 intarita si se afla prea aproape de Belgrad (Smedreo passo fortissimo sopra lo Damibio, ma mm he verisimile, perche la Smedreo ha terra fortissima et ha borgi, che fano pin de tremilia fachi poy hc uno stacho ne l'ochio a Belgrado") 32 In aceeasi scrisoare trimisa din Venetia exista siinformatia Ca trei soli venetieni au adus stirea ingrijoratoare cturcii au inteutia diabolica" de a separa pe regele Ungariei de Seniorie", pentru atinge mai usor planurile. Aceasta stire concorda cu seurtul pasaj in care insusi Bonffinius se referl la tratativele duse de turci, dud cu 'Venetia, eind eu Ungaria, prin iutermediul dornnului muntean (Radii cel Frumos). Este elar ea din cauza frontului din Asia sultanul incerca spune Bonffinius prin soli ce soseanfliic(internuncii quoque quotidie inittebantur") sineheie pace sau arrnistitiu fie cu Venetia, fie cu Matia(inAchaia interim Turcus agens ut initum Venetorum cum Mathia fedus rescinderet, nunc Venetos, nunc Panonern cum indutis, turn pace solheitavit, quin Mathiam per maioris Valachie regulum, quern vaivodam appellant sepe temtavit, optimas pads condiciones cbtulit") 33. De aceasta data informatia eu privire la conditiile foarte avantajoase de pace, oferite de turci, se confirma, Bonffinius nu recunosteit, MO* intelegerea cu Matiai considera, in acest pasaj, c1 do fapt tratativele erau o stratagerna pentru a neutraliza macar pe until dintre aliati, pentra ca un razboi pe doua fronturi si cu mai multi dusmani nu putea fi dus cu sorti de izbinda. Observatia sa era de altfel foarte adevarata, cind considera ea daca, turcii si-ar fi indreptat fortele intr-o shigura, directie ar fi fost mai eficienti, respeetiv in lupta din Asia (,,vires quosque maximas sola discordia enervari") 34. In ansamblu, insa, inca o data Bonffinius confirma spusele martorilor contemporani. In mai 1468 Senioria tiimitea instructiuni lui Francisco Diedo, ambasador la Matia, eerindu-i informatii cu privire la rezultatele tratativelor purtate cu turcii, atit de regele Ungariei cit si din partea Venetiei, de Leonardo Boldu, capitan al cetatii Scutari (din Albania) 35. La 12 rnai acelasi Francisco Diedo trebuia sa, informeze despre conditiile in care Matia ar ineheia pacea sau armistitiu" eu sultanul, avind imputernici- rea sä trateze pacea si din partea Venetiei" 36. Din luna iunie 1468 pacea secreta, dintre Ungariai Poarta, parea o certitudine la Venetia. Des,i conditiile nu se cunosteau, urrnarile erau izibile.La 24 iunie Galleazzo Sforza era informat ca Papa a fost con- Tins de Matia, care nu se mai pregateste do razboi eu turcii, sa aprobe expeditia in Boemia 37 (justificata ca lupta impotriva eretieilor). La 2 iulie 1468 stirea despre primul oras ars in Boernia sosea la Venetia 38. La 10 august laMilano, sosea o alta stire nelinistitoare. Regele Ungariei aflat in razboi cu Boernia a incheiat in secret un armistitiu

32Ibidern,p. 80. 33 A. Bonffinius, Rerum Hungaricarum Decades guator cum dimidia Budapest, 1941, s ol. IV, partea I, p. 19. 34 Ibidem. 35 Mon. Hun. Hist., Nol. IV, p. 83. "Ibidem. 37 ibidem, p. 84. 35 Ibidem, p.35, Despreriliboaiele boerne" vezi K. Nehring,op. ed., p. 33; W. Fraknoi, Mathias Corvinus, lanig von Ungaran, p. 129-136; Coekelberghe de Dutzelle, op. cit., p. 1199i urrnAtoarele.

www.dacoromanica.ro 776 Ileana Chan 8 eu Turcul" (che secretamente habia treuga con lo Turcho"), nu fara stirea papei, farpt care dupa parerea aceluiasi Gerardus de Collis -- facea situatia pe frontul antiotornan disperata.Daca Turcul ar ataca Siriai ar cuceri-a, once aparare a Crestinilor ar veni prea tirziu", (che silo Turcho pigla la Soria

3° Mon. Hun. Hisl.. .p. 86. 4° Ibidern? p. 87. 41 L. Tardyt II mot() di Vtnczia nei rapporli persiani e gcorgiani dell'UnOteria in papporli V cnblo-tingliercsi...,Buclapesl, 1975, P. 248 §i urm. 42 A. Bonffinius, op. cit.,p. 21.

www.dacoromanica.ro 9 Armistitiul turco-ungar (1468) 777

4,.. corporum non animorum imperium querunt ; Bohemica here& ..ut contrariis semper flue-Wet opinionibus") 43. DO aceba, cu "threii se poate tratai Bonflinius relateaza primirea buna ce s-a facut solilo turci, aducatori ai conditiilor de pace. Pentiu a nu miesora 'in ochii pos- teritatii irnaginea celui ce se voia a fi aparator al crestinatatii, Bonffi- nius ,nu marturiseste desehis cii Matia a aeceptat tratativele, dai spline clar ca la audienta a fost prezent si Ylad Tepes, adus special pentrua-i insphiminta pe turci si a le impune respect. Regele, spune aeelasi text, 5n conformitate cu traditia antecesmilor sai, a refuzat sa, ineheie pa)06 bu tureii, fapt ce iLar 111 adus decaderea din dermiitatea reglala, dai accept-a (1,2"nzigtiliu de facto, tratat verbal, spune Bonffiniusi probabilintarit printr-un schimb de scrisori en urmatoarele punete t pastrarea pacii la granita (si secum illi bene vixerunt"), oprirea oricaror aetb de jaf,Vio lenta (si ihjuriis abstinuerunt, vim et rapinag inhibuerrintn) 44. De altfel lipsa unei intelegeri scrise nu poate fi considerata o dovhda aabsentei unui armistitiu in 1468. Schimbul de solfi Si angajanientul solemn, asumat verbal, reprezenta pentrtt drepttul Mamie o baza, juridiea suficienta, pentru a legaliza orice act. intelergerea a durat, dtipa Cum se asteptai lvratia, atita timp cit ea a fost folositoare 2oFii. Dupa ce Wreii devin stapini pe situatie pe frontul din Asia 45, in 1473, revin Cu forte noi in Buropa. 0 dovada in plus a incheierii acestui armistitiu o considePant a fi faptul ca, in timpul campaniilor otomane din 1469, 1471 si 1472 46 et. devastau, Croatia, Dalmatia, Catintia, Austria de Jos, ping, la Friuli, Ungaria era sistematie ocolita. Mai mult, Ii1469, Matia a Vrofitat de expeditia turcilor pentru a rizbima un mai vecM conflict ct familia Fran- gipani, seniorii insulei Veglia, ai Segneii Modrussei, care preferaSerit suzeranitatea Venetiei, dupa ce Senioria preluase Dalthatia. Astfel, TRIO ce armata otomana, delasteaza teritoriile fratilor Frangipani, atestia sint atacati de un corp de oaste maghiar sub conducerea capitanuluihit Matia Corvin, Magyar ,Blasius (MaierblaS") 47, care profftind (le retragerea turcilor, invinsi de venetieni, Ii adjudeca orasul Segna. Cdnflicttll latent s-a dezvoltat, provbcind intii ruperea aliantei cu Venetia, apoi tratativele cu Milano (1473) 481iNeapole (1476) 49 pentru o alianta anti-

43 Ibidem. 44 1bide p. 25, 43 G. BrAtianu, Marea Neagra, vol. II, Bucuresti, 1988, p. 286. 46 Gh. Coeckelberghe de Dutzelle, op. cit., vol. IV, p. 226 si urm. 47 Monumenta spectantia historics slavorum meridionatium; Commissiona êt Mationes venetae,vol.I, (1433-1527), Zagrabiaei 1877, p.4S,46. 48 Conceptul tratatului de aliantA cu Galeazo Maria Sforia, ducele Milannlui arath clar scopulimilitardefensiv; deocamdatA se prevedea ajutor armat neintirziat dacA Venetia W611)6 Imul din cei doi aliath acest ajutor urma a fi de 4 000 de cAlAreti si 2 000 de pedestrasi, intre- tinuti de cheltuiald proprie, limp de cloud turd, (Mon. Hun. Hist.Acta Exlera, vol. IV, p. 253,-255). Perfectarea aliantei a durat pinA la 30 decembrie 1475, cind 'magister Pranciscus" era trimis la curtea ducelui Milanului pentru a trata alianta, urmind ca totul (sA fie) aprobat sisigilat" de Care rege. (Arhivele Statului Bucuresti, Microfilme Italia, R. 36, e. 235, 239.) Pentru a urmdri oscilatia Intre Ven4ia si Milano vezi si K. Nehring, Die Aettilnde itatienische Archive zur Ungarischen Geschichte in der zweiten Hdlfte des 15. Jahrhunderts,in Tingarn Jahr- buch", Munchen, 1970, vol. II, p. 155-157. 43 Relaiile diplomatice eu Neapole erau initiate de Ialicu de Ilunedoara ce sperase cii /+egatul Uin S. 'Italiei ar putea fi cointeresat in lupta antiotomang, tnrcii arneintind deopotrivA acest teritoriu. Iancu initiasei un proiect de aliantA antiotomana, prin care Alfons de Aragon,

www.dacoromanica.ro 778 Ileana Ctizan 16 oenefined,totul cuhuinind cu rAzboiul deschis in 1480 pentru ocuparea insulei Veglia, apAratA de conteleIoaunes (Giovanni, Zuone") Fran- gipani. Probabil carrnistitiul in cauzA a fost incheiat pe 5 ani pentru c5, deja la sfirsitul auului 1472 se inregistreazA primPle expeditii de jaf la grauita sudicA, iar din 1473 atacurile devin din ce in ce mai puternice, in 1474 turcii devastind Transilvania si arzind Oradea. Cauzele ce au stat la baza intelegerii cu turcii sint legate m primul rind de interesele lui Matia Corvin in Europa Centrala, interese care il fAceau rivalul Habsburgior si mai ales al puternicilor Jagielloni. Frederic al HI-lea intelesese incA din vremea minoratului lui Ladislau Postumul cA Ungaria, eel stApinea cea mai mare parte a regiunilor danubiene, dar si Slovacia, Croatia si Transilvania, era de fapt poarta S-E Europei, dar uu important avanpost economic si militar spre Mama Adriatic&si MareaeagrA5°, chiar dacA aceste regiuni scApaserA de sub controlul regilor maghiari. Pozitia sa slab consolidati contestatA atit in cadrul propriei familii, arhiducele Albert, fratele sAu, pretinzind stApinirea Austriei, cit si in Imperiu de principii germani, 1-a fAcut sA, nu se angre- neze in cursul anior '60 ai secolului X V intr-o confruntare militarä en Matia. Pe calea tratativelor, prin presiunile exercitate cu ocazia retro- cedArii Coroanei Sf. Stefan 51,prin intrigi de tot felul incercase insA sA i§i adjudece, in cazul in care Matia ar muri MIA descendenti directi, titlul de rege al Ungariei. La rindul sAu Cazimir al IV-lea, al Poloniei, urzea planuri de anver- gurA pentru acapararea Ungariei §i Boemiei, pretinzind chiar mostenirea legitimg" pentru unul din fii sAi, in calitate de nepot al lui Albert de Habsburg, la a clrui moarte, in 1439, izbucnise un adevArat conflict european pentru preluarea mostenirii sale politice, ce insemnase aducerea, vremelnicA, sub un singur sceptru, a Imperiului german, a Ungariei §i Boemiei. Intr-adevAr sotia lui Cazimir al IV-lea, .Elisabeta, era fiica lui Albert de Habsburg si sora lui Ladislau Postumul, ceea ce ii indreptg- tea pe Cazimir sA pretind5, tronul Boemieii chiar al Ungariei 52, pentru mail din fiji sAi, mai ales c& in aceste regate formula regelui ales" leza- se atit interesele unei phrti a nobilimii citi principiul, general respectat in Europa vremii, al legitimitAtii" dinastice3. Din cauza costisitorului ritzboi dus de 13 ani cu Ordinul Teuton pentru stApinirea Prusiei (1453 1466) Cazimir a fost in imposibiitatea de a-si apAra cu forta armelor regele Neapolelui, urnia a deveni regele Ungariei. DupA ce in anii 1470-1476 relatiile cu Venetia sipapalitate devin tot mai reci si mai incordate Matia se N. a Intoarce spre vechiul aliat al tatalui sAu. Sprijinul In lupta cu turcii va fi asteptat din partea regatului Neapolelui mai ales dupA cAsAtoria cu Beatrice, fiica lui Ferdinand de Aragon, regele Neapolelui. In 1480 la asediul cetAtii Otranto colaborarea militarA tntre Matia si Ferdinand, trnpotriN a turcilor, se va concretiza. vezi si E. Denize, Relapile liii lancu de Hunedoara cu Alfons V de Aragon... In Revista de istorie" nr. 5/1 984, p. 782-795, L. Elekes, La politica extera di Re Malia..., p. 250-253; Al. Berzevicz, Rapporti storici fra Napoli e l'Ungheria nell'epoca degli Aragonesi1442 1501, Napoli, 1928, p. 14-15. 6 Marian Biskup, Die Riviilitat zwischen Jagiellonen and Habsburgern und die Bohmische und die Ungarische Krone im 15. und Anfang des 16. Jahrhunderts, tnOsterreichische Osthefte", Wien, anul 32, Heft 2, 1990, p. 66. el K. Nehring, Mathias Corvulus, Raiser Friedrich 111 p. 11-23, 52 Ch. Coeckelberghe de Dutzelle, op. cit., vol. IV, p. 184. 52 K. Nehring, Ungarn in Europa im zeitalter von Ma thias Corvinus, tn Mathias Corvinus und die Renaissance, Schalloburg, 1982, p. 33.

www.dacoromanica.ro ir Aalnistitiu1 turco-ungar (1468) 779

1,drePturile legitime". In 1466 ins& acest r6zboi se incheia, prin pacea de la Torun 54, iar prilejul redeschiderii mostenirii boeme" atit pentru Jagielloni citi peutru Matia Corvin 1-a constituit hula de excomunicare data impotriva lui George Podiebrad, de papa Paul al II-lea, ce acuza pe regele boem cil ar fi eretic, sperjuri infdptuitor de sacrilegii" Conilictul cu papalitatea s-a accentuat in conditiile in care Podie- brad sustinea cu ine&patinare cauza episcopului de Praga, Rokycana, t.prijinitor al utraquistilor, episcop caruia papa refuza sii acorde inves- tit ura 58. Atli papa cit si Frederic al HI-lea, cute, in conflict en principii germaui, era incapabil s& mobilizeze o fort& armata corespunz&toare, considera cpersoana cea mai indicath pentru a stirpi erezia in Boemia ar fi Matia Corvin 57. Interesele politicoi economice ale regelui Ungariei N eneau sà se intilneascil, in chip neasteptat cu misiunea sacra" ce i se mcredinta. De aici graba de a incheia arrnistitiul cu turciisi de a-si trâda aliatul (Venetia), de care numai interesele militarei finauciare de moment il apropiasera. Abandona chiar si politica economic& traditional& a regilor maghiari, anume controlul Gurilor Dundrii, in favoarea miei noi orienthri economice, in cat e centrul Europei, cu orasele Breslau Viena, era punctul nodal". Anul 1468 parea deci propice din multe puncte de vedere planurior lui Matia. Mai mult, in noiembrie 1468 Frederic al III-lea pornea in pole- rivaj la Roma, numindu-1 pe Matia loctiitorul slim in Austria, ale c&rui venituri i le concesiona pe un an.StApin pe o baz& de actiune vast& regele Ungariei se lanscaz5, intr-o campanie de anvergurl in Boomia, purtindu-se in Austria ca in propriile sale pososiuni. In momentul in care Matia a aflat, ins&., cscopul secret al vizitei imparatului la Roma a fost acela de a asigura fiului situ Maximilian dreptul la mostenire la tronul Ungarieii Boemiei 66, s-a declansat un nou conflict, ce a rupt fragila alianta cu Frederic al HI-lea. Din decembrie 1468 Matia a inceput sá sprijine pe rebelii din Austriai Stiria impotriva imparatului 66, silindu-1 pe acesta sã se intoarcei, in grabA. Este momentul de rupturà care 1-a facut pe Frederic al III-lea sofere tronul Boemiei unuia dintre fiii lui Cazi- mir al IV-lea al Poloniei 61. Din 1469 pin& la 1471 (la moartea lui Podie- brad) razboiul in Boemia devine foarte costisitor, aducind lui Matia vic- torii partialei necesitind schimbAri rapide de atitudinei aliati. Dup& ce deveuise stApin pe Moravia si Silezia 82 (en importantul oras Breslau) Matia ajungea la o intelegere en Podiebrad, care il recunoastea succesor legitim Ia tronul Boemiei 63 AMturi de Podiebrad a continuat, impreun& cu fiii acestuia, ictorini Henric, lupta impotriva ImpIi atuluii a Polo- niei, mijlocind chiar o reconciliere intre Pobiebradi papA. 64 M. Biskup, op. cif., p. 68-69. 65 R. Kralik, istoire deViennedepuis l'EmpireDomainjusqu'a nos jows, Paris, 1932, p. 127129; 56 R. de Taillandier, Tcheques ci magyars, 130heme et Hongrie, XV' XIX's, Paris, 1932, p, 82 57 A. Bonffinius, op. cit.,ed. 1041,p. 21-23. 56I. Barbi $i colab., op. cit., p. 127-129. 56 Ch. Coeckelberghe de Dutzelle, op. cit., p. 223. °° Ibidem, p. 224. 61 Zdzislav Spieralski, Die Jagiellonische Verbundenheil bis zum ende des IS Jahrhundert, InActa PolonIfie Historica", N ol. XLI 1980, Warszawa, p. 64-65. 62 J. Boldenyl, op. cit., p. 111 si urm.; CI. Sacy, op. cit., p. 233-237. 65 Coeckelberghe de Dutzelle, op. cit., p. 227. www.dacoromanica.ro 780 Ileana Cazan 12

aceg, non cutext politic Matia se vedea siiiniA din 1469, eamte noi pul,tae de mprijw. impotriva Poloniei. Stefan Gel Mare, ea aliat )011 pal11,ii Uazigiir al, IV-lea, roptozenta un real poricol la granilatrans- .silNaurlft P,e-eulleampanteildim 1467Aarritase c ste -an adversar redlita, bil, aka cnu numai, c4. nu a ineercalf o revonire lu fortil in Moldoval, dar fljn 1469, anul ancepeOi 1, tiJitWor cu Polonia, ATatiaIF,d k'eotientea- pylitaoa fagde Stefan (:,e1 Mare, tiel, la 3 noiembrie 1469 Johannes liteiatum canielatius AlbensiA" 60 plingea c'4 negustoiii moldoveni, ales- -14i la Sibiu, in -Limpid conilietului moldo-ungar din 1467, au fw t elibera- ii unptpun:1, eu, toate bunurile lor (AA. elatos homineb wolachos cum rams ipoiuni pacifice abire permibistis -II) 64.Era aceasta o prinii incel- we de noimalizareaielatidor comercialo, urmatii, dupg, cite-vas luni do un alt demers. ba 18 feburaiie 1_470 Radu cel Niumos se plingea cb*,' bra- §,ovenii Ii furnizoazil ar,me lui, Stefan ki ciiii. tin spionii" 65 De altfel, se pare cit ar,mele, cunip6rate de Stolan in petioada mentionatit, an fost .folosite la placid Bra'ilei 60, Stefansui,e pare, cit a lostsensibil la schimbarea inteivoniau in raporturile cU Ungatia, pentru c5 in scrisoalea adre*V1( la 1uJie 1471 regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea, refuzaabili sub pretextul conflictuJui de granigk cu. donmul Titrii Enniftnesti si al atacurilor tittarilor, ajutorul militar cerut de Cazimir pentru fiul situ Yladiiislay 67, Acesta, desi ales rege al Boomiei de Dieta din Praga, era Uripiedicat de Matait intre in taxa% Stefan refuza sa prestezo, el sau fiul Rjutorut militar la care, de altfel, era obligat prin jurgmintul de vasa- 14,4, Aoinnoft 4n 146810. care prevedea, in mock expresj posibilitatea ajutorului ireciproei intr-un razboi cu Ungaria 68. In felul acesta Stefan hlsa desehisa, poarta spi,e o 'intelegere cu Matia Corvin. La 7 augnst 1471 diacul Grigore era trimis de Stefan in Transil- yania, pentru a stabili legiituri do prietenie eu Matia 6q, prin intemiediul administratorului ocnelor regale, Albert, mid se al'ata favorabili fidel'i domnului Moldovei. Dupg ace4te tratative legaturile cotherciale, intle- ruipte dint 1467, se normalizcazil. In 1472 se.reglementa negoVil Intre Baia Bistrita 70, iar in 1473 regele Ungariei &idea un privilegia comercial negustorilpr moldoveni, liberi sa vinditiit cumpere in pace" in ntimi- tele noasitre p'arti transilvane" 71. §tringerea legiiturilor de buia5, vecinatate gontinu'a. La gs mai 1473 era in curs un schimb de ambasadori iptre voievodul Transilvanini §i-tefa)i. 72. , Iiiacejeasi per,ioap (146g 14,73) din studiul documentelor reiese ejar ea Tara Ilom'aneascii, pargsea, treptat, sfera de interes a lui Matia Corvin. liaporWrile economice, ale Tkrii Românesti, apoi cele politice, se inr6ufatesc, jnveris proportional cu reluared bunelor re1aii cu Moldova. Prima cauza a schimbdrii survenite in politica Ungariei faVi, de Radu eel

64 'Documente Hurmuzaki, vol. XV/1, Pucure0.i, 1911, p. 72. 65lbidem,p,75. 66 N. lorga, Istoria tut $tefan cel Mare, Bucuresti, 1985, p. 129. 67I. Bogdan, Documentele luileJan cel Mare, vol. II, Bucnre§1.1, 191,3, p. 311-313. 68Ibidem, p. 299. 69Documente Hurmuzala, XV1, p. 7. 78Ibidem, p. 78. 71lbidem, p. 80. 72Ibidem, p. 80-81.

www.dacoromanica.ro ia Armistitiul turco-ungar (1468) 781

Frumos ar putea fi incercarea acestuia de a recupera Chilia (dupg 1467), pe cont propriui deci in avantajul turcilor ". Un indiciu pentlu aceste demersuri ar fi toemai declansarea conflictului vamali de jut isdietie eu Braovul, la 31 iulie 1468, stint fiind c raporturile de bung vecinMate cu aced oras au fost in tot evul mediu românesc barometrul relatiilor (Entre Tara Româneascg si Moldova 74. La 6 septembrie 1468 voievodul Transilvaniei, loan Pongracz, cerea incetat ea ostilitiltilor intro ba,oveni sinegustorii munteni, ostilitgti ce atinse8ergdeja un punet critic in momentul in. care acestora din urmg li se confiscaserg arcurilesi pe care le purtau pentru propria apgrare" (arees eorum manuales quos pro defensione ipsorum in latus eorum (1eferunt") ". Politica ostili a lui Matia Corvin coiitinu i acesta nu manifesta Mei cea mai mica dorinta de a-I sprijini pe Radu In contlictul, declansat din 1471, eu Moldova. In 1473, cind Stefan 11 inlittuta de la domMe, Radu pornea pribeag III Transilvania, undo in 1474 se plingea eg, dek;i supus fidel al regelui", este nedrepthtit de brasovenii, instigati de Laiottl Basarab 76, noul donm al Tgrii Romanesti. Mai mult, din dorinta de a manifesta o bunitivointil creseutg fatg de Stefan cel Mare, Matia Corvin aproba, in acclasi an, sa se reia de la Radu eel Frumos sateleircaia si Mica, pe care le ocu- page ea pribeag 77. Evenimentele anilor 1468 1473,perioadi1 in eme, dapg opinia noastiti, a fost valabil priiuul ai mistitin tut eo-ungar, ineheiat de Matia Corvin in 1468, au mareat angrenat ea definitivil a regelui Ungariei in directia expansiunii central-eutopene, abandonind inaeelasi timp oriee actiune eticientg pentru alungarea tureilor din Balcani. Toate acestea an dus la un echilibth de forte relativ la linia Dunn ii, care a asigurat pun tiatative do pace securitatea gtanitelor sudice ale Ungariei si stagnat ca ofensivei otomane pentru citeva decenii. Abilitatea eu care ulterior Matia a incheiat annistitiile din 1483 f!.i 1488 a adus regelui posibilitatea sit oeupe Viena in 1485, iar Ungariei supravietuirea intre marile puteri eta opene Ia ineeputul seeolului XVI, intr-un moment in care forta sa militarg si politicA eta de mutt stinsg.

MATHIAS CORVIN, LA SRCURITP, DE LA FRONTIERE DANUBIENNE ET VARMISTICE TURCO-HONOROIS DE 1468 rasumé Dans le present article, l'auteur se propose de tracer les coot dounCes de la politique extthieure de Mathias Corvin pendant l'intervalle 1462 1473. C'est le moment oh le roi de Hongrie allait abandonner Faction militaire menée par son père, le Mate commandant militaite Iancu

73 N.Iorga,op. cil., p. 125-124, 129. 74 S.PapaCostea, Incepulurilepoliliciicornerciale a PriiRaertnegi...,p. 176. 75Docum. Ilurmuzaki,NV1,p. 60. 761.Bogdan,Documenle si rigesle privilowe la rclallileTthii cu Dra?ovul Ungaria din sccolul XV XVI, Bueuresti, 1002, p. 71, doeurnentul esteredatat de N. lorga Cu anal 1474, InDoc. Hurranzaki,NV1, nota3, p. 79. 77Hurmn:aki,XVI,1). 82.

7c.3593 www.dacoromanica.ro 782 neana Ctizaft 14 de Hunedoara, q ait esb.ayé de taansformer la Hongrie on un bastion 0.1a, chretiente sur le 'Danube. Mathias, au contraire, a partir de 1462 lprsque, malgre.toutes attaites,11 n'est pas rvenu en. aido au prince roil- main Vlad l'Empaleur qui combattait cantre les Tures, a poursuivi cons- tamment le maintien de requilibre de forces sur le cours du Danube et de la, sécurité des frontier& altec l'Empix e ottoman. Dans cette pers- peetiye,.les pourparlers et les armistices avec les Tures n'ont pas du tout été exclus ; au contraire, ils furent consider& des points d'appui essen- tiels de la politique centrale européenne et du maintien de l'équilibre des forces sur le Danube. Parrni ces armistices, nous considérons que le premier .qui fut conclu a été celui de 1468..Les tractations de paix ont 46, régulièrement consignees en 1468 par de nombreux temoins octdaires, comme les ambassadeurs de Venise et de Milan a Bude, l'ambassadeur polonais a la cour de Mathias et Antonio Bonffini. A partirde ceA dprindes, insuffisamment mises en valeur jusqu'a present, l'auteur essaye de montrer que Mathias est parvenu a conclure un accord avec les Tures en 1468, qui lui a perruis d'orienter ses efforts vers le front du centre européen et de s'engager dans les guerres de Boheme". Le but du roi de Hongrie était d'obtenir la couronne de Boheme et fonder in royaume danubien" qui réunit des territoires complémentaires au point de vue économique, Ce projet l'a Cloigné de la lutte antiottomane permanente ; les- affrontementsmilitairesde grande ampleur (Jayce1463 1464, Sabacz 1476) sont des episodes our on WA pas cherche a pourchasser les. Turcs..audela du Danube, mais a rétablir l'équilibre de forces. Il est evident que l'attitude du roi de Hongrie a eu des repercu- ssions .tant sur la situation dans. le centre de l'Europe que sur la politique des pays roumains, obliges de s'adapter a la nouvelle réalité militaire et de resister seuls sur le front antiottoman. D'ailleurs, les intérêts politiques et militaires out determine les Tures a observer pendant cinq ans l'armistice .conclu en 1468, période pendant laquelle Us furent enga- ges dans le conflit de Quaraman et ensuite dans celui avec Uzun-Hassan.

www.dacoromanica.ro DATE NOI CU PRIVIRE LA PREZENTA CAVALERILOR TEUTONI LA FRONTIERA BANATULUI (1429 1.437)

EUGN GLUCK

In a cloua jumatate a secolului al XIV-lea, Imperiul otoman devine hegemonul Peninsulei Balcanice intinzind apoi, stapinirea nemijlocita in mare parte pipit la Dunare, iar alte state sint constrinse splateasca tri- but sultanului. La nord de Dunare situatia se mentinea mai favorabila. Moldova in timpul lui Alexandru ccl Bun (1400 1432) si a urrnasilor lui imediati aritmas in afara influentei otornane. Tara Rornaneasca sub conducerea lui Mircea cel Batrin (1386 1418), avind sprijinul lui Stibor de Stibo- ritz, voievodul Transilvanieii totodata cavaler teuton, reumte sres- pingd incursiunile otomane si mai ales sit puna capat pretentiilor la domnie ale lui Vlad Uzurpatorul (1397), sprijinit de boieri turcofili 1 DeF,d pierde bobrogea, tratatul lui Mircea cu turcii contine conditii mai favorabile decit cele impuse de turci tarisoarelor situate la sud do Dunare, care inca, nu au fost incorporate de sultan. Situatia s-a complicat in tim- pulluiRadu Praznaglava (1421 1427 cri intreruperi) care s-a orientat spre otomani. Reactia patriotica parninteana cu sprijinul lui Pipo Spano, banul Timisorii, a dus in 1427 la intronarea lui Dan al II-lea avind pozitie antiotomanil 2. Presiunea otomana s-a resimtit si la vest de Portile de Fier, deocamdata sub forma incursiunilor de jaf. Ei s-au izbit insit de fortele conduse de Pipo Spano si alti militari destoinici avind in subordinei unitäti formate in Banat, printre care ale cnejilor din sudul provinciei. Amenintarea otomana crescinda ca si planul creerii unui mare imperiu al casei de Luxemburg, 1-a determinat pe Sigismund in calitatea lui de rege al Ungariei (1382 1437) sa organizeze cruciada de la Nicopo- le (1396). Infringerea suferita insa 1-a determinat sschimbe strategia ofensiva In una clefensiva, asigurind pozitii mai usor de aparat de-alungul Dunitrii 3. Invocind acest pretext in 1419, este ocupat Banatul Severinu- lui, detinut pina atunci de Tara Româneasca. In 1426, incheie o conven-

1 P. P. Panaitescu, Mircea cel Diilrin, Bucurcsti, 1944, p. 272-273, 260-261; I. Lupas, Un nobiL polon In scaunul de voievod al Transilvaniei: Voievodul Silbor, In Studili cornu- nicari istorice", 11, Cluj, 1940, p. 61-66; Wenzel Gy., Slibor vajda (Voievodul Stibor), Buda- pest, 1874 passim. 2 tefan $tef6nescu, Tara Romaneascd de la Dasarab I Irdemeielorul" pind la Mihal Vileazul,Bucuresti, 1970,P. 00-61, 53-54. 2H. Zirnmermann, Europdische Polilik und Tiirkenabwehr ;up ZeilSigmund des Luxem- burg, In Forschungen zur Yolks und Landeskunde", anul 21 (1978), p. 17-22.

Revista istoricS", tom III, nr. 7-8, p. 783,-792, 1992

www.dacoromanica.ro 784 Eugen Glück '2 lie cu despotul Stefan Lazar evici, potrix it car eia la moartca lui Belgradul, Golumbatuli alte cethti sirbesti tree in poscsia Ungariei. La decesul despotului (1427) Golumbatul este predat de boieriiiibi otomanilor. Planuind cueerirca eiSigismund dispune edificar ea pc maltil nol die al fluviului p unei cetati denumita Sf. Ladislau (azi Peseari).Sigismund insa sufera o infringere totala, des prinlise ajutoare de la Dan si rnarele duce Vitold al Lituaniei (1428) 4. Ainbele parti beliger ante fiind extenuate se incheie un armistitiu pe trei ani. Sigismund a cautat sa linisteasca occidcntul in privinia infringerii suferite sustinind ca doar fortele iii Romdnesti au pierdut 200 oameni, fapt relatat primarului din Frankfurt am Main 5. In realitate, situatia non creatil a modificat esential raportul de forte. Astfel Tara Bomâneasca a fost nevoita, din non si plateasca oto-, rnanilor un anumit tribut. Devenise clar tututor fortelor politice contemporane, indiferent de orientarea lor, Ut pericolul otoman este foarte real. 6 in acest context rein Sigismund de Luxemburg un vechi Ilan de al lui privind incledinta- rea cayalerilor teutbni cu paza liniei Dunatii. Speranlele lui Sigismund elan legate do perfoi mantel& militarei economice ale statului eavalerese, infiintat in zona Baltitii pe dale voia sa le lealizezei in zona bunArii 7. La fel, au interveniti simpatiile personale ale regelui care in anul 1429, va figura deja printre ordinului 8. Domersurile sale au inceput imediat dupti dezaStrul de la Nicopole, oferind marelui magistru o suita de feude dc-a lungul hotarelor sudiee ale Ungariei vx emii. KonradNon Jungingeni consilierii lui au acceptat oferta privind Tara Birsci, stapinita de eavaleri intro 1211 1225 si pe ear'e all. continuat ,sa o revendice de-a lungul seedlelor 9. DezaArul armatei otomane de la Ankara (1402) ea si razboiul civil ce a urmat intre pretendentii la trontil sultanului au diminuat pericolul turcesc. Infringe- lea suferitil de cavalerii teutoni la Griinwald in 1410, fata de Polonia a insemnat slabirea fortei ardinuhd. In aceasta situatie tratativele privind akezarea cavalerilor pe Dunare au lost temporizate 1°. roblema revine in aelualitate rrin 1418 20, urmarindu-se zavo- ea drummilor militare ce duceau de la strimtor i pina la Chiba, respectiv sine Ungatia. Totusi hotaxiiile se amina date fiind retinerile cavalerilor situalia ler tensionata eu Polonia n. De asernenea in interimul statului : J 4. Erich, Joachim, Konig Sigismund und der Deulsehe Billerorden in Ungain, 1429 14 4, in tteilungen des Institut für Ostcrreichische Geschchtsforschung", 33 Band, 1 lien, lrinsinuck, 1912,p.91. 6 Al. Nernoianu, Unde osj erle ale pi ezenfei leulonilor in Balled, in Alunul National", II,1 975, p. 381 382. 6 Arhiva Fundatiei Culluralil Prusac5, Berlin, Fendul Cavalerlor teutoni, Briefarchiv, Yaria 21 0(incont.Lerlin). Zur Wirlschafiseniwicklung des Deuischen Oldens inAlit/dotter,Ursg. von UM) Arnold5 Alarbur;1., 1 089. 13'Gerhard Miller, Die Familial en des Deulschen Ordens, Marburg, 1 980.p". 61. 9 I Minea, incipafele rornanei politica oi ierdala a impen alului Sigisnaind. Noleislo- r&e,nuebre5ti, 191 9,.p. 84; loan Ilalegan, Ccwalei ii leuloni in Bal,alul Severinului (1129 1435), in Tibiscus" islorie, Timi5eara, 1978, p.91-1 92. '45 E: Jbachlm, op.cif.,p.90. 11 Gustav Sonnenfeld, Die Lage des Pealschen Oidezs noel, der &Nadi( Lei Tanner,- heig und die Anfange der lel schudirang dcs Georg ron W irsheig, In Zeilschrift des West- preussischcn Gesebichlvereins", 1909, p. 53-71.

www.dacoromanica.ro 3 Cavalerii Teutoni in Banat 7857 cavalcresc cicmentul slav ;i din zonele invecinate Ii priveau dusmanos, en huilit erau in contradictie ireconci1iabi1i ajar cu Sigismund relatiile erau umbrite din cauza diferendului privind stapmii ea teudei Neumark% Orasele autonome ea si nobilimea din afara tagmei cavaleresti formulau revendicari fata de conducerea ordinului. Tinmetul nobiliar geunan cal e alimenta efectivele ordinului, dupa 141Q se inrola in munar desclescind,Y2. In acelasi timp insa, a intrat in actitme influentul cavaler Claus von Redwitz, patnins de ideea protocavalereasca aluptei impotaiva necredinciosilor. Spiijinindu-1 pe E:igismund. Inca din 1425, cautaisoln23 tia rezolvnii problemei Neumark13.Itegele la iindul luise straduia creeze eonditiile inteine riecesaiç asezarii cavalerilor. La 2 iulie 1426, adreseaza vicevoitvodului Lépes, o sciisoare in pare sChiteaza, proiectul amintit, celind in fond sprijinul natiunilor7 pivilegiate aleianjilvai niei In acest sens 14. La BrasoV erniie un regulamentmilitarreferitor lai obligatidelocdnicilor in lupta antiotomana. Pasul decisiv are Ipc lay 9 aprilie 1427, semnind o scrisoare adiesata marelui magistru Paul Bats- dorf 15 Teimenii soisorii au fost concretizati de secretarial iegelui ceiind trimiterea unui numar de doi san mai multi eavaleti, de fapt conduator militari expeiimenia-ti. Pe Claus l'on Itedwitz ii dorea in functia de consilier. Se cereau cite doi oraseni din Danzig (azi, Gdansk) si Thorn (azi, Torun), versati in eirculatia mnfurilori pescuit. Navigatia pe Dunne nccesita un numar de oameni ca1ificai. atit in dirijarea navelor citsi construirea bor. Ele Inman sa fie prevazute eu 1000 mateloti. Construirea de poduri trebuia condusa de doi oameni priceputi printie care renumitul Hans von Ratibor. Printre preocupni a figur at asigmaaea pesearilor alit in sectorul fluvial cit si maiitiin. Serviciile oidinului urmau sä fie raspla- tite pun cedarel, Neumaskului. Marele magistin deocamdata a discutat doar de;pre delegas ea unui cavaler si a celor patru oraseni,iar conditiile financiare formulate de Sigismund, 1 sgate de Neumaik au fost considerate exag, rate. Ostilitatile din Tara Romaneasca (1427) au intarit si mai mult insistentelelui Sigis- mund 1°. Ca urmare, marele magistru a trimis preeeptorul de Ortelsburg s,i citiva comercianti sit sinformeze 17. Totodata, marele magistru a fost sistematic pus la curent cu situatia din Tara Romilnew-ca18Infringerea de la Golumbat 1-a determivat pe Sigismund la 9 octombrie 1128, sa, ofere noi favoruri cavalerilor si sit insiste pentru preluarea intregii linii a Duna- rii de acestia19.Demersurile amintite au avut darul sa determine eon- ducerea ordinului sa ia o decizie pozitiva28

12 E. Joachim, op.cil.,p. 92-93. 13 Berlin,XIII A. 14 E. Joachim, op. cit.,p. 91. 15 Carl August LOckeratb, Pout von Rusdorr Hochnieistel des Deaschen (Miens 1122 .1111, Marburg,1969,p.81-82. 16 Berlin, XLVII 18 (Serisoarea din 22 iulie). " Pesty Frigyes, A Sztirenyi Thinscig és Sztireny vaimcgye IiirtOletc (lsloria Banatolui de Seyerin si a comitatului Severin), Budapest, 1877, \ ol.1, p. 37-38; E. Joachim, op. ell. p.94. "Berlin, IV 10, VIII 39, XVII 39. " libido% IV 50. 20 Eugen Glück, Vocurnente incdite din octavo covalgrilor leutoni, in Magaciu lsloric", seria noun', iulie 1990, p. 28 siurm.

www.dacoromanica.ro 786 Eugen Glück 4

Istoriografia rornâneascg culioaste de mai mull& vreme, ce-i drept incomplet, descrierea eetgtilori districtelor precurn F,111 situatia economic& din sudul Banatului in care 8-au angajat conducgtorii ordinului21Alto zone nu au fost acceptate de cavaleri. 22 Cercetgrile efectuate in arhiva berlinezg prbstreazg descrierea aMin- titg si care a fost intocmitg cel tirziu in anul 1423, deci realitgtile prezentate provin din perioada relativg de pace in zong asiguratg sub conducerea lui Pipo Spano. Astfel aflgin cg, in zona respectiva existau 24 puncte strategice din care 12 cetäti, inclusiv ease pgrdsitei douu situatie neclarg 23. Ele erau aliniate pe malurile Dungrii pc o portiune de vreo 150 km precum si in adincime pe teritoriul Banatului, punctele cele mai indepgrtate fiind Mehadia, Alma (a'.4i. Pilgor), IIa1iai Clraase bes. Pe Dungre punctele extreme erau Severinul (azi Turnu-Severin)ipre vest Sf. Ladislau 24 Conscriptia inminatg cavalerilor preciza numgrul kcarh- torilor 24.

Denumirea fortificatiei Etectivul aparatorilor

Severyn (Turnu-Severin) 210 Saan (probabil insula Simian) 216 Vaskapu (Portile de Fier) Sente Peters (Sinpetru) -r- Cetatea deasupra Severinului Goryn (probabilGura-Vilii) 60 Orsua (Orsova) 3501 Cetatea deusupra Orsovei Peczsch (probabil Dubova) 52 Cetatea deasupra Dubovei Lybko (Liubcova) Zynicze (Svinita) 16 Staniloucz (1) 36 Dranko (Drincova) 28 Ibrast (Lyuborazdia) 28 Peczsch (IMO Orsova) 24 Sand Ladislaen (Pescari) 456 Possesin (Pojejena) 230 Cetatea deasupra Pojejenci Bybes (la sud de Bazias) 40 Mylmlt (Mehadia) 1156 Halmas (Prigor) 785 Dyad (Iladia) 576 Soel (?) TOTAL 1623

Babenderende Paul, Nachrichtendienst und licisewerkehr desDeutsehen Ordens um 1400, In AHpreussiche Monatschrift", anul 50 (1913), p. 189-246. 22 E. Joachim, op.cit.,p. 108-115. 23 Microfilm obtinut prin bunAvointa lui P. Bernhard Demel 0. T., Originalul Berlin VII 25, 25 a, 'VII 21. 24 Stefan Pascu,Voievodatul Transilvaniei,vol.IV,Bucuresti, 1989,p. 441-442; Al. Nemoianu, op. oil., p. 384; loan Dategan, op. cit., p. 193, oferS calcule discordante falà de continutul real al documcntului. I!Lotalitiltile existente se rnentioneaza §i cu denumirea curent5.

www.dacoromanica.ro 5 Cavalerii Teutoni In Banat 787

Aceste elective considerabile se impliteau in douil, categorii. Dis- trictele Mebadia, Alma§ si Iladia totalizau; 2817 oarneni (60,93%). Cifr poate fi ceva mai mare deoarece in cazulIladiei nmi sint enumerate tooth fortele obligate la aparare. Gainizoanele regale totalizau 1806 oameni (39,06%). Cea mai important a Sf. Ladislau, erastrajuita.de 456 oameni, inclusiv 56 puscasi. 1Numarul cunoscut al detinatorilor de arma de foe a fost doar 198 (4,28%), repartizati Iizece fortificatii, Nu- se speeifiea daca fortele cneziale erau dotate cu astlel de armament: La Sf. Ladislau si Pojejena.era cite un tun bun"; iar in cetatea Orsovei serveau 276 slujitori", probabil recrutati dintre iobagi. . In ceea ce priveste compozitia grupelor de aparatori dispunernde date doar privind cele trei districte din sudul Banatului. Acestea seoirr- puneau din 643 cneji, 2066 tarani, desigur liberi, 62 pazitori ai drumuri- lor" si 46 puitatori ai scrisorilor". f Populatia districtelor poate fi apreciata laaproximativ 14.000 per- soanel in general români 26 Celelalte categorii de aparatori alaturi de cei recrutati dintre romani bänateni majoritari, ouprindeau fara indoiala §i sirbii maghiari. f ( Conscriptia amintità contine si anumite date privind situatia social- economica referitoare la districtele romanesti obligate la plata rentei feudale co urma sa le paivina, cavalerilor. tn acest sens figureaza, zona Caransebes, Mehadia, Alma§, Iladia si Crasova, acesta cuprinzind ,si.see- torul Berzovia. Viata economica, locall se caracteriza prin coexistenta agriculturii cresterii vitelor. Productia cerealiera, era pe cale de diferentiere alter- find cultura grIului cu cea de ovaz. Cantitatea de cereale datorata, de fiecare cnezat, cu exceptia distrietului Iladia, a fost de 200 cible (100 grin, 100 ovaz) 27, Iladia avea obligatie mai mica, anume io masura, de grin si furaje (desigur ovaz) de la fiecare casa, deci total 126 masuri din ambele produce. Apare §i obligatia de fin, impunindu-se la Caransebes fieca'rui cneaz cite cinci carute. La Mehadia sarcina era fixata global la, 40 de carute.

,In ceea co priveste cresterea vitelor, apare renta feudar.a, in foime speoifice, fie cu obligatii fixe, fie proportiOnale. Este neindoios cforta economica cea mai serioasa, in acest sens o reprezenta distrietul Caranse- besului. Intre obligatiile comune ale enejilor figura predarea a cite un miel, deci in total 743 de miei. Nu putem preciza aportul Caransebesului necunoscind numarul exact al enejilor din acest district. .' Importanta cresterii oilor poate fi dedusa din faptul cindistrictul Crasovei fiecare cap Cle familie e obligat sdea 30 de oi daca detin vreo mie de capete. In districtul Caransebe§ cota era fixa, de 40 capete de oi, iar Ia Mehadia sarcina se ridica la 40 capete. Acestia, ca si cei din Iladia si Al- Inas mai erau obligati si la 1/50 parte a turmei. La fel, cei din Alma§ si Alehadia datorau Unai cite doi miei.

I , 26 Calculul nostru se bazeazA pe obligatia medievala obisnuitA, ca dintr-o familie sA presteze serviciu un singur bArbat, iar media famibei am evaluat-o la cincj persoane. 27 Bogdan Istvan, Magyar rnêitékek (Masuri maghiare), Budapest, 1987, mentioneaza §irezultatele ,cercetarilorsaleprivind, Banatul,. p. 89, 96. Totui nu aNeip, 11jun reper privind faptul .cA ob1iaii1é cnezfale au fast exprimate in eThic dcirfiOara,i echiya- lentul contemporan al acestuia rAmine moblernatic. .

www.dacoromanica.ro 188 Eugen Gluck 6

Cresterea porcilor fiind in functie de m5i hum p5d10 ilor de ghind5, este semnalath doar la Alma§ si Mehadia, fixindu-se obligatia dechnei. La Caransebes, fiecare eneaz trebuia sdea doi porci. Albinhritul er a FUN- ceptibil de decim5, fheind pal te din preocuphrile majore ale loeuitorilor. Ar fi gresit dach mi am sublinia ch si en sterea yitelor mad, in speth a bovinelor era prezent5. Obligatia Mehadiei se ridiea la 20 eapete, Caran- sebesul trebuiaft dea 16, iar Clasova 10 vite. In air sit ruentionAm cexistan autunite posibilithti de a rtiscumphra bhnei?te uncleobligulii,coca ee constituie o dovadh a dephsirii economiei strict naturale. Astfel, Crasova putea sh rascumpele renta in oi, iar Caran- sebesul avea faeultatea de a plilti cehivalentul monetar al tutm or obliga- tiilor. Aicie locul5mentionilmi faptul edreptmile cavalerilor teutoni nu au modifieat dreptmile eomitelui din Timisoara si a suitei sale la intretinerea in eazul linei vizite in zonh. Desigur deeizia conducerii ordinului privind aeceptarea ofertei liii- cuth de Sigismund trebuia F obtinilsioapi ohm einternationara de moment ce aphrea 0 strueturh militaih north. La eongresul de la Luck participaserh Sigismund de Luxemburg, marele magisttu Rusdorf, diri- guitorii Poloniei si Lituaniei preeumi reprezent antii thrilor romhne extracarpatice. Partieipantii an luat o hothrhe pozitivh in problemh, dar aceasta s-a dovedit a 11 partial inopet anth dat fiind laptul ch. Alexandru eel Bun refuza sh predea Chilia 28 In consecinth cavalerii urmau sh se aseze dom. intro Belgradi Turnu-Severin. La 28 29 mai 1429 marele magisti u emite instructiunile sale grupului care urma Sii plece la Dunitre. Potrivit acestora ei nebula sit stea la dispozitia regelui Romei, dar respectind regulile oi dinuluii obieeiurile practicate in Prusia. Li s-a lucre- dintat realizarea araujamentelor legate de Nemnark. Claus von Redwitz conduchtorul grupului pentru (nice eventualitate a luat cu eli copiile legalizate ale diplomelor ce justificau pretentiile ordinului la Tara Birsei. La originalul instructiunilor shit anexate listele obiectelor de cult si altor bunuri ell care au lost dotati participautii la expeditia bhnsateanh. De asemenea respectivii au lost prevhzuti cu armamentul obinuit si ii s-a asi- gmat si0 dotatie de 1740 fI. unguresti, repartizath potrivit rangului lieehruia. Mn datele Orel ite de arhiva ordinului aflüni eh in ziva de 29 sau 30 mai 1429, a parrviit Konigsbergul (azi, Kaliningt ad) sub conduceica, liii Redwitz un grup de opt membri ai ordinului. Intre ei figurau doi eavaleti in rang de Vogt", cei proyeuiti de la Soldau (probabil Ulrich v. Jungingen)i Lauenburg, magistrul silvic din Brandenburg, magis- trill de peseuit din Nortung, cavalerul Weyler din Konigsberg, preceptorul din Johannisburg precumi un Irate preot" din Osterode 29. Nu be FAle 1114 eh in ejaih de slujitorii personali ai aeestor demnitari citi meseriasi, pescari ii navigatori i-au insotit 39. Grupul a trecut en aprobar ea regelui polon juin Poznan 0 Cr aeovia, sosind Ia mijloeul lunii iulie la Bratislava, uncle se gasea eurtea regalh.

28 Berlin, IV 50, 102; E. Joachim, op. cit.,p. 95. 29 Berlin, VII 19, 25; C. A. Liickerath, op. cit., p. 82-83. " Cu ocazia vizaei noastre din 2,1-26 septembrie 1989, nu am Osit min act in acest sees,

www.dacoromanica.ro 7 Cavalerii Teutoni in Banat 789 Sigismund insa i-a primit rece reprosindu-le ca a asteptat mai multi meseria§i". Numirea lui Redwitz in diverse functii, ea ban al Se\ erinului, i-a Meath at in sistemul statal al lui Sigismund, frustindu-i de independenla.Chiar si realizarea promisiunilor legate de Neumark au lost aminate, iar in final eliberarea diplomei privind transfoul feudei pe seama ortlinu- lui (9 octombrie 1429) a fost conditionata de o taxa de 800 II. 3' Sosirea cavalerilor in zona incredintatA, lor a fost urmata de elaborarea unui plan strategic. Redwitz a vizitat zona, iar cavalerii au fost repartizati in diver se puncte. Efecti vele militaie din cei t1i urman sa cr eas- ea la 1370 oameni, dintre care 328 dotati cu arme de foc. Lor ii se adriugau 550 combatanti proveniti din alte categorii intre care 150 husari. Dung,- rea urma s1 fie pazita de 140 ambarcatiuni avind 1400 deserventi. In acest fel numilrul apiiratmilor zonei echivala cu 3648 oameni deci cu 201,99% fata de situatia anterioar a, fara fortele cneziale. Cifrele nu cup ind auxi- liaiii necombatanti. In ceea ce priveste garnizoanele cetgtilor, Virg, indoiala au lost preluati ostenii aflati acolo anterior, specificindu-se ca 2,58 dintrepuscasisint vechi". Este probabil ca navigatorii in intregime sau o mare patte au lost adr0 de cavaleri. 0 atentie deosebita s-a acordat unui numar de opt fortarete repay- tizindu-se garnizoane mult sporite.

Denunlirca Vecliiul 1Noul efecliv Spur 0/ efecliv

Stan ilocz (?) 36 61 177 ,77 S.niczasvini 40 106 265 Pecz (deasupra On,ovei) 52 60 115 ,38 Oriowa (Oliova) 90 200 299 ,22 Severin (Turnu-Severin) 210 474 195 ,50 Gewren (GumYAW 60 60 0 Saan (Simian) 216 900 99 ,59 Mihald (Mehadia) 30 TOTAL: 734 1194 162 ,67 Este de mentionat ca la Orsova s-a renantat la servieiile slujito- rilor", iar la Mehadia s-au introdus noi forte straine. Cetatile se gaseau sub nivelul tehnic contemporan ceea ce a determinat planul refacerii celei dela Stanilocz,repararea celei din Svinitai construirea uneia intre aceasta 9icea de la Pecz, etc. In tot cazul in bugetul cavalerilor a figurat o sumit destinata la cca. 60 meseriai, dad), ii asimilam cu pucaii. Cheltuielile totale erau apreciate la suma serioasg de 314.822 fl. Din aceasta camerele monetare din Sibiui Brasov trebuiau sit acopere 150.000 11., Redwicz fiind numit comitele lor. Minele de argint din Transilvania erau previlzute cu 60.000 11. (15000 marci). Din vinzarea sarii adusg pe MureF3 trebuiau incasati 100.000 fl. Tot din voievodat ii s-a asigurat quinquagesima por- cilori oilor pe trei ani, zeciuiala de yin a arhiepiscopului de Caloecai venitul pescuitului intre Turnu-Severin pina ba localitatea Rybess (necunoscuta). Regiunea Jtsz-Kun din centrul Ungariei urma sit livreze niste cereale restante din 1428 §i 1429, Para sa putem echivala cantitatea men-

0Fotocopia in posesia noastrit Originalul in Arhiva Gentralá a Ordinului din iena,

www.dacoromanica.ro 790 Eugen Gluck 8 tionata. La Seghedin si Solnoc erau Feadente redeventele de cerbi 32. Spe- sele activitatilor enejilor uu figulau in buget, serviciul lor efectuindu-se pc cheltuiala proprie, totodatil etau obligati si la plata unei rente in natura. In realitate rapoartele lui Redwitz adresate marelui magistru sint pline de lamentatli 33. In martie 1432, rapotteaza cmonetaria nu aduce yenii.Intrucit acesta repiezenta teoretic peste 48% din incasarile preli- tuinate este indoielnic daca, numarul planificat al aparatorilor cetatii s-a putut asigura. Cerealele din regiunea Jász-Kun, Sigismund le-a alocat altui beneficiar. Cnejiii chiar comitatele intirziau sit le puna la dispozitie mina de lucru pentru fortificatii. 0 colonizare cu elemente germahe afost impiedicata de lipsa teritoriului necesar. Sigismund a ignorat aceas- tiicererecai altele fiind preocupat d.e incoronarea lui la Roma (1432). Mai mult, Redwitz a lost incadrat in suita fiind absent din Banat in lunile cele mai critice 34. Deosebit de complicate s-au dovedit a fi relatiile cavaletilor cu ob- *dile romanesti locale. Inainte de vent' eacavaletilor cnejii reprezentau cel putin numeric principalii aparatori ai zonei, obligati la serviciu en o lance". In acelast timp, se bucurau de o fiscalitate relativ favorabila si erau investiti cu o autonomie administrativäi judecatoreagca,' pe temeiul dreptului valahic". Odata, cu asezarea cavalerilor rolul lor militar s-a redus la o forta auxiliara, chemata la arme in caz de pericol exceptional". A prevalat de acum inainte obligatia de muncit la fortificatii, ceea ce prevestea deprecicreai mai substantialit a statutului lor. Desi Redwitz mm depaseste atributiile lui de ban si comae raporturile devin tensionate deoarece, nu a stint sa exercite competintele regale cu tactul lui Pipo Spano, care evita sa intervina nemijlocit in problemele locale. A*a, se explica amplificarea litigiului iscat prin delictul lui Emeric de Remetea care rapise 32 oi de la Dionisie de Alma*. Banul la 21 august 1431, se plinge lui Sigismund aratind ch, cnejii citati de el nu se prezinta si nu trimit nici mandatari. La 7 martie 1432, se plinge ea lucrarile la fortificatii sint refuzatei chiar cu ocazia unei primejdii mai mici", probabil o incursiune otomana minora, nu au fost ajutati 35. Situatia a deyenit critica insh de pe urma schimbarilor din Tara Româneasca. Armistitiul lncheiat intre Sigismund si turci a pus in tot mai multh dificultate pe Dan al II-lea fato, de otomani si cade in lupth cu acestia (1431). Alexanaru Aldea (1431 1436) devine unicul doinn altarii. In situatia data s-a vazut constrins sh dea ostateci turcilor si sa facai reverentele la sultan. In acelasi timp, beneficia de sprijinul lui Alexandru cel Bun si incerca sa, ajute Brasovuli alti factori crestini informindu-le despre planurile otomane 36. Situatia din Tara Romaineasca si Banat a inspirat ingrijorari ceea cc se oglindeste si in corespondenta diplomatica a yremii, farit sa se iia 32 Berlin, VII 25 a; E. Joachim, op. cit., p. 99-101, 109-113. 33 Berlin, VII 24, IV 27. 31 E. Joachim, op.cit.,p. 102. 35 M. Nemoianu, op. cit., p. 383-3841 Hurmazal2i, Documetild, vol. I/II, p. 565, nr. 472. 36T. BOgdan, Documente privilOare In relafiile 76rii PomeineW cit BrapouisieaDarn Ungureased ;n sec. XV XVI, vol. I, 1413-1506, Bucureti, 1905, p. 49-52; Gusi avGtin- disch, Die Tiiikenanfülle in Siebenbilrgen bis rm. Mille des15Juhihundells,in Jahrbileller Stir Geschichte Osleuropas", anul 2 (1937), p. 402-403.

www.dacoromanica.ro 9 Cavalerii Teutoni In Banat 791 vreo masura practica nici dupa ce Po Ionia, Moldova, Ordinul Teutonic, Sigismundi husitii au incheiat armist4iu la 1 septembrie 1431 37. Sesi- zind situatia lor critica, cavalerii au incercat st stabileasca contact en sultanul, of erindu-i printre altele niste ciini speciali de vinatoare 99. Sra pus chiar intr-un fel problerna plecarii lor, dar planul a fost refuzat categoric de marele magistru. In 8chimb, ii s-au trimis 80 oameni pentru nave, iar efectivul cavalerilor a sporit la 13 39 Din semnaturile wise pe o j1b reiese ca de f apt doi dintre ei erau preoti. Tot din acelasi document aflain ca, Johann von Wedraw era capitan al cetatii Severinului avind alaturi a1li doi eu sarcini gospodaresti. La Or,ova eomanda Erben Hawg. Lai Gura-Vaii aceeasi functie detinea Caspar Götz, ia Niclas Mochburger era capitanul garnizoanei. La Pojejena functiona Peter Hebichler.Atni- buii nelocalizate aveau Oswald Wey ler si Jost von Gundifingher, maiestru de turn", deci arhitect militar. Albrecht von Uhueh diriguia pescuitul Bind maiestru de pesti" la Pecz. Comparind lista membrilor ordinului cu cea iiiitiall, se constata disparitia maiestrului silvio si dublarea preoji- lor, foil venili avind in principal sarcini militare, promovarea econonfiei lasindu-se pe planul secund. Incursiunea otomana hotafitoare poate fi datata pe baza unor documente certe. La 6 februarie 1432, comitele de Cuvin (Keve) si comandantul Belgradului chearna la arme ostenii sill fiind informati despre pregatirile otomane 40. Din scrisoarea marelui duce Swidrigal al Lituaniei, adresata marelui magistru aflam cil prin intermediul voievodului Mol- dovei i-a parvenit stirea cit otomanii au navalit pnin Portile de Fier. Acestia au macelarit aproape pe toti aparatorii 41 Nu putem uitaea, Alexandru cel Bun era in relatii strinse cu doinnitorul Aldea, el insusi participant la incursiunea otomana. Evenimentele au fost semnalate si de rectoratul republicii Ragusei (azi, Dubrovnik) cn reiaii nemijlocite cu otomanii 42 La 20 iulie 1432, Swidrigal confirma relatarile anterioare43. La 2 decembrie komturul din Osterode furnizeaza marelui magistru detalii obtinute prin intermediul magnatului polonez Ian Stangenberg, potrivit carora otomanii au cucerit trei cetati si au nimicit oameni si bu- nuri44. Printre cele distruse se gasea cetatea Sf. Ladislau facindu-se Inca in 1432 apel la refacerea ei. In ceea ce priveste ideile unor cercetatori ne exprimam indoiala fata de afirmativa pasivitate a cnejilor romani f ata de navalitori. In documente nu apar plingeri in acest sensi nici pedepse aplicabile in mod neconditionat in asemenea caz, Mai mult, legea din 1433, confirma sarci- nile lor in apararea Banatului. La fel ,incursiunea otomanil, sprijiniia de nevoie de Alexandru Aldea nu a urmarit cotropirea zonei, ci doar o incursiune de jaf, lma din multele actiuni otomane ale epocii menite sa asigure zona lor de influenta. 97 Berlin, XVIIa 194e, XXIVa 366, XXIX 5, XVIIa 84. 99 Ibidem,II 87. 39 Ibidem, XVIIIa 46. 42 I. Hategan, op. cit.,p. 194. 41 Berlin, XVIIa 13. 42 Diplomatorium relationum Rcpublicae Rugusianae cum regno Hungariac,Budapest 1887, p. 374. 43 Berlin,, XVIIa 2. 14 Ibidem, XXIVa 31. 45I. Hategan, op.cit.,p. 195.

www.dacoromanica.ro 702 Eugen Mack 10 Dupa catastrofa din 1 432, cavalerii ramasi in viata s-au folosit de Caransebes ra baza de opera tii. Dintre ei cinei au cazut in lupta, anume : patru la apararea Severinului(castelanul, gospodarul Kaffensteiner, maiestrul de turn si cavalerul Weyler), iar in loc necunoscut maiestrul de pescuit. Redwitz intercindu-se a reluat functia de ban, fiind senmalat documentar pina in anul 1435, desi el moare doar eu doi ani mai tirziu 46. Alaturi de el au mai ramas cinci cavalcri combatauti. Dupa evenimentele din 1432, cavalerii si-au dat seama si mai mult ca politica lui Sigismund de Luxemburg este falimentara. Marele magis- Lim Paul von Rusdorf insa deocamdata mi voia sa superepeimparat, ingrijorat de planul acestuia, vehiculat de cousiliul de la Basel (deschis in 1431) de a stramuta statul cavaleresc de pe Ra1tici là granita otomana. Plecarea cavalerilor de la Dunare propusa de Redwitz ar fi pus in (IiSCUiC si posesiunea Neumarkului 47. Spre sfirsitul anului 1435, imparatul a inteles ca prezenta caValerilor Ia Ihmare nu ofera, securitatea zonei, iar de la Konigsberg nu se vbr trimite intariri. Ca urmare a consimtit la desarcinarea lui Rffdwitz si apoi in anul 1437, a incuviintat trertati plecarea celorlalti cinci cava- 1 Ti cu suita lor. La plecarea ultitnului, cavaler Götz, el i.i exprima speranta de a putea vedea din nou rnembrii ordinului teutonic la Dunare 48. Acest deziderat nu s-a mai realizat. Iii schimb, cons tlidarea situatiei s-a eonturat odata cu instituirea lui Iancu de Hunedoara in functia de b in al Severinului (1438).

