Gheorghe Grigurcu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Portal- MĂIASTRA 3 ISSN: 1841-0642 [email protected] Anul XIII, Nr. 3 (52)/2017 Trimestrial de cultură editat de CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ & SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA - FILIALA TÂRGU-JIU, cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ ANUL MAIORESCU Eminescu la Floreşti (Gorj) la aceea a recuperării lui inte- grale, dusă de Eugen Simion și A străbătut, oare, Poetul „nepereche” de o boală care mie îmi părea foarte primej- a comilitonilor lui de la „Caiete „în cruciş şi în curmeziş” şi perimetrul ge- dioasă: i se umpluseră picioarele de nişte critice”, de la faza reformatorului ografic al Olteniei ? Publicarea integrală a bube urâte, care se întindeau”. Examinat de Kogălniceanu în politică la faza operei eminesciene ne dă posibilitatea dr. Kremnitz, i se recomandă să plece la Dragnea-Ponta-Tăriceanu, de la de a aduce noi argumente privitoa- ţară, la moşia Floreşti, „unde avea faza enciclopedismului hasde- re la prezenţa autorului Lucea- aer curat şi apă bună”. ean, la faza Andrei Pleșu și Ga- fărului pe plaiurile oltene. După cum se ştie, Emi- briel Liiceanu, de la faza Spiru Un prim contact cu nescu nu cunoştea odihnă. Haret în organizarea riguroasă a Oltenia, s-a petrecut în „Pentru ca să nu stea de învâțământului, la faza doctora- toamna anului 1866, pe pomană, ceea ce el n-ar fi telor de mântuială, a plagiatelor când poetul avea doar 16 primit — continuă să-şi rudimentare, a analfabetismului ani. În trecere prin Tran- amintească prietenul său cras, a lipsei școlilor în domeniul — comisia însărcinată cu rural, a distrugerii bibliotecilor silvania, Eminescu a stat și a dezinteresului pentru carte. câteva zile la Nicolae problema documentelor A limitării dreptului Istoriei de Densuşianu, apoi la preo- rămase de la baronul Hur- muzachi, i-a dat, în urma Nicolae Manolescu a pro- a ne forma și păstra conștiința tul Bratu din Răşinari (bu- stăruinţelor lui Theodor Ro- pus ca anul 2017 să fie ANUL națională, a alungării latinei din nicul dinspre mamă al lui MAIORESCU. Un an al identi- școal (disciplină mult apreciată Octavian Goga) i-a înlesnit setti, traducerea în româneşte ficării și semnalării viciilor soci- de fondatorul Junimii), a lașității trecerea clandestină, pe poteci a unui volum din Fragmente. A ale, politice, culturale cu care ne cu care s-a semnat legea retro- dosnice, din Transilvania (încor- rămas însă, ca aceasta să fie sin- confruntăm în momentul de față, cedărilor, a trădării naționale porată atunci Imperiului austro-un- gura carte pe care o ia cu dânsul, un an al reintroducerii criticismu- din domeniul limbii oficiale și a gar) pe Valea Oltului, îndreptându-se spre căci cărţile pe care le citea erau duşma- lui în viața noastră publică, un an pângăririi însemnelor naționale Bucureşti. nii lui”. Primul volum din Fragmente din is- cu inscripții bilingve atestând al întoarcerii spre noi înșine, spre Un deceniu mai târziu, în vara anului toria românilor de Eudoxiu Hurmuzachi, va doar rămășițele uor concepții marile probleme și deziderate pe 1878, Eminescu avea să-şi petreacă vacanţa vedea ulterior lumina tiparului, în traducerea care le avem de înfăptuit, ca o învechite de perpetuare a unor la Floreşti, pe Valea Gilortului, la conacul poetului, fără, însă, ca numele traducătorului condiție a intrării în anul 2018, tendințe de tristă amintire a unei să fie menţionat. epoci de subjugare și asuprire junimistului Nicolae Mandrea (proprietarul anul sărbătoririi Centenarului Scurta şi unica vacanţă petrecută la Marii Uniri. Ar fi prin urmare de teritorială, de imperialism ling- moşiei Floreşti-Gorj ca urmare a căsătoriei vistic evident etc.etc. Și nu în cu Zoe Bălcescu, fiica lui Barbu Bălcescu, Floreşti a fost benefică; pe poet l-a înviorat analizat atent drumul străbătut de sufleteşte, cu urmări favorabile în creaţia po- la faza Maiorescu la faza Mano- ultimul rând a răspunsului la în- acesta fiind fratele marelui istoric şi revolu- etică şi în activitatea publicistică, iar istori- lescu, de la etapa „Convorbiri- trebarea legată de România euro- ţionar). ografia română s-a îmbogăţit cu o lucrare de lor” și a „Noii Direcții” la etapa peană a anului 2017, așa cum și-o Motivele acceptării invitaţiei lui N. postmodernismului cărtărescian punea și Maiorescu în articolul Mandrea le găsim în Amintirile lui Slavici: referinţă şi de mare necesitate. al „României literare”, de la faza Mircea POPA „Eminescu s-a îmbolnăvit în cele din urmă Tudor NEDELCEA poeziei și gândirii eminesciene �Continuare în pag. 2 �Continuare în pag. 6 La Centrul de Cercetare a Literaturii Argheziene de la Arad: O „autobiografie” argheziană în manuscrise postume În generoasa temă Revenit în ţară şi stabilit la Arad împreună cu tă temă aparţinând lui Dumitru Gherghinescu-Vania - „Arghezi - contemporanul soţia sa Dorina Arghezi, Baruţu a donat Universităţii „Blaga şi Arghezi” -, bun prieten al poetului, fiind publi- nostru” e drept să amin- Vasile Goldiş un fond important de manuscrise