DOCSLIB.ORG

GH. BUZATU, Editor, ROMÂNIA ÎN ECUA ŢIA RĂZBOIULUI ŞI P ĂCII (1939-1947)

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
GH. BUZATU, Editor, ROMÂNIA ÎN ECUA ŢIA RĂZBOIULUI ŞI P ĂCII (1939-1947) 1 GH. BUZATU, Editor, ROMÂNIA ÎN ECUA ŢIA RĂZBOIULUI ŞI P ĂCII (1939-1947) ISBN: 978-973-7858-61-0 2 GH. BUZATU COORDONATOR R O M Â N I A ÎN E C U A Ţ I A RĂZBOIULUI ŞI PĂCII (1939-1947) - ASPECTE ŞI CONTROVERSE – - Edi ţia a II-a - BUCURE ŞTI EDITURA MICA VALAHIE 2009 3 COLEC ŢIA ROMÂNII ÎN ISTORIA UNIVERSAL Ă THE ROMANIANS IN WORLD HISTORY VOL. 147 4 LUMEA ÎNTRE PALATELE VERSAILLES ŞI LUXEMBOURG (1919-1947) 5 Delega ţii României la Congresele P ăcii de la Paris (1919-1920 şi 1946) (I. I. C. Br ătianu, Al. Vaida-Voevod, Gh. T ătărescu, Gh. Gheorghiu-Dej, Lucre ţiu P ătr ăş canu, I. Gh. Maurer, general D. D ămăceanu, D. Dim ăncescu ş.a.). 6 CUPRINSUL Cuvânt înainte .................................................................................................... 8 I - R ĂZBOI ŞI PACE (1939-1945) Horia Dumitrescu, Gh. Buzatu, România în r ăzboi şi dup ă: Istorie şi istoriografie ........................................................................................................ 11 Gh. Buzatu, Drepturile şi interesele României în perspectiva reglement ărilor postbelice: „Biroul P ăcii” (1942-1944) ............................................................ 24 Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Horia Dumitrescu, La început a fost sfâr şitul: Lovitura de stat de la 23 august 1944 ............................................................... 66 Stela Acatrinei, Problemele reconstruc ţiei europene dup ă 1945. Reflexe istoriografice ...................................................................................................... 99 Gh. Buzatu, Stela Acatrinei, Horia Dumitrescu, De la R ăzboi la Pace ...... 120 Stela Acatrinei, Forumul P ăcii de la Paris (iulie – octombrie 1946) ........... 133 Gh. Buzatu, Marusia Cîrstea, Bilan ţul prezen ţei României la Paris .......... 167 Stela Acatrinei, Corneliu Ciucanu, Memorii şi proteste române şti la Paris. Interven ţia mass-mediei .................................................................................. 176 II - PACEA DICTATULUI (1945-1947) Daniel Oni şor, Diploma ţia României şi ecua ţia p ăcii ................................... 193 Gh. Buzatu, Europa şi România sub blestemul realit ăţ ilor geopolitice .. 311 III - ANEXE Documente şi ilustra ţii………………………………………………………54 9 7 CUVÂNT ÎNAINTE Aşa după cum s-a observat, Pacea nu este numaidecât „apanajul spontan al civiliza ţiei contemporane, ci experien ţa de secole a umanit ăţ ii”, mai mult „produsul lent şi anevoios al contactului între popoare de-a lungul vremii” 1. În ansamblu, un punct major de reper l-a constituit, net ăgăduit, Pacea Westfalic ă, de vreme ce prin Tratatele de Osnabrück şi Münster (1648) s-a instituit „cea dintâi treapt ă a edificiului p ăcii interna ţionale organizate” 2. Ulterior, trepte continuu perfec ţionate ale construc ţiei aveau s ă reprezinte faimoasele Congrese ale P ăcii de la Viena (1815), Paris (1956) şi Berlin (1878), pentru ca, în cursul veacului ce-a succedat, ele s ă revin ă în Capitala Fran ţei (1919-1920 