NOUVELLES DONNIES CONCERNANT LA PRESENCE DES CHEVALIERS TEUTONIQUES A LA FRONTIPRE DU BANAT (1429 1437) résume Les demarches de Sigismond de Luxembourg concernant l'etablis- sement des chevaliers teutoniques sur le cours du Danube ont commen- cé aussitot apres le désaf-tre de Nicopolis, quand on a offert au grand maitre une série de propriétés situées le long des frontières méridionales de la Hongrie. Le désastre ottoman de Ankara (1402), ainsi que la guerre civile qui suivit, ont diminue, le danger ottoman. Dans ce coutexte, les pourparlers conurnant l'installation des chevaliers sur le cours du Danu- be furent différés. Le probleme redevient actuel vers 1418 1420, quand on envisageait de bloquer les routes militaires qui menaient, depuis les Détroits jusqu'a, Chilia, respectivement vers la Hongrie. La défaite de Golumbae détermina Sigismond d'offrir, le 9 octobre 1428, de nouveaux privileges aux chevaliers et d'insister pour que tout le cours du Danube soit contrôlé par ceux-ci. Les recherches entreprises par l'auteur dans les archives de Vienne ont moue a la découverte de nouvelles informa- tions concernant les regions contrôlées par les membres de l'Ordre teuto- nique. 46 Hurmuzaki: Doeunienle, 111, p. 591,nr. 494, p. 599, nr. 506. 47 i'do Arnold, Die Regeln des Deulschen (hdens in Geschichle und Gegenwad, Marburg, 1985,p.127. 48 E. Joachim,op.ell.,p.106-107. www.dacoromanica.ro INFORMATII NOI PRIVIND CAMPANIA MILITARA OTOMANA DIN 1711 IN MOLDOVA ( JURNALUL" LUI AHMED BIN MAHMUD)

A DIIIAN TEHTECEL

La inceputul auului 1711, conflictul otomano-rus pentru stapinirea Marii Negre ajunsese intr-o faziti acuti. Eusia dorea de multesute de ani sitpuna stapinire fermh pe tarmul nordic al Marii Negre, iar apoi sIt ajun- ga la Strimtori si la Constantinopol (pentru popoarele slave si pentru roma,ni-Tarigrad), asigurindu-si astfel iesirea la marile calde". Aceste planuri erau o mostenire de la yeah slavi, de la varegi (drumul de la varegi la greci") si de la Rusia Kieveana. Din secolul al XIII-lea, tatarii erau insa stapini peste stepele nord-pontice. Din 1484, Imperiul otoman domina toate tarmurile Marii Negro (hanatul tatar al Crimeei devenindu-i rvasal inca din 1475)1. Ca si Bizantul la apogeul sItu, Malta Poarth facuse din Marea Neagra un lac interior al imperiului (folosii mai ales pentru aprovizionarea Istanbulului), nepermitind nici unui alt stat sa se apropie de litoralul acesteia. Cetatea Alba, Oceakovul, cetatile din Crimeea si de la Marea Azov, cavaleria tatarilor crimeenii a color din Bugeac, precum si flota otomana, garantau stapMirea solida a padi- sabului de la Stanbul asupra acestei regiuni. Sub domnia lui Petru eel Mare (1689 1725), Rusia se afla Iii plin proces de intarire si dezvoltare pe toate planurile. Inca din 1696, trupele tarului au ocupat cetatea Az(N (Azak), precumi alte cetati din apropiere, producinkastfel o prima Mesh in sistemul stapinirii otomane asupra Marii Negre. In urma pacii de la Karlowitz (1699), slabita de infringerile suferite in fata Austriei si Poloniei, Poarta acceptase pentru moment sistapinirea rush asupra Azovului. Atit Rusia, cit si Imperiul otoman asteptau insa momentul potrivit pentru reluarea luptelor. Rusia spera shi largeasch bresa, iar Inalta Poarta nadajduia sIt o astupe. Dupa victoria de la Poltava (1709), obtinuta de tarul Petru eel Mare asupra regelui Suediei, Carol al XII-lea, acesta din urma s-a refugiat in Imperiul otoman, la Bender (Tighina). De aici, el a actionat ea un catalizator care a grabit redeschiderea confruntarii armate otornano- ruse. In alianta cu domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1710 4- 1711) care spera sa oblina astfel independenta Moldovei de sub apasatoarea

1 Pentru instaurarea slitpinirii otomane asupra tuturor Virrnurilor Mirii Negre, precum si pentru compararea politicii pontice a Bizantutui si a inallei Porti, vezi: Gheorghe I.Drii- tianu,Marea Neagrti. De la origini pind la cueerireao/omand, Editura Meridiane, Bueuresti, 1988. vol.II,p. 23-297.

,,Ilevisla islorierectom Ill,nr. 7-8, p. 793 802, 1992

www.dacoromanica.ro 794 Adrian Tertecel dominatie otoman:,i Petru cel Mare a patrons in aceasta tara romaneasca, in primavara anului 1711, cu aproximativ 40 000 de ostasi. Prac- tic, doar Cautemir (cu cei 10 000 de osteni ai sai) s-a alaturat, armatei rusesti. Constantin Brincoveanu (domnul Tarii Romanesti), precum)i popoarele crestine de la sud de Dunare, au riarnas in asteptare pentru a vedea eine va invinge in lupta ain,tre trupele iliso-romane ale lui Petru eel Mare si Dirnitrie Canternir çi trupele otomano-tataro-suedezo-cazace (aproxirnativ 140 150 000 de ostasi) aflate sub comanda marelui vizir Iia ltaci Mehmed Pasa. Victoria in lupta de la Stanilesti (1711) a lost de partea otornani- lor, datorita atit superioritatii numerice a ostasilor Porii, citi lipsei de fermitate a lui Petru cel Mare si grerlilor comise de el ia cursul operatiilor trailitare. Prin pacea de la Vadul Husi lor, Rusia se obliga sil se retraga din Moldova si sinapoieze Portii cetatea Aznv, precum si alte cetiii,i si teritorii pord-pontice. Dimitrie Cantemir s-a refugiat in Rusia. Poarta si-a consolidat pentru citeva decenii dominatia asupra Moldovei, TariiRomanesti si tarmului nordic al Marii Negro. In Moldova (1711) si Tara Romaneasca (1716) au fost instaurate domniile lanariote. Poarta nu inai avea incredere in dornnii romani. lel, in loc de obtinerea independentei (dorita atit de Dirnitrie Cantemir, pit si de Constantin Brinco- vearm), Moldova si Tara Romaneasca aveau sgulere multe decenii o spo- rire a eXploatarii eeonomice otomane si 0 lirnitare drastica, a autonomiei lor. Acesteau fost-rprezentate pe scurt cauzele, desfasurareasi electele campanier militare otomane din 1711 in Moldova 2. Dupil cum se stie, in analizarea evenimentelor din 1711, istoriogra- lia noastra ge bazeaza mai ales pe informatiile amanuntite oferite de Ion Neculee (martor ocular si, in acea vreme, mina dreapta a doranitorului Dimitrie Cantemir), cuprinse lit celebra Sa luerare LetopisetulPriiMol- duvet (1661 1743 ) 3. Izvoarele othmane referitoare la aceste evenimente sint nameroase. Insit, pin5, in prezent, la dispozitia istoricilor romani se MIA doar datele furnizate de Mehmed Rasid Elendi in lucrarea saRapid Tarihi (Cronica lui Rasid), publicata in Romania sub forma unor fragmente traduse in limba romana si incluse in volumul IIal culegerii intitulate Cronici turcgti, privind Tarile Romano 4. Celelalte izvoare otomane privitoare la campania din 1711 sint deocandata inaccesibile istoriografiei noastre. Toate sint scriseinlimba turcc-osmana,cu alfabet arab. Uncle dintre ele au fost publicate, in original, in Turcia. Altele ii asteap-, taiacum editarea. De aceea, am tradug din turco-osmana in roma,na, ,Turnalul" (Def- ter) lui Ahmed bin Mahmud ref eritor la campania otomana din 1711 in 2 Dintre lucra'rile istorice românesti privind campania militara otomana din 1711 In Moldova mentionam: N. lorga, Carol XII, Petru cel mare $i fdrile rwastre, in AnaleleAca- dçrniei Romfine", M.S.I.,s, II,t. 33, 1911; P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. VialaFt opera,Bucuresti, 1958, 266 p.; Constantin Maciuca, Dimitrie Cantemir, Editura Albatros, Buctiresti, 1972, 324 p.+ilustr.; Mustafa A. Mehmet, Cronica lui Mehmed Rasid ca iwor pentru campania de la Prut (1711), In Studil", nr. 4/1961, P. 920-933. 3 Pentru informatiile privind campania din 1711 cuprinse In cronica Int Ion Neculce intitulath Letopiselul Tdrii Moldovei (1661-1743), vezi: Ion Neculce, Opere, (editie critica ingrijità de Gabriel Strempel), Editura Minerva, Bucuresti, 1982, p. 515-625. 4 Vezi: Mustafa A. Mehmet, Cronici turcoti privind Tärile Romdne, vol. III, Editura Academiei, Bucurqti, 1980, p. 216-219.

www.dacoromanica.ro 3 Jurnalul" lui Ahmed bin Mahmud. 705 Moldova, considerind ca astfel putem pune la dispozitia istoriografiei romarieti o importanta ssursa de informare privind evenimentele din acel an. Acest Jurnal" a fost publicat in Turcia, in 1968, de catre prof. dr. Akdes Nimet Karat 5 (textul original in limba turco-osmanai ails,- bet arab, precum §i. transliterarea acestui text in alfabet latin). Ded este, dupa opinia autorizata a profesorului Kurat, cel mai important izvor pentru campania din 1711, totu*i el nu a lost pina acum publicat in Romania (in original sau traducere), nici integral §i nici fragmentar. Despre viata lui Ahmed bin Mahmud Ecendi §tim destul de putine lucruri 6. Dupa unele particularitati foneticei lingvistice din textul Jurnalului", profesorul Kurat considera ca Ahmed bin Mahmud era originar din Anatolia. Se pare ca s-ar fi nascut in jurul anului 1680. Data mortii sale o cunoa0em ceva mai exact (1759 sau unul din anii imediat urmatori). Ca profesie, Ahmed bin Mahmud a fost aproape toata viata functionar financiar (maliyeei). A urcat treptat in rang ajungind, In 1711, secretar1 Vistieriei ExteriOare" (vistieria statului otoman). In, 1759 en putin inainte de moarte ajunsese sit detinii importanta f anctie de defterdar de rangul doi(Sak-i Sala, Defterdari). Din punct dc vedere al instruirii, Ahmed bin Mahmud avea un nivel mediu. Era nivelul obinuit pentru secretarii cancelariilor otomane din perioada respectiva. Uncle carente din instruirea autorului Jurnalului" ne sint relevate de o serie de gre§eli de ortografie pe care le comitea la scrierea cuvintelor de origine araba. Pe linga obligatiile profesionale, Ahmed bin Mahmud avea (conform obiceiului aeRlei epoci)ipreocuptri in doraeniul istoriei, precurnsi in alto domenii. Ca secretar al vistieriei otomane, el a insotit armatele Portii in campaniile din 1711 (in Moldova), 1715 (in Moreea) §i 1716 (impotriva Austriei). Pentra fiecare din aceste trei canipanii, Ahmed bin Mahmud a scris cite un Jurnal" care prezinta amanuntit desfasurarea acestora de la incept-it pint la sfirit. Cele trei Jurnale" (impreunt cu alte insemnari ale autorului) se alla intr-un manuscriS al stu care contine 372 de file §i este legat cu meOna., avind. aspectul unui codice. Filele gut de culoare galbuie, flind scrise pe Jambele fete. Jurnalul" privind. campania din 1711 (de care ne ocupam aici) este cuprins intre filele 330 357. In prezent, acest manuscris se gaseste la Berlin, fiind inregis- trat cu nr. 1209 la Sectia orientala (Orientalische Abteilung) a fostei Biblioteci de stat a Prusiei (Preussische Staatsbibliothek). Dupt cum am arnat mai sus, pentru campania Inaltei Porti din 1711 in Moldova exista mai multe izvoare narative otomane. Singurul

5 Vezi: Akdes Nirnet Kurat, Hazine-i ,Birun Ktitibi Ahmed bin .111ahmud'un (1123 1711) Prut Seferine ait Defteri" (Jurnalul" lui Ahmed bin Mahmucl, secrelar al Vistieriel Exterioare, priVind campania de la Prut din anul 1711), in Tarih Arastirrnalarr Dergisi" (Revista de cereetari istorice), torn. IV, 1966, nr. 6-7, p. 261-426 (apa'rut in 1968). Lucra- rea rnentionata incepe cu o introducere (p. 261-266) in care se prezintS cileva date generale privind viata si opera lui Ahmed bin Mahmud, insistindu-se asupra Jurnalului" privind campania din 1711. Urmeazil textul original integral al Jurnalului", redat mai intii in alfabetul arab (p. 267-356). iar apoi transliterat in alfabetul latin (p. 357-426). Multumim si pe aceasth cale domnului cord. univ. dr. Mihai Maxim care ne-a pus la dispozitic textul original al Jurnalului"i ne-a oferit un ajutor inestimabil la verificarea prirnei pgrti a tradu- ceril noastre. . 6Vezi: Akdes Nimet Kurat, op.cit.,p. 261-266.

www.dacoromanica.ro /96 Adrian Tertecel 4

dintre acestea care s-a publicat pina acum in Romania (sub forma eitorva fragmente tradnse in limba romana) este Rayid Tanihi (Cronica lui Ta- *id).I1Iehmed Rasid Efendi carturar de inalta clasa a fost, in anii 1714 1722, cronicar oficial (rahaniiris) al Imperiului otoman. Pal tea (din eronica sa) referitoare la eampania din 1711 desi redusa, ea intin- dere eonstituie un izvor istorie de mare insemnittate. Ea are un rol important in completarea informalAilor oferite de Ahmed bin Mahmud. Mai exista patru luerari otomane de epoci17, consacrate in intregime expeditiei sus-mentionate. Este vorba de doua lucrari anonime prima fiind realizata cu siguranta de un participant directpastrate in mann- setis la Topkapt Sarayl (Palatul Topkapt) din Istanbul, resi.ectiv la Arhi- vele Suedeze de Stat din Stockholm, precum si de lucrarile a doi parti- eipanti, directi ale caror nume sint cunoseute (secretarul trupelor de ieniceri llasan Kiirdiiofiterul de spahii Miseyin .Aga). Do asemenea mai exista o lucrare (si aceasta scrisa (Te im participant direct) care se refera doar partial la campania din 1711. Lucrarea se numeste Urndet ill Tevelyth(Temelia istoriilor)si a fost scrisa d Kamill. IIact .Abdtil- gaffar Menai3.Pentru completarea stirilor oferite de Ahmed bin Mah- mud, acebte izvoare narative au si ele o mare importanta. Daca vom di ri sa intelegem mai bine evenimentele din 1711 (cu hnplicatii deosebite in istoria r4la11uur Romane), va trebui ea in anii urmatorisittraducem in no- maneste si sit pubhcam (chiar fragmentar) si aceste izvoare otomane. Desi sursele sus-pomenite pot aduee numeroase completari la infor- maple euprinse in Jurnalul" lui Ahmed bin Mahmud, totusi aeesta din urma ramine eel mai important izvor otoman privind campania din 1711, atit prin intinderea, meticulozitateai amanuntimea textului, cit si prin numeroasele date care mi apar (sau, mai bine zis, nu pot apilrea) nici la cronicarul ofieial Rasid, nici la alti autori otomani, mai mult sau mai putin eontrolgi de autoritati.Seriind.in mod neoficial, Ahmed bin Mahnwd noteaza si lueruri neplacute pentru inaltele autoritatd otomane. Uneori, aceste lueruri sint atit de grave (mita primita de marii demnitari otomani din partea tarului pentru incheierea rapida si in conditii mai usoare a paqii (1e la Vadul llusilor) Molt chiar autorul, sau o persoana in mina careia a ajuns mai tirziu manuserisul, a rupt si a distrus filele respecti ve °. Sit trecem insa la coca ce no intereseaza in primul rind. Sa vedem, deci, co informatii noi, necunoscute pina acum in istoriografia romaneasca, ne ofera Jurnalul" lui Ahmed bin Mahmud privind campania militara din 1711 in Moldova 1°. Ahmed bin Mahmud aduee destul de putine stiri noi eu privire la Dimitrie Cantemir si Petru eel Mare, precum si la aetiunile lor militare si politico-diplomatice. in sehimb, autorul ne ofera foarte multe informatii noi cu privire lii activitatile militare si politico-diplomatice intreprinse de armata otomana si de marii demnitari iii inaltei Porti in timpul

7 Ideni, p. 263. ° bidelo, bidem. 10 Pentru extragerea acestor informatii, am folosit textuloriginal al Jurnalului" (Akdes Nimet Kurat, op. cit.,p. 267-426), precumi traducerea acestuia In limba romand realizata de noi (§i arlath deocamdalb, In mailuscris).

www.dacoromanica.ro 5 Jurnalul " lui Ahmed bin Mahmud 791 campaniei din 1711. De asemenea, ni se prezinta date foarte interesante privind starea de spiriti mentalitatea ostasilori demnitarilor otomani, modul in care îi privesc adversarii, folclorul militar creati vehiculat in rindurile acestora, etc. Nu in ultimul rind, trebuie remarcate stirile referitoare la starea de spirit a populatiei turco-tatare din Brailai Dobro- gea pe parcursul desfasurarii luptelor. Etapele de mars ale armatei otomane, popasurile, distantele dintre popasuri, datele la eare s-au efectuat acesteai durata stationarii sint prezentate foarte amanuntit. Astfel, aflam crt in carnpania din 1711 armata otomana a parcurs urmatorul traseu : Istanbul Edirne Aitos Karnobat Provadia Bazargic (Tolbuhin ; Dobrici) Medgidia Babadag Isaccea KartalKabul Stanilesti(siretur). Intre Istanbul si Isaccea, traseul este identic cu cel parcurs in 1672, dud otomanii an cucerit puternica cetate poloneza Camenita. De la Edirne la Isaccea, drumul a durat 3 saptamini la ducere si 4 saptiimini la intoarce- re. Distantele se rniisurau de catre otomani in ore de mers. 0 ora insemna 5-6 km. Sint demne de retinut si informatiile privind situatia de atunci a oraselor Babadagi Isaccea. Dupa rnarturia lui Ahmed bin Mahmud, Babadagul avea, in anul 1711, aproximativ 1800 de case (adica vreo 10 000 de locuitori). In oras existau 12 geamii marl si mici, precum si o baie publica turceasca (hamam), dar nu este mentionata nici o bisericrt. Se pare ca" marea majoritate a locuitorilor erau musulmani (turci i tatari). Majoritatea caselor erau frumoase i inconjurate de grklini si vii (unele semrmind cu niste adevarate palate). Pentru acea vreme, Babadagul era deci un oras prosper si des! ul de mare (Bucurestiul nu avea atunci mai mult de 20 30 000 delocuitori). Isaccea era un oras mic, asezat pe malul Dunarii. Avea o cetate cu doua turnuri, 2 geamiii o baie publica turceasca (hamam). in eras crestinii (nu se specifica nationalitatea lor) erau mai multi decit musulmanii. Nu sint mentionate biserici (desi, datorita numarului important al cre,tinilor, probabil cil existau), in schimb este amintita o manastire atlata in apre- pierea orasului. Din stirile furnizate de Ahmed bin Mahmud, aflam c pedestrhnea de Poarta (ienicerii unitati militare asemanatoare) participanta la aceas- tacampanie numara cam 80 000 de ostasi. Cavaleria spahiilor timarioti (oastea de provincie)i cavaleria spahiilor de Poarta, stim din cercetarile istoricilor turci contemporani caveau atunci un efectiv total de aproximativ 30 40 000 de ostasi11Se poate observa preponderen- ta clara a infanteriei de Poarta, dotata en arme de foc si platita din vistieria statului. Armata otomana participantà la expeditia din 1711 numara deci 110 120 000 de ostasi. La acestia se adaugau aliatii Portii (tatarii, suedeziii unele contingente de cazacii polonezi). Rezulta deci, pentru fortele de care au dispus otomanii in campania din 1711, un total de 140 150 000 de ostasi. Trupele otomane provin, in special, din sangeacurilei eialetcle aflatein Peninsula Balcanica§iAnatolia.Trupeledineialetele 11 In priviMa organizárii militare otomane in secolul nXI, IlI-lea,vezi: Yficel Ozkaya, XVIII. yilzyilda Osmanli Kurumlari ye Osmanli loplurn ya anlisi (Institutiile otomane si viata sociald otOrnang in secolul al XVIH-lea), KilltUr ye Turizm BakanigiYayinlari, Ankara, 1985, p. 27-60.

8 C. 3593 www.dacoromanica.ro 798 Adrian Tertecel 6

Alepi Egipt sint putin numeroase si reprezinta o exceptie. Armarnentul armatei otomane era asemanator cu eel al armatelor europene din acea vreme. Desi sabia, hangerul si sulita au inca, un anurnit rcl, predomina totusi clar armele de foc (puti si tunuri de diferite marimi si calibre). Trebuie remarcat numarul mare de tunuri de care dispunea armata oto- manA (aproximativ 400). In privinta demnitarilori comandantilor militari otomani part- cipanti la expeditia din 1711, autorul ne ofera o lista amanuntita a acestora, incepind cu marele vizir Baltaci Mehmed Pagai cu aga ienicerilor Yusuf Pasai coborind pe plan rerarhic pina la beilerbeii sangeacbei. Dintre beilerbei se ren arca prezenta lui Sirke Osman Pasa bEileibei de Karaman, Yöriik Hasan Pasa beilerbei de Urum, cerkes Mehmed Pasa beilerbei de Sivas, Ali Pasa (tiul fostului mare vizir Kara Musta- fa Pasa) beilerbei de Diyarbekir, precum si a lui Karayilanzade Ali Pasa beilerbei de Bosma. Toti acestia aveau rang de vizir, datorita importantei eialetelor lor din punct de vedere strategic si al efectivelor militare. Cit priveste moralul ostasilor otomani sial comandantilor lor, acesta era, inaintea luptei de la Stanilesti, foarte seazut. Erica otomanilor era foarte mare. Ei se temeau de Petru eel Mare, care dobindise celebritate in urma victoriei de la Poltava (1709). De asemenea, este de presupus cIi aminteaT de o serie de dificultatii infringeri suferite in trecut de armata otomanA pe parnintul Moldovei, precum 0. de MIA, liile,pierdute in anii 1683 1699 in fata armatelor austriecei poloneze. In acelasi timp, ostasiiti comandantri otomani nu mai aveau incredere in propriile forte, in disciplina si in capacitatea de lupta a armatei otomane. lath citeva fragmente din Jurnalul" lui Ahmed bin Mahmud care reflect:A clar aceasta, stare de spirit :« Si. musulmanii emu cu totii =anti i tiitii spuneau asa Doamne, ghiaurul acesta (Petru cel Mare n.n.) a ajuns foarte ingimfat. Noi ina sintem robi slabi. Pentru tine ne-am jertfit sufletele noastre efemere. Trinnte-ne acasa, victoriosisi invingatori, la poporuli familiile noastre, la rudele, parintiii prietenii notri1 Nimiceste-1, o, Allah, pe ghiaurul cel fara de credinta Cei intelepti cugetau : Slava lui Allah eel Fr eainalt, ostasii islamici (soldatii otomani n.n.) tint foarte multi. Ina, din pricinA ca.sint foarte multi, pentru comandanti a devenit foarte greu spAstreze buna rmduiala. 0, Doamne, nu ne indurera ! Chiar dad, majoritatea ostasilor este aducatoare de pagubAi,pe deasupra, mai saracestei oastea". Asa gindeau cei intelepti. Caci toti ostasii islamici stiau ca, dads oastea isia- mica, ilu va fi victorioaai invingatoare, va fi primejdie chiari pentru orasul Istanbul. Din aceasta pricina, oastea islamica era foarte indurera- ta. Sufletele efemere ale tuturor fusesera cuprinse de deznadejde ». Cit despre mentalitatea ostasilori demnitarilor otomani, trebuie subliniat modul in care ei ii privese adversarii crestini (romanii rusi) Iipe comandantii acestora (Dimitrie Cantemiri Petru cel Mare). In ciuda reconaandarilor p1 ofetului Muhammad (care solicitA musulmanior un anumit respect pentru crestinii mozaici), otomanii nu mai faceau in acea perioada nici o deosebire in rindurile necredinciosilor" (Kifir sau gdvur). Crestinii erau dispretuitii apostrofati cu aceeasi vehementA eai triburile politeiste din Arabia preislamica. Ahmed bin Mahmud ne

www.dacoromanica.ro 7 Jurnalul" lui Ahmal bin Mahmucl. 799

relateaza ca, la un moment dat, Dimitrie Cantemir (in mod cert un crestin ortodox) ar fi rostit urmatoar ele cuvinte : Ma jur pe nt si pe Uzza". Aflind ea Vati Uzza erau doua, zeitati pagine, venerate de arabii preislamici blestemate in Coran 12, vom zimbi, desigur, dar vom intelege inch' o data cit de mare este influenta rnentalitatilor,a imaginilor-eliseu, asupra unor popoare intregi. Crestinii care erau aliati en Imperiul otoman (suedezii si regele Carol al XII-lea) slut priviti insa cu o anumita bunvoin i politete. Totusi, cind acestia se opun dorintelor demnitarilor otomani (iar alianta (la semne de slabiciune) se ajunge,i aici, foarte repede la dispretulsi vehementa cu care sint tratati crestinii dusmani Portii. In ceea ce priveste starea de spirit a populatiei musulmane (turco- tatare) din Braila si Babadag, aceasta er a asemanatoare eu cea care domnea in rindurile armatei otomane inaintea bataliei de la StAnilesti. Popu- latia civila din cele doutt orase era atunci pregatita sfuga spre sud in cazul apropierii trupelor româno-ruse. In acest scop, lucrurile mai importante ale locuitorilor fuseserg, deja incareate in can* pentru a facilita, la nevoie, fuga. Frica de care erau cuprinsi musulmanii de acoloeste relatatti de un imam din Babadag in cuvinte cutremuratoare. Alte informatii noi, prezente in Jurnalul" lui Ahmed bin Mahmud, se refera la tactica de lupta otornana din aceea perioada. Marele vizir Baltact Mehmed Pasa explica (in prezenta principalilor comandantiM demnitari otomani)aceasta tactica in citeva cuvinte simple si dare. El spunea eatunci cind unul din statele crestine ataca teritoriul otoman, trebuie adunate rapid cit mai multe trupe ale Portii. Apoi, dusmanul trebuie ataeat repede, eu hotarire, folosindu-se in acelasi timp toate trupele disponibile. Astfel, dusmanul urma sa fie invins si nimicit. Pe baza datelor oferite de Ahmed bin Mahmud, putem adauga aiei rolul important jucat in operatiunile militare otomane de cavaleria usoara tatara din Cri- meea i Bugeac. Muff executau actiuni de pradd, distrugerei diversiune in adineimea teritoriului inamic, slabind astfel capacitatea de lupta a dus- manilor Portii. Prizonierii captulati de ei puteau oferi stiri importante privind efectivelei misetirile inamice. In 1711, armata rusa a suferit destul de multe pierderi din pricina atacurior tataresti fulgertitoare in flancuri si in spate. Moldova a fost pradata eumplit de tatari, acestia declarind, d,upa spusele lui Ahmed bin Mahmud, ca de multa, vreme nu au mai avut un an asa de bogat in prazi. De asemenea, aflarn pentru prima data ca, in vara anului 1711, tatarii au efectuat (ca diversiune) della mari incursiuni de pradape valea Donuluii pe valea Nipnjlui jefuind multe sate si orasei luind numerosi robi. Aceste incursiuni au fost conduse de printul mostenitor al Hanatului Crimeei (kalgay sultan), respectiv de fratele acestuia (nureddin sultan). Dupg curn se stie, cu putin inainte de lupta de la Stnileti, un corp de oaste ruso-roman a cucerit do la otomani cetatea Braila. Ahmed bin Mahmud ne furnizeaza date suplimentare si in aceasta privinta. Astfel, aflam cDavud Pasa (comandantul garnizoanei otomane din Braila) a fost avertizat de catre Constantin Brincoveanu, domnul Tani Ronitt- nesti, despre iminentul atac ruso-romtin asupr a acestei cetati. El a eva-

.Vezi: Coranul (diverseeditii),LIII,19.

www.dacoromanica.ro Aoo Adrian Tertecei cuat populatia civila din ora§, ducind-o in stufarisurile de pe malul Duna- rii. Intrucit atacul ruso-roman a intirziat, Davud Pasa a dat ordin civililor A, se intoar ea in cetate. In ziva urmatoare, au aparut insa ostasii rusii romani. Datorita tipetelor de foame, scte si friea ale femeilor si copiilor Davud Pasa a fost nevoit spredea repede cetatea pentru a cruta vietile acestora. Astfel, dupà parerea demnitaiilor otomani, greseala lui Davud Pasa (de a ordona intoarcerea civililor in cetate) a avut ea efect cucerirea rapida a Brailei de catre ostasii rusi si romani. Aceasta victorie n-a avut insa efect asupra evolutiei razboiului ruso-otoman din 1711. Lupta decisiva de la Stanilesti a lost pina là urrna cistigata de armata otomana. Si la acest capitol, Jurnalul" lui Ahmed bin Mahmud ne ofera o serie de informatii noi. Astfel, aflam luciuri destul de exacte despre marile pierderi suferite de unitatile de ieniceri atunci cind au atacat tabara infanta iuso-romana. Alaturi de ienieerii de rind, si-au pierdut viata numeroase agale (care comandau unitati de 5 600 de ostasi), precum si multi ofiteri subordonati atestora. Moar- tea unui aga insemna, de obicei, risipirea In debandada a unitatii pe Care o comanda. Se observa ezitarea din ce in ce mai mare aienicerilor (si a altor ostasi otomani) de a mai ataca tabara ruso-romana. Ostasii otomani au sapat apoi santuri §i s-au multumit straga asupra taberei adverse cu tunurilei pu§tile. De asemenea, sint interesante relatarile privind foametea §i setea din tabara ruso-romana, care (alaturi de ferma incercuire otomana) 1-au determinat pe tar sa ceara pace. in acelasi timp, se citesc cu interes paginile referitoare la tratativele pentru incheierea pacii intre Rusia §i Imperiul otoman. Hanul Crimeei s-a opus din rasp-uteri incheierii pcii, pe motiv cghiaurii" nu-§i tin cuvintul ,si ca totul este o viclenie a tarului. Hanul nu a avut ci§tig de cauza. De remarcat, insa, casa-numita viclenie a ghiaurilor" apare ca un leitmotiv pe tot parcursul Jurnalului", atestind deja o imagine-cliseu. Aflam stiri noi despre reactia moldovenilor la incheierea pacii de la Vadul Husilor si la retragerea armatei ruse (alaturi de care se refugia in Rusia §i Dimitrie Cantemir). Sintem informati, astfel, ca multi moldoveni (adapostiti in paduri §i munti) au continuat slupte cu armata otomana. Pentru a-i determina sinceteze aceasta lupta, marele vizir a ordonat punerea in libertate a tuturor prizonierilor moldoveni case nit fusesera dusi Inca in afara teritoriului Moldovei. Astfel, dupa, marturia lui Ahmed bin Mahmud, au fost eliberati mii de prizonieri moldoveni (barbati, femei §i copii). De asemenea, Ahmed bin Mahmud ne ofera §tiri arnanuntite despre conditiile pacii de la Vadul Husilor, precum si despre marea importanta acordata de inaltii demnitari otomani recuperarii cetatii Azov si a altor cetati aflate la nord de Marea Neagra (acestea fusesera ocupate de Rusia in anul 1696). Atentia extrem de mare acordata de otomani acestor cetati ne ajuta sa intelegem cit de mult dorea kalta Poarta sisi pastreze Stgpinirea deplina asupra Marii Negre. Cind armata otomana se intor- cea din Moldova catre Istanbul, cele mai asteptate si Mai importante' stiri primite de marele vizir se refera la cetatile sus-mentionate. Curierii soseau des, aducind stiri exacte despre etapele in care Rusia preda otomanilor controlul asupra acestor cetati. Fiecare veste despre un progres

www.dacoromanica.ro 9 Jurnalul" lui Ahmed bin Mahmud. 801 in acest sens era primita in tabgra otomana cu o bucurie imensa,Inàl- i1indu-se rugaciuni de multumire lui Allah cel Preainalt". 0 alta problerna care i-a preocupat pe marii demnitari otomani, in lunile hnediat urmatoare incheierii pacii cu Rusia, a fost grabirea pleesdrii regelui Suediei, Carol al XII-lea, de la Bender (Tighina) spre tara sa. Desi in cursul anului 1711 nu s-a reusit nimic in acest sens (regele Suediei pretinzind ca pentru a efectua o astfel de calatorie are nevoie de o escorta foarte puternind, de bani multi si de garantia crusii nu vor ineerea sa-1 atacei sa-1 captureze pe drum), totusi atentia cu care marele vizir s-a ocupat de aceasta problema ne arata malea importanta acordatai de conducatorii otomani solutionariiei.Astfel, ar fi slabit incordarea de la granita ruso-otomana, iar vistieria Inaltei Porti ar fi fost scutita de eheltuirea unor sume imense pentru intretinerea regelm Suediei, a demnitarilor si a ostas,ilorsgi. Cind armata otomang, intorcindu-se din Moldova spre Istanbul, a trecut Duniirea de la Kartal la Isaccea, toti ostasiii demnitarii otomani au rasuflat usurati. S-au facut mari rugticiuni de multumire pentruiz- binditRelatind acest moment, Ahmed bin Mahmud arata elar costasii demnitarii otomani au considerat cdaca Petru eel Mare ar fi invins in brttalia de la Stanilesti, el an fi trecut apoi Dunäreai ajutat de Dimitrie Cantemir, Constantin Brincoveanu si de popoarelecrestine din Balcani ar fi putut cu usurintas ocupeintieaga Peninsula Balcanicaisajunga la Istanbul. Astfel, Imperiul otoman ar fisuferit un dezastru de pe urma caruia nu si-ar mai fi putut reveni. Otomanii priveau victoria obtinuta de ei la Stanilesti ca pe un adevarat miracol, ca pe o salvare daruita in ultima instanta de Allah eel Preainalt". In concluzie, daca in Moldova ar fi sosit ceva mai multe trupe ru- sestii daca operatiunile militare ruso-romane ar fi fost conduse cu mai multa fermitate si iscusinta, este cert earmata otomana ar fi putut fi invinsa. Problema care se pune (si care ramine deschisa) este'Jana o victorie ruseasca ar fi fost cu adevdrat binefäcatoare pentru Moldova (si pEntru ni1e Romane in ansamblul lor). Izvoarele narative otomane (ca de altf elsi documentele otomane de cancelarie) ne aduc, iata, pe masura cereetarii ion, noiinformatii privind istoria poporului loman in evul mediu si la ineeputul epocii moderne. Ne exprimAm speranta ctraducerea in limba român i publicarea acestor izvoare in Romania va continua si se va amplifica in anii urmatori. sit nu uitrtm ca, ping acmn, in tara noasträ s-a tradusipublicat de abia o infima parte din sutele de mii de izvoare otomane (documente de cancelariei izvoare narative) referitoare la istoria romanilor si aflate in prezent in numeroase arhivei biblioteci din Turcia si din alte VAIL

NOUVEAUX RENSEIGNEMENTS CONCERNANT LA CAMPAGNE MILITAIRE OTTOMANE DE 1711 EN MOLDAVIE (LE JOURNAL" D'AHMED BIN MAHMUD) résumé L'étude.se propose de mettre en relief une source narrative ottomane inconnue jusqu'a present dans l'historiographie roumaine. Ii s 'agit

www.dacoromanica.ro 802 Adrian Tertecel 10 du Journal" (defter) d'Ahmed bin Mahmud secrétaire de la trésore- neottomane concernant la campagne miitaire ottomane de 1711 en Moldavie. Le Journal" fut publió en 1968 en Turquie par leprof. dr. Akdes Nimet Kurat. Comme on le sait, en juillet 1711, l'armée ottomane a vaincu Stanilesti les troupes russes et roumaines commandées par letsar Pierre le Grand et le prince de Moldavie, Dérnètre Cauternir.Ainsi, la suzeraineté ottomane sur la Moldavie se maintenait et s'accentuart. L'analyse du Journal" met en evidence nettement la crise et le déclin de l'Empire ottoman, y compris stir le plan militaire. On corn- prend ainsi mieux le fait que la victoire de Stanilesti a été obtenue in. extremis par une armée ottomane démoralisée, oil la discipline parveF, nait difficilernent a s'imposer. Les Ottomans memes considéraient cette victoire comme un veritable miracle, dont Allah le Tout-Puissant" leur avait fait don.

www.dacoromanica.ro ORIGINEA SI DOMNIA LUI ALEXANDRU VODA CORNEA (C. 21 DECEMBRIE 1540 9 SAU 16 FEBRUARIE 1541) DUPA DOCUMENTE INEDITE DIN POLONIA *

CONSTANTIN REZACHEVICI

Sirul celor peste 180 de domni romani, la care se adauga puzderia pretendentilor, prezinta Inca multe necunoscute, date incerte sau controversate, legate, intre altele, de -originea sau limitele cronologice ale stapinirii unor voievozi din Moldova si Tara Romaneasca. Intre acestia, un personaj aproape enigmatic datorita putinatatii infoimatiilor pastrate in legatura cu el si al caracterului uneori contradictoriu al acestora este Alexandru Cornea, domn al Moldovei vreme de abia o lunasi citeva saptamini (c. 21 decembrie 1540 9 sau 16 februarie 1541), care, vorba cronicarului : abcapi-auns gura cu mierea stàpiniriii a pierit inainte de vreme"i. Ridicat la domnie in mod cert de malea boierime ostila lui Petru Raies, pe care il tr5dase in 1538, inlesnind indepartarea sa din donmie de catre 'Suleiman Magnificul, dar in cele din urmi fao de urmasul acestuia Stefan Lacusta, nurnit de sultan, Alexandru era in mod sigur un descendent din Stefan cel Mare, apartinind familiei domnitoare a Bog- danestilor (eronat numitd a illwatinilor indeoscbi din secolul trecut !). Dar eine era en adevarat tatal san a ramas pina astazi o chestiune controversata, ca de altf el si alte probleme legate de scurta sa domnie. Aceasta cu atit mai mult, cu cit nu era cunoscut kind acum nici un document provenind de la acest voievod. Iata insa c putem da la iveala cu acest prilej un act inedii emi chiar de Alexandru yodel Cornea, spre finalul scurtei sale domnii (la inceputul liii februarie 1541), pe care 1-am aflat mai demult in Polonia,i anume o scrisoare a sa catre Gheorghe JLzlowiecki de Buczacz,staroste de Camenita si de Czerwonogród, care pe linga insemnatatea informatiilor istorice continute, indica cu precizie, rain insasi afirmatia voievodului, pe tatali chiar pe banicul lui Alexandru Cornea. La acesta ad:6110m scrisoarea, de asemenea inedita, trimisa tot atunci de Ieremia vamesul ,si Draghici Turcu de la Hotin, aceluiasi Gh. Jaziowiecki, en tiri interesante despre pozitia boierilor partizani ai lui Alexandru Cornea fata de apropierea de hotarul dunarean a lui Petru Rares cu sprijinturcesc, in -vederea reluarii domniei. Ambele izvoare, pe care le-am mentionat

* Comunicare la Comisia de Heraidic5, Gencalogiei Sigilografie, Institutul de Istorie N. Iorga", Academia Rorrfink 20 noiembrie 1991. 1 Cronica lui Macarie, In Cronicile slavo-române din sec. XV XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, p.87, 102. Revista istorich", torn III, nr. 7-8, p. 803-827, 1992

www.dacoromanica.ro 804 Constantin Rezachevici 2

doar la locul potrivit, in lucrarea inchinata lui Petru Rare* 2, fac parte din varianta principala, originala, a colectiei de documente polone Ada Tomiciana, din care am publicat documente ineditei cu alte prilejuri, vad acurn pentru intiia oara lumina tiparului in anexa lucrarii de fata.

Domnia lui Alexandiu Cornea se plaseaza intr-un spatiu dramatic, de criza dinastici intensificare a presiunii turce*ti asupra Moldovei, avind drept rezultat pierderi teritoriale pentru Vara', rascoala acesteia, 0. in final asasinarea domnului Stefan Lacusta de catre marea boierime, nemultumita de felul in care acesta se angajase in lupta antiotomana. Nu i-a fost dat insa lui Alexandru Cornea sa rezolve situatia de criza din anii 1538 1540, ci paradoxal, tocmai impetuosului *i uneori chiar nesabuitului pina atunci Petiu Rare*, cumintiti dovedind nebanuite calitati diplomatice, dupa asprele incercari ale pribegiei din acei ani in Transilvania *i la Constantinopol. Debutul crizei1-aconstituit tradarea lui Petru Rare* de catre marea boierirne din gruparea Gdue*tilori Arbure*tilor, in fruntecu Mihu hattnanul"i Gavril Trotu*an logofatul, in toamna anului 1538, actiune care 1-a impiedicat pe Rare* sa se concentreze pentru oprirea invaziei lip. Suleiman Magnificul, dupa ce izbutise sincheie, la sfir*itul lui august 1538, pacea de la Hotin cu polonii, aliatii acestuia prima parte a incer- caiii sale de anihilare, pe rind, a inamicilor sal coa!lizati 3. Numirea pentru prima oard de eatre sultan a unui domn a Mol- dovei a constituit un simptom evident a crizei, chiar daca acesta Stefan, poreclit Lacusta inca din vremea domniei sale (21 septembrie 1538 c. 20 decembrie 1540), facea parte din familia domnitoare, hind fiul unui fecior al lui Stefan cel Mare (Alexandru, probabil un urma* nelecrbitim al marelui clomp, deosebit de fratele sdu omonim, intiiul nascut, legitim, al marelui domn, care murise in 1496, a*adar cu doisprezece ani inaintea na*terii in 1508 4, a nepotului sau de frate, Stefan Lacusta) 6,i prin numirea sa sultanul renuntase stransforme Moldova, pe care o considera cucerita", de altfel complet prädata, inclusiv de tezaurul domnesc, in provincie otomana sub conducerea unui Mehmed bei6NumaiCl Stefan Lacusta, caie de la virsta de 5 anii ping la 30 de ani a crescut

2 Constantin Rezachevici, In vol. Petru Rares, Bucuresti, 1978, p. 202. 8Idem, Tratatul intre Petru Rarei Sigismund I (28-31 august 1538) din vremeet, campaniei lui Suleiman Magnificul in Moldova, In CercetAri istorice", IX X (1978 1979), p. 313-325. Izvoarele si bibliografia referitoare la campania lui Suleiman Magnificul In Moldova (iulie-noiembrie 1538), la ibidem, p. 305-309. Ulterior, Stefan S. Gorovei, Petru Rares,Bucuresti, 1982,P. 143-158; Mihail Guboglu, Campania lui Suleiman Magnificul in Moldova (1538) inti-o cronicei turco-teildrascd, in .Rorneinii in istoria universalei, 1113,Iasi, 1988, p. 1-20. 4 La 22 noiembrie 1538 Rab'o Magnanelli aratA CA Stefan LAcustA era In virstA de 30 de ani(Caldlort .straini desprefài tie romeme,I, Bucuresti 1968, p. 466), fiind nAsent, deci la 1508. 5 Cf. si parerea lui C. Cihodaru, Pretendenji la tronul Moldovei intre anii 1504 si 1538, In Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie A. D. Xenopol", XIV (1977), p. 105-109 (cu isloriografia problemai), mai apropiatà de realilate decit cea exprimatà de Stefan S. Gorovel, Note istorice si genealogice cu privire la urmasii luitefancel Mare, In,,Studii si materiale de istoric medie", VIII (1975), p. 187-192, uurrnazaki, p. 143, nr. LXX www.dacoromanica.ro 3 Alexandru Vodd Cornea 805 sia trait la curtea sultanilor, fiind considerat (desigur, cu o anurne exagerare) in 1538 la luarea domniei ca, este ca'nupaffi" 7, iar de catre boierii care 1-au asasinat, In decembrie 1540, ca era titre imbrcicat n ves- mintul nostru" 8, n-a reOt prea mult sit schimbe in decursul domniei imaginea sa de creaturet oarecare" a lui Suleiman Magnificul, din suita" caruia Meuse parte, curia ii prezenta regele Poloniei in 1539 9. Astfelea nu intimplator o relatare din Viena consemna in februarie 1539 ca San- drin (*tefan Lacusta, dupit numele tathlui saun.a.) nu este nimic ; sultanul arei tine Moldova" (Sandrinus nihil est ; Tarca habet et tenet Moldavia)1°, iar o alta spaniola, cit prin firea sa Sander este mai bun turc decit guvernatorul situ" (mesmo Xander es tan buen turco como su governador), acesta din urma numit de sultan pe linga ell', ceea ce avea oarecare temei 12. In zadar (la nivelul Inentalitatii vremii, fire§te) s-a straduittefan Lacusta, sit incheie tratate sau legäturi prietene§ti cu Sigismund I cel Ratrin al Poloniei, cu regii Ferdinand I de Habsburg §i Joan Zapolya, cu voievozii Transilvaniei,tefan Mailati Emeric Balassa, sau cu unele ora§e ardelene, lasind impresia unei politici favorabile cretinilor 13. In acest sens anuntind, chiar in 1539, pe regele Poloniei asupra intentiilor agresive ale turcilor asupra Germanieii Ungarieii despre planurile tatarilor impotriva Poloniei 14. Din nefericire pentru acest nepot al lui *tefan cel Mare, vadind reale calitati diplomatice, atit in interior, in relatiile initiale cu marea boierime care il acceptase de voie de nevoie,cit pe plan extern, douit au fost, in principal, eveniinentele potrivnice care i-au adus deznodamintul fatal. Pe de o parte, straduintele personale ale lui Petru Rarq la Constantinopol, desfaurate pe parcursul intregului an 1540, insiftite de sume importante (cele mai mari desinate pina atunci acestui scop !), pentru redobindirea domniei, straduinte asupra carora am sthruit amanuntit cu alt prilej 13, au contribuit in final, la destituirea de Care sultan" (a Turca destituto) a lui tefan Lacusta 1°,cel mai tirziu la inceputul lui decembrie 1540. Acesta din urma refuzind aparent sit ia orice masurit de contracarare a actiunilor lui Rare 17. Faptul a pro- 7 Relatfarile din 1538 ale lui Pablo Mignanelli (Cdldlori strdini,I, loc. cit.) §i Stanislav Gdrski (Stefana Sirnionescu, Noi date despre situalia internd iexternd a Moldouci in anul 1538 intr-un izvor inedit, In Studii", XXV (1972), nr. 2,p. 229-234). 8 I lurrnuzalO,Supliment111, p.139-141, nr. LXX; N. Iorga, Scrisori de boieri. Scrisori de domni, ed. a III-a, Vdlenii de Munte, 1932, p. 25. °Alumnum quendam suum"; ex cohorte sua"(Ilie Corfus, Docurnente priviloare la istoria Romdnici culese din arhivele polone. Secolul al XVI-lea, Bucuresti, 1979, p. 11, 13). 10 In Moldova se aflau 7 000 de cAlareti turci (A. Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia et Valachia, Budapesta, 1914, p. 297). 11 Relatare spaniolS manuserisS, nefolosith pina acum in legiitur5 cu Alexandru Cornea, la Alexander Randa, Pro Republica Christiana, Munchen, 1964, p. 27,nolo. 35. 12 Cf.si Tbhsin Gernil, In vol. Petru Rares, p. 158-159. Pentru dornnia lui Stefan Lacusta cf. indeosebi Stefan S.Gorovei; InNol.Petru Room,p. 162174; idem, Musatinii, Bucuresli,1976, p. 93, 95-96; idem,Pctru Rares (1527 1538; 1541-1546), Bucuresti, 1982, p. 155162, 179181; Ioan Aurel Pop, Cu privire la domnia lui Stefan Ldcustd, In Anuarul Institutului de Istoriei Arheologie Cluj- Napoca", XXVII (1985-1986), p. 79-97; Andrei Pippidi,Tradifia1:ratifiedbizantind in farile romdne in secolele XVI XVIII, Bucuresti, 1983, p. 163. "Ilie Corfus,op.cit.,p. 19-21. 15 Constantin Rezachevici, in vol. Petru Rares, p. 198-201. 16Ilie Corfus, op. cit., p. 33-34; cf. si Joan Aurel Pop, op. cit., p. 95. 1.7IliCorfus, op.cit.,p. 30-31.

www.dacoromanica.ro 806 Constantin Rezachevici 4 vocat, probabil, teama gruparii boieresti a Ganestilori Arburestilor de represiunealui Petru Rares, numit de altfel de catre sultan, in ciccem- brie 1540, din non domn al Moldovei 18. Trebuie sa mentionam insa,cit inactivitatea lui Stefan I:dens-là la Constantinopol era dictata, ceea ce nu s-a observat ping, acum chiar de amintita grupare boiereasca, de vreme ce domnul lasase incadin primavara lui 1540 treburile de la Constanti- nopol la hotdrirea lui Mihu hatmanul" 18. Evident aceasta grupare se orienta spre relatii de forta cu Malta Poarta. Pe de alta parte, aceeasi grupare boiereasca nemultumita de prudenta diplomatica, de altfel fireasca la un domn numit de sultan, a lui Stefan Lacusta (care cerea, sub diferite pretexte, un ragaz de doi ani), in ceea ce priveste recuperarea pe cale militara a teritoriului Moldovei ocupat de Suleiman Magnificul in 1538, a intrat in conflict, mai mult sau mai putin deschis, cu acesta in toamna lui 1540, prezentindu-i cereri ultimative in acest Bens, provocind, se pare, o reactie ameninVitoare din partea lui Stefan voda2° La drept vorbind, teritoriul amintit era considerabil, §i e lesne de inteles ca, pierderea lui a stirnit maxi nemultumiri. Dupa cercetari mai noi, bazatei pe docurnente polone pe care le-am publicat recent, rezulta ca sultanul ocupasei anexase in dreapta Nistrului un teritoriu cuprins de la sud de noul sangeacat al Tighinei (numai intre Tighinai Cet a t ea Alba erau 35 de sate) ping, la cetatea Sorocai, transformata si ea impreuna cu tinutul din jur in sangeacat, resedinta unui bei. Teritoriu colonizat chiar cu tarani turci, dupa obiceiul otoman, la poruuca lui Suleiman Magnificul (care vor fi retrasi oficial de catre Poarta, cu exceptia celor din raiaua" Tighina, abia in 1552), si pe care numai eu mansacrificii banesti, sporirea haraciului si nu putina abilitate diplomatira, va izbuti de-abia Petru Rares, in 1541, la inceputul celei de-a doua domnii, sa-1 realipeasca Moldovei, mai putin Tighina (Bender), cetatea construita de turci si tinutul din jur, care va rarnine raia" turceasca 21 Desigur, Stefan Lacusta nu era vinovat de pierderea acestui teritoriu, iar boierii care ii von Ma viata 1-au acuzat desigur pe nedrept cli: a ineeput cu incetul a da lara impeiratului (Suleiman .illagnificul n.a.) ; voia sitti dea tot leirmul de la Duneire kind la munte, precumi Nistrul tot" 22. Pierderea teritoriala, mult mai mare chiar decit cea din 1484 (Chilia, Cetatea Alba, si Bugeacul), era insa greu de suportat, caiabuzurile turcilor in teritoriile cotropite 0 in vecinatatea acestora, astfel ca, daca nu a provocat, gruparea boiereasca, mentionata, a sustinut desigur,in prima jumatate a lui noiembrie 1540, actiunile antiotomane ale moldovenilor dintre Tighina i Cetatea Alba, in teritoriile de curind anexate, vizind

18 Constantin liezaelievici, in vol.Petru flare,p. 201; Stefan S. GoroNei in ideni, p. 173-174. 19Ilie Corfus, loc.cit. 29 N. Iorga, Istoria romanilor, IV Bucurestl,1937, p. 397-398; Stefan S. Gorovei, in vol.Petru Raro, loc.cit. PIzvoarelesibibliografia problemei la Constantin Rezaebevici,Petru Ram 'Mire sultani lumea crotina in anii 1541-1542, dupd noi twoare polone. Solia flatmanului" Petru Vartic din 1542 (I),in Revista istorie5",I (1990), nr. 5, p. 441-442 si p. 433; (II), nr. 7-8, p. 701-704. Elementa ad fontium editiones, LVI, ed. Carolina Lanekormiska, Roma, 1982,p. 178. Cf.siIoan Aurel Pop, op. cit., p. 89-92. Hurmuzaki, Supliment, II1, p. 139-141; nr. LXX; N. Iorga, Scrisori, p. 26.

www.dacoromanica.ro 5. Alexandru Vodd Cornea 807 recuperarea a peste 60.000 de oi, actiune soldata cu uciderea a 150 de turcii ciobani, si care ar fi provocat cererea dregatorilor otomani din Chilia, Cetatea Alb i Tighina catre sultan de a se trimite in fiecare dintre acestea cite 5.000 6.000 de ostasi. Diplomatul polon Iacob Wilantowski afirma chiar caceasta s-a intimplat cu voia voievodului si a intregiilari",iar influentul boier Petru Vartic a fost trimis de Ste- fan Lacustit, dar si de catre boieri, inainte de 27 noiernbrie 1540, la Jan Tarnowski, castelanul Cracoviei, spre a obtine ajutorul acestuia, in vreme ce Toma logofatul (fost mare logofat) cerea prin mijlocirea lui W ilarnow- ski sprijinul regelui Poloniei 23 Indiferent cum, actiuuea antiotomana fusese asadar pornita. Dar e greu de crezut ea ea, a fost condusa de Stefan Lacusta 24, prudentul domn numit de sultan. Med ar fi fost asa de ce 1-ar mai fi ucis boierii din gruparea Grtnestilori Arburestilor, optiune extrem de dramatica, crima politica, de jos in sus (regicidul) nefiind in obiceiul tarii, dupa cum recunosteau chiar asasinii (Au fost dotai-trei rdscoale, sub al,tidomni. Dar noi, boierii, n-am ingdduit844taie, pentru al, la noi nu era obiceiul acesta, si nu va fi cit vom trdi"). Mai mult chiar, acestia arata foarte limpede motivul asasinatului, la citeva zile dupa corniterea acestuia : faptul ctefan Lacusta nu voia sd asculte pe nimeni"i se afla chipurile in legaturi tainice eu sultanul. Astfel incit, vazind cd nu se poate face nimic cu diisul, s-a iscat intr-o noapte rdscoald, si s-a fdcut dreptate asupra lui si asupra tuturor oamenilor pe care imparatul (Suleiman Magni- ficul n.a.) ti trimisese in lard". Boierii stiau ca pentru inlaturarea vio- lentrt a domnului, vont pletti noi cu capetele noastre i cu singele nostru", *itotusi insista : Dumnezeu ne e martor cd nus-a putut altfel" 28, Ste- fan Lacusta fiind cu totul refractor deci la o actiune deschis antiotomana. Conjuratia fusese pregatitä inainte de 27 noiembrie 1540, de vreme ce Petru Vartic, trimis cum am vhzut, mai demult de Stefan Lacusta, la Jan Tarnowski, a putut sxpuna acestuia, in realitate, nazuiatele boierilor complotisti si ale candidatului lor 26. Momentul de apogeu al crizei anilor 1538 1540, asasinarea lui Stefan Lacusta de catre o samd de boieri din curtea lui anume Geinestii si Arburestii", in frunte cu albanezul Mihu liatmanul"i Gavril Trotu- san logofhtul, In jurul datei de 20 decembrie 1540 27, noaptea, in cetatea Sucevei, intr-un loc aratat 'Inca cu oroare pina in vremea lui :Nicol a e Costin 28, a fost in acelasi timp semnalul uciderii tuturor turcilor triinii de sultan in Moldova, altfel spus, s(mn«lul adevaratei rdscoale antiotomane. Actul urnultor, desfrisurat foarte probabil ajar a doua zi, dupa obiceiul de alegere a domnilor romani, a fost inilltarea in scaunul de la

28r.Corfus, op.cil.,p. 31-34. loan Aurel Pop, op. cit.,p. 92-93. 24Cf. pArerea lui loan Aurel Pop, op. cit.,p. 93-91, *i Istoria militard a poporului roman,II,Bucuresti, 1986, P. 422-423. 26Hurmuzaki, Suplirnent,IP,p. 139-141, nr. Lxx; N. Iorga,op. cif., p. 26.Si Grigore Ureche afirmS ett pc Stefan LAcustS 11 ura curtea loafa" (Letopiseful Tarii Moldovei, ed. II-a, P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, P. 160). 26Hurmuzaki, loc. cit.; N. Iorga, op. cit., p. 27; Constantin Rezachevicig op. cit.,(I), T. 439. 27 St.S, Gorovei, Ganestii si Arbure4ii (Fragrnente istorice, 1538-1541), in Cereetitri Istorice" (Serie nouS),Iasi,II (1971), p. 158. 28Constantin Rezachevici,in vol.Petru Pares,p. 200.

www.dacoromanica.ro 808 Constantin Rezachevici 6

Suceava a noului domn Alexandru Cornea, omul de incredere al gruparii boieresti amintite, care, pe linga Mihu hatmanul", adica portarul Suce- vei,i Gavril Trotusan mare logofat, cuprindea boieri indeosebi din familiile GanestilorsiA;burestilor,sau inruditi cu acestia29,unii iesind acum la iveall din scrisoarea inedita a lui Ieremia vamesul de Hotin catre capitanul Camenitei ". Cine era acest personaj si cum se numea el in realitate, pentru a-1 putea identifica intro pretendentii donmesti din primele trei decenii ale secolului al XVI-lea ? Oricit ar parea de ciudat, numele sau nu a fost corect identificat pina in prezent, in cadrul isturiografieitiinifice. Cronica lui Macarie, episcopul de Roman, contemporan eti personajul nostru, 11 numeste :

7Yu% oarecare Alexandru, poreclit Cornee31Un sfert de veac dupa moartea lui, cronica moldo-polona il indica simplu doar sub numele de Cor- nea"32,iar cea a lui Bielski, din acelasi veac XVI, ii spune numai Ale- xandru"33.In al doilea sfert al secolului urmator Grigore Ureche relateaza ca ucigasii lui Stefan Lacusta : au rddicatdomnu pre Alixandru vodd, ce-i ziciia Cornea [. ..] i daca rddicatu domnu,i-au pus numele Alexandra vodd"34.Iar Nicolae Costin, redind aceeasi versiune, spune ca : au ridicat ca toii domnu pe Cornea, portarul Sucevii [...] pi i-auschimbat numele de i-au zis Alexandru Vod"35.Versiune ce a trecut si la cronicarul muntean Radu Popescu, dupa care, boierii au ridicat donin pe Cornea, care au fost portar mare [. ..] ?i, iau sohintbat nuniele de t-an zis Alixandru yodel"36. Cum vedem, nici una din aceste relatari nu-i indica originea, in schimb din ele rezulta destul de limpede ca Alexandru era nume domnese, de altfel foarte raspindit in Moldova in secolele XV XVI, adoptarea unui astfel de mime, prin inlocuirea numelui de botez, fiind de asemenea mult uzitata la urcarea in scaun, indeosebi a unor fii nelegitimi. In vreme ce Cornea, initial o porecki, cum marturiseste episcopul Macarie, cu multiple sensuri, derivate de la substantivul corn", ca de altf el, si in vechea limba franceza37,sau poate chiar de la topicul omonim 38, a capatat din secolul al XVII-lea in cazul de care ne ocupam, intele,sul de nume