alcătuit cat în „Astra” din Braşov, nr. 1/1966). tim şi de o parte din arhi- din poezii, proză, publicistică, chiar unele obiecte ce-au Însuşi Blaga, într-o scrisoare adresată Melaniei va de manuscrise arghe- aparţinut familiei unite de la Mărţişor. Aşa-numita Co- Livadă (unul din monografii poeziei sale din anii 40, re- ziene, salvată în parte de lecţie de manuscrise a dus la constituirea în ultimii ani uşind să publice lucrarea abia în 1974, la „Cartea Româ- Baruţu T. Arghezi, fiul po- a Centrului de Cercetare a Literaturii Argheziene, fond etului, emigrat în Elveţia nească”), preciza că, spre deosebire de poezia lui, a că- din care au fost valorificate o seamă de texte, unele cu rei sensibilitate metafizică se orientează spre plutonic şi şi stabilit la Lausanne. Am totul noi, altele variante ale unor lucrări cunoscute. Aşa avut bucuria să-l cunosc transcendent, Arghezi ar constitui celălalt „pol al poezi- că pentru argheziologii zilelor noastre este absolut obli- în 1980 cu prilejul Cente- ei noastre interbelice”, fixat pe materialitate şi imanent, gatorie consultarea acestei colecţii de manuscrise de la narului Arghezi, în cadrul Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad. pe uranian şi pe un duh al chtonicului, al pământului, al complexului de manifes- Între editările ce s-au făcut până acum din scormonirii în materia prozoasă a imundităţii. tări organizat la Biblioteca Judeţeană Christian Tell şi, Este, iată, suficient a înţelege că autorii culegerii mai apoi, la Tg.-Cărbuneşti. Om viguros, înalt, cam rubi- această bază documentară, lucrarea semnată de pro- cond, cu mustaţă tuşinată şi ochi asemenea moşteniţi, fesorii Ştefan Gencărău şi Vasile Man, Tudor Arghezi. „Tudor Arghezi. Din duhul pământului” au avut în vede- semiîncărunţit, întreaga lui fizionomie exprimând ima- Din duhul pământului, merită toată lauda. Să precizăm re aceste puncte cardinale ale poeziei noastre, Arghezi ginea tatălui, Baruţu a salvat de la Mărţişor, aruncate că dincolo de titlul cu rezonanţe blagiene amintind de şi Blaga constituind toposuri poetice de specificitate la coş chiar de tatăl său, împreună cu alte hârtii (luate culegerea de aforisme Din duhul eresului (aforisme din unică, universuri ale creaţiei, din care au coborât gene- cu el în momentul când s-a hotărât să rămână în Occi- ultimii ani de viaţă), ediţia „Tudor Arghezi. Din duhul raţii întregi de poeţi, cu vocea lor caracteristică. dent), un tezaur de manuscrise argheziene, redat, iată, pământului” readuce în atenţie mai vechea paralelă ce acum, patrimoniului nostru cultural. s-a făcut între Arghezi şi Blaga (primul articol pe aceas- �Continuare în pag. 7 Zenovie CÂRLUGEA CYMK Portal-MĂIASTRA v Anul XIII, nr. 3 (52)/2017 2 lovi răul pentru a pregăti binele Astfel de ...ANUL MAIORESCU lucrări au intrat în luptă cu timpul prezent și prin urma- �Urmare din pag. 1 re nu puteau avea speranța decât în viitor.” Direcția nouă în poezie și proza română : „Va avea său o vocație primordială pe care a încercat s-o pre- Titu Maiorescu a avut norocul de a fi fost spriji- România un viitor? Se mai află în poporul ei destu- zerveze împotriva tuturor anomaliilor timpului, recu- nit în acest efort de o impresionantă galerie de scriitori lă putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina noscând față de sine și față de alții, că : „Dacă sunt afirmați tocmai atunci, dar în majoritatea lor compe- culturii? Căci cultura e o sarcină care cere și consumă necesar și acum, aceasta se datorește tocmai faptului titivi și la nivel internațional. În rândul acestora s-au neîntrerupt puterile vitale aale unei națiuni. Va putea că eu aș fi singurul care am, aici în țară, o idee despre situat Alecsandri, Eminescu, Creangă, Slavici, Cara- să pășească în lucrare pașnică pe aceeași cale pe care politica învățământului.” Din această calitate de om al giale, Duiliu Zamfirescu,Coșbuc, Goga, Sadoveanu, civilizația apuseană a adus atâta bine omenirii?” învățământului a pornit și ideea sa de a patrona munca Brătescu-Voinești, urmați de alții foarte devotați ca- Iată, prin urmare, numai câteva întrebări la care Junimii și intențiile reformatoare pe care aceasta le dă uzei, precum Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, N.Gane, va trebui să răspundem cu mare seriozitate în anul la lumină : „Noua direcție, spune el în O cercetare cri- V.Burlă,Th.Rosetti etc. Pe mulți din aceștia i-a popu- 2017, ca să nu ne fie rușine cu ele în 2018. E nevoie, tică asupra poeziei române, în deosebire de cea veche larizat prin intermediul traducerilor efectuate de cum- prin urmare, de o maximă concentrare, de un efort ge- și căzută, se caracterizează prin simțământ natural, prin nata sa Mite Kremnitz, căreia i-a dat stricte directive în acest sens și care a făcut ca Junimea să fie cel din- neral să ne lepădăm de obiceiurile și tarele naționale adevăr, prin înțelegerea ideilor ce omenirea întreagă le tâi lot de scriitori români de care străinătatea a vor- generale, precum vorbăria goală și fără rost axată pe datorește civilizației apusene și totodată prin păstrarea bit elogios.