şi 1946). În secolul al XX-lea, precum şi anterior, România, prin for ţa lucrurilor, a fost implicat ă în organizarea şi desf ăş urarea celor dou ă Conferin ţe ale P ăcii – prima dat ă (1919-1920) în calitate de subiect, iar apoi (1946-1947) ca parte judecat ă şi condamnat ă printr-un Tratat, cu nimic mai prejos decât un Dictat! Perioada 1919-1947, restrâns ă în durata istoriei, reprezint ă îns ă în fond un drum imens str ăbătut de ţara noastr ă, şi nu numai, în epicentrul evenimentelor cruciale înglobând premisele, declan şarea şi desf ăş urarea conflagra ţiei mondiale din 1939-1945, şi anume: calea de la România Mare, recunoscut ă şi consacrat ă prin tratatele interna ţionale din 1919-1923, la România Mic ă, învins ă, ocupat ă şi amputat ă. Un statut care, având în seam ă acordul vizibil ori invizibil, cunoscut ori doar b ănuit, între Marii Înving ători din 1945, cu prec ădere Rusia Sovietic ă, SUA şi Marea Britanie, se afl ă înc ă în vigoare, cu efecte pe care, în parte, la ştim, iar altele trebuie doar s ă le estim ăm, pân ă la inevitabila „judecat ă final ă”. Într-un atare context, pentru noi, ca români, este cu atât mai semnificativ aportul unora dintre predecesorii ilu ştri care au participat la dezbaterea şi solu ţionarea – în teorie sau în practic ă – a unora dintre aspectele majore ale problemei organiz ării p ăcii , a şa precum, în prima ordine, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu, Mihai Antonescu, Gh. T ătărescu, Vespasian V. Pella, N. Da şcovici, Mircea Mali ţa, Grigore Geam ănu ş.a. To ţi s-au impus pe plan na ţional şi interna ţional, iar N. Titulescu, cu deosebire, fie la tribuna Societ ăţ ii Na ţiunilor, fie în scrierile şi pledoariile sale, ca autor al unor formule cu adev ărat magice privind dinamica ori indivizibilitatea p ăcii , strategia p ăcii generale 3 . Dintre 1 Mihai Antonescu, Organizarea P ăcii şi Societatea Na ţiunilor, I, Bucure şti, Tipografia Şcoalelor Militare de Geniu, 1929, p. 7. Pentru epocile anterioare, cf. Gh. I. Br ătianu, L´Organisation de la Paix dans l´Histoire Universelle. Des origines à 1945, cu o prefa ţă de John Rogister, Bucure şti, Eééditura Enciclopedic ă, 1997, p. 33-226. 2 Mihai Antonescu, op. cit., p. 69. 3 Gh. Buzatu, coordonator, Titulescu şi strategia p ăcii , Ia şi, Editura Junimea, 1982, passim. 8 istorici, nu-i putem neglija, f ără îndoial ă, pe inegalabilii Nicolae Iorga şi Gh. I. Br ătianu, acesta din urm ă gra ţie unei contribu ţii unice în istoriografia mondial ă4, dup ă ce publicase şi un studiu de caz relativ la Forumul de la Paris din 1919 5. S ă nu neglij ăm, de asemenea, c ă în ultimul sfert de veac îndeosebi, au fost valorificate importante contribu ţii, unele de excep ţie, ale unor istorici români şi str ăini consacrate Congreselor P ăcii de la Paris din 1919-1920 şi 1946 (Emil D. Ciurea, Ştefan Lache şi Gh. Ţuţui, V. F. Dobrinescu, S. D. Spector, Stephen D. Kertesz, K. L. Jignea, Alesandru Du ţu, Viorica Moisuc, Horia Dumitrescu ş.a.), dup ă cum, chiar în ultimele zile, au v ăzut lumina tiparului volumele semnate de Dan V ătăman 6 sau de Gh. Buzatu, Stela Acatrinei, Daniel Oni şor, Corneliu Ciucanu şi Horia Dumitrescu 7 , din care ne-am îng ăduit s ă prelu ăm unele capitole pentru prezenta carte. Tot astfel dup ă cum am procedat şi în cazul volumului colectiv, ap ărut tot sub egida Muzeului Vrancei din Foc şani, un urm ă cu un deceniu 8. Încheind aceste considera ţii preliminare, se impune s ă avem în aten ţie aceste preciz ări ale ilustrului Nicolae Titulescu (1930): „Pacea este azi o stare de spirit ca scop, o organizare legal ă ca instrument şi un strig ăt al inimii, adic ă o expresie prin cuvânt, ca mijloc de a împlânta în con ştiin ţa universal ă imperioasele ei comandamente. Cum s-ar putea cl ădi edificiul p ăcii f ără sprijinul maselor? Şi cum po ţi convinge masele dac ă nu prin cuvânt? O doctrin ă – istoria a dovede şte – nu se poate impune decât prin spad ă sau cuvânt! Eu, unul, prefer cuvântul” . În ceea ce-l prive şte, Gh. I. Br ătianu, în magistralul studiu închinat Organiz ării P ăcii în Istoria Universal ă, întocmit în 1943-1945, î şi exprima încrederea c ă Areopagul în perspectiv ă, cel de la Paris din 1946, nu avea s ă fac ă abstrac ţie de spiritul esen ţialmente european al m ăsurii şi de acela al libert ăţ ii, ce constituiau „fundamentul marcant al p ăcii şi al condi ţiei umane” 9. Nu avea s ă fie – ast ăzi ştim prea bine – a şa. De unde, desigur, eşecul general şi garantat al P ăcii instaurat ă dup ă cel de-al Doilea Război Mondial, situa ţie pe care – din 1945 şi pân ă azi, ca şi pe viitor – am resim ţit-o şi o vom resim ţi înc ă din plin. 4 Cf. L´Organisation de la Paix dans l´Histoire Universelle, passim. 5 Vezi Activitatea politic ă şi militar ă a României în 1919 în lumina coresponden ţei diplomatice a lui I. I. C. Br ătianu, Bucure şti, Cartea Româneasc ă, 1939. 6 Politica extern ă a României de la Armisti ţiu şi pân ă la semnarea Tratatului de Pace (1944-1947), Bucure şti, Editura Pro Universitaria, 2009. 7 România în ecua ţia r ăzboiului şi p ăcii (1939-1947), I-II, Ia şi, Editura Moldova, 2009. 8 Vezi Gh. Buzatu, V. F. Dobrinescu, Horia Dumitrescu, coordonatori, România şi Conferin ţa de Pace de la Paris (1919-1920), Foc şani, Editura Empro, 1999. 9 Gh. I. Br ătianu, op. cit., p. 334. 9 I RĂZBOI ŞI PACE (1939-1945) 10 ROMÂNIA ÎN R ĂZBOI ŞI DUP Ă: ISTORIE ŞI ISTORIOGRAFIE HORIA DUMITRESCU, GH. BUZATU Dup ă 70 de ani de la debutul ostilit ăţ ilor, R ăzboiul Mondial din 1939- 1945, incontestabil cel mai mare conflict armat din istorie în privin ţa propor ţiilor şi a consecin ţelor sale, directe şi indirecte, apropiate ori îndep ărtate, se înscrie deja ca un eveniment f ără egal în toat ă evolu ţia umanit ăţ ii, el instalându-se deja deta şat în preferin ţele şi preocup ările istoricilor, şi nu numai ale acestora, rezultatele concretizându-se, de mai multe decenii, într-o bibliografie uria şă la nivel na ţional şi interna ţional 10 . Cititorul va admite, desigur, c ă în ecua ţie nu numai propor ţiile conteaz ă, ci, deopotriv ă, calitatea şi varietatea produc ţiei istoriografice, însumând de-acum aproximativ 1,5 milioane titluri c ărţi şi studii reprezentative, în discu ţie trebuind s ă fie luate în considera ţie şi predispozi ţiile – le-am denumi „specifice” – ale speciali ştilor de pretutindeni de-a investiga în continuare perioada 1939-1945, mai ales în condi ţiile ultimilor 10-15 ani ale deschiderii arhivelor 11 , pe toate meridianele.
Load more

Recommended publications
  • Orele Culturii 1
    ORELE CULTURII ANTOLOGIE DE CONFERINæE DIN ARHIVA SOCIETÅæII ROMÂNE DE RADIODIFUZIUNE 1931-1935 1 COLECæIA TEZAUR Seria Literaturå În pregåtire: „Microfonul vagabond“ Antologie de texte semnate de stråluciÆi profesioniçti ai scrisului care au lansat un nou gen publicistic: reportajul radiofonic. Volumul I, 1928-1935 2 COLECæIA TEZAUR Seria Miscellanea ORELE CULTURII Antologie de conferinÆe din Arhiva SocietåÆii Române de Radiodifuziune volumul I, 1931-1935 PrefaÆå de ROMUL MUNTEANU Societatea Românå de Radiodifuziune Departamentul Secretariat General DirecÆia Patrimoniu Bucureçti, 1998 3 Coperta colecÆiei: VASILE SOCOLIUC © 1998 Editura Casa Radio Str. General Berthelot nr. 60-64 RO-70747, Bucureçti Tel. 40-1-223 28 12, Fax 40-1-222 92 84 Editor: SEBASTIAN SÂRCÅ ISBN 973-98662-5-5 4 CUPRINS Argument editorial (Dragoç Çeuleanu) ...........................................................7 PrefaÆå (Romul Munteanu) ...........................................................................11 Cuvântul editorului.......................................................................................14 Arhiva SocietåÆii Române de Radiodifuziune – prezentare generalå.........18 I. SCIENTIA C. RÅDULESCU-MOTRU, Catehismul spiritualitåÆii noastre ...............23 SEXTIL PUÇCARIU, HårÆile Graiului .....................................................31 C.G. GIURESCU, Dezvoltarea istoricå a românilor pânå la întemeierea Principatelor .........................................................................................41 TRAIAN HERSENI, Noile tendinÆe
    [Show full text]
  • Revista Istorică
    REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XIX, NR. 5–6 septembrie–decembrie 2008 S U M A R FLUVII ŞI PORTURI CONSTANTIN ARDELEANU, Diplomaţia britanică şi „chestiunea Dunării” (1878–1883) (II) .. 413 ŞTEFAN AFTODOR, Aspecte din istoria locală: Problema evreiască la Brăila (1940–1944) .. 435 REZISTENŢĂ INDIGENĂ – PROPAGANDĂ STRĂINĂ DORIN DOBRINCU, „Un balon minuscul”: „Mişcarea Naţională de Rezistenţă” (1945– 1946) (II) ........................................................................................................................ 451 CEZAR MÂŢĂ, NAGY PIENARU, Propaganda Ungariei versus România. Documente ale Serviciului Special de Informaţii (1941–1943) (I) .......................................................... 497 RĂZBOI ŞI PACE RADU TUDORANCEA, Odiseea Grupului Sanitar Român pe frontul războiului din Coreea (1950–1953) ................................................................................................................... 519 VASILE PALI, România şi Conferinţa de Pace de la Paris ....................................................... 527 SURSE ŞI METODE IRINA GAVRILĂ, Direcţii de cercetare în informatizarea surselor de date istorice ................. 547 MARIA VENERA RĂDULESCU, Sigiliile de dregător şi stemele voievodului Matei Basarab (1632–1654) ................................................................................................................... 565 MISCELLANEA – PUNCTE DE VEDERE DANIELA BUŞĂ, Câteva precizări pe marginea unei recenzii ................................................ 575 „Revista istorică”,
    [Show full text]
  • De Peste Mari Si Tari. Amintiri Din Viata Diplomatica De
    ANDREI FILOTTI DE PESTE MĂRI ŞI ŢĂRI Amintiri din viaţa diplomatică de odinioară Prefață de Filip‑Lucian Iorga Postfață de Mircea Filotti CUPRINS PREFAȚĂ ................................... 5 PROLOG ................................... 9 Partea I — FAMILIA......................... 15 Capitolul 1 FILOȚII . 17 Capitolul 2 FELICŞII ....................... 56 Capitolul 3 TĂŞCULEŞTII .................. 69 Capitolul 4 DEMETRIEŞTII ................ 112 Partea a II‑a — VIAŢA DIPLOMATICĂ ...... 125 Capitolul 5 ÎNTREG ALIOTMANUL......... 127 Capitolul 6 THALASSA! THALASSA! ........ 173 Capitolul 7 DIN MOŞIA STRĂMOŞEASCĂ NICIO BRAZDĂ NU VOM DA .... 226 Capitolul 8 AVEAM O ȚARĂ SCUMPĂ ŞI MÂNDRĂ .................... 323 Capitolul 9 SĂ‑NCEAPĂ AL LUMII VECHI APUS! .......................... 391 Capitolul 10 LUNGUL DRUM AL ZILEI CĂTRE NOAPTE................ 511 EPILOG ................................ 563 POSTFAŢĂ — ELEGIE LA MOARTEA UNEI CASE ................... 589 ANEXE .................................... 599 PREFAȚĂ n cei deja cinci ani de existenţă, colecţia „Istorie cu blazon” a încercat ca, pe lângă restituiri şi re‑ Î editări, să scoată la lumină cât mai multe măr‑ turii inedite despre lumea vechilor elite româneşti dinaintea instaurării regimului comunist. Un loc aparte îl ocupă acele mărturii scrise de urmaşi ai familiilor „nobile şi notabile” cu care suntem contemporani. Sunt mărturii de primă mână, esenţiale pentru înţelegerea istoriei recente a României. Veţi citi în continuare o mărturie excepţională, plină de preţioase detalii şi scrisă foarte bine, cu simţ critic şi umor. Lumea în care vom călători este cea a diploma‑ ţiei din preajma şi din timpul celui de‑al Doilea Război Mondial. O diplomaţie a gentilomilor care avea să se lo‑ vească de cinismul şi de cruzimea ideologiilor totalitare care au însângerat Europa. Autorul, Andrei Filotti, născut în anul 1930, locuieşte în Statele Unite ale Americii şi este inginer.
    [Show full text]
  • Y Joan Mira— Acreoientan Aun Mas El Valor De Este Monogrâflco, Bello Y Hecho Con Amor
    y Joan Mira— acreoientan aun mas el valor de este monogrâflco, bello y hecho con amor. Al final quisiéramos formular aun dos observaciones y sugerencias respecto a las Obrcu complétât editadas por la oasa Aguilar. En la ûltima édition, nuevos datos apa- reoeri en la preoiosa section bibliogrâfica, 10 paginas en total, asoendiendo el numéro de paginas que forman dicha sesciôn a una cifra respetuosa de 85. Problemàtica queda, Bin embargo, la parte que reooge datos bibliogrâfioo* de las traduociones de las obras de Lorca. Las listas, por distintas lenguas, nunoa pueden ni deben ser exhaustives, pero si deberian ser représentatives, reoogiendo lo de mayor importancia en los distintos ambitos idiomaticos. Huelga decir que para lograr este objetivo séria indispensable una amplia oolaboracidn international.9 Otra eosa que queriamoa sugerir nos parece aun mas urgente. Desde haoe aiios las Obras complétas editadas por la casa Aguilar sirven no solo a vastas oapos de leotores como instrumento de oultura y de conocimiento de la obra de Federico Garofa Lorca, sino también a los investigadores oomo valioso instru­ mento de trabajo — reiteramos nuestro agradeoimiento a Arturo del Hoyo— de uso gênerai. Como los investigadores trabajan con distintas edioiones de pagination dife- rente, a veoes eues ta trabajo hallar el lugar del texto que indican las referentias en sus estudios. A este respecto séria de gran utiîidad agregar en suplemento un indice gênerai que indicara las diferencias en la paginaciôn de las distintaa edioiones de las Obras cada vez mas Complétas de Federico Garcia Lorca. Arnold Sala Ov. S. Crohmalnioeanu, Lileratura romand si expresionismul (La Littérature roumaine et l'expressionnisme), Editura Minerva, Bucarest 1978, 334 pages.
    [Show full text]
  • 458382683-Codul-Lui-Lucifer-Editia
    H a v e il h a v u l im h a c o il h a v e i l . (LB. EBRAICĂ: D eşertăciunea deşertăciunilor , TOATE SÎNT DEŞERTĂCIUNE.) ECLESIASTUL 2 CODUL LUI LUCIFER C e l m ai m a r e p ă c a t a l o a m e n il o r E FRICA, SPAIMA DE A PRIVI ÎN FAŢĂ Ş-A RECUNOAŞTE ADEVĂRUL. EL E CRUD, ACEST ADEVĂR, DAR NUMAI EL FOLOSEŞTE. MIHAI EMINESCU DAN CRISTIAN IONESCU • DAN CRISTIAN IONESCU CODUL LUI LUCIFER Vechiul Testament - un lung şir de crime şi nelegiuiri săvîrşite de conducătorii evrei. Crimele şi nelegiuirile lor continuă şi azi, nestingherite de nimeni. Ediţa a cincea 2020 1 .. .facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt Matei 6.10 2 Pentru a înţelege această carte, este nevoie să cunoşti măcar puţin Biblia. Pentru a înţelege această carte, este nevoie să cunoşti măcar puţin istoria. Pentru a înţelege această carte, este însă nevoie, întîi de toate, să vrei cu adevărat să o înţelegi. Degeaba au oamenii ochi, dacă refuză să vadă. Degeaba au oamenii urechi, dacă refuză să audă. Degeaba au oamenii gură, dacă le e frică să mărturisească adevărul. 3 Dedic această carte memoriei părinţilor şi bunicilor mei, fără de care nu aş fi avut posibilitatea să o scriu. Mamei mele, Marinela Ionescu-Delenuş şi tatălui meu, Mircea Ionescu. Bunicilor mei materni, născuţi în munţii Macedoniei - Dumitru Delenuş, născut în Cruşova (Kruşevo) şi Domnica Delenuş (fostă Şcutra), născută în Molovişte. Bunicilor mei paterni, născuţi în munţii Căpăţînei - Victor Ionescu şi Maria Ionescu (fostă Comănescu), din Vaideeni, Vîlcea.
    [Show full text]
  • The Role of National Identity in the Trajectory of Romania's
    The Role of National Identity in the Trajectory of Romania’s Foreign Policy (1990-2007) Loretta Crina Salajan Thesis submitted in fulfilment of the requirements for the degree of PhD in International Politics Aberystwyth University October 2014 DECLARATION This work has not previously been accepted in substance for any degree and is not being concurrently submitted in candidature for any degree. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT I This thesis is the result of my own research, except where otherwise stated. Where correction services have been used, the extent and nature of the correction are clearly marked in footnotes. Other sources are acknowledged by footnotes giving explicit references. A bibliography is appended. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT II I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be available for photocopying and for inter-library loan, and for the title and summary to be made available to outside organisations. Signed Date 22 October 2014 STATEMENT III I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be deposited in the University’s Institutional Research Repository. Signed Date 22 October 2014 Abstract This thesis explores the significance of national identity in shaping the trajectory of Romania’s foreign policy between 1990 and 2007. It explains why and how Romania’s Euro-Atlantic national identity was subject to re- definitions and discursive dialogue prior to the European Union accession on 1 January 2007, as well as how and why these identity re-definitions influenced the state’s foreign policy decisions. The research employs a multi- dimensional framework of national identity, which draws from four academic literatures related to: constructivism, nationalism studies, collective memory and self-esteem and international recognition.
    [Show full text]
  • Casa De Retrageri Si Pensiuni a Ziaristilor 1920-1949 Inv 3377
    ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE Biroul Arhive Administrative şi Culturale Nr. inventar: 3377 INVENTAR CASA DE RETRAGERI ŞI PENSIUNI A ZIARIŞTILOR 1920-1949 Arhivele Nationale ale Romaniei ianuarie 2015 CASA DE RETRAGERI ŞI PENSIUNI A ZIARIŞTILOR PREFAŢĂ Iniţiativa înfiinţării unei societăţi a ziariştilor şi a unei case de ajutor pentru ziariştii retraşi din activitate a aparţinut unui grup de profesionişti, în anul 1882, printre care se aflau Mihai Eminescu, Barbu Delavrancea, Mina Minovici. Asociaţia a funcţionat, cu întreruperi, până în anul 1919, când, în atmosfera plină de patriotism care domnea în ţară după încheierea Primului Război Mondial şi, mai ales după istoricul moment al Marii Uniri petrecut la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, cincizeci de ziarişti foarte tineri din Bucureşti au luat iniţiativa constituirii Uniunii Ziariştilor Profesionişti (UZP), organizaţie menită să grupeze gazetarii din toate regiunile istorice. Esenţa acestui deziderat o constituia profesionalizarea creaţiei publicistice de mare ţinută, la nivel occidental. La 11 ianuarie 1919 a avut loc adunarea generală de constituire a Uniunii, odată cu adoptarea statutului şi a alegerii conducerii acesteia. Printre participanţi se numărau Victor Iamandi, Eugen Filotti şi George Macovescu-viitori miniştri, apoi Nicolae Batzaria, Ion Minulescu, Ion Pas, Cezar Petrescu, Constantin Papacostea, Samson Abramovici, Brunea Fox, Dinu Dumbrava, Ion Felea, Mircea Grigorescu, I.G.Peltz, Nicolae Pora, Jean Vulpescu şi Pamfil Şeicaru-care vor deveni peste ani personalităţi ale gazetăriei româneşti. Preşedintele ales a fost publicistului Heinric St. Streitman. La acelaşi congres de constituire a fost ales secretar general Vasile Canarache, licenţiat în istorie, redactor al ziarului „Adevărul”. Statutele au fost modificate de adunările generale consecutive din martie 1921.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Gheorghe Grigurcu
    Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Portal- MĂIASTRA 3 ISSN: 1841-0642 [email protected] Anul XIII, Nr. 3 (52)/2017 Trimestrial de cultură editat de CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ & SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA - FILIALA TÂRGU-JIU, cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ ANUL MAIORESCU Eminescu la Floreşti (Gorj) la aceea a recuperării lui inte- grale, dusă de Eugen Simion și A străbătut, oare, Poetul „nepereche” de o boală care mie îmi părea foarte primej- a comilitonilor lui de la „Caiete „în cruciş şi în curmeziş” şi perimetrul ge- dioasă: i se umpluseră picioarele de nişte critice”, de la faza reformatorului ografic al Olteniei ? Publicarea integrală a bube urâte, care se întindeau”. Examinat de Kogălniceanu în politică la faza operei eminesciene ne dă posibilitatea dr. Kremnitz, i se recomandă să plece la Dragnea-Ponta-Tăriceanu, de la de a aduce noi argumente privitoa- ţară, la moşia Floreşti, „unde avea faza enciclopedismului hasde- re la prezenţa autorului Lucea- aer curat şi apă bună”. ean, la faza Andrei Pleșu și Ga- fărului pe plaiurile oltene. După cum se ştie, Emi- briel Liiceanu, de la faza Spiru Un prim contact cu nescu nu cunoştea odihnă. Haret în organizarea riguroasă a Oltenia, s-a petrecut în „Pentru ca să nu stea de învâțământului, la faza doctora- toamna anului 1866, pe pomană, ceea ce el n-ar fi telor de mântuială, a plagiatelor când poetul avea doar 16 primit — continuă să-şi rudimentare, a analfabetismului ani. În trecere prin Tran- amintească prietenul său cras, a lipsei școlilor în domeniul — comisia însărcinată cu rural, a distrugerii bibliotecilor silvania, Eminescu a stat și a dezinteresului pentru carte.
    [Show full text]
  • Documente Diplomatice Române, Seria a II-A, Volumul 19, 1937
    DOCUMENTE DIPLOMATICE ROMÂNE SERIA a II-a Volumul 19 Partea I 1 ianuarie – 30 iunie 1937 ROMANIAN DIPLOMATIC DOCUMENTS SERIES II Volume 19 PART I January 1 – June 30, 1937 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN DOCUMENTE DIPLOMATICE ROMÂNE SERIA a II-a VOLUMUL 19 PARTEA I 1 ianuarie – 30 iunie 1937 Volum realizat de Alin-Victor MATEI, Laurenţiu CONSTANTINIU, Andrei ŞIPERCO, Bogdan ANTONIU Bucureşti, 2016 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Documente diplomatice române. - Bucureşti : Editura Academiei Române, 2006- vol. Seria 2. Vol. 19. Partea 1 : 1 ianuarie - 30 iunie 1937 / vol. realizat de Alin-Victor Matei, Laurenţiu Constantiniu, Andrei Şiperco, Bogdan Antoniu. - Bucureşti : Monitorul Oficial R.A., 2016. - Index. - ISBN 978-973-567-925-5 I. Matei, Alin-Victor II. Constantiniu, Laurenţiu III. Şiperco, Andrei IV. Antoniu, Bogdan 341.7(498)(092.2) 94(498)(093.2) CUPRINS INTRODUCERE ................................................................. VII INTRODUCTION ............................................................... IX NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI .................................................. XI EDITORS’ NOTE ................................................................ XIII LISTA DOCUMENTELOR ................................................ XV LIST OF THE DOCUMENTS ........................................... LII DOCUMENTE/DOCUMENTS .......................................... 1 INDEX .................................................................................. 553 INTRODUCERE În istoria relaţiilor
    [Show full text]
  • Completat Cu O Spo- Radiet Influeng Siava' Circull in Aceeasi M5sura in Toate Tinuturile Roma- Nes,Ti De La Tisa La Nistru Si De La Dunare La Marea Cea Mare
    ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA - REVISTA ISTORICA fondator_ N.lorqa_ imp"; . ;vv.. 1....iisvir.):41,,,71-- -,:- 5 rw.%.6feil*Y*.; ."..,:f!- --. 4,4_1' I .sifs Al II NI 11111 Ilt --,1 -,.2; Aet, -kc - Or- -) Jill.** ..,, 1 ... ;'. I 1 A ft P . 1 1 i '4;0: 1- _..12=',...Iirk, ,c,...,../ , .- 411; . sum/.!-:'.....,.itr.:4,..;*.- ..,._,c. .,.. -,,,,,41.L.)10.4,..1.:..2......,,A; . --...... a...: 1. Serie TIOlth, toenul_ 3,1992 7-8 4 I 0 iulie august EDITURA ACADEMIE! ROM ANE www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE SERBAN PAPACOSTEA edactor et.),PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGEN DE- NIZE, GEORGETA! PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU. REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an In numere duble. In tail abonamentele se primesc la oficiile postale si difuzorii de presä din Intreprinderii institutii. Pretul unui abonament este de 600 lei pentru persoane fizice si 1200 lei.pentru persoane juridice. Cititorii din sträinatate se pot abona adreslndu-se la ORION SRL, Splaiul Independentei 220 A, Bucuresti 6, P.O. Box 74-19 Bu- curesti, Tx 11939 CBTXR, Fax (400)424169. REDACTIA : I ON STANCIU(redactoreT adjunct) NAGY PIENARU VENERA ACHIM Manuscrisele, artile jrevistele pentru schimb, piecunii Orice corespondentñ se vor trimite pe adresa redactiei revis- tei REVISTA ISTORICA". Adresa Redactiei B-dul Aviatorilor nr. 1 71247 Bucuresti, tel. 50.72 41. www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SERIA NOUA TOM III, NR. 7-0 iuneaugust, 1992 SUMAR 0 vocalic isloriograficA DaVid Prodan( (Sohnn Paraeosleri)...... 989 FTIONTIETIA LA CONFLUENTA ISTOMEI CI'LOLITICUL SEVER MIRCEA CATALAN, FLORIN CONSTANTINI17, Frontiere In miscue: mo- dificAri politico-teritoriale in Europa riisArItbanA (1938-1047) .
    [Show full text]
  • Revista De Istorie Militara Nr. 1-2/2020
    – SUMAR • Dosar 1940 – 80 de ani de la destrămarea României Mari – ADRIAN CIOROIANU – Vara 1940 – o umilire națională REVISTA DE ISTORIE (și ce spune ea despre viitorul României) ............................................................... 1 MILITARĂ – PETRE OTU – Factorul militar în procesul de dezmembrare a granițelor Publicaţia este editată de țării (iunie-septembrie 1940). Între cedare și rezistență ....................................... 5 Minis terul Apărării Naţionale, – ION M. IONIȚĂ – Prăbușirea din interior ....................................................... 20 prin Institutul pentru Studii – MANUEL STĂNESCU – Nicovala germană și barosul sovietic. Politice de Apărare şi Istorie Pierderea Basarabiei între iluzii naționale și realități geopolitice ..................... 23 Militară, membru al Consor ţiului – SORIN CRISTESCU – Tragedia României din vara anului 1940 Acade miilor de Apărare şi In­ văzută din perspectiva relațiilor germane-române la nivel înalt ........................ 32 stitutelor pentru Studii de Se­ – CERASELA MOLDOVEANU – 1940 – rapturile teritoriale. Soarta curitate din cadrul Partene­ refugiaților din teritoriile anexate ............................................................................ 45 riatului pentru Pace, coordo­ – GEORGE UNGUREANU – Cedarea Dobrogei de Sud (Cadrilaterului) ... 56 nator naţional al Proiec tului de – SERGIU BALANOVICI – Retragerea din Basarabia (28-30 iunie 1940). Istorie Paralelă: NATO – Tratatul Un moment dureros din istoria Regimentului 8 roșiori ........................................
    [Show full text]