29 Pentru acestia, cf. St. Si Gorovci, op. cit., p. 147-154;idem, Invol. Petiu Raro, p. 176. 3° CL AnexaII. 31 Cronicile slavo-romdne,p. 87-102. 32 Idciii, p. 171, 185. 33 G. I. N6stase, Istoria moldoveneascddinKronika polska a lui Bielski, In Cercetitri istoricc",Iasi,I(1925),P. 138. 34 Grigore Ureche,b0C.cit. 35 Nicolae Costin, Letopiseful Tdrii Moldovei de la zidirealurnii pinàla 16 01, ed. loan t. Pctre,Bucuresti,1942,p.418. 36 Radu Popescu, Istoriile domnilor Tarii Romlinesti, ed. Const. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 50. 37 Unde dincorn" (cor) proN in Cornet, Cornut, Cornu etc. cu sensul de Incornorat (sot inselat) (Emmanuelle Hubert, Origine des noms de families,Geneva, 1981, p. 72). Iorgu lordan, Diclionar al numelor de familie romdnoti, Bucuresti, 1983, p. 148, considerii cornea, numele dracului", o porecIS derivall de la corn, sau In leggIturà cu un topic. Cf. si N. A. Constantinescu, Dietionar onomastic romdnesc, Bucuresti, 1963, p. 249. Numeroase satei locuri in Moldova: Cornesti, Gorni, Corniasca, Cornisor, Cornit, Cornova, Cornu (cu determinative), la Alexandru I. Gonta, Documente privind istoria Romdniei, A. Moldova. Veacurile XIV XVII (1384-1625). Indicele numelor de locuriy Bucuresti, 1990, p. 67.

www.dacoromanica.ro 7 Alexandra Vocla Cornea 809 propriu 39, pentru ea ulterior, din a doua jumiitate a secolului sapara chiar ea nume de tamilie 40. In realitate, adevaratul nume de botez al pretendentului care in -decembrie 1540 urea pe tronul Moldovei, era eel de Alexe (coreet Alexie), stirea o furnizeaza bine informatul eontemporan al tirm Paul Giovio, dupa care boierii ladversari al lui Petru Bares :chiamiigrabnie din Podolia, undo viiteicia pind atwnei pe junele moidorean Alexe, de neam domnese (adolescentern Moldauum nomine Alexem regiae stirpis) ; U clam la dom- iesi-1aseazd, sub patronajul lor n capitala Suceara"41. Giovio stia asadar, c5)pretendentul Alexe, poreelit in Moldova Cornea, siinriltat in scaun sub numele de Alexandm voda, era de neam doronese. Aceiasi informatie privitoare la numele de botez Alexi() de data aeeasta flanna ortodoxrt corectrt !42 al noului domn, apare si in istoria ungar'a a lui Nieolae Isthvanfi, redactata spre sfirsitul secolului al XVI-lea, care insit soeotea pe Alexie fiul prineipelui llie de demult" (Alexius quidam Eliae quon- dam principis filius)43. Acesta din urinil, fiind identificat de Gheorghe Sincai in cronica sa, ce inregistreazrt relatarea lui Isthvanfi, eu Elia care s-au Mat la anul 1501 la Petricov", fiul lui Petru Aron, decapitat inaintea solior lui Stefan cel Mare de dare polonii care au refuzat sa-1 predea acestora", identificare preluata, intocrnai, cum voila vedea, de Stefan S. Gorovei. Iar mai inainte de acesta de catre Dimitrie Oneiul (Alexandru III Cornea (1540 1541), fiul bastard al lui Ilias, fiul lui Petru III") 43. Este interesant de observat ca N. Isthvanfi folosestei numele de Alexandru, atunci eind se refer6 la acesta in ealitate de principe (Ale- xandro principe")", altfel, spus, in cadrul aeeleiai seurte relatari, apat la locul euvenit atit numele de botez citi cel domnese al lira Alexandru Cornea. In documentele diplomatice ale vremii, Alexandru Cornea apare ingt intotdeauna in chip firese doar cu numele sau voievodal, acoleasi izvoare indicind uneori, farrt nici o sovaire, originea sa domneasca, de fiu al lui Bogdan III (1504 1517) si nepot al lui Stefan eel Mare. Cea dintii relatare este chiar scrisoarea gruparii boieresti caret]. iniatase pe tron, adresat6 regelui Poloniei, spre informarei cerere de ajutor, in primele zile de dupit acest eveniment, asadar in ultima decadrt a lui deeembrie 1540. Referindu-se la steipinul nostru voevodul Io Alexandru",boierii afirma, ca am luat alt domn nou, pe care-1 stim ea totii cd, e eoboritor al domnilor, fin al lui Bogdan Vodai nepot al beitrinului A,S(tefan Vodd, a° Un boier muntean Cornia" (Cornea) comandant In oaslea luiMihneaIll, la 1659 (Miron Costiu, Letopiseful Tara Moldovei, In Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 187). 40 Ion Neculce aminteste pe bligorie Cornescul, boier din linutul Hotinului, care lit 1672 a, realizat In ceard macheta cetbii Camenita (Letopisejul Tarii Moldovei, In Opere, ed. Gabriel Stiempel, Bucuresti, 1982, p. 213). Cf. si A. Eremia, M. Cosnicianu, Nume de per- soarie(Indreptar antroponimic), ed. a III-a, Chisimlu, 1974, p. 101 (epoca contemporam1). 41 B. Petriceicu Hasdeu, In Archiva istoricA a Romilniei", II (1865), p. 39, 41. Cf. si Paul Giovio, Historia sni temporis, Paris1558, p. 265. 42 In calendarul ortodox, cuviosul Alexie este pomenit la 17 martie. 43 Nicolae Isthvanfi, Historia de rebus ungaricis libri XXXIV, ln, 1622, p. 222. ."Gheorgheincai, Chronica romdnilor;4a mai multor neamuri, ed. a II-a,II, Bucu- mitt, 1886, I:). 282, 161 (anul 1501) " tMmitrie Onciul, Scrieri istorice,I, Bucuresti, 1968, p. 539. -46 Nicolae Isthvanfi, op.cit.,p. 223.

www.dacoromanica.ro 810 Constantin Rezachevici 8

mostenitor drept al kirii Moldovei. .Ne-am slums luicu tolii#, am kotiirit sá ne fie domn domneased precum au domnit 'bah bunicul, apoi Whit salt ...'? 47. Dacil aceastit relatare ar putea fi Mnuitil de pArtinire (desi ne intrebärn de ce ar face-o, de vreme ce si Stefan racustil, cel ucis de autorii ei, era tot un nepot al lui Stefan cel Mare), in schimb cea adresati, de la Vilna de eiltre Toma Soboeki (sol polon la Poarta in 1539 1540, deci un personaj bine informat) ducelui Albert al Prusiei, la 21 ianuarie 1541, e obiectivu, si ea inArturiseste eil, ucigasii lui Stefan Li-icusfa : au ales ei insisi pe un altul, numit Alexandru, fiul lui Bogdan voievod de odinioaril" (Electus ab eis ipsis alter, nomine Alexander, filius ohm Bo- chdani Voyvode) 45. Referirea este la Bogdan III, fiul lui Stefan cel Mare kg a Mariei, thca lui Radu eel Frumos din Tara Romaneascrt, si nu la fratele aeestuia Bogdan Vlad, care a trilit intre 1481 - 1497, Mit a ajunge sdomneaseA ;cei doi frati fiind deseori confundati in istoriografia noastril pinii la ultimul timp4°. Alte documente polone, referitoare la scurta sa domnie ii numesc, dup6 obieei, doar Alexandru voievod", fiind de acum un personaj cunoscut in regatul vecin 50 , In vreme ee la curtea lui Ferdinand I de la Viena §tirile despre el n-an mai apucat si pätrundil, in dreptul numelui srtu din chiar textol jurAmintului lui de credint6 fatg, de regele habsburg al Ungariei, redactat in cancelaria aeestuia, in ianuarie 1541, fiind làsat loc alb 5'. Nu e de mirare c problema originii lui Alexandru Cornea, pe care Dimitrie Cantemir nici, miicar nu-1 inregistreaza, in lista domnilor Mol- dovei 52, §i pe care alte cronici din veacul al XVIII-lea ii pornenese pornind de la datele letopisetului lui Ureche 53, nu a preocupat de obicei pe istoricii din secolele XIX XX, care fie el ignorá aceast5, chestiune ", 47 Hurmuzaki, loc.cit.; N. Iorga, op. cit.,p. 26-27. 49 Nicolae Iorga, Studii istorice asupra Chiliei si Celdjii Albe, Bucuresti, 1899, p. 326, nr. XXXIV. 49 Cf.observatiilor liiiC. Cihodaru, op.cit.,p. 104-105, si pArerile lui Constantin Burac, Bogdan-Vlad urmasul luiStefaneel Mare, In Anuarul Institutului de Istoriei Arheo- logie A. D. Xenopol",Iai, XXVI- (1988), p. 247-252. 59 Hurmuzaki, Supliment,111,p. 143-144, nr. LXXI; II4, p. 279, nr. CXLVIII; N, lorga, op. cit., p. 349, nr. II. 51 A. Veress, Docuniente priviloare la istoria Ardealului, Moldovei si rdrii Romanesti, I, Bucuresti, 1929, p. 21-22 (in persona ipsius [loc alb] domini mei"). Documental nu putea fi alcAtuit la Cetatea Nouà (Roman) si atribuit lui Petru Rareq, curn considerà I. Minea, Despre Alexandru Cornea, prelendent la tronul Moldovii, In Cercettiri istorice", Iasi, VIII - IX (1932-1933), nr, 2, p. 200-204, fiind evident redactat In cancelaria lui Ferdinand I. 52 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldova, Bucuresti, 1973, p. 136-137. 53 In cronica dinainte de 1733, atribuitA lui Vasile BuhAescu cAmArasul, este inseratit destul de corect, sub anal 1540 domnia lui Alexandru Vodd al tralca ce i-au zis Cornea" (Istoria Teirii Romanesti si a Moldovei de V asile Buhaescu camdrasul, ed. Em. Kretzulescu, in Revista pentru istorie, archeologiei filologie", XIV (1913), p. 167). 54 Cf. Gh. Asachi, Petru Rares, Bucuresti, 1970, p. 139-141; I. Heliade FtAdulescu>, Elemente de historia romanilor sau Dacia si Romania, ed. a II-a, Bucuresti, 1869, p. 1 84- 185 (nici racer nu aminteste domnia lui Alexandru Cornea); Gr. G. Tocilescu, Manual de istorie romana..., Bucure1ti, 1886, p. 186; A. D. Xenopol, Istoria romanilor din Dacia Tra- iana, II, ed. a 1V-a, Bucuresti, 1986,p. 457 (Rbsculatii cheamit deci la tron pe unul Ale- xandru Cornea. Acesta pretindea si el a fi de neam domnesc [...] va fi fost un fiu natural sau un pretins fiu natural al unui domn anterior"); I. Minea, op. cit., p. 200-204; Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, lstoria romanilor, II, Bucuresti, 1976, p. 280; Istoria Roma- niei, II, Bucuresti, 1962, p. 648 (autor N. Stoicescu); Paul Simionescu, Petru Rapes, domnul fivremea sa, Bucuresti, 1970, p. 142-146; Dumitru Almas, Petru Voievod Ram, Bucuresti, 1970, p. 98 etc.

www.dacoromanica.ro 9 Alexandru VocIA Cornea 8 11 fie ea admit descendenta sa din Bogdan III 65. De abia in 1971 Stefan S. Gorovei reia, dincolo de simple afirmatii, problema originii lui Ale- xandru Cornea, pornind de la prelucrarea de dare Gh. Shwa" a datelor amintite ale lui N. Isthvanfi. El considera astfel, intr-un sir de lucrari (la inceput doar ipctetic, apoi convins, iar in cele din urma adrnitind originea personajului nu encä stabilitii"),ca, Alexandru Cornea era fiul pretendentului Ilie, cel deeapitat de poloni la Czehow, in 1501, si nepotul lui Petru Arcn, eh' fiind el insusi pretendent la domnie incil din 1504, in 1523 s-a ridicat din Po Ionia, Fub numele de Alexandru, impotriva lui Stefan cel Tinar, ajungind pina la Cahul, pentru ea in 1535 sa obtina sprijinul regelui Poloniei impotriva lui Peiru Eares, iar in 1541, la rnoarte, dupa o lunga cariera de pretendent", ar fi avut 50-55 de ani. In toate aceste supozitii cintarind greu numele de Alexandru 56 Pareri, care in diferitele stadii an fost preluatde istoriografia perioadei in urmatoarele doua decenii 67. Nu slim pe ce s-a bazat afirmatia lui Isthvanfi cI Alexie-Alexandru de la 1540 1541 ar fi fost fiul lui Ilie, identifieat de Sfficai, evident doar dupa potrivirea de nume, cu The, fiul lui Petru Aron, eel executat in 1501. In realitate, numele fiului lui Ilie decapit«tul", la rindul sau pretendent in 1504, la moartea lui Stefan eel Mare, nu ne este eunoseut 58 Apoi, s-a observat deja, cà un pretendent cu numele de Alexandru nu putea veni din Po Ionia la 1523 tocmai pina la Cahul, in sudul Moldovei, ci era vorba de un personaj venit de pe teritoriul otornan 6° sau, adaugam, din Tara Romaneasca. lir sfirsit, Paul Giovio marturiseste, cum am Tazut, etpretendentul Alexe (Alexie-Alexandru Cornea) de la 1540 era un ado- lescent", adica un om tinar, tinurul domn" (jurenis Palatiwus) numindu-1 si o relatare polona din 1541 6°, ceea ce poate fi foarte bine acceptat pentru Un copil al hi Bogdan III (Miscut inainte de 1517, anul mortii tatalui situ, ar fi putut avea in 1540 in jur de 25 de ani), dar nu se potriveste In nici un chip cu Ull pretendent de vreo 50-55 de ani", 55 Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Bucuresti, 1991,p. 76;\asile I. CArnis, Undomn al Moldovei: Alexandru-Vodd-Comea, Bucurest,, 1946,p. 9, 31-;N. lorga,Studii asupra evului mediu romdnesc, Bucuresli, 1984, p. 324, 360; idem, Istoria poporului romdnesc, Bucu- resti, 1985, p. 323; idem, Isloria romanilor, IV, p. 393 etc.;I. Ursa, Petru .Rares, Bucuresti, 1923, p. 66. 56 St. S. Gorovei, Gdneqlii $i Arbure$tii, p. 136-137; idem, Note istoricei genealogice, p. 186-187; idem, Jlfua1inii, p. 96; idem, in Magazin istoric", XI p. (1977), nr. 3, p. 39; idem, in vol. Petru Rare$, p. 176-187; idem, Petru Bare?, p. 181. 57 Serban Papacostea, in comentariul la N. lorga, Studii asupra evului mediu rout& nese, p. 330, nota 15, accept:a originea incertS a lui Alexandru poreclit Cornea"; Georgeta Penelca, in notele la N. lorga, Istoria poporului roramesc, Bucuresti, 1985, p. 344, nota 86, considerd eh era fiul lui Ilie (ccl ucis in Polonia in 1501) si Depot de fiu al lui Petru Aron. Originea sa este controversata"; iar Nicolae Stoicescu, In notele la A. D. Xenopol, Istoria romdnilor din Dacia Traiand, II, ed. a IN-a, p. 472, nota 10, accepta descendenta lui Alex- andru Cornea dinIlie. 58 P. P. Panaitescu, Contribufii la istoria luitefan cel Mare, in Analele Academiei Romfine", M.S.I., S. III, t. XN, 1934, p. 77. Nici Andrei Pippidi, Tradifia politica bizantind, P. 163, nota 97, nu ImpArtSseste parerea lui St. S. Gorovei despre identificarea lui Alexandru Cornea cu pretendentul din 1504, fiul luiIlie cel decapitat In 1501. 59 C. Cihodaru, Pretendenli la tionul Moldovei, p. 108; I. Minea credea CS pretendentul din 1523 era GoMea vornicul (Iard0 despre Gonfea vornicul, In Cercetdri istorice", VIII - IX (1932-1933), nr. 2, p. 215-219), iar Andrei Pippidi, op. cit., p. 165, nota 107, presu- punea cS ar putea fi Alexandru, fiul lui Stefan LAcustS. 60 Hurmfizaki, III,p. 279, nr. CXLN III; A. Veress, Documente,I, P. 23.

www.dacoromanica.ro $12 Constantin Rezachevici 10 aspirant la domnie inca, din 1504, care la 1540, dupa mentalitatea Tremii, ar fi fost socotit de-a dreptul batrin. Si apci sà nu uitam numele. Alex'e, cel poreclit Cornea, *i-a luat numele domnesc Alexandru abia in decembrie 1540. Madar, toti pretendenlii etc acest nvme domnesc din primeletrei decevii ale seoolului al XVI-lea nu au nici o legitturii cu el. Ca atare, nu putea fi el nici pretendentul Alexandru, cel care traia onest i demn" in Po Ionia ea nepot al lui Stefan cel Mare, pentru care staruia 1a26 februarie 1535 Sigismund I pe linga sultan, spre a inlocui cu el pe Petru Rare* 61, ipoteza care a intrunit destule adeziuni 62 Tata insa eprimul dintre cele doua, documente inedite aflate in Po Ionia, pe care le publicam acum,i anume chiar scrisoarea lui Alexan- dru Cornea catre Gh. Jazlowiecki, starostele Camenitei, de la inceputul lui februarie 1541, care devine astfel singurul act cunoscut emis de acest efemer domn moldovean, pune capat controverselor asupra originii sale. Domnul se intituleaza explicit :Alexandru voievod, fiul lui Bogdan voievod, nepotul bdtrinului $tefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Idrii Moldovei" (Aliexander Voievoda sin Bohdana woyewodi, wnuk starego Stephana Voyewodi, Boza miloscjia pan Ziemie Moldawskj ) 63 Nu vedem de ce nu 1-am credo. Contemporanii sai au facut-o ; nimeni nu i-a contestat acest titlu la vremea sa. Iar dad, Petru Rare*, ar fi deelarat inaintea pa*alelor de la Poarta, dupa, cum aflase Paul Giovio, ca era un om de tot obscur, simplu instrument, prin care boierii voiesc a-1 despoia de domnie pe el, Petru adevaratul lor principe" 64, aceasta nu era deeit o explicabila incercare de denigrare a adversarului, tot astfel cum *i Stefan La'custa, pe vremea cind era pretendent, in 1531, il Infati*ase solului polon là Poarta pe Rare* drept un taran" (der Pawer), uzurpa- tor al moF;stenirii sale 65. Batrinuli suspiciosul rege al Poloniei, Sigismund I, a acceptat fara *ovaire pe nepotul lui Stefan cel Mare, schimbul de solii intre ei s-a mi*cat ea o neobi*nuit'a iuteala, ba chiar in chip cu totul nea*teptat, regele a jurat el ins1.10 primul credinta lui Alexandru voievod, inaintea trimi*ilor acestuia, in cadrul ceremoniei feudale de incheiere a legaturii dintre cele doua piri, desfa*nrata la sfir*itul lui decembrie 1540 sau inceputul lui ianuarie 1541 66. Cu ce ar cintari mai greu aflrmatia, tirzie, prin nimic justificata documentar a lui N. Isthvanfi, amintita mai sus, §i identificarea cu totul arbitrara a lui Gh. Sincai, preluata initial ipotetic de Stefan S. Gorovei. Si apoi nu era necesara, dupa mentalitatea vremii, o ascendenta, atit de ilustra pentru a fi acceptat la domnie. Era suficient ca pretendentul sa, fie os domnesc", indiferent din ce ramura a familiei domnitoare. Restul depindea de fortele sale *i cele ale partizanilor sai. Nu era deloc 61 Acta Tomiciana, XVII, Wroclaw, 1966, p. 143. 62 Pe ltngá Stefan S. Gorovei (nota 56 supra); Ilie Corfus, In Studii", XXI (1968), nr. 3, p. 574, nota 2; Veniamin Ciobanu, Tarile rornithe ;i Polonia. Secolele XIV XVI, Bucuresti, 1985, p, 165 (cittnd lucrárile unor autori poloni). 63 Anexa I. 64 B. Petriceicu Hasdeu, InArchiva istoricA a Româniet", II (1865), p. 39-41; Paul Giovio,Historia,p.265 266. 65 N. Iorga, Studii si docurnente cu privire la istoria românitor, XXIII, Bucuresti, 1913, p. 29; idem, Studii asupra evului media romanesc, p. 324. 66 Hurrnuzaki, Supliment,IP,p. 143-144, nr. LXXI; N. Iorga, Studii asupra evului media romUnesc, p. 360.

www.dacoromanica.ro 11 Alexandru Veda Cornea /313 infamant, CUM flU considerat iinii istoriei, en mentalitai ea de astrtzi,faptul inregisirat de Grigore Ureche, u prelnat de alto croniei rOmâne*ti et prU- tendeniul Alexandru Cornea fusese Mtge' la Maul h«tmav al", iar apoi portar la eelatea Sucevei 67. Cniar termenul de sluOi" se aplicala acea iCiflO numai unui parsmitij de rang (spre deosebire de eel de slujitor", atribuit celorlalte eat egorii soeiale in timpul lui Ureehe). Pii nelegitirm de voie)ozi piacticau tot felul de indeletniciri *i viata lor nu era deloc u soarrt inaintea dobindirii domniei. De altfol, tirairul Alexia a lost sigur nil apropiat iii lui hu hatinanul", avind foarte probabil ehiar o dre- gritorie lezatil de cea a sustiniitorului8A11, mare portar ((ilpitan Rau hatman" dupit expresia polonii) a Sucevei, adicit comandant al oastei moldovene, vreme de unsprezeee ani (1530 1541)". De altfel, ehiar inaintea executiei, din februarie 1541, Alexandru Cornea a raxtnri- sit,lui Petru llaie.eS nu el a cloth domnia, ei Mihu este eel care 1-a indemnat cn tIiie spre aceasta °11. , Foarte probabil tot la sfatul lui Mihu hatmanul" el s-a retrigiat in Podolia, ea pretendent donmese, atunci cind relat,iile boierilor din groparea condusil, de neesta au inceput srisedeterioreze in raporturile en Stefan Litc ust 5, f apt petrecut foart e probabil in t oam na 1540. Alexandru Qornea este desigur acel wet endont nenumit, urniiirit de Li-leustA, la care 4,e refea aeesta in scrisoarea adresata bistritenilor la 25 oetombrie <1340> mullumindn-le pentru. praful de pu*cil trimis, pe care 11 va Dlati mai pe ilrnIii, pentru e5 acma xintern pe urina aeelni lolru)fnslujba cm- downului imparal(SuleimanMagnificul v.a.),si Intujimi era- 'Lana si a noasIr4" 70 C5, era vorba de Cornea rezu1t5, limpede din serisoarea adresat5 ducelui Prusiei, (loan einci zile mai tirziu, la 30 oetombrie 1540, de N. Sieniawski, eastelamd de Belz hatman do cimp *i cApitan de Halieii Colomeea, care se referea Ia ceidoipretendenti eare Pah eon- testaii domnia lui StefanL1cusi.Unul find acel fin al liii Peirn Rare* ueis de oarnenii lui Lilcustil, in toanma lui 1538 71, iar ce151alt fiind un fiu al lui Stesfan eel Mare : vv.° film as olim Steplurni, Voroda eeiamMol- davie", toemai desfd*urarea in acel rAstimp a actimaii acestuia prilejuind

67 Grigore Ureche, op.cil.,p. 100; Nicolae Costin,op. cit.,b. 418; Radu Popescu, op.ril.,p. 60. P' Constantin Ileyachevici, In vol. Prim Timm p. 218. Design!. cà Alesandru Cornea nu a putut fi el Insui portar mare'? al Sucevei, cum credea Radii l'opescu, /oc. cit. 49Relatarea lui N. SieniaNsski, la 19 martie 1541 (N, Iorga, Sludii isiorice asupra Chilief siCrldlii Attn.p. 348-349, nr. VII, si traducerea pasajului la p. 820 a studiulut de fatii). 7° Gr. G. Tocilescu, 534 documenle islorice shwo-roindne din Tara Romdneascd si Mol- dova priviioare /a legalurile cu Ardealul 1346 1603, Bucuresti, 1931; p. 522-523. /n schinth porunca liii $lefan LiicustA ciltre bistriteni din 11 ianuarie <1539 san 1540> pentru prinderea unor slugi a unui oareeare Alexandru (ibidern, p. 523-524) nu se referd la nn pretendent cn acest Mune,i oricurn nu il priveste pe Cornea care nu, se numea astfel Inaintea domniei. Cf. si N. Iorga, Isiojia lornanilor, IV, p. 393. Radu constantineseu, Moldova si Trdnsilvania In vremea lui Pam Rares.Retainpolilice 4 mililare (1527-1546), Bueuregi, 1978, p. 107, afirm5,referindu-se ladecembrie 1540,ci Alexa Cornea rtvnea de doug luni la tronul MOIdovei". 4 1. 71;C.Cihodaru, op. cil., p. 120-121. Nu se poate Ins& accepts Identificarea pretenden- tulpi, din. 1540 .cu Teodor, fratele viLreg al lui Petra Rares, care fusese tic'sIncS din 15?.; (Stefan j§. Gorovel,Noteisimice 4 arheologice, p. 198-199; Constantin RezachevIcf, In v reiru Raref,.p.183).

9c.3593 www.dacoromanica.ro /#14 Constantin tiezachevici 12 consemnarea in relatarea dregatorului polon 72 Este de altfel, inea o marturie despre originea lui Alexandru Cornea, ca descendent al lui Stefan eel Mare, Sieniawski necunoscind in aeele momente de debut ale preten- dentei acestuia, ea el era de f apt nepotul rnarelui domn 73. Orieum, nu so cunoaste nici un fiu propriu-zis al lui Stefan cel Mare, pretendent la tronul Moldovei in 1540. Dupa urcarea in scaunul de la Suceava, Alexandru Cornea a eonti- nuat actiunile militare antiotomane, incepute in preajma ueiderii prede- cesorului &au, incercind desigur sredobindeasea pe aceasta cale. la dorinta gruparii boieresti pe care o reprezenta, teritoriile ocupate de turei la 1538 (jumdtate din lard" apreciaza cronica moldo-polona) cai pe cele rapite in 1484. Sintetizind sugestiv, amintita cronica afirma a le-a luat tara inapoi" 74. Cu exceptia eelor dona relatari mentionate ale lui Jacob Wilamowski, din 27 noiembrie si de dupa aceasta data, care arata ctrascoala antiotomana a inceput inaintea mortii lui Stefan Laeusta 75, celelalte relatari polonei turcesti ale vremii sint de acord cactiunile antiotomane ale moldovenilor s-au desfasurat 1n vremea luAlexandra Cornea, in ultima decadd a lui decembrie 1540 .si inceputul lui ianuarie 1541. Ele infatiseaza tabloul unor operatii militare riguroase, apreeiind ea au fost ucisii top: turcii care se a sezaserd In locurile acelea" (anexate In 1538) U. Au fost atacate -tinuturile de sub Cetatea Alba, Chilia (ale carei suburbii au fost arse), Tighinai daiar Oceakov, zeei de mii de oi si vite ale noilor stapinitori au fost ridicate din Bugeac, numeroase bunuri ale acestora an fost pradate 77. insusi Suleiman Magnificul se plingea regelni Poloniei ca, dupei asannarea lui )5'tefan Leicustei, rasculatii moldoveni au navaliti in imprejurimile Cetatii Albe si ale Tighinei, distrugind mai multe sate loeuite de turci, ucigind o multime de lume si luind numeroase prazi 78. Alexandru Cornea si boierii care 11 sprijineau s-au implicat intr-o activa politica externa, incheind cu operativitate, la cumpana minor 1540 1541 un tratat de alianta, insotit de juraminte de credinta in toata regula, cu regele Poloniei, relaiile cu Podolia vecini eu starostele Camenttei, Gh. Jazlowiecki, bucurinde de un tratament special 79, ceea 72 N. Iorga, op. cit., p. 323, .nr. XXXII. 72 Dacd Cornea, refugiat doar In toamna lui 1540 in Polonia, ar fi lost acel pretendent Alexandra care s-a addpostit in Polonia vreme indelungatd, in primele trei decenii ale secolului al XVI-lea, desigur N. Sieniawski i-ar fi cunoscut bine originea. 75 Cronicile slavo-romdne, p. 174, 184. 75 Ilie Codas, Documente privilowe la istoria Romdniei culese din arhivele polone. Secolul al XV I-lea, p. 31-34; pentru datarea corectä a actului nr. 26, cf. Constantin Rezachevici, Petru Rare; tntre sultan si lumea crestind (I), P. 451, nota 113. 78 N. Iorga, op. cit., p. 326, nr. XXXIII. " Ibidem, p. 190, 326, nr. XXXIV; idern, Studii asupra evului media romdnesc, p. 360; Hurmuzaki, 111,P. 215, nr. CLXXIV; III,P. 274, nr. CXLIV; Ion I. Nistor, Basarabia, pivot politic al Moldovei voievodale, in,,Analele Academiei Române", M.S.I., S. III, t. XXVI, 1944, P. 242; Rada Constantinescu, op. cit.,p. 154, nota 633. 78 Hurmuzaki, Supliment,IP,P. 150-152, nr. LXXV,; Ion Nistor, Istoria Basarabiet, p. 76. Hurmuzaki, Supliment,IP,P. 143-145, nr. LXXI. Trimiii lui Sigismund Ierau Andrei Teczyriski, castelan de Polanec, viitor voievod de Lublin si staroste de Sniatyn si Rohatin, care \ a juca un rol insemnat in relatiile diplomatice moldo-polone Indeosebi din 1545 inainte, si Jan Bielinski, canonic de Hock (acesta din urnni in legdturd cu depunerea jurdmintului de credinla fatä de regele Poloniei de cdtre Alexandra Cornea si boierii din sfatulstiu).

www.dacoromanica.ro i3 Alexandni VoclA Cornea 815 ce explica destinatia catre acesta a celor doua scrisori ale lui Alexandiu Cornea §i Ieremia vaniewl de Hotin, cu cereri de ajutoare, de la inceputul lui februarie 1541, la care ne referim mai jos. La sfh§itul lui decembrie 1540 trimit soli la Brasov 80.Iar in ianuarie 1541 un ambasador al lui Cornea vizita pe voievodul Transilvaniei, Stefan Mailat 81, in vreme ce un altul jura ciedinta, in numele domnului sau, lui Ferdinand I, rege al TJngaliei, la Wienerneustadt,i o alta ambasada era trimisa la fratele acestuia, imparatul Carol Quintul. Cei doi Habsburgi erau imbiati din partea domnului Moldovei cu promisiunea de alianta a acestuia cu suve- ranii cre*tinii fagaduiala furnizarii a 40000 de calareti moldoveni (efectivul clasic al oastei celei mari" din Moldova in secolele XV XVI !) 82, in schimbul cererii a 10000 de pedestra*i, cu aceste efective putri'1 fi sustinute atacurile oricaror o*ti turce*ti. Numai ea atit Ferdinand 1 cit §i Carol Quintul au refuzat, sub diferite pretexte, oferta de alianta, care insa n-a scapat atentiei Inaltei Porti, de unde ambasadorii lui Alexandru Cornea s-au intors Fara a obtine acceptarea noii donmii 83 De fapt, insu*i Suleiman Magnificul recuno*tea ca a hotarit redea tronul. Moldovei lui Petru Rare* in legatura cu atacul asupra raia- lelor otomane din sud-estul Moldovei, deci dupa mazilirea lui Stefan Lacusta, noul domn, Alexandru Cornea, nefiind nici macar luat in calcu- lele sultanului ". Acordarea efectiva a domniei (investirea) lui Rare* a avut loc, tot dupa marturia sultanului, in urma mortii lui Stefan Lams- a 85, deci spre sfir*itul lui decembrie 1540. Drept urmare, la 9 ianuarie 1541 Petru Rare* a pornit de la Adrianopol, unde se afla sultanul, spre Matra, la vadul Dunarii, raminind aicide la 23 pina dupa 28 ianuarie. Dupa care, la inceputul lui februarie 1541 a sosit la Braila, rinduinduli pufina oaste" 86 cu care venise de la Poarta, pentru a-1 infrunta pe Ale- xandru Cornea. Ping acum se *tia din relatarea lui Grigore Ureche cAlexandiu se afla in Cetatea Roman, unde a fost parasit de boieri, care au fugit in tabgra lui Petru Rare§, de la Braila 87, cu exceptia citorva dintre cei mai de seama care au rgmas la Roman, in frunte cu Mihu hatmanul".

88 Radu Constantinescu,op.cit.,p.107. 81 Victor Motogna,Relaguniledintre Moldova iArdeal In veacul al XV l-lea, Dej, 1928, p. 142, Anexa, raport din Hust cAtre Ferdinand I, la 4 februar'e 1541. Cf. siI. Minea, Despre Alexandra Cornea, p. 204, care dateazA nejustificat actul la 15 februarie 1541 I 82 Constantin Rezachevici, Dan CapAtinA,Campanialui.tefan cel Mai e din 1497 impotriva regelui loan Albert. Bdtdlia din Codrul Cosminului, In File din istoria mallard a poporului roman, III, Bucuresti, 1975, p. 48-49; Constantin Rezachevici, E feet ivele ostilor din Tara Romaneascd si Moldova In veacul al XV II-lea, inStudiii materiale de muzeografie siistorie militarA", 6/1973, p. 105, cf. si p. 96. 83 A. Veress, Documente,I,p. 21-22; Paul Giovio (la B. P. Hasdeu, In Arch'N a istoricA a RomAniei", II (1865), p. 41-42; cf. si Ilisloria sui temporis, p. 266). DupS N. Isthvanfi, Historia de rebus ungaricis, p. 222, Cornea a trimis la Ferdinand I pe Petru Ruheus pretorul orasului Sibiu", sauispravnicul Sibiului", cum 11 numeste Nicolae Costin, Letopiseiul Tdrii Moldovel, p. 418. Radii Constantinescu, loc. cit., confundd solia lui Ion diacul, trim' sA de *tefan LAcustA (Hurmuzaki, 111, p. 214, nr. CLXXI) cu cea a lui Alexandru, tr'rris de Alexandru Cornea (cf.si Constantin Rezachevici, in vol.Petra Rai es, p. 201, nota 178). 84 Hurmuzaki, Supliment,IP,p. 151-152, nr. LXXV. 85 Me Corfus, op.cit.,p. 35-36. 86 G. I. NAstase, Istoria moldoveneascd din Kronika polska a lui Bielski, p. 138. Efec- tivele oastei lui Rares, la Constantin Rezachevici, In vol. Petra Rares, p. 202. 87 Grigore Ureche, op. cit.,p. 161.

www.dacoromanica.ro 816 Constantin Rezachevici 14

Cronicaaul contemporan, Macarie, afirma, la rindul sau, ca foatamill- pimeahoierilor moldoveni, daed au prims de teste, s-au revarmt I ...] lasind in par«sire pe nenorocitul Cornea, 9iCa inaripalianajuns la Bra- ilai au prim it en bratele deschise pe domnul lor (Petru Rare* n.a.) giceizind la dinsul, primira iertare penbu indrazileala lor" ". Aceasta s-a petreeut dupil sosilea lui Rare* la Braila, deci dupil 28 iammie L541, desigur in prima saptilmina din felnuarie,i dommil reintors i-a imtat pe toti cei care i s-au alatmat pe teritmiul noii raiale a Brailei, Ia sud de hotarul moldovean". Dar Cornea a fost parkit *i de membrii ai gruparii sale, a Gane*- iilor *i Arbure*tilor, care de teama unei eventuale razbunilri a lui Bare* nu au trecut in tabara acestuia, ci s-au grabit Intie primii sa fuga in Polo- nia sau (ulterior) in Lituania, inch' inainte ca domnul restamat sa inire in Moldova. Intre ace*tia se numarau fiaiii Ganescu, Ieremia *i Vascan tirudele lor : Imemia humelnicul (jitnicerul)i Stefan Minjea pabaucul, unchi prin alianta, *i Patra*cu, fiul lui Bran vornicul de Araslui, cumna- tul lor, iar dintre Arbure*ti :Gliga, fiul lui Luca Arbore *i Ion Crasna*, nepotul de viir al celui dintiii fratele vistimului Crasna*, cel lamas la Roman, la care se adauga Toader Tautu, fecimul comisului Paira*cu. Tautu (care a ramas insa 'Ana la moarte alatmi de domn) ialtii mai putin insemnati 9°. Framintarea trebuie sa fi fost mare intre boierii din jmul lui Cornea, de vreme ce rude foarte apropiate (tata *i fiu in cazul celor doi Tautu) s-au despartit : putini Insotindu-1 pe domn pina la capat, alij raminind la Roman mi fugind la Braila sau in PoloniaiLituania. Referindu-se la cei din ultima categorie, Rare* Insu*i cerea regelui Poloniei, la 25 mai 1541, extradarea unor asemenea oameni de nimic", care cind an vazut p; au auzit Ca ne apropiem de Moldova, acest vrajmas al nostru pe nume Ganescul, deopotriva, cu soliisal', au prim Piga &dire stapinirile preasfinliei voastre maiestati" 91 Dincolo insa de §tirile tirzii sau vagi ale monicarilor amintiti, care se refera evident la ultimele zile ale lui Cornea (din prima jumatate a lui februarie 1541), cind acesta se afla in Cetatea Roman, de unde a coborit spre Galati pentrua-Iinfruta pe Rare*, ce s-a intimplat err Alexaudru Cornea in a doua jumatate a lunii ianuarie *i inceputul liii felnuarie 1541? Aici intervin informatiile cu totul noi cuprinse in cele douii documente inedite descoperite in Polonia. Din ele afrun ca iu mod cert, Ale- xandiu s-a aflat in Cetatea Neamtului, cel putin din yremea cind turcii eu Petru Rare*, erau la Silistra (23 dupa 28 ianuarie 1541), iar boieiii din jmul sau, an incercat sa ia legatma prin partizanii lor din Hotin cu starostele Camenitei,i a ramas la Neamt, unde siaroste (pirealab) era Daniel,un om de incredere al sau 92, pina dupà intrarea lui Rare* cu 88 Cmnicile sluno-mn-dne,p.87,102. 89 lieconstituirea acestor evenimente, cu mcntionarea izvoarelor, laConstantinReza- chevici, in vol.Petri, Bares,p. 201-203. Cf. si Stefan S. Gorovei, inklem,p. 178. Bath' Constantinescu, boc. cit., afirmil gresitc5 Petru flares, pleea la 11-12 februarie 1511 imp.- triva lui Alexandru, iar nu a sultanului (sic)..."; de altfel, icelelalte eiteva rinduriplea lasfirsilulcapitoluluicontinerori. GresitilesteSiafirmatia nejustificatiia luiT. Minea, op. cif.,p. 200, dupil care Bares: la6 ianuarie era la Silistra, de uncle a lrecut la Betiila". u° Constantin Rezachevici, In vol.Petru Bares,p.213-214. 21Ibidem,p. 232; idern,Pelru I?are$ infre snllansilumea cre4inii(II),p. 688, HO. 89Ilurmuzaki, Supliment,flr,p. 146, 148,nr. LXXII. Numele liii Daniel pirdilabul de Neamt nu aparela N. Sloicescu,I.isla marilor dreffinori moldopeni(see. XIV XVII), In Anuarul Instilulului de Istoric iArheologie A. D. Xenopol",Iasi, VIII (1071), p. 410.

www.dacoromanica.ro 15 Alexandru Vodd Cornea. 817 turcii in Moldova, la inceputul lui februarie 1541. Aceasta scurta perioada din donmia lui Alexandiu Cornea dinaintea deplasarii la Roman a ramas asadar. necunoscuta sau neamintita de Ureche si Macarie. Din cetatea Neamtului, Alexandru Cornea adreseaza o scrisoare in limba polona lui Gh. Jazlowiecki, staiostele de Camenita, cu cereri de ajutor impotliva lui Petiu Rares si a turcilor care il sustineau. Gest firesc, de vreme ce Jazlowiecki era nu numai un vechi inamic personal al lui Eares, ci si principalul dregator regal din Podolia insarcinat cu su- pravegher ea relatiilor polono-moldovene. Scrisoarea mi Alexandiu Cornea, ele altfel, cam aminteam, singurul act cunoscut acum de la acest domn al iloldovei, trebuie datata dupa trecerea de catre Petiu Rares cu trupe turcesti, a hotarului moldovean, intre Brgila si Galati, actiune pomenita in document, adica dupa 28 ianuarie (cind Hares a sosit la Braila) si inainte de 9 sau 16 februarie 1541 (cind (1ornea a fost executat), foarte probabil la inceputul lui februarie 1541. Ea s-a pastrat in doua manuscrise polone : in cel initial din Acta Tomiciana, colationat in epoch' pe baza originalului (purtind caatare mentiunea lecta"), dupa care o reproducem in paginile de fata93, F,;i intr-un altul din Biblioteca Universitatii Jegiellone din Cracovia, necola- tionat si continind uncle erori 94. Misiva lui Cornea este o adevarata pagina de cronica. De pe pozitia adversit lui Petiu Rares, rivalul acestuia Ii acuza inaintea dregatorului polon, ca in timpul primei domnii : milt ran a facut in toate partile ssi s-a certat en toate Jàrile crestine, pind ce i-a adus pe turd asupra sa si asupra Jdrii sale,i s-a intimplat asa dupei CUM milostivirea voastrd she apoi ce a pent en aceastd Maki lard, cum a dus-o de ripd". Conceptia lui Alexandiu Cornea era identica cu cea a boierilor din giuparea care il ridicase la domnie, 0 care in scrisoarea adresata regelui Poloniei, in ultima decada a lui decembrie 1540. afirmasera despre Bares ca inainte de 1538 : cu niciunul din domnii ce sint in jurul acestei tali a noastre crestine, n-a viut sil ramiie in pace, ci ar fi purtat razboi intr-una[.. .] Ci maria ta insái tie cite rele a adus siesi si tarii noastre crestine ii cit r5u a facut tarii pun obiceiul lui cel rau.i Dumnezeu stie cum se va ispravi. El a fost pricina, Petru voievod, de au venit turcii asupra lui si alard, si el a fost gonit din tara..." 95. La fel il vor acuza boieuii munteni pc Miliai Viteazul in 1599, pornind de la o motivatie asemanatoare96, care tinea evident de mentalitatea boierimii române din secolul al XVI-lea, in rapert cu tarile crestine, Impeuiul otomani linistea" ei interna. Scrisoarea lui Cornea catre starostele Camenitei II acuza pe Rare, Yadit denigrator,cit a vindut lara turcilor", aceasta fiind aratata in 1. Mille hotaie, dinainte de expeditia lui Suleiman Magnificul din 1538, de la Dunare pina la Nistrui Hotin. Referirea priveste desigur tratativele purtate de Petru Bare§ la Constantinopol, pentru redobindirea donmiei,

'3 Bibliolcka Narodowa, Yarovia, Teki Górskiego, t. 22, 2651, k. 4 1. Anexa I. '4 Bibliolcka Jagiclloliska w Krakowic, r. 6560, a. 812-813. Ark. SI. Bueurqli, Micro- fame Polnnia,r.74 2, C.691. 95 lthrilluzaki,Suplimcnl111, p. 139-111,nr. LXX; N. Iorga,Serisori dc Serisori de donmi, p. 25. " Conslanlin Hezachevici, in N ol. Pdru Buro, p. 209.

www.dacoromanica.ro 818 Constantin Rezachevici 16 din cursul anului 1540, care, in realitate, stim acum, c departe de a vin- de" Moldova, au urmarit, dimpotrivg, restituirea vechilor hotare ale acesteia, chiar cele dinainte de 1484, pe cale diplomatic697, spre deosebire de Alexandru Corneai gruparea boiereasca, a GAnestilori Arbures- tilor, care urmarisera, initial, in fond, inf6ptuirea aceluiasi obiectiv, ins'a cum am vazut, pe calemilitarL Dupa, ce arath ca, oastea turceasc6 (care il insotea pe Rares) a intrat in Moldova ai a mers peste tam noastrd de pared ar fi vrut 8-0 calce in picioarei s-o batd cu rdzboi 0 8-0 ruineze pind la capdt", ceea ce era o exagerare, cu scopul de a provoca teama starostelui Camenitei, de vreme ce Petru Rares cu ajutoarele sale turcesti abia trecuse hotaral raia- lei Brilei, asezindu-se tabara in Moldova pe malul Siretului sau al Dung- rii, la sud de Galati 98, Alexandru Cornea ii solicitajutotul. Ajutor direct, dari pe 1Ingceilalti starosti poloni de la hotar, care la rindul Mr sari acorde sprijin, ca sd putem apcira aceastd biatd lard de pcigindtate"(!) Cam in aceeasi vreme, Ieremia vamesuli Draghici Turcul, ambii din cetatea Hotinului se adreseaz'a aceluiasi staroste de Camenita, Gheor- ghe Jazlowiecki, in numele boierilor din gruparea lui Alexandra Cornea. Trimisul Mr, Draghici portarul, fusese la Neamt, la Alexandiu, iar boierii acestuia i-au poruncit prin el lui Andreica Septelici, pirealabul de Hotin, s-i scrie lui Jazlowieckii altor dreggtori poloni pentru ajutor. Cum insà Septelici lipsea de la Hotin, porunca au indeplinit-o cei doi boieri hotineni. Ei anuntau vegi foarte rele, cc vin turcii cu Petru Voievod,i vor ed-1puma- domn in lara noastrd". Turcii erau la Silistra, asteptindunit-- tileotomane trimise in Transilvania impotriva voievodului Stefan Mai lat. Boierii lui Alexandru Cornea declarau cnu-1 doresc pe Petru Rares, care, chipurile, ar fi fagaduit turcilor sd le dea Ittra dintre Pruti Nis- tru, de la Hotin pind la Cetatea Alba", precumi cetatea Camenitei. Ei afirmau c, tin cu Alexandru voievodi vor sa, se batsa cu turcii pe viatI sipe moarte ! Cereau insg, in caz de infringere, sa, se poat'a refugia la Ca- menita, precumi ajutor in oameni, ins'a numai atunci cind se va dez- lantui lupta. La intoarcerea in cetatea Hotinului pircalabul Septelici urma sa, scrie mai pe larg starostelui Camenitei. Scrisoarea lui Ieremia vamesul i Dfa'ghici Turcul, cuprinsI in exem- plarul original al Actei Tomiciana 99, alaturi de cea a lui Alexandru Cor- nea, colationat'a (cu mentiunea lecta"), spre deosebire de copia aflatl la Biblioteca Universitatii Jagiellone din Cracovia, care are o omisiune de numeirepetitii in text1N, mentioneazar evenimente din a doua jum'atate a lui ianuarie 1541, cind turcii cu Rares erau la Silistra, nu aminteste de intrarea acestuia din urm6 in Moldova, si Dici de faptul ca, Alexandra Cornea scrisese din Cetatea Neamtului el insusi lui Gh. Jaz- lowiecki. Tinind Ins`a seama de timpul necesar circulatiei stirilor intre Silistrai Hotin, eventual prin Cetatea Neamtului, este foarte probabil ea' scrisoarea celor doi boieri dateaz'a din primele zile ale lui februarie 1541, cai cea a lui Cornea, putind fi, Ins, in fapt, anterioara, acesteia. " Idem, Petru Pares intre sultan si lumea creftirui(I), p. 428-430, 433-434; (II), p. 696-698; idem, In vol. Petru Rare$, p. 231, 234. 98 Grigore Ureche,loc.cit. 99 Biblioteka Narodowa, Varsovia, Teki Gorskiego, t. 22, 2655, k. 45 (Anexa II). loo Biblioteka Jagiellonska w Krakowie,r,6560,s.810-811, Ark. St. Bucuresti, Microfilme Polonia, r. 74/2,C. 690.

www.dacoromanica.ro 17 Alexandru Vodd Cornea 819

Orieum, evenimentele s-au precipitati dregatorii poloni de la hotar n-ar fi avut timp 81 intervina. In continuare, foarte probabil, asa cum afirm/ Grigore Ureche, Alexandru Cornea s-a deplasat la inceputul lui februarie 1541 la cetatea Romanului (Cetatea Noug), deoarece aici era intr-adevar locul traditional de concentrare a ostilor moldovene. Tot de aici fugiseri boierii, care, cum aminteam, s-au inchinat mi Petru Rams In tabara de la Braila. Astfel ca la Roman auramas, pe ling/ starostele(pircalabul) Teodor, om de incredere al lui Cornea 1°1,dintre sfetnicii sai mai insemnati Mihu hatmanul", Gavril Trotusan logofAtul, Orasnas vistierniculi Cozma logorat al doilea, prea compromisi fat/ de Petru Rams, Inca din vremea evenimentelor din toamna lui 1538, care vor fi arestati de RaresinCetatea cea Nouci cu turnuri puternice" 102, spre, sau dupg, mijlocul lui februarie 1541. Acestia nu 1-au insotit, asadar, pe Alexandra Cornea, care cu oastea adunata la Roman, totusi conside- rabila 15000 20000 de oamenil°3 , s-a indreptat spre Galati pen-, tru a-I infrunta pe Rares. Numai c5, linga, Galati, inaintea bataliei, Alexandra Cornea a fost tradati Orbit de aproape toti boierii care il mai insoteau, impreuna cu trupele pe care le conduceau, in frimte cu Efrem Huru, marele vornic al phi de Jos, comandant al oastei sale, care au trecut de partea mi Rares194. Fireste, nu s-a mai dat nici o batalie.Cornea a fost prins sipredat de ai si lui Petru Rams ; Paul Giovioi alte relatari ulterioare, crezind chiar cboierii conjurati" 1-ar fi macelarit, trimitindu4 doar capul lui Rares, spre a dobindi iertarea acestuia pentru tradarea fat/ de el din 1538 1°5. Chiari insemnarea de epoca, de la sfirsitul scrisorii lui Ieremia vamesuli Draghici Turcul catre Gh. Jazlowiecki, cuprinsta, in Acta Tomiciana, afirma ca a fost omorit pulin dupd, aceea de supufii, sái moldoveni" 106. Contemporanul Macariemarturiseste ins/ limpede Cornea a fost prins de uniii trimis lui Petru voievod"1", versiunea lui Grigore Ureche (parasit de ai sal a cazut in miinile lui Petru Bares) 109 Incercind parca satenueze josnicia tradarii. Oricum judecata iexecutarea lui Alexandra Cornea a urmat in graba, Rares nesocotind, se pare, chiar porunca sultanului de a-I trimite la Constantinopoll°9. Evenimentul a avut loc la Galati sau in vecinatate, intr-o zi de miercuri din primele trei saptamini ale lunii feburarie 1541,

101 Hurmuzaki, Supliment, II1, p. 146, 143, nr. LXXII. Nici Teodor nu apare tare plrcAlabii de Roman, la N. Stoicescu, Lista marilor dregalori moldoveni,p. 413. Desi nu erau dregátori de granitA, ci desigur, In virlutea legAturilor de credinla fatá de AleNandru Cornea, doar piralabul de Neamt, Daniel, si cel de Roman, Teodor, au fost m1mii, in chip neobis- nuit, drept consilicri" din partea domnului, la adunarea pentru judecarca litigiilor de hotar moldo-polone, convocata conform tratatului Incheiat cu regele Poloniei (Hurmuzaki, loc. cit.) 10° Cronicile slavo-romilne, p.87,102. Constantin Rezachevici, In vol,Petra Rares, p. 203. 100 A. Veress, Documente,I,p. 23; Hurmuzaki, SuplimentP,p. 3, nr.VI. 104Constantin Rezachevici, In vol. Petru Pares, p. 202, nota 189, 210. 105Paul Giovio, Ilistoria sui imports, Paris, 1558, p.266. Izvoare ulterioare, la Constan- tin Rezachevici,in vol.Pelru Rare$,p. 203,nota 195; cf. si Nicolae Costin,Letopiselul Tärit Moldovei, p. 420. 1°6 AnexaII. 1"Cronicile mane, loc. cit. 10° Grigore breche, op. cit.,p. 162. log Cronica moldo-polond, In Cronicile stavo-romttne, p. 174, 165.

www.dacoromanica.ro 8 29 Constantin Rezachevici pe 9 Fsau 16 a lunii11°.Maitmi moldaveM din Suceava i-au comunicat apoi lui Sieniawski, castelanul de Be lz, c: Alexandra care ftOese ales ecoievod a rugat sd fie insemnat la vas, dat sclitdre pe viald intrLo manAstire printre edlyydri, luind pe Dontatul Dumnezeu rugdtori martor edeett inoumi va ant rrut sd flu domn, ci sinyur Mikis nt-a indemnat ea Ulric Ia aceastaa.Petru voierod a spus care el; « SA fie ai5kt pe sfle- Lviarelaiacare te-a indemnat la aceastat i l-a dat in seama caldalui"10, cat e 1ra taiat eapul pe loc. Nu se gtie uncle i-an fost iumoimintate fama- sitele,i niei nu i se eilllose wmagi, tinand domn parind a nu fi foSt niei macal; easatorit. Decapitarea executie rezeivatil in evul mediu in gencial persoanelor de rang /12 e inctiodovada cä Alexandiu Coinea facea paete din familia donmeabca, a Bogclanegtilor, aitfel, pentiu indiazneula de a se fi ridicat domn i s-ar fi aplicat, eventual dupa toitura, in orice eaz 6 pedeapsa infamanta, precum tragetea In ,eapa na. Cornea a cerut agadar, cu deplina indreptalire, sa fie insemnat la nag ti trimis la manastire, pedeapsa cea mai Wilda care se impunea in -Wile romane pretendeMilor din glirpea doinneasca 114. Paresuu-icontesta acest diept y dat itici mi 1-1 acorda, prefelind pedeapsa maxima, ceea ce ge ineadia in normele mora-, le ale vremii. In fond, execularea nepotului pretendent de eatre rini- ehuul ta.0 dMspre lath, era considelata in evul mediu o fifeasca, pe deplin justificata in mentalitatea epocii, in lupta pentu (Minnie din. simd aeeleiasi familii, gi nicidecum o erima ioliticCt, aga cum am VilZ1.11., in eazul uciderii lui Stefan Lacusta, ca era socotitlegieidul".Cel putin oasIle1 uprafuiala in litnile romane extracalFatice Fe practica la vedere dupa o judecatil publieii, oricit de sumara, In yreme ce in Occident, in Anglia sau in Italia mai cu seama, ca imbraea de cele mai multe oii lo ma asasinatului.

no Grigore l'reebe,/or.cit.;Macar'e,InCronicile sliwo-ranuinc,p. 87, 102.St. ST Gorovel, &iroc1iiiArburc;(ii,p. 167, consideatS pina la 21 rebrnarie, eind (Peiru Bann) alunge la Suceava, slut donfi Zile de m'ercuri: 2 5i 9 februarie", ()Wind PrI01'0 6xecifittrea lui Alexandra Cornea Ia 9 februarie 1541 (si In vol.Petra Rare,pi 178; Stefan S. Gorosei, Peru Bare.y, Bucuresli, 1982, p. 185). In realitate, a mai existal simieictu i 16 fehruivie1511, care poate ft hien' in calcul (Constantin llezacheNici, in vol. PetruPalmp. 201). Mirinatia hot I. Milieu,Despee Alcxandru Cornea,p. 201, cS Petri] Bares a intrat iiila5i la1 9februa- tie 1541) 5i lot la aceeasidatain Suceava (p. 202), este o inathertent5. 11.1 Alexander, klory byl obran voyevoda, prosszil aby Inn I*1 noss ursznacz dal, a ziNo pusezycz w ina1ias0r, Inyedzi kalohory, ebezacz Jiin(sic n. N. lorga; Pan n.a.) llosa pcoszycz i povyadayar/., 7em :Na nye ehezyal byez liospodarem,edno iuiC 51I1111 k themv gwalthera prziN yodl.Povyedzial my Py Vayvoda; Nyechay tho na thegodusshi bandzie klo czie paziv) odlIcthem', y dalfn zathem sciyacz" (N. lerga, Studii(slat Ice @min(1 Untie(riGeldlil Ally,p. 319, nr. VII). Traduceri libere, inlerprelatiNe, laN. lorga,o.p.dro p. 348349, si *tcfanS. Gorovei, in vol. Petra Pores,p. 178; Went, Musaanii, p. 90. 112Este ciudat CSPaul-Henri Stahl ignorS aces!, aspect in a saIlistoirc de la decapi- tation,Paris,1 086. 113 Astfel, Stelan Hilzvan, tigan de main,a lost tras In(eapN, iar nu deca1i1alde leremiaMONjOt,la 1 1 decembrie 1595,dupil infringerea stiferilS hugS Suceava (HieCorfus, MihaiVi(eccalsipalanit, Bucuresti, 1037,p. 218, 222), pcntru indrilzheala de a seridica domn al Moldovei faril a fi os donmesc". 114 Nicolae P5lra.cti, fiul lui Mihai Vitcazul, a lost. creslar la nas (se (Iespicau nArife) In 1008 decritre Badu Serban, ceea ce nu 1-a impiedicatmai lirzittta(-ideviral ginereacesluia din urma, alunci cind ambii se aflau in exit. Iar fiul lui Hadu erbufl, Constantin Serban, poreclit C1rnul", lomat nindcu fusese Inseninat" la nab de careMitzi Basarab, a ocupal dregiftorii In vreniea acebluia, ii-a urinal la tron.

www.dacoromanica.ro 40 Alexandru Vodd Comen B94

0 dat5, 'eu Alexandimi Cornea 'a fbst execUtat,ki PettrOcoeaFile- st .iineaae (tiv8i1" 115 ; siwurul boier care i-a rilmas credinciospituitla gapAtthud asadar Patrascu riutu, fiul ultimului ,Mare logonit al .hd Skfan eel Mare, Joan Tautu,i ginere' al lui :Maw hatmanullA6..1-Mpit care? Petiu liare a poi;nit'swe Biilad, uhde Efrein ilmu, VoinieldäriI de Jos, i-a Matt mare ovaltrieivste", trecind apoipblalloman;, uncle a .arestat pe Milru batinanulvi ceilaltbtrei boieri arnintiti. Mai, sus; pentin a ihtia in cele din mmit in Suceava, la 22 februarie 1541, relu1n- d1Et0 (.1orintia dupa o plibegie pliiide incerchi, care a durat aproape

doi :adsi.junditate 117 . .

. :Cercmonia 4mt miPetra.-voieeml pesle toaki t«ra Moldoren ht. munele sultanului,de calm comisulHusein iol.ti,uufteni impilratel;tif a avut loc in cetatea donmeascii, a Sucevei la 10 martie 15411.18.i.1)upii care, in prezenta acelorasi reprezentanti ai suliamilui, a doua zi, vineri 11 maitic, a avut loc executia, care urma unor grele nrunei" (torturi) a acelor patiu boieri do seamiti : Alibu nhatmanul", Gavril TroinF;an logofatul,Crasnk vistiemiculi Cozma logofilt al doilea, acei lei seilbaleei ilupiineruntafi", cum ii numea I.Treche 119, la care incruniali" insemna in limba yeebe plin de singe", referire la uciderea de ciltre ei a lui Ste- fan Iiicustit De altfel, Petiu Tares, a`-a-Vutmairea-kbiUtate, pu care anf subliniat,oi cu alt prilej, de a 'execnta cu aprobarea SultanUlui si in preKento,iiimi0lor acestuia.to.cmai pe acele 61,petenii ale boierilor trila- toti,145 ;de el, care in-1538 trecuseril d partea turcilor,-filcindu-1sii.piar- a;domnia,-s-ub pretextut,pedepsirii-asasinilor lui- Stefan licieuNtu, eel mimit atunci de sultan, diruia i-a trimis; tie aitfel,i capetele lor-120. Cei executatt an fost inlocuiti de Earmiu-sfatul domuesctj fotti dregiltori ai mi St,efan Diens-CA, §i Alexandru, Cornea, t1ecut de partea sap zooment. eFire0e, an fost inlaurati din sfatul celei de-a doua domnii a lui Petru liares pircalabii de credintil ai lukCornearDaniel si.Tendor,.din-cetatea,Neamtului,,,respectiv Roman. Cit despreArca la- bolOs, in,Andreica.Septelici care, dupii, emuamvazut din -scriseareat boierilordince-talecatreGb. jaztowiecki; a lipsit toemai eind. Alexan- dm Cornea avea mai mare nevoie de el peiniu obtinerea ajutoarelor dhi. Polonia,.de0 nu-I %yea la inirnS,, Eares:s-a multumitsarila stiirostia' Hotinulni, punind Ii loc pe Nicoaril Hira cilmilrwl, care il insotise in pribegie in Turcia121A Septelici va fi totusi executat, impreuniti Ci un anti- me.Avram Itothnpan (lIotumpan), in ianparie 1543, la eurtea donmeaseit din Tir1àu, dupi iutoarcelea lui Petiu Eares din campanianTransilvon nia, in legilturiti insA, foarte probabil(!) cu greeli sitivirsite Iii yremea acesteia 122. In 1991 s-au Unpliidt 450 de ani de la moartea tragicitalid' A1U- xandiu Cornea, prilej sremarcilm cS, rivalitatea sa dramaticil in shrub 115 Grigure Ureche,op.cit.,p.1.62. II& :it.S. Goravei; G7ne1ii $i Arbace4ii, p. 153, Cf. ii Constantin liczacheVici,hi Vol. Petra 1?are,p. 209, nota 27. 117 Conslanlin liezachevici, invol.Pet/ u Ram, p. 203, si ,nota 202. 11t4lift Corfus,Doc:mimic priviloarclaisloriaRointinicicalesc din arliivelc polunc. &cola! al XV flea, p. :36-37. 119 Grigore Ureche, /or.cll. 1.2o Conshinfin liezachevici,in ol.Pclru Raren p. 208-21 9. 121 N. 1orga,; op. cil.,p. 319, N. Sieniawski, la 7143 marlie 1541, 4ext,.polon. 122 Conslanlin Hezachnici, in vol.Petra Bure., p. 210-211, 214.

www.dacoromanica.ro 822 Constantin Rezachevici 20 aceleia4;4 familii cu varal salt, Stefan Lacusta,i cu unchiul sàu, Petru Ram, nu a fost, cum s-a parut, doar un episod in lupta pentru domnia Moldovei spre mijlocul veacului al XVI-lea. Cel putin Cornea §i Raretf an veuit la, domnie in 1540 1541 cu scopul màrturisit de a reintregi hotarele Moldovei in formele dinainte de 1538 (1484). Ambii au hlujit aceast6 idee ping, la moarte, numai c5, fiecare in felul su. Cel dintii cu armele, f5,r5, nici o §ans5, reala de reu§ita in confruntarea cu Imperiul otoman, ajuns tocmai atunci la apogeul puterii sale, cel de-al doilea pe cale diplomaticg, mai pragmatia, izbutind ins5, BA redobindeasdi in acest fel, in cele din urm5., teritoriile rApite de sultan in 1538, cu exceptia Tighinei. Oricum, scurta domnie mai putin de doul luni a lui Alexaudru voda, Cornea se inscrie, eel putin simbolic, in cartea rezistentei romkne.,ti antiotomane.

AN E XA

1541 . Cetatea Neamtului. ALEX ANDRU CORNEA CATRE GHEORGHE JAZLOWIECKI. I/ anunfa cPetru Rare?, care in trecut s-a certat cuMrileet-Wine piprin actiunile sale i-a adus pe turci asupra Moldovei, rainind-o (in 1538), a intrat in lard cu oaste turceascii, astfel ineft cere ajutorul sdu pi al altor starogi poloni. De adventu Woyewoda Petri ad Valachia cum Turcis 128. Petit auxilia contra Petrum. Alexander Woiewoda Valachorum Georgio Jaziowiecki Capitaneo Camenicensis124. Aliexander Voiewoda, sin Bohdana Wogewodi, wnuk starego Sthe- phana Vokewodi, Boza miloscia pan Ziemie Moldawskj, pishemvi elmoz- nemu panu a panu Giurye125 Jaslowieczkiemu z Buczaca Starosezie Kamienieczkiemu I Czerlienohorodzkiemu prziaczielu nasshemu dobre- mu[y mieziiaszu bliszniemu]126.Daiem znac washei milosci, iss gdi biel Piothr woiewoda panem Ziemie Moldawskei wieliebilzlegopodzielal na wszithkistron iwadzielthezewshithkimyziemiamiClues- cianskem, poti poki bil nie prziwiodl Thurkow na sie127i na swa ziemie, y przidalomu sie tak iako wassa miloscz wiecie pothim czo vezinil nad thit biednEt ziemitt, iako ia ponedziel. Pothim przedal ziemie Thurkom, i iesscze iei ma wieczi nisli then Sthephan Woiewoda, poczawsschi od samego Dunaia aliesi do samego Dniesthra i Choczinia.

hia Deasupra scris de altA rninui decR de cea a copistului, ulterior sters. referirea hind eronatA; Petrus Woicwoda Valachorum Georgio Jaslowieczki Capitaneo Camenicensis". 124 PinA aici scris de altA minA, ca rezumat al documentului. an Sees IniIialYuriu",ulterior corectat pc margine InGiur e" ((n legAturei cu romftnescul Giurgiu" = Gheorghe). 126 lar text taiat cu o linie: y mieziiaszu bliszniemu". De remarcat cuvintul romAnesc meglas" (!) 127 Urmeaa propozitia: tak iako wasscha mlosez wiec4ie", stears4 cu o julie, fiind plasatA In rIndul urnultor.

www.dacoromanica.ro ,fiiltrr.,..'*;4-,:j4ear.f...x.. 5 ,

t* !Ili

) rt. A...tAyira.si.. 147-7 ,"'NIX/74409a 44,0tve,91,.'`'NrAir ke0Z 40tw; of<. 474 1 #411-torAcr lonet.r4, ;ft, h4v44, 'wont, fZ.yg A-1/14141Art 4 trofre' . wv41. ,;741;.,4-1;ct 411 /14 If.sye ICi4;1V141p= cuf 1y1fmo14em0panos A p,/, . s,v)'/fr,y14 t 1.< zp11V,3,eiC t4r.fJ *-C ki c,r1 $ ,:J3 ,:slf $1,ittj.44341/14,4naff Fennkiitycpot4j4.443;14q.444, iseamm,>Ake",ysteasjwafft 14$1.; t'wol:enver 4 porn err* .-zietrfre;Is k;r7tesspa.43.141 e+4'trPithk? /irony,ike4d7,441 j4d3,t*-...... ,15.$$t'.$ 1 1-ps," rr,-5 tri?'&c.14,44,111/1,q'1,7in's, yOb pok4bit rflq.rliwi-adt, :;<:,,sq;.,,A,` ,tAA:"N444,44-01- 444e4?-4-444141j43--s,r;e344 ; OVA744*14ey rj* tiaeonsafie sa $.44 H.'.<411,'-it 70745,1.- ribityt 45..+monel1,Td 014 ew,itt4.1penli.A14.1coits pp! priedal mi.:. rbwitehoni r4411,1e 4irn-4 ws.ccp apifliftien Wziciv444 poi-34 wirchf;04[4"$4 cSe. X41" <; S'.K41$47.dcomes,: Ihr*Ift4r46:rviPOttetipe;hf,rr pai.p;,14,4.7;...offiko Ilavvegjkiei014,wad 3,Tnizt 0/4114$ t44004 imtCil pa44pt.343 j,31v4;45 3 1tejt 44$40,034.7ryfo kryriff;.1;e1 #rilJ;n abjcp4. Aria- 4014. er..sec)'4'1"11-:"' 4 1.'7CA r0.17 41k );datid,ii-n;(4.4) ft-At-41717 atn' 4tti $4 4 pan ivo>z,Irs.--; 4: Inova714 11* ciat2 panne, */.1,1 P,logft-'1"0-0,114-3t4c1.,-($1*14. jicrtnig, othpc,14frfilinvir ("MO 14,4tidli )104,01 P "3 ":3 proi.teJkhowH.lcIisikpf4Ws.cb tovelf 3,31i W.. es 7r44441/1 41-4;titt: 4),..titypc na.,01 walla mf1414.; cr,-5;5 3,441:3 tete notrichha D.-trr1,jw nA. ..11,441. L

, Fig. 1. Scrisoarea lui Alexandru Cornea din Cetatea Neamt cAtre Gh. Jaz- lowiecki, starostele Camenitei, de la inceputul lui februarie 1541, singurul act cunoscut piná acum emis de acest domn al Moldovei (din Acta Tomiciana varianta ori ginald).

www.dacoromanica.ro , - -4.0#44, 6:,1)414,r40 Ptustae41,, 1,4'44 Cks,1, /120""1

>41--'s TT.',4-;

4'Fi41,..i vij t`,4 , 3C,1,--t't,',,:t14.44-0,;±4.? scy..!e44Arri-paa4.4...0-P ??,2t,,W.443-40941-14:?';`-f!,.-:!:- ..:417.,i,..: --..kge,,..tatter_fre..,2.tr.saYimipr... '- '''' loifitt*Ito,P4:450-.4400.1"Yr ,-st3.564:-.A-40---44614-,14,7+7,,Ics'o't 'y' y+';-41;",ev,41"./reia Dfj, .;),-.:.tm.,,.24 41:r;4 i>z:IzG.r,, ..',

... ,t1(,CS4,.... '.-1 1-'0.;',",-,.., 1 n ,t4 A44eti.WM14j>41-4,4,,,,t)_4;:.1..,,,.,t,,e.y., ,.., t,t, ;..

X11eO..43',:f-0.44k; lowthstr. .41144 wirde pot;',..,:e pdiejkireAval. ,.5.-.,.., 10 rio.4,-1-p;.;,,,,r ,. dal 1,,,,,,,J ,,,,,,,o,i ,,,y,,,,,. sitchi. ',own waiftim 1 .4.1:48V11.e'Zei..4449444.G" 4 Z4i'lit't., 4 .i 4t`, -iltifrt. ,...;4,- ii,t.y,,-?,,, ,,,-,,,,, to *14 ty$1.:tt kag'2.1 ii..i...4,4 -p$.44-4, i 44:-1,-.1,...J.,,,,,:jz dpl,rc ,,,v$1,,,, f4:<, .,,i,:-.",:t

4- ? V OS Si,,,,,qtg14/.../,4V,f,414,. i .4tC39,.-g,:= ,f4VA..0 ,p-4:44 , w.f.kg ) ,V.i.y.,...k,t;:;,...tp,,,v.,p4pp....4,tr.fwepoitoks ts-virs hvierviveWMakytm )1 1 ,,,,t,,,rj,'-a,;.,-z.i.,, ..- Ai 7 1.4i* '''' , .1. -,4"' JO 3*. VC-3,,, It jul:icqrAl t ,:gfii,$01-44,,.,t {::. 3'..3,7t,Ifi. <3.11': ,inf -..,,:,« :.,4 :- A Asch 1-,14...trkoro,- .4.t a.t.Of i4tool;4r; fr"*.vfki.4a Zie.s: ;,',./A -,:01slei7.1..,,,4 t+1,,.. > r'044. 04;41,1 s'Vv:-.4, til k'fi il.t'J..e`ch.. is, 3ir .5, - r wyjt **oifkiv.N* .a.: 'miff 31:cosit, 4 pamovit444,34*Alio rem krtotovitlepstriff$4,4 7,41.,,,;1 , ; .-c,.j Ft: {.4,,,..,/,.,),..14 4 ft:e t i:;/144, rro,14. olti.ci ktit,'Sfti,..

'1*.:.'.'.,. 3,,g714,4,;,,4.Z.4...,r,i4 y..,:.,-4,fr4: 1-,..-:1/terksiag c cit" popq,' etw, 44,,Is: . ,E.:0.l4ir-r,"4 1-44$4.,-E_,,,,... . i").4r .fomitooto s,.,Moe .40441. .1.... .",, 4 ,,,,JT ,-;/"., n., ,,i)',... h ; >0 ;."li',3). ,t.,;....at,' 41.1 T.. , 1....1 ,' t CP,: t.- (- '. t.-.- ' ,, ..., ' 4,".,,l' ,:f'? ,7"'" '. ',. .- ' . .4. i,.. et...3. 44 {.0 ;_ii, pi I y ;-i. 7 .,3 jt:-.:;:i,...-;,d,Ikeriy se4,irsimiftsiy &rsific rffect0Z3..ttr _,,,...IT! I i ej,.! f,',1,y 4.'-1,k,r4',.,, paikcja,_Pan" 4.04; s. ) 4. C.40/4.41;A.C/*S , ) \k >41. %,4 0444 Ler gra 1":1-, `17

11,14 01.

11111111MilintemiwommievaissreowsimarillIstemansigs

Fig. 2. Scrisoarea lui Ieremia vamesul si DrAghici Turcul din Cetatea Hotin, din primele zile ale lui februarie 1511, cAtre Gh. Jazlow iecki, In numele gruparii boieresti,care sprijinea pe Alexandru Cornea (din varianta originalà a Actet Tomiciana). www.dacoromanica.ro 21 Alexandru Vodd Cornea 823 Pothim prziiechalo woiszko Thureczkie i szlo nad ziemia nascha iakobi ia mieli podeptacz -:, zwoiowacz i rozrusziez do koncza. Przeto my waschiei milosezi prosim abisezie nam dali pomocz. Abissezie thess poslaly y- do tich ginsich starosth, abi oni tak iako gich pan bog nauczil, abi oni nam thess dali pomocz, iakobich my mogli obro- nicz the biedna ziemiv oth pogansthwa. 0 tho wasschi milosc# prosiem, iako prziiaczieliow nasieh laskawich, abisezie tho vezinilY iako was pan bog nauczi. A prosiem abisezie nam wassa miloscz dali znacz czo narich- liei. Dan na Zamku Niemieczu. 128 Biblioteka Narodowa, Varsovia, Teki Górskiego, t. 22, 2654, k. 44. Despre sosirea voievodului Petru in Moldova cu turcii. Cere ajutoare impotriva lui Petri]. Alexandru voievodul moldovenilorcatre Gheorghe Jaziowiecki cgpitan de Camenita. Alexandru voievod, fiul lui Bogdan voievod, nepotul Mtrinului Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu donm al prii Moldovei, scriem puternicului domn Gheorghe Jaziowiecki de Buczacz, staroste de Came- nita si. de CzerwonogrOd, prietenului nostru bun Di megiesului apropiat]. Dam de stire milostivirii voastre, Ca atunci cind Petru voievod 129 a fost domn al Orli Moldovei mult ran a facut in toate 'Artie si s-a certat cu toate -Wile crestine, ping ce i-a adus pe turci asupra sa si asupra tarii sale 13°,si. s-a intimplat asa dupg cum milostivirea voastra stie apoi ce a faeut cu aceastg biatg, targ, cum a dus-o de ripg. Apoi a vindut Vara turcior, si inca a avut din ea mai mult decit aeest Stefan voievod 131, incepind de la Dungre si ping la Nistru si Hotin. Apoi a venit oastea turceasca si a mers peste tara noastrg de pared, ar fi vrut s-o calce in picioare si s-o batg cu rgzboi si. s-o rumeze ping la capgt 132 De aceea noi vä ruggm pe miostivirile voastre sg, ne dati ajutor. Sg trimiteti de asemenea si la alti starosti, ea ei astfel dupg cum ii va invata Dumnezeu, ei la fel sá ne dea ajutor, ca noi sg putem apgra aceas- fa biatg targ de pggingtate. Vg, ruggm pe miostivirile voastre, ca pe prietenii nostri binevoitori, sg, faceti aceasta cum vg va invata domnul Dumnezeu. Si vg ruggm ca milostivirile voastre sg ne dati eit mai grabnic de stire. S-a dat in Cetatea Neamtului. II 1541 . Hotin. IEREMIA VAMESUL HOTINULUI SI DRAGHICI TURCUL CATRE GHEORGRE JAZLOWIECKI. .7l ingiinleazii despre sosirea turcilor cu Petru Bargla Silistra. Boie- rii lui Alexandru Cornea aflati la Cetatea Neamiului ar vrea sd

129 Scris In boc de w Niemczu", sters In text. 129 Petru Rares. 188 Expeditia sultanului Suleiman Magnificul din 1538. 181 Stefan LAcustã. 182 Se referd la intrarea lui Petru Rares In Moldova, lntre BrAila si Galati, cu oaste turceasc:1,la Inceputul lui februarie 1541.

www.dacoromanica.ro H2F CorIstiinthl ReZachevirci 92 ;

rezisle, d«r totui,I1 cazia inst«urarii lvi Rarq. co. ingildwinla jct 8e relragd la Calmripe,i&njulor lIt vameni. Ufflls ex Yalachie piimolibus Georgio de JasloAleez Capitaneo Camenieen8l5. Ex re hut ione. -De adveniu Petri Voyevode a Thureo in Valachiam "3. CzeSno modzanemu i w ielmoznerim pami, a palm GYui u in Jaslo- w ieczkiemu z Buezaeza, Stharosezie CalnieilieezkiemuVCzernoehoro- dr,kieum,pospolitei ziemiePohkiei,prziiaezieliowi nasszemu dolnernu 135, poMon iwielie zdrowia oth Jeremieia Mithnika Choezieinskiego yod Drahieza Thmkula Clioeziyinskiego. Daiem znaez wasehi milosezY, ysz ehodziel Dralliez Porthar [do Niennee 136], do panow, a panowie wshi- :,ZeZY wskazali do Sseptelieza abi pisal i dal znaez wasszei milosezi y ginshim panom wasszim. Ysz Drahieza nezastall 137 papa Sseptelieza 138. Alak my wassehiei milosezi piszem i thim to naszim listem, y daiem miezisssa -baizo nYedobre, issz gida Thmezi s Piotrem Woiewoda, i e1iez4 go postawiez panera w naszei ziemi. A panowie tak powiedaiq, issz viii niepotrzeba Piotra Woiewodi, ktori 139 thak yin slubil Piothr woiewoda, ma dal ziemia 140 miedzi Pratham i Dniesztram 1", oth Halie- za Missz do Bielogroda. Y therasz a thurezY u Silisthra, a iussbi dawno bilY u nasz, abe ezekith thich Thurkow, Morzy bill poszli do Wengeiskiei Ziemie na Mai- la-0)a. A talc skoro ie nasczignhl thezi Turki, thedi prziyd4 ze wsitniem w6iAtem na nasse ziemie. A panowie dzierz4s Aliexandiem 142 'woiewodadywsithka ziemiq, ehezRie*Mez nym:),5' do ziwoth4. Alie thilko prosq wasehiei milosezi, issi iesli -lc 143 pan 1-3ng skarze abi siQ 144, do wasehi milosezY uezieekli. Jesli poslhawia Piotra Voiewoda panem, tak yin 145 powiadzal 146, Kamie- nieeZ dehVd4 I daiem 147 Thurkom, ezego Boze the dai. A prosieln wasselb Milosn'Y 0 pomoeiliudzi, Yedno therasz liudzi nieposilaiezie, kihorzy inai eziqz4 148, ash gdi sie serwie z dolu.

133 null aici sells cle aIiiiiiiiã deeil cea a scriitorului Acici Tomiciana. 131 Corectal peste Juriu". 135 Pinil aici subliniat in text. 13" Stens in text. 137I 11 toedea ink",ers in teNt, seris deasupra sz Drab icza nezast all". insDupit :west cuvint Urnla nyezastal Drahicza", sters iii text. Propo/jlia :ova deci all sells inaintc de a fi indreptatil in epocil (hunt original. 13" Scris in loe de ho", slers in text. 140 Piothr [...]ziernia"scris pesle Piothr NvOiemoda abi dal", .,ters in text. 111 l'ruleazfi ziemia", sters in text. 142 Coreclat in text in loc de: z Alicksandrein". 141/ Deasupra e scrk sie". 141Peste skarze abi sie", sters in text, 0 corectuat apropiatfi ca Sens (greu descifra- LAP). 115 Scris pesle i tak", sters in text. 136Crlueavii: gdi poslhawia Piotra paneni, a on powiedzial as (indescifrabil din cauza t;tersälurii)diicin (adfiugaL in afara rindului)y'' (chid it vor pune pe Petra down, iar el aspus cii da ,i), sters in text. 117 Seri& in afara rindului, in loc. de dadzia", slers iii text. 310 Coreclal peste czieza", sters in text.

www.dacoromanica.ro 23 Alexandru Voda. Cornea 625

jako 149 manly nadzieie isz 1 ziidzie y pan Septilicz do brad, tadi skerzy wassbey niilosezy bedzie pisal. A zathim sie laszeze wasshey milosepolieezam. I)au w Chocymyn 160. Occisus fuit paulo post per Valacbos subditos 811105 et ill eius locum Petrus cxiii Voyevoda per Thurcum eonstitutus 191 Biblioteka Narodowa, Vaisovia, Teki Górskiego, t. 22, 2655, k. 45. Until dintie boierii Moldovei eitire Gheorglie Jazlowieeki q5pitanu1 Camenitei. Restam area. Despre readueerea lui Petra voievod 152 de e5tre sultan in Moldova. Cinstitului de Twain bun si puternieului domn, domnului Gheorgbe Jazlowiecki de Buczacz, staroste de Camenita si de Czerwonogrdd din VaraRepublicii polone, prietenului nostru bun, pleeileinnei multitsiint- tat e de la Tel emia vamesul Hotimilui Si de la Driighici Turcul de la Hotin. Diim de stile domniei tale, eit Diilgbiei poitaful a 'nets [la Neanit] 152, la domn 164, domnii 155 toti i-au poluneit lui Septeliei 156 ea sil:sefie §i sit dea de veste milostivirii tale si altor domni de-ai yostri. Driighici nu 1-a gsit pe dommileptelici. Si astfel Ii scriem noi milostivirii tale F!i prin aceastil eaate a noastriti iti facern cunoseut ert sint vesti foartetele, cit kintureii en Petiu Voievod 157, 0 vor sit-1 punit domn in tara noastril. Tar domnii 166spun asa,cit lor nu le tiebuie pe Petru voievod,, care Petru voievod le-a Eigriduit m9asal ea sit le (Tea tara dintre Prut .0 Nis- tru, de la Halici pin:i la Cetatea ABA Siaeum turcii sint la Silistra, si ar fi kst demult la noi, dar aeap- litpeaeei turei, care s-an dus in Tara Thigureasdi impotriva lui Mailat 160 asa) indatiti ee vor ajunge acesti turei hi ei, atunei vor vent cn toath oastea asupra tarii noastre. Dar domnii161 tin cu Alexandin voievodi intreaga tara, si vor sil se bath cu ei pe viat5, 162 Boagit doar pe milostivirea voastrit ea, daeit Domrml Dumnezeu ii va invinui, sit fugA la milostivirea voastrit. Pacit ii vor pune domn pe Petru voievod, asa spun ei 163, cit va eueeri Camenitai o (El tureilor, nu da Doamne aeeasta. Si roagA pe milostivirea voastil pentru ajutor in oameni, numai oamenii s5, nu-i trimite-ti aeum, cit an greut5ti, pinit chid se -rfidezliintui de la SOELIC1.

IIAdilugat deasuprarinduldi. 155 Scris in loc de w Choczienjinj(Wien", 5ters in te\i.. 151 Adnotare de anti nunS. Dedesubt insenlnarea neterminalS: Tinlrhum consfituNs Peirus cxul Voyevoda per", care reia, de, Topt, o panic din adnolarca anterioarS. 151 Pelru Bares. ?53 intr-adevilr, Alexandru Cornea se afla la Celthea Nearntului. 351 Alexandru Cornea. 255 Boicrii. 159 Andreicacpieiici,MITA])alCcIiiIiiIlotinulut. 151 Petru Bares. 159 Boierii. 359 Turcilor. 399 Stefan Mailat, voiC\ od alTransilvaniei. InBoicrii. 162. Sp inOlege: pe vial5SIpe moarle". 103Boicrii.

www.dacoromanica.ro 826 Constantin Rezachevici 24

Si cumva avem niidejde ea va venii dommil Septelici in cetate, cind va scrie pe larg milostiviiii voastre. Iar cu aceasta ma recomand bunavointei milostivirii voastre. Data in Hotin. A fost omorit 164 putin dupa aceea de supusii sal moldoveni,i in locul lui a fost pus de catre sultan Petru, voievodul exilat.

L'ORIGINE ET LE REGNE DU PRINCE ALEXANDRU CORNEA (V. 21 DECEMBRE 1540 9 OU 16 FIVRIER 1541) SELON DES DOCUMENTS INEDITS DE POLOGNE resume L'etude occasionnee par le presence en Pologne, dans la collection originale de l'Acta Tomiciana, de deux documents inedits dates du debut fevrier 1541 : le seul acte connu jusqu'a present &tang d'Alexandru Cornea, Pephemere prince de Moldavie (vers le 21 decembre 1540 9 ou 16 fevrier 1541) une lettre a caractere politiqueadressee a Georges Jazlowiecki, commandant de Camenita et une deuxième adressee au meme personnage par Padministrateur des douanes Ieremia et Draghici Turcul de la forteresse de Hotin, les deux en polonais, font revivre Pun des moments les plus dramatiques de la crise politique et dynastique traversee par la Moldavie de 1538 a 1541, a, savoir entre Pexpedition de Soliman de Magnifique qui a entraine la fin du premier règne de Petru Rares (1527 1538), et le debut de son deuxième regne (1541 1546). Parmi ces moments il y a la revolte antiottomane du groupement des boyards Ganesti et Arburesti (novembre-decembre 1540), dont le but etait de retablir par l'action inilitaire la frontiere moldave radiee par le sultan en 1538, la mise a mort par les boyards du prince Stefan La- cust/ (1538 1540), qui n'etait pas favorable a l'action antiottomane (vers le 20 decembre 1540), et Pavenement immediat d'Alexandru Cornea, le candidat du groupe de boyards mentionne. Le nouveau prince, de son nom de bapteme Alexie, surnomme Cornea, avait pris le nom princier d'Alexandru. fl etait, selon le temoignage des sources polonaises de l'epoque, des boyards qui l'ont 61u et de la lettre mentionnee, le fils naturel de Bogdan III (1504 1517) et le petit-fils d'Etienne le Grand (1457 1504). Done il faut abandonner l'opinion qui supposait que le jeune prince etait le fils du pretendant Ilie (execute par les Polonais en 1501) et petit-fils de Petru Aron, qui avait fait une carriere etrangement longue de pretendant au trOne et qui etait assez age. Alexandru Cornea a continue vigoureusement les actions militaires antiottomanes pour reconquerir les territoires moldaves en direction de Cetatea Alba, Kill°, et Bender, de meme que les &marches diplomatiques europeennes pour obtenir du soutien. Mais Soliman le Magnifique a donne de nouveau le tr6ne de Moldavie a Petru Eare s (decembre 1540), sans tenir compte de Cornea. En se preparant pour Paffrontement, dans la

104 Alexandru Cornea. hisemnare de epocA, de altA mink privitoare la evenimentele istorice care au urmat celor la care se referA scrisoarea boierilor din Hotin.

www.dacoromanica.ro 25 Alexandru Vodd Cornea 827 seconde moitie du mois de janvier et au debut de Wrier 1541, Alexandru Cornea se retira dans la forteresse de Neamt en demandant secoursan commandant de Camenita, G. Jazlowiecki, auquel se sont adressés aussi les boyards de Hotin par les lettres inedites, presentees par nous, on on trouve des renseignernents entièrement nouveaux au sujet des événernents. Mais la bataille entre les deux rivaux, pres de Galati, oà Petru Bare§ etait arrive, n'a pas eu lieu. Trahi par la plupart de ses boyards, Alexaudru Cornea fut fait prisonnier et execute par le vainqueur la 9 ou 16 fevrier 1541. 11 y eut ensuiteaSuceava, le 11 mars, le reglement de comptes avec les chefs du groupement antiottoman, qui avaient trahi Bare§ aussi en 1538. En réalité, la rivalité entre Alexandru Cornea et Petru Rare§ fut un affrontement entre deux tendances a reunifier les frontières de la Moldavie, l'une militaire l'autre diplomatique. Celle-ci, represent& par Raref,, a remporté d'ailleurs des succes remarquables : les territoires moldaves occup& par le sultan en 1538 furent récupérés paeifiquement, 4 l'exception de Bender et de ses environs.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro OAMEM REPREZENTATIVI tN ISTORIA ROMANILOR

ION GHERASIM GORJANU UN CARTURAR DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIX-LEA

CONSTANTIN ;NI. BONCLT

Printre prima discipoliailuiGheorglie Laz5r,ctitor al InvAtAmintului romAnesc, care a activat pentru redesteptatea constiintei nationale, se WU si Ion Gherasirn Gorjahu, In copilarie se nAscuse la confluenta a douà secole, in satul Bengesti, nu departe de satul lui Tudor populatia Gorjului era deseori expusA mior atacuri organizate de cAtre bande de turci inarmati. TatAl sAn, Radu Gorjanu, cApitan de plai, luptase cu mult curaj In fata acestor jefuitori pinA ce, intr-una din aceste hAtAlii, pan angiii 1-au luatpri- zonier, impreunA cu familia si i-au vindut la Constantinopol1. Supus unui regim deausteritate,asemenea celor aflatt In captivitate, a suportat privatiuni sortite a-1 deterrnina sA uite de pArinti, de afectinnea acestora, de patrie. A fost obligat sA-si schimlie numele in IonitA Olteanu"2, sA Invete limbi orientale Itoccidentale, cu intentia de a fi folosit in reialii cu popoarele supuse Imperiului sau in relatii cu alte popoare, pe cale diplornaticA. In scurt timp, cu mina abilitate, ii 1nsuseste limba turcA, arabA, greacA, francezil, rusAj italianA3. FAcindu-secunoscut i apreciat,Riga -7 cojocarla curtea domnitorului Caragea, impresionat de conditiile inumane in care trAia isurprins de inteligenta sa,II rAscumpArA siimpreunA cu alti copii roinAni, este trimis in larA4. Modul de viatA imprimat in captivitate s-a rAsfrint pozitiN asupra spiritualitAtii si activitAtii sale de mai tirziu. In Bucuresti, binefAcAtorul sal 11inscrie la o scoalA greceascA, pe care o pArAseste IndatA ce se deschide scoala lui Gheorghe LazAr, la care ale colegi pe ;loan Heliade Rildulescu si a1i reprezentanti ai culturii romAnesti3. Aid, la scoala marelui carturar, se contureazA personalitatea si nAzuintele sale. DupA terminarea cursurilor de la,,S,Sava", i se oferA titlul si functia de staret, luind numele de parintele Gherasim"6. lnsã structura sa spiritualA ii determinAA renunte la viata monahalA si 1i indreaptA pasii spre instruirea si educatia laiat 7, spre cunoasterea :ArAspindirea limbil romAne. In anul 1831 urmeazA cursul normal" de prep:Aire a candidatilor de profesori de la colegiul Sf. Sava". Apreciat ca ...iubitorde folosul neamului sAui inzestrat cu In\ Atatura limbil romfinesti si a altor limbi strAine", Ion Gherasim Gorjanu, cu ocazia infiintarii InvAtAmintu- lui national, In 1832 este numit profesor la VAlenii de Munte, resedinta culturalti a judetului Saac, cu scopul de a infiinta scoala nationahl 8.

1 Gh. Moisescu, Istoria scoalelor din Vitlenii de lllurdej 1830-191, p. 102; ImAtA- mintul primar", an IV, nr. 5, 1898 mai 15, P. 37; Revista Convorbiri didactice", an IV, nr.1,p.816. 2 Natalia Boncu, Ion Gherasim Gorjanu, Flamura Prahovei", 2.XII.1966; InvAtA- mintul primar", an IV,nr. 5, 1888 mai 5,p. 137. 3 Invatamintul primar...", p. 138. 4 G. Bogdan DuicA, islojia lilejalurii romline moderne, Bucuresti, p. 207. 6 Inviitamintul primar", an IV,nr.5, 1898, mai 15, p. 138; Revista ,,Consoibiri didactice", an IV,nr.1,p. 816. 6 Ibidem. 7 Arhiva ist. centralA, M.C.I.P., 6121. 1831, f. 2. aIbidem.

Revista istoricA", torn III, nr. 7-8, p. 829-833, 1992 loc.3593 www.dacoromanica.ro 830 Oameni rePrezentativi in istoria românilor

Dezinteresati, ordsenii lnstàrii ii intimpind cu o vadità ostilitate, pieferau inviltarnintul particular si nu erau dispusi sa contrthuie la infiintarea acestei scoli; comportare asemanatoare manifestind si conducerea orasului, obligata prin lege sa asigure conditiile de functio- nare. Prin repetate insistence si, mai ales, datorità aNertismentului primit din parteaEforiei, conducerea orasului, dupd o intirziere de duel luni, hotaraste Ca scoala sa functioneze intr-un local impropriu, insalubru°. Erg scoala din care dascalul gorjan a facut sa fie auzita si inteleasaslova romaneasca deopotriva la orase si sate, indiferent de starea materiala a parintilor. Medelnicerul Mirza, reprezentant al vietii politice din oras, Incepe o campanie ostila profesorului. Defai- mindu-1 si minimalizind rolul invatamintului public10, afirma ca...n-o sa destepte dumnea- lui pe fiii pircMabilor iplugarilor, ca ndine poimiine sd-1 ia peste picior"11. Pasiunea cu care lucra 11 face cunoscuti apreciat, numarul elevilor creste, depasind cu mull dimensiumle localului. Indiferenta manifestatd de autoritatile locale fald de necesitatile scolii,11 determina pe Ion Gherasim Gorjanu sa raporleze Eforiei lipsurile care il impie- dicau sa-si facd datoria, dificultdtile intimpinate. De altd parte, dascalii scolilor particulare, din acest oras, pentru a-si atrage elevi din rindul celor Cu stare, faceau diverse intrigi pentru a determina retragerea atestora din scoala publica12Abuzurile subocirmuitorului iau proportii, recurge la ofense, la acte de violentil ImpotriVaprofesorului,amenintlndu-1cã ...insoroc de cinci zile sa Wee din Vgleni, caci aici marturisea acestasin Nei mai minca piine"1°. Dar nrunca pasionata si perse- Nerentd, desfasurata de Gorjanu, a facut ca parintii sa fie multumiti, apreciind ca profesordI Isijertfeste toate puterile sale pentru luminarea si 1mpodobirea fiilor nostri cu invataturi si povatuiri"114,satisfactii semnalate Eforiei prin nurneroase scrisori de multumire. Despre consideratia de care se bucura scoala Vorbeste si faptul rnentionat de Nicolae lorga care afirma ca la cursurile lui Ion Gherasim Gorjanu asista ifiul adoptiv al consulului englez E. L. Blutte, care ramasese impresionat de competenta pedagogica si de preg5tirea saSt907l1ie4iEcsalenta sa agentul englezesc va fi destula marturie la inainL5rile cele gro- zave ale scolarilor, care a vizitat scoala in 4 august si au ramas plin de mirard" 15. Incurajat de aSemenea satisfactii,continua sa lnfrunte intrigile, defaiinarile, totala impotrivire a medelnicerului, care provoacd numerotise anchete 16 Domnitorulidirectorul Eforiei, personal, constata starea deplorabila a localului in care functiona scoala, lipsa de sprijin din partea autoritatilor locale, discordia ilintee or5seni si hotardsc Inchiclereacolii Old la construirea unui nou local, ihr Ion Gherasim Gorjanu primeste rangul de pitar si este transferat 17. In 1842 incepe activitatea in calitate de profesor la scoala nationala din Ploiesti, unde a aplicat principiul ca tineretul sS invete mai intli limba rOmaneasca". La 20 august 1840, domnitorul Gh. Bibesca a vizitat Sooala normala din Ploiesti, clnd un scolar din clasa sa a tinut o cuvintare de bun venit. Cu acest prilej, Wart a dercetat la Invatatura si cltiva scolari, printre care si pe cel ce rostise cuvintul, driruindh-le 400 'lei 18. La insistentele negustorilor si a conducerii orasului, care asigurau buna ftinctionare a acesteiscoli,accepta a se preda ore de limba greaca numai elevilor absolventi a douil clase de limba romana, adicd acelor care stiau sS scrie si sS citeasca rorndneSte" Neobosild activitate a desfdsurati pentru ca scolile in limbi straine sa aibS, fiecare, o clasa de limba romana" 25. Concomitent, dupS repetate interventii, obtine aprobarea Eforiei ca scolile particulare, in care se Invatau limbi straine, sa respecte planul si programa scolii nationale, incit elévii sa poala trece, fard dificultate, de la o scoala la alta Obtine apoi aprobarea Eforiei Ca ° Idem, Administrative Noi, 469 1835, f. 172. tO Idem, M.C.I.P., 4142/1831,f.67. n Ibidem, 142/1887,f. 12; lbidem 6675/1837,f.30. 12 Ibidem,4142/1831,f.72. Ibidem, 1 41/1837,f.12. 14Ibidem, 4142/1831,f.61. Revista istorica", Bucuresti, an I,1915, p. 135. 15 Arhiva ist.centrala, M.C.LP., 6675, p, 7-32. 17 Ibidiem, 22/1845 f.32. 18InvMatorul satului",III, 1916, p. 92. 19 Constantin M. Bonen, &oala prahoveand,secolele X XIX,Edit. Didactica Si pedagogica, p. 41; Arhiva ist.centrala, 1 776/1844, f. 138. .lbidem, p. 41. Arhiva St. Ploiesti, Ocirmuirea Saac 20/1838, f. 12; Idcm, Pref. Prahova 22/1845, f.1,94, 1 69.

www.dacoromanica.ro Oarneni reprézentatiViInistoria rohlfinilOr i)31. toale scolile din acest, ores sA foloseascA manualele reconnindate pentru scoala nationalA, scable partieulare romfingsti fiind obligatesit renunte /la bucoavnA, ceaslov, sil foloseascA acesle lupin& iscrierea dupd caligrafia de ref orrnA" 22. Pasiunca cu care a activat pentru cunoasterea si rAspIndirea limbil romane a contribuit la progresul mv ntului i culturii rpmfmesti. Cu aceeasi devotiune participil si in afirma- yea InAtAmintului public la sate. Mai IndrAznesci prin aceasta afirma in raportul sAu din 23 ianuarie 1848 a spune cil nerispunderea salariilor InvittAlorilor, precum si marea nelngrijire ce se vede din partea autorititilor respective asupra a orice atinge de InvAttiturile comunale au ajuns la gradul cel mai dupe* urrna al indiferentei eerind Eforiei milsuri mai strajnice In aceastd treaba" 23. 0 rempdiere a aceslei situatii era dificilA, depAsen posibilitutile profesorului superior. 0 interventie salutarA a acestuia, originalii pentru vremea aceen, care a contribuit la Imbu- nALAtirea InvatAmintului, a fast publicarea unei cArlicele", in care InVAttitorii comunali primeau IndrurnAri referitoarelamoclul de a proceda la instruireaelevilor, im veritabil Indrumilor melodic. ,Prin grijasa,liiiamln1pIstitese Incepe a se afirmn,fArti a se ridice la Naloarea celui urban. Era un ineepul promitiltor in sensul ciiAranii incepuserit a manifesta dorinta de a se lumina prin scoalA. Profesorul superior" s-a Elea cunoscut si In viata culluralil din prima jumdtate a secolului trecul. Incd din primul an al activittitii sale didactice, In 1832, nabbed DascAl lc limba frantuzeasca", un abecedar romin-francez, scris In forma de dialog, cu litere latine, mar pronuntia in alfabeiul chirilic, util scolilor parliculare si celor publice de la orase. ImpreunA cu Dinicu Golescu, sint cei dintii autorf de manuale pentru studierea acestei limbi 24. In prefatA, autorul se adreseazi scolarilor, indernnindu-1 en tot romanul sii. Invete liniba sa, en tot fundamenlul ei..."sl,numai dtipA aceea, sA Invete limba francezA siRe- iland,apreciindu-le ..ca cote mai NH, si mai dittinate ln toatA lumen...". Cu indignare simihnire se adresa InsA scolarilor cure, sub Indemnul piirin4ilor, entrenati in schimbul de inhrfuri,frecventauscoligreeesii,dojenindu-i, y,...iar de vA este vouA sit fiti ticAlosi cu totuli lintunecati la tonic, InvAtAti limba greceaseA...", atitudine fernifi, aplicatA consecvent In load activitatea sa 25. Cuvintul!palate",sonnet, deI. G. Gorjanu, cuprindea si numele unor cunostinte (tin jndetele Prahoya si Sane, efuvra lg oferea carlea o veritabilA invitatie ea acestia sA fnvete limba. francezA, chiar daca se alien in ierarhia gradelor boieresti 26 Intr-o altA carte, publicatli In 1836, a procedat la inlocuirea unor cuvinte strAine CU allele desprinse din forvitil principal de euvinte al limbli romene. tleferindu-se la acest procedeu, exclamA:01 Ce rasing ea stApluul sft se ajute de averea slugilor salel", asemlinInd acest procedeu cu metafora Soarele se imprumutil de lumina de la lunfi..." DeosebitA atentie a acordat i InvAitinantului itithsc. In Scolarul Olean" prezintA un dialog angajat Intre invAtator si Scoter siIntre un pgrinte sl finl lui,elev. RecomandA si sustine, prin discutii angajate de personajeld sale, eh mijfoc de progres In InvASmtnt metoda i ntuitivA. Autorul aeestui mantis!, prbtml 11r1 'literature didacticti redactat pentru necesittitile invAtAmIntului sAtese, npreeia cA lnviiUitorii emu obligati ea aceste Indrumiiri sA le Unit- reascA inimile scolarilor ...",asigurindu-1 ...voc dobindi tol ceea ce este mai bun..." 2$J L fledactarea acestor inanunie 11 situeazA pc Ion cherasim Gorjanu, alAturi de Traian Plesoianu,Ioan Heliade Midulescu, Petrache Poenaru,printreprimiiautori de manuale didactice din Tara RomAneaseil.. Cu vddite preocupAri Siltolectualel ctitorul InvitAmIntului din Villenii de Munte, apro- fundeazil si pune In valoare cunostintele insusite In captivitate si realizeazA trecereadin literature strAind.

22 Ibidern. 23 Arhiva ist. centralS, M.C.I.P., 1291/1847, f. 210. 24 Idem, DascAl pentru limba frantozeascri...", 1832, p. 1-182. 25 lbidem,p. 1-38. 26 Ibidem, p.2,3. 27 InvittilmIntul primer", an IV, Nr. 5, 1898 mai 15, p. 139. 26 Ion Gherlisim Gorjanu, Sco(grn1 sitean san carticieg cuprinzdloare de Invallituri folosi- tare; Bdcbresti, TiPografis pitarului NenoNici C,,1840, p.

www.dacoromanica.ro 832 Oameni reprezentativi in istoria romênildr 4

In perioada activitatii sale din Va lenii de Munte cea mai fecunda a publicat traducerea operesFatimasau povestiri antologicesti arabesti, pline de bagari de seama si de trivataturt foatte frumoase side mirare ccmpuse In limbo arabeascit de prea Invittatul dervis Abubechir eunoseuta sub nuniele de Balirra. Nolumul I este sena In 1835 si cuprinde 1 4 pevestiri, Insurnind 135 de pagini; este precedat de trei maxime referitcare la agriculturil,ial a cstasului si lecturii,despre care afirma eaOrnul pe clt citeste este mai mult, cu atit mai mult I se Impodobeste sufletul 51mintea cu darurt brine si placate" 29. in acelasi an este tipariti volumul al II-lea, ce cuprinde 235 de pagini, fiind retiparit st In 1899, textul acesta fiind precedat de numeroase maxime50. Volumul al 11I-lea, tiparit In 1837 cuprinde 274 pagini. Ca si celelalte, prezinta fahule, basme, anecdote imprumutate de arabi de la popoarele din Orientul antic, shit completate, de catre dervisul Abubechir, cu basme populare arabeielemente caracteristicevietiiarabe. Pineshrea acestor specii literare se succede astfel Melt desnodamintul unei specii sa fie continua aminat prin jntroducerea in text a altor povestiri care, la rtndul tor, sint continuate elt altele, atentia c titorului hind necontenit retinuta de evenimente noi. La sfirsitulacestui volumlibraria-editoareI. Homanov din 13ucuresti,tipareste o list& printre primele, dari printre putinele care se mai pastreaza In care sint mentionate Lartile ce se aflau de vInzare In cele doua librarii din Bueuresti, singurele din Tara Boinâneasca din acea weme, In 1836. Fara ca aceasta lista sa fie tntocinita dupa criterii stOntifice moderne, cuprinde un numar mare de titluri, traduceri, lucrari originate, reflectind preocupari ale generatiei de la 1848 31.. olumul al 1V-lea, tiparit In 1838, cuprinde 231 pagini, cu acelasi continut antrenant. intre cele 24 de povesliri, se afliii alegoria referitoare la dascalul sau, Gheorghe Lazar. olumul se incheie CU urareaSri fiti sanktosii romani adevarati" 82. Cititorul acestor amuzantei captivante tntlmplhlrt, cu Ali Baba $t eei 40 de boll, etc., cunoscute sub nurnele de Q miei una de nopli, este invitat sa mediteze asupra unor maxime, atorisme, exprimate In forme populare, cu intentia de a se reglementa noi relatii tntre oameni fata de patrie, munea, cinste, etc. Iubita e patria se afirma Intr-una din ele daca se tine cu linirea", sauNeprettrita este sanatatea dacil se respecta curatenia, nelacomia multor feluri de mincare si se evita viata lasciva" 33. Despre aceasta opera, contemporanii afirma Prin continutul sau de idei, prin gustul rafinat pentru arta su fast si prin intelepciunea populara practica, izvorIta dintr-o experienta milenara, culegerea reprezinta o adevarata oglincla a vietii sociale si morale a limit arabe med#N ale" 34. Ca aceleasi preocupari,Ion Gherasim Gorjanu traduce si publiha Bucati alese de' Lucian Samosata", o selectie din opera acestui scriitor si filozof grec, serlse sub influenta filozofului grec ateu Epieur- Prin dialoguri satirice, panifIcte, povestiri fantastice ridiculizeazA arogaMa, meschina- ria,avaritia sicupiditatea, trasaturi predominante ale mentalitatii celor Instariti, aspecte ce reflecta dorinta traducatorului de a schimba atitudinea oamenilor, corolarnl activitatii sale. Un volum selectiv din aceasta opera a aparut In 1959 35. Ion Gherasim Gorjanu este apreciati pentru cunostintele sale In domeniul astrono- rniei, pe care le-a utilizat la alcatuirea calendarelor astronomice care, pe 11nga informatii ealendaristice,cuprindeau scrierioriginate situtraduceri amuzante, cum ar ft: Chestiunea Orientului, traducere din Emille Gireardini chiar studii istoriee care denotau interesul autorului pentru istoria patriei: Istorii ale riaboaielor domnilor romdni, Privilegiuri antice ale Tdrit Roma n e$1 i 36. Paralel cu aceste preocupari, carturarul prahovean activeaza, In calitete de cornisar de propaganda, pentru Infilptuirea principitlor revolutiei de la 1 848.

29 Idem, Halima sau povestiri antologicesti arabesti, pline de bagari de seatnai de Invdtaturi foarte frumoase si de mirare, compuse In limba aralseasca de prea Invatatul dervits Abubechir, 1835,vol.I,p. 1-131. 39Ibidem,vol.II,1835,p.1-235. 31Ibidem,vol.III,1837,p.1-274. 32Ibidem,vol.IV,1838,p.1-231. ssIbidem, ol.II,p. 215. 84 Diclionar enciclopedic rorndn, vol. II, p. 647. 86 Ibidem,vol.III,p.1 67. 66 ,,Eltrierbl romanesc", 1831, p. 84, 112; Gh. Moisescu, dp. cit., p. 113; Natalia 13oncu, Ion Gherasirn Godanu, In Flarnura Prahovei", nr. 9/XII 1906.

www.dacoromanica.ro 5 Oameni reprezentativi in istoria românilor 833

MobilizeazA InvdtAtorii din satele prahovene la adunarea tinutd la Scoala normald, la 4 iulie, arathidu-le necesitatea liifiinriii organizdrit geirzilor nationale 87. Participd la organizarea unui club de oameni tineri", de la tribune cdruia solicita aplicarea articolului 13 din Proclamatiei acuza proprietariii conduccrea tArii cA tergiversau aplicarea reformci agrare 34 AlAturi de ceilalti comisari de propaganda, mobilizeazd participarea tdranilor si Virgo- vetilor pentru a participa la arderea Regulamentului organic, cc a avut loc in Ploiesti, in prezenta autoritAtilor, In ziva de 7 Septembrie88. OdatA cu intrarea trupelor ImpAratesti, este arestati trimis la VacAre$ti, fiind acuzat ca: ...ai siivirsit cele mai InflAcArate turburAri, fAcind propagandA IndatA dopd izbucnirea revolutiei, cu patimti si cu dorinta izbutirii revolutiel, ai fost In toate adundrile zgomotoase de atunci, ai timit cluburi in scoala nationald, urcindu-te pe catedra scolii si cuvintind cuvinte de mare turburarej foarte calomnioase pentru proprictarii notabilitAtile Ora" 48. Dupd opt luni de detentie, ctt sfinAtatea in proastfi staresisdrac", este erberat Pe chezdsie" 41. Spre surprindere, constatA cd, asemenea altor dascAli, participanti la revolut'e, fusese destituit, iar scolilede pe lutreg cuprinsul %Aril, 1nchise. FAril Intlrziere este instiintat cA hiblioteca scold, pe care o dotase cu valoroase traduceri din limba franceid si cArti necesare instruirii candidatilor de InvAtAtori, fusese distrusit de trupele intersentioniste. Zadarnice on rAmas eforturile depuse pentru a se disculpa de vinovAtie, de obligatia de a achla contra- valoarea cArtilor dispftrute 42 Netnultumit de cele petrecute, a refuzat postul de presedinte al Tribunalului Prahova, oferit de guvernul instaurat imediat dupd. 1848i, cousecvent principiilor revoIutiei, mthteazft pentru Infdptuirea Unirii 48. Inevitabil,se preocupa de rezolN area dificultAtilor materiale. DupA 1850 tipAreste calendarele sale, deosebit de apreciate de publicul cititor. GreutAtile materiale continud sil-1 apese, desi activitatea sa ar fi trebuit sd-I scuteasca de grijile existentei. Intr-o scrisoare adresatd fiului salt mai mate, spunea: Nu uita,(Me, greutfitile casei noastre...ant vindut pe Viorica, ce da lapte pentru fratii tdi ma mc;, fiindcA ne trebuiau lemne de iarnd. Nicolache, fratele tAu cel mic a rAposat, dar sA trAiti voi care mai sinteti"44. Recunoscut priutr-o laborioasil si complexa activitate patriolicd, Ion Gherasim Gorjanu demonstrat, statornic, pe toatd durata activitAtil sale, preocuparca de a promova o eticd nouA, orientarea spre progres si a militat pentru aplicarea In viata a principiilor generat'el de la 1848. Ctitorul InvAtamintului din VAlenii de Munte a tout, afirma Nicolae Iorga, un rol de frunte In afirrnarea literaturii populare si didactice din prima jumAtate a secoluluial XIN-lea.

atDocumen'e privind anal revolufionar 1848inTara Romiineascd, Bucure ti,1969, p.59; Ibidem,1,p.544. 99 Ibidem, p. 119; A. Stan, Parliciparea fdranilor la revolt)! ia de la 1848, in ReNista Arhivelor", an V, nr. I, 1962, p. 214; Nicolae BAlcescu, Opere, tom IV, Corespor denfe, Edit. Academiei, p. 94. 89 Ibidem,p. 661. 49 Anul revolufionar 1548 inTara Romdneascd, tom I,P. 514; Docun enle privind anul revolufionar 1848 inTara Rorndneascd, 1962,p. 119. 01 Documente privindanti!revolufionar1848, 1962, p. 119. 41 Arh. Ist. Centralit, M.C.I.P., 1291/1847, p. 374, 380, 393, 364, 407; lbidem, 2126 1843, f. 173-17,5, 167-168; Ibidem, 1776/1844, f. 91. 48 Arh. St. Ploiesti, Prefectura Prahova, 28/1857, f. 82-96, 108. " Ion Gherasim Gorjanu, y,Calendar", 1851,p. 82,

www.dacoromanica.ro ItADU SCARLAT ABIOS., DIPLOMAT $1 DIZIDINIT

CONSTANTIN ARLON

Dupil cercetari destul de aprofundate, lacute de Rada Scarlat Arlon, Inmate de Arlon este mentionat pentru prima tiara In anul 1 647; Stefan Grecianu, In cartea saGencolaVil, documenlale ale familiilor boieresli (1013), mentioneaza data de 1 661. Diclionarnl, enciclopedic Ilualrat (1931) cai Dicfionarul isloric, arhcologicsi geografic (1 937) al lui 0. G. Lccca potnenesc pe Constantin C. Arlon (18551 923), om politic si pe Eraclé Arlon (1888,-41 904), general. Pupil Leeca Arionii stnt o familia boiereasca din Tara romaneasca, din judetul Ialomita. Lucian Predescu, In Enciclopedia Cage/area, chi detalit cicspre Anton I. Anion (1 824-1897), Constantin C. Arlon, Dinu C. Anion (1894-1966), profesor universitar, Eracle Anion, George G. Anion, profesor de entomologic la Academia de Inaba Studit Agronomice din Bucuresti, Mihai (Misu) A. Arlon (1884-1 963),ministru plenipotentiar,Scarlat C. Anion, tatallui Radu Saari-at Anion (1868-1 937), jurist si in fine, Virgil C. Arion, profesor universitar (1861 -,-.1942). Radu Scarlat Anion este dcci fiul lui Scarlat Constantin Arlon, casillorit cu Ecalerina Christopol, descendenta a lui Athanase Christopol din Castoria (1772-0847), poet si publicist care a trait cea mai mare parte a vietii In Romania. In 1 821 el I-a *Oat pe Alexandru Ipsilanti, In faimoasa Eterie, in lupta pentru libertatea Greciei de sub jugul ttIrcese. Radu a avul un irate, arhiteclul Vasile Scarlat Arion (1902-1977) si o sord, Elena Scarlat Arlon(1909-1 989),casittoritaauprincipele Matei Basafah Brancoveanu. Radu Arlon s-a nascut la Bucuresti-,In mina de 1 6 mai 1 904; a locuit CU parintii tn casa din strada Biserica An-1'mi la Bucuresli si la mosia Arlon de la Man Aga Bujoreni de pc soseaua Alexandriei. Casa din strada Biscrica Amzei a lost cdnstritita In jurul allului 1896 de Vasile Christopol si renovalintre anii 1 987-1990; oladirea este declarata monument istoric. Faptul ca Hada Arion a trait la mosia familiei a avut o influenta beanie mare asupra Intregii sale vieti.1-a dezvoltat pasiunea pentru tot ce a lost pilmirthistramosest, tarani, viata la tura si a devenit, gratie acestor selitimenle, Ull luptillor activ pentru drepturile binu- lui. Pentru el Made nu era )nai dint dealt tam, lui, Romania. Sentimentul acesta ered ca a lost mostenit si de noi,copiiilui... Child vorhea despre viata In niosie, Radu Arion triia Ionic momentele cu o nemarginita dragoste; de fapt acesta a fost epicentral existentei sale si lot ce a fault, dupa cc a plecat din tura, ca diplomat, a rilmas legal de pasiunca pentru viata de la Asan Aga. Studille secundare le-a facia la Bucuresti,la Liccul Sf. Sava si in sudul Frantei, la Nisa, uncle a trait ca refugiat, Impreuna cu familia. Aceasta pentru ea', in 1917, cind Roma- nia a fost ocupatil In parte de fort.ele armate garb-lane, Arionii s-au refugiat mai Intii la Moscova, trilind primate momenta ale revolutiei ruse iar de acolo au plecat In Franta, prin St. Petersburg si Scotia. Intors in tari, dupa sfirsitul prinmlui rilzboi mondial, Battu Arlon s-a pregatit pentru admiterea la Sorbona, uncle a urmat sludii de drept. La Universitatea din Bucuresti si-a trecut doctoratul cu specialitatea drept roman. In 1 930 a lost admis, pc haza de concurs,

* In tuna noiembrie 1991, domnul inginer Constantin Anion din Atena a vizitat Insti- 11110 nostru informlndu-ne ea a decisoliddoneze arhiva Legatiei minim de la A.tena (in copic) din perloada celti de al doilca razboi mondial. E vorba In primul rindi de totalitatea ra- poartelor diplomalice ale tatalui sau, Insarcinatul cu afacerii sef de misiune Radu Scar- lat Anion, din care uncle n-au mai apucal a fi irimise la Bucuresli. Iniregul fond xero- grafiat se alit acum In posesia Inslitutului deistorieNicolae lorga". A doua 'Iran% a donatici o va forma arhiva Radn Anion privitmne la activitatea esi1u1ii roptauese din perioada comuMsla. In continuare publicam lextul conferintei pe care domnia sa a avutamabilitatea s-o tina In fata membrilor Institutului deistoric Nicolac Iorga" en prilejul athintitei vizite. (Redac(ia).

,,Revista istorica", tom 111, n, 7-8, p.834-836, 1992.

www.dacoromanica.ro 2 Oameni reprezentativi in istoria romAnilor 835

la Minislerul Afacerilor StrAine, impreund cu prietenul sail din copilhrie Ionel Magberu. In 1932 s-a chsilLorit cu Viorica lonescu Clejani care i-a rhinas toald viataalãLuri, ca sprijin moral si material de nepretuit. In 1938 a ocupat primal i ullimul shu post in diplomatic, la Atena. Acolo ,Legatia BomAniei era condush de ministrul Eugen Filotti. Cind a ajuns In capitala elenh, a ocupat postul de al treilea secretar de Legatie. Curind aceasta s-a transformat in arnbasadh Ambasada Regatului Romfiniei. Ca anthasador a Lost numit Brant Djuvara, care I-a inlocuit pc Eugen Filotti si care a rAmas iu aceastA cablate pind la inceputul celui de al doilea rfizboi mondial. Cind au izbucnil osLi1i1hliIe, ambasada a redeenil legatie, avind ca ministru, numai pentru citeva luni, pe Constantin Ganc, scriitorul. Duph plecarea acestuM, Radii Arlon a fost numit insfircinat cu afaceri, cu grad de al doilea secretarde legatie, devenind seful misiunii diPlomatice romfine la Atena pinA in ziva de 28 ianuarie 1946; atunci a refuzat sh se intoarch in tarh iar in anul urmator, 1947, a cerul azil politic Greciei. Th 1911 rhzboiul era In plea' desffisurare; Grecia se lupta cu succes impotriva italienilor dar este invinsh de forjele armate gemnianc. Badu Anion trimite in tail rapoarte ebnfi- dentiale,strictconfidentiale sausecrete",adresaleliiiMihai Anlonescu, Presedintele Consiliului de Ministri si rninistru a.i.al Afacerilor Externe. lath tema cilorva dintre ele: Conducerea td:boiului; flusjj albi;Mi:eriamorfii pe stradd; Situafia economicd qi131011, ade de sabotaj; Vi:ita lui Mussolini la Atena; Acte de sabotaj in Creta; Lupta impotriva rcbcli- lor antaili; Diipd Stalingrad; Dish ibuizea alimentelor; Propaganda romand; Pericolul comunist rIn Grecia; Capitularca Italiei; Grecia dud rikboi? Dorabeudmea Pireului; Vizila arhiepiscopului Damaskinos; 10 mai 1944; 23 august 1944. lath extrase din raportul datat 10 februarie 1942: Du.ph statisticile obtinute de la Crucea Resie Internationald slatistici aici alhturate mortalitatea populatiunii din Mena si Pireu si din Imprejurimile acestor dolma orase pentru luna decembrie 1941 este de aproare einci ori mai Mare decit anul trecut In aceiasi epoch, far morlalilatea din cauza foarnei s-a ridicat mai bine de unsprezece ori mai molt. In rubrica cauze patologice" s-au clasat rnortii de foame; far 9davrele lor au fost ridicate de pc stradh. In luna noiembrie 1941 au fost 266 de morti pe stradh, In decembrie 374, pe cind In aceleasi luni ale anului 1940 mort.ii pentrucause patologice" nu se ridicau decit la 16 si 32. Cifrele slat reci,cle pot phrea, la Prima vederé, mici insh rentru ca mortalitatea sa se ridice cu atita la o populatibne alit dé mare CaIsAtenei si.a Pireului si a cornunelor invecinate, care se cifreazh azi la ori milion cinci sute de mii de suilete, aceasta inseamna o stare de decadere materialai moralh de Zece ori mai mare, aceasta insearnra o stare de miserie si de boalh extrem de Mina Mizeria si suferinja sint de altfel adinc gravate in trilshturile marcale ale tuturor persoanelor cc se vhd pretutindeni aici, In fetele lor palicie, supte de singe, In ochii lor nemitsurat de mariti, tristii pierduti. Mizeric si suferintA In cersetoril cari in nurnhr nernaipomenit sint peste tot pe strazi si vin duph tine sh le dai (vice; mizeriei suferinth In strightele lor de foame, In copiii cu cOpete mari, picioare subtiri, scheletice, genunchi imensi. Sint scene care seibd pc strazi, Scene ingroiiloare. Oamenii cad deodath pe trotuar, stall Intinsi, nemiscati, In Witaia vintului; lumca trece, obisnuith acorn cu acestea, rar trechtorii se Opresc sh ajute, sh ajute in gindul lor rentrucc?Problema omului ce a chzut nu s-a Inchis, ea se mai pune miine pentru el, pentru altii, pentru multi si poate pentru cei care ajuth azi. Strhzile slut murdare; iiigtradA se mai lvinde si cumPhrh ce se mai poate ghsi: portocale, Ihrnii, uncle legume, sipun si stambh, la preturi fantastice ce cresc din zi in zi.Impresie de bilci shrhicacios. In toata aceasta mizerie, vaporul turcesc care aduce lacloud shpthmini 1 800 de tone de alimente, este asteptat cu grija si nerabdare extraordinara. Chid se intimpla de nu vine, lucrul ia proportiile unui dezastru. In scliimb chid e vorba sh aclued 2 500 tone de alimente, lumea isiekprinla multurnirea. Gratie acestor alimente distribuite sub controlul Grucii Rosii Internationale s-au putut organiza supe populare", tn care numai odath pc zi se lihlcoplilorciteosuph de fasole sau de cartofi,de-a rindul cite zece zile una sau alta, cad nu se poate sh-si procure aliceva, stocuri nu shit si nu se pot face. Ghiar cei ce sint mai mici de un an primesc tot fasole, neputindu-se sh li se dea lapte. Se da stitch, dar numai copillot shnAtosi, copiii bolnaVi nu primesc rnimic, ei shit sortiti pieirei, supa nu ar ajunge. Se Intimpla scene ingrozitoare: mame care tsi aduc copiii bolnavi ca sh manInce Si ei ceVa; mame razbite de foamecare cauth 55 ia din podiunea copiilor lor. Foametea c de asemeni cumplith in insule. Situatiune disperath In Egina, undeIa d populatiune de 13 500 de oameni au murit in ultirnul tin-1p3 800. Hidra, Miconos suferil din greu. in provincie, la munte in special,lipsurile sint marl, populatiunea /e/ infometath Trebuind sh schitez acest tablou atit de negru, cuvintele mete nu pot da decit o slaba imagine a realitajii de aid. Trebuie sa trAiesti o mizerie colectivA innanh alit de gra\ S pentru a-ti putea da seama ce inseamna aceasta.

www.dacoromanica.ro 836 Oameni reprezentativi in istoria romtinilor 3

Si din toata aceastA mizerie colectiN A au iesit din umbra toti speculatorii pietei negre" cari, profitind de situatiunea alimentarA disperatA, vind alimente la preturi fabuloase, 1m bogni ndu-se. Marchez aidefortul fAcut de Crucea Rosie InternationalA pentru a alina mizeriasi durerea din Grecia, efortul fricut acum in ultimul rind de Elvetia, precumi profunda impresiune produsA de deciziunea guvernului nostru de a trimite populatiunei romanei co- hlor noastre din Grecia 3 000 tone de porurnb si alimente". Ca urmare a acestui dramatic semnal de alarma Radu Arlon a fost chemat la Bucu- resti, spre a da relatii mai amanuntite. La Intrevederea cu maresalul Ion Antonescu, uncle a asistat regina Elena (care a pledat çu cAldurA cauza conationahlor ei)i regele Mihai (care nu vorbeste, ascultd numai"), dupa doua minute de pledoarie a diplomatului, maresalul a spus: Arion, ajunge. Ai la dispozitia la 100 de vagoane cu alimente". Ele au fost distribuite de Crimea Rosie prin intermediul mitropolitului Grepiei Damaskinos, cai cu ajutorul primarului Atenei copiilor si di erselor institutii. Millie scrisori de multumire pastrate In arhiva legatiei atestA gestul nobil al Romaniei. In legaturA cu actelc de sabotaj comise in partea continentalA a Grecieii ln primul rind in Greta, seful misiunii diplomatice ronnane a fest In mAsurAsAintervinA pe IMO auto- ritAtile germane si italiene, reusind sA salveze multe vieti omenesti. E vorba de amiralii Pa- nas si Constantin Tsatsos, cetAtenii Makas, Cavadiasi Callogeropoulos, ca si de muncitorii de la fabrica de bere FIX si de la intreprinderea de transporturi urbane (tramvaie) Lii total aproape 75 de persoane. Am dat mai multe relatari din rapoartele f Acute de Radii Anion ca sA punem In evi- dentA cit de multe probleme, serioasei complexe au ocupat misiunea diplomaticA romAnA. Au existati problerne delicate, ca protectia aromanilor, care erau amenintati de antarti, era cea a voluntarilor aromani, gata sa forrneze o brigadA dispusA sA lupte contra antartilor; apoi regimul prAvaliilor nrelesti in zonele aromanesti, chestiunea scolilcor si a bisericilor ro- manestiga. La sfirsitul rAzboiului, toata legatia romanA a fost rechemata la Bucuresti, relatitle diplomatice cu Grecia fiind intrerupte. Radu Anion a fost singurul care a rAmas pe loc la Atena is-a ocupat de arhiva institutiei. Cu ajutorul sotiei si a celor doi fii elasalvat tot ce s-a putut. Chestiunea chiriei neplatite mutt timp ca si cea a lefurilor restante au rAmas problerne nerezolvate pint' azi. Abdicareai plecarea regelui Mihai din tarA au Insemnat pentru Radu Anion Inceputul dizidentei, care a luat sfirsit odata cu viata lui. De fapt el a fost printre pnjmii dizidenti romAni. In conditii materiale si morale foarte grele fArA lucru, fArA venituri dar.cu speranta cA intr-o zi si tam noastrA va vedea zile mai bune, Radu Anion a Inceput sA se ocupe de refugiatii din Romania. Mai bine de 12 000 de persoane, greci din Romania si romani, au trecut prin casa lui din Atena. A inceput sa scrie in presa liberA numeroase articole despre Romania, Vara sa tinA seama de pericoliil la care se expunea. Citez citeva titluri: Mai mullà con§fiinfd! In fafa urnanitAfii, penlru urnanitate10 mai; Frica; Grecia; In sfir.Fili Oprifirdul !Berna; Considerafii asupra politica internafionale; Criza morald; A inceputt1{- guiala? Grigore Garencu; Polfliea inlernationald; Imperiul roN,i;Trislul adevar. In toatA publicistica lui, Radu Anion n-a fAcut decit sA repete incontinuu Occidentului, prin toate mijloacele pe care le avea la dispozitie; Nu ne abandonati, cAci o &A vie si rindul vostruf" Materializarea dizidentei lui s-a f Acuti prin participarea la activitatea organi- zatiilor romanilor din exil; el a fost membru in CAROMAN (Paris), Romanian Welfare (Wa- shington) si Comitetul National Roman (Washington). Radu Scarlat Anion s-a stins dupii o lungA suferintA la Atena, in ziva de 16 septembrie 1991Inconjurat de dragosteai respectul tuturor. Ultimele cuvinte pe care le-a rostit pe patul de moarte n-am sa Ie pot uita niciodatA. MA intorsesem tocmai din tarAi i-anr spus cA fusesem la Asan Aga, fosla mosie a Arionilor, unde dusesem ajutoare umanitare. pes- chizind ochit obositi mi-a spus: Costache, ce plAcere mi-ai fAcutl" Tata a trait aproape jumAtate din viatA departe de tara lui si de cei pe care i-a lubit; a murit n exil si a fost Ingropat in exil. Repet acest euvint cAci mA doare nespus ca un mare roman ca el sA fie ingropat. departe de tara lui si nu aici la Belu, In cavoul familiei, uncle4 este locul. Cosciugul i-a fost acoperit eu drapelul sAu, tricolorul legatiei romane din Atena din timpul rAzboiului.

www.dacoromanica.ro MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

UN MEMORIU INEDIT AL LUI ION C. tRATIANU DIN PERIOADA EXILULUI

VALERIU STAN

Ion C. Briltianu, de la a cárui moarte am eomemorat anul trecut o sutA de ani, se numArA fSrá indoialA printre cote mai de seamas personalitAti pe care le-a dat natiunea ro- manA In veacul al XIX-lea. Al 'Rue de N. BAlcescu,M.Kogalniceanu, C. A. Rosetti,I. Ghica, Golestiii altii el face parte din generatia de la 1.848, acea generatie care aN ea 55 prezide7e procesul de constituire iorganizare a Roman'ei moderne. Participant activ lareN olutia din Tara Rom Aneascri,dupti ce asistase lh triumftfl acesteia in Franta, I. C. BrAlianu se rernarcd iii rindul conducAtorilor revolutiei prin concep- 'tide sale radicalei prin contactul permanent cu masele populare ortisenesti. Adept al unor mAsuri fume, se pronunta pentru transpunerea rapidd in practicA a principiilor proclarnate de revolutie, pentru convocarea unei adunAri constituante pe baza Votului tiniN ersal, ca si pentru o atitudine de respingere a ingerintelor strAine alit din partea puterii Suzerane liii- periul otdman,citsia celeiprotectnare /SAMtaristA1. EXilat in urma inAbusirii revolittiel prin interreinia armatA a celor douA puteri, se stabileste in toamna anului 1848 la Paris, uncle va ramine Hal) de notiA ani. In primii ani ai exilului el speed, ca si alti exilati, In posibilitatea izbucnirii unei noi revolutii, ceea ce-1 determillit sti actioneze In acest sens. PreconizatA in spirit Indzzinian, nbua revolutie trebuia artclued la ridicarea concornitentAUVopoarelor asuprite contra tiranieii absAutismului. Contactele stabilite cu fruntasii miscArii republicane din capitala Frantei ea si cu reprezentanti ai luptel ete eliberare a altor popoare, urmArirea atentA a evenimentelbr din Ungaria IiTransilvania In primAvara anului 1849, ide care lega speraiita reaprinderii reN olutiei si la est si sud de Carpati, angajarea an cu hotArire, curaji ingeniozitate In actiunl censpirative menite sA ducA la pregAtirea din tinip a spiritelor, la mentinerea 'unui contact neintrerupt cii patriotii rAmasi In tarti, colaborarea ctl articole In presa francezA si a emigrattei, indeosebi in revista Republica romAnA" apArutti la Paris (1851) si Braxelles (1853), din al cOrei comitet de redactie a fAcut parte, stilt subordonate In intregime acestui scop 2. Sesizind la Limp 1 aceastai c Urmare a propriei experiente 8 - imposibilitatea unei noi ridicari revolutionare a popoarelor europene, el nu va ezita sd-si adapteze conceptiileai maniera de actiune la noile imprejurAri in schimbare. Intr-adeviir, chips lovitura de stat de

1 Cf. Apostol Start, Ion C. lIrdtianu: rolul sdu in revoluf ia de la 1848 8i in exil, in Studia et acta11usdNicolae BAlcescu", torn V VI, 1979, p. 29 si urm. Istoriografia noastrA nu dispurie incA de o monografie corespunzAtoare,erios docurneniatA, despre Ion C. BrAtianu, cea a lui C-tin RAutu, Ion C. Bra-liana. Ornul. Timpurile. Opera (1821-1881). Cu o prefatil de Al. Lapedatu. Tarnu-Severin, 1940, 251 p. fiind de mull depAsitA. 2 Ibidem, p. 39-98. 3 In Wide 18,13,considerat un element foarte periculos", Ion C. BrAtiartu a fost arestat si implicat in cornplotul numit de la Hipodrom si Opera comicA contra lui Napoleon 111.Achitat de invinuirea de participare la complotul amintit, a fost totusi condamnat de Tribunalul corectional din Paris la 3 ani Inchisoare si 500 franci amendA pentru afilierea la o societale secretaAdetinerea ilegalA a unei prese de imprimat clandestine. Gratie inter- vehtiei prietenilor sal francezi, precum si a protectiei ce i-o acorda insusi principele Jerome Napoleon, \rand impAratului, a primit permisiunea de a-si ispAsi pedeapsa In sanatoriul docto- rului Blanche din Passy, unde va rAmine pin& la 14 iulie 1856, cind a lost eliberat.Cf. C. C. Angelescu, 0 pagind din viala lui Ion C. Bralianu. Gomplotul din 1853 impolriva lui Napoleon ql III-lea, in Studiii cercetari istorice" (Iasi), XX, 1947, p. 171,-208.

Revista istoricA", torn III, nr. 7 8, P. 837 845, 1992

www.dacoromanica.ro 838 Memorii, Corespondent& Insemnttri 2 la 2 decembrie 1851 din Franta a lui Ludovic Napoleon Bonaparte, precurn si &ma esecul revoltei de la Milano din februarie 1 853, care a discreditat pe Mazzini ipartial Comitelul democratic european de la Londra, organism al democratiei menit sa coordoneze eficient lupta revolutionara pe continent, posibilitatea izbucnirii unei noi revolutii devenise incerth. Pc de alla parte, redeschiderea crizei orientate In vara aceluiasi an deschidea o perspectiva nouà luptei de eliberare nationala. De accea, renuntind la pregatirea unei noi revoluii filrá a rune Insa complet legatnrile cu miscarea revolutionara europeana exilatii Ili vor indrepla en precadere atentia spre diplOmatie si propaganda legala. Prirl articole de presil, rnemorii si brosuri de propaganda, dari prin contacte directe cu personalitati ale vietii polilice europene, ci vor urmari sa neutralizeze atitudinea dusmanoasa a marilor imlerii limitrofe fath do aspiratiile romanilori, in acelasi timp, sa faca din chestiunea rornana o problema de interes european, a Carel rezolvarc se irnpunea cu necesilate. Tolodata, vor renunta la revendicarea unitatii integrate a tuturor romanilor In granitele aceluiasi slat, revenind la punctul de vedere adoptat in 1818: unirea principatelor MoldoN a si Tara Hornaneasca, mai usor de realizat In conjunctura internationala favorabila creata de razboiul Crimeii °. Desi aflat In delentie, Ion C. Bratianu va participa aetiv la opera de informare si in acelasi tirnp de captare a intcresului puterilor occidentale indeosebi al Frantei pentru cauza romaneasca. Ullimii sSi ani de exil, pina la reintoarcerea In tara in vara anului 1857, sint deosebit de frucluosi din acest punci de vedere. Este perioada in care, pe linga arli- colele publicate In presa franccza, claboreaza cele trei memorii cunoscuteIi anume: cel adre- sal Imparatului Napoleon al III-lea in 1853, publicat ulterior doar partial, Memorial asuprv Daperiului Austriel in chestiunea Orientului, aparut la Paris in 1855, si Alernoriul asupra si- tualiei Moldo-Valahiet dupd Tratatul de la Paris, tiparit de asemenea In brosura in 1857, ambele in limba franceza. Ceea ce caracterizeaza aceste scrieri 5este accentul pus pe rolul romanilor de a reprezenla in Orient, pa element lalin, civilizalia occidentala itotodata de a conslitui o bariera in calca expansiunii tariste, nu numai prin pozitia lor geografica, dar si prin lapin! ea eran un popor numeros, omogen Ca limba, religie, traditii iaspixatii, Pentru a-siindeplini acest rol, era insa necesar ca moldovenilori munteniler sa li se permita sa se uneasca Intr-un singur stat, incluzind in cuprinsul sau si Basarabia si avind frunlariile delimitate de Marea Neagra, Nistru, Carpati si Dunare. Constiluirea acestui stat era absolut neco- sara daca se dorea Ca solutia data chestiunii Orientului sa nu fie efemera. Memoriile reina lotodata optimismuli increderea autorului lar in triumful idealului national. In afara celor trei memorii mentionate, Ion C. Bratianu este si autorul unui alt memorin inedit, adresat la 25 februarie 1 855 din Passy diplomatului francez Edouard Antoine Thouvenel, numil cu putin timp inainte ambasador la Constantinopol, dupa ce anterior detinuse functia de conducator al Directiei politice din Ministerul Afacerilor Externe, memoriu pe care am avul. placuta surprizasa-1descoperim In fondul de microfilme Franta de la Arhivele Statului Bucu- resti °. Conceput sub forma de scrisoare, documentul releva faptul cd I. C. Bratianu avusese chiar o intrevedere cu diplomatul francez, intuind ea acesta, in noul post ce i se incredintasc, putea juca un rol insemnat in reglementarea problemelOr privitoare la cele douS thri romane. Intrucit In cursul conversatiei ce avusese loc nu reusise sS se faca inteles, el revenea In cuprinsul memoriului asupra chestiunilor abordate cu acel prilej. Ca si in Memorial asupra Austriei in Chestiunea Orientului, aparut in acelasi an, el cauta sS alraga atentia asupra pericolului pe care-1 reprezenta pentru echilibrul europeani lndeosebi pentru interesele Frantei consolidarea pozitiei Austriei iisud-estul continentului ca urmare a ocupatiei militare a Principatelor de catre accasta putere. Solutia preconizata in memqriu pentru contracararea acestei primejdii era aceea Ca puterile occidentale sa se sprijine in rtlzboiul lor contra Rusiei nu pe Austria ci pe popoarelc din Orient, polonezii, crestinii din Imperiul otoman si mai ales romanii din Principate, restituindu-le Basarahiai recunoscindu-le dreptul de a se reuni Intr-un singur stat, organizat din punct de vedere intern in conformitate cu propriile aspirata §i nevoi. Numai astfel, se sublinia In memoriu, s-ar fi putut da o solutie durabila chestiunii orientale, eliminindu-se influen(a Rusiei asupra popoarelor din aceasta parte a Europei, iar slatele nou create Polonia si Romania ar fi avut o1tS insemnalate decit daca ar fi luat nastere In urma unui congres european. In plus, acceptind colaborarea polonezilor, romanilori crestinilor din Irnperiul otoman; puterile occidentale nu numai ca si-ar fi crutat propiiIe fortet dar ar

4 C. Bodea, Lupta pentru unire a revolulionarilor exilag de la 11,18, In Studii privind Unirea Principatelor. Buctiresti, Edit, Academie4 1960, p. 158 si urm. 5 Dirt scrierilei cuointdrile lui Ion C. Brdtianu. Lopla pa-Urn recle0cptarea nalionaki. Bucuresti, 1921, p. 11 6-120, 149-181, 241-276. 8 V051 anexa.

www.dacoromanica.ro 3 Memorii, Corespondent A, Insenlrigri 839 fi dobindit o mare influentA In räsilritul si sud-estul Europe! atit feta de Rusia eit ifatil de Austria. Aceasta din urnià credca Briltianu n-ar fi avuL motive sa se opunti participarii popoarelor respective la rAzboi, intrucit posesiunile si rolul ci ca mare putcre pe continent n-ar fl lost citusi de put.in lezate. Trebuic precizat ca* asemenea idei si argumenle inlitnim nu numai In scricrile lui Ion C. Pratianu. Etc apar si in memoriile elaborate de alti exilati, ca N4 Golckcu sau Gh. Magheru (le PIMA,dovadA ea acestia actionau uni tar In lupta efectiA pentru constituirea unui slat national romanesc. Demersurile diplomatice ate exilatilor privind dobindirea concursului puterilor oceiden- tale, indeosebi al Frantei, pentru o participare efectiva a romanitor la lupta iinpotrivatarisnitilui vor nimble InsA farA rezultat. Din ratiuni dinastice si de echilibru european, Napoleon al III-lea, (lest privea, in anumite limite, cu simpatie miscarea de eliberare a romanilor si polonezilor, refuza sA feed apel la concursul acesLora, cAutind soluii militaro-diplomatice unor chestiuni care preocupau nationalitkile din rilsAritul Europei 7. De Wife], ebiar dacA ar fi dorit acest lucru, Imparatul Frantei nu avea capacitatea de a decide singur in probleme care afeetau si interesele altor mad puteri. Drept urmare, razboiul Crirneii nu s-a transformat intr-un rdzboi revolutionar, de,eliberare a popoarelor de sub dominatia liner imperil multinationale, cum sperau exilaii, ci a rAnias ceea cc fusese incA dela inceput, un rAzboi intre marile puteri ale vremii. Activitatea diploinalicA desfAsuratA de emigratia revolutionarA romanA in marile capitate europene, inclusiv prin trimiterea de memorii ministrilor si diplomatilor tArilor occidentale, prin tiparirea de brosuri, difuzale apoi in cercuri mai largi, activitate In care Ion C. BrAtianu a jucat un rol important, nu va rAmine insa f Ara urmAri, silind in cele din urmA marilc puteri sa ia in dezbatere problemele privind viitorul PrincipaLelor si reorganizarea lor. Calea srre infApluirea statului national roman modern era astfel deschisA.

ANENA Lettre de Mr. Bratiano, le célèbre Ilomme d'Etat roumain alors refugia en France A la suite des événements dont l'année 1848 avail été le theatre en Valachie eL qui avaienl determine son expulsion de sa patrie, colume complice de Mazzini" (1855)* Monsieur, Je tie fais pas un compliment en vous disant que c'elait un grand bonheur pour mot de vous voir: vous allez avait (sic! ) tine grande action sur le sorL qu'on va faire A mon pays et c'est tout dire. Malhereusement j'ai presque regretté l'entrevue dont vous m'avez honore; car le conversation a ate si confuse que je crains qu'il n'y ait eu méprise sur mes sentiments et spr ma maniere de voir. Permettez moi done de revenir dans cette lettre sur les questions que nous avons touchees; non pas pour les mieux approfondir, mais pour les micux préciscr. 1..es Raliens disent: quand merne contre l'Autriclic; nous en disons autant pour la Russie. Aussi si nous etions obliges de choisir entre deux maux, contre la Russie et l'Autriche, nous preferions cette dernière, car elle est plus civilisee. De meme qu'entre la Turquie et l'Autriche nous preferions la Turquie; parceque non seulement elle est incapable de menacer notre natio- pante mars sous l'influence de la France et de l'Angleterre, commie elle le sera dorénavant, elle ne pourra pas mettre des entraves A la civilisation des Principautes. Si done j'ai eu l'air d'être plus preoccupé de l'Autriche ce n'cst pas en raison de plus d'antipathie pour elle mais parceque aujourd'hui, grace A Dieu, nous ne sommes plus exposés A etre sacrifies par les puissances occidentalcs A la Russic, tandis que nous courrons fortement risque d'etre confiés aux rênes paternels de votre nouvelle alliée; que dis-je? nous le somme déjà quoiquc A titre provisoire. Et comme je sais, monsieur, que c'est A contrecoeur que les allies, et surtout la France, sacrifieraient une population de cinq millions d'hommes qui par le sang, par les traditions, par l'espri t et par inter* d'existence tiennent A la sociéte occidentale, comme j'ai la conviction aussi que ce n'est point une raison de force majeure qui impose ce sacrifice aux puissances occidentales, mais l'erreur que toute nouvelle question amble apres elle, nous tachons, mes amis et moi, d'attirer l'attention de la diplomatic occidentale sur des points de cette question qu'elle pourrait negliger comme insignifiante et qui, A notre avis, lui facilite- raient les moyens de regler la question d'Orient plus conformement A ses interets qui soul les mitres aussi. tAp. Staff,op.cit.,p.51. Insemnare a lui Ed. Thouvenel pe document.

www.dacoromanica.ro 840 Memorli, CorespondentA, Insemniri 4

Monsieur, quelques soient nos opinions nous sommes asset pratiques (nous lie le serions pas que rinstinct de conservation nous forcerait a rare) pour ne point demander des choEes contrairesAl'essence du gouvernement franeais, et a sa ;raison d'etre, et quelqueS patricetes clue nous soyons nous ne le sommes pas au point de tomber dans l'absurdite, de demander qtte no tie pays soit le pivot de l'Europe et qu'elle soit boulversée pour la Ronmanie. Aussi, depuis qua la question d'Orient est revenue sur le tapis, nous travails pas mis en ligne de compte les moyens raN olutionnaires pour arriver a une solution. Mais en dehors de ceux-ei il en reste encore deux que vous me permettrcz d 'examiner avec vous. Le premier c'est celui d'une alliance avec. l'Autriche et d'autres puissances, avec le seul concours des bataillons qu'elles mettront en ligne. Le second, celui ot tout en conservant les alliances que je viens d'indiquer, on accepterait le consours des Roumains des Principautés et de la Bessarabie, celui des Polonais qui se trouvent sous la domination russe et celui de tous les chrétiens de l'Empire turc en les appelant a une égaliteparfaite avec les musulmans. Dans le premier cas les Russes Se trouvcraient en face des arméeS d'on rélément ortho- doxe est completement exclu comme unite, et qui viendraient deffendre l'Autriche et la Turquie; dans cc cas les Russes croiraient combattre l'Aut riche, la Turquie et leurs allies, comme orthodoxes et comme slaves. Animes ainsi de sentiments et d'idees d'un ordre supérienrs, fls deviendraient de jour en jour ce qu'ils ont commence a devenir en Crimée, plus difficiles a vaincre, plus braves. Vous admettrez aussi, monsieur?, que dans ce cas non seulement tons les autres slaves de la Turquie er de l'Autriche, mais les Polonais eux meme seraient avec la Russie; tandis que left autres orthodoxes, les plus antipathique a la flussie, assisteraient a cette lutte le coeur navre des maux du present sans pouvoir relever leur Arne par l'espoir d'un avenir certain et conforme kleurs désirs. 4. part ce triste etat de l'Orient ii peut fort bien se faire aussi que, la guerre étant transportée en Russie meme el remotion d'une invasion moseavite ayant ainsi disparu, l'occident lui méme se desaffectionat d'une guerre qui ne regarderait plus que l'avenir; surtout quand les moyens pour garantir cet avenir ne sont ni assez surs, ni assez en rapport avec les sacrifices qu'on fait ni d'une nature a exciter l'enthousiasme de l'Europe comme l'aurait fait par exemple la reconstitution de la Pologne, la formation (Purr etat roumain sur la mer noire et rémanci- pation des chrétiens de la Turquie. Je sais bien que toutes ces considerations sont de Peu de valour et que ce n'est point le plus ou moins de sacrifices, le plus on mois de difficultés qui feront changer a la France et a l'Angleterre les moyens qu'elles ont choisis pour réaliser l'abaissement de la Russie. Aussi j'arrive a la question principale, a l'ordre de choses qu'on établira en Orient pour que cet abaissement ne soit pas éphémere et qu'en memo temps les intérets de la France soient garant is. Cette question a d'autant plus d'importance qu'elle est le but meme de la lutte actuelle et que la Russie est plus a craindre en temps de paix qu'en temps de guerre. Cet ordre de choses sortira des conditions meme dans lesquelles on aurait fait la guerre et de la situation respective de cheque puissance alliée A la conclusion de la paix. Or la guerre faite dans les conditions que je viens de supposer la France et l'Angleterre se trouveraient définitiVement en Orient avec les seules forces qu'elles auraient tirees de chez elles, sans pouvoir s'appuyer sur aucune force locale; tandis que l'Autriche scrait chez elle et placée, grace a son habileté a a Id complaisance de la France, a la tete de la plus belle armee de l'Europe, avec ses finances restaurées repré- sentant les intérets de l'Allemagne en Orient et reconciliée avec l'opinion publique européenne. Je demande done si dans des conditions les puissances ndcidentales pourraient a la fin de la guerre imposer a l'Autriche la creation de forces nouvelles centre la Russie qui par cela metric qu'elles seraient en dehors d'elle la limiteraient aussi? On pent repondre categdriquement que non. L'Autriche restera done la seule barriere sérieurse contre Ia Russie et comme telle on ne pourra point lui refuser les moyens de devenir plus forte que par le passe et atissi forte que possible. J'ajoute meme qu'on crécrait d'autres qu'elles ne seraient dncore que ses satellites qu'elle pourrait absorber quand bon lui semblerait. Les choses s'arrangeraient d'autant plus facilement de la =Mere que je viens d'indiquer que l'Autriche, avec son habilite ordinaire, saura presenter ses exigences sous des appa- rences si modestes,si peu enquietantes pour le present quo personne ne cherchera leurs consequences dans l'avenir. On ne vondra meme pas ,y penseri car t'est presqu'une folio de croire quo la France serait disposee a recommencer une guerre avee l'Autriehe pour des questionsd'un avenir plus ou moins Cloign6; surtout que non seulement l'Alleritagne serait aVec l'Autriche dans ce cas la mais la Russie elle memo. Cette nouvelle PoSition de l'Autriche peut ahoutir a deux result ats. Dans un cas elle serait a la hauteur de rambition qu'elle denote surtout depuis 48 et saurait par lin large mode de colonisation, par la creation de grands intérêts commerciaux et industriels, par reducation publique et par d'autres moyens que lui donne la machine gouvernamentale, s'appropier et gerinaniser tout le pays depuis les portes de Vienne jusqu' 4 la mer noire, une des plus riches contrees de l'Europe, et devenir ainsi une puissance allemande homogene, que aurait un pied sur la mer

www.dacoromanica.ro 5 Memoril, Corespondentil, tnsemngri A91 noire et l'autre sur l'Adriatique, situation qui lui donnerait le moyen de ressaisir de nouveau el sans partage Phegemonie de 1 Allemagne, en tut offmnt en retour l'Orient. Alors l'Empire d'Autriche, qui serait de noirk eau l'Empire Allemand, s'etenderalt du Rhin A la mer noire el de la Baltique a l'Adriatique, et léquilibre européen serait inns!, encore tine fois, plus coMpromis que janteis. Cetle supposition West pas aussi chimérique qu'on pourrdit le crOire de prime abord. Les Allemands ont l'ambition que leur inspire lebrnombre et lenr degré de CiNIBM:Won; Os sollffrent dit petit ;ele gulls jouent comme puissance europeemie et tendeniauji.urd'hoi a l'unité pinq qu' A tout autre,chose. LlAutriche a saisi celte dispdsition et l'expldite depuis 48 avec un certain succes, et si François Joseph se montrait capable de la réaliser, les Allerriands se presseraient autour de lui. Quant A la germanisation des parties non allemandes de l'Autriche, le gouvernement de Vienne travaille dans ce sans avec tine grande eel ivité el thn tact parfait. Dans l'autre cas PAUtriche, ne pouVant pas arriver A son but, resteraitlin compose de plusieurs morceaux hetérogenes pret A partir en éclats au premier chcc, comme cela pourrait se faire aujourd'hui, et alors il est evident qu'elle ne pourrait pluS faire un pas en Allemagne el que son influence serait toujours balancée par cella de la Russie. En effet, supposons que les Alleanands plus soucieux des intérêts de leurs petits cercles oubliaient et sacrifiaient ceux de la grande patrie; que plus jaloux de leur individualité pro,, inciale ils renoricaient a leur importance comme nation allemande, qu'ils refuse:cut, avec la suprematie de l'Autriche, la grande voie que ouvrirait l'Orient A la domination allemande, et qu'ils continuaient a peupler le nouveau monde du surplus de leur population; supposons aussi que les slai es, les map,ares et les Rou- mains malgré la centralisation de 1850 qui a supprime toutes les constitutions nationales et mis entre les mains de l'Autriche mie Machine puissanie pour pouvoir tout broyer et tout absorber; que malgré le développement de l'industrie et du commerce qui sous la direction du gouvernement autrichien peut servir A dénationaliser et A attacher A sa fortune toils ces différents peuples; que malgre la deception qu'ils vont avoir A la vue de Farm& franeaise venue pour proteger l'Autriche et non, comme ils espéraiant, pour cencourir A l'émancipation des yeuples; supposons que malgré tout et en dépit d'Ime joule d'autres causes la nationalité de ces peuples reste intacte et inebranlable el qu'ils conservent la meme haine pour la domination autrichienne. Je demande A qui pourrait profitermn pareil &tat de choses? Certes, te ile Serait Poiht A la France qui, n'ayant aucun point d'appul en Orient 6t son drapean étant compromis, n'aura aucune prise sur ces nations. te ne serait done que la tiussie qui, quelque loin qu'on l'aurait, reroute, recolterait tout le fruit, L'histoire est là pour constater que ce n'est pas autant la valeur des soldats ni le genie militaire de czars et de leurs generauk qui mit améné lesmoicovItessurla mer noire, le Pruthet la Vistule;maisquecesontplutetlessympathiesdes peuples chretiens d' Orient, qui voyaient dans les moscovites leurs libérateurs;etsiaujourd'hui encore lesoccidentaux ne font rien pour lett', faire voir que le salut est ailleurs, leurs sym- pathies pour la Russie deviendront plus vivaces que amis. Aussi dans cette hypothese d'une alliance exclusive avec l'Autriche l'avenirde l'Europeseraitlivrée A elle onde nouveau A la Russie. bans une lettre on je ne m'était propose que de toucher la question,je me suis peut - etre trop étendu sur cette premiere hypothese; je me hate done d'arriver A la seconde, celle ot les puissances occidentales, tout en ateeptant le concours de l'Autriche et en lui garan- tissant ses possessions, voudraient faire revivre aussi toutes les forces qui se trouvent en Orient en dehors (Pelle et sur lesquelles elle n'a aucun droit ni direct ni indirect, car elles appartenaient ou appartiennent encore tbute4-A la domination bu Simplement A l'itifluene 6xelusive de Pennemi comiimn. Les forces auxquelles les puissances occidentales devaient faire appel sont l. Les Ron- mains des Principautes, en leur restituant la Bessarabie, cedée par le Porte A la RtIssie en violation de nos traités avec elle, en leur reconnaissant le droi l. de se réunir en un seul état et de se constituer A l'intérieur conformément A leur besoin, rejetant 'Wines les institutions que la Russie leur a impose comite des chaines Pour les attather A Son kat. Cet état Roultain, quoique d'une ordre edeondaiA, aurait tine grande importance par sa situation et plusieurs autres causes. 2. Les Poldnais, en déglarant l'independance de la Pologne Russe. 3. Les chretiens de la Turquie en décretant sur le champ Pegalité eivile, religieuse et politique dans l'Empire Turc.

www.dacoromanica.ro 842 Memorii, Corespondent:4, Insemngri fl

En dormani ainsi satisfaction aux hesoins pressants des populations d'Orient, la Russie est vaincue d'avance et son influence est détruite a jamais. En effet, devant le drapeau des Roumains ortliodoxes el celli des Polonais slaves, le drapeau de la Russie, n'ayant plus rien a promettre, ne representera que le despotisme du czar, menacant des droits acquis. Dans ces nouvelles conditions l'Orient ferait jaillir des sources de forces inconmies jusqu? ici que les puissances oceidentales n'auraient qu'A organiser et A diriger, et elles pourraient ainsi épargner an moins la moitie des sacrifices qu'elles font. De plus les allies se trouvant dans un monde sympalhique et lie a leur fortune acquereraient tine grande force autant contre la Russild que vis-A-vis cle l'Autriche elle-mettle qu'on tiendrait alors non seulement par l'Italie mais aussi par la Roumania, que scrait dans ce cas la base des operations militaires des allies. Car quoiqu'on en disc l'Autriche n'a abandonne, l'alliance Busse que sous la pression de l'opinion publique et parce que l'union de la France et de l'Angleterre mettait son existence meme en danger. Je pea): meme ajouter qu'on ne la maintiendra dans cette nouvelle alliance qu'en lui imposant on OD lui cedant trop. Aulant A la Russie les moyens que je viens d'indiquer pour la vaincre serviraient aussiii creer des barrieres solides pour l'arreter dans l'avenir. L'état polonais et Petat roumain, qui auraient nett baleme sur le champ de hataille et auxquals les victoires donneraient conscience de leur valeur, seraient d'une toule autre trempe s'ils prenaient naissance dans tincongres. Ces deux forces sont les scules stir lesquelles la France pourra toujours compter et s'appuyer pour avoir prise sur l'Orient. Quels sent les arguments speciaux avec lesquels l'Autriche pourrait s'opposer a ce qii les puissances occidentales f assent. la guerre A la Russie dans ces derni hes conditions? Touche-t-on A ses possessions ou metric A des pays qu'elle protege, ou sur lesquels elle a une influence? Pas lc moins du monde. De mettle pourrait elle dire qu'on touche A tin ordre de choses par lequelelle pourrait répondre dans l'avenir de la securite de l'Europe et de la sienna propre? Cc serait line pretention ridicule. Elle pourrait encore moins pretendre qua ces deux etas peuvent Pinquieter dans ses possessions, quand par leur creation meme on eloigne un voisin d'un tout autre danger pour elle, qui a Louie sa raison d'être en lui-meme, Landis que les deux nouveaux Clots ne pour- rant exister qu'en s'appuyant stir l'Europe dont l'Autriche fait partie. Surlout que eat etat de choses qua nous demandons ne serait jusqu'A un certain point que de redresser les einpietements qua la Russie a fait stir des traites non abolis et qui font lot en Europe; en diet, le royaume de Pologne existe en partie d'apres les traites de 1815 que regissent encore l'Europe de meme qua les traites qui tient les Principautes A la Porte (les scuts qui reglent la situation de ces Principautes dans la republique Europeenne) leur assurent non sculetnent Pintegrite de leur territoire et par consequent la Bessarabie, non seulement l'autonomieintC- ricure, mais aussi tine situation politique qui leur donne le droit de compter parmi les états Europeens. En dernier lieu comment l'Autriehe pourrait-elle s'opposer A ce que les puissances occidentales se creassent des points d'appui en Orient sans trahir une mauvaise volonte patente et une arriere-pensee. Je finis, monsieur, comme j'ai commence que quant A nous autres Roumains arrive (sic ! ) qua pourra, nous sommes quand meme contre la Russie et quand meme avec la France. Agree; monsieur, l'assurance de ma haute consideration et la certitude qua vous me trouverez toujours votre tres humble et obeissant serviteur. 1855 Fevrier 25 I. C. Brat iuno Passy Arlt. St. Bue., microfiline Franta, roth 115, c. 639-650; Archives Nationales, Paris, Papiers Thouvenel.

Scrisoarea d-lui Bratianu, celebrul om de stat roman refugiat atunci in Franta ca urmare a evenimentelor din anul 1848 cc au avut loc In Valahia si care au determinat expulzarea sa din patrie ea fiind complice al lui Mazzini" (1855)

Dom nule, Nu fac un compliment spunimhi-va eti a lost o mare ferleire pentru mine de a va intilni: dumneavoastra yeti avea un mare rol asupra sciartei ce va fi rezervata tarii meta si cu aceasta am spus tot. Din nefericire, aproape ca am regretat intrevederea eu care m-ati onorat, cad conversatia a fost atit de confuza Incitt ma tem ca ea sa nu fi creat o impresie gresita asupra sentimentelor si felului meu de a vedea lucrurile.Permiteti-mideci sit revin In aceasta scrisoare asupra problemelor pe care le-arn atins atunci, nu pentru a le aprofunda, ci pentrw a le preciza mai bine.

www.dacoromanica.ro 7 Memorti, Coresponcientd, InsenInari 8,13

ltalienii spun: oricum contra Austrici'; tot astfel spunemi ni cu privire la Busia. De asemenea, deed am fi obligati sa alegem Intro douil rele, Rusia si Austria, noi am prefera pe aceasta din turrna, awl este mai civilizata. La fel, !titre Turcia si Austria noi am prefera Turcia, nu numai pentru caacerista eSte incapabila sa ne ameninte nationalitatea, ci pentru cd, sub influenta Frantei si Angliei, cum va fi de acum inainte, ea int va putea mine piedici evolutiei Princi patel or. Deol, claca par mai preocupat de Austria, aceasta 'nu se datoreaza unei antipatii mai mart fall de ea,CIpentru cii astdzi, slava Dotnnului, noi -nu mai suntem expusi a fi sacrificati de puterileoccidentale Rusiei, in timp ce rise:an puternic sd fim incredintati conducerii parin- testi noului itumneavoastrd aliat; ce spun? noi stntem deja In aceasta situatie, desi cu tithi novizorin. Si cum stiu, domnule, ca rrumai in sila aliatii si mai ales Franta au sacrificat o popu- latte de cinci rallioane de oameni, care prin Singe, traditii, spirit si interesul existentei apartin societatii occidentale, dcoarece, de asemenea, am convingerea cii nu un caz de forta majoril a impus acest sacrificiu puterilor occidentale ci eroarea pe care orice nand chestiune o educe cu ea, noi nestraduim, en i prietenii mei, sa atragem atentia diplomatici occidentale psupra aspectelor acestei probleme pe care ea ar putea s-o neglijeze ca fiind lipsiLA de iruportanta, problema care, dupa parerea noastra, i-ar facilita mijloacele de a reglementa chestiurica Orientului mai conform intereselor ei, care sunt de asemenea si ale noastre. Doninule, oricare ar fi opiniile noastre ,noi suntem destul de practici (n-am fi astfel daca instinctul de conservare nu ne-ar oblige la aceasta) pentru a nu cere lucruri contrare intercsului esential al guvernului francezi ratiunii sale de a fi si, cu toate ca sintern patrioti, noi nu vom Impinge lucrurile ping acolo Melt sii cadem in absurditatea de a cere ea tam noastril sa fie pivotul Europei si ca aceasta sa fie tulburata de Romania. De asemenea, dupit cc chestinnea Orientului a fost repusa pe tapet, nu am mai contat pe mijloace revolutionare pentru a ajunge la c sciatic,. Dar, In afdra acestora, mai rimin Inca (lona cai pe care lint yeti permile sa le exa- minez impreuna cu dumneavoastri. Prima este aceea a unei aliante cu Austria si alte puteri, cu ajulorul numai al batalioa- nelor pe care ele le pot pane fh linie de bataie. A doua, aceea in care pastrincl aliantele pc care lodmai le-am indicat, se va accepta concursul romanilor din Principate si din Basarabia, al polonezilor care se gasesc Sub dominatia rusd, precurn si al tuturor crestinilor din imperial Lure, chemlndu-i la o perfecta egalitatc cu musulmanii. In prirdul caz tusii se vor gasi In fata unor armate din care elementul ortodox ca unitale este oernplet exclus, armate care au venit sd apere Austria Si Turcia; in acest caz rusii vop crede ca se rikboiesc cu Austria, Turcia si aliatii lor ea ortodocsi1 ca slavi. Animati de astfel de sen- timente 4r idei de un ordin superior, ei vor deveni din zi In zi ceea ce au inceput sa devina In Crimeea, mai dificil de Invins, mai viteji. Veti admite de isemenea, domnule, cii in acest caz nu numai toti ceilalti slavi din Turcia si Austria, dar insisi polonezii vor fi alkuri de Rusia, in timp ce cellalti ortodocsi, cei mai antipatici, vor asista la aceasta luptd cu inima Intristald de rclele prezentului.fara a puttee salt !Apace sufletul cu speranta unui viitor sigur si conform dorintelor lor. Pe linga accasta trista situatie a Orientului, s-ar putea fearte bine ca ritzboiul fiind transportat chiar pe teritoriul Rusiei iar primejdia -Line! invazii dispArind astfel Occi- dental insusi sa-Si piarda interesul pentru un razboi ce nu va mai fi privit ca avind viitor, mai ales cind mijloacele pentru garantarea acestui viitor nu Stint nici destul de sigure, nici cores- pnnzatoare cu sacrificiile ce Se faci nici de natura sd suscite entuziasmul Europe!, cum ar fi facut-e de exemplu reconstituirea Poloniei, formarea unui stat roman la Marea Neagrd i emanciparea crestinilor din Turcia. Stiu bine ca toate aceste consideratii sunt de mica importanta ica nu sacrificiile sau dificultdtile mai mari sau mai midi au fost acelca care au determinat Frarita si Anglia Ali modifice mijloacele pe care ele le-au ales Pentru a infaptui nmilirea Rusiei. Ajung acum la chestininea principali, la ordinea de ludruri ce se vh stabili in Orient pentru ca aceasta umilire sd nu fie efemera si pentru ca, In acelasi timp, interesele Frantei sa fie garantate. Chestiunea are b irnportanta cu atit mai mare cu cit ea reprezinta insusi scopul luptci aetualei iar Rusia este mai de temut In timp de pace decit In timp de razboi. AceastA ordine de lucruri va iesi din insisi conditiile M care s-ar face razboiul si din situatia respectiva a fieckei puteri aliate la incheierea pacii. Or, razboiul fault In conditiile pe care le presupun, Franta si Anglia se von gagi definitiv In Orient numai cu acele forte pe Care le pot educe isingure, farA a putea sa se sprijine pe vreo forta locala, in timp ce Austria va fi la ea acasa si plasata, gratie abilitkii eii complezentei Frantei, In fruntea celei mai frumease armate a Europe!, cu finantele restabkilite, reprezentind interesele Germaniei In Orient si reconciliata cu opinia publica euro- peanM Intreb deci daca In aceste conditii puterile occidentale vor putea la sfirsitul rdzboiului sa inipuna Austrieicrearea de forte noi contra Rusiei, care prin insasi faptul cA vor fi In afara. controlului ei Ver fi litni tate. Se locate rispunde cateorii cd flu. 'Austria va ramble deci singura, barierd serfoasa contra Rusieii ca atare nu se va putea sit i se refuze mijloacele de a devent

www.dacoromanica.ro 4 4 Memorii, Corespondenta, Insemndri mai puternicil declt In trecut si cit mai puternicd posibil. Adaug a, chiar deed se vor crea elle forte, e1e nu N or Pi decit sateliIi sdi, pe care Ii vaputea absorbi atunci cladn erede de cuviintd. Lucrurile se 'Nor aranja cu atit mai usor in maniere pe care o arAt eu cit Austria, ea abilitatea sa obisnuitd, va prezenta exigentele sale sub aparente atit de modeste, alit de putin nelinistitoare pentru prezent, Incit Mmeni nu va cerceta consecinte1e lor In viitor. Nu se va dori nici mdcar sá se ia In consideratie acest lucru, caci este aproape o nebunie sa crezi cd Franta va ft dispusii sa reinceapd un rAzboi cu Austria pentru problemele unui viitor mai malt sau mai put in Indepartat, mai ales cd ip acest caz nu numai Germania, dari Rusia ya fi de partea Austriei. AceastA noud pozitle a Austriei poate sit ducti la cloud rezultate. Pe de o parte, ea N a fi la indltimea ambit lei pe care 0 aratil mai ales dupd [18P18 si va 01, printr-o largd colonizare, prin erearea de Mari interese comerciale Si industriale, prin educatia publicd si prin alte mijloace pe care i le dil masina guvernamentald, insuseascA i germanizeze tot teritoriul care se intinde de la port ile Vienei pind la Marea NeagrA, una dintre cele mai bogate regiuni ale Europei,i set devind astfel o putere germand omogend, avind un picior la Marea Neagrd si altul la Adriatica, situatie ce Ii va da mijlocul de a redobindi hegemonia Germaniei, fard s-o impartd cu nimeni, oferindu-i acesteia In schimb Oriental. Atunci Imperial Austriei, care va fi din nou Imperial German, se va intinde de la Rin la Marea Neagrd, si de la Baltica la Adriatica, iar echilibrul european va fi astfel, din nou, mai compromis ca oricind. Aceastd presupunere nu este atit de himericd cum s-ar putea crede la prima vedere. Germanii au ambitia pe care le-o inspira numdrul lori gradul lor de civilizatie: ei suferd din cauza rolului neInsemnat ce-1 joacil ca putere europeandi tind astazi la unitate mai malt ca lii orice altceva.. Austria a sesizat aceastd dispozille si o exploateazd dupd [18148 cu un anumit succeS, iar deed Francisc Josif se aratd capabil s-o realizeze, germanii se vor stringe In jurul lui. Cit despre gerinanizarea partilor negermane ale Austrie4 guvernul de la Viena lucreazA In acest seas cu o there energie si un tact perfect. In al doilea caz, neputind sd-si atingd scopul, Austria va ramine un conglomerat de xnai mhlte teritorii eterogene gate sil se desfacA in bucAti la primal spc, cum s-ar putea intimpla astAzi, si atunci este evident cd ea nu a mai puLea face nieiun pas in Germania iar influenta ei va fi intotdeauna contrabalansatd (te aceea a Rusiei. De fapt, sd presupunem cd germanii, mai Preocupati de interesele micilor lor cercuri, au uitat sau au sacrificat pe acelea ale marii patrii, cd mai geloi de indiNidualitatea lor provinciald au renuntat la importanta lor ca natiune gérmand, cii refuzd, o data cu suprernatia Austriei, la marea cale ce o deschide Oriental dominatiei germane si cd vor continua sa popaleze lumea noud [America n.n.] cu surplusul populatiei lor. SA presuputiem de asemenea cd slavii, maghiariii romanii, in pofida centralizArii d n 1850 care a suprimat toate constitutiile nationale si a pus In mina Austriei o masind pa- tetnicd pentru a putea sfi macinei sa absearbd total, cd in ciuda dezvoltdrii industrieii corner- tului care, sub conducerea gavernului austriac, poate seryi la deznationalizareai atragerea de partea sa a tUturer acestor diferite popoate, ed cu toatA deceptia ce o vor avea la vederea armatei franceze venitti pentru a proteje Austria si nu, cum sperau ei, pentru a contribui la emanciparea popoarelor, sa presupunem deci a in pofida tuturor acestora si a unei multitudini de alte cauze, nationalitatea acestor popoare ramine intactd si de nezdruncinati cd ale vor Mistra aceeasi ura feta de dominatia austriacd, Intreb cui poatefolosi 0 astfel de stare de lucruri? Desigur cd nu Frarrteicare, neavind nici un punct de sprijin in Orient iar drapelul situ fiind comprOmis, nu va avea nici o influentd asupra acestor natluni. Aceasta nu va folosi decit Rusiei care, oricit de departe ar fi data inapoi, va culege toate roadele. Istoria este martord pentru a constata cd nu atit valoarea soldatilor, nici genial militar al tarilor si al generalilor lor au fost acelea card au adus Pe moscoviti la Marea Neagrd, PrutiVistulai ci mai degraba simpatiile popoarelor crestine din Orient care N edeau in rusi pe eliberatorii lor.i deed astazi lined occiden- talii nu f ac nimic pentru a le arata ca salvarea este in altd parte, simpatiile lor pentru Rusia vor deveni mai puternice ca niciodatA. De asernenea, in aceastd ipotezd a unei aliante exclusive cu AtIstria, viitotul Europei va depinde de aceasta sau, din nou, de Rusia. Intr-o scrisoare in care nu mi-am propus decit sA ating aceste probleme rn-am ntin poate prea mull asupra acestei prime ipoteze; mitritbesc deci sd ajung la cea de-a douab aceea in care puterile cccidentale, acceptind tutusi concursul Austriei si garantindu-i posesiunile, ar dori de asemenea sit flied sd reinvie tothe fortele ce se gasesc In Orient in afara acesteiai asupra carora ea nu are nici un drept, nici direct, nici indirect, cAci ele au apartinut sau aparlin Inca toate dominatiei sau pur si simplu influentei exe]usive a inatnicului comun. Fortele la care puterile occidentale trebuie sa Lica apel shit: I. romanii din Principate, restituindu-le Basarabia, cedatd Rusiei de PoartA prin violarea tratatelor noastre cu ea, recu-, noseindu-le dreptul de a se reuni intr-un singur stat si de a se constitui In interior in conformitate cu nevoilelob,piecum i respingind toate institutille pe care Rusia le-a' impus ca lanturi pentru a-I atasa imperiului ei. Acest stet roman, desi de o importanta secundard, va avea 0

www.dacoromanica.ro 9 Memork, torespondencei, tnsemnari 845 mare insemnatate atit prin situatia sa geografica citi datorita altor cauze 2. polonezii, declarind independenta Poloniei, rusesti 3. crestinii din Turcia decretind pe lac egalitatea civil A, religioasa gi politica in Imperiul otoman. Dind astfel satisfactie nevoilor presante ale populatiilor din Orient, Rusia este dinainte invinsa iar influenta ei va fi nimicita pentru totdeauna. De fapt, in fata drapelului romanilor ortodocsi si a celui al polonezilor slavi, drapelul Rusiei, neavind nimic de promis, nu va reprezenta deck despotismul tarului amenintind drepturi deja cistigate. In aceste noi conditii Orientul va face sit tisneasca izvoarele unor forte necunoscute pina acum, pe care puterile occidentale nu vor avea deck set le organizezei sa ledirijeze, puttnd astfel cruta cel putin jumatate din sacrificiile ce le f ac acum. In plus aliatii, gasindu-se intr-o lume plinA de simpatiei legata de soarta lor, vor dobindi o mare forta atit contra Rusiei clt oifata de Austria insAsi, forta ce ar putea-o folosi nu numai prin Italia cii prin Romania, care va deveni in acest caz 'Nag de operatii militare a aliatilor. Caci orice s-ar spune, Austria n-a abandonat alianta rusa decit sub presiunea opiniei publicei pentru CA alianta Frantei Angliei punea insAsi existenta ei in pericol. Pot chiar sA adaug cA nu o vor mentine in aceasta noua alianta deck impunindu-i sau cedindu-i mult. Cit priveste Rusia, mijloacele pe care le indic pentru a o invinge vor servi de asemenea la crearea unor bariere solide pentru a o opri in viitor. Statul polonezi cel roman, care ar primi botezul pe cimpul de luptA si carora victoriile le-ar da congtiinta propriei valori, vor avea o cu totul alta forta decit dacA ar lua nastere intr-un congres. Aceste douA state sint singurele pe care Franta va putea intotdeauna conta si se va putea sprijini pentru a avea prizA in Orient. Care sint argumentele speciale pe care Austria ar putea sA le invoce pentru a se opune ca puterile occidentale sa facA rAzboi Rusiei in aceste din urmA conditii? Privesc ele posesiunile sau chiar tarile pe care ea le protejeazA ori asupra cArora are vreo influentA? Citusi de putin. De asemenea ar putea ea spune cA se atinge o ordine de lucruri prin care ar rAspunde In viitor de securitatea Europei si de a sa proprie? Ar fi o pretentie ridicola. Austria va putea cu atit mai putin pretinde cA aceste douA state o nelinistesc in ceea ce priveste posesiunea el, cu Cit prin insAgi crearea lor se indeparteaza un vecin care reprezintA un pericol mai mare pentru ea, pericol ce are intreaga sa ratiune de a fi prin el insugi, in timp ce cele douA noi state nu vor putea sA existe decit sprijinindu-se pe Europa din care Austria face si ea parte. Aceasta cu att mai mult cu cit noua stare de lucruri pe care noi o cerem nu va face pina la un anumit punct decit sA redreseze incalcarile pe care Rusia le-a f Acut in privinta unor tratate neabolite si care reprezinta legea in Europa; de f apt, regatul Poloniei existA partial conform tratatelor din 1815 care guverneazA Inca Europa, dupA cum sint in vigoarei tratatele care leaga Principatele de PoartA (singurele care reglementeaza situatia Principatelor in republica europeanA),asigurindu-le nu numai integritatea teritoriuluii prin urmare Basarabia, nu numai autonomia internA, ciio sitwatie politica care le dA dreptul de a se numAra printre statele europene. In definitiv cum ar putea Austria sA se opuna ca puterile occidentale sA-si creeze puncte de sprijin in Orient, f Ara da pe fata o noua rea vointa vAditai un gind ascuns? Inchei, domnule, asa cum am Inceput, ca in ceea ce ne privegte pe noi romAnii, fie ce-a fi, noi suntem totugi contra Rusiei gi oricum alAturi de Franta. Primiti, domnule, asigurarea inaltei mele consideratii... 1855 februarle 25 Passy I. C. Bralianu

c. g59§ www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro VIATA TIINTIFICA

SESITINE MINTIFICA CONSACRATA. IMPLINIRII A 535 AM DE LA INSCAUNAREA LIII STEFAN CEL MARE CA DOMN AL MOLDOVEI

Inzilele de 11-12 aprilie 1992 s-a desfasurat In orasul Suceava o sesiune -de comunicari SIreferate stiintifice dedicatil implinirii a 535 ani de la nrcarea lui Stefan cel Mare pe tronul Moldova', arganizata sub egida Directiei generale a Arhivelor statului filiala Suoeava, Inspecto- ratului jaidetcan pentru cultura, Muzeului Bucovinei, Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilorsi 'niversitatiiStefan eel Mare' din lcrcalitate. In prima zi in aula Universitatii Stefan eel Mare" a.avut Inc lestivitatea de deschidere a lima-Ardor acestei manifestari stiintifice in prezerila unlit nurnexos public format din cadre didactice de taate gradate, cercetatoritiinifici, muzeogiafi, arinvistl si student!, In eursul careia au luat cuvintul: prof. Pavel Blaj, directorul Muzeului Bucovinet, LO.S. Pimen, Arhiepiscop al Suceveii Radautilor, Daniel Catargiu, prefectulju- dctului Suceava, Ghearghe Tama, primarul municipiului Suceava, prof. CarolKtinig,reprezentantul Ministerului Culturii, praf. dr. Mihai Gramaticu, prorectorul Universitatii Stefan cel Mare", prof. Marcel Muresanu, consilier sof la Inspectoratul pentru cultura al judetului Suceava, care In euvintal lor au scos in evidenta important a acestui mare eveniment din istoria Moldovei in evul mediu and datorita multiplelor ealitati ale lui Stefan, fiul lui Bogdan al 1I-lea, de temerar comandaut militar, abil diplomat, priceput administrator, spirit cucernic fall de biserica pe care a Inzeatrat-o LU Inunni materiale,, privilegii si scutiri s-au lacut progrese fart precedent an dameniul economic, social, politic si cultural in special in emanciparea tarii de sub suzeranitataautawana, fapt pentru care acesta a intrat In constiinta societatii ca erou al natiunii ronulnesti. In continuare au lost prezentate urmatoarefle comuniciiri in plen: Virgil Teodorescn (Directia ge.narala a Arhivelor Statului Bucuresti)Simboluri ale cLastirii dedicate Jai Stefan eel Mare; Mitru Glitz (Directarul Serviciului de stat de arhiva a Republicil Moldova), Arnintirea lui Stefan cal Mare oglindia in documenteLe de arhiva; Alexandru Roman (Directorul Arhivelor mstionale din Republica Moldova), Stefan cel Marc si Sfint simbol al renasterit natianale a Repu- blicii Moldova; prof. univ. Timitei Meknic (Sethi catedrei de limba rombna la Universitatea din Gernauti), Ginduri dasnre Stefan cel Marc $i lupta Moldovei pentru independenfai integritatea leritorial; prof. univ. candtdat In stiinte Alesandrina Cernov, (Universitatea din Cernauti), Stefan cel .Mane si emunciparea poporului roman in treadetazi; Gawniil Irimescu (Directorul Filia- lei Arhivelor statului Suceava), Stefan cel Mare, figura luminoasd a istoriei nafionale; Taras Seghedin (Suceava), Stefan eel Marc, prolnotor al ocrotirii naturii In Bucovina, In dupa arniaza aceleire,i zile luerarile Sesiunii de cornunichri si referate s-au desfasurat In cadrul urmatoarelor sectii.I. Arheologia epocii lui Stefan eel Mare; II. Marturii istorice despre vremea lui Stefan cel Mare; III. .5 tefan eel Mare si universul viet,ii spirituale. La sectia I au lost audiate urmatoarele comunicari: Al. Andronic (Iasi) Din problernalica arhilecturii ecelsiastice in Moldova epocii lui Stefan eel Mare; Alex. Artimon (Muzeul de istorie lutian Antonescu",Bacaul, Meirturii arheologice privind epoca lui Stefan cel Mare In rona central- vcsticci a Moldovci; Al. Riidulescn (Muzeul Banatului Timisoara), Despre o locuinta din vremea lui Stefan cel Marc descoperild la Udesti (Succava); Paraschiva Victoria Batariuc (Muzeul Buco- vinei, Succava), Decorul ceramic al bisericilor clitorite de Stefan cel Mare; Mihai Jelesneac (Muzeul 'Bucovina!, Suceava), Arta decorativa moldoveneasca din limpid lui Stefan eel Mare restaurata la Suceava.ja sectia a IT-a an fost prezentate cornunicarile ce urmeazil: Mihaela Badescu (Directia ,generali a Arhivelor Statiului Bucuresti), Politica orientala de alianfe antiotamane a lui Stefan cel Mare; Tavel Mai (Mumul Bucovina!, Suceava), Considerafii asupra balaliei din 12 aprilie 1457 ; Veniamin Ciobanu (Institut-tit ile istorie A. D. Xenopol" Ideesi fapla politica la Stefan cel Marc; Mfhai Lazar (thriversitateaStefan eel Mare", Suceava), Politica fiscala a 7.ni Stefan cel Mare; Artistic Manole (Directia Generaiii a arhivelor statului Bucuresti), Apogeul puterii !tamale moldovenesli sub Stefan cel More; Victor Spinei (histitutul de arheologie Iasi), Realitati demogra- flee In Moldova In secolele XIV XV; Constantin Serban (UniversitateaStefan cal Mare", Snceava), Stefan-eel Mare In constiinfa europearu 1; Olga Stelanovici (Mezeul BucoVinei SuCeava), ,Stefan cel Mare qt medulislica.

Revista istorica", torn III,nr, 7 8, p. 8'47-850, 1992

www.dacoromanica.ro 848 Viata Stlintificd 2

La sectia a III-a au lost prezentate comunicarile: Constantin Bldnaru (Inspectoratul scolar ju(letean Suceava), Va lori expresive in evocarea lui Stefan cel Mare (literatura ronidnd); Mihalachi 13rudiu (Muzeul de istorie Galati), Un preluitor al lui Stefan cel Mare Epaminonda Bucevschi; Nicolae Carlan (Muzeul Bucovinei, Suceava), Stefan cel Mare: efigia voievodului in publicistica liii Nihni Eminescu; Mihai Stefan Ceausu (Institutul de istorie A. D. Xe- nopol" Iasi), Stefan eel Mare in constiinla bucovinenilor iluminism si istorie; Iadhint Ciun- tuleac (Milndstirea Putna), Putna, necropola lui Stefan cel Mare; Aura-Doina Clopotari (Mu- zeul Bucovinei, Suceava), Imaginea lui Stefan cel Mare in legendele culese de S.Fl. Marian; Nicolae Cojocaru (Seminarul Tcologic Suceava), Stefan cel Mare erou legendar; Vasile Dem- ciuc (Arhiepiscopia Sucevei si Iládáutilor), Stefan eel Mare si Sfint; C. Dominte (Universi- tatea din Bucuresti), Originea numelui de familie al poetului nostru nafional; Dan Jumara (Muzeul de Literaturd al Moldovei,lart),Unitatea faritor romithe in concepfia lui Stefan cel Mare; Paul Leu (Suceava), Cuvintul de ingropciciune la moartea ml Stefan cel Mare; V. Matei (Directia generald a Arhivelor statului Bucuresti), Stefan cel Mare un portret necunoscut al domnitorului intr-o carte rarci stritind;G. Ostafi (Muzeul Bueovinei, Suceava), Comemorarea lui Stefan cel Marei Suceava in arm( 1901; Damns Papuc, Liviu Papuc (Biblioteca Centrald Universitard M. Erninescu", Iasi), $lefan cel Mare sirnbol al fiinfei nafionale; T. Popescu Sireteanu (liniversitatea Al. 1. Cuza" 110, Din toponimia Bucovina; Lidia Prisecaru (Di- rectia generalil a Arhivelor statului Bucuresti), 0 istorie universaM despre románt Cronica de la 1780 (cu menfiuni despre Stefan cel Marc), Radii Tataruca (Biblioteca Centrald Uni- versitard M. Eminescu" Iasi), Moldova lui Stefan eel Mare. La toate sectiile comunicbrile prezentate au fost urmate ne intrebdri si discutii menite sd completeze expunerile audiate. Totodatd ele au scos in evidentb unele aspecte ale proble-. melor care au stat In fata autorilor acestora. De asemenea s-a remarcat nivelul Irian stiintific al incriirilor acestei sesiuni in majoritatea cazurilor elaborate pe baza unui valoroa material documentar fie provenit din silpAturile arheologice fie din docurhentele din arhive si biblioteci. Discutfile au mai remarcat faptul ca cercetarile privind domnia lui Stefan cel Mare itu fost Imbogatite cu noi contributii menite sd scoatã in relief si mai mult personalitatea marelui domn care In urma cu peste o jurnátate dd mileniu a intrat In constiinta contemporanilor la nivel european prin activitatea politica, diplornaticd, militard si culturald. A doua zi la 12 aprilie participantii au lnat park la slujba arhiereascd oficiatd la para- clisul din incinta cetatii de scaun Suceava de un sobor de Inalti ierarhi si preoti din Mol- dova si Bucovina in frunte cu I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei, onoratd cu prezenta domnului Mircea Snegur, presedintele Republicii Moldova. Apoi s-avizitat expozitia Moldova lui Stefan cel Mare" organizatä la Muzeul Bucovinei cu sprijinul muzeo- grafilor din acest muzeu si cu arhivisti de la filiala arhivelor statului din localitate. In dupa amiaza aceleiasi zile participantii la sesiunea stiintifica au efectuat o excursie documentard la uncle ctitorii din epoca lui Stefan eel Mare si din secolul al XVII-lea si anume: manas- tirile Dragomirna, Pdtrduti, Putna si biserica Bogdana din Rddduti, necropola domnilor Mol- dovei. Mirela Serban

SESIUNE DE COMUNICARI: MIHAIL KOGALNICEANII, Chi§irau, 26 27 mai 1992

In zilele de 26 si 27 mai 1992, la Chisindu,.sub egida Academiei de stiinte a Republicii Moldova si din initiativa Institutului de teoriei istorie literard subordonat institutiei mentionate, s-a desfdsurat o sesiune de comunicari dedicate lui Mihail Kogdlniceanu, cu ocazia implinirii a 175 ani de la nastere. Figura tutelard a culturii nationale, a inchegarii statului roman modern si a consaerdrii lui ca entitate politica independenta, Kogälniceanu stirneste astazi un mare interes in Basarabia, desprinsa partial de sub fostul Imperiu sovieticipor- nitii pe calea afirmarii idcntitáIii nationale si a sentiinentului de romanitate. Cum la .mij- local secolului trecut Kogdlniceanu, prin scrierile si activitatea lui prodigioasd culturald, literard si publicistica a fost unul dintre deschizdtorii de largi orizonturi pentru comunitatea romaneased in ansamblu, peste frontierele politica, conationalii din Basarabia se identified en acesta. $i nu numai prin ascendenta lui locala, ci mai cu seamd prin opera. Gilsese in aceasta din urma o bogatb sursä de inspiratie in actiunea de afirmare a Culturii nationale, intr-o provincie atit de urgisitd de puterea sovieticd, destructurata teritorial si afectatd cu precadere In linrba prin procesul de rusificare,

www.dacoromanica.ro 1 Viata *tiintifica 849

Sesiunea a benhiciat de a participare MimekoasA printre care a subsemnatului, de cercetatoritiinlifici i profesori uniNersitari de la Chisinau,Iasi, Cluj si Bucuresti, cu o tematica de larga deschidere, pe masura activi Mil vaslepivariale a lui Kogalniceanu. Au fost astfel prezentate ipostaze diferite ale vietii iactivitatii acestuia: epistolier, publicist, scriitor, om politic, diplomat etc., conturindu-i-se momentele mari ale implicarilor In procesul renasterii nationale, organizarii Ronniniei modernei refornielor instituponal-politiee din secolul trecut, Comunicarile au fest audiate de tin mare numar de oameni proveniti nu numai din medii academice, ci si dirt domeniul culturiii In\ atilmintului. Mass-media, cu deosebire Radio si TV, au difuzat, a informatie larga, opiniei publice oferindu-i-se un Mihail Kogillniceanu de mare actualitate. Sesiunea a constituit deci un nil ment remarcabil alit pentru recuperarea, trecutului in aceasta parte de Tara, citi In actitmea de regilsire laolallb' a tuturor romAnilor Apostol Stan ACTIVITATEA CERCULUI TIINIFIO ETTORE MAJORANA DIN ERICE TRAPANI

In ultimii aril a crescut Idivers'ficat simtitor activitatea cercului stiintific Ettore Majorana 'din Erice Trapani (Sicilia). Acest centru, care In anul 1988 sitrbAtorea cea de-a 25-a aniversare a existentei sale, organi7eaza si serninarii din domeniul culturii medievale europene. Fiecare manifestare are o tem5 definitit si este sustinutà de un nurnar impresionant de cadre universitare, In special din Europa de Vest si America, dar si din Africa si Asia. Ele all durata unei saptarnini si se tin In cursul toallinei, incepind cu luna septembrie. Ac- tiunile pe de o parte tin sa clarifice uncle problerne istorice, far altele au un caracter practic. Astfel, intre 18-24 septembrie 1988 terna propusa a seminarului a fost problema jurdmintului In jurisprudenta secolelor XIII XVII.Conferentiarii au abordat In principal aceasta prohlema in realitatea Frantei,1talie,Spaniei. Concomitent a avut Joe cursul Scripte, cart; si teste in provinciile intperiului bizantin". Desigur, pentrn un cercetator din Romania, interesul cel mai mare putea avea terna Manuscrise greccst i qi shwone in limbo slavon& con- dus5 de prof.I. Sevcenko de la Universitatea I larvard (USA). In perioada 18-25 septembrie 1988 a lost abordatai teina Frontiere si po pulat ii 0in turned mediteraneand in evul media. 0 durata mai scurta a functional.Scoala internationala de studii rentru Europa de rasarit" (27-30 IX 1988). Ea s-a ocupat In principal de crestinarea rusilor. Printre lectori a figurat si I. Andreescu cu tema Cultura figurald la rusi si Bizanj. De un mare interes a fost comunicarea prof.I.Kloczowski (Lublin) intitulata Atlasul istoric al crestindrii Europei Orientate. Intre 16-22 septembrie 1989 a avut loc partea a II-a din cursul privind cultura europeana in secolele XVI XVIII. Ceva mai tirziu, la 18-24 septembrie 1989 s-a desfasurat prima sesiune inchinata epocii lui Frederic al II-leai lumii mediteraneene. Tot in perioada data, anume 24-30 septembrie 1989 s-au tinut lucrarile celui de-al treilea seminar dedicat puterii In bisericA si societate in evul mediu tirziu. Cu clteva zile mai tirziu, !litre 1-10 octombrie, cu o durata ceva mai lunga s-a tinut cursul al doilea privind Dreptul cornun in Europa rnedievald; problemd si perspective. Ultimul curs al anului 1989 a fost o anumità continuare a celui precedent, avind tema Dreptul roman si dreplul propriu in Europa rnedievald. Ambele cursuri de drept au analizat in principal situatia in principalele tad din vest si biserica romana. Programul anului 1990 cuprinde patru manifestari. Prima, tntre 16-23 septembrie, are ca scop continuarea sesiunii precedente, dedicata epocii lui Frederic al II-lea. De aceasta data au fast abordate problemele in 33 de comunicari dedicate culturiii stiintei conternporane. Saplamina dintre 24-30 septembrie 1990 a fost dedicata si celui de-al patrulea seminar, avind ca tema Riturile si ritualele in societdfile medievale (sec. XIII XVI). Un interes deosebit a putut stirni cel de-al treilea curs, avind ca subiect Autografe in evulmediu:probleme paleografice si filologice", care s-a derulat intre 28 septembrie 2 octombrie 1990. Dintre cele 16 probleme atacate, Cele mai importante par sa fi fost cele care s-au referit la autografele carolingiene si umaniste. Ultimul curs al anului are o tema cu un cerc larg de interes european, cuprinzind tema Mari juristi si principalele scoli juridice in Europa medieval& Cele 12 comunicari au atacat legislatia contemporana, inclusiv cea canonicA. In tot cazul, merita din partea istoricilor romAni sa fie urmarite manifestarile din Erice, Eugen Glück

www.dacoromanica.ro 850 Viata$tiintifictt 4

CALATORIE DE DOCUMENTARE IN UNGARIA

liiperioathi 18 mai 7 iunie 1992, In cadrul sistemului bilateral de schimhuri stiintifice (Untie Academia Bomand si a t'ngarici, am efectual o calatorie de document are de trei siiptümlni in Ungaria. Deplasarea de studii a avid ca :Miceli\ principal completarea planului de lucru si a tezei de doctoral. Investigatiile le-am efecluat in principal In arhivcle statului din Budapesta, biblioteca Instill:111RP de istorie, biblioteca monumentelor de artd din Budapesta. In Arhi vele slatului din Iludapesta pent ru planul de lueru la Diplomat ariasecuicsc vol.VI am verifical (partial) documenteleoriginate, inedile, pc care le-am introdus in acest volum. Mentionez ca acesle documente din secolut al NA-II-lea au fost transcrise, dactilografiatei ana- Orate critic de cittre mine. Pentru teza de doctoral cu tema:Rrinstrele militare secnioli din sec. alXVII-leaam continuati completat informatiile, mai ales asupra antecedentelor istorice ale structurilor sociale Nizate In functie de zone: si jan. Asadar, in urma doeumentdrii tema principald: dezvol- (area s(lCietiijii secuiesli pc bout lustrclor militare din sec. al XVII-lca, va ji lilrgitä si in contex- tut Europei centrale sisud-estice. Urmdrind In genere depist area de informatii noi de orice gen asupra planului de lucrusi lezei de doctoral, in sectia microfilme din Arhiva statului din Ungaria am descoperit trel izvoare de o importantã dcoscbi td. Este vorba de conscriptii din Scaunul Odorhei, pdstrate In liaus Hof und Staadtsarchiv Ungarische Akten Allgemeine Akten. Primul dintre etc dateazd din anul 1638, din limpul lui Ghcorghe Itakóczi 1, care se referd la statutul juridic si social-civil 31secuilor din seawall Odorhei; cl arc 268 pagini. IiiConscriptia din anul 1682 si ea ineditä si necunoscuta pinil acum stilt Inscrisi capij de familiiinapti pentru seniciul militar sau handicapati, tar cea de a trcia conscriptie, aimme din anul 1692 cuprinde numele nobililori pedestrasitor puscasi din Scaunul Odorhei. Alentionez cd Loate cele trei izvoareor fi folosite la redactarea tezci de doctorat. Incursul deplasarii, am tout 0 serie de Intrevederi cu personalul de specialitate, printre care cu directorul Inslitutului de istorie DI. Glatz Ferencz si directorul adjunct Szasz Zoltan. Iiiurma convorbirilor persomde amintite si-au exprimat dorinta de colahorare mult mai strInsii cu istoricii, institutele si hibliolecile din Romania, contacte care ar putea oferi posibilitAtinoi pentru apropicrea dintre oaniend de sttintä romàuiimaghiari,posibilitiitide cunoaslere rec;proca.

T. SimonKinga

www.dacoromanica.ro RECEXZII

JEAN NOUZILLE, Histoire de froMieres. L'Autriehe et l'Empire Ottoman Berg International Editenrs, Paris, 1991, 265 p.

Rareori o carte de islorie, deci ennsacratatare, urrneaza mut derelativii stabilitate In trectitului, raspunde unui interes de cea mai secolulurmator,ptnillacelde al doilea strMgenta actualitate ca volumul prezental asediu alI/ ienei (1606-1683). aiCi. Astazi, dud razboitilcivildevasteazii Marea ofensiNaustriaca de Muni despresu- 0 Ingostavie dezagregatA, o eercet are a facto- rareacapitaleiimperialea deplasat iron- tiler eare au Rica Mit de fragila unitatea tieraaust Herainnord-N,estulPeninstilei regatutu istrh i or,creel ilorsi sloven dor, balcanice.Noileconfiniiaustriece,organi- Proelamat la 1 deeembrie 1918 si devenit In 1929 zarea lor tnSlallonia, Banatal Tonisoarei, Yugoslavia, apoi cea a federatiei de republiei Serbia austriaefi (17171739), Oltenia (1718 socialiste, creata de maresalut Iosip Broz Tito, 1739), probleniele confesioltale si desfilsur.lrile este- de eel- mai mare interes. Touta luntea militare de pinala slit-situ] secolului at este de acord ea unul din eel mai important! XVIII-lea fee obiectul partii finale a cartii. factoriaifarimitariilugosIatieiaufost Asa cum remarc5 profesorui Jean Béran- vechilediviziuniceeonturaustapinirile ger in prelate sa,istoria frontierei militate stritine-- letspetfr,atoman,p austriacfr. austro-turce se tnscrie duratei lungi (1522-- Istoria acestor frontiere a gasit in Jean1881), si Jean Nouzille, chiar Mica a privi- Nouzille pe cercetatorul eel mai potrivit. legiat prima jumatate a secolului al XVII I-lea, Militar de formatie (autorul este colonel in nu a scos aceasta perioada din perspective rezerva), atent, asadar, ta geografiei topogra- acesteilongueduree".ermenul de frontiera Hetcu un stagiu in Algeria unde definitia chearnaaproape automat numele marelui frontierei data de regele Abd-al-Aziz III am istoric american Frederic Jackson Turner, cu Saud (p.255)seintfinestecu conceptui a sa teorie a frontierei, destinata, In conceptia modernde- frontiera tnsfirsit,autor a lui,sitIndeplineascilo functie esentiala In numeroase travaux d'approehe"(p.261 ruodelarea clemocratiet ainericane. Confiniile 262),care i-au dat o stOpinire perfecta a austriece an fost departe de a juca tin rol surselori literaturii consecrate tone!, Jean similar; dar ele au creat 0 zonO Intinsa ,,un Nouzilletntruneatoatecalitatilepentrn adevarat stet militar autonom, a care! supra- adesfasura o investigatie intru totul Innol- halo era de 50.754 km2 lit 1756 si va mai fi toare. de 35.000 km2, in rnomentul dizolN Aril tor" Prima parte a lnerariiesteconsacratil (p.254). evolutief eonceptultii de frontiera, din anti- Acestmicrostal. matter este pus sub chitate In evut-mediti, autortil staruind asupra lupitde Jean Nouzille, care a urmarit fixa- eonceptultri si organizdrii frontierei In Impe- realinntelorsale,obfigatiilemilitareale riul roman, tntinderea dall acestor prohleme populatiilor slaNe din interiorul sOu grani- hind pe deplin justificata de regasirea unoreari (de unde la noi grtiniceri) fiind vazuti similitudini in organizarea frontierei austro- ea niste descendenii ai lin ilanei-lor rornani, otoinane. 0 scurta incursiune in istoria front,- regimul lor economic, social si confesional, ere! imperiului bizantin, ar fi sporit elemen- masurile luateIa iena si realitatile locale. tele de analogie en confiniite austriece. Se dezvaluie astfel un capitol de cel mai mare Cea de-a doua parte urmilmte evolutia interes In istoria relatiilor austro-turce, ca limitelor celor douit imperii austriaci otoman. si un altuL tn istoria administrativasisamara Politicade expansiune a celuidin urma aimperiului habsburgic. Paginile calla abundii (Viena a fost asediatä de turci, pentru primain date, evenimente, oameni silocuri,far data in, 1529), a generat, prin reactie, aceaJean Nouzille, perfect cunoseator al teritorlu- cortina de fier" (p. 57) a lumii crestine,lui cereeta (a calatorit de mai multe ori care au host confiniile milltare ale lmperiului tn aceste zone) sial mediulkii uman (gratie babsburgie. sicunoasterii limbii sirbo-croate), a reconsti- Autorul cerceteaza arnanuntit etapele pro- tuit magistral efortul Carta din. Viena de a cesului de aparitie a confiniilor,In secolul asigura paregranitelor prinostosii,care, al XVI-lea, elnd, dapA o perioada, de confrun- avindu-si familia sigospodaria ta zona de

Revista istoricA, torn fIT, nr. p. 851-863, 1992

www.dacoromanica.ro 852 Recenzii 2

frontieril, erau interesati sü o apere, fiindca pune In situalia de a-5i indeplini obligatiile luptau nemijlocit pentru familia sibunurile fiscale militare. Robert Mandrou (L'Eurore lor. absolulisle". Raison el raison d'Elal, 1641 Dotalpersonalitatiisiimpunpecetea 1775, Paris, 1977), a pus, poate, cel mai clar asupra masurilor de orgalli/are a confiniilor: sicel mai sintelic, In lumina, a*a cum o arata Eugenia de Salloia si printill de Saxa-Hild- *1 subtitlul cartii sale, ratiunile de stat ale burghausen. Cel dintli, considerat cu dreptate absolutismului luminat!'. 1-rmarirea politi- afi creatorul politicii balcanice a Austriei" ciitiefrontiera daca neesteinglduita (p. 25 1) nu a putut sa realizeze decit partialaceasta formula din perspectiva masurilor obIectheleside, dar performantele sale shit reformaloare este o directie de investigatie Nrednice de clown. Imre succesorii sal. printul ce se anunla innoitoarej fecunda. deSaxa-I lildburghausenagasitformulele Oltenia, in perioada stapthirii austriece, cele mai adecN ate pentru a intari Coldonul a constituit un teren timpuriu de Incercare protector al Imperiului. a politicii de retort-11A a Curtii din Viena, Pentru istoricul roman, cartea lui Jean politica dictata repetam de exigente po- 1\6u7ille prezinta interes din mai multe puncte litice,militare ifiscalesi nu de ceea ce tieNedere. Mai intii,ea trateazit momente avea sa fie filosofia luminilor. A fost politica siaspectealeistorieispatiului romanesc. imperialadinOlteniaun modelpentru Banatul,intratsubstapinireaImperiului Constantin Mavrocordat In elaborarea refor- habsburgic, In urma rAzboiului austro-turc melor sale, cum considera Serban Papacostea, din unit 1716-1718 siOltenia,aflatil sub autorul celei mai temeinice cercetari &supra autoritatea Imperiala hare pacile de la Pasa- adminislratiei austriece In Oltenia, sau, cum ruwitz (1718) iBelgrad (1739); in al doilea credem noi,alitautoritatile imperialeell rind, ea oferfi un concludent termen de compa- si domnul fanariot s-au aflat in fata acelorasi ratie pentru reginientele graniceresli create dificultati si au incercat solutii similare2 de Curtea dinN ienaInTransihania;in lard o intrebare pe care cartea lui Jean Nou- sfirsit,cartealiiiJean Nouzille ofera date zille o readuce in actualitate. nolpentru intelegereapoliticiiCurtiidin Sitot in lumina constatarilor sale va iena, in ceea ce se numeste Problema oriell- trebuireexaminata problema regimentelor tall, in general,siin spatial dunarean, in granicerestidinTransilvania,care,Intre special. allele,austilnulatdezvoltareaconstiintei Autorul cunoastecelemai importante nationalearomanilortransilvaneni (E.g. contributii ale istoricilor romani Iastudiul David l'rodan, Supplex Libellus Valachorum, tenielorabordate si le xalorificl In ed. a 2-a,Bucuresti,1984,p. 221-226). anchet a sa. It semnalam marele stadia consacrat Largirea cadrului de investigatie prin compa- deGabrielRadarauraporturilorpolitice ratie cu situatia din nord-vestul Peninsulei romano-austriece,lasfirsitulsecoliduial balcanice, nu poate fi declt benefica pentru X \ II-lea si In secolul al XVIII-lea, publicat aprofundarearealitatilortransilvane. in Anuarul lnstitutului de lstorie si Arheo- Pentru cititorul roman numele lui Jean logie A. D. Xenopol" pe anti 1985 1988. Nouzille ramine asociat, in primul rind, de Istoricul iesean a abordat o serie de aspecte cartea sa Le calvaire des prisonniers de guerre ale politicii habsburgice In spatiul romanesc, rounlainsenAlsaceLorraine, 1917 1918 tratate si de Jean Nouzille sau complettndu-1. (Bucuresti, 1 991). Este, desigur,o asociere Una din marile probleme de istorie euro- de caracter afectiv, data fiind tenta cartii. peaniiceinterfereazacercet areaistoriei .Hisloire de fronlieres este o contributie de frontierei austro-otomane este aceea a poli- Inalta valoare la cunoasterea unei probleme ticii de reform/1 a Curtii din Viena In secolul majoredeistorieeuropeaniipentrucare al XVIII-lea. Preocupate de taran In dubla autorul merita stima stiintifica a lectorilor sa ipostaza de contribuabil si de soldat, auto- sai. ritatile imperiale au luat nnasuri pentru a-1 proteja impotriva abuzurilor nobiliare ia-1 Florin Conslanliniu SONIA ANDERSON, An English Consul in Turkey, Paul Ryeaut at Smyrna, 1667 1678, Clarendon Press, Oxford, 1989, 324 p.

Cartea de fatil este un studiu biografic Istoriei speciale a activitatilor unei companil aldiplomatuluisiomului de litere englez *i agentii comerciale in epocii. Paul Rycaut. Intocmitii cu deosebita seriozl- Pentruaredabiografiadiplomatulul tate si investigatii in variate surse, ea apar- Rycaut,Sonia Anderson a impletit toate tine deopotriva mai multor domenii: biogra- fireledocurnentare pecarele-acercetat: fiilorde personalitati,istorieidiplomatice, cronologia vietii personale*ioficiale, 1519-

www.dacoromanica.ro 3 Recenzit 853

mentele de baza aleintemeierii factorilor Calitatile lui decsebite de regociatcr duc occidentale euroyene in Jrnyeriul otcman la prosperitatea agent lei erglezee la Sn,3rna, in cauza la Smyrna ,Niata cotidiaca aprin imbogatilea iprotejarea rey,cstorilor acestora cu meseriile practicate, institutiile englezii marfurilor Ici, yrin culthalea unor lor:biserica,justitie,trezorerie,consulat, regustorii agenti capabili ca &AA) 'burner relatiile acestor factorii ui autoritatile oto- din Flaniden, Rkhard Langle3,1 rcr auto- mane si cu achersarii, ccneurentii kr de yeritatiturcesti dc secmil din familia IN ayralli. continent: olandezi,frai cezi;. de ascnienea Activitatea ageMiei ergkze seItLi.aIn lucrarile prin due I mil Itycaut a intrat in erioada de Nirf de yeisoana lui1-t..caut. galeria oamenilor de liteie si de stiinta. In consecinta si autoarea a asczat capilolele Inainte detoate,auloarea ne prezintli priNindactiN MaltaCcn.panieilaSm3rtla spatiul uniNersal isyccial in care aNca saIn principalele sale ccrnyartimente:oliciali debuteze cariera diplcmatului cnglcz:ora- si institulii (consul, trezorier, cayelan), fii ante, sulSmyrna,importantcentrueconcrnic iesurse, activiiatea de no\ igatie siLiMinna- din Imperiul unman, dar icreuzet al unor rea capitolului privind ucenicia iirstalarea Nariateindeletniciri(negustorie,navigatie) lui Bcaut drept consul la Smyrna. Cu atit sietnii,populatii:turd,greci,olandezi mai mutt cu clt In tinipul salt privilegiile englezi, francezi; agentia Ccmpaniei englezeacordate Angliei princapitulatiidecatre a Le\ antului cu toate aspectele activitatii Imyeriu) Mullen cu fost reinnoite. sale. Intr-olunieetnicãdeosebitdediNersa Orasul, locul, atmesfera, yar predestinatesub aspect fizionomic,social, eccnemiesi astfel sa primeasca si sa modeleze persorali- politic, Led si din punct de xederealinterese- tatealiii RycLut atit de intertrediar eco-lor, diplcmatul Paul Rycaut se interc,eaza nomic, politic Intie alti senieni, citi istoric de apararea averilor si securitatii con n.Lilor si memorialist. englezi,ar si ai altor popoare: greci, armeni Originea sa,o familie olandeza cmigrataolandezi, etc. care cer protectia Angliei, de in Anglia, cu uiniai ce se integreaza in socie-incasarea taxelor de navigatie, dc ancoraj tatea engleza, pare si ea ca Isi pune amprenta. sidc impert-eNyort yentru bunul niers al Capitolul II intitulat siUcenicia consulului Cempanici,deverificareamcnedelorcare sugereazaacestlucru.S-anfiscutposibil intrau intrezorerie, dar side inibogatirea In 1628 dupa Dklionnaly or Nalional Bio-orasului Sn,yrna su cartii biblicteci. paphy sau intre17 noiembrie si 23 de- Prin aware i atmosferaSmyrna era cembrie 1629 dupa datele bisericii paro-un cultm al meeting pot". Dupa razboiul hiale in familia lui Peter B3caut, negustor cu enetia din 1695 turcii au construit aici venit in Anglia din Ant\Nerp din Olanda.un fort cu intentla de atine sub control Strabunicul sati pale ea a fest oliter in aimatavasele stiiiice care ancorau aici. spanioladinpro\ inditeolandcze.MLnia Pe Strada Franca" fluturaudrayelele se spune ca ar fi lost spaniola. Prin familie agentiilor straire \ eneVene, olandeze, fran- mai avea numeroaselegaturiinSpania, cue, engleze. Adele capitanului cc Napor Portugalia, Italia. Menihrii ci faceau afaceri erau semnate deepotriva de cadiul lure si de In Mediterana. consulul tarii resi,ective. Peter Rycautsi-atrimis copiii In Invala- Se Intilneau intr-un fel cosmopolit si tole- mintul englez si a cautat sil patrunda In lin- rant 13-15 moschei,7 sinagogi, 3 biserici durilesocietatiiengleze,casatorindu-sio remano-catolice, 2 biserici grecesti ortodoxe, fiica cu un baronet. Simpatiiie sale au lost apoi biserici ale englezilor, genoNezikr, ohm- prornonarhiste. dezilor servird drept capele ale Ccnsulatelor. Paul Rycaut a lost trimis la 16 ani la Conversatia si educatia locuitoriler se facea TrinityCollege,laCambridge,Imprdina In citna limbi deal:let/1Na. cu fratii si Thomas, James si Samuel. El . Dintre greci multi crau atrasi spieinfesia a fost interesat de studiile heraldice, teolcgice, de interprMi, dragcmani peMgtccnsulate. filozofice, politice,limbilor straine, dcmeni La rindul lor bisericile catolice eaeculau o care i-au format calitatile pentru cariera deactiune de influentarei misienarkm. mai ttrziu. Inscrierea sa apoi In Universitatea Etniile iintereseleseIntrepatrurdezu. Alcala din Henares in Spania Si innodareaDar respectarea si regkrnentarea afacerilor de relatii eu uncle personalitati de aiciII deNenise un mod de viala. aduc In atentia politicienilor. Pentru cunostin- Dupil 1678 Rycaut revine In Anglia. Fiind tele sale lingvistice este folosit In redactareadeesebit de apreciat yentrucalitatilesale corespendentelor oficiale. Ajunge a fi pretuit diplerraticesicunostintelesale51.iintifice si hint sub protectia liner oameni politici,este folosit In continuare de catre oficiali- cum este Winchilsea, care II5i lansecza In Utile engleze. In octembrie 1680 el este acela cariera de consul al Cempaniei I nantuluicare a redactat scrisorile re),ale catre sultan In Smyrna. 5i vizir.In 1686 este trimis la Dublin, In

www.dacoromanica.ro 854 Recenzii 4

Irlanda, fiind secretar sef al lui Henry Hyde. mul sau intocmirea religiei mahomedane de Inmartie 1689esterecomandat pentru asemenea. Cu aceastA lucrare, la propunerea postul de resident englez pentru cele trei lordului Henry Howard a devenit membru marl orase Hamburg, LUbeck, Bremen, cu al Academiei Regale din Londra. sediul la Hamburg, unde va sta pinA In 1700. Alte lucrAri: The Present Stale of the Greek Aici a gi rat agentia englezA cu reprezentanti and Armenian Churches,Londra,1679si politici influenti englezi si negustori, cleric! de asemenea traduse in francezA Middelburg, englezi din diverse centre ale lumii: Constanti- 1690, 1692, Amsterdam 1696,1690, 1698 nopol, Smyrna, Viena. si1710,germanb: Augsburg 1693,1700, A cultivat foarte mult relatiile cu Viena1701; The History of theTurkish Empire pe unclese scurgeau InaceastA perioada (orTurks) (1623-77),Londra, 1680-79; principaleleinformatiiprivindTurcia 5! traduse in francezA: Paris 1682, 1683, 1684, Austria, intre care fuseserA Operatii militare germand: Augsburg (1694, 1700, 1701), olan- *i se purtau tratative de pace. Ceea ce este dezA, 1684; The History of the Turks (1679 - mai interesant este faptul cA informatiile 99), Londra 1701; A Memorial to the Senate de la Viena proveneau de la Constantinopolof Hamburg Edinburgh 1679, 1700, Diplo- prin Valahia" - deci pe la romani. Exista maticLettersfrom Hamburg Middle Hill, aici 0 rutA rapidA *i eficientA, organizatA de 1841, The Life of Numa Pornpilius, Londra, vechiul dragoman al Portii Marc Antonio 1681, 1688, 1693, 1700, 1703; The Critick, Mamucca della Tore. Paul Rycaut a beneficiat Londra, 1681; Sabatei Levi, Londra, 1609 - asadar de o bogatil informatie asupra situatiei In peste 26 de editii englezei strAine. Imperiului otoman. Lucrarea Soniei Anderson rtimine o opera DIplomatul englez, inzestrat cu o capaci- dereferintApentrustudiulpersonalitatii tate deosebitA de observatie si de informaresi vietii lui Syr Paul Rycaut si In egala mA- ne-a lAsat si o opera de istorie, care si-a gAsit surd pentruistoriadiplomatiei,lucruce ccou in numeroase tdri europene, fiind tradusil. I-am evidentiat Inca de la Inceput; un model In m!Thuile editii si fiind chiar utilizatapentru cercetarea biografica. Se sprijinA pe de autori celebri, mai ales paginile care pri-o solidA documentatie in bibliotecile si arhivele vesc istoria Imperiului otoman. In 1662 - engleze: British Library, Finch Manuscripts 1663 a seris ipublicat The Capitulations. Leicestershire, Record Office, Leicester, Pu- In 1666 terminil de redactat ThePresent blic Record Office, Bodleian Library Ox- Stale of lh. blloman Empire, unde a utilizatford - numai citeva enumerAm aci din nu- sidate furnizate de agentiaiprincipilor meroasele utilizate; ca si din acelea ale tiirilor romane, Moldova si Valahia. Aceasta altor Or!ca:Franta,Grecia,Romania, a ap.irut ineepind cu Londra in 1667 in mai Turcia, Statele Unite. melte editii si incheind cu traducerea sa In Un apendice al luerArilor lui Rycaut*I alteI imbi :francezb la Paris si Amsterdam In un indice de nume de persoane si localitati 1670 si 1671, 1672, Rouen, 1677, olandeza la Insotesc lucrarea. Amsterdam in 1670, germanA la Frankfurt Cartea reprezintA o contributie la istoria lb 1671 si Augsburg In 1694, italianA - Vene-diplomatiei. 0 istorie a diplomatiei care se tia, in 1672, 1673, Bologna In 1674, polonA - petrece in principal In spatiul nostru sud-est In 1678 sirtisA la St. Petersburg in 1711. european si a impresionat pe unul din creatorii Racine s-a inspirat pentru descrierea atmo-ei, Sir Paul Rycaut. sferei. Dimitrie Cantemir in lucrarea sa Sisle- Lucia Tafta JEAN-BAPTISTE DUROSELLE, Historie de l'Europe. Editions France, Loisirs, Paris. 1990, 423 p.

o istorie a Europei, vAzutA dintr-o per-depAsesc limitele diverselor entitati de or- spectivA europeana si nu nationala". Astfeldin lingvistic, statal sau national. TotodatA si-acaracterizat Prédéric Delouche proiectul, autorulconstatA iexplicAexistentaIn apelind in vederea realizArii sale la cunos- Europa, de-a lungul veacurilor, a unor ten- cutul istoric Jean-Baptiste Duroselle, a cArui dinte si forte unificatoare ale comunitatilor faimA siautoritate au depAsit nu numaiumane pe Intinse zone alecontinentului, fruntariile Frantei ci si pe cele ale conti-ce s-au manifestat periodic sub diverse aspecte nentului nostru. Printr-o impresionantA capa- (militar, economic, politic, spiritual) In cadrul citate de sintezA, J. B. Duroselle a urmArit structurilori mentalitatilor specifice societA- sa conturezei sA analizeze fenomenele pro- tii etropene, In diverscle ei etape istorice. prii istoriei Europei, care o IndividualizeazA DupA asemeneacriteriisi-astructurat In ansamblul celei universale, fenomene cc autorul lucrarea. Cele 19 capitole ale acesteia

www.dacoromanica.ro 5 Recenzii 855

constituie, in ultimA instantA, prin continutulistorieiEuropei"(chiarsireformelesi lor,o noub periodizare argumentatA a istoriei rAzboaiele lui Petru cel Mare) pinti nu sint Europei din perspectivA europeanA". Tit lu- constatatedeautoruncletendiMespre rile sint nu numai sugestive dar, mai ales,mentionatul model european (Ecaterina II concludente pentru cele rnentionate mai sus: este amintita ca exponent al absolutismului Preistoria Europei, Marea epocd a celfilor, luminat)i,mai ales, pina cind imperiul Antichitalea: Infelepcirnea greacd si mdrefia tarilor nu va constitui, el Insusi, un factor romand (stupefianta cucerire romanA, dreptulal evolutiilor europene", mai precisdin roman,statulsifamilia,imperiul roman perioada rAzboaielor napoleoniene. Prin prisma factor de asimilare, \ iziunea rcmanA asupra aceluiasi concept, sud-estul continentului Ince- Europei), Primele palm secole de cucerire cre$- pe sa fie iarAsi considerat parte a Europei findaOccidentului(aspecte fundamentale din momentul in care consecintele marii ale influentei iudeo-crestine, expansiunea ere--revolutiioccidentale"(denumiredata pe tinismuluiinOccident,imperiulcrestin) Mina dreptate de J. B. Duroselle Revolutiei Marea epocd a germanilor, Carol cel Mare, Franceze cu toatA ideologia ei) au cuprins rege al Europel? (Carolingienii, Carol eel Mare, si aceastA zona, sub aspectinstitutional si Imperiul ,renasterea carolingianb, descompu- mental, In sensul afirmbrii silegiferArii liber- nerea Imperiului idezvoltarea regatelor), tatilor si drepturilor fundamentale ale omului, Europa asediald(arabii,normanzii,slavii, cu corolarul autodeterminArii natiunilorsi ruptura dintre Occident si Bizant, papali-al constituirii statelor nationale. tatea iImperiul),Apogcul lurniicrestine Europa, delimitatA de acelasi concept, a occidentale,(secoleleXIIXIII),Cdtreo reprenntat intr-adevar de-a lungul istoriei, Europaastatelor(secolele XIV XV), in special din veacul al XV-lea pinA la mijlocul Absolutism, libeddli si cosmopolitism (De la secolului al XX-lea, centrul cel rnai creativ monarhia dedrept divinlaabsolutismul al Muni ,ceea cc nu se datoreste dupb cum luminat: zorile libertatii in Tarile de Jos subliniazA J. B. Duroselle unei superioritati si Mama Britanie; Europa francezà"si rasialeci unei interdependente defactori, cosmopolitismul, zori i nationalismului ; tncepu- de ordin militar, politic si economic. Originea tul revolutieiindustriale),.114arearevolufie acestui fenomen s-ar afla in rezultatul luptei occidentaldsideziluzia (unitatea revolutiei, dintre imperiui papalitate din secolele Xl marea natiune" si Europa, revolutia occi-XII. DatoritA faptului ca nici una dintre dentalli si nationalismul, expansiunca revolu-pArti n-a repurtat o victorie categoricA asu- tionarAsideziluziapatriotiloreuropeni), pra celeilalte, Europa occidentala n-a cu- Napoleon $i falsa Europa prin cuceriri,Un noscut nici teocratia intolerantA, nici cc- fenomen european: revolufia industriald, Euro- zaro-papismul"sia putut accede treptat pa, romantismuli naliunile (Congresul de laspre libertatea spirituala indispensabilA ori- Viena concertul european", nationalismul, Orel activitati creatoare. In fine o alti cauza Europa romanticA, era tulburArilori rAzboaie- aaceluiasi fenomen,mentionatmaisus lor), Cdlrecalastrofaeuropeand (1871 (evoluind de la simpla curiozitate a omului 1914), Europa se autodistruge (1914-1945), la gustul spre cercetare tehnica ulterior sti- ReInvierea $i speranfele Eurdpei. intifica)arconstitui-o marea varietate a Jean-Baptiste Duroselle li Incepe lucrarca medivlui geografic, determinind pe de o parte, cu un capitol consacrat peisajului european, crearea unei diversitAti tot atit de mari de sub diversele sale aspecte, inclusiv sub celunelte. Pe de anti parte, lungimea coastelor demografic si lingvistic. Europa nu este insa, europene, raportatalasuprafatamicaa pentru istoricul francez o entitategeogra- continentului, a stat la baza inclinatiei euro- ficA si, cu atit mai putin ,rasialA ci una in- penilor spre navigatie, spre comertul Mari- stitutionala si mental:A. Pentru J. B. Duro- tim, care la rindul sail a determinat desco- selleEuropaInseamnasocietateagreco- peririle geografice", cu toate implicatiilest romana Inantichitate,lumea crestina inconsecintele lor, economice, politice si mi- evul mediu, dupA 1054 limitatA la cea catolica, litare, ce au marcat urmatorul curs al istoriei inclusiv cea reformatA, incepind din secolul Europei occidentale.J.B.Duroselle ne- al XVI-lea, apoi socictatea ce a cunoscutglijeaza Insb, dupa pArerea noastra, un alt epoca luminilor, remodelatA derevolutiile factor (fara a face totusi abstractie de el), burgheze de la sfirsitul veacului al XVIII-leaasupra cAruia insista Insil R. S. Lopez (cu si din prima jumAtate a secolului al XIX-lea. oviziuneasemanatoareasupraEuropei), Evolutiile,evenimentele neincluse In aceastalntr-o analizi ce se intinde Insa numai pink' sferA apartin, ca atare, fie periferiei Europeila mijlocul secolului al XIV-lea1. Mai noro- (cazul Bizantului dupA Justinian), fie unei coast& decit Asia, decit Africa sau chiar decit alte Iumi", a islamului, In cazul popoarelor Europa ortodoxa, expusa socurilor nomade din sud-estul continentului, inclusiv al romanilor incepind din secolul al XIV-lea sau al 1.Robert Lopez, Naissance de l'Europe, XV-lea. Rusia, de asemenea nu face obiectul [Paris], 1962.

www.dacoromanica.ro 856 Recenzii 6 pina la finele evului mediuscrie amintituldin perioada expansionismului colonial, cu istoric italo-americanEuropa catolicit a avutlupta de eliberare a popoarelor din cadrul la dispozilie un intreg milemu farfi mari zgu-lmperiului Otoman. Cum cele mentionate duiri, pentru a se dem olta chiliiatja, a care! mai sus nu constituie o not5 aparte a earth bcneficiari sintem"2. Constatarea intenteiatA a lui J. B. Duroselle ci an o rAspindire foarte lui Lopez este insa la tel de NalabilA si pentru largainliteratureistoricAoccidentale,o secolele urmfitoare cAderii Constantinopolului, disculie pc aceasta terna ar deptisi cu mult rolul protector al civilizatiei occidentale Incadrul comentariului de feta. caleainaZiilorcucaracterpustiiturale Dupa cum am mai amintit,statclesi tatarilor revenind mai ales himii sta e, ucraini-natiunile din centrulsi, mai ales, din sud-estul ene si ruse, pe cind, la Dun Ana de Jos, Tarile continentului din sint prezente in Ilistoire de Rom Atte au constituit, daca nu intotdeauna /*Europe, in masura In care acestea se Inca- un obstacol de netrecut in fate expansiunii dreaza in conceptul autorului asupra Europei. otomane, oricum 0 permanenta zona tampon, Ca atare,in urma reNolulicicondusil de tntreOrientulIslamic 5!societateacare, Atatiirk, Turcia a intrat in Europa. De Reece conform concept iei lui J. 13. Duroselle, repre- este regretabil cA in rnasiva si, incontestabil, zenta in secolele XV XVIII, Europa. valoroasa lucrare a liii Jean-Baptiste Duro- Un prim aspect alistoriei Europe 1,in elle,societatearomfi (asciiesteaproape amintita viziune, constA dintr-o succesiune inexistentA, cu Mit mai mull eu cit la 1848, de fenomene cucaractercomunitar.sub a constituit limita sud-(stic5 a unei revolutii diterse forme de manifestare,evidei t,la europene", mi numai sub aspect evenimen- nitelul mentalitittii colective specifice ficcarei tial ci si mental, iar I rin structurile create, epoci (Imperiul", biserica catolica, cruci:dele, in anii imediat, urmAtori, Romania a devenit umanismul renascent*, cosmopolitismui lu-prin excelentA stet european", ea sa nu minilor",universalismulideologieiltevolu- mai vorbim de gindirea si activitatea diplo- ieiFranceze,timideleIncercarialeunei maticA a lui Nicolae Titulescu din perioada uniuni europene din perioada dintre cele dotal interbelicA. rAvboaie mondialeconstituirea treptpta a In sehimb, profesorul Duroselle are per- actualeiComunitatiEuropene).Totodatil fectA dreptate chid eNclude" din Europa Europa acunoseut tentative de uniiicare toate {Arne din r5sAritul si sud-estul continen- prin fortA sau ameninlare, asemenea incercari tului dupa cc, la sfirsitul celui de al doilea de scurta sau lungA durata fiind tosA respinse rAzboi mondial, acestea au ajuns sub domina- desoeietateaeuropeanii,odatAce Nizau tie sovietica, instaurindli-se regin.mi ecmu- hegemonia untii stat sau a unei natiuni asu- niste totalitare care n-au distrus dear struc- pra celorlalte (politica FraMei In perioada turile statului de dreptcian ircereat sa napoleonianA sau a Germaniei bismarckiene creeze o mentalitate colectiN A de tip medic\ al- dinultimeledecent!alesecolutuitrecut, asiatic. TotodatA nu putem decit sS subscriem iar In contemporaneitate monstruosul Leb(ns- laconcluziile autorului attire! cind afirma raum nazist sau latel de nocivul ..lagarcd prin constituirea treptatfi astructurilor socialist"). Cea de-a done fatela a istoriei economice $i politice ale actualei Comunitati Europeiestereprezentatadefenomenul Europenc,rAzboiul, pe cuprinsulacesteia, contrar integrArii ,cel conflictual, sub forma a devenit o institutie vetustA, o practica din mai ales a razboaielor. 0 frind in calea consti- dorneniultrecutului,datoritaInpartesi tuirii unei unitAti europene a fost conform modificarii mentalitatii colectiNe. demonstratiei din Histoire de l'Europe si Care vor fi viitoarele frontiere ale Europe!? este Inca, nationalismul, apArut In secolul Daca Occidentula acorda un sprijin eficace XVIII. Ca si majoritatca actualilor exponentilarilor ce s-au eliberat in 1089 de comunismul ai istoriografiei occidentale, J.B. Duroselle totalitar, daca acestea la rindul lor 'vor deveni foloseste lnsS acelasiterxnen pentru donA treptat autentice state de drept $i cu o eco- directiisi forme deosebite de manifestare nomic bazata pe libera initiativA si concurenta, ale fenomenului pe care, In contextul analizeiatunci scrie In Inebeiere reputatul istoric lesiapreciazlidiferit dar rim iexplicit. francez este permisA o mare sperantA, Consider5m cA tin poate fi identificat Risor- care s-a subintins In intreaga carte: aceea gimento-ul italian cu nationalismul musso-de a vedea adevarata frontierA a Europei linian si nici eel maghiar (chiar si la 1848retragindu-se continuu catre rasarit". riocu alit mai mutt, dupa 1867) cu miscarea 0 sinteza remarcabilA, ban là pe o hogata nationala a romfinilortransilvanenisicu bibliografie (ce se desprnde din textul luerA- cea a natiunilor slave de pc cuprinsul monarhiei rii f Ara a avea Insa un aparat critic propriu-zis) habshurgicei nici pangermanismul, pansla- dar si pe o experientA IndelungatA a autorului vismul rusi nationalismul englez sau francez, de profesor la Sorbona, In unit-iv instantS o fundamentare istoricti a actualei Comunitati 2 Ibidcrn. p. 121. Europene. Histoire dc l'Emope (apaiutA la

www.dacoromanica.ro 7 necenzii 857

Paris In 1990 si publicatA simultan in mai Baptiste Duroselle. Ea contine totodatA un matte limbi de mare eirculatie) se inscrie mesaj generos. printre lucrArile fundamentale ale lui Jean- ,Sel bon Rddulescu-Zoner

ANNELI UTE GABANYI, Die unvollendeteRevolutiow , Munchen, 1990, 230 p.

Cu a doua editie a sintezel monografice in centrul puteri', i-a luat locul convingerea Revolutia neterminatA 'consacratA finalu- cA evenimentele au constituit in realitate lui celei mai totale dictaturi est-europene traducerea In act a mini plan preconceput dificilei tranzitii cAtre democratic In Roma-de o gruparepoliticii urmArind intentiisi nia, cercetatoarea germanA Incearcb sA inves- teluriclardefinite.Prin acapararea eide tigheze in spatele imaginilor din decembriecAtre F.S.N., se consacra ajungerea la putere 1989, mai ales al aceldra controversate, si sA a unei frac( iuni din cadrul P.C.R., o schimbare raspundil unor Intrebbride genul: A fest de elite ca atitea In decursul agitatei lUi istorii riisturnarealuiCeausescurezultatulunei considerabil influentate de P.C.U.S. Interzi- lovituri de stat sau al unei autentice revolutii cerea P.C.R. in 1924 nu fusese In fond decit populare? Care era structure regimului? Gine efectulluArilordejamitieantinationale sunt actualii detinAtori ai puterii din rindu- dictatecle Moscova pe tema unitAliide rile FrontuluiSal\ ArilNationale?" Gum stet si a minoritAtilor. Dupa 23 august, lupta seprezintil noua politicA interna,extern5 intre exponentii celor douA directii principale sieconomicA a tArii? alesale una national comunistA,cealaltA InretrospeetivA,reprezentareaoficialA internationalistA loialii Kremlinului va con- a evenimentelor ramble iazisubstantial ditiona configuratia scenei politice romanc, debitoare si contestabilA. Revelatii ulterioare ceadintli impunindu-se definitiv in 1961. intercontrastante n-au fAcut decltsA spo- Decizia pentru o politicil de relativA inde- reascA ponderea pArlii de contradictoriusi pendentA feta de centrul extern era afirmatA neverosimil ce impieteazA abinilio asupra elamoros prin documentul din aprilic 1964. Intelegeril pateticei revolutii a decembristilor Au frost necesare trei decenii pentru ea frac- romAni. Cunoasterea ei n-a progresat sensibil, tiunea internationalistA sA rcia tiniona In singura certitudine fundamentalA rezultatitpartidul nide si tn slat precumpAnitor sub si din acest studiu fiind una potrisit careia, infAtisarea unor funclionari temperer dizgra- neterminatA si in sens negatis si in sens pozi- tiatiori a descendentilor lor, homines nom tiv, rezolutia continua. reprezentInd anti-elita concurentb, dominatA Transformarea ad hocaunuistudiou de un puternic sentiment al frustrArii hide- de emisie In centrald de prestatii logistice si lungatesidepreocupareaprimordialAa tribunA publicA, }tergerea curentA a limitei censers Aril plrghiilor de comandA recuperate. dintre informatiei puncre in seenA pinA la Identificind elemente simanifestilriale transformarea TVR In niasinA de inventat aspiraliilor la reform:I si mai ales la succesitine prezent,audeterminat odescalificarea InP.C.B. niaprefundindu-le,autoareaa receptarii mondiale standard initial gene- publicat pe aceastA tembi eseurile: Disgra- roase a resolutici romftnilor. DevenitA tot ced Romanian leadercallsforchanges" maigravAIneviclentaei,de7informarea (Romanian Situation Report Nr. 10, LIFER, programaticA vizInd conditionarea psihologicb 21.9.1987)si Ceausescu und kein Ende? a destinatarilor de mesaj i-adiminualtear-eta Der Kampf um die Nachfolge hat bereits credibilitatea Melt ea e acum amplu laxatA begonnen" (SO(Iosteuropa, 9 1988). drept 0 tele-resolutie, institutia mentionata Cauzele Won liii Ceausescu stint ilustrate hind execratA in plan national ca principal pregnant improinA euexpresiilecultului ignobil instrument de persertireIn slujba personalitAtii si formele rezistentei cresclnde neoputerii. Impotriva tiraniei, tin Inc aparte ocu1)indil-1 Evenimentele celor sapte zile ale resOIU tulburbrile de la Brasos din 15 noiembrie 1987 tiel slint relatate zi CU zi, pentru siltlion, orA exarninate intr-o paralelA cu Timisoara1989, preexistentei cu orA. Tendinta de ocultare a Inansarnblulunciconstelatiicare Welt F.S.N., de cultivare a unei pseudotranspa- imposibilA pinA In decembrie subversiunea. rent; genereazA dubii si suspiciunipersistente. Noul factor de putere F.S.N. identi- AlterAri ifalsificAripracticate selectiv In tatea,componentasiascensiunealui,eu functlededestinatiainterne'san externa exaltb a informatiO, s-all revelalunisersal contra- biografii de protagonisti ajustale ce-si productive. In acest fel, ipotezei propulstirii unele date de curriculum estompind sauOifll spontane de cAtre revolutie a unorpersonaje tind allele, ocupfi In tratare capitolele centrale. www.dacoromanica.ro 858 Recenzii 8

Corifeiise recunosc reprezentantiaiunei ale administratici statale. De accea, imediat organizatil politice dc stinga fideli valorilor dupA ancorarea sa,ea purcede zeloas5 la comunismului" (Moro Magazine 8.1.1990). umplerea vidului de putere" si la realizarea Marcati ImpovArAtor de ideologic, fain a da prin ma, uri populiste a propusului consens probe concludente cd fac eforturi s5 se emanci- national. Un asernenea program li aduce un peze de sub tutela ei,aceytia simuleazil o suport de opinic Nast in raport cu al tuturor non5a1anti1 extraideologica de patrioti com- celorlalti actori, reteta constInd din abolirea petenti", pragmatici dar si accentuat elitari. reijementiirilor impopulare, arneliorarea victii Prin criteriile de selectie dar 5i prin ostenta- cotidiene, suprimarca sirnbolurilor comuniste reaapartanenteilaaristocratiaro5ie, ei candid interpretate ca decizie de suprimarc afi5eazA en cinicA arogantA un complex de a comunismului, generoase declaratii riunase suj erioritate. Etaloancle inteligentil si compe- lastadiul intentional. tentA ar fi valorizate de ei intr-o meritocratie In Ron An'a a avut loc in decembrie o i &MA In care considerabilul numAr de oarneni revolti1 populari1 indreptatA atIL contra regi- simpli (stupid peorle) ar fi incintat de domniamului Ceausescu cit 0 a sisternului cornunist, oligarhieide5teptilor cu conditia garantAritceea cc a dus la confruntarea singeroasii. unei bunAstAri la limita de jos. Stationaren in alto Vuj ex-satelite aunor flecuperarea cadrelor pretioase sicostisi- trupe SON ietice sau accesul sovietic la apara- toare ale vecbiului regim e o reguhl de bazA tul lor militar si do securitate facea pesibila pentru cel nou. Se inmunea ca structurile acolo intervenirea relatis facil5 in schimbarea preexistente sa fie preluate, umplute."cu conducerii. Lipsindu-i Moscovei acest instru- competentiifurnizatideel,experienta ment in cazul RoinAniei uncle apararea se In deosebi aceca a puteriipolitice fiind baza pc subordonarea fortelor armale si de consi deratA forniA superioaril de competentA. securitate exclusiv conlandamentului natio- &logistic, b5rbatul cu cea mai inaltA expe- nal, pentru instaurarea unei noi conduceri rienta a puterii" se alla, legitim, in virfultrebuia demontat inlii aparatul clefensiv al piramidei(The Observer,15.1.1990). puterii.Insuflcienta iinadecvarea surselor ()licit de imoralA poate sA apara opiniei face dificila in prezent determinarea cuprinza- poticnirea cotidiand de demnitart &ray compro- team agrupelor,persoanelor iaettunilor misi In pozitiiinalte de putere,miscarea dirtzivaZ.Una dintre precizArile aduse acestui neomandarinat care-5i succede sieyi, de autoare, este accea potris itcAreianici pare sit urmeze schema: ministrul demisio- un rol n-a resenit in caderea rcgimului fune- neaz5, loctiitorul avanscaz5, aparatul prospera tionarilor din tyalonul cel mai apropiat virtu- intact, f nrA nici o pauza de penitentA. Frontul lui puterii, nu numai loiali dari sersili nInA cainufleaza in sine un partid de cadre, un la aut oa nulare. partid restauratis a cantprioritate urgenta De la inceput Fronful a as nt de infruntat a constiluil-o readucerea sub control a revoltei problema legitimitSii. DupA euforia dccem- populare, subordonarea imediala a structurtlor brist5 dubiile5inecunoscutele s-au multi- dernocraticeapAruteautonom.Partiduluiplicat: S a c5iit gruparea in focul res Comunist RomAnis-aconstatatdecesul (rascoalei populare) precum prelinde, ori a numaiinrnAsuraidentificariicuclanul fost vorba de o activne pliinuitii de o grupare Ceausescu.Refuzindu-i povara imaginn preexistent5 en scop bine determinat? In ce a mosteniriinernateriale, F.S.N. a resplusreport se aflau coliduciltoriici cu1.artidul initial ideea de a se defini ca partid, recla- comunist curuia i-au apartinut cutotiisi nundu-se drept o mare uniune a poporului", nu numai ca simpli mernbri? lar dacit lovi- o miscare cisic5, prornotoare a unui socialismtura de stat a fost prograrnatil de o organiza- reformist. Autodeclarat unica putere in stat, tie preconstituit5, ce rol era destinat Lniunii consiliul sac's-a structurat ca un corp cu Sovictice si ce rol a jucat ea efectiv? prerot,ative legislative si executive exorbi tante, Front ul respinge cu obstinatie tcza puciului inexistente intr-o democratic. Structura Fron- mascot, reprezentantii sni de frunte discre- tului cu consiliul echisalent unui comitet ditind-o ea tezA a lui Ceausescu. De un conflict central, i cu biroul executiv reproducindviolent intreclout directiixis ale inAuntrul biroul comitetuluipoliticexecutiv P.C.R., P.C.R., una nationa1ist-dogmatic5, alta mode- corespundernodeluluiunciorganizatiide ral-reformatoare si prosovietica, itu se dore5te cadre. La fel e organizat si restul ierarhiei, s5 se stie nimic la Bucure5ti. Secondati de cu treptelc do ccmpetente. Asa cum prescrie sovietici, frunta5i ai F.S.N. declara perempto- decretul lege din 27.12.1989, noua conducereriu ca organizatia lor n-a existat inainte de prcia structurile de putere ale fostului regim22 decembrie si cit, In consecinta, ea nu putea dictatorial"f Art a atinge aparatul". Prin conspira. Ea s-a ntscut spontan din revolutic. diviziunea puterilor In stat, ea intelege inca- In plus, se adaug5, activitatea conspirativa drareaapropiatilOreiactis iInaparatul ar fi fost imposibild. identic celui anterior al partidului unic In Teza conspiratiei e acreditatA In special functii de guvernare si In functiile subordonate de mass-media franceza, Conform acesteia

www.dacoromanica.ro 9 Recenzii 859

au avut loc contacte preliminare Intre prota- decembrie,cu specialA referirela sugestia gonisti atrasi ocazional la Biblioteca SovieticAunei inter\ entii militare sov ielice In eursul de aceeasi pasiune pentru 11. (Liberation, acestora:0temil controversatA pentru cd 4.1.1990, Le Figaro, 5.1.1990). Un apropiat oficialitiflialitdin Ord citsimoscovite alF.S.N.a furnizatdetaliisemnificativecontinuftsAasigure menu neintrebatesi asupra acestei activildti conspirative In ba/acontrazise de evidente cd ea n-a fostnici cArora planurile ar fifost definite pind lasolicitatil Mei Unita lii considerare. In context 10 decembrie (Le Figaro, 3.1.1990). este ilustratft i pozitiaS.l'.A.sia Marii Cu toatd vehernenta contestare de calmBritanii de acceptare a ideii unei astfel de membri aiConsiIiulUjFrontului aoricArei interventii. identitAtt cu gruparea oinoninul constituitil Intr-uncapitoldistinctsuntstudiate cu, mult inainte de 22 decembrie, inclusivpostulate, prioritati si probleme ale politic!! in pofida unui videofilm cc o atestii, repeta-externe a Bomaniei postceausiste,reliefin- tele desmintiri n-au avut cleboc darul sd eva-du-se primele contacte diplomatice ale noului cueze dubiul legitimitatii sale revolutionareregim si semnificalia lor, cu accent pe noul rezidind in primul rind in defectul sdu congeni-debut cu partenerul preferat, i'ninnea SONie- tal. Un prominent menthru al sdu ca MihaiticS,atitudinearezervatii,initialanthiguA Lupoi diferentiazA neL intre momentul pre-a exponentilor F.S.N. fatal de avIntul miscd- revolutionar al organizArii F.S.N. si acela alrii de renastere culturald si nationald a roma- constituirii sale publice (Nene Ziircher Zeitung, nilor din Basarabia si de aspiratia lor decla- 5.1.1990). Cazimir lonescu confirmA de ase-ratft de reunire cu tura, conduita Ungariei meni preexistent& Frontului,o evidentd siin timpul revoluciei si contenciosul romano- pentru surse strdine credibile. magbiar cu preocupantele resurgente natio- ArgumentulconduceriiF.S.N.conformnalist-sovine,xenofobe. cdruia omniprezenta si eficacitatea servicitlor In ansamblul temei intoarcerii in Europa, de securitate ar fi Neat cu neputintd conspira-a reinserArii Bonulnici in sistemul ei de valori tia, eludeazd tocmai rolul lor foarte importantmorale si politice, se acordd o atentie mai dacd nu chiar decisiv in prepararea si Infdp-mare Frantei ca inedialoare privilegiald in tuireardsturnitrii(Neue %archer Zeitung,proces, pe urmele relat.iilor istorice traditio- 7 8.1.1990, Le Figaro, 19.1.1990). nate dar sial unor factori din afara sferei AmAnunte asupra aportului acestor serv acestora, raporturilor Bonnulni cu Bucurestii cifin eveniment, Pot intirzia sS aparit hi simodului in care noile conditli din tard ar domeniulpublic,darnedeterminarealorputea influenta pozitiv viata social-culturald precisfi sail rezerva care mai stdruie asupra siscolard a minoritAtii germane,relatiilor lor mi pot rApi cooperbrii acestora atributul reci in stadiul examinat cuS.1-.A. evi dent ei. l'erspectiveleeconomieidepiatiistint Examinind tratamentul rezerv at fortelorestimate ca incerte i nesemnificative cu armate de comandanlul lor suprem si motivele totcaracterulfav orabilalunor tendinte, acutizArii tensiunii dintre acesta siarmalli,fie s; timide, de liberali/are datoritd inde- autoarea evidentiazA ipoteza ca opartea pArtfiriiezit antedecentralism,pseudore- conducerii ei sA fireflectat la deposedareaformei agrit llitimnii,falselorpromisiunisi sa de putere printr-un exercitiu de rezolvaresperantelor de/antAgite de un regim cesi-a bonapartistd carttiaU.R.S.S.nu i-ar fi fostostil. dobindit popularitate pc datorie,printr-un Referitor la rolul urinate' in decembrie, anstunbludiinitiativepopuliste.lndiciile cercetAtoarea apreciazil CA informatia dispo-pose in luminft in sensul ca F.S.N. intreprinde nibild tin autorizeazil Weft un rAspuns univ oc opolitic:1 economicd ce nu rezolv A probleme laintrebareadadaMutant!ministerului destructurd,creInddimpotriv A,In mod apArdrii si prima sdi loctiitori au participatiresponsabil, noidificultaticonstitoind pentru activ la planurile de inlAturare a lui Ceausescu illor a grea ipoteed, sunt clam si nurnerouse. ori s-au limitat doar sd semnalizeze cd armata 1)ar,seaccentueazAconcluziv,poatecd romlind excludea0 solutiechinezeased". iniliativ a cea mai primejdioasA a sa a fost Generalul Milea Ii apare oricum ca una dinaccea de a face cadouri si promisiuni electora- figurile-cheie, moartea sa fiind interpretaldlisle prin care a desteptat in rindurile popu- ea punctul de cotiturA ce declansa rebeliunealatie' asteptdri pe care nici un govern nu le pe scard largd a fortelor armate. va putea Implini. tnlegAturd cu alternativa ridicare mum- Perioadei de pool laalegeriledin nu i, larti sau loviturd de stat,este ipotizatil silibere dar ale canon rezultate au fost pre- analtzatd In ceen ce se pre/intil cu aspectecondicionate,itstintconservatepaginile ale ei,o luptA pentru putere intre armatftfinale in care se instituie 0 paraleld cu ale- si F.S.N. In plan extern, este cercetatfi Ingerile din 1946. t'n partid original, simultan acelasi cadru docirina Gorbaciov " ea doc-jucAtor si arbitru pArtinitor, cu sateliti inabil trinA Brejnev inversald ireflectarea ei inniimetizati,obt.inegratiebonificatiei auto- lumea /4)mM-teasedsiin evenimenteledin oferite din plecare, dezintormArii, diversiunii

www.dacoromanica.ro tied 'Recenzii 16 teroarei psihice,o victorie atlt de masivd stopath la jumatateadrüniului. Acestae Incit proportiile ei mineaza delainceput mesajul major, clar al Proclamatiei. Tot atit sansele unei reale democratii. Generator si de limpede este si faptul ca prima de there- lIntretinator de conflicte sociale, interetnice si dere de care F.S.N. s-a bucurat netulburat, interconfesionale,FIS.N.impunea táriiune considerabil erodata MA ea pacea sociald inestirnabil tribut suplimentar de suferinta, pe care electoratul roman a pus-b deasupra agravind in mod preocupat reculul ei social- optiunilorlibertatiipoliticesieconomice, moral si economic. sA secontureze ea perspectiN AaprOpiatil. Dupa efemera euforie, procesul de entropie Autoarea, nascuta la Bucuresti, adtiveazil revolutionara continua In Romania lard sd de douazeci de ant in Germania, In prezent se Intrevada starea de echilibru.Telerevo- la prestigiosul Shdost-Institut din Milnchen, lutla se autodecripteaza progresiv ca spectaeol fiindconsideratasiInplaninternational de elemente de contrarevolutie,informatia o cercentoare afirmata de terne romanesti. televizata a vadit tendentioasa pini la scanda- In aceasta calitate, Serie pentru presa coti- los, libertatea presei e limitata prin monopolul dianA si periodice de specialitate, e prezenta tiparuluii distributiei, prin perturba- cu cornentarii la radio sitelevizitine. Parte rea organizatil a liberului acces la destinatar din concluz4ile sau estimarilesale fondate a celei neguvernamentale. pe o explorare lerneinicii do surse aburidente Proclamatia de la Timisoara consemnaprevalent striine;von putea fi iconfirmhte ca revolutia e neterminata, cA o parte semni- sau nu printr-oaprofundareulterioarita ficativd a societatil romane e decisa sa o temei a carei bazd documentara romanevcd continue.Revolutia romand s-aintorslainsuficienta,cercetatoarea e prima care o punctul ei de plecare, intrind prin lansareadeplinge. 0 mai mare transParerrta in aceSt acestui document de searna al ei Intr-o nou'd domeniu, cu eliminarea tabuurilor,Pa'servi faza. Daca jertfele n-au fost zadarnice, atunci desigurprogresului acesteitereetari. tranzitia de la dictatura la pluralism, demo- cratie si econornia de pieta nu va putea fi ,tefan Delureemu

CAROL IANCU, Bleichröder et Crentieux. (Le combat pour l'émaneipa- tion des Juifs de lionmanie devant le Congres de Berlin. Correspon- dance inédite (1878 1880 ). Centre de reeherches et d'études juives et haralques, Université Paul Valery, Monpellier, 1987, 264 p.

Ne-a parvenit, cu mare Intirziere, o lucrare concomitent se trezeste nationalismul exce- extrem de interesanta privindimprejurarile sly"alautohtonilor.Celedotra fenomene internationalealeobtineriiindependentei fiind divergente, autorul admite CA ele au de stet a Romfiniei in anii 1877-1878. Inves- creat o comotie In societatea romaneasca, tigatAilelaborioasealeautorului,celcare prelungita pina la primul razboi mondial. dirijeaza colectia Sem. Etudes juives et hébrai- Din punctul de vedere al evreimiieuro- quo, In arhivele frarceze ale Aliantei Izraelite pene, o comunitate de nit mozaic, activa, an dat la iveala marturii conchidente despre folositoare,traind pe parnintulromanesc, roluldecisival iudaicitatii" europene In era primejduita de intransigenta Xenofobd dobindirea statutului international al Roma- a politicienilor de la Bucuresti si lai. Singura niei. sang de salvare rArnInea o politica inter:- Destinat, desigur, In primul rind cititorului ventionista" la nivel continental. Cu migala din afara granitelor romanesti, volumul cu sirabdare,CarolIancu aminteste,avind cele 107 scrisorischimbate dedoidintre corespondentacelordoiInsprijin,toate fruntasit evreimii franco-germane este prefatat actiuniledeacestfel;memoriiadresate de o succinta introducere in istoria evreilor guvernelor marilor puteri; sprijin economic din Romania. Antorul socoate, f Ara a indica conditionat; trimiterea de mesageri In haina vreo sursa, ca evreii s-au aflat de secole" diplomatica la Bucuresti (e cazul lin B..f. aici,organizati In corporatiisiparticipind Peixotto,consul al SUA, subventionat di decisiv la Niaja politica si mai ales economica organizatiile evreiesti de peste Ocean dans a tarn. Sint citati Lazarica Zaraful iSaie le scut but" de a-i apara pe evrei); comenta: Senders ca implicaV in evenimentele revolu- rea politicii romanesti fata de evrei In cercu- tionare din 1848. rile politice europene; crearea de comiteté 'Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, romanesti" In marile capitale; agitarea pregei; tine poussee démographique" educe masivacestauxiliarfoarte"acceptabil".Apol evrei- din Rusiar Galitia in Romania, unde solicitareaevreilorinffuentidinguvernele

www.dacoromanica.ro 11 Recenzii 861 europene: lui Disraeli i se aminteste insistent: ignorau in vazul tuturor legi ale statului de la posterité fjuive/ pourra-t-elle pardonnee? drept,inspiratedingeneroaseleprincipii Crémieur Ii scrie lui Waddington: Au nom umanitare ale Revolutiei Franceze, principii du Ciel, ne cédez rien a Bratiano,c'estA invocate chiar de evrei.*iestecel putn dire a la Roumanie. La Roumanie est la ciuclat ca un specialist avizat ca profesornl nation la plus en dehors de tout sentimentCarol Iancu nu a incercat pina acum sa dejustice". cerceteze structura comunitatii evreiesti din La aceasta formidabila pregatire psiho- Romania in a doua jumatate a secolului al logica si nu numai evident argumentele XIX-lea. Ar fi constatat atunci ca In majori- Romanfei paleau. Lucrul s-a Vazut limpede tate era vorba de oameni luYtuiti d n Rusia 'Congresul de la Berlin din 1878, uncle s-asi Austria, Vara o meserie precizata, Tara a statuat regirnul politic al Europei de sud est. avea alt element comun cu tam ocrotitoare RennoastereaindependenteiRomanieia decit gazduirea ca atare. Integrarea progresii,A fostconditionata de emanciparea evreilor pecareosugerauromaniirámlnea si trilitoriIn Romania, de acceptarea lor ca timpul le-adatdreptate singurasolutie cetateni cn drepturi cgale (articolul 44 din apta a evita permanentizarea conflictului. Tratatul snsecvent). Citlndu-1 pe Crémieux, Evreii 1nsiitraitor!In Romania inclinau Carol lancu apreciaza c momentul a insemnat spre dialogul cu parlamentultarn,constata l'aptithabse", la victoire juive" siel s-aCarol Iancu; dar tot el sustine o ciudgenie: datorat acelni HOmme Providentiel" care ca evreii din Romania au fost presati" sé afost. bancherul evreualcancelarului ceara naturalizarea individuala spre a dov edi Bismarck, baronul Gerson von Bleichröder. temeinicia politicii guvernului I. C. Bratianu. La 3 lulie 1878 acesta dildea tuturor pleni- Autorul nu admite ca legile tarn trebuiau poténtiarilor Intruniti la Berlin un banchet puse de acord cu diktatul impus de concertul magnific"i pentru Victoria In cauza roma- european. iaceasta pentru cà principiile neasca". Un poem trimis in acelasi timp de la de drept, principiile liberate, principiile demo- Iasi 11 socotea Jun nou Moise" pentru conatio- cratice n-ar mai fi avut valoare In Romania nalii sai. acelor ani daca s-ar fi invocat doar In ceea In euforia 'momentului evreimea europeana ce-i priveste pe evrei si n-ar fi tinut seama a crezut ca cei 400 000 de evreiaflati In si de situatia de fapt a statului roman. Respin- Romania vor deVeni .pesth noapte cetateni gerea inlocuirii articolului 7 din Constitutia români.Caciatuncise Mai adaugase un Romaniei cu articolul 44 al Tratatului de la element favOrizant:' concesiuneaconstruirii Berlin (sugerata de Atlanta Izraelita), convo- cfillorferate românedecatreconsortiul carea Constituantei, modificarile corespunza- StrouSsliergSifalimentulacestuia fusesera toare ale prevederilor constitutionale pentru Incredint at e isprerezolvare,cuprotejarea primirea conditionatá a evreilor sint elemente investitorilorgermani,de calm Cancelarul deFief,aceluiasi om providential". E caredovedesc,indiscutabil,caprincipiile curioasa parerea autorului Mei cá falimentul de drept aveau intlietate la Bucuresti asupra s-a datorat In parte cercrilor excesive de f or( ei . despagubire formulate de proprietaril moldo- ,,Conspiratia monstruoasa" antievreiasca, vent. formate', in credinta autorului, in Roman'a Adusa pina la aeest pundt fierbinte, pre- dupà razboiul de independenta a intarit senti- zentarea luiarol Iancu retinc nesemnificativ rnentul national evreiesc. In 1882 s-a tinut argumentele romannor in problema evreiascii; la Focsani primul congres sionist din istorie, el Ii insuseste optica din epoca a impricinati- urmat de emigrarea a 228 de evrei din Roma- loi,cceacc face cartea vulnerabilal o nia In Izrael, unde au intemeiat colonii satesti. analiza obiectiva, unde trebuie luate in seama, Trebuie sa fim recunoscatori luiCarol cu, egala solicitudine, toate parerile. Iancu pentru publicareaacesteicorespon- Nu este in intentta noastra sa pleddm denteinedite. Ea adauga numeroase ele- punctul de vedere al autoritatilor romanesti mente noi, nebanuite, la intelegelea procesului din anii '80 ai secoltAui trecnt; pe de altä dificilde obtineie a independet tei de stat parte insd nici nu se poateaccepta un a Romfiniej. Interpretarea lor insa, rezumaté ante= in istoric ianume; incorporarea lnidecaantisemitisrnuluiftuiciarpropriu tinei cOmunitati straine intr-o tbasa nationala românilor, cantoneaza lucrarea in sfera lite- printr-oclispozitieinternationala.Dincolo raturii de propaganda. Pam-L. de convulsiile pe care o atare masura le-ar ff proVocat Insocietatea romaneasca,se Georgeta Penelea Fulfil

c. 3593 www.dacoromanica.ro 862 Rcenzii 1

CHANTAL MILLON-DELSOL, Lestidéespolitiquesau XX6 sale, Presses Universitaires de France, Paris, 1991, 258p.1

Prestigioasa editurd Presses IIniversitaires politica sau a pAcii sociale. Binele societail de France publied lucrarea profesoareide nu este in cazul democratiei un bine eXclusiv filozofiesiistorie a ideilor politice de la al unei grupdri mai mult sau mai putin eli- UniversitateadinParis ChantalMil lon- tiste aflate la putere, ci un bine rezultat din Delsol, Les idées politiques au XxesieeleaL aditia tuturorobiectivarilorideiidebine Luerarea universitarei pariziene este struc- in plan individual. Statul de drept fdril a turatd In 5mari capitole,plus accesoriile propaga ideca unei societal egalitare, obligd indispensabileoriedreilucrdri individul sd se Inserie In propriile sale coorclo-J concluzii, tablou cronologic politico-cultural, nate pentru a face fatA unei eerinte, unei bibliografie iindex. societai care-1 judecd ea individ. Acest fapt Cele 5 sectiuni principale analizeazd tot este asigurat prin existenta simultan actiwS atitea modele de structurare statald: modelul si relativ independentd a celor 3 puteri 1+4 -I-- marxist, rasist /nazist/,fascist letnocratic/, cea a presei/ stare garantatA de statul funda- socialist /egalitar/, statul garant /de drept/.mental posibilitailor si libertailor. 0 asemenea departajare ne determind FArd apologia autocraticilatotalitaris- sd considerdm cSdisjunctiile operate sint melor statul de drept recunoaste efectiv eon- viabile mai putin in ceea ce priveste modelulstitutia ca lege fundamentalii reglind activi- socialismului egalitar, el neputind avea concre- tateai actiunea sa. In statul totalitar nu exisr tete lin planul realpolitikului. Acest socialism td limitd a duratei de exercitare a autoritaii este numit liberal, sub necesitatea de a fi simdsurile guvernamentale consider& autoa- difereMiat de marxist-leninism,socialismul rea nu sint supuse restrictiilor. Aici se ink. real. pune aplicarea unui element de, corijare. Pun Problema care si-o pune socialismul libe-terea in statul totalitar este stopatil de un ni- ral/egalitar/ esteposibilitateareunirii vel de putere superior numai in momente de Intr-o singurd viziune, intr-o singurA realiza- crizd acutifi in stat, sau In virtutea unor ca- repolitica a marxismuluisi a statuluide priciipersonale. drept. Socialisinul liberal astfel trebuie sd-si Statul de drept justified puterea mai mul-, asume aspectele urnanitare sipozitivdina- torcentri,elInscriindu-se in maniera lui mice ale ficedrui sistem politicce-1origi- Proudhon de putere anarho-federalistil in care neazd. Aceasta implied declansarea unei revo- centru este peste tot si circumferintanick- lutiiproletare cdreiastinu-ifie necesard ieri.Metafora lui Proudhon ramble totusio violenta utilizatd de leninism-stalinism. Dife- metaford, in democratic dxistind legal oIi- renta fad de celelalte modele analizate este mita' de exercitare a sa pentru fiecard centru, cd socialismul egalitar este o utopie politick de putere. In plus o zond de exercitare a pu- neputindu-se gdsi o limanizare Intro finali- tdrii nu este 0 multime cu un singur clement Utile revolutionare si metodele de aplicare. ca interferindu-se cu alte zone ale alter ti- Statul de drept spre deoschire de celelalte puri de putere. agregale social-politice si-a dovedit eficacita- Statul de drept rdmine Mil Model strAin idei tea politica' printr-un respect mai mare fataprivdrii de suveranitate, inteleasd en putere de fiiMa umand, ISsatS sS se dezvolle nepro- de a decide In situalii exceptionale, conform gramat, refuzinduli mice pretentie de re- pozitiei lui Max Weber, specificatd In Etica grupare a datelor axiologice ale personalitaii protestantdispiritul capitalismului". umanc. Personalitatea umand este Inteleasd Auloarea citeazd pdrerea lui Georges Bur- efectiv ea personalitate in sensul curentulut deau din La democraLier conform eAreia in romantic, cadrul jegislativ asigurind o marja statul de drept nu se asigurd instalarea deli- foarte marc de actiune omului. Libcrtatea nitivd la putere pentru nici o echipd condu- asigurald individului este parte din libertatea cdtoare si cd nici o politica nu este decit pre- asigurald de statul de drept lumii, el neasu-vizoriu oficiald. In realitate principiile poll- mindu-si vrco sarcind In vederea recompu- Lice generale sint pdstrate, ele fdeind parte nerii dupd o singurd lege a acesteia. Dacddin bagajul ideologic" al statului de drept. legea tuturor totalitarismelor nu este legea, Concluzionind putem fi de acord cu Chan- ci forta data de putere, legea slatului de tal Milton Delsol cd structurile politice, teoria drept este vointa de a cupla forta sidreptul, statului se reduc de fapt la axiologie, la pre- In aceeasi absentd a vreunei anbilij justi- eminenta unei idei, tau a alteia asupta cor- tialiste pe seama vreunei clase asupra alteia pului social. Atunei cind o &dire politica' sau exaltarea vreunui principiufieelsi situeurd ierarhic pc primul loc o viziuneglo- obiectivat, statul In cazul fascismului ita- bald", centralistil si unied asupra lumil, este lian, rasa si spatiul vital In cazul Germanieivorba de un stat totalitai. Aceastd viziune naziste,etc.Inbazaasigurdriirevansei nu acordd importaMA efectivA omului,irk

www.dacoromanica.ro 13 Recenzii 863 sine, ci il supune automat unui principiu care-l. au service du personnalisme).Oarecum par- depriseste. Mamie merit al statului de drept tinicti" fata de realitAtile studiate, cartea uni- este ca repune jn prim plan o imagine antro- versitarei franceze rámine un bun cistigat pocentrica asupra lumii, persoana devenind in cimpul preocupärilor generate de concep- dupii penetranta expresie a lui Edmond Mou- tele istorice si politologice. flier un absolut fatã de toate cclelalte reali- tali materiale sau social; chiar si fao de Florin Muller alte persoane umanc (E. Mounier, Manifeste

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro N OTE

* * * International Directory of Eighteenth-Century Studies 1991, Voltaire Foundation Taylor Institution, Oxford, XII + 207 p.

Cu ocazia celui de al VIII-lea Congres In- tori 2,se obsers j o afluentA de speciali.sti tr ternational de Iluminism, care s-a desfasurat probleniaticaNcacului Luminilor.Informa- la Bristol intre 21-27 iulie 1991,Voltaire tiile asupra fiectirui cercetAtor sint surnare der Foundation din cadrul cunoscutuluiTaylor elocvente.Se precireaz5,asadar, dup5 nU- Institution a prezentat specialistilor mai mune nick cercetittortatr, institutia uncle i.ides- lucrAri de profit. Printre acestea, de un deo- fasoar5 actiitatea,, a.drese la care poate fi sebit interes s-a bucurat International Direc- contactal, problematica stiintifica din. secol tory of Eighteenth-Century Studies 1991. Chiar lul al XVIII-lea pe care, (1 obordeaLA constant de la prima consultare, volumul apare ca un si sislematic. instrument de lucru indispensabil in munca Gradul de utilitate stiintificA si practice' de cercetare si de valortficare a diferitelor asal repertoriului creste, in mAsura in care vom pecte, problems si teme oferite cu generoz:- consulta partea aIlona.Indexul geogruric tate de secolul Luminilor. (pp. 160186) si Indexul general (pp. 187 Volumul debuteazA cu o Prerald (p.I\ ), 207) facilitcazA in mod real inceputul unei scurtà dar cuprinzAtoare, datorald lui Andrew clocumentilri pentru abordarea secolului Lu- Brown, in care se justificA aparitia unei noi rninilor. Dac5 prin lecture primului index ne editii din lucrare. Urmeaza, ca si la editiaFuton or'enia eficade si rapid pe ointins5 din 1987 (pe care am avut-o la dispozit,e), aria geografica, de fapt o harta knibolicti a o prezentare comprimat5 a profilului Socie- preocuparilor de cercetare iliuninistS,cel de tdfii Internationale de Studii a Secolului al al doilea index este elecvent in ccea cc pri- XVIII-lea(p.V). Editorul atrage atentia N este problernatica densilivariata, abordattl asupra scopului cultural si stiintific al socie- (Ie specialist pentru o perinadA de timp, cit tatii si in ceea ce priveste ca'ile de indeplinire si lumen secolului Luminilor (cu elite si per- a menirii ei spirituale.In continuare,Dram soane putin cunoscutc), care a stet in aten contact cu trei utile sectiuni, consecrate celortia cercet5rii. 20 Societa(i nalionale (p. VItill), 21 Socie- Ljide data aceasta, parcurgerea volumului td(i Regionule (p. VIIIIX) si 37 Centre de este de naturA sit ne 'punS in contact cu felijI cercelare (p.v DIX1). Este mai mult decitin care au lost receptate, pe plan internatio- dezolant eh, in Romania, unde exista totusi nal si din multiple motiNc, preocupArilecci- numeroase preocupari dix-huitiemiste1, sA nu cetAtorilot romAni asupra secolului al XVIII- fie activa si nici inregistrata o societate na-lea. DacA In editia anului 1987 au fost inre- tionala, regionala ori centru de cercetare prd- gistrati nouti cercetAtori 3,de data aceasta filet pe secolul al XVIII-lea. numikul lor a crescut la treisprezcce. Cu toate Partea intlia a repertoriului mai contine acestca avem de-a face cu o palidS reflectare si Lista ahreoietilor (p. XII). a situatiei reale din tar5, fiindcA aria preo- eupgrilor romanesti asupra veacului Luini- Prorriu-zis,RerettoriulInternalionalal nilor este mult mai vastA si mai plin5 de con- dix-huitièmillifrr (pp. 1-168) contine 7 518 sistent5. 0 dovedesc si lucrArile bibliografice pozitii,Inregistrind, de fapt, toL atitia cer- de specialitated. DupA cunostintele editori- cetAtori ai veacului Luminilor, raspinditi pelor volumului, lista cercetAtorilor romAni, care intreg globul. Fatti de situatia anului 1987, se ocupa de secolul al XVIII-lea, este corn- cind au fost inregistrati doar 6 868 cercettt- pusA din: 1) Mircea Anghelescu, nr. 163 (In- stitutul de Istorie LiterarA BUcuresti); 2) Irina 1 BibliograriaIstoriedaRoindniei, V (1971-1979), VI (1979-1984), VII (1984 2 Jacob MArza, in Anuarul Institutului de 1989), passim. Cf. si Nicolae Bocsan, in Ca- Istorie $i Arheologie A. D. Xenopol", Ia$i, hiers roumainsd'études littéraires,2,1977; XXV 2, 1988, p. 613. 2, 1979; Pompiliu Teodor, Stadiul actual al 3 InternationalDirectoryorEighteenth- cercetariloriluministe,in Interferenfe ilumi- Century Studies 1981, Oxford, Voltaire Foun- niste europene, Cluj-Napoca, Dacia", 1984dation, Taylor Institution, passim. pp. 5-17. 4 Vezi nota 1.

Reviste istOricA", torn III, nr. 7-8, p. 865-870, 1992

www.dacoromanica.ro 866 Note 2

Mihaela Baclescu, nr. 272 (Universitatea Bu- tura romaneasca in secolul Luminilor. Asa curesti); 3) Dan Berindei, nr. 504 (Institutul este cazul lui Jacques Bouchard (Lniversita- de Istorie Nicolae lorga" Bucuresti); 1) Ale- tea Montréal, Canada), nr. 720, care se ocupa Nandru Dutu, nr. 1835 (Institutul de Stuchi de zorii Luminilor In sud-estul Europei, in Sud-Est Europene Bucuresti);5)Mariana Grecia si in Romania si de operele complete Jeo(lorescti,pr. 3207 (LniNersitated Bucw- ale lui Nicolac Mavrocdrdat. In cadrul cer- resti); 6) Nicolae Liu, nr. 3955 (KniVersita- Cetarilor asupra ihiminismului in Europa ra- tea Bucuresti);7)llihai Manea,nr.4204 sariteana, Michel Noly (Lyon, Franta),nr. (Bucuresti); 8) Adrian Marino, nr. 4257 (I:- 4916, arc in vedere iistoria Transilvaniei. niuneascriitarilorCluj);9)lacob Marza, l'arcurgerea volumului edilat de Voltaire nr. 4323 (Biblioteca Battli,)aneuin Mba Ju- Foundation Incadrul prestigiosuluiTaglor lia); 10) Valeriu Moldoveanu, nr. 1570 ('\li- Institution este utila ipentru cereetatorul nisterul Culturii Bucuresti); 11) Victor Neu- roman in secolul Luminilor, ori de cite oil, mann, nt.4811(Universitatea Timisoara); abordeaza o tema asupra acestei perioadel 12) Cornelia Nistor, nr. 1284 (Universitatea consultarea actualului Repertoriu Inter-{ Timisoara); 13)\ asileZincenco,nr.7320 national al dix-huitiernistilor produce si, un (Unhersitatea Bucuresti). gust amar, aInd in Neclere modul defectuos ' Consultarea fleperloriului International al In care sint receptale peste hotare cerectdrile dix-huiliemistilor 1991 s-a soldat8i eu o sur- romanesti, asupra secoluluial XVIII-lea. priza,punindu-ne In fata unor specialisti traini care se intereseaia de istoria icul- lacob Marza

OGEL BAHAEDDII,C, Turk Mitolojisi (Kaynaklari ye açiklamalari ile destatilar )(Mitologia tura, Epopeile cu izvoareixplicatii?, vol. I, Tiirk Tarih Kurumu Basimevi, Ankara, 1989, 614 p.

Lucrarea pe care o prezentam este o opera vremea cuceritorului Gengliiz Han chid ii cir de eruditie datorata profesprulni Bahaeddin culat o varianta mongold care A asimilat Cu- Ogel, cunoscut cercetatorolculturii\ ecbi vinte,inforniatiiistoricesigeografice din turcesti. Subiectul abordat este deosebit de aceastil perioada. Ceea ce in Otjuz-name se re- dificil alit datoritil penuriei izvoarelor perioa- lateazd ea intreprinderi militare ittipotriva del analizate cit si a spatiului geoggafic de lui Curcet ci Altin-l-lan este in iealitate catn- la Mama Neagra pina in China, care a -Ire-pania lui Genghiz Ilan din 1214 in China. buit parcurs prin instrumentele filologieisi Din acest punct de vedere Nariantele .per- etnografiei istorice. Ceea ce surprinde in chip sane sint diferite do cea pusa tarcliv In eir- vadit este toemai facilitatea cy care autcrul eulatie de Ebillgazi Bahadir Han autorul studiaza calaloria" unor simbolurisi mo- lui&ecqc-iTerakime deoarece ultimul tive apartinind initologiei turce sau I reluate a adaugat elemente Dioi care insil nn au (lisle- din colturi anterioare siCeille(C011tellIpOr eat temelia comund Is Nariantelor. Toate ce16 rane). Analiza marilor teme mitologice (de 3 opere ofer5 deLalli istarice suplimentare asu- ex.; muntele sfiuttigencl:on) cste dublala pra regiuniinord pontice dinspre Caucaz, de studiul unor cazuri" controNersate. Prin eunoscuta in isloric sub numele do Kipceak constructii logice ipoteze care au Meat ca- (Thq(-i KIrcak sau In alta Norianta114V-i riera sint eliminate siIaflsutni variante Kircak). unfit mai probabile. Elementul forte al in- Epopeea Har-rianie care include o genea,- tregii construetii a fluerarii este cunpasterealogic a turcilor Ozbeci, conservala prin tra- intima a izvoarelor literare clLn vremea c U- ditia orala a prima 0 forma serisa prin auto- lumediu 1..impurio. Din acest inotiv patrurul itnami, din indeinnul hanuttli din Astra- capitole succesilc (cap. VV1.41, p 115 han, Abdillaziz Han (1615-1680) ea o con- 417) sint deslinate prezentarii textelor (cu traponderelatraditionalul,a1r-nani1ecare variante uygure sipersane)si/analizarii in prezenta o istoric a sahilor persani. Autorul detaliu a trei numumente literare turcesti: pare a fi mai pun instruit in persana lite- 00:-115une, ,Sreere-i Terakime(Gcnealogia rara si sub influenta dialectului tadgik a in- turkmenilor)si11an-n5Ane,ce guprind nu- troth's evenimente din tiladitia triburilor turk- meroase manni legende din Nechlul fond mene si dzbece,. Din motive partizanc, data- tdreic. Decelarea acestor ire! opere permite rila competitiei dintre Szbeci ipersani Han- autoruluidigresiunipertinente psupra ra- iSneinclude stirea prin care suveraniiel- portului dintre evenimentele istorice reale si giuchizi(Uluti-Ars/an) erau conexati genea- incarcatura legendara a acestora. Epopeea logic personajul Efrasiyab din mitologia per- (Muz-ndme a cunoscut o larga rasphidire Insang. Aceasta tezd lovea In traditia oficia

www.dacoromanica.ro 3 Note 867 a curtii out-lane ai caror analisti din faze de aceastii iramura. De la Muz-Flan pink la expansiune legasera clinastia selgiuchicla de Gengbiz-Han,adica 400 deani,regiunile arborele genealogic al lui Oguz-han. In Ge- Itil si Ten au avut un singur steag (conduca- nealogia turkrnenilor elaborata in veacul XVII tor), care a fost Kipeak Bey". Pentru istoria de Ebtilgazi Bahadir Han este preluata epo- noastra famine de stabilit dacd toponirnul peea 0.0az-nFune, dupa varianta nygura, in- Utak (sau cu variantele Ilac care apareii dicind ca stramos al turcmcnilor pe Oguz-la Hubruck) este sinonim cu Eflak din era- Han. In aceasta opera mentionindu-se actin- nicHe osmane. nile intreprinse de Oguz-Han In teritoriile Ultimele trei capiLole (XI XIII, p. 549 baskirilor se relateazd ea: tarile Orus, flak, 599) analizeazd locul sirolul unor animale Basgird si Macar erau dusmanul lui Oguz-precum lupul, cerbul in mitologia tura si Han. Din acest motiv Oguz-Han i-a dat lui in cea extrem orientald. Daca prezenta cul- Kipcak teritoriu(it)§iluptatori(naker) tului lupului este rezultatul unui imprumut siI-a trirnis in regiunea dintre Ten (Don) (deoarececultul originals-anascutin MEtil (Volga). Kipcak a condus acestelari Tibet mentionat si de Marco Polo)si xas- timp de 300 de ani".In 00z-neime(va- pindit sincronic spre China si Asia Centrala rianta persana) pasajul este mai detaliat: de unde s-a infiltrat in mitologia tura. (le- ,,Kipcak a crescut in preajma lui Oguz-Han: genda lui Barak), mult mai controversata este In plus el a devenit un luptãtor. In vremea chestiunea prezentei vulturului (Kartal) care aceasta rusii, ulacii, magearii si baskirii Incaare o arie imensti de raspindire, atit in Extra- nu intrasera insa sub suzeranitatea lui Oguz, mul Orient cit si in Asia Centrala. In con- Han. Oguz-Han a dat sub porunca luiNip- cluzie o lucrare de eruditie care te indeamna eak Bey osteni In numar suficienti 1-a trist privesti lumea osmana dincolo de histoire mis in regiunea fluviilor Ten (Don) siItil bataille. (Volga). Kipcak Bey a condus inacelere- given tiny de 300 de ani. Din aoest motiv Nagy Pienaru regiunea Kipeak in intregime provine din

JEAN FAVIER, Philippe le Bel, Paris, 1988, 587 p.

Desi pot parea depasite, monografiile con- mita exasperare, din dorinta de a reda ade- sacrate personalitatilor istorice continua sa-si vdratele dimensiuniluiFilipcel Frumos, pastreze integral actuelitatea, mai ales atunci apropiatilorsiconsilierilorsai,chiar celor cind sint concepute la un inalt nivel intelec, care is-au opus, s-a nascut aceastil carter tuali pe baza celor mai noi instrumente de Pentru Jean Favier adevaratele enigme, cele lucru aleistoriografiei. Aceasta constatare legate de personalitatea regelui si de guver- este valabila si in cazul nostru, lucrarea luinarea sa, sipt mai mull decil suficiente pen- Jean Favier hind un adevarat modelde tru a elimina pc cele false. Dar, in acclasi abordare modernd a unci personalitati isto- timp, spunia istoriei nu trebuie sti ascunda rice despre care s-a scris foarte mult. marile ci valori. Esentialul consta, dupil pa- Chin- din primcle pagini, din introducere, rerea sa, in faplul ea Franta sufera opro- Jean F'avier face o scurtit trecere in revisttifunda schimbare. Ea iese treptat dinstruc-, a eeea ce s-a saris despre Filip cel Frumos in- turile politice ale feudalitatiii incepe sa-si cepind en, secolul al XVII-lca, dar si a elkconstruiascd mecanismele unui slat modern. seclor care s-au formal si poL fi intilnite in Este o Frania in care nobilimea continua sil aproape toate lucrarile ce-isint consacrate. fie scop si ideal, der in care abilitiitile intelec- Este vorba de imagini simplificatoare, ea a- tuale devin o cale normala de acces la putere. ceea a regelui falsificator de bani,aunui con- Schimbarea este la fel de profunda in meca- siliu de Legisti intransigenti, a unui Nogaret nismele de produclie si in ceea cc priveste care furnizeaza Ln permanenta victime pen-harta marilor curente comerciale. Franta anu- tru ruguri, a unor f atioriti carc-si umplu cu- lui 1315 mai arc putinc lucruri comune cu ferele de bani, a unor procese, comploturisi cca a anului 1285 deoarece, intre timp, ea a drame misterioasc. De asemenea este intil-redescoperit incertitudinea. Dar eartea mu niLa imaginea unei Frante prospere, dar se- este nici o introducere la razboiul de o start catuita treptat de un fisc tot mai nernilos, de snii nici un preludiu la Franta modernti. imaginea unui papa palmuit (Bonifaciu VIII) Ea este, pur si simplu, o istorie a domniei 1,ui si a altuia aflat la ordinele regelui (Clement V), Filip eel Frumos definitA atit prin prezen- a unei Inchizttil atotputcrnice si a ordinului tul, citi prin trecutul ci. Templierilor distrusi jefuit. Asa cum arata autorul, din toate aceste clisee, dintr-o anu- Eugen Denize

www.dacoromanica.ro 868 Note- 4

EVAN MAWDSLEY, NICHOLAS MORGAN, LESLEY RICHMOND, RICHARD TRAINOR(eds.),IIi8tory.andComputingIII, Manchester University Press, 1990, '214 p.

Pt mutconierinta a filialci engleze. a kso gueibAncilor de date (The Computer Scientist ciatlei History and Computing s a bucurat and the Historian: Problems; From an His- de larga participare a istoricilor, spee'alistilor torian's know-how to a knowledge Base:. Using In caleulaloare si arlmMilo,(et de alIll-lea a Shell; The Cassification of Occupations in 01001I Iistor'and' (.001plitillg conlinc 0 Se- Past Time: Problems of Fission and Fussion); ler( ie a Mot' Mai inventive si novatoare lu- roluluilor ln procesul de irwhiare a istoriet crari prezentate In cadrid corderinter, in spe- (Seeking Patterns, Making Meaning: Using cial cereetariprtnd bancile de date islo- Computerised Sources in Teaching History in rice. Nona gencratie de micro gi minicalcula- Secondary Schools; The Microcomputer in the toare cu soft\sare-ul asociat lor, an facnt si History Classroom: Opportunities for Pupils' din acest domeniu o aide de stadia din cc In and Teachers; Taking the Plunge: Planning ce mai atractiNa pentru istorici. a Course on Computing for Historians) sau al' emele de/batute au inclus aspecte legate utilizarii br tntr-o scric de prinecte de cer- de natura bancilor de date istorice, crearca ectare (Computerising the Godley: The Appli- lor drn sursele istoriet, analiza lor in cerc-- cation of Small Databases to Anecdotal His= tarile de istorie potittcib, urbana si mcdicala, tory;The 'Treaty of Union: Influencing the- precum gi e\ploatarea tor In procesul de in- Scottish Vote; 1706-07; The Gtasgow Valua- acamint. tionRolls Database: 'Sources and Stategies; Dupil 0 cpuncre introductiNa prisindtnt The (awe and Future of Historical Comput- portanta bancilor de date in istorie (The His- ing). - torian and the Database),\ 01010111 cuprinde Contimrtul extrem de disers al solumutui, palm par11 cc grupeaza o mullitudine de re- stilul alert al fiecarei contributii In parte, va- ultate priN ind cercetarile din domeniul stir- rietalea ideilor lansate fac din History and scion( fite Medical Archives and Manuscripts ComputingIII nu numai o lecturil intere- Surveys. Three in One: Surveying, Publishing santa, dari o provocare la abordarea cu curaj a cercetaritor de istoric hazate pc band and Creating a Database; Computeri'ation of de date. the National litgister of Archives lksiguing, a Sustern for Staff 'and Public (Ise), metbdolo- Irina Gavrilii

DAN AT.. PLESHOIANO, Colonel Nicolae Plevianu and the National Regeneration Movement in Valachie, Columbia Univei shy Press, New York, 1991, 177 p. Colonelul Nicolae Plesoianu (1815-1859) genealogic din care sh rezulte gradul de In- este una dintre figurile cunoscute de la 1848 rudire cu carturarul Grigore Plcsoianu sau cu careia nui se Inchmase nici o monografie, Luca Plesoianu, socrul lui Ion G. Bratianu. lacunacc se vede completata prin cartea De asemenea, cercetari in arltivele oltene ar stranepolului slu din Canada, di Dan N fi putut, poate, sa lumineze mai mult me- PIeshoNaim. Dupa cum se precizeaza in pre- dint familial al lui NicolacPlesoianu. fata, lucrarea nu s-ar fi putut realiza fara Raminind la acelasi tip de observatii, se concursul substantial al profesorului Gheor- renmrca o caracterizare a generalului Ala- ghe Moravia, cadru didactic la ticoala gene- gheru (cunmatul lui Plesoianu), despre care rala din Plesoiu (011). Cartea seadresea/a se spune ca era nfiscut dintr-o fanatIc ino- publicului american si de aceea largeste ea- desta (p.40). Aceasta nu este tocmai con- drill expunerii, prezentind hiografia lui Ni- form cu starea de fapt, daca ne glndim la ori- col:le Plesoianu In strInsa conexiune cu CNC- ginea nobilA transilvanA a familiei sale, la nimentele impoi tante la care acesta a par- inaintasii sai mai apropiati, boiernasi gorjeni ticiput:reNolutia de la 1818 din Tara Roma- dintre care unii au ctitorit si biserici (de pilda neasca si Unirea Pr ncipatelor din 1839. Car- artnasul %Ierban Magheru a fondat biserica tea contine mune detalii care nu se refera din 13irzeiu de Wort); desprc aceasta, vezi strict la traiectoria vielii lui Nicolac Plego- lucrarea Pe urmele Magherilor de PaulCer- ianu, dar care infatiscazu derularea preglti-1 noNodeanu si Marian §tefan (Bucuresti, 1983), rilor revolutionare. S-ar mai fi putut insista de Mlle] citatA In notate cArtii. asupra famillei din care facea parte personajul; ar fi putut fi redat, poate,i un arbore Mihai Sorin RaduleseU

www.dacoromanica.ro Mote 869

IMMANUELWALLRTE1TN,The Modern World-System, III! The Second Era of Great ,Expansion of the (qpitalist World-Economy, 1730 J840sy Academic Piess, Sail Diego, 4989, XI ± 372 p.

. lntirt;ered en care a apdrut acest tl trei- impotrjva nobillmil i ibsolirtismului, ci lea Nolum ,d:n monamentala seriet de6icala eel putin 1-?6i1trit o parte dintre protag( piii "de limmanuel Wallerhein sistem'alui mondial o incercare de d reforma siatul francez leflra capitali§t a fost parca menita ,sd rnareasca aputea relua,tu sanse sPorite corm etil fa .cn- asteptarile futuror celor" Sensibfli la coati.-- primat mobdial. InhaPacitatea de a con- buttile conceptuale si interpretative originate trola eNenimHitele, intrarea In arena politica prin care sociologul american a innott elm- aupor forte esent iaimente auticapttaliste(th pal cercetarilor sociale siistorice. Ga si in rdnimeai sanchilotii" pariZieni) si instabi- cele douit volume anterioare, aparute in 1971 litatea durabild cauzatil de accasta, precum si 1980, dar pared mai pregnant decit acolo, sicomplicatAile re continent, au impiedicat autorul este preocupat In primal rind sà ve- insil Franta sa se concentreze asupra esen- rifice in ce másura evolutia istoried confirma tialului,astfel tacit In 1815 decalajulfatty sau nu modelul sdu teoretic (pentru o analizd de Marea Brilanie era mai may e decit ori critica a acestui model a se vedea B. Mur- clad In trecut. gescu, Fl. Bonciu, Considet Nit asap a abor- In capitolutIII(I nein porat ea unor noi ddrit mondiale a proceselor istoi ico-economice, zone in economia-univel s: 1,3016,0, p. 127 sub tipar). De aceea, in cartea pe care a pre-189) sint studiate coniparat patru mari arii zentam nu se va regasi o descriere amanun- de civilizatie: India, Imperial Otoman, Rusia WA a evenimenteloriproceselor istorice consi Africa Occidentala. Autorul revine mai in- crete,ci o ampla analiza secunda, analiza t!! asupra distinctiei dintre periferie si zonele bazata insa pe parcurgerea atenta a unei bi- exterioare economiei-univers capitaliste,dis- bliografii imense (p. 257-351) si nu in pa- tinctie care a Meat obiectul manor polemici tine rinduri pe consultarea unor istorici enu- dupa aparitia primula! volum. Pe baza aces- merati la p. XI. De altfel, comentarea reci- leidistinctii,elreliefeazacliferentadintre proca a unor pre-print-uri este una dintre situatia celor patru arii de civilizate enume- formele cele rnai eficiente de colaborare intre rate mai sus inainte de 1750 si dupa aceasta specialisti care s-a impus In isLoriografia occi- data. Procesul incorporarii a fostcaracte- dentala a ultimilor ani, si la care istoriciiro- rizat prin impunerea unor noi fluxuride man!vor fi chemati sd se racordeze cit mai marfuri din zonele incorporate spre central curInd. economiei-univers capitaliste (indeosebi ma- 0 evaluare critica a punctelor de Nedere terii prime), prin declinul sectorului manuale lui Immanuel Wallerstein, uneori exce-facturier din acest zone, prin preluarea con- sive, aproape intotdeauna insolde,ocind ha- trolului proceselor productiNe de Oise agenti gajul nostru curent de conceptiisilocuri economici sensibili lavar.atiile conjuncturii comune, dar mereu argumentate strins,ar mondiale, ceea ce deseori insemna conditii depasi limitele unei recenzii. De aceea ne de munca mai opresiNe pentru producatorii vom multumi cu 0 scurtil trecere in revistadirecti (planlatii cu sclavi,a doua iobagie a principalelor probleme ridicate de autor. eLc.) si prin restructurarea politica a zonelor Primalcapitol(IndustriefiBut ghezio incorporate, statele rezultate Iliad suficient p. 1-53) este axat in jurul perechii concep- de puternice pentru a putea asigura ordinca tuale revolutie industriala (britanica) revo- si securitatea fluxurilor economice, dar my lutie burgheza clasica (francezd). Cum pen- alit de puternice incit sá poata modifica in tru Wallerstein mutatiile decisive, cu adeN a- folosul lor si In detrimental centrului aceste rat revolutionare pe plan economic si poli- fluxuri. tic, avusesera loc in secolul al XVI-lea odata Analizind Decolonizarea Americilor, 1763 cu formarea sisternului mondial capitalist, 1633 (p. 191-256), autorul insista pe im- cei doi termeni sint ine1iltori, ei reprezentind pactul fluctuatiilorconjuncturiieconomiei- mai degraba incercaride a explica de ceunivers capitaliste asupra miscarilor de eli- Anglia a clistigat spre sfirsitul secolului al beraresipe motivatiile complexe,uneori XVIII-lea cornpetitia pentru hegemonie mon- contradictorii, ale diverselor grupuri sociale. diala In dauna Frantei. Aceasta competitie Pentru Wallerstein bilantul decolonizarii nu este analizata In capitolul 11(p. 55-126), a fest glorios. Daca pe plan intern aide evidentiindu-se roluldecisivalcontrolului coloniale au reasit sa mentina sub control politic asupra lumii coloniale (extraeuropenc) celelalte categorii sociale, statutul indienilor Insuccesul britanic. In ceea cepriveste si al negrilor deteriorindu-se chiar (o excep- Revolutia Francezit, pentru Wallerstein,a- tie fiind Haiti,care a cunoscut o evolutie Ceasta nu a fost o expresie a luptei burghe- deosebita), in schimb decolonizarea nu a fost

www.dacoromanica.ro 870 Note 6

InsotitA deo emancipare economicA realA temul mondial capitalist. Ele au reprezentat de sub dominatia centrului,ea permitind de fapt o consolidare si 0 fortificare a aces- de fapt Marl! Britanii o concentrare a mij- tufa°.(p. 236). loacelor pentru incorporarea altor zone In Dincolo InsA de aprecierea valoricil nega- economia-univers capitalistArio exploatare tivA la adresa sistemului capitalist, ca si de mai economicoasA, scutitli de concurenta ce- alte puncte de vedere care se preteazA la dis- lorlallestate europene,a bogAtiilor conti- cutli critice, cartea lui Immanuel Walle.stein, nentului umerican. Concluzia autorului este eai celelalte lucrAri ale sale, reprezintA una pesimistA: Nici una din marile revolutii ale din analizele cele mai stimulative pentru In- sfirsitului de secol XVIII asa-numita revo-telegerea epocii moderne si a istoriei omeniril lutie industriala, Revolutia Francezil si inde- In general. pendenta colonistilor din America nu a re- pirezentat o sfidare fundamentalA pentru sis- Bogdan illurgesca

www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE

* * * "The American HistoricalReview", American Historical /Association, vol. 87 92, 1982 1987.

"The American Historical Rewielly" este organul de presil al prestigioasei American His- torical Association 1,aliituri de alle publicatiiea "Perspectives", "Writings on American History", Recenily Published Articles". Apiirutil pentru prima datA in 1895, la sase ani dupA ce Congresul S.U.A. a recunoscut forul stlintific tutelar, revista inregistreazA o aparitie de tinci bri pe an. La conducerea cornitelului de redactie s-a allat timp ludelungat Otto Pflanze, iar 4.eeent David L. Rama Periodical se constituie intr-o tribund de dezbatere asupra celor mai nol directil de cercetare in stiinta istoricA din S.U.A. AlAturi de numeroase studii si articole, mese rotunde si anchete istorice sint publicate in extenso recenzii, Insemnari asupra unor noi lucrAri de specialitatc, liste de colectii de documenteibibliograftiprimite la sediul din Washington, D. C. al organizatiei patronatoare. Sint inserate asa numitele adrese prezidentiale, luAri de pozit!ie ale presedintilor organi- zatiei5fatii de cele mai importante desfAsurAri ale istoriografiei nord-americane si anume: Bernard Bailyn, The Challenge of Modern Historiography, (February 1 982), p. 1+-24; Gordon A. Craig, The Historian and the Study of International Relations, (February 1 983), p. 1-19; Philip D. Curtin, Depth, Span and Relevance, (February 1981), p. 1 9 sau Carl N. Degler, In Pursuit of an American History, (February 1987), p. 1-12. Uncle numere au o tennaticA ani- VersatiVA, precum: istoriografia Africii Negre, cu contributii semnate de Robert W. Harms, Patriek Manning, Patricia Romero Curtin, Leroy Vail, Lamdley White, Andre du Toit (October 1983), istorfa femeii, la care au Participat Mary Beth Norton, Paula Baker, Jaren Offen, Bonnie Smith si M.Jeanne Peterson (June 1 984), centenarul forului coordonator, cu semnAtura lui David D. van Tassel, Morey D. Rothberg, Dorothy Ross, Daniel Joseph Singel (October 1984) si medievistica contemporanA cu concursul lui John B, Freed, John van Engen. Istoria anticA este slab reprezentatA in paginile revistei. MentionArn studiul lui Thomas Kelly de la Universitatea Minnesota, Tlzueydides and Spartan Strategy in_ the Archidarnian War (February 1982) p. 25-54. Autorul insistil asupra imbinArii de cAtre protagonistif rilzboiului peloponeziac a strategiei terestre cu cea navalA. Reinterpretind unele fragmente din lucrarea lui Tucidide, Kelly respihge teoria conform clireia spartanii au sperat sd cistige rAzboiul invadlnd Atica diaratA complexitatea strategiei militare entice. Evului Mediu Ii slat dedicate cltevaeontri. bugitnotabile. Jenny M. Jochens de la Towson State University, In The Politics of Repro. duction, Medieval Norwegian Kingship, (April 1987), p. 327-349 analizeazil pe baza cronicilor literare roluli locul femeii in socielatea rriedievalA noregian. Pozitia castelului medieval lntr-o lunle cu un orizont relativ limitat este investigatA de Bernard S. Bachrach de la Uni- versitatea Minnesota in The Angevin Strategy of Castle Building in Reign of Fulk Nerra 987 .11140, (June 1983), p. 533-360. Autorul se opreste asupra lui Fulla Nerra, feudal din dirlastia Angevianii, ce a forlificat regiunea muntoasA din sud-vestul Frantei, in coasta Pirineilor. Le Grand BAtisseur", cum a fost supranumit contele Nerra, a ridicat castele la Morand, Mont- bOyan, Montbazon, Langeais, Montrichard, ce au servit drept haze de pornire a imor noi cuceriri. 0 interventie originalA propune Stanley Chonjnackide la Michigan State Uni-

aFunctia de director execuliv ml A.H.A. este detinutA de Samuel R. Gammon. Pentru anul 1988 a fast ales In funclia de presedinte profesorul Akira Iriye de la Universitatea Chicago, specialist In istoria Extremului Orient. Referitor la colaborarea istoricilor romAni cu organizatia sus-arnintitA mentionAm a la Conventia anualA 1987 programatA sA se desfa- soare la Washington D.C. au fost invitati si istoricii Florin Constantiniu, Alexandru Dutu, Virgil CAndea, Camil Muresan, Iircea Musat, Gheorghe Buzatu, Cristian Popisteanu,Ion PAtroiu.Vezi iinsemnArile noastre la centenarul organizatiei In Magazin istoric", Anul XVIII, Nr. 9 (210), Septembrie 1984,p. 62. 2Pentru 9 lista completA a presedintilor, NeZi American Historical Association,Pro-. pram of the One Hundred Second Annual Meeting, December 27-30, 1987, Washington D.Ct, g.4.

RevIsta istori°cA", torn III, nr. 7-8, p. 871-876, 1992

www.dacoromanica.ro 872 Revista Revistelor de Istorie

versity in Political Adulthood in Fifteenth-Century Venice, (October 1986), p. 791810. Pe bare unor cercelari intreprinse Inarhivele venctiene, Chonjnacki dezvaluie ritualul incadraiii politice a tinerilor arislocrati in N al ori le colective ale elitei conducatoare 3. Aceasta in ciuda faptului ea regimul de factura oligarhica din laguna a preferat celor tineri oameni In vIrsta considerati cu experienll politica. Din registrul problematic extrem de bogat al istoriei moderne ne-am propus sA semnalam doer clteva. Privind istoria Frantei retin atentia articolele lui Barbara Diefendorf de la Universitatea din Boston, Prologue of a Massacre, Popular Unrest in Paris 1557 1572, (De- cember 1985), p. 1067-1091 si respectiv Michel P. Fitzsimons, Privilege and the Polity in France 1786 1791, (April 1987), p. 269-295. Diefendorf remarca rolul violentei In istorie, rezultal ci atitudinii maselor populare. Noaptea Sfintului Bartolomeu s-a edificat drept pro- dusul unei indelungate ostililati populare, majoritatea romano-catolicei Incurajate de biserica contra prolestantjlor. Referindu-se la progresul ideii de naliune In constiinta starilor privilegiate Fitzsimons subliniaza ca aceasta s-a lncadrat In activitatea Adunarii Nationale, care sub impactul violent al maselor populare a respins privilegiul ca fundament al statului si a acceptat ideea de natiune modern& Eugen Weber de la Universitatea Californianet scrie Comment la Politique Vint au Paysans: A Second Look at Peasant Politicization, (April 1982), p. 357389. Weber declara ca procesul de acculturatie politica a taranimii a afectat personalitatea sa. Devenind o forta politica prin excelenta consenatoare, tararlimea a prima republica burgher& deoarece aceasta i-a oferit preturi marl la vite, serviciu militar redus, instructie mult mai accesibila. Pe fondul patrunderii vietii politice la sate si a interventiei autoritatii centrale relatia patron-client In lumen rurala s-a modificat considerabil. EpocaSechiului Begin) In Spania se Infatiseazil In tstudiul lui Carla Rahn Phillips de la Universitatea Minnesota, secretar general al cunoscutei Society for Spanish and Portuguese Historical Studies si intitulat . Time and An talon, A Model for the Economy of Early Modern Spain (June 1987), p., 531-532, In spiritul unor analize de istorie economica, Philips distinge trei zone deosebite In Spanig, ca climat, topografie, si mai ales, specific economic, adica Andaluziasi Centrul Spaniei, rasarituli coastele de sud-est, zone de nord si nord-vest. 0 contributie originala ni s-a parut cea a lui Charles W. Ingrao de la Purdue University,Barbarous Stran- gers" Hessian Stale and Society during the American Revolution, (October 1982), p.954-976. Autorul cerceteaza cazul principatului german Hessa-Kassel In Epoca Luminilor 4. Marcat de influenta cameralismului teoretizat de Christian Wolff, Hessa-Kassel a suferit masiv de pe urma razboiului de sapte ani (1786-1763). Desi prin tratatul de la 1766, Marea Britanie furnizat micului stat subsidii, mercenariatul militar a rams In continuare o mare sursa de vertituri. Intr-o sqcietate aristocratica rolul dietei (Landtag) a scazut ntereu. Conditiile economice si mai ales cele ale habitatultii In general au determinat pc multi mercenari hes- sieni Inchiriati" de guvernul britanic In perioada razboiului pentru independenta coloniilor epgleze din America de Nord sa ramlnit In Lumea Nona dupa Incheierea operatiunilor militare.

. Nu lipsesc nici exegezele pe marginea epocii contemporane. Marea Revolutie Socia- lista din Octombrie 1917 este vizata de articolele lui Ronald Gregory Suny de la Universi- tatea Ann Arbor, Toward a Social History or the October Revolution, (February 1983) p. 31 52 si William Rosenberg si Diane Koebner, The Limits of Formal Protest, Worker, March to October 1917, (April 1987), p. 296-349. Suny trece In reVistfi o serie de noi lucrari, marea majoritate de inspiratie nemarxista, care Incearca sa explice rapida ascensiune a bolsevicilor la puterea politic& Studiind lupta proletariatului rus In perioada dualitatii puterii, Rosenberg si Koehner Intrevad o legatura intrinseca Intre formele de protest si transformarile socialpolitice. Ea s-a 1reflectat si la nivelul tacticii politice a partidelor mic burgheze. 0 noua viziune asupra Admi- njstratiei Eisenhower schiteazit Robert Griffith de la Universitatea Massachussetts In Dwight D. Eisenhower and the Corporate Commonwealth, (February 1982), p. 87-122. Membru algru- pului managerial" (p. 88), ce a condus Statele Unite, Eisenhower este apreciat drept adeptul funei societati mutual cOoperatiste, voluntariste (p. 91). Dincolo de politica armoniei si consensulni social" presedintele s-a confruntat cu problemele urbanizarii, industrializarii, pioductiel de mash, segregatiei rasialei s-a stracluit sS initieze commonwealthul corporatist, In

`13 Vezi sistudiul nostru Considerafii privind cauzele prSbultiriiVenefiei In 1796 (In manuscris). 4 Vezi pe larg Ingrid Mittenzwei, Der aufgeklarte Absoltismus in den Deutschen Territo- rialstaaten, In Geschichtsunterricht und Staatsburgerkunde", Jhrsg. 14 (1972), p. 1 112 ,1121;G. J. Parry, Enblightencd government andilscritics in eighteenth-century Germany, In Historical Journal", 18/1975, p. 467-495; Charles W. Ingrao, The Hessian Mercenary Slate, Ideas, Institutions and Reform under Frederik Ll 1760 1785, Cambridge, 1986; Gregory W. Pedlow, The Survival of the Hessian Nobility 1770 1870, Princeton, 1987.

www.dacoromanica.ro Revista Revistelor de Istorie 873 care rolul statului era diminuat, iar axul principal a devenit cooperarea bnssiness-productie. Robert J. Raczorowski de la Fordham UniNersity aruncA o privire asupra legislatiei nord- americane dupA rftzboiul civil, In care s-a IntrezArit speranta republicanilor de a nientine structurile statale traditionale, In Begin the Nation A New, Cony! ess, Citizenship and Civil Rights after the Civil War (February 1987), p. 45-68. Revista a manifestatdintotdeauna un interes marcat pentru istoria Asieii Africii. Studine au privit In mod constant structure social-economicil, evolutia demograficA, curba foametei. Louis A. Perez Jr. la Universitatea South Florida In Vagrants, Beggars and Ban- dits: Social Origins of Cuban Separatism 1878 1895 (December 1985), p. 1092-1121 stabileste o legAturA intre decAderea economicS, rationalizarea productiei de zahAr, alungarea micilor producAtorii dezvoltarea delicventei In lumea ruralA, rilspuns adecvat la criza societAtii cu- baneze de la sfIrsitul secolului al XIX-lea. 0 interesanta dezbatere realizeazA Stuart B . Schwartz,specialist In problemele econoinieicoloniale de la Universitatea Minnesota In Patterns of Slaveholding in the Americas: New Evidence from 13razil, (February 1982) p.55-86. Sclavia s-a dezvoltat in Brasilia In functie de regimul economic specific al exploatArii tere- nurilor agricole. Intre 1816-1817 In regiunile Braziliei un nurnAr de 4653 proprictari (senhor de engenho) detineau 33750 sclavi, ceea ce semnificA 7,2 sclavi per proprietar. S-au profilat diferentieri Intre asezArile de sclavi In functie de populatie, traditiii obiceiuri, regimul muncii. UtilizatA mai ales In agriculturA, dari mestesuguri, sclavia a fost alAturi de munca oamenilor liberi baza economiei braziliene din secolul al XIX-lea. John A. Larkin de la Universitatea New York propune In Philippine History Reconsidered, A Socio-Economic Perspective, (June 1982), p. 595-628 o nouà viziune asupra trecutului unei zone, ce a pAtruns rapid In modernitate. Punind In lumina* specifieul local, Larkin distinge trei faze de evolutie istoricA a arhi- pelagului filipinez dupA cum urmeazA: a) perioada timpurie a dominatiei spaniole b) secolul al XVIII-lea a doua jumAtate a secolului al XIX-lea, c) perioada consolidArii statului. Intr-o astfel de conjuncturA Filipinele s-au Incadrat In marele flux comercial din sud-estul Asiei si au avut relatii particulare cu Statele Unite. Africa NeagrAi problemele urbanizArii, controlului sanitar, foametei compun tematica a trei contributii. Philip D. Curtin In Medical Knowledge and Urban Planning in Tropical Africa (June 1985, p. 594-613) sugereazA nol puncte de vedere privind asistenta socialA in centrele urbane de pe coastele vestice ale Africii. John Cell de la Duke University In Anglo-Indian Medical Theory and the Origins of Segre- gation in West Africa, (April 1986) p. 307-335, folosind materiale inedite de arhivA aratA99 bAstinasii africani au fost predispusi maladiilor, dar autoritAtile coloniale nu au purees la MAsuri eficace pentru a le Impiedica, ci au accentuat segregatia ca mAsurA profilacticA, desigur politicA. Wayne K. Durrill de la Universitatea North Carolina se intereseazd de arealul Cornului Africii, zona unei foamete endemice In secolul al XIX-lea In Atrocious Misery: The African Origins of Famine in Northern Somalia, (1839 1884) (April 1986), p. 287,-306. ZonA sftracA In resurse naturale, In care s-a desfAsurat o acerbA luptà pentru supravietuire, predo- minatA de structura de clan, nordul Somaliei a fost martorul edificArii unui sultanatlocal, legat prin relatii economice de pieta colonialA britanicA de la Aden. TransformArile ecologice au grfibit sArAcirea pAstorilor somalezii s-au adAugat controlului colonial, ceea ce a accentuat marea foamete. Numeroase studii se referA la problemele istoriografieii ideologiei politice. Michael M. Sokal de la Worcester Polytehnic Institute In The Gestalt Psychologists in Behaviorist America, (December 1984), p. 1240-1263 exacerbeazA vAdit rolul rnetodei behavioriste In intrespectia istorica. ConceptAei cu privire la istorieiciviliiatie a unor marcante persona- MAU ale culturit nord-americane Ii sInt consecrate oontributiile lui Lee Quinby, Thomas Jef- ferson, The Virtue of Aesthetics and the Aesthetics of Virtue, (April 1982), p. 337-356; Mary Kupiec Cayton de la Miami University, The Awekening of an American Prophet, Emerson, His Audiences and the Rise or Culture Industry in 19-th Century America, (June 1987), p. 597-620; John Higham de la Universitatea John Hopkins, Herbert Baxter Adams and the Study of Local History, (December 1984), p. 1225-1239; Francis I. Butts de la Queen's University, Ontario, The Myth of Perry Miller, (June 1982), p. 665-694. Un strAlucit studiu de analizft izbuteste Alden T. Vaughan de la UniversItatea Columbia sub titlul From White Man to Redskin: Changing Anglo-American Perceptions of the American Indian, (October 1982), p. 917-953. Autorul subliniazA cA initial contactul europenilor cu populatia de culoare s-a tradus prin antipatie profundA, ceea ce s-a transmisi asupra indienilor. Pieile rosii" au fost etichetate ulterior albatici", deoarece au respins norrnele civilizatorii" ale societAtii cola- niale, religiai modul sAu de viatA. CIteva articole au lnsistat asupra unor aspecte originale ale istoriei social-economice. James Livingstone de la Universitatea North Carolina In The Social Analysis of Economic History and Theory Conjunctures on late 19-th Century American Development. (February

www.dacoromanica.ro 87 4 Revista Revistelor de Istorie 4

1987), p. 69-95 declard argumentat ed noua istorie economicA" *i teoriile afiliate ei, formele de organizare ale productiei au fost solutii pentru depd*irea impasului societatii nord-arnericane la sfir*itul secolului trecut. Examinind situatia industriei textile din sudul Statelor Unite, James Lelsudis, Jacqueline D. Hall, Robert Korstad in Colton Mill People, Work Community and Protest in the Textile South 1880 1940, (April 1986), P. 245-286 surprind faptul cà mo- bilitatea socialdi inovatiile tehnologice au contrastat cu dorinta proprietarilor de intreprinderi dea-siconsolida puterea economicA, ceea ce s-a transpus in scAderea salariilor *i implicit con- 'bete sociale in 1927-1930 *i in marea grevA din 1940. Charles Delheim intreprinde in The Creation of a Company Culture: Cadburys 1861 1931, (February 1987), p. 13-44, un scurt istoric al firmei de dulciuri Cadburys, dar exagereazd rolul credintei quaker a membrilor familiei fondatoare. Dona interesante interventii cu tematicA de demografie istoricA intregese continutul periodicului. Peter Ward *i Patricia C. Ward de la University of British Columbia In Infant Birth Weight and Nutrition in Industrializing Montreal, (April 1984),p. 324-345 au urmarit evolutia populatiei prin prisma greutAtii copiilor nAscuti intre 1851-1905 la spitalul UniversitAtiiLying-in-Montreal, a hraneiicompozitieisale. 0 discutie legatA de prima curbA a scAderii mortalitAtii intre 1740-1820 deschide James C. Riley de la Universitatea Indiana in Insects and European Mortality Decline, (Octomer 1986), p. 833-858. Intre solutia imbunAtAtirii hranei *i cea a mAsurilor efective de igienA, Riley intuie*te pe cea din urniA drept unicA modalitate de a explica *tiintific scAderea mortalitAtii in epocA. Partea a doua a revistei InsereazA unele rubrici de dezbatere*tiintificd, sub a caror generic autori consacrati imbogAtesc cu noi contributiiregistrultematicalistoriografiei nord-americane. La capitolul AHR Forum apar unele studii marcante privind *Uinta istoricA *i metodologia predArii sale. In Comparative History in Theory and Practice, A Discussion, (February 1982), p. 123-143 zece cercetAtori *i cadre didactice universitare delibereazA asupra sensurilor actuale ale istoriei comparate. Viziunea dominantA asupra spiritualismului ford- american, impregnatA de conceptia filozoficA personalA a autorului, pe drumul de la naratiune la interpretare *tiintificA se observA in articolul lui K. Lawrance Moore, Insiders and Outsiders in American Historical Narrative and American History, (April 1.Q82), p. 390-423. 0 inci- tantd analizA pe temA de metodologie realizeazA Gilbert Allardyce In The Rise and Fall of Western Civilisation Course, (June 1982), p. 695-743. Meditind asupra exemplelor din citeva centre universitare Harvard *i Columbia (1905-1929), Chicago (1925-1950), Stanford (1967-1979), Allardyce concluzioneazA cA aici cadrele didactice au prezentat evoluti a civilizatiei in functie de particularitAtile epocii, In care au activat. Autorul propune o viziune globald asupra progresului civilizatiei, lipsitA de prejudecAtii formuleazd aprecieri interesante asupra manualelor universitare *i a locului cursului introductiv. Melvin L. Leffler de la Universitatea yanderbuilt investighea7A detailat un capitol semnificativ al diplomatiei S.U.A. in perioada postbelicA in The American Conception of National Security and the beginings of Cold-War 1945 1948, (April 1984), p. 346-400. Cercurile oficiale americane erau stApinite in 1945 de convingerea cd nu vor putea declt cu greu sA controleze situatia din Europa *i de aceea s-au preocupat de stabilirea unei retele de baze militare *i descifrarea liniilor directoare ale politicii externe a Uniunii Sovietice. David Berger *i Jeremy Cohen in Mission to the Jews and Jewish. Christian Contacts in the Polemical Literature of High Middle-Ages, (June 1986), p. 576-591 sirespectivScholarshipand Intolerance in Medieval Academy. 2 lieStudy and Evolution of Judaism in European Christendom, (June 1986), p. 592-624 se fac ecoul nnor discutii pe tema polemicii Intre evreii cre*tini in secolele XII XIII, ce a ImbrAcat deseori forme violente. La rubrica Review Essays se aliniazA studii de istoriografie, pe marginea unor recente lucrAri cu privire la locul Venetieii Florentei In epoca Rena*tetii Gene Brucker de la Uni- versitatea California-Berkeley in Tales of Two Cities, Florence and Venice inthe Renaissance, (June 1983), p. 599-616 ; revolutia de la 1848 In Germania Donald J. Mattheisen de la Universitatea Lowell in History as Current Events, Recent Works on the German Revolution of 1848. (December 1983), p. 1219-1237 ; responsabilitatea celui de al III-lea Reich In declan- *area celei de-a doua conflagratii mondiale Theodore Hamerow de la Universitatea Wis- consin in Guilt, Redemption and Writing German History, (February 1983),p. 53-72. In cadrul grupajului intitulat 'Notes and Comments se numard uncle exegeze metodologice privind ascendentul metodei psihoistorice Thomas A. Kohut de la Williams College in Psychohis- tory as History, (April 1986), p. 336-354; utilizarea liberA a arhivelor Michael Les Benedict de la Ohio State University in Historians and the Continuing Controversy over Fair Uss of Unpublished Materials, (October 1986), p. 859-881. Cele mai incitanteI atractive materiale publicate sint subsumate rubricii Research Note. Astfel, profesorul William A. Renzi de la Universitatea Wisconsin scrie Who Composed Sazonov's Thirteen Points", A Re-examination of Russia's War Aims in 1914, (April 1983), p. 347-357. Aplecindu-se asupra unui aspect putin cunoscut al diplomatiei Antantei la Inceputul primului rAzboi mondial, autorul a parcnrs noidocumente in arhivele din Paris*i Londra. Rienzi neagA cd documentuI cnnoscut

www.dacoromanica.ro 5 Revista Revistelor de Istorie 875

sub titluI Cele 13 Puncte" ale lui Serghei D. Sazonov, ministrul de externe rus si care era considerat drept programul Rusiei in razboi a avut importanta amintita si ea a fost sane- tionat de tarul Nicolae al II-lea. El a fost probabil rezultatul zvonurilor ce circulau la Petro- grad. Unele detalii ale documentului au vizat si statutul Romaniei, asa cum era elpre- Wit pc malurile Nevei. Austro-Ungaria urma sa fie impartita in Imperiul Austriei, regatul Boemiei si regatul Ungariei, ultimul cazind la invoiala" cu guvernul de la Bucuresti privind viitorul Transilvaniei. Galitia si sudul Bucovinei trebuiau anexate Rusiei. John F. Bratzel si Leslie B. Rout Jr. au imprimat studiul Peal Harbour, Microdates and J .Edgar Hoover, (December 1982), P. 1342-1351, ce a suscitat un viu interes in paginile revistei. Reluind problematica motivatiei actului din 7 decembrie 1941 si a lipsei de reactie a Statelor Unite, autorii au intreprins noi investigatii in arhivele Biroului Federal de Investigatii (F.B.I.) si la Biblioteca Franklin Delano Roosevelt din Hyde Park. Ei au identificat o misiune germana de spionaj in insulele Hawai, cu mutt inainte de atacul japonez, dar F.B.I. a informat fragmentar Casa Alba despre acest caz. Dusko Popov, agent dublu, lucrind atit pentru germani, cit pentru brilanici, a fast Insarcinat sa puna pe picioare o retea de spionaj In S.U.A., dar a dezvaluit totul F.B.I. si i-a 15sat sa inteleaga Ca' exista un potential pericol pentru un atac in Hawai pina la sfirsitul lui 1941. In conditii grafice exceptionale "The American IIistorical Review" a devenit o prezenta de marca In peisajul stiintei istorice din Statele Unite. Ea infatiscaza intr-o aleasatinuta stiintifica comunitatii internationale progresele cercetarii intr-un domeniu, precum istoria, al carui cadru tematic are tendinta permanenta de a se largi, folosind cunoasteriii apropierii Inntre popoare. Mihal Manea

* * * STUDIA BALCANICA BOHEMO-SEOVACA, vol.III,Uni- versitatea J. E. Pukyne, Brno, 1987, 333 p. Lucrarea e precedata de o scurta prefata, in care prof. Ivan Dorovskji ne inforrneazil e5, pe liner Catedra de Istoriei Geografia Europei Centrale, sud-estice si rasaritene, de la Facultatea de Filozofie, functioneaza un asa zis Cabinet de balcanisticai ungaristica". In Miele de 3-10 iunie 1986, conducerea cabinetului a organizat un simpozion pe tara,la care au fost prezentate 46 comunicari, publicate apoi in volum, cu titlul de mai sus. 23 dintre elesnit consacrateIstortei,5 Literaturii,8 Filologiei§i alte 8 Etnografiei si Folclorului. Textele sint insotite de documentatia aferenta. Deoarece spatiul nu ne permite, vom consemna numai contributiile al caror continut prezinta implicatii cu problemele culturii romanesti. Astfel, Fr. Hejl se ocupa cu realizarile balcanologiei cehoslovace din ultimii 10 ani. Autorul face o sectiune in evolutia acestei decade sipune in lumina diferite publicatii iinstitutii cu scopul de a fi studiata aceasta zond geografica. Se citeaza si Institutul nostru de studii sud-est europenc. Despre Balcanologia lingvisticd scrie Radoslav Veerka, consacrind un pasajpreocuparilor de lexicografiedin tara noastra, (Zd. Wittoch, J. Felix, L. Prokopova, J. BISha s.a.). Interesanta mi se pare comunicarea Magdalenei Namcova, care inceared o tipologie a minastirilor din sud-estul Europei, pe baza functionalti. De starea economica si despre privilegiile de care s-au bucurat minastirile din Europa de sud-est in sec. XIII XV se ocupa Vera Hrochova. Desi e vorba, in ambele cazuri, de sud-estul Europei, totusi cele douS autoare se opresc cur expunerea lor pe tarmul drept al Dunarii de Jos. Milan Krajeovid, specializat in problemele legate de miscarea de eliberare a popoarelor de sub dominatia maghiara, deci a slovacilor, romfinilori sirbilor, educe elemente noi referitoare la desfasurarea evenimentelor din ultimii ani ai secolului trecut. E vorba de perioada celui de al doilea Congres al acestor nationalitati. Autorul, care cunoaste bine istoria romanilor, indeosebi istoria moderna a Transilvaniei, ne ofera noili ferme probe documentare in legatura en aceasta problematica. Consemnam, nu fail oarecare surprindere, cii literatura romana stiintifico-fantastica" actuala se bucura de o indreptatita popularitate. S. Sramek, de la Facultatea de Filozofie din Brno, se ocupd de contributiile literare ale citorva scriitori romani, in frunte cu scriitorul Ion Hobana,caruia Cornisia europeana, pentru literaturaScience fiction" i-a decernat premiul eruropean pentru povestirea Emisiune nocturnd. Autorul analizeaza denumirea acestui gen literar, asa cum apare in diferite variante, de la Victor Anestin si pinala Adrian Rogoz. In cele din urma, conchide ca literatura stiintifico-fantastica romana are o misiune umanista. In sfirsit, autorul ne informeazia ca operele literare de genulScience fiction" din Ro- mania au fost traduse in limbile: franceza, germana, rusk polona, maghiara, ceea ce noi consideram drept un real succes.

www.dacoromanica.ro teie Revista Revistelor de Istorle 6

Nu lipsitA de interes ne apare penetratia elementelor folclorice romfinesti ln sfera termi- nologiei muzicale din mina Carpatilor nordici. Autorul, J. Vysloulil le depisteazd cu deosebild competentd. Unul dintrecunoscAtoriilimbii romAne,dr. ZdendlcWittoch, se ocupd de clteva probleme suscitate de una din ultimile lucrdri ale lui G. lvdnescu, intitulatd Istoria limbit ronutne (Iasi, 1980). De fapt, e vorba de conceptia lui IvAnescu asupra originii limbii noastre, problemd cu multe aspecte si dezbAtutA lndelung de specialistii romAnl istrAinl. Desigur, rAmln aldturi multe din contributiile axate pe diferite probleme, de mai putin interes pentru noi. Am consemnat aceastA publicatie, valoroasd de altfel, cu care specialistii de la Universitatea din Brno lncearcii, dupd a noastrd pArere, o mutatie valoricAIn sfera cercetdrilorsia interesului stiintific din Europa Centrald spre zona sud-esticd. I T ratan I onescu-Nigool

www.dacoromanica.ro BULETIN BIBLIOGRAFIC

Buletinul bibliografic initiat de Revista istoricA"are ca obiectiv semnalarea lucra- rilor din productia istorica, publicate de istorici strain! si roman! in afara botarelor Romaniei 1 Ara a aprecia valoarea lor tIintificA. Buletinul vizeaza cuprinderea ansarnblului de lucrari studiu si carte tiparite dupa mijlocul deceniului trecut, care au tangente sau privesc direct perioada inedievala, moderna si contemporana a Romaniei. Redactia are convingerea cai pe aceastA cale va contribui la redeschiderea di alogului, Intrerupt atita vreme, cu istoriografia universala, deoarece investlgatia istorica este conditionata In primul rind de informare si de accesul la aceasta. Buletinul este si un Instrument pentru sondarea modului In care izvoarelei literatura de specialitate romaneasca slut receptate de istoricii straini. La elaborarea acestui buletin bibliografic au contribuit in mAsuri diferite: Viorel Achim, Beam Cazan, Florin Constantiniu, Victor Eskenasy, Armand Gosu, Serban Papacostea, Nagy Pienaru, Marian Stroia, Adrian Tertecel. Redactor de rubricA: Nagy Pienaru

I. LUCFIARI GENERALE, ENCICLOPEDII, DICTIONARE

Durostorum Daistar Silistra(Sborniksizslcdvaniia) (Durostorum Dirstor Silistra. Culegere de studii) (Redactori: S. Hristov, R. Lipcev, G. Atanasov), Silistra, I 988, 276 p. + 26 fig. si ilustr.Culegere de studii si documente dedicate istoriei orasului Silistra din antichitatej pina in zilele noastre. Sint oferite multe informatii interesante privind istoria romanilor, a relatiilor remano-otornanei romano-bulgare. Rec.Ve- kove", t. XIX, 1990, nr. 1, p. 89-91.

** * Overseas migration from East-Central and Southeastern Europe 1880-1940. Edited by Julianna Puskas, Akademiai Kiadd, Budapest, 1990, 246 p. 0 culegeredestud!! care analizeaza procesul emigratiei, in primul rind spre America, din Virile Europei est- centrale si sud-estice de la sfirsitul secolului al XIX-lea si prima parte a secolului XX. Uncle studii ofera date despre emigralia in rindul romanilor transilviineni. * * * SoctaPno cconomiceskajai politiceskaja istoria Moldavii periodafeodalizrna, ed. P. Sovetov si altii, Izdat Stiinta, Kisinev, 1988, 175 p. Rec. in Jahrbticher Air Geschichte Osteuropa",vol. 39,1991,nr. 3. BAUMANN, JULIUS, Selbstdarstellung der Banater Berglanddeutschen, in Sudostdeutsche Vierteljahres Bliitter",1989,nr. 2,Munchen,p. 141-143. Scurta prezentare a istoriei comunitatii germane din zona de munte a Banatului din secolul XIII pinil la sfirsitul primului razboi mondial. BENDA, KALMAN, Forschungen liber Siebenbargenund seine Nacl,barn, cocrdonatc.r, Munchen, 1987-1988, vol.I II (col. Studia Hungarica" vol. 31, 32), 332 si 326 p. Volum aniversar dedicat unor personalitati ale vietii stiintifice si universitare, istor;cilor Attila T. Szabo!, si Zsigmond JakO, profesori la Universitatea &xi Cluj. Volumul I cuprinde studii privind organizarea statala, biserica, societatea, ideile politice iespectele de geografiei demografie istorica, in timp ce volumul al II-lea trateaza probleme legate de cultura spirituala pe teritoriul Transilvaniei. CARANICA, NICOLAS, Les Aroumains: recherches sur Pidentité d'une ethnie, ilase pour le Doctorat Nouveau Regime presentee par... sous la direction de Monsieur le Professeur Pierre Lévéque. Doyen de la Faculte de Lettres, 18 juin 1990, manusct is dactilografiat, 504 file. AceastA lucrare extrem de elaborata a intrat in fondurile Bibliotecii Academie!. Prima parte a tezei de doctorat este dedicata epocii vechi de la preistcrie ptna la perioada stapinirii romane in Peninsula Balcanica. A doua parte incepe cucapitolede- dicate infiltrarit triburilor slave. N. Caranica studiaza aparitia etnonniului \ lali in sursele bizantine in corelatie cu elementele ideologiei politice censtantinopolitane. Limha aromanilor Aste cercetata intr-un alt capitol separat. Teza se incheie cu studiul dedicat Revista istorica", torn III, nr. 7-8, p. 877-885, 1 992

8 c. 3593 www.dacoromanica.ro 878 Buletin bibliografic 2

numArului si repartitiei aromfinilor In Balcani, un capitol de concluzii urrnat de o bogata bibliografie(f. 472-497). Subliniem, faptul ca o buna parte din lucrarile dedicate acestui subject apArute in ultimul secol in Romania au fost consultate de autor. CASTELLAN, GEORGES, A History of the Romanians, Columbia, University Press, Boulder- New York, 1989, 2 68 p. (East European Monographs, CGLVII). Traducere (Nicholas Bradley) a originalului francez. Semnalare in Oesterreichische Osthefte, Zeischrift für Ost- und Stidosteuropaforschung", Wien, 1991, nr. 3, p. 618. DAHINTEN, OTTO, Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbiirgen, K61n, Wien, 1988, 541 p., 86 planse,(col.Studia Transylvanica, vol. 14). Opera de o viata a inginerului Otto Dehinten (1882-1955) a vAzut lumina tiparului sub ingrijirea lui Ernst Wagner si cuprinde o ampla baza documentara pentru istoria orasului Bistrita. Cele cinci parti ale lucriirii se referA la mediul natural, locuitoriii personalitatile orasului (partea I), la evenimentele importante pina in 1944 (partea a II-a), precum i la aspectele de urbanism

arhitecturAi arta (ultimele trei parti). - FASSEL, LUMINITA, Die Bessarabiendeutschen, insadostdeutsche VierteljahresBlatter" 38. Jahrgang, 1989, nr. 3, Miinchen, p. 221-227. Scurta trecere in revista a istoriei germanilor din Basarabia, colonizati in 1 813 de tarul Alexandru I, dupa ocuparea acestei provincii de catre Rusia in 1812. Se sintetizeaza aspectele demografice, de geografie istoricA 5i de viata spirituala, pina in anul 1940. YEHUDA DON KARADY VICTOR, Eds, A Social and Economic History of Central European Jewry, New Brunswick, N. J. and London, Transaction, 1990, VIII --r- 262 p. Rec. in Slallonic Review", vol. 50, Winter 1991, nr. 4. II. IZVOARE

** * Legendy a Kroniky uherské (Legendeicronici ale tarilor coroanei ungare),ed. R. Prazak, trad. de Jana Nechutova si Dagmar Bartonva, Praga, Vysegrad, 1988, 390 p. Extrase indeosebi din opera Notarului anonirnj din cea a lui Simon de Keza cu elemente referitoare la relatiile dintreBizant, unguri, cumani, romanietc. si la istoria Panoniei. BORSO, GEDEON, Die beiden Ausgaben der Chorographia Transylvaniae" von Johannes Honterus, inZeitschrift ftir Siebenbargische Landeskunde", 1988, Hefte 2, p. 150-160. Articolul demonstreazil pc baza unei docurnentatii bogate ca unicatul aflat in Biblioteca Nationala din Budapesta din Ghorographia Transilvaniae" a lui Johannes Honterus, considerat a fi publicat la Basel in 1532 a fost tipArit, in realitate, la Brasov In 1539. CIACHIR, NICOLAE, Novi materiali za bellgarite ot rumeinskile arhivni fondove (Noi materiale . (lespre bulgari din fondurile arhivistice romanesti), in Vekove", I.. XIX, 1990, nr. 4, P. 71-75. Sint prezenlate o seric de documente inedite din arhivele romanesti (Rim- nicu Vilcea, Brasov, Bucuresti), care se refera la institutiile de invAtAmint cu predare in limba bulgara existente in Tara Romaneasca 5i Moldova (5i apoi in Romania) in secolele XVIII XIX, precum si la bulgarii care au studiat pe teritoriul romanesc in perioada respectivil. CIAKALOVA, LARISA, D-r Krdsliu Rakovski v spomeni i dokumenti (Dr. Cristian Rakovski in amintirii documente), inVekove", t. XVII, 1988, nr. 4, p. 5-1 9. Sint prezentate fragmente de memorii 5i documente referitoare la viata iactivitatea politico-ideologica a socialistului roman de origine bulgara Cristian Rakovski. Se acordA atentie mai ales anilor primului razboi mondial si perioadei interbelice. EVGFIENIEVA, I.Z., lz arhivov GRU RKKA. Voennie razvcdciki dokladivali, in Voenno- istoriceskii jurnal", 1992, nr. 3, p. 40-42. Informatii despre pregatirile germanesi romane priNind rAzboiul impoiriva U.R.S.S. FINKELSTEIN, ALBERT, The illefkure Tragedy (An inquiry into the slayers identity), I.e., (Lille), 1991, 111 p., ed. a 3-a. (reproducere xerografica). Ancheta istorica despre scu- fundarea in Marea Neagra, in august 1944, a vasului Mefkure, plecat cu 320 dc refugiati evrci la bard de la Constanta spre Palestina. In anexa 20 de documente ineditedin arhivele germane, israeliene etc. FODOR, ISTVAN, Oldh Miklds Hungaridja. Egg eddig ismerellen kézirat és a magyar nyelvt adatok tanutsdgai (Hungaria" lui Nicolaus Olahus. Concluzii desprinse dintr-un manuscris inedit 5i din informatiile lingvistice ale lucrarii), Akadémiai Kiada, Budapest, 1990, 111 p. + 16 pl. Pornind de la analiza detaliata a unui manuscris inedit al Hun- garia"-ei, descoperit la Kahl, autorul se ocupa de probleme privitoare la redactarea soarta lucrarii (tiparita abia in 1735). Lista celor 545 de toponime ce apar aici, cu identificarea lor (p. 56-96). Se afirmA ea Nicolaus Olahus, cu toate di era de origine romaneasca, avea maghiara ca limba materna.

www.dacoromanica.ro Buletin bibliografic 879

STOPP, KLAUS, Die Handwerkskundschaften mit Ortsanischten. Beschreibender Katalog der Arbeitsalt estate Wandernder Handwerksgescllen, 17 31 1830, vol. 13, Ungarn (2. Hdlfte) 1?umtinien-Polen,Stuttgart, 1988, 318 p. Catalog descriptiv privind atestatul de profesare a unei meserii rentru mestesugarii ambulanti. Volumul 13 cuprinde informatii privind Ungaria, Romfinia (atit Moldova, Tara RomAneased citiTransilvania Banatul) si Polonia, impreund cu un indice de localitdti. TOTH SANDOR LASZLO, Az etelközi magyar-beseny6 hdboru (Rdzboiul ungaio-peceneg in Etelkdz), inSzazadok", 122, 1988, nr. 4, p. 541-576. Sint anali7ate izvoarele privitoare la rdzboiul dintre unguriipecenegi din anul 895, care a determinat strAmutarea ungurilor din Etelkdz (regiune localizatA de autor Intre Don si DunArea de Jos) in Panonia.

III. ISTORIA MEDIEVALA

* * * Mdthyds Kirdly (14 58 1490), Szerkesztette Barta Gabor, Akademiai Kiad6, Budapest, 1990, 227 p. Volum reunind studii, aparute anterior, consacrate epocii lui Matia Cor- vinul; un singur studiu nou, privitor la originea Corvinestilor: Kulcsar Peter, A Corvinus- legenda (p. 17-41). ANTONIJEVIC, DRAGOSLAV, Cattlebreeders'Migrations in the Balkans through Centuries, in vol. Migrations in Balkan History, ed. Ivan Ninid, Belgrade, 1989, p. 147-156., Pdstoritul nomad si semi-nomad in Peninsula Balcanied. Pentru perioada medievald referiri la vlahi. BIRNBAUM, HENRIK, Was there a Slavic Landtaking of the Balkans and, if so, along what Toutes did it proceed?, In vol. Migrations in Balkan History, ed. Ivan Ninid, Belgrade, 1989, p. 47-60. Studiu cu caracter lingvistic asupra problemei pAtrunderii slavilor In Peninsula Balcanied. Referiri la spatiul romAnesc. DAVID, GEZA, Demographische Vertinderungen in Ungarn zur Zeit der Tiirkenherrschaft,in Acta Historica", 34, 1988, nr. I, p. 79-87, Sedderea populatiei Ungariei in timpul stdpinirii otomane. DRABOJLOVIC, DRAGOLIUB, Migrations of the Serbs in the Middle Ages, In vol. Migrations in Balkan History, ed. Ivan Ninid, Belgrade, 1989, p. 61-66. Autorul, fail a Incerca sd demonstreze ,ii considerA pe Vlahii amintiti in secolele XIV-XV in Dalmatia, Croatia si Bosnia drept imigranti sirbi. HOCHSTASSER, GERHARDT, Die Hospites im Umkreis des Castrum Temesiensis im 14. und 15. Jahrhundert, inSüdostdeutsche Vierteljahres-Bliitter", 38 Jahrgang, 1989, Nr. 2, Miinchen, p. 131-137. Articolul se ocupA de asezarea sasilor in zona castrului Timisoara in secolele XIV-XV, incereind sd se reconstituiei locul de originenumele celor veniti. HOREDT, KURT, Das fr dbmittelallerliche Siebenbilrgen. EinOberblick, Innsbruck, 1988, 120 p., 51 planse. Culegerc a articolelor si studiilor profesorului univ. Kurt Horedt, pc care acesta le-a publicat intre 1941-1988 privind evul mediu timpuriu in Transilvania. Re- zumat In editiede buzunar" a amplei monografii publicate in 1986 Siebenbilrgen im Frithmittelalter (Bonn, 19b6). LAPPALA1NEN, MATTI, Stockholm-Constantinople Axis-Truth or Not?, In Acta Historica" 33, 1987, nr. 2-4, p. 203-207. Consideratii asupra legAturilor dintre teatrul de rdzboi din zona Marii Baltice (intre Rusia, Polonia si Suedia)ri cel din sud-estul Europei (ruso-turc si polono-turc) in a doua jumdtate a secolului al XVII-lea. MRCU, MARIANA, Zum Fortleben, der dakisch-romischen Bevolkerung, in Siidost-Sieben- bdrgen inz 4. Jal rhundert rt. Chr., in Zeitschrift filrSiebenbilrgische Landeskunde", 1988, Heft 2, Kohl, Wien, p. 160-168. Autoarea demorstreazA pe baza rnaterialului arheologic continuitatea populatiei daco-romane in secolul IV e.n., in SE Transih aniei, avind ca punct de ref erinta sdpAturile de la MAgurele (jud. Brasov). MANDRESCU, GIIEORGIIE, Zur Beteiligung Bistrit:er Handwerker an Bauvorhabenin der Moldau irn 16. Jahrhundert, in Zeitschrift fiir Siebenbürgische Landeskunde", 1989, Heft 2, p. 157-175. Autorul studiazd influenta arhitecturii din Transilvania asupra mAndstirilor din Moldova, influentd datorald mesterilor constructori din Bistrita pre- zenti in permanentd la Suceava sau Baia, in secolele XIV XIV, precumi pe toate marile santiere de constructii ale timpului. MURESAN, CAMIL, -Rum dnische Knesate, Woiwodschaften und Distr ikten im mittelalterlichen Siebenbiirgen. Zur Rechtslage der Rumdnen auf dem Sachsenboden, in vol.Gruppnauto- nomie in Siebenbdrgen. 500 Jahre siebenbürgesch-stichsischeNationsuniversittit, BOhlau Verlag,' Kdln-Wien, 1990, p. 161-175 (Siebenbiirgisches Archiv, 241). Discutiacu privire la institutia cneazutului, voievodatuluii districtului romaneSc in Transilvania.

www.dacoromanica.ro 880 Buletin bibliografic 4

NIEDERMAIER, PAUL, ZurSiedlungsgeographieundSiedlungsgeschichte Siebenbtirgens, Zeitschrift für Siebenbiirgische Landeskunde", 1988, Heft 2, p. 129-149. Studiu de demografie istoricg privind populatiai asezgrile umane din Transilvania in evul mediu, corelat cu elementele concrete ce au influentat cresterile sau stagnarile numerice ale populatiel (clima, solul, formele de relief si de vegetatie). Analiza tipurilor de asezgri pe baza informatiilor documentarei arheologice. PETER, KATALIN, Siebenbürgen und der Befrciungskrieg, in Acta Historica", 33, 1987, nr. 2-4, P. 229-235. La sfirsitul secolului alXVII-lea, in perioada elibergrii Ungariei de sub stgptnirea otomang, in viziunea factorilor politiciai Transilvaniei,provincia intercarpaticg reprezentai trebuia sg-si continue existenta ca entitate politicg proprie. PETROVIC, DRAGOLJUB S. Prilog o vojnim krajinama na srpskom prostoru o novom veku (Contributie privind granite militarg in cadrul Serbiei In epoca moderng), in vol. Vojne krajine u Jugoslovenskim zemljama u novorn veku do Karlovackog mira 1699. (Granitele militare in tgrile iugoslave in epoca moderng ping la pacea de la Korlowitz 1699), ed. Vasa Cubrilovid, Beograd, 1989, p. 347-350. Intre altele consideratii asupra populatiei romgnesti din regiunea Timocului. SCHASER, ANGELIKA, Josephinische Reformen und sozialer Wandel in Siebenbargen, Stutt- gart,1989, 285 p., (col.Quellen und Studien zur Geschichte des östelichen Europa" vol. 29). lIncercare de analizg demograficgi socialg a structurii populatiei Transilvaniei la sfirsitul secolului XVIII, dublatg de studiul problemelor politice ngscute in epocg de statutul de tolerati" acordat romgnilor, grecilor, armenilor si evreilor. SCHUSTER, HANS-WERNER, Anfange der Autonomie in der Hermannstddter Provinz, In vol. Gruppenautonomie in Siebenbargen. 500 Jahre Siebenburgische-Sachsische Nations- universität, BOhlau Verlag, Kgln, Wien, 1990, p. 107-117 (Siebenbilrgisches Archiv, 25). E discutatgi problema episcopiei Milcovici. SPERKA, JERZY, Jeszcze raz w kwestii datowania wyprawy Moldavskiej Kazimierza Wielkiego (Din nou in problema datdrii expeditiei moldovene a lui Cazimir col Mare), In Studia historyczne", XXXIV, 1991, nr. 1,p. 125-132. Prezentare istoriograficA temeinicg a acestei chestiuni controversate din istoria timpurie a relatiilor Poloniei cu Moldova; spre incheiere autorul ii exprimg punctul sgu de vedere. STRUMINSKY, BOHDANA, The Origins of the Zaporzhian Cossacks: Apropos of a Recent Study, in Harvard Ukrainian Studies", IX, 1985, nr. 1-2, p. 182-197. E discutatg 91problema romgnilor in unitgtile cAzAcesti in secolul XVII. SUBTENLY, OREST, The Contractual Principle and Right of Resistance in [the Ukraine and Moldavia, in vol. Crown, Church and Estates. Central European Politics in the Sixteenth and Seventeenth Centuries, ed. by R. J. W. Ewans and T. V. Thomas, New York, St. Martinis Press, 1991, p. 287-299. Problema raporturilor domni-boierimie (stari privilegiate) in vremea lui D. Cantemir; semnificatia de politicg interng a tratatului cu Petru I. IV. ISTORIA MODERNA * * * Die S iebenbarger S achsen in den Jahr en 18481918, coordonator Carl Gdllner, Köln, Wien, 1988, 447 p., 65 planse (col.Siebenbürgisches Archiv", vol. 22). Ample sintezet a unei epoci zbuciumate din istoria Transilvaniei, cuprinse intre Revolutia de la 1848-49 siprimul rgzboi mondial isi propune, ca pe o bazg documentarg lArgitg (memorii, core- spondentg, presAi documentele comuniatii sgsesti), sg refacg istoria sasilor din Tran- silvania, in contextul politic, social si cultural specific acestei regiuni. ARS, G. L.,Tajnii ufnik venskogo cluora: Aleksandr Ipsilantiv avstrijkih krepostiah,in Novaia i noveisaia istoria", 1987, nr. 2, p. 125-146. Studiul contine niateriale si informatii noi, provenind din fostele arhive sovietice si noi izvoare grecesti privind evenimentele de la 1821 din Principatele romgne, ca si date inedite despre ultimii ani din viata lui Alexandru Ipsilanti. BRIDGE, F. R., The Habsburg Monarchy among the Great Powers, 1815 1918. Providence, R. I., Berg, 1990, VIII + 417 p. Rec. in American Historical Review", vol. 97/1, February, 1992. McGAGG, Jr WILLIAM 0., A History of Habsburg Jews 1670 1918, Indiana University Press, Bloomington and Indianopolis,1989, XI + 289 p.Referinte la evreiidin Bucovina. Rec. in Slavic Review", vol. 50, nr. 3, 1991. CERNOVODEANU, PAUL, L'impact du livre tévolutionnaire frangais sur la société roumaine (1782-1804) in Actes du 3e Symposium Humaniste International de Mulhouse", 25, 26 et 27 Janvier 1991, Mulhouse, 1992, P. 85-100. Analizg a impactului lecturii publica- tiilor revolutionare franceze aflate In bibliotecfle publicei particulare din Tara Roma-

www.dacoromanica.ro 5 Buletin bibliografic 881

neasck, Moldova si Transilvania asupra societatti romanesti de la sfIrsitul secolului al XVIII-leai Inceputul celui de-al XIX-lea. DAMIANOV, SIMEON, Bdlgariia ado frenskata politika: 1878 1918 (Bulgaria In politica francezii: 1878-1918), Nauka I izkustvo, Sofia, 1985, 557 p. Lucrarea prezintd evolutia relatiilor bulgaro-franceze In anii 1878-1 918. Se fac numeroase referiri si la relatiile romano-bulgarei romano-franceze in perioada sus-amintitä. Rec. tnVekoNe", t. XI\ 1985, nr. 4, p. 83-85. DURMAN, KAREL, Lost illusions. Russian Policies towards Bulgaria in 1877 1887, Uppsala, 1988,1 84 p. (Uppsala Studies on the Soviet Union and Eastern Europe, 1). Lucrarea discutdtangentialsiimplicatiile romanesti ale politiciiruse feta' de Bulgaria, in timpul si dunk razimiul din 1 877-1878. HANDEL, PETER, Das Hermanstadter Elektrizildtswerk, das Nitric Wa-serkraftwerk in Eurora, In Stidostdeutsche Vierteljahres-Blatter", 38 Jahrgang, 1980, nr. 3, Miinchen, p. 232 239. Articolul trateaza un important moment din istoria tehnicii. Inaugurarea uzinei electrice din Sibiu (In tunic 1893), cea de-a cincea wink electricii din Europa actional a en forta apei. HOSCW, EDGAR, Planungen:urVerbesserung der Infrastruktur: die Russen in den Donau- farstentumern, die Bayern in Griechenland in den 30-er Jahren des 19. Jahrhunderts, In vol. Wirtschafts-und Kulturbeziehungen zwischen dem Donau und dem Balkanraurn seit dern Wiener Kongress, Graz. 1991, p.1 7-35. (Zur Kundc Sadosteuropos,11117). Politica Rusiei In principatele dunfirene dupti pacen de la Adrianopol. MANCEV, KRASTIU, Za isforiceskite predpostavki i motivi na voinife na Balkanite : 18781918 (Despre premisele imotivele istorice ale rkzboaielor din Balcani:1878-1918),In Vekove", t. XVI, 1987, nr. 2,p. 59-67. Sint analizate cauzele rfizboaielor desfk- snrate In Peninsula Balcanick In perioada 1878-1918. Se prezintei si rolul pe care 1-a avut Romania In evenimentele respective. NAKOCINITKI, A. L., Austrija mezdu Franfici i Rassiei v 1811 1813 gg i russkaja diplomatija, In ,Novaia i noveisaia istoriia", 1987. nr. 3, p. 39-50. Pe fundalul complexelor relatti politice europene din ultima perioada dominatiei napoleoniene, In studiu apare tan- gential si problema Moldovei si a Tilrii Ronninesti considerate ca obect de compensatie" In raporturile dintre marile puteri ale vremii, cu deosebire Rusiai Austr,a. NELSON, LINDA S., The Bulgarian Inteleclual Emigration ill Rumania during the Vuzraz- Mane", In vol. Migrations in Balkan History, ed. Ivan Ninie, Belgrade, 1 089, p. 97 1 07. Prezenta In Romania In cursul secolului al XIX-lea a unui mare numhr de intelectuali bulgari; organizatiile si institutiile lor culturale si rolul pe care I-au avut In dezvoltareaculturiinationale bulgare. Sprijinirea lor de catre statul roman. PALOTAS, EMIL, Die Rolle der Wirtschaftsbeziehungen zwischenOsterreich-Ungain und den Balkanliindern in den letzten Jahrzehnten des 19. Jahrhunderts,Invol.II irtschaffs find Kulturbeziehungen zwischen dem Donau und dem Balkanraum sell dem W iener-Kon- gress, Graz, 1991, p. 65-81. Consideratii insemnate tntre &tele cu privire la tratatul comercial tntre Austro-Ungaria si Romania din 1875 si la urmkrile sale. PRESLENOVA, RUMYANA, Probleme der Handelsbeziehungen Osterreich-Ungarns zuden Balkanstaaten am Ende des 19. und Anfang des20.Jahrhunderts, In vol. W irtschafts- mid Kulturbezichungen zwischen dem Donau und demBalkanraum seit dem W iener Kongress, Graz, 1991, p. 83-90. Sunt amintitei unele aspecte ale relatiilor cornerciale dintre Roman,a 5i Austro-Ungaria la trecerea de la secolul al XIX-lea la secolul XX. ROMF.R, DIETER, ROMER, GUDRUM, Der Zuckerinbenanbau und die Zuckerindustric in Siebentargenin 19. Jahrhundert,in Zeitscluift für Siebenbtirgische Landeskunde", 1 988, Heft 2, Köln, Wien, p. 186-1 92. Articol privind dezvoltarea industriei zaharului In Transilvaniasecolului XIX. SUGAR, PETER F., Economic Considerations for political Decisions in .Romania 1878 1883, in vol. Wirtschfis-und Kulturbezichungen zwischen dem Donauraum unddeni Bat- kanraum seit dem Wienerkongress, Graz, 1991, p. 91-100. Sint discutate antecedentele tratatului dintre Romaniai Austro-Ungaria din 1883, antecedentelei implicatiile sale dundrene, marele succes obtinut de I. C. Bratianu prin acest act. V. ISTORIA CONTEMPORANA * * * Arhivt raskrivaiut taint. Mejdunarodniie voprost: sobiliia i liudi, Moscova, Edit. pentru literatura politick, 383 p. Culegere de studii si articole privind evenimente si persona- Matt din.perioada interbelick si postbelica. De interes deosebit pentru istoria Romaniei, studiul despre activitatea serviciului militar de informatii sovictic In ajunul declanskrii Operatiei Barbarossa" (Boris Stavkov).

www.dacoromanica.ro 88 2 Buletin bib1iorafi 6'

ALMOND, MARK, Decline Without Fall: Romania under Ceawscu, Institute for EUropean Defence and Strategy Studies, London,'1988, 36 p. Regresul economic al Romi Iniei in UlLinhiigni ai regimului Ceausescu. BRZEZINSKI, Z13IGNIEW, The Grand Failure. The Birth and Death of Communism in the twentieth Century, Macmillan Publishing Company, New I ork, XIII + 307 p. Consi- deratii si asupra declinului sistemului comunist In Romania In epoca Ceausescu. BRITT, RICHARD W., The Princess and the\ P.O.W., Pasadena, Comfort Texas, 1988, 279 p. Autorul, participant la raidul american din I august 1 943 asupra Ploiestiului, relatea7a bombardamentul,captivitatea sa in Romania si asistenta umanitara acordata de prin- tesa Ecaterina Caragea prizonierilor americani. BYSTRICKY, VALERIAN, Der Organisationspakt,der Hdhepunkt der Integrationsplane der Kleinen Entente, in Vol. Wirtsehafts und Kulturbeziehungen zwischen dem DonaurauM und dem Balkanraum, Graz, 1991, p. 249-263. Incercarile de a dubla alianta politica a Micii Intelegeri cu un program de cooperare economica Indeosebi In cleceniul 1930-1940. Rolul FraMei in aceste Incereari. CSALLNER, ALFRED, Zur wirtschaflichen and sozialen Lage der Siebenbiirger Saschen, 1910 1950, Köln, Wien, 1989, 245 p. (col. Studia'Transylvanica", vol. 15). Volumul cuprinde patru studii ale lui Al. Csallner, ajuns la venerabilairsth de 95 de ani, studii apárute sub ingrijirea lui Ernst Wagner. Contributia volumului este notabila In ceea ce uriveste cercetarea corelata a domeniului socioetnic si a celui economic fiind intregita si de statistici demografice pentru o perioadb mai larga (keit cea abordata in studiile citate. ELLEINSTEIN, JEAN, GoliathcontreGoliath. Histoire des relations americano-soVictigues. 1. L'enfance des grands (1941 1949), Fayard, Paris, 1986, 550 p. 0 istorie a relatiilor diplomatice eu numeroase referiri la pozitia Romaniei intre cele cloua marl puteri. ELLEINSTEIN, JEAN, La paix froide. Les relations Etals-Unis-URSS depuis 1950. Londreys, Paris, 1988, 533 p. Istoria relatiilor diplomatice americano-soNictice iMre 1 951 1987. Mai mulle referinte la situatta Romaniei. FEJTO, FRANg0 IS, (a cc la colaboration d'EWA KULESZKA-MIETKOWSKI), La fin des démneraties populaires. Les chemins du post-communisme, Edition* du Scull, Paris, 1 992, 574 p. 0 sinteza asupra evolutiilor complexe din larile Europci de rilshrit din ultirnii ani. FLEISCHHAUER, INGEBORG, Diplomatischer II iderstand gegen Unternehmcn Barbaiossa". Die Friedensbemiihungen der Deutschcn Botschaft Moskau 1939-1911, Hamburg, Ullstein, 1991, 41 6 p. Autoarca, folosindi izvaare inedite (intre care arhiva contclui F. W. von der Schulenburg, ambasadorul german la Moscova), prezinta eforturile diplornatilor germanidincapitala sovietica de a evita un conflict militar germano-smietie. GABANYI ANNELI UTE, Rumunien zwischen Diklatur und Dcmokratie,in Ost-Europa. Zeitschrift far Gegenwartsfragen des Ostens", 1990, Sept. p. 793-801. Incercare de evaluare a nenimentelor din decembrie 1989 iunic 1900, en ascutite accente critice privind viata politica post-revolutionarbi sansele reale (10 democratizare' a sciciettitii romanesti. DELETANT, DENNIS, A balancing act. Romania, 1919-1940, in History Today", 1992, June, p. 48 54. \ iziune de ansamblu asupra politicii internationale a Romaniei In perioada interbelica si asupra politicii externe a Wit intre imperialismul german si eel sovietic. EYAL JONATHAN, Romania between Loyalty and Nationalism, in 01.The Warsaw Pact and the Balkans. Moscow's Southern Flank, edited by Jonathan Eyal, London, Macmillan, 1989, p. 67-108 (RUSI Defense Studies Series). Culegere de studii incluzind o privire amnia asupra politicii militare in timpul regimulni Ceausescu. GARDEV, KOSTADIN, Ungariia i vdzvretstaneto na lwjna Dobrudja karn Bulgwiia (Ungaria si retrocedarea Dobrogei de Slid catre Bulgaria), in 1, ekoNe". t. XIV, 1985, nr. 2, P. 17-26. Se analizeaza re1aii1e bulgaro-maghiare In perioada septembr:e 1939 septern- brie 1 940. Este subliniata strinsa colaborare dintre cele doub tari Inederea smulgerii Cadrilateruluii,respectiv, a Transilvaniei Oe Nord din trupulRomaniei. GILBERG TROND, Nationalism Communism in Romania. The Rise and Fall nf CCCILIfesCles Personal Dictatorship, Boulder, Westview Piess, San Francisco Oxford, 1990, X + 289 p. Analiza a raclacinilor nationalismului si marxismului In Romania en accent re perioada dictaturii ceausiste. GILBERT MICHAEL, The Holocaust. The Jewish Tragedy, Collins, London, 1986.959p. Ampla istoric a Holocaustului, incluzind numeroase referinte la persecMiilc evreilor sub regimul Antonescu si deportarile in Transnistria, inclusiv pe baza unor dotumente inedite din arhivele britanice.

www.dacoromanica.ro Buletin bibliografic 883'

HATSCHIKJAN, MAGARDITSCH A., Tradition und Neuorientierungin derbulgarischen Aussenpolitik (1944-48). Die nationale Politik der Bulgarischen Arbeiterpartiei(Korn- munisten), IL Oldenbourg, München, 1988, 433 p. Sint discutate irelatiilepolitice 1ntre regimurile comuniste din Bulgaria si Romania In primii ani dupa preluarea puterii. HOCHSTRASSER, GERHARDT, Rund um die Banater deutsch-radikale Schwabengruppe des Jahres 1919, InSildostdeutsche Vierteljahres-Blatter", 38 Jahrgang, 1989/4, Man- cha', p. 303-311. Se recta conflictul dintre gruparea radical-germana" a svabilor din Banat si gruparea pro-magbiara a aceleiasi minoritati (asa numitii madjaronen") la sfirsitul primului razboi mondial. Se subliniaza rolul pozitiv al gruparii radicale pentru integrarea svabilor In Romania Mare si lupta accsteia pentru a trezi constiinta nationalei i sentimentul unei identitati culturale apropiate de cca germana la svabii banäteni. IIOLDEN, GERARD, The Warsaw Pact. Soviet Security and Bloc Politics, Blackwell, New York, 1989, 227 p. 0 istorie a Pactului de la Varsovia, incluzind raporturile militaro- politice ale Romaniei cu celelalte state membre. KOCHAVI, ARIEH J., Britain versus Roumania and the Soviet Military Authorities 194 5 1947, in Balkan Studies", 29, 1988, nr. 2, p. 283-297. Problerna emigrarii evreilor din Ro- mania In Palestina; politica P.C.R. si a Uniurni Sovietice in aceasta chestiune. LEONHARD, PETER, Individuelle Bodennutzung in Rurnaniens Landwirtschaft. Rechtliche Grundlagen und ihre jungsten Anderungen, in Ost-Europe, Zeitschrift fnr Gegenwarts- sfragen des Ostens", 1990, nov., p. 1084-1096. Articol bine documentat privind legislatia agrara In Romania socialista, situatia gospodariilor individuale in zonele necoo- perativizate si perspectivele unei noi reforme agrare, cu inipIicatiile ei sociale. LOFTUS JOHN, L'Affreux secret. De Gelden a Klaus Barbie. Quand les Americains reerutaient des espions nazis, Plon, Paris, 1985. (Titlul original The Belarus Secret). Mentioneaza- operatiunile OSS in Romania In timpul celui de-al doilea razboi mondial si recrutarile ulterioare din rindurile extremei drepte românesti pentru fortele speciale" anticomu- niste, pe baza arhivelor SS-ului de la Bucuresti. MARCOU LILY, Les pieds d'argile. Le communisme mondial au present 1970 19 Editions Ramsay, Paris, 1986, 490 p. Contine numeroase referinte la Romania si relatiile partidului comunist cu Uniunea Sovietica si China. MARGUEFIAT PHILIPPE, avec collaboration de L. JILEK, Banque et investissementin- dustriel. Paribas, le petrole rournain et la politique frangaise 1919-1939. Faculté des lettres Librarie Droz, Neuchatel Geneve, 1987,1 15 p. (Recueil de traNaux publiés par la Faculté des lettres, Université de Neuchatel, 38"ne fascicule). Studiu de istorie economica pe marginea irnplicarii societeitii Paribas In exploatarile de petrol romane (Steaua Rornana si Colombia) si a consecintelor politice In relatiile franco-romane din perioada interbelica. MEDVEDEV, ROY, Licnost'i epo.ta. Politiceskii portret L. I. Brejneva, vol.I, 1991, 335 p. In cadrul biografiei luiI. I. Brejncv, autorul prezintai reiaiiiic romano-sovietice In perioada cit acesta s-a aflat la conducerea U.R.S.S. MOURELOS, TANNIS, G., Fictions et realites. La France, la Grece et la strategic des operations peripheriques dans le sud-est europeen (1939 1910). Thessaloniki, Institute for Balkan Studies, 1990, 117 p. Informatiisicomentarii despre situatia si politica Romanici ca membra a Intelegerii Balcanice, in anii 1 939-1940. MIAGULOV, BLAGOVEST, ITisiiat sdvet na Bdlgarite o Rurnriniia ( 19271929) (Consiliul suprem al bulgarilor din Romania, 1927-1929), in Vekove", t, XIX, 1990, nr.1, p 25-35. Se analizeazd formarcai activitatea Consiliului suprcm al bulgarilor din Roma- nia, care a functionat in anii 1927-1929. A fost alcatuit mai ales din bulgari din Cadri- later si Constanta. PETROV, LIUDMIL, Nastaniavancto na severodobrudjanskile bdlgari v lujna Dobrudja prez 194 0 1941 g. (Instalarea bulgarilor din nordul Dobrogei in Dobrogea de Sud in anii 1940-1941), in Vekove", t. XVII, 1988, Hr. 2, p. 5-16. Sint infiltisate anianuntil probleinele legate de stramularea bulgarilor din judetele dobrogcne Tulcca si Constanta in Cadrilater, dupa cedarea acestei din urnia regiuni care Bulgaria in septembrie 1940. PUSCAS, VASILE, The Process of Modernization in Romania in the Interwar Period, in East European Quarterly", vol. XXV, September 1991, nr. 3, p. 325-338. Compilatie de texte pentru a ajunge la concluzia ca romilnii nu au copiat mecanic modelele occ'dentale" ci au adaptat civilizatia romitheasca spiritului europcan". REINERTII, M. KARL, CLODS, FRITZ, Zur Geschichte der Deutschen in Rundinien, 19 35 1945. Reitz-lige und Berichte, Bad Tills, 1988, 261 p. Pe baza documentelor, a amintirilor si a opiliiilor personale autorii inceareà sa refaca, fhrâ prejudecati si false etichetari, istoria minoritatii germane din Romania, in perioada atit de zbuciumata a anilor 1 935 1945, raportul acesteia cu Hitleri cu Antonescu.

www.dacoromanica.ro 884 Buletin bibliografic 8

VOLKOV, VLADIMIR, Grossmtichte und Balkanleinder wdhrend der politischen Krise in Euro Pa im Sommer 1939, in vol. Wirtschafts-und Kulturbeziehungen zwischen dem Donauraum und dem Balkanraum, Graz, 1991, p. 129-137. E prezentata si pozitia Romaniei feta cu politica marilor puteri Iii ajunul celui de-al doilea razboi mondial. WEGNER, BERND (ed.), Zwei lVege nach Moskau. Vorn H iLler Stalin Pakt zum Unter- nehmen Barbarossa", Piper, MunchenZürich, 1991, 664 p. Culegere de studii privind relaiile germano-sovietice In anii 19391941. De interes deosebit pentru istoricii romani shit cele privind politica militara a lui Hitler In anii 1940-1941 (Jiirgen Forster) si Armata Rosie la Inceputul campaniei din Est (Anatole G. Horkov). VI. ISTORIOGRAFIE, STIINTE AUXILIARE * * * Alexandru Ciordnescu. L'Homme et l'oeuvre, Fundacion Cultural Rumana, Madrid, 1991, 312 p. 0 hiobliografie a istoricului, filologuluti criticului literar Alexandru Cioranescu. AMLACHER, ERWIN, Zum .50. Todestag des Siebenbürbischen Historikers Albert Amlacher, tn Sudostdeutsche Vierteljahres BlAtter" 38 Jahrgang, 1989, nr. 1, München, p. 60-63. Comemorarea a 50 de ani de la moarteaistoricului transilvAnean Albert Amlacher (m. 14 ianuarie 1939) prilejuieste autorului trecerea In revistA a activitatii publicistice stistorice a acestuia, enumerarea celor mai importante lucrari privind -atlt istoria germanilor eft si a dacilor Si romanior din Transilvania. CERNOVODEANU, PAUL, Romanian Researches on Environmental History, In Enviro- nmental Newsletter", Mannheim, no. 3,1991, p. 60-65. Studiu de sintezli asupra cercetarilor de istorie ecologicA In Romania intre 1970-1990.

VU. BIOGRAFII HOCHSTRASSER, GERHARDT, Symon Guldemniinzer, ein Hermannsteidter Unternhdmer und Miinzkarnmergraf des 15. Jahrhunderts, In Zeitschrift far Siebenbilrgische Landeskunde", 1988, Heft 2 p. 168-176. Incercare de a stabili biografia lui Symon GuldenmUnzer sau Simon de Cibinio" Insarcinat cu batcrea monedei in epoca lui Iancu de Hunedoara Matia Corvin. HUTTMANN, ARNOLD, Der Kronstddler Apotheker Paul Traugott Meissner alsVorldufer der modernen Nervenphysiologie, inSUdostdeutesche Vierteljahres-Blätter", .38 Jahr- gang, 1989, sir. 3, p. 227-232. Biografia farmacistului Paul Traugott Meissner, pre- cursor al neurofiziologiei moderne. MIESKES, HANS, Joseph Capesiusunser grdsster Herbartianer",In Sfidostdeutsche VierteljahresBlatter", 38 Jahrgang, 1985, nr. 1, Miinchen, p. 53-49. Incercare de a reface biografia unuia dintre fruntasii scolii germane de pedagogiei psihologie, Joseph Copesius (1853-1918), originar din Transilvania. NEMOIANU , VIRG1L Un neoconservateur jeffersonien dans la Vienne de fin de siecle: Aurel C. Popovici, In vol. Le Genie de l'Autriche-Hongrie. Etat, sociéte, culture, sous la direction de Miklos Molnar et Andre Reszler, Presses Universitaires de France, Paris,1989, p. 31 42. (Publicationsde1 'I nstitut universitaire d'Etudes européennes Geneve). 0 analizA pertinentA a conceptAilor glnditorului transilvanean. WAGNER, ERNST, Der Wirtschaftsfachmann und Politiker Dr. Carl Wolff, in Sticlostdeutsche VierteljahresBlatter", 38 Jahrgang, 1984, nr. 4, Miinchen, p. 314-320. Trecere In revista a activitatti ilustrului economist si om politic, Carl Wolff, nascut la Sighisoara Ia 11 oct. 1849, ale cArui scrieri au jalonat dezvoltareatiinIei economice In Transilvania si Romania pine In anul 1939.

VIII. VARIA BORCESCU, DELIA, Oriente e Occidente: la Romania e la sua immagine nell'opinione pablica italiana ( 1905 1917 ), in vol. La Stampa italiana e lapolveriera d'Europa" (1905 1917) Edizioni Unicopli, Milano, 1988, p. 33-49. Viziunea despre Romania a diverselor directii ale lumii politice italiene In lumina presei. BRUCKNER, WILHELM, Luise Schiel und der Hermannstddler Kinderschutzverein, In SUdost- deutsche VierteljahresBlätter", 38 Jahrgang, 1985,nr. 1,Miinchen,p.63-66. ScurtA retrospectivA a organizArii institutiilor de caritate pentru Ingrijirea copiilor orfani, din rindul coniunitAtii sAsesti, din secolul XVI pinA in secolul XIX clnd, In Sibiu, aceastil activitate si-a legat numele de cel al Luisei Schiel,

www.dacoromanica.ro tiulet in Bibliografic 8-8

CUSTRED, GLYNN, Eine soziolinguistische Untersuchung des Sprachgebrauchs der Sieben- burger Sachsen, inZeitschrift für Siebenbtirgische Landeskunde", 1989, Heft 2, p. 144 152. InteresantA analiza bazatit pe o documentatie sociologicAi lingvistica, privind folosirea limbii romAne si a celei maghiare de catre sasii transilvaneni, in functie de epoca istorica, de mediul social si de necesitatile profesionale. DAMA,HANS,Ada-Kaleh, vom Zauber einer Verschwundenen Donauinsel, in Stidostdeutsche VierteljahresBlätter", 38 Jahrgang, 1985, nr. 2, München, p. 137-141. Reconstituirea istoriei micii colonii turcesti de pe insula Ada-Kaleb, cu intregul ei farmec, ce constituia unul din punctele de atractie a oricani cillatorii pe Duane. LAZAROV, ACHILLE,Aroumain bana: est-il on heritage aborigene?, in Balkan Studies", 29, 1988, nr. 2, p. 309-340. Argumente istoricei filologice in problema originii arominilor. HEITMANN, KLAUS,Das Rumtinenbild im deutschen Sprachraum 1775-1918. Eine imagolo- gische Studie, Koln, Wien, 1985, 364 p. (col. Studia Transylvanica, vol. 12). Studiu de imagologie bazat pe un material documentar foartebogat. Iniaginea romfinilor In spatiul german, in secolele XVIII XX, este refacuta dupa mArturiile calatorilor, ca pidupit dictionare, ghiduri de calatorie, manuale si descrieri geografice, de la mentiunile despre Vlahi" de la sfirsitul secolului XVIII Ora{ la relatiile diplomatice cu tinarul stat roman, pina la primul rAzboi mondial. PETRESCU, STEFAN, ROMAN, CAROL,Die Rumtinische Revolution.Eine Folo-Dokumen- tation, Weinheim, Basel, Beltz, 1990, 80 p. Utila documentatie foto a evenimentelor din decembrie 1989 din Romania. POPE, EARL A.,The Significance of the Evangelical Alliance in Contemporary Romanian Society, inEast European Quarterly", XXV, 1992, nr. 4, p. 493-518. Evolutia i rolul cultelor neoprotestante in Romania in secolul XX. VASCENCO,VICTOR, Der slavische Einfluss auf den Worlschatz der rumtinischen Sprache, inZeitschrift für Balkanologie", 1987, nr. 2, p. 203-210. Autorul impartaseste opinia lingvistului roman Alex. Graur, potrivit careia in diverse etape istoricei contacte Cul- turale in fondul de baza latin al lb. romane a intrati un procent de aprioximativ 20% de cuvinte slave. Acesta este rezultatul firesc al convietuirii intre popoare slave si al influentel culturale exercitate prin biserica si, nu numai pe aceastA cale, de slaviisudici. WALLNER, ERNST, Das Nbsnerländer Sachsentum ein regionaler Mikrokosmos, in , Stidoste- deutsche VierteljahresBlätter", 38. Jahrgang, 1989, nr. I, Mtinchen, p. 45-53. Ar- ticolul traseazii uniNersul cultural-etnic al zonei de nord a Transilvaniei loculta de sasi, ocupindu-se de aspecte de istoria arhitecturii si a creatiei spirituale din secolul XIV pinA In contemporaneitate.

www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA publich in prima parte studii, note si comunichrl originate, de nivel stiintific superior, In domeniul istoriei vechi, mcdii, moderne contemporane a Romilniei si universale. in partea a doua a revistei, de informare stiintificA,sumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme ale istoriografiei contemporane, Opinii, Viata stiintifich, Recenzii, Note, Buletin bibliografic, Revista revistelor In care se publich materiale privitoare la manifesthri stiintifice din tará si strainatatei sint prezentate cele mai recente lucrrii reviste de specialitate aphrute In taxa si peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii stnt rugati sh trimith studille, notele si comunichrile, precum si materialele ce se Incadreazh In celelalte rubrici, dactilografiate la douã rInduri, trimiterile intrapaginate fiind numerotate In continuare. De asernenea, documentele vor fi dactilografiate, iar pentru cele In limbi strhine se va anexa traducerea. Rustratiile vor fi plasate la sfirsitul textului. Rezumatele vor fi traduse de autori In limbi de circulatia internationalà. Responsabilitatea asupra continutului materialelor revine in exclusivitate autorilor. Manuscrisele ncpublicate nu se restituie. CorespondeMa privind manuscrisele, schimbul de publicatii se va trimite pe adresa Redactiei, B-dul Aviatorilor, nr.1,Bucuresti 71247.

REVISTE PLBLICATE IN EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORICA REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE STUDII SI CERCETARI DE ISTORIE VECHE SI ARHEOLOG1E DACIA, REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES STUDII 5 I CERCETARI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTA PLASTICA SERIA TEATRU-MUZICA-CINEMATOGRAFIE REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART SERIE BEAUX-ARTS SERIE THEATRE-MUS I QUE-C INE MA

www.dacoromanica.ro -

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostateeii in relatiile daeo-romane. , Spaime milenaiistei eruciada In evul mediu. Un voievod al Transilvanieii inrudirile sale. Vlad Tepq, lupta antiotomana si Venetia. piffle românei Marea Neagra in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Consideratii privind cauzele prabu0rii Venetiei. oserisoare inedita a lui Dimitrie Cantemir. Rivalitatea colonialai maritima anglo-franceza (1715 1785). Marturii franeeze privitoare la romAni in epoea de 'la 1821. Traditiii modernitate in giudirea §i practica militarä romaneasea (see. XIX). [1. Libertate de opiniei prisiune social(' In Tara RomAneaseA In 1838. Armata, detronarea lui Cuza-voda 0 Carol de Hohenzollern., Aspeete ale istoriei militare a poporului roman In revolutia de la1848. Consideratii privind struetura capitalului In Romania 1864 1878. Ecoul unor evenimente istoriee romanesti in presa norvegiana. Oamenii detiiü iata politica a Romaniei. Conventii comerciale ale Romaniei eu stateledinsud-estuleuropean In ultimul sfert al seeolului XIX. Aspeete privindcomertulexterioralRomanieiinajunulprimului rlizboi mondial. , Tratative de pace in perioada primei conflagratii mondiale. 4t1' Cooperatia romaneasea interbelica dintre deziderati realitati. I. C. Filitti : Pagini de jurnal. .Ncoo- Pozitia statelor europenefataderazboiulitalo-etiopianvtautade diplomatia S.U.A. -

ISSN 1018-0443

II n 1, 43 356 I . Lei 100 pentru persoane fiziee S. C. UNIVEBSUL S.A. c. 3593 Lei 200 pentru persoane juridiee 4,4gros;jr.... www.dacoromanica